Transilvania Business 102

TB

Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM ÎMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

AN XI • NR 102 • 15 MAI - 14 IUNIE 2021 • PREŢ 20 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Remon L. Vos,

fondator si CEO al CTP

PAG. 5-13 STRATEGIILE LIDERULUI CTP PENTRU ROMÂNIA ȘI TRANSILVANIA PAG. 25-53 INDUSTRIA AUTO ÎN ANII PANDEMIEI PAG. 88-91 HIDROGENUL - NOUL NORMAL ÎN ERA GREEN DEAL PAG. 99-108 PIONEER® ANIVERSEAZĂ 95 DE ANI CA LIDER ÎN AGRICULTURĂ

1

cuprins

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-13

25-53

18-20

COVER STORY

SPECIAL

REAL ESTATE

STRATEGIILE LIDERULUI CTP PENTRU ROMÂNIA ȘI TRANSILVANIA

INDUSTRIA AUTO ÎN ANII PANDEMIEI

SOLUȚII VPK - CUM VA ARĂTA INDUSTRIA AMBALAJELOR DUPĂ PANDEMIE?

58-59

62-63

99-108

ADMINISTRAȚIE

CONSTRUCȚII

AGRO TB

CĂIANU MIC, CAPITALA VĂII ȚIBLEȘULUI

SOROCAM, CALITATE ȘI PROMPTITUDINE ÎN LIVRARE

PIONEER® ANIVERSEAZĂ 95 DE ANI CA LIDER ÎN AGRICULTURĂ

PAG.88-91 ENERGIE HIDROGENUL - NOUL NORMAL ÎN ERA GREEN DEAL PAG. 96-97 TRAVEL ALIN CHIPĂILĂ, DESPRE TURISMUL ROMÂNESC

2

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ALBA

BUGETUL JUDEȚULUI, MAI MARE CU 20% Bugetul pentru anul 2021 al județului Alba este de peste 652 milioane lei, adică mai mare cu aproape 20 la sută decât cel de anul trecut. În acest an, a fost alocată suma de 193 milioane lei din fonduri proprii şi din fonduri externe nerambursabile pentru investiţiile proprii şi ale instituţiilor subordonate. În sănătate autoritățile județene promit că vor avea loc lucrările de extindere şi dotare a Unităţii de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia și va fi realizat un heliport în municipiul Blaj. În domeniul drumurilor, modernizarea drumului județean DJ 107 I, cunoscut și ca „Transalpina de Apuseni” rămâne o prioritate. În total, este vorba despre 78,4 km. Proiectul este finanțat prin POR 2014-2020 și are o valoare de peste 188 de milioane de lei. (I.S.)

BIHOR

CEL MAI MODERN SPITAL DE BOLI INFECȚIOASE Consiliu Local Oradea a aprobat în ședința din luna aprilie studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici, urmând ca obiectivul de investiții să fie depus spre finanțare din fonduri europene pe perioada de programare 2021-2027.

Spitalul va fi o construcție de 4 etaje, cu o capacitate de minimum 218 de paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților, locurile putând fi suplimentate la 295 de paturi, în funcție de necesități. La aceasta se adaugă paturi

în regim de spitalizare de zi și 11 de paturi pentru terapie intensivă, ajungându-se la un total de 249 de paturi minim – 326 de paturi maxim. Conform studiului de fezabilitate aprobat în ședința CL, valoarea totală a investiției se ridică la 128.332.280 euro. (D.B.)

BRAȘOV

AEROPORTUL SE MODERNIZEAZĂ

Pe parcursul ultimului an, societăţile furnizoare de utilităţi au desfăşurat lucrări importante în zona Ghimbav, pentru racordarea Aeroportului la alimentarea cu electricitate, gaze naturale, apă, precum şi la reţeaua de canalizare. Aceste investiţii au fost planificate, proiectate, executate şi finanţate de societăţile de utilităţi publice, la solicitarea Consiliului Judeţean Braşov. Pe 7 mai, pe amplasamentul de la Ghimbav a avut loc recepţia la terminarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică a Aeroportului, executate de Societatea de Distribuție a Energiei Electrice (SDEE) Transilvania Sud. Astfel, Aeroportul are asigurată alimentarea cu curent electric, fiind racordat la reţea cu ajutorul unui cablu amplasat subteran (LES 20 kV), pe o lungime de 185 metri, de la staţia electrică ICA Ghimbav din vecinătatea IAR, până la punctul de conexiune (PC 20kV), construit pe amplasamentul Aeroportului. Lucrările au costat 476.190 lei. (I.S.)

În ședința ordinară din luna aprilie, Consiliul Local a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru proiectul „Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Oradea”.

Studiul de Fezabilitate (SF) a fost realizat și recepționat și urmează depunerea cererii de finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) axa 2.3. Dacă totul decurge conform graficului de implementare, din luna noiembrie a acestui an se va lucra la Proiectul Tehnic (PT), iar din primăvara anului viitor, din luna aprilie, vor începe efectiv lucrările la pista de decolare/aterizare.

Valoarea totală estimată a proiectului este de 26,98 milioane de euro, din care aproximativ 20 de milioane de euro reprezintă fonduri europene. (D.B.)

BISTRIȚA-NĂSĂUD

AEROPORTUL RACORDAT LA UTILITĂȚI

CLUJ

LIBER LA CUMPĂRAREA LOCUL 6 ÎN ROUND SOMPLAST UNIVERSITY RANKING Consiliul Concurenței a aprobat cererea grupului controlat de omul de afa- 2021 ceri Dorel Goia de a prelua pachetul

majoritar la producătorul de ambalaje Somplast Năsăud. Tranzacţia vizează preluarea a 70% de la Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana. În urma operațiunii, grupului TeraPlast i s-au adăugat capacități de producție de 4.000 tone de polietilenă. Grupul are în curs de implementare și o investiție de 12 milioane de euro pentru construirea unei fabrici de folii biodegradabile la Sărățel. Împreună cu Somplast, investiția TeraPlast în business-ul de ambalaje flexibile se ridică la 13 milioane de euro. (C.P.)

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca este prezentă în premieră în Round University Ranking (RUR) 2021, care evaluează în acest an performanța unui număr de 867 de instituții de învățământ superior de top din întreaga lume.

Nouă universități sunt din România, iar între ele se numără și USAMV Cluj-Napoca, situată pe locul 6 la nivel național și locul 674 la nivel mondial.

De asemenea, USAMV Cluj-Napoca este singura dintre universitățile de profil din România, care se află în acest clasament.

Clasamentul 2021 are la bază un număr de 20 de indicatori, grupați în patru arii de bază ale activității universitare: învățământ, cercetare științifică, diversitate internațională și sustenabilitate financiară. La nivel național, USAMV Cluj-Napoca ocupă locul I la sustenabilitate financiară, locul al II-lea la diver-

3

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MUREȘ sitate internațională și locul al VII-lea pentru criteriile învățământ, respectiv cercetare științifică.

RUR Rankings Agency a publicat și clasamentul pentru fiecare din cei 20 de indicatori de performanță, iar în ceea ce privește citările per cadru didactic și cercetător, USAMV Cluj-Napoca se sitează pe locul 3 la nivel național.

HUB DE CURIERAT DE 22 MILIOANE EURO Fan Courier își va deschide în septembrie anul viitor centrul său regional de la Cluj-Napoca, pe 45.000 mp. Liderul pieței românești de curierat are în derulare investiţii de 30 de milioane de euro, în contextul în care proiectul principal constă în construirea celui de-al treilea mare hub logistic al companiei, pe un teren de 45.000 mp din Cluj, a explicat Neculai Mihai, cofodator al FAN Courier.

Operatorul de curierat cu afaceri de 1 miliard de lei a fost fondat de antreprenorii Neculai Mihai, Adrian Mihai şi Felix Pătrăşcanu. (C.P.)

MARAMUREȘ

HUB AERONAUTIC MONDIAL Holdingul Universal Alloy Corporation Europe (UACE) va concretiza în orașul maramureșean Tăuții-Măgherăuș o investiție de 520 de milioane de lei, dintre care 175 de milioane ajutor de stat.

Aceasta este aproape finalizată, fiind deja parțial operațională. Noua fabrică va asigura câteva sute de locuri de muncă pentru maramureșeni. Prima unitate de producție a UACE, cea de la Dumbrăvița, contribuie deja la economia Maramureșului. Societatea este controlată de grupul elveţiano-austri-

NOU DIRECTOR GENERAL Claudia Griech a preluat, începând cu 1 mai, funcția de director general al E.ON Energie România, având responsabilitatea integrală a segmentului Soluții Clienți, atât aria B2C, cât și B2B. Totodată, va îndeplini și rolul de membru al Board-ului E.ON România.

Claudia Griech lucrează în companie din 2005, având roluri de management în zona de marketing și vânzări, iar din pozițiile deținute a coordonat cu succes transformarea segmentului B2C, în tranziția de la statutul de furnizor de energie electrică și gaze naturale la cel de furnizor de soluții energetice.

Tot începând cu 1 mai, echipa de conducere este completată de Andrei Ștefănescu care a devenit director general adjunct al E.ON Energie România. (S.G.)

SĂLAJ

MALL LÂNGĂ MALL LA FOSTA IAIFO Un al doilea mall este pe cale să apară la Zalău, pe terenul fostei întreprinderi de Armătura. Noul complex programat pe suprafața disponibilă în urma demolării ultimelor hale nu va avea legătură cu Zalău Value Centre, dat în folosință pe aceeași platformă industrială. Al doilea mall va cuprinde peste 100 de magazine și până la 1.000 de locuri de muncă. Fabrica a fost vândută în totalitate. Terenul din zonă va fi curățat de fierul vechi și de ruine, pentru a face loc noului complex. Joseph Mars Investment este dezvoltatorul imobiliar care a achiziționat platforma de la actualul proprietar, Rominserv, tranzacția cifrându-se la 1 milion de euro.

SIBIU

PRIMA STAȚIE DE ALIMENTARE CU GAZ Primăria Sibiu a semnat contractul pentru realizarea unei stații de încărcare cu gaz natural comprimat a viitoarelor autobuze ecologice care vor intra în flota Tursib. Este prima stație de acest fel

ridicată în Sibiu. Valoarea contractului este de 3 milioane de lei, fără TVA, iar firma contractantă este din București și se numește Regio Impex SRL. Alimentarea cu gaze naturale a stației de combustibili se va face din rețeaua administrată de E.ON Gaz. Conform studiului de fezabilitate, stația este de tip „fast fill”, adică presupune alimentarea imediată a autobuzului care a sosit la încărcare, operația desfășurându-se în 10-12 minute, în funcție de cât este de gol rezervorul. (I.S.)

O NOUĂ CURSĂ DE LA SIBIU

news

ac Montana Tech Components, lider mondial al producătorilor de componente din aluminiu pentru industria aeronautică. (C.P.)

Reprezentanții companiei de zboruri low-cost RyanAir au anunțat lansarea unei noi curse de la Sibiu. Destinația este orașul danez Billund.

Zborurile către Danemarca vor începe din prima zi a lunii noiembrie a acestui an. „RyanAir anunţă deschiderea unei noi rute de la Sibiu spre Billund, Danemarca, începând cu luna noiembrie 2021. Noua rută va fi operată cu două frecvențe săptămânale, în zilele de luni și vineri”, se arată într-un comunicat de presă al companiei. (I.S.)

TIMIȘ

UN NOU TERMINAL Construirea terminalului Sosiri Curse Externe Pasageri la Aeroportul Internațional Timișoara (AIT) are o valoarea totală (inclusiv TVA) a contractului de finanțare este de 30,35 mil. lei și se află în etapa finală de construire și dare în folosință. Execuția lucrărilor de construire a început în data de 4 februarie 2019 iar recepția la terminarea lucrărilor de construire s-a realizat în data de 11 martie 2021. Se estimează că în luna iunie 2021 terminalul va fi complet funcțional. Totodată, a fost realizate achiziții de Echipamente de Siguranță și Securitate (Etapa a I – a), un proiect de investiții aflat în derulare are termen de finalizare 31 iulie 2021 și cuprinde două achiziții importante: cumpărarea a două autospeciale PSI: contractul, în valoare de 8,93 mil. lei (inclusiv TVA) are termen de finalizare 7 iulie 2021; achiziția unui sistem integrat pentru controlul de securitate, în valoare de 38,97 mil. lei (inclusiv TVA) și va fi finalizat în octombrie 2021. Terminalul Plecări Curse Externe urmează să fie realizat în perioada următoare Proiectul este în valoare de 184,5 mil. lei va avea o suprafață construită desfășurată propusă de 12.000 m2. (R.B.)

4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Secretar de redacție Ion Surdu ion.surdu@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Dan Birta, Călin Poenaru, Alice Valeria Micu, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro

DUBLU, TRIPLU, NELIMITAT?

Vorbim despre potențialul de creștere al pieței de industrial-logistică în România, nu despre ofertele companiilor de comunicații, deși, afacerile vor crește exponențial pentru ambele sectoare. Listarea la Bursa Euronext de la Amsterdam a CTP a fost și una din cele mai de efect acțiuni de promovare internațională pentru România din ultimul deceniu. Repere de business precum cea mai mare clădire cu funcțiune industrială din Europa (140.000 mp) în CTPark Bucharest West – proiectat să devină cel mai mare parc logistic din Europa, cu o suprafață construită de peste 1 milion de metri pătrați, dar și sumele alocate pentru investiții, proiectele livrate, achizițiile și expansiunea accelerată, inclusiv în orașe regionale, până în fotoliul de lider aici în doar jumătate de deceniu, cu siguranță atrag atenția în context internațional, mai ales că CTP este unul din liderii dezvoltărilor și în regiunea CEE, cu ambiții și pe noi piețe.

De aceea, este o bucurie suplimentară pentru noi să vă prezentăm povestea și detalii de strategie ale echipei CTP, mai ales că începuturile CTP în România se leagă de Transilvania, iar la 10-11 ani de la lansarea revistei noastre, după vremuri în care despre regiune se vorbea puțin și se investea rar, este în desfășurare o întreagă competiție pentru a cuceri fiecare oraș relevant din acest areal. Dinamica ascendentă este valabilă și pentru alte regiuni și țări din Europa, așadar competiția va fi și mai interesantă de acum, în special pe formate noi destinate pentru comerț electronic, business-uri medii și producție ușoară, unele în apropiere sau integrate în fibra urbană a orașelor.

Volumul tranzacționat în primul trimestru din 2021 marchează o creștere de 43% față de aceeași perioadă a anului trecut, în contextul în care 2020 a fost an record pentru piața spațiilor industriale, iar peste 600.000 mp vor fi livrați în 2021. La stocul existent de 5,16 mil. mp de spații industriale, au fost adăugați 61.000 mp livrați în primul trimestru. Creșterea trebuie corelată și cu stocul de spații de retail din România care se apropie de pragul de 4 mil. mp, la finalul primul trimestru fiind de 3,91 mil. mp, după ce 17.000 mp au fost livrați și desigur cu apetitul pentru e-commerce.

Iar potențialul de business se completează datorită reinventării ce va urma transformării tehnologiilor, modelelor de consum, segmentelor economice și tipologii de lifestyle, dezvoltatorii având acum pe mesele de lucru provocări pentru noi tipuri de resurse energe-

tice, soluții de mobilitate, inovații și metode de protecție a mediului, pe lângă variante pentru a câștiga business datorită unor relocări din alte piețe, campanii pentru clienți noi și anticiparea modelelor de consum și livrare pentru comerțul electronic.

Publicația curentă include și un nucleu extins de pagini cu proiecte din sectorul Automotive, în al 5-lea an de promovare dedicată pentru companii reper, ocazia perfectă de a relansa invitația unor asociații sau entități de networking de a se reuni, dezbate și corela strategii, proiecte, comunicări și demersuri de reprezentare internațională. Vorbim aici despre Parteneriatul Auto Român (PAR - 10 ani de la înființare), Asociația Constructorilor de Automobile din România – ACAROM (25 de ani de la înființare), ARILOG (în curând 20 de ani), AREI – Asociația Investitorilor în Real Estate, APITSIAR - Asociația Parcurilor Industriale, Consiliul Investitorilor Străini – FIC, Coaliția, și mult plimbatul între SGG și alte ministere – departament InvestRomania, și alte camere de comerț bilaterale, ministere de resort, pentru a pregăti strategic noul deceniu de dezvoltare, pe lângă obișnuitele evenimente organizate pentru sponsorizări și postări punctuale. Dacă ne amintim de o întâlnire la nivel înalt cu oficialități din SUA și fondatorii transformați în futurologi ai “big tech”, credem că ar putea fi revelatoare și o întâlnire între “big industrial players”, pentru început în România, dacă nu ca inițiativă pentru regiune și atragerea de noi investiții străine.

Pentru a încheia în spirit festiv, de la conferința națională a parcurilor industriale organizată de Transilvania Business în 2012 și primele analize dedicate sectorului în print, “strategia” de reindustrializare a României a Ministerului Economiei din 2013, campania internațională a Erste Bank în 2019 – “Time to believe. Time to invest” (cu un video ce rula pe CNN începând cu cadre din România, promovând CEE), dorințele din PNRR din 2021 și oportunitățile consfințite și prin legislația pentru 5G, sperăm să dezbatem din nou live împreună creșterea pieței și închei prin a mulțumi dezvoltatorilor din logistică – industrial pentru contribuția la realizarea ghidului unicat de investiții, inițiativă privată, dedicat României, “Romania’s Real Estate Yearbook 2021”, începând din 2013. Cu toate noutățile din domeniu, ne vedem și online.

Ionuț OPREA

Manageri publicitate Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0756-265.547) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Miruna Vitcu (0756-034.333) office@huntersolutions.ro Timiș Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ioan Sandor (0745-252.788) ioan.sandor@transilvaniabusiness.ro Mureș, Arad, Hunedoara, Covasna Gruiță Ienășoiu (0744-552.345) ienasoiu@yahoo.com Satu Mare Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Responsabili abonamente: Violeta Sandor (0740-894.806), violeta.sandor@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759.022.324) abonamente@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL și SC Zi de Zi Events SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară.

Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română.

Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top Agenții partenere Hunter Solutions Timișoara www.huntersolutions.ro TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Dincolo de nr. 1.

Ingredientele liderului CTP. de Ionuț OPREA

Remon Vos, fondator și CEO al CTP, este olandez, a dezvoltat o rețea de parcuri logistice începând din Republica Cehă, este emblematic pentru succesul economiilor Europei Centrale și de Est, CTP este lider în România și în regiune, companie fanion pentru promovarea potențialului țării noastre în reușitele unor clienți internaționali. După listarea de succes a CTP pe Bursa Euronext de la Amsterdam, Remon Vos detaliază argumentele strategice pentru dezvoltarea exponențială în România și planurile pentru Transilvania.

5

6

COVER STORY CTP este cel mai mare dezvoltator de proprietăți industriale din Europa Centrală și de Est, administrând 6,3 milioane m² de spațiu logistic în șapte țări, iar în România extinde unul din parcuri – CTPark Bucharest West pentru a deveni cel mai mare parc logistic din Europa. Înainte de a lansa CTP, care au fost evenimentele reper ce v-au dus spre Republica Cehă și au determinat începutul în acest segment de business?

Remon Vos, fondator și CEO al CTP: Când eram în liceu, clasa mea a planificat o excursie în recent-deschisa Cehoslovacie. Eram pregătit, cu toate bagajele împachetate, dar am pierdut autobuzul. Colegii mei s-au întors cu povești uimitoare, și atunci am știut că trebuia să mă întorc. Și am făcut-o! Câțiva ani mai târziu, în cadrul unei zile de naștere, am cunoscut un om de afaceri care călătorea în Republica Cehă cu planuri de a porni o nouă afacere acolo.

Acesta era cu aproximativ douăzeci de ani mai în vârstă decât mine și probabil m-a considerat un pic prea tânăr și lipsit de inhibiții, dar am reușit să-l conving să devină partenerul meu de afaceri. Am lucrat împreună alături de o firmă mică de producție și căutam oportunități de a ne moderniza facilitățile dar la momentul respectiv nu existau spații de calitate. Așadar, am început să facem noi. Am devenit chiar buni la asta și am decis să ne înființăm propria noastră firmă. A fost și este în continuare o perioadă entuziasmantă, cu multe oportunități.

Brandul a evoluat, dar momentele reper și obiectivele sunt actualizate rapid, ca parte din modelul de business. Ați avut în minte, ați simțit de la început că puteți deveni lider european? Care este noul target?

Remon Vos: Cred că am început cam ca oricine care începe ceva. Noi încercam doar să furnizăm o soluție pentru ceea ce aveam nevoie. Am făcut depozite, au ieșit bine, apoi am făcut parcuri logistice, și am avut rezultate și mai bune cu acestea. În ultimii 22 de ani, creșterea noastră a fost mereu exponențială și sincronizată strategic cu nevoile chiriașului nostru, cu propriile noastre obiective și cu valorile de referință cartografiate de-a lungul drumului. În anul 2013, ne-am stabilit ca obiectiv o creștere a suprafeței brute închiriabile (GLA) la 5 milioane m2 până în anul 2020; ne-am îndeplinit acest obiectiv cu doi ani mai devreme. 10:23 este următorul nostru obiectiv; 10 milioane m2 până în anul 2023 și suntem pe drumul cel bun cu un stoc bogat de terenuri achiziționate, aproximativ 1 milion de m2 în construcție în prezent, condiții de piață foarte bune și parcuri grozave.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum ați devenit interesat de România – Transilvania, care era percepția pieței la început și cum ați caracteriza evoluția și potențialul viitor?

Remon Vos: De-a lungul anilor, ne-am dezvoltat în zona Europei Centrale și de Est fiind atenți la piață, ca întreg, și evaluând momentul în care era potrivit să facem o mișcare. România reprezintă o piață foarte mare cu un istoric industrial semnificativ. Are o populație bine educată, cu multe universități și deține o legătură-cheie pe piețele europene, cu mult loc de creștere geografică și economică. Datorită mărimii sale și fiindcă este o piață mai tânără, prezintă un potențial mare pentru dezvoltare, alături de o presiune mai scăzută privind restricțiile de dezvoltare. În anul 2008, atunci când a lovit criza financiară, noi am continuat să ne dezvoltăm, în vreme ce câteva firme se retrăgeau din România. În anul 2014, după ce am evaluat riscurile, am făcut pasul cel mare în România. Astăzi, România este cea de-a doua noastră piață în termen de mărime și cea cu creșterea cea mai accelerată. CTPark Bucharest West este cel mai mare parc din rețeaua noastră și va deveni cel mai mare parc din Europa. Ana Dumitrache (Country Managerul CTP România, n.r.) a avut un rol crucial în cadrul acestei creșteri, ea a pornit alături de noi într-un context financiar în anul 2014 în calitate de bancher. Apoi, a declanșat expansiunea în mod semnificativ odată ce s-a alăturat echipei noastre în anul 2016; acum, în rol de Country Head, ea este un lider grozav, cu abilități bune de gestionare a oamenilor și e caracterizată de spiritul antreprenorial CTP. România are cea mai rapidă creștere în portfoliul CTP, ce argumente strategice au determinat această evoluție? Ce tip de economie și transformări sociale sunt deservite de proiectele CTP? Remon Vos: Așa cum am menționat anterior, există mai multe motive pentru care această țară este un loc grozav pentru noi pentru a face afaceri. În prezent, România prezintă un deficit de stocuri când vine vorba de spații industriale moderne. Dacă privim în ansamblu, vedem că acest lucru este caracteristic pentru întreaga zonă a Europei de Est – stocul de spații industriale pe cap de locuitor este jumătate comparativ cu cel din Europa de Vest. Această situație este susținută de niște economii sănătoase și sustenabile; anterior situației generate de pandemia de COVID, regiunea a cunoscut cea mai importantă creștere din Europa, ulterior, în timpul pandemiei creșterea s-a micșorat într-o măsură comparativ mai mică, și economia regiunii este proiectată să crească mai mult după încheierea pandemiei. În Q4 2020, economia României a înregistrat cea mai mare creștere din toată Europa, cu un procent de 4.4%. Întrucât economia crește, același lucru se întâmplă și cu standardele de viață. COVID și Brexit au stimulat un revers al trendurilor de migrație pre-existente; 1.3 milioane de români s-au mutat înapoi în țară în anul 2020, pentru a descoperi aici o țară cu standarde de viață mai ridicate și cu mai multe oportunități economice. Publicația The Economist a definit așa-zisul „câștig de creiere” al regiunii, după ani de zile de pierdere a acestora. La fel ca peste tot în lume, pandemia a accelerat trendurile de consum în mediul online, care necesită mai multe spații logistice.

Această creștere nu se va opri odată ce pandemia se va sfârși, ci mai degrabă își va accentua normalizarea cu ajutorul consumatorilor. Această situație reprezintă o transformare uriașă și ne îndeamnă să ne gândim la modul în care vom concepe fluxul viitor de bunuri pentru societate și cum spațiile urbane și industriale pot să faciliteze acest lucru.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Oamenii și liderii au realizat mai mult, din cauza provocărilor aduse de pandemia din 2020, rolul platformelor logistice pentru orașe și viața cotidiană. Din această perspectivă, ce fel de strategii, îmbunătățiri, și programe de sprijin – model de evoluție, ar fi benefice pentru București și zonele adiacente?

Remon Vos: Deținerea unor lanțuri de aprovizionare stabile reprezintă un punct de neclintit pe agenda tuturor industriilor. Mulți dintre clienții noștri evaluează impactul pandemiei în contextul unor alte trenduri pre-existente și al unor mega trenduri; noi credem că acest lucru va accelera scurtarea liniilor de aprovizionare și creșterea stocurilor deținute de companii. România vede acest lucru ca pe o schimbare, cu lanțuri de producție și aprovizionare care se mută înapoi aici din Asia. Pentru a veni în sprijinul acestui aspect, țara va avea nevoie de o infrastructură și de sisteme de distribuție mai bune. De exemplu, România este în continuare foarte ineficientă în termeni de congestie a traficului, consumând prea mult din timpul oamenilor în acest sens, ceea ce reprezintă, în cele din urmă, un cost pe care consumatorii trebuie să îl plătească. Ținând cont de mixul de clienți și structura portofoliului, cum vedeți evoluția CTP în afara capitalei, rolul anumitor orașe și regiuni pentru businessul companiei, dar și pentru economie în ansamblu? Cum sunt asigurate echipe optime pentru rezultate, care e rolul echipelor locale?

Remon Vos: CTP a început propriu-zis în afara Bucureștiului.

De atunci, ne-am extins atât în București, cât și în regiunile învecinate. În mod firesc, concentrarea noastră a fost asupra acelor orașe și regiuni unde exista o cerere din partea chiriașilor noștri. Dacă există cerere și potențial de business sensibil, vom lua în considerare practic orice locație. În acest mod, contribuim la dezvoltarea acelor orașe și municipii, întrucât creăm produsul de care angajatorii au nevoie pentru afacerile lor și, prin urmare, acesta reprezintă o piesă importantă în ramificația procesului de luare a deciziilor.

Echipele noastre funcționează la un nivel local, și prin local nu ne referim strict la sediul nostru central din România, ci și la birourile regionale și din locații. Gestionăm fiecare proiect la nivel intern, alături de propriii noștri colegi, și, astfel, asigurăm aceleași standarde înalte de calitate și servicii ale CTP pentru clienții noștri, indiferent de unde se află.

COVER STORY

Cum s-au schimbat formatele și specificațiile parcurilor în două decenii? Vorbim acum despre servicii diversificate disponibile sau depozite în orașe, dar ce tendințe vor schimba radical parcurile și ce inovații – optimizări sunt introduse de clienți în spațiile lor?

Remon Vos: Chiriașii obișnuiau să fie interesați doar de două lucruri: preț și loc. Astăzi, ei se îndreaptă spre un spectru mai calitativ, ca de exemplu factori economici, sociali și de guvernare, calitatea spațiilor pentru angajați și impactul asupra comunității. De-a lungul anilor, am chestionat și evaluat nevoile chiriașilor noștri, iar aceștia ne-au cerut parcuri cu servicii complete. Așadar, am început să le livrăm tocmai acest lucru. În jurul anului 2000, am început să observăm o varietate de chiriași pentru fiecare din parcurile noastre și faptul că aceștia creau sinergii între ei. Am lucrat în vederea facilitării acestui lucru, iar astăzi parcurile noastre funcționează ca niște ecosisteme. Neam actualizat, de asemenea, și filosofia noastră potrivit căreia parcurile nu reprezintă doar un loc de muncă, ci sunt spații în care oamenii petrec mult timp și am învățat alături de chiriașii noștri faptul că toată lumea care activează în parcurile noastre lucra mai bine dacă le îmbunătățeam această experiență. Am remodelat spațiile din exteriorul clădirilor nu doar pentru camioane, ci și pentru persoane, adăugând zone verzi, zone de recreere cu apă, alei și așa mai departe, pe lângă cantine și facilități medicale. În anul 2020, am demarat prototipul nostru „Clubhouse”, care este o facilitate pentru toți chiriașii noștri și pentru Municipalitățile din apropiere, care integrează spații de întâlnire, facilități pentru practicarea sporturilor, cafenele, cantine și zone de relaxare, fiecare dintre ele concepute într-o manieră foarte prietenoasă din punct de vedere estetic. Conceptul reprezintă, pur și simplu, un spațiu recreațional prietenos unde îți dorești să petreci timp. În vreme ce toate parcurile noastre sunt definite de aceleași standarde ridicate și anumite caracteristici tehnice comune, nu veți găsi două parcuri la fel. Fiecare este adaptat la nevoile unice ale chiriașilor săi și la cele ale locației aferente. De exemplu, CTPark Bor s-a dezvoltat spre a fi cel de-al doilea parc al nostru în termen de dimensiune, datorită proximității cu granița Germaniei, dar în prezent există mai mult de lucru în parc decât ceea ce poate acoperi populația din jur. Am vorbit cu clienții noștri despre acest lucru și am conceput spații de cazare pe termen scurt

7

8

COVER STORY

în parc care să le permită oamenilor să se deplaseze pentru a munci la cererea chiriașilor noștri. Am învățat multe de-a lungul anilor, iar astăzi parcurile noastre arată foarte diferit. Astăzi, suntem conștienți de faptul că un spațiu de lucru este și un spațiu comunitar și credem că ține de răspunderea dezvoltatorului să ofere înapoi comunității în care activează.

Cum devine CTP „verde”? Ce alte programe și beneficii principale pe care le-ați descoperit vor fi implementate pentru comunități în România și CEE, cine ar putea să se alăture, să le susțină?

Remon Vos: Sustenabilitatea a fost mereu în ADN-ul nostru pentru că este corelată cu o calitate mai bună, o eficiență crescută și cu parcuri durabile, ceea ce implică costuri financiare mai reduse în timp. În anul 2020, am supus unui proces de certificare BREEAM întregul nostru portofoliu, pentru a verifica calitatea și sustenabilitatea clădirilor noastre. În cadrul acestei verificări, am beneficiat de o recunoaștere puternică pe piețele de capital prin intermediul obligațiunilor noastre „verzi”; am strâns în cinci luni de zile suma de €1.55 miliarde prin intermediul a trei emisiuni, ceea ce dovedește faptul că există un apetit puternic al investitorilor pentru practici comerciale sustenabile. În prezent, avem două obiective „verzi”: să ne poziționăm în zona de „carbon neutru” și să deținem un metru pătrat de păduri pentru fiecare metru pătrat de suprafață construită. Planul nostru este de a reface și proteja biodiversitatea nativă a pădurilor. Țintim să fim certificați ca fiind neutri net din punct de vedere al carbonului consumat operațional, nu doar pentru operațiunile noastre curente, ci, în cele din urmă, pentru întregul nostru istoric. Ca parte a acestui efort, am început să achiziționăm păduri și să lucrăm cu activiști de mediu locali pentru a-i ajuta

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

să restituie biodiversitatea nativă a locurilor în care își desfășoară activitățile. În prezent, deținem 560 de hectare de pădure în Republica Cehă, însemnând că suntem la 89% din obiectivul nostru de a deține o suprafață de pădure restaurată proporțională cu suprafețele închiriabile pe care le deținem. Acesta este, însă, un obiectiv provocator, pentru că suprafețele noastre închiriabile cresc mereu!

Avem, de asemenea, planuri de a amplasa panouri solare pe acoperișurile tuturor parcurilor noastre pentru a fi mai independenți energetic și chiar pentru a restitui energie în sistem.

Cum ați defini succesul în management, în business?

Remon Vos: Oferim facilități de calitate superioară cu specificații de top, pentru a le permite clienților noștri să aibă posibilitatea de a face ceea ce fac ei mai bine. Așa ar trebui să funcționeze afacerile – faci ce știi mai bine să faci, în beneficiul clientului tău care să facă, la rândul lui, ce știe mai bine. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să ascultăm cu adevărat și să răspundem nevoilor clienților noștri. Pentru a construi parcuri de top, construim întodeauna facilități pe care le deținem și facem eforturi continue să ne asigurăm că spațiile noastre sunt de cea mai bună calitate. Acest lucru înseamnă și că ele își vor păstra valoarea în timp. Calitatea și deținerea în proprietate definesc modelul nostru de business, deoarece gândim pe termen lung și ne dorim relații pe termen lung cu clienții noștri. În anul 2020, 80% din afacerile noastre viitoare s-au încheiat prin rețeaua noastră deja existentă de chiriași, putând spune, fără rezerve, așadar, că succesul lor reprezintă și succesul nostru. Dacă analizăm puțin în interiorul organizației noastre, veți vedea cum această filosofie se reflectă în felul în care facem lucrurile. Angajăm oameni care sunt buni la ceea ce fac și nu se tem să își pună mâinile la treabă, având încre-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dere că ei vor face ceea ce știu ei să facă mai bine. Acest lucru este deosebit de important atunci când începi să crești dimensiunea unei companii; expansiunea trebuie condusă cu ajutorul acelor oameni ale căror scopuri și ambiții se aliniază cu focusul central al organizațiilor noastre. Este un mix strategic dintre a ști ceea ce trebuie să centralizezi și ceea ce trebuie să descentralizezi; de exemplu, centralizăm cea mai mare parte a activităților noastre de marketing, design și contabilitate, în vreme ce ne descentralizăm dezvoltarea comercială, procesele de construcție etc., care necesită un know-how solid la nivel local.

Care sunt provocările principale în actualul context economic? Sunt marii jucători din real estate la fel de influenți precum marile companii de tehnologie / big tech?

Remon Vos: Pentru sectorul nostru, contextul economic curent a fost per total unul favorabil, deoarece oamenii au început să aprecieze mai mult decât o făceau înainte întregul lanț de activități care face posibilă primirea produselor lor acasă sau în magazine. Bineînțeles, acest lucru impu-

COVER STORY

ne și provocări. Comerțul on-line necesită clădiri diferite și, în unele cazuri, locații diferite față de alte segmente de clienți ai noștri, dar suntem pregătiți să răspundem unor astfel de provocări și construim în prezent un hub dedicat pentru o firmă de curierat în unul din parcurile noastre din București, de exemplu. Viziunea noastră este aceea că guvernul ar trebui să continue să joace un rol de sprijin pentru a facilita transformarea locațiilor vechi de tip brownfield în parcuri logistice customizate care nu perturbă zonele rezidențiale și care poluează într-un mod semificativ mai mic. Plănuim, de exemplu, să amplasăm panouri solare pe depozitele noastre, dar, din nou, cadrul legislativ privind mediul trebuie să fie actualizat, însă suntem încrezători că autoritățile române – care au fost mereu deschise la idei noi – vor răspunde acestor provocări. Chiar dacă sectorul imobiliar industrial nu este așa de vizibil precum IT sau Big Tech, el reprezintă, totuși, o parte vitală a economiei unei țări, întrucât toate bunurile comercializate sunt produse în cadrul sectorului nostru și, în plus, trec cel puțin odată printr-un depozit în drumul lor spre consumator.

9

10

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ana Dumitrache, Country Head, CTP România:

“Am alături de mine o echipă de super-profesioniști” de Ionuț OPREA

CTP România este lider de piață în domeniul parcurilor industriale și logistice, o poziție pe care vrem nu numai să o consolidăm, ci să și mărim ecartul față de ceilalți jucători din piață. Suntem un jucător activ în Transilvania, în orașe de importanță strategică pentru clienții noștri.

Cum a fost trecerea din sistemul bancar la conducerea CTP? Cum se schimbă rolul băncilor pentru industria de real estate?

Ana Dumitrache, Country Head, CTP România: Pentru mine a fost, cu siguranță, un pas înainte, la fel cum a fost și scurta, dar intensa, experiență de agenție, la cea mai mare companie de consultanță imobiliară din România și din lume. Pot spune că acum sunt conectată la piața de real estate în toate touchpoint-urile care contează – finanțări, achiziții, dezvoltare asset-uri existente și a business-ului, în general, precum și extinderea portofoliului de clienți. CTP România este lider de piață în domeniul parcurilor industriale și logistice, o poziție pe care vrem nu numai să o consolidăm, ci să și mărim ecartul față de ceilalți jucători din piață; iar dacă persoana care conduce pe plan local operațiunile CTP are această perspectivă completă asupra industriei, atunci și șansele să obținem rezultatele pe care ni le dorim cresc exponențial, nu?! Sigur, nimeni nu obține rezultate notabile de unul singur, iar eu sunt mândră să am alături de mine o echipă de super-profesioniști, alături de care CTP România va atinge toate obiectivele pe care și le-a propus!

Cred că, după un 2020 foarte bun din punct de vedere al business-ului de real estate industrial/logistic, băncile vor continua să aibă deschidere mărită față de această clasă de active și vor susține atât finanțarea unor proiecte noi, dar vor acorda și împrumuturi pentru dezvoltare. În timp ce, în majoritatea țărilor din regiune, băncile nu sunt foarte deschise la acordarea de împrumuturi pentru proiecte noi,

mai ales în ceea ce privește proiecte de office sau comercial, băncile din Cehia și România sunt încă interesate, cu moderație, de astfel de proiecte (potrivit unui studiu KPMG privind creditarea imobiliară). Între timp CTP și-a redus în mod fericit dependența de sistemul bancar însă, reușind performanța de a se finanța în cea mai mare măsura de pe piața de capital. O dată cu listarea la Euronext Amsterdam a început o nouă etapă în viața companiei din punctul de vedere al structurii fondurilor și al sursei acestora.

Care sunt din perspectiva dvs. argumentele de business ce determină ritmul alert de extindere și care sunt beneficiile pentru clienți? Care sunt noile ținte pentru CTP în Transilvania, cum vedeți evoluția / competiția orașelor regionale din România?

Ana Dumitrache: CTP România este lider de piață, ceea ce este, dincolo de performanță, și o mare obligație: nu putem să fim altfel decât cei mai buni! CTP este un concept integrat deosebit – această companie nu construiește doar hale industriale, ci construiește comunități, atât la nivelul partenerilor pe care îi are în parcuri, cât și la nivelul oamenilor care lucrează în ele sau pentru ele. CTP oferă spații sigure, confortabile, parcuri curate și verzi, clădiri eficiente din punct de vedere energetic, servicii de management integrate. În acest moment, clienții au devenit conștienți că dezvoltatorul de parcuri industriale nu este doar un furnizor, ci un adevărat partener, care are, nu de puține ori, un rol major în succesul afacerilor chiriașilor săi. Suntem un jucă-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

tor activ în Transilvania, în orașe de importanță strategică pentru clienții noștri, unde infrastructura este suficient de bine dezvoltată pentru a fi de ajutor afacerilor clienților noștri. Ne propunem să dublăm suprafața logistică din regiune și am început deja să investim în acest obiectiv. De exemplu, în 2020 am alocat 50 milioane EUR extinderii parcurilor din Turda și Ghiroda și ne uităm cu atenție și la alte oportunități în zonă.

După provocările anului 2020 și conștientizarea mai clară a rolului platformelor logistice – industriale, ce strategii, îmbunătățiri și programe de investiții ar trebui accelerate pentru a deservi mai bine capitala și zonele ei apropriate? Ce programe pentru comunități va dezvolta în continuare CTP și în România?

Ana Dumitrache: În 2021, e-commerce-ul continuă să facă diferența și să influențeze și dezvoltarea platformelor logistice/industriale. În toată perioada de pandemie, românii șiau petrecut mult mai mult timp în casă sau în medii sigure din punct de vedere sanitar, așa că au început să apeleze din ce în ce mai mult la comerțul online. E un tip de comportament care s-a sedimentat, astfel încât rapiditatea livrărilor, amplasarea depozitelor în jurul marilor orașe, în special a Bucureștiului (orașul cu cea mai mare putere de cumpărare), și experiența seamless de cumpărare vor fi diferențiatorii în 2021. Pentru CTP, abilitatea de a oferi clienților săi soluții adaptate comerțului online reprezintă o oportunitate de creștere în acest an.

Cultura organizațională a CTP, la nivelul întregului grup, este orientată spre eficiență, protecția mediului și sprijinirea comunităților locale. În 2021, una dintre direcțiile noastre strategice are în vedere utilizarea eficientă a energiei în clădirile noastre, ceea ce va reduce nu numai costurile de operare ale clienților noștri, ci și amprenta de carbon a depozitelor noastre. Sustenabilitatea este parte a strategiei noastre de business și este parte integrantă a tuturor planurilor viitoare de dezvoltare. De asemenea, o altă valoare fundamentală a companiei noastre este aceea de a fi “vecini buni” în comunitățile unde avem parcuri industriale, de aceea investim constant în organizațiile locale care au programe pentru dezvoltarea copiilor și adolescenților.

Cum ați defini stilul de management curent, ce elemente aduc succesul în business? Care sunt atuurile echipei locale pentru CTP în România?

Ana Dumitrache: Spuneam, la începutul interviului nostru, că, în business, nu poți face performantă de unul singur, ci ai nevoie de o echipă pe măsură. Toți colegii mei sunt oameni cu care împărtășesc valori profesionale și morale - muncă de calitate, strategie, planificare și… o bună rezistență la stres.

Indiferent de provocările cu care ne confruntăm, noi nu vedem problemele, ci soluțiile pe care le putem găsi și pe care le putem oferi clienților noștri. Suntem toți oameni pasionați

de ceea ce facem, care vin cu plăcere la serviciu. Eu sunt lângă ei pentru a-i susține, a-i îndruma, a-i încuraja să ia decizii folositoare atât pentru companie, cât și pentru dezvoltarea lor personală, dar și pentru a ne bucura împreună de rezultatele și de performanțele noastre!

Care sunt provocările în contextul economic actual, cum ar trebui să răspundă România pentru o reacție pozitivă și o evoluție relevantă în regiune? Care sunt atuurile Transilvaniei în context național?

Ana Dumitrache: Într-un an dominat de insecuritate economică și sanitară, platformele logistice/industriale s-au dezvoltat într-un ritm de-a dreptul efervescent. Creșterea s-a datorat în primul rând retailer-ilor și adaptării lor la ecommerce. Pentru CTP, creșterea s-a datorat în primul rând faptului că ne-am ajutat constant clienții să își țină promisiunile față de propriii lor clienți. Pentru noi, Transilvania nu este doar un hub logistic regional important, cu acces ușor la coridoarele de transport pan-europene, ci și o zonă în care potențialul de dezvoltare este încă mare, competiția este relativ limitată, iar cererea de la clienții din retail în continuă creștere. Tocmai de aceea alocăm resurse pentru dezvoltarea prezenței noastre în zonă, propunând parcuri industrial/logistice la standarde înalte din punct de vedere al calității clădirilor.

Pentru noi, Transilvania nu este doar un hub logistic regional important, cu acces ușor la coridoarele de transport pan-europene, ci și o zonă în care potențialul de dezvoltare este încă mare, competiția este relativ limitată, iar cererea de la clienții din retail în continuă creștere.

11

12

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Echipa CTP, expertiză și soluții optime de Ionuț OPREA

Gijs Klomp este din 2021 Head of Business Development în România al CTP, Emilia Țepeș activează ca Business Development Manager pentru regiunea Transilvaniei din 2020, iar de curând echipei de business development regionale din Transilvania s-a alăturat cu entuziasm și Ștefan Ciocan. Echipa este completată de Adrian Cotoc - Regional Development Director.

Adrian Cotoc - Regional Development Director Transilvania Cum se explică dorința CTP de a investi permanent în zona Transilvaniei, atât prin achiziții cât și prin construcții noi?

Adrian Cotoc: Decizia CTP România de a-și continua planurile de expansiune și investițiile în zona Transilvaniei are loc într-un context economic instabil cauzat de pandemia actuală, dar privim cu încredere această regiune și potențialul său de dezvoltare. S-a dovedit a fi o locație strategică, bine conectată cu restul regiunilor și beneficiază de forță de muncă calificată, cu o reputație excelentă și un know-how enorm, în special în industria electronică. Planurile de extindere confirmă încă o dată marea încredere pe care am câștigat-o în această regiune. Am identificat numeroase oportunități de dezvoltare atât în zona de producție, cât și în zona logistică și de depozitare, iar planurile noastre nu se vor opri aici. Construim la un standard BREEAM cel puțin „Very Good” și integrăm toate caracteristicile necesare pentru certificare, prin izolarea energetică de top și iluminatul cu LED-uri, instalațiile de încărcare electrică, recircularea apei și utilizarea luminii naturale în depozit. Ne concentrăm pe polii principali ai zonei, Cluj Napoca, Timișoara și credem în potențialul de creștere al orașelor precum Sibiu, Arad, Oradea, Satu Mare, Deva.

Emilia Țepeș - Business Development Manager Transilvania Cum indică activitatea clienților potențialul de dezvoltare, cum vedeți competiția între orașe/regiuni în Transilvania?

Emilia Țepeș: Activitatea clienților se corelează cu disponibilitatea resursei umane calificate precum și cu accesul, conectivitatea, către respectiva regiune sau respectivul oraș. Disponibilitatea forței de muncă devine mai redusă în orașele mai accesibile, determinând companiile să facă recrutări și din zone mai puțin dezvoltate. În același timp, disponibilitatea stocurilor, a spațiilor de producție, este un factor important, din nou - spații de calitate sunt disponibile în regiunile mai dezvoltate, în timp ce pentru alte zone chiriașii trebuie să se bazeze pe spații construite după cerințele lor, customizat. Există o competiție sănătoasă între regiuni pentru mari angajatori și chiar subvenții sau formule de sprijin pot fi negociate de la caz la caz.

Cum sunt reduse costurile pentru clienți datorită unor inovații CTP, care sunt diferențiatorii pentru clienți în Transilvania?

Gijs Klomp: CTP are produsul la cea mai înaltă calitate disponibilă pe piață. Ca dezvoltator-investitor noi construim pentru a deține, ceea ce înseamnă că, pentru noi, sustenabilitatea clădirii – ce implică și costuri mai scăzute de operare – este de importanță maximă. Clienții vor beneficia de multe avantaje directe și indirecte. În primul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gijs Klomp - Head of Business Development România rând, clădirile noastre sunt construite la cele mai înalte standarde și specificații (de exemplu, izolații mult mai bune decât la clădirile competiției, iluminat LED). Un exemplu elocvent este dat de chiriași ai noștri care nu au avut nevoie să pornească instalațiile de încălzire în iarnă, într-o clădire nouă. În al doilea rând, avem o putere de negociere substanțială datorită portfoliului extins, mai mult de 1,6 milioane m2. Cumpărăm servicii și utilități

Ștefan Ciocan - Business Development Manager Transilvania

COVER STORY

cu discounturi semnificative, care sunt trecute clienților noștri. Ca rezultat, costul de operare într-o clădire CTP este foarte competitiv. Pe lângă beneficii financiare, există avantajul de a avea un partener autentic de business. CTP își administrează portfoliul cu echipa internă, chiriașul va putea discuta direct cu oamenii noștri nu doar la închiriere ci și în timpul operării facilităților. De asemenea, dacă un chiriaș vrea să își dezvolte capacitățile, să își crească afacerea în același perimetru sau în locații noi, echipa CTP este acolo pentru a-l ajuta să găsească soluția optimă, datorită portfoliului nostru internațional extins.

Care sunt principalele provocări pentru piață astăzi și cum pot orașele regionale determina noi dezvoltări/ investiții? Ștefan Ciocan: Piața are în față multe provocări. Una dintre cele mai mari este probabil faptul că a evoluat atât de rapid, iar stocurile au crescut atât de mult încât pentru mulți chiriași este dificil să realizeze că acum au oportunitatea să își îmbunătățească substanțial calitatea spațiilor de depozitare sau producție. Diferența de calitate între spații variate de pe piață a crescut. Totuși, există chiriași care ocupă în continuare clădiri care nu au aviz ISU sau izolare, deși au opțiuni mult mai bune. Logistica este un segment relativ mai fragmentat comparat cu alte industrii, însă chiriașii au nevoie de un furnizor de spații care acoperă toată Europa pentru a le facilita experiențe simplificate de expansiune.

Cum evoluează structura și tipologiile clienților? Ce factori vor influența în continuare cererea, prețurile și competiția în piață?

Gijs Klomp: Din analiza noastră, profilul clientului nostru s-a modificat semnificativ în ultimii ani.

Companiile sunt mult mai educate în acest domeniu și știu mult mai clar ce își doresc de la un spațiu de dezvoltare sau de producție. Spre bucuria noastră, a crescut cererea de depozite build-to-suit, iar CTP are o experiență notabilă în a oferi clienților săi depozite construite în funcție de specificațiile exacte ale viitorului chiriaș. Clienții noștri își doresc soluții flexibile, iar flexibilitatea este, poate, cel mai important avantaj competitiv al CTP!

13

14

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noul mod de lucru. Duelul predicțiilor și ofertelor (I) de Ionuț OPREA

După 1 an de pandemie, efectele asupra modului de lucru sunt încă analizate, transformările ofertelor și spațiilor sunt în execuție. Am provocat lideri în domeniu să explice inovații sau tendințe. În prima parte, recomandările Morphoza, COS, GreenForest și Project1.

Care sunt principalele transformări ale modului de lucru și interacțiunii pe care le estimați pentru revenirea graduală a angajaților la birou?

Diana Calfa, Managing Partner, Morphoza: “Principala transformare pe care o observăm în noua realitate este ”democratizarea” stilului de lucru. Din ce în ce mai multor angajați li se oferă libertatea să aleagă care este locul cel mai potrivit pentru task-urile lor zilnice. Lucrul de acasă rămâne o alegere destul de populară în rândul angajaților, însă observăm deja o creștere și în numărul celor care își doresc să se întoarcă la birou. Această întoarcere graduală depinde, însă, în foarte mare măsură de felul în care spațiul de lucru le susține și întărește această libertate (este suficient de agil, flexibil, sigur?)”.

Spațiile de birouri vor deveni mai funcționale, mai intuitiv de accesat și utilizat, consideră și Alin Ghenea, Commercial Director al Project1. “Tehnologia va juca un rol important în managementul spațiilor, gestionarea posturilor de lucru libere, precum și alocarea birourilor în limitele de distanțare socială. Un rol decisiv în reprimirea chiriașilor la birouri l-au jucat proprietarii de clădiri, mare parte a lor investind deja în reconfigurarea căilor de acces și demarcarea fluxurilor de deplasare. Au fost reamenajate zonele de lobby, dar și spațiile exterioare, pentru a asigura socializarea în condiții de siguranță. Înainte de COVID, erau câteva trenduri care susțineau lucrul de acasă și o muncă flexibilă. Astăzi, când managementul își dorește ca întregul colectiv să se întoarcă la birou, este foarte important să se creeze un mediu potrivit pentru toate departamentele. Găsim că sunt 5 criterii care pot asigura o întoarcere cu succes la birou: protecția și siguranța, flexibilitatea, tehnologia, comunitatea și colaborarea și, nu în

Diana Calfa, Managing Partner, Morphoza ultimul rând, sustenabilitatea”, ne-a precizat Alin Ghenea.

Acceptarea premisei că totul în jurul nostru este în continuă mișcare – este recomandarea arh. Andrei Angelescu, Manager al Departamentului de Arhitectură și Design, COS. “Atunci, abordări, ce au în prim plan flexibilitatea, mobilitatea și adaptabilitatea, garantează soluții ce oferă un grad ridicat de control indivizilor, ceea se traduce în nivel crescut de angajament și implicare. Flexibilitatea este percepută la scară medie și mică, de la echipamente/ mobilier reconfigurabil la spații multimodale într-o corelare cu flexibilitatea activităților. Mobilitatea angajaților oferă șansa unui spațiu de lucru să devină o destinație concentrată pe activități și nevoi specifice pentru susținerea unei organizații sub forma unei comunități. Principalele aspecte tehnice ce trebuie luate în calcul sunt siguranța, apartenența, productivitatea și confortul angajaților, aspecte relevate în baza unui studiu global ca principale criterii ce condiționează activitatea într-un spațiu de lucru”, crede arh. Andrei Angelescu.

“O tendință certă este că va crește ponderea spațiilor destinate întâlnirilor, atât formale, cât şi informale, pre-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

cum şi creșterea spaţiilor destinate muncii în echipe, facilităţi care sunt potrivite noilor forme de lucru mixte, de tip hibrid”, conchide Sebastian Capotescu, Projects & Marketing Director al GreenForest.

Ce servicii, produse, inovații ați lansat sau aveți în ofertă pentru a susține modul de lucru hibrid?

Diana Calfa, Managing Partner, Morphoza: “Observăm deja o accelerare a tendinței de transformare digitală a spațiilor de lucru, cu scopul de a susține un model de lucru hibrid, activity based și agil. Am inclus în oferta noastră soluții digitale care credem că sunt un must-have în noua realitate hibridă. Câteva dintre acestea sunt: sisteme de desk sharing și room booking, sisteme inovatoare pentru video-conferință, flipchart-uri digitale, videowall și business TV-uri, sisteme performante de sunet, mobilier cu tehnologie wireless integrată, sisteme de scanare cu infraroșu a temperaturii corporale”.

Tot despre tehnologie vorbește și Alin Ghenea, Commercial Director al Project1: “Împreună cu Flowscape am introdus în România o tehnologie care ne ajută să monitorizăm în timp real gradul de ocupare a birourilor, să alocăm sau să rezervăm posturi de lucru, săli de ședințe sau anumite arii de interes din spațiile închiriate de către clienții noștri. De asemenea, împreună cu echipa noastră de arhitecți și proiectanți, asistăm continuu companiile în reconfigurarea spațiilor de lucru. Nu urmărim reducerea densității angajaților, ci facilitarea accesului către birourile individuale, regândirea spațiilor de socializare și a spațiilor destinate întâlnirilor de proiect sau cele destinate interacțiunii cu clienții.

Separarea spațiilor utilizând paravane fi xe sau cele mobile sunt căutate întrucât ele vor proteja angajații prin crearea unor “bariere” fizice, dar și vizuale sau acustice”. Modul hibrid poate forma alte comunități crede arh. Andrei Angelescu, Manager al Departamentului de Arhitectură și Design, COS: “Pentru a veni în sprijinul companiilor care și-au mutat activitatea în regim de lucru de acasă sau telemuncă pe perioada pandemiei, am lansat un program pentru îmbunătățirea mediului de lucru din căminul fiecăruia. Tot în această perioadă am dezvoltat, bazîndu-ne pe experiența de peste 20 de ani pe piața din Romania dar și pe suportul cercetărilor la nivel global a celor de la Steelcase, concepul TrueFlex. Conceptul structurează utilizarea spațiului bazându-ne pe flexibilitate, mobilitate și adaptabilitate, spărgând limitele unei adrese fi xe cu scopul de a susține o comunitate performantă, indiferent de spațiul în care își desfășoară activitatea. Aici vorbim despre soluții ce iau în calcul multifuncționalitatea spațiilor, utilizarea spațiilor de lucru tip satelit pentru diferite tipuri de activități, asigurarea unei coeziuni a echipelor prin configurarea unei destinații pentru toti angajații”.

Arh. Andrei Angelescu, Manager al Departamentului de Arhitectură și Design, COS Sebastian Capotescu, Projects & Marketing Director al GreenForest, adaugă: “În cadrul GreenForest avem şi pregătim mai multe linii de produse de mobilier care să faciliteze creşterea ponderii şi a diversității spațiilor destinate întâlnirilor şi muncii în echipă. În planul Societății pentru Ergonomia şi Managementul Mediului de lucru am pregătit un Ghid de Ergonomie destinat muncii de acasă şi am lansat cercetarea colaborativă - Urban Link 15’, care urmăreşte efectele pozitive pe care le poate avea munca hibridă atât în planul sustenabilităţii urbane cât şi a stării de bine personale – wellbeing. Astfel, timpul mai mare avut la dispoziţie pentru lucrul din alte spaţii, decât cele proprii ale organizaţiei angajatoare, poate stimula dezvoltarea comunităţilor de locuire şi a mişcării fizice individuale, mai ales, dacă sunt coroborate cu posibilităţi de lucru în spaţii de coworking de proximitate şi alte facilităţi specifice oraşelor de 15 minute (15 minutes cities). Acestea presupun ca majoritatea facilităţilor necesare vieţii curente să se afle pe o rază de 15 minute de mobilitate alternativă: mers pe jos, bicicletă, trotinetă. În felul acesta se diminuează mobilitatea convențională bazată pe autovehicule, se realizează mișcarea în aer liber de care avem nevoie cu toţii, atât în plan fizic, cât şi psihic, iar toate acestea pot fi coroborate cu dezvoltarea de culoare şi grădini verzi care ne conectează mai mult cu natura şi reduc impactul nega-

15

16

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tiv pe care-l produc aglomerările urbane asupra mediului natural. Spațiile de coworking din vecinătatea locuinţelor pot susţine cel mai bine acest concept”.

Ponderea, impactul, oportunități și oferte pentru munca de acasă?

“O mare parte dintre companiile cu care lucrăm operează în sistem hibrid, cu peste 50% dintre angajați în workfrom-home. Birourile reglabile pe înălțime, cele pliabile și scaunele de birou ergonomice au fost cele mai frecvente cerințe venite din partea clienților activi în WFH, iar ofertele de pe piață s-au concentrat, în mare măsură, tot în jurul acestor tipuri de produse”, explică Diana Calfa, Managing Partner, Morphoza.

Alin Ghenea, Commercial Director al Project1, susține că: “Companiile au reacționat prompt și au venit în întâmpinarea angajaților cu un suport adecvat, atât prin facilitarea accesului la tehnologie, hardware și software cât și prin furnizarea posibilității angajaților de a-și alege infrastructura de lucru. Ne referim aici la bugete alocate angajaților pentru achiziționarea de mobilier care să permită un setup de lucru potrivit. Din informațiile pe care le deținem, există o preferință în creștere a angajaților pentru întoarcerea la birou. Angajații simt nevoia interacțiunii sociale, iar angajatorii știu că fără o prezență fizică a angajaților în organizație, cultura de brand nu mai rămâne la fel de puternică, iar productivitatea va scădea”.

Arh. Andrei Angelescu, Manager al Departamentului de Arhitectură și Design, COS, subliniază că: “Pandemia a adus o creștere substanțială în cererea pentru locuințe cu o cameră în plus față de medie, evident cu rolul de birou de acasă sau home office. Evident există și soluții alternative în acest sens. Momentan lucrăm la un astfel de proiect ce oferă beneficiile lucrului de acasă și cele dintr-un mediu de birou, evitarea traficului și anumite contrângeri personale, accesibilitatea echipamentelor, conectivității și a ergonomiei fără a compromite cadrul căminului”.

Sebastian Capotescu, Projects & Marketing Director al GreenForest, completează: “Am pregătit încă de la începutul pandemiei, acum un an de zile, mai multe pachete promoţionale care să susţină munca ergonomică de acasă.

Pe termen lung, în susţinerea modului de lucru hibrid şi a conceptului oraşelor de 15 minute este importantă dezvoltarea spaţiilor de coworking apropiate de spaţiul de locuire.”

Ce oportunități vedeți din partea companiilor active în sectorul industrial / logistică și, corelat, ce proiecte

Alin Ghenea, Commercial Director al Project1 credeți că ar putea fi derulate în parcuri logistice în beneficiul chiriașilor?

Alin Ghenea, Commercial Director al Project1, spune că: “Ne uităm activ către segmentul de industrial și am reușit în ultimul an să ne lărgim aria de expertiză și către acest sector. Am avut plăcerea să fi m angrenați în dezvoltarea unor parcuri logistice, ale căror dezvoltatori au investit în facilități noi care acomodează zone de recreere, de interacțiune socială, spații pentru servirea mesei, dar și diferite servicii care să vină în întâmpinarea angajaților care își desfășoară activitatea în acest tip de parcuri. Aceste dezvoltări vor continua, ne uităm la o piață deja matură, iar sofi sticarea facilităților oferite este un trend ireversibil.”

Arh. Andrei Angelescu, Manager al Departamentului de Arhitectură și Design, COS, susține că: “Infrastructura, poziția și accesibilitatea dictează poziționarea și eficiența platformelor industriale sau logistice. În contextul unei dezvoltări în acest sector vedem o creștere a calității spațiilor în care lucrează angajații, spații cărora le este atribuită o pondere foarte mică a investiției, sunt esențiale în retenția și motivarea angajaților, în final asigurarea unui nivel de calitate a mediului în care își desfășoară activitatea”.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

17

18

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Soluții VPK:

Cum va arăta industria ambalajelor după pandemie?

Vrei să cunoști tendințele în industria ambalajelor? Dorești să înțelegi nevoile clienților tăi sau să cunoști cifre cheie din industrie?

Un an. Atât a fost de ajuns pentru a ni se schimba viețile pentru totdeauna. Dintr-o dată am realizat cât de fragil era totul. Pandemia de coronavirus ne-a afectat și am văzut cum ne-am aclimatizat și cum au fost adaptate obiceiurile noastre de consum la distanțarea socială. Modul în care ne comportăm, cheltuim și consumăm nu a fost niciodată așa și credem că nu va mai fi niciodată la fel..., creând un super spațiu de dezvoltare comerțului electronic, segmentul care a înregistrat cea mai rapidă creștere din ultimul deceniu. În România, comerțul electronic se afla deja într-o curbă ascendentă, încă înainte de izbucnirea COVID-19, datorită dezvoltării rețelelor de internet și conectivității asigurate de fiecare smartphone, laptop, tabletă și computer deținute și încorporate în viața de zi cu zi a consumatorilor. Extinderea dinamică a comerțului electronic în 2020 a fost permisă și de dezvoltarea și îmbunătățirea rapidă a serviciilor de livrare la domiciliu. După o perioadă inițială cu întârzieri semnificative, cauzate de un comportament de cumpărare a alimentelor esențiale de tip “panică”, serviciile

de livrare la domiciliu s-au îmbunătățit, limitând timpul de livrare chiar și la aceeași zi. Acest lucru a contribuit esențial la creșterea în pondere cu 32% a vânzărilor online înregistrate în România, spune un studiu Euromonitor prezentat de Google România, punând sub semnul întrebării întregul lanț tradițional de aprovizionare. Doriți să înțelegi mai bine nevoile clienților voștri? Sunteți curioși de cifrele cheie interesante? Care sunt noile tendințe în industria ambalajelor?

Am decis să ne confruntăm cu noile provocări și să navigăm înspre VIITOR. Pe lângă faptul că își fac griji pentru insuficiența alimentelor, consumatorii din zilele noastre sunt îngrijorați dacă vor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

contacta virusul COVID-19 prin atingerea sau consumul de alimente cumpărate. Dacă, în era pre-COVID 19, reducerea consumului de plastic a fost principala prioritate pentru clienți, urmată de îngrijorarea cu privire la schimbările climatice, în timpul pandemiei, clienții se așteptau ca mărcile să protejeze sănătatea și bunăstarea, comunitățile locale și planeta, pentru a reveni la normal (Build back better).

Criza de sănătate a fost catalizatorul care a condus la problemele de salubritate care necesită răspunsuri prompte de la noi în implementarea unor măsuri stricte de sănătate și siguranță. Drept răspuns, primul pas pe care l-am implementat, în VPK Packaging Salonta, ca măsură de siguranță și îmbunătățire, a fost crearea unei echipe de răspuns la criză, care să conducă organizația și să servească drept sursă principală de informații, la întrebările aflate în focusul preocupărilor consumatorilor interni și externi. Astăzi, costul acestor acțiuni (măsuri consecvente de protecție anti-COVID 19) se ridică la aproximativ 230.000 de euro.

Odată ce a fost abordată prima prioritate, responsabilitatea noastră a fost să oferim sprijin deplin în evitarea perturbării lanțurilor de aprovizionare. Atenția ne-a fost direcționată către presiunea de adaptare rapidă a operațiunilor noastre, ca suport pentru preocupările și nevoile clienților și crearea unei experiențe complete și comfortabile de cumpărare a consumatorilor acestora. Noile condiții de piață, precum și reducerea activității în cazul a tot ce înseamnă industrie HoReCa, ne-au impactat serios în primele luni ale pandemiei. Odată cu accelerarea cererii pentru anumite tipuri de ambalaje, cum ar fi cele pentru produsele alimentare, electronice și produse medicale, consumabile pentru uz casnic și vânzările online, am analizat modelul nostru de funcționare și flexibilitatea producției, precum și cum putem face o schimbare necesară în portofoliul nostru de oferte de ambalaje ca răspuns la noile cerințe.

Pandemia a accelerat digitalizarea interacțiunilor cu clienții, a rețelelor de aprovizionare sau a proceselor interne cu până la 3 sau 4 ani, iar ponderea produselor digitale sau susținute de tehnologie a fost accelerată cu până la 7 ani, potrivit unui studiu McKinsey. Chiar dacă cele mai multe dintre aceste elemente nu sunt noi, liderii de mâine ai ambalajelor pentru comerțul electronic vor fi cei care, odată cu dezvoltarea soluțiilor inteligente de comerț online, vor găși o cale să implementeze toate aceste oportunități.

«Ceea ce ne așteaptă în continuare este o perioadă de inovare, în care vom duce mai departe primii pași făcuți în pandemie și vom continua să investim mult pentru a ne asigura clienții în competențele noastre tehnice și structurale de afaceri, în jur de 3,5 milioane de euro urmând a fi cheltuite până la mijlocul acestui an, bani meniți să consolideze poziția noastră pe piață», subliniază Bart Dobbelaere, Managing Director la VPK Packaging Salonta.

Comercianții cu amănuntul și consumatorii doresc soluții de ambalare mai durabile atunci când iau decizii de cumpărare. Mai mult decât atât, Directiva UE de plastic de unică folosință (SUP), care a intrat în vigoare la 3 iulie 2019, își propune să reducă impactul anumitor produse din plastic asupra mediului. Acest lucru a determinat marile branduri și producătorii să își reevalueze strategiile de ambalare și să caute alternative. VPK Group oferă, împreună cu ceilalți membri ai Blue Box Partners (Klingele Paper and Packaging Group, Hinojosa și CartOne), expertiză și inteligență colectivă și soluții locale în întreaga Europă. Dezvoltăm soluții de

REAL ESTATE

“Am știut întotdeauna că investiția într-o imagine de marcă sigură și de încredere va fi un atu competitiv al afacerii noastre”, Bart Dobbelaere, director general al VPK Packaging Salonta. ambalare care nu numai că rezolvă problemele actuale legate de plasticul de unică folosință, dar oferă și soluții de ambalare durabile pe termen lung, lansarea ECOGRIP fiind exemplul perfect al acestui parteneriat. * (imagine ECOGRIP). ECOGRIP este proiectat să înlocuiască folia termocontractabilă de unică folosință pentru sticlele de plastic cuprinse între 330 ml și 1,5 litri, oferind o soluție de

19

20

REAL ESTATE carton ondulat reciclabil și biodegradabil pentru ambalaje multiple. Adaptabil la numeroasele stiluri diferite de sticle de pe piață, indiferent de diametru, acesta oferă mărcilor, comercianților cu amănuntul și consumatorilor o soluție durabilă de ambalare multiplă pentru patru, șase sau opt sticle. Designul ergonomic îl face ușor de transportat, manipulat și depozitat, iar placa ondulată poate fi personalizată printr-o varietate de tehnologii de imprimare pentru un impact maxim.

Predicțiile despre cum va arăta „următorul normal” scot la iveală câteva megatendinte pentru viitor. Și acestea vor trebui integrate în următoarele inițiative de ambalare și design de cutii pentru comerțul electronic.

Factorii de succes pentru o experiență plăcută, omogenă și de tip omnichanel trebuie identificați și implementați în conformitate cu nevoile tuturor părților interesate. Aceștia pot fi rezumați după cum urmează: Protecția și securitatea produsului (produselor) dvs.: Ambalajele pentru comerțul online trebuie să fie potrivite ca dimensiune, să fie fabricate în condiții clare de igienă, cu sisteme de închidere de siguranță, având acreditările necesare atât în România, cât și în UE, garantând protecția optimă a produsului pe întregul lanț valoric, de la manipulare și transport până la livrarea către clientul final. VPK Packaging Salonta produce la standarde de calitate ISO 9001, 140001 și BRC-IOP, standard european ce garantează siguranța ambalajelor din carton (High Hygiene).

Frustration free packaging (FFP): atunci când proiectăm un ambalaj care se potrivește perfect produsului dvs., ne bazăm pe liniile directoare FFP create de Amazon. VPK este membru oficial al Amazon Packaging Support and Supplier Network (APASS). Oferim ambalaje 100 % reciclabile, proiectate pentru a fi ușor de deschis și pentru ca produsul dvs. să ajungă în stare perfectă la clientul final.

Ușor de manipulat: pentru a optimiza eficient și timpul alocat pregătirii coletelor, reducând costurile operaționale.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Veți petrece mai puțin timp pregătind livrările și veți avea mai mult timp pentru afacerea voastră.

Returul și reducerea impactului asupra mediului: proiectarea cutiei include caracteristici „ușor de returnat” care permit refolosirea acesteia - îmbunătățind astfel ciclul său de viață. Majoritatea companiilor de comerț electronic oferă o politică de returnare. Prin urmare, cerințe cum ar fi o cutie ușor de închis, ușor de deschis și închis din nou au devenit importante. În cazul în care produsul nu îndeplinește așteptările clientului final, putem adăuga o bandă adezivă sau cu perforații ce permite închiderea cu ușurință a cutiei pentru expedierea de retur, fără ca aceasta din urmă să fi fost deteriorată.

Optimizare: întregul lanț de aprovizionare pentru comerțul online ar trebui regândit și optimizat pentru a minimiza expediția - este vorba despre trecerea de la o logică de paletizare la o logică „colet”. Gama noastră de soluții de ambalare pentru comerțul electronic variază de la o cutie standard până la o soluție 100% personalizată concepută în jurul produsului. Ne străduim să optimizăm raportul produs/ambalaj și să evităm pierderea spațiului în interiorul coletelor, acesta din urmă fiind utilizat cât mai optim posibil și astfel evitați să livrați «aer». Se întâmplă adesea ca pachetele trimise prin canalele de comerț electronic să fie prea mari raportate la conținutul livrat, crescând astfel riscul deteriorării produsului, deoarece acesta nu este fixat în siguranță în cutie.

Omnichanel: opțiunile omnichanel ajută la îmbinarea ambalajelor de comerț electronic primar și secundar. Ce cuprinde strategia omnichannel? Practic, toate canalele (magazine fi zice, magazine online, social media, aplicații mobile, marketing etc.) lucrează împreună pentru a crea un mesaj comun și pentru a contribui la o experiență completă de cumpărare. Niciodată nu au intrat în online mai mulți clienți decât au făcut-o în 2020. Asta a motivat brandurile, atât pe cele românești cât și pe cele la nivel global, să ia în considerare întreaga călătorie a clientului, de la intenția de cumpărare și până la loializare. Această călătorie nu este niciodată 100% online sau 100% offl ine.

Viața reală este un mix de online cu offl ine – social media, word of mouth, website-uri, recomandări de la prieteni și familie, aplicații, experiență proprie, în relație cu produsul dumneavoastră și ambalajul acestuia.

Experiență de unboxing: un ambalaj pentru comerțul electronic reprezintă de la bun început produsul și compania. Clientul asociază cu acesta și calitatea conținutului. Pe lângă protejarea produsului și eficienței publicitare, ambalajul corect destinat comerțului electronic oferă și posibilitatea de a oferi clienților o experiență de neuitat la despachetare.

Brand awareness: ambalarea astăzi este mai mult decât o modalitate de a transporta produsele în siguranță. Ambalajele au devenit indispensabile atunci când vine vorba de branding. Design-ul nostru individualizat care atrage atenția, calitatea excelentă a imprimării, materialele sustenabile sau abordarea personală rămân impregnate în memoria destinatarului.

VPK se asigură că ambalajul dvs. oferă acest lucru, nu numai prin crearea unui design excelent, ci și prin consilierea dvs. privind aspectele tehnice de care ambalajul are nevoie.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

21

Mercure Mediaș Binderbubi se alătură rețelei Accor din România de Ionuț OPREA

Accor a anunțat semnarea unui contract de management cu proprietarul Mercure Sighișoara Binderbubi Hotel & SPA pentru operarea hotelului din Mediaș. Astfel, deschide cel de-al șaptelea hotel Mercure din România. Hotelul își va întâmpina primii oaspeți din mai 2021, după o renovare majoră.

Hotelul Mercure Mediaș Binderbubi Hotel & SPA va oferi 46 de camere elegante, 2 săli de ședințe cu o capacitate de până la 150 de participanți, un restaurant panoramic generos, un bar și un centru spa cu piscină interioară încălzită. O scurtă și plăcută plimbare cu mașina desparte hotelul de centrul orașului Mediaș, unul dintre cele mai bine conservate centre medievale din România. Hotelul este poziționat pe un deal fermecător, lângă pădure, cu vedere la oraș. „Este o mare satisfacție pentru noi să adăugăm încă o destinație portofoliului Accor din România și cu atât mai mult cu cât este al doilea hotel cu același proprietar. Aceasta este o dovadă a puterii rețelei de distribuție, cât și a profesionalismului Accor. Mediaș și împrejurimile sale au un potențial turistic imens și suntem nerăbdători să-i sporim vizibilitatea prin rețeaua noastră. Cu caracterul său autentic, Mercure este brandul ideal pentru a dezvălui farmecul specific al locurilor și poveștile oamenilor”, afirmă Cătălina Roșu - Director Dezvoltare pentru România, Bulgaria, Republica Moldova și Republica Cehă. În urma transformării sale, hotelul existent Binderbubi din Mediaș se va alătura rețelei internaționale Mercure și va fi administrat de Accor în cadrul unui contract de management cu compania locală Daflog. „Prin extinderea parteneriatului nostru cu operatorul global în domeniul ospitalității Accor, ne reafirmăm încrederea în profesionalismul și reziliența lor, în special în aceste vremuri dificile pentru industria hotelieră. Accor ne aduce atât know-how-ul, cât și instrumentele operaționale și de marketing necesare pentru a spori performanța unui hotel, precum și pentru a crește viziMediaș este al doilea oraș ca mărime din județul Sibiu, situat la mai puțin de o oră distanță de Aeroportul Internațional Sibiu și cel din Târgu Mureș precum și la 2 ore distanță de viitorul Aeroport Internațional Brașov. Orașul se află în inima unei zone care a fost locuită pe vremuri de sași. Pe o rază de 20 km în jurul său, există zeci de biserici fortificate, două dintre ele fac parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Mercure este marca non-standardizată de tip midscale a brandului AccorHotels ce oferă hoteluri unice, de inspirație locală. Mercure este singurul brand midscale ce combină forța unei rețele internaționale cu angajamentul puternic pentru calitate și experiența agreabilă a hotelurilor puternic înrădăcinate în comunitatea locală.

Accor este un grup hotelier, lider mondial în domeniul ospitalității augmentate ce cuprinde peste 5.000 de hoteluri și 10.000 de restaurante și baruri din 110 țări. bilitatea locală și internațională a unei destinații. Împreună, ne propunem să plasăm orașul nostru printre destinațiile de călătorie preferate atât de turiștii locali, cât și de cei internaționali”, a susținut proprietarul companiei Daflog, Livia Călburean.

22

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O nouă etapă pentru industria de automotive Analiză de Emilian Podaru - Head of Industrial & Logistics, Crosspoint Real Estate

La un an de la șocul major provocat de criza sanitară lanțurilor de aprovizionare și producție, piața spațiilor logistice este unul din segmentele cel mai puțin afectate. Cererea se menține în creștere, alimentată și de creșterea comerțului on-line, iar oferta disponibilă este constantă datorită dezvoltărilor la cerere, de tip BTS. În cazul spațiilor de producție, lucrurile sunt mai complexe.

Măsurile sanitare au necesitat întreruperi ale activității dar și o reorganizare a fluxurilor în cadrul facilităților de producție.

Anul 2020 a însemnat un efort semnificativ de reorganizare și eficientizare. Concluzia principală ce reiese în urma acestui efort organizațional este că lanțul logistic și de aprovizionare trebuie reconfigurat. Distanțele dintre furnizorii de produse primare, materii prime și piese sunt foarte mari. Astfel, a căpătat o importanță deosebită conceptul de near-shoring, de aducere în apropierea centrului de producție a furnizorilor și a facilităților satelit. În prezent majoritatea companiilor din industria de automotive caută soluții de relocare a furnizorilor

din Asia. Pentru producătorii europeni, zonele interesante din acest punct de vedere sunt Maroc și Estul Europei. Aceste zone au forță de muncă disponibilă și la un nivel de cost scăzut. În ceea ce privește nivelul investițiilor în facilitățile de producție, în prezent zona imobiliară - la nivel european atât din punct de vedere al deținerii, cât și al costurilor în cazul închirierii, poate reprezenta între 12 și 15% din investiție.

Dacă în cazul producătorilor de autovehicule tendința este de concentrare a facilităților și de reducere a suprafețelor, în cazul furnizorilor de piese, unde marja de profit este semnificativ mai redusă, iar ciclurile de producție au o perioadă mai redusă, se urmărește dezvoltarea de facilități în zone cu forță de muncă disponibilă și eficientă din punct de vedere al costurilor. La nivel local, majoritatea companiilor dețin unitățile de producție în acest moment, dar la nivel european se conturează o tendință de externalizare a dreptului de proprietate. Prin aceste operațiuni de sale & leaseback se poate disponibiliza capital pentru dezvoltare și investiții. În acest moment, piața locală începe să devină atractivă și există o serie de investitori instituționali care se uită și în România la astfel de facilități din industria de automotive.

Unde pot apărea noi investiții România este deja în topul țărilor din Uniunea Europeană din punct de vedere al forței de muncă implicată în automotive, dar aceasta este localizată majoritar în Transilvania.

Acest moment creează pentru România un potențial semnificativ de dezvoltare a zonei de est și sud. În acest moment, avem solicitări pentru zone precum Craiova, Buzău, Brăila sau Bacău, din partea unor producători de piese auto care iau în calcul extinderea prin facilități de producție mai mici, sateliți care să le permită o creștere, dar și o flexibilitate mai bună a producției.

Am întâlnit de curând un exemplu unde, în cazul unei facilități de producție ce urmează a fi deschisă în Buzău, chiar înainte de un anunț oficial, există un flux semnificativ de aplicații pentru angajare. În plus, pe lângă disponibilitatea forței de muncă, în aceste zone putem identifica locații cu rezerve semnificative de electricitate, foste platforme industriale cu utilități de mare capacitate, astfel încât investițiile rămân la un nivel minim. Din punctul de vedere al pieței imobiliare, în cazul industriei de automotive, ne așteptăm la o creștere a solicitărilor de spații în general, la o schimbare a preferinței asupra proprietății către zona de închiriere și nu în ultimul rând la o migrare a investițiilor în facilități de producție către zone noi cu forță de muncă disponibilă.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

23

24

ANIVERSARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

Industria auto în anii pandemiei

Pandemia de Covid-19 și-a pus amprenta asupra industriei auto din România, volumul de producție fiind în scădere pentru ambii producători - Dacia și Ford - care activează în România. În lanț, nici furnizorii tradiționali nu au avut o primă jumătate a anului trecut ușoară. Adăugat la criza sanitară, industria auto din Europa trebuie să răspundă cerințelor obligatorii trasate prin Pactul Verde European de a atinge neutralitatea în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon până în 2050, cu o stație ambițioasă în 2030 când pragul stabilit să fie atins, față de nivelul de emisii de gaze cu efect de seră din 1990, se apropie de 60%. Soluția prezentă rămâne producția de vehicule electrice, care se doresc a fi, de asemenea, autonome, conectate și inteligente, producție care trebuie să răspundă unui șir larg de întrebări, de la cele legate de producția și reciclarea bateriilor electrice până la aspecte legate tehnologie, robotizare, software, digitalizare, inteligență artificială, cybersecurity, infrastructura de încărcare, mixul energetic în ceea ce privește producția de energie electrică ș.a. Cum răspund producătorii și furnizorii acestor provocări, aflați din paginile care urmează.

25

26

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Josephine Payne, President - Ford Romania & CEO - Ford Craiova:

“Ford Craiova will be our third facility in Europe to build an all-electric vehicle”

By Ligia VORO & Nicolae POP

“Ford Craiova will be producing a new light commercial vehicle from 2023, which from 2024 will be also produced in a full electric version. Ford announced a 300 mln USD investment at Craiova plant to support the production of this new vehicle”, says Josephine Payne, President - Ford Romania & CEO - Ford Craiova, in an interview for our magazine.

The global car market is moving towards electric and smart cars. Ford Group has taken decisive steps in this direction. What infrastructure does the group develop in Romania given these coordinates?

Josephine Payne, President - Ford Romania & CEO Ford Craiova: Ford has committed to lead the electric vehicle and sustainable mobility revolution and nearly doubled, to $22 billion, what it will invest in developing EVs and create solutions by 2025.

In Romania, all our Ford locations are electrified readywith charging stations installed in each dealership which covers the current needs arisen from the sales processes.

Ford announced last year the plan to introduce 1,000 charging stations at Ford facilities across Europe during the next three years to make charging simple and convenient for employees. Stuart Rowley, president, Ford of Europe, called on governments, industries and institutions to support the push for electrification with faster expansion of public charging infrastructures.

There have been numerous discussions related to the possibility for Ford Craiova to produce electric vehicles in the last year, can you provide more information about Ford’s strategy for the factory in Romania?

J.P.: We’ve just announced on April 27 that Ford Craiova will be producing a new light commercial vehicle from 2023, which from 2024 will be also produced in a full electric version. Ford announced a 300 mln USD investment at Craiova plant to support the production of this new vehicle. Ford Craiova operations have a strong record of delivering world-class competitiveness and flexibility. Our plan to build this new light commercial vehicle in Romania reflects our continuing positive partnership with local suppliers and the community, and the success of the entire Ford Craiova team.

Adding an all-electric version in 2024 means Craiova will be our third facility in Europe to build an all-electric vehicle.

It follows recent investments this year in the Ford Cologne Electrified Vehicle Center in Germany and Ford Otosan’s Kocaeli plant in Turkey and sends another clear signal that we are on an accelerated path to providing our commercial vehicle customers with a zero emissions future in Europe.

What other projects are you preparing in this direction, whether be autonomous, connected, hydrogen cars etc.?

J.P.: Ford Craiova plant currently builds the very successful Puma model, along with EcoSport and the multi-awarded 1.0 l EcoBoost engines.

In addition to the newly announced light commercial ve-

hicle that we’ll start producing here as of 2023, with a full electric version as of 2024, we don’t have any other product news to share at this point.

What horizontal impact does the transformation of the industry generate? How do component suppliers who need to adapt to the new wave in the automotive industry react?

J.P.: Ford currently works with around 40 Romanian-based suppliers and we will continue to adjust and adapt our supply base as needed to fit production demand and requirements.

How developed is your electric charging infrastructure from your point of view and what steps should be taken in this direction?

J.P.: Ford announced last year the plan to introduce 1,000 charging stations at Ford facilities across Europe during the next three years to make charging simple and convenient for employees. Stuart Rowley, president, Ford of Europe, called on governments, industries and institutions to support the push for electrification with faster expansion of public charging infrastructures.

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

What are the main HR-related challenges of the transformations? How about regarding the Romanian educational system, which must adapt to the new directions in the car industry?

J.P.: Ford Romania currently employs around 6,000 people who are working three shifts both in Vehicles and Engines Operations. Ford’s strategy has always been to adjust volumes and the workforce level to production needs and market demand. We do not have any news at this stage regarding potential new hires at Craiova plant.

We do believe in vocational schools’ system and here we are actively involved and support classes within the Technological Highschool in Craiova. As one of the most important employers in the region, we do feel a certain level of responsibility to prepare the future automotive engineers and I strongly believe that together with the local authorities we could create strong programs and encourage youngsters to embrace technical studies.

What are the main challenges in the field of transport infrastructure (mainly road and railway) and how does it affect your annual turnover and productivity?

J.P.: We have an ongoing dialogue with the Romanian Government, especially on two extremely important road projects for the automotive industry: the Craiova-Pitesti express road and the Sibiu-Pitesti highway. In 2020, there was progress on both projects, but we are still at the very beginning with some sections of the Sibiu-Pitesti highway still not awarded. Like many Romanians, we expect these projects will be completed on time. In addition to the road infrastructure required, an effective rail network is equally vital.

Logistically, we are currently facing significant delays transporting our vehicles via rail. The railway transport through Vama Curtici is now greatly impacted by the current rehabilitation works and the increased rail traffic. Thus, in the summer months, the average journey for our trains on the Craiova-Curtici route was approximately 21 hours;

by October, this had increased to around 54 hours, with some trains taking over 100 hours to travel from Craiova to Curtici.

How does Ford Romania respond and adapt to the transport objectives in the European Green Deal that have a strong impact on the car industry?

J.P.: Ford shares ACEA’s position which is calling for the upcoming review of the CO2 Regulation for passenger cars and vans to be based on strict EU-wide infrastructure deployment objectives – set as part of the revision of the Alternative Fuels Infrastructure law (AFID). Concretely, this means that there should be a link between the CO2 target on the one hand, and binding and enforceable national targets for charging points and refueling stations on the other. In addition, EU member states should implement a legal framework for the rapid rollout of private charging infrastructure at home and in workplaces.

At least three million public charging points for cars will be needed to meet the 2030 CO2 target of -37.5% agreed in 2019. Today there are only some 225,000 in operation in the EU. ACEA’s full position paper on the review of the CO2 regulation for cars and vans can be found here: https://www.acea.be/publications/article/position-paperreview-of-the-co2-regulation-for-cars-and-vans.

REZUMAT Josephine Payne, Președinte Ford România și Director General al fabricii Ford Craiova, susține, în interviul pe care ni l-a acordat, că “Ford s-a angajat să conducă revoluția vehiculelor electrice și a mobilității durabile”, iar până în 2025 investiția în dezvoltarea vehiculelor electrice și crearea de soluții se va dubla, până la 22 miliarde dolari.

Ford investește 300 de milioane de dolari pentru a produce un nou vehicul comercial ușor la fabrica din Craiova, începând cu 2023. Versiunea complet electrică va debuta în 2024. Acesta va fi primul vehicul de volum, complet electric construit de Ford în România, în linie cu angajamentul companiei de a atinge zero emisii în Europa. Fabrica din Craiova urmează astfel Centrului de Vehicule Electrificate Ford din Köln (Germania) și uzinei Ford Otosan din Kocaeli (Turcia), care vor produce vehicule complet electrice.

27

28

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mașinile smart: azi șoferii claxonează la semafor, mâine traficul e liber cu ajutorul tehnologiei Viitorul se află în mișcare. Nu este un titlu de film, ci realitatea industriei automotive. Situația, la nivel global, este extrem de volatilă, se schimbă continuu, apar soluții inovatoare care determină un curs evoluat generațiilor noi de mașini.

Un instrument de bord nou, virtual, cu care conducătorul auto și pasagerii interacționează într-un cu totul alt mod decât o făceau în urmă cu abia câțiva ani, schimbă din temelii ceea ce presupune conectivitatea, modul în care este folosită informația și felul în care aceasta este transmisă.

Radarul tot mai performant, împreună cu sistemul lidar și camerele propun un nou model, tot mai modern, prin care un vehicul circulă pe drumurile publice, în care rolul șoferului devine, pas cu pas, minor. Bineînțeles, evoluția se petrece în timp, dar industria face pașii importanți în această direcție. Avansarea unor anumite tipuri de acțiuni, cum ar fi electromobilitatea, nu este, cu siguranță, suficientă, promovarea autovehiculelor cu o tehnologie de combustie curată și modernă fiind necesară. Pe de o parte, cota de piață și capacitatea de producție a vehiculelor electrice sunt prea mici pentru a obține un efect de promovare substanțial. Pe de altă parte, în mixtul de energie actual, există vehicule alimentate cu propulsie convențională, care pot să concureze cu mașinile electrice pe partea de eficiență și mediu. Toate aceste tehnologii sunt alimentate de cel mai important factor: software-ul.

La nivel global, Continental are o echipă numeroasă de experți în software și IT. Iar activitatea din România susține această direcție prin pasiunea cu care inginerii și informaticienii contribuie la a pune viitorul în mișcare.

Software: pole position pentru mașina viitorului Continental are peste 51.000 de ingineri care lucrează la noile tendințe și tehnologii, dintre care peste 20.000 sunt experți în software și IT. Până la sfârșitul anului 2022, Continental intenționează să își mărească numărul de experți la 22.000. Peste 900 de angajați lucrează în prezent numai în inteligență artificială (AI). Până în 2022, planul este ca 1.900 de angajați Continental să fie experți în AI. Pentru a conduce permanent proiecte software, Continental se bazează pe centre de expertiză software distribuite la nivel global în Asia, Europa și S.U.A. “Vedem Continental în pole position pentru vehiculele viitorului, definite de software. Cu o dezvoltare sofisticată de software, suntem un furnizor cheie pentru software-ul de astăzi pentru vehicule din întreaga lume. Aproximativ un miliard de mașini la nivel mondial rulează deja software de la Continental și oferă o experiență high tech utilizatorilor.

Industria se află în acest moment într-o etapă importantă: schimbarea infrastructurii vehiculelor dintr-o arhitectură

descentralizată - cu multe avantaje în trecut, dar și dezavantaje uriașe dacă ar continua în viitor - în arhitecturi centralizate”, explică Christian von Albrichsfeld, Head of Country Continental România.

Companiile din industria automotive trebuie să se schimbe foarte mult pe drumul către aceste noi arhitecturi. Acolo, Continental deschide calea către cele mai bune soluții posibile pentru aceste aplicații.

România, pe harta mondială a industriei automotive Contribuția României în dezvoltarea industriei automotive nu este deloc de neglijat. Accentul pe care centrele de cercetare și dezvoltare îl pun pe dezvoltarea tehnologiilor de mâine reprezintă un aspect foarte important din activitatea zilnică a specialiștilor, precum și în fabricarea tehnologiilor de ultimă generație în unitățile noastre de producție.

Management de proiecte, concepere și dezvoltare de tehnologii inovatoare, testare în laboratoare performante, validare și, în multe cazuri, fabricarea produselor de top, la cel mai înalt nivel de calitate, înseamnă o implicare totală, cap-coadă, a introducerii pe piață a noilor tehnologii.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

“În România avem o echipă de peste 20.100 de angajați, din care peste o treime sunt ingineri și informaticieni.

Tehnologiile la care lucrează ei le vom vedea în mașinile care vor circula pe șosele peste câțiva ani. Sunt tehnologii din domeniul conducerii asistate și automate, care vizează un grad tot mai ridicat de autonomie în deplasare a vehiculelor. De asemenea, zona de conectivitate acoperă un spectru larg de tehnologii, de la comunicarea V2X (Vehicle to Everything) și dezvoltarea de instrumente de bord care conferă un grad ridicat de confort și tehnică și până la conectarea anvelopelor cu senzori, date de telemetrie, algoritmi și cloud. Continental arată viitorul monitorizării anvelopelor, iar acestea sunt câteva dintre direcțiile în care echipele din România lucrează la nivel internațional”, spune Christian von Albrichsfeld. El adaugă: “În producție, folosirea sistemelor specifice fabricilor inteligente aduce un plus de eficiență și oferă agilitate sporită fabricării la un nivel ridicat de calitate a produselor Made in Romania, atât în fabricile de componente electronice, cât și în cele de conducte de aer condiționat și curele de transmisie, precum și în cea de anvelope”.

Conectivitatea și conducerea autonomă: de mână spre viitor A te referi la conducerea autonomă în mod separat, fără a aduce în discuție și felul în care vehiculele comunică este un lucru care conduce către o imagine incompletă a felului în care sunt construite vehiculele. Tehnologiile camerelor care “văd” ce se întâmplă în jurul mașinii, pentru a oferi un grad mai ridicat de siguranță deplasării autoturismului, sunt folosite și în cazul camerelor din interior, care urmăresc dacă șoferul își ține privirea la drum sau privește în altă parte. Acestea, împreună cu senzorii externi, precum cu și cei din interiorul vehiculului, propun diverse soluții pentru momentele în care poate apărea un obstacol în față.

Conectivitatea vizează clar zona de comunicare unde, spre exemplu, o mașină poate comunica cu un alt autoturism: “după 500 m este gheață”. Se face, astfel, o avertizare pentru ca următoarele vehicule să decelereze. Viitorul poate arăta și ca un oraș fără semafor, în care o mașină va ști când vine alt vehicul, astfel că vor exista doar avertizări pentru că de restul se va ocupa tehnologia.

Algoritmii diferitelor tehnologii se bazează pe inteligența artificială (AI). Un aspect foarte important, care vizează dezvoltarea în ritm susținut a industriei este chiar inima acestei dezvoltări accelerate: noul supercomputer Continental. Cu cel mai rapid computer din industrie, instruirea AI a sistemelor de conducere asistată este accelerată considerabil.

Mașinile sunt tot mai inteligente și tot mai aproape ideea de computere pe roți. Cu o interfață tot mai intuitivă, tot mai aproape de zona virtuală a folosirii ei, vehiculul de mâine trebuie să fie protejat de sisteme de securitate cibernetică astfel încât folosirea lui să fie făcută în cea mai mare siguranță.

Cheia clasică se transformă în telefon mobil, conectat la mașină, butonul de pornire este virtual, iar scoaterea sau parcarea mașinii din/în garaj se face fără șofer, printr-o simplă atingere a ecranului telefonului inteligent.

Securitatea cibernetică joacă un rol important în dezvoltarea noilor tehnologii. Modulul de radio mobil 5G dezvoltat de Continental (dispozitiv de acces la rețea) oferă o putere de calcul scalabilă care are un sistem îmbunătățit de securitate cibernetică. De asemenea, acceptă diverse opțiuni hardware pentru a se ridica la cerințele diferiților clienți și regiuni. Continental lucrează deja cu mai mulți producători auto mondiali pentru telematică 5G pe baza platformei sale de succes 5G hibrid V2X. De asemenea, dezvoltarea platformei Continental Automotive Edge (CAEdge), o platformă hardware și software modulară, va face viața mai ușoară șoferilor: aceștia vor obține în viitor noile funcții și actualizări pe care le doresc la mașină prin actualizări de software pe toată durata de viață a vehiculului. CAEdge conectează vehiculul la cloud și, datorită unui post de lucru virtual, oferă numeroase oportunități pentru dezvoltarea, furnizarea și întreținerea funcțiilor de sistem care necesită software.

Soluțiile inovatoare transformă pas cu pas vehiculele în computere inteligente care susțin și suplinesc prezența șoferului în multe situații zilnice, repetitive și care aduc un plus de timp și energie conducătorului auto și pasagerilor.

Iar România este reprezentată la cel mai înalt nivel la dezvoltarea acestor tehnologii inovatoare.

29

30

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Anul 2021, un pas mai aproape de mașinile care se conduc singure

Chiar dacă pandemia a dat peste cap producția din domeniul automotive, iar criza mondială a semiconductoarelor a accentuat această stare, cei mai mari producători auto s-au adaptat rapid la noile condiții de business. Aceștia au continuat dezvoltarea și lansarea de noi vehicule inteligente, cât și echiparea acestora cu ultimele tehnologii, aducând mai aproape ca oricând visul realizării unei mașini perfect autonome. „În această perioadă, lumea a folosit și mai mult tehnologia, ceea ce a condus la creșterea dorinței de a utiliza tehnologia pentru a dezvolta un viitor mai bun și pentru a asigura sustenabilitate. Dezvoltarea rapidă a automobilului electric autonom va revoluționa modul nostru de a gestiona resursele. Va trebui să ne obișnuim să migrăm către conceptele moderne de transport, care, desigur, vor aduce un progres tehnologic semnificativ”, consideră Daniel Metz, Chairman of the Board of Directors NTT DATA Romania.

Pe zi ce trece, suntem din ce în ce mai aproape de apariția automobilelor capabile să realizeze sigure manevrele șoferului, indiferent de condițiile de mediu sau de drum. Totuși, până când vom vedea aceste vehicule circulând pe șoșea, mai este cale lungă, chiar dacă cu toții cunoaștem progresul tehnologic al ultimelor modele electrice lansate de Tesla, sau cele ale noilor companii care au debutat în această piață. „Vom continua să oferim clienților și partenerilor din industria automotive expertiza și suportul de care au nevoie pentru rezolvarea provocărilor de business și tehnologice. Este una dintre cele mai competitive industrii, care în acest moment trece printr-o schimbare majoră, un loc în care inovația și sustenabilitatea față

de mediu au devenit elemente principale. Este clar că automobilul pe care-l cunoștem și îl folosim zi de zi se schimbă. Acesta devine mai compact, mai tehnologizat și mai prietenos cu mediul și șoferul, deschizând calea spre inovare și perfecționare”, subliniază Adela Negru, Chief Operating Officer, NTT DATA Romania.

Pentru a înțelege evoluția tehnologică fulminantă a mașinilor autonome din ultimii ani și pentru a afla unde se îndreaptă piața, trebuie să călătorim puțin în timp. Primii pași în această direcție au fost făcuți încă de la introducerea funcționalității de auto-pilot analogic (cruise control) în 1958, la modelul Imperial, de la Chrysler, concept creat de către inventatorul Ralph Teetor. Cum bine știm, evoluția nu s-a oprit aici: la o diferență de doar 10 ani, Daniel Aaron Wisner ne aduce cu un pas și mai aproape, în momentul în care inventează modulul electronic de autopilot (Automotive Electronic Cruise Control), mai exact, prima componentă electronică din mașină.

Acest moment a marcat complet evoluția mașinii, dând startul unei întregi avalanșe de componente electronice în următoarele decenii, astfel încât, astăzi, autovehiculul, care altă dată era doar mecanică pură, a ajuns să fie conceput preponderent din electronică și software.

ADAS - Advanced DriverAssistance Systems Această dezvoltare intensă a industriei auto și, implicit, a tehnologiei din spatele acesteia, au rezultat în introducerea con-

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

transmită în timp real date legate de starea mașinii, diverse informații din trafic. Mai mult de atât, deschide și calea către DoIP (Diagnostic over IP) care oferă funcționalități precum diagnosticarea mașinii de la distanță (remote diagnostics) sau primirea de actualizări de software over the air.

Cybersecurity în Automotive ceptului de ADAS (advanced driver-assistance systems), care astăzi stă la baza mașinii inteligente.

Modulul ADAS este compus din diferiți senzori și camere menite să îi ofere șoferului asistență în timpul condusului și să îl protejeze, atât pe el, cât și pe pasageri, de diverse incidente care ar putea apărea, oferindu-le o nouă perspectivă senzorială, mai avansată decât percepția umană.

Printre cele mai cunoscute funcționalități ale sale, se numără: adaptive cruise control (autopilot), lane correction / lane departure warning (controlul direcției și notificarea schimbării de bandă), park assist (asistent de parcare), drowsiness detection (detectează distragerea și oboseala șoferului), night vision (detectează obstacole sau pericole pe timp de noapte) etc.

Toate aceste funcționalități au la bază tehnologii de ultimă oră și reprezintă o arie în continuă dezvoltare în industria automotive. Aici vorbim despre senzori precum: • LiDAR (Light Detection and Ranging) – este un dispozitiv de detectare a obiectelor care, folosind fascicule de lumină (laser), creează imagini 3D ale acestora pentru a detecta mult mai eficient potențiale pericole. Acest tip de senzor a fost preluat recent și de către Apple, incorporându-l în noul lor sistem de camere, care are ca prim scop îmbunătățirea focusului camerei, în condiții de lumină scăzută, dar și în scopul de a facilita aplicații care folosesc inteligență artificială pentru a mapa de exemplu interiorul unei camere pentru a o putea „remobila virtual”.

• Radar – este un sensor care se găsește atât în partea din față cât și în partea din spate a autovehiculului și are ca scopuri principale măsurarea distanței dintre el și celelalte mașini din față sau din spate, cât și viteza lor de deplasare.

• Camerele – sunt folosite în diverse aplicații în interiorul habitaclului, precum recunoaștere facială și a mimicii feței, pentru a detecta dacă șoferul este obosit sau distras. În exterior, acestea sunt folosite în cadrul modulelor de park assist, night vision, iar în unele cazuri ajung chiar să înlocuiască oglinda retrovizoare clasică.

Dezvoltarea acestor module nu ar fi fost posibilă însă fără introducerea inteligenței artificiale și al machine learning-ului în ecuație, mai ales când vorbim despre procesarea de imagine, unde avem nevoie de algoritmi antrenați care să fie capabili să distingă marcajele și semnele de circulație întâlnite pe drum, cât și diverse obstacole apărute în cale.

Connected CAR Pentru a ne apropia totuși de un nivel de autonomie cât mai ridicat, trebuie să introducem în discuție și conceptul de „connected car”, care presupune conectarea mașinii la internet pentru a folosi sistemul de infotaiment la capacitate maximă, cum ar fi servicii online de muzică precum Spotify, accesul la hărți actualizate, precum Google Maps, Waze, cât și alte opțiuni, cum ar fi rezervări de parcare etc. În plus, un alt atu al acestei conectivități este accessul la servicii de tip cloud care îi permit mașinii să primească și să

Multe conexiuni înseamnă, totodată, și multe vulnerabilități, mai ales în cazul în care mașina este conectată la internet.

Există o vorbă populară „If something can be hacked, it will be hacked. It’s just a matter of time.”, iar datorită acestui considerent, s-a investit foarte mult în dezvoltarea domeniului de cybersecurity, care include acum și domeniul automotive.

Pentru că discutăm în continuare de o mașină autonomă, în pericol sunt atât datele stocate de aceasta, cum ar fi date personale ale conducătorului, istoric GPS, dar și siguranța acestuia în cazul în care cineva ar putea prelua controlul parțial sau total al mașinii.

Pentru a preveni aceste tipuri de atacuri, s-au pus bazele unor reguli și standarde pe care fiecare producător de autoturisme trebuie să îl respecte, iar printre acestea se numără: ISO 26262 – Road Vehicles Functional Safety și ISO/SAE 21434 – Road vehicles Cybersecurity engineering. Un alt rol important îl joacă consorțiul AUTOSAR, care a publicat recent specificațiile pentru ”Intrusion Detection System Protocol”, un protocol menit să detecteze potențiale anomalii sau atacuri și să le raporteze mai departe către V-SOC (Vehicle-Security Operations Center) – un centru de operațiuni de securitate, care au ca scop principal monitorizarea și îmbunătățirea securității unei organizații.

Infrastructură SMART Un vehicul complet autonom presupune și ca infrastructura să fie complet regândită și restructurată pentru a fi capabilă să comunice cu mașinile și să le ofere acestora toate informațiile de care ar avea nevoie, ceea ce probabil se va întâmpla cândva în viitorul apropiat.

Dar acest fenomen ridică un alt semn de întrebare, ce se va întâmpla cu mașinile „normale”? Mașinile noastre de zi cu zi vor dispărea cu totul când se va trece la noua infrastructură sau vor fi și ele readaptate folosind dispozitive aftermarket?

Mădălina FÂNTÂNĂ, Senior Software Developer, NTT DATA Romania

31

32

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Industria auto și digitalizarea* de Ștefan MESAROȘ**

Ideea unor vehicule complet digitalizate și autonome nu mai este o chestiune de posibilitate, ci mai degrabă o chestiune de timp până când acestea vor fi produse în serie și utilizate la scară largă.

Ultimii ani au avut un impact uriaș asupra industriei auto, care, în locul livrării instrumentelor de mobilitate, a început să furnizeze terminale de date multifuncționale, produse cu scopul de a satisface nevoile clienților.

Asadar, mașinile, care în trecut erau în principal produse din așa numita gamă “hardware”, au început să devină produse care azi îmbină cu succes atât componenta hardware cât și cea software, partea software având un rol tot mai important în funcționarea cât mai eficientă a automobilului. Într-un spațiu digital aflat într-o continuă schimbare, unde cantități imense de date transferă o varietate de tipuri de informații din lumea reală în lumea binară printr-o metamorfoză continuă, în industria auto, oamenii, mașinile și mediul lor reprezintă cele mai importante elemente ale conceptului “Internet of Things” (IoT). Cu alte cuvinte, digitalizarea a forțat industria auto să experimenteze o sumedenie de transformări, unele disruptive chiar, cu scopul de a se dobândi fie un avantaj competitiv, o poziționare specială pe o piață, sau doar o funcționalitate nouă, dorită de clientul final.

Deși alternativele produse la scară largă pentru binecunoscutul motor cu combustie internă au început să apară acum câțiva ani, sau chiar acum câteva decenii, istoria demonstrează totuși că industria auto funcționează întro buclă repetitivă a timpului. Această buclă este dată de competiția strânsă de la începutul secolului al XIX-lea între autovehiculele cu motor electric și cele pe combustie; plus, o versiune timpurie a unui automobil cu acționare hibridă, creată în Boemia de Nord (parte a Republicii Cehe de astăzi). Diferențele tehnice sunt desigur incontestabile dacă se compară tehnologiile utilizate azi, cu opțiunile anterioare.

Una dintre cele mai cunoscute caracteristici care a apărut în urma unor eforturi și investiții persistente în cercetare și dezvoltare este opțiunea controlării asistate a vitezei, care a devenit obligatorie în zilele noastre pentru aproape toate mașinile noi. Chiar dacă posibilitatea de a asista șoferul în timpul accelerarii și decelerării vitezei a

fost disponibilă încă din anii 1950, aceasta a fost tratată ca o necesitate doar în ultimele decenii. De asemenea, se poate face referire și la binecunoscutul sistem de prevenire a blocării roților în timpul frânării (ABS), la programul electronic de stabilitate (ESP), sistemul de monitorizare a presiunii aerului din anvelope (TPMS) etc. Opțiunile menționate anterior, la care se mai pot adăuga încă o mulțime de alte sisteme de siguranță, au apărut sub forma unui răspuns la nevoia de sporire a siguranței și a confortului participanților în trafic, respectiv a scăderii nivelului de deteriorare a mediului înconjurător și prin urmare, au contribuit la bazele digitalizării automobilelor.

Așadar, ideea unor vehicule complet digitalizate și autonome (AV) nu mai este o chestiune de posibilitate, ci mai degrabă o chestiune de timp până când acestea vor fi produse în serie și utilizate la scară largă și în conditii de maximă siguranță pe drumurile publice. Desigur, confortul sporit de a nu conduce o mașină în timp ce călătorești, de a-ți dedica acest timp altor activități, are în mod evident și câteva aspecte mai puțin plăcute, mai ales dacă luăm în considerare persoanele care își câștigă salariul din activitatea de șofat. O astfel de schimbare, oarecum disruptivă, ar putea impacta într-un sens negativ viața a peste 150.000 de șoferi români de taxi și camioane generând astfel o necesitate severă pentru existența unor programe menite să sprijine reconversia profesională. În plus, nivelul maxim necesar de securitate cibernetică pentru a putea susține o funcționare perfectă ale acestor AV-uri încă reprezintă o provocare importantă și necesită procese complexe de monitorizare și îmbunătățire continuă în gestionarea eficientă a datelor, care creează în mod continuu seturi imense de cantitate informațională reprezentând: o posibilă prognoză meteo, condiții actuale ale părții carosabile, date personale ale șoferilor, preferințele și nevoile acestora, etc. Toate acestea fiind prelucrate prin cloud computing, data mining sau alte procese complexe.

Putem spune deci că o integrare și o utilizare fără probleme a AV-urilor la scară globală este încă o chestiune de conectivitate și infrastructură necesară pentru a sprijini

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

o comunicație de tip Car-2-Car într-o rețea de mobilitate dinamică a viitorului. În același timp, dacă stăm să ne gândim la modul în care sunt și vor fi produse automobilele, merită să subliniem faptul că această “conectivitate inteligentă” este deja utilizată în cadrul mai multor etape de producție, prin interconectarea diferitelor dispozitive ca și componente ale unor etape de fabricație; toate acestea fiind posibile prin utilizarea unei multitudini de senzori și algoritmi, care pot influența nivelurile de cost și de complexitate. Totuși, există și concepte mai simple și eficiente care sunt preferat a fi utilizate la scară largă, cum ar fi Karakuri, o variantă simplistă și foarte posibil mai puțin costisitoare decât o alternativă electrificată sau digitalizată.

Acest megatrend al digitalizării, pe lângă faptul ca are un rol important în modificarea proceselor de producție din întreaga industrie auto, are un impact consistent și asupra modelului de business al mai multor producători. Prin urmare, se poate observa deja un nivel mai ridicat de atenție dedicat segmentului “car-sharing”, prin care se accentuează presiunea și asupra administrațiilor locale, în special în zonele cu o densitate mare de autovehicule, unde dreptul și posibilitatea de a parca vor trebui să fie facilitate, pentru a putea susține funcționarea optimă a unui sistem de tipul car-sharing. De asemenea, în cazul companiilor de carsharing, se observă utilizarea unor strategii de abordare a pieței prin care avantajele unui brand global sunt adaptate conform nevoilor și contextelor locale, aplicând așa numitul “glocal strategic approach”.

Cert este că automobilele sunt și vor fi mijloace utilizate la scară largă pentru a satisface o nevoie importantă, și anume deplasarea din punctul A în punctul B, într-un mod cât mai sigur, confortabil și rapid, rezultând astfel o provoca-

AUTOMOTIVE

re omniprezentă a flexibilității și a capacității de adaptare a producătorilor auto într-un astfel de mediu, aflat într-o continuă schimbare. *Articolul a fost publicat pentru prima dată pe dimeon.ro **Ștefan Mesaroș este consultant în logistică și masterand în cadrul programului Hull Executive MBA.

33

34

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rezultate financiare pe anul 2020

Grupul Marquardt rămâne stabil într-o economie globală volatilă și își îmbunătățește poziția pe piață Deși anul 2020 a adus scăderi ale vânzărilor, Grupul Marquardt a avut în trimestrul IV rezultate foarte bune, reușind să recupereze pierderile din vară și să limiteze efectele negative ale crizei covid-19. Compania multinațională, aflată în proprietate de familie, dar cu un profi l de jucător de top la nivel global pe piața componentelor mecatronice automotive, a continuat să se concentreze pe transformarea structurală prin dezvoltarea continuă a fi lialelor și prin investiții consistente în cercetare și dezvoltare.

Compania a generat vânzări de 1,2 miliarde euro în 2020, înregistrând în pandemie o scădere de 13% față de 2019.

Marquardt a avut rezultate superioare în comparație cu industria automotive globală, care a scăzut cu 16% în 2020. În paralel, compania a înregistrat creșteri vizibile în zona electromobilității. „Anul financiar trecut a fost caracterizat de obstacole neprevăzute și de o volatilitate extremă. Angajații noștri din întreaga lume au demonstrat adaptabilitate și tărie de caracter, ceea ce ne-a permis să câștigăm clienți noi, chiar și în condițiile dificile ale pandemiei”, a declarat Dr. Harald Marquardt, CEO al Marquardt Group. „Am continuat ferm procesul de transformare a companiei și ne-am concentrat pe dezvoltarea unor noi produse în segmente aflate în creștere, cum ar fi cele pentru electromobilitate, interioare de vehicule sau soluții inteligente pentru aparatură electrocasnică. Aici am reușit chiar să ne îmbunătățim poziția de piață.”

Dr. Harald Marquardt: „În 2020 am continuat să ne îmbunătățim poziția pe piață față de competitorii noștri globali.” tomotive și de creșterea cererii de vehicule electrice.

Compania și-a dublat vânzările de sisteme de management al bateriilor și a continuat cursa de dezvoltare a componentelor electromecanice pentru vehicule acționate pe bază de hidrogen.

Au evoluat pozitiv și vânzările de sisteme de baterii pentru vehicule comerciale și panouri de comandă pentru mașini folosite în construcții și agricultură, vânzările de senzori și elemente de comandă pentru aparatura electrocasnică sau pentru unelte de putere. Succes de piață au înregistrat și sistemele electronice de închidere pentru vehiculele electrice.

Iluminatul ambiental Motorul vânzărilor: sistemele de management multifuncțional pentru Mercedes S-Class al bateriilor electrice și soluțiile pentru interioare de vehicule Deși vânzările globale de vehicule au scăzut în 2020, Marquardt a beneficiat de transformarea industriei au-

În același timp, unitatea de business Automotive, care a generat aproape 80% din vânzările Marquardt, a avut un succes major cu panourile touchpad pentru automobile premium și panourile de comandă amplasate pe volan.

Marquardt a lansat în premieră în anul 2020 iluminatul activ ambiental de interior pentru noul model de Mercedes S-Class. Dotat cu până la 320 celule LED controlabile individual, sistemul funcționează ca un feedback vizual prin intermediul efectelor de iluminat pentru sistemul de voice recognition, pentru elementele de avertizare ale mașinii sau ca indicator al modificările de temperatură produse prin operarea aerului condiționat.

În luptă împotriva pandemiei Marquardt și-a dublat vânzările de sisteme de management al bateriilor în 2020.

Anul trecut Marquardt și-a extins activitatea și în industria medicală, lansând fi lialele din Germania în producția de măști FFP2 și măști faciale de uz medical. Pe lângă reacția rapidă în implementarea unor politici coerente de

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mourad Halilou: „În afară de extinderile Marquardt Business Services și Centrul R&D, Marquardt Sibiu a avut și investiții operaționale de peste 8 milioane euro.” igienă pentru protecția angajaților din toate subsidiarele, compania a ajutat și în lupta împotriva pandemiei dusă dincolo de porțile fi lialelor sale din mai multe țări. De la debutul pandemiei, Marquardt România a făcut două donații în valoare totală de 33.000 euro către Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, contribuții vitale pentru achiziționarea kiturilor de testare Covid, punerea în funcțiune a stației de testare PCR nou achiziționate și construirea unui pavilion modular la Secția de Boli Infecțioase. Filiala Marquardt Switches din Cazenovia, Statele Unite ale Americii, și-a adaptat producția pentru a furniza industriei medicale componente pentru aparatura de respirație asistată folosită în secțiile ATI și a donat spitalelor din statul New York componente de conectică necesare pentru aparatele de oxigen.

Investiții în cercetare și dezvoltare în pofida crizei În ciuda mediului economic dificil, Marquardt a făcut numeroase investiții în fi lialele sale din lumea întreagă, mai ales în domeniul Cercetare și Dezvoltare. În Pune, India, compania și-a transferat Centrul de Cercetare și Dezvoltare într-o clădire nouă în care peste 400 ingineri lucrează la dezvoltarea de soluții mecatronice. Filiala Marquardt din Ichtershausen, Germania, și-a triplat suprafața de producție, logistică și spațiile administrative. În paralel Marquardt Sibiu a inaugurat centrul Marquardt Business Services, care oferă servicii fi lialelor de pe mai multe continente, și a extins Centrul de Cercetare și Dezvoltare, care ocupă în prezent două etaje ale unui complex de birouri din centrul Sibiului.

Mourad Halilou, Manager General al Marquardt România, subliniază trendul de creștere al firmei chiar și în anul pandemiei: “Extinderile Marquardt Business Services și creșterea Centrului R&D au adus o majorare de aproape 40% a spațiilor de birouri. În 2020 am adăugat celor peste 260 milioane euro investiți până acum la Sibiu alte

La filiala din Ichtershausen, Germania, se produc sistemele de iluminat activ pentru Mercedes S-Class.

AUTOMOTIVE investiții operaționale de peste 8 milioane euro pentru a aduce tehnologii și linii noi: mașini de injecție multi-componente pentru secția de Mase Plastice, iar pentru secția Vopsire & Laser am adăugat mașinii de vopsit robotice un modul suplimentar pentru vopseluri UV. Marquardt Sibiu continuă creșterea accelerată”.

Din cauza contracției pieței globale, Grupul Marquardt a fost nevoit să ajusteze structura personalului în unele din fi liale, ajungând la finalul anului 2020 la 10.600 de angajați în întreaga lume. Pe de altă parte, Grupul a creat noi locuri de muncă, în principal în Software Development, în scopul de a asigura schimbările tehnologice în sistemele integrate de soluții mecatronice pe care le propune compania. Marquardt folosește serviciile a 1.300 ingineri și specialiști IT în lumea întreagă. Cheltuielile pentru Cercetare și Dezvoltare ale Grupului Marquardt au însumat peste 10% din cifra vânzărilor obținute în 2020. În perioada de referință, compania a înregistrat 63 de noi patente.

Previziune: un nivel bun al comenzilor de la clienți în 2021 și o creștere semnificativă în anii viitori „Criza provocată de Covid nu s-a încheiat încă. Efectele pot fi văzute de exemplu în penuria de componente ba-

Marquardt Business Services Sibiu asigură servicii pentru filialele Marquardt de pe patru continente. zate pe semiconductori, care devine o provocare pentru întreaga industrie automotive”, spune Dr. Harald Marquardt. Privind înspre viitor, CEO-ul Grupului Marquardt este totuși optimist. „Având în vedere nivelul bun al comenzilor pe anul în curs și, mai ales, răspunsul pozitiv al clienților la inovațiile noastre, suntem optimiști. Am investit substanțial în noi direcții de business și zone de produs care au dat deja rezultate bune și au un trend crescător. Ca furnizor de sisteme mecatronice, suntem prezenți în tehnologiile-cheie ale viitorului și ne așteptăm la o creștere vizibilă în anii următori.”

35

36

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nicolae Burnete: “Automobilul viitorului va fi hibrid” de Călin POENARU

Vehiculele care vor circula pe distanțe lungi vor avea un sistem de propulsie mixt, cele 100% electrice fiind folosite mai ales în zonele metropolitane, susține fostul ministru al cercetării, actual președinte al Senatului Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), prof. univ. dr.

DHC Nicolae Burnete. Acesta dezvăluie cum au ajuns giganții Bosch și Porsche să deruleze proiecte comune cu universitatea, dar și cum se va dezvolta instituția care a ajuns să cumpere sediile unor bănci ca Dacia Felix sau Transilvania.

Cum se descurcă industria auto în pandemie?

Prof. univ. dr. Nicolae Burnete: Eu spun că nu se poate face inginerie și medicină în online. Rolul inginerului este de a gândi, iar dacă acesta e în stare să își facă meseria, poate să dea de lucru multor categorii sociale. Zona auto este atât de interesantă încât trebuie să își aducă aportul multă lume pentru ceea ce se dorește să se facă din automobil, inclusiv cei de la științe sociale sau filosofie. Pentru mine automobilul înseamnă plăcerea de a conduce, de a manevra eu automobilul! Adică acesta să execute ceea ce vreau eu! Spre exemplu, cutia automată nu va ține niciodată seama de dorința mea. Fiecare are stilul său de a conduce.

România ține pasul?

N. B.: Industria auto are o tradiție la noi: la licitația pentru ”mașina națională” au venit, în afară de Renault și alte companii importante: Alfa Romeo, Peugeot, Fiat, Austin Morris. Pot spune însă că nu am evoluat în ritmul corespunzător: chinezii făceau, în 2001, 700.000 de automobile, în 2016 ajungeau pe locul unu în lume, cu 25 de milioane. În acest timp, țări ca Germania, Franța s-au menținut cam la același nivel. SUA a crescut de la 4,7 la 11 milioane, Germania, de la 5,3 milioane la 6,2 milioane, în timp ce India și China au săltat enorm de mult, mai ales pentru că au forță de muncă ieftină.

Cât de aproape suntem de automobilul total autonom?

N. B.: Eu văd automobilul autonom în primul rând în uzine, în zonele închise, nu îi văd rostul, deocamdată, în oraș.

Un Porsche Panamera are 55 de centre electronice care deservesc 6.000 de funcții și mă întreb: când în intersecție la Teatrul Național din Cluj-Napoca se întâlnesc patru automobile, fiecare cu senzorii săi, ce se întâmplă? Să nu uităm că hackerii au sisteme supersofisticate! Dacă vrea să se răzbune un student pe care l-am picat la examen și să îmi “saboteză” automobilul? Pe de altă parte, e plăcerea de a conduce, altfel mă duc cu trenul, cu avionul, în care nu fac niciun efort, însă dacă ai pasageri, e plăcerea de a discuta despre ceea ce e în jurul tău, cu cei dragi.

Se raportează învățământul la aceste noi cerințe?

N. B.: Facultatea de Mecanică (așa cum era înainte) a devenit Facultatea de Autovehicule Rutiere, Mecatronică și Mecanică (FARMM). Sună altfel! Una e să zici mecanică și alta autovehicule rutiere! Iar în ziua de azi te lupți să

atragi cât mai mult studenți! Acum avem 1.600 de studenți în FARMM, de la 600, câți erau în 2012, iar 600 sunt în domeniul autovehicule. Aveam acreditare pentru 180 de locuri la admitere pentru autovehiculele rutiere, dar am luat decizia să reducem locurile la admitere la 120 (buget și taxă), pentru a nu crea o inflație de ingineri auto. Sunt și oameni mai puțini tineri, de altă meserie care și-au deschis service-uri și care vin la taxă pentru că au nevoie de diplomă pentru a conduce o afacere în domeniu.

Ați reușit să atrageți marile corporații germane?

N. B.: Avem patru masterate în zona auto: unul care se numește Automobilul și mediul, pe care îl gestionez eu, apoi cele cu firme de renume, Porsche și Bosch, care merg foarte bine. Aceste companii ajută foarte mult pentru că asigură un număr de burse consistente pentru studenții la licență și masterat, și, în plus firmele vin spre universitate cu dotări: alocă instituției o sumă de bani (clar precizată că poate fi utilizată pentru materiale și dotări, deplasări la conferințe), fapt care stimulează. Studenții noștri primesc teme de proiecte la aceste companii, lucrează cu oameni de-ai lor și de-ai noștri, deci imediat crește vizibilitatea.

Când am modificat denumirea facultății, aceste companii s-au arătat foarte interesate. Ele sunt orientate spre ve-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

hiculele viitorului, de altfel și la FARMM am introdus o disciplină de propulsie electrică. Planul de învățământ e realizat în colaborare cu Bosch și Porsche, inclusiv structura disciplinelor.

Ce aleg absolvenții: multinaționale, antreprenoriat?

N. B.: Cel puțin jumătate dintre studenții care sunt la aceste două companii rămân apoi acolo, deși noi i-am reține pe mulți în învățământ - eu și mâine aș angaja la departament 15 tineri, deoarece avem mare nevoie de ei pe partea didactică, dar nu ne putem compara cu ofertele financiare ale corporațiilor. Pe de altă parte, ascensiunea profesională în multinaționale e ceva mai dificilă, pentru că acolo apar mereu tineri ambițioși, energici. Totuși, se pot combina învățământul și activitatea într-o companie.

Eu am terminat ca șef de promoție, am ales un institut de cercetare din București și stagiatura la Cluj, dar visam să lucrez în uzină, la Dacia. Am stat patru ani în producție, după programul de lucru plecam să îmi predau orele la facultate.

La ce proiecte lucrează studenții?

N. B.: În 2008 participam la o competiție studențească, iar patru studenți de-ai noștri au conceput chiar un autovehicul de Formula Student. Dar asta înseamnă foarte mult timp de lucru deoarece pentru lucrarea de licență ei trebuie să facă nu numai partea practică, ci și teoria. Înseamnă și mulți bani, în plus, trebuie făcute achiziții publice, iar în România e foarte complicat. Unii colegi au făcut împreună cu studenții mai multe vehicule cu propulsie pneumatică.

Competițiile studențești sunt foarte atractive pentru că în acest fel ei cunosc și alți tineri, încep să colaboreze pe proiecte. Legat de pregătirea inginerească, eu optez pentru o formulă de trei ani la licență plus doi ani de masterat, cu o perioadă de șase luni de practică în uzină, fiindcă ar veni cu alte idei atunci.

Livrați și proiecte „la cheie” mediului privat?

N. B.: Bineînțeles, am realizat determinarea calității combustibililor pentru mai multe companii. Am testat în laboratoarele noastre combustibilii de tip benzină, diesel ca performanțe de consum, poluare, depuneri. Am făcut un proiect cu fermieri din Transilvania, cu institute etc. pentru culturi de rapiță destinate producției de biodiesel, folosit în teste și pe autobuzele din Cluj-Napoca. Sunt și colegi care se ocupă de partea de trafic, lucrăm pentru administrații din Cluj, Alba, Sălaj, Bistrița-Năsăud. Din păcate, banii de cercetare în învățământ sunt tot mai puțini. Avem chiar un laborator făcut cu fonduri europene. Este o bijuterie! Laboratorul de testare a biocombustibililor, de 3 milioane de euro, e un proiect de suflet.

Se vorbește acum numai despre mașina electrică, mai e valabil biocombustibilul?

N. B.: Benzina și motorina nu mai sunt demult 100%, au procente de biocombustibil, deci biobenzină, biodiesel - etanol, ulei vegetal, iar ponderea acestor componente crește. Partea de biocombustibil este foarte interesantă pentru că îți permite să devii cât de cât independent

energetic. În 2002, în Germania, am văzut un tânăr fermier căruia statul i-a dat tractor în cadrul unui program național, cu condiția să își producă singur biodiesel.

Acest om producea și energie electrică, pe care o introducea în sistemul național. Dacă nemții pot, noi de ce nu facem acest lucru? Acest biodiesel are multe avantaje, fiind mai puțin poluant față de motorină, care dacă se scurge pe câmp, acolo nu mai cresc plante. Cu biodiesel nu se mai produce atât de mult fum, monoxid de carbon.

Are și un dezavantaj, care deranjează, pentru că uleiul de rapiță produce mai mulți oxizi de azot, deci noi, inginerii, trebuie să găsim soluția pentru a funcționa la temperaturi mai reduse.

Cu ce mijloace de transport ne vom deplasa în viitor?

N. B.: Viitorul propulsiei va fi cel al autovehiculelor hibride care vor produce energia la bord. Toată lumea vorbește azi de propulsia electrică, dar nu își pune problema din ce provine acest curent. Germania produce 70% din energia electrică din cărbune, gaz metan și energie nucleară. China, cel mai are producător de automobile, are 78% producție de curent din cărbune. Într-adevăr, Norvegia, Suedia își produc energia din apă, însă la nivel mondial cel puțin 70% din energie provine din cele trei surse poluante. Se produce o poluare mare la producerea bateriilor electrice, reciclarea lor este și ea o problemă. În 1870, un belgian a construit un automobil electric care mergea cu 105,9 km/h, iar în SUA erau, în 1900, 34.000 de automobile cu propulsie electrică (38%), dar erau și cu abur (40%) și cu motoare pe benzină. În timp, barilul de petrol a urcat foarte mult (de la 3 dolari înainte de prima criză a petrolului, ajungând la 40 de dolari la a doua criză), iar atunci s-au construit zeci de automobile electrice care însă nu au circulat. Acum ne aflăm la al treilea val.

S-au mai rezolvat din problemele automobilelor electrice?

N. B.: Aici se pune problema cât este autonomia, dacă ar fi 200-300 km, să zicem că e în regulă, însă la o temperatură exterioară de -20 de grade, aceasta se reduce la peste un sfert. Ce te faci dacă de la Cluj la București nu ai stații de încărcare și ești prins în ambuteiaj, iarna, pe ninsoare, pe Valea Oltului? Benzină mai poți aduce cu canistra, dar curent, nu! Ce se întâmplă dacă, pe aceeași stradă din Cluj, avem toți cei 200 de oameni automobile electrice pe care le băgăm în priză atunci când ne întoarcem acasă de la serviciu? Avem rețelele dimensionate să gestionăm acest lucru? Nu sunt împotriva automobilului electric pe care îl văd necesar în metropole, e nevoie de el acolo, dar nu în deplasările extra!

37

38

AUTOMOTIVE

Se va reduce traficul prin sistemul de „car sharing”?

N. B.: Nu cred în ”împărțirea” automobilului: vedem cum se lasă bicicletele peste tot, iar automobilul nu e de dat să aibă 5 sau 10 stăpâni! Cert este că se va restructura industria auto, marii fabricanți nu vor mai produce zeci de modele, se vor duce pe SUV-uri, cu propulsie hibridă, electrică, pe hidrogen sau altceva, pe automobile care își vor produce la bord curentul necesar și care, până ajung în oraș, vor avea varianta alternativă a celuilalt tip de propulsie pentru producerea de curent electric. Unii își vor permite să aibă automobile de mai mici dimensiuni doar pentru circulația în oraș, mai bune pentru parcare și poluare, deși ele vor fi mai expuse la accidente.

Care este varianta optimă de transport public în ClujNapoca?

N. B.: Dacă se poate face metrou la Cluj, să se facă, să poată circula oamenii! Eu îmi doresc să existe, pentru a te deplasa dintr-o parte în alta a orașului. Aici, dată fiind geografia locului, nu pot să se facă mari inovații în materie de trafic. S-au realizat sensuri unice, benzi dedicate. Primarul Emil Boc și-ar dori să avem asemenea benzi dintr-o parte în alta, dar vedem că la un moment dat drumul se îngustează, iar clădirile nu le poți da la o parte. Mă bucur că în Cluj s-au cumpărat autobuze electrice, văd metroul ca pe o soluție! Sper să se rezolve și transportul feroviar la aeroport și măcar în jurul orașului. Nu văd utilitatea automobilului autonom în Cluj. Stadiul 5 al autonomiei auto este cea totală (în automobil există doar pasageri nu și elemente de comandă). În stadiul 4 este șofer, dar ca simplu pasager, care să poată interveni oricând, stadiul 3 deja există la automobilele noi.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ați fost ales recent ca președinte al Societății Inginerilor de Automobile din România (SIAR). Ce direcții veți urma cu această organizație?

N. B.: Este prima dată când e ales un președinte din Ardeal! SIAR trebuie să intervină atunci când se face legea circulației pentru că asociația cuprinde și constructorii auto, și pe cei din exploatare sau transporturi. Îmi doresc ca toate legile de pe partea de transport să se facă doar cu exprimarea poziției SIAR. Noi colaborăm cu ingineri din toată lumea, organizăm congrese auto, prin care am adus la Cluj 300-400 de specialiști – cu ajutorul lor devii cunoscut, deschizi uși pe care nici nu le bănuiai. Vrem să dăm premii studenților din domeniu, să facem concursuri de dinamică, de proiectare asistată, să influențăm viitorul specializărilor universitare, disciplinele ce se studiază.

UTCN și-a prezentat nu demult strategia de dezvoltare, inclusiv achiziții de clădiri.

N. B.: În Senatul UTCN s-a aprobat împrumutul de 21 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, pentru un program de 44 de milioane. Universitatea își gândește strategia, a achiziționat clădirile Casa de Modă și Banca Transilvania, de pe strada George Barițiu, care vor fi conectate. Este bine să avem și clădiri în centru, dar și în afara acestuia, pe Bd. Muncii. Vrem să ne modernizăm, să facem centre de cercetare, pe Barițiu să avem un restaurant. Prin toate aceste investiții vrem să punem în evidență faptul că suntem a treia universitate, ca finanțare, din țară. Fizic noi avem 20.000 de studenți la licență, masterat, doctorat, din care 17.000 finanțați de la buget, ca număr suntem a șasea universitate din România. Brandul UTCN există, dar ar trebui să fim mai activi la promovarea instituției pentru că avem foarte multe proiecte interesante.

Erau prevăzute inclusiv investiții în cămine, sport.

N. B.: UTCN vrea să asigure spații de cercetare pentru studenți, spații de lucru pentru personal, amfiteatre bine dotate. Cu cei de la Porsche vom muta un laborator de resurse regenerabile peste drum de sediul UTCN de pe Bd. Muncii, iar aici vom construi un spațiu pentru auto, separat. Cei de la Construcții de Mașini, care a devenit Facultatea de Inginerie Industrială, Robotică și Managementul Producției, beneficiază de un laborator asigurat de cei de la Bosch, în clădirea de alături.

Avem un proiect aprobat pentru un cămin de studenți în Observator, vom face pe Bd. Muncii și un teren de sport în aer liber.

Șef de promoție peste tot Profesorul universitar dr. ing. Nicolae Burnete a terminat ca șef de promoție atât Liceul Nr. 1 din Alba Iulia, cât și Facultatea de Mecanică a UTCN și s-a perfecționat la Universitățile Franche-Comte Belfort-Montbeliard și Paul Sabatier Toulouse (Franța), respectiv Hohenheim (Germania). A fost decan al Facultății de Mecanică, director general adjunct în Ministerul Educației Naționale, ministru al Cercetării, iar acum este președinte al Senatului UTCN, președinte al SIAR din România, lider de grup al Societé des Ingineurs de L’automobile și membru al Society of Automotive Engineers.

S-a specializat în domenii precum biocombustibili, motoare cu ardere internă, dar și în managementul calității. Are la activ 171 de lucrări științifice, 53 de contracte de cercetare tehnico-științifică și 16 lucrări didactice. Printre hobby-urile sale se numără sporturile de echipă și literatura science-fiction.

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ifm - partener în soluții de automatizare la cheie de Mircea Andriescu – National Sales Manager

Anul 2020 a adus multe schimbări în viețile tuturor. Odată cu pandemia, a trebuit să ne reevaluăm poziția în societate, în comunități, cât și profesional. În 2020, pe lângă alte industrii, ca HoReCa și aviație, am asistat și la o contracție a Industriei Automotive, o industrie care este al doilea mare contributor la PIB-ul României. Cu toate acestea, după șocul din lunile martieaprilie 2020, din al treilea trimestru am asistat la o revenire spectaculoasă, dar care nu a fost suficientă ca să acopere vânzările din anul 2019.

Printre cei afectați de această criză s-au numărat și constructorii auto, unde vânzările au scăzut cu o treime comparativ cu 2019. În același timp, vânzările de vehicule electrice au crescut cu peste 50%, fapt ce marchează evident un trend care va fi constant în următorii ani, cel puțin. Dacă ne uităm și la precomenzile pentru noul Dacia Spring, lansat anul acesta, la legislația pe care o adoptă țările din UE și restricțiile privind motoarele diesel, putem observa că acesta devine tot mai accentuat. ifm electronic este parte din acest trend, senzorii și sistemele produse de noi asistă producția de automobile cu tehnologie inovativă și standarde înalte de calitate. O mare parte din clienții noștri sunt din Industria Automotive, unde se utilizează cele mai moderne tehnologii de producție. Sisteme perfect armonizate între ele, formate din centre de prelucrare, sisteme de transport și roboți industriali, permit o producție de serie ce presupun costuri reduse, îndeplinind în același timp dorințele individuale ale clienților în ceea ce privește dotarea. Fiecare proces al complexei activități de producere a automobilelor – instalația de presare, construcția caroseriilor, lăcuirea, construcția agregatelor și montarea finală – trebuie să funcționeze în mod fiabil, cu o disponibilitate ridicată a tuturor mașinilor și instalațiilor.

Produsele noastre, senzorii de temperatură, presiune, nivel și debit monitorizează în mod fiabil mediile de proces.

Barierele optice și senzorii inductivi safety garantează siguranța mașinilor și a persoanelor, de exemplu la nivelul preselor, a celulelor de roboți și a stațiilor de montaj.

Pozițiile componentelor utilajelor sunt detectate în mod precis cu ajutorul senzorilor inductivi, capacitivi, optoelectronici și de cilindri.

Deservim peste 150.000 de clienți global și peste 3.000 în România. Dintre aceștia, undeva la 60% din clienții noștri sunt din industria Automotive. Ei ne-au ales din mai multe motive, dar sunt câteva care merită menționate: knowhow tehnic - avem cei mai bine pregătiți colegi, specializarea, training-ul și motivarea lor sunt parte din strategia grupului nostru. Avem peste 98% din produsele comercializate pe stoc, astfel că oferim un termen de livrare imbatabil, iar în Automotive, știm cu toții, viteza este esențială.

Nu în ultimul rând, garanția de 5 ani a produselor noastre, un angajament pe care l-am luat în fața clienților, ceea ce demonstrează că soluțiile noastre sunt de o calitate superioară.

Mircea Andriescu – National Sales Manager Fiind o prezență continuă în această industrie, în urmă cu 5 ani am luat decizia de a ne susține clienții și prin oferirea de soluții la cheie, proiecte de automatizări, executate de specialiștii noștri tehnici, împreună cu parteneri integratori, pentru a oferi partenerilor o experiență one-stop-shop. Am dezvoltat, ofertat și implementat peste 100 de proiecte împreună cu partenerii ifm, în zona de mentenanță predictivă, soluții pentru industry 4.0 și eficientizare a costurilor de energie în producție, unde o reducere de 20-30% în pierderile de aer comprimat la facturi de câteva milioane de euro anual, înseamnă foarte mult.

Anul acesta, compania noastră împlinește 15 ani de prezență în nume propriu în România. Ne dorim ca împreună cu clienții noștri să reușim să marcăm acest eveniment într-un cadru festiv, în deplină siguranță și privind cu optimism către viitor. Este o aniversare frumoasă, unde sărbătorim dezvoltarea companiei noastre, mărirea echipei și planurile de viitor. Aceste planuri sunt un indicator clar al viziunii și încrederii în România, în Automotive, al tuturor investitorilor străini.

39

40

TB 100

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Silențios pe banda de viteză Se aude doar un zumzet, atunci când o mașină electrică accelerează. În liniște, dar de neoprit: electro-mobilitatea își accelerează dezvoltarea în întreaga lume. Deloc sonor, dar cel puțin la fel de important: utilizarea acestor autovehicule nu produce gazul de eșapament atât de dăunător mediului – desigur, tehnologia va fi complet ecologică, atâta timp cât energia electrică utilizată pentru „realimentare” este produsă din energie regenerabilă.

Mașinile electrice reprezintă piața viitorului. Vânzările de autoturisme plug-in au atins o cotă de piață globală de 4,2% a vânzărilor de autoturisme noi în 2020, în creștere de la 2,5% în 2019 și 1,3% în 2017 (sursa: Wikipedia și The Guardian*).

Cererea crește, producătorii de vehicule sunt în plină expansiune și, prin urmare, la fel și producătorii de baterii, deoarece bateriile, alături de motorul electric, sunt inima mașinii electronice. Aproximativ 30-40% din valoarea adăugată pentru vehiculele pur electrice este reprezentată de baterie. Noi fabrici sunt construite în întreaga lume și automatizarea acestora este foarte solicitată: de la producerea electrozilor și a celulei până la asamblarea modulului bateriei. Printre altele, se utilizează sisteme de manipulare standard, ce nu trebuie să deterioreze sau să contamineze celulele sensibile de litiu-ion în timpul procesului de producție. Mediul necesar producției bateriilor litiu-ion creează provocări speciale pentru tehnologia de automatizare: este absolut necesar să se asigure un mediu curat și o umiditate redusă.

Componente fără cupru Una dintre provocările majore sunt metalele străine, în special cuprul. Metalul prețios este o componentă esențială din aliaj de alamă, așa cum este utilizat, de exemplu, în acționările electrice. Datorită frecării, particulele abrazive în cantități mici pot pătrunde în mediu. Dacă particulele de cupru contaminează suprafața electrozilor, chiar și cele mai mici cantități pot duce la o reacție chimică nedorită în baterie. Se formează ace mici, care deteriorează membrana separatoare sensibilă din interiorul bateriei și pot declanșa un scurtcircuit. A doua provocare este umiditatea aerului: dacă electrolitul, cu alte cuvinte fluidul din baterie, care este utilizat pentru stocarea energiei, absoarbe umezeala din aer, aceasta reduce semnificativ performanța bateriei în sine.

Cameră uscată pentru producție Cu toate acestea, pentru producerea bateriilor litiu-ion este suficientă așa-numita cameră uscată, unde aerul este tratat permanent și unde sunt utilizate componente de automatizare fără cupru. Multe produse Festo sunt construire ca standard fără cupru, de exemplu cabluri realizate din materiale plastice. Conținutul de aliaje de

cupru este mai mic cu 6 procente la Festo. În plus, din 2017 Festo furnizează componente speciale la care toate piesele care generează frecare sunt lipsite de cupru - de exemplu rulmenții de ghidare.

Nici standardele mai ridicate nu reprezintă o problemă: dacă un producător de baterii vrea să fie sigur și să producă baterii în condiții de cameră curată, deoarece, în general, produsele standard Festo care sunt pe piață, îndeplinesc condițiile de cameră curată conform ISO6 / ISO7.

Mai multe despre Festo și industria auto la www.festo.ro/automotive Surse: 1. Electric car use by country - Wikipedia & 2.

Global sales of electric cars accelerate fast in 2020 despite pandemic | Electric, hybrid and low-emission cars | The Guardian

41

42

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SAF - Noua tehnologie de printare 3D, acum și în România Nutechnologies, pune la dispozitia Partenerilor săi din Romănia, noua Tehnologies SAF - Selective Absorption Fusion- destinată printării 3D, pentru producția în serie.

Selective Absorption Fusion™ este o tehnologie inovatoare, ce se regăsește doar pe echipamentele de 3D Printing H Series™, by Stratasys.

Concepută special pentru a îndeplini cu succes cerințele și nevoile inginerilor de producție, SAF deservește segmentul industrial pentru producția în masă a pieselor.

Bazându-se pe rezultatul a peste 10 ani de cercetare și dezvoltare, imprimantele 3D cu tehnologia SAF sunt capabile să ofere un cost competitiv per piesă și să garanteze performanță, calitate, consistență și fiabilitate, ceea ce asigură un nivel de satisfacție ridicată.

Tehnologia SAF utilizează un tambur rotativ pentru a depune straturi de pulbere pe suprafața de construcție și imprimă un fluid absorbant pentru a genera straturile piesei. Straturile generate fuzionează prin expunerea la lumină infraroșie, la trecerea unei lămpi peste întreaga suprafață de printare.

Tehnologia SAF efectuează aceste etape cheie ale procesului în aceeași direcție pentru a asigura o temperatură uniformă - și, astfel, consistență – pentru toate piesele printate, indiferent de amplasarea lor pe platforma de printare.

Gestionarea eficientă și omogenă a pulberii Sistemul inovator de gestionare a pulberii SAF Big Wave ™ garantează întotdeauna pulberea necesară pe întregul pat de printare, menținând o cantitate mare de pulbere stabilă termic. Excesul de pulbere este repus în circulație, minimizând expunerea termică și prevenind astfel deteriorarea. Prin urmare, cantitatea de pulbere nouă necesară pentru printare este mai mică, iar costurile de operare scad.

prelucrarea unei game largi de pulberi. Energia în spectru infraroșu este radiată pentru a fuziona zonele selectate și particulele subiacente.

Controlul strict al căldurii previne deformarea și pierderea calității, reducând vârfurile de temperatură necesare pe patul de pulbere și făcând tehnologia SAF ideală pentru producție.

Conform unei analize interne a pieței realizată de Stratasys, aplicațiile de producție prezintă cel mai mare potențial de creștere în sectorul printării 3D, cu o valoare de aproximativ 25 de miliarde de dolari până în 2025. Nu este o coincidență faptul că CONTEXT estimează că din 2020 până în 2024, veniturile obținute din imprimantele care utilizează tehnologia patului de pulbere polimerică vor avea o rată de creștere anuală de peste 21%.

Combinat cu imprimante 3D cu tehnologie FDM® și Origin P3 ™, Stratasys este bine poziționat pentru a deservi majoritatea aplicațiilor de fabricație, de la scule până la piese finale pentru diverse industrii. Tehnologia este în mod inerent capabilă să proceseze o mare varietate de materiale, cum ar fi poliamide și elastomeri, iar relațiile Stratasys cu companii de vârf din sectorul chimic o vor ajuta să aducă, rapid, noi materiale pe piață.

H350 Noua Imprimantă 3D Stratasys H Series H350, care utilizează tehnologia Selective Absorption Fusion ™ ca parte a platformei de producție, va fi disponibilă în România, începând cu această primavară, doar cu ajutorul Nutechnlogies, Partener Platinum Stratasys și, totodată, devenit cel mai mare HUB de Printare 3D din România.

Fluid de absorbție eficientă a energiei cu capete de printare de calitate industrială Tehnologia SAF este utilizată pentru a distribui selectiv fluidul HAF ™ absorbant de energie ridicată, pe zonele unui strat de pulbere, într-o singură trecere pe toată lățimea patului de printare. Capetele de imprimare industriale piezo-electrice distribuie una sau mai multe picături de lichid pentru a defini detalii, sau suprafețe mari, fără a compromite productivitatea. Tehnologia acceptă fluide funcționale unice și extrem de specializate pentru

www.nutechnologies.ro

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce facem cu bateriile din mașinile electrice dezafectate?

Mașinile electrice reprezintă în acest moment esența dezvoltării în industria auto. Până în 2030 Uniunea Europeană speră că vor există aproximativ 30 de milioane de mașini electrice pe drumurile din Europa, ceea ce reprezintă un ritm de creștere fără precedent până în acest moment.

Vehiculele electrice nu emit dioxid de carbon în timpul vieții, dar, la finalul acesteia este îngrijorător ce se întâmpla cu ele, în special cu bateriile.

Majoritatea componentelor unui vehicul electric sunt similare cu cele ale mașinilor convenționale, diferența însă este dată de bateriile li-ion care le acționează. Și asta pentru că, în timp ce pentru bateriile convenționale cu Pb există sisteme de reciclare la scară largă, pentru cele li-ion capacitatea de reciclare la nivelul UE este extrem de redusă.

Bateriile din vehiculele electrice sunt mai grele și mai mari decât cele din vehiculele convenționale, sunt compuse din celule li-ion individuale și, în cazul în care nu sunt manipulate corect acestea pot provoca incendii sau pot exploda. Întrebarea care se pune este: care este soluția?

Din punctul nostru de vedere soluția este extinderea numărului de capacități de reciclare a acestui tip de baterii la nivel european. În acest moment, la nivelul UE există doar 9 facilități de reciclare pentru baterii li-ion cu o capacitate anuală puțin peste 32.000 t.

De asemenea, din punct de vedere al proceselor de colectare, transport și dezasamblare a bateriilor din vehiculele electrice, ne aflăm în plină perioadă de pionierat.

De aceea, în 2019, câteva dintre cele mai mari organizații de transfer a responsabilității producătorilor în ceea ce privește deșeurile de baterii și acumulatori din Europa au înființat RENEOS, un sistem integrat care combină experiența și expertiza acestor organizații și a reciclatorilor de top din Uniunea Europeană într-o soluție destinată producătorilor auto.

Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor este singurul partener RENEOS din România și, în acest context, poate oferi suport producătorilor și importatorilor auto în ceea ce privește crearea unor sisteme funcționale de management al bateriilor din vehiculele electrice aflate la finalul vieții.

Din punctul nostru de vedere, creșterea exponențială a numărului de vehicule electrice preconizată la nivelul Uniunii Europene și managementul acestor vehicule, și în special a bateriilor la finalul vieții „active” a acestora, reprezintă în același timp o responsabilitate față de mediu și o oportunitate.

O responsabilitate pentru că aceste baterii nu pot fi aruncate la întâmplare și o oportunitate pentru că, în acest moment, cea mai apropiată facilitate de reciclare este în Germania, iar în viitorul apropiat numai Polonia

Elena Maria Gașpar, președintele SNRB a anunțat intenția de a construi o astfel de facilitate.

Suntem convinși că o astfel de facilitate de reciclare este posibilă în România şi este, totodată, absolut utilă. În primul rând ar crea locuri de muncă și ar asigura sustenabilitatea prin automatizare și digitalizarea proceselor.

Apoi, ar aduce venituri şi celor care o finanțează, dar și bugetului statului prin taxe și impozite. Ar fi benefică şi pentru noi, cei din această industrie, pentru că am scuti foarte multe costuri de transport, aprobări de transport și costuri enorme pentru reciclare în altă parte. Și, mai ales, ar reduce amprenta de carbon de la fabricație până la ieșirea din uz al vehiculelor electrice ceea ce ar reduce semnificativ presiunea poluării asupra mediului.

Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB) este o organizație non-guvernamentală și non-profit, înființată în 2010. Misiunea noastră este aceea de a prelua responsabilitatea producătorilor și importatorilor de baterii și acumulatori în vederea organizării unui sistem performant de colectare și reciclare a deșeurilor de baterii și acumulatori (DBA).

Mai multe detalii despre noi, găsiți pe https://www.snrb.org/ sau ne puteți contacta pe adresa office@snrb.org.

43

44

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Industria auto la un an de la debutul pandemiei de COVID-19:

Provocările actuale, trecerea către o mobilitate sustenabilă și măsurile fiscale adoptate de autorități Așa cum a fost preconizat încă de anul trecut, este dificil de estimat când pandemia de COVID-19 se va apropia de final, de aceea este prematur să luăm în calcul o întoarcere la modul de operare inițial. Cu toate acestea, industria își reia treptat activitatea, iar cifrele ne arată că măsurile de prevenție adoptate de producători au fost eficiente. „În ultimul an, am observat că dealerii auto au început să își adapteze activitatea, încercând să vină în întâmpinarea nevoilor clienților prin simplificarea proceselor de achiziții. În plus, pe lângă folosirea instrumentelor online deja existente, precum configuratorul mașinii, calculatorul de preț sau programarea unui test-drive, portofoliul de servicii oferit de către aceștia se extinde, astfel încât reducerea vânzărilor de autoturisme să nu îi afecteze foarte mult”, a menționat Alexandru Stanciu, Manager, Tax, Mazars România.

Clienții pot apela acum la dealeri pentru întocmirea documentației pentru programul Rabla, înmatricularea autoturismelor achiziționate sau chiar livrarea mașinilor direct la domiciliul lor. Ne aflăm într-un context în care jucătorii din sectorul auto trebuie să identifice oportunitățile industriei și în același timp să facă față noilor provocări.

Accelerarea cererii pentru autoturisme sustenabile La nivel global, există o presiune asupra sustenabilității sectorului auto în sensul limitării emisiilor de dioxid de carbon. „Reglementările UE impun producătorilor de echipamente originale (OEM) să reducă în medie emisiile la 95 de grame pe kilometru, astfel încât OEM-urile sunt supuse presiunilor de a-și alinia flotele cu reglementările în vigoare pentru a evita amenzile de neconformare”, a menționat Dr. Christian Back, Global Co-Head of Automotive Sector, Mazars, Europa.

Conform datelor publicate de ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România), pe parcursul anului 2020, producția de autoturisme din România a ajuns la 438.107 unități, înregistrând o scădere cu 10,67%, comparativ cu 2019, când au fost produse 490.412 unități. Statisticile arată un trend descendent și în cazul autoturismelor nou înmatriculate în 2020.

Nici anul 2021 nu aduce vești bune pentru industria auto. În luna ianuarie, în România au fost produse cu 10,71% mai puține unități față de aceeași perioadă a anului trecut. Cei doi mari producători din România, Dacia și Ford, au înregistrat niveluri de producție similare, realizând aproximativ același număr de unități în fabricile din Mioveni, respectiv Craiova.

Concomitent cu aceste constrângeri, se nasc și oportunități comerciale. Ford, unul dintre cei mai mari producători de autoturisme din România, a anunțat deja tranziția către un viitor 100% electric în Europa. Oficialii companiei au declarat că vor realiza o investiție de peste 1 miliard de dolari în modernizarea fabricii din Cologne, Germania. Ford estimează că până în anul 2026, 100% dintre automobilele vândute pe teritoriul UE vor fi electrice sau hibrid, iar până în 2030 toate automobile produse în Europa vor fi electrice.

Chiar dacă în prima parte a anului 2021, numărul înmatriculărilor de autoturisme noi în România a scăzut, observăm că preferința consumatorilor pentru autoturisme „verzi” (electrice și tip hibrid) cunoaște o creștere importantă (cu aproximativ 26%, comparativ cu anul trecut, conform datelor furnizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile - APIA).

Deși consumatorii tind să fie din ce în ce mai interesați de alternative sustenabile, costul acestor automobile este încă un factor decisiv în alegerile lor. Vehiculele electrice

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

rămân în continuare semnificativ mai scumpe decât celelalte tipuri de mașini, chiar dacă pe termen lung costurile cu combustibilul și întreținerea contrabalansează această diferență. Pentru a crește interesul clienților pentru autoturismele „verzi” va fi necesară colaborarea tuturor jucătorilor din industria auto pentru a identifica soluții accesibile, astfel încât costul de producție și, implicit, cel de vânzare al mașinilor să scadă și să devină o alternativă reală la autoturismele clasice. În același timp, autoritățile întreprind măsuri pentru a îmbunătăți parcul auto din România, care este unul dintre cele mai vechi din Europa. Recent, reprezentanții Ministerului Mediului au anunțat modificări importante asupra programului „Rabla” care să sprijine achizițiile de mașini noi sau electrice. Astfel se majorează prima de casare (de la 6.000 lei la 7.500 lei), în timp ce bugetul pentru achiziția de mașini electrice sau tip plug-in se dublează.

Pe lângă stimulentele acordate consumatorilor care cumpără astfel de mașini, autoritățile trebuie să continue să își îndrepte atenția și asupra îmbunătățirii infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice, autonomia fiind una dintre principalele preocupări ale acestora în momentul în care iau în calcul o migrare către o mașină „verde”.

Achiziția online a mașinilor prezintă un potențial ridicat 2020 a fost anul care a influențat cel mai mult piața de ecommerce, chiar și atunci când ne referim la autoturisme.

Producătorii și-au lansat site-uri dedicate prin care clienții își pot alege mașina dorită, pot verifica în stocul cărui dealer se află, iar după completarea tuturor documentelor, achiziția se poate realiza online, urmând ca livrarea să aibă loc la domiciliul clientului sau în showroom. Chiar dacă vânzările de mașini noi se confruntă cu o tendință descendentă, importurile de autoturisme second-hand continuă să se mențină la un nivel ridicat.

Brexit - o nouă provocare pentru industria auto Începând cu 1 ianuarie 2021, a intrat în vigoare acordul comercial de cooperare încheiat între Uniunea Europeană și Regatul Unit, prin care au fost agreate regulile generale de colaborare în sectorul auto. Cu toate acestea, producătorii de componente auto și autoturisme au fost nevoiți să analizeze și/ sau să readapteze cu atenție modelele de business existente, ținând cont de iminentele dificultăți practice cu care au început să se confrunte (costuri suplimentare pentru reorganizarea lanțurilor de aprovizionare, instruirea personalului, modificările aduse legislației, raportări suplimentare etc.).

Măsuri fiscale cu impact asupra optimizării fluxului de numerar Pentru a atenua impactul negativ al pandemiei COVID-19 asupra economiei, guvernele din întreaga lume au luat

măsuri drastice din punct de vedere fiscal. În decursul anului 2020, autoritățile române au venit în sprijinul mediului de afaceri cu o serie de măsuri fiscale, parte dintre ele fiind recent prelungite chiar până la începutul anului 2022, cu scopul de a atenua impactul negativ generat de pandemie, într-un context în care piața auto la nivel european se afla deja în declin încă dinainte de apariția acestei provocări globale. Reamintim aici eșalonarea la plată a obligațiilor bugetare, amânarea plății taxelor, accelerarea rambursărilor TVA, exceptarea de taxe în cazul sumelor acordate angajaților care lucrează în regim de telemuncă (în limita plafonului lunar de 400 lei) etc.

Toate aceste măsuri au fost completate la finalul anului 2020 cu cel mai important pachet de modificări aduse Codului fiscal și celui de procedură fiscală (consolidarea fiscală pentru impozitul pe profit, relaxarea condițiilor privind acordarea certificatului de amânare a plății TVA în vamă, deducerea integrală a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor începând cu 1 ianuarie 2022 etc.), măsuri de altfel solicitate de către mediul de afaceri de mai bine de 3 ani. „La nivel declarativ, autoritățile fiscale au transmis că prioritatea administrației fiscale pentru următorii ani este creșterea gradului de colectare a taxelor prin digitalizare.

Cu toate că experiența ultimilor ani ne-a dovedit că migrarea către o administrație fiscală digitală este un obiectiv îndrăzneț, am remarcat că în perioadele de criză, pașii spre digitalizare se parcurg mai rapid. La un an după declanșarea pandemiei, observăm că derularea inspecțiilor fiscale de la distanță a devenit o normalitate, autoritățile sunt mult mai receptive în a derula întâlniri prin intermediul platformelor online, iar un acces facil la informațiile solicitate reduce costurile administrative atât la nivelul contribuabilului, cât și al administrației”, a menționat Bianca Vlad, Tax Partner, Mazars România.

Evenimentele din ultimul an ne-au demonstrat că autoritățile fiscale și contribuabilii se pot mobiliza foarte rapid pentru a continua proiectele de digitalizare care până de curând stagnau. Observăm inițiativa ANAF de a implementa bunele practici din alte state membre ale UE, care au fost deja incluse în planul strategic publicat de autorități în vederea dezbaterii publice. Sunt măsuri așteptate de mediul de afaceri, care au ca scop simplificarea atât a colectării veniturilor la buget, cât și a modului de derulare a controalelor fiscale. Ne referim aici în primul rând la derularea mai facilă a inspecțiilor fiscale de la distanță, dar și la fișierul standard de audit SAF-T, care va asigura schimbul electronic de informații contabile și fiscale între contribuabili și autoritățile fiscale. SAF-T este prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili, în timp ce în perioada august – decembrie 2021 va putea fi utilizat voluntar. Înțelegem că la acest moment, ANAF lucrează la actualizarea listei contribuabililor mari și prin urmare, recomandăm tuturor companiilor să urmărească cu atenție publicarea acestei liste pentru a se putea pregăti din timp să facă față complexității acestui nou sistem de raportare.

Despre Mazars România În România, Mazars are o experiență de peste 25 de ani în audit, servicii de consultanță fiscală, financiară, contabilă, HR și salarizare. Puterea noastră constă în oamenii cu care lucrăm – echipa locală cuprinde 7 parteneri și 230 de profesioniști. www.mazars.ro

45

46

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

C&M Jeler, partener de bază pentru industria auto C&M Jeler este o companie autohtonă, cu experiență, aflată în topul furnizorilor de consumabile în industria auto din România, construită și dezvoltată de soții Cristian și Mirela Jeler. ”Calitatea produselor, valoarea echipei și pregătirea extrem de serioasă sunt atribute care recomandă C&M Jeler pentru parteneriate solide și trainice”, susține Mirela Jeler, director executiv al companiei.

Vă rog să ne descrieți în câteva fraze poziționarea și rolul companiei dvs, în cei 17 ani de business, în domeniul auto.

Mirela Jeler: În 2004 când am început această afacere, împreună cu soțul meu Cristian Jeler, consumabilele chimicale, principalul obiect de activitate la acel moment, erau cunoscute doar în serviceurile reprezentanțelor auto, și nici acolo într-o gamă foarte largă.

Am participat activ, de-a lungul anilor, la simplificarea procesului de reparații în rândul service-urilor mici și mari, făcând reparațiile mai ușoare și mai sigure. Încă din prima zi de activitate ne-am bazat pe puterea demonstrației și acest lucru a fost și a rămas definitoriu în parteneriatele noastre cu clienții. În baza demonstrației la produsele pe care le comercializăm, oferim transparență, iar clienții fac achiziții sigure, folosind produsele la capacitate maximă. În toți acești ani am fost un partener important în educarea industriei auto, în ceea ce privește eficiența timpului și creșterea calității lucrărilor. Prin folosirea produselor noastre premium în procesul de reparații se reduce timp, se câștigă spațiu de lucru și se crește profitabilitatea afacerii, aspect confirmat de cei mai importanți parteneri ai noștri, și nu numai, în repetate rânduri.

După 17 ani, C&M Jeler se află în topul furnizorilor de consumabile din industria auto, recunoscută prin calitatea excepțională a gamei de produse.

Care sunt produsele oferite de C&M Jeler în acest moment?

M.J.: Gama noastră include: consumabile chimicale, produse specializate reparații smart, scule, echipamente reparații aluminiu și altele, toate foarte atente la impactul asupra mediului. Printre principalele brand-uri pe care le reprezentăm în România se numără: KENT, Catalfer, Tengtools, Snap-On, Carbon, ProWoTech, Sehon. Avem parteneriate extraordinare cu furnizorii noștri, de a căror suport ne bucurăm în dezvoltarea companiei. Învățăm continuu de la furnizorii noștri, atât pe parte tehnică cât și de

business. Aceștia fiind corporații multinaționale, ne-au învățat sa adoptăm o perspectivă similară în gestionarea afacerii.

Care sunt principalele argumente ale C&M Jeler, în relaționarea cu partenerii sau cu potențialii viitori parteneri?

M.J.: Partenerii noștri găsesc la CMJ un consultant pregătit oricând să ofere soluții și în cele mai bizare situații. Atunci când pare că nimic nu se mai poate, noi sigur găsim o soluție. O valoare importantă pe care o găsesc la noi și care a fost pilonul de bază în dezvoltarea afacerii este integritatea, definită ca: „Te poți baza pe cuvântul meu”. Acest aspect, la care lucrăm continuu în ceea ce privesc produsele, echipa noastră, cultura organizațională ne-a ajutat în timp să depășim momente de tot felul, chiar să trecem peste un an pandemic, cu succes. Știu că sunteți o companie care investește continuu în dezvoltarea oamenilor prin programe inovatoare. Ce îi așteaptă pe oamenii care se alătură echipei CMJ? M.J.: Echipa este cea mai importantă resursă a companiei. Ne luăm timp important pentru a ne asigura că aducem oameni cu aceleași valori, oameni dornici de dezvoltare și creștere, care iubesc ceea ce fac. Am înțeles foarte devreme în business că dacă ne dorim o echipă puternică cu oameni deosebiți, pe care să ne putem baza, trebuie să investim și să lucrăm împreună la creșterea noastră, a tuturor. Încă din 2006 am făcut programe pentru dezvoltarea echipei, luând exemplu de la cele mai mari și importante companii din lume. De la schimburi de experiență internaționale, la training-uri și workshopuri specializate, la programe de coaching individual și de echipă și multe altele, pentru creșterea personală și, implicit, profesională a oamenilor noștri. Considerăm că un om valoros este în primul rând OM, și lucrăm să-l creștem. Ne iese în majoritatea cazurilor, mărturie stau oamenii de afaceri care au devenit unii, după plecarea din cadrul CMJ. Ne mândrim să fim un mic incubator de oameni de afaceri, fără să avem acest obiect de activitate, doar împărtășind ceea ce știm și suntem.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROFESII LIBERALE

47

48

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

49

Volanele pentru Porsche și Mercedes Benz se fac la Valtryp Oradea Compania orădeană Valtryp este exemplu de bune practici într-o carte de management editată de Societatea Academică de Management din România (SAMIRO).

Cu o vechime de peste 25 de ani pe piața automotive, Valtryp Oradea se mândrește cu clienți de renume mondial. Nume precum Porsche, Jaguar, Mercedes Benz, BMW, Toyota, Mitsubishi sau Volvo spun totul despre calitatea produselor fabricate la fabrica orădeană Valtryp. Este vorba despre volanele pentru mașini de lux care sunt îmbrăcate de angajații firmei orădene.

Valtryp este prima companie din România cu capital 100% românesc în domeniul automotive și a fost înființată în 1995 de Vasile Valeriu Trip. O companie multipremiată la nivel județean și național.

Începuturi „În 1995 am făcut primul export de volane tip Jaguar, 100 de bucăți. Unul l-am păstrat ca amintire. Fiind crescut la țară, tot timpul mi-am dorit să am o mașină. Și atunci, din mașină, am ales un obiect care m-a atras cel mai mult – volanul”, își amintește Vasile Trip de unde i se trage dragostea pentru volane.

Potrivit acestuia, menținerea și creșterea numărului de clienți, în timp ce alte firme au tras obloanele, se datorează respectării a cinci criterii importante: punctualitate, seriozitate, calitate, livrare la timp și preț bun. „Concepția mea asupra companiei poate fi asimilată unui raport de paternitate. Înființarea companiei este rezultatul unui vis personal, care, mai apoi, a devenit o realitate de care pot să spun că sunt mândru. După 25 de ani de activitate neîntreruptă, constat că principiile care au constituit premisa inițială a înființării și funcționării acestei companii au rămas nealterate. În primul rând, relațiile familiale care au primat între mine și colegii mei, au făcut ca aceștia să dezvolte motivație, devotament și implicare intense, care sunt și au fost instrumente esențiale în funcționarea acestei companii. În al doilea rând, pot afirma că profesionalismul, seriozitatea, prețul echitabil, calitatea și punctualitatea, constituie codul care ne definește identitatea față de clienții noștri. Consider că tocmai această consecvență principială a fost elementul care a fundamentat funcționarea, dezvoltarea și longevitatea companiei Valtryp”, subliniază Vasile Trip.

Hală nouă În luna octombrie 2019, Valtryp Oradea a inaugurat o hală nouă, dotată la cele mai înalte standarde, în Eurobusiness Parc II Oradea. Noua hală are o suprafață de 4.800 mp, fiind amplasată pe un teren de 7.000 mp.

Exemplu de bune practici Valtryp Oradea este exemplu de bune practici într-o carte de management editată de Societatea Academică de Management din România (SAMIRO): „Abordări și studii de caz relevante privind managementul organizațiilor din România în contextul pandemiei de COVID-19”, coordonatori: Ovidiu Nicolescu, Ion Popa și Dănuț Dumitrașcu. În carte, Valtryp Oradea reprezintă studiu de caz pentru adaptarea companiilor la criza actuală generată de pandemia de Covid-19. Pentru Valtryp, care aplică încă de la înființare responsabilitatea socială corporatistă, adaptarea a fost ceva firesc.

Managerul companiei consideră că singura modalitate de a atinge criteriile de înaltă calitate cerute de această industrie este de a cunoaște și a lua în considerare necesitățile operatorilor din producție. „Se poate afirma negreșit că producerea unei crize, precum cea determinată de Coronavirus, era destul de dificil de anticipat.

Din acest motiv, consider că primul aspect pe care îl putem învăța este acela de a avea în orice moment capacitatea și resursele de a susține o perioadă de suspendare a activității companiei. Al doilea aspect se referă la necesitatea disponibilității de a te adapta la implementarea de noi măsuri privind protecția sau siguranța resursei umane, cum ar fi testarea temperaturii, portul măștilor și mănușilor, crearea și utilizarea de zone pentru o eventuală dezinfectare, ș.a. Cea de-a treia lecție derivă din primele două, și anume că ar trebui dezvoltate un spirit și o abordare preventivă, reflectată în capacitatea de a crea și utiliza proceduri care să faciliteze depășirea dificultăților generate de situațiile de urgență”, conchide Vasile Trip.

50

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mentenanță proactivă și preventivă în industrie și agricultură, cu Leco Impex Utilajele defecte, opririle neprogramate și reparațiile făcute în mod necorespunzător reprezintă unele dintre cele mai mari cheltuieli pentru o fabrică sau afacere. Ținând cont de această realitate, venim în ajutorul partenerilor noștri cu un portofoliu complet de produse de calitate atât pentru After Market și mentenanță cât și pentru OEM, de la unii dintre cei mai mari producători din lume: SKF, KOYO, TOTAL, GATES, MEGADYNE, DONGHUA, IWIS, FESTO, PRESSOL, KTR

shopul Lecoimpex www.leco.ro și pot fi descărcate pe calculator sau telefon mobil. Folosind aceste softuri, puteți să calculați inclusiv durata de viață a unui rulment montat sau să verificați dacă produsele cumpărate sunt originale sau nu. În atelierul nostru propriu realizăm lanțuri cu diferite atașamente speciale, atât pentru aplicații de primă echipare cât și bucăți de 5 metri.

Confecționăm furtunuri hidraulice și asigurăm recondiționarea cilindrilor hidraulici prin schimbarea elementelor de etanșare.

Pentru că știm cât de importantă este predictibilitatea funcționării echipamentelor, știind că ungerea incorectă reduce viața rulmenților cu aproape 50%, din acest an proiectăm, instalăm și întreținem sisteme centralizate de ungere pentru toate tipurile de utilaje agricole și pentru cele utilizate în construcții.

Fiind specialiști în domeniu, pe lângă cele peste 60.000 de sorto-tipo-dimensiuni de piese de schimb din nomenclator, vă putem oferi consultanță tehnică și o serie de servicii utile, complementare vânzării produselor.

Având la dispoziție echipamente de ultimă generație, colegii noștri vin în ajutorul Dvs. pentru identificarea corectă a produselor, reproiectări sau optimizări precum și lucrări de mentenanță, cum ar fi schimbarea rulmenților, schimbarea roților de lanț sau de curea, înlocuirea etanșărilor, alinieri iar cu ajutorul partenerilor noștri vă putem ajuta și cu vibro-diagnoză, echilibrare dinamică sau termografiere.

Folosind cele mai noi aplicații informatice, oferim consultanță pentru calculul transmisiei prin curele sau prin lanțuri, alegerea rulmenților și a unsorii corecte pentru aplicația dorită. Anumite programe și softuri sunt accesibile și prin web

În parteneriat cu prestigiosul producător NADELLA din Italia, proiectăm și instalăm sisteme complete de ghidare lineară utilizabile la sarcini mari. Fie că este vorba de manipulare, ambalare, asamblare, tăiere sau doar mișcare lineară, aceste sisteme reprezintă soluția ideală, putând fi personalizate cu o gamă largă de accesorii în funcție de nevoile Dvs., pentru aplicații care presupun valori extreme ale sarcinii, vitezei, șocurilor, temperaturii sau atunci când este necesară precizie ridicată sau zgomot redus.

Contact ing. Bölöni Ottó-Csongor Manager Produse SKF & Coordonator echipa tehnică +40 744 335 119 produseskf@leco.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

51

La fel de ușor de utilizat ca un smartphone: viitorul sistem de operare KUKA va marca începutul unei noi ere în robotică La Hannover Messe, KUKA a prezentat în premieră noul său sistem de operare, iiQKA.OS, care va simplifica semnificativ utilizarea roboților. În perspectiva unui viitor al automatizării intuitive, rapide și puternice pentru toți, KUKA prezintă primele elemente ale viitorului său sistem de operare, iiQKA.OS. Noul sistem de operare va forma baza unui întreg ecosistem, oferind acces la o selecție importantă de componente, programe, aplicații, servicii și echipamente care sunt ușor de instalat, operat și utilizat.

Acest ecosistem iiQKA bazat pe iiQKA.OS va face posibilă pentru noii veniți implementarea automatizării fără formare specializată, îmbunătățind și simplificând în același timp procesul pentru experți. „Automatizarea este una dintre tendințele majore de astăzi.

Acesta este motivul pentru care KUKA își propune să pună la dispoziția tuturor automatizarea bazată pe robot, ca parte a „Misiunii 2030”,” spune Kristina Wagner, vicepreședinte Corporate Research & Director Robot X-perience Program.

Aici intră în joc noul sistem de operare iiQKA.OS compatibil cu ecosistemul iiQKA: se bazează pe o arhitectură software modernă și modulară, cu funcționalitate și funcții intuitive, ușor de utilizat, încorporate pe parcursul călătoriei utilizatorului. Va oferi astfel o introducere rapidă în robotică pentru începători și o îmbunătățire semnificativă a automatizării pentru utilizatorii experimentați.

Sistemul general de hardware și software este crucial Software-ul este mai important ca oricând pentru ușurința utilizării unui întreg sistem robot. Acest lucru necesită un sistem de operare intuitiv de utilizat și care să ofere acces la un ecosistem de componente, programe, aplicații, servicii și accesorii - precum noul iiQKA.OS. Robotul colaborativ LBR iisy va fi primul robot care va rula exclusiv pe noul sistem de operare compatibil cu ecosistemul iiQKA - în combinație cu controlerul KR C5 micro și noul dispozitiv de operare smartPAD Pro. Obiectivul KUKA nu este doar de a face robotica mai accesibilă pentru noii veniți, ci și de a-și dezvolta în continuare baza de clienți existentă. În următorii ani, obiectivul este ca fiecare produs KUKA să fie echipat cu noile ecosisteme iiQKA.OS și iiQKA - este un proiect de dezvoltare pe termen lung în care s-au făcut acum primii pași.

Rețea de parteneri și dezvoltatori Începând cu parteneri deja selectați, ecosistemul iiQKA se va dezvolta și va deveni o rețea deschisă de parteneri și dezvolta-

tori care furnizează hardware și software - de exemplu, grippere sau alte instrumente la capătul brațului, sisteme de camere pentru recunoaștere vizuală, senzor de siguranță, programe specifice tehnologiei sau aplicațiilor. Acest lucru este exemplificat de primii parteneri KUKA iiQKA Ecosystem Keystone Partners: SCHUNK, SICK și Roboception. Interfețele deschise și standardizate joacă un rol important aici, permițând partenerilor și dezvoltatorilor să furnizeze astfel de extensii hardware și software într-un mod simplu, valorificând puterea platformei de utilizare IIQKA.OS. Clienții finali și integratorii beneficiază de acest lucru, găsind rapid și ușor combinația potrivită de produse KUKA și accesorii pentru pentru aplicația lor particulară. Astfel, în următorii ani, ecosistemul va oferi funcționalități și servicii care fac ca portofoliul KUKA să fie mai flexibil și mai puternic, capabil să se adapteze și să se extindă la fel de repede pe cât cere piața.

Soluții inteligente pentru o experiență bună a utilizatorului Construită pe un kernel Linux, întreaga arhitectură a noului sistem de operare este concepută pentru o dezvoltare rapidă și ușurință în utilizare: iiQKA.OS va oferi rapid actualizări și upgrade-uri și mai multe funcții vor fi adăugate în timp. Noul sistem de operare va susține, de asemenea, limbajul robotului KUKA (KRL) existent. Acest lucru va permite clienților existenți care au experiență în KUKA.SystemSoftware să migreze fără probleme la iiQKA.OS în următorii ani și să continue să utilizeze fluxuri de lucru și coduri.

52

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noi provocări tehnologice la Hirschmann Automotive TM de Florin Marcel SANDOR

Ca urmare a unor proiecte de extindere a capacității de producție Hirschmann Automotive TM a demaract recent testarea unei linii full automate. Demersul este parte a unor proiecte ce presupun investiții și dotări de top. În industria auto a ultimilor ani apare tot mai pregnant necesitatea echipamentelor sau a liniilor full automate și introducerea conceptului de smart production.

Acest lucru înseamnă că producătotul dispune de infomații digitalizate complexe despre tot parcursul unui produs, putând verifica sau îmbunătăți procesul de producție. În această idee a super tehnologizării, ca urmare a complexitătii ridicate a noilor proiecte câștigate în ultimii 2 ani de Hirschmann Automotive TM, compania cu sediul în județul Mureș, parte a cunoscutului concern Hirschmann Automotive GmbH, a introdus recent primele echipamente pentru o line full automată. În acest moment noua linie se află în stadiul de testare / validare într-o zonă creată special pentru aceasta. Mai exact, zona se regăsește în cadrul segmentului 9 din TM2, deservind creșterea de capacitate pe partea de producție.

Conform conducerii companiei, partea de preluare fizică, instalare și testare, a fost făcută de către o echipă multidisciplinară, cu oameni din mai multe departamente atât locale, cât și din Austria. ”Prima linie full automată din cadrul companiei noastre prezintă o provocare nouă pe partea de utilizare și menținere, care duce la necesitatea de creștere a competențelor atât tehnice, cât și de operare a liniei în sine, asta incluzând atât ingineri, cât și operatori. Echipamentul este unul complex, fiind capabil să realizeze mai mulți pași de proces: ștanțare ->transport cu braț robotic pentru proces injectare -> injectare -> transportor robotic liniar pentru procesul de asamblare gumiță -> asamblare gumiță automat, cu ajutorul unui braț robotic care ulterior ajută la testarea produselor în baza testului integrat în echipament.

Având în vedere acest lucru, operatorii vor avea parte de un program de instruire specializat pe utilizarea echipamentului / liniei full automate. În decursul acestui an vom beneficia de un număr mai mare de astfel de echipamente și linii, similare cu cele menționate mai sus, acest lucru indicând retehnologizarea liniilor din cadrul companiei. Aceste provocări noi și benefice companiei ne vor ridica la un nivel superior de cunostințe și vom deveni mult mai competitivi pe piața automotive actuală”, a spus Sebastian Cândea, Director General Operațional al Hirschmann Automotive TM.

Angajator de top Cu cele două fabrici din județul Mureș, Hirschmann Automotive TM se numără printre cei mai importanți angajatori din Transilvania, în domeniul producției de cablaje si cabluri auto.

De 14 ani de când și-a început producția, Hirschmann Automotive TM se află într-o creștere permanentă. Compania din Parcul Industrial Mureș produce în special componente pentru industria auto, dar și cabluri pentru panouri fotovoltaice și senzori industriali.

Conform conducerii companiei există comenzi pe toată zona de activitate, cu accent pe segmentul de componente pentru mașini electrice.

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiect de 28 de milioane de euro O investiție de 28 de milioane de euro, din care circa 12 milioane de euro reprezintă ajutor de stat, este un obiectiv prioritar al companiei Hirschmann Automotive TM. Conform lui Paul Ilea, Director General Administrativ al Hirschmann Automotive TM SRL, undeva în iarna acestui an vor intra în producție noi linii. ”Am finalizat proiectarea noului spațiu de producție, care va fi funcțional din iarna acestui an. A fost o competiție multinațională în cadrul grupului, privitoare la acest proiect, la care competitori au fost atât fabrici noi, cât și țări în care Hirschmann Automotive nu avea deschise unități de producție. Am câștigat noi această competiție, iar investițiile vizează creșterea capacității de producție cabluri utilizate în industria auto pentru zona șasiu, respectiv pentru sistemul de frânare, suspensie, ABS și direcție. Activitatea se va desfășura într-o hală nouă, pe 9.128 de mp, care va cuprinde spații de producție și o magazie, automată în mare parte. Investiția vizează mai multe proiecte câștigate de Hirschmann Automotive TM, unul dintre acestea având ca beneficiar un important constructor de mașini.

Acest proiect va genera aproximativ 300 de noi locuri de muncă și va contribui la suportul pe care Hirschmann Automotive TM îl oferă economiei locale devenind unul din cei mai mari angajatori cu peste 1.600 de angajați și o cifră de afaceri de peste 100 milioane euro”, a subliniat acesta.

Pregătirea viitoarei forțe de muncă Legat de forța de muncă, ar mai fi de amintit faptul că Hirschmann Automotive TM investește permanent în dezvoltarea învățământului dual. Detalii ne-a oferit Liviu Andrei Sărăcuț, Head of Human Resources în cadrul Hirschmann Automotive TM SRL: ”În anul 2017 am inițiat un proiect de organizare a două clase de învățământ dual, în parteneriat cu Liceul Tehnologic Electromureș din Târgu Mureș, pentru specializarea – electromecanic.

Parteneriatul s-a derulat și pe parcursul anului școlar 20202021, cu interes tot mai mare atât din partea elevilor, cât și a companiilor din zonă.

Hirschmann Automotive TM este, de asemenea, interesată de o relație de colaborare strânsă cu tinerii studenți. Periodic, specialiști din cadrul companiei au întâlniri cu studenți din cadrul UMFST Târgu Mureș, pentru a le prezenta programe de practică, atât generală, destinată viitorilor ingineri, cât și programe adresate celor care pregătesc lucrări de licență ori disertație. În cadrul acestor întâlniri, studenții sunt informați și despre joburile disponibile în cadrul Hirschmann Automotive TM”.

Despre Hirschmann Automotive TM Hirschmann Automotive TM face parte din HIRSCHMANN AUTOMOTIVE GmbH. Clienții Hirschmann sunt producători premium de automobile și de subansamble din industria auto.

Activitatea de producție a companiei a început în decembrie 2007, primele produse fiind cablajele pentru sistemele de asistență la parcare.

Cu timpul, aceasta s-a extins și s-a diversificat, Hirschmann Automotive TM realizând peste 500 de tipuri de produse, în special pentru industria auto, dintre care amintim: cablaje pentru: senzori ABS, cutie automată de viteză, oglindă automată senzori de presiune, deschidere automată, accelerație electronică pentru automobile, motociclete și snowmobile, sistemele audio și video, instalație de putere din automobile, cablaje și adaptoare pentru instalația de putere din automobile hibrid, soluții de conectică în industria fotovoltaică.

53

54

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

55

56

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nosa Creative - locul unde creația publicitară se naște din educație, experiență și profesionalism

Nosa Creative este o agenție de creație publicitară, cu sediul în Bistrița. Agenția are în portofoliu lucrări și activități din sfera brandingului și a graficii publicitare, domenii îmbrățișate de fondator și echipa acestuia pe parcursul a mai bine de un deceniu de activitate. „Activăm de 10 ani în domeniul publicității. Încă din primul an de existență am fost în topul firmelor din județul Bistrița-Năsăud la categoria noastră, acolo unde an de an ne-am clasat în top 3. Prin aceasta nu vrem decât să arătăm că suntem atenți și ne preocupă performanța financiară și administrativă a firmelor prin care ne desfășurăm activitatea. Din grupul Nosa Creative fac parte agenția de creație Nosa Creative, editura Nosa Nostra, Transilvania Print – atelierul de producție publicitară și Galeria de Artă Concentric.” – Marin Ecedi, fondator Nosa Creative/ Transilvania Print/Editura Nosa Nostra.

De ce Nosa Creative?

Dincolo de trend, tendințe sau aspecte pur economice, Nosa Creative a apărut ca un „next step” absolut normal, fiind de fapt vorba de o cupolă deja bine conturată de experiența și sedimentele culturale, economice și sociale ale fondatorului. „V-am putea scrie definiții din cărțile de marketing sau să vă enumerăm diverse distincții, cel mai bine, credem, este să vă spunem cum lucrăm noi. Înainte de toate ne place să ne cunoaștem clienții, le ascultăm poveștile lor cu cel mai mare interes, dorim să cunoaștem tot despre afacerea pe care doresc să o promoveze, după care noi, la rândul nostru ne facem temele și găsim cele mai bune soluții pe care clientul nostru le-ar putea folosi. Educația noastră, cei ”șapte ani de acasă” nu ne lasă să facem lucrurile la întâmplare, ne ocupăm ca adevărați profesioniști de cele mai mici detalii” – Marin Ecedi, fondator Nosa Creative/ Transilvania Print/Editura Nosa Nostra.

Numele agenției, Nosa, provine de la denumirea veche a orașului Bistrița, menționată într-un document papal în anul 1241. Nosa Creative se mândrește cu istoria și valorile locale, iar în acest scop a lansat o serie de cărți de istorie și identitate locală, publicate în colecția „Bistrița Nostra – Fragmente de istorie locală” la editura Nosa Nostra.

Inclusiv locația Nosa Creative este una aleasă cu grijă, zona centrală a Bistriței, acolo unde se află agenția, te duce cu gândul către un burg transilvănean curat și educat, plin de viață, una chiar boemă, cu spirit creativ.

Marin Ecedi, fondatorul agenției, deține și Galeria de Artă Concentric, locație unde au fost realizate numeroase expoziții cu artiști cunoscuți nu doar pe plan local, ci și național (Horia Paștină, Paul Gherasim, Doina Mihăilescu,

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vinul din Podgoria Lechința – Transilvania” de Corneliu Gaiu. Proiectul este unul complex care include conceptul editorial, grafica, machetarea, realizarea fotografiilor și editarea, precum și munca de promovare a cărții și a cramelor locale.

Nosa Creative organizează și evenimente culturale, precum primul târg de vinuri din Bistrița: Bistrița Wine Festival. În vara acestui an va avea loc cea de-a doua ediție. Agenția a realizat și identitatea vizuală pentru acest proiect.

O parte din portofoliul agenției poate fi vizualizat pe siteul www.nosa.ro.

Marcel Lupșe etc.). A fost realizat conceptul grafic pentru albumele fiecărei expoziții, precum și tipărirea lor. La galerie au fost lansate în cadrul vernisajelor expoziționale și vinuri locale. Un eveniment special găzduit de Galeria de Artă Concentric a fost lansarea vinului iconic Navicella, unul din produsele de branding ale Nosa Creative.

Portofoliu În portofoliul lor se numără branduri naționale și internaționale din domenii variate precum: sănătate, construcții, finanțe, educație, cultură, HoReCa și industrie. De-a lungul anilor au colaborat cu instituții publice precum Primăria Municipiului Bistrița, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, Uniunea Artiștilor Plastici Bistrița. Într-un moment cheie al existenței agenției s-a închegat o colaborare cu Transilvania Broker, un client cu prezență națională, pentru care au fost realizate brandul, manualul de identitate și au fost organizate mai multe evenimente.

Tot de la începuturile agenției au colaborat cu firma RAAL S.A., unul din cele mai importante branduri născute în județul Bistrița-Năsăud, care a ajuns să fie unul din liderii la nivel mondial în fabricarea de schimbătoare de căldură şi sisteme de răcire modulare. Au realizat grafica pentru cataloagele, broșurile de prezentare, precum și pentru materialele necesare pentru participarea la importante târguri internaționale de specialitate.

Una dintre identitățile creionate de cei de la Nosa Creative este cea pentru vinul Navicella de la Crama Jelna. În anul 1520, a fost pictată în biserica din Jelna/Senndorf o copie a faimoasei fresce „Navicella” din anul 1300 realizată de pictorul Giotto di Bondone în bazilica Sf. Petru din Roma. „Navicella” reprezenta scena în care Iisus, mergând pe apă, ajunge la corabia în care se aflau ucenicii săi. Varianta originală a fost distrusă, însă “Navicella Transilvanica” e una din cele patru copii cunoscute în întreaga lume.

Pictorul frescei de la Jelna a fost plătit pentru munca sa în butoaie de vin de Jelna. De la această scenă pictată a fost ales numele pentru vinul premium. În alcătuirea etichetei s-au folosit elemente și reguli de compoziție specifice Renașterii, precum secțiunea de aur (the golden ratio).

Conceptul tuturor etichetelor Jelna și Dealu’ Negru sunt realizate de Nosa Creative.

Tot în zona dinamică și foarte vizibilă în acest moment a cramelor din Transilvania, Nosa Creative au realizat identitatea vizuală pentru brandul Crama Valea Ascunsă, una dintre cramele noi cu mare potențial din zona Teaca.

Cea mai recentă și mai amplă lucrare este proiectul de promovare a viilor și a vinului din arealul Bistriței. Proiectul include editarea și susținerea finaciară a unei cărți: „Viile și

„Ne-am propus și în mare parte am reușit să creștem odată cu brandurile locale create de noi. Am pornit la drum cu aceste branduri pe care le promovăm în continuare și ne dezvoltăm spre o clientelă tot mai diversificată. Acum avem în portofoliu branduri regionale și naționale” – Marin Ecedi, fondator Nosa Creative/Transilvania Print/ Editura Nosa Nostra.

Clientul nostru, ambasadorul nostru. „Istoria Nosa Creative se intersectează mult cu cea a companiei noastre, Transilvania Broker – Broker de asigurare. Am făcut multe lucruri bune și frumoase împreună.

Primul manual de branding al companiei a fost făcut de către Marin Ecedi acum vreo zece ani. Manual pe care îl folosim și azi, este la fel de actual. O altă dovadă în plus că ceea ce face agenția, face pe termen lung și face de foarte bună calitate” - Gabriel Login, fondator Transilvania Broker. „Mă bucur enorm de mult pentru că am putut colabora și o facem pe mai departe într-un mare fel. Cel mai greu de făcut este să înțelegi esența unui produs, a unei zone.

Durează și sunt extrem de multe variabile și elemente care trebuie așezate într-un mod frumos. Și cred că am reușit să facem asta foarte bine împreună, toate etichetele noastre, povestea, site-ul, roll up-uri etc. Orice ar fi pe partea de creație și publicitate le-am putut face întrun mod excepțional împreună. Echipa e foarte dinamică” - Darius Pripon, oenologul Cramei Jelna. „Sunt realmente legat de cei de la Nosa Creative. Încă de acum zece ani am început colaborarea cu tipărirea unor pliante pentru expozițiile mele de atunci de la Bistrița, de la galeria Arcade 24 și de la Muzeul de Artă din Cluj.

Tipăriturile au fost foarte bine primite și noi am continuat colaborarea. De-a lungul anilor am organizat împreună și expoziții la Galeria de Artă Concentric, o galerie foarte bine cotată aflată la kilometrul zero, în centrul Bistriței” Marcel Lupșe, pictor.

57

58

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O comună expansivă,

CĂIANU MIC, CAPITALA VĂII ȚIBLEȘULUI de Dorel VIDICAN

Comuna Căianu Mic, din județul Bistrița-Năsăud, se bucură de o administrație care aplică o viziune europeană în ceea ce privește dezvoltarea ei, intrând în ultimii ani într-o etapă de creștere dinamică, în care se investește și sunt implementate diverse programe de dezvoltare.

Am căutat să analizăm, în baza unor indicatori specifici analizelor de calitate a vieții, cum se reflectă toate aceste lucruri în viața comunității din Căianu Mic.

Gospodărirea comunei Drumurile, iluminatul, salubritatea, apa curentă și canalizarea reprezintă elemente fără de care nu se poate gândi o dezvoltare solidă și sustenabilă în toate domeniile, o zonă spre care administrația Comunei Căianu Mic, condusă de tânărul primar Paul Știr, a direcționat, cu rezultate importante, cele mai multe finanțări din fonduri europene și guvernamentale.

Buget mulțumitor pentru 2021 “Bugetul a fost aprobat în unanimitate, pentru că atât eu, cât și consilierii locali, ne-am comportat ca niște oameni responsabili. Ca niște oameni care am înțeles, indiferent de coloratura politică, faptul că este mai importantă dezvoltarea comunității noastre decât anumite orgolii politice pe plan local. Sunt 18.958.000 de lei, sumă din care 12.819.000 (adică 68% din buget) vor fi folosiți la asfaltarea de străzi, cămine culturale, zone de sport și agrement și alte investiții pe care administrația din Căianu Mic și le-a propus în acest an. 19% din buget va merge pe partea de funcționare.

Un procent de 7% va fi folosit la asistență socială, iar cheltuielile de personal reprezintă 6% din bugetul total. Vreau să demontăm acest mit pe care unii încearcă să-l consolideze, afirmând că primăriile cheltuie foarte mulți bani cu personalul, cu salariile bugetarilor” – primar Paul Știr

Drumurile comunale și străzile de interes local au necesitat ample intervenții, reușindu-se finalizarea lucrărilor la drumurile de legătură dintre Căianu Mic și Căianu Mare, Dobric – Ciceu Poieni, în prezent lucrându-se la modernizarea celor 46 de străzi din întreaga comună. La finalul lucrărilor, Căianu Mic va deveni prima comună din țară care va avea asfaltată în întregime rețeaua de străzi și drumuri. Pe raza întregii comune sunt în curs de amplasare indicatoare, iar în centrul satelor și nu numai, la căminele culturale, în stațiile de autobuz, parcuri, terenuri de sport, în zona școlilor și a grădinițelor, funcționează serviciul WiFi gratuit.

Locuitorii beneficiază de servicii de salubritate și colectare selectivă a deșeurilor, în timp ce iluminatul public este unul modern, pe bază de tehnologie LED, acesta fiind prezent pe toate străzile și stâlpii din satele comunei. În ceea ce privește alimentarea cu apă, în prezent sunt racordate la sistemul public de distribuție a apei un număr de 485 de gospodării, urmând ca în perioada următoare, în baza unei investiții cu fonduri europene de peste 7 milioane de euro, accesul la apă și canalizare să fie posibil pentru toți locuitorii comunei.

Agenda cultural-educativă, sănătate și timp liber În școlile și grădinițele din Căianu Mic s-au făcut investiții importante, atât din fondurile locale și guvernamentale, cât și din fonduri europene: construcții de la zero, reparații, renovări interior-exterior, recompartimentări, îmbunătățiri care creează un mediu plăcut de învățare și predare. Toate acestea sunt completate cu o bază materială modernă. “Una dintre prioritățile administrației a fost infrastructura educațională, în urma investițiilor localitatea devenind, prin modernizarea Liceului Tehnologic Ion Căian Românul, un centru educațional al Văii Tibleșului.

Au fost reabilitate și modernizate, de asemenea, Școala Gimnazială Dobric și grădinițele din localitățile Dobric și Căianu Mare, iar grădinița din localitatea Căianu Mic a fost construită de la zero, toate la standarde europene”, spune Paul Știr, edilul comunei.

Fiecare localitate componentă are un cămin cultural, până în prezent fiind amenajate la standarde moderne căminul cultural din centrul de comună, împreună cu parcul aferent, două terenuri de sport cu teren sintetic și nocturnă, precum și mai multe locuri de joacă. Pentru practicarea sportului și în timpul sezonului rece se lucrează la amenajarea unei săli de sport ultramoderne. În perioada urmă-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

toare, vor fi demarate lucrările de modernizare a căminelor culturale din localitațile Căianu Mare și Ciceu-Poieni, obiective finanțate din fonduri europene.

Sănătatea este, la rândul ei, un domeniu prioritar, în comună fiind inaugurat recent unul dintre cele mai moderne dispensare medicale, iar, cu sprijinul cadrelor medicale de aici, locuitorii vor avea asigurate servicii de medicină de familie și de stomatologie. La nivelul localității au fost demarate diverse campanii medicale sprijinite de primărie, iar pentru cei care nu se pot deplasa din diverse motive a fost pusă la dispozitie o mașină cu ajutorul căreia se oferă asistență medicală la domiciliu. În ceea ce privește turismul, în prezent se lucrează la o strategie care să valorifice potențialul turistic al zonei (Tăul Căianului, Izvorul Salin, Valea Poienilor), obiceiurile de Rusalii – Înstruțatul boului și vechile îndeletniciri ale locuitorilor, voștinăritul și prelucrarea pielii, pentru ca acestea să devină atracții turistice pentru cât mai mulți oameni. Într-o primă fază s-a trecut la întreținerea în condiții cât mai bune a căilor de acces spre aceste obiective, în principal drumuri agricole, cât și prin realizarea unor investiții care au avut drept scop regularizarea și decolmatarea râurilor și pâraielor din zonă.

ADMINISTRAȚIE

mună în a doua jumătate a secolului XIX, fiind adus în zonă de un armean din Gherla, Pavel Miron, zis Niglo.

Treptat, localnicii au început și ei să adune din localitățile Transilvaniei, și nu numai, la concurență cu sibienii din Avrig, faguri și reziduuri de faguri (numite și voștină), pe care îi transformau în ceară pe care o valorificau la comercianții evrei din comună, iar după instituirea comunismului - la Combinatul Apicol din Bucuresti. Îndeletnicirea a cunoscut o așa de mare dezvoltare, încât, la începutul secolului XX, căinarii aveau prese de scos ceara (șaitauă) instalate tocmai la Budapesta. După revoluție, din aproximativ 300 de familii care se ocupau cu voștinăritul înainte de 1989, au mai rămas doar câteva care practicau meșteșugul. Un reviriment puternic a avut loc în urmă cu câțiva ani, când mai mulți localnici au adus din străinătate utilaje moderne de prelucrat ceara în foi de faguri care se pun în ramele de stupi. Asa se face că, la ora actuală, Căianu Mic este principalul furnizor de faguri al apicultorilor din România. Marfa produsă aici ajunge și în țări precum Germania, Italia, Spania și Israel.

“Înstruțatul boului” și “voștinăritul” “Înstruțatul boului”, obicei agrar păstrat din vremea romanilor, are loc în fiecare an în a doua zi de Rusalii. Zeci de tineri mascați, “dracii” – cum le spun în această zi localnicii – se adună la Ciurgău (izvorul faimos al comunei), în capătul satului dinspre Dobric, pe jos, călare pe cai, îmbrăcați cât mai strident, fardați, cu ciorapi de damă trași pe scalpuri, cu peruci și rochii de domnișoare. Lângă ei, fete frumoase, îmbrăcate în costume tradiționale, împodobesc boul și-l urmează în alai si acompaniament de ceterași până la casa celui mai vrednic gospodar din sat. Acolo are loc un joc în care fetele sunt învârtite de le sar fulgii, dracii dansează cu ele, dar și… drăcește, ei între ei. După, cununa de flori de pe capul animalului este înfiptă pe coama casei, în semn de apreciere și bunăstare. Obiceiul se bucură de un real interes în rândurile mass-media internaționale, ultimii care au realizat un documentar pe această temă fiind canadienii de la TV5 Quebec. În ceea ce privește “voștinăritul”, acesta a apărut în co-

Ioan Căianu, cunoscut şi sub numele său latinizat de Ioannes Caioni sau maghiarizat Kájoni János, a fost un călugăr, ai cărui părinți sunt originari din Căianu Mic, care a contribuit la dezvoltarea culturii religioase şi laice în Transilvania secolului al XVII-lea.

Călugăr franciscan, deopotrivă muzician, organist şi tipograf, Ioan Căianu este cunoscut mai ales datorită unei culegeri impresionante de muzică veche, vocală şi instrumentală: Codex Caioni.

59

60

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Florin Ioani, președintele Asociației Țara Făgărașului:

„Turismul va revigora satul românesc” de Ion SURDU

Țara Făgărașului este una dintre cele trei asociații desemnate în iunie 2020 ca organisme de implementare a Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI). Într-un interviu pentru Transilvania Business, președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ITI Microregiunea Țara Făgărașului, Florin Ioani, primar al comunei Viștea, județul Brașov, a declarat că turismul este principalul domeniu în care se așteaptă investiții, acest lucru urmând să ducă la revigorarea satului românesc.

Care sunt așteptările microregiunii de la acest mecanism de finanțare; care poate fi cel mai important proiect?

Florin Ioani: Necesitatea acestei inițiative a venit din faptul că noi în zonă deținem un patrimoniu natural de excepție.

Ca unicitate a noastră sunt Munții Făgăraș, un brand al României. Aici sunt cele mai înalte vârfuri ale Carpaților din toată Europa. Aici putem vorbi și de un traseu pe creasta munților, de aproape 60 de km. Împreună cu cele 26 de UATuri din asociație ne-am gândit să creăm între Brașov și Sibiu, orașe-poli de creștere economică, o locație de sine stătătoare, o destinație - Țara Făgărașului. Aceasta se bazează pe trei piloni: munte, apă (râurile de munte, râul Olt și lacurile din munți) și colinele, acolo unde avem alt tip de vegetație - pădurile întinse de stejar și fag, pășunile întinse, neschimbate de mii de ani și care au o biodiversitate deosebită. Adică pe o suprafață destul de mică găsim toate formele de relief din România. Și, de ce să nu spunem, pe partea de deal avem și satele săsești. Aici se îmbină două civilizații - cea românească și cea săsească. Bisericile fortificate, partea de tradiții, obiceiuri care, îmbinate, pot crea o zonă nedescoperită a României. Ca strategie, noi spunem că, ajungând în Țara Făgărașului, vii să ai o aventură și nu neapărat o vacanță.

Așteptările noastre țin de faptul că o finanțare adresată zonei va crea o dezvoltare mult mai accelerată, cu proiecte îndrăznețe.

Astăzi ne putem gândi să legăm munții de dealuri printr-o autostradă de biciclete, pe o distanță de aproximativ 150 de km.

Este un proiect îndrăzneț, unul pilot. Ar fi foarte atractiv dacă am crea acele magistrale la poalele Munților Făgăraș, să ajungă pe malul Oltului și până în Podișul Hârtibaciului.

Dar toată activitatea noastră este pentru a crea cadrul de dezvoltare a mediului privat. Noi nu avem activitatea de a face turism. Dacă lucrurile vor funcționa, cu siguranță bunăstarea oamenilor va merge către administrația publică locală prin taxe și impozite, iar de aici vor rezulta și lucrări de infrastructură în ceea ce privește partea de domeniul public.

Sfatul celor din Delta Dunării, acolo unde s-a implementat primul mecanism ITI, este că o strategie bună este cheia succesului pentru astfel de proiecte. Cum caracterizați strategia pentru Țara Făgărașului?

F.I.: Dacă am vorbit de pilonii pe care se bazează strategia noastră, atunci ne referim la patrimoniul natural, care e cel mai important, fiind o zonă nu foarte mult urbanizată. În afară de patrimoniul natural, avem și brandul național Transfăgărășan, avem Mănăstirea Sâmbăta, Herghelia de la Sâmbăta, Cetatea Făgărașului, dar și alte obiective: Biserica Cisterciană de la Cârța, Vâltorile de la Lisa etc. Împreună cu modul de viață a oamenilor, acestea pot să creeze acea poveste frumoasă a Țării Făgărașului. Și dacă mai este și finanțată, va fi plină de succes.

Câți bani va primi în total microregiunea?

F.I.: Deocamdată nu s-au finalizat negocierile cu UE în ceea ce privește sumele. Dacă pentru Delta Dunării au fost alocați un miliard de euro în exercițiul trecut, noi sperăm la o sumă asemănătoare. Evaluarea noastră e de 2,5 miliarde de euro pentru a finaliza tot ceea ce noi ne propunem în Țara Făgărașului, dar nu stă în puterea noastră să decidem aceste lucruri. Dar aceste programe integrate nu întrerup și finanțarea națională.

Care sunt cele mai mari necesități ale microregiunii și în ce domenii credeți că se vor realiza cele mai multe proiecte?

F.I.: Pe partea de infrastructură într-un procent destul de semnificativ s-au mai rezolvat lucrurile în ultimii ani și mai sunt niște lucrări în curs. Dar eu cred că cea mai mare provocare a noastră este să revigorăm satul românesc. Cu toții constatăm cu regret și vedem că satele se depopulează tot mai mult, din cauza faptului că orașele mari sunt magnet pentru tineri, care merg și își găsesc serviciu în acele multinaționale care au preluat toată industria mare și au dus-o în fața calculatorului.

Astăzi, noi, în mediul rural, ne confruntăm cu aceste probleme de depopulare. Ne-am gândit că noi trebuie să facem lucruri pentru a veni în întâmpinarea lor și a le oferi și alte oportunități ca ei să-și găsească locul aici, în mediul rural.

Agricultura vegetală, dacă acum câțiva zeci de ani o făcea tot satul, astăzi o fac cinci-șase fermieri. Zootehnia, la fel. La fel și pe pomicultură. Cu siguranță nu putem stopa aceste lucruri.

Dar singurul lucru pe care eu îl văd că îl putem pune în loc este turismul. Trebuie să ne folosim terenul pe care îl avem: trebuie să folosim patrimoniul pe care îl avem, să-l punem în valoare și turismul este o activitate care poate crea bunăstare în zona

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

noastră. Este o activitate și o muncă inclusiv calificată.

Dacă populația este în declin în zona rurală, degeaba facem infrastructura, degeaba facem apă, canalizare și drumuri, pentru că nu mai avem cui să ne adresăm și cu siguranță aceste utilități nu vor funcționa, pentru că o stație de epurare este gândită pentru o anumită capacitate. Deci, obiectivul nostru principal e să creăm o destinație, Țara Făgărașului, și mai departe să putem să creăm și partea de dezvoltare ca oamenii să-și găsească locul și, de ce nu, să aducem o infuzie de tineri din alte zone care să se instaleze în Țara Făgărașului, să vină și să activeze aici.

Credeți că turismul nu a fost valorificat destul în zonă? Vă întreb în contextul în care recent ați anunțat lansarea unui brand local. Povestiți-ne despre necesitatea acestuia și modul în care va scoate satul românesc din noroi.

F.I.: Nu a fost valorificat. Am inițiat brandul Țării Făgărașului - creând o siglă, un manual de brand - anul trecut, plecând de la ideea că trebuie să facem lucruri și în domeniul acesta. Am apelat la specialiști, ca să ne ajute să stabilim direcția, ce trebuie să facem, cui să ne adresăm și ce și-ar dori lumea de la noi. Totul, plecând de la valorile fundamentale extrase de la oameni reprezentativi din Țara Făgărașului și duse mai departe prin cercetare către oamenii și către publicul pe care ni i-am dori să vină în Țara Făgărașului și care și-ar dori să ajungă la noi.

Am lucrat cu două societăți, suntem foarte mulțumiți de activitatea pe care ei au făcut-o. Nici la nivel național nu avem o lucrare de genul acesta făcută la un nivel calificat. Au fost niște inițiative, dar nu putem vorbi de un manual de brand al României. Tocmai de aceea, noi am zis că nu mai așteptăm după o strategie națională și am început noi să ne facem o strategie locală.

Anul trecut am avut câteva vizite ale bloggerilor și vloggerilor de travel, care au vizitat Țara Făgărașului și am fost declarați de către ei destinația anului 2020. A fost o situație la care nu ne-am așteptat, dar care ne-a adus o oarecare notorietate din acest punct de vedere.

Cum stă Țara Făgărașului la capitolul infrastructură turistică?

F.I.: Avem niște proiecte foarte importante care se întâmplă în zona noastră. Dacă până acum noi eram considerați totuși o periferie în județul Brașov, astăzi se simte foarte mult partea de intervenții în ceea ce privește infrastructura. Avem cel mai mare proiect din zona Centru, care se implementează la noi modernizarea „Drumului de sub munte”, de la Perșani până la limita cu județul Sibiu. Este un drum care traversează satele de munte, paralel cu drumul național, în valoare de 38 de milioane de euro. Noi spunem că e unul dintre cele mai frumoase

ADMINISTRAȚIE

drumuri din țară, pentru că e un pic retras de la poalele muntelui, pune în valoare muntele în ansamblu, adică îl vezi mult mai bine decât atunci când ești la poalele lui și pune în valoare și satele, cu arhitectura, cu tradițiile, cu produsele locale. Acest drum se va finaliza în proporție de 90% în 2021.

Al doilea drum important pentru noi este cel care leagă Complexul Turistic Sâmbăta de orașul Victoria - e un drum de 10 km, dar va dezvolta foarte mult zona respectivă.

Avem nevoie de a mări spațiile de cazare, pentru că Țara Făgărașului nu a avut un specific în ceea ce privește turismul și atunci va trebui să fie investiții serioase și din acest punct de vedere. Dar investițiile serioase nu înseamnă a strica partea de arhitectură și urbanism a zonei. Noi intenționăm să angajăm și un arhitect, încât el să valideze aceste lucruri care se întâmplă, astfel încât să fim atenți ca dezvoltarea să fie pe orizontală, nu pe înălțime. Să nu ajungem să facem blocuri în zone în care nu au existat niciodată nici măcar balcoane. În februarie 2019, primarii din regiunea Țării Făgărașului au anunțat că nu mai așteaptă ca Guvernul să construiască autostrada între Sibiu și Brașov și că se apucă ei, prin asocierea creată, să construiască drumul expres Mândra-Șelimbăr.

Care e situația acestui proiect, când vor începe lucrările?

F.I.: Proiectul a înaintat, în momentul acesta se află la exproprieri, din punctul de vedere al terenurilor. Dorința noastră ar fi să fie finanțat prin proiecte europene. În momentul de față este cel mai înaintat drum, ca proceduri de lucru, mai înaintat decât Sibiu-Făgăraș-Brașov. În momentul de față se discută să fie introdus pe partea de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență, proiecte care trebuie finalizate în maxim 3 ani. Dacă se va întâmpla așa, cu siguranță că lucrurile se vor schimba foarte mult, pentru că conform cercetărilor, cei mai mulți turiști care ajung la noi sunt turiștii din orașele mari, care au un oarecare grad de cultură, oameni cu studii superioare etc. Și atunci pe partea asta ei trebuie să ajungă pe o anumită infrastructură în Țara Făgărașului.

61

62

CONSTRUCȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiție de 600.000 de euro la Gilău asigură

SOROCAM, calitate și promptitudine în livrare de Ligia VORO | Foto: Alice Valeria MICU

Compania SOROCAM, membră a grupului francez COLAS, a investit 600.000 de euro pentru a deschide un nou punct de lucru la Gilău în județul Cluj. Stația de asfalt a fost pusă în funcțiune în primăvara anului trecut, iar reprezentanții Sorocam au reușit să încheie un număr impresionant de parteneriate. Mai multe detalii despre investiție, activitatea în epoca pandemiei și planurile de viitor ne-a oferit Alexandru Moldovan - reprezentant comercial zona Cluj-Arad, în interviul pe care l-a acordat revistei Transilvania Business.

Care au fost argumentele pentru realizarea investiției la Gilău de către compania Sorocam?

Alexandru Moldovan: Având în vedere că plecăm de la sloganul grupului COLAS, din care facem parte, “We open the way”, Clujul a devenit pentru noi o zonă cu potențial, încercând să ne aliniem trendului de dezvoltare național.

Analiza în urma căreia am ajuns la Cluj ne-a arătat faptul că putem încheia parteneriate serioase pe o piață stabilă, populată cu parteneri de încredere. Investiția de la Cluj a venit cumva natural, imediat după ce am reușit să acoperim piața vestică a țării, astăzi putând să ne lăudăm cu 3 unități de producție asfalt: București, Arad în 2018, Cluj în 2020. Practic, suntem singurii producători de mixturi asfaltice, emulsii bituminoase și agregate de carieră care își asigură întreaga cifră de afaceri din vânzare, fără a executa lucrări de infrastructură de transport rutier.

Care sunt cifrele investiției dezvoltate la Gilău – durata de realizare a investiției, suma investită – teren, echipamente, alte cheltuieli aferente?

A.M.: Ca în orice investiție, plecăm de la o estimare și ajungem să modificăm cifrele în funcție de nevoi. La final de investiții putem spune ca am atins suma de 600.000 de euro. Echipamentul de producție l-am relocat de la București, însă noutatea cu care venim în întâmpinarea clienților noștri este legată de monitorizarea calității de către un laborator de calitate propriu. În acest fel controlăm în permanență producția zilnică de asfalt. Mizăm pe o calitate superioară și o relație de parteneriat cu clienții. În acest sens, venim în piața clujeană cu un personal pregătit să răspundă oricăror standarde de calitate solicitate.

“Putem spune că a fost un an bun și criza sanitară, cu toate restricțiile ei, nu ne-a afectat. Rezultatele finale sunt chiar mai bune decât estimările și anul nou ne-a găsit cu toate investițiile propuse finalizate.”

Practic, investiția cea mai importantă este cea în resursele umane pe care le pregătim permanent pentru a reuși să fim mai aproape de nevoile clienților.

Dar cele tehnice – capacitatea stației de asfalt, respectiv emulsie, materiale utilizate, furnizori?

A.M.: Stația produce cca 80 de tone/oră, iar uzina de emulsie 100 de tone/oră.

De asemenea, furnizorii cu care lucrăm sunt recunoscuți pe piața locală ca fiind printre cei de top. Practic am reușit să ne înconjurăm de furnizori de calitate, în acest fel reușind să atingem unul dintre punctele extrem de importante într-o relație comercială, promptitudinea în livrare.

Care sunt cei mai importanți clienți care se regăsesc în portofoliul companiei dvs., cu precădere în aria de activitate a stațiilor de la Gilău și care sunt volumele pe care le livrați lunar?

A.M.: Stația de asfalt a început producția în primăvara trecută și am reușit să ajungem la un număr impresionant de clienți într-un timp relativ scurt. Acordăm o atenție si-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

milară tuturor clienților, indiferent de cantitățile pe care le livrăm către ei. Volumul propus pentru anul trecut a fost depășit chiar în condițiile în care criza sanitară a afectat multe afaceri. Estimăm o creștere graduală de la an la an, timp în care vrem să ne câștigăm poziția pe piața clujeană prin parteneriate serioase și corecte.

Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ați întâmpinat în dezvoltarea investiției și apoi în activitate?

A.M.: Este clar că vorbim de o perioadă dificilă în care totul este atipic, ținând cont de situația sanitară, însă toate provocările apărute ne-au determinat să ne adaptăm și să găsim soluții. Nu a fost ușor să ne sincronizăm în permanență cu etapele investiției, ținând cont de faptul că au existat multe restricții, însă decalajele ne-au permis să facem lucrurile ardelenește, încet dar bine. Ne-am direcționat atenția spre pregătirea personalului și a instalațiilor de producție.

Ce vă diferențiază și vă individualizează față de competitorii dvs.?

A.M.: Ne place să credem că pe piață este loc pentru toată lumea, nu am intrat în competiție cu nimeni, din contră. Mulți dintre producătorii de asfalt ne sunt parteneri și chiar clienți pentru emulsie. Au fost și situații în care aveau lucrări mai aproape de stația noastră de asfalt și au preferat să achiziționeze de la noi. Ne poziționăm pe piață păstrând direcțiile grupului COLAS din care facem parte: inovație, sustenabilitate și soluții pentru partenerii noștri, iar prin parteneri înțelegem atât clienți, cât și competitori.

Dacă ne păstrăm valorile după care ne ghidăm, Caring, Sharing and Daring, cu siguranță reușim să rămânem în piață fără să deranjăm pe cineva.

CONSTRUCȚII

Ce planuri de viitor aveți legat de stațiile de la Gilău?

A.M.: Motivația noastră este să ajungem în percepția colectivă ca fiind un partener de încredere. Planurile noastre sunt legate de dezvoltare, în primul rând să formăm o echipă puternică și să putem să satisfacem solicitările din piață, să împărtășim cunoștințele cu partenerii noștri, să dezvoltăm proiecte comune care să aducă plus valoare acestei industrii din care facem parte. Este mare nevoie ca în anii care urmează, autoritățile să acorde o atenție sporită sectorului de infrastructură și credem că vom fi un jucător important care poate să facă față celor mai înalte standarde solicitate.

Rezultatele apar ulterior.

Cum a răspuns Sorocam crizei sanitare și cum v-ați protejat angajații în această perioadă?

A.M.: Securitatea angajaților face parte din principalele preocupări ale departamentului SAFETY în cadrul companiei SOROCAM. În acest an, cu atât mai mult. Am pus la dispoziția angajaților în toată perioada necesarul de echipamente de 4 600.000 euro investiția Gilău protecție, am implementat în fiecare 4 3 unități de producție asfalt site în parte măsurile de distanțare 4 1 carieră de piatră socială și am încurajat telemunca, în 4 6 puncte de livrare emulsie. departamentele în care s-a putut. De asemenea, au existat periodic instructaje prin care angajații au fost informați cu privire la ultimele recomandări cu privire la criza sanitară.

Cum a evoluat piața pe care activați și cum credeți că va evolua în contextul crizei sanitare pe care o traversăm și a celei economice care se prefigurează?

A.M.: Există o incertitudine cu privire la perioada următoare, însă suntem optimiști și așteptăm finalul acestei crize sanitare. Avem certitudinea că ne vom adapta și unei perioade mai dificile, în cazul în care aceasta se conturează de anul viitor. Grupul COLAS activează din 1924 în această industrie și a trecut prin multe crize, mari sau mici, de fiecare dată reușind să facă față provocărilor, iar astăzi este lider mondial în sectorul din care face parte. În ceea ce privește anul pe care l-am încheiat, putem spune că a fost un an bun și criza sanitară, cu toate restricțiile ei, nu ne-a afectat. Rezultatele finale sunt chiar mai bune decât estimările și anul nou ne-a găsit cu toate investițiile propuse finalizate. SOROCAM a ajuns la 3 unități de producție asfalt, o carieră de piatră, 6 puncte de livrare emulsie.

Privim cu încredere spre viitor.

63

64

CONSTRUCȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aproape totul despre Programul ”Noua Casă” de Sandu TUDOR

În 2020, Programul ”Prima Casă” a trecut printr-o serie de modificări. Tehnic, nici nu mai vorbim de ”Prima Casă”, ci de ”Noua Casă”, după ce Guvernul a adus modificări de substanță programului.

Pentru că zilele acestea au fost stabilite toate detaliile, inclusiv bugetul, cei interesați se pot înscrie deja în Programul ”Noua Casă”, potrivit unui comunicat recent al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), entitate care a pus la dispoziție și un ghid oficial pentru accesarea creditelor.

Valoarea și dobânda creditelor ”Noua Casă 2021” se acordă în lei, pentru achiziția unei singure locuințe, iar valoarea maximă a creditului pe care îl poți accesa este de: 4 66.500 de euro - pentru locuințe a căror preț este de maxim 70.000 de euro, avansul solicitat fiind de 5%.

4 119.000 de euro - pentru locuințe a căror preț este de maxim 140.000 de euro, în acest caz avansul solicitat este de 15%.

Dobânda: este variabilă, calculată în funcție de Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) la care se adaugă o marjă fixă de maxim 2%.

Garanții, asigurări, durată Asigurarea obligatorie a locuinţelor (PAD) şi Asigurarea facultativă a imobilului, cesionate în favoarea Statului, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice şi a băncii, pe toată perioada de creditare.

Durata: maxim 30 de ani.

Cine poate aplica Dacă doriți să aplicați pentru un credit ”Noua Casă”, trebuie să vă încadrați în una dintre cele două situații: - Fie nu dețineți în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul/ soția nicio locuință, indiferent de modul în care a fost dobândită; - Fie dețineți în proprietate cel mult o locuință, cu o suprafață utilă mai mică de 50 de metri pătrați, dar care nu a fost achiziționată prin Programul ”Prima Casă”. În acest sens va trebui să dați o declarație pe propria răspundere.

Accesând Programul, veți avea calitatea de împrumutat în raport cu finanțatorul şi va trebui să dispuneți de avansul minim obligatoriu pentru locuința pe care o doriți şi de o sumă ce va fi blocată într-un depozit colateral, constituit ca garanție pentru acordarea creditului, blocat până la rambursarea integrală a creditului şi nepurtător de dobândă.

Suma va reprezenta echivalentul a trei rate de dobândă.

Programul nu are limită de vârstă şi poate fi accesat fie singur, fie împreună cu partenerul de viață, dacă îndepliniți amândoi criteriile de eligibilitate ale Programului.

Dacă unul dintre soți este sau a fost beneficiar al Programului, cu consultanță din partea băncii, există posibilitatea de a accesa creditul ”Noua Casă” doar soțul care îndeplineşte

CONSTRUCȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

condiția legată de accesarea unei singure locuințe în cadrul Programului şi care va avea calitatea de împrumutat, celălalt având doar calitatea de garant/coplătitor.

Garantul, persoana fizică, soț/soție al/a beneficiarului, este parte semnatară a contractului de garantare, are calitatea de co/ proprietar al locuinței achiziționate în cadrul Programului, îşi asumă toate obligațiile şi beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi beneficiarul.

Beneficiarii Programului vor trebui să îndeplinească în plus şi condițiile de eligibilitate cerute de banca cu care au decis să lucreze.

Mai multe despre locuința pe care o puteți cumpăra și la ce preț Programul ”Noua Casă” diferențiază locuințele în funcție de preț în contextul cerințelor legate de categoria locuinței, avansul minim obligatoriu şi procentul maxim de garantare astfel: - Cu un preț de maxim 70.000 de euro - majoritatea locuințelor achiziționate prin Program, noi, vechi sau consolidate. Pentru acestea avansul minim obligatoriu este de 5% iar procentul maxim de garantare de 50%.

- Cu un preț cuprins între 70.001 de euro - 140.000 de euro - locuințe NOI, inclusiv cele construite prin programele ANL, pentru care documentele de recepție la terminarea lucrărilor de construcții s-au semnat cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat.

Pentru acestea avansul minim obligatoriu este de 15% iar procentul maxim de garantare de 60%.

Programul permite şi achiziționarea unor proprietăți cu valori ce depăşesc 70.000/ 140.000 de euro cu condiția achitării diferenței din surse proprii.

Chiar dacă imobilul nu este finalizat, sau nu v-ați hotărât asupra locuinței pe care doriți să o cumpărați, puteți utiliza

creditul ”Noua Casă” optând pentru o Promisiune unilaterală de creditare, emisă de bancă, completată de o promisiune de garantare emisă de FNGCIMM. Valabilitatea maximă a promisiunilor de creditare/ garantare este de 18 luni.

Cât vă costă Pentru a afla costurile exacte ale unui credit ”Noua Casă” este necesar să solicitați informații băncii dar trebuie să fiți pregătit financiar pentru a acoperi următoarele: Avansul minim obligatoriu: 5% dacă locuința nu depășește 70.000 de euro sau 15% dacă are un preț cuprins între 70.001 - 140.000 de euro, calculat în lei la cursul valutar din ziua analizei.

Depozitul colateral - reprezentând contravaloarea a trei rate de dobândă, constituit pentru garantarea dobânzii.

Dobânda - IRCC + maxim 2% (IRCC = Indice de Referință pentru Creditele Consumatorilor).

Comisionul anual de garantare către FNGCIMM - 0,3% stabilit anual de MFP şi calculat la sold. Pentru locuințele

65

66

CONSTRUCȚII

de până în 70.000 de euro, comisionul se aplică la 50% din soldul creditului, iar pentru cele ce trec de 70.000 de euro, comisionul se aplică la 60% din soldul creditului.

Alte costuri: prima de asigurare a imobilului, taxele notariale pentru cumpărarea locuinței.

Ce este de făcut după ce ați găsit locuința Asigurați-vă că dispuneți de avansul minim obligatoriu şi depozitul colateral solicitat. Aveți în vedere şi alte cheltuieli generate de cumpărarea casei (taxe notariale s.a).

Alegeți banca cu care veți lucra şi pregătăți actele solicitate de bancă pentru dosarul de credit.

Banca va analiza documentația de credit şi după aprobarea finanțării va transmite către FNGCIMM solicitarea/ promisiunea de garantare prin intermediul unei aplicații web, ataşând în aplicație următoarele documente: - Promisiunea de garantare dacă este cazul; - Documentul de identitate al beneficiarului/beneficiarilor şi al soțului/ soției, dacă este/ sunt căsătorit/ căsătoriți, în copie certificată; - Declarația pe propria răspundere a beneficiarului; - Antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sau sub semnătură privată cu data certă; - Extras de carte funciară privind locuința ce urmează să fie achiziționată din finanțare, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data solicitării de garantare; - Certificatul de eficiență energetică pentru una dintre clasele A, B sau C; - În cazul acordării unei promisiuni de garantare se ataşează şi promisiunea unilaterală de creditare; - În cazul achiziționarii unui imobil care a mai făcut obiectul unei finanțări garantate în cadrul Programului, pentru care interdicția de înstrăinare a expirat, se ataşează şi acordul emis de MFP pentru înstrăinarea locuinței

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

achiziționate din cadrul Programului şi pentru ridicarea temporară a interdicției de grevare cu sarcini a locuinței achiziționate de către vânzător.

FNGCIMM analizează dosarul şi, dacă este corect şi complet, transmite băncii aprobarea prin intermediul aceleiaşi aplicații web iar beneficiarul va semna contractul de credit şi contractul de vânzare - cumpărare.

Prin această aplicație şi tu poți urmări unde se află dosarul- dacă este la Bancă sau la Fond şi în ce stadiu este. https://www.fngcimm.ro/informatii-solicitari-garantiiprima-casa. În cazul în care documentația trimisă de bancă la FNGCIMM în vederea garantării are nevoie de completări sau corecții, dosarul va fi returnat la bancă în starea ”Invalidat”.

Această stare nu reprezintă o respingere a dosarului ci o solicitare de completare sau remediere a unor erori. Deci, dacă vă aflați într-o asemenea situație, puteți afla motivele exacte în cazul dumneavoastră luând legătura cu consilierul bancar.

Este foarte important ca dosarele să fie transmise complet şi corect întocmite, pentru a evita retrimiterea la bancă şi apoi reluarea analizei.

Durata aprobării dosarului depinde foarte mult de cât de bine este pregătit dosarul!

Principalele motive pentru care se invalidează dosarele Cele mai frecvente motive de invalidare sunt legate de: - Lipsa documentelor obligatorii (o listă a acestora o găsiți pe www.fngcimm.ro); - Documente expirate sau ilizibile; - Informații completate greşit în aplicație etc.

Atunci când un dosar este invalidat, FNGCIMM completează în aplicația web ”Noua Casă” motivele invalidării

CONSTRUCȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pentru a fi văzute de consilierul de credit din bancă şi a putea fi operate completările/ corecțiile.

Ce ar mai trebui să știți după ce ați achiziționat locuința?

Pentru închirierea unui imobil achiziționat prin Programul ”Noua Casă” trebuie să obțineți în primul rând acordul băncii finanțatoare.

Ulterior, veți solicita în scris acordul Ministerului Finanțelor Publice - Direcția Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, la care veți ataşa acordul băncii.

Aceste două acorduri vă vor fi solicitate atunci când veți înregistra contractul de închiriere la administrația financiară de care aparțineți.

Pentru modificarea compartimentării, deschiderea unui sediu de firmă sau înstrăinarea locuinței achiziționate de peste 5 ani trebuie să vă adresați direct băncii şi Ministerului Finanțelor Publice - Direcția Generală de Trezorerie şi Datorie Publică.

După rambursarea integrală a creditului garantat, trebuie să obțineți acordul de radiere a ipotecii. Va trebui să vă adresați băncii finanțatoare care va trimite la FNGCIMM următoarele documente: solicitare de radiere, extras de cont de credit, declarația privind identitatea beneficiarului real - în cazul tranzacțiilor mai mari de 15.000 de euro, copia contractului de garantare, copia extrasului de Carte funciară pentru informare, alte documente (CI pentru beneficiarii căsătoriți, divorțați, moştenitori etc.), după caz.

FNGCIMM va emite acordul de radiere şi îl va transmite băncii într-un singur exemplar original. Eliberarea acordului se face cu respectarea termenului legal pentru soluționarea petițiilor, respectiv acela de 30 de zile de la data înregistrării solicitării de eliberare a acordului. În caz de divorț, pentru încheierea documentelor de partaj este necesar numai acordul băncii, exprimat în nume şi cont propriu şi în numele şi contul statului, pentru preluarea de către unul dintre soți a finanțării garantate şi a dreptului de proprietate asupra locuinței/ locuinței viitoare, ca efect al partajului, în condițiile legii.

Ulterior, Finanțatorul va transmite la FNGCIMM, pentru încheierea actului adițional la contractul de garantare, solicitarea de modificare şi documentele justificative (documentele de partaj, certificat de divorț, act adițional la contractul de credit, CI).

Dacă ați dori să vindeți locuința înaintea expirării perioadei de interdicție, de 5 ani de la data contractării creditului, legislația incidentă Programului ”Noua Casă” prevede posibilitatea înstrăinării imobilului în următoarele cazuri: a) Rambursarea integrală, anticipată sau la termen a creditului, cu acord de radiere emis de FNGCIMM, la solicitarea scrisă a băncii. b) Preluarea creditului de către o persoană eligibilă în cadrul Programului. Ulterior, la solicitarea scrisă a băncii, FNGCIMM va emite un act adițional. În cazul preluării contractului de finanțare, banca îşi dă acordul, atât în nume propriu, cât şi în numele Statului roman pentru preluarea finanțării şi a dreptului de proprietate.

FNGCIMM nu este mandatat să emită acorduri de înstrăinare.

Bănci partenere: - Banca Românească; - Banca Transilvania; - BCR; - BRD GSG; - CEC Bank; - First Bank; - Garanti Bank; - ING Bank; - Intesa Sanpaolo Bank; - OTP Bank; - Raiffeisen Bank; - Unicredit Bank; - Vista Bank; - Alpha Bank.

67

68

CONSTRUCȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Kroner Construct, soluții de succes în domeniul construcțiilor de Alin ZAHARIE

În peisajul economic mureșean își făcea apariția în anul 2007 firma Kroner Construct SRL, afacere de familie dezvoltată de Kroner Maria Magdalena din Reghin. „Construcțiile au reprezentat mereu o preocupare pentru familia noastră, tot timpul, în fiecare an construiam câte ceva.

Dintr-un hobby am dezvoltat această jucărie pe nume Kroner Construct care s-a transformat într-o nebunie, în sensul bun al cuvântului. Am angajat câțiva meseriași constructori și am început să construim în diferite localități din județul Mureș.

Mai mult de atât, am început să construim pensiuni, hoteluri și diferite alte lucrări publice în județul Brașov. Ca urmare a crizei financiare instaurate pe glob, în 2008 am renunțat la acest segment al construcțiilor din cauza faptului că firma a început să înregistreze pierderi”, au precizat reprezentanții Kroner Construct SRL.

De la construcții, la vânzări și distribuție Firma a început să se orienteze spre alte activități, fără să se îndepărteze de domeniul de bază, cel al construcțiilor. „În 2009, întâmplarea a făcut să intrăm în posesia unor utilaje și a unor cantități importante de materiale de construcții.

Nu am avut ce face cu aceste materiale și utilaje, fapt pentru care ne-am gândit să le comercializăm. Așa am ajuns undeva în 2011 să ne axăm pe comercializarea materialelor de construcții. Am cumpărat un teren viran, undeva sub Pădurea Mociarului de unde am încercat să vindem unele materiale din stocul existent. Ulterior am început să semnăm contracte cu firme producătoare, cu multinaționale. Astfel, am început să fim vânzători către clienții finali și distribuitori de materiale de construcții pe tot județul Mureș. Am mai achiziționat un nou spațiu, fostul SMA din localitatea Morăreni, comuna Rușii Munți unde am deschis un depozit de materiale de construcții. Am închiriat un spațiu în Tîrgu Mureș unde, de asemenea, am început să vindem materiale de construcții. Astfel, am înregistrat a o cifră de afaceri considerabilă, ajungând, la unele produse, să fim în topul distribuitorilor de materiale de construcții pe județul Mureș”, declară reprezentanții Kroner Construct.

Segmentul de producție Începând cu anul 2019, Kroner Construct are, ca obiect de activitate, și partea de producție, respectiv producerea elemenților pentru fundație. „Povestea legată de partea de producție a început ca o necesitate pentru noi. Cumpărând elemenți de fundație și pavaje de la diferite firme producătoare, transportându-le de la distanțe foarte mari, am considerat că și la noi s-ar preta așa ceva, dat fiind faptul că în zona Reghin sunt multe cariere

de piatră. Am zis să încercăm să producem noi elemenți de fundație și pavaje pentru segmentul de populație din jurul municipiului Reghin. Astfel, am contractat un utilaj performant din Serbia și ne-am apucat de treabă. Putem spune că în județul Mureș aproape că am ocupat piața acestor produse având contracte cu foarte multe firme. În prezent, produsele noastre au depășit granița județului Mureș, am ajuns să fim prezenți în Alba, Sibiu, Harghita, Sălaj și Bistrița-Năsăud”, spun cei din cadrul firmei Kroner Construct.

Perspective pozitive Kroner Construct SRL deține în prezent două depozite de materiele de construcții, în municipiul Reghin (strada Gurghiului) si Morăreni (comuna Rușii Munți), la care se adaugă punctul de producție din Reghin plus un spațiu achiziționat recent. „Locația unde avem punctul de producție este pe o proprietate privată care ne aparține și care este situată pe strada Ierbușului. Din primăvara acestui an am început să ne extindem, fapt pentru care am cumpărat fosta fabrică de cartoane din imediata apropiere locației noastre unde urmează să ne dezvoltăm partea de producție. În perspectivă, avem în plan montarea unei noi linii de producție dedicată exclusiv pentru pavaje”, au precizat reprezentanții Kroner Construct.

AFACERE

69

70

AFACERE

SĂNĂTATE

71

Aniversare marcată prin deschiderea celei de-a patra clinici de specialitate

Operații complexe efectuate în rețeaua de oftalmologie Dr. Teodor Holhoș Povestea rețelei de oftalmologie dr. Teodor Holhoș a început în urmă cu 10 ani, la Alba Iulia. Într-un interviu acordat Transilvania Business, fondatorul dr. Teodor Holhoș vorbește despre rețeaua care astăzi numără 4 clinici de specialitate, cea mai recentă în Sibiu, și 12 cabinete de optică medicală și despre operațiile oftalmologice performante pe care le realizează în cadrul acestei rețele oftalmologice.

Domnule doctor Teodor Holhoș, rețeaua pe care ați înființat-o în sfera oftalmologică numără 4 clinici de specialitate și 12 cabinete de optică medicală, la mai puțin de 10 ani de la deschiderea primei clinici din Alba Iulia.

Câtă muncă se află în spatele acestui succes?

Dr. Teodor Holhoș: Foarte multă (râde). Eu cred însă că atunci când faci ceea ce îți place, urmărești cu mult mai multă atenție obiectivul setat, și nu munca necesară pentru a-l atinge. Eu, alături de întreaga echipă, am muncit cu drag și încredere. Asta ne-am propus încă de la început.

Ați deschis cea mai recentă clinică, a patra, în Municipiul Sibiu. Ce tip de operații din sfera oftalmologica realizați în această clinică?

Dr. Teodor Holhoș: Acoperim toate tipurile de operații oftalmologice, mai puțin cele de transplant cornee. Pe partea de chirurgie refractivă, pentru eliminarea dioptriilor, realizăm toate tipurile de operații laser, inclusiv cele mai complexe, operațiile Presbyond, unice momentan în Transilvania. Realizăm totodată și operații de cataractă, cu implant de cristalin, operații de retină (dezlipire de retină, vitrectomii, etc.), care sunt complexe și extrem de delicate, operații de glaucom și pentru alte afecțiuni. În opinia dumneavoastră de specialist, care ar fi cele mai performante operații laser și cum argumentați performanțele menționate?

Dr. Teodor Holhoș: Cele mai performante operații laser sunt cele din generația a treia, ultima generație laser. Mă refer aici la operația SMILE, care oferă cel mai scurt timp de recuperare și rezultate imediate, iar pacientul nu resimte durere deloc în procesul de recuperare. Operația Presbyond, dedicată pacienților cu presbiopie cu vârsta de peste 45 ani, este cea mai complexă operație laser existentă, necesitând două lasere – unul cu femtosecunde și laser excimer customizat. Acestea sunt operații care acum câțiva ani nu existau, dar tehnologiile acestea evoluează foarte repede.

Ne oferiți câteva detalii despre aparatul Zeiss VisuMax, „vârful de lance” în chirurgia laser refractivă?

Dr. Teodor Holhoș: Zeiss VisuMax este o platformă refractivă, care include două lasere – laser cu femtosecunde și laser excimer, plus modulul Presbyond. Permite intervenții diferite sau combinate, timp în care pacientul nu se ridică deloc de pe masa de operație, aceasta se rotește practic între cele două aparate laser. Este singura platformă care oferă posibilitatea realizării operațiilor Presbyond, iar noi pu-

tem realiza toate operațiile laser aici – Presbyond, SMILE, FemtoLASIK, Excimer PRK. Succinct, care ar fi cele mai importante afecțiuni tratate cu succes prin intermediul operațiilor laser?

Dr. Teodor Holhoș: Toate viciile de refracție se pot opera laser, evident, în urma consultului de specialitate și investigațiilor specifice, care ne oferă indicația de operație în fiecare caz. Miopia, astigmatismul și chiar și hipermetropia se pot opera laser.

Putem opera chiar dioptrii de -10, combinat cu -5 cilindru, cu operația SMILE. Ca detaliu, pentru pacienți, ce durată de timp presupune o operație laser? Dar una cu implant pentru cristalin?

Dr. Teodor Holhoș: Operația Laser se realizează la ambii ochi în aceeași ședință și durează câteva secunde la fiecare ochi. Operația de implant de cristalin durează aproximativ 4-5 minute pentru fiecare ochi, cu mențiunea că se face în zile diferite la fiecare ochi.

Ambele operații se fac cu anestezie locală, cu picături.

Din punct de vedere medical, ce pacienți pot opta pentru un implant de cristalin? Care sunt cei ce pot efectua o operație laser?

Dr. Teodor Holhoș: Implantul de cristalin este recomandat în principal în cazurile de cataractă, acesta fiind singurul tratament pentru cataractă. Este recomandat și în cazurile de vicii de refracție care nu pot fi corectate cu laser sau unde există altă contraindicație de acest gen.

Aveți un număr de patru clinici. Unde anume vă pot găsi pacienții dumneavoastră?

Dr. Teodor Holhoș: Avem clinici în Alba Iulia, Sibiu, Turda și Mediaș, iar programările se fac telefonic sau online. Pacienții ne pot contacta de luni până vineri, de la 9:00 la 18:00.

72

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Câteva vorbe despre Chirurgia Orală și Maxilo-Facială cu Conf. Univ. Dr. Horațiu Rotar Chirurgia Orală şi Maxilo-Facială este adesea percepută, de fericiţii care n-au trecut în postura de pacienţi prin această secţie, ca fiind specialitatea care rezolvă problema extracției dentare complicate, ce nu poate fi finalizată cu succes de către medicul stomatolog, sau se ocupă cu tratamentul complicaţiilor dentare ce necesită rezolvare chirurgicală. Inexact şi incomplet.

Acestea sunt cele mai banale intervenţii, dar partea mai importantă a specializării o constituie tratamentul traumatismelor majore ale feței și oaselor maxilare, tumorile benigne și maligne ale capului și gâtului, malformațiile și diformitățile cranio-faciale, infecțiile majore ale sferei cervico-faciale etc. Despre această specialitate, am stat de vorbă cu Conf. Univ.

Dr. Horaţiu Rotar, de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, un medic ce semnează pe hârtie indescifrabil, dar adevărata semnătură e cea pe care o lasă, la propriu, în viața pacienţilor.

ca fiind foarte traumatice. De aceea, cei care iubim profesia medicală nu trimitem în eter, pe canale media, astfel de imagini sau povești de viață. Respectăm secretul profesional și intimitatea pacienților noștri.

Domnule doctor, care este imaginea obișnuită pentru dumneavoastră în sala de operație?

Conf. Univ. Dr. Horaţiu Rotar: Suntem obișnuiți să vedem oameni desfigurați de diversele afecțiuni din sfera specialității noastre, zdrobiți, afectați în adevăratul sens al cuvântului. Dar această imagine o păstram doar pentru noi, oamenii obișnuiți percepând aceste imagini

E chiar poetică exprimarea aceasta, „abordarea ţesuturilor”. În ce constă, de fapt?

Conf. Univ. Dr. Horaţiu Rotar: Este vorba de accesarea focarelor de fractură, a tumorilor sau a celorlalte procese patologice prin incizia pielii și disecția țesuturilor din jur. În specialitatea noastră abordurile ajung frecvent de la claviculă până la baza craniu-

Cum se desfășoară lucrurile în sala de operație?

Conf. Univ. Dr. Horaţiu Rotar: Totul începe cu pregătirea preanesteziologică, cu administrarea anesteziei generale, când toate funcţiile biologice – respiraţia, circulaţia, analgezia – sunt controlate şi asistate, iar apoi se trece la abordarea ţesuturilor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lui. Ele se pot extinde și în alte arii, atunci când recoltăm țesuturi de la distanță pentru a realiza plastia defectelor rămase după rezecțiile oncologice sau traumatismele cu pierderi de substanță. Așa se întâmplă în situațiile în care recoltăm lambourile microchirugicale de fibulă (pentru reconstrucția mandibulei), anterolateral de coapsă sau antebrahial radial (pentru reconstrucția părților moi orale sau faciale), totul depinzând de complexitatea defectului postoperator. În orice caz, în intervenţiile majore şi abordurile sunt pe măsură. Desigur, nu toate cazurile necesită astfel de abordări. Din fericire, Chirurgia Orală şi MaxiloFacială este o specialitate foarte versatilă şi complexă în acelaşi timp.

Din ce aţi relatat, se ajunge la a desface o jumătate de faţă sau chiar mai mult?

Conf. Univ. Dr. Horaţiu Rotar: Desigur, astfel de situații sunt ceva absolut obişnuit. În ciuda percepției laice despre noi, aceea că am fi cei ce practicăm cu succes extracția dentară dificilă, fapt de altfel real, ne ocupăm de intervenții mult mai complexe. Acestea, pe lângă îndepărtarea procesului patologic, au rolul de a restaura atât funcția normală cât și estetica cervico-facială.

Odată ajuns medic specialist, pregătirea profesională continuă. Este o realitate a fiecărei zile. Pe de altă parte, vă găsim muncind şi în sistemul de stat şi în clinica privată.

Conf. Univ. Dr. Horaţiu Rotar: Fugim în practica privată pentru a ne câştiga onest existența, dar puțină lume se gândeşte că asta scade performanţa sistemului sanitar de stat. Dacă plecăm la ora 15 din spital ca să mergem în instituțiile medicale private, deoarece de acolo ne câștigăm real existența, nu reușim să ne pregătim teoretic atât cât ar trebui, pentru că toată ziua ne este ocupată de muncă. Seara, nu întotdeauna mai reuşim să citim literatura de specialitate și să ne pregătim așa cum am dori. Lăsăm multe lucruri pentru sfârşitul de săptămână. Când pentru a ne pregăti, ne neglijăm viața privată și familia.

Citim, ne pregătim pentru cazurile din fiecare zi, dar când mai facem cercetarea medicală? Ne uităm la colegii din străinătate şi ne întrebăm de ce au atât de multe articole publicate? De ce au atâtea cercetări clinice? De ce

SĂNĂTATE au asemenea baze de date? Răspunsul e simplu: de la ora 8 la ora 18, cu un salariu decent, într-un sistem sanitar funcţional se pot face multe. Dar la noi, de la 7 dimineaţa până la ora 15 trebuie să dai randament, iar apoi, de multe ori epuizat deja, să mergi la cabinetul privat, ca să-ţi câştigi existenţa. Astăzi, în ciuda măririlor salariale nu se poate trăi prea ușor, pentru poziția și cerințele socioprofesionale ale medicului, doar din sistemul sanitar de stat. Nu ne dorim să trăim din mila pacienţilor, stând cu buzunarul deschis. De aceea, marea majoritate a doctorilor merg în privat pentru a-şi întreţine familiile şi viaţa personală, dar asta scade semnificativ performanţa sistemului public. Din păcate, lumea închide ochii la aceste probleme, guvernanţii o fac mai abitir: „Lasă-i pe doctori, că se descurcă ei!” O atitudine contraproductivă pentru sistemul public. Cei mai mulți dintre colegi chiar nu se limitează la veniturile publice și lucrează și în sistemul privat pentru a-și câștiga onest existența.

Tehnica şi instrumentarul răspund complexităţii afecţiunilor?

Conf. Univ. Dr. Horaţiu Rotaru: Medicina progresează constant. Noi, în România, în specialitatea noastră, nu suntem asemenea colegilor noştri din străinătate, adică nu suntem neapărat în vârf, dar nici departe. Ținem trena, încercăm să fim aproape. Dar pentru a reuşi aşa ceva avem nevoie de eforturi semnificative. Încercăm, cel puţin în ceea ce priveşte rezolvarea patologiei existente, să nu stăm departe de performanţele europene şi internaţionale în domeniu. Efortul presupune atingerea mai multor paliere, de la infrastructură la cunoștințe, la pregătirea noastră profesională continuă. Cazuri sunt foarte multe, atât de oncologie, prezentă prea des şi la vârste tot mai tinere, cât şi de traumatologie sau aparținând altor subdomenii ale chirurgiei orale și maxilo-faciale. Patologia oncologică din sfera oro-maxilo-facială, malformaţiile, diformităţile precum şi traumatologia și, în general, patologia oro-maxilo-facială, este, practic, rezolvată în totalitatea ei în clinicile de la Cluj. Clujul are o echipă de profesionişti în Chirurgia Orală și Maxilo-Facială, grație înaintașilor noștri și calității școlii medicale clujene.

De aceea ne bucurăm de atractivitate și respect din partea pacienţilor. Ei vin din toate colţurile ţării, de la nord la sud şi de la est la vest.

73

74

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Comorile de sub carcase. Reciclarea “electricelor” prinde aripi în Ardeal Un grup de firme cu fabrici în Cluj și Buzău și-a propus să facă bani din ceea ce, de obicei, românii aruncă sau depozitează pe unde apucă prin acasă: produsele electrice și electronice uzate. De fapt, o sursă importantă de aur, platină sau cobalt, cu o singură condiție: eliminarea substanțelor și materialelor periculoase.

“Fabrica GreenWEEE de la Buzău a apărut în 2009, cea din județul Cluj, în 2018. La Câmpia Turzii se reciclează televizoare cu tub cinescop (inclusiv cele alb-negru), frigidere, monitoare, la Buzău, baterii, mașini de spălat, televizoare LCD. Aici prelucrăm ceea ce vine din zona TransilvaniaBanat, maximum ajungem până în Suceava, iar în sud, până în Mehedinți. Am început timid, cu câteva frigidere, apoi producția a ajuns la două schimburi, însă capacitatea poate fi mărită.

Câmpia Turzii a fost aleasă pentru unitatea de producție datorită faptului că se află la întretăierea a două autostrăzi: A3 și A10, pentru că am preluat hala gata construită, deci doar a trebuit să o reamenajăm, dar și pentru că existau deja utilitățile, nu în ultimul rând pentru bazinul de mare de forță de muncă pe care se conta, ținând cont că pe platforma fostului combinat Industria Sârmei, pe care am ridicat unitatea, lucrau la un moment dat 9.000 de oameni”, spune directorul fabricii turdene, Aurel Pop. Deșeurile electrice și electronice (DEEE) care vin aici provin de pe piața locală, de la operatori economici autorizați, colectori, prin contracte cu mari producători sau retaileri de electronice și alte companii. Televizoarele se iau bucată cu bucată și se dezasamblează manual, pe componente: tub cinescop (din care se scoate partea de plumb), sticlă, cabluri, plastic, în total 12 componente care se sortează fiecare containere separate. Din frigidere se valorifică inclusiv capacul de placaj.

Șomerii au dispărut „peste noapte” La a doua linie de producție a fabricii, cea automatizată, carcasa și radiatorul frigiderului se presează, iar după ce sunt eliminate agentul frigorific și uleiurile minerale, se mărunțesc într-o moară specială, rezultând oțel, aluminiu, spumă poliuretanică, pelete folosite drept combustibil în fabricile de ciment. Unele componente din plastic devin materie primă pentru tăvițele de frigider. Multe dintre produsele obținute iau drumul exportului, în Germania sau Polonia, deoarece la noi puține fabrici pot prelucra acum aceste componente rezultate din reciclare.

“Bateriile sunt cele mai toxice; am văzut cazuri în care acumulatorii din telefoane foarte vechi erau deja umflați, aceștia reprezintă un mare pericol de incendiu. De altfel, noi îndepărtăm întotdeauna bateriile din aparatura electronică, după care sunt depozitate în butoaie de tablă, umplute cu nisip. Acumulatorii de tip litiu-ion sunt cei mai

periculoși. Eliminăm din aparatele de răcire (frigidere, vitrine frigorifice) freonul, ciclopentanul; prin recuperarea acestor substanțe se poate obține un combustibil folosit la incineratoare.

La noi în țară cea mai mare problemă o reprezintă deșeurile din plastic, mai ales cele de tip pet. Sunt câteva fabrici care procesează peturi în Mureș, Cluj sau Iași, însă ele nu sunt îndeajuns. Dacă nu vom ști cum să gestionăm situația, plasticul ne va invada”, atenționează Pop. Nu demult, compania a recepționat și prima baterie uzată de mașină electrică: deocamdată procesul de reciclare se realizează într-o unitate din afara României, însă pe măsură

MEDIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ce aceste autovehicule vor pătrunde tot mai mult pe piața locală, vor fi și ele reciclate în țară.

Platforma industrială din Câmpia Turzii va renaște, principalul atu fiind proximitatea față de autostrăzi, spune șeful filialei GreenWEEE. “Când am venit aici, am avut surpriza să constatăm că nu erau chiar atât de mulți șomeri pe câți credeam; asta deoarece mulți dintre oamenii care au muncit aici fac acum naveta la fabrici precum De’Longhi, Bosch, Emerson, în parcurile industriale Tetarom din Jucu și din Cluj-Napoca. Alții au plecat la muncă în străinătate, însă unii s-au întors, după experiența în străinătate, în fabrica noastră. Dintre cei aproape 100 de de angajați ai noștri, 15 sunt de etnie romă, fiind foarte apreciați ca buni meseriași.

De altfel, unul dintre ei a fost avansat chiar ca șef de echipă”.

Preluați de Abris Capital De la înființare, unitatea din județul Cluj a reciclat o jumătate de milion de frigidere, televizoare și monitoare. Aceste echipamente electrice conțin - în afară de substanțe periculoase - aur, argint, platină, paladiu, cupru, aluminiu.

Reciclate corespunzător, ele sunt refolosite ca materie primă secundară. GreenWEEE are o capacitate de tratare de 100.000 tone/an în cele două fabrici, cu 450 de angajați.

Investițiile în cele două unități s-au ridicat, până acum, la 25 milioane de euro. De la începutul activității, compania a conservat, prin reciclare, 4 milioane tone de CO2. Ea face parte din Green Group, un parc integrat de reciclare prezent pe piața europeană cu fabrici în România, Lituania, Slovacia, care se ocupă de la colectarea deșeurilor reciclabile la valorificarea lor în produse noi.

Diviziile sunt împărțite astfel: GreenWEEE reciclează echipamente electrice, cabluri și componente din industria auto, GreenTech este cel mai mare procesator european pentru deșeuri pet, GreenFiber International e lider european în producția de fibră sintetică, GreenGlass Recycling procesează deșeuri de sticlă postconsum, iar Eltex Recycling e furnizor integrat de servicii de management al deșeurilor. Companiile au specific diferit de reciclare și producție, reușind să trateze anual 320.000 tone de deșeuri. În 2016, Green Group a fost preluat de Abris Capital Partners, un fond de private equity dedicat investițiilor în Europa Centrală și de Est, cu investiții de capital de 1,2 miliarde de euro.

“La nivel european, în ultimii 20-25 de ani, îngrijorarea cu privire la mediul înconjurător a adus o creștere masivă a reciclării. În acest context am pornit și noi activitatea, având motivația de a crește și a recupera deșeurile puse pe piața din România, prin construirea celui mai mare parc integrat de reciclare, Green Group.

Odată cu aderarea la UE, România și-a schimbat abordarea în ceea ce privește managementul de mediu, prin transpunerea directivelor europene. Cu toate acestea, drumul către alinierea la cerințele de mediu prezintă încă diverse obstacole. Reciclarea este o industrie complexă, în care companiile noastre au investit 200 de milioane de euro, creând direct 2.000 de locuri de locuri de muncă „verzi” în România în ultimii 19 de ani”, rezumă managementul Green Group.

Distrug informațiile din echipamentele IT De la deschiderea primei linii de producție, în 2009, GreenWEEE a reciclat 8 milioane de frigidere, televizoare,

monitoare și telefoane mobile. Aici ajung pentru reciclare echipamente frigorifice şi de aer condiţionat, aparate electrocasnice, unelte electrice sau echipamente informatice şi de telecomunicaţii. “Am reușit, chiar în perioada de pandemie, să instalăm linia de reciclare pentru ecranele plate cu suport online din partea producătorului și al echipei noastre dedicate. Tehnologia, achiziționată din Suedia, are o capacitate de tratare de 2.500 tone/an. Cantitățile de ecrane plate (LCD) tratate în primele luni au fost de câteva sute de tone, bazate pe stocurile colectate înainte de începerea pandemiei.

Pentru că LCD-urile conțin tuburi fluorescente, procesul de tratare se focusează pe extragerea substanțelor și materialelor periculoase, în special mercur, îndepărtat în mediu controlat. Restul fracțiilor rezultate (metal și plastic) sunt tratate cu ajutorul echipamentelor existente în cadrul GreenWEEE, apoi reintroduse în circuitul economic, ca materii prime secundare. Prin reciclare, recuperăm 98% din materiale, salvând resursele naturale și promovând economia circulară”, spun cei de la Green. Există multe avantaje în reciclarea vechilor dispozitive electronice și pentru companii, nu doar din motive de mediu, ci și pentru securitatea datelor și a mărcii, inclusiv distrugerea informațiilor din echipamentele IT.

Ce produse se obțin din DEEE 4 Fierul din reciclarea frigiderelor este folosit la fabricarea blocului motor al mașinilor; aluminiul și cuprul, pentru fabricarea caloriferelor; plasticul, pentru a fabrica alte produse cu acest component (frigidere, aparate de aer condiționat).

4 Filtrele de cafea, prăjitoarele de pâine, aspiratoarele, mașinile de spălat sunt transformate în cabluri, plăci de circuit integrat.

4 Plasticul de la cafetiere sau de la fiarele de călcat folosește la fabricarea instrumentelor muzicale (chitare).

4 Din televizoarele și monitoarele care conțin tuburi cinescopice rezultă fracții de sticlă, metale feroase și neferoase, pudră fluorescentă.

4 Plasticul, aluminiul și fierul din echipamentele IT&C sunt folosite pentru a produce alte echipamente de același fel.

4 Din telefoanele mobile se extrag plăci de circuit cu metale prețioase sau rare folosite în fabricarea de bijuterii de aur, nave, mobilier de grădină, plăcuțe de înmatriculare, piese de schimb auto.

75

76

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

77

78

CULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CULTURĂ

79

80

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiectul care unește românii.

„Un gând bun din România”, prima acțiune RUA de Ligia VORO

Dacă întrebi 100 de români cum ne raportăm unii la ceilalți, mai mult de jumătate vor spune că suntem dezbinați. Dacă întrebi 100 de străini ce părere au despre români, mai mult de jumătate vor strâmba din nas, semn că nu neapărat ne plac. Proiectul RUA – Români Uniți Acasă își propune să schimbe ambele sentimente prin crearea unei țări online cu obiective clare despre care vă povestim mai jos.

RUA își propune să fie un produs digital care urmărește, în principal, două obiective: de a genera un sentiment de unitate, apropiere, în rândul românilor și comunităților/ grupurilor de români de pretutindeni, respectiv de a promova în toată lumea imaginea de țară și brandurile românești ce vin cu foarte multă calitate.

Pentru a susține promisiunea de brand, de unitate a românilor de pretutindeni, RUA a lansat o primă acțiune denumită „Un gând bun, din România”. “Prin această campanie, am vrut să le transmitem românilor din diaspora că noi, cei de acasă, ne gândim cu drag la ei. În plus, am lansat o invitație românilor din țară, de a ”complota” alături de noi, pentru a le face o surpriză rudelor, prietenilor lor din afară țării și cu care nu s-au văzut, în contextul actual, marcat de pandemie. Astfel, am lansat un landing de campanie: https://www.rua.ro, unde oamenii se puteau înscrie, prin redactarea unui mesaj cât mai personal, transmis rudelor, prietenilor”, ne povestește Cezar Sigmirean, brand manager RUA. Pentru a completa surpriza, brandul RUA a suplimentat întreagă acțiune cu un pachet cu produse românești, constând într-o sticlă de vin, un borcan cu dulceață, un borcan cu zacuscă, o ciocolată cu lapte, un magnet de frigider cu un iepuraș, un ou roșu de lemn, cu motive

tradiționale, câteva măști de protecție, dar și o felicitare de Paști. „Prin proiectul RUA ne dorim să construim o țară online, în care românii de pretutindeni să se simtă acasă. Pentru că acasă nu este un loc, acasă este o stare de spirit. Acest sentiment de unitate am dorit să îl transmitem și prin prima noastră campanie, „Un gând bun din România”, iar reacția beneficiarilor, români din Italia, Spania, Germania, Belgia, Austria ș.a, și bucuria pe care am reușit să o generăm, în special cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paști, ne oferă o energie suplimentară în a da continuitate proiectelor RUA”, subliniază Cezar Sigmirean, brand manager RUA. Deși, inițial, întreaga campanie era gândită în jurul unui număr fix de pachete, cei de la RUA au fost atât de impresionați de mesajele utilizatorilor înscriși, încât au decis să trimită câte un pachet din partea fiecărei persoane înscrise. Astfel, câteva mii de români le-au făcut celor dragi o bucurie cu ocazia sărbătorii de Paști, coletele fiind trimise cu ajutorul liderului serviciilor de curierat din România - Fan Courier, care a acceptat să susțină prima acțiune RUA și, implicit, proiectul RUA.

RUA - o altfel de Românie Poate vă întrebați cum a apărut RUA și de ce e nevoie de un astfel de proiect. RUA a plecat de la o realitate, putem să o caracterizăm ca dramatică: 9,7 milioane de români trăiesc în prezent în afara granițelor României, românii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Prin proiectul RUA ne dorim să construim o țară online, în care românii de pretutindeni să se simtă acasă. Pentru că acasă nu este un loc, acasă este o stare de spirit. Acest sentiment de unitate am dorit să îl transmitem și prin prima noastră campanie, „Un gând bun din România”, iar reacția beneficiarilor, români din Italia, Spania, Germania, Belgia, Austria ș.a, și bucuria pe care am reușit să o generăm, în special cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paști, ne oferă o energie suplimentară în a da continuitate proiectelor RUA”, Cezar Sigmirean, brand manager RUA nu sunt prea uniți, iar străinii ne privesc strâmb, chiar dacă au parte de brațele și mințile românilor care contribuie la bunăstarea generală a statelor de adopție.

Pornind de la aceste premise, s-au născut o serie de întrebări, scrise de către inițiatorii RUA – familia târgumureșeană Borșan - pe hârtia virtuală: Cum să îi unești pe români?, cum să le alini dorul de casă – de familie, prieteni, gusturile și locurile copilăriei?, cum să îi sprijini să comunice mai ușor?, cum să înlesnești suportul financiar pentru familia rămasă acasă?, cum să îi reunești pe români ca să își pună mintea, brațele, resursele financiare și materiale în sprijinul altor români?, cum să le schimbi străinilor optica despre români și România?, cum să aduci într-o lumină mai puternică brandurile românești, inclusiv gusturile tradiționale, destinațiile inedite, turismul autentic?, cum să îi reunești pe românii cu inițiativă cu alți români și cu omologii lor străini pentru a dinamiza business-urile? etc.

Astăzi, prin proiectul RUA, care promovează conceptul de unitate în rândul românilor din toată lumea, inițiatorii au răspunsuri la toate aceste întrebări anterior amintite, prin instrumentele pe care le dezvoltă și pe care ne pregătim să le aflăm pe parcursul acestui an. Înainte de a merge mai departe, o mențiune ar fi necesară pentru a evita orice confuzii legate de conceptul de unitate pe care RUA îl promovează. “Deși promovăm conceptul de țară și naționalism, nu avem nicio afiliere politică și ne detașăm total de noile mișcări naționaliste”, punctează Cezar Sigmirean.

Un pas înainte a fost făcut deja, când în 7 mai, a fost lansat website-ul rua.ro.

“Din pagina principală a site-ului, în curând, vei putea accesa fiecare din produsele noastre: aplicația de socializare RUA Connect, un magazin online cu produse 100% românești sau platforma de media. Toate aceste bucurii sunt surprizele pe care le pregătim românilor de pretutindeni”, au anunțat inițiatorii proiectului RUA. RUA Connect se anunță a fi cea mai mare aplicație de socializare pentru românii de pretutindeni, în care vă puteți înscrie începând din 1 iunie, aplicația fiind disponibilă pe iOS și Android.

RUA Media promite să ne țină informați și aproape de ceea ce e valoros și autentic în România, iar primul produs al său este “Fii de 10”, un videocast realizat de ambasadorul RUA, cunoscutul om de televiziune Dan Negru.

Prin intermediul videocastului, cei mai frumoși români, personalități care prin activitatea lor îi inspiră pe toți cei în căutare de modele, sunt mai aproape de fiecare dintre noi. Primul invitat anunțat este Președintele Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop. Instrumentele pe care echipa RUA le pregătește sunt mai numeroase, însă pe parcursul acestui an vom veni cu alte noutăți. Sperăm să vă fi stârnit curiozitatea de a aștepta surprizele RUA și de a accesa www.rua.ro în următoarele săptămâni.

INEDIT

81

82

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FINANCIAR

83

ULBS, prima universitate din țară care va accepta plăți într-o monedă virtuală de Ion SURDU

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu va fi prima universitate din România care va permite plata taxelor pentru admiterea din acest an într-o monedă virtuală. Criptomoneda în care se vor putea efectua plățile va fi EGLD, dezvoltată de startup–ul sibian Elrond. „Universitatea noastră a fost și va fi în continuare o susținătoare a comunității și afacerilor locale, iar decizia de a dezvolta acest parteneriat cu Elrond se înscrie în această strategie”, a declarat prof. univ. dr. habilitat Sorin Radu, rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

Posibilitatea de plată cu monedă virtuală urmează să fie implementată și va fi disponibilă pentru prima dată în sesiunea de admitere din luna iulie a acestui an. În acest moment, ULBS a ales să convertească EGLD în RON prin intermediul unui procesator de plăți, fără costuri suplimentare față de costul unei plăți cu cardul bancar clasic. Potrivit reprezentanților universității sibiene, printre potențialele beneficii, care întotdeauna trebuie analizate prin raportare la riscuri, ale criptomonedelor sunt: posibilitatea de a efectua transferuri fără limitări geografice; costuri reduse de tranzacționare; posibilitatea de verificare publică a tranzacțiilor.

Parteneriatul cu Elrond vine în contextul disponibilității ULBS de a colabora cu mediul de afaceri din Sibiu, dar al dorinței comune de a contribui la eficientizarea proceselor prin digitalizare, subliniază conducerea instituției.

Acesta este un prim pas în parteneriatul dintre ULBS și compania sibiană Elrond, pe viitor dorindu-se desfășurarea și a altor proiecte, inclusiv de cercetare. La rândul său, fondatorul Elrond sugerează că parteneriatul era unul firesc, având în vedere că majoritatea membrilor echipei au absolvit această universitate. „Recunoaștem potențialul deosebit al studenților ULBS, mulți dintre membrii echipei Elrond fiind absolvenți ai acestei universități, unii dintre ei fiind actualmente cadre didactice asociate ale ULBS. Ne bucurăm că prin aceasta colaborare putem oferi acces studenților spre o tehnologie care promite să aibă un impact pozitiv semnificativ asupra societății actuale, dar și a următoarelor generații de absolvenți ai universității sibiene și nu numai”, a declarat Beniamin Mincu, CEO Elrond.

Elrond este un startup din Sibiu care dezvoltă o rețea de tip blockchain. A fost fondat de o echipă de cercetători, antreprenori și programatori care doresc să aducă îmbunătățiri arhitecturilor blockchain deja existente, precum Bitcoin și Ethereum.

La începutul acestui an Elrond a anunțat un parteneriat cu procesatorul de plăți Netopia, ceea ce înseamnă că EGLD ar putea fi disponibilă pentru folosirea plății la peste 30.000 de comercianți din România. În primă fază, integrarea va permite plata cu eGold la magazinele online. Cei peste 30.000 de comercianți înrolați în sistemul Netopia vor putea accepta EGLD ca metodă de plată. În rețeaua Netopia Payments va fi efectuată automat conversia din EGLD în RON. Acest lucru va rezulta în tranzacții mai rapide, sigure şi la costuri reduse, atât pentru cei care

acceptă plata în EGLD, cât și pentru cei care plătesc folosind criptomoneda rețelei Elrond. Ulterior, integrarea se va extinde pentru a acoperi și alte sisteme de plăți, inclusiv cele la comercianții fizici echipați cu sisteme de plată compatibile. În prezent, Elrond a ajuns să aibă o valoare de piață de peste 3,4 miliarde de dolari, iar criptomoneda EGLD costa 196 de dolari pe data de 6 mai 2021.

84

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Județul Timiș are strategie în domeniul energetic de Robert BLOANCĂ

CJ Timiș a obținut peste jumătate de milion de lei fonduri nerambursabile europene pentru realizarea unei noi strategii de eficiență energetică a județului. Aceasta este momentan în lucru, prin intermediul unui proiect european, strategia de eficiență energetică a județului, iar acum dorește feedback-ul timișenilor.

Proiectul „Implementarea cadrului instituțional de dezvoltare strategică la nivelul județul Timiș” este finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă și se derulează pe o perioadă de 18 luni de la data semnării contractului de finanțare, respectiv 18 noiembrie 2021.

Scopul strategiei este de a asigura dezvoltarea energetică durabilă a județului Timiș, având la bază un document coerent și cuprinzător, care să fie susținut și adoptat de autoritățile publice locale din județ. Acesta identifică potențialul și consumul energetic al județului, zonele de interes pentru investiții în sectorul energetic și identificarea unor mecanisme financiare de finanțare adecvate.

Spre exemplu, în ceea ce privește energia electrică, în anul 2019 s-a înregistrat un consum aferent autorităților publice de 2.9 milioane MWh/an. Acest consum este aferent în proporție de 98,77% iluminatului public, restul cuprinzând clădirile publice.

Aceste date arată faptul că principalul aspect pe care proiectele de eficientizare a consumului la nivelul UAT-urilor din județ trebuie să se focuseze este modernizarea sistemelor de iluminat public. Potențialul de economisire a energiei consumate, în funcție de tehnologia adoptată la modernizare (LED + telegestiune, senzori de mișcare) și de tehnologia actuală (becuri cu sodiu-mercur, becuri ecologice) este estimat la 247.445 MWh/ an, aproximativ 60% din consumul actual de energie electrică. În privința termoficării, cele două localități ce dispun de rețea de termoficare centralizată vor fi principalii actori implicați în proiecte de eficientizare energetică a furnizării de agent termic, arată documentul. Proiectele ce vor putea fi implementate includ reabilitarea rețelelor de transport și distribuție în vederea reducerii pierderilor pe rețea, precum și modernizarea sau construirea de noi unități de producere a agentului termic mai eficiente și cu consum redus de resurse sau cu utilizarea de resurse regenerabile.

Sectorul transport tratează parcurile auto deținute de autorități publice, transportul în comun și transportul privat.

Eficientizarea în acest sector poate fi realizată prin achiziționarea de vehicule electrice sau hibride, odată cu crearea infrastructurii de încărcare a acestora. O altă măsură cu efect benefic asupra sectorului transporturilor, din perspectiva impactului asupra mediului, este crearea de infrastructură pentru transport alternativ (biciclete, role, pietonal). Proiectele în acest domeniu pot fi inițiate și implementate doar de către autorități publice locale.

Cea mai simplă, eficientă și ieftină metodă de reducere a consumurilor energetice, conform documentului, îl reprezintă campaniile de conștientizare și informare a cetățenilor asupra modului de reducere a consumurilor energetice. Studiile statistice la nivel european arată că astfel de campanii pot conduce la reduceri de consumuri energetice (electrice, termice, inclusiv de răcire) cu până la 20%. O astfel de reducere face acest instrument să fie cel mai eficient dintre toate. Astfel de campanii trebuie or-

ganizate în mod regulat și trebuie asigurată expunerea suficientă a acțiunii, pentru a asigura accesul la informație a unei părți cât mai mari a populației județului, subliniază autorii strategiei.

Zeci de milioane de euro pentru proiecte Pentru ca asemenea proiecte să și devină realitate ar fi nevoie de zeci de milioane de euro. Cât vor fi autoritățile capabile să atragă finanțări? Numai următorii ani o vor putea spune. Documentul elaborat de CJT prevede o serie de obiective și măsuri, cu estimarea costurilor aferente. În ceea ce privește schimbarea a aproximativ celor 70.000 corpuri de iluminat existente în întreg județul cu corpuri cu tehnologie LED și telegestiune, inclusiv cu senzori de mișcare, lucrarea este estimată la 44 milioane euro. Realizarea a 50 centrale fotovoltaice de capacitate maximă de 1MW instalate pe raza localităților ce dețin în proprietate sau administrare terenuri fezabile pentru astfel de investiții este estimată la 55 milioane euro.

De asemenea, instalarea de panouri solare pe clădirile administrațiilor publice și de învățământ, pentru producerea de apă caldă și agent termic se ridică la 800 euro/mp de acoperiș / panou solar instalat.

O altă idee revoluționară este introducerea transportului public în localitățile mai mici ale județului. Costul achiziției de vehicule de transport în comun electrice pentru nouă localități din județ cu peste 5.000 de locuitori, respectiv Buziaș, Ciacova, Deta, Făget, Gătaia, Jimbolia, Recaș, Sânnicolau Mare, Timișoara s-ar ridica la aproximativ 30 de milioane de euro.

Valoarea proiectului conform contractului de finanțare este de 564.060,00 lei (valoarea totală) din care: 11.281,20 lei Buget Local și 552.778,80 lei cofinanțare Uniunea Europeană plus Bugetul de Stat. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

85

După 13 ani, prosumatorii participanți la piața de energie de (L.V.)

Au trecut mai bine de 10 de ani de când a fost adoptat primul act normativ care introducea în vocabularul românesc din sectorul energetic termenul de prosumator. Au fost necesari aproape 13 ani însă pentru ca prosumatorul să treacă din lege în viața reală. Anul trecut se atingea o bornă încă timidă de peste 500 de prosumatori, pentru ca estimările pentru acest an să treacă de 10.000, în contextul unor modificări legale. În Raportul anual al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) pe 2019, cel pe 2020 nefiind încă disponibil (n.a. 12 mai) era menționată: apariția unui număr de 289 prosumatori (251 prosumatori persoane fizice și 38 persoane juridice, avand o putere instalată de 2.515,838 kW (1.922,425 kW persoane fizice și 593,413 kW persoane juridice)”. Anul trecut, numărul acestora a trecut de 500, iar pentru anul acesta se estimează o explozie a numărului de prosumatori.

Estimările pentru acest an, raportate la cererile de aviz pentru racordarea la rețea adresate Transelectrica, trec de 10.000 sunt datele din piață, însă trebuie să așteptăm finalul anului pentru a avea o statistică reală.

Față de 2008, în legislație au fost operate zeci de modificări în ceea ce privește prosumatorul, însă cele care probabil au influențat cel mai mult atragerea de prosumatori în Sistemul Energetic Național (SEN) pot fi considerate creșterea valorii puterii instalate, introducerea obligativității pentru operatorul de distribuție de a finanța și realiza lucrările de proiectare și execuție a instalației de racordare aparținând prosumatorilor și reglarea tarifării cantității de energie introduse în SEN. Procedura de racordare care introduce obligativitatea pentru operatorul de distribuție de a finanța și realiza lucrarea a fost adoptată recent, în 16 martie, prin Ordinul ANRE cu nr. 15/2021. Potrivit acestuia: “Operatorul de distribuție are obligația de a finanța și realiza lucrările de proiectare și execuție a instalației de racordare aparținând prosumatorilor care dețin locuri de consum și de producție prevăzute cu instalații de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu puteri electrice instalate de cel mult 100 kW pe loc de consum în conformitate cu prevederile Procedurii privind racordarea la rețelele electrice de interes public a locurilor de consum aparținând utilizatorilor de tip clienți finali noncasnici prin instalații de racordare cu lungimi de până la 2.500 de metri și clienți casnici, aprobate prin ordin al președintelui Autorității de Reglementare în domeniul Energiei”.

Prevederile procedurii se aplică: a) utilizatorilor de tip clienți casnici care au depus cereri de racordare la operatorii de distribuție concesionari după data de 19.12.2020; b) utilizatorilor de tip clienți finali noncasnici care au depus cereri de racordare la operatorii de distribuție concesionari după data de 30.07.2020.

Peste 145 de parteneriate “Prosumator poate să devină aproape orice firmă sau instituție, clienții E.ON Energie România activând în circa 65 de dome-

nii, conform codului CAEN. Pentru exemplu, avem clienți care activează în agricultură, industria prelucrătoare, industria metalurgică, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul, transport și depozitare, hoteluri și restaurante etc.”, ne-au răspuns reprezentanții companiei la una dintre întrebările adresate.

E.ON Energie România a încheiat în ultimele luni 145 de parteneriate cu companii și instituții din 24 de județe și municipiul București, în cadrul cărora compania va construi și preda la cheie tot atâtea centrale fotovoltaice, valoarea totală a contractelor însumând circa 13 milioane de euro.

Centralele solare on-grid, cu putere între 33 și 100 KW, vor asigura partenerilor energie regenerabilă pentru consumul propriu iar certificarea calității de prosumator le va permite să valorifice energia produsă în surplus, care va fi preluată de către furnizorii lor, la un preț reglementat de autoritatea din domeniu. În cadrul proiectelor vor fi montate circa 38.000 de panouri fotovoltaice, puterea nominală totală a centralelor fotovoltaice va fi de circa 14.400 kWp iar producția acestora de peste 18.000 MWh pe an. Pentru comparație centralele solare ar putea asigura energia electrică regenerabilă pentru 12.500 de locuințe.

Proiectele vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an. “În funcție de consumul propriu al clientului investiția se poate amortiza într-o perioadă de 6-8 ani pentru o centrală de 100 kW, iar pentru o centrală de 33 kW amortizarea se face între 7-9 ani. Însă, este important să luăm în considerare că o astfel de investiție are o durată de viață de peste 25 ani”, ne-au răspuns reprezentanții E.ON. E.ON oferă soluții complete de panouri fotovoltaice și pentru clienții casnici, viitori prosumatori, care doresc să producă energie verde din energia solară și să consume astfel mai puțină electricitate din rețea, protejând mediul în același timp.

86

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pompele de căldură, alternativă la sursele clasice de încălzire de Dan BIRTA

În condițiile în care Europa vrea să renunțe treptat la încălzirea pe lemne, cărbuni și gaze naturale, pompele de căldură tind să devină unul dintre cele mai atractive sisteme de încălzire, datorită faptului că nu poluează și sunt și ieftine. Informații despre pompele de căldură am primit de la inginerul și inventatorul orădean Adrian Farcaș, administrator Termocasa.

Potrivit informațiilor apărute în ultima vreme în presa vest europeană, în curând, în mai multe țări vestice, va fi interzisă instalarea centralelor pe gaz din motive de mediu. Mai întâi la locuințele noi și ulterior la cele vechi.

Rtl.fr anunța recent că centralele pe gaz produc 18% din emisiile de carbon din Franța, fiind cel mai utilizat mod de încălzire în această țară. Nu mai puțin de 37% dintre locuințele din Franța utilizează gazul ca sursă de încălzire, fiind, de altfel, și cel mai ieftin.

Francezii vor să interzică din 2021 construcția de case noi cu centrale pe gaz, iar la locuințele care au deja astfel de centrale, acestea ar trebui înlocuite până în 2024. În Olanda, situația este și mai gravă. Potrivit nos.nl, 95% dintre casele din această țară au cazane de încălzire pe gaz.

Alternative Soluțiile alternative la încălzirea pe gaz ar fi multiple.

Acestea au fost enumerate într-un interviu pentru euroactiv.com de către Brian vad Mathiensen, academician și cercetător specializat în sisteme inteligente de energie la

Universitatea din Aalborg, Danemarca. Academicianul a dat ca exemple alternative sistemele solare fotovoltaice și pompele de căldură.

Mai câștigați vor fi cei legați la infrastructura termică sau la rețelele de termoficare. „Cel puțin 50-70% din gospodăriile UE ar putea fi deservite mai ieftin de infrastructura termică sau de rețelele de termoficare. Prin infrastructura termică, putem folosi căldura reziduală direct din industrie și indirect cu pompe de căldură la scară largă, căldura reziduală de la incinerare, solare termice, geotermale, căldură și energie combinate etc. Utilizarea surselor regenerabile de energie solară termică și geotermală în combinație cu pompe de căldură de dimensiuni mari de megawatt în termoficare este o opțiune foarte dorită pentru o integrare mai ieftină a energiei regenerabile din energia eoliană, datorită energiei cu costuri reduse. Țările care dețin infrastructura termică sunt mult mai bine poziționate pentru a trece de la combustibili fosili la combustibili regenerabili.

Pentru că poți schimba pur și simplu ceea ce pui în țeavă.

Aceste unități de producție mai mari pot fi schimbate mai ușor decât milioanele de gospodării cu cazane pe gaz care sunt în prezent în vigoare în toată Europa”, a precizat Brian vad Mathiensen, citat de euroactiv.com.

Poziția României Poziţia României este reflectată în poziţia de ansamblu convenită de UE. Forul comunitar şi-a asumat rolul de lider global, în baza Acordului de la Paris din 2016, în combaterea schimbărilor climatice, angajându-se unilateral

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

să reducă, până în anul 2020, la nivel comunitar, emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelul înregistrat în anul 1990. Conform datelor oficiale, UE a atins acest obiectiv în 2019, când nivelul de emisii de gaze cu efect de seră în statele europene a fost redus cu 24% față de 1990, în timp ce economia a crescut cu 60% în aceeași perioadă.

Mai mult, potrivit Pactului Verde European, UE vrea să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, iar până în 2030 să reducă cu 40% emisiile de carbon. În acest context, UE va oferi sprijin financiar și asistență tehnică pentru a-i ajuta pe cei mai afectați de trecerea la economia verde. Pentru aceasta, a creat așanumitul Mecanism pentru o tranziție justă. Mecanismul va contribui la mobilizarea a cel puțin 100 de miliarde EUR, în perioada 2021-2027, în regiunile cele mai afectate.

Soluția - pompele de căldură În condițiile în care Europa vrea să renunțe accelerat la încălzirea pe lemne, cu cărbuni și gaze naturale, pompele de căldură tind să devină unul dintre cele mai atractive sisteme de încălzire, datorită faptului că nu poluează și sunt și ieftine.

Informații despre pompele de căldură am primit de la inginerul și inventatorul orădean Adrian Farcaș, administrator Termocasa, multimedaliat și premiat la saloanele naționale și internaționale pentru inovațiile aduse pompelor de căldură.

Firma pe care o reprezintă are o vechime de peste 12 ani pe piața de profil.

Adrian Farcaș spune că a trecut la pompe de căldură dintro necesitate. „Sistemele de încălzire cu pompe de căldură nu sunt mai scumpe decât sistemele pe gaz, cărbune, lemne sau peleți.

Doar că oamenii nu cunosc acest sistem, fiind mai nou. În plus, pentru pompele de căldură, statul acordă subvenții consistente prin Programul «Casa Verde»”, spune inginerul orădean.

Tipuri de pompe de căldură Pompele de căldură sunt de trei feluri: apă – apă, sol – apă și aer – apă. Randamentul cel mai bun îl dau pompele de căldură apă – apă. „Termocasa este singurul producător din România care produce toate cele trei tipuri de pompe de căldură. Este cel mai mare vânzător din România a pompelor pe sistem apă – apă”, precizează Adrian Farcaș.

Potrivit acestuia, investiția într-un sistem de încălzire cu pompe de căldură este comparabilă cu un sistem de încălzire pe lemne sau un sistem pe gaz.

O pompă de căldură apă – apă este mult mai simplu de montat decât alte sisteme de încălzire. „Noi am conceputo în așa fel încât să poată fi instalată de oricine. Pur și simplu o cumperi și o bagi în priză fără alte costuri suplimentare, instalarea ei putând fi făcută de orice instalator. Mai mult, garanția la o pompă de căldură Termocasa este de 20 de ani, ceea ce nu se întâmplă la alte sisteme de încălzire”, explică inventatorul orădean.

Mai nou, Adrian Farcaș a introdus pe piață un produs nou, pompele aer - apă, multimodulare. „Fiecare pompă aer apă are între unu și patru module. Fiecare modul are 6 kW. Acest tip de construcție are avantajul că un modul poate încăzi casa până la o anumită temperatură. Dacă se vrea o temperatură mai mare, intră în funcțiune, pe rând și celelalte module. Deci, acest echipament se adaptează zonei

în care ne aflăm, climei și temperaturilor din sezonul de iarnă. După multe cercetări și teste de laborator, ne-am dat seama că pentru a crește eficiența, trebuie să mergem cu această pompă de căldură în sistem modular”, a declarat Adrian Farcaș.

Pompele de căldură produse de Termocasa sunt vândute în toată România, plus Franța, Germania, Belgia și Ungaria.

Premiat la Geneva Schimbătorul de căldură utilizat la pompele de căldură Termocasa a fost premiat la Salonul de Invenții din 2018 de la Geneva cu medalia de aur. Anterior, acesta a obținut mai multe medalii la saloanele de inventică de la Timișoara și Cluj-Napoca. „Schimbătorul are capacitatea de expandare în caz de îngheţ. Astfel se elimină schimbătorul de căldură intermediar utilizat de toţi producătorii de pompe de căldură apă - apă şi scad simţitor costurile de implementare şi exploatare, respectiv creşte performanţa pompei de căldură cu 15%-20%”, a precizat Adrian Farcaş.

Schimbătorul este confecţionat dintr-un material antiaderent care previne formarea depunerilor (apa din foraj poate fi tulbure, cu un conţinut ridicat de impurităţi şi poate face depuneri, ducând la colmatarea schimbătoarelor uzuale). Invenţia este deja aplicată la scară largă în construcţia pompelor de căldură Termocasa.

Se pretează și la blocuri Pompele de căldură Termocasa se pretează și la blocurile de locuințe specifică Adrian Farcaș. Inventatorul orădean spune că este dispus să instaleze, gratuit, pompe de căldură și la blocurile de locuințe, acesta putând fi un proiect pilot. „Suntem dispuși să instalăm, gratuit, pompe de căldură cu tot echipamentul, la un bloc din sistemul centralizat, timp de un an. După un an, proprietarii pot să observe economiile pe care le fac cu pompele de căldură și dacă le place sistemul, suntem dispuși să le oferim posibilitatea de plată a acestuia în rate”, a declarat Adrian Farcaș.

După calculele inginerului Farcaș, doar din diferența prețului plătit către Centrala Electro Termică (CET) și prețul pe gigacaloria obținută prin pompele de căldură, pompa se poate achita în cinci ani.

Inginerul precizează că pentru instalarea pompelor de căldură nu trebuie, neapărat, ca blocurile să fie debranșate de la încălzirea centralizată. El avansează exemplul CETului, care livrează căldură doar după ce media a trei nopți consecutive a temperaturii scade sub 10°C. Ori pompele de căldură pot fi folosite oricând, printr-o simplă introducere în priză.

87

88

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Hidrogenul - noul normal în era Green Deal de Ligia VORO

De anul trecut, Uniunea Europeană are o strategie privind hidrogenul, resursă recunoscută ca fezabilă pentru atingerea obiectivului de decarbonare până în 2050. În afara valorii sale energetice, hidrogenul reprezintă o materie primă pentru industrie, poate fi utilizat în transporturi, construcții etc. România, recunosc oficialii Ministerului Energiei, va avea o astfel de strategie. Când?, încă nu se știe.

Considerăm că în acest moment, fiecare european a auzit cel puțin o dată de decarbonare, emisii de gaze cu efect de seră, Acordul de la Paris sau Pactul Verde European. Uniunea Europeană are ambiții mari în ceea ce privește decarbonarea și una dintre direcții este utilizarea hidrogenului în acest proces complex.

Ca un pas înainte, Comisia Europeană (CE) a adoptat “Strategia hidrogen pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic”. În introducerea strategiei, așa cum a fost formulată de Comisia Europeană, pentru a justifica de ce este nevoie de o foaie de parcurs pentru hidrogen, se arată următoarele: “Hidrogenul se bucură de o atenție reînnoită și în creștere rapidă în Europa și în întreaga lume. Hidrogenul poate fi utilizat ca materie primă, combustibil sau transportator de energie și stocare și are multe aplicații posibile în sectoarele industriei, transporturilor, energiei electrice și al clădirilor. Cel mai important, nu emite CO2 și aproape nici o poluare a aerului atunci când este utilizat.

Astfel, oferă o soluție pentru decarbonarea proceselor industriale și a sectoarelor economice în care reducerea emisiilor de carbon este atât urgentă, cât și greu de realizat. Toate acestea fac hidrogenul esențial pentru a sprijini angajamentul UE de a atinge neutralitatea până în 2050 și pentru efortul global de punere în aplicare a Acordului de la Paris”.

Strategia adoptată în vara lui 2020 a fost urmată de semnarea de către 23 de state din Europa a unui document intitulat “Manifesto for development of the european hydrogen technologies and system value chain”. Printre semnatarele documentului agreat în decembrie se numără și România.

“Suntem de acord că și tehnologiile hidrogenului pot contribui atât la crearea de locuri de muncă industriale durabile, cât și la realizarea obiectivelor europene privind energia și clima, în conformitate cu Acordul de la Paris. Reamintim comunicarea Comisiei Europene privind „O strategie a hidrogenului pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic” și concluziile Consiliului „Către o piață a hidrogenului pentru Europa”, susțin reprezentanții statelor semnatare.

Prin acest document, se pun bazele colaborării transfrontaliere și a colaborării pe mari proiecte de investiții comune pentru a sprijini dezvoltarea și implementarea tehnologiilor și sistemelor de hidrogen.

“Proiectele comune vor include sectoare de-a lungul întregului lanț valoric al hidrogenului, în special (i) producția sigură și durabilă de hidrogen cu emisii reduse de carbon, în care ar trebui să se pună accent pe hidrogenul provenit din surse regenerabile și derivatele acestuia, (ii) fabricarea echipamentelor (incl. electrolizoare și echipamente pentru mobilitate grea, cum ar fi vehicule comerciale ușoare, auto-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

buze, camioane, căi ferate greu de electrificat, transport maritim sau aviație), (iii) soluții pentru stocarea, transportul și distribuția hidrogenului (inclusiv stațiile de alimentare de-a lungul drumurilor, șine și porturi) și (iv) aplicații industriale ale hidrogenului (inclusiv decarbonarea instalațiilor industriale). Proiectele ar trebui să cuprindă activități de cercetare, dezvoltare, inovare, prima desfășurare industrială și implementarea pe scară largă a instalațiilor, fabricilor și rețelelor conexe, pe baza unei abordări grupate, acolo unde este posibil, pentru a realiza o gamă inițială de hidrogen semnificativ - reduceri bazate pe emisiile de GES, având astfel o mare importanță pentru obiectivele strategiei de mediu, energie și strategii de transport ale Uniunii”, se mai arată în document. În acest scop, sunt necesare dezvoltarea Proiectelor Importante de Interes Comun European (IPCEI) în domeniul tehnologiilor și sistemelor de hidrogen, consideră semnatarii, motiv pentru care la finalul documentului a fost agreat un calendar privind lansarea IPCEI și coordonarea cu Comisia Europeană, Alianța Europeană pentru Hidrogen Curat și industria europeană. Proiectele ar urma să fie aprobate până la finalul acestui an, iar în 2022 să înceapă deja implementarea.

Ar mai fi de menționat că, la nivel european, ca infrastructură de transport al hidrogenului există o rețea de 1.500 km de conducte dedicate. Însă pe viitor, ca parte din strategia CE privind hidrogenul: “Infrastructura adecvată este o condiție pentru dezvoltarea hidrogenului la nivelul UE, dar nevoile specifice de infrastructură vor depinde de modelele de dezvoltare, atât în ceea ce privește producția, cât și utilizarea. Cererea de hidrogen va fi satisfăcută în mare măsură prin producția localizată într-o fază inițială, de exemplu în clustere industriale sau în producția de hidrogen pentru stațiile de realimentare. Cu toate acestea, pentru dezvoltarea ulterioară vor fi necesare rețele locale și opțiuni de transport mai ample. Vor trebui luate în considerare diferite opțiuni, inclusiv reorientarea infrastructurii de gaze existente”.

Cum stăm acasă Invitat în conferința online a Energynomics - “Proiectul Hidrogen – dezbaterea pentru România”, al cărei partener media a fost și Transilvania Business, secretarul de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan a susținut că țara noastră va avea o strategie energetică și un Plan Național integrat de energie și schimbări climatice, care vor fi aprobate de Guvern, și, separat, o strategie privind hidrogenul, la elaborarea căreia vor fi invitați să participe nu doar reprezentanții sectorului energetic, ci și cei din industrie și alte domenii, atâta vreme cât utilizarea hidrogenului e complexă. Ca mențiune, România este printre puținele țări care nu au la acest moment o strategie privind hidrogenul.

“Este important ca producția de hidrogen să poată fi folosită ca sistem de stocare a energiei. Având în vedere noua strategie și noile capacități de producere din surse regenerabile, de 6,9 GW, considerăm că va exista o piață semnificativă a hidrogenului, ca element de stocare. Există ințiative în piață prin care companii care doresc să dezvolte centrale pe gaz, iar în acest moment aceste proiecte sunt dezvoltate ca o viziune integrată, respectiv producția de hidrogen din surse regenerabile și folosirea hidrogenului în amestec cu gazul în producția de energie electrică. Prin această modalitate se dorește ca această producție să fie sustenabilă și să aibă emisii cât mai reduse de dioxid de carbon. Am văzut iarăși aplicații industriale și cred că industria se va îndrepta către hidrogen, pentru a fi folosit într-un mod mai intensiv în viitor”, a punctat Dan Drăgan, secretarul de stat în Ministerul Energiei, în conferința Energynomics.

ENERGIE Reprezentantul ministerului a oficializat astfel utilizarea în continuare a gazelor naturale, ca resursă de tranziție, însă rămâne neclar dacă Uniunea Europeană a acceptat acest parcurs.

Iar revenind la proiecte, ceea ce a mai oficializat Dan Drăgan este continuarea dezvoltării rețelor de gaze, în contextul în care mai toate comunitățile locale din România au început să proiecteze distribuții de gaz, astfel încât această resursă să fie utilizată pentru încălzire în locul altor combustibili fosili.

O modalitate tot poluantă, însă într-un procent relativ mai redus, dar extins pe întreg teritoriul țării. Pentru a contrabalansa utilizarea gazelor naturale, acestor proiecte li se va aplica un retuș în acord cu noua direcție europeană de integrare a hidrogenului în sectorul energetic și nu doar.

“Toate rețelele de gaz care vor fi dezvoltate și puse în funcțiune în perioada următoare vor trebui să fie rețele care să accepte în transfer și gazele decarbonate, și aici ne referim inclusiv la hidrogen”, a explicat secretarul de stat în Ministerul Energiei.

Pentru dezvoltarea rețelelor de gaze adaptate pentru a transporta și distribui mixul de gaze decarbonate, alocarea anunțată de Ministerul Energiei se cifrează la 600 de milioane de euro, prin Programul Operațional Infrastructura Mare.

Alți bani sunt prevăzuți pentru proiecte pe hidrogen în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), undeva în aceeași sumă, însă vom vedea exact ce proiecte vor fi susținute după încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană. Ministrul Energiei, Virgil Popescu a anunțat până acum un proiect combinat – gaz – hidrogen la Halânga, județul Mehedinți, “o centrală de producere a energiei electrice pe gaz natural în amestec cu hidrogen de 150 de MW, un parc solar de 50 MW și o producție prin electroliză de hidrogen, iar hidrogenul produs cu cea regenerabilă va fi reintrodus în circuit și ars în amestec cu gaz natural” și un proiect similar la Mintia, în locul termocentralei care aparține de Complexul Energetic Hunedoara, Transgaz propune un proiect pilot privind inclusiv injectarea de hidrogen în rețelele de transport gaze naturale, iar Nuclearelectrica și Hidroelectrica și-au anunțat intenția de a deveni producători de hidrogen.

Ceea ce este clar este faptul că proiectele pe PNRR trebuie să fie viabile și realizabile până în august 2026, astfel sumele de bani alocate vor fi pierdute.

Industria chimică nuanțează dezbaterile Invitat în aceeași conferință, Mihai Aniței, președintele Federației Patronale a Producătorilor din Chimie – Metachim, a ridicat o altă problemă pe care strategii guvernamentali nu au reușit să o rezolve în ultimii 20 de ani, cel puțin, – utilizarea gazelor naturale în industrie pentru obținerea de produse cu valoare adăugată mare și nu simpla sa ardere, cum se întâmplă și acum, și după cum arată acele proiecte locale de dezvoltare de distribuții de gaz, va fi și în viitor o direcție. Singurele proiecte mari în zona publică, care încearcă să valorifice gazul superior rămân Centrala Electrică de la Iernut a Romgaz, un proiect deblocat recent, cu termen de finalizare 2022, după mai multe prelungiri și un anunț de reziliere a contractului, respectiv un proiect al unei fabrici de metanol care să fie realizat de același producător de gaz autohton.

“Obiectivul Europei privind producția de hidrogen este de un milion de tone de hidrogen până în 2030 și 10 milioane de tone până în 2050. Producția nu este un lucru complicat, însă nu toată lumea este la fel de norocoasă cum e Chimcomplex – să producă hidrogen ieftin din hidroliza sării. Vă spun, ca reprezentant al industriei chimice în ansamblu, că trebuie să

89

90

ENERGIE

gândim etapizat. Industria are o viziune, mai întâi până în 2030 să rezolvăm problema stocării și energia verde să devină accesibilă ca să o putem folosi pentru a produce hidrogen, să nu uităm că hidrogenul pentru industria chimică este și materie primă, să nu ajungem la terminologia că ardem hidrogenul de pomană, așa cum a fost și cu gazul, și să nu uităm că avem și amoniac, care are aceeași valoare energetică ca hidrogenul. La fel amoniacul se poate produce prin hidroliză, din gaz și se poate stoca”, a punctat Mihai Aniței.

Președintele Metachim a subliniat că toate acestea nu se pot dezvolta fără o legislație europeană privind emisiile de carbon, în contextul în care industria, cea chimică în special, plătește foarte mult pentru certificatele privind emisiile de carbon, pentru că altfel: “Tranziția aceasta bruscă către hidrogen poate distruge o mare parte din industrie dacă nu o facem etapizat și trebuie direcționate fonduri spre partea de stocare și pentru producție”.

Ce tip de hidrogen va fi sprijinit de strategie?

Hidrogenul din surse regenerabile este elementul central al strategiei, având în vedere că are cel mai mare potențial de decarbonizare și, prin urmare, este cel mai compatibil cu obiectivul UE privind neutralitatea climatică.

Strategia recunoaște, de asemenea, rolul altor procese de producere a hidrogenului cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de exemplu prin utilizarea captării și stocării dioxidului de carbon sau a altor forme de energie electrică cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pentru a curăța producția de hidrogen existentă, a reduce emisiile pe termen scurt și a extinde piața.

Diferențierea între tipurile de hidrogen va permite adaptarea cadrelor de politică de sprijin în funcție de beneficiile hidrogenului în ceea ce privește reducerea emisiilor de dioxid de carbon pe baza unor criterii de referință și a certificării.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dacă aminteam de Chimcomplex, e de menționat că vorbim de cel mai mare producător de hidrogen din țară și din Europa de Est. “Chimcomplex este astăzi cel mai mare producător de hidrogen din Europa de Est. Producem zilnic la nivelul companiei 15 tone de hidrogen prin electroliza apei și avem o capacitate de producție anualizată de 5,400 de tone. În actualul context economic în care asistăm la o schimbare de paradigma energetică, Chimcomplex va fi tot mai activ în producția de hidrogen. Suntem singura companie din România cu un potențial real de a utiliza acest combustibil, al viitorului apropiat, ca materie primă pentru procesele și produsele chimice, adaugându-i-se astfel valoare mai mare decât folosirea sa în energie. Proiectul nostru cu privire la hidrogen lansat sub brandul GreenComplex se află în analiză guvernamentală”, a declarat Tivadar Runtag, CEO Chimcomplex, la prezentarea rezultatelor companiilor pe anul trecut.

Compania investește continuu în eficiența energetică și în viitorul apropiat are în vedere realizarea celei de a patra centrale de cogenerare de înaltă eficiență de 50 MW, la Rm. Vâlcea.

De altfel, Dumitru Coman, CTO Chimcomplex, prezent în conferința Energynomics, a subliniat că “hidrogenul este și chimie, și energie, prezentând cum se pot utiliza CO2 și hidrogenul din energie verde pentru a produce chimicale verzi, cu un consum de energie de 40 de ori mai mic.

“Inovația cu care vine Chimcomplex este aceea de a pune la un loc chimia de sinteză, prin tehnologii validate deja, utilizând hidrogen și dioxid de carbon pentru a genera un lanț de produse chimice cu foarte mare valoare adăugată”, a explicat Dumitru Coman, CTO Chimcomplex.

Acesta a mai arătat că dezvoltarea unei investiții într-un electrolizor cu o capacitate de aprox. 35 MW se cifrează la 70 milioane de euro.

Pași semnificativi în această direcție a făcut și industria de fertilizanți în Europa. Sunt companii care au proiecte de producere de amoniac verde, cum este Yara, spre exemplu, ceea ce presupune un sistem de electroliză, iar prin electroliză obții hidrogen.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

Cum poate sprijini hidrogenul redresarea, creșterea economică și crearea de locuri de muncă?

Investiția în hidrogen va fi un motor de creștere care se va dovedi esențial în contextul redresării în urma crizei COVID-19. Planul de redresare al Comisiei evidențiază necesitatea de a debloca investițiile în principalele tehnologii curate și în lanțuri valorice, pentru a promova creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă. Acesta subliniază că hidrogenul curat este unul dintre domeniile esențiale care trebuie abordate în contextul tranziției energetice și menționează o serie de posibile căi de a o susține. În plus, Europa este extrem de competitivă în ceea ce privește fabricarea de tehnologii nepoluante pe bază de hidrogen și este bine poziționată pentru a beneficia de o dezvoltare globală a hidrogenului curat ca vector energetic. Investițiile cumulate în hidrogen din surse regenerabile în Europa ar putea ajunge la 180-470 de miliarde EUR până în 2050 și la aproximativ 3-18 miliarde EUR pentru hidrogenul bazat pe combustibili fosili cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În combinație cu întâietatea tehnologică a UE în domeniul surselor regenerabile de energie, apariția unui lanț valoric al hidrogenului care deservește o multitudine de sectoare industriale și alte utilizări finale ar putea angaja în mod direct și indirect până la 1 milion de persoane. Analiștii estimează că hidrogenul curat ar putea satisface 24 % din cererea mondială de energie până în 2050, cu vânzări anuale în valoare de 630 de miliarde EUR. “Am avut o întâlnire cu alianța Hydrogen Europe. Există o previziune conform căreia hidrogenul costă 5 euro/kg, iar în România, Ucraina, Bulgaria ar fi 3 euro/kg pentru că sunt mai favorabile condițiile de climă în ceea ce privește potențialul eolian și fotovoltaic. Însă, cu un preț de 5 euro, înseamnă că doar hidrogenul pentru producerea unei tone de amoniac near costa 900 de euro, în timp ce prețul actual al unei tone de amoniac este de 300 de euro, ceea ce ar însemna creșterea prețurilor la fertilizanți. În consecință, trebuie să vedem care este impactul acestei tranziții, iar pentru România este clar că gazul este principala resursă de tranziție, însă ar trebui combinat cu captarea și stocarea dioxidului de carbon. În România se extrage gazul de peste 100 de ani, dioxidul de carbon poate fi injectat și stocat în pământ în acele câmpuri de gaz rămase goale. În concluzie, consider că strategia României ar trebui să includă utilizarea rezervelor de gaze naturale pe care le are, stocarea carbonului în vechile câmpuri de gaze naturale abandonate și să obțină resursele financiare care să îi permită finanțarea următoarei tranziții, de la gaze naturale la hidrogen. Energia electrică obținută din centrale fotovoltaice trebuie să crească de la 2% la 20-25%, ceea ce presupune o investiție uriașă. Dacă ne gândim doar la Azomureș, am avea nevoie de 10.000 de hectare de panouri solare pentru a compensa gazul pe care îl folosim. Chiar dacă am avea această suprafață, nu avem infrastructura de a aduce energia electrică în procesul de producție”, ne-a declarat Harri Kiiski, CEO Azomureș Târgu Mureș.

Ceea ce ar trebui să reținem în acest context este faptul că nu doar industria este afectată, ci și oamenii. Pentru că acele case care sunt în prezent încălzite cu gaze naturale vor începe să plătească pentru emisiile de CO2 și va veni un moment când toate orașele ar trebui să treacă la un sistem municipal

de încălzire, deoarece într-o centrală mai mare, emisiile de CO2 pot fi captate și stocate. Casele ar putea fi încălzite cu energie electrică pentru a nu avea emisii de gaze cu efect de seră, însă aici intrăm pe un alt teritoriu minat legat de dezvoltarea rețelelor electrice și de prețul energiei electrice. În final, nu ne rămâne decât să sperăm că vom vedea în perioada următoare care e strategia de hidrogen și să depășim cele spuse, în cadrul conferinței Energynomics, de Ioan Iordache, director executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului din România și cercetător științific în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice Râmnicu Vâlcea – ICSI: “Din păcate, momentul nu ne aparține, suntem cumva forțați de evenimente și de contextul european să digerăm acest hidrogen”, mai ales că a amintit că asociația pe care o reprezintă face lobby pentru această resursă încă din 2012.

91

92

PROFESII LIBERALE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aurel Boca: “La Cluj se cumpără deja a doua casă, ca investiție” de Călin POENARU

Aurel Boca, fondatorul biroului Boca & Asociații dezvăluie, pentru Transilvania Business, resorturile celei mai dinamice piețe imobiliare din România. Acesta și-a propus să schimbe radical imaginea acestei profesii: are biroul lipit de mall, cu design personalizat, este fan al tehnologiei și a demarat, pe cont propriu, primul internship notarial plătit din zona Clujului.

Ați fost în multe țări din Vest, dar v-ați întors acasă.

Cum este notariatul “dincolo”?

Eu am luat contact cu notari din Europa, din America. În Italia am avut ocazia să activez în cadrul unui notariat din Roma, de top class, unul de succes, situat chiar lângă Ambasada SUA. A fost o experiență foarte interesantă. Lucrurile acolo sunt asemănătoare cu ceea ce se întâmplă la noi, din punct de vedere organizațional birourile funcționează similar, cu aceleași tipuri de acte autentice. Și acolo se bazează pe partea de business, pe piața imobiliară, principala activitate care le aduce venituri, dar și pe alte acte - procuri, declarații, divorțuri.

Biroul notarial l-ați deschis la finele lui 2019, aproape de izbucnirea Covid. Cum a fost?

Noi am început bine activitatea, în ianuarie-martie 2020 au mers foarte bine tranzacțiile, după care, din aprilie, aceasta s-a estompat, mai ales că au fost acele restricții de circulație, la apariția stării de urgență. Oamenii nu știau dacă au dreptul să meargă la notar, dacă pot merge la notar, nu erau foarte bine informați. Totuși, din iunie activitatea a început să meargă pe făgașul normal.

Cum v-ați adaptat pandemiei, restricțiilor?

Ne-am reorganizat: biroul are două intrări, am folosit una doar pentru personal, cealaltă, doar pentru clienți, să nu avem mult contact unii cu alții. Un act notarial se face doar în prezența notarului și a clientului, legislația nu permite să se realizeze la distanță. Pentru semnare intra doar clientul, nu și aparținătorii sau alte persoane care mai participă la tranzacții. Lucram în perioada stării de urgență chiar cu mănuși, cu spațiile dezinfectate, foloseam atât de mult dezinfectant ca la spital.

Aveți un birou inedit: nu are nimic din cele „prăfuite”, înghesuite, cu care eram noi obișnuiți, este unul cu design de autor, dar și „lipit” de mall. V-a inspirat vreun model din străinătate?

Așa a fost conjunctura. Eu am luat postul acesta pe Florești; am dat un examen și m-am clasat pe primul loc. Din start am dorit să dau pe Florești pentru că am considerat că de pe locația aceasta avem acces la fluxul dintre ambele localități. Am zis că până așteaptă clienții actele și le verificăm, poate merg până la mall să bea o cafea, să facă o cumpărătură. Am amenajat biroul cu designeri, am folosit culori calde, dar am vrut și un spațiu în care oamenii să se simtă în siguranță pentru că am considerat că ei fac aici tranzacții importante.

Divorțurile, sursă de tranzacții imobiliare Notarii simt cel mai bine pulsul pieței imobiliare. Cum vedeți evoluția la Cluj?

Ca nivel de tranzacții, tendința este de creștere, în fiecare an față de cel anterior, inclusiv în 2020, unul cu 10% mai bun, ca valoare, decât 2019. Sunt mai mulți factori care o influențează: există o plajă de clienți care cumpără un al doilea imobil. Primul este ca locuință, al doilea, ca investiție sau ca să îl închirieze. În zona Clujului locuințele se închiriază relativ ușor, acum poate mai puțin, că este pandemie, iar imobilele de aici sunt destul de vandabile.

Este o dinamică mare a cererii și a ofertei. Lumea este obișnuită cu tranzacțiile imobiliare ca instrumente financiare, îi este mult mai ușor să cumpere, să vândă sau să administreze un imobil, față de alte tipuri de instrumente care presupun un grad înalt de complexitate pentru a le putea accesa și de a avea rezultate financiare bune.

Ce șanse are digitalizarea în activitatea notarială, ținând cont că aceasta presupune un volum imens de acte?

S-a schimbat relația cu Cartea Funciară: înainte duceam actele în format fizic, acum scanăm toate documentele și

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROFESII LIBERALE

le transmitem în format digital, avem și un program informatic dedicat. Și partea aceasta s-a modificat mult, astfel încât omul nu mai trebuie să facă drumul până la CF și înapoi; totul se întâmplă din birou. Trimitem actele, iar soluția se primește tot pe e-mail, prin programul dedicat.

Pandemia a produs o schimbare foarte bună din punctul acesta de vedere, pentru că până acum mergeam pentru acte la CF, deși se putea realiza și până atunci în mod electronic, numai că nu exista deschidere pentru așa ceva.

Colaborarea cu instituțiile statului cum decurge?

Exista o propunere de acces a notarilor la bazele de date ale acestora.

Noi putem să verificăm valabilitatea cărților de identitate ale persoanelor deoarece avem un protocol de colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, în schimb facem diverse adrese către primării pentru raportul psiho-social în cazul unui divorț cu copii minori, cerem certificate de atestare fiscală prin e-mail și le primim de la primăriile care au semnătură digitală în format electronic, însă la cele care nu o au implementată va trebui să meargă persoana respectivă sau să delegăm noi o persoană din birou care să obțină acel certificat pe hârtie.

Uniunea Notarilor Publici din România (UNPR) pregătea o platformă pentru birouri.

Este un program aflat în stare de testare, în prima versiune. Am primit de la UNPR un computer cu monitor, scanner, pentru a opera acel program. Sistemul este funcțional, foarte util, îl folosim pentru actele noastre. S-au făcut testări, este în fază incipientă, dar e clar că pe viitor ne va ajuta. Eu sunt foarte deschis la tehnologie.

Ce proceduri sunt cele mai solicitate? În primul rând acte uzuale, precum declarații, procuri, cerute în fiecare zi, solicitate la primărie sau diverse instituții publice (schimbare de destinație, de suprafețe), procuri de ridicare de diverse documente, de înmatriculări auto, de radieri, declarații de cedare de abonament de parcare). De mult ori oamenii ne trimit actele înainte, în format digital, noi întocmim actul, iar când vin, ei doar semnează. Este o procedură pe care o practicăm tot mai mult, iar oamenii stau mai puțin.

S-au înmulțit cazurile de divorțuri în pandemie?

Am observat o creștere a numărului acestora, care se leagă de tranzacțiile imobiliare: de multe ori, în cazul unui divorț apare un partaj, o vânzare de imobil, o altă cumpărare de imobil, deci mai multe operațiuni legate de aceste cazuri.

E mai ușor de lucrat în Transilvania față de alte regiuni, ținând cont că existau cărți funciare?

Eu am activat în Brașov și în Cluj, aici documentele care stau la baza unui act notarial sunt mult mai numeroase decât în alte părți, există un registru de transcripțiuni unde sunt toate documentele care au stat la baza acestui act. Noi luăm doar actele de dobândire, nu mai verificăm tot timpul fiecare tranzacție care a stat la baza acestui act, poate au fost și 50 de tranzacții anterioare. Ne bazăm pe regimul acesta de carte funciară și că proprietar este cel înscris în acest registru.

Promotorii internshipului notarial S-a vorbit despre unificarea profesiilor de avocat și notar. Cum vedeți acest lucru?

E clar că fiecare își are atribuțiile și că este o pregătire distinctă pentru aceste profesii. După terminarea facultății și a masterului, eu am dat examenul de stagiatură, în cadrul

Institutului Notarial Român (INR). Am făcut un an de teorie la București, la INR, cu notari și cu profesori care au predat materii exclusiv de natură notarială, după care am făcut un an de practică în cadrul unui birou notarial, apoi am dat examenul de definitivat și am primit un post de notar.

Cât de greu e să ajungi notar?

Sunt puține locuri de notar public în România. Acestea se decid în funcție de mai multe criterii, stabilite de legea notarilor publici și activității notariale, cum ar fi numărul de oameni dintr-o anumită localitate, numărul de acte solicitate, volumul tranzacțiilor. În comparație cu avocatura sunt mult mai puțini notari care intră în profesie în fiecare an. În anul meu au intrat numai 52 de persoane în toată țara.

Sunteți un birou care aduceți mulți practicanți, studenți în internship.

Am lansat un program de internship, cred că suntem primul birou din Cluj care a demarat așa ceva și sunt foarte mulțumit și bucuros că l-am promovat. Scopul este ca studenții, din orice an, să vadă cum decurge activitatea într-un birou notarial. Studenții lucrează efectiv cu clienții, vorbesc cu ei la telefon, îi preiau, fac diverse acte, proceduri notariale. Se vede motivația fiecăruia de a veni și de a lucra, inclusiv din faza de selectare. Am cerut ca alături de CV să trimită și o scrisoare motivațională, nu una generică. De obicei, mulți dintre studenți ajung să dea examen de profesie fără să fi văzut vreodată un birou notarial, un extras de carte funciară, iar dreptul notarial nu se predă în facultate. Una e să studiezi un act teoretic, alta, cum arată în realitate, care este funcționalitatea acestuia. Programul minim de internship este de cel puțin două săptămâni. Internshipul e plătit de noi, pentru că eu consider că orice muncă trebuie remunerată. Astfel, după terminarea facultății, ei își pot da seama dacă li se potrivește sau nu. Deja avem foarte multe solicitări. Avem contracte de practică realizate cu Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), vom colabora și cu Universitatea Dimitrie Cantemir.

Notar școlit la Sorbona Tânărul notar clujean a beneficiat de o pregătire intensivă în materie în România, în cadrul INR, dar și în alte state, participând la cursurile Universității Sorbona din Paris, Universității Notariatului Mondial din Roma, Universității Vidrina Frankfurt și Universității Siena / Pontignano. El aduce un aport de cunoștințe echipei prin absolvirea Facultății de Drept și a cursurilor de masterat „Instituții de drept privat” din UBB. Acesta a publicat articole în materia dreptului atât în țară, cât și în străinătate.

93

94

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noul director Salvamont Sibiu, Dan Popescu:

„Tehnologia evoluează și încercăm să ținem pasul cu ea în bugetele primite” de Ion SURDU

Din aprilie 2021 Serviciul Public Salvamont Sibiu are un nou director - Dan Popescu. Primul contact cu Salvamont l-a avut în 2010, atunci când a început să activeze ca aspirant. În 2016 a urmat școlile de Salvamont, și-a luat atestatul, iar din 2018 este angajat al Serviciului pe care după 3 ani ajunge să-l conducă. În interviul acordat am vorbit despre provocările meseriei, dar și despre planurile sale la șefia instituției.

Cine v-a propus să deveniți director al Salvamont Sibiu; v-ați dorit să ajungeți la șefia instituției?

Vechiul director, Adrian David, a plecat la o structură a DSU. Postul a fost vacant o perioadă, apoi am avut un director interimar, dar care nu avea calificarea de salvator montan. Ulterior, postul a fost scos la concurs. În urma discuțiilor avute cu colegii și cu persoanele din Consiliul Județean (CJ), am luat decizia să mă prezint la examen. Am avut susținerea colegilor și astfel am reușit.

Care sunt cele mai mari provocări în meseria de salvator montan?

Legislația în ceea ce privește Salvamontul este încă destul de limitată pentru serviciile publice locale sau pentru cele județene. Din păcate, legislația nu e adaptată neapărat situației din teren. Mă refer la condițiile de muncă, la sporuri, la orele pe care trebuie să le lucrăm, la asigurarea permanenței. S-a făcut un pas destul de mare în colaborare cu restul serviciilor, de Ambulanță, SMURD etc. și prin Legea nr. 5 din 2021, unde și noi, ca salvamontiști, deși suntem civili, am ajuns să fim considerați personal operativ. Este un mare pas înainte pentru noi, pentru că se lucrează la o nouă vârstă de pensionare. Până acum era 65 de ani, dar trebuie să vă gândiți că la 65 de ani trebuie să mergi pe creastă în munte și să fii apt să aduci un om pe targă. Nu e ca în oraș, unde coboară ambulanțierul, scoate targa, pune omul și îl urcă în mașină. La noi intervențiile sunt mult mai dificile și uzura fizică și psihică e mult mai mare.

O intervenție poate să dureze și 12 ore. Am avut cazuri dificile, cu intervenții și de 16 ore.

Apropo, care a fost cea mai periculoasă operațiune la care ați participat?

Am avut o tânără din Cehia sau Polonia, care a căzut din Custura Sărății. Colegii de la cabana Negoiu, fiind echipă de prim răspuns, ne-au solicitați sprijinul. Noi știam că dacă cineva a căzut în Custură șansele ca să te duci să recuperezi un cadavru sunt mari. Când au ajuns acolo, au văzut că ea încă e în viață și în stare destul de critică, ne-au sunat și ne-au spus că avem șanse să o salvăm. Ne-a luat destul de mult ca să ajungem din Sibiu în Custura Sărății, care e între vârful Șerbota și Negoiu, să ajungem în timp util, pe ploaie, vânt, ceață și să și recuperăm victima. Accidentul s-a produs undeva la 10:30 dimineața și cred că am predat victima undeva la 19:30, la drumul forestier, unde ne-a așteptat o ambulanță cu medic.

Care sunt cele mai mari necesități pentru salvamontiști astăzi din punctul de vedere al dotării?

Bugetele, având în vedere că depindem foarte mult de bugetele locale. În pandemie cred că la toate serviciile publice de Salvamont din țară au fost probleme. Și nu numai la Salvamont, ci la orice structură care ține de un consiliu județean sau poate și de un minister. Am simțit de-a lungul timpului că pe partea de echipamente am fi putut să fim dotați mai bine. Dar din punct de vedere al pregătirii ne-am făcut tot timpul treaba, planul de antrenamente, atestări. Întotdeauna există dorința de a fi dotat mai bine sau să ai o mașină de intervenție mai bună sau apare ceva nou pe piață și crezi că ți-ar fi de ajutor. Tehnologia evoluează și încercăm să ținem și noi pasul cu ea în bugetele primite.

La Păltiniș se construiește o nouă bază a Salvamont Sibiu. La ce etapă se află proiectul și când va fi gata?

Acest proiect ține exclusiv de colegii mei de la departamentul de proiecte din cadrul CJ Sibiu. Ei monitorizează etapele de construcție și verifică să fie totul în parametri.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

Anul acesta ar trebui să fie finalizată baza, ulterior să fie utilată și după aceea s-o primim noi în administrare. Din câte știu, lucrările sunt puțin în urmă față de grafic, din cauza vremii - n-am mai avut de mult un strat atât de consistent de zăpadă care să țină atât de mult timp în zona Păltinișului. Dar din câte știu eu, constructorul este destul de serios și nu cred că e o problemă în a recupera săptămânile de întârziere.

Noua bază o să ne ajute în ceea ce privește calitatea serviciilor de prim ajutor, pentru că una e să ai un container utilat și alta e să ai o bază întreagă - un loc unde să poți gara snow mobilul, să ai mașinile tot timpul pregătite, salvatorii montani să aibă un loc de conferință, să putem ține ședințe, sală de pregătire pentru lucruri teoretice, cursuri de prim ajutor. Suntem recunoscători CJ Sibiu.

Ce planuri aveți pentru șefia Salvamont Sibiu? Ce investiții sunt necesare pe lângă această bază?

Fiind de atâta timp în Salvamont, am reușit să prind foarte ușor vechile proiecte și să continui cu colegii mei din Salvamont și din CJ anumite proiecte. Pe partea de investiții, împreună cu managerul județului și cu doamna președinte, Daniela Cîmpean, am reușit să găsim finanțare pentru o centrală termică nouă și pentru un grup de electrogen cu automatizare pentru baza din Bâlea. Ca proiecte, în 2021 vom avea Anii Drumeției. Ne-am propus remarcarea tuturor traseelor montane din județul Sibiu. Avem peste 650 de km de trasee montane. Încercăm să venim cu signalistică nouă sau să o suplimentăm pe cea veche, revopsiri de trasee.

Avem în plan refacerea unui podeț la Șerbota. Deci, sunt niște investiții destul de mari pe partea de trasee. Încercăm să omologăm noi trasee tot pentru acest proiect.

Vrem să facem niște studii de fezabilitate, să vedem dacă anul acesta reușim să aducem două noi refugii în zona crestei Făgărașului. E un proiect care e realizabil, dar trebuie să vedem cum trecem de birocrație. Și sper să reușim să facem măcar studiul de fezabilitate și să găsim ceva oferte.

Să sperăm că în zona Negoiu reușim să facem și un punct de prim răspuns dotat mai corespunzător. Acolo este doar un punct de prim răspuns sezonier, pe timpul verii.

Cât de dezvoltată este infrastructura din România pentru a permite salvamontiștilor să-și facă munca în siguranță? Ține foarte mult de atenția și priceperea salvatorilor montani. Am reușit să nu avem în ultimii ani accidente grave cu salvamontiști, tocmai datorită pregătirii lor și randamentului pe care îl au în teren. Dar este o profesie în care cuvântul „siguranță” e relativ. Chiar și legislația privind siguranța muncii e destul de rudimentară în profesia noastră. Întâmpinăm probleme destul de mari și pe partea de asigurări, pentru că firmele de asigurări sunt destul de limitate în ceea ce vor să ne ofere în riscul profesional. Domnul Sabin Cornoiu, președintele Asociației Salvatorilor Montani din România, încearcă să facă un dosar ca să fim și noi prinși într-o cazuistică națională și internațională, unde pot rezulta niște boli profesionale de-a lungul timpului. Vă dați seama că cele mai mari probleme ale salvamontiștilor sunt la genunchi, spate și acestea nu se regăsesc ca boli profesionale nicăieri.

Activitatea Salvamont are legătură și cu partea turistică. Cum caracterizați infrastructura turistică din zonele de activitate ale Salvamont (munți, păduri): mă refer la trasee, marcaje etc.

Vorbind de zona Sibiului, pentru că aici îmi asum eu lucrurile, ca nou director, infrastructura este în plină dezvoltare. Proiectul Anii Drumeției caută să dezvolte traseele montane, dar și pe cele colinare, de drumeție mai ușoară.

E un plus că vom avea niște trasee de drumeție colinară,

pentru că oamenii o să se educe singuri pe trasee mult mai ușoare și ulterior o să vină în traseele montane cu un bagaj de cunoștințe mai mare, cu un echipament mai bun, cu informații de orientare în teren mult mai bune. Eu zic că drumeția în România e pe o cale bună.

Pentru Anii Drumeției noi acum o să începem re-marcajele împreună cu asociațiile montane, cu ONG-urile dedicate spre activitatea de munte. Sunt sigur că o să reușim să lucrăm foarte bine cu Asociația Montană Carpați, cu cei de la Serviciul de Voluntariat Montan.

Cât de mult afectează defrișările activitatea dvs., dar și partea turistică? Într-adevăr, exploatările forestiere ne fac un pic de probleme. Noi înțelegem că trebuie recoltat lemnul, că sunt poate zone de pădure bolnavă și trebuie să recolteze acea pădure sau e la limita de vârstă și trebuie exploatată. Problema este că de multe ori am re-marcat trasee, am reamenajat poteca și după jumătate de an sau un an s-a făcut licitație și s-au făcut exploatări în zonă și toată munca noastră a fost degeaba. Un caz concret a fost la Poiana Florii de pe Valea Avrigului, urcarea spre Cabana Suru, unde după 6 luni de la lucrările noastre au intrat cu TAF-ul în zonă. E frustrant din acest punct de vedere. Plus că turiștii, clar, au ca inconveniențe nămolurile, semnele de marcaje sunt distruse, sunt doborâți pomi, trebuie să ocolești zonele, să refaci poteci; cabanele poate au de suferit că nu mai vin turiști așa de mult în zonă etc.

95

96

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Alin Chipăilă, președintele Alianței pentru Turism:

„Turismul se adaptează foarte repede, dar trebuie lăsat să funcționeze” de Ion SURDU

Alin Chipăilă conduce în prezent Asociația Județeană pentru Turism Sibiu, Federația Asociațiilor de Promovare Turistică (FAPT), dar și Alianța pentru Turism, o platformă care își propune să unească pozițiile organizațiilor membre și ale altor organizații interesate de sectorul de turism din România, pentru a oferi o bază coerentă de consultare cu autoritățile române pe teme care au impact asupra turismului. I-am solicitat un interviu pentru a discuta despre situația din industrie.

Cum va fi vacanța în această vară pentru români?

Unde și-o pot petrece în siguranță?

Există foarte multe destinații în România în care vor putea, la fel ca anul trecut, să-și petreacă vacanța în siguranță. Mă gândesc la arealul Transilvaniei, la Delta Dunării, la Moldova și deja acoperim o bună parte din teritoriul țării în care avem și distanțare, și natură pe deplin, și posibilități de a petrece vacanța într-un mod sănătos și activ. Inclusiv domeniul balnear, cu partea de recuperarea post-COVID, mi se pare foarte important în condițiile în care avem totuși peste un milion de oameni care au trecut prin boală, iar unii dintre ei încă se recuperează.

Dvs. în ce categorie ați plasa situația actuală a turismului românesc: „riscă falimentul”, „poate fi relansat” sau „există soluții de organizare”?

Aș spune că sunt optimist precaut, în sensul în care posibilități pentru relansare ar exista. Din păcate, la momentul de față nu avem un calendar cu ceea ce urmează să se întâmple după marea deschidere din 1 iunie. Nu avem condiții de primire clare a turiștilor străini în țară. Și aici cred că trebuie subliniat faptul că noi suntem întro situație delicată în ceea ce privește balanța comercială.

Cheltuielile pe care le fac românii în afară sunt net superioare cheltuielilor pe care le fac turiștii străini care vin în România. La nivelul anului 2018 deficitul balanței comerciale în turism era de 1,6 miliarde de euro, ceea ce e foarte mult.

Multe țări cu tradiții în turism au anunțat deja: Bulgaria se deschide, Cipru se deschide etc. Noi încă nu avem niciun mesaj pentru piața externă. Ne bazăm pe piața internă și, în același timp, aici nu mai avem voucher-ele de vacanță, care să stimuleze consumul de turism intern. O familie care avea tichete de vacanță se gândea să le consume prima dată pe acelea și după aceea să facă un city break sau o excursie în afară. Pe când acum destinațiile românești vor fi la egalitate cu cele din afară, bugetul fiind cel care va face diferența.

Chiar voiam să vă întreb cum apreciați modul în care autoritățile gestionează situația și măsurile impuse în ceea ce privește sectorul turismului: de la sistarea de activități la carantinarea turiștilor care vin din anumite zone etc.

Există un paradox, și anume faptul că nu reușim să capitalizăm situația relativ bună prin care a trecut România, în ceea ce privește pandemia. Cu toate neajunsurile ei, cu toate problemele care au existat, România nu a fost în

situația unor țări din vestul Europei în care să fie un hard lock-down permanent și în care să existe foarte multe cazuri. La noi a existat o gestionare a situației medicale care s-a desfășurat în mod bun, am putea spune. Și am putea să capitalizăm pe asta, dând imaginea unei țări sigure, din punct de vedere sanitar, creând premisele pentru a atrage turiști străini. Or, lucrurile acestea nu se întâmplă - cel puțin, nu deocamdată. Așa că suntem în situația când „un ochi râde, un ochi plânge” din punctul acesta de vedere, iar în ceea ce privește situația particulară în turism, aceasta are accente tragice: multe firme s-au închis, mulți oameni au ajuns în șomaj, mulți oameni calificați au plecat din domeniu, când oricum eram confruntați cu un deficit de forță de muncă în turism și mai ales de forță de muncă

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

calificată. Și acum, Ordonanța privind sprijinul financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului] 20%: foarte probabil oamenii o să vadă banii către sfârșitul anului sau începutul anului viitor. Or, pierderile au fost suferite în 2020.

Constatăm o lipsă de maleabilitate în ceea ce privește criteriile de stabilire a „țărilor galbene”, cu niște situații care sunt mai mult decât paradoxale. Adică într-un mall ai dreptul să fii 4.000 de persoane în același timp, iar în ceea ce privește activitățile care se desfășoară în afară, de tip drumeție, ghidaj outdoor, nu ai voie să fii mai mult de zece oameni. Sau situația când o familie cu un copil pleacă în Grecia: părinții sunt vaccinați, copilul nu e vaccinat. La întoarcere copilul trebuie să intre în carantină; automat și unul din părinți intră în carantină, cu toate că el e vaccinat. Deci, sunt foarte multe exemple de genul acesta care creează sincope și presiuni suplimentare unde n-ar trebui să existe.

Ați spus că „un ochi râde, un ochi plânge”. De ce nu se iau măsurile specifice, ca ambii ochii să râdă? Aveți vreun mesaj din direcția oficială?

Mesaje avem, dar un răspuns la această întrebare nu am, atâta timp cât nu avem întâlniri în mod regulat. Alianța pentru Turism și-a adus aportul de a contribui cu experți în toate domeniile în creionarea unor măsuri. Anul trecut am formulat împreună cu colegii din Alianță un set de 60 de măsuri pentru salvarea și repornirea turismului românesc pe care le-am înaintat guvernanților și care, din păcate, foarte puține dintre ele sunt implementate. Or, lipsa acestei conlucrări în care specialiștii în turism să fie implicați cot la cot cu autoritățile în creionarea și implementarea de soluții pentru revenire face să existe toate aceste sincope. În 2017 a fost aprobată o ordonanță despre înființarea Organizațiilor de Magament al Destinațiilor (OMD).

Acum se discută iarăși despre importanța lor. Cât de active au fost acestea până acum și care sunt șansele ca ele să ajute la revigorarea turismului? În 2017 a fost creat un așa-zis cadru legislativ pentru crearea OMD-urilor, dar nu au apărut norme la el. Rigiditatea exprimărilor și normelor a dus la apariția unei singure organizații undeva pe litoral și care are un număr relativ mic de membri și a cărei activitate nu poate fi trasată. În spate există totuși 14 asociații, parteneriate public-private cu autorități județene sau locale, care funcționează încă din 2003-2009 în destinații consacrate cum este Sibiul, Oradea, Brașovul, Prahova, Timiș, Suceava, Tulcea și care nu au așteptat acest cadru legislativ. Expertiza acestor structuri, reunite în FAPT, nu a fost capitalizată sub niciun fel în momentul în care a fost creat noul cadru legislativ. După 2017 a existat o misiune a OECD la solicitarea Ministerului Turismului, care a făcut un studiu pentru operaționalizarea acestor OMD-uri. Și în care exemplele de bună practică de care am pomenit se regăsesc și sperăm că acum în dialogul pe care îl avem cu Guvernul și cu ministerele să putem să reluăm de la zero cadrul legislativ, punând niște baze sănătoase: parteneriat public-privat autentic, axat pe dezvoltarea destinațiilor, pe viziune, misiune și obiective, și nu pe principiul „cine plătește, acela comandă muzica”.

Când credeți că va fi adoptat și mai ales implementat noul cadru legislativ?

Eu sunt optimist, pentru că lucrăm de ceva vreme la propuneri concrete. În același timp, prin activitatea de lucru pe care am avut-o cu Ministerul Economiei și cu Guvernul României, am reușit să introducem posibilitatea de a

finanța activitatea OMD-urilor existente sau nou create prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Eu sper să avem un cadru legislativ funcțional până la sfârșitul anului și că în orizontul 2026, cât este prevăzut în PNRR, să avem în jur de 20 OMD-uri funcționale în țară.

Care e bugetul total solicitat?

30 de milioane de euro.

Probabil că România a fost descoperită mai mult în acest an de către proprii cetățeni decât în alți ani, chiar și în pofida restricțiilor și măsurilor locale. Cât de pregătiți sunt operatorii să facă față cererilor, dar și să solicite prețuri corecte?

Eu cred că turismul este o industrie care întotdeauna a dat dovadă și de reziliență. Oamenii au știut să se adapteze cererii care există în piață. Am constatat adaptări care s-au produs cu o viteză foarte mare în ceea ce privește operatorii din turism. Cred că a fost un an de vârf 2020 pentru turismul intern. Ne-am dori ca și anul acesta să avem la fel o compensare a lipsei turiștilor străini prin turiștii români, dar absența instrumentelor cum sunt voucher-ele de vacanță riscă să nu confirme trendul de anul trecut. Ne dorim ca totul să se petreacă în siguranță și respectând normele sanitare, dar nu cred că se pune problema neapărat de a avea fluxuri mai mari - poate în anumite destinații care au o capacitate mai mică de cazare sau o infrastructură mai limitată.

Eu zic că turismul se adaptează foarte repede, dar trebuie lăsat să funcționeze.

Care e cea mai mare nevoie a antreprenorilor din industrie?

Crearea unui cadru predictibil de desfășurare a activității.

Nu ne așteptăm să știm rata incidenței cu exactitate peste 2 sau 3 săptămâni, dar să existe un calendar foarte clar că, începând din luna iunie sau din luna iulie putem să primim turiști străini în condițiile respective, că persoanele vaccinate, testate sau care fac dovada că au trecut prin boală pot să beneficieze de servicii turistice fără restricții etc.

Ce mesaje aveți din Sibiu, unde înainte de pandemie orașul practic avea două sezoane turistice – vara și iarna, datorită Târgului de Crăciun?

Scăderea per ansamblu a fost de 55% a numărului de turiști. Problema a fost la structura lor și anume faptul că absența turiștilor străini a creat un vid foarte mare din punct de vedere economic.

Speranța noastră e că vom putea relua, începând cu a doua jumătate a acestui an, primirea turiștilor străini. În Sibiu am încercat dintotdeauna să folosim vectori de dezvoltare turistică aflați poate cu un pas înaintea celorlalte destinații: fie că ne gândim la turismul cultural, la folosirea gastronomiei ca un vector de dezvoltare turistică sau la turismul verde, așa cum pentru perioada 2021-2022 la inițiativa CJ Sibiu a fost dezvoltat programul tematic Anii Drumeției.

Care sunt așteptările județului Sibiu de la programul Anii Drumeției? Care e bugetul programului?

Bugetul alocat de CJ Sibiu este unul consistent, de 1,4 milioane lei. Așteptările noastre sunt în primul rând legate de investițiile în infrastructura verde pentru a putea primi turiști în siguranță, pe trasee de calitate, pe trasee etalon pentru drumeția din România. Respectiv, prin prisma acestor investiții în infrastructură și a promovării consecvente, atragerea de turiști prietenoși cu mediul, cu activitățile în natură.

97

98

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

99

De 95 de ani, Pioneer mișcă industria agricolă înainte. Ceea ce a început cu ideea de hibrid de porumb în 1926, a înflorit într-un brand recunoscut la nivel mondial, deținut de Corteva Agriscience, o companie globală dedicată integral agriculturii, recunoscută pentru faptul că furnizează fermierilor inovații de neegalat.

100

AGRO TB Succesul durabil al mărcii Pioneer reflectă preocuparea centrală a companiei Corteva Agriscience de a pune inovarea în slujba fermierilor, pentru maximizarea producției și perpetuarea afacerilor. Pioneer a fost una dintre primele companii de semințe care a produs genetică hibridă avansată și, ca marcă globală de semințe a Corteva Agriscience, Pioneer continuă să fie cel mai de succes și recunoscut brand din industrie. „Produsele și serviciile marca Pioneer® oferă fermierilor cele mai inovatoare soluții de pe piață, astfel încât aceștia să-și poată maximiza productivitatea și să obțină recoltele de care avem nevoie pentru a hrăni o lume în continuă creștere”, a declarat Jim Collins, Chief Executive Officer, Corteva Agriscience. „De 95 de ani apărăm cauza fermierilor, investim în comunități și promovăm soluții agricole durabile. Vom continua să facem aceste lucruri pentru mulți ani de acum înainte.”

Originară din Midwest-ul American, Pioneer operează acum la scară globală. În România, Pioneer a adus încă de acum aproape o jumătate de secol hibrizi performanți de porumb. În zilele noastre, compania a devenit o prezență de referință în peisajul industriei agricole autohtone, unde a investit în cercetare pentru a furniza genetică adaptată acestei regiuni pedo-climatice și în capacități de producție la cele mai moderne standarde la nivel mondial. Pioneer valorifică superior tradiția locală în producerea de semințe și România continuă, astfel, să fie unul dintre jucătorii de top din UE pe această piață, aprovizionând atât destinații din UE, cât și piețe extra-comunitare. „Pioneer a contribuit la modelarea agriculturii nu doar în SUA, ci la nivel global”, a spus Jean Ionescu, Country Leader Romania și Moldova. „Firma are o prezență îndelungată și stabilă în Europa Centrala si de Est și pune la dispoziția fermierilor semințe de calitate, instrumente agronomice și sprijinul de care au nevoie pentru a avea succes. Ne vom strădui în continuare să ne ajutăm clienții să îmbunătățească an de an performanța fermelor, prin cunoștinte agronomice de ultimă generație, agricultură digitală și expertiză financiară – scopul nostru fiind întotdeauna ca aceștia să obțină rezultate excepționale și să își atingă pe deplin potențialul. Conform viziunii noastre referitoare la durabilitate, vom colabora cu fermierii pen-

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tru a-i ajuta să-și construiască exploatații moderne, profitând de resursele bogate pe care le oferă solul și protejând bogăția acestuia.”

Timp de aproape un secol, accentul pus de Pioneer pe inovarea continuă în beneficiul clienților a dus la creșterea productivității, la practici mai durabile și la îmbunătățiri în zone considerate anterior de neatins. Cu un portofoliu de neegalat în ceea ce privește semințele, cu performanțe dovedite în timp, Pioneer s-a consolidat ca una dintre cele mai reputabile mărci din agricultură.

Despre Pioneer Pioneer, marca emblematică de semințe a Corteva Agriscience, este lider mondial în dezvoltarea și furnizarea de genetică avansată, oferind semințe de înaltă calitate fermierilor din peste 90 de țări. Pioneer va colabora în continuare cu fermierii din întreaga lume pentru a le susține dezvoltarea, oferindu-le cunoștințe tehnice, inovații și expertiză agronomică de neegalat.

Despre Corteva Agriscience Corteva Agriscience este o companie globală, 100% dedicată agriculturii, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

101

102

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CORTEVA AGRISCIENCE EXTINDE LINIA PENTRU CONDIȚIONARE SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI DE LA STAȚIA DIN AFUMAȚI Corteva Agriscience a anunțat o investiție adițională de aproximativ 13 milioane de euro pentru exinderea unității de producție din Afumați, pentru a accelera dezvoltarea afacerii sale cu semințe de floarea soarelui în Europa. Investiția totală, inclusiv investiția de modernizare, depășește 73 de milioane de euro și va permite Corteva Agriscience să creeze peste 20 de locuri noi de muncă.

Construcția noii facilități este deja în desfășurare și urmează să devină operațională la începutul lunii august, la timp pentru sezonul de recoltare a florii-soarelui. Acest proiect de investiții care cuprinde un nou depozit și o stație de condiționare va permite companiei Corteva Agriscience să eficientizeze problemele legate de aprovizionare, să îmbunătățească calitatea și capacitatea operațională, pentru a sprijini cererea europeană în continuă creștere. „Prin extinderea operațiunilor noastre în România, ne consolidăm poziția de lider pe piața europeană a semințelor.

Capacitatea sporită a facilității din Afumați ne va permite să satisfacem cererea internă și internațională în creștere pentru semințe de înaltă calitate, marca Pioneer®”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience în România și Moldova.

Marius Bărăceanu, Production Location Manager Corteva Agriscience în România, a adăugat: „Deja am alocat 35.000 de ore de lucru acestui proiect, astfel că implementarea este în termen. Luând în considerare pandemia COVID-19 și toate măsurile de protecție necesare, echipa a făcut o treabă

excelentă, asigurându-ne totodată că siguranța rămâne o prioritate de top.”

Aflată la 12 km de București, amplasată pe o suprafață de 15 ha, stația de la Afumați este cea mai mare stație de procesare semințe din România, iar dintre facilitățile Corteva, a doua ca și capacitate din Europa. În Afumați se procesează peste 50 de hibrizi de porumb și floarea soarelui marca Pioneer® pentru 15 țări, concentrându-se foarte mult pe piața locală din România și Moldova. De asemenea, piețe foarte importante pentru companie, din punct de vedere al volumelor livrate, sunt cele din Bulgaria, Ucraina, Rusia și Polonia.

Prima reprezentanță comercială din București a fost deschisă în anul 1992, iar stația de la Afumați a fost construită în anul 2002. În cei 18 de ani de funcționare, milioane de saci au fost procesați aici, completând astfel valoarea genetică excepțională a semințelor, prin tratamentele premium aplicate. Stația de procesare dispune de cele mai moderne echipamente din industrie, sortere optice, mașini de tratat performante care aplică cu precizie de câteva mg pe

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bob. Unitatea de producție de semințe respectă cele mai înalte standarde internaționale și toate cerințele legislației românești cu privire la condițiile de muncă, reglementările de siguranță și cele ecologice.

Aici se prelucrează porumb și floarea soarelui din tot sudul, sud estul și nord estul țării. Compania colaborează cu numeroși fermieri, cu o lungă tradiție în producerea de semințe și cu care mențin o relație de parteneriat de mult timp.

Stația dispune de o echipă tânără, dinamică, experimentată, în care se investește permanent și care asigură o eficiență extraordinară. Peste 300 de angajați permanenți și sezonieri garantează ciclul complet de producție al hibrizilor de înaltă calitate al brandului Pioneer®. Începând cu 2019, în România se aplică tehnologia premium LumiGEN™ de tratament sămânță pentru hibrizii de floarea soarelui și porumb marca Pioneer®. Această tehnologie oferă cea mai bună și stabilă protecție împotriva dăunătorilor și a bolilor în perioada critică de creștere a culturilor, cu impact limitat asupra mediului, potențând astfel genetica de excepție a semințelor Pioneer®.

Facilitatea de producție folosește o nouă tehnologie inovatoare de ambalare a semințelor, denumită Easy Open, pentru toate culturile realizate în Afumați. Toti sacii comandați sunt Easy Open. Pe lângă această tehnologie, pe toate ambalajele de semințe Pioneer® se aplică o hologramă specială, un sistem unic de protecție împotriva contrafacerii, denumit IZON®.

Capacitatea de condiționare a crescut de la an la an, lucru care a determinat o creștere a nivelului de deservire a clienților, care pot beneficia în timp util de produsele Corteva. Foarte important este procesul de calibrare la floarea soarelui pe 3 calibre, care înseamnă o mai bună uniformitate a semințelor, cu impact major asupra plantabilității,

AGRO TB

precum și selectarea semințelor de floarea soarelui de către un sorter optic înainte de tratament, rezultând o puritate fizică îmbunătățită. „Astfel, aici, în stația de procesare a semințelor Corteva din România, dispunem de cele mai moderne echipamente și investim permanent în tehnologie, asigurând material semincer de înaltă calitate pentru fermierii români. Datorită abordărilor și tehnologiilor inovatoare, precum și a vastei experiențe acumulate de personalul nostru de-a lungul timpului, ajutăm fermierii români să obțină maximul din munca lor, creând în același timp condițiile necesare pentru dezvoltarea producției în România. Punem un foarte mare accent pe siguranta și protecția muncii, toate procesele desfășurându-se în condiții de maximă siguranță pentru toți operatorii noștri. Pentru partea de tratamente sămânță și alte inputuri lucrăm cu furnizori de top, pentru ca la final să obținem cea mai performantă sămânță”, a declarat Marian Pascariu, directorul stației de producție Corteva Agriscience din România.

103

104

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PT303 SCLEROTINA PROTECTOR - UNIC ÎN EUROPA de Andrei CIOCOIU – Category Marketing Manager Oilseeds - Corteva Agriscience Romania si Moldova

Condițiile de climă și sol influențează creșterea și dezvoltarea culturilor, dar în aceeași masură, crește și riscul apariției bolilor și dăunătorilor.

La cultura de rapiță, Sclerotinia sclerotiorum - Putregaiul alb este de departe cea mai periculoasă boală.

Primăverile calde şi umede, densitatea mare a plantelor după ieșirea din iarnă, prezența în rotație a unor specii sensibile, sunt probleme des întâlnite în fermele de la noi din țară.

Corteva Agriscience introduce în cultura de rapiță, prin noua genetică, un concept inovator - Sclerotinia Protector.

PT303 este un hibrid unic pe piața din Europa – combină un grad ridicat de toleranță la Sclerotinia cu productivitatea excelentă și caractere agronomice superioare, iar rezultatul este un produs ce nu poate lipsi din nicio fermă ce dorește performanță la cultura de rapiță.

O reală problemă o reprezintă rotația scurtă practicată în foarte multe ferme, unde rapița revine după un an de cereale păioase și în rotație scurtă cu floarea soarelui, soia și mazărea.

Faptul că scleroții produși de Sclerotinia sclerotiorum pot rezista în sol 7-8 ani și în condiții prielnice pot produce pagube însemnate nu doar pentru cultura de rapiță, ci și pentru culturile ce vor veni în următorii ani pe acel teren, reprezintă o preocupare importantă a multor fermieri.

Combaterea chimică a acestei boli foarte păgubitoare este limitată și necesită atenție deosebită la momentul aplicării fungicidului, iar de cele mai multe ori nu se poate interveni la timp din cauza precipitațiilor, astfel că eficiența tratamentului este foarte redusă, infectia neputând fi eradicată în totalitate.

Singura soluție reală este utilizarea hibrizilor Sclerotinia Protector.

Primul hibrid este PT303 ce va realiza producții constante anual, fără a fi impactat de acest agent patogen și care lasă un sol cu încărcătură mai mică de scleroți, unde vom putea cultiva în continuare fără riscuri culturile dorite.

Toleranța genetică este un aspect foarte important de luat în calcul în alegerea hibrizilor ce urmează să-i cultivăm, alături de productivitate și stabilitate, ea asigură obținerea unor producții ridicate în anii problematici, când alte soluții nu dau randament.

De asemenea, un aspect foarte important de menționat este și pretabilitatea hibridului PT303 pentru agricultura organică/ecologică, fiind singura soluție de a reduce infestarea plantelor cu Sclerotinia și multiplicarea scleroților în viitor. Corteva oferă, prin portofoliul actual, soluții reale fermierilor ce s-au integrat în agricultura organică.

Pentru siguranța culturii de rapiță, hibridul marca Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector este alegerea perfectă!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CREATIV

105

106

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cele mai eficiente fungicide pentru combaterea făinării și manei viței de vie: Talendo® și Zorvec™ Zelavin™ Bria de Adrian IONESCU, Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides Corteva Romania&Moldova

Odată cu venirea primăverii și reluarea ciclului vegetativ al plantelor apar și riscurile de îmbolnăvire. Diferiți agenți patogeni care iernează sub diferite forme în sol, în mugurii sau scoarța coardelor afectate în anul precedent așteaptă acum condițiile ideale de temperatură și umiditate pentru a germina și a parazita vița de vie.

Făinarea este denumirea populară a bolii produse de agentul patogen Uncinula necator. Acesta și-a făcut simțită prezența din ce în ce mai mult în plantațiile viticole mai ales în ultimii ani. Acest agent patogen poate ataca tot timpul anului, iar în cazul în care nu se iau măsuri de combatere eficiente, pagubele pot fi substanțiale atât asupra aparatului foliar, dar mai ales asupra ciorchinilor și boabelor.

Se generează astfel nu numai pierderi de producție dar și o depreciere calitativă a boabelor, cele afectate de făinare fiind predispuse în condiții de umiditate la atacurile mucegaiurilor, iar vinul rezultat va fi de o calitate slabă.

Făinarea atacă cu precădere în verile secetoase deoarece conidiile nu au nevoie de apă pentru a germina, iar după infecție evoluția bolii este favorizată de temperatura și umiditatea moderată a aerului.

Compania Corteva Agriscience recomandă pentru combaterea făinării produsul Talendo®, un fungicid pe bază de proquinazid 20% care se aplică în doza de 225 ml/ha.

Proquinazid este o substanță activă specializată pe combaterea făinării cu eficiență deosebită datorită acțiunii sale trivalente, de contact, sistemică locală și prin vaporizare.

Talendo® protejează țesuturile adiacente zonelor tratate, cât și creșterile noi datorită acțiunii în stare de vapori, oferind un control sigur și de lungă durată împotriva făinării.

Cultura de viță de vie poate fi atacată și de alți agenți patogeni precum Plasmopara viticola, mana viței de vie.

Pentru o combatere eficientă a manei viței de vie compania Corteva Agriscience vine în sprijinul fermierilor cu un pachet nou, Zorvec™ Zelavin™ Bria.

Zorvec™ Zelavin™ Bria este o combinație în co-pack de Oxathiapiprolin și Folpet, cu o activitate biologică remarcabilă împotriva patogenilor, cu o excelentă activitate translaminară și sistemică acropetală.

Pachetul tehnologic are efecte multiple asupra ciclului de viață al agentului patogen (acțiune preventivă, curativă, eradicantă și antisporulantă) pentru o eficacitate sporită și de lungă durată.

Zorvec™ Zelavin™ Bria protejează frunzele tratate pe măsură ce cresc și se dezvoltă, inclusiv frunzele nou formate.

Experiențele efectuate în diverse țări cu Zorvec™ Zelavin™ Bria au demonstrat un control excepțional la mană, comparativ cu produsele existente în acest moment pe piață.

Pentru evitarea apariției fenomenului de rezistență, Corteva Agriscience a ales Flovine® (Folpet) ca partener de amestec cu Zorvec™ Zelavin™. Se administrează preventiv, în bloc de 2 aplicări consecutive, efectuate la interval de 10 zile, primul tratament la începutul înfloritului

(BBCH 61), urmat de al doilea tratament la sfârșitul înfloritului (BBCH 69).

Zorvec™ Zelavin™ Bria este absorbit rapid în interiorul stratului ceros epicuticular al plantei, în mai puțin de o oră de la aplicare, oferind o rezistență mai mare la spălare. Pentru acest motiv, chiar și în situația în care apar precipitații imediat după aplicarea produsului, nu este necesară repetarea tratamentului. Doza recomandată este 0,2 l/ha Zorvec™ Zelavin™ + 1,25 kg/ha Flovine®. Pachetul se aplică pe o suprafață de 4 ha.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CREATIV

107

108

CREATIV

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

109

„Blood from Transylvania”, pledoarie pentru vinurile din fructe de Dan BIRTA

Florin Chirodea, un tânăr antreprenor bihorean, a demarat în plină pandemie, în 2020, o afacere cu vin produs din fructe.

Inițial, tânărul a plantat un hectar de teren cu coacăze negre la Sărand, comuna Copăcel, urmând să planteze încă două în anul următor și nici nu se gândea că va produce vin din ele. „După prima recoltă, care nu a fost așa de mare fiind plantație tânără și vânzarea fructelor proaspete pe piețele locale fiind destul de greoaie, am realizat că este nevoie de o alternativă, deoarece fructele sunt perisabile și cantitatea de fructe îmi va crește în fiecare an. Am analizat piața și produsele finite realizate din coacăze negre și am observat că nu sunt producători autorizați pe partea de vin din fructe. Am început experimental, timp de patru ani, să fac vin din coacăze negre, îmbunătățind rețeta în fiecare an, obținând, în cele din urmă, o rețetă extrem de apreciată. Astfel s-a născut primul vin, cel de coacăze negre, sub brandul «Blood from Transylvania»”, povestește antreprenorul.

Vinurile din fructe vs vinurile din struguri În România vinurile din fructe reprezintă un concept nou, generațiile mai tinere, și în special femeile, fiind curioase să încerce și altceva decât tradiționalul vin din struguri. „Acest segment este în dezvoltare, piața de desfacere fiind la început, dar cu potențial imens de creștere, și sunt convins că vor apărea și alți producători în următorii ani”, este de părere Florin Chirodea.

Din punct de vedere tehnologic nu este mare diferență între producerea vinului din struguri și cel din fructe. La fel ca în cazul vinului din struguri, vinul din alte fructe se obține similar, prin fermentarea naturală a sucului proaspăt stors. „Vinurile din fructe îți transmit exact ce este pe etichetă: prospețimea, aroma și gustul specific fructului din care este făcut. Etichetele vinurilor din struguri îți promit o aromă de fructe de pădure, de exemplu, pe care nu toată lumea o și simte. Un vin din fructe de pădure va avea exact aroma intensă de fructe de pădure, fără a mai lăsa loc interpretărilor”, subliniază antreprenorul.

Bihoreanul produce în prezent șapte sortimente de vinuri din fructe: din zmeură, afine, cireșe, piersici, căpșuni, coacăze negre și coacăze cu aronia. Producția totală se ridică undeva la 20.000 de litri pe an. Folosește fructele din plantația proprie, dar și de la alți producători autohtoni. „Vinurile noastre se adresează clienților dornici să experimenteze arome noi, dar în mod special doamnelor și generațiilor mai tinere, deoarece majoritatea vinurilor sunt demidulci. Vinul de coacăze negre, prima noastră rețetă comercializată, este cunoscut pentru proprietățile benefice sângelui în organism și de aici a venit denumirea de Blood, iar Transylvania datorită zonei în care îl producem. Așa s-a născut «Blood from Transylvania»”, precizează Florin Chirodea.

Investiție proprie de peste 100.000 de euro În dezvoltarea afacerii s-a bazat doar pe fondurile sale și ale familiei. Nu a accesat fonduri europene, toată investiția fiind realizată din bani și resurse proprii.

Partea de autorizare a fost foarte greoaie, deoarece toate vinurile din fructe din România sunt produse accizabile și necesită o autorizație de antrepozit fiscal, eliberată de Comisia Regionala Cluj-Napoca pentru produse supuse accizelor.

Pentru eliberarea acestei autorizații a trebuit să îndeplinească mai multe cerințe, printre care depunerea unei garanții la Trezoreria Oradea, în valoare de 94.760 lei, și capitalul social al firmei, de 76.810 lei, cerințe care n-au fost ușor de realizat.

Valoarea totală a investiției, terenuri, plantații, hala de producție și autorizații, depășește cu mult 100.000 de euro.

Lansarea primelor vinuri a fost făcută în august 2020, în plină pandemie, înregistrând o creștere constantă în vânzări. „Pandemia ne-a afectat, deoarece multe canale de vânzare a produselor au fost închise sau cu activitate redusă. Vânzarea o realizăm în special online pe site-ul propriu www.vindinfructe.ro”, spune tânărul.

Pentru viitor, Florin Chirodea vrea să pună accentul pe diversificarea sortimentului de vinuri din fructe, crearea de produse noi, precum spumante din fructe, cidru artizanal cu fermentare naturală în sticlă din diferite fructe.

Ia în calcul și deschiderea unui magazin propriu de desfacere, dar momentan, având în vedere situația actuală cu pandemia, nu crede că este momentul oportun.

110

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cu noul erbicid pentru sfeclă - SAFARI® DuoActive de la FMC, fermierii au toate motivele să fie mândri de culturile lor Fumaria officinalis (Fumariţă) Galium aparine (Turiţă) Geranium pusilum (Ciocul berzei) Lamium spp. (Sugel) Matricaria recutita (Muşeţel) Matricaria maritima (Muşeţel sălbatic) Matricaria inodora (Romaniţă) Papaver rhoeas (Mac roşu) Polygonum persicaria (Ardeiul-broaştei) Raphanus raphanistrum (Ridiche sălbatică) Sinapis arvensis (Muştar sălbatic) Senecio vulgare (Spălăcioasă) Thlaspi arvense (Punguliţă) Viola tricolor (Trei fraţi pătaţi) Xanthium strumarium (Cornuţi)

Sfecla de zahăr este o cultură costisitoare, începând de la înființare până la recoltat, dar totuși foarte avantajoasă, producția fiind proporțională cu grija care i se acordă.

Buruienile necontrolate produc pagube însemnate, iar culturile de sfeclă de zahăr invadate de buruieni se recoltează greu și cu mare consum de combustibil. Însă, începând cu luna aceasta, cultivatorii de sfeclă de zahăr din România au la dispoziție un NOU erbicid pentru controlul buruienilor cu frunză lată: erbicidul SAFARI® DuoActive de la FMC. Erbicidul SAFARI® DuoActive conține 2 substanțe active: triflusulfuron metil și lenacil, iar formularea sa este WG granule dispersabile în apă.

Acțiunea acestor 2 substanțe active asigură controlul buruienilor cu frunză lată, inclusiv speciile problemă din culturile de sfeclă, precum Chenopodium, Brassica, Matricaria și Polygonum.

Erbicidul SAFARI® DuoActive se aplică post-emergent, de la stadiul de cotiledoane (BBCH 10) până la acoperirea a 90% a intervalului dintre rânduri (BBCH 39). Se recomandă aplicarea unui număr maxim de 3 tratamente/sezon/cultură cu erbicidul SAFARI® DuoActive, la o doză maximă de 210 g/ha/aplicare, de produs formulat.

Erbicidul are o fereastră largă de aplicare și este selectiv pentru toate soiurile de sfeclă de zahăr și furajeră. Pentru un control eficient al buruienilor, se recomandă 3 aplicări consecutive la un interval de 5-7/10 zile sau când apar noi buruieni, iar cele mai bune rezultate se obţin atunci când buruienile sunt în curs de răsărire și până la 2 frunze. Pentru buruienile rezistente sau mediu sensibile, specialiștii FMC recomandă amestecul cu alte erbicide autorizate pentru sfeclă.

Spectrul de buruieni combătute de erbicidul SAFARI® DuoActive cuprinde: Buruieni sensibile: Amaranthus spp. (Ştir) Brassica napus (Rapiţă, samulastră) Capsella bursa-pastoris (Traista ciobanului)

Buruieni mediu sensibile: Aethusa cynapium (Pătrunjelul câinelui) Abutilon theophrasti (Teișor) Ambrosia artemisiifolia (Ambrozie) Atriplex patula (Lobodă) Chenopodium spp. (Lobodă) Mercurialis annua (Trepădătoare) Polygonum aviculare (Troscot) Polygonum convolvulus (Hrişcă urcătoare) Polygonum lapathifolium (Iarbă roşie) Solanum nigrum (Zârnă) Stellaria media (Rocoină) Veronica hederifolia (Doritoare) Veronica persica (Ventrilică)

Sinapsis arvensis

Thiaspi arvense

Matricaria recutita

SAFARI® DuoActive combate eficient buruienile cu frunză lată și ajută fermierii să obțină culturi curate și producții sigure. Astfel, orice cultivator de sfeclă de zahăr va fi mândru de cum va arăta cultura de sfeclă pe toată perioada de vegetație, de la semănat și până la recoltare.

Pentru mai multe detalii despre erbicidul SAFARI® DuoActive, accesați site-ul oficial al companiei, www.fmcagro.ro. Tot aici găsiți și datele de contact ale reprezentanților de vânzări FMC, gata să vă ajute cu răspunsuri la toate întrebările pe care le aveți.

FMC Corporation este o companie de cercetare în agricultură, oferind fermierilor din întreaga lume soluții și produse inovatoare de protecția și nutriția plantelor.

Spiritul inovator al companiei americane s-a născut în anul 1883, când fondatorul său, John Bean, crea în California prima mașină de aplicat pesticide. În prezent, FMC continuă să dezvolte proiecte de pionierat pentru utilizatorii din domeniul agriculturii, investind resurse importante în noi substanțe active și formulări, pentru o agricultură sustenabilă și producții ridicate.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURA

111

112

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sfecla de zahăr - cultură de nișă cu valoare ridicată

INNVIGO - Soluții tehnologice de finețe pentru o cultură curată de buruieni de George ROIBAN, Director Marketing și Dezvoltare Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale: MONOGRA 700 SC (metamiron 700 g/l) Erbicid selectiv cu acțiune sistemică pentru combaterea postemergentă a buruienilor dicotiledonate din cultura de sfeclă de zahăr

Cultura sfeclei de zahăr, deși are o suprafață redusă în ponderea suprafețelor agricole, concentrată în general în jurul unităților de procesare a sfeclei de zahăr, necesită o atenție deosebită din punct de vedere tehnologic. De asemenea, cultura necesită tehnică agricolă de precizie pentru pregătirea patului germinativ, o fertilizare complexă, sămânță cu o genetică performantă, cât și o protecție a plantelor din punct de vedere al combaterii buruienilor, bolilor și dăunătorilor.

Suprafețele agricole pe care se cultivă sfeclă de zahăr se aleg din parcelele plane, ușoare, cu un conținut ridicat de humus și trebuie să fie integrat într-o rotație de minim 3 ani, premergătoarele recomandate fiind cerealele care eliberează terenul devreme în anul anterior sfeclei, cu o pregătire a solului și fertilizare cu elemente de bază fosfor, potasiu încă din toamnă, precum și pregătirea patului germinativ în primăvară cu o bună conservare a umidității în sol.

Profitul, în această cultură, calculat de specialiști de profil este la producții de peste 40 tone de sfeclă de zahăr recepționată de fabricile de procesare și conținut de zahăr de 16%.

Pentru atingerea acestor performanțe încă de la începutul culturii este necesar să asigurăm o protecție a culturii.

Innvigo vine în întâmpinarea cultivatorilor care îmbrățișează cultura sfeclei de zahăr cu un portofoliu complet de erbicide pentru combaterea buruienilor mono și dicotiledonate anuale și perene și fungicide pentru combaterea celor mai păgubitoare boli ce afectează cultura.

Soluțiile de erbicidare pot fi aplicate atât în preemergență cât și în postemergență, scopul acestei lucrări tehnologice este: combaterea buruienilor, respectiv reducerea concurenței dintre planta de cultură și speciile de buruieni mono și dicotiledonate anuale sau perene. Tehnica de combatere a buruienilor se poate face în 2 momente distincte, respectiv preemergență, este o soluție clasică în combaterea buruienilor, fiind urmată de aplicarea în postemergență a unor erbicide specifice buruienilor din cultură sau doar prin erbicidare în postemergența timpurie prin 2-4 tratamente consecutive.

Succesul strategiilor de erbicidare în combaterea buruienilor este influențat de nivelul rezervei de apă din sol, cât și al precipitațiilor ulterioare asigurând formarea unei bariere peliculare de erbicid în stratul superficial al solului pe o adâncime de 1-3 cm.

Erbicidele pentru aplicarea în postemergența timpurie sunt:

Combate buruienile: răcovină, trei frați pătați, punguliță, spanac sălbatic, ardeiul broaștei, romanița de câmp, samulastra de rapiță, știr, traista-ciobanului, ventrilică, hrișcă urcătoare.

Când se aplică? Perioada de aplicare a erbicidului: Monogra 700SC se recomandă a se aplica după apariția plantelor de sfeclă până la faza de 9 frunze (până la BBCH -19) pe solul umed bine pregătit (fără bulgări), în aplicări secvențiale în doză de 3 x 1,5 l/ha la un interval de 7-12 zile în funcție de evoluția buruienilor.

SOLIDER (triflusulfuron metil 150 g/l) Erbicid sulfonilureic pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și unele dicotiledonate din cultura de sfeclă de zahăr Combate buruienile: trei frați pătați, lipicioasă, știr, spanac sălbatic, mușețel nemirositor, răcovină, rapiță samulastra, traista-ciobanului, iarbă-bărboasă, hrișcă urcătoare, troscot.

Când se aplică? Aplicați Solider din faza vizibilă a primei frunze de sfeclă până când rândurile sunt acoperite complet (BBCH 10-39). În aplicări secvențiale cu doze de 3 x 0,1 l/ha în amestec cu adjuvantul Asystent 0,1 l/ha la un interval de 5-10 zile în funcție de evoluția buruienilor.

Simptomele sunt: albirea, îngălbenirea, necroză și uscarea frunzelor de buruieni sensibile, și apar în câteva zile de la aplicarea produsului. Produsele erbicide se pot asocia și cu alte erbicide pentru controlul întregului spectru complet de buruieni.

Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate perene: MAJOR 300 SL (clopiralid 300g/l) Erbicid postemergent pentru combaterea buruienilor cu frunză lată din culturile de rapiță de toamnă, grâu de toamnă și sfeclă de zahăr.

Combate buruienile: albăstrea, mușețel nemirositor, pălămidă, romaniță de câmp, busuioc sălbatic, hrișcă urcătoare.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Când se aplică? MAJOR 300 SL se aplică printr-o singură aplicare în doză de 0,3-0,4 l/ha sau aplicare secvențială în 2-3 aplicări x 0,2 l/ha, primul tratament trebuie efectuat în faza de 2-4 frunze de sfeclă (BBCH 12-14), iar următoarele tratamente trebuie efectuate după apariția ulterioară a buruienilor problemă. Produsele erbicide se pot asocia în tratamente pentru combaterea întregului spectru de buruieni.

Pentru combaterea buruienilor graminee anuale și perene: INVESTO 100 EC Erbicid selectiv pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile de rapiţă şi sfeclă de zahăr Doză: 0,3-1,5 l/ha BUSTER 100 EC Erbicid selectiv pentru combaterea buruienilor graminee anuale și perene din culturile de rapiță de toamnă, sfeclă de zahăr și floarea soarelui Doză: 0,3-1,5 l/ha RENTO 150 EC Erbicid selectiv pentru combaterea graminelor anuale şi perene din culturile de rapiţă, sfeclă de zahăr și varză albă Doză: 0,75-2,5 l/ha Combat buruienile graminee anuale: iarba vântului, iarbă bărboasă, samulastra cereale Combat buruienile graminee perene: pirul târâtor Când se aplică? În funcție de spectrul de buruieni graminee se aplică pe vegetație în fenofază de dezvoltarea intensă a buruienilor când plantele de cultură au minim 2 frunze adevărate. Pentru combaterea pirului se vor aplica produsele în limitele maxime de aplicare, buruienile în faza de 15-20 cm.

Pentru combaterea făinării și a cercosporiozei recomandăm aplicarea fungicidelor DAFNE 250 EC (difenoconazol 250 g/l) Fungicid sistemic pentru combaterea bolilor din culturile de sfeclă de zahăr, grâu de toamnă şi rapiţă.

Mod de acţiune: Dafne 250 EC este un fungicid din clasa triazolilor, cu acţiune sistemică, preventivă şi curativă. După tratament substanţa activă pătrunde în plantă şi este distribuită acropetal în toate părţile verzi ale plantei unde blochează dezvoltarea ciupercilor patogene prin inhibarea ciclului biosintezei sterolilor din pereţii celulari.

Combate pentru sfecla de zahăr - cercosporioză Doză 0,4 l/ha

AGRO TB Când se aplică? Preventiv sau curativ când plantele de sfeclă acoperă 20% intervalul dintre rânduri până când plantele de sfeclă acoperă 90% intervalul dintre rânduri (BBCH 32-39) MAKLER 250 SE (azoxistrobn 250 g/l) Fungicid sistemic pentru combaterea bolilor din culturile de grâu, triticale, orz de primăvară, rapiță și sfeclă de zahăr Mod de acţiune: MAKLER 250SE are acțiune penetrantă și sistemică, utilizat în principal pentru tratamentul preventiv al bolilor cauzate de ciupercile fitopatogene.

Produsul este absorbit rapid de rădăcini și translocat prin xilem la tulpini și frunze, sau prin suprafața frunzelor până la vărfurile de creștere, unde inhibă germinarea sporilor, creșterea micelială și formarea sporilor de ciuperci.

Combate pentru sfeclă de zahăr - făinarea, cercosporioză Doză 1 l/ha KIER 450 SC Fungicid cu 3 substanțe active pentru combaterea bolilor din culturile de grâu, triticale, secară, orz de primăvară, rapiță și sfeclă de zahăr (200 g/l azoxistrobină + 125 g/l difenoconazol +125 g/l tebuconazol) Mod de acțiune: KIER 450 SC este un produs sistemic cu acțiune preventivă și curativă pentru protecția culturilor împotriva unui spectru larg de boli. După aplicare, în scurt timp, cele trei substanţe sunt absorbite în plantă şi distribuite uniform către toate vârfurile de creștere protejând întreaga plantă o perioadă îndelungată.

Datorită sinergismului celor trei substanţe active, aplicarea produsului poate preveni instalarea rezistenței bolilor.

Mod de utilizare: Pentru sfeclă de zahăr, aplicarea produsului trebuie efectuată preventiv sau imediat după apariţia primelor simptome de boală, de la începutul acoperirii rândurilor până la faza de atingere de către rădăcină a maturităţii tehnologice (BBCH 31–49).

Combate pentru sfecla de zahăr - făinarea, cercosporioză, ramularia Doză 0,8-1 l/ha Când se aplică? De la închiderea rândurilor până la maturitate tehnologică de recoltare (BBCH 31–49).

INNVIGO prin specialiști prezenți în teren la nivel de fermă, oferă soluţii complete la costuri corecte pentru toate culturile agricole de cereale, rapiță, porumb, floare, cartofi, sfeclă de zahăr, măr; produse cu eficacitate dovedită în tehnologii agricole care se pot adapta schimbărilor climatice, problemelor specifice din culturile fermei, asigurând fermierilor o bună protecție a plantelor.

Notă: înaintea utilizării oricărui produs de protecția plantelor citiți cu atenție instrucțiunile de aplicare de pe etichetă! Respectați întotdeauna codul bunelor practici agricole în aplicarea tratamentelor fitosanitare.

Achiziționând produse Innvigo, beneficiați de produs gratuit 5 sau 10% în funcție de produsul achiziționat pe bază de Voucher 2021- prin programul de marketing care răsplătește fermierii ce utilizează produsele companiei. Pentru mai multe detalii, contactați responsabilii companiei.

113

114

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

115

116

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Din Africa de Sud la Sebeș: STRUȚII ÎN TRANSILVANIA de Ion SURDU

De 12 ani, doi tineri antreprenori din Sebeș dezvoltă o afacere cu struți și și-au propus ca ferma lor să devină cel mai mare exportator de carne de struț din Europa. Struțul nu este „găina cu ouă de aur”, dar dacă ai răbdare, afacerea îți poate aduce rezultatele dorite, spun ei.

Anca și Ioan Marius Fărcașiu s-au născut și au crescut în Sebeș. După nuntă, s-au gândit ce pot să facă mai bine cu banii adunați, iar ideea nu a întârziat să apară. „Am început afacerea acum 12 ani ca o mică fermă de familie. S-a întâmplat dintr-o pură curiozitate, o curiozitate nebună aș numi-o. Am urmărit atunci la TV un reportaj despre o fermă de struți din Africa de Sud și ne-a trezit imediat interesul. Am început să citim, să analizăm ce soluții există și dacă am putea înființa și noi aici una. Ne-am dorit să facem ceva inedit, chiar dacă niciunul dintre noi nu are studii agricole”, își amintește Anca.

Totul a început cu o documentare amănunțită despre modul în care se cresc struții; mai mult din cărți decât de la cele câteva ferme care activau la acel moment în țară. Căci proprietarii nu erau dispuși să-și dezvăluie experiența. „Dar și în cărți foarte multe informații erau contradictorii; ne-am dat seama că nu erau scrise de niște specialiști sau de crescători de struți”.

Primele investiții, primele greșeli Dezvoltarea fermei a început cu o investiție de 3.000 de euro, bani cu care tinerii antreprenori au cumpărat prima familie, compusă dintr-un mascul și două femele. „Am amenajat un țarc în grădina socrilor. Ne-am cumpărat și un incubator, pe care am plătit 1.500 de euro, unul mic, second hand, pe care l-am pus în pivnița casei, că alt spațiu nu aveam atunci.

După aceea, am cumpărat 40 de puișori, pentru care am plătit aproape 4.500 de euro”, ne spune Anca Fărcașiu. De fapt, aceasta a și fost prima lor greșeală – lipsa spațiului suficient. „Prima noastră recomandare și sfatul nostru pentru toți cei care vor să crească struți este să dispună de un spațiu cât mai mare. Struțul este o pasăre în continuă mișcare”.

Au urmat mai multe încercări de identificare a modului corect de alimentație. „Am întâmpinat greutăți, pentru că nu știam cu ce să-i hrănim, nu aveam rețete adecvate și am început să avem pierderi. Din cei 40 de pui am rămas la un moment dat cu 20. La reproducători nu am avut probleme.

Nu știam prea bine parametrii de incubație. Din 19 ouă am reușit să scoatem un singur puișor în primă fază. Dar nu ne-am dat bătuți, chiar din contră ne-am simțit foarte motivați să rezolvăm erorile și să reușim la următoarea încercare. Am început să colaborăm cu ingineri specializați pe nutriție. Ei ne-au pregătit rețete adecvate pentru fiecare categorie de vârstă. Și de acolo am început să avem un randament din ce în ce mai bun. Hrana struților o reprezintă masa verde în proporție de 70%, care poate fi lucer-

nă, trifoi sau pășune și completarea de 30% sunt cerealele, preponderent grâu, porumb etc... În al doilea an am învățat și incubația corectă. Am reușit astfel să scoatem mai mulți pui. Apoi i-am selectat pe cei mai frumoși pe care i-am lăsat pentru formare de familie. Și tot așa, am făcut chestia asta timp de 12 ani. Acum am ajuns să avem 100 de reproducători în ferma noastră. Acum, posibilitatea de incubație este de 1.000 de pui pe an, care este și capacitatea maximă pe care o avem în prezent”, ne povestește Anca Fărcașiu. În total, la ferma de struți de la Sebeș erau 500 de struți maturi în momentul în care am realizat interviul.

Din fermă, la ușa clienților Ferma „Ograda cu struți” de la Sebeș se întinde în prezent pe 5 hectare. Din 2017, proprietarii au reușit să-și amenajeze propriul abator, ceea ce le permite ca toate procesele de la sacrificare și până la ambalarea cărnurilor și a produselor din carne de struț să se realizeze pe teren propriu.

Anca Fărcașiu spune că aproape toată carnea de struți a fost până la începutul pandemiei vândută în afara României. În ultimul an printre adepții cărnii de struț se numără și românii, mai ales că antreprenorii au creat propriul magazin online care livrează coletele cu diferite tipuri de produse, printr-o rețea de distribuție, direct clienților. Produsele ajung a doua zi în principalele orașe din țară. În ceea ce privește efectul pandemiei Covid-19, antreprenorii spun că cel mai dificil a fost atunci când clienții din

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

HoReCa solicitau rezilierea contractelor din cauza suspendării activității. „Dar am înțeles acest lucru. A fost o chestiune pe care n-a putut s-o prevadă nimeni. Astfel, am încercat alte metode, ori să ajungem noi nemijlocit la oameni, ori prin intermediul altor parteneri, cum ar fi băcăniile din diverse localități. A fost greu. Dar n-am stat să așteptăm, trebuia să găsim soluții”.

Estimativ, în prima perioadă de pandemie „Ograda cu struți” a pierdut aproximativ 25-30% din vânzări. Anul trecut cifra de afaceri a fost de 800.000 de euro.

Dintr-un struț de 100 de kg rezultă 30 de kg de carne În ciuda staturii sale impunătoare, struțul nu oferă la fel de multă carne precum tind mulți să creadă, țin să precizeze crescătorii acestei păsări. „Greutatea de sacrificare a struțului este de aproximativ 100 kg. Din cele 100 kg, noi obținem maxim 30 kg de pe tot struțul. Practic, toată provine de pe pulpe. Iar acolo sunt 14 grupuri de mușchi. Carnea se împarte în trei categorii: fileul, care e partea cea mai fragedă; steakul, care se aseamănă foarte mult cu cel de vită și dramul, care este pulpa inferioară. Acesta fiind un mușchi folosit la mers, este destul de rigid, respectiv e mai bine să fie procesat, fie pentru șnițele, fie înăbușit mai mult, dacă alegem să pregătim o friptură”, ne explică Anca Fărcașiu.

Fileul și steakul sunt comercializate la caserolă: 200 grame pe caserolă, vidată. Sunt două bucăți în caserolă, practic porția pentru o persoană la o masă. Pe lângă aceste produse mai există și carne tocată, mici, cârnăciori etc. Proprietarii fermei de la Sebeș spun că micii se vând cel mai bine. În ceea ce privește condițiile meteo, proprietarii fermei de la Sebeș spun că struții sunt foarte rezistenți. „Noi chiar am rămas surprinși, fiind o pasăre exotică ne-am așteptat să avem probleme, dar ei nu intră în adăposturile lor nici măcar iarna. S-au aclimatizat foarte bine. Îi influențează clima doar în ceea ce privește ouatul. Dacă simt că e prea scăzută tempeUn struț la vârsta de o lună costă 100 de euro. La abatorizare - 2,8 euro pe kg în viu, pentru struții care sunt mai mari de 100 de kg. Deci, aproximativ 280 de euro primește un crescător de struț dacă îl aduce la 100 kg.

ratura, întârzie un pic. Avem femele care ouă o dată la 2 zile, altele o dată la 3 zile. Depinde mult de femele și de perioade”. În cazul incubației ouălor, aceasta are o durată de 42 de zile.

Struțul nu e „găina cu ouă de aur” Astfel, cea mai mare provocare a unei afaceri cu struți o reprezintă răbdarea. „Mulți din clienții noștri care vin și își cumpără pui se așteaptă că o să cumpere găina cu ouă de aur. Adică, azi să cumpere struții și mâine deja se visează cu un Porsche la poartă. Această activitate necesită însă perseverență și muncă, dar rezultatele vin. Dacă noi am reușit, oricine poate să reușească. Asta e cea mai mare problemă pe care am văzut-o la persoanele care vor să înceapă o astfel de afacere, faptul că nu au răbdare”, subliniază Anca Fărcașiu.

Anca și Ioan Fărcașiu vor să transforme ferma de la Sebeș în cel mai mare exportator de carne de struț din Europa. Încheie astfel: „Vrem să ne extindem în continuare. Noi vrem să devenim cel mai mare exportator de carne de struț din Europa. Acesta e planul nostru. Și vrem să ne dezvoltăm în continuare ca și număr de struți, ca și suprafață, ca și capacitate de stocare a cerealelor. Cu siguranță nu ne oprim aici”.

117

118

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Specialitățile „Miro”, soluția ideală pentru segmentul Delivery de Alin ZAHARIE

În anul 2000 apăreau pe piață preparatele din carne „Miro” produse de către SC Prodimpex Monica SRL din Reghin, județul Mureș. Povestea a început într-un mic atelier situat pe strada Viilor din Reghin, continuată apoi într-un punct de lucru modern, autorizat, locul unde se produc în prezent bunătățurile marca „Miro”.

După consolidarea pe piața mureșeană grație ofertei de produse tradiționale din carne, brandul Miro a trecut la un nivel superior, orientat spre produsele destinate segmentului Delivery destinat producătorilor de pizza. „Am început să ne orientăm spre acest domeniu în urmă cu aproximativ cinci ani când am început să dezvoltăm produse pentru segmentul HoReCa, respectiv partea de Delivery. De atunci, în fiecare an ne-am propus să dezvoltăm unul sau chiar mai multe produse destinate acestui segment”, spune Ovidiu Blaga, inginerul șef, responsabilul cu producția în cadrul SC SC Prodimpex Monica SRL, producătorul preparatelor din carne sub brandul „Miro”.

Primele produse care au deschis seria specialităților „Miro” au fost apreciate de clienți, respectiv de producătorii de pizza, cel mai bun CTC până la urmă, astfel că segmentul dezvoltat de „Miro” s-a dovedit a fi unul pozitiv. „Am început cu șuncile, produs extrem de cerut pe piață.

A fost nevoie de îndeplinirea anumitor condiții pentru ca să putem realiza acest produs. Apoi a urmat cabanosul și un salam clasic. Cu aceste specialități am început practic diversificarea gamei noastre de produse. Au fost bune, iar pizzarii au fost mulțumiți de calitatea acestora. Tocmai din acest motiv, împreună cu ei am dezvoltat alte produse noi”, declară Ovidiu Blaga.

Portofoliul de specialități marca „Miro” a continuat să se îmbogățească, cele mai noi pe listă fiind o specialitate de tip Kaizer și salamul picant.

„Am reușit să venim pe piață cu două produse noi specifice, create și realizate cu ajutorul celor implicați în segmentul HoReCa. Specialitatea de tip Kaizer și salamul picant sunt orientate spre această piață. Ele asigură un produs finit foarte aspectuos, foarte bun din punct de vedere nutritiv. În general aceste produse se folosesc pe pizza, dar și pe sandvișuri și alte produse de acest gen. Ele sunt concepute în așa fel încât pe produsul finit să se prezinte foarte bine”, spune Ovidiu Blaga.

Caracteristicile salamului picant „Miro” Salamul produs de „Miro” asigură gustul picant al preparatelor la care este folosit, respectiv pizza, fără a mai fi nevoie de alte ingrediente. „Este astfel conceput acest salam încât să nu se mai adauge chili sau ardei iuți, el singur poate să asigure necesarul de picant pentru pizza, în condițiile în care vorbim aici de un picant mediu. Materia primă la acest salam este carnea de porc. De precizat este că această carne este una refrigerată și nu congelată. Furnizorii noștri ne aduc această carne, tranșată în ziua în care ea este livrată către noi. Produsul care rezultă, respectiv salamul picant are o perioadă de maturare înainte de tratamentul termic și

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

o a doua perioadă de maturare după tratamentul termic. Întreg procesul tehnologic durează între 7 și 10 zile, în funcție de gradul de afumare și de maturare care se realizează. Salamul picant îl producem la o dimensiune standard de 800 de grame batonul. Pentru cei care doresc, îl feliem la grosimea cerută. Oferim acest serviciu pentru a le ușura munca, pentru a avea eficiență, aspect care contează enorm”, spune Ovidiu Blaga.

Față de un salam normal, procesul tehnologic diferă când vine vorba de un salam picant. „Este perioada de maturare a pastei care la produsele normale nu se face, ea fiind de minim 24 de ore la salamul picant, putând ajunge chiar și la 2 zile, depinde de situație.

Tratamentul termic este, de asemenea, diferit. Se realizează o afumare îndelungată, dublă sau chiar triplă față de un salam normal tocmai pentru a da gustul și aromele plăcute pe produsul finit, adică pe pizza”, afirmă reprezentantul SC Prodimpex Monica SRL.

Șunca de tip Kaizer Al doilea produs nou intrat în portofoliul „Miro” este Șunca de tip Kaizer, concepută tocmai pentru a ușura munca pizzerilor, astfel încât să nu apară diferențe la partea de coacere a pizzei „Este un produs la care pot spune că am lucrat foarte mult, obținut tot din carne de porc. Este o specialitate de tip Kaizer deoarece are în componență o parte mai grasă și o parte mai cărnoasă. Acest produs vine în sprijinul celor care produc pizza. Spun astea deoarece apăreau tot felul de probleme, o parte arsă, o parte necoaptă, fapt pentru care acest produs de tip Kaizer asigură o coacere uniformă la pizza. Ce este foarte important, grăsimea din conținutul acestui produs este prefiartă, astfel încât la coacere nu se mai topește pe pizza, nu devine uleioasă, ceea ce reprezintă un mare avantaj. Astfel pizza ajunge la client în mod corespunzător, nu cu pete de grăsime. Astfel s-a rezolvat atât o problemă tehnică, cât și o problemă de gust, aspect extrem de important în tot procesul de producție al unei pizza”, spune Ovidiu Blaga.

Cât timp durează pregătirea lansării unui produs nou? „Din momentul în care îl concepi, de când începi să te gândești la el și până să-l scoți pe piață și poți spune că-l vinzi, e nevoie de minim un an, cu toate testele aferente.

Aici intră și testele de durată, să vezi într-o lună ce se întâmplă, să vezi ce e bine, ce trebuie schimbat. De la A la Z, durata de concepere și realizare a unui produs nou este de un an”, afirmă Ovidiu Blaga.

Rezistența pe piață Nu puteam ocoli subiectul pandemiei Covid-19, cel are a zdruncinat serios multe din business-urile locale. Din câte se pare, specialitățile au fost cele care au păstrat la suprafață activitatea SC Prodimpex Monica SRL, după cum declară Ovidiu Blaga. „Faptul că ne-am axat pe acest sistem HoReCa Delivery, nu am fost foarte afectați. Am avut unele perioade de scădere dar având produsele bune, clienții noștri s-au cam menținut pe piață. Am avut clienți care chiar și-au crescut vânzările, implicit și la noi au crescut, având în vedere că este legat tot acest lanț, producător-vânzător-client. Aria noastră de acoperire este județul Mureș dar ne-am extins și în Bistrița-Năsăud, Cluj și Brașov. Încercăm să acoperim aceste zone cât mai bine după care vom vedea dacă vom explora și alte zone. Deocamdată ne axăm pe cele patru

județe. Pe lângă aceste specialități, mergem în continuare cu produsele noastre clasice marca „Miro”. Ele au drumul lor, nu am renunțat la niciun produs. Aici pot spune că pandemia și-a făcut simțită prezența, prin scăderea vânzărilor. Nu avem ce face, astea sunt vremurile, noi nu le-am scăzut calitatea, mergem în continuare pe linia pe care am pornit. Suntem optimiști că totul va fi bine și vânzările vor crește din nou”, spune Ovidiu Blaga.

Povestea specialităților „Miro” va continua, la orizont se întrevăd alte noi produse, provocare care o lansează încă de pe acum cei din spatele brandului „Miro”. „Deja se lucrează la alte două noi produse care vor fi anunțate public la momentul respectiv, când acestea vor prinde contur, ele fiind momentan în stadiul de testare”, a conchis Ovidiu Blaga.

119

120

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO