revista nr 20 by Sopon Loredana

Şcoala Gimnazială Moara, Suceava

Revistă şcolară, Nr. 20, Septembrie 2018

Materialele pentru urmÄ&#x192;torul numÄ&#x192;r al revistei se pot trimite pe adresa: revista@scoalamoara.net

CE ESTE CARTEA?

Izvor de cultură - turnat în cerneluri, săpat în hârtie... Atrage-n lumina difuză atât pe visător cu pleiada stelelor lui, cât și pe cel răsărit din pământ, aproape de el. Înțelepciune - atent încifrată, pentru cei ai căror ochi nu pot pricepe... Paleta de culori reflectate: mai sideral, mai mult sau mai puțin palpabil… Forța care învinge legile limitelor și-ți permite să simți mirosul dulce - amărui al visului... Autobuzul fără destinație în care știi sigur că niciodată nu vei da greș... Sau chiar... Picătura de neguri ce-nchide ochiul trudit şi-ţi oferă liniștea pe care noi, pământenii, uităm s-o mai cerem. Croitor Denys, clasa a VI-a

ŞCOLA GIMNAZIALĂ MOARA NICĂ, SUCEAVA REVISTA ŞCOLARĂ - NR. 20, IUNIE 2018

ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOARA NICĂ

IUNIE 2018— REVISTA NR. 20

Şcoala – visul meu…

Universul – un miracol? Să privim lumea cu ochii larg deschişi Pentru că plutim într-un univers de irişi. Razele de soare cu nerăbdare ard Fire de iarbă strălucesc ca un smarald. Mii de fluturii tiviți cu fir de aur Desenează prin holde, capete de balaur Așteptând cu mic, cu mare, cu aproximare Să danseze cu grație, veseli prin ponoare. O dalbă floare acum s-a ivit Dintr-un câmp fraged, foarte înverzit. Nectarul i-l culege o albinuță Veselă şi cât se poate de hărnicuță. Copilul din mine aleargă printre flori, Pe pajiștea pictată în mii de culori. N-am întâmpinat niciun obstacol... Deci, s-a întâmplat un miracol! Popovici Cosmina, clasa a V-a Plutesc printre stele? Aș vrea să pot să zbor Să hoinăresc din nor în nor Să stau acolo să plutesc, Pe fiecare, în zbor să-l privesc. Și prin văzduh de aș pluti, Cu păsările aș ciripi, De-aș înțelege graiul lor, Le-aș spune de ce vreau să zbor. Știind că visul meu e ceresc Mă întorc în spaţiul pământesc Și când în sus spre cer privesc Visez că zbor și că plutesc. Barbă Bianca, clasa a –VI a Școala Gimnazială Moara Carp

Când eram eu prichindică Am deschis o cărticică Şi așteptam cu nerăbdare Să trec ale împărăției hotare. Când coperta s-a deschis Împlinit îmi era un vis: Să ajung pe tărâmul în care Voi începe drumul spre a fi om mare. Păşeam sfioasă în sala infinită Unde pe bancă m-aștepta o cărticică. Din ea litere învățam să citesc, Cifre multe mă ajutau să socotesc. După patru ani trecuţi ca vântul În care nici nu ştiu cum a zburat gândul Mi-am luat rămas bun de la învăţătoare Totodată şi de la clasele primare. Încet, încet clasa a V-a a-nceput Cu gânduri măreţe de necrezut Iar doamna învăţătoare cea iubitoare S-a transformat într-o zână fermecătoare. Profesoara era acum împărăteasa Mama noastră dragă ce iubea clasa Printre care eram şi eu un pitic mititel Ce mă rătăceam în acel măreţ castel. Acum, clasa a VIII-a rapid a sosit Toate idealurile s-au îndeplinit: Texte literare cu drag deslușesc Probleme să rezolv, cu spor, reușesc. La sfârşitul temerar de an şcolar Voi părăsi acest castel ... asta-i clar! Clepsidra timpului efemer se va întoarce Va sosi o nouă generaţie mai eficace. Încă o parte din drumul meu e parcurs Perioada gimnaziului s-a scurs O parte din destin mi l-am scris Asta e ceea ce numesc eu vis. Ieremie Eliza, clasa a VIII – a A

DIN ACEST NUMăR:

•

Pulberi de vis

• Din tainele naturii • Târgul toamnei • Fructe şi legume – izvor de sănătate • 20 Septembrie - Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului • 1 Decembrie 2017 • Dăruieşte un zâmbet .... de Crăciun! • Spune NU Violenţei!

• Târgul Mărţişorului • 8 Martie– Ziua mamei • Un surâs de primăvară • 20 Martie - Ziua Internaţională a Fericirii • Lumina Învierii • Pagina micului creştin • 27 martie - 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România • Proiect de parteneriat Transfrontalier: Managementul calităţii în învăţământul preuniversitar • 23 Aprilie - Ziua Internaţională a Cărţii • Conferinţa cu participare internaţionlă: Cartea-mirajul fanteziei şi al cunoaşterii • Parteneriat scolar: Florile prieteniei • Vis de copil...de adolescent...de vacanţă!

Cioc-cioc! Ce se aude? O ciocănitoare atât de mică A îmbrăcat haina-i roşiatică Şi bate de zor în copac Cioc-cioc cu noaptea-n cap! Zi și noapte o auzi Ciocănind în lemn vioaie Un spectacol viu asculţi Cioc -cioc chiar şi în ploaie! Veselie aduce prin cântul ei Zburând din creangă în creangă Doctorul pădurii o cheamă şi ei Cioc-cioc la toţi bolnavii s-ajungă! Miron Andreea, clasa a V-a PIERDEREA LUI RICHI În familia de pinguini, pe nume Pigos, a pornit o mare ceartă. Micuţul Riki era nemulţumit și dorea mereu să descopere noutăţi. Mama sa tot încerca să-i explice că într-o nouă călătorie, el nu va suporta căldura. Pentru că era foarte încăpățânat nu voia să o asculte, într-o seară, pe furiş, s-a hotărât să plece de acasă. A mers până dimineață în continuu, dar la un moment dat s-a oprit pentru că nu îl mai țineau picioarele sale atât de mici.

PULBERI DE VIS....

Veveriţa jucăuşă În cea mică poieniță Am văzut o veveriţă. În lăbuțe ea apucă O alună și o nucă. Mică, ageră şi iute Cu codița ei stufoasă, Ba apare, ba dispare În coroana cea umbroasă. Este mare gospodină, Seamănă cu o albină Harnică și strângătoare Își adună de mâncare. Popovici Cosmina, clasa a V-a

Când mama sa a vrut să îl trezească, a observat că pinguinul nu era în cameră. Doamna Pigos a început să se agite foarte tare. Își făcea griji pentru puiul său, neştiind dacă era bine sau nu. Bietul Riki a început să plângă pentru că îi era dor de casă. Mama a anunțat toată familia că Riki a dispărut. După ce s-a mai odihnit puțin Riki nu mai știa pe ce drum a venit. Din fericire a văzut un prieten al părinților. Acel pinguin, pentru că era sufletist, a renunțat la drumul său și l-a dus pe Riki înapoi acasă. Mama era foarte fericită că și-a recăpătat puiul și i-a mulțumit acelui pinguin. Riki a promis familiei că va fi mai ascultător. Boca Alexandra, cl. a V-a a . A FOST ODATĂ CA NICIODATĂ ... în ţara numită Şoricot, un şoricel, pe nume Gică. El a trecut pe lângă o şcoală în care învăţau copiii şcolii noastre. Văzând acestea, s-a gândit să facă şi el o şcoală. Dar, de şoricei! Acolo, ei învăţau să se ferească de pisici. Dar, deodată au auzit ceva foşnind în tufişuri. Era un motan. Toţi, speriaţi, au luat-o la fugă neştiind în ce direcţie să o ia. -Staţi că nu vă mănânc! Vreau doar să ne jucăm toţi de-a v-aţi ascunselea. Eu o să număr, zise motanul. Şoricelul Gică vorbi în numele amicilor săi: -Tu ne păcăleşti pe noi! Ştim bine că vrei să ne mănânci! -Nu vreau asta! Vreau doar să am nişte prieteni cu care să mă joc, fiindcă n-am niciunul. Vreţi să fim prieteni? Dacă o să vă fie foame o să vă aduc caşcaval, iar voi puteţi câteodată să mă adăpostiţi peste noapte. Şoriceii s-au gândit un timp, iar apoi au răspuns bucuroşi: -Da, vom fi prietenii tăi! Dar asta numai la Şcoala de şoricei. -Ura! a strigat motanul fericit. De atunci, au rămas amici pe viaţă şi ne predau lecţia prieteniei. Şerban Forin, clasa a III-a, Școala Gimnazială Moara Carp

Printre gheţurile reci... Pinguinul regal Și cu cel imperial De aseară, sunt porniți Prin nămeți împotmoliți. Spre Antarctica bătrână Să-şi facă o casă bună Între igluri mici de gheață. Că așa e şi în viaţă: Ca să ai unde să stai Interes trebuie să-ţi dai. Să munceşti ca tot să ai Un loc paşnic de odihnă. Să te culci domol în tihnă, Puii călduros să-i creşti Chiar şi-n vremurile reci. Popadiuc Dănuţ, cls. a V-a

DIN TAINELE NATURII Motănaşul cel isteţ

Se aude un miau-miau! Pisicuță mică, pis...pis.. Te-am văzut azi noapte-n vis Te-ngrijeai, te pieptănai Răsfăţată mai erai. Pisicuță blândă, pisicuță, Iarna stai mereu în căsuță Și torci de zor la vatra sobei Dormitând la gândul probei Cu acrobaţii, jucării şi motocei.

Preferatul meu este Toma, un motănel de doar câteva luni, deşi iubesc toate animăluţele, fie câini, pisici, peşti şi păsărele. Acesta are blăniţă albă cu pete negre lucitoare, iar la picioruţe pare să aibă papucei cu pete.

E tare drăguţ şi amuzant. Se joacă tot timpul şi, ca un copil pus pe şotii, face numai pozne. Face acrobaţii cu jucăria chițăitoare pe care i-am cumpărat-o. Agăţată de o Vara stai afară, în livadă sfoară, încearcă să o prindă, sărind La vânat de șoricei. pe piciorul meu, pe aproape orice. Te uiți la păsări cum zboară, Când plec la şcoală, stă cuminte în Și imediat parcă vrei pradă, faţa porţii şi mă aşteaptă răbdător. O rândunică în faţă să-ţi cadă! Când vin, aleargă înaintea mea şi se bucură, alintându-se de piciorul Șutu Alexandra, clasa a V-a meu, semn că şi lui i-a fost la fel de dor, cum mi-a fost mie de el. Acesta este Toma, un motănel deosebit! LEGENDA OIŢEI Odată, de mult, era o femeie și Şutu Ioana, clasa a V-a avea o fată drăgălașă. Mereu o ajuta pe mama sa. Într-o zi, fata se schimbă total: se săturase să mai facă treabă așa că și-a luat lumea-n cap. Pe drum, a observat o cățelușă săracă și a mers înăuntru. Acolo era casa unei vrăjitoare. O asculta mereu și mereu și mereu... dar s-a săturat tot s-o ajute. Pentru asta, vrăjitoarea a spus: „Mâine vei fi altcineva!”. Ziua următoare nu mai era om ci a constatat cu mirare că...era oiţă! Iar ea nu a putut decât să se mulțumească de pedeapsă și așa a rămas oiţa blândă şi ascultătoare. MORALA: Învață să te accepți aşa cum ești! Miron Alina, clasa a V-a A

Într-o dimineaţă de vară, la uşa camerei mele s-a auzit un mieunat ca un oftat. Eram sigură că e motănaşul meu aşa că m-am dat jos din pat şi i-am deschis. El mieuna din ce în ce mai tare. I-am dat ceva de mâncare, dar fără succes, tot mieuna. După ceva timp, mi-a trecut un gând prin minte: Ce-ar fi să-l urmăresc să văd pe unde umblă şi de ce nu încetează cu mieunatul? Am ieşit în curte şi am ajuns la micul pârâiaş de la marginea livezii. Acolo, un pisoiaş mititel încerca să iasă din apă. Motănaşul cel isteţ a sărit pe o piatră, s-a udat puţin, l-a apucat pe puiuţ, l-a tras afară din apă şi l-a împins pe drumul spre casă. Spre seară i-am văzut pe amândoi. Mieunau de zor cei doi prieteni de nedespărţit. Stroeştean Mihaela Gabriela, cls. a III-a Iţa-Oiţa năzdrăvană Iţa Oiţa este câteodată neastâmpărată şi chiar zburdalnică. Ea e micuţă şi nu ştie prea multe. Ea zburdă şi se joacă frumos. Stă cuminte cu ceilalţi miei şi cu mama ei. Când o priveşti pare un miracol. Ea zburdă tot timpul pe lângă ciobănaşul care paşte turmele. Dintr-o dată, spre seară, oiţa a dispărut. Mamele au fugit să o caute. Toţi au căutat-o. S-au speriat că, poate lupul viclean ar fi mâncat-o. Mai spre seară, Iţa a venit, încetişor pe drum. Ce bucurie a fost! Toţi am fost fericiţi acum. Viţel Cosmin Andrei, clasa a III-a

Eu am o pisicuță...

UN FLUTURE COLORAT

La mine, în căsuţă Un fluture intens colorat, Prin lume hai-hui a zburat. Din neglijenţă, din nepăsare Sau din pură întâmplare A pierdut o aripioară şi... Nu știe ce să mai facă. M-am dus și l-am întrebat: - Ce faci ca să fii salvat? - Voi poposi în Hotarul Florilor Şi acolo la spital, cazat Îmi voi reface sufletul... curat!

Mică și drăguță. Miaună mereu, Când îmi este greu. Ea este frumoasă Și foarte pufoasă. Dimineața mă trezește, Când sunt trist, mă-n veselește !

Tare îmi iubesc pisica Și n-o dau pentru nimica!

Miron Andreea, clasa a V-a

Stanciuc Matei, clasa a-II-a O POVESTE CU GRIVEI Îmi amintesc de primul moment când am făcut cunoștință cu Grivei. Era un cățel vagabond, mic și neîngrijit. Eram cu prietena mea, Alexandra. Ea își dorea de mult timp un cățel! Deodată, acesta a sărit în brațele Alexandrei! - O, ce cățeluș drăguț! Ea l-a luat acasă. Cu permisiunea părinților ei, l-a îngrijit toată săptămâna. Acesta și-a revenit, a mai crescut și era foarte curat! Toată ziua Alexandra se juca cu el. Erau cei mai buni prieteni. Din neatenție, într-o zi, poarta casei a rămas deschisă. Cățelul a ieșit din curte și a plecat. Degeaba l-a căutat toată familia până seara târziu. Nu l-au mai găsit pe Grivei. Alexandra era foarte tristă. Nu știam ce să fac să o ajut. Vedeam că suferă mult. Împreună cu părinții ei am hotărât să-i facem o surpriză de ziua ei de naştere! I-am cumpărat un alt cățel! Nu era Grivei, dar era tare drăgălaș! Prietenei mele i-a revenit zâmbetul. E fericită. Și eu sunt deoarece știu că am făcut o faptă bună! Andrișan Alina, clasa a-II-a

PULBERI DE VIS....

Pasările călătoare De când toamna a venit Cuiburile le-aţi golit. V-au alungat de la noi Vântul rece şi aprigile ploi. Copacii plâng după voi, După glasul vostru vioi. Din nou plecaţi spre alte zări Traversând mări şi ţări. Miron Andreea, clasa a V-a

GHICITORI * Este țepos și fricos, cine o fi oare ? (LUICIRA) * Mănâncă ghinde, are o coadă stufoasă iar când se apropie iarna, îți umple cămăruța cu mâncare. Cine o fi oare ? (AŢIREVEV) * Se spune că e veninos, unii dintre ei și-au pus și clopoței. Cine o fi oare? (ELEPRAŞ) * Sare țop, țop, țop iar de Paște copiii îl așteaptă. Cine o fi oare ? (LUŞARUPEI) * Își poartă casa în spate mereu. Cine o fi oare ? (LUCLEM) * Are aripile colorate și îl vedem vara. Cine o fi oare? FLUTURAŞUL AVIATOR

Un fluturaş a visat într-o noapte că zbura. Când s-a uitat însă într-o băltuţă, ca într-o oglinjoară, şi-a dat seama că n-are aripioare. Era încă omiduţă. Tare trist a plecat pe drum. Picioruşele sale multe l-au ajutat să se caţere până în vârful unui salcâm. De acolo el putea admira toată priveliştea: oiţe, floricele, pajiştea şi mulţi copii cu ghiozdane în spinare. Dar, într-o noapte s-a întâmplat un miracol. Când soarele a răsărit fluturaşul s-a trezit cu aripioare colorate legate de trup. - Ehehei! Ce bucurie! Visul meu s-a împlinit! De acum pot să zbor. Am devenit aviator!

Budeanu Alin Gheorghe, clasa a III-a, Şcoala Gimnazială Moara Carp

TÂRGUL TOAMNEI

Soarele mângâie pământul amorțit. Razele lui sunt din ce în ce mai palide. Marea de verdeață se îngălbenește. Peste coroanele de foc ale copacilor adie vântul tomnatic, scuturând frunzele multicolore, oferind pământului un covor pufos. Așa și noi copiii, ne-am luat rămas bun de la vacanță, de la amici. Toamna este un anotimp plin de culoare, farmec și schimbare. În răcoarea dimineții, satul părea de aramă, poleit de razele timide ale soarelui. Toamna târzie își îngrămădea norii negri și mișcători deasupra bolţii senine. În acea zi, deprimantă și melancolică, în școală se desfășura o activitate minunată. Era târgul toamnei! Mulți copii veneau cu coșulețe pline de bunătăți dăruite de bogăția toamnei. Fel și fel de aranjamente în coșuri, cu legume proaspete și fructe zemoase. Clasele erau atât de încântătoare, aranjate cu desene de toamnă, cu măsuțe pline cu frunze multicolore, folosite ca ornamente. Pe lângă toate se găseau compoturi, dulcețuri și gemuri delicioase. Copiii mai creativi au adus multe creații personale. Cea mai spectaculoasă clasă a câștigat un premiu. Desigur toți ne doream locul I. Însă nu asta contează, ci implicarea. Matei Ana Maria, clasa a VII-a O tradiţie în şcoala noastră Târgul toamnei este o tradiție în școala noastră. La fiecare an în care toamna sosește, Şcoala Gimnazială Moara organizează această activitate. Fiecare elev din clasă aduce câte un obiect sau mai multe specifice anotimpului. Cei mai talentați realizează tablouri cu zâna toamnei, iar care nu sunt îndeajuns de talentați pot aduce mere, pere şi alte fructe, legume, dar acesta trebuie să fie obligatoriu din ţara noastră şi de toamnă. În octombrie 2017, evenimentul a fost unul special. Toți elevii tuturor claselor au avut parte de câte un premiu. Clasa I a câștigat premiul pentru cei mai talentați elevi din școala primară, clasa a doua a câștigat premiul pentru cel mai frumos dovleac sculptat, iar

celelalte clase premii la fel de interesante. Clasa mea a câștigat premiul pentru cea mai îmbelșugată clasă. Anul acesta noi am dorit să facem activitatea mult mai interesantă decât cea de anul trecut. Eu sper să avem tot această bucurie ca în 2017. A! Am uitat să vă spun cum alegem vânzătorii la acest târg. Noi scriem un bilet cu candidații pentru vânzător iar șeful clasei sau doamna dirigintă extrage un bilet pe care scrie numele celor care vor vinde la standul clasei. Este minunată această tradiție. Croitor Raluca, clasa a VII-a Proiectul „Darurile toamnei” a fost conceput în vederea găsirii celor mai eficiente modalităţi de stimulare a interesului elevilor pentru lectură şi dezvoltarea gustului pentru frumos, pentru tot ce înseamnă adevărata valoare artistică. Activităţile orientative propuse, care au fost stimulative, au avut ca obiectiv dezvoltarea capacităţii creatoare a elevilor. Frumuseţile şi bogăţiile pe care ni le oferă natura, în acest superb anotimp, au trezit în noi impulsul creativ. Ne-am bucurat de ceea ce ne oferă toamna, am pus în valoare parfumul şi culoarea ei, prin realizarea unor lucrări originale, prin care s-a valorificat potenţialul creativ al elevilor sub îndrumarea harului cadrelor didactice. Elevii de la Școala Gimnazială Moara Carp împreună cu cadrele didactice au confecționat materiale specifice toamnei, costume din materiale ecologice, au realizat desene și colaje de toamnă, au recitat poezii, au scris eseuri și au ascultat cântecele. Prof. Pascaru Cătălina

Octombrie – Luna internațională a Bibliotecilor Şcolare Începând cu octombrie 2008, Asociaţia internaţională a bibliotecilor şcolare a reuşit să promulge Luna internaţională a bibliotecilor şcolare, ce va fi sărbătorită anual, în octombrie. Luna internaţională a bibliotecilor şcolare extinde perioada în care reprezentanţii instituţiei pot desfăşura activităţi de promovare a imaginii şi rolului bibliotecii şcolare în societate. Până în octombrie 2008, unităţile şcolare din toate ţările lumii sărbătoreau în ultima zi de luni a lui octombrie, Ziua internaţională a Bibliotecilor Şcolare. În această perioadă, şcolile din ţara noastră desfăşoară activităţi specifice prin care vor face cunoscut rolul bibliotecii şcolare în educaţie, societate şi cultură. Şi în şcoala noastră au avut loc activităţi culturale la Centrul de documentare şi informare. Proiectul iniţiat în acest sens s-a intitulat Lecturiada şi a presupus întâlniri săptămânale între membrii cercului de lectură ai şcolii cu activităţi susţinute de citire şi scriere creativă. Un loc minunat – Biblioteca şcolii În Şcoala Generală Moara Nică avem o bibliotecă dotată cu calculatoare, video-proiector şi o multitudine de cărţi de literatură, limbi străine, matematică, ştiinţe, critică literară, scrise de autori români sau universali. De fiecare dată când avem de citit lecturi suplimentare sau rezumate, eu mă duc la bibliotecă şi împrumut o carte. Este locul unde în pauze ne putem consulta cu doamna bibliotecară sau cu cadrele didactice despre ceea ce am putea citi. Aici ne dezvoltăm vocabularul şi cunoştinţele acumulate prin lectură. Fiind elevă aici, mă declar total mulţumită de acest loc şi am toată încrederea că şcoala ne poate crea un viitor mai bun. Stanciuc Alina, clasa a VI-a Plimbare alături de prietena noastră, Cartea

Într-o zi de miercuri, d-na dirigintă Sopon Loredana a hotărât să facem o plimbare în natură. Noi elevii clasei a V-a, ne-am luat câte o carte și am pornit. Eu aveam cartea ”Lecturi pentru clasa a V-a”. Am ajuns la locul stabilit și am văzut câmpuri, copaci, ogoare și casa colegului nostru, Ilie. Am poposit într-un loc liniștit unde curgea un râu, fiind înconjurat de copaci. Am început să citim. După ce am lecturat câteva pagini, doamna dirigintă ne-a prezentat un fragment din cartea ”Copiii din făină” de Anne Fine și a spus că în mod special a ales acest fragment pentru a-l prezenta clasei. Am prezentat și noi fragmente din cărțile citite. Aproape toți elevii am fost notați și am fost mulțumiți de ideile noi din cărţi, utile în viitorul nostru. Am încheiat activitatea și am revenit la școală. Aventurile noastre ne unesc și ne ajută să ne cunoaștem foarte bine prin lectură, alături de prietena noastră dragă, Cartea... Mi-a făcut bine, aerul curat din câmpiile înverzite și voi mai face o ”lectură în natură” în această vară, dar alături de familie!

Popadiuc Dănuţ, clasa a V-a MUZICĂ ŞI CULOARE... Câteva eleve din clasa a VIIIa, de la Școala Gimnazială Moara Nică (Andrișan Bianca, Ștroner Bianca, Botoșan Camelia și Zeamă Daniela)

purtate de aripile muzicii și talentate la desen au participat la Concursul Județean Cultural-artistic ”Muzică și culoare”, desfășurat la Școala Gimnazială ”Miron Costin” Suceava. Munca lor a fost apreciată și răsplătită cu premii. În tot acest periplu muzical, colorat elevele au fost îndrumate și însoțite de doamnele profesoare Anca Ioachimescu și Franț Liliana. Gazdele noastre ne-au asigurat o atmosferă deosebită de desfășurare a concursului, în care s-a pictat în acordurile fascinante ale ”Odei Bucuriei” de Ludwig van Beethoven.

VOIE BUNĂ, MONUMENTE ISTORICE ŞI MUZEE

Mergem într-o excursie! Sunt aşa încântată, nu am mai călătorit de mult timp, alături de colegii mei. Acum putem şi noi să admirăm Muzeul de istorie, care a fost renovat. Dar, mai întâi, d-na dirigintă Miron Elena, ne-a propus să mergem la Observatorul Astronomic, având parte de o privelişte minunată a stelelor. Eu, cât şi alţi colegi am desluşit cu ajutorul profesorului universitar, locul astrelor pe cer, fiind impresionaţi atât de forma lor puţin neobişnuită cât şi de poziţia stelei polare, care nu se schimbă niciodată.

Mai apoi, am plecat să vizităm Muzeul de Științe ale Naturii, De la intrarea în muzeu, am fost întâmpinaţi de niște acvarii cu diferiţi pești şi de un stand constând din: pliante, vederi, alte publicaţii editate de muzeu, ceramică, obiecte de podoabă din pietre semiprețioase. Sala cristalelor ne-a oferit o fascinantă incursiune în lumea plină de mister a pietrelor prețioase. Acolo am putut admira rubine, safire sau chiar diamante aduse din ţară. Exponatele erau însoțite de material fotografic dar şi de texte, care prezentau informații despre cele mai importante categorii de pietre prețioase din lume. La standul muzeului vor putea fi achiziționate ca in fiecare an mici bijuterii, dar si pietre semiprețioase. Aici existau colecții foarte rare din diverse muzee din țară: gândaci de scoarță, viespi aurii, eșantioane de flori de mină. Varietatea de animale ne-a oferit o privire de ansamblu asupra mediului lor de viaţă, iar informaţiile suplimentare le-am aflat de la ghid. Am rămas impresionată de biodiversitatea universului, prin multitudinea de specii rare văzute. Asimionese Alexandra, clasa a VII-a

Era o zi nostalgică de noiembrie în care eu cu clasa mea şi îndrumaţi de doamna dirigintă ne-am propus să mergem la Muzeul de istorie. Expoziţia permanentă a Muzeului de Istorie se află în clădirea situată pe strada Ştefan cel Mare nr. 33 din Suceava. Construită la începutul secolul XX, clădirea-monument istoric îşi păstrează faţada aproape neschimbată, în schimb, interiorul a suferit numeroase transformări. În cele 27 de săli, expoziţia de bază a Muzeului

de Istorie se desfășoară cronologic, de la cele mai vechi descoperiri arheologice. Acest muzeu a fost renovat si acum e mult mai interesant decât cum era înainte. În prima sală se pot vedea fragmente de textile arheologice descoperite cu ocazia cercetărilor făcute la numeroase biserici din oraşul Suceava şi din județ. Cel mai mult mia plăcut Sala Tronului în care d-na muzeograf ne-a pus o secvență audio dintr-un film cu Ştefan cel Mare. De asemenea, vizita la Cetatea de Scaun a Sucevei a fost impresionabilă prin schimbările majore realizate aici în urma renovării. Totul era modern şi atractiv! Chiar dacă ne întâmpinau zidurile vechi de prin sec. al XIV-lea, printre ele am zărit o hologramă prin care un străjer ne povestea despre întemeierea cetății. Videoproiectoarele trezeau la viață trecutul istoric prin prezența figurilor de ceară care reprezentau soldați, plăieși, boieri... Arborele genealogic digital şi blazoanele cu însemnele heraldice ale marilor familii boierești m-au impresionat prin noblețea lor. Mi-a plăcut mult această excursie, am învățat lucruri noi! Blîndu Bianca, clasa a VII-a

FRUCTELE ŞI LEGUMELE, IZVOR DE SĂNĂTATE Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura știe să-l facă. Așadar, natura ne oferă din belșug fructe şi legume delicioase şi sănătoase. Elevii clasei pregătitoare, sub îndrumarea

doamnei înv. Boiciuc Georgeta, au profitat din plin, “administrându-şi” porţia de sănătate – o salată de fructe delicioasă şi bogată în vitamine. Au lucrat cu drag şi spor pentru a o pregăti şi apoi au savurat-o împreună. Iar pentru voi avem o ghicitoare: Crude sau puse la fiert, Se consumă ca desert, Le dorește orișicine, Că-s pline de vitamine. Sperând că v-am făcut poftă, dați fuga până-n grădină, adunați cele mai gustoase fructe şi legume ca să preparați o salată delicioasă pentru întreaga familie!

ţelina, broccoli sau varza. Acestea au celuloză, foarte eficientă în "curăţirea" dinţilor pe cale naturală, îndepărtându-se bacteriile şi resturile alimentare de pe dinţi şi gingii. • Fructele de pădure duc la îngălbenirea dinţilor în timp, de aceea este bine să clătim gura după consumarea lor şi să bem multă apă. Toate aceste informaţii le-am aflat noi prichindeii de la clasa pregătitoare, la întâlnirea cu doamna dr. stomatolog Sălăvăstru Cornelia şi am dorit să le împărtășim şi cu voi, micii noștri cititori. Doamna dr. nea consultat, ne-a oferit sfaturi privind periajul corect al dinților şi ne-a îndemnat să ne prezentăm la control stomatologic periodic, pentru a preveni apariția cariilor. Îndemnul nostru este: Dragi copii, voi dacă vreţi minte limpede s-aveţi, Mâncaţi fructe şi legume, că au multe vieţi!

Şi elevii de la Grădiniţa din Moara Nică, aflaţi în grupa mijlocie, au participat cu drag la activitatea: ”Salata de legume” privind promovarea educației pentru sănătate, în cadrul etapei de evaluare a proiectului tematic: Toamna cea bogată, coordonaţi fiind de d-na educatoare Butnariu Rebeca. Pagină realizată de înv. Boiciuc Georgeta

ŞTIAŢI CĂ … O alimentație corectă, echilibrată, bogată în fructe şi legume proaspete, are un efect benefic atât asupra sănătății organismului, dar şi a dinților şi gingiilor? •

Fructele şi legumele crude sunt benefice sănătăţii dinţilor şi gingiilor. Ne referim în special la cele mai crocante, cum ar fi: morcovul, mărul,

30 Ianuarie – Ziua Internaţională pentru Nonviolenţă în Şcoală

102

Violenţa în şcoli este din păcate, un adevăr al societăţii noastre. Acest fenomen trebuie oprit încurajându-ne unii pe alţii la calm, pace şi toleranţă. Cu ocazia Zilei Internaţionale pentru Nonviolenţă în Şcoala Gimnazială Moara Nică s-au desfăşurat diverse activităţi tematice contra fenomenului violenţei fizice verbale sau nonverbale care adeseori îşi face simţită prezenţa în colectivele de elevi, în diverse momente ale programului şcolar. Elevii au fost convocaţi să vizioneze materiale informative discutând la orele de dirigenţie despre cauzele care provoacă acest fenomen şi soluţiile găsite pentru aplanarea acestora, prin comportamente pozitive. Jocul de rol „Aşa DA! Aşa NU!” i-a motivat pe elevi să conştientizeze situaţiile problematice pe care le întâlnesc în activităţile zilnice, determinându-i să găsească variante pozitive pentru actele de violenţă. Ulterior au realizat propriile creaţii literare sau plastice pe baza cărora s-a realizat o expoziţie tematică, lucrări care au participat la concursuri diverse. Elevii claselor a Va şi a VI-a coordonaţi de prof. Sopon Loredana şi prof. Stanciuc Floarea au participat la Campania Internaţională „19 Zile de activism împotriva abuzului şi violenţei faţă de copii şi tineri” iniţiată şi patronată de Federaţia Internaţională a Comunităţilor educative în parteneriat cu Women ‘s World Summit Foundation. De asemenea, când au fost prezentate rezultatele finale ale activităţii, au fost invitaţi şi părinţii elevilor care susţin, în calitate de parteneri ai actului educativ, promovarea mijloacelor antiviolenţă în mediul şcolar. Prof. Sopon Loredana

SPUNE ,, STOP” VIOLENȚEI !

În jurul nostru la fiecare pas observăm violența, la televizor, toate știrile vorbesc despre violență, în magazine, bănci, benzinării, în intersecții observăm violența sub toate formele. De aceea, în lumea întreagă sunt atât de frecvente agresiunile, bătăile, conflictele, crimele și războaiele. Se manifestă în diverse forme, iar şcoala devine, adeseori, spaţiul în care conflictele dintre elevi uneori şi adulţi, evoluează. Eu sunt de părere că întotdeauna un conflict se poate rezolva pe cale pașnică. Pentru asta este nevoie de oameni conștienți, educați, cu o atitudine sănătoasă. Pentru ca, noi copiii să fim pregătiți pentru societate trebuie să avem cunoștințe despre nonviolență dar si despre prevenirea violenței, începând din școală. Violența în școală se manifestă diferit, uneori se poate observa, alteori o putem simți. De exemplu, violența între elevii din aceeași clasă când nu se înțeleg și se ceartă este o formă de violență verbală. Ea poate fi prin jigniri, porecle, epitete negative, cuvinte urâte, înjurături. În unele școli se întâmplă să auzim cazuri de conflicte între elevi și profesori din cauza elevilor indisciplinați, agresivi sau foarte activi. Adesea elevul sfidează profesorul și atunci este o formă de violență pasivă. Eu zic să spunem așa „NU” violenței și să spunem așadar „ DA” păcii. Șutu Alexandra, clasa a V-a

CEL MAI DEŞTEPT, CEDEAZĂ! Într-o zi, Andrei se plimba învățând, pe terenul școlii. Florin l-a prins de haină și i-a zis, cu furie: - Ascultă, tocilarule, dacă nu îmi dai tema ai încurcat-o! - Da bine, uite-o!a spus Andrei cu calm. A mai trecut o săptămână de la conflict și Florin s-a luat și de alţi elevi. A fost chemat tatăl său la școală, iar acesta a vrut să îl pedepsească pe Florin, dar Andrei a intervenit și l-a rugat să nu o facă. A ierta e mai plăcut! Concluzie: Nu trebuie să te iei de alt copil, să-l bați... Nu se știe când vei avea nevoie de el, la un moment dat. Dumnezeu nea creat pe toți la fel, iar noi nu trebuie să neglijăm acest fapt. Unul este mai deștept decât altul, dar asta nu este o diferență. Contează amabilitatea şi bunăvoința fiecăruia. Galamboș Iustin, clasa a VI-a Spune şi tu stop violenţei prin gândire pozitivă! Pumnul strâns nu poate da mâna cu cineva. Unde este pace, acolo este înţelegere şi armonie. Nu renunţa, ultima dintre toate rămâne speranţa. Egoismul naşte toate formele posibile de violenţă. Nu zâmbeşti, atunci faci loc violenţei. Ura naşte violenţă, îngăduinţa naşte pace. Violenţa este arma celor slabi. Iertarea câştigă mai mult decât violenţa. Orgoliul este primul care generează conflictele. Lipsa iubirii, a afecţiunii, naşte violenţă. E necesară comunicarea pozitivă contra violenţei. Nu ai blândeţe, acumulezi mânie şi violenţă. Toleranţa este acceptarea necondiţionată a celuilalt. Este o cinste pentru om să se ferească de certuri. Intelepciunea este apanajul nonviolenţei. Blîndu Bianca, clasa a VII-a

Stop violență! Nu uita:Nu răni pe-altcineva! Cândva tu vei regreta Nu te bate, nu jigni Gândește-te cum te vei simți Dacă cineva ți-ar spune Că tu nu prea știi de glume Gluma-i glumă, fapta-i faptă Tu să nu le faci vreodată Fii cu inima-împăcată Nu cârti, nu judeca! Chiar dacă nu-i vina ta, Iartă și vei face o faptă dreaptă Ce poate fi apreciată. Poroh Diana Sabina, clasa a VI-a SPUNE NU, VIOLENȚEI! Pentru a rezolva conflictele care deseori se ivesc printre noi, suntem tentați să le rezolvăm de multe ori prin violență, fie verbală, fie prin vătămare corporală. Dacă suntem în aceeași situație, vă îndemnăm să vă gândiți bine la problemele nerezolvate, și să le discutați pe cale pașnică sau liniștită. Astfel veți putea da un exemplu bun, fără să fiți nevoiți să apelați la violență! Împreună cu voi vom învăța că VIOLENȚA NU REPREZINTĂ O SOLUȚIE! . Luțac Andreea, clasa a VIII-a B

1 DECEMBRIE ÎN ŞCOALA NOASTRĂ... LA MULŢI ANI, DRAGĂ ROMÂNIA! Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul cel mai important din istoria României. La Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia s-au adunat români din toate colțurile țării. Acolo s-a înfăptuit Marea Unire. Ca în fiecare an şi noi sărbătorim Unirea României. La Căminul Cultural s-au adunat bucuroși locuitorii comunei cu stegulețe tricolore și cu mândrie de a fi români și de a sărbători eroismul și patriotismul înaintașilor noștri. Împreună cu alții colegi de la școală am cântat și am dansat hora Unirii ,,Hai să dăm mână cu mână”. Sunt mândră că sunt Român și că trăiesc în această țară minunată! Blîndu Bianca, clasa a VII-a

Țara mea este România, este locul unde m-am născut și am copilărit. Ea este unică și va păstra mereu un loc special în inima mea. Mulți oameni o iubesc pentru frumsețea și tradiția ei. Ce bucurie e când auzi de la străini că patria ta este o frumusețe, un loc care va fi mereu vizitat! O țară atât de primitoare și cu oameni foarte talentați în artă, literatură și știință! Trebuie să ne mândrim cu țara noastră chiar dacă nu este cea mai bogată, dar ea ne-a oferit oameni valoroși. Mă mândresc că sunt româncă și că fac parte dintr-o țară minunată. Boca Alexandra, cl V.

Ziua Naţională este o zi deosebită pentru toţi românii, mai ales pentru că ea are o semnificaţie istorică deosebită. Unirea realizată în 1918 este una din cele mai mari realizări istorice ale poporului nostru. Insuflarea dragostei pentru strămoșii noştri, pentru trecutul istoric al poporului nostru, pentru realizările istorice şi culturale, precum şi pentru personalitățile pe care le-a dat acest popor de la începuturile sale şi până azi, sunt doar câteva din subiectele pe care le abordăm cu ocazia acestui eveniment. Încă de la grădiniţă copiii trebuie să afle despre istoria şi strămoşii noştri tot la fel cum este obligatoriu să-şi cunoască familia: părinţii, fraţii, bunicii, rudele mai apropiate sau mai îndepărtate. Ziua Naţională este un bun prilej de a aborda astfel de subiecte pe teme de istorie, ocazie cu care insuflăm copiilor sentimente de dragoste şi respect pentru: limba română, ţara noastră, poporul român, strămoşii noştri, pentru obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti, pentru istoria şi eroii noştri, mândria că sunt descendenţii unor oameni curajoşi şi iubitori de neam şi ţară. Elevii și cadrele didactice au sărbătorit ziua de 1 Decembrie prin activități antrenante și interesante: lecturarea de povestiri cu conținut istoric, confecționarea de steaguri și ecusoane, realizarea de desene, prezentarea unui program artistic (cântece și poezii patriotice). Prof. Pascaru Cătălina

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI SCRISOARE CĂTRE ŢARA MEA Dragi români, Astăzi, este 1 Decembrie, ziua noastră, a românilor, a unei ţări foarte frumoase. Noi avem multe locuri ce pot fi vizitate: cetăţi, biserici, mănăstiri si muzee, etc Eu locuiesc în Suceava şi mă mândresc cu acest lucru deoarece în Bucovina sunt păstrate multe tradiţii. Moldova a fost condusă în trecut de Ştefan cel Mare. El este studiat în şcolile din România şi din provincie. În ţara noastră au existat şi mulţi poeţi cum ar fi: Mihai Eminescu, George Coşbuc, Tudor Arghezi, ş.a. Deşi în România nu sunt

cei mai buni politicieni cel puţin avem multe tradiţii care se mai păstrează. România este ţara în care m-am născut şi am crescut. Aici îmi doresc să trăiesc în continuare, chiar dacă uneori îi aud pe părinţii mei vorbind între ei că economic, ne-ar fi bine în altă ţară. Mie nu mi-ar plăcea să plecăm din România pentru că aici sunt toţi prietenii cu care mă înţeleg foarte bine. Sunt sigură că voi trăi şi la maturitate în România pentru că vreau să-mi creez o viaţă aici în țara mea şi să construiesc „o ţară ca afară”.............. . Popovici Cosmina, clasa a V-a

Ştiaţi că... * Dacă acceptăm opiniile unor istorici, conform cărora „Țara Românească” este sinonim cu „România”, atunci numele statului nostru provine din limba latină şi apărea în texte scrise în limba latină încă de la sfârşitul antichităţii. Timp de sute de ani, numele de Rumânia/ România a circulat în paralel cu denumirea de Vlahia/ Valahia. * Acesta adaugă: „Numele de Ţară Românească este absolut identic cu acela de România”. Pentru a-și întări cele spuse, istoricii dau exemplul nemților, acolo unde Deutschland înseamnă „Ţara Germanilor” sau England care înseamnă „Țara Anglilor”. Astfel, denumirea de „România“ este atestată prima dată în jurul anului 383 în scrisoarea lui Auxenţiu de Durostorum. * Țara noastră a avut mai multe denumiri. Inițial, între 1859 și 1862 s-a numit Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. Din 1862 și până în 1866 a purtat numele de Principatele Unite ale Țării Românești și Moldovei. Între 1866 și 1947 s-a numit simplu România. După 1947 până în 1953 a fost denumită Republica Populară Română. În 1965 teritoriul condus de Nicolae Ceaușescu a primit numele de Republica Socialistă România.

Țara mea , Ai plaiuri mândre, munți înalți și maiestoși, câmpiile minunate, dealuri, ape curgătoare. Toate acestea sunt ale tale „Țara mea ”. Ești minunată și nu aș putea să merg în altă parte. Nu există alt loc mai frumos și mai primitor. Țara mea, ai o istorie zbuciumată, cu multe războaie și lupte cu dușmanii care au răzvrătit acești codrii. Locuitorii tăi, oameni vrednici, au considerat mereu acest pământ, un colţ de rai, un picior de plai mioritic. Țara mea, îți scriu această scrisoare ca să îmi exprim bucuria și mândria de a trăi și a fi aici. Oriunde mă voi duce mereu mă voi întoarce la tine„ Țara mea, dragă România! Gavrilovici Marius, cl.a V-a

20 NOIEMBRIE – ZIUA INTERNAŢIONALĂ A DREPTURILOR COPILULUI

La data de 20 noiembrie 1989 a fost semnată Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, această zi devenind Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului în întreaga lume. Prin perseverenţă şi implicare activă, s-a conceput şi s-a reuşit adoptarea de către Liga Naţiunilor (astăzi, Organizaţia Naţiunilor Unite) a Declaraţiei Drepturilor Copilului, primul document internaţional în care „drepturile copilului” sunt menţionate şi promovate în mod unitar iar protecţia copilului se impune de la sine. Conform prevederilor Convenţiei, copilul trebuie tratat cu respect, iar statul este obligat să îi asigure cele mai bune condiţii de dezvoltare, să respecte drepturile copilului şi normele de protecţie a copilului. Drepturile copilului conţinute în Convenţie trebuie să fie aplicate tuturor copiilor, fără discriminare. Fiecare copil are dreptul la viaţă, la educaţie şi la o dezvoltare armonioasă.

Dreptul la educaţie...

Pentru mine, toate drepturile umane sunt importante. Unele dintre cele absolut necesare în copilărie sunt: dreptul la educaţie şi dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme de violență (vătămare, abuz fizic sau verbal, abandon sau neglijenţă). Mihai este un băiețel de 11 ani. Locuieşte împreună cu familia la marginea satului nostru. Are nouă prieteni din care trei surori şi şase fraţi. Nu mergea la şcoală deoarece părinţii nu îi permiteau acest lux, deşi el îşi dorea foarte mult. Într-adevăr, nici fraţii lui nu frecventau şcoala: rechizitele şi celelalte cheltuieli sunt un lux pe care familia nu şi-l permite. Deşi locuiesc într-o baracă improvizată, sărăcăcioasă, în interior este curat, deoarece părinţii îi ameninţă cu bătaia pe copii dacă nu respectă curăţenia. Mai trist e şi faptul că părinţii sunt şi alcoolici. După ce se întorc de la cerşit, ei le iau banii şi îi ceartă sau înjură dacă nu au adunat suficient pentru acea zi. Sunt forme de abuz fizic (bătăile pe care le primesc adeseori) sau verbal, înjurăturile pe care copii le suportă cu greu. Totuşi, seara, la lumina lumânării, toţi fraţii repetă alfabetul, tabla înmulţirii şi a împărţirii, in speranţa că într-o zi se va întâmpla un miracol şi vor merge şi ei la şcoală, pentru un trai mai bun. Cazul a ajuns în atenţia Protecţiei Copilului care a ameninţat părinţii că le vor lua copiii dacă nu le acordă drepturile necesare. S-a întâmplat şi minunea mult aşteptată: părinţii au primit o casă mai mare. Copiii au fost înscrişi la şcoala din comună, iar acum Mihai este colegul nostru. Împreună cu sora lui Elena, se află în clasa noastră şi se străduiesc să facă faţă neajunsurilor vieţii: să infrunte marginalizarea colegilor, să se afirme la ore în faţa profesorilor, etc. Acum, deşi părinţii lor s-au angajat şi au un

serviciu cu greu fac faţă cerinţelor unei familii atât de numeroase. Cel puţin, copiii au primit dreptul de a beneficia de educaţie, iar abuzul de violenţă fizică şi verbală din familie este controlat de Protecţia Copilului, instituţie care îi verifică pe părinţi şi îi susţine ca să-şi respecte propriii copii. Popovici Cosmina, clasa a V-a

Dreptul la a avea o familie Fiecare copil are dreptul de a avea o familie. Din momentul în care un copil vine pe lume, drepturile sale intră în vigoare. Ar fi ideal ca toţi copii să se bucure că trăiesc şi cresc într-o familie fericită. E plăcut să ştii că părinţii te sprijină şi te ajută în dezvoltarea ta morală şi materială. Într-una din zile, eram la plimbare cu mama prin oraş. La un moment dat am trecut pe lângă o clădire cu pereţii frumos coloraţi şi pictaţi în exterior. - Ce clădire plăcută! am exclamat eu. Ce clădire este mamă? De ce e atât de frumos zugrăvită? - Pe cât e de plăcută în exterior, pe atât de tristă e în interior. - De ce? am întrebat eu surprins. - Aici este un orfelinat, dragul mamei. - Şi ce înseamnă asta? - Aici cresc copiii care au rămas de mici fără părinţi. Unii au murit în diverse împrejurări, iar alţii pur şi simplu şiau abandonat copiii din diverse cauze. Mai apoi mama mi-a povestit despre cazurile tragice cu accidente, probleme de sănătate care cauzează dispariţia părinţilor, sau mai grav despre părinţii inconștienți, delăsători şi indiferenți care îşi abandonează pur şi simplu copiii în grija statului. Atunci am înţeles cât de important e să ai o familie, cât de norocos eram că am avut parte de nişte părinţi grijulii şi iubitori. Am început să fiu mai ascultător şi mai respectos faţă de părinții mei. Mi-aş dori ca toţi copii din lumea aceasta să se bucure de protecția unei familii minunate. Gavrilovici Marius, clasa a V-a

Dreptul la viaţă Dreptul meu preferat este cel la viaţă deoarece reprezintă o necesitate fundamentală al omului dar şi al societăţii. Toţi trebuie să trăim şi să descoperim farmecul şi frumuseţea vieţii. Acest drept îmi aminteşte de o întâmplare petrecută în vacanţa de vară, în timpul copilăriei.. Aveam 8-9 ani. M-a marcat foarte mult. Eram într-un parc de joacă din oraş. Deodată am văzut sosind o ambulanţă, lângă un buncăr de alături. Era lume multă, agitație... Şi ceea ce am aflat m-a revoltat peste măsură: un copil nou născut abandonat la lada de gunoi a oraşului... a fost găsit de un căţel! Încă supraviţuia când lătratul câinelui a atras atenţia trecătorilor care l-au descoperit şi au sunat la 112. A fost un miracol! Era încă în viaţă. Deşi avea hipotermie, a supravieţuit datorită eforturilor medicilor. După câteva luni, a fost adoptat de o familie din centrul Sucevei. Boca Alexandra, clasa a V-a

UN ZÂMBET DIN PARTEA LUI MOŞ NICOLAE! În data de 4 decembrie 2018, cu două zile înainte de sosirea lui Moş Nicolae, noi, elevii clasei a V-a alături de alţi elevi ai şcolii noastre, ne-am gândit să fim ajutoarele sufletiste ale moșului celui darnic, care îi iubeşte pe toţi copiii din lume. D-na dirigintă Sopon Loredana ne-a anunţat că urmează să mergem să îi colindăm pe elevii de la Centrul Şcolar Educaţie Incluzivă din Suceava. Pentru aceasta fiecare dintre noi a trebuit să dea dovadă de altruism şi curaj pentru a renunţa la jocurile, cărţile şi hăinuţele noastre dragi dorind a le împărţi cu cei nevoiaşi. Împreună cu elevii de la clasele mai mari, am colectat multe cadouri, le-am împărţit în punguţe elegante şi am pornit la drum cu microbuzul şcolar. Odată ajunşi acolo, am fost întâmpinaţi de zâmbetele nerăbdătoare ale copiilor cu diverse probleme de sănătate fizică sau mentală. Eram vizibil emoţionaţi cu toţii. Ne-au dat lacrimile, văzând neputinţa acestor copii de aceeaşi vârstă cu noi, mai mari sau mai mici... Când ne-au văzut, copiii erau foarte bucuroşi. Le-am oferit copiilor cadourile în funcţie de mărimea hăinuţelor, iar apoi am colindat cu ei câteva cântece de Crăciun. După ce emoţia colindelor şi bucuria de a dărui cadouri ne-au umplut sufletele de încântare, ne-am luat rămas bun de la ei şi am plecat spre şcoala noastră. Mi-a plăcut foarte mult acea zi deoarece am putut să ajut copiii cu dizabilităţi şi am putut să îi facem fericiţi, aducându-le un zâmbet pe chipul lor inocent. Am învăţat să preţuim mai mult ceea ce avem şi să ne mulţumim, în primul rând că suntem nişte copii sănătoşi. Miron Andreea, clasa a V-a

DĂRUIEŞTE UN ZÂMBET DE CRĂCIUN.... Din câte îmi aduc aminte, în perioada Crăciunului, ne-am hotărât toți colegii din clasa a V-a şi din clasele mai mari să facem o faptă bună. Am fost la un centru în care erau copii care aveau probleme serioase de sănătate. Noi elevii clasei a V-a, am pornit de la școală încărcați cu cadouri dar și cu emoții. Eu cel puţin, foarte emoționată, mă abțineam să nu plâng pentru că nu îmi doream ca acei copii să se simtă prost. Intrând pe ușa camerei unde se aflau i-am văzut foarte fericiți. Am cântat împreună colindele pe care și ei le știau. După ce le-am dat copiilor cadourile, ne-am luat rămas bun și am plecat spre casă. Acele momente sunt de neuitat pentru mine deoarece am făcut niște copii nevoiași fericiți și leam adus un zâmbet pe față. Boca Alexandra, clasa a-V-a

Activitatea „În ajun de Crăciun… ”desfăşurată în Căminul Cultural Moara şi-a propus să valorifice în spiritul umanitar al sărbătorilor de iarnă, bogăţia variată de sentimente specifice, să trezească în sufletul elevilor interesul pentru tradiţiile şi obiceiurile autentice, să ii apropie mai mult de spiritul sacru al acestor sărbători. Crăciunul prin activităţile sale specifice ne defineşte ca oameni, prin bucuria de a dărui… Cei mari, cât şi cei mici, elevii claselor I-VIII, alături de preşcolarii de la grădiniţă, au dăruit prin interpretarea colindelor şi a poeziilor pregătite emoţii și sentimente prin care dăinuiesc valorile autentic tradiționale. Şi nu uita când eşti voios, române să fii bun!

Stimate poet, Ţin să vă spun cât de mult apreciez munca dumneavoastră şi devotamentul de care aţi dat dovada de-a lungul vieţii. Sunteţi un om pe care îl privesc cu admiraţie şi căruia îi citesc creaţiile cu o deosebită plăcere şi entuziasm. Ştiu că aţi fost un scriitor talentat iar poeziile dumneavoastră dăinuiesc încă şi fac copilăria oricui mai fericită. Aţi fost un „Luceafăr pe bolta creaţiei” şi precum steaua cea mai puternică, nu v-aţi oprit din strălucit nici astăzi. Ne mândrim cu amintirea dumneavoastră! Cu stima şi respect, Popovici Cosmina, clasa a V-a MULT ÎNDRĂGITULE SCRIITOR Aş dori să vă comunic că dumneavoastră sunteți scriitorul meu preferat. Când vă citesc renumitele poezii mă cuprind niște sentimente de visare și de admiraţie. Mă încântă felul dumneavoastră de a prezenta, cu atât de mult drag și implicare natura, dar mă impresionează foarte mult poeziile şi copilăriei precum “Somnoroase păsărele”, “Ce te legeni, codrule”, “Fiind băiet păduri cutreieram”, etc. Când citesc “Luceafărul” este minunat deoarece ne bucură orice suflet și îmi schițează măcar un zâmbet pe față. Aceste fapt se întâmplă nu numai la această capodoperă ci la toate poeziile. De..exemplu: „Crăiasa din poveşti” mă surprinde cu

magia basmelor din copilărie, la fel ca şi “Povestea codrului”, “Povestea teiului”, etc. Fiecare copil se bucură și știe pe de rost multe dintre poeziile dumneavoastră atât de captivante. Vă mulțumesc mult că mi-ați făcut copilăria mai frumoasa cu poeziile pe care le-ați creat. Sper ca și multe alte generații de acum încolo să vă citească creațiile. Îmi mai doresc foarte mult ca numele dumneavoastră să fie mereu admirat de acum înainte. Părerea mea este că sunteți cel mai mare . . exemplu pentru scriitorii tineri. E posibil să nu mai existe altcineva care să aibă un talent pentru scris atât de mare ca al dumneavoastră. Te preţuim! Miron Alexandra, clasa a V- a

În data de 15 ianuarie 2018, noi, elevii clasei a V-a, am participat la o activitate extracurriculară, intitulată: Dor de Eminescu. Ne-am documentat, citind acasă despre viaţa şi opera scriitorului şi am realizat fişa bibliografică a poetului. La şcoală, am fost împărţiţi în două echipe intitulate Luceferii şi Florile albastre şi am participat la un concurs între echipe. Am primit fiecare grupă câte 10 întrebări din biografia eminesciană. Mai apoi, am participat la un recital de poezie şi un moment muzical cu interpretarea poeziei Somnoroase păsărele, de M. Eminescu. La final, am citit propriile creații literare sau scrisorile adresate marelui poet. Echipa câștigătoare a fost a noastră, a Florilor albastre, acumulând 92 de puncte, urmată de cealaltă echipă cu punctajul de 89 puncte. Deși concurența dintre noi a tensionat situația, totuși neam simţit minunat. Contează participarea şi nu neapărat dacă am câştigat sau nu, cât experienţa asimilată de a ne însuşi informaţii noi din universul eminescian, ceea ce ne-a impresionat. Şutu Ioana, cl. a V-a

20 MARTIE- ZIUA INTERNAŢIONALĂ A FERICIRII Ziua de azi aduce cu sine fericirea. Caut-o! E ascunsă printre frunzele prezentului! Oamenii se uită la timp în speranţa că, în cele din urmă, vor fi fericiţi, dar nu poţi găsi fericirea numai privind spre viitor. (Eckhart Tolle) Izvorul fericirii este o fire veselă; aceasta calitate îşi găsește numaidecât răsplata în ea însăși. (Arthur Schopenhauer) Uneori fericirea înseamnă … uitare. (Albert Schweitzer) Adevărata fericire se dobândește prin contemplarea adevărului. (Dante Alighieri)

Iubirea naște fericire, iar iubirea se naște chiar din inima omului unde locuiește Ființa Divină. (Don Miguel Ruiz) Nu-ţi căuta fericirea în curtea altuia, pentru ca ea se ascunde întotdeauna în casa ta. (Douglas William Jerrold) Tenacitatea, perseverenţa şi efortul depus pentru urmărirea şi concretizarea idealului poartă numele magic: Fericire. E fericire pentru toata lumea. Mai întâi, ai fericirea pe care ţi-o da raza dinăuntru, lumina minţii tale şi bunătatea inimii tale. Dar natura cu bogăția priveliștilor ei, cu farmecul veșnicei reînnoiri a podoabelor ei! Dar fericirea de-a putea face pe altul fericit! Dar speranțele! Dar visurile! ... (Alexandru Vlahută) Rezonabilă este fericirea adevărată pe care numai lucrurile statornice o pot făuri. (Eusebiu Camilar) Nu uita că arta de a fi fericit îşi are secretul in priceperea de a extrage fericirea din lucrurile mici! ( Henry Ward Beecher) Am învățat că toata lumea vrea să trăiască pe vârful unui munte, fără să știe că adevărata fericire este in felul in care urci pantele abrupte spre vârf. (Gabriel Jose Garcia Marquez) Trăieşte o viață onorabilă. La bătrânețe, gândindu-te în urmă, vei putea să te bucuri a două oară de ea. (Dalai Lama) Iar dacă vrei să ai o viață fericită, leag-o de un scop, nu de oameni sau lucruri. Omul care a suferit, prețuiește fericirea. Suferința ii înnobilează pe oameni. (Dalai Lama) Nu poţi cumpăra cu bani fericirea şi dragostea nu poate fi dobândită cu forța. (Emile Zola) Acela care nu știe să fie fericit nu poate face nimic pentru fericirea altuia. (Andre Gide) Lasă, nu aștepta să fii fericit ca să râzi, căci s-ar putea să mori fără să fi râs vreodată. (George Eliot) Ăăă...Nu sta pe gânduri! Căutarea fericirii este cauza principală a lipsei acesteia. (Eric Hoffer)

Ah! Îngrijiți bine planta care se cheamă Fericire! Este greu s-o dobândești şi poate, imposibil s-o regăsești.(B.Constant) Fericirea este cea mai mare biruința pe care o dobândim împotriva destinului ce ne este impus. (A.Camus) Eu numesc util tot ce ne aduce fericire. Or, nimic pe lume nu ne face mai fericiți decât contemplarea şi visul. (A.Rodin) Relațiile nu cauzează suferință şi nefericire. Ele scot la iveala suferință şi nefericirea care sunt deja in tine. Eckhart Tolle Indemnul e să fiți fericiți: prietenii dispar când sunteți nefericiți. (Euripide Rhesus) Cu cât dăruiești mai multă fericire, zâmbete şi iubire cu atât fericirea e mai intensă! Dăruind vei dobândi! (N. Steinhart) In clipa când există fericire le avem pe toate, iar când se îndepărtează facem totul pentru a o avea lângă noi. (Epicur) Raționalizează când o ușă a fericirii se închide, iar o alta se deschide; dar deseori ne uităm atât de mult la uşa închisă .

că nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi. (Helen Adams Keller) Iubirea este fericirea de a dărui din preaplinul sufletului tău, acolo unde locuiește Dumnezeu prin tine, în ceilalți. Ieri am aflat că ființele umane cele mai fericite nu posedă mare lucru, ele sunt…se bucură că există. (Gitta Mallasz)

27 martie 2018 - 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Cu acest prilej, la Căminul Cultural Moara, elevii şcolii noastre au desfăşurat o activitate comemorativă, care a constat în intonarea unor cântece patriotice de către elevii clasei a VIII-a A şi lecturarea unor referate tematice. Activitatea s-a finalizat printr-o horă a unirii care ne-a cuprins pe toţi, şi elevi şi profesori cu euforia mândriei naţionale de a fi român, în pofida tuturor vitregiilor sorţii… Basarabia a fost prima provincie care s-a reîntregit în hotarele româneşti, la 27 martie 1918. Unirea a survenit pe fondul dezmembrării Imperiului Rus, odată cu proclamarea principiului autodeterminării, până la despărţirea de Imperiul Multinaţional în care provincia românească a fost înglobată forţat în 1812. Basarabia s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească la sfârșitul anului 1917, proclamându-și întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, după Revoluția din octombrie, independența față de Rusia bolșevică și, după câteva luni, la 27 martie/ 9 aprilie 1918 unirea cu Regatul României, în cadrul căruia a constituit o provincie. Această stare a durat timp de 22 de ani până la 28 iunie 1940 când un ultimatum al guvernului sovietic, care urmărea punerea în aplicare a pactului Hitler-Stalin a fost adresat României, cerând cedarea Basarabiei către Uniunea Sovietică. România a cedat și după 48 de ore Basarabia a fost ocupată de Armata roșie, administrația și Armata Română retrăgându-se, într-un haos dramatic, la est de râul Prut. Text selectat de Popovici Cosmina, clasa a VII-a

PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER:

Managementul calităţii în învăţământul preuniversitar: valori, competenţe, practici educaţionale În perioada septembrie 2017 - septembrie 2019, Şcoala Gimnazială Moara Nică derulează un proiect de parteneriat transfrontalier cu Gimnaziul

“Nicolae Sulac”, Sadîc, Raionul Cantemir, Republica Moldova, iniţiat şi coordonat de prof. Stanciuc Floarea. Scopul acestui proiect a fost creşterea calităţii în educaţie prin desemnarea unui complex de principii şi practici ce traversează întregul mediu educaţional, în totalitatea componentelor sale, orientat spre obţinerea de rezultate superioare, raportate la standarde şi spre satisfacerea nevoilor şi aşteptărilor beneficiarilor educaţiei.

„Societatea contemporană își duce existența într-o lume a deschiderii, când mâine este necesar să știm mai mult și altfel decât astăzi, să fim capabili a face ceva ce nu am făcut niciodată în perioada în care am învățat să facem ceva.”(Niculescu, R.,M., 2006, p.1). Problema asigurǎrii şi menţinerii calitǎţii serviciilor educaţionale este una deosebit de importantǎ cu un impact imediat, dar şi pe termen lung asupra beneficiarilor direcţi ai acestora-elevii, cât şi asupra beneficiarilor indirecţi- comunitatea, societatea etc. Pentru a defini o şcoală de calitate trebuie să parcurgem totul: climatul şcolar, mediul fizic, curriculum-ul, relaţiile dintre profesori, elevi şi comunitate etc. Indicatori ai şcolii de calitate apar în fiecare lecţie, material auxiliar, activitate metodică, întâlnire cu părinţii, aspect al unei recreaţii, discuţie în cancelarie între cadrele didactice, întâlnire între director şi autorităţile locale; pot fi observaţi în procesul de organizare a unui consiliu profesoral sau în orice discuţie informală între profesori şi elevi pe holurile şcolii. O ”şcoală de calitate” vizează un ansamblu de factori, nu doar o lecţie, un program, o clasă sau un profesor. O condiție esențială a accederii unui status social și profesional au constituit-o studiile. Desigur, au existat perioade în care doar cei care își permiteau puteau merge la școală, la studii înalte, la instituții de învățământ bune. Această valență s-a

modificat cu timpul, mai mult spre generalizarea ideii că “fără școală nu poți face nimic”. Astfel, elevii de gimnaziu se îndreaptă spre licee catalogate ca foarte bune care au o ofertă educațională vastă și mulți absolvenți de liceu se îndreaptă spre o facultate și chiar spre două-trei. O şcoală de calitate are personal didactic care, pe lângă activitatea curentă de la clasă: ➢ Evaluează continuu oferta şcolii, astfel încât aceasta să răspundă cerinţelor academice şi sociale în continuă schimbare ➢ Participă la elaborarea documentelor de planificare strategică şi operaţională şi aplică prescripţiile acestor documente în activitatea şcolară curentă ➢ Proiectează împreună cu colegii activităţi metodice relevante şi utile pentru realizarea scopurilor organizaţionale ➢ Dovedeşte responsabilitate şi consistenţă comportamentală în toate aspectele vieţii şcolare (în sala de clasă, pe holurile şcolii şi în cancelarie, în relaţiile cu colegii, elevii şi părinţii etc) ➢ Abordează constructiv conflictele, valorificându-le ca reale oportunităţi de învăţare şi dezvoltare ➢ Promovează incluziunea şi educaţia multiculturală şi colaborează cu persoanele resursă de la nivelul şcolii şi comunităţii (logoped, consilier şcolar, profesor de sprijin, mediator şcolar etc) pentru a facilita învăţarea fiecărui elev ➢ Se implică activ la întâlnirile consiliilor profesorale ale claselor, pentru a rezolva probleme curente din practica şcolară.

cabinetul de asistenţă psihopedagogică etc: panouri de afişaj accesibile tuturor) ➢ Spaţii şcolare încălzite şi luminate corespunzător, dotate cu echipamente şi materiale care sprijină învăţarea şi cu mobilier de mărime adecvată, potrivit pentru activităţi individuale şi de grup ➢ - grad crescut de angajare al tuturor membrilor instituţiei şcolare ➢ - convergenţa între interesele organizaţiei şi aşteptările membrilor acesteia ➢ - grad crescut de coeziune în comunitatea şcolară tehnici participative de luare a deciziilor ➢ - existenţa unor proceduri de integrare a celor ”nou veniţi” în şcoală ➢ - percepţia pozitivă a profesorilor şi elevilor asupra mediului şcolar „Răbdarea, încrederea, iubirea sunt elemente care aduc lumina în sufletele copiilor, iar copiii își vor aminti întreaga viață de cei care au contribuit la desăvârșirea lor personală. A fi educator este, fără îndoială, meseria cea mai importantă și nobilă a omenirii, pentru că are acces direct la sufletele copiilor, iar de eforturile depuse de educatori depinde întreaga evoluție umană.” (Oprea, C.,L., 2008, p. 302) Profesor coordonator al proiectului, Stanciuc Floarea

O şcoală de calitate are personal auxiliar şi nedidactic care: ➢ Dezvoltă sentimente de apartenenţă faţă de unitatea şcolară ➢ Manifestă respect faţă de beneficiarii educaţiei şi faţă de resursele şcolii ➢ Cooperează cu personalul didactic al şcolii şi cu toţi factorii interesaţi de la nivelul şcolii şi comunităţii O şcoală de calitate are o ECHIPĂ care cultivă un mediu fizic şi psihosocial caracterizat prin: ➢ Organizarea şi pavoazarea tuturor spaţiilor şcolii pentru a promova apartenenţa, incluziunea şcolară, diversitatea culturală şi învăţarea continuă ➢ Respectul faţă de vizitatori (prezenţa indicatoarelor pentru orientarea către diferite spaţii din şcoală: cancelarie, săli de clasă,

DIN AGENDA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE: În cursul acestui an şcolar, proiectul s-a desfăşurat respectând următoarele etape: a. Septembrie-decembrie 2018: Protocol de colaborare între şcolile implicate şi încheierea acordului de parteneriat educaţional; proiectarea programului de activitate şi a resurselor şi mijloacelor procedurale; b. Ianuarie-martie: Proiectarea unei conferinţe / unui concurs interjudeţean în cadrul acestui proiect internaţional aprobat de Inspectoratul Şcolar Suceava

II.

Marţi, 24. Aprilie 2018 • Conferinţa cu participare internaţională: - secțiune cu prezentarea lucrărilor metodico-ştiinţifice de către cadre didactice participante; - secţiune tip concurs de creaţie literară şi plastică pentru elevi;

c. Mobilitatea nr. 1: în perioada 23-24 aprilie 2018, un grup de 3 cadre didactice de la Gimnaziul “Nicolae Sulac”, Sadîc, Raionul Cantemir, Republica Moldova au vizitat şcoala noastră: Marin Daniela, profesor de limba şi literatura română, Basarab Stela, profesor de biologie şi Basarab Ecaterina – învăţător. D-nele profesoare au participat la activiţăţi diverse din şcoala noastră. I. Luni, 23 Aprilie 2018: • Vizitarea şcolii şi cuvânt de bun venit din partea primarului comunei Moara, Eduard Dziminschi; • Participarea la lecţia demonstrativă de limba şi literatura română, susţinută de prof. Sopon Loredana la clasa a V-a; • Moment poetic–versuri: Grigore Vieru;

•

Vizită la Muzeul de Istorie din Suceava

d. Mobilitatea nr. 2 – în perioada 3-5 mai 2018, un grup alcătuit tot din 3 cadre didactice: d-na Stanciuc Floarea, prof. coordonator, d-l director Gaube Constantin şi prof. Sopon Loredana, membru în echipa de proiect, au participat la activităţile desfăşurate la Gimnaziul Nicolae Sulac, loc. Sadîc, Republica Moldova. •

Excursie in judeţul Suceava, la diverse obiective turistice din zonă: Cetatea de Scaun, inclusiv mănăstirile bucovinene;

Joi, 3 Mai 2018 • Primirea invitaţilor în stil tradiţional „cu pâine şi cu sare”;

• Vizitarea şcolii şi a claselor de elevi;

II.

Vineri, 4 Martie 2018

• Participarea la lecţia demonstrativă: „Leul şi şoarecele”Fabulă, susţinută de d-na înv. Marin Natalia la clasa a IV-a;

• Un simbol al colaborării didactice: Coşuleţul tricolor, oferit de d-na inspector de limba şi literatura română, d-lui director Gaube Constantin;

• Participarea la Seminarul „Exemple de bune practici, experienţe şi demersuri didactice reuşite”- prezentarea lucrărilor metodico-ştiinţifice a cadrelor didactice participante;

• Premierea elevilor care au participat cu creaţii literare şi plastice la Concursul Interjudeţean „Cartea – mirajul fanteziei şi al cunoaşterii”;

• Asistarea la serbarea :”Adio, drag Abecedar!” susținută de elevii clasei I, cu îndrumarea d-nei înv. Basarab Ecaterina;

• Vizionarea spectacolului de „Şezătoare literară”, de către elevii claselor a VIII-a şi a IX-a, coordonată de prof. Bagrin Veronica.

CARTEA – MIRAJUL FANTEZIEI ȘI AL CUNOAȘTERII

Cartea este un prieten rece dar sigur. A învățat carte până la glezne... Rădăcinile învățăturii sunt amare, fructele-s dulci. Trebuie să înveți tu, apoi să înveți pe alții. E ușor să înveți, dar greu să le scoți din minte. Ai carte, ai parte.

Unele cărți sunt pe nedrept uitate. Niciuna pe nedrept nu este ţinută minte. Imaginația este ochiul sufletului. Voința mută munții din loc. E mai bine să stai desculț decât fără carte. Repetiția este mama învățăturii. Scaunul tău să nu fie mai înalt decât cărțile citite. Universul este ordonat și nimic nu-i întâmplător La o mână de învățătură se cere un car de purtare . bună. Fără răbdare nu-i învățătură. A ierta e ușor, a uita e greu. Nimeni nu poate învăța pe alții, ceea ce el nu a învățat. Toleranța este celălalt nume al libertății. Exemplu bun este cea mai bună predică. Ziua bună se cunoaște de dimineață. Iertarea este cea mai aleasă floare a victoriei. Educația...ceea ce rezistă după ce uiţi tot ce-ai învățat. Imaginația este zmeul pe care oricine îl poate înălța la . . cea mai mare înălțime. Școala fără disciplină e ca o moară fără apă. Iubind cartea, vei fi răsplătit. A spune ca din carte. Lectura este muzica gândurilor scrise. Cartea este cea mai de preț comoară. Un secol de trăiești, un secol să înveți. Nu e niciodată prea târziu pentru a învăța. Orb e cel ce n-a citit în viața lui o carte. Adevărul plutește ca untdelemnul. Știe carte până la genunchiul broaștei. Testul curajului vine atunci când suntem în minoritate. Eroismul este triumful sufletului asupra cărnii. Rațiunea cărții este un exemplu. Indiferența nu-i decât lașitate. Intelepciunea are un ochi în carte şi unul în viaţă. Lazurca Sara,clasa a VI-a

23 APRILIE – ZIUA INTERNATIONALA A CĂRŢII Școala Gimnazială Moara Nică Suceava, în colaborare cu Gimnaziul “Nicolae Sulac”, Sadîc, Raionul Cantemir, Republica Moldova şi ISJ Suceava a organizat activităţi în cadrul PROIECTULUI EDUCAŢIONAL CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ: „CARTEA- MIRAJUL FANTEZIEI ŞI AL CUNOAŞTERII”(Coordonatorii proiectului: Prof. Sopon Loredana, prof. Stanciuc Floarea, Prof. pt. înv. primar, Vezeteu Daniela)

Scopul proiectului a avut în vedere reorientarea educaţională a elevilor dintr-o epocă actuală modernă, ultra-tehnologizată spre valorile tradiţionale, imuabile şi infinite ale cărţii. Se întâmpină obstacole semnificative în acest sens. E nevoie să se îndepărteze doi inamici majori (televizorul și internetul) pentru a putea redescoperi beneficiile autentice ale cărţii – izvor de cunoaştere, cultură şi creativitate pentru dezvoltarea personală şi socială a elevilor. în contextul sărbătoririi ZILEI INTERNAŢIONALE A CĂRŢII - 23 APRILIE elevii şi profesorii au participat la un miraj al cărţii, o călătorie în universul ei magic, o aventură a fanteziei şi autocunoaşterii, redescoperind valorile ei utile pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare, într-un act al deprinderii lecturii şi al învăţării prelungit pe tot parcursul vieţii.

Copilăria şi adolescenţa sunt cele mai favorabile perioade pentru acumularea unor impresii puternice, pentru descoperirea „corolei de minuni a lumii” (L. Blaga) prin mirajul cunoaşterii, imaginaţiei, fanteziei şi a jocului. Este unanim acceptat faptul că e uşor să influenţezi formarea personalităţii copilului prin lectură, făcând apel la sensibilitatea celui educat, prin plurivalenţa activităţilor scolare. În ultimul timp, se observă o scădere a interesului faţă de lectură. Televizorul, jocurile video şi calculatorul sunt cele care au „furat” interesul copiilor şi chiar al adulţilor pentru a citi o carte. Unii părinţi nu mai reprezintă un model pentru copil, din acest punct de vedere, pentru că nici ei nu citesc. Instituţiile de învăţământ sunt cele care trebuie să trezească interesul şi dragostea pentru citit a copiilor.

Acest proiect îşi propune să stimuleze interesul de cunoaştere al şcolarilor, provocându-le dorinţa de a se apropia de carte, dorinţa de a citi, de a pătrunde încă de mici în universul revigorant al unei biblioteci, având respect faţă de carte, faţă de cel ce a scris-o. Începând încă din grădiniţă cu povestirile ilustrate, cu audiţii şi vizionări de diafilme sau chiar filme, până în şcoală când dorinţa de a citi le va îndrepta paşii către bibliotecă, sperăm ca prietenul nedespărţit şi cel mai drag copiilor să fie socotită CARTEA, modalitate de redescoperire a valorilor profunde ale vieţii. Printre obiectivele proiectului se numără următoarele: Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat printr-un schimb de experienţă eficient între şcoli; Captarea interesului pentru carte prin valorificarea valenţelor actului lecturii; Stimularea originalităţii, a exprimării sinelui prin cuvânt sau culoare, dezvoltarea abilităţilor artistice; Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare, transdisciplinare care să cultive deschiderea spre creativitate; Dezvoltarea competenţelor de comunicare prin lectură şi limbaj literar; Formarea, dezvoltarea şi promovarea unor competenţe cheie necesare în secolul XXI (responsabilitate şi capacitate de adaptare,

competenţe de comunicare, creativitate şi curiozitate intelectuală, gândire critică şi gândire sistemică, capacităţi de colaborare şi interpesonale, identificarea, formularea şi soluţionarea problemelor, auto-formare, responsabilitate socială). Subordonarea demersurilor celor cinci piloni ai învăţării: a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa să munceşti împreună cu ceilalţi, a învăţa să fii, a învăţa să te transformi pe tine pentru a schimba societatea; Dezvoltarea atitudinii de relaţionare a elevilor cu ei înşişi şi cu ceilalţi.

Recital de poezie - elevii Şcolii Gimnaziale Nr. 10, Suceava, prof. înv. Abalaşei Cristina

Secţiunile concursului au cuprins I. Secţiuni pentru elevi 1. Creaţie literară: a. Creaţie lirică: versuri, acrostihuri, cvintete, calambururi, etc b. Proză scurtă: basme, povestiri, legende, snoave, eseuri, etc 2. Creaţie plastică: afişe, postere, desene, pictură, tehnici artistice mixte (format A4) II. Sectiune pentru cadre didactice: „Orientări creativ-interactive pentru managamentul unei educaţii inovatoare” (publicaţie ISBN)

Recital de poezie - elevii Şcolii Nr. 2 Vicovu de Jos

3.Conferintă cu participare internatională - sesiune de comunicări metodico-ştiinţifice pentru diseminarea unor activități didactice sau proiecte educaționale care au aplicat metode, procedee sau tehnici de predare moderne, interactive, cu abordări inter/ transdiciplinare ce vizează creativitatea actului didactic prin aplicații practice, concrete ale situațiilor de învățare (de ex, jocuri didactice, jocuri de rol, exerciții de logică distractivă, fişe de lucru creative, rebusuri, hârți narative, jurnale de lectură, chestionare diverse, etc). Luni, în data de 23 aprilie 2018, a avut loc recitalul de poezie pe baza tematicii anunţate. Au participat în mod direct elevii din şcoală la acest recital de poezie şi elevii de la Şcoala Gimnazială nr. 10, Suceava, coordonaţi de prof. pentru învăţământul primar, Abalaşei Cristina şi Scoala Gimnazială Vicovu de Sus, coordonaţi de prof. Muţescu Mihaela. Aceştia au interpretat în mod special poezii de Grigore Vieru, în onoarea invitaţilor din Republica Moldova, dar şi propriile creaţii pe tema anunţată anterior.

În mod indirect au participat elevi de la numeroase şcoli din judeţ, cât şi din ţară. Amintim participanţi din Bucureşti, Cluj, Craiova, Neamţ, Timişoara, Argeş, cât şi din zone diferite ale judeţului Suceava: Câmpulung, Moldoviţa, Vicov, Fălticeni, Vatra Dornei, etc. Finalul conferinţei s-a concretizat în armonie cu recitalul de poezie prezentat care a avut ca rezonanţă acordurile muzicale interpretate de membrii Grupului Folcloric Dor, coordonat de d-l prof. Irimia Constantin. Profesor coordonator al conferinţei: Sopon Loredana

UN EVENIMENT CULTURAL ÎN ȘCOALA NOASTRĂ În data de 23 aprilie, în școala noastră, a avut loc un eveniment deosebit. În cadrul acestui proiect educaţional, am avut în calitate de invitați, trei doamne profesoare din Republica Moldova într-un parteneriat cu școala noastră. Toți copiii din clasele V-VIII s-au implicat cu compuneri și diferite creaţii plastice, pe baza cărora s-a realizat un concurs interjudeţean şi o expoziţie. Eu și colegii mei, ce facem parte din Ansamblul Folcloric Dor, am pregătit un program artistic cu melodii, cântece și dansuri populare foarte vechi specifice comunei noastre. Doamnele din Republica Moldova au fost încântate de interpretările noastre muzicale. Și restul elevilor din școală s-au implicat foarte mult: fetele din clasa a V-a au pregătit un dans aerobic intitulat simbolic: Dans cu o carte, iar copiii din clasele a VI-a şi a VII-a au recitat poezii, printre care la loc de cinste au fost cele dedicate poetului basarabean Grigore Vieru. Am văzut pe chipurile doamnelor zâmbete „până la urechi” și bucurie în sufletele lor, ceea ce m-a încântat. Acea zi, a fost pentru mine și colegii mei una foarte importantă. Macoviciuc Nicoleta, clasa a VIII-a A Într-o zi de aprilie, am fost anunțați de profesori că vor veni niște invitaţi din Moldova pentru un parteneriat cu școala noastră. În săptămâna când au sosit, toți elevii şi profesorii şcolii noastre erau emoționați ca totul să iasă cât se poate de prezentabil. Colegii din clasa a VIII-a A cât și din celelalte clase s-au pregătit cu poezii și un moment artistic. Momentul artistic a fost realizat de colegi prin faptul că au cântat la vioară, contrabas și fluiere. Un moment special a fost ocupat de cântecul Dorul Basarabiei de Ion Paladi. Gavrilovici Ionuţ, clasa a VIII-a A

Pentru noi, elevii era dificil deoarece se alegea dintre mai multe clase participarea pentru o inspecție la oră. Adevărul era că acele doamne profesoare erau foarte drăguțe şi amabile, aşa cum am observat fiind însoțite de un cadru didactic ce le ducea în fiecare clasă. Lecţia a fost stabilită pentru elevii de la clasa a Va. Planul pentru grupul folcloric era simplu intrăm, cântăm, ieșim, plecăm acasă. Nu a fost așa chiar aşa facil. D-l profesor de muzică voia neapărat să prezinte instrumentele pentru a da o idee invitaților cum sună fiecare. De asemenea, a fost prezentat şi specificul costumelor populare din zona noastră. Dar cel puțin, pentru mine acest lucru nu a contat. Ceea ce mă fascina era că am avut șansa de a impresiona invitații noştri. Blându Constantin, clasa a VIII-a A Călătorie în Ţara Cuvintelor În perioada 23-24 aprilie 2018 a avut loc parteneriatul școlii noastre cu o școală din Republica Moldova. Lecția deschisă pe care am prezentat-o profesorilor invitați s-a numit ”Călătorie în Ţara Cuvintelor”.

Ne-am pregătit pentru această zi, fiecare personaj având costumaţie specifică rolurilor pe care leau primit unii dintre colegii noştri de la clasa a V-a. Eu am avut rolul de povestitor, dar a existat şi un Păianjen Iorgovan, un Străjerul Dicționar, trei ursitoare, Regele Enunţ şi Regina Fraza, prinţul Binişor și alte personaje. Lecția a fost o recapitulare pentru părţile de vorbire studiate anul acesta, iar în mod deosebit am realizat exerciţii despre adverb. Păianjenul Iorgovan ne-a condus spre palatul din Regatul Cuvintelor pentru a participa la botezul prințului Binișor. Am cântat și am încercat să înlăturăm emoțiile care s-au acumulat. Doamna profesoară ne-a promis că ne va oferi niște note în funcție de activitatea noastră la lecție. Pe lângă acestea, câțiva elevi din Basarabia au încântat profesorii din școala noastră prin creaţiile lor prezentate de colegii noştri într-un recital de poezie. Recitalul de poezie a continuat în CDIul școlii unde eu, împreună cu alte patru colege, am prezentat un dans aerobic pregătit sub îndrumarea d-nei prof. Sîrghi Ramona. Împreună cu câțiva colegi de-ai mei, am avut un recital de poezii scrise de elevii din Basarabia, poezii dedicate memoriei lui Nicolae Sulac și Grigore Vieru, personalități importante ale Republicii Moldova. Cred că această experiență ne-a ajutat să ne dezvoltăm curajul, încrederea în noi înşine, folosind cunoștințele asimilate. Am devenit mult mai cooperanți și sociabili. În ultimul rând, am prezentat profesorilor participanți ceea ce știm și le-am arătat modul în care putem învăța o lecție prin jocul de rol din cadrul basmului prezentat. Popovici Cosmina, clasa V-a

Această activitate s-a petrecut în școala noastră pe data de 23 aprilie. Mi-a plăcut foarte mult această lecție, câțiva dintre noi am fost deghizați. Iulian a fost costumat în Străjerul Dicționar, Sergiu în Păianjenul Iorgovan, Marius în Regele Enunț, Andreea în Regina Fraza. Și desigur regele și regina aveau un prinţ pe nume Binișor. Iar noi, elevii clasei a V-

într-o țară neștiută și atunci amica mea, îmi tot spune în ce poveste ne aflăm. Într-o zi m-a dus: la Făt – Frumos, la Scufița Roșie, la un lup și trei purcei, la o babă și-un moșneag cu găină și cocoș, tot la babă și moșneag ce aveau acum și fete, ba chiar la povești în care erau mii de alchimiști. În vise, îmi apare o zână încântătoare și alegeam o poveste, în care ne distrăm cu imaginația. Dimineața mă trezesc și gândul îmi este la carte. Mă îmbrac, mă spăl, mănânc și după aceea eu citesc. Fără carte nu pot sta, ea e prietena mea! Adevăratele jocuri nu sunt: „baba oarba” sau mai știu eu ce, ci poveștile cu care colaborezi, împreună cu personaje, cu care mă împrietenesc. Lumea este mare, dar cartea un uragan de aventuri. Tot timpul din lume mi-l dedic cărții, căci așa prietenă mai rar întâlnești. Popovici Cosmina, clasa a VII-a O carte care îmi vorbește…

a, am fost invitaţi să participăm la botezul lui. Eu, Cosmina și Alexandra am fost naratorii care i-am condus pe oaspeţi în universul magic al poveştilor. La final, câțiva dintre noi am recitat poezii de Grigore Vieru şi dedicate muzicianului Nicolae Sulac, personalitate ce a dat numele său şcolii partenere din Republica Moldova. De asemenea am interpretat cântecul patriotic Basarabie frumoasă, spre bucuria musafirilor, iar colegul nostru Marius Gavrilovici ne-a acompaniat la saxofon. După ce am terminat lecția, doamna dirigintă ne-a felicitat, iar noi ne-am exprimat în mod pozitiv părerea despre această activitate. Mi-a plăcut foarte mult această lecție pentru că am învățat multe și am lucrat în echipe fără să ne certăm. Colaborarea este mereu constructivă. Aliman Gabriel, clasa a V-a JOCURI PRINTRE CĂRȚI Într-o zi, într-o noapte, pe un tărâm maiestos, în care mi s-a arătat o carte de mult uitată. Am deschis-o și m-a dus în minunate meleaguri și m-a învățat în mii de culori un joc al cuvintelor. Creionul, cuvintele, filele, paginile și chiar întâmplările poveștilor m-au ajutat mult. Nu mă lăsa să uit nici măcar o secundă dintr-o oră. Dacă uit să ne întâlnim, îmi iau revanșa. Ea, tot timpul îmi explică, mii de jocuri cum ar fi: povestitul, scrisul, figurile de stil, argumentările, cele zece părți de vorbire, cele patru părți de propoziție și încă mai are multe jocuri să-mi arate. Închid, ochii, mă trezesc

Într-o zi oarecare, am fost la biblioteca şcolii cu gândul de a împrumuta o carte. Eu eram nehotărât și nu știam ce carte să-mi iau. Deodată aud o voce care mă striga: “ Ia-mă pe mine! Ia-mă pe mine! “. Pe moment am crezut că este cineva în spatele meu care mă chema afară. M-am uitat în spate, dar…. nimeni. Atunci mi-am zis “ Mi s-a părut”. Când mă uitam la cărți aud iarăși: “ Te rog, ia-mă pe mine!”. Acum mie mi se părea sinistru. Eu m-am uitat în stânga și-n dreapta, dar nimic. Când mă uit mai bine, în față văd o carte care parcă se ruga de mine să o iau pe ea. Deodată, cartea mi-a zis că ea a fost cea care a vorbit. Eu eram minunat deoarece nu am mai văzut așa ceva vreodată ! Mi-am zis în gând: “ Aceasta este cartea mult dorită de mine“. Cartea aceasta se numea “ Batista cu monogramă “scrisă de Agatha Christie. Doamna bibliotecară mi-a spus că am făcut o alegere bună în privința acestei cărți “minunate”. Eu i-am mulțumit pentru că mi-a împrumutat-o. Când am ajuns acasă, m-am dus direct la citit. Această carte este foarte interesantă. V-o recomand chiar și vouă.………………………. . Grecu Iulian, clasa a-V-a

Ce poate fi o carte? Știți ce înseamnă cuvântul „carte” pentru mine? Am meditat îndelung pentru a găsi răspunsul. Prin urmare aș dori să vă comunic mesajul mult căutat. Asta, în măsura în care sunteți dornici să mă ascultați și să aflați. Tot a devenit banală și lipsită de interes, chiar demodată… Există filme, există teatru, muzee, ziare, reviste, internet, telefoane și tablete…Deci, tehnologia modernă pare să înlocuiască mereu o carte. E mai

atractivă, mai comodă, mai captivantă. Eu, personal însă, revin mereu la o carte. Apelez la misteriosul ei conținut ori de câte ori este nevoie. Și de ce oare? Ce mă atrage atât de mult? În primul rând, în copilărie, i-am descoperit farmecul prin basmele pe care mi le citea mama din cărțile cu imagini, acolo unde prințul reușea să treacă de toate obstacolele, ca să ajungă să-și găsească fericirea. Am învățat că binele învinge răul, dintr-o carte, optimism care sper să mă ajute să ajung fericită ,,până la adânci bătrâneți” aşa ca-n poveşti. Deci, cartea deschide calea spre optimism și de ce nu spre fericire? Și atunci, iată de ce e importantă cartea pentru mine. În al doilea rând, la școală am învățat că ea conține coperte, cotor, file, cuprins și că este un obiect cultural .Deci, cartea nu este numai o prezență materială ci i una spirituală. Și atunci, ce-am mai descoperit? Cu puțină creativitate îți poți imagina orice. Coperțile sunt niște străjeri care păzesc tărâmul secret al prințeselor, filele reprezintă hotarul dintre Împărăția Realității și cea a Ficțiunii, iar Textul este un palat alcătuit din slove ce pot fi descifrate cu ajutorul unei chei. Care este cheia? probabil vă întrebați. Aceasta, știți bine, ne-o înmânează doamna învățătoare în clasele mici când am descifrat tainele literelor intrând în universul ,,fanteziei și al cunoașterii”. Și ca să obținem cheia lecturii, cu toții am avut nevoie de cărți. Deci, ce-am mai descoperit? Cartea deschide calea spre imaginație cât și spre cunoaștere, nu doar spre fericire. Și doar atât? Firul continuă cu secretele motivației. În al treilea rând, deschid uși secrete spre diverse domenii din realitate. Prin urmare, cărțile sunt de mai multe feluri. Unele de știință, altele de lectură, culegeri de matematică, atlase de geografie sau biologie, dicționare, reviste, publicații. Fiecare are rolul ei. Și poate fi cineva profesionist fără carte? Cine nu are carte, nu are parte! Ce-i drept, cărțile sunt cam șirete! Ele ne captează atenția ne copleșesc cu ideile lor și ne cuceresc sufletul. Ne domină prin cunoștințele lor transmise și nu ne eliberează decât atunci când întâmpinăm situații dificile în viață și aplicăm cunoștințele învățate ceea ce ne salvează… Deci, procedează ca un bun prieten care la nevoie…Ce credeți? Ne trădează? Nu!!! Ne este alături. Ştiţi şi voi că prietenul .... la nevoie se cunoaște. Și mai apoi, câte alte motive nu sunt ca să prețuiești o carte? De exemplu, când un om este lipsit de posibilități, deschide ,,tărâmul de dincolo” și

poate călători pretutindeni ,prin, puterea Fanteziei pe care ne-o dăruiește cartea: în trecut, în prezent, în viitor… Dar finalitatea tuturor motivelor e alta. Se crede că pe Pământ există mereu o persoană prin care fie soarta, fie destinul, fie chiar Dumnezeu ne transmite un mesaj care ne marchează drumul labirintic iar scriitorii nu sunt altceva decât călăuze spre marea aventură, din Cartea de aur a Vieții. Ieremie Gabriela-Eliza, clasa a-VIII-a A Cartea, un bun prieten Parcă îmi aduc aminte De vremea când nu știam Să descifrez în cuvinte Și litere învățăm. Cartea e al meu prieten De ea nu mă mai despart Îmi aduce cunoștințe Și încredere eu am. Cel mai bun prieten cartea Mă ajută să pricep Să descopăr universul Și știința s-o explorez. Cu cartea din mână-n mână Mă voi plimba pe cărări Voi deschide orizonturi Până-n depărtate zări. Gurgui Casandra, clasa a-VII-a CĂLĂTOR PE TĂRÂMUL CĂRȚILOR Am deschis o carte. Astfel, am pornit la drum. Citind, sunt în preajma altei lumi: aceea a cărților. Cu îndrăzneală și cu mult curaj fac primul pas, apoi unul câte unul, trezindu-mă, deodată, pe un alt tărâm; cel al lecturii. Cu cât citesc, cu atât mă cufund mai mult în universul cărții. Aici am de întâmpinat multe, multe, bariere de fier, uși încuiate și drumuri închise. Totuși undeva, într-un ungher, am găsit

cheile înțelepciunii cu ajutorul cărora am mers mai departe, până la sfârșit. Călătoria mea s-a încheiat altfel decât m-am așteptat: brusc, am pășit din nou în lumea realității. Țibuleac Samuel, clasa a-V-a Cartea îmi vorbește

Cartea îmi vorbește-n taină Pe sub chip, pe sub haină Multe lucruri bune, rele Câte-n lună și în stele. Cartea e o viață nouă Printre-a literelor rouă Aripi lungi de vis îți cresc Atât de mult te îmbogățesc. Nimeni nu mi-o poate lua Dacă-nvăț mereu din ea Uneori îți dă povață Lucruri noi ea te învață. În carte poți să găsești Poezii, dar și povești Să citești, să ocrotești Un om învățat să crești. Cuvintele minunate Știu prin basme să mă poarte M-a vrăjit o zână mică Parcă mă cuprinde-o frică Poți să-nveți orice din carte De multă știință să ai parte. Ai o minte mai bogată Îți scânteie fiecare faptă. Gavrilovici Marius,clasa a V-a CUM A APĂRUT CUVÂNTUL … Au fost odată treizeci și una de litere. Nu erau la fel dar nici foarte deosebite . Aceste litere se certau tot timpul deoarece se credeau mai importante una fața de cealaltă. Într-o zi se jucau un joc numit „Alfabetul ”, în care era nevoie de litere rare care se ordonau într-un șir la alegerea lor. Certându-se tot timpul dura ceva până își stabileau ordinea. Cea mai încăpățânată literă era litera D, cea mai liniștită era litera Ă, iar cea mai perseverentă era litera C. Nu toate literele aveau copii. Doar literele A, I, S și T aveau copii. A avea ca fiu și fiică pe Ă şi Â, I avea ca fiu pe Î, S avea ca fiică pe Ș, iar T avea ca fiu pe Ț. Unele litere erau singure chiar dacă se jucau cu celelalte. Literele s-au decis să formeze cuvinte pentru a putea să cânte și să vorbească. Toate literele erau în armonie unele cu altele şi aşa au format primele cuvinte. Nu era nicio literă care să nu fie folosită, toate erau importante.

Chiar dacă suntem evitați sau nu, noi trebuie să armonizăm literele pentru a înțelege „Legenda Personală”. Popovici Cosmina, clasa a V – a CARTEA Multe poți să-înfăptuiești Dacă cartea o iubești. Dragostea de împlinit Acest har nestăvilit. Iat-o carte după carte Primită cu bunătate Ne oferă, nu ne lasă Un gând bun, carte frumoasă! Când deschizi o carte Inimoasă fiind cât șapte, Răspândește ale sale fapte Aură cu bunătate. Pe Pământ, dar și pe Lună Cartea este cea mai bună, Cine are multă carte Astăzi ajunge departe. Gavrilovici Ionuț, clasa a-VIII-a A Cartea – mirajul fanteziei și al cunoașterii Într-o carte îndepărtată deasupra cerului O fetiță stătea sus în vârful mărului Scria o carte despre frumusețe și minune Se gândea că-ntr-o zi va coborî în lume. Câteva povești spuse de o bunică Îi reamintea de pe timpul când era mică Povestea unei zâne care a venit pe pământ Cu scopul de a face un solemn jurământ. Curiozitatea zânei? Cu aripile ca niște petale Făcut-au să descopere la baza pomului Două canale: unul ducea către fericire Altul către iubire. Calea către iubire a ales Astfel multă înțelepciune a cules. Fantezia a purtat-o atât de departe Încât a finalizat de scris o carte. Capverde Claudiu, clasa a VIII-a A

O ACTIVITATE INEDITĂ Într-o zi senină din luna mai, d-na dirigintă de la clasa a VIII-a A, Franţ Liliana, ne-a anunţat că urma să avem ca invitaţi, elevi de la Şcoala Gimnazială Todireşti, dintr-o comună apropiată de Suceava. Activitatea s-a numit „Florile prieteniei’’ Ce frumos sună şi totul a fost plăcut, pe măsură! Am completat fișe de lucru, de flipchart, tabele, panouri pentru a face activitatea mult mai interesantă şi pentru a comunica unii cu ceilalți mai mult. Totul a decurs minunat. Am reușit să îi surprindem plăcut şi ne-am făcut prieteni noi. I-am încântat și cu un mini ‘’concert’’ de muzică populară, iar ei ne-au atras atenţia cu o miniscenetă, după o piesă de I.L.Caragiale, „Vizită”.. - Doamne…voi chiar ați muncit enorm, nu credeam că vom fi întâmpinați atât de frumos, de deosebit. Mai ales acest spectacol, mi-a încântat sufletul. Ne-a impresionant profund, a eclamat d-na profesoară Larisa Cojocari ce i-a însoţit pe acei elevi. - O activitate cu o așa temă trebuie luată în serios. Am hotărât să vă uimim, să vă simțiți bine cu noi, să vă impresionăm ca să mai veniți la școala noastră, a spus d-na noastră dirigintă. Acum vă invităm să plantăm împreună ‘’Florile prieteniei’’. Am ieşit în curtea şcolii, unde am plantat acele flori minunate, care sunt mărturia vie a prieteniei dintre noi şi pertenerii noştri. Astăzi mă bucur că invitații s-au simțit bine, că totul a fost plăcut, aș putea spune chiar ‘’’perfect’’. Am muncit mult pentru parteneriat, și mă bucur că acest eveniment a fost cu adevărat special sau, aşa cum a spus doamna profesoară ’’o activitate inedită’’. Gavrilovici Denisa, clasa a VIII-a

FLORILE PRIETENIEI Am un buchet În care strălucește O floare mai presus de toate: Prietenie se numește. Prietenia e icoana vieții, Tezaur scump de amintiri E ferecată cu anii tinereții Plină de avânt și fericiri. Din spuma valurilor reci Ce spală amintirea, Să nu uiți pe unde treci Că preţul lor este prietenia. Barbă Bianca, clasa a –VI a Școala Gimnazială Moara Carp Ce cred eu despre prietenie? Probabil este o perlă rară, un lucru pe care ni-l dorim fiecare dintre noi. Cei ce au prieteni se consideră foarte norocoși. Cu un prieten trebuie să împarți clipe plăcute, să găsești în el un confident și o ființă tolerantă care să nu te judece, să te iubească și să te accepte așa cum ești. Această relație trebuie neapărat să fie reciprocă. O prietenie adevărată este cea verificată de timp. Cred că trebuie să fii un om fidel, integru și generos ca să poți fi un prieten adevărat. Nu pot să-mi imaginez viața fără prieteni. Ei sunt una dintre cele mai importante aspecte ale vieții. Avem nevoie de ei ca să le împărtășim atât bucuriile, cât și supărările noastre. Este bine să știm lucrul acesta și să învățăm din timp să-i apreciem și să-i ținem aproape de noi. Prietenia adevărată este o floare rară a sufletului nostru. Șutu Ciprian, clasa a –VIII a

ZÂMBETE DE PĂPUŞAR

Prin joc, copilul transformă realitatea, îi descoperă pe ceilalţi, se descoperă pe sine, şi se dezvăluie celorlalţi, comunicând, colaborând. Jocul organizat cu roluri bine stabilite îi permite copilului să rămână în lumea lui imaginară, de poveste şi, în acelaşi timp, să treacă spre realitatea obiectivă. Cu păpuşile confecţionate în scopul de a reprezenta personaje, copiii pot relaţiona mai bine, pot interpreta mici scenete sau dramatizări în limba romană sau engleză. Treptat ei învaţă să pună în scenă, să creeze propriile lor decoruri şi să joace în faţa unui auditoriu format din colegi, părinţi, profesori. În jocul imaginatiei, al creaţiei şi al spectacolului, cadrul didactic îndrumător poate fi şi el un posibil actor din spatele scenei, dând astfel posibilitatea copiilor de a fi mai bine înţelesi şi, prin urmare, mult mai îndrăgiţi. Piesa de teatru de păpuşi “Scufiţa Roşie”a fost coordonată şi organizată de d-na Ghivnici Ramona împreună cu d-na profesor pt.înv.primar Lupaşcu Sabina de la Şcoala Gimnazială Moara Carp, ele având distractivul rol de păpuşari.

COPILĂRIA - VISUL INOCENȚEI Sunt un copil, un copil fericit acum! Nu pot să spun că am fost fericită dintotdeauna. Fericirea am cunoscut-o într-o casă luminoasă, caldă și primitoare, la fel ca brațele mamei mele. Aici am învățat să mă bucur. Aici am învățat să prețuiesc colțul de rai unde trăiesc. Mereu mă bucur de animăluțele care sar pe mine de fericire și de florile din curte – care par că îmi zâmbesc. Am o copilărie de basm, mi se pare că toate visele pot deveni realitate! Visul meu este să devin medic veterinar. Voi face tot ce pot să mi-l îndeplinesc! Mă simt norocoasă și sunt răsfățată de toată lumea. Acum am o familie adevărată în care mi-am găsit locul!

Sunt iubită de toți din familia mea! Familia mea este aceasta , cea în care eu am crescut! Eu vreau să le mulțumesc pentru tot ! Pentru clipele frumoase, pentru zilele fericite, pentru nopțile nedormite când eram bolnavă, pentru răbdare, pentru încurajarea permanentă și pentru iubirea cu care mă înconjoară ! Sunt un copil, un copil fericit Barbă Raluca, clasa a-II-a Copilăria Copilăria e o floare Ce niciodată nu moare Plină de flori, Poezii și comori Copilăria e frumoasă Ca și o mândră crăiasă Ochii ei sunt stelele, Părul - păsărelele, Rochia ei - mândra natură Buzele-s din suc de mură. Vasilcovici Ionela, cl.a VI a, Şcoala Gimnazială Moara Carp Vacanța mare A venit vacanța mare! U-huu! Sar de bucurie și sar tare! Totul este mai frumos, Soarele e luminos! Privesc veselă la șase Floricele frumoase, Pe care din priviri le poți descoase, Ca fluturele de mătase! De sub norii ca de vată, Soare argintiu se arată! Desprins parcă din poveste Ne salută voinicește ! Coca Denisa , clasa a-II-a În sfârşit, a sosit vacanța de vară! Copiii așteaptă cu nerăbdare să se încheie anul școlar, deoarece s-au străduit să învețe bine. Părinții își răsplătesc copiii mergând cu ei în excursii la mare sau la munte. Ce frumos e când toți sunt bucuroși și mândri! Eu și familia mea am mers la munte. Drumul până acolo a fost minunat, glumind și râzând cu frații mei. Nici nu știu când am ajuns! Munții erau așa de înalți, de părea că vârfurile lor străpung cerul. Susurul apei dintr-un pârâu mic ce curgea ușor, îmi mângâia auzul. Mă uitam spre cer și vedeam păsările. Zburau lin și erau grațioase ca niște balerine. Apărea și câte-o albină zburând din floare în floare. Eram fericit că pot vedea toate acestea! Croitor Simon, clasa a-II-a

DIRECTOR: GAUBE CONSTANTIN

EDITORI COORDONATOR:

Prof. Loredana Sopon Prof. Floarea Stanciuc COLECTIV DE REDACȚIE: Membrii Cenaclului literar ”Lumina Cuvântului”: Popovici Cosmina Maria, Croitor Raluca, Blîndu Bianca, Asimionesi Alexandra, Miron Andreea, Miron Alina Grecu Iulian, Şutu Ioana, Şutu Elena, Boca Alexandra Popovici Cosmina Larisa (elevii claselor V-VII) COLABORATORI: Prof. Miron Elena, Vezeteu Daniela Pascaru Cătălina, Franţ Liliana, Ioachimescu Anca Boiciuc Georgeta, Spoială Angela, Lupaşcu Sabina TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ, DESIGN VIZUAL, CONCEPȚIE GRAFICĂ: Sopon Loredana CORECTORI: Blaga Mihaela, Pascaru Cătălina

Revistă şcolară, Nr. 20, Iunie 2018

Școala Gimnazială Moara Cod 727370, Jud. Suceava Telefon: 0230/536076 Fax: 0230/536108 E-mail: scmoara@yahoo.com www.scoalamoara.ro