Gazeta Colinele Transilvaniei Iunie 2021

Page 1

 : Colinele Transilvaniei, Andrei Morar

Nr. 1/2021

Noutăți din Colinele Transilvaniei

A

nul 2020 a fost al suprizelor și al extremelor. 2021 găsește Colinele Transilvaniei într-un freamăt și o exuberantă anticipare în așteptarea turiștilor, pe care le simți în cele mai căutate și faimoase sate, dar și în cele mai liniștite și mai puțin cunoscute din arealul rural dintre Sibiu – Făgăraș –Rupea – Sighișoara – Mediaș - Sibiu. După mai bine de un an petrecut mai mult în case, pe fondul ridicării restricțiilor și a ”marii relaxări”, vizitatorii simt nevoia de mișcare în aer liber, de re-

conectare cu natura. Unii vor să revină la forma fizică de dinainte de pandemie, alții descoperă beneficiile unei vacanțe active, care îmbină plimbarea cu experiențe culinare și culturale deosebite. Oaspeții își doresc tot mai mult să iasă din curtea spațiului de cazare, să exploreze, să experimenteze locul pe care îl vizitează. Terra Saxonum al Via Transilvanica, dar și Programul Anii Drumeției 2021-2022 al Consiliului Județean Sibiu promit să aducă mai mulți turiști în destinație, cu respect față

de natura și cultura Coli- explicat în articolul de la nelor, dornici să cunoască pagina 3. satele frumoase de la noi. Înainte de a fi o destinație Pentru a veni în întâmpi- turistică apreciată, Conarea acestor tendințe, linele Transilvaniei este ne-am dedicat primele 5 despre oamenii de aici, luni din 2021 pregătirii despre puterea și impactul traseelor turistice pentru pe care îl au în comunitanoul sezon (curățare, de- te, atunci când se implică. gajare, marcare/remarcaPrin activitățile Unității de re, întreținere panouri de Management, ne dorim să informare, reparații), dar promovăm, dar și să duși avansării procesului de cem mai departe exemple omologare a lor. Am prede bună practică și modegătit materiale de informale inspiraționale. Proiectul re și interpretare pentru a îmbunătăți experiența PACT2020, finanțat prin turiștilor în destinație, iar Fondurile Norvegiene sau un prim exemplu îl puteți proiectul ȘURA - Laboravedea pe ultima pagină a tor de experimentare și gazetei. Am rămas în con- implicare civică incluzivă tact cu operatorii (pensi- fac exact acest lucru, iar uni, case de oaspeți, ghizi detalii vei afla în paginile locali, agenții de turism 2 și 5. Am mai inclus și câetc) din rețeaua de ecotu- teva sfaturi despre cum se rism și am încurajat produ- pot proteja monumentele cătorii locali să devină mai de degradare sau chiar și cunoscuți prin conectarea casele în care locuim și o lor cu proiecte frumoase, mulțime de fotografii fruprecum Punctele Gastro- moase. nomice Locale sau Piața la Despre natură, de ce este Drum. ea protejată în Colinele În Colinele Transilvaniei, Transilvaniei, ce facem propunem modalități de pentru asta, despre cum explorare care să respecte poate deveni pădurea și o natura ce ne înconjoară și resursă educațională, nu care să aibă cât mai puțidoar una economică, aflați ne efecte negative asupra pe finalul Gazetei. peisajului pe care turiștii îl admiră și îl apreciază. Vorbim de drumeție, ciclotu- Lectură plăcută! rism sau turism ecvestru), iar motivul este simplu


2

Vocea colinelor cere o mai bună guvernanță locală pentru o dezvoltare durabilă

Cu bucurie dăm startul unei inițiative prin care sprijinim comunitățile să se implice în luarea deciziilor legate de satul/comuna lor PACT2020. De ce? Pentru a crește bunăstarea satelor în care locu- Cum? iți și a naturii care ne ocrotește pe toți. Sprijinind comunitățile locale din cele 10 sate, prin educație și informare, în încercarea de a da puterea oameUnde ? nilor să devină o voce în procesul de luare a deciziilor Județul Brașov » Cincșor, Criț, Viscri atât în sat, în comună, cât și în județ și mai departe, Județul Sibiu » Alma Vii, Agnita, Mălâncrav, Richiș contribuind activ la creșterea calității vieții lor. Județul Mureș » Archita, Saschiz, Daia Ați auzit de Parlamentul Informal din Viscri sau de Vecinătatea Femeilor din Saschiz? Sunt două exemple despre ce înseamnă o inițiativă civică. Reușitele lor vin să arate că se poate și că atunci când suntem uniți sub Proiectul „Colinele Transilvaniei - Model de țeluri comune, putem schimba lucruri în bine în jurul parteneriat activ pentru o dezvoltare durabilă” nostru, începând de la propria localitate. (PACT2020) transferă către comunitățile locale cunoștințe și experiență despre sisteme de bună guvernanță, prin crearea unei rețele de mentori și de lideri comunitari care va răspunde în timp real nevoilor identificate local. .............................................................................. Implementat de WWF România, Mioritics și Mihai Eminescu Trust, PACT2020 continuă parteneriatul strategic pentru susținerea dezvoltării durabile a Eco-Destinației Colinele Transilvaniei. Vom duce mai departe, de la oameni, planurile și gândurile lor despre cum ar dori să arate comunitatea în care trăiesc, transmițându-le către cei care iau decizii la nivel politic. ..............................................................................

Nu sunteți convinși că puteți schimba lucruri și că NU, nu sunteți ”prea mici ca să conteze”?

Urmăriți-ne aventura PACT2020, în care vom căuta persoane dornice de implicare, le vom include în activități ghidate de mentori, pentru a dezvolta câte o viziune pentru comunitatea lor, ce va fi integrată în propuneri trimise factorilor de decizie de la nivel local și județean. Planurile vor fi duse chiar și în Parlamentul României, iar rezultatele vor fi sărbătorite în cadrul unor evenimente locale. Ce rezultate ne dorim pentru 2023? - 10 grupuri de implicare comunitară, vor învăța cum să acționeze prin inițiative proprii, la influențarea deciziilor autorităților;

Material realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021;

- Oamenii din Coline vor fi mai motivați să se implice în viața comunității lor, vor fi mai conștienți de importanța implicării și a puterii acesteia;

Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

- Experiența celor 10 grupuri de implicare comunitară va deveni exemplu de bună practică în toate cele 44 de comune din Colinele Transilvaniei, dar și pentru alte comunități din țară, prin evenimente, material video și online.

- Se vor elabora propuneri de modificare a planurilor regionale, plecând de la nevoi și priorități reale, identificate ”la firul ierbii”;

„De obicei strategiile de dezvoltare locală și regională se realizează de sus în jos, cu o consultare slabă a cetățenilor. PACT2020 vrea să răspundă acestei provocări și să permită cetățenilor din cele 44 de comune ale zonei să participe activ la luarea deciziilor și la schimbările ce pot influența viața comunității și a peisajului deosebit în care trăiesc.” Caroline Fernolend, președinte Mihai Eminescu Trust.


sporturilor cu motor este de nedorit și incompatibilă cu drumeția și restul formelor de mișcare fără autopropulsie.

Despre ecoturism și mișcare lentă în natură

Conectarea cu teritoriul se realizează totodată și prin intrarea în contact direct cu membrii comunității locale. Experiențele de cumpărare de la afaceri locale sau vizite cu gazde locale sunt cele care ne dezvăluie cultura locală. Interacțiunea cu oamenii locului este cea care ne ajută să înțelegem multe aspecte: de ce peisajul arată într-un anumit fel, de ce gusturile au un anumit specific.

Cristian Cismaru, Asociația Județeană de Turism Sibiu

De ce mișcare, de ce în activități tradiționale iar natură? astăzi forma de mișcare și Caracteristicile teritoriu- persoanele care o practilui ne-au ajutat în trecut că s-au schimbat integral: să fim în permanentă ac- mișcarea e una exclusiv cu tivitate afară, ”outdoor” în scop recreațional, cei care o practică căutând natura termenii prezentului. pentru beneficiile ei, mai Fie că ne gândim la păstoales pentru o stare bună ritul pendular sau la trande sănătate fizică și psihishumanță, fie că ne refecă. rim la ciurda de bivoli sau vaci, toate ocupațiile loca- Având un nou rol, de rele practicate au în comun laxare și asigurarea unei dinamismul și elasticita- stări de bine, și nu de tea. Această dinamică era muncă așa cum era în treînsă una lentă, adaptată cut, mișcarea presupune și practicarea ei în natură. specificului local. Natura oferă în toate seAstăzi modul de viață se zoanele ei și pe orice vreschimbă în mod accelerat me condiții perfecte să te și suntem martorii unor noi tipuri de mișcare: facem drumeții pe foste poteci ale ciobanilor, ne cățărăm pe stânci până nu de mult inaccesibile, pedalăm prin zone de pășune și fâneață colinară, facem iarna trasee de schi de tură prin păduri la lumina lunii, facem echitație în loc să mergem cu caii la pădure sau ne folosim de apă ca un loc de divertisment. Toate aceste tipuri de mișcare înlocuiesc aproape complet ceea ce numim

 : Anii Drumeției

 : Anii Drumeției

3

Unele din cele mai bune soluții de conectare cu natura și localnicii le este oferită vizitatorilor atunci când se combină mișcarea lentă cu activități tradiționale: mersul cu măgarii sau cu ciurda, mersul la pădure și culesul de floră spontană, făcutul fânului Natura oferă armonie și vara etc. liniște. Armonie prin comAșteptările celor care ponenta ei vizuală, estepractică ecoturismul sunt tică, dar și prin mirosuri, adaptate cadrului natural sunete și calitatea aerului. și specificul locului. Liniște pentru cei care trăiesc într-un mediu po- Masa de biliard, atv-ul, luat fonic este unul dintre pușca de paintball și grăcele mai atractive motive tarul pentru mâncarea de a se mișca lent, în na- adusă cu plasa din oraș, nu tură. De aceea practicarea sunt ceea ce caută acest tip de public. În schimb ei vor întreba de trasee de drumeție și bicicletă, ce nivel de dificultate are ruta, ce se poate vizita și cum pot mânca în natură. Nu au ore fixe între mic dejun și cină și caută variante de petrecere a timpului liber în zone cât mai puțin atinse de intervenția omului. conectezi cu ea sau cu tine însuți. O pelerină bună, niște bocanci impermeabili sau alte echipamente tehnice sunt astăzi la fel de ușor de procurat ca înainte un țol sau un cojoc care îndeplineau același rol.

Anii drumeției este un program dezvoltat de Consiliul Județean Sibiu în colaborare cu Asociația Județeană de Turism Sibiu.


4

Păstrează autenticitatea caselor din zona ta

Turiști români și străini, vor să vadă și să experimenteze tot ceea ce nu mai găsesc în țara sau zona lor: case tradiționale amplasate într-un cadru natural în care modernitatea încă nu a pătruns, specialități gastronomice locale, cu gust, taifas și povești pe prispa arsă de soare alături de gazde primitoare. Nu-și doresc condiții de cazare și masă de cinci stele, însă țin ca normele sanitare să fie strict respectate. Pentru toate astea e nevoie de lucrări de restaurare. Când spui patrimoniu, nu trebuie să te gândești doar la acele clădiri pe care le găsești încadrate pe lista monumentelor istorice naționale și internaționale. În patrimoniu intră și casele vechi autentice sau bisericuțele din lemn, lucru la care poate nu te așteptai. Ele sunt o avuție de mare preț a comunităților și a început să devină o sursă de bunăstare pentru

Monumentele de arhitectură cultivă mândria trecutului și a moștenirii noastre, făcându-ne unici în lume. Cum Parisul este cunoscut pentru Turnul Eiffel și Londra pentru Big Ben, așa putem fi și noi cunoscuți și căutați pentru casele noastre tradiționale.

 : MET

Casele și gospodăriile noastre tradiționale au o importantă valoare istorică și culturală. Regiunea Transilvaniei este astăzi cea mai întinsă zonă de arhitectură rurală autentică din Europa.

membrii lor. E important să înțelegi de ce este bine să conservăm arhitectura tradițională și cum putem restaura aceste clădiri adaptându-le nevoilor moderne, dar păstrând caracterul lor autentic.

PRINCIPII DE RESTAURARE În casele tradiționale trebuie folosite alte standarde decât în clădirile noi. E nevoie de o regândire din partea constructorilor, arhitecților, proiectanților și meseriașilor. Suprafețele plane, dreptunghiulare și dure pot fi înlocuite de construcții organice, moi și difuze. Casele secolelor trecute au funcționat foarte bine la aspectul salubritate pentru că finisajele lor - tencuieli și zugrăveli, pardoseli și pavaje au dat voie ca umezeala să fie eliminată rapid, la nivelul solului. În trecut, nimeni nu era nevoit să execute izolarea hidrofugă a fundației. Acum, tencuielile cu ciment, zugrăvelile cu vopsea sau vinacet, placajele cu faianță, pardoselile din ciment, trotuarele din asfalt sau

 : Csiszar Barna

Î

ți amintești cum te-ai simțit când te-ai întors pentru prima dată în casa de la țară a bunicilor sau a străbunicilor tăi? Prima dată când ai vizitat o biserică veche de când lumea? Cum te-ai simți dacă ai avea laolaltă confortul și căldura copilăriei, frumusețea tradițiilor și cunoașterea generațiilor trecute într-un cadru actual? Le poți avea pe toate!


5

ȘURA - Laborator de experimentare și implicare civică incluzivă”

 : Csiszar Barna

 : Sorin Onișor

ciment turnat continuu provoacă apariția igrasiei. Aceasta duce în timp la desprinderea tencuielilor, la putrezirea planșeelor din lemn, descompunerea mortarului din masa zidăriei și a elementelor ce intră în componența zidurilor.

1. Trebuie să repari, nu să reînoiești, e bine să păstrezi cât mai multe dintre elementele originale, reparându-le. 2. Încearcă să intervii cât mai puțin. Alege să păstrezi cât mai mult din materialele originale pe care le găsești la fața locului, inclusiv finisajul suprafețelor și patina. 3. Arată respect pentru evoluția clădirii și urmărește ultimele scheme de arhitectură rămase intacte. 4. Apelează la meșteri de calitate. O parte îi găsești aici: www.hartamesterilorconstructii.ro/ 5. Asigură-te că intervențiile sunt reversibile: tratamentele noi trebuie să fie făcute astfel încât să poată fi înlăturate în viitor, la nevoie. 6. Repară în spiritul clădirii, în stilul meșterului original. 7. Scrie recomandări viitoare de întreținere a clădirii. 8. Documentează și pune la păstrare dovezi ale fiecărei etape de intervenție în parte. Fundația Mihai Eminescu Trust coordonează procesul de restaurare a caselor și asigură resurse materiale și prin specialiști străini, dar comunitatea locală este cea care pune în aplicare lucrările propriu-zise. Oamenii locului au fost inițiați în tehnici tradiționale de construcție, au primit sprijin să deschidă ateliere meșteșugărești și să se implice în activități agroturistice. Astfel, restaurarea caselor pune în mișcare rotițe economice și sociale ca baze ale unei dezvoltări sănătoase și responsabile.

Ș

URA este un proiect cu un impact real, extrem de necesar în comunitatea Archita, un fost mândru și înfloritor sat săsesc din județul Mureș, cu peste 1.000 de locuitori sași în jurul anilor `80 ai secolului trecut. Astăzi, aici nu mai locuiesc sași. Neoficial, peste 50% din populația satului este de etnie romă, romii trăind în gospodăriile rămase goale, în urma emigrării sașilor transilvăneni. Acest sat, marginalizat spațial de restul satelor din comună, reprezintă „acasă” pentru copiii, tinerii și adulții care au perspective limitate în a-și depăși condiția socială și economică. Deși putem vorbi, în cazul Architei, de un patrimoniu cultural și natural foarte bogat și valoros, doar 40% dintre adulții din sat au o ocupație, majoritatea populației fiind inactivă. ȘURA va reprezenta începutul unui proces necesar de schimbare a mentalităților locuitorilor din Archita, iar acest proiect se va apleca cu precădere asupra tinerei generații. Acțiunile proiectului vor încerca să redea oamenilor optimismul și încrederea în faptul că implicarea acestora în comunitate înseamnă un lucru bun. Iar acest obiectiv va avea sorți de izbândă doar prin intervenții complementare în infrastructura comunitară, în educație și în conștientizarea celor implicați. 2008. De atunci activăm, ca Fundație, în comunitatea satului. Proiectele au fost implementate sub conceptul-umbrelă al „Satului de Sine Stătător” și au cuprins lucrări de restaurare, educație culturală și inițiative pentru susținerea economiei locale. În 2017 am pus la punct, alături de și pentru comunitate, un „Plan Strategic de Acțiune Locală” și am identificat, rând pe rând, aspectele unde e nevoie de schimbare: disparitatea socială accentuată, fragmentarea comunității, lipsa spațiilor de recreere, a implicării civice și a voluntariatului. Intervențiile proiectului au la bază soluții propuse chiar de localnici, iar activitățile sale dau șansa tinerei generații să practice cetățenia activă și să își dezvolte abilități de viață. Practic, îi responsabilizăm și îi încurajăm pe beneficiarii proiectului să devină cetățeni activi, cu idei, cunoștințe, inițiative și încredere mare în ei înșiși. Ne dorim, mai ales, ca oamenii să capete o viziune comună asupra binelui întregii comunități.


6

Proiectul „ȘURA” în cifre

9

activități ale proiectului

210

beneficiari direcți ai proiectului

240.804 30.000

25

36

procentul locuitorilor de etnie romă implicați în proiect

numărul lunilor de desfășurare a proiectului

250

1

EURO

EURO

finanțare din partea Active Citizens Fund

contribuția Fundației Mihai Eminescu Trust

infografice de educație civică tipărite și distribuite

șură reabilitată și refuncționalizată în spațiu comunitar

1

30

1

2

teren de sport amenajat

membri activi ai clubului de Activism Civic ȘURA

grădină tematică amenajată

2

45

evenimente „Ziua Comunității Archita”

ȘURA înseamnă dialog intercomunitar, toleranță, comportament responsabil în rândul locuitorilor din Archita, iar obiectivul numărul unu al proiectului este clar: creșterea gradului de implicare a 100 de copii și tineri în activități de revitalizare a vieții comunitare. Grupurile vulnerabile vor fi susținute și încurajate să pășească cu încredere pe un nou drum: cel al implicării pro-active pentru dezvoltarea durabilă a comunității.

brunch-uri organizate

ateliere pentru copii, tineri și adulți

dației Mihai Eminescu Trust ca o societatea este mult mai puternică, când cetățenii săi sunt implicați activ în comunitățile lor și devin actori ai schimbării.

„ȘURA - Laborator de experimentare și implicare civică incluzivă” este derulat de Fundația Mihai Eminescu Trust și beneficiază de o finanțare în valoare de 240.804 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Cum vom reuși toate acestea? Prin implementarea cu Granturile SEE 2014-2021. Pentru mai multe informații seriozitate și dedicare din partea echipei MET a unui accesați www.eeagrants.org. program comunitar integrat de democrație și economie locală. Acest proiect transpune convingerea Fun-


7

Programul de reparații ale acoperișurilor bisericilor fortificate:

metode tradiționale și autenticitate în păstrarea monumentelor istorice

P

entru că ne dorim ca satele noastre să fie cât mai frumoase și să atragă mai mulți turiști care să contribuie la bunăstarea comunităților ce trăiesc în ele, ne preocupă felul în care arată monumentele istorice construite de sași în Evul Mediu.

Acest program își propune să fie un prim pas pentru redarea farmecului de altădată al bisericilor fortificate, fiind realizat în colaborare cu diferiți arhitecți atestați pentru a executa lucrări de restaurare și conservare pe monumente istorice. Dintre aceștia îi menționam pe arh. Tudor Pavelescu, arh. Liviu Gligor și arh. Alina Curea. Ne dorim să indentificăm acoperișurile în stare avansata de degradare și să luăm măsuri pentru reparațiile necesare.

comportării în timp a monumentului. Competența profesională, prudența și viteza de reacție sunt esențiale.”

În restaurarea acoperișurilor bisericilor fortificate, pentru a obține rezultatul dorit, și anume acela de a „nu deranja ochiul”, acești pași de planificare sunt, de cele mai multe ori,invizibili pentru persoane nespecializate: consultările între experți și specialiști, meșteri tradiționali, dulgheri și până la echipa care executa lucrările de Ecaterina Gal, coordona- restaurare. toare a programului îmÎn fotografiile alăturate preună cu Sebastian Bethge, referent monumente istorice, ne explica că „primul pas în realizarea unei intervențîi pe o biserică fortificată, indeferent de tipul și nivelul acesteia, este identificarea specialiștilor necesari și consultarea prealabilă a acestora. Se conturează astfel tema și direcția proiectului, începe procesul de planificare, execuție și supravegherea

ca cele ale lemnului vechi din construcția originală a șarpantei sau realizarea îmbinărilor în mod tradițional și cu cuie din lemn. Țiglele folosite pentru reparația învelitorilor au fost și ele analizate din punctul de vedere al dimensiunilor și compatibilității acestora cu materialul deja existent, urmărindu-se astfel să se mențină patina timpului. În final, jgheaburile au fost curățate sau refăcute, și veți putea vedea câteva s-au construit rigole care imagini din « culisele » să preia apa de la baza clăacestor lucrări, unele din- dirilor. tre ele fiind chiar selectate în cadrul competiției de În momentul de față, echiarhitectură, Arhitectura.6 pa tehnică a Fundației Biserici Fortificate, continuă din anul 2020. proiectele de reparații și colaborând În cadrul proiectelor des- întreținere, fășurate până acum, s-au atât cu experți și speciaanalizat atât degradări- liști acredițati, cât și prole învelitoarei, cât și ale fesioniști și meșteri care în domeniul șarpantei, și s-au propus activează reparații și intervenții restaurării monumentelor tradiționale de dulgherie, istorice. Cuvintele cheie în care să remedieze defec- aceste eforturi sunt: colatele rezultate din varii borarea activă, pe termen motive. Aceste lucrări au lung, deschiderea către fost realizate prin tehnici instituțiile publice și transtradiționale, ca de exem- parența. În anul 2020 s-au plu, identificarea lemnu- încheiat lucrările de relui cu aceleași proprietăți parații ale acoperișurilor bisericilor fortificate din Rusi și Zlagna, urmând că anul acesta să continuam programul nostru pentru bisericile fortificate din Hetiur, Laslea, Smig și Ormeniș. Urmăriți-ne pagina web (www.kirchenburgen. org/ro/) pentru și informații mai detaliate despre lucrările de restaurare și conservare a bisericilor fortificate.


8

ADEPT propune conservarea naturii prin cooperare în proiectul

I

Ben Mehedin, Fundația ADEPT Transilvania

maginați-vă un sat fără tril de păsărele sau o fâneață fără nici o floare. Este greu să ne imaginăm, așa-i? Chiar dacă noi avem totul de-a gata: și cînt de păsări pe plai și animale viu și divers colorate și covor de iarbă presărat cu floricele, să știți că sunt locuri în lume și chiar mai aproape, în Europa, care nu se bucură de aceste frumuseți. Într-un mod în care și-au administrat terenurile, mai mult avînd lăcomia drept criteriu de evaluare decît să lase urmașilor o lume bogată, au ajuns să aibă o varietate foarte mică de plante și animale, adică biodiversitate scăzută. Noi am fost mai norocoși cu ai noștri strămoși, însă acum, cu transferul de tehnologie, și a substanțelor chimice folosite în agricultură, aceste frumuseți sunt pe cale de dispariție. Iar pentru că știm că mare parte din zestrea aceasta se datorează practicilor tradiționale de folosință a terenurilor, ADEPT Transilvania propune: Cooperarea, un mod eficient de conservare a pajiștilor permanente și a peisajelor Natura 2000 din Tran-

silvania. Proiectul acesta este finanțat prin Programul LIFE al Uniunii Europene și se va desfășura pe o perioadă de trei ani (a început în septembrie 2020 și se va încheia în 2023). Nu suntem singuri în acest demers ci vom mai fi sprijiniți de Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundația pentru Mediu din Germania Federală) și de către Sigrid Rausing Trust, din Regatul Unit al Marii Britanii. Prin acest proiect noi ne propunem să arătăm modul în care cooperarea, cu considerație pentru elementele de peisaj la scară largă, poate duce la creșterea veniturilor fermierilor, care gestionează terenurile agricole din situl

Natura 2000, și la îmbunătățirea eficacității măsurilor de agro-mediu, stopând pierderea speciilor și habitatelor importante la nivel European. Impact: Peisajul nostru transilvan, cel puțin aici în sud-estul Transilvaniei, este caracterizat de loturi mici și mozaicate, cu proprietari diverși, dar care, aplică lucrări similare, pe aceste loturi, uneori cu un decalaj de câteva zile, ceea ce a dat șanse și faunei să găsească modalități de supraviețuire. În baza acestor considerente, dorim să demonstrăm cum managementul participativ, bazat pe planuri de management elaborate

 : Florentina Florescu

LIFE TransilvaCOOPERATION

cu sprijinul comunităților locale, adaptate realității, contribuie la conservarea biodiversității. Abordarea aceasta bazată pe cooperare va fi folosită pentru a argumenta îmbunătățirea eficienței schemelor de agro-mediu, la menținerea elementelor de peisaj și va păstra sau îmbunătăți starea de conservare a habitatelor amenințate cu dispariția, în special a pajiștilor cu flori de cîmp. Sperăm ca acesta să fie un stimulent pentru utilizatorii de terenuri, pentru a-i stimula să continuie practicile agricole tradiționale, mai ales dacă există și venituri suplimentare din aceste activități.


Cîteva acțiuni concrete Activitățile proiectului se vor desfășura în două zone – în cartierul Angofa de lîngă Sighișoara și în satul Viscri. În afara inventarierii speciilor, cartografierii terenurilor, cu evidențierea elementelor specifice de peisaj (arbori izolați, zone umede, perdele forestiere etc.), elaborarea planurilor de management, specific, pe fiecare zonă, în Angofa va fi restaurată și adaptată o fermă model, unde vor avea loc întruniri și discuții, cu fermierii din zonă. Prin construcțiile inovatoare ale fermei demonstrative și prin achiziția de echipamente de ultimă generație, precum: cositoare cu impact scăzut asupra solului și speciilor sau echipament mobil de

gestionare a animalelor, se vor crea condiții moderne pentru lucrători și animale. Va fi lesne de înțeles cum, în baza planurilor simple, dar eficiente, utilizând resursele locale, se îmbunătățește și modul de gestionare a animalelor și pajiștilor, fără pierderi economice. Vom avea astfel de cîștigat în materie de biodiversitate, fermierii vor beneficia de venituri suplimentare, iar creșterea bunăstării animalelor va fi în centrul preocupărilor acestor activități agricole. Prin punerea în practică a acestui proiect, se va demonstra, pentru fermieri, autorități, factori de decizie și publicul larg, faptul că agricultura prietenoasă cu mediul din zo-

 : Florentina Florescu

 : Florentina Florescu

9

nele Natura 2000 poate fi viabilă din punct de vedere economic. Atunci cînd se face uz de tehnicile de management cu minim impact negativ asupra biodiversității, când oamenii cooperează la scară largă,

dacă subvențiile sunt bine direcționate și se pune accent pe dezvoltarea de noi produse sau servicii, în strânsă legătură cu îmbunătățirea marketingului acestor produse, este asigurată viabilitatea fermei.


10

Muzeul SilviCULTURAL

Un proiect pentru reconectarea comunităților cu resursele locale, naturale și culturale Florentina Călugar, GAL Dealurile Târnavelor

C

onservarea și valorificarea principalelor avantaje competitive ale teritoriului - patrimoniul natural (incluzând peisajul tradițional rural) și cel cultural - fac parte din misiunea asumată de GAL Dealurile Târnavelor în Strategia de Dezvoltare Locala. În toate comunele membre GAL DT există arii protejate incluse în rețeaua ecologica europeană Natura 2000. Pădurile ocupă 37% din suprafața totală a teritoriului, la care se adaugă cursurile de apă cu păduri ripariene, terenuri degradate împădurite și pășunile cu arbori seculari. Resursele naturale au valori estetice și culturale esențiale pentru păstrarea identităţii culturale a unei comunităţi sau a unei zone (există o legătură culturală profundă între acestea și localnici, de ex. meșteșugurile), dar ele pot reprezenta și resurse economice/turistice. Multi arbori bătrâni, de exemplu, au poveşti proprii cunoscute de comunităţile locale, care pot contribui la crearea unor elemente culturale cu valoare universală.

 : Florentina Florescu

Împreună cu alte 3 GALuri din regiunile Centru, Nord-Vest și Nord – Est derulăm acțiuni comune de conștientizare și promovare a patrimoniului cultural local prin intermediul Muzeului SilviCULTURAL – un proiect menit să sprijine reconectarea comunităților cu resursele naturale locale și, totodată, să promoveze potențialul turistic al acestor bogății naturale. Ce ne dorim cu acest proiect? Să ajutăm comunitățile să înțeleagă cât de importante sunt valorile culturale, estetice și economice ale patrimoniului natural pe care îl avem în zonă Să dezvoltăm capacități de interpretare a resurselor naturale la nivel local, mai precisă instruim ghizi turistici locali profilați pe floră și faună, dar și să educăm comunitatea referitor la rolul naturii în viața noastră prin tabere de educație despre natură, în natură, inclusiv cu materiale didactice asigurate participanților la aceste acțiuni (stație meteo, laborator de analiză portabilă, etc.), precum si printr-o acțiune de plantare de ghindă pentru conserva-

rea genelor vechi de sute Culturale), ,,nature chec- Muzeul SilviCultural va fi de ani de stejari seculari k-list”, ,,pașaportul Silvi- o pârghie de promovare a identificați în zonă. Cultural” ș.a. teritoriilor GAL partenere printr-un instrument graSă promovăm elemente- Valoarea adăugată a profic, inovativ, care să atrale de patrimoniu natural iectului nostru constă în ga și să ghideze vizitatorii identificate, în vederea facilitarea reconectării în zonă. Ne propunem, de reconectării comunităților comunităților cu resursele asememenea, ca experienlocale cu valorile cultura- naturale locale, cu locuri ța cooperării cu alte GALle ale acestora și în scop tradițional recunoscute de uri să se reflecte în bune turistic pe durata imple- comunități ca având valoapractici dobândite pentru mentării proiectului prin re culturală prin poveștile promovarea potențialului materiale publicitare co- lor, istorii, tradiții, îndeletecoturistic al teritoriului mune (tipărituri, audio, vi- niciri ș.a., pe de o parte GAL DT și facilitarea inodeo, online), wokshop-uri și promovarea potențialul vării în valorificarea patritematice, concursuri cu turistic al acestor resurse moniului natural. premii (,,provocările Silvi- naturale, pe de alta parte. Proiectul de cooperare Muzeu SilviCULTURAL este implementat de GAL Dealurile Târnavelor în parteneriat cu GAL Lider Cluj, GAL Ținutul Zimbrilor și GAL Prietenia Mureș – Harghita în perioada martie 2021 – noiembrie 2022, cu finanțare din PNDR 2014-2020, Măsura 19- LEADER, Submăsura 19.3, comp. b - Implementarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate. Informaţii suplimentare privind proiectul de cooperare se pot obţine la: GAL Dealurile Târnavelor, Loc. Saschiz, str. Principală nr. 159, jud. Mureş Telefon: 0265.711.718, Email: office@tarnava-mare.ro

www.tarnava-mare.ro


11

Descoperă natura Colinelor UMD Colinele Transilvaniei

C

u siguranță vă bucurați de verdele naturii din satele din Coline. În anul 2007, printr-o desemnare europeană, ceea ce înseamnă o recunoaștere a acestor valori, în zona Hârtibaciu – Târnava Mare, au fost declarate 7 arii naturale protejate, numite situri Natura 2000. Valorile naturale ale Colinelor, pentru care suntem recunoscători și responsabili sunt: ste a doua zonă ca mărime din ţară cu staE tut de protecție, după Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cu 10 arii naturale protejate. oți observa habitate de interes european P (Natura 2000): 20 habitate inventariate (9 forestiere + 11 pajiște) + 2 habitate umede re peste 1.000 specii de floră = aprox. 30% A din flora României, din care 10 sunt de interes european și 77 specii de interes national I nclude peste 4.200 hectare de pajiști cu arbori – zone unicate în Europa, specific Transilvaniei

Găzduiește o faună impresionantă: PĂSĂRI - 225 specii observate = 60% din totalul speciilor observate în România, din care 42 specii de interes european și 76 de interes național M AMIFERE: 27 specii de mamifere, din care 5 de interes european, 26 specii de lilieci = 84% din totalul speciilor cunoscute din România, 10 dintre ele fiind de interes European F LUTURI - circa 600 de specii, din care 6 de interes european și 22 de interes național EȘTI ȘI SCOICI 7 specii de pești și o specie P de scoică de importanță europeană 1 8 specii AMFIBIENI + REPTILE, din care 10 specii de interes European C OLEOPTERE (Gândăcei)- 180 specii identificate

cea mai mare rețea ecologică din lume, cu peste 25.000 de situri pe tot continentul, între care 531 pe teritoriul României – 7 dintre acestea în zona noastră. Numărul mare de arii protejate face ca această zonă să fie a doua zonă ca mărime din ţară cu statut de protecție, după rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Însumează 267.438 ha și găzduiește peste 90.000 de locuitori, în 44 de comune, întinse pe 3 judeţe (Sibiu, Mureș și Brașov). Ariileprotejate din Colinelete Transilvaniei sunt: Podișul Hârtibaciului (SPA) Pe lângă speciile și habitatele de interes european (ex. ursul, vidra, fânețele sau pădurile cu stejar pufos) destinația încântă prin: peisajele culturale – mozaicate și deluroase; pajiștile cu arbori bătrâni (ex. stejari, carpeni, pruni sau meri sălbatici); practicile agricole tradiționale (ex. cositul manual, culturile mixte, ciurda satului); valorile arhitecturale (casele săsești, bisericile fortificate, cetățile medievale); meșteșugurile, îndeletnicirile tradiționale și obiceiurile vechi ale comunităților (ex. țesătoria, împletitul din nuiele, fierărit, festivalul lolelor, vecinătatea). Destinația Ecoturistică Colinele Transilvaniei include arii protejate de interes național și arii protejate ce fac parte din rețeaua europeană Natura 2000,

Sighișoara-Târnava Mare (SCI) Pădurea de stejar și gorun de la Dosul Fânațului (SCI) Pădurea de stejar și gorun de la Dealul Purcăretul (SCI) Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu (SCI) Hârtibaciu de Sud-Vest și Hârtibaciu de Sud-Est (SCIuri) Arii naturale protejate de interes național: Rezervația naturală Stejarii seculari de la Breite, din apropierea Sighișoarei Rezervația de stejar pufos din apropierea satului Criș, comuna Daneș, județul Mureș, la nici 15 km de Sighișoara Canionul de la Mihăileni, județul Sibiu În următoarele numere ale Gazetei, vom veni cu mai multe informații despre ariile protejate, specii protejate și beneficiile lor.


Piţigoi mare

Piţigoi albastru

Botgros Ciocănitoare de stejar Ciocănitoare neagră

Caprimulg Ghionoaie sură

Gaiţă

Corb

Muscar gulerat

Pitulice mică Corvus corax

Piţigoi codat

Ţiclean

Piţigoi sur Huhurez mare

Uliu porumbar Cinteză

Sturz cântător

Silvie cu cap negru

Ciocănitoare pestriţă mare

Dezvoltarea destinației de ecoturism Colinele Transilvaniei este finanțată prin intermediul programului „Green Entrepreneurship – Dezvoltarea Destinațiilor de Ecoturism din România”, un program comun al Romanian-American Foundation și Fundația pentru Parteneriat, susținut de Asociația de Ecoturism din România.

Editat și tipărit de: Publicația este concepută și editată de Unitatea de management a viitoarei destinaţii pentru ecoturism Colinele Transilvaniei, o iniţiativă a: Asociaţia Mioritics, Asociaţia Judeţeane de Turism Sibiu, WWF Romania, Fundaţia ADEPT Transilvania, Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET), GAL Dealurile Târnavelor, GAL Microregiunea Hârtibaciu, GAL Podişul Mediaşului, GAL Asociaţia Transilvană Braşov Nord, Fundația Biserici Forticiate și Asociaţia Monumentum

 Colinele Transilvaniei

Material realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021;

 colineletransilvaniei@gmail.com

Pentru mai multe informații accesați www.colinele-transilvaniei.ro/PACT2020

Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org

Proiect derulat de:

Susținut de: