Achiziţiile pe care le face o firmă de salubritate mai sunt strâns legate şi de evoluţia proiectelor de mediu, mai exact de înfiinţarea depozitelor de deşeuri. De curând, product managerul reprezentanţei mărcii Faun din România, Marius Aldea, a declarat că anul trecut s-au vândut doar 100 de vehicule de colectare a deşeurilor. În ciuda acestei cifre, firmele de salubritate se declară dornice de noi achiziţii. Unele chiar le fac, pentru că au propriile spaţii de depozitare. “Utilajele noastre sunt Euro 4 şi Euro 5, majoritatea din anii 2008-2010, iar durata lor de viaţă este de aproximativ 8 ani. Anul acesta investiţiile companiei se îndreaptă spre mai multe zone, dar accentul cade pe reciclare şi înnoirea treptată a parcului auto”, a declarat Cristian Lazăr, directorul de marketing al firmei Urban SA. În timp ce unele oraşe stau chiar bine la capitolul colectare şi selectare, altele nu beneficiază nici măcar de containere pentru selectarea deşeurilor. Mai mult decât atât, anul trecut s-au întocmit studii care arătau că numai jumătate din populaţia ţării beneficiază de servicii de salubritate. “Societatea noastră investeşte continuu, în special în utilaje noi de colectare şi de salubrizare stradală. De asemenea, în anul 2010 am investit 5,5 milioane de euro într-o staţie de sortare, parte dintr-un plan de gestionare a deşeurilor. Ideea ar fi ca Timişoara să fie primul oraş din România unde aproximativ 90% dintre deşeurile municipale să fie valorificate sau reciclate”, ne-a spus Livian Hotico.
GROPILE DE GUNOI VERIGA SLAB~ Un alt capitol la care România nu stă tocmai bine \l reprezint` gropile de gunoi, care sunt neconforme cu standardele Uniunii Europene sau chiar ilegale. Ministerul Mediului a demarat proiecte de gestionare a deşeurilor în judeţele din ţară, dar ţinând cont de faptul că multe autorităţi
locale nu au ajuns la un acord privind depozitul ecologic, foarte puţine oraşe vor semna contractele. Companiile private însă par să se afle într-o situaţie mai bună la capitolul depozitare, multe beneficiind de propriile gropi de gunoi sau zone de colectare. “Avem depozitul nostru propriu, în care regrupăm deşeurile care nu sunt deja sortate corespunzător. Apoi le stocăm şi le pregătim pentru livrare spre valorificare. Noi ne ocupăm şi de serviciile de reciclare pentru masele plastice şi lemn, iar pentru restul deşeurilor colaborăm cu alte companii”, a explicat Alexandru Dincă de la Eco Lifestyle. “În cele mai multe cazuri, negocierile la gropile de gunoi se fac între două companii private, dar există şi situaţii în care operatorul sau autoritatea locală le gestionează”, a completat Cristian Lazăr. În alte zone ale ţării se ţin licitaţii pentru administrarea gropilor de gunoi. “Tarifele pentru depozitare se stabilesc prin
aprilie 2012
licitaţie şi se actualizează cu rata inflaţiei, după aprobarea consiliilor locale. Noi, spre exemplu, nu avem depozite proprii, ci unele pe care le administrăm”, a declarat Livian Hotico de la Retim. Dacă firmele particulare de salubritate nu par să se confrunte cu probleme insurmontabile, România are \ns` o situa]ie murdar` pe care nu poate cere s` o rezolve sectorul privat, pe banii lui. Recent, demisionarul ministru al Mediului re\ncepuse turul de for]` printre reprezentan]ii autorit`]ilor locale, \n care, fie cu vorba bun`, fie cu amenin]area amenzilor ustur`toare, \ncerca s` \i determine s` î[i respecte obliga]iile de mediu [i salubritate sau s` deblocheze proiectele europene prin care s-au contractat fonduri [i s-au blocat, pe licita]ii discutabile, la capitolul alegerii firmei de salubritate. |n plin an electoral, vom continua s` consemn`m declara]ii [i inten]ii. Faptele se amân` pentru anul viitor, de[i nu ar trebui s` ne mai permitem luxul de a dormi \n gunoi.
www.Transporter.ro
29