Gazeta Colinele Transilvaniei - octombrie 2020

Octombrie 2020

M

 Lorand Peter, Adela Dadu

Ce s-a mai întâmplat în Colinele Transilvaniei?

Eco-destinația „Colinele Transilvaniei” e la o aruncatură de băţ de Sibiu, Braşov, Făgăraş, Rupea, Sighişoara şi Mediaş, desfăşurându-se în jurul văilor Hartibaciului, Târnavei Mari (la nord) și a Oltului (la sud).

Unii o ştiu ca zona satelor cu biserici fortificate din Transilvania, leagănul culturii săseşti din România. Alţii o ştiu ca o arie protejată Natura 2000, unde cuibăresc mii de specii de păsări ce te încântă cu triluri felurite sau ca o regiune cu terenuri agricole cu înaltă valoare naturală (High Nature Value Farms), ce au o biodiversitate rămasă unică în Europa, în care sunt încă păstrate practicile agricole tradiționale. Iar alţii ştiu că aici găseşti monumente din Patrimoniul UNESCO (Biertan, Saschiz, Valea Viilor sau Viscri) sau că aici e unul dintre locurile româneşti preferate de Prinţul Charles de Wales.

Destinația de ecoturism este o zonă în care există cel puțin o arie protejată (de exemplu: parc național, rezervație naturală, sit Na-

ulte s-au întâmplat de la ultima ediție a Gazetei noastre.

Anul 2020 ne încearcă pe toți, ne apropie de familie, ne aduce aproape de casă.

Din punct de vedere turistic, este anul suprizelor și al extremelor.

De la șocul izbucnirii pandemiei ce a paralizat toată planeta, la supriza plăcută a unui sezon turistic mai puțin catastrofal decât așteptările sumbre, într-o zonă în care mai bine de jumătate dintre turiști au fost din afara țării, în ultimii 4 ani.

Turismul s-a schimbat radical și tendințele se vor menține, probabil, pentru cel puțin 1-2 ani. În acest context, Colinele Transilvaniei este o destinație avantajată, tocmai datorită acestui tip de turism lent, a ecoturismului care se practică aici. Satele răsfirate pe dealuri, spațiile de cazare (pensiuni, case de oaspeți) sau evenimentele de mici dimensiuni sunt foarte ușor pretabile la nevoia și necesitatea de distanțare fizică a vizitatorilor.

Dorința românilor de a-și descoperi țara într-un mod activ, de a

face plimbări în natură, pe jos, pe bicicletă, călare sau cu căruța, la care se adaugă faptul că turismul a fost blocat doar din luna martie și până în luna mai, perioada de extra sau început de sezon în Colinele Transilvaniei, au făcut ca, încet-încet, numărul turiștilor să crească în lunile iulie, august și septembrie. În tot acest timp, echipa Colinele Transilvaniei a desfășurat activități de întreținere a traseelor turistice, pentru ca acestea să fie pregătite pentru turiști, am rămas în contact cu operatorii (pensiuni, case de oaspeți, ghizi locali, agenții de turism etc) din rețeaua de ecoturism și am lucrat împreună pentru a identifica soluții pentru remedierea efectelor pandemiei. Și am fost parteneri locali pentru Via Transilvanica – drumul care uneste!, despre care puteți afla mai multe în paginile 6 și 7.

tura 2000) și unde dezvoltarea și oferta turistică este un rezultat al colaborării între afacerile locale, primării și administratorul ariei protejate.

2

Mihai Eminescu Trust

20 de ani în slujba comunităților și a patrimoniului Încă din anul 2000, Fundația Mihai Eminescu Trust contribuie la revitalizarea comunităților locale din România, prin punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural, integrare multiculturală și încurajarea economiei locale.  Adrian Arsu

Mihai Eminescu Trust abordează integrat dezvoltarea durabilă prin implicarea și responsabilizarea actorilor locali pentru a păstra împreună autenticitatea patrimoniului și armonizarea acestuia cu nevoile comunității.

Viziunea fundației este de a genera mândrie și bunăstare în rândul membrilor comunității, construind împreună cu ei un viitor auto-sustenabil, prin punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural.

Domeniile de activitate ale Fundației s-au dezvoltat în mod organic, în decursul celor 20 de ani de activitate: D ezvoltarea antreprenoriatului local Susținem antreprenoriatul local, prin diferite proiecte pentru care

• Cursuri de formare profesională;

Ceea ce ne dorim prin implementarea proiectelor din domeniul „dezvoltare comunitară” este, ca resursele locale să fie valorificate într-un mod sustenabil de către membrii comunității pentru a contribui la binele comun. Echipa

• Proiecte pentru dezvoltare comunitară; • Turism cultural responsabil; • Păstrarea și punerea în valoare a patrimoniului natural; • Proiecte de educație nonformală; • Dezvoltare organizațională internă; • Susținerea altor inițiative de dezvoltare din zonă.

T urism cultural responsabil Turismul cultural responsabil face parte din conceptul nostru practic de implementare, „Satul de sine-stătător”, care are ca scop final îmbunătățirea calității vieții membrilor comunității prin punerea în valoare a patrimoniului cultural, material și imaterial existent în localitate.

Aceste proiecte doresc să promoveze turismul responsabil prin amenajarea de case de oaspeți tradiționale, activitate de turism care se bazează pe produse agricole locale, dezvoltarea economiei locale circulare și menținerea autenticității peisajului cultural.

Foarte important este ca turismul cultural responsabil să nu fie singurul drum ales pentru revitalizarea unei comunități. Turismul cultural responsabil este un domeniu important al activității noastre fiindcă pune în valoare ansamblul patrimoniului material și imaterial dintr-o localitate. În 2015, fundația MET a înființat un SRL, www.experiencetransylvania.ro, care dezvoltă, gestionează și promovează cu succes acest gen de turism.

 Cezar Machidon

• Proiecte pentru dezvoltarea antreprenoriatului local;

 Cristian Radu

Filozofia MET are la bază recunoașterea și iubirea față de valorile născute din experiența generațiilor trecute, adaptată la nevoile vieții de zi cu zi., Credem în bogăția adusă de diversitate și integrare multiculturală. De aceea acționăm cu integritate și responsabilitate pentru binele comun, pentru rezultate pe termen lung și pentru beneficiul generațiilor viitoare.

am reușit să atragem finanțare.

Am motivat toți participanții la cursurile noastre de formare in diferite domenii, să-și deschidă o mică afacere, prin înființarea unui PFA, II sau al unui SRL, pentru a putea încheia un contract de prestări servicii cu fundația MET și cu alte firme sau persoane private.

Proaspeții antreprenori pot oferi apoi, pe termen lung și într-un cadru legal, servicii de reabilitare și restaurare a imobilelor, a tâmplăriei sau a mobilierului, vor putea vinde suc de mere, gemuri si siropuri naturale sau oferi cazare și masă vizitatorilor și turiștilor în gospodăriile lor amenajate în mod autentic.

 MET

Noi am inițiat si dezvoltat, pas cu pas, „Satul de sine-stătător”, un concept care se adaptează permanent nevoilor locale, pentru a revitaliza comunitățile și a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor.

 Jan Hülsemann

Î

n cei 20 de ani de activitate, echipa Fundației MET a identificat nevoile reale, a motivat, responsabilizat și a adus mai multă bunăstare în comunitățile locale, prin finanțarea a 1267 de proiecte, implementate în 115 localități. Aceste proiecte au fost de anvergură diferită, de la proiecte mici în domeniul păstrării patrimoniului construit, până la proiecte mari, integrate, care au vizat dezvoltarea sustenabilă a comunităților locale.

fundației MET consideră acest domeniu unul esențial pentru consolidarea spiritului de comunitate și revitalizarea comunității.

 Cristian Radu

Dezvoltare comunitară Concret, rezultatele și impactul proiectelor au făcut ca localitățile să arate mai bine, mai îngrijite, în care locuitorii lor se bucură de beneficii precum: drumuri refăcute cu piatră de rău, poduri construite din lemn de stejar, adăpătoare noi din lemn pentru animale, remiză de pompieri sau loc de joacă pentru copii. Prin toate proiectele s-a păstrat aspectul tradițional al satului, sporindu-i valoarea și, în același timp, consolidând responsabilitatea localnicilor pentru patrimoniul cultural existent. Am organizat ateliere pentru copii, în care, prin activități de educație non formală, i-am apropiat mai mult de patrimoniu și le-am deschis apetitul pentru școală. Ne-am întâlnit periodic cu locuitorii din comunitățile îin care activăm, am aflat nevoile lor și neam sfătuit împreună ca să găsim soluții de rezolvare. Am încercat să motivăm locuitorii să se ajute reciproc și să lucreze împreună pentru un viitor mai bun pentru ei și pentru copii lor.

 Gelu Toaipă

20 de ani și 1267 de proiecte implementate în 115 localități.

3

Iubitorii de natură au un nou loc de întâlnire:

Centrul de Vizitare și Interpretare a Naturii Angofa

O

vale liniștită, de o frumusețe impresionantă și ușor accesibilă, situată la doar 5 km de Sighișoara, un peisaj mozaicat, străbătut de pârâuri repezi, cu parcele arabile, pășuni și fânețe, cu flori de câmp și plante aromatice, casă pentru diverse specii de animale, printre care și urșii. Este descrierea Angofa, un punct care n-ar trebui să lipsească din agenda turistică a iubitorilor de natură. Începând de anul acesta, există și un motiv în plus: clădirea fostei școli a fost transformată într-un centru de vizitare, numit Angofa Wildlife Centre, ce pune la dispoziția celor interesați tururi în natură, cursuri în și despre natură, dar și alte activități interesante, precum studierea păsărilor și observarea urșilor.

Participarea la activitățile centrului se face prin rezervare online: www.friendsofwallacea.org/carpathian-wildlife-tours/

Acest model demonstrează modul în care creșterea de animale, într-o manieră prietenoasă cu mediul, nu este doar profitabilă, ci poate contribui la restaurarea peisajelor mozaicate, bogate în specii. Pajiștea se dezvoltă mai bine, așadar este mai productivă pentru fermieri și devine mai diversificată, din punct de vedere al organismelor, astfel că fânul nu doar că are un conținut mai ridicat de flori de câmp și de plante aromatice, dar are și o valoare economică crescută. Astfel prin această modalitate de gestionare, pajiștea devine mai profitabilă pentru fermier și fânul este consumat (chiar devorat) cu plăcere de către bovine.

Cine a pus umărul la înfrumusețarea zonei

Traseul de biciclete, inaugurat Primul eveniment a avut loc sâmbătă, 26 septembrie, când a fost inaugurat traseul de biciclete și a celui de educare și interpretare a naturii.

Centrul Angofa va oferi și cursuri altfel, în natură, pentru școlile locale și facilități de cercetare pentru studenții universitari și post-universitari.

Transformarea școlii în centru de vizitare a fost posibilă datorită colaborării dintre Fundația ADEPT Transilvania și Operation Wallacea, o organizație de conservare a naturii, ce le oferă posibilitatea studenților de a se implica în proiecte de mediu în întreaga Europă și nu numai. Între timp, clădirea fermei va fi transformată într-o fermă model unde fermierii vor putea afla mai

multe despre cum pot obține venituri, prin întreținerea peisajelor cu o biodiversitate bogată, din zona în care locuiesc.

Proiect dezvoltat de Fundația ADEPT Transilvania Valea Angofa în general, și centrul de vizitare și ferma model în special, vor demonstra că peisajele unice din Transilvania pot oferi venituri mai bune pentru localnici, spații de recreere, educație și cercetare pentru vizitatori și o resursă valoroasă pentru școlile din zonă.

Totul a început acum cinci ani, când Fundația ADEPT Transilvania, cu sprijinul mai multor organizații care au oferit consultanță și finanțări, a început dezvoltarea proiectului din Valea Angofa.

ADEPT a recunoscut potențialul uriaș de dezvoltare al zonei, deși terenul, în mare parte abandonat, era utilizat aproape în totalitate

pentru pășunatul oilor. Peisajul și biodiversitatea extraordinară a zonei fuseseră compromise.

Florile din pășunile și fânețele de aici, de o bogăție odinioară, intraseră în declin, fiind înlocuite de specii invazive.

Reîmbogățirea terenului Cu sprijinul Fauna & Flora International și Grass Valley Trust, ADEPT a reușit să achiziționeze teren în Angofa, dar și două clădiri, printre ultimele rămase din sat: clădirea fermei și cea a fostei școli.

De atunci, terenul este în proces de refacere, printr-o modalitate simplă de gestiune a fânețelor și pășunatului, efectuat prin rotație, cum se făcea odinioară în satele din zonă, pe parcele diferite, ce permite florei să se regenereze. De trei ani, pe pajiștile din Angofa pășunează vite Aberdeen Angus.

În 2016, Fundația Marcela Trust din Marea Britanie, a alocat o finanțare pentru restaurarea clădirii fostei școli, ceea ce face ca aceasta să fie în prezent operațională ca centru de vizitare.

Alimentată cu energie solară, încălzită cu lemne de foc din pădurile din zonă și conectată la apa ce provine de la un puț din proximitate, oferă condiții pentru a găzdui grupuri de până la 20 de persoane. În 2020, Angofa Wildlife Centre a câștigat o finanțare, din partea European Outdoor Conservation Association (EOCA), în vederea finalizării dotării clădirii, dezvoltarea traseelor tematice și conectarea cu Sighișoara, prin construirea tronsonului de traseu de bicicletă – mountain bike.

Proiectul nu ar fi fost posibil fără sprijinul Flora & Fauna International, Grass Valley Trust, Marcela Trust, European Outdoor Conservation Association, Operation Wallacea, și nu în ultimul rând, fermierilor din Angofa.

www.fundatia-adept.org www.discovertarnavamare.org

4

P

roiectul BUCATE DIN PROXIMITATE este finanțat prin SDL GAL Podișul Mediașului 2014-2020, având ca scop facilitarea înființării unui lanț scurt de distributie a produselor agro-alimentare din teritoriul Podișul Mediașului. Initiațiva a fost bine-venită în regiunea de nord a județului Sibiu (12 comune și orașul Dumbrăveni), și în cele 2 comune din județul Mureș, deoarece, în regiune, piața locală era singurul mod prin care consumatorii aveau oportunitatea să se aprovizioneze cu produse locale. Iar în piețe, așa cum bine știm, producătorii locali ajung mai greu.

Bucate din proximitate - proiecte de succes în teritoriul GAL Podișul Mediașului

Prin intermediul proiectului, în valoare totală de 59.835 euro, o cooperativă agricolă nou-înfințată face livrări de produse locale direct la domiciliul consumatorilor, în orașele Mediaș, Sibiu, Târnăveni, Sighișoara, printr-un sistem care presupune personalizarea coșului de produse în funcție de nevoile consumatorilor.

Astfel, consumatorii din orașele vizate de proiect au acces la cele mai proaspete produse, pregătite de fermierii/producătorii locali din proximitate.

Producătorii s-au organizat juridic într-o cooperativă, care își propune în intervalul imediat următor atât diversificarea gamei de produse livrate, cât și creșterea numărului de membri doritori să își comercializeze produsele, și a numărului de consumatori care să beneficieze de coșurile livrate săptămânal. În contextul noilor cerințe de distanțare fizică, livrările au crescut constant, datorită creșterii cererii de produse locale livrate la domiciliu.

Comenzile online au avut o creștere semnificativă de la o medie de 15 comenzi / săptămână la o medie de 30 de comenzi / săptămână. De aceea, proiectul a fost prelungit, bugetul a fost restribuit către promovarea acestui canal de distribuție și susținerea livrărilor gratuite către clienți. Deși din cauza restricțiilor cauzate de pandemia de COVID-19, proiectul Bucate din Proximitate a fost afectat în privința vizibilității (nu s-au mai putut organiza eveni-

mente prevăzute precum târguri, întâlniri, Ziua Fermei etc) interesul general pentru acest tip de cooperare și vânzare s-a accentuat, având în vedere limitarea deschiderii piețelor și a altor canale de distribuție. Proiectul are un impact favorabil în teritoriul GAL PM, deoarece încurajează consumul local, susține fermierii/ producătorii locali care livrează coșurile, venind în același timp în întâmpinarea consumatorilor din zonă care devin din ce în ce mai responsabili.

Proiectele finanțate prin GAL Podișul Mediașului pot fi implementate în Alma, Ațel, Axente Sever, Bazna, Blăjel, Brateiu, Dârlos, Dumbrăveni, Hoghilag, Micăsasa, Moșna, Șeica Mică, Târnava, Valea Viilor din Județul Sibiu, și în comunele Viișoara și Zagăr, din Județul Mureș.

GAL Podișul Mediașului

Fondurile accesate prin proiecte sunt disponibile prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, axa LEADER. Mai multe informații privind proiectele finanțate, solicitanții eligibili și fondurile nerambursabile disponibile prin GAL Podișul Mediașului, pot fi accesate pe site-ul asociației, www.galpm.ro .

5

Servicii integrate pentru un turism sustenabil

“Povestea satelor săsești din Transilvania”

T

urismul a fost, este și va fi un domeniu prioritar de dezvoltare pentru teritoriul GAL Dealurile Târnavelor. Poziționarea microregiunii Târnava Mare/Dealurile Târnavelor în „inima triunghiului săsesc” dintre Brașov, Sighișoara și Sibiu, în destinația pentru ecoturism Colinele Transilvaniei, zonă importantă în contextul circuitului turistic transilvănean, permite accesul unui număr ridicat de vizitatori în zonă. ,,Povestea satelor săsești din Transilvania” devine tot mai cunoscută pe plan internațional și atrage tot mai mulți vizitatori. Valoarea culturală a teritoriului și implicit creșterea numărului anual de turiști determină dezvoltarea alertă a sectorului turistic. Zona prezintă un fond peisagistic pitoresc și variat, favorabil practicării turismului în aer liber, în special a eco-turismului, care include diferite forme de turism mai consacrate: turism cultural, drumeții, cicloturism, turism ecvestru, turism activ, observarea faunei, plantelor și naturii în general, pescuit sportiv, etc.). Acest fapt reprezintă o oportunitate pentru creșterea veniturilor locuitorilor și implicit pentru dezvoltarea economică a regiunii. În zonă există o tradiție a bunei colaborări între micii producători şi întreprinzători locali din agroturism, tradiție de la care nu se abat nici beneficiarii proiectelor de construire agropensiuni, care și-au asumat în cadrul proiectelor colaborarea cu fermierii din

teritoriul GAL DT și/sau participarea într-un lanț alimentar scurt pentru produse agricole și/sau alimentare.

Strategia de Dezvoltare Locală a GAL Dealurile Tîrnavelor vine în întâmpinarea acestei conlucrări, acordând o atenție deosebită

sprijinirii proiectelor de tip lanț scurt alimentar. Astfel, se facilitează cooperarea între fermieri, procesatori, consumatori și alți actori locali implicați în dezvoltarea zonei, pentru a-i ajuta să depășească problemele de natură socio-economică legate de dezvoltarea afacerilor și de asigura-

Având în vedere potențialul turistic al zonei și a oportunităților generate de acesta, prin Strategia de Dezvoltare Locală a GAL Dealurile Tîrnavelor sunt finantate trei proiecte de amenajare de pensiuni agroturistice, un proiect de construire camping și un proiect de achiziție biciclete în vederea desfășurării de activități recreative.

rea de servicii în teritoriu. Prin Strategia de Dezvoltare Locală au fost finanțate două astfel de proiecte de creare și funcționare de lanțuri scurte alimentare, în localitățile Saschiz și Țopa (com.

Albești), jud. Mureș.

Se generează astfel posibilități sporite de acces la piață și oportunități pentru consumatori locali și operatori din agroturism de a achiziționa produse locale de calitate, proaspete, de sezon, care provin dintr-o agricultură durabilă. Un lanț alimentar scurt dă valoare produselor locale proaspete și variate, care vor ajunge pe masa turiștilor, aducând un plus de valoare în turism prin susținerea gastronomiei locale.

Producătorii care participă la lanțul scurt alimentar au în vedere recunoașterea a calității produselor pe care le comercializeză prin adoptarea schemelor de calitate. În acest sens, GAL Dealurile Tîrnavelor are deschisă o sesiune de depunere de proiecte pentru ,,Scheme de calitate pentru produsele agricole și alimentare” pentru recunoașterea calității produselor. Crearea schemelor de calitate în ramurile economice prioritare din teritoriul GAL Dealurile Tîrnavelor este unul din obiectivele specifice care susțin nevoia de diversificare și creștere a competitivității afacerilor rurale în domeniile prioritare de dezvoltare.

GAL Dealurile Tîrnavelor

6

VIA TRANSILVANICA drumul care unește în Colinele Transilvaniei Cu mândrie și bucurie anunțăm că în lunile iulie-septembrie au fost amenajați 180 km noi din Via Transilvanica, drumul care unește, în Colinele Transilvaniei.

Terra Saxonum, ”ținutul săsesc”, căci așa de numește secțiunea, utilizează, în proporție de 90%, rețeaua de trasee turistice existente în destinația noastră turistică

 Via Transilvanica

Î

n 29 iulie, la Sovata, a fost inaugurat tronsonul aferent județului Mureș (Archita – dir.

Roadeș și dir. Criț – Cloașterf – Saschiz – Daia – Vulcan - Șapartoc – Sighișoara – Breite – Stejărenii - Criș), iar pe 21 septembrie, la Biertan, s-a inaugurat sectorul aferent județului Sibiu (dir. Criș Florești – Mălâncrav – Nou Săsesc – Copșa Mare – Biertan – Richiș – Mediaș – Bazna – Copșa Mica – Axente Sever – Șeica Mică – Micăsasa – dir. Jud. Alba).

toare noi portocalii, dar mai ales frumoasele borne de andezit, cu însemnele ”T” – Via Transilvanica și Colinele Transilvaniei.

Ambele evenimente au beneficiat de prezența unor ambasadori de marcă ai proiectului Via Transilvanica: Mihaela Miroiu (autoare și activistă pentru drepturile omului), Toma Coconea (ultramaratonist și parapantist cu palmares international), Charlie Ottley (realizatorul seriilor de documentare de succes „Wild Carpathia” şi „Flavors of Romania”), personalități TV și media: Andreea Esca, Dragoș Bucurenci, Pavel Bartoș, Amalia Enache, actorii Marcel Iureș și Marius Manole, tenismenul Horia Tecău. Și nu în ultimul rând, Nicolas de România Medforth Mills (nepotul Regelui Mihai) și ultramaratonistul Tibi Ușeriu, care au dedicat mult efort fizic pentru ca bornele să ajungă cu bine în Coline. Și nu mare le-a fost mirarea oamenilor care i-au întâlnit în sate, descărcând cu propriile mâini, bornele grele, ce marchează fiecare kilometru din drumul care unește.

Vă rugăm să ne ajutați sa le păstrăm mult timp de acu m încolo – ele sunt un cadou primit de fiecare comunitate, iar montarea lor s-a făcut cu mar e grija și efort (doar una cân tărește peste 230 de kg!)

Via Transilvanica este un proiect național de dezvoltare a unui drum de pelerinaj, inițiat de asociația Tășuleasa Social în anul 2018, care își propune marcarea și amenajarea unui traseu turistic și de pelerinaj de peste 1000 km. Via Transilvanica pornește de la Putna, în Bucovina, unde odihnește

Fiecare astfel de bor nă este unică – nu sunt două la fel pe cei 1000 de km ai tras eului.

Sunt adevărate opere de artă, fiind sculptate în andezit (piatră naturală), de artiști și maeștri sculptori recunos cuți, din țară și din străinătate.

Ștefan cel Mare, străbate zece județe și se încheie la Drobeta Turnu-Severin, unde a intrat pentru prima dată în țară Regele Carol.

Scopul proiectului este să pună în valoare bogățiile cultural-istorice și naturale ale României, cu reflectare atât în comunitățile locale cât și cu ecou internațional.

Este un traseu public, ce te încurajează să îl parcurgi altfel decât cu mașina, fiind destinat tuturor iubitorilor de drumeție, natură și sport, care vor putea să îl străbată exclusiv la pas, cu bicicleta ori călare. Via Transilvanica trece prin zone de mare importanță culturală, istorică și naturală, fiind în același timp un adevărat catalizator pentru culturile care coexistă de secole în țara noastră.

Sursă de inspirație au fost, potecile de pelerinaj din Spania (Camino de Santiago) și cele de anduranță din Statele Unite (Pacific Trail) sau India. Pe vremuri, aceste pele­ rinaje, se concentrau exclusiv pe partea spiritual-religioasă a tra­

seului. Camino de Santiago, de exemplu, era o călătorie inițiatică, prin intermediul căreia oamenii se pregăteau sufletește, înainte de a ajunge la catedrala Santiago de Compostela. În vremurile moderne, pelerinajul a mai căpătat un scop, pe lângă cel religios: este o motivație culturală, un test al rezistenței fizice și o experiență plină de lecții de viață, conform celor care au străbătut deja un astfel de traseu.

Conform inițiatorilor, ”Via Transilvanica este un drum curajos fiindcă ne face să redescoperim repere și să vorbim despre cine suntem noi cu adevărat, de la firul de iarbă de la malul Dunării până la crestele munților. Via Transilvanica este identitate. Pentru că ne oferă șansa să ne cunoaștem mai bine istoria și astfel să ne ințelegem mai bine pe noi - ca nație.”

Dacă locuiți în satele din nordul destinației, între Archita (în jud.

Mureș) și Micăsasa (în jud. Sibiu), probabil ați observat deja indica-

De ce vine lumea pe Via Transilvanica?

Fiecare călător va avea motivele proprii. De la curiozitatea de a încerca acest lucru despre care multă lume vorbește, la pelerinajul propriu-zis (cel religios), pentru a face mișcare, pentru a petrece o vacanță activă cu familia sau prietenii. Unii vor merge pe Via Transilvanica pentru a avea timp singuri șă reflecteze la propria viață sau poate la o decizie importantă pe care trebuie să o ia. Alții vor încerca acest drum de lung parcurs pentru a-și testa capacitățile, a se autodepăși sau a se regăsi, pentru dezvoltare personală. Unii vor face traseul de peste 1000 km în întregime. Alții doar o parte din el. Unii nu se vor abate de la drum, alții vor dori să descopere și satele din apropierea celor prin care trece traseul.

Iată câteva dintre impresiile celor care sunt deja pe Via Transilvani-

7

ca, pe secțiunile mai la nord: ”M-am regăsit în mirosurile și gusturile care le însoțesc. M-am regăsit, fiindcă aceste lucruri sunt de fapt eu, copilul care a părăsit lumea primordială, neștiind pe atunci ce trăia: o lume magică. […] Mersul pe jos ajută. El aduce liniște în sufletul omului. Lași să apară în mintea ta, la grămadă, toate întrebările, încrâncenările și îndoielile pe care le ai. Apoi, fără să faci ceva anume, ci doar mergând pe drum, toate se dizolvă treptat într-o mare de senzații: miros de sânziene, gust de cireșe amare, picuri de ploaie, vorbe ale oamenilor, transpirație ce curge în ochi de pe frunte sau doar un muget prelung de vită, la ceasul înserării. Și deodată, sufletul e mai ușor, iar viața devine mult mai simplă și mai clară. Eu cred că avem nevoie de drumul acesta. El ne poate da liniște și calm în vremuri tulburi. […] Într-o țară care pare să-și fi pierdut mințile politice și direcția, într-o țară lovită de blestemul unei eterne înțepeniri în proiect, oare cum ar fi să-ți imaginezi un drum ferm, impecabil marcat, care să ducă cu sine o poveste de la un punct A la un punct B? E ca și cum ai găsi deodată terra ferma sub tălpi, în timp ce te afunzi într-o mlaștină.

Cum ar fi să redescoperi fibra interioară a țării tale mergând la pas? Chiar, cum ar fi să te reîndrăgostești de propria patrie, uitând un pic de cei care vor să ne conducă pe căi obscure, doar de ei știute? Acesta este pentru mine visul numit ‘Via Transilvanica’. E un vis paradoxal: al revelației și al uitării.

Concret, dincolo de experiența inegalabilă a prieteniei, am înțeles trei lucruri din cei 200 de km umblați pe jos:

1. C ă întârzierea noastră istorică și înțepenirea în obiceiuri străvechi pot deveni șanse reale pentru un tip de turism eco-etno absolut șarmant și greu de regăsit în alte țări ale Europei. România rurală are poveste și ar face bine să o ia în serios.

2. C ă umblând multă vreme pe jos, redescoperi arta uitată de a privi realitatea îndeaproape, necosmetizată, așa cum ți se livrează. E un tip de mirare de prunc care vede lumea prin oameni, insecte și păsări, prin lucruri insignifiante și gesturi arhetipale.

3. C ă țara asta e generoasă cu omul. Îți dă un sentiment de siguranță și libertate de a hălădui, fără frică, cam pe unde te îndeamnă inima. Iar întâlnirea cu Celălalt, fie el român, ungur, țigan, bulgar sau sas e, de obicei, un bun prilej de a celebra alteritatea. E un mod sublim de a aprecia diferențele care ne unesc.” 1

Ce tip de turiști și de oameni aduce Via Transilvanica în Colinele Transilvaniei?

Sunt oamenii de toate vârstele, din toate mediile sociale și de toate categoriile. De la tineri și foarte tineri (adolescenți), la persoane în vârstă, la cupluri cu sau fără copii. Vor avea meserii și ocupații diverse, de la directori de mari companii, la artiști, la oameni de știință, la șoferi, muncitori, studenți, meșteri, elevi.

De ce e Via Transilvanica importantă pentru noi?

despre el, căci se poate implica și obține venituri suplimentare care să îl ajute să își facă traiul mai bun.

Pentru că va aduce în satele din Colinele Transilvaniei drumeți care parcurg acest traseu fără bagaje, doar cu un rucsac în spate și tot ce vor consuma, va fi local.

De la sticla de apă, pe care o au mereu cu ei, la locul în care dorm sau în care mănâncă. Pentru un asemenea tip de turist, cazarea trebuie să fie simplă, accesibilă și poate fi și ”la comun”. Aceasta înseamnă și camere cu 3-4 sau mai multe paturi, musai să fie curate (chiar și cu lenjerie de unică folosință) și conectate la utilități (apă, încălzire). După 15-20 km de traseu (distanța recomandată de Ghidul drumețului pe Via Transilvanica), călătorii au nevoie de un pat bun, o mâncare caldă simplă și gustoasă și un duș. Majoritatea călătorilor de pe un asemenea traseu, nu caută confortul camerelor de hotel, cu televizor sau cu tratament special. Deci, o cabană, o cameră din față, un șopru, o șură sau o altă parte a casei ce nu e folosită în mod curent, poate fi amenajată relativ ușor pentru a primi astfel de oaspeți și a beneficia de un venit suplimentar. De exemplu, în Spania, pe Camino de Santiago, un turist cheltuie, în medie, între 20 și 30 de euro / zi pe cazare și masă.

Poate citiți aceste rânduri și urmărind traseul Via Transilvanica, veți spune: ”Dar nu trece prin satul meu, nu mă privește”. Trebuie să știți că acești călători care vor ajunge aici pe Via Transilvanica, cel puțin o parte din ei, se mai abat de la drum, iar datorită traseelor turistice deja marcate aici, la noi, în Colinele Transilvaniei, descoperă satele dimprejur, află despre locuri frumoase de vizitat aici și, dacă noi, gazdele, le facem impresie bună, vor reveni cu siguranță în vacanță, alături de familie și prieteni sau vor recomanda localitățile din Colinele Transilvaniei celor de acasă.

Acest gen de cazări sunt întâlnite tot mai mult și în România, pentru că legislația este mult mai facilă în astfel de cazuri – până la 5 camere închiriate în scop turistic, nu este necesară clasificarea lor ca spații de cazare, este suficientă înregistrarea la ANAF și achiziționarea unei case de marcat. Am povestit mai multe despre acest subiect într-o ediție anterioară a Gazetei, pe care, dacă nu ați apucat să o citiți în variantă tipărită, o găsiți online pe https://www.colinele-transilvaniei.ro/publications.

La fel, produsele din grădină, crescute cu atâta drag, pot fi ingrediente minunate pentru o masă simplă, pregătită cu gust, cu talentul gospodinelor din Coline, pentru acești turiști. Si acestea sunt doar câteva exemple de mici idei de antreprenoriat ce se pot dezvolta, dar, în timp, posibilitățile sunt mult mai multe. Unii vor parcurge Via Transilvanica pe bicicletă – e cineva serios în sat care se pricepe să repare biciclete?

Trebuie să afle de acest proiect și ne-am bucura dacă i-ați povesti

Sursa: www.actualdecluj.ro/patru-oameni-la-drum-pe-camino-de-romania-proiect-social-si-turistic-lansat-de-tasuleasa-social-mircea-miclea-calator-pe-via-transilvanica-avem-nevoie-de-drumul-acesta-el-ne-poate-da-lini/ 1

În concluzie, e un moment de bucurie că traseele din Coline au fost incluse pe primul drum de lung parcurs din România, drum, care face istorie deja. Ne simțim mândri că putem împărtăși acest lucru cu voi, cititorii și membrii ai comunităților de aici. Încheiem cu o mare rundă de mulțumiri pentru acei oameni ai Colinelor care au făcut acest lucru posibil, care au pus umărul și mai ales spatele la realizarea acestui tronson, uneori chiar și contra timp: •A dministrațiilor locale care, deși în campanie și precampanie electorală, au lăsat deoparte politica, au înțeles importanța acestui demers și s-au implicat, chiar s-au ajutat reciproc pentru ca acest proiect să fie finalizat la timp.

•E chipelor de pe teren, care au montat bornele kilometrice •V oluntarilor de la Tașuleasa Social și de la Colinele Transilvaniei UMD Colinele Transilvaniei, Asociația Județeană de Turism Sibiu

8

Prin GAL Microregiunea Hârtibaciu, cei harnici sunt mai bogați

Pentru modernizarea exploataților agricole prin măsura MA1 au fost depuse șapte proiecte în valoare totală de 345.463,79 euro.

Pentru instalarea tinerilor fermieri, prin măsura MA2, au fost depuse 15 proiecte de câte 40.000 euro, valoarea totală fiind de 320.000 euro.

Sprijinirea micilor fermieri s-a făcut prin măsura MA3 și de ea au beneficiat șase solicitanți care au primit câte 15 mii de euro.

Pentru proiecte non agricole, micro-întreprinderi și întreprinderi mici nou înființate în spațiul rural, prin măsura MN1 s-au acordat 310 mii euro la 5 beneficiari, din care doi au primit câte 50 mii euro și trei câte 70 mii euro.

Pentru dezvoltarea micro-întreprinderilor și întreprinderilor non - agricole existente în spațiul rural au fost depuse prin măsura MN 2, șase proiecte în valoare totală de peste 510 mii euro.

Pentru investiții privind incluziunea socială și combaterea sărăciei, prin măsura MP1, au fost depuse trei proiecte în valoare totală de 160.134 euro. Comunele Bârghiș și Brădeni vor realiza câte un Centru comunitar multifuncțional pentru servicii integrate în valoare de 20.202 euro în Bârghiș și 18.799 euro în Brădeni. În comuna Nocrich, cu 121.133 euro se va moderniza

strada Verzelor din Hosman, pentru accesul cetățenilor la servicii sociale de bază.

Pentru promovare turistică și patrimoniu, prin măsura MP2, au fost depuse 11 proiecte în valoare totală de 414.258 euro.

Asociația „Valea Hârtibaciului” realizează un proiect în valoare de 75 mii de euro, prin care se vor instala opt info-chioșcuri, cu ajutorul cărora turiștii vor afla toate informațiile necesare privind zona Văii Hârtibaciului. În comuna Brădeni s-a depus un proiect în valoare de 31.500 euro, pentru reabilitarea, dotarea și modernizarea Căminului Cultural din Retiș. Căminul Cultural din Nocrich va beneficia de 31.200 euro pentru schimbare învelitoare și instalații de încălzire. În Merghindeal și Șeica Mare se vor face dotări în valoare de câte 29.000 euro, Căminele Culturale din Bârghiș și Chirpăr vor beneficia de dotări în valoare de 22.824 euro, respectiv 19.950 euro iar în Marpod se schimbă sistemul de încălzire și iluminat de siguranță cu 25.091 euro.

Asociația „Breasla Lolelor” a depus un proiect în valoare de 29.638 de euro pentru achiziționarea de elemente specifice pen-

tru paradă.

Familia Dragotă din Șeica Mare a depus un proiect pentru achiziție de echipamente agricole și îndeplinind condițiile de eligibilitate și-a cumpărat un tractor cu încărcător frontal și cupă pentru cereale, o moară cu amestecător pentru furaje, o cositoare de 2,4 m, o remorcă de 8 tone și un MET pentru erbicidat. Cu aceste utilaje cultivă 35 ha cu cereale, în principal porumb, din care 23 sunt luate în arendă.

Un proiect foarte interesant realizat de Ionuț Titirigă din Merghindeal. El vrea să producă uleiuri esențiale din sâmburi de cătină și de struguri. Uleiul esențial este un produs obținut prin presare și se folosește intern sau extern în funcție de nevoi.

Se poate folosi pentru afecțiuni cutanate, dureri, răceală, stres, probleme digestive, afecțiuni urinare, pentru masaje, comprese, aromo-terapie, etc.

Pentru obținerea acestui produs a achiziționat cu fonduri europene, un tocător centrifugal, un vas de tratamente termice, o pompă cu rotor flexibil, un utilaj cu site interschimbabile pentru separarea semințelor de pulpă, un vas pentru colectarea pulpei, un uscător

 Asociația Prietenii Mocăniței

S

pre deosebire de etapa trecută, când oamenii nu prea credeau că pot obține fonduri europene pentru a munci eficient, în etapa actuală 2016 – 2020, foarte mulți solicitanți au bătut la ușa GAL Microregiunea Hârtibaciu și au cerut sprijin pentru dezvoltarea afacerii. Au fost primiți cu brațele deschise, li s-au dat toate informațiile necesare, iar cei care au îndeplinit condițiile au fost ajutați să beneficieze de sumele solicitate.

Cel mai valoros, și ca sumă și ca interes, este proiectul depus de Asociația „Prietenii Mocăniței” în valoare de 99.909 euro, prin care se va cumpăra o locomotivă și se va realiza un tren pe linia ferată îngustă reparată de aceștia.

electric pentru sâmburi, presă cu șurub melcat pentru uleiul din sâmburi, o masă de acumulare pentru ambalare și capsare și un cărucior cu fund semirotund pentru manevrarea semințelor.

Familia Bucur din Hosman proprietari de oi și teren agricol și-au dotat ferma cu utilaje cumpărate cu fonduri europene obținute prin GAL Microregiunea Hârtibaciu. Pentru lucrările agricole, și producerea furajelor au achiziționat o tocătoare necesară la întreținerea terenului prin tocarea buruienilor și mărăcinișului, o cositoare cu disc, o presă de balotat, o greblă mecanică, o remorcă monoax și o mașină de împrăștiat gunoiul.

Pentru prelucrarea laptelui au achiziționat un cazan inox, o crintă și o auto-izotermă dotată cu sistem frigorific.

Firma SC Butoiașul SRL din Șeica Mare și-a extins activitatea producând și mobilier, drept care a depus un proiect prin care a achiziționat mașini și utilaje necesare pentru realizarea noilor produse. Astfel cu fonduri europene a dotat atelierul cu o mașină de rectificat cu bandă șmirghel, un bansic mobil, un eshaustor, și un șlefuitor cu bandă lungă.

Ilarion Bârsan, GAL Microregiunea Hârtibaciu

9

Vizitatorule, fii smerit!

S

ate săseși, sate pline de istorie, povești și Ilene Cosânzene ce de mult au îmbătrânit laolaltă cu casele lor ce stau să cadă. Totuși, bătrâne, crăpate, casele astea au un dar: ele te îmbie spre visare. E multă liniște aici....

Te oprești în față uneia și poate, dacă fațada încă e la locul ei poți întrezări anul construcției, apoi te-ntrebi câte generații au locuit acolo, cum de încă mai stă în picioare, de ce acum e părăsită.

Oare este părăsită? Începi încet să observi detalii, similitudini și acel ceva care o scoate în evidență, acel ceva care te-a făcut să

și să-și permită să o facă din nou să strălucească. Îi promiți că vei reveni să o admiri. Casele de aici, mie una, îmi smulg promisiuni de felul acesta.

Vizitatorule fii smerit!

 Csiszar Barna

Nu te aștepta la confortul și noutatea legată de concediile petrecute pe meleaguri străine și pe care a trebuit să le lași în urmă.

Așteaptă-te la ceva ce știai deja, ai văzut la bunici, sau despre care ți-au povestit părinții. Știu, nu toată lumea simte acea emoție pe care o simt eu în timp ce privesc din dreptul unui drum prăfuit o casă veche, sau o grindă pe care este scris anul 1775, da

te oprești în fața ei. Câteva case mai încolo e una care strălucește, cineva a salvat-o din ghearele nepăsării.

O privești cu admirație, știi că și tu ai putea face același lucru cu cea în față căreia te-ai oprit, sau poate chiar mai mult.

Probabil că mulți ați simțit ca mine și tare-i să greu faci următorul pas, atunci când e vorba de doar a lua satul la pas și nu de a o salva, pentru că e prea devreme și nu-mi permit, și poate e prea departe. Speri totuși în adâncul sufletului că pentru cineva să nu fie prea devreme, prea departe

1775, nu-mi vine să cred ochilor.

De aceea te rog vizitatorule fii smerit, nu te supăra că dusumelele și paturile scârție acolo unde te vei caza, sau ca miroase a fum.

Caută în adâncul sufletului tău și sigur vei găsi ceva care strigă de bucurie. Acel strigăt lăuntric te va face să uiți că satul e prea liniștit si mult prea gol. Existența sau lipsa lui confirmă că te afli într-un loc în care pentru unii se întâmplă totul, iar pentru alții nimic. De aceest TOT eu cu smerenie m-am îndrăgostit.

Toma Nicoleta Claudia, WWF România

10

Fundația Biserici Fortificate a Bisericii Evanghelice C.A în Colinele Transilvaniei Începând cu anul 2020 Fundația Biserici Fortificate a Bisericii Evanghelice C.A. din Romania este bucuroasă să facă parte din consorțiul de parteneri/familia Colinele Transilvaniei

C

olaborarea noastră cu Colinele Transilvaniei și partenerii acesteia este justificată prin interesul comun pe care îl avem pentru valorificarea și conservarea patrimoniului cultural al bisericilor fortificate din Transilvania.

Anul 2020 va rămâne probabil în memoria multora dintre noi ca un an cu cele mai dificile vremuri, un an în care fiecare dintre noi a trebuit să învețe să lucreze diferit, să comunice diferit și să își adapteze proiectele la noile norme sociale cu un impact încă imposibil de măsurat atât la nivel organizațional cât și la nivel personal, în activitățile noastre zilnice.

Așadar în acest context, Fundația Biserici Fortificate a trecut și ea printr-o perioadă de re-evaluare a rolului pe care aceasta ar putea să îl aibă în viitor în promovarea și managementul sustenabil al zonei ecoturistice Colinele Transilvaniei. Și astfel s-a născut un program în cadrul Fundației al cărui scop este de a face siturile de patrimoniu cultural religios al bisericilor fortificate mai atrăgătoare pentru noi utilizări, o utilizare care este legată sau reamintește de funcția inițială și semnificația istorică pe care biserica o avea în comunitate, modelând astfel o percepție mai largă a valorilor de bază ale situ-lui respectiv, valori care pot fi încă relevante în viața noastră modernă.

Sperăm în acest fel să re-creem un angajament cu comunitatea locală prin intermediul noilor forme de utilizare a unui ansamblu fortificat, astfel încât această

moștenire culturală valoroasă să contribuie la recunoașterea propriei sale identități istorice atât în rândul comunității cât și în rândul vizitatorilor care vin să descopere aceste comori ale Colinelor Transilvaniei.

Factorul cheie în sustenabilitatea acestui program o constituie echilibrul între conservare și valorizare, între a identifica o compatibilitate funcțională în ceea ce

privește ansamblul fortificat și posibila intervenție care să îmbunătățească starea de conservare a acesteia, fără a submina valorile estetice și istorice. Astfel scopul nostru este de a promova utilizări care sunt durabile din punct de vedere ecologic și cultural și nu au un impact negativ asupra valorii, integrității și autenticității ansamblului fortificat.

Pe langă dorința Fundației de a

implementa câteva dintre ideile de proiect axate pe conceptul prezentat mai sus de re-ficționalizare/re-utilizare a ansamblurilor fortificate, dorim în viitor să creem parteneriate reale cu actori și comunități locale active care împart aceleași valori cu noi.

Așadar stați conectați cu noutățile noastre și ne bucurăm de această nouă familie a Colinelor Transilvaniei.

11

Recomandări pentru construcţia şi refacerea acoperişurilor Pentru construcții noi, dispuse în sistem pavilionar

S

paţiul interior al acoperişului se utilizează ca spaţiu functional și NU ca pod/depozitare pentru obiecte voluminoase sau grele, din motive de siguranţă în exploatare, siguranţă la foc. Acoperişul va fi simplu, cu două ape, cu pante egale, cu streşinile şi coamele orizontale. Nu se admit forme şi pante provenite din alte zone climatice sau geografice. Streşinile vor fi scurte (15 – 50 cm la cornișă și între 2 și 20 cm la intersecția cu frontonul, în funcție de materialul folosit). Dacă este din zidărie sau metal, streașina este mai îngustă, dacă este din lemn, este mai lată.

Balcoane sau terase se pot realiza doar în interiorul volumului acoperișului, fără să fie vizibile din stradă sau dintr-un punct important de perspectivă din afara satului. Acestea trebuie să se integreze peisagistic şi volumetric în ansamblul gospodăriei. Panta are între 45° și 60° la învelitoarele ceramice (țiglă de tip solzi, olane) sau lemnoase (șindrilă), ținând cont de specificul local. Înălțimea clădirilor construite în zona anexelor nu trebuie să depășească înălțimea clădirii principale de la stradă. Se recomandă o diferență de minimum 20 cm între înălțimea clădirii principale (cea de la stradă, mai inaltă) și clădirile anexe sau construite pe locul acestora.

ŞARPANTA Se realizează din lemn, cu tehnici şi îmbinări tradiţionale locale, cu materiale naturale regenerabile, pe cât posibil implicând meşteri tâmplari şi dulgheri din zonă. Nu trebuie utilizate „plasticuri” - în timp, își schimbă calitățile (portanță, torsiune, curgere) din cauza condițiilor de mediu (proces repetat de îngheț/ dezgheț, ultraviolete, variații de temperatură vară/iarnă). Toate elementele din lemn trebuie ignifugate şi tratare cu materiale care nu afectează structura şi culoarea lemnului şi care permit tratamentul ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri şi soluţii naturale.

Acoperișul lucarnelor va ocupa maximum 15 % din suprafaţa pantei respective, vor fi dimensionate şi poziţionate astfel încât să se păstreze o imagine coerentă cu specificul locului şi să nu fie vizibile și discrepante din drum sau din diverse puncte de perspectivă şi belvedere, cunoscute la nivel local. Se recomandă amenajarea lucarnelor spre curte.

Decoraţiile, dacă există, se vor prelua nealterate, dar într-o formă simplificată, păstrând specificul local, fără forme şi detalii din alte zone etnografice, geografice sau climatice.

ELEMENTELE DE ILUMINARE, VENTILARE, INSTALAŢIILE

ÎNVELITOAREA (materiale folosite şi compatibilităţi) Se va realiza din materiale naturale regenerabile, cu păstrarea imaginii locale nealterate. În funcţie de specificul zonei şi de panta aleasă, învelitoarea va fi din țiglă ceramică sau din olane, șindrilă sau paie, cu păstrarea streșinilor (în raport cu materialele respective). Se vor folosi materiale şi tehnologii locale, se vor păstra sistemul de lățuire și dispunerea specific locală a pieselor de învelitoare, inclusiv forma și dimensiunea acestora.

Materialele de termoizolare/hidroizolare vor fi compatibile cu cele din care este realizată învelitoarea. Se vor folosi materiale naturale şi soluţii de alcătuire care permit schimbul de vapori dintre interior și exterior pentru climat interior optim utilizării/ locuirii (atenție sporită la detaliile constructive din jurul coşurilor de fum, al lucarnelor, al intersecţiei cu foişoarele etc.). Nu este recomandată combinarea la același acoperiș a mai multe tipuri, culori sau forme de învelitori, cu excepția acoperișului vegetal.

Iluminatoarele, ferestrele în planul acoperişului, panourile solare, panouri fotovoltaice, coşuri de fum etc. sunt permise doar dacă sunt justificate funcţional şi vor ocupa maximum 15 % din suprafaţa pantei respective. Pe cât posibil, se vor orienta spre interiorul lotului, pentru a se păstra imaginea coerentă şi să nu creeze discrepanțe vizibile din drum sau din diverse puncte de perspectivă şi belvedere cunoscute la nivel local.

Se acceptă și se recomandă utilizarea panourilor de captare a energiei solare în planul acoperișului.

Folosirea tablei NU este recomandată din mai multe cauze: • dificultatea reciclării • probleme de onestitate: imitarea prin culoare și formă a țiglei ceramice.

• nu se încadreaza în specifiul local • se încălzește excesiv, creând disconfort vara într-o mansardă locuită • zgomotul pe timp de ploaie sau grindină Culorile vor naturale (pentru materialele de învelitoare şi cele pentru alte elemente constructive sau tehnologice): nu se vor folosi culori stridente. Acoperirea lucarnelor, umbrirea ferestrelor în planul acoperişului se vor face din materiale care nu contravin specificului local şi imaginii de ansamblu a construcţiei. Elementele de umbrire/control solar pot servi şi ca elemente de camuflare a acestora în volumul şi forma învelitorii.

Mai multe detalii pe: www.oar.archi/download/public/ghid_de_arhitectura_zona_saseasca_pdf_1510930251.pdf

Pandemia, pâinea și istoria ciclică

Primăvara anului 2020 a pus omenirea față în față cu ea însăși. Criza dispariției din magazine a făinii, uleiului și drojdiei a adus provocări: norocoșii care au apucat să achiziționeze mult doritele bucate, trebuiau să coacă pâine, iar ghinioniștii s-au specializat în gătitul pâinii din banane. Pe rețelele de socializare, prea puțini s-au întors către mămăligă! Asta mi-a adus aminte de un articol din Gazeta Transilvaniei din 1866, scos la Brașov de Iacob Mureșianu, despre piața porumbului. Și cum în satele din Colinele Transilvaniei, multe grădini de legume (existente odinioară în fiecare gospodărie) s-au mutat într-o dubă albă, din care se-aude în megafoane oferta zilei, înțelegem că noi, ca omenire, trăim cu ciclicitate evenimente, din care ar trebui să învățăm cîte ceva.

Citiți în continuare fragmente adaptate, lăsîndu-vă libertatea de a trage propriile concluzii. Eu am înțeles că vremea bucatelor locale revine! „Brașov, 10 aug. Astăzi vineri, zi de mărturie avurăm și noi grâu nou în piață. Grâul vechi, frumos se ținea la 7 fl. 60, cel mai frumos nou, la 6 fl. 60 pînă la 7fl.. secara la 4 fl. 60, orzul 4 fl. 20, iară păpușoiul se suise până la un preț de înnebunit, adică până la 8 fl. v.a. găleata de Ardeal (64 de cupe). Cauza acestei spaime se explică prin știrea sosită de la România, că exportul de bucate s-a oprit și încă așa e strînsu, încât, de exemplu, în Ploiești poliția nu suferi pe cumpărătorii străini a scoate cerealele cumpărate acolo pe loc, le îi sili a le vinde iarăși în aceeași piață. [...]. Păpușoiul (cucuruzul, porumbul) este cunoscut în țările noastre numai din zilele lui Mavrocordat, de cam 120 de ani, de când aceleași îl aduse din unele insule grecești și porunci a se planta în principatele românești, de unde trecu și încoace; iar oamenii începură a se nutri cu mămăligă mai cu deadinsu numai cam de 80 de ani încoace. Cartofii (picioci, crumpe) s-au intrudus în Ardeal numai cam de la 1810 încoace și încă cu sila. Înainte numai cu 50 – 60 de ani, chiar sătenii mâncau mai mult pâine de grâu, de secară, de orz.

Astăzi am ajuns ca să cunoaștem mai multe sate, în care femeile nu mai știu a frământa pâinea din nici un fel de făină. Ușurința de a face mămăligă a dezvățat pe oameni de la pâine. Și totuși este adevărat și dovedit cu mii de exemple, cum că pânea din grâu și de secară, - firește lucrată pre bine – este mult mai nutritoare și mai sățioasă decât mămăliga. Deci femeile să se dedea a frământa pâine și a o coace cum se cade. Să nu uităm că încă pentru sănătate, pâinea de secară dispută rangul la cea de grâu. Mai toată Germania trăiește cu pâine de secară; apoi știm cu toții ce roditoare este secara, precum ca și producerea ei costă osteneală mai puțină decât a a popușoiului, nici așa supusă secetelor. Făina de orz amestecată cu cea de grâu încă este bună. Presto acesta poporu să se dedea a mânca pâine mai multă și a bea vinars mult mai puțin, atunci, vinărsarii nu vor avea ocazia de a strica atâtea bucate pentru ca să facă spirtu = otravă din ele. Înainte cu 150 de ani, vinarsu era cunoscut ca medicament în farmacii (apotece). Omenimea stete multe mii de ani tare și sănătoasă, fără ca să fie cunoscut vinarsu.

S-a observat și atâta, că mulțime nenumărată de grădini stau pustii, fără nici un fel de legumă, nici măcar ceapă și totuși, legumele încă suplinesc în o parte bună locul pâinii. În Ardeal sunt bucate, nu trebuie să ne temem de lipsă mare; numai să apuce oamenii a treiera bărbătește și prețurile vor mai scădea.”

Ben Mehedin, Fundația ADEPT

Ciorba de mere … de pe coline

Reteța culeasă de Ben Mehedin, Fundația ADEPT În Transilvania, gastronomia a fost o pasiune generală din Evul Mediu, când apar primele cărți de bucate. Prin secolul al XVII-lea, un mare rol în publicarea de rețete de gătit a avut principesa Ana Bornemisza, care a pus bazele bucătăriei transilvane. Soție a principelui Mihai Apafi I și stăpână a Cetății Făgărașului, a reunit manuscrise în prima carte de bucate tipărită, din Transilvania: „Cărticica meseriei de bucătar”. Împărțită în două capitole (Mâncăruri pentru zile cu carne, Mâncăruri pentru zile de post), era destinată oamenilor obișnuiți, pentru ghidarea spre a găti două-trei feluri de mâncare gustoasă1.

Apoi a urmat traducerea lui Janos Keszei a cărții lui Max Rumpolt (bucătarul principelui elector Mainz), sub titlul: Cartea de bucate a principesei Anna Bornemisza. Principesa călătorise mult și cu experiența de la curțile europene, facea o adaptare a rețetelor la fructele și legumele din Transilvania. Cartea era destinată bucătarilor nobililor din înalta societate transilvăneană și conținea sfaturi privind organizarea de banchete, aprovizionarea curților nobiliare, prepararea și servirea vinului, berii, oțetului și a altor băuturi, îndatoririle dregătorilor la evenimente, propunând meniuri de până la 30 de feluri.

Utilizarea fructelor în rețete, nu doar pentru deserturi, este o caracteristică a bucătăriei transilvane, ca și în această rețetă, culeasă de la Ibi Macarov, din Saschiz.

Ciorbă de mere - 8 porții Există două variante: de vară (fără carne) și de iarnă (cu carne afumată de porc). În varianta de mai-iunie se combina cu carne de vițel sau găină și agrișe. Iarna, se pot adăuga și prune uscate.

Cantități:

• • • • • • •

O bucată de ciolan mai mică Un morvoc mare 2 bucăți mari de pătrunjel ½ țelină potrivită O ceapă 4 mere mari O lingură de ulei

Dacă este prea sărat sau afumat, ciolanul se fierbe într-o apă, care se aruncă, apoi se fierbe îndelung, la foc domol. Ceea ce rămâne după ce a fiert, se strecoară. Se desprinde carnea de pe oase și se pune deoparte. Între timp, se călesc, în puțin ulei, legumele tăiate mărunt: morcovul, ceapa și restul numai o idee (zarzavatul alb nu se călește). Legumele se pun în apa în care a fiert ciolanul și se dau în clocot. Se adaugă merele, se dau într-un clocot două, se adaugă și carnea. Se ia de pe foc, se pune o mână bună de pătrunjel verde. Se poate acri cu oțet de fructe, după gust. Pentru un gust mai dulce, se adaugă zahăr. Ciorba se poate drege cu smântână și gălbenuș de ou, după ce se răcorește un pic, pentru a nu se tăia.

Se pretează la orice fel de regim alimentar – se pot adăuga și alte fructe sau înlocui merele cu rabarbăr (e necesară dresătura de ou cu smântână).

ITTU, Gudrun-Liane, ITTU, Constantin, Bondrea, Ioan Din istoria bucătăriei fine de la Renaștere până în zilele noastre. Repere sibiene, Ed. Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu, 2018, pag 63 1

Dezvoltarea destinației de ecoturism Colinele Transilvaniei este finanțată prin intermediul programului „Green Entrepreneurship – Dezvoltarea Destinațiilor de Ecoturism din România”, un program comun al Romanian-American Foundation și Fundația pentru Parteneriat, susținut de Asociația de Ecoturism din România.

Editat și tipărit de:

Finanțat de:

Susținut de:

Publicația este concepută și editată de Unitatea de management a viitoarei destinaţii pentru ecoturism Colinele Transilvaniei, o iniţiativă a: Asociaţia Mioritics, Asociaţia Judeţeane de Turism Sibiu, WWF Romania, Fundaţia ADEPT Transilvania, Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET), GAL Dealurile Târnavelor, GAL Microregiunea Hârtibaciu, GAL Podişul Mediaşului, GAL Asociaţia Transilvană Braşov Nord, Fundația Biserici Forticiate și Asociaţia Monumentum

 Colinele Transilvaniei

Tiraj: 3.000 de exemplare. Tipărit pe hârtie reciclată

 colineletransilvaniei@gmail.com