__MAIN_TEXT__
feature-image

Page 1


PREFAȚĂ Prin această colecție de inițiative civice ne-am propus să ilustrăm moduri de implicare a comunităților în viața și dezvoltarea locală, în special în relație cu patrimoniul cultural materal și imaterial. Inițiativele ”de jos în sus” (bottom-up), cum ar fi plimbările urbane, modele de ospitalitate locală, jocuri sociale sau evenimente în spațiul public, s-au dovedit a fi extrem de eficiente în promovarea culturii locale ca element central al dezvoltării sociale și economice, prin întărirea identității și a simțului de apartenență la un anumit loc sau comunitate. Exemplele selectate demonstrează faptul că ”obiectele și locurile nu reprezintă în sine importanță de patrimoniu cultural. Ele sunt impotante datorită semnificației și utilizărilor pe care oamenii i le atribuie și pentru valorile pe care le reprezintă” (Convenția Europeană despre Valoarea Patrimoniului Cultural pentru Societate, Faro, 2005).

Dumitrița Efremov, coordonator de proiect


SAVE CHIȘINĂU Anetta Dabija Proiectul ”Save Chișinău” îi aparține Bloggeriței Anetta Dabija și a luat naștere în 2015. Inițiativa are drept scop promovarea patrimoniului Chișinăului pe rețelele de socializare și prin alte surse din mediul online (https://savechisinau.wordpress.com/; https://www.instagram.com/savechisinau/). Inițial în cadrul proiectului se prezentau fotografii cu monumentele de arhitectură din centrul istoric dar și articole dedicate acestora. Imaginile și articolele au fost pe placul chișinăuienilor, servind drept inspirație pentru mulți tineri pasionați de monumentele de arhitectură, dar și pentru câteva articole jurnalistice dedicate clădirilor din centrul istoric. În cadrul proiectului ”Save Chișinău” a luat naștere și inițiativa ”Ușile Vechi din Centrul Istoric”. Astfel, s-a reușit, într-o anumită măsură, popularizarea acestui element unic al clădirilor istorice, ce tot mai des apare în vizorul fotografilor și instagrammerilor din Moldova.

Odată cu interestul sporit față de ușile vechi au fost realizate câteva expoziții fotografice, în cooperare cu Ministerul Culturii și Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. A fost realizată și o hartă online a ușilor vechi din Chișinăul Istoric cu sprijinul echipei Royal Maps. Harta ușilor vechi conține peste 100 de puncte pe hartă și este actualizată în continuare. Ulterior în cadrul inițiativei s-a implicat și Ecaterina Șuiu, ce realizează ilustrații în baza fotografiilor cu monumentele de arhitectură publicate pe rețelele de socializare. ”Considerăm că este importantă promovarea pe rețelele socializare și în mediul online a patrimoniului pentru ca să sensibilizăm un număr cât mai mare de oameni întru protejarea și conservarea acestuia”, ne spune Anetta Dabija, inițiatoarea proiectului.


CINEMATOGRAFUL BUIUCANI Nicolai Chirnev, Silvia Ursul

Ideea de a crea un cinema în aer liber în parcul din sectorul Buiucani al capitalei a apărut în 2012. După câteva acțiuni de salubrizare și fundraising, în 2015 grupul de inițiativă a obținut un grant european pentru a transforma estrada de vară a parcului întrun cinema în aer liber. Proiectul era dedicat comunității sectorului Buiucani dar și tuturor vizitatorilor ce puteau participa la proiecțiile de film absolut gratuit. Inițiativa avea drept scop consolidarea comunității locale în vederea implicării pentru crearea unui spațiu socio-cultural și îngrijirea acestuia. În perioada 2016-2017 au fost proiectate peste 120 filme din Marea Britanie, România, SUA, Germania, Rusia, Franța, Polonia, Mexic, etc. Totuși, cea mai mare parte a filmelor proiectate au fost din Moldova, create de echipele regizorilor moldoveni precum Sergiu Prodan, Igor Cobîleanschi, Valeriu Jeregi sau Natalia Șaufert. În aceeași ordine de idei, în anul 2017 Cinematograful a găzduit Festivalul Filmelor Americane și TIFF 2017. Au fost organizate 6 concerte de muzică, în cadrul cărora comunitatea locală a donat bani pentru familiile socialvulnerabile. ”Proiectul a fost creat de comunitatea locală pentru comunitatea locală, și chiar dacă scopul de a acumula un total de 3000 spectatori a fost atins încă din 2017, în 2018, odată cu încălzirea timpului, cinematograful își va reîncepe activitatea”, ne spune Nicolai Chirnev, inițiatorul proiectului.


MUZEUL SÂNGEREIPLATFORMĂ CULTURALĂ LOCALĂ Radu Marandiuc Muzeul de Istorie și Etnografie Sângerei reprezintă o platformă de activism civic și promovare a patrimoniului cultural local. Inițiatorii proiectului au reușit să implice mulți actori în procesul de restaurare a clădirii istorice a muzeului, salubrizare și amenajare a teritoriului adiacent, colectarea noilor piese de muzeu, crearea bibliotecii stradale și organizarea diferitor activități culturale. Astfel, s-a identificat soluția optimă – crearea unei fuziuni cu locuitorii pentru un scop comun:

valorificarea unui spațiu istoric pentru promovarea patrimoniului cultural local și ridicarea atractivității orașului. Până în prezent s-a reușit restaurarea și modernizarea clădirii neoromânești a muzeului, atribuirea unui statul legal instituției muzeale, amenajarea a patru săli expoziționale, crearea bibliotecii stradale, transformarea muzeului într-un spațiu cultural al comunității, organizarea unui șir de evenimente cu și pentru comunitate. ”La fiecare etapă oamenii au fost implicați la maxim prin donații, voluntariat, acțiuni de amenajare și salubrizare, am reușit să cristalizăm nucleul comunității active din Sângerei” spune Radu Marandiuc, inițiatorul proiectului. Conform echipei muzeului, obiectivul specific al activității muzeului constă în prezervarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural din Moldova şi creșterea atractivității turistice a orașului Sângerei.


LOCUL ACESTA CONTEAZĂ Victor Popovici Campania #LoculAcestaConteaza a fost lansată în martie 2017 și încurajează cetățenii să descopere și să împărtășească cu publicul larg clădiri istorice și situri culturale importante atât pentru ei cât și pentru comunitățile din care fac parte. Perioada de implementare a proiectului este Martie – Iulie 2017. Am reușit să colectăm imagini frumoase din peste 20 localități (Bălți, Butuceni, Cernoleuca, Copăceni, Chișinău, Orhei, Dondușeni, Hâncești, Manta, Orhei, Pohrebea, Tighina/Bender și altele) am reușit să cunoaștem oameni minunați și să descoperim împreună locurile frumoase din țărișoara noastră. Am reușit să inițiem discuții și să atragem mai multă atenție asupra subiectului protecției patrimoniului cultural imobil. Pentru campania din 2018 am reușit, împreună cu multă lume frumoasă, să traducem posterele în 15 limbi. Astfel, hashtag-ul oficial de campanie va rămâne același dar posterul oficial va fi însoțit, după caz, de unul sau mai multe postere traduse în limbile vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. După cum am promis anterior, începând cu 2018, campania #LoculAcestaConteaza va fi activă în luna Mai a fiecărui an, după exemplul campaniilor similare din străinătate.


OldChisinau.com Iurie Șveț Proiectul ”OldChisinau.com” a fost lansat în februarie 2008 și reprezintă o platformă de descoperire și valorificare a trecutului istoric al orașului Chișinău. Conform inițiatorului proiectului, Iurie Șveț, scopul proiectului este de a informa și a educa cetățenii despre trecutul istoric al orașului Chișinău și de a le demonstra că se pot mândri cu istoria orașului. Familiarizarea cu istoria orașului, cu viața chișinăuienilor de altădată, cu imaginile de arhivă și monumentele de arhitectură reprezentate pe acestea, poate genera curiozitate dar și dorință de a păstra și a valorifica din puținul patrimoniu cultural moștenit. ”Chișinăul va fi așa cum ne dorim să-l

vedem noi – cetățenii simpli” ne spune Iurie Șveț. Pagina web OldChisinau.com cercetează și prezintă istoria și dezvoltarea capitalei noastre prin vizorul chișinăuienilor simpli, ce își iubesc cu adevărat orașul. Un element deosebit de important al proiectului este forumul – platforma online ce oferă posibilitatea comunității de a discuta trecutul istoric al orașului, de a acumula și cerceta materiale de arhivă legate de dezvoltarea urbei dar și de a dezbate procesul de dezvoltare al orașului în zilele noastre.


RENAŞTEREA ISTORIEI – INCLUDEREA GROTEI DURUITOAREA VECHE ÎN SPAȚIUL TURISTIC EUROPEAN AO ”Moștenitorii” Grota Duruitoarea Veche se înscrie în lista celor mai vechi stațiuni protoumane, datată cu cca. 300.000 î.e.n. Ea se află la hotar cu România, într-o zonă cu potențial turistic înalt, dar este modest cunoscută, protejată și valorificată. Stâncile calcaroase înzestrate cu grote de mărimi diferite, parte din toltrele Prutului, defileul, conservat de milenii, bazinul de acumulare de circa 140 km2, vecinatatea cu rezervaţiile naturale “O sută de movile” şi “Pădurea Domnească”, punctul vamal Costeşti-Stînca, transformă această zonă într-un loc perfect pentru turism și agrement.

Aici au fost organizate în perioada 2016-2017 ample activități de valorificare, cum ar fi cercetări arheologice non-invazive sub ghidarea paleontologilor profesioniști, şcoli de vară și ateliere pentru publicul larg, acțiuni de salubrizare colectivă și instalarea indicatoarelor și a panourilor informative pentru turiști. De asemenea, aici a fost inaugurat un muzeu ce conține circa 120 de oase ale animalelor preistorice, 72 de piese și artefacte ale culturii Cucuteni 8000-3000 ani î.e.n.); circa 300 de obiecte etnografice.

Proiectul ”Renaşterea istoriei – includerea grotei Duruitoarea Veche în circuitul turistic european” a avut menirea, implicând membrii comunității, să asigure conservarea, protejarea și interpretarea actuală a patrimoniului cultural de valoare internațională din Duruitoarea Veche.

Proiectul a avut un impact semnificativ deoarece a mobilizat un număr mare de membri ai comunității, ai autorităților locale și ai mediului profesional. Pe lângă muzeu, a fost amenajat un traseu turistic ce a contribuit la integrarea peșterii Duruitoarea și a Muzeului în circuitul turistic rural European.


PATRIMONIUL BIOARHEOLOGIC ȘI ETNOFOLCLORIC DIN BAZINUL INFERIOR AL PRUTULUI IMPERATIV DE SALVGARDARE ŞI PROMOVARE

Ion Ciobanu Localitățile din regiunea Prutului de Jos a Republicii Moldova dispun de un patrimoniu cultural-istoric deosebit, cuprinzând peste 100 situri arheologice şi o prețioasă moștenire etnografică, care însă sunt extrem de puțin cunoscute, nevalorificate şi deocamdată deloc integrate în sfera serviciilor culturale, turistice, sociale şi economice. Din nefericire patrimoniul arheologic al localităților din Lunca Prutului de Jos a fost grav afectate de intervenții iresponsabile, factori naturali dar și de căutătorii de comori. În scopul evitării riscului de distrugere a monumentelor arheologice și etnografice era necesar repertorierea acestora în colaborare cu administrațiile publice locale. Grație sprijinului financiar și tehnic al Consiliului Raional Cahul dar și a primăriilor din Lunca Prutului de Jos, s-a reușit și obținerea unui ajutor financiar din partea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni. Astfel, a fost posibilă cercetarea arheologică a zece movile funerare și a unei așezări umane din sec. IV p. Chr. Au fost

recuperate peste 200 artefacte cu o imensă valoare istorică. Artefactele sunt transmise muzeelor din regiune. Totodată în anul 2018 se planifică inaugurarea unui nou muzeu în Crihana Veche, ce va completa traseul turistic din Lunca Prutului de Jos. Alte trei muzee vor fi inaugurate până în anul 2020. În procesul de cercetare au fost implicați arheologi, antropologi, arheozoologi, pedologi, geologi, topografi, biologi, etnografi, filologi, folcloriști, etc. Proiectul s-a bucurat și de o participare masivă a voluntarilor din zonă: studenți, masteranzi, doctoranzi și simpli cetățeni pasionați de trecut. ”În prezent se mai lucrează la două filme documentare focusate pe potențialul etnofolcloric și arheologic al zonei” ne mai spune Ion Ciobanu, inițiatorul proiectului. Mai multe detalii pe siteul: https://bioarchaeoheritage.eu/proiecte/


REABILITAREA FALEZEI NISTRULUI LA SOROCA PRIN ACŢIUNI COMUNITARE Alina Ostapov Soroca este un oraș pitoresc situat în inima naturii, un oraș cu importante obiective de atracți turistică: Cetatea Medievală, peisaje naturale, Lumânarea Recunoștinței, Dealul Romilor. Faleza râului Nistru, cu cetatea în centrul său, este un spațiu de importanță majoră pentru locuitorii orașului, un loc unde oamenii se adună, unde au loc activități sportive și de recreere. Aici se organizează diferite evenimente culturale și sportive, cum ar fi Noaptea Muzeelor, Festivalul Medieval, Festivalul Mărului, La Nistru la Mărgioara, Muzică în aer liber, Maratonul Republican. Din păcate starea falezei Nistrului este nesatisfăcătoare, legătură cu apa este pierdută din cauza problemelor ecologice și a restricțiilor impuse de zona de frontieră. Acestea au condus la distrugerea plajelor, nu se mai practică înotul, nu mai vin sportivii pasionaţi de canoe, nu se mai fac excursii

pe Nistru, toate acestea având un impact negativ asupra turismului şi asupra economiei locale. Pe parcursul ultimilor ani aici au fost organizate mai multe activități care au atras atenția asupra importanței acestui spațiu și au reprezentat o încercare comună de a readuce la viață faleza. Au fost organizate unele acțiuni de amenajare, salubrizare, inițiate de primăria orașului sau de societatea civilă. O încercare mai amplă de regenerare integrată a avut loc în cadrul proiectului COMUS - “Strategii urbane ghidate de comunitate în orașe istorice”, în cadul căruia a fost elaborată o evaluare referitoare la amenajarea falezei și a spațiilor publice adiacente în zonă pietonală. Drept urmare, în februarie 2018, Consiliul Municipal Buzău din România, a anunțat că va dona 100.000 euro pentru reabilitarea unei porțiuni a falezei.


DEZVOLTAREA ŞI CONSOLIDAREA MUZEULUI CĂRŢII AL BIBLIOTECII NAŢIONALE A REPUBLICII MOLDOVA PRIN ACTIVITĂȚI DE MARKETING Elena Pintilei Proiectul ”Muzeul Cărții” este o inițiativă lansată de Biblioteca Națională a Republicii Moldova în parteneriat cu Asociația Obștească ”Societatea Științifică de Bibliofilie și Exlibris – Paul Mihail”. În mod tradițional cărțile vechi din bibliotecă se păstrează într-un depozit special, accesibil doar cercetătorilor. Proiectul ”Muzeul Cărții” reprezintă un spațiu deschis publicului larg, unde vizitatorii vor putea accesa documentele vechi și rare gratuit. Muzeul Cărţii, creat în perioada martie-aprilie 2018, este unic în țară prin conţinutul documentar istoric și artistic al cărţilor expuse. Cărţile vechi şi rare din în cadrul Muzeului Cărţii sunt parte a Programului şi Registrului Naţional "Memoria Moldovei". Biblioteca Naţională a Republicii Moldova a instituit în organigrama sa la 1 ianuarie 2018 Sectia "Marketing şi promovare socioculturală". Pentru promovarea activităţii Muzeului Cărţii colaboratorii bibliotecii vor realiza parteneriate media (scrise și audio-vizuale) cu ziare, publicații, posturi TV și radio; vor actualiza pagina web a instituției cu o hartă interactivă a muzeului, vor ţine un blog şi pagină de Facebook; vor expedia comunicate de presă către un număr semnificativ de reprezentanţi ai mass mediei locale şi naţionale, tipărite şi electronice despre activităţile desfăşurate în cadrul Muzeului Cărţii. Inaugurarea oficială a Muzeului Cărții din cadrul Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova este preconizată pentru data de 15 iunie 2018.


Costumele noastre naţionale sunt remarcabile prin simplitatea lor, prin armonia culorilor, prin măiestria şi varietatea cusăturilor şi a motivelor ornamentale, dovedind în aceaş timp distincţie, frumuseţe şi multă originalitate, şi mai ales că sunt lucrate de mâini ţărăneşti. Dimitrie Cantemir spunea în ”Discriptio Moldaviae” că „…acest costum este cartea de identitate a românilor, pentru care oamenii se luptă săl păstreze neschimbat. Dacă îţi lepezi limba şi portul, nu mai reprezinţi absolut nimic.” Suntem un grup situat în inima Moldovei, care iubim frumosul, iubim tradiţiile , obiceiurile şi nu în ultimul rând portul nostru naţional românesc. Vrem să scriem „istorie” cu un fir de aţă. Folclorul, obiceiurile, cămăşile noastre populare dispar odată cu modernizarea vieţii de la ţară, de aceea ne-am propus să cultivăm ce-a mai rămas uitat pe undeva, într-un colţ ascuns, să întreprindem sau să organizăm ceva pentru a nu pierde firul artei populare.

Ne adunăm de două ori pe lună pentru a păstra motivele tradiţionale, pentru a crea „IA”, astfel am înfiinţat Asociaţia Obştească ”MândrIA Basarabiei”. Scopul nostru este păstrarea, conservarea, dezvoltarea, promovarea şi valorificarea portului popular naţional, păstrarea identităţii naţionale a culturii autentice, organizarea expoziţiilor, şezătorilor şi a altor activităţi culturale la nivel local sub toate formele, crearea portului naţional, şi anume: a cămăşilor femeieşti-ia sau „cămaşa cu altiţă”, şi bărbăteşti. Începând cu alegerea pânzei, croitul, cromatica culorilor si a motivelor până la asamblarea lor, absolut totul se face manual. Şezătorile noastre sunt pline de viaţă şi de idei, unde toţi doritorii, de orice vârstă pot veni cu drag. Cel mai interesant moment în acest context este că am reuşit să motivăm copiii, care deja au început să coase ie şi vin de fiecare dată entuziasmaţi.


Muzeul de Istorie și Etnografie din orașul Călărași reprezintă un spațiu de promovare a patrimoniului local în rândul tinerilor. Simona Luca, vicepreședintele Consiliului Local al Tinerilor din localitate, este unul dintre tinerii care au dat dovadă de activism civic și, împreună cu alți semeni, a reușit să colecteze noi piese și ustensile de meșteșugărit pentru muzeu, nu doar cu intenția de a le prezenta publicului larg dar și cu speranța că acestea vor fi utilizate în cadrul unui centru meșteșugăresc ce se dorește a fi deschis în cadrul Muzeului. Tinerii din localitate participă activ în cadrul atelierelor de lucru din cadrul muzeului, unde învață tehnici de țesere a covoarelor, prosoapelor, brodarea ielor ș.a.m.d. În opinia participanților aceste ateliere promovează cultura locală, tradițiile

străbune dar și dialogul intercultural. Activitățile organizate de tineri cu sprijinul din partea Muzeului de Istorie și Etnografie din orașul Călărași contribuie semnificativ la consolidarea spiritului civic din localitate, creșterea nivelului de conștientizare a valorii patrimoniului cultural în rândul tinerei generații, inspirând totodată participanții să lanseze noi inițiative de studiu și promovare a patrimoniului cultural. Tinerii împreună cu reprezentanții muzeului planifică să colecteze noi fonduri pentru achiziția materialelor necesare pentru ateliere dar și organizarea unor noi ateliere, dedicate întregii experiențe tehnologice/artistice de confecționare a iilor.

VALORIFICAREA, PROMOVAREA TRADIȚIILOR ÎN RÂNDUL TINERILOR –VIITORII PROMOTORI AI PATRIMONIULUI CULTURAL Simona Luca


PARCUL ZAIKIN - UN PARC PENTRU COMUNITATE Oberliht Scuarul verde de la intersecția străzilor Sf. Andrei și Ivan Zaikin face parte din centrul istoric al orașului Chișinău și prin urmare intră în aria de protecție a monumentelor istorice. Deși are statut de zonă protejată, acesta se afla de mai multe decenii într-o stare de semiabandon, ceea ce a dus la degradarea lui considerabilă. Acest scuar (alături de câteva spații verzi de dimensiune mică din preajmă), este unicul spațiu verde aflat într-o rază de 1 km și necesită să fie protejat și amenajat corespunzător. Proiectul ”Parcul Zaikin – un parc pentru comunitate” își propune realizarea unui plan de reabilitare, amenajare și revitalizare a parcului aflat la intersecția străzilor Sf. Andrei și Ivan Zaikin, numit de către grupul de inițiativă: Parcul Zaikin. Obiectivele proiectului urmăresc reconstrucția aleilor pietonale, iluminarea și

amenajarea lor cu bănci și susținerea comunității de utilizatori a parcului prin acțiuni comunitare și evenimente culturale. Datorită unor eforturi importante depuse de actorii societății civile între anii 2013-2017, cu implicarea locuitorilor din preajma parcului, a unor experți, a partenerilor locali și străini, s-a reușit să se obțină o ameliorare a situației din parc. În 2018 se dorește amenajarea cărărilor pietonale și instalarea unui sistem de iluminat public în acest spațiu. În final ne dorim ca locuitorii din Chișinău să se aleagă cu un nou parc în centrul vechi al orașului, care se va bucura de aceeași popularitate ca și celelalte parcuri din capitală, ceea ce va impulsiona reabilitarea zonei istorice, care se află în abandon și a fost ignorată de către autorități în ultimii 40-50 ani.


CHIȘINĂU PRIN MONOCLU Centrul de Urbanism Te-ai gândit vreodată câte istorii cunoști despre Chișinău? Ce povestești copiilor și prietenilor tăi despre oraș? Centrul de Urbanism a lansat seria de tururi ghidate “Chișinău prin monoclu”. Împreună la plimbările noastre de duminică, descoperim, ne uimim, ne întristăm, cunoaștem, privim ca printr-un monoclu destine și istorii despre străzile, clădirile, locurile și oamenii orașului. Toate povestite cu pasiune de ghizi, istorici, arhitecți sau pur și simplu iubitorii orașului. Cu tururile “Chișinău prin monoclu”: џ

promovăm identitatea locală a Chișinăului;

џ

consolidăm sentimentul de apartenență pentru oraș;

џ

recuperăm patrimoniul multicultural al orașului prin abordarea istoriei sale din mai multe perspective: istorică, etnică, tematică, etc.;

џ

promovăm studiul istoriei orașului, atât la nivelul întregului oraș, cât și la nivelul cartierelor, microraioanelor, etc.

Scopul larg al proiectului este de a da voce oamenilor și de a consolida comunitățile urbane pentru implicarea lor activă și 'lupta' pentru dreptul la oraș. Publicul țintă, în primul rând, sunt locuitorii orașului Chișinău (incluzând toate vârstele și apartenența socială și teritorială). Având în vedere că proiectul acoperă și domeniul turistic, cel de-al doilea grup țintă sunt oaspeții orașului. Prin aceste plimbări / tururi abordăm subiecte care unesc și activează comunitățile, cum ar fi: trecutul multicultural al orașului, mobilitatea urbană a diferitelor categorii de cetățeni (copii, bătrâni, persoane cu dizabilități) și altele subiecte propuse de oameni. Credem că aceste excursii fac ca oamenii să se familiarizeze, să se implice și să se mândrească cu orașul lor, iar pe noi, ca organizație, ne ajută să înțelegem mai bine nevoile și punctele forte ale orașului pe care le abordăm în alte proiecte. La moment în cadrul “Chișinău prin monoclu” au fost organizate 15 tururi ghidate la care au participat peste 400 de oameni.


COPACUL DE LA BIBLIOTECĂ Mihai Stamati După ninsorile din aprilie 2017, în fața Bibliotecii Naționale, a căzut un platan. Unul viguros, care a crescut mai multe decenii la rând. La două luni după ninsoare copacul încă mai era în fața bibliotecii, răsturnat și bucățit, cu rădăcina încă vie, pe jumătate îngropată în mormanul de asfalt. Părea de nestrămutat și dornic de a rămâne în fața bibliotecii. Am trecut de nenumărate ori prin preajma copacului doborât, iar în una din zile m-am întrebat ce-ar fi dacă acest platan chiar ar rămâne acolo, valorificat și renăscut ca mobilier urban?! Am lansat cu această ocazie un proiect, care să povestească despre copacii prăbușiți în Chișinău la sfârșit de aprilie și în același timp să ofere spațiului public o alternativă de mobilier urban realizat din trunchiului unuia din acei arbori căzuți. Ne-am propus ca scuarul Bibliotecii Naționale „Vasile Alecsandri” și Teatrul Republican de Păpuși „Licurici” să rămână în continuare mediul acelui Platan. Un mediu în care el continuă să existe sub forma de bănci de diferite dimensiuni şi configuraţii, modelate în dependență de geometria pe care o are fiecare trunchi în parte. Se abordează o prelucrarea de manieră sculpturală a masivului, astfel încât băncile să fie dotate cu suporturi pentru carte, laptop și suport pentru biciclete, servind trecătorilor de pe strada 31 august 1989 un bun prilej pentru popas, dar și un spațiu care predispune la comunicare, interacțiune și acțiuni culturale în aer liber. Lucrările sunt în plină desfășurare, iar prin concepția de design a acestui mobilier, urmărim o abordare organică a creației de formă , îmbinând lemnul masiv în forma sa brută și metalul - ca element de contrast. Inițiativa antrenează o echipă formată din designeri, sculptori și ingineri și beneficiază de suportul primăriei, dar și suport din partea societății civile. Instalarea mobilierului urban în scuarul bibliotecii a fost coordonată cu direcțiile primăriei, obținând în acest sens aviz pozitiv prin dispoziția semnată în data de 14 august, 2017.


Profile for Urbanlab Association

Patrimoniul suntem noi  

Colecție de proiecte ce promovează patrimoniul cultural local

Patrimoniul suntem noi  

Colecție de proiecte ce promovează patrimoniul cultural local

Advertisement

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded