4 | Observator
www.jurnal.md
VINERI, 30 IULIE 2010
JURNAL DE CHIŞINÃU
Cum a acaparat Oleg Voronin “Moldasig”-ul Multiplele abuzuri, comise în scopuri meschine de către reprezentanţii guvernării comuniste și acoliţii acesteia au devenit o tematică “bogată” pentru ziariștii de investigaţii. Informaţia compromiţătoare publicată în presa autohtonă era preluată de la început din surse externe și, practic, din lipsa transparenţei activităţii organelor instituţionale, aceste surse erau imposibil de verificat, ziariștii lansându-se, în majoritatea cazurilor, în presupuneri. În timp, rarele cazuri când ilegalităţile și crimele comise contra statului și cetăţenilor erau exemplificate prin documente oficiale, tăinuite cu grijă în birourile prăfuite ale puterii comuniste, s-au transformat într-un impresionant val informaţional. Ceea ce purtătorii de cuvânt și ideologii lui Vladimir Voronin numesc “provocări” și “insinuaţii” are la bază un suport probatoriu ușor de verificat, în cazul în care organele abilitate urmau să-și facă “treaba” onest și fară a privi înapoi, la posibilele repercusiuni din partea foștilor moguli “roșii”. Să se fi întâmplat ca teroarea guvernării comuniste să fi băgat spaima în mintea justiţionarilor moldoveni sau e vorba de simple cazuri de protejare a unor persoane de către cei care le acopereau ilegalităţile din partea structurilor judecătorești și de forţă de la Chișinău? Putem să ne lansăm doar în presupuneri, dar una e cert – speranţa unei bune părţi a populaţiei că fostul dictator și acoliţii săi, pasibili de ani grei de pușcărie pentru toate ororile comise în economia ţării și pentru batjocura adusă unor cetăţeni simpli, vor răspunde penal în faţa legii, devine tot mai ilară. Și totuși, această speranţă mai persistă, la fel cum există supremaţia legii în acest stat, chiar dacă, în unele cazuri, e o supremaţie ineficientă în cazul abuzurilor comise de voronini, dodoni, papuci, reșetnicovi și gurbule. În speranţa de a readuce în vizorul procurorilor abuzurile comise în perioada guvernării comuniste de către Voronin & Co, (re)lansăm un șir de investigaţii jurnalistice, menite să readucă atenţia organelor abilitate și societăţii civile asupra celor care, în mod absolut legal, ar trebui să privească lumea din dosul gratiilor penitenciarelor Ministerului Justiţiei. Și primul caz de sfidare crasă a intereselor ţării în scopuri personale este cel al întreprinderii “Moldasig” – cea mai eficientă structură economică, controlată de către stat, lider pe piaţa asigurărilor, a fost cumpărată la preţ de nimic drept urmare a unui scenariu bine pus la punct de către un grup criminal, protejat din culoarele Președinţiei. Grup care are tangenţă directă, dacă e să credem documentelor ce au parvenit la redacţie, cu fiul ex-președintelui Voronin, și asta în cazul în care mintea diabolică, ce a gândit acest scenariu, nu aparţine lui Oleg Voronin. Nu dorim să ne lansăm în speculaţii – urmează ca organele abilitate să se pronunţe asupra celor menţionate mai jos, dar vom reda cu lux de amănunte “afacerea Moldasig” și implicarea fiului lui Vladimir Voronin în preluarea și înstrăinarea celei mai profitabile afaceri din domeniul asigurărilor.
Oleg Voronin
O afacere lansată de guvernanţii PCRM şi dirijată din Preşedinţie La 27 decembrie 2002, „în scopul măririi accesului la piaţa de asigurări a întreprinderilor de stat, guvernarea comunistă fondează compania de asigurări „Moldasig” SRL. Aceasta este fondată de trei întreprinderi cu capital parţial sau integral de stat: Banca de Economii cu cota de participare de 2.040.000 de lei sau (51%), ÎS „Calea Ferată din Moldova”, cu cota de participare de un milion de lei (25%) și ÎS „Poșta Moldovei” cu cota de participare 24%. Imediat după aceea, conducerea comunistă obligă toate instituţiile de stat – și nu numai – să încheie contracte de asigurare doar cu această companie, antrenând în acest proces ministerele și administraţia publică locală. Prin implicarea directă a guvernării comuniste, pentru care legea prezintă doar o modalitate de a controla procesele economice în folos propriu și de a fabrica dosare penale oponenţilor politici, agenţii economici sunt obligaţi să rezilieze contractele cu alte companii de asigurări. Cu efortul susţinut al statului, compania „Moldasig” devine, în scurt timp, lider pe piaţa de asigurări. Conform bilanţului pe anul 2007, activele „Moldasig” constituiau 18,3 milioane de dolari, rezervele de asigurare – 12,3 milioane de dolari, volumul primelor de asigurare subscrise – 20,9
milioane de dolari, iar despăgubirile – 160 mii de dolari. În 2008, fiecare leu depus în anul 2002 de fondatori le-a adus acestora un profit net de peste 35 de lei. Oricare altă companie de asigurări putea doar să viseze la o atare rentabilitate, datorată implicării directe a statului. La prima vedere, Președinţia și Guvernul urmăreau scopul întăririi companiei “Moldasig” pe piaţa asigurărilor, deși imixtiunea guvernării comuniste cădea sub incidenţa legii ce prevede o pedeapsă grea pentru exces de putere. Cu atât mai surprinzătoare a fost decizia conducerii comuniste de a ceda în 2008 unui investitor străin “Moldasig”-ul. Așa a început istoria înstrăinării ilegale a unei companii profitabile de stat. Schemă tenebră, bine pusă la punct și protejată la cel mai înalt nivel din Președinţia Republicii Moldova. Mai târziu avea să devină clar – valoarea de piaţă a “Moldasig”, prin implicarea pârghiilor statului, era crescută vertiginos urmărind un singur scop – înstrăinarea ulterioară a acesteia și obţinerea dividendelor financiare, care urmau să fie direcţionate în conturile din străinătate ale fiului lui Voronin și ortacilor săi. Astfel, pregătind din timp terenul pentru a iniţia o afacere profitabilă, odată cu apariţia pe piaţă a „Moldasig” SRL, de la ministere către structurile din subordine au început să curgă niște recomandări-dispoziţii de a asigura toate autovehiculele, bunurile, viaţa cetăţenilor și tot ce poate fi asigurat, exclusiv la compania „Moldasig”. La indicaţiile cui se virau resursele financiare ale statului în conturile companiei
nou-create devine clar, dacă ne reamintim cine anume a condus cu o mână de fier republica în decursul a opt ani de zile. Fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, partener fidel în ilegalităţile comise de către ex-președintele Voronin și îngerul păzitor al apropiaţilor fostei guvernări, lansaţi pe larg în comiterea ilegalităţilor, emite la 16 martie 2004 o dispoziţie prin care solicită instituţiilor din subordine să-și asigure toate autovehiculele din posesie la compania respectivă și să plaseze reprezentanţii „Moldasig” pe teritoriul posturilor de control ale poliţiei rutiere cu publicitatea acestei companii. Ministrul Industriei, Mihai Garștea, permiţându-și aceeași imixtiune ilegală, le sugerează agenţilor economici că serviciile „Moldasig” sunt mai avantajoase pentru beneficiari cu circa 30- 40%. La solicitarea celor ce-și pregăteau încă o schemă criminală de îmbogăţire rapidă, indicaţii similare semnează fostul premier Vasile Tarlev, Zinaida Greceanâi ș.a. „Crearea unui regim preferenţial de activitate pentru „Moldasig” era însoţită de încălcări crase ale normelor de concurenţă loială, dar și de lezarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor”, opinează Ion Câșlaru, director al Departamentului Marketing de la compania „ASITO”, care anterior dezvăluise în presă implicarea guvernării în creșterea rapidă a cotei de piaţă a “Moldasig”. În baza unui contract de exclusivitate, încheiat între această companie și unul dintre fondatorii săi, întreprinderea de stat „Calea Ferată a Moldovei”, ultima a început să includă automat în costul biletelor de călătorie cheltuielile de perfectare a poliţelor de asigurare ale „Moldasig” când fiecare pasager achita suplimentar la costul biletului de călătorie câte 25, 50 de lei. În timp ce, conform legislaţiei în vigoare, în cadrul asigurării obligatorii de răspundere a transportatorilor faţă de călători, fiecare călător este asigurat deja la o sumă de 10 mii de lei. Anterior, în declaraţiile sale pentru presa republicană, Valeriu Tanasiev, manager general adjunct în cadrul Companiei Internaţionale de Asigurări “ASITO” informa opinia publică că, în urma presiunilor făcute de conducerea comunistă asupra conducătorilor întreprinderilor, compania dată a pierdut în 2003–2004 circa 40 milioane de lei, prime de asigurare pe contractele de asigurare reziliate și transferate ulterior către Compania „Moldasig”. În anii următori, această cifră s-a majorat în urma implicării în acest proces a Ministerului Afacerilor Interne și Întreprinderii de Stat „Registru”, care, la rândul lor, orientau conducătorii de întreprinderi și persoanele fizice exclusiv spre această companie. Pierderi esenţiale în urma susţinerii de către conducerea comunistă a concurenţei neloiale a suportat majoritatea companiilor de asigurări, printre care „Moldova Astrovaz”, „Artas” etc. Astfel, prin implicarea directă a aparatului statului, Vladimir Voronin și Guvernul Republicii Moldova creaseră din “Moldasig” o companie de succes. Fructul fiind copt, iar conturile bancare ale companiei respective fiind doldora de bani bugetari, a urmat următoarea etapă – preluarea afacerii “Moldasig” de către familia Voronin. Achiziţionarea celei mai mari companii de pe piaţă s-a realizat nu prin cumpărarea coteipărţi de acţiuni de la foștii deţinători, dar prin majorarea capitalului social. De facto, având în vedere că fondatorii “Moldasig” SRL sunt companii de stat, a avut loc privatizarea acesteia și, respectiv, urma să fie respectată procedura prevăzută de lege. Dar în acea perioadă în Moldova legea era oarbă și mută. La 17 iunie 2008, în cadrul Adunării extraordinare a fondatorilor „Moldasig” a fost luată decizia de a include în lista fondatorilor compania „Linekers Investments Limited” din Cipru, cu un capital de 48 milioane de lei. Și – atenţie! – director și coproprietar al acestei companii este nimeni altul decât Oleg Voronin, care, peste noapte, din simplu producător al “creioanelor” contra ploșniţelor a devenit lider al mai multor