Issuu on Google+

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 40 • 28 mar-24 apr 2014

Fondator: Aurelian Grama

pag. 5-9 IRUM. Oameni și mașini Pag. 12-19 Magia H20 pag. 28-30 Cluj-Napoca a devenit capitala regională a inovării


sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-9

cover story IRUM. Oameni și mașini

INDUSTRIE Vagoane de marfă Astra, exclusiv pentru export

20-21 ANIVERSARE Bosch, 20 de ani în România

24

35

SĂNĂTATE

INTERVIU

Pregătiri pentru Centrul de Chirurgie Cardiacă

Peter Jansen, de la petrol şi presă, la marketing şi gaze naturale

45 EDUCAȚIE Problemele învăţământului universitar dezbătute la Alba Iulia

46-47

1


2

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BRAȘOV NEPI așteaptă autorizațiile

Sud-africanii de la NEPI nu au abandonat ideea construirii mall-ului regional din zona Carrefour Braşov. Potrivit unui raport adresat acţionarilor, grupul sud-african „va reconsidera redezvoltarea” proprietăţilor de retail pe care le deţine în Braşov „sub forma unui mall regional” atunci când vor fi obţinute „toate autorizaţiile, permisele necesare şi angajamentele necesare din partea chiriaşilor”. Grupul deţine „două proprietăţi cu spaţii retail şi teren auxiliar, adiacent hipermarketului Carrefour existent”, valoarea acestora fiind de 15,6 milioane de euro. În prezent, sud-africanii obţin 1,3 milioane de euro anual din închirierea spaţiilor stripmall-ului din zona Carrefour. NEPI şi Carrefour Properties, divizia imobiliară a grupului francez de retail, anunţau anul trecut că vor propune consiliilor de administraţie ca dată de finalizare a „mall-ului regional” de la Braşov sfârşitul anului 2014. (Sursa: Ovidiu Vrânceanu, http://www.bizbrasov.ro/)

A pierdut capital

16 companii braşovene cu participare străină la capital au fost radiate în luna februarie a acestui an. Valoarea capitalului subscris de acestea era în valoare de aproape 40 de milioane de euro, se arată într-o statistică a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. În acelaşi timp au fost înmatriculate nouă companii cu participare străină la capital, valoarea capitalului subscris fiind de 51.300 de lei (11.353 de euro). Tot în luna februarie, 28 de companii braşovene cu acţionariat străin au dispus majorări de capital în valoare de 2,7 milioane de lei (peste 600.000 de euro). Braşovul este al patrulea judeţ al ţării după valoarea capitalului străin atras din 1991 până la finele lui 2013, potrivit datelor Oficiului Naţional pentru Registrul Comerţului (ONRC). Potrivit datelor instituţiei, la Braşov existau la finele anului trecut 5.744 de companii cu participare străină la capital, valoarea capitalului social subscris fiind de 1,083 miliarde de euro. Valori mai mari ale capitalului social subscris de investitorii străini au fost înregistrate doar în Bucureşti – 18,577 miliarde de euro, Timiş – 1,168 miliarde de euro şi Bihor – 1,100 miliarde de euro. Interesant este că următorul judeţ în acest top este Mureş, tot un judeţ din Regiunea Centru, cu o valoare a investiţiilor străine atrasă de 1,049 miliarde de euro. În schimb, Sibiul, care

râvneşte la titlul de capitală regională, a atras investiţii străine de 465,930 milioane de euro, nici măcar jumătate din valoarea atrasă de Braşov. (Sursa: Ovidiu Vrânceanu, http://www.bizbrasov .ro/)

Proiectul Aeroportul, repornit

Lucrările la construcţia pistei Aeroportului Internaţional Braşov Ghimbav, intrate în conservare la începutul lunii noiembrie, vor fi reluate, a anunţat, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Mihai Pascu. „Deocamdată s-au luat nişte probe pentru a vedea dacă este necesară recompactarea terenului şi aşteptăm rezultatele acestor probe, dar în această săptămână reluăm lucrările”, a anunţat sursa citată. Lucrările la pista aeroportului au fost „îngheţate” la începutul lui noiembrie 2013, cu câteva zile înainte de declararea insolvenţei constructorului – compania Vectra Service. Compania controlată de omul de afaceri Marcel Butuza a câştigat licitaţia organizată în vederea construirii pistei în vara lui 2012, oferind un preţ de 12,767 milioane de euro fără TVA. Lucrările au început abia în aprilie 2013, după ce un ofertant a contestat de mai multe ori rezultatul licitaţiei. Oficialii CJ Braşov estimau atunci că aeroportul va fi operaţional anul viitor. Între timp, însă, estimările au fost schimbate pentru finele lui 2016. Până acum, la Aeroportul Internaţional Braşov Ghimbav s-au realizat lucrări de până în 15 milioane de euro. (Sursa: Ovidiu Vrânceanu, http://www.bizbrasov.ro/)

Navighează spre 35 milioane de euro

Agenţia de turism Aerotravel, deţinută de omul de afaceri braşovean Mihai David, cel care mai controlează şi societatea Bepco, cea care furnizează agent termic Tetkron-ului, estimează afaceri de 35 de milioane de euro în acest an, în creştere faţă de anul trecut cu 7,7%. „Mizăm pe croazierele cu îmbarcare din portul Constanţa (lansate pe 27 septembrie anul trecut – n. red.), dar şi pe pachetele Fly & Cruise în Emiratele Arabe Unite, la bordul unui hotel plutitor de cinci stele”, au declarat reprezentanţii companiei. Anul trecut s-au îmbarcat pe vase de croazieră în portul Constanţa 320 de pasageri români. Compania care a început să opereze croaziera din Constanţa este MSC Cruises (cu care Aerotravel are

contract), una dintre cele mai mari linii de croazieră europene, cu 1,4 milioane de pasageri. Portul Constanţa a devenit astfel port de îmbarcare, nu doar de escală pentru operatorii de croaziere. În total, agenţia de turism Aerotravel a trimis 3.000 de pasageri în vacanţe pe croazieră, iar în acest an ţinteşte 4.000 de pasageri pe acest segment. De asemenea, agenţia a scos la vânzare în acest an mai multe produse turistice, printre care două noi curse charter cu avionul pe ruta Timişoara-insula Skiathos (Grecia) şi Cluj-Preveza (Grecia). Aproape 75%-80% din clienţii agenţiei de turism sunt companii, iar circa 60% din afacerile agenţiei sunt generate de vânzarea de bilete de avion. Aerotravel este activă pe piaţă din 1998 şi are opt birouri deschise în şase oraşe – Bucureşti, Cluj, Oradea, Timişoara, Sibiu şi Braşov. Agenţia este deţinută de Mihai David, fostul director general al Hidroelectrica (cu 75% din acţiuni), sub conducerea acestuia compania naţională intrând în insolvenţă, şi Quark Investment. (Sursa: Ovidiu Vrânceanu, http://www.bizbrasov.ro/)

BUCUREȘTI Rezultate Menatwork

Grupul de firme Menatwork, producător român și furnizor de soluții complete pentru construcții, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri consolidată de 44 milioane de euro, în creștere cu 15% față de nivelul din 2012. Rezultatele sunt în linie cu obiectivele stabilite la începutul lui 2013, când compania și-a propus ca fiecare din cele 11 firme ale grupului să termine anul cu afaceri pe plus, iar la nivel de grup cu o creștere de minim 10 procente. ”Considerăm un real succes faptul că de la startul cu o societate, 5 angajați și o cifră de afaceri de 2.040.203.000 lei, cât am înregistrat la finele anului 1994, după primul an de activitate, azi, după 20 de ani, am ajuns la 300 angajați, 11 firme membre ale


ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

grupului și afaceri consolidate de peste 44 de milioane de euro”, a spus Luigi Caverni, proprietarul Grupului de firme Menatwork. Pentru anul în curs, grupul de firme Menatwork vizează menținerea ritmului de creștere a afacerilor înregistrat anul anterior. Pentru cel de-al 20-lea an de existență, grupul își îndreaptă atenția către creşterea competenţelor celor peste 300 de angajaţi și consolidarea business-ului. Grupul de firme Menatwork este format în prezent din 11 firme cu un portofoliu complex de produse și servicii pentru construcții. Parcul administrativ și industrial din București, pe care își desfășoară activitatea firmele grupului, se întinde în prezent pe o suprafață de 90.000 de mp.

STIHL și-a consolidat rețeaua

Compania STIHL România, subsidiara grupului german cu acelaşi nume, a ajuns în 2013 la 300 de magazine, deținute de cei peste 200 de dealeri ai companiei. “Am reușit o consolidare puternică a rețelei, ca urmare a unei strategii care s-a derulat în ultimii doi ani. Cea mai mare parte a strategiei s-a axat pe consolidarea calitativă a rețelei de dealeri, focusul nostru fiind performanța și ridicarea standardelor de operare a magazinelor și service-urilor adiacente”, declară Ioan Mezei, director general STIHL România. ”Astfel, chiar dacă numărul dealerilor noștri a rămas constant în ultimii ani, a crescut numărul magazinelor cu standard foarte ridicat de servire a clienților. Ne propunem în acest an o creștere a rețelei de dealeri cu 10-15 procente, concentrându-ne în continuare și pe dezvoltarea calitativă a nucleului de parteneri tradiționali”, precizează Ioan Mezei.

CLUJ Extinderea msg systems

msg systems România a stabilit pentru 2014 o nouă creştere a echipei din Cluj. Compania are în plan să angajeze cel puţin 40 de oameni în acest an şi să depăşească astfel pragul de 200 de

candidaţi, fie că sunt la început de drum, fie că au deja experiență de muncă sau sunt în căutarea unei surse suplimentare de venit”, afirmă Adrian Cernat, CEO SmartDreamers.

angajaţi, a anunțat managerul general Radu Jinga. În prezent, cea mai mare parte a business-ului derulat în Cluj se bazează pe proiecte de dezvoltare software realizate pe platformele Java şi SAP. Compania msg systems România, înfiinţată la Cluj-Napoca, în octombrie 2008, şi-a început activitatea la nivel local cu doi clienţi. În prezent are în portofoliu 18 clienţi de talie internaţională, printre care se numără BMW, AUDI, Volkswagen, Daimler, Munich Re, Vienna Insurance Group, HDI – Talanx, Achmea Olanda, Nationale Neaderland, AIG, GenRe, IBR Brasil, Zurich Financial Services, Monpelier Group, Volkswagen Bank, Deutsches Milchkontor, EMMI Elveţia.

MUREȘ Start-up cu joburi

Un grup de tineri mureșeni a lansat SmartDreamers – o platformă de recrutare ce conține oferte de joburi nișate pe segmentul de vârstă 18-35 de ani. Pe site-ul de recrutare www.smartdreamers.com, tinerii găsesc deja sute locuri de muncă permanente, temporare, internship-uri și freelance. SmartDreamers reprezintă o soluție pentru tinerii aflați în căutare de joburi, aceștia fiind un segment reprezentativ al forței de muncă disponibile, dar cu reale probleme de angajare. “Modelul nostru de business ne permite să susținem postarea gratuită a anunțurilor de recrutare, astfel că platforma noastră va deveni în scurt timp sursa numărul unu de joburi pentru tineri. Am alcătuit o echipă tânără formată din foști angajați și angajatori în diverse domenii de activitate, precum HR, IT, vânzări sau marketing. Obiectivul nostru e simplificarea conexiunii dintre companii şi

SIBIU Cemacon, spre poziţia de lider

Cemacon, al treilea producător de blocuri ceramice din România, ţinteşte anul acesta poziţia de lider pe piaţa din Transilvania. Conducerea companiei româneşti anunţă o strategie specială pentru piaţa din centrul ţării, un “nou canal de vânzări”, şi o creştere a capacităţii de producţie până la 95%. În plină campanie de extindere, conducerea Cemacon şi-a pus deja în mișcare planul de accesare cât mai rapidă a pieţei din Transilvania. O parte din strategie a fost prezentată la Sibiu, în luna martie, în timpul reuniunii organizată cu partenerii şi dezvoltatorii din zonă. “Anul acesta ne propunem să devenim lideri de piață în Transilvania, iar pentru acest lucru vom continua să investim în cercetare și în dezvoltarea portofoliului de produse Evoceramic, cel mai performant din piață, precum și în creșterea rețelei de parteneri. De asemenea vom aborda o strategie comercială care să ne diferențieze față de concurență”, a declarat Liviu Stoleru, director general Cemacon. Acesta este de părere că piaţa din Transilvania nu este greu de accesat, atâta timp cât compania oferă alternativă la produsele deja existente, un element esenţial constând şi în educarea consumatorului. Acțiunile Cemacon sunt deținute de Fondul de investiții KJK Fund II, Firma Andrei & Andrei Consultanță şi S.S.I.F. Broker. În luna februarie, BCR a anunțat externalizarea a 12 milioane de euro din datoria Cemacon către fondul olandez de investiții Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief UA. Fondul poate converti această sumă într-un număr de acțiuni cel mult egal cu 33% din capitalul social al companiei, cât deține cel mai mare acționar actual, KJK Fund II.

3


4

esenţial Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

AUR-escu pentru Fondul Suveran Român

Editor: Lucian Lazăr Redacția

Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Sara Bianca, Codrin Pârcălab, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota, Augustin Stanciu, Carmen Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media abonamente@zirkonmedia.ro Tel: 021.255.1800 Fax: 021-255.1866 TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu. A făcut parte ani buni la Bruxelles din conducerea Consiliului de Supraveghere al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie, ca vicepreşedinte. În România, Nicolescu a fost director de Afaceri Publice şi Reglementare la Petrom OMV. Directorul general al Romgaz România, Virgil Metea. Conduce cea mai valoroasă companie de stat din România. A fost rând pe rând numărul unu în Distrigaz Nord Târgu Mureş şi director general la E.ON Gaz Distribuţie România. Decenii în şir, România a fost modernizată din profiturile obţinute din exportul de petrol. Nu suntem într-atât de nostalgic, încât să traim din amintirea performanţelor din prima parte a secolului XX sau din rememorarea expansiunii forărilor petrolifere pe diverse continente în anii comunismului. Dar ar fi bine să ne reamintim despre importanţa câmpurilor petrolifere româneşti pentru americani şi englezi în secolul XIX, investitori europeni până în 1939, după aceea pentru germani în război, mai apoi pentru sovietici. Dar şi despre experienţa profesioniştilor români în petrochimie în ţările lumii până la revoluţie. În vremurile noastre, apreciem performanţele Marianei Gheorghe la şefia OMV Petrom şi profitul de peste un milliard de euro anual şi taxele vărsate la buget. Buni şi austriecii în exploatarea petrolului. Ne minunăm cum au reuşit norvegienii. Datele statistice îi dau milionari în euro pe toţi cetăţenii Norvegiei. Pe fiecare în parte. Prin Fondul de investiţii suveran al Norvegiei, cel mai mare fond suveran din lume, cu active de peste 608 miliarde euro la finalul lui 2013. Fondul a realizat deja primele investiţii pe Bursa de la Bucureşti. Peste 50 de milioane de euro. Totul din exploatarea deşteaptă a petrolului din Marea Nordului. Ăsta da patriotism. Se tot spune că România nu a fost stat expansionist. În afară de Cadrilater cândva… Şi totuşi eroul postmodern al zilelor noastre, cuceritorul de noi pământuri alipite recunoscute internaţional este Bogdan Aurescu, licenţiat în drept şi istorie. Prin decizia Curții Internaționale de Justiție de acum cinci ani, România a obținut, în urma unui proces cu Ucraina, 9.700 de kilometri pătrați de platou continental și zona economică exclusivă, reprezentând prima extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după Marea Unire din 1918. Cât ar fi de greu, domnilor Răzvan Nicolescu şi Virgil Metea, să acceptaţi la început ideea că un fond suveran român poate fi o soluţie? Poate intră premierul în joc... Nicolescu a învăţat tocmai de la OMV cum e să preiei Petrom cu petrol, dar şi cu divizia de gaz metan. OMV Gaz a fost în ultimii ani cea mai profitabilă companie din România per angajat. Erau ani în care fiecare român sau expat cu carte de muncă la OMV Gaz producea profit de peste 700.000 euro. Şi atunci, cât o fi de greu să privim şi invers? Chiar dacă e nevoie de investiţii. De putere de convingere şi voinţă. De decizie politică. Economică, de fapt. Ce ar fi dacă Romgaz - perla Republicii, câtă vreme încă este statul acţionar majoritar, să gândească precum OMV. Să creeze Petrol România. Nu mai sunt evident rezerve de petrol atât de mari - dar specialiştii vehiculează sume considerabile. Dacă nu ne-am fi grăbit cu concesionarea la Sterling şi am avea un Aurescu şi la contractul cu ExxonMobile pentru petrolul şi gazul din Marea Neagră – că doar mizele sunt energetice, parcă tot ar fi o soluţie Fondul Suveran Român. Dacă am citi mai atent mesajele nord atlantice tot i-am acorda o şansa şi Chevron. Dar cu un al treilea Aurescu la negocieri. Cât despre cine ar putea conduce acest fond poate ar fi bine să acordăm aceeaşi şansă precum diplomatului universitar Bogdan Aurescu unui bancher din noua generaţie de mânuitori ai finanţelor. Nu-i rost acum de a deschide frontul înspre exploatarea aurului şi uraniului, dar trebuie să învăţăm de la vikingi – de la urmaşii lor – mai ales acum când au investit tocmai în acţiuni Romgaz. Aur România. Uraniu România... Nu întotdeauna cei de specialitate văd aşa bine chiar dacă sunt matusalemii incontestabili ai industriei respective. Petrescu, Metea şi Ponta sunt tineri. Sigur va fi extrem de greu, dar ţin să precizez că americanii şi ruşii au ştiut ce să facă cu petrolul şi gazele naturale româneşti. Şi austriecii. Mulţumim Woodrow Wilson pentru 1918. Şi geopoliticii întregitoare ce se anunţă. Însă, tocmai în vremuri de criză ar fi timpul să redefinim şi să ne reafirmăm suveranitatea economică a României. Planuri multianuale. Strategii pe 30 de ani... Hai să-l găsim pe AUR-escu pentru Fondul Suveran Român.

Aurelian GRAMA


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

IRUM. Oameni și mașini de Alin BOLBOS

Pe lângă viziunea și angajamentul proprietarilor, în spatele succesului companiilor IRUM și MAVIPROD din Reghin stă o echipă de aproape 500 de oameni, fiecare dintre aceștia funcționând perfect, ca o rotiță într-un angrenaj tehnic complex, instruiți fiind într-o rigurozitate aproape nemțească. Piloni de bază în firme, dar totuși oameni, tratați ca atare de companie, majoritatea fericiți că lucrează într-un business prosper, ocolit de criza economică.

5


6

cover story De cele mai multe ori, în companiile mari, distanța dintre patronat și angajați este uriașă. Nu este cazul la IRUM și MAVIPROD, două afaceri care au crescut organic, într-o atmosferă de familie, sub bagheta proprietarilor Mircea, Violeta și Andrei Oltean. Ce înseamnă astăzi, la 15 ani de la privatizarea IRUM, această mare familie?

Pagini din istoria IRUM

1 septembrie 1983. Petru Bejan, un tânăr absolvent de Mașini Unelte la Universitatea din Brașov, intra cu încredere pe poarta IUPS Reghin (Întreprinderea de Utilaje și Piese de Schimb – denumirea de atunci a IRUM), cu repartiție pentru un an. A avut de ales între fabrica Republica (unde erau 7 posturi de inginer stagiar disponibile) și IUPS (un singur loc), și a decis pentru a doua întreprindere pe motiv că aceasta făcea produse complexe și finite (TAF și IFRON – utilaje pentru industria forestieră). Oricum, era o decizie doar pentru un an, Bejan urmând să plece apoi la București, la Institutul de Cercetări, Mașini Unelte și Agregate, unde a fost repartizat inițial, datorită mediei mari de absolvire. Tânărul inginer visa să lucreze în învățământul superior, la o catedră de Mecanică sau Rezistență, dar a acceptat și Cercetarea, într-o instituție prestigioasă la acea vreme. IUPS Reghin trebuia să fie doar un popas de un an, până părinții i s-ar fi obișnuit cu ideea că feciorul le pleacă la București. 1 aprilie 2014. Pe poarta IRUM Reghin pășește cu încredere, ca acum 31 de ani, inginerul Petru Bejan. La Institutul de Cercetare și în învățământul superior au ajuns alții, pentru că IRUM i-a furat inima și tânărul stagiar, ajuns astăzi director general adjunct, n-a mai plecat niciodată din fabrică. “De ce am rămas? Răspuns simplu: m-am simțit acasă. La venire, în 1983, am fost repartizat în producție, la secția TAF-uri. Mi-a plăcut enorm provocarea din primele 4-5 luni și m-am adaptat fără probleme. Am fost pus și în schimbul trei, eram maistru cu sudorii, având în coordonare 45 de oameni. În acea perioadă, IUPS lucra la prototipul unui tractor special, pentru electromontaj, necesar pentru cablarea unei linii de transport curent electric între Isaccea și o localitate din Bulgaria, traversând Dunărea. Șeful de secție din IUPS mi-a zis să mă ocup de prototip și de relația cu inginerii bucureșteni care implementau proiectul. Am cunoscut atunci niște specialiști extraordinari, o lună și jumătate mi-am petrecuto lângă Dunăre, dar totul a ieșit foarte bine. Fabrica din Reghin era pe atunci un fel de mecanic șef al Ministerului Industriei, Materialelor de Construcție și Lemnului, livrând la comanda acestuia tot felul de produse speciale, pe lângă utilaje precum TAF, IFRON sau echipamente pentru prelucrarea lemnului. 1700 de oameni, cam de 4 ori mai mulți decât azi,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lucrau într-o fabrică prost tehnologizată, cu utilaje învechite, fără noțiuni despre eficiența economică, cu probleme legate de furturi și consum de alcool la locul de muncă, cum era, de altfel, toată industria de tip comunist. Aceste minusuri le-am conștientizat, evident, mult mai târziu. Atunci, pe moment, după ce mi-am luat gândul de la accesul în cercetare și învățământ superior, mi s-a părut o provocare suficient de mare pentru un tânăr inginer ca mine, considerându-mă chiar norocos că pot lucra aproape de familie și de locurile natale”, povestește astăzi, cu har, Petru Bejan.

Momentul 1998

Când a împlinit un an la IUPS, în 1984, a refuzat, fără mari regrete, repartiția la București. Viitorul lui avea să fie la Reghin. În 1990 a fost numit șef de organizare, apoi, în 1994, șef CTC Service, după ce a pierdut un concurs de management care l-ar fi adus în echipa de conducere a fabricii. În 1998 a devenit șef de secție, iar în același an, în septembrie a acceptat funcția de director general. “FPS m-a numit manager peste un dezastru, aceasta era la acea oră situația fabricii. Aveam 790 de angajați, datorii în bănci vreo 2 miliarde (lei vechi n.r.), la FPS 7 miliarde, la bugetul de stat 12 miliarde. Eram pe muchia prăpastiei, dar am acceptat provocarea. Am format o nouă echipă de conducere, luându-mi-i alături pe doamna Nistor, ca director economic, și pe domnul Cengher, ca director comercial. Ne-am pus pe treabă și am întocmit rapid un plan de restructurare, vizând în principal disponibilizarea de personal cu acordarea de salarii compensatorii, potrivit celebrei Ordonanțe a Guvernului Ciorbea. Stresul era maxim, lucram de dimineața până seara, eu care nu fumasem niciodată m-am apucat de fumat. Am fost și norocoși. M-am dus cu programul de restructurare la București, la minister. Am plecat cu trenul, ca să facem economii. Acolo m-a primit o doamnă drăguță care mi-a preluat dosarul, mi-a ascultat oful și a înțeles că situația la Reghin e critică. În câteva ore aveam planul aprobat. M-am întors bucuros acasă și ne-am apucat să facem listele cu viitorii disponibilizați. Aproape 400 de oameni au vrut să plece atunci cu salarii compensatorii, dar noi aveam o limită aprobată de 250. Până la urmă, după ce am cântărit de câteva ori fiecare persoană în parte, în noiembrie 1998 am disponibilizat 198 de angajați”, își amintește Bejan.

Marea schimbare

În noiembrie 1998 a avut loc licitația de vânzare a pachetului majoritar de acțiuni, aceasta fiind câștigată de către SC Maviprod SRL Reghin. Astfel, după plata integrală a pachetului de acțiuni, în martie 1999, inginerul Mircea Oltean, fost angajat al fabricii în urmă cu 10 ani, preia compania de la FPS, asumându-și greaua responsabilitate de a repune pe șine un tren pe jumătate deraiat. În structura noului angrenaj, Bejan ocupă poziția de director general adjunct.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

După 31 de ani în IRUM, inginerul recunoaște, cu umor, că se uită rar în buletin, pentru a contabiliza cât mai are până la pensie. “Nu mă grăbesc. Sunt mândru că am ajuns aceste vremuri, în care toți angajații ne bucurăm de stabilitate, venim cu plăcere la muncă, știm clar ce avem de făcut ca să rămânem eficienți. Astăzi, fabrica e a doua casă pentru mine. Toate secțiile mi-s la fel de dragi, pentru că ele înseamnă o pagină din istoria mea, dar și din viitorul meu. Dacă ar fi s-o luăm după tehnologie, ar trebui să-mi fie dragă secția Mașini unelte comandă numerică, dar și Turnătoria, unde s-au investit recent peste 3 milioane euro, devenind cea mai modernă secție de profil din țară. Dar nu pot uita divizia de tractoare agricole, centrul de dezvoltare unde realizăm prototipuri, divizia de TAF-uri – utilajele care ne definesc pe noi de 60 de ani încoace. E un tot unitar, dar nimic nu este mai important decât oamenii care lucrează aici. Cei 500 de angajați, care dau valoare tehnologiei pe care o avem. Foarte mulți dintre ei au mare experiență și, cu cât se apropie de pensionare, îi îndemnăm să-i învețe meserie pe cei tineri, care nu mai au la dispoziție școlile tehnice de altădată. Avem chiar un proiect prin care încercăm să-i atragem în fabrică pe fiii acestor muncitori, care ar dori să urmeze meseria părinților și să se bucure de un loc de muncă stabil și plătit rezonabil”, susține Petru Bejan. Schimbările majore realizate la IRUM în ultimii 15 ani și proiectele de viitor sunt cele care oferă optimism angajaților. În proporție de 95%, platforma industrială de la Reghin arată astăzi ca o uzină occidentală, cu hale noi, echipamente performante, căi de acces, un parc imens bine îngrijit, locuri de repaos. Proiectul TAF 2012 – noua generație de utilaje forestiere - , proiectul singurului tractor agricol românesc, noua stație de galvanizare, viitoarea presă de șpan, centrul de cercetare și dezvoltare, parcul fotovoltaic, relația strânsă cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș etc. sunt elemente care dau oamenilor încredere că IRUM este, de fapt, abia la început de drum.

Contabilitatea unor firme cu profit

Sorina Nistor, directorul economic al companiilor IRUM și MAVIPROD, face parte dintre acei lideri ai echipei care a reașezat pe făgaș activitatea fostei IUPS Reghin. În mandatul său de director general, Petru Bejan a numit-o director economic, din postura de șef birou Contabilitate, iar Mircea Oltean a păstrat-o în funcție, intuindu-i calitățile. Doamna Nistor vorbește cu modestie despre sine, dar cu mândrie despre jobul ei de astăzi: “În 1998, când am devenit director eco-

cover story

nomic, situația era jalnică. Acumulaserăm datorii care aproape că depășeau capitalul social al firmei. Țin minte că am strâns bani din trei părți ca să putem plăti factura la telefon. Când vechea echipă de conducere mi-a predat actele contabile, mi-am notat datoriile separat și am întrebat care sunt sursele de venituri, ca să le putem acoperi. Unii s-au uitat ciudat la mine și mi-au zis că vor fi plătite din viitoarele vânzări. A urmat o perioadă foarte grea pentru noi, cu restructurări masive de personal și eșalonări de datorii. Imediat după momentul privatizării, discutam cu noul patron, cu domnul Mircea Oltean, și îi explicam cum să procedăm în situații de pierdere. S-a uitat lung la mine și m-a întrebat: care pierderi? Eu n-am venit aici să facem pierderi; Ori facem profit ori închidem! M-am panicat pe moment, pentru că nu eram învățată să lucrez într-o firmă cu profit. N-a durat însă mult și am învățat noua atitudine, noua mentalitate. Când am văzut cum pune domnul Oltean problema, cum ia fiecare detaliu din firmă și-l măsoară și urmărește cheltuielile și veniturile, am înțeles că intrăm într-o nouă eră. Așa lucrează, de fapt, și azi domnul Oltean, foarte profesionist: urmărește toate veniturile și toate cheltuielile. Cred că aceasta e o cheie a succesului, ca administratorul nu numai să dispună măsuri, ci și să le verifice până la punerea în practică. Înainte de privatizare, aveam ședințe, raportam cifre, dar nimeni nu era răspunzător pentru nimic. În plus, principiul noilor noștri patroni a fost să nu lucrăm cu împrumuturi. Am lichidat ce credite aveam imediat după privatizare și de atunci am folosit doar resurse proprii. Vin azi băncile spre noi și caută să ne ofere credite, în această perioadă, când, teoretic toate firmele au probleme cu finanțarea afacerii. Rămân uimiți agenții lor de vânzări când le spunem că noi nu folosim credite. Contabilitatea a devenit mult mai ușoară aici și datorită acestui lucru.”

7


8

cover story Din 2012, Sorina Nistor a preluat și atribuțiile de director economic la Mavriprod, cealaltă companie din portofoliul familiei Oltean. Ca să facă față însă, a renunțat la a mai ține efectiv contabilitatea firmelor și supervizează cele două departamente specializate. „Avem două echipe foarte bune de economiști, atât la IRUM cât și la MAVIPROD, oameni formați în ani de zile, care cunosc toată mișcarea, de la șurub până la tractorul finit. A fost un pas firesc, coordonarea unitară a contabilităților celor două companii, pentru că între ele există relații foarte strânse. În plus, am achiziționat recent un sistem informatic complex, care va permite conducerii să urmărească online toate situațiile contabile din cele două companii. Personal, am un program de lucru destul de strict: dimineața vin la IRUM, pregătesc situația de plăți și de încasări pentru ziua respectivă, iar la ora 7.00 i-o prezint domnului Bejan. Apoi, următoarea oră citesc mailurile importante și semnez acte de bancă, iar la 8.15 plec la MAVIPROD. Acolo lucrez până aproximativ la 12.00, depinde de problemele zilnice, după care revin la IRUM. Nu e o muncă ușoară, dar, când faci totul cu pasiune, greul pare ușor. Poate nu vă vine să credeți, dar eu când văd o situație contabilă, balanțe, cifre aruncate pe hârtii îmi dau seama ce dragă mi-este meseria asta! Mi-e dragă meseria asta, echipa asta, firmele astea, de aici sper să ies la pensie”, spune, zâmbind, Sorina Nistor.

Lupii tineri din Centrul de cercetare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pregătim de 15 ani! Încă de când am venit aici, din anul 2000, am înțeles viziunea domnului Mircea Oltean și intenția sa de a realiza cândva un astfel de centru de cercetare. Sigur, pe atunci nu vedeam eu așa departe, dar iată că a sosit momentul. Și eu am marea șansă să-i coordonez pe acești copii ambițioși. Avem deja trei cereri de brevete de invenție în analiză și căutăm mereu noutăți pe zona aceasta. Eu personal am două brevete de invenție și încerc să le insuflu și inginerilor de aici pasiunea pentru inovație, deprinsă de mine de la un mare profesor universitar ce l-am avut la Iași, în studenție”, spune Vașcovici.

Universitarul strateg

Unul dintre strategii din umbră ai dezvoltării IRUM și Maviprod este conf. univ. Alexandru Posdârcă, de la Universitatea Petru Maior (UPM) din Târgu Mureș, unde ține cursuri de Mecanică, Mecanisme, Proiectare asistată de calculator, Fabricație asistată de calculator. “Colaborarea mea privată cu IRUM a început acum un deceniu, dar există și o colaborare pe linie universitară, între UPM și IRUM. Eu îmi petrec o zi pe săptămână la catedră și patru zile în fabrică. În departamentul acesta de la IRUM, noi dezvoltăm strategii de dezvoltare pentru viitorul companiei, strategii care trebuie completate, bineînțeles, cu planuri de acțiune. E vorba de o muncă de echipă, avem discuții dese cu conducerea la modul vizionar, spre ce vrem să ne îndreptăm și cum ajungem acolo. Ce instruire trebuie să facem, ce oameni luăm, ce know-how, ce echipamente, ce fonduri europene sunt disponibile, cum le accesăm etc. Expresia cheie care mi-ar defini mie activitatea cred că ar fi <<elaborarea de proceduri>>. Iar aici la IRUM am găsit un mediu de lucru ideal pentru creație și dezvoltare”, explică conf. univ. Alexandru Posdârcă.

CNC, o secție specială

Inginerul Ionică Vașcovici este șeful Atelierului de Proiectare din cadrul IRUM, care reprezintă nucleul viitorului Centru de cercetare și dezvoltare al companiei. A asistat, ca angajat, la declinul prăpăstios al uzinei Republica din Reghin, iar din anul 2000 a virat, cu încredere, spre IRUM. Astăzi, domnul Vașcovici e omul care îi croiește profesional pe tinerii ingineri ieșiți din facultate și angajați de IRUM ca tinere speranțe. Și aceștia nu sunt puțini și nici destui. “Atelierul nostru funcționează acum pe două compartimente: cel de proiectare utilaje și cel de proiectare tehnologică. Avem 21 de proiectanți, toți tineri talentați, cu mari perspective. În jurul acestor oameni se clădește viitorul Centru de cercetare, care va beneficia în curând de o clădire nou, dotată cu toată tehnologia necesară. Toată activitatea de aici va fi transferată acolo pe finalul acestui an, urmând să mai angajăm 10-15 oameni. Vom avea și acolo două compartimente distincte: unul de proiectare și celălalt de execuție prototipuri (aici vor veni oamenii noi). Dacă suntem pregătiți pentru acest nivel? Ne

Pilon de bază la Secția CNC (Mașini unelte Comandă Numerică), Csaba Szekely este de 31 de ani la IRUM. A început ca prelucrător prin așchiere la Atelierul Punți TAF, în vreme ce tatăl său muncea pe aceeași platformă, la Cazangerie. În momentul în care a descoperit utilajul care, la o simplă comandă, execută lucrări complicate a cerut să fie mutat la acea secție. De atunci, zeci de tineri au trecut prin mâinile sale, instruiți timp de ani de zile să lucreze pe aceste mașinării. “Azi avem în secție 20 de mașini cu comandă numerică și 12 oameni în subordine, cu o medie de vârstă de maximum 30 de ani. E greu să atragi tinerii să lucreze în fabrică, dar secția aceasta mai specială îi mai atrage încă. E vorba de înaltă tehnologie, de utilaje de ultimă generație, în care s-au investit foarte mulți bani. Cu toții venim cu drag la serviciu, într-un asemenea ambient”, povestește Csaba Szekely.

43 de ani dedicați IRUM

Unul dintre decanii de vârstă din IRUM este maistrul Ioan Molnar, cu 43 de ani vechime în fabrică. Practic, sub ochii lui s-a desfășurat istoria companiei, de la primele modele de TAF, rudimentare, fără cabină, la bijuteriile sofisticate care ies azi pe poarta firmei, de la managementul comunist păgubos, la epoca ultramodernă în care a ajuns astăzi uzina. “Am crescut și am îmbătrânit aici, de aici voi ieși la pensie. La bază sunt strungar, am început la Atelierul PMM (Prelucrări Mecanice), între strungari, frezori, rectificatori etc. și aici sunt și astăzi. Din 1984 sunt maistru în această secție și am în coordonare 50 de prelucrători prin așchiere. Pe vremuri, țin minte, la această secție lucrau peste 200 de oameni, în trei schimburi, dar tehnologia modernă și eficien-


cover story

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tizarea muncii a impus reducerea numărului de muncitori. Și așa, greu mai găsești azi oameni pentru secția noastră. Tinerii sunt atrași de mirajul Occidentului și puțini mai sunt dispuși să învețe o meserie, de altfel, foarte frumoasă. Instruirea celor care vin durează ani de zile, dar munca e plăcută acum, într-un mediu profesionist, cu condiții la standarde occidentale, cu un respect maxim față de angajat din partea conducerii. Eu am prins și vremuri în care nu aveam curent electric, înghețam de frig în hale, aveam niște vestiare sau toalete de toată jena. Cu mâna pe inimă, astăzi e totul diferit și condițiile și atmosfera în care lucrăm sunt foarte bune”, spune Ioan Molnar.

Investiții pentru viitor

O incursiune pe platforma industrială a IRUM, străbătând la pas toate secțiile și atelierele, e mai edificatoare decât descrierile angajaților. Totul arată mai bine și mai profesionist decât poți explica în cuvinte și dimensiunea investițiilor realizate aici se vede clar numai în teren. Inginerul Ioan Petruț

este șeful și sufletul Turnătoriei și se bucură ca un copil de investiția realizată în această secție de familia Oltean. Petruț are acum pe mână poate cea mai modernă secție de profil din România. La secția Tratamente Termice, ing. Lucian Sachelarie privește cu atenție tablourile de comandă. Aici totul e computerizat. Apeși un buton și mașinăria îți face treaba. Noua stație de galvanizare va înghiți aproximativ 500.000 euro, dar, la inaugurare, probabil în vară, va fi și ea una dintre cele mai performante din țară. În hala de debitare tablă și profile, laserele taie cu precizie ceea ce computerul comandă. Oamenii apasă, și aici, butoane. În secția de Tractoare agricole, câțiva specialiști, instruiți de partenerul Belarus, asamblează utilaje într-o curățenie de farmacie. Discret, alături, în secția Prototipului TAF 2012, se lucrează la un proiect care va însemna noua generație de utilaje forestiere IRUM. În birouri sau pe teren, oamenii din departamentele de vânzări muncesc să aducă noi și noi clienți pentru produsele IRUM. Copiii domnului Vașcovici proiectează de zor. E o morișcă. O mașinărie, aparent complicată, dar bine manevrată și întreținută. Fiecare piesă contează, fiecare om e important. IRUM în sine e un utilaj puternic, care, după cum îi spune și sloganul, “trage și face”. Un utilaj cu suflet.

Despre IRUM

Fondată în 1953, compania IRUM produce astăzi utilaje forestiere și agricole, piese de schimb pentru acestea, piese turnate și subansamble pentru clienți din țară sau din străinătate. Cu afaceri de aproximativ 70 milioane lei în 2013, IRUM are proiecte ambițioase pentru 2014, printre care deschiderea unui Centru de cercetare și dezvoltare în cadrul companiei, punerea în execuție a prototipului TAF 2012 sau finalizarea testărilor la primul tractor agricol românesc lansat după închiderea uzinei de la Brașov.

Despre MAVIPROD

MAVIPROD SRL Reghin a fost înființată în 1993 de familia Mircea, Violeta și Andrei Oltean, având ca obiect de bază comerțul cu ridicata al pieselor de schimb pentru TAF, IFRON, Tractoare Universale, pentru autocamioane RABA, SAVIEM și alte tipuri. MAVIPROD deține începând cu 1998 pachetul majoritar de acțiuni al SC IRUM SA Reghin. Începând cu 2002, MAVIPROD este Unic Distribuitor Perkins în România, iar din 2008 și în Republica Moldova. În 2010, compania a devenit Unic Distribuitor Perkins și Dealer autorizat FG Wilson în Ungaria. În 2013, a derulat afaceri de aproximativ 53 milioane lei.

9


10

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Afaceri.ro – Conferința de la Galați readuce clusterele

pe podiumul dezvoltării Regiunii de Sud-Est Lider național în organizarea de conferințe de business locale, Afaceri.ro a organizat și la Galați, în 13 martie, un eveniment dedicat mediului de afaceri din Regiunea de Dezvoltare Sud– Est. Conferința de la Galați s-a bucurat de o prezență numeroasă a antreprenorilor și reprezentanților mediului de afaceri, fiind prezentate aici informații practice în cadrul mai multor secțiuni: Incubatoare, parcuri industriale și clustere; Finantare.ro, Productivitate și Networking. Partenerii locali ai acestui eveniment au fost Parcul Industrial Galați și Universitatea « Danubius », instituții gălățene pentru care sunt foarte clare rolul și importanța clusterelor în dezvoltarea acestei regiuni. Referitor la eveniment, Costică Voicu, Director al Parcului Industrial Galați, membru al Asociației Parcurilor Industriale, Tehnologice, Științifice și a Incubatoarelor de Afaceri din România, principali vectori ai mobilizării reprezentanților mediului de afaceri participanți, a spus: “Este foarte important să avem o convergență a eforturilor antreprenoriale, cu sprijin al autorităților locale și centrale, dar, în același timp, să fructificăm oportunitățile pe care le oferă Galațiul - primul cluster naval și Parcul Industrial - în dezvoltarea Regiunii de Sud - Est. În cadrul evenimentului Cătălin Ionescu, membru al Advisory Board DIBS (Danubius International Business School), a vorbit despre Educația în afaceri și drumul parcurs de la

teorie la practică, o temă - prioritate pentru Universitatea „Danubius”. Universitatea și-a asumat rolul de a exploata optim toate resursele academice și științifice de care dispune pentru a deveni o universitate antreprenorială cu viziune internațională, o sursă sigură de specialiști în afaceri. Conferința din 13 martie completează un demers inițiat anul trecut înainte de înființarea primului Cluster de la Galați, în domeniul naval, Romanian River Transport. IMM-urile, asociațiile, instituțiile și specialiștii care s-au arătat atunci dispuși să se asocieze într-o organizație de tip cluster au fost informați despre oportunități și căi de urmat în cadrul Seminarulului "Clusterele, instrument al dezvoltării economice regionale”. Aceștia au primit informații despre avantajele și finanțările de care pot beneficia ca urmare a asocierii. Speakerii prezenţi la conferinţa de anul acesta, din 13 martie, au adus în discuţie teme de actualitate, precum exporturile, marketingul adaptat la noile mijloace tehnologice sau găsirea surselor de finanţare. La conferință au participat peste o sută de reprezentanţi ai mediului şi infrastructurii de afaceri, precum şi reprezentanți ai autorităţilor locale. Organizatorii speră ca în următorii ani Afaceri.ro Galaţi să devină cel mai important eveniment de business din regiune


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

Centrala de la Fântânele, pe lista investiţiilor nipone în Transilvania

11

Prezent la Târgu-Mureş între 27 şi 28 martie, Excelenţa Sa Keiji Yamamoto, Ambasadorul Japoniei în România, a acordat un interviu în exclusivitate publicaţiei noastre, prilej cu care a subliniat interesul investitorilor niponi atât pentru Transilvania, cât şi pentru judeţul Mureş. Domnule ambasador, cu ce ocazie aţi venit în vizită la Târgu-Mureş? Primul motiv este invitaţia pe care o am la concertul maestrului Shinya Ozaki, concert aniversar prilejuit de împlinirea a 20 de ani de activitate a maestrului Ozaki la Filarmonica din Târgu-Mureş. Al doilea motiv al vizitei îl constituie vizitarea oraşului Târgu-Mureş deoarece doresc să promovez relaţia dintre Târgu-Mureş şi Japonia. Cât de interesantă este România pentru investitorii japonezi? Şi când spun România, mă refer şi la Transilvania şi Mureş. În general, Japonia doreşte să îşi crească economia prin investiţii în străinătate. În ceea ce priveşte investiţiile din Europa de Vest sau Europa Centrală sunt deja făcute, în acest sens Europa de Est fiind frontiera nouă. De aceea are un potenţial uriaş. Acum vreo 15 ani, companiile japoneze au început să investească în România, iar în momentul de faţă sunt 117 companii japoneze în România, dintre care 26 sunt manufacturiere, care produc, în marea lor majoritate, piese auto. Dintre acestea, 15 companii manufacturiere activează în regiunea Transilvania şi una se află în judeţul Mureş şi produce cablaj auto. Totodată, compania japoneză Marubeni şi Electrocentrale Bucureşti doresc să realizeze o centrală cu pornire rapidă la Fântânele, în judeţul Mureş şi, din câte cunosc, negocierile în acest sens sunt foarte avansate. În momentul de faţă, companiile japoneze care activează în România angajează 35.000 de români. Am vizitat majoritatea fabricilor companiilor japoneze şi am văzut că şi japonezii şi angajatorii români sunt foarte mulţumiţi de mediul de muncă existent în fabrici. Ce credeţi că ar trebui făcut pentru consolidarea relaţiilor economice româno-japoneze? Sper că în tot mai multe domenii, nu numai în cel a pieselor auto, ci şi în domenii precum agricultura sau medicina să se realizeze investiţii japoneze. În acest sens, aş vrea să subliniez

că este foarte important ca ţara care primeşte companiile să amenajeze bine mediul de investiţii. Aş vrea să menţionez că regiunea Transilvania este una strategică, deoarece se află în centrul unei zone care include Europa, Rusia, Orientul Mijlociu şi nordul Africii. Dacă autorităţile amenajează mai bine infrastructura, inclusiv transporturile, tot mai mulţi investitori, nu numai japonezi, ci din întreaga lume, vor fi atenţi la Transilvania ca un viitor loc pentru investiţii. Sunteţi în România din octombrie 2012. Ce impresie v-a făcut până acum ţara noastră? Au trecut un an şi cinci luni de când am venit în România. Eu cred că românii au o ospitalitate foarte bună şi am fost surprins pozitiv de diversitatea culturii şi bogăţia culturii. De exemplu, atmosfera din Bucureşti şi cea din provincie sunt foarte diferite, aceasta fiind diversitatea despre care vorbeam. Din punct de vedere economic, România este într-o situaţie destul de grea, dar, văzând creşterea economică din ultima perioadă, cred că România va înregistra progres cert, motiv pentru care cred că România are un mare potenţial. Eu cred că, în prezent, companiile japoneze pot contribui la creşterea bunăstării economice a României.


12

MAGIA H2O

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Operatorul regional „Someș” –

o companie verde în sectorul albastru al apei Tema anului 2014 a Zilei Mondiale a Apei este “Apa şi Energia”, două elemente vitale îndeaproape legate şi interdependente devreme ce producerea şi transportul energiei necesită utilizarea resurselor de apă, iar cca. 8% din energia produsă la nivel global este utilizată pentru purificarea, pomparea şi transportul apei la consumatori. De aceea, sistemul Naţiunilor Unite, în alegerea acestei teme pentru 2014 a dorit să găsească cele mai bune modalităţi

care să ducă la securitate energetică şi o utilizare durabilă a apei într-o economie verde pentru a atinge dezideratul unei “Industrii Verzi” eficiente din punct de vedere al apei şi energiei. Compania de Apă SOMEŞ a devenit un lider în sectorul apei din România în acest domeniu încă începând cu 2009 când, pe lângă sursele de energie verde tradiţional gestionate de o bună parte din operatorii din sectorul apei – producerea de energie electrică şi termică din biogazul rezultat din nămolul de epurare – societatea noastră a finalizat construcţia unei micro-hidrocentrale în aval de barajul lacului Tarniţa, adoptată cu aceeaşi ocazie drept sursa de bază de apă brută a sistemului zonal Cluj. Aceasta a făcut ca, în premieră, un serviciu public de alimentare cu apă să intre pe piaţa certificatelor verzi, valorificând în acest mod cei max. 10.000 MWh/an produşi aici. De asemenea, de mulţi ani, Compania de Apă SOMEŞ utilizează panourile solare ca sursă de energie verde în particular pentru alimentarea transmisiilor de date de la rezervoarele de apă din mediul rural. Desigur, practic toate cele patru programe majore de investiţii implementate de Compania de Apă SOMEŞ din 1997 până în prezent – proiectul POS Mediu etapa I-a fiind încă în derulare până în 2015 – au avut un rol important în protecţia mediului şi a surselor de apă, la reducerea consumurilor energetice şi asigurarea sustenabilităţii surselor de apă, în edificarea unei “companii verzi” care contribuie la dezvoltarea durabilă a celor opt municipii şi orase şi – până în prezent – 165 de localităţi rurale pe care le deserveşte în judeţele Cluj şi Sălaj. Un sprijin major în atragerea acestor investiţii semnificative pentru bunăstarea


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

comunităţilor a fost dat societăţii noastre de către Consiliul Judeţean Cluj şi celelalte autorităţi publice din aria deservită. Din cele peste 330 milioane de euro atraşi prin aceste programe (din care cca 75% au fost co-finanţări nerambursabile ale UE), singur POS Mediu 2008-2015 în valoare de 197 de milioane de euro a dus la reabilitarea şi extinderea a 193,5 km de aducţiuni şi reţele de apă, reabilitarea şi extinderea a 115 km de colectoare şi reţele de canalizare, modernizarea tuturor celor 8 staţii de epurare urbane la nivelul cerinţelor Directivelor Europene de mediu, la implementarea unui sistem SCADA regional care permite monitorizarea şi controlul în timp real al infrastructurii, ducând astfel la îmbunătăţirea eficienţei energetice, reducerea consumurilor şi pierderilor ş.a.m.d. În ce priveşte planurile de viitor, Master Planul (programul coordonator de investiţii pe termen lung) Companiei a fost actualizat în 2012, iar pe baza lui s-a stabilit o listă de investiţii prioritare pentru etapa a II-a a POS Mediu 2014 2020, în valoare de cca. 253 de milioane de euro. Deşi vor continua investiţiile de modernizare şi extindere a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în oraşe astfel încât 100% din populaţia urbană să fie conectată la apă şi canalizare, punctul focal principal al acestei noi etape de investiţii va fi aducerea zonei rurale la nivelul angajamentelor asumate de România prin Capitolul de Mediu al Tratatului de Aderare. Aceste categorii de obiective se vor concretiza în reţele de apă pentru localităţile cu mai mult de 50 locuitori, reţele de canalizare şi staţii de epurare pentru aglomerările rurale cu mai mult de 2000 locuitori cât şi continuarea extinderii sistemului SCADA pentru a acoperi noile zone prefigurate pentru preluare în sistemul administrat de companie. Sperăm de asemenea să fie aprobată de către Comisia Europeană includerea în această etapă de investiţii a

MAGIA H2O

finanțării construcţiei unei aducţiuni de 150 km care să permită alimentarea cu apă de excelentă calitate de la Tarniţa a judeţului Sălaj.

13


Proaquapure, business sănătos în apă și canalizare

14

MAGIA H2O

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Bianca SARA

Din 2007, Proaquapure încearcă să se impună pe piața apei, care a cunoscut un avânt incredibil în ultimii ani, susținut în special de fondurile europene alocate pentru a se oferi servicii de apă și canalizare comunităților din întreaga țară.

În anul 2007, în România, doar 32% din ape erau tratate, iar tehnologiile care se utilizau erau și ele învechite. În momentul de față, procentul de ape tratate a depășit 60% și asta datorită fondurilor europene. De oportunitățile oferite de acest domeniu vast și în continuă dezvoltare a profitat și firma bistrițeană Proaquapure. Firma împlinește, în 2014, 10 ani de activitate, însă doar din 2007 și-a îndreptat atenția asupra domeniului apelor. Horațiu Gherman, managerul comercial al firmei, își amintește că a început cu doar 2 angajați, ajungând în prezent la 12. În 2007, compania a început cu partea de tratare a apelor, clienții provenind mai ales din zonele rezidențiale. Mai apoi, Proaquapure și-a îndreptat atenția asupra apelor uzate. „Am început să livrăm stații de epurare pentru zonele rezidențiale, case, pensiuni, hoteluri mai mici și am tot crescut, ajungând la localități. Cel mai mare proiect pe care îl derulăm în prezent este comuna Feldru, cu 7000 de locuitori, cea mai mare din județ”, explică Horațiu Gherman. Deși nu știa nimic în zona aceasta, Horațiu Gherman a pus pe picioare business-ul, motivat de expozițiile internaționale la care a participat și unde a văzut potențialul acestui domeniu. „Nu mi-a fost frică să încerc, pentru că înainte am lucrat în vânzări și am vândut orice, de la telefoane la mașini. Nu am avut niciodată nicio reținere, am lucrat la mai multe firme, cu mai multe servicii și produse și toate au avut rolul de a-mi alunga teama de schimbări”, precizează Horațiu Gherman. Proaquapure se ocupă doar de partea de tehnologie, fiind specializată pe echipamente de tratare a apelor, pe care le importă, le instalează, le pune în funcțiune și oferă mentenanță după. Lucrări civile nu execută deloc, motiv pentru care și preferă să lucreze cu firme de construcții care și participă la licitații. Motivul pentru care firma preferă să externalizeze unele servicii, cum ar fi lucrările civile sau chiar proiectarea ține de profitabilitate, Horațiu Gherman susținând că uneori este mai avantajos să externalizezi, mai ales când lucrările de care ai nevoie necesită utilaje care îți scot sume importante din vistierie. “Activitatea o derulăm la nivel național, chiar primele lucrări nici nu le-am avut în județ, pe principiul că nu poți să fi profet în țara ta. Aici ne-a fost cel mai greu să lucrăm, piața este destul de închisă, fiecare își cunoaște foarte bine furnizorii, este o bătălie foarte mare pe piața aceasta”, explică managerul. Astfel, primele contracte importante au fost semnate tocmai în Hunedoara, în perioada 2009-2014, firma bistrițeană dotând cu tehnologia necesară nu mai puțin de 11 localități. Deși s-a focalizat pe zona apei cu un an înainte ca efectele crizei financiare să se simtă, conducerea Proaquapure nu

s-a dat bătută. Horațiu Gherman spune că și compania pe care o conduce a avut sume blocate în piață, însă norocul a fost că acestea nu erau atât de mari, iar o mai mare atenție la termenele de piață l-a ajutat să treacă cu bine peste acea perioadă. „Efectele încă se mai simt, iar domeniul care era pentru noi preponderent, cel al zonelor rezidențiale, a scăzut. La nivelul acesta se mai simte criza, pe partea lucrărilor mari nu prea se simte pentru că sunt foarte mulți bani europeni. Singurele probleme aici sunt determinate de posibilitatea redusă a constructorilor de a se finanța de la bănci pentru a se putea susține până când încasează. Ca și oportunități, noi ca și companie nu mai simțim criza, chiar pot spune că am luat un avânt”, spune acesta. Cifra de afaceri a companiei ajungea anul trecut la un milion de dolari, însă Horațiu Gherman estimează că în 2014, aceasta se va dubla, marcând astfel cum se cuvine cei 10 ani de funcționare a firmei. În următorii ani, acesta speră la o creștere sănătoasă a business-ului, în condițiile în care acest sector urmează să se mai dezvolte cu ajutorul fondurilor europene cel puțin până în 2020. „Trebuie să ne dezvoltăm simultan și pe orizontală. Anul acesta vom mai face niște angajări, căutam specialiști, ingineri, care să înțeleagă foarte bine ce vând, care să știe să citească un proiect”, explică Horațiu Gherman. De asemenea, acesta ia în calcul și o parte de proiectare, serviciu pe care momentan îl externalizează. Horațiu Gherman speră ca în sprijinul acestei investiții să vină fondurile europene dedicate dezvoltării microîntreprinderilor.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MAGIA H2O

Sute de copii află reţeta apei potabile de la AQUASERV

15

Sute de copii, de la preșcolari până la elevi de liceu, au ocazia să vadă “pe viu” în perioada 7 – 11 aprilie, cum se “fabrică” apa de la robinet şi cum este ”curăţată” apa din canalizare pentru a se reîntoarce în râu curată. Anul acesta, peste 600 de elevi de la 14 instituţii de învăţământ şi-au manifestat dorinţa de a afla mai multe despre alimentarea comunităţilor cu apă potabilă şi funcţionarea sistemelor de canalizare. Aceştia vor vizita pe parcursul săptămânii Şcoala Altfel, Uzinele de apă, Staţiile de epurare, precum şi alte obiective AQUASERV. Aceşti copii se alătură celor aproximativ 500 care au celebrat Ziua Mondială a Apei alături de AQUASERV, în perioada 17 – 26 martie 2014. Cu ajutorul materialelor educative distribuite, a prezentărilor făcute de specialiştii AQUASERV la diferite grădiniţe şi şcoli, a concursurilor tematice şi a vizitelor la Uzinele de Apă şi Staţiile de Epurare, sute de copii înţeleg, în această perioadă, cât de important este un sistem modern de alimentare cu apă potabilă, pentru viaţă în general şi pentru viaţa comunităţilor în special. Specialiştii AQUASERV explică, pe înțelesul fiecăruia, ce se întâmplă cu apa din momentul în care intră în uzina de apă și până când este trimisă, ca apă potabilă, spre robinetele din casele lor, precum şi ce se întâmplă cu apa uzată din momentul în care părăseşte locuinţele şi până se reîntoarce în râuri curată. „Datorită acţiunilor organizate de AQUASERV, aceşti copii află, probabil pentru prima dată, cum se prepară apa potabilă fără de care activităţile pe care le desfăşoară zilnic, acasă şi la şcoală, nu ar fi posibile. Înţeleg pe parcursul acestor vizite câtă muncă este necesară pentru ca atunci când deschid în fiecare dimineaţa robinetul acasă, să curgă apă potabilă şi, de asemenea, ce se întâmplă cu apa murdară după ce ajunge în sistemul de canalizare”, explică Nicu Tomuleţiu – purtător de cuvânt Compania AQUASERV S.A. Pe parcursul acestor vizite elevii află că AQUASERV, unul dintre cei mai importanţi Operatori Regionali în domeniul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare din România, produce şi distribuie apă potabilă şi colectează şi epurează apele uzate pentru 300.000 de locuitori din oraşele TîrguMureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi

Cristuru Secuiesc şi din 80 de localităţi rurale din judeţele Mureş, Harghita şi Bistriţa Năsăud. Lungimea sistemelor de alimentare cu apă potabilă aflate în grija AQUASERV este de peste 1100 de km, iar cele de canalizare depăşesc 770 de km. Cei mici află cu uimire că, de exemplu, doar cantitatea de energie electrică consumată de AQUASERV în 2013, pentru ”fabricarea” apei potabile şi ”curăţarea” apei murdare, este suficientă pentru alimentarea a 600 de gospodării obişnuite timp de un an. Tot cu ocazia acţiunilor din această perioadă, vizitatorii sunt puşi la curent cu investiţiile derulate de AQUASERV în cadrul proiectului Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş, cofinanţat de Uniunea Europeană prin intermediul Fondului de Coeziune. Prin acest proiect aflat în curs de implementare în perioada 2011 – 2015, aproximativ 110 milioane de euro sunt investiţi în dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare, din zona de operare a Companiei AQUASERV. Acest proiect reprezintă cea mai importantă investiţie din ultima sută de ani, în domeniul infrastructurii de apă potabilă şi canalizare din judeţul Mureş, iar de beneficiile sale se vor bucura toţi cei 300.000 de locuitori din regiune.


MAGIA H2O

Valorificarea apelor, business în dezvoltare în Alba

16

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Valorificarea potenţialului hidrografic este o afacere care se dezvoltă tot mai mult în judeţul Alba, în ultimii ani realizându-se investiţii de câteva milioane de euro în construcţia de microhidrocentrale. Potrivit specialiştilor valorificarea potenţialului hidro din judeţ ar putea asigura energia electrică pentru aproape 300.000 de persoane. de Dan LUNGU Judeţul Alba are o reţea hidrografică cu un potenţial energetic bogat. Reţeaua hidrografică este formată din cursurile superioare şi mijlocii ale Mureşului şi din afluenţii acestuia, dintre care cei mai importanţi sunt Târnavele, Sebeşul, Cugirul, Arieşul și Ampoiul. Specialiştii au stabilit în urma unor studii că importante sunt resursele energetice ale Mureşului şi Sebeşului. În prezent, în judeţul Alba, potenţialul energetic al cursurilor repezi de munte este exploatat în principal pe cursul râului Sebeş prin amenajarea lacurilor de acumulare în spatele barajelor Oaşa, Tău, Petreşti şi Căpâlna, cu valorificarea prin captări secundare a principalelor pârâiaşe adiacente, inclusiv a cursurilor superioare a Râului Mic şi Râului Mare(Cugir). În anul 2012 au fost folosite peste 550 milioane de metri cubi de apă, iar în 2013 peste 700 milioane de metri cubi de apă, pentru producerea de energie electrică, de către SC HIDROELECTRICA SA Sebeş.

Cinci hidrocentrale pe râul Sebeş

Cel mai mare potenţial hidroenergetic dintre apele curgătoare ale judeţului Alba îl are râul Sebeş. Pe cursul Sebeşului sunt active cinci hidrocentrale, iar cele mai mari sunt centralele hidroelectrice Şugag şi Gâlceag, fiecare cu o putere instalată de 150 MW. Prin punerea în valoare a potenţialului hidro al râului Sebeş, producţia anuală de energie electrică se situează în jurul valorii de 736 GWh ceea ce reprezintă aproximativ 70% din consumul mediu anual de electricitate al judeţului Alba. Hidrocentralele din judeţul Alba

Microhidrocentralele – o afacere în creştere

Construcţia şi exploatarea cursurilor de apă mici prin microhidrocentrale este o afacere în creştere continuă atât în România cât şi în judeţul Alba. Microhidrocentralele sunt viabile şi pentru că valorifică aşa-numita „energie verde” şi astfel se încadrează în politicile în domeniul producerii energiei electrice ale Uniunii Europene. În judeţul Alba funcţionează 7 microhidrocentrale şi alte 6 sunt în construcţie.

Microhidrocentrală de 2,5 milioane de euro la Câmpeni

Cea mai nouă microhidrocentrală din judeţ a fost inaugurată în luna martie în zona oraşului Câmpeni, investiţie ce se ridică la 2,5 milioane de euro. Microhidrocentrala a fost amenajată pe cursul râului Bistra şi are o putere de 0,844 de megawaţi şi va produce aproximativ 4,4 GWh/ an. Investiţia a fost realizată de SC Bistra Hidro SRL, firmă ce face parte din grupul de firme Rott Haus Consulting Cluj, iar energia electrică produsă de aceasta va fi distribuită prin reţeaua companiei Electrica. Grupul de firme clujean Rott Haus Consulting nu se află la prima investiţie în valorificarea potenţialului hidro deoarece în urmă cu doi ani a mai investit în alte două în zona barajului Canciu, la 40 de kilometri de Cugir, pe pârâul Boşorog. Cele două microhidrocentrale au o putere instalată de 2,25 MW şi o producţie estimată de energie de 9,9 MWh/ an. Investiţia în cele două obiective se ridică la circa 11,7 milioane de euro. Hidrocentralele din judeţul Alba


MAGIA H2O

Alba, primul judeţ din România cu Masterplan Energetic WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

17

Judeţul Alba este primul judeţ din România care a realizat un Masterplan Energetic în care este cuprins inclusiv potenţialul hidrografic. Florin Andronescu, directorul Agenţiei Locale a Energiei Alba, structură din subordinea Consiliului Județean(CJ) Alba care a realizat masterplanul, afirmă într-un interviu pentru Transilvania Business că Alba are un bogat potenţial hidro din care o parte este deja valorificat.

A consemnat Dan LUNGU

Cât de mare este potenţialul judeţului Alba de producere a energiei prin folosirea apei? Pentru bazinul hidrografic al Mureşului (estimat în cadrul Proiectului RenErg EuReg - „Resurse regenerabile de energie – o soluţie pentru dezvoltarea durabilă a două regiuni Europene”) s-au măsurat debitele medii (m3/s) pentru Mureş şi afluenţii săi în locaţii diferite din punct de vedere hipsometric: Blaj (13 m3/s), Alba Iulia (93 m3/s), Şugag (7.7 m3/s). Conform estimărilor din cadrul proiectului mai sus menţionat, puterea instalată a microhidrocentralelor din bazinul Mureşului ar ajunge la 24 MW, iar energia produsă anual de acestea ar însuma 137,1 GWh, energie care ar putea acoperi consumul cu energie electrică pentru 287.000 persoane (la un consum mediu casnic de 477 kWh/persoană). Estimările anterioare reprezintă primele analize privind potenţialul hidroenergetic în baza studiului realizat de Agenția de Dezvoltare Regională Centru. Din acest studiu lipsesc însă zone cu mare potenţial hidroenergetic, cum ar fi: zona Arieşului superior cu afluenţii săi, valea Feneşului – afluent al Ampoiului, afluenţi ai Sebeşului etc. Se impune astfel dezvoltarea unui studiu tehnic prin care să se obţină o evaluare mult mai exactă a potenţialului hidroenergetic din judeţ (harta potenţialului micro-hidroenergetic a judeţului Alba) ca instrument de bază pentru investiţiile în domeniu. O altă zonă cu potenţial foarte mare este zona Sebeşului unde potenţialul energetic al cursurilor repezi de munte este exploatat pe cursul râului Sebeş prin amenajarea lacurilor de acumulare în spatele barajelor şi unde există mai multe hidrocentrale. Ce paşi s-au făcut în acest domeniu? Dacă vorbim din punct de vedere al valorificării potenţialului hidrografic al judeţului putem spune că au fost făcuţi paşi importanţi, în special în zona râului Sebeş, unde există investiţii de stat în hidrocentrale, iar în restul judeţului s-au dezvoltat foarte mult investiţii private în construcţia de microcentrale şi exemplificăm zona Cugir sau Munţii Apuseni. Totuşi potenţial care ar putea fi valorificat încă mai există. Sunt rentabile exploatările de mici dimensiuni – microhidrocentralele? Microhidrocentralele pot reprezenta o afacere profitabilă pentru firmele private, dar şi pentru administraţiile locale care astfel ar putea să-şi mărească bugetul prin exploatarea cursurilor de apă. Exploatările MHC cu puterea instalată de până la 10 MW sunt considerate ca surse regenerabile de energie susţinute prin schema certificatelor verzi, iar în prezent 1 MWh (din MHC) = 3 certificate verzi. Aceasta schemă de susţinere este vitală pentru dezvoltarea unor proiecte durabile de microhidrocentrale de mici dimensiuni, adaptate exploatării potenţialului local, cu

beneficii atât pentru firmele care investesc în domeniu, dar şi pentru comunităţile locale care ar avea curajul să acceseze anumite proiecte pentru realizarea unor astfel de investiţi. Ceea ce vă spun rezultă dintr-o analiză realizată în cadrul unui Masterplan Energetic al judeţului Alba, realizat de către Agenţia Locală a Energiei Alba, şi care, de altfel, este primul masterplan energetic la nivel de judeţ din România. În concluzie, proiectele de MHC dezvoltate la nivel local, cu o preocupare clară spre sustenabilitate, trebuie să fie încurajate/susţinute prin programe de finanţare şi scheme de susţinere, producând efecte cu adevărat benefice: utilizarea unor resurse locale, efectul economic rămâne la nivel local, producerea unei energii curate care reduce emisiile echivalente aceleiaşi cantităţi de energie din surse convenţionale, chiar efecte sociale prin înfiinţarea unor locuri de muncă în comunităţile respective. Ce probleme aţi identificat pentru cei care vor să investească în microhidrocentrale şi, în acelaşi timp, ce beneficii? Dacă vorbim de problemele apărute pentru cei care investesc în producerea energiei din surse micro-hidro ar trebui să începem cu obstacolele birocratice deoarece obţinerea avizelor necesare este greoaie din cauza unei birocraţii excesive. Alte probleme ar fi condiţionarea avizului de exploatare a unui curs de apă de valorificarea a cel puţin 80% din potenţialul hidroenergetic evaluat, rezultând astfel o exploatare intensivă, deci nesustenabilă, apoi nivelul ridicat al fondului de garantare a realizării unui proiect avizat: 50.000 de euro/MW, iar pentru proiecte de puteri mai mici de 1 MW se cere acelaşi nivel al fondului de garantare. De exemplu pentru 50KW se cere tot 50.000 de euro garanţie şi astfel sunt descurajate total proiectele mici care utilizează durabil resursa de apă. Apoi sunt probleme de mediu care le pot crea prin nerespectarea la implementarea unor proiecte de MHC a condiţiilor sau criteriilor de mediu stabilite prin avizele emise în faza de proiectare. Am putea spune că o problemă este şi faptul că există puţini proiectanţi experimentaţi în proiectarea unor sisteme micro-hidro de foarte mică putere (sub 100kW). Despre beneficii aş vrea să vorbesc despre cele ale administraţiilor locale din zone cu potenţial micro-hidroenergetic care pot beneficia de oportunitatea pentru promovarea unor astfel de investiţii. Avantajele sunt costuri specifice de investiţie mici în raport cu alte surse regenerabile de energie, producţie relativ constantă de energie în timp, costuri rezonabile de întreţinere a echipamentelor, sursă importantă de venituri pentru micile administraţii locale. De altfel, pentru perioada 2014 – 2020 se prevede că vor exista fonduri europene pentru finanţarea unor proiecte durabile care vor exploata resursele locale de energie regenerabilă.


Zeci de milioane investite în reţelele de apă

18

MAGIA H2O

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Carmen COSMAN-PREDA

Reţelele de apă şi canalizare din judeţul Hunedoara intră într-o nouă eră. Fondurile europene nerambursabile ajută operatorii să implementeze proiectele la care doar au visat în ultimii ani, menite să elimine pierderile de pe reţea.

În municipiul Hunedoara vor fi investite peste 26 de milioane de lei într-un proiect de modernizare a reţelei de apă şi canalizare. Un proiect finanţat de Uniunea Europeană, cu contribuţia Guvernului României, societăţii Apaprod şi a Primăriei Municipiului Hunedoara. Practic, acest proiect vine să completeze investiţiile din anii trecuţi în modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare. A fost deja semnat contractul de finanţare, iar, în această etapă, proiectul prevede extinderea reţelei de distribuţie a apei pe o lungime de aproape 5.000 de metri, principalii beneficiari fiind hunedorenii care locuiesc în Hăşdat. De asemenea, reţeaua de alimentare cu apă a oraşului va fi reabilitată pe aproape 6.000 de metri, iar sistemul de canalizare va fi modernizat, pe o lungime de peste 12.000 de metri. În plus, vor fi construite cinci staţii noi de pompare a apei uzate. „Este un proiect aşteptat de multă vreme. Practic, această investiţie de 27 de milioane de lei va rezolva cea mai mare parte din problemele care au rămas nerezolvate în ce priveşte infrastructura de apă şi canal din municipiul Hunedoara”, a declarat Viorel Arion, primarul municipiului Hunedoara. Potrivit graficului de lucrări, proiectul va trebui implementat până în luna decembrie a anului viitor, pentru ca apoi să fie avută în vedere şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în satele aparţinătoare municipiului Hunedoara. Valoarea investiţiei este de 26 de milioane de lei, fără TVA, fiind implementată în cadrul programului de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi canalizare în judeţul Hunedoara. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană în proporţie de peste 80 la sută şi este derulat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, al cărui beneficiar este compania SC Apaprod. Diferenţa va fi asigurată de Guvernul României, care va acoperi zece procente din valoarea finanţării, administratorul reţelei de apă şi canalizare Apaprod şi Primăria Hunedoara.

Proiect similar pentru Valea Jiului

Şi operatorul de apă şi canal din Valea Jiului, ApaServ Valea Jiului SA, are în derulare un proiect similar, care se apropie cu paşi repezi de finalizare. Conform cifrelor oficiale, progresul fizic al lucrărilor este de peste 67%, chiar mai mare decât progresul financiar. “Pentru investiţia pe care noi am început-o undeva în anul 2011, progresul financiar este de 39,33%, iar progresul fizic este 67,12%. Lucrările sunt în plan, iar ultima – care este Petroşaniul, o vom finaliza anul viitor. Progresul financiar este mai mic decât progresul fizic din cauză că nu au venit banii pentru deconturi, iar în al doilea rând trebuie menţionat că pe fondurile europene birocraţia este foarte mare. Sunt o mulţime de acte cu care trebuie să ne prezentăm pentru deconturi”, a precizat Costel

Avram. Proiectul are o valoare de 40 de milioane de euro şi se adresează tuturor localităţilor din Valea Jiului. Dar, în timp ce prima parte a acestui amplu program se derulează, ApaServ pregăteşte cea de-a doua parte a acestui amplu proiect, în valoare de 67 de milioane de euro fără TVA, care vizează reabilitarea reţelelor deja existente, ceea ce va duce la reducerea pierderilor. „Dacă în prima parte a proiectului s-a făcut extinderea reţelelor de apă şi canalizare, în partea a doua a proiectului, investiţiile vor duce la micşorarea pierderilor, care în continuare sunt mari. Suntem primul operator din România care a început partea a doua proiectului. Asistenţa tehnică a fost deja scoasă la licitaţie, iar această asistenţă are rolul de a face studiul de fezabilitate şi de a pregăti licitaţiile pentru ceea ce avem noi prins în proiect”, a explicat directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA. Astfel, în partea a doua se prevede reabilitarea a 44 km canalizare, 3 captări, 26 de kilometri de aducţiuni, reabilitarea a 2 staţii de tratare, precum şi reabilitarea a 64 de kilometri reţele de distribuţie.


20

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vagoane de marfă Astra, exclusiv pentru export

Fabrica de vagoane de marfă, unul dintre puternicele branduri ale Aradului, a fost salvată de la dispariție. Acum, la Astra Rail Industries se produc vagoane de marfă exclusiv pentru export, iar un sudor calificat are salariul unui inginer. Pentru a avea angajați performanți, fabrica arădeană și-a redeschis școala de sudură. Prima promoție de sudori a fost deja angajată. Fabrica arădeană de vagoane marfă a fost considerată ani la rândul unul dintre brandurile orașului. Privatizarea a fost greoaie, dar uzina, în care au muncit cândva peste 15.000 de oameni, a cunoscut o perioadă de revenire. Acționariatul s-a schimbat de câteva ori și speranțele angajaților au crescut cu sosirea fiecărui nou investitor. Fulger Popescu, Chief Operating Officer la Astra Rail Industries, povestește că a venit în anul 2007 la Arad și a preluat producția de vagoane de marfă. Astra Vagoane Marfă Arad a făcut parte dintr-un grup, International Railway Systems, alături de Meva Turnu Severin și Fabrica de boghiuri de la Caracal. A venit criza economică, pe care vagonarii au resimțit-o din plin. „A venit criza pe care

am simțit-o, au urmat greșeli în managementul firmei, o repliere nu foarte rapidă față de criză, o restructurare târzie care au dus în noiembrie 2010 la o intrare succesivă în insolvență”, își amintește Fulger Popescu. Astra a avut totuși o șansă și a efectuat reparații de vagoane de marfă. „Datorită renumelui pe plan european și a relaționării managementului de la Astra cu clienții tradiționali, fabrica a beneficiat de un contract de vagoane cisternă. Administratorul judiciar a văzut că ar fi o șansă pentru fabrica arădeană, a existat înțelegere și din partea salariaților și din 2010 până în iunie 2012, cu excepția unei singure luni, la Astra nu s-a oprit producția”, a declarat Fulger Popescu. Au fost produse și livrate câte 80 de


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vagoane pe lună. Băncile creditoare au avut răbdare ca să se găsească un investitor pentru Astra, iar așteptarea le-a adus numai beneficii. În decembrie 2011 a venit la Arad un investitor care, împreună cu administratorul judiciar și băncile creditoare, au analizat situația. Investitorul german Thomas Manns, deși a provenit din producția de trailere, a decis să cumpere activele celor trei fabrici: Fabrica de vagoane marfă Arad, MEVA Turnu Severin și fabrica de la Caracal. Procesul de preluare a durat până în iulie 2012. Fulger Popescu, Chief Operating Officer la Astra Rail Industries, își amintește că anul 2012 a fost un an al tatonărilor în care clienții au aflat că la Astra s-a produs schimbarea. „În 2013 am reușit să stabilizăm producția la 100 de vagoane pe lună și am adus temporar de lucru la Severin, o comandă de 200 de vagoane pentru anul 2013. Practic, 2013 a fost perioada în care ne-am recâștigat clienții. Am participat la cele două târguri de profil, de la München și Berlin. Am câștigat încrederea clienților și în 2014 am adus un client nou”, povestește Fulger Popescu. Astfel, numărul comenzilor a crescut pentru Arad cu 40%, iar pentru Severin, cu 100%. „Planul nostru este să consolidăm această creștere, iar ținta noastră este să menținem pentru anul viitor o creștere de 10%”, speră Fulger Popescu. La Fabrica din Caracal rămăseseră la un moment dat doar vreo 10 angajați. Acum s-a redeschis producția de boghiuri și se fac angajări. „Ne simțim confortabil să putem produce 140-150 de vagoane pe lună la Arad și 60-80 pe lună, la Severin, iar la Caracal să producem 8 boghiuri”, spune Fulger Popescu.

„Am întors mortul de la groapă”

Ionel Rusu, liderul sindicatului din fabrica de vagoane marfă arădeană, își amintește cu amărăciune despre greutățile din anul 2011. „După Paște, în 2011, s-a hotărât demolarea fabricii și predarea ei la fier vechi. Au decuplat fabrica de la curent și gaz și au fost trimiși oamenii acasă. Atunci am făcut o scrisoare către bănci și firma de insolvență, ca să nu ne decapiteze la mijlocul procedurii de insolvență, să ne lase să ne jucăm cartea până la capăt. A avut ecou și am reușit. Pot spune că am întors mortul de la groapă. Ne-am întors la fabrică, am continuat activitatea și în ianuarie 2012 au apărut actualii investitori. A urmat o negociere de șase luni de zile și în 6 iulie 2012 neau preluat din insolvență”, povestește Ionel Rusu. Acționarul principal, Thomas Manns, un neamț hotărât, a adus o rază de lumină la Fabrica de vagoane marfă din Arad, care alături de MEVA Turnu Severin și de fabrica din Caracal, au devenit Astra Rail Industries. Noul investitor a înțeles problemele angajaților, mai spune Ionel Rusu. În decembrie 2012 a fost negociat primul contract colectiv de muncă după intrarea în insolvență. Au fost obținute primă de vacanță, tichete de masă, 25% spor de noapte, plata orelor suplimentare cu sume între 75% și 100%, tratamente stomatologice subvenționate în cabinetul medical de la Astra, un salariu la ieșirea la pensie etc. „Am reușit să redobândim o parte din drepturile salariale. La negocierea din 2012, față de drepturile clasice, am obținut unul cu care mă mândresc: cel căruia i se naște un copil să primească valoarea unui salariu mediu net pe companie pentru că a tras bine cu tunul sub plapumă. Anul acesta am obținut un alt drept extrem de important pentru angajați: din 1 ianuarie 2015, va fi plătit de către angajator pentru toți angajații pilonul al III-lea de pensie privată”, a declarat Ionel Rusu.

INDUSTRIE

Mai mult, în timp ce alte firme din oraș concediază angajații, la Astra se fac angajări. „Se caută sudori cu înaltă calificare”, a declarat Ionel Rusu. La nivel de grup, se angajează peste 1.000 de persoane, în special sudori, lăcătuşi şi vopsitori. Dintre aceștia, 500 de persoane vor munci la Arad, 400 la fabrica din Turnu Severin și 100 la Caracal. „Grila de salarizare este generoasă. Pentru un sudor, de exemplu, salariul brut este între 1.300 și 2.700 lei/lună”, a declarat Fulger Popescu, Chief Operating Officer la Astra Rail Industries. Pentru că cei mai buni meseriași au plecat la muncă în străinătate, cei de la Astra Vagoane au fost nevoiți să redeschidă școala de sudură. „Prima clasă de 27 de persoane a intrat de curând în focul producției. Acum a început deja a doua serie de cursanți”, a declarat Fulger Popescu. Acum, Astra Rail Industries are 1.615 salariaţi, iar după angajările care se derulează, numărul angajaților va ajunge la peste 2.600. Practic, este cea mai mare ofertă de forță de muncă de pe piața arădeană și va reduce rata șomajului în zonă.

Vagoane de marfă exclusiv pentru străinătate

În Europa mai există încă șase fabrici care produc vagoane de marfă, pe lângă cea de la Arad. Însă, procesul de fabricație pentru un vagon de marfă este de durată. De exemplu, pentru un vagon de marfă neomologat, perioada de livrare durează între 9 și 12 luni. „Suntem în topul producătorilor de vagoane din Europa. Nu producem nici măcar 0,1 % pentru piața internă, numai pentru export. Chiar și reparațiile pe care le executăm sunt tot pentru extern”, a explicat Fulger Popescu. El spune că noul patronat a decis să investească în linii de fabricație moderne. Astfel, s-a modernizat linia de prelucrare a pieselor, mijloacele de transport și manipulare, sursele de sudură, s-au făcut reparații la clădiri, dar și investiții sociale. „Suntem cazul fericit și facem parte din procentul de 2% din companiile care, intrate în insolvență, au reușit să se redreseze”, a concluzionat Fulger Popescu. El crede că, în această reușită, un aport important l-a avut schimbarea patronatului, dar și implementarea unor strategii de management nemțești.

21


22

PROIECT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De la Timişoara la Viena, în ritmul roţilor de tren

de Laura M. BONDRILĂ

O linie de cale ferată care a făcut istorie, prima care realiza odinioară legătura dintre Timişoara şi Viena, ar putea deveni funcţională, după ce va fi reabilitată cu fonduri europene. Proiectul, a cărui valoare se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro, este inclus pe lista de priorităţi ale Euroregiunii DKMT – Dunăre-Criş-Mureş-Tisa. Una dintre cele mai vechi linii de cale ferată din Sud-Estul Europei, care lega odinioară Timişoara de Szeged şi mai departe de Viena, în prezent întreruptă, ar putea fi refăcută cu fonduri europene. Este vorba despre un proiect de anvergură, aflat pe lista de priorităţi a Euroregiunii DKMT Dunăre – Criş – Mureş – Tisa, care ar putea aduce numeroase beneficii economice pentru întreaga zonă. Ideea legăturii feroviare a revenit în actualitate odată cu apariţia Euroregiunii DKMT. O cale ferată directă ar fi foarte utilă şi pentru revitalizarea economică a zonei, sunt de părere autorităţile timişene. Lipsa banilor a fost principala piedică pentru demararea acestui ambiţios proiect, însă prin voinţa şi determinarea oficialilor din judeţele Timiş şi Csongrad, precum şi graţie posibilităţii de accesare a unor fonduri europene prin programele lansate pentru exerciţiul financiar 2014-2020, această iniţiativă începe să prindă contur. Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş (CJT), Titu Bojin, a participat, de curând, la o întâlnire organizată la Oradea, în Bihor, la care au participat reprezentanţii mai multor judeţe aflate de cele două părţi ale graniţei. „Am avut întâlnire la Oradea cu cei 40 de preşedinţi de consilii judeţene din România şi cu preşedinţi de consilii judeţene din Ungaria. Am căzut de acord cu judeţul Csongrad ca o parte din banii care vor veni, 25-30 milioane de euro pe acest proiect transfrontalier să fie dirijaţi pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului de modernizare a liniei ferate şi creştere a gradului de viteză pentru ce înseamnă acest traseu”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin. Acesta a mai explicat că există dorinţa şi din partea Timişului şi a Csongradului pentru ca acest proiect să fie promovat: “Să vedem câţi bani putem să dirijăm din aceste sume a proiectelor transfrontaliere şi ce

va însemna posibilitatea accesării de fonduri europene chiar pe o altă axă, la transport, care să ne dea posibilitatea de a realiza proiectul”. Redeschiderea acestei linii de cale ferată ar aduce numeroase beneficii economice pentru întreaga zonă, în condiţiile în care, momentan, traseele existente nu permit viteze ridicate pentru transportul feroviar, a fost concluzia întâlnirii.

O cale ferată care a făcut istorie

Pe data de 15 noiembrie1857 era inaugurată calea ferată care făcea legătura între Szeged, Jimbolia şi Timişoara. Lungimea traseului era de 113,9 kilometri şi unea Banatul cu Ungaria şi, mai departe, de Austria. Ca şi vechime a fost cea de-a doua cale ferată construită în această parte a Europei, după cea care lega Baziaşul de Oraviţa, inaugurată cu un an mai devreme. Legătura dintre capitala Banatului şi Szeged se făcea cu trenuri trase de locomotive de tip 2A, fabricate în Belgia de John Cockerill, după model american. Acestea au fost aduse la Timişoara pe apă, cu ajutorul şlepurilor. Locomotivele au fost denumite după numele vapoarelor care le-au transportat pe Dunăre, Tisa şi, ulterior, pe Bega. La acea vreme, un drum de la Timişoara la Budapesta dura 26 de ore, iar de la Timişoara la Viena 35 de ore. Calea ferată dintre cele două localităţi a devenit istorie în 1944, atunci când podul ridicat la Cenad pentru această cale ferată a fost bombardat şi distrus. Cum graniţele au blocat total circulaţia în această regiune unită acum mult timp, iar autorităţile comuniste din cele două ţări nu au fost interesate de o asemenea cale de comunicaţie, traseul nu a mai fost refăcut niciodată.


64 de pagini trimestriale despre agricultură în Transilvania. Căutați-l la standurile de presă.


24

ANIVERSARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mihai Boldijar, noul director Bosch, 20 de ani în România

Robert Bosch SRL, parte a concernului german Bosch, unul dintre cei mai importanţi furnizori de tehnologie şi servicii, anunţă o schimbare la vârful companiei din România și Bulgaria. La începutul acestui an, Mihai Boldijar (53 de ani) a fost numit noul director general al firmei Robert Bosch SRL şi reprezentantul concernului german în România şi Bulgaria. Brigitte Eble, care a ocupat această funcţie până la acea dată, a ieşit la pensie.

de Ionuț OPREA „Următorii ani vor continua să fie foarte importanţi pentru compania noastră, deoarece ne vom consolida poziţia în regiune, România devenind o locaţie din ce în ce mai importantă şi puternică pentru grupul Bosch. Anul trecut, fabrica de la Blaj a fost extinsă cu încă o unitate de producţie, iar la Cluj a fost deschis primul centru de cercetare şi dezvoltare. Inaugurarea oficială a noii fabrici de la Cluj va avea loc la începutul lunii mai”, a afirmat Mihai Boldijar, noul director general al Robert Bosch SRL. Mihai Boldijar s-a alăturat companiei Bosch în anul 1995, unde a deținut mai multe poziţii, ultima fiind cea de director regional al diviziei Automotive Aftermarket pentru regiunea ASEAN. Astfel, în perioada 2009-2013, a condus operațiunile generale și dezvoltarea strategică a diviziei Automotive Aftermarket în Asia de Sud-Est. De asemenea, a coordonat în calitate de director şi operaţiunile diviziei din Vietnam. Responsabilitățile sale principale au inclus creșterea vânzărilor și a cotelor de piață prin implementarea strategiei regionale de dezvoltare bazată pe un portofoliu de produse orientat către piață și pe strategia de sourcing, creșterea şi consolidarea rețelei de distribuție în zona asiatică, precum și dezvoltarea unei reţele regionale de service-uri auto sub marca Bosch Service. Prin strategia aplicată, regiunea Asia de Sud-Est a atins o creştere continuă şi consistentă a cifrei de afaceri, dublă faţă de evoluţia pieţei de profil. Până în 2009, Mihai Boldijar a deținut poziția de director regional al diviziei Automotive Aftermarket în Europa de Sud-Est, din cadrul Robert Bosch SRL. În timpul mandatului său la Robert Bosch SRL, Mihai Boldijar s-a concentrat pe extinderea rețelei de distribuție și creșterea cotei de piață, punând accent pe cooperarea cu clienții strategici și obținerea unei poziții de lider pe piața de automotive aftermarket din regiune. Mihai Boldijar este absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti, Facultatea de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini, iar, înainte de a se alătura grupului Bosch, a activat în producţie şi inginerie tehnologică.

Realizările Bosch în România

Până în prezent, Grupul Bosch este reprezentat în România în patru oraşe: Bucureşti, Blaj, Cluj şi Timişoara. În Bucureşti, Bosch este prezent din anul 1994 cu o societate de distribuţie de scule electrice, sisteme de încălzire, sisteme de securitate, siguranţă şi comunicaţii, precum şi de echipamente auto pentru piaţa de aftermarket. Începând cu anul 1999, Bosch este prezent în capitală şi prin BSH Electrocasnice SRL. Din 2007, la Blaj se află Bosch Rexroth cu două unităţi de producţie pentru tehnică liniară, care au fost extinse în 2013 cu o nouă fabrică destinată industriei auto. Începând cu anul 2008, în Timişoara se află un centru de comunicare Bosch. În 2013,

Grupul Bosch este un lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii. Conform cifrelor preliminare, în anul fiscal 2013, aproape 281.000 de angajaţi au generat vânzări de 46,4 miliarde de euro (Notă: Ca urmare a unei modificări în normele legislative care reglementează consolidarea, cifrele din 2013 pot fi comparate doar într-o măsură limitată cu cifrele din 2012). Grupul Bosch este structurat pe patru sectoare de activitate: tehnologie auto, tehnologie industrială, bunuri de larg consum, energie şi echipamente pentru construcţii. Grupul Bosch cuprinde Robert Bosch GmbH şi cele aproape 360 de filiale şi companii regionale din peste 50 de ţări. Prin includerea partenerilor comerciali şi de service, Bosch este reprezentat în aproximativ 150 de ţări. Această reţea internaţională de dezvoltare, producţie şi vânzare reprezintă fundaţia creşterii continue a concernului german. primul centru de cercetare şi dezvoltare Bosch şi-a început activitatea la Cluj. Anul acesta, concernul Bosch va deschide o nouă fabrică destinată tehnologiei auto în Cluj. La începutul anului 2014, numărul total de angajaţi ai concernului Bosch în România era de circa 2.000 de persoane. Extinderea activităţilor locale de producţie şi dezvoltare va contribui la creşterea acestui număr până la finalul anului 2014.


Prima primăvară în Liberty Technology Park Cluj IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

25

Primăvara aduce semne bune la Liberty Technology Park Cluj: fostul activ industrial s-a transformat, peste iarnă, într-un ecosistem tehnologic pus la punct și pregătit să găzduiască companii de top. Finalizarea primei etape a adus 6 chiriași noi și o nouă înfățișare întregii zone, demnă de profilul tech al parcului.

Prima etapă cuprinde 5.600 mp închiriabili ce aparțin clădirilor B și C. Spațiul este destinat amenajării de birouri, săli de conferințe și organizare de evenimente, precum și a zonei de leisure ce va include o sală de fitness, un restaurant și o cafenea. A doua fază a proiectului va fi livrată la finele acestui an, oferind un total de 13.412 mp aparținând clădirilor D și E, constând în spațiu pentru birouri și zonă retail. Faza a doua a proiectului este momentan în stadiul de început, echipa Liberty aflându-se în plin proces de selecție a antreprenorului general. Interesul pentru faza a doua este ridicat datorită suprafețelor generoase oferite per etaj, până la 3.600 mp, cifră ce oferă oportunitatea companiilor mari de a-şi desfăşura activitatea pe un singur nivel. Astfel, companii medii și mari și-au arătat interesul față de suprafețele generoase pe care parcul tehnologic îl oferă în faza a doua a proiectului, solicitările pentru suprafața acestei etape se ridică la 75% din totalul oferit. Interiorul spațiilor oferă posibilitatea utilizării birourilor „open space”, având o distribuție excelentă ce permite nu doar o compartimentare eficientă, ci și personalizarea spațiului în funcție de specificul companiilor. Cea de-a treia etapă a proiectului presupune construcția a 4 clădiri noi, oferind o suprafață de 24.696 mp, cu termen de finalizare în trimestrul II al anului 2016.

Chiriașii Parcului

În momentul de față, peste 30% din suprafața fazei I este închiriată oferind spații de birouri pentru 6 companii clujene: Halcyon Mobile, Recall, La Casa, Makronetz, Ecuson, Spherik Accelerator. Profilul companiilor întregește conceptul parcului tehnologic Liberty. Makronetz este o companie de software development. Ecuson Studio este un studio de branding, web design și web development de origine clujeană ce ne-a fost alături de la început. Alături de ei se află și Halcyon Mobile, companie specializată pe dezvoltarea și crearea de aplicații mobile pentru iOS, Android și în general tot „tot ce este mobile”. Recall se ocupă cu managementul securizat al informațiilor, iar La Casa este operatorul care va aduce noul său concept de mâncare sănătoasă şi gustoasă la Liberty Technology Park Cluj. Echipa Spherik Accelerator, al cărui membru fondator este şi Liberty Technology Park Cluj, a fost foarte ocupată cu organizarea și găzduirea programelor Spherik Student 2014 și Innovation Labs. Spherik Student este un program intensiv dedicat studenților ce intenționează să participe în concursuri menite să încurajeze generarea de tehnologii interactive atât pentru mobile, cât și pentru web. Innovation Labs este un program ce se desfășoară în mai multe locații, iar maratonul de 24 de ore, găzduit de Liberty Technology Park Cluj, a avut scopul de a consolida echipe de tineri entuziaști și de

a le oferi contextul creativ pentru a genera idei de afaceri tech. Liberty Technology Park Cluj este un proiect dezvoltat de Fribourg Development, diviziunea de real estate a fondului de Investiții Fribourg Capital, controlat de omul de afaceri Ion Sturza. Investiția până în momentul actual a fost de peste 7 de milioane de euro şi a vizat reconversia primelor două clădiri ale vechii fabrici de mobilă. Un habitat tech prin definiție, dar și prin funcționalitate, Liberty este un parc creat pentru a oferi condiții excepționale de creștere și dezvoltare companiilor din domeniile IT&C și R&D într-un areal inedit din punct de vedere conceptual și arhitectural. Proiectul nu implică doar spații de birouri flexibile, ci conține și gama completă de servicii și facilități vitale bunei funcționări a oricărei afaceri.


Adrian Chiruță, cum să găzduiești succesul pe net?

26

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La nici 30 de ani, Adrian Chiruță, un tânăr antreprenor bistrițean, se poate lăuda cu o companie de găzduire web bine poziționată pe piața românească, pe care a început să o crească pe când avea doar 20 de ani, din nimic.

de Bianca SARA

Într-o țară aflată pe ultimul loc în Europa la utilizarea Internetului, care abia de câțiva ani a început să simtă gustul tehnologiei și a beneficiilor pe care aceasta le aduce, un bistrițean reușește să facă un profit bunicel din găzduire web. „Chiar în clasa a XII-a, prin 2002, mă gândeam eu ce o să fac după ce termin. Nu aveam de gând să lucrez pentru o anumită firmă, salariile erau destul de mici în privat, așa că am început cu un site unde vindeam logouri și sonerii pentru telefoane”, își începe povestea Adrian Chiruță, acum în vârstă de 30 de ani, care a pus bazele companiei sale de găzduire web Mx Host, pe când avea doar 20 de ani. Tânărul antreprenor și-a construit business-ul pas cu pas, pornind de jos. Acesta provine dintr-o familie modestă, care l-a sprijinit în primă fază cu un calculator, căruia i-a urmat un laptop, luat în rate, achitate din profitul adus de site-ul de logouri și sonerii. S-a întreținut timp de doi ani cu ajutorul acelui site, ajungând să facă și 2000 de dolari lunar. Telefoanele inteligente care au început să acapareze și piața românească l-au determinat pe bistrițean să se reprofileze, asta pentru că noile tehnologii permiteau transferul diferitelor logouri și sonerii cu ajutorul cablului de date. „Doi ani mai târziu, la 20-21 de ani, în 2004, mi-am făcut eu firmă, pentru că până atunci tot ce făceam era prin firma unui prieten.Ținând cont de faptul că în America era în dezvoltare piața de găzduire web, de înregistrare de domenii, iar lumea, și la noi, începea să își facă ziare online, bloguri, iar afacerile treceau online, am zis că ar fi cazul să încerc și eu să fac ceva pe zona respectivă”, povestește Adrian, care a ajuns unul dintre liderii de piață în domeniul găzduirii web. A reușit să se impună pe piață cu compania sa Mx Host, care anul acesta împlinește 10 ani de activitate, ajutat de faptul că în acea perioadă nu erau foarte multe firme în România care ofereau acest serviciu, iar prețurile practicate de competitorii săi erau pentru mulți posibili clienți prohibitive. Bistrițeanul a început prin a oferi găzduire pentru reclamă, urmând ca mai apoi să ceară un euro pe lună. După ce numărul de clienți a început să crească a pus la punct și diferite pachete care să se potrivească cu nevoile lor. Creșterea business-ului a fost spectaculoasă în primii 5-6 ani, urmând ca, în perioada de criză, cifra de afaceri înregistrată de Mx Host să stagneze, asta pentru că mulți clienți au renunțat la astfel de servicii, obligați fiind să își reducă costurile pentru a face față situației econimice. Cifra de afaceri a început să crească din nou în 2011, firmele realizând că prezența online este mai mult decât obligatorie. În anul 2012, cifra de afaceri a companiei ajungea la 1,3 milioane de lei, urmând ca în 2013, aceasta să se apropie de 1,5 milioane de lei.

Deși vine în întâmpinarea celor care își doresc promovare online, bistrițeanul nu se bazează pe reclama clasică, afacerea sa reușind să crească în principal cu ajutorul recomandărilor. Aceasta metodă se pare că nu dă greș, tânărul om de afaceri ajungând în 10 ani de la 100 de siteuri găzduite la peste 10.000. Până în 2006-2007, tânărul s-a ocupat singur de tot, externalizându-și partea de suport client. Astăzi are 8 angajați în Bistrița, unde funcționează și serviciul de suport clienți, iar în Cluj-Napoca, acolo unde este și centrul de date care găzduiește cele 100 de servere, mai lucrează încă 5 persoane, pe care îi „împarte” cu altă firmă în domeniu. Printre clienții pe care a reușit să-i atragă Mx Host se numără Lukoil România, Beko, Artic sau Banca Transilvania. De asemenea, de serviciile sale de găzduire web beneficiază și instituții publice, politicieni, cântăreți sau case de producție. Bistrițeanul investește destul de mult și în tehnică, susținând însă că acest lucru este important, mai ales pentru că astfel reușește să reducă costurile considerabil. Asta pentru că serverele noi apărute pe piață consumă mai puțină energie electrică și permit găzduirea unui număr mai mare de site-uri, reducându-se astfel costurile de operare. „Vrem să lansăm noi servicii, vrem să fim în fața concurenței. Ne gândim la un serviciu de găzduire cloud. Deși mai sunt firme în România care au acest serviciu, noi vrem să îl aducem la un preț rezonabil, să fie mai acesibil”, spune tânărul antreprenor. Momentan, tânărul nu ia în calcul o extindere în afara țării, considerând că România încă mai este ofertantă din acest punct de vedere. Ultimele studii ale Eurostat par să îi dea dreptate, în jur de 42% dintre români neutilizând niciodată Internetul. Acest procent este dublu comparativ cu nivelul din Uniunea Europeană.


IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O firmă din Târgu Mureș aduce leasingul operațional la echipamente IT

27

O mână de ajutor întinsă firmelor care nu pot sau nu doresc să investească mult în echipamente IT. Așa ar suna pe scurt descrierea unui nou serviciu lansat recent pe piața IT de Silvia Dunca, managerul firmei mureșene PC Center. Tânăra antreprenoare ne-a vorbit despre avantajele noului serviciu și despre provocările pieței IT. A consemnat Florin Marcel SANDOR

Care este, pe scurt, povestea companiei PC Center? PC Center este o filială a firmei Expert Company Group, importator și distribuitor la nivel național de echipamente IT, centru de service cu un colectiv de oameni bine pregătiţi, în jurul căruia am dezvoltat o serie de servicii care să vină în atenţia persoanelor juridice. PC Center se adresează clienților prin comercializarea echipamentelor IT, service calculatoare, laptop-uri, servere, imprimante şi sisteme de supraveghere. Care sunt serviciile noi oferite, în special, persoanelor juridice? În acest moment ne adresăm persoanelor juridice cu mai multe pachete de servicii, gândite și personalizate pe nevoile fiecăruia. Dintre acestea aș evidenția activitatea de închiriere echipamente. Am plecat de la premisa că pentru firmele noi, în special, care au de făcut multe investiții, cum ar fi cheltuielile cu spații, mijloace fixe, personal, ar conta foarte mult să nu aibă costuri mari legate de dotarea cu echipamente IT. Astfel, oferim spre închiriere echipamente IT la prețuri foarte mici. Ca un exemplu, dacă ai 20 de angajați care lucrează pe calculatoare, trebuie să faci o investiție mare pentru a cumpăra 20 de stații de lucru. E vorba de aproximativ 30.000 lei plătiți în avans, plus abonamentul pentru întreținerea lor, cam 35 lei/unitate lunar. Deci, în total, vorbim de o investiție de 46.800 lei, în 2 ani, din care mare parte trebuie achitat la început. Printr-un sistem de Leasing Operațional, cu o chirie lunară de 60 lei, clientul beneficiază de calculator cu licenţă Windows şi contract de mentenanţă. Astfel, pentru 20 de echipamente, după o perioadă de 2 ani, clientul va avea un cost total de 28.800 lei, pe care îi plătește în tranșe lunare fixe. Astfel nu își blochează capitalul firmei. În această perioadă clientul poate solicita îmbunătățirea echipamentelor în orice moment, dacă acestea nu mai fac față cerințelor. Mai mult, clientul poate cumpăra echipamentele sau le poate returna. Sunt și alte avantaje, dar nu este momentul să le detaliez aici. Cei care vor să le afle, le pot găsi pe pagina noastră www.pc-shop.ro, unde avem și un magazin online. Vorbim de un serviciu nou. Cum reacţionează piața la conceptul de chirie? Fiind o noutate, le prezentăm toate avantajele pe care le vor avea pe parcursul contractului, analizăm sistemul de lucru al fiecărei firme în parte și le prezentăm soluția optimă pentru a le îmbunătăți activitatea. Deoarece ne ocupăm de comerțul cu echipamente IT, ar fi mai profitabil pentru noi să vindem pur și simplu, însă am înțeles că dificultățile economice împiedică multe companii să facă mari investiții. Astfel, am considerat că o colaborare

pe termen lung, chiar și cu beneficii mai mici, reprezintă o soluție bună în economia de azi. Este lungă o zi de muncă pentru antreprenoarea Silvia Dunca? După ani buni de business, eu încă deschid firma dimineața şi închid ultima, seara târziu. Iau legătura personal cu mulți dintre clienții mari, analizez activitatea oamenilor și organizez departamentele pentru o cât mai bună interacționare. Cred că puterea de muncă și dedicația garantează, în mare parte, succesul. Ce sfaturi daţi unui tânăr care vrea să înceapă o afacere în România? Cu certitudine nu există o reţetă clară a succesului. Eventual putem vorbi despre un cumul de reguli, care, respectate, pot să îți asigure în proporție de 90% succesul. Trebuie să muncești foarte mult, să îți alegi bine oamenii care să te reprezinte în piață, să fii extrem de serios în relația cu fiecare client și să simți pulsul pieței, pentru a te adapta la ceea îți oferă ca oportunitate. Nu în ultimul rând, este important să crezi în visul tău, să nu te dai bătut indiferent de câte probleme apar.


Cluj-Napoca a devenit capitala regională a inovării

28

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Augustin STANCIU

La finele lunii martie a avut loc la Institutul de Ştiinţele Vieţii din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca cea de-a doua ediţie a evenimentului Cluj Innovation Days, eveniment organizat de clusterul Cluj IT. Scopul asociaţiei, în sine, dar şi a evenimentului, în particular, a fost acela de promovare a Clujului pe plan internaţional ca hub de inovare, dar şi de accelerare a dezvoltării proiectului Cluj Innovation City. Cluj Innovation Days este un forum regional anual care are ca scop consolidarea comunității IT locale și facilitarea interacțiunii atât cu partenerii de afaceri, cât și cu sectorul public. Timp de două zile, evenimentul organizat de clusterul Cluj IT a adunat peste 400 de participanţi din România, dar şi din străinătate, printre care s-au numărat experţi interni şi internaţionali, comisari europeni, autorităţi publice, academicieni şi oameni de afaceri. La sesiunea plenară, organizată la începutul conferinţei, au luat cuvântul Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu, ministrul delegat pentru Cercetare, Mihnea Costoiu, ministrul pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, coordonatorul Departamentului pentru Servicii Online şi Design din cadrul Guvernului României, Radu Puchiu, dar şi prefectul județului Clujului, Gheorghe Vuşcan. Andrei Kelemen, directorul executiv al clusterului Cluj IT, a spus că, din punctul său de vedere, evenimentul s-a bucurat de un real succes şi mai ales că toate personalităţile vieţii politice româneşti, indiferent de apartenenţa la un partid politic, au declarat că

vor susţine proiectul Cluj Innovation City. „La acest eveniment a fost prezent tot eşicherul politic, fiind reprezentat la un nivel foarte înalt şi că practic toţi au spus acelaşi lucru, ceea ce ne şi doream, de altfel, că proiectul Cluj Innovation City va aduce beneficii majore societăţii şi, mai ales, Regiunii de Nord-Vest”, a spus Kelemen.

Inovația, punctul central al Cluj IT

Directorul executiv al clusterului, Andrei Kelemen, consideră că evenimentul desfășurat la finele lunii trecute nu s-a adresat doar industriei IT, ci întregului spectru economic. „Cluj Innovation Days este principalul eveniment pe care îl organizează clusterul Cluj IT, scopul acestuia este de a profila un potenţial de inovare în Regiunea Nord-Vest. Nu dorim neapărat să ne referim doar la industria IT, chiar dacă, desigur, acest domeniu reprezintă preocuparea noastră principală. Noi, de fapt, urmărim, în primul rând să aducem acel spirit de inovare şi apoi capacitatea de inovare în cam toate aspectele economiei româneşti. Suntem convinşi că fără să realizăm acest lucru nu prea avem şanse să ieşim cu bine din competiţia din ce în ce mai acerbă care este pe plan global. Când spun toate aspectele economiei românești mă refer şi la agricultură, sănătate, IT, educaţie sau sectorul public. Filosofia este cât se poate de clară și simplă: IT-ul reprezintă o infrastructură din ce în ce mai indispensabilă, practic nu prea mai poţi face nimic, dacă vrei să fi competitiv, fără să apelezi la mijloace IT, nici măcar agricultură. Noi vedem aici o relaţie bidirecţională, adică noi putem infuza inovaţie în celelalte sectoare, dar de asemenea, aşteptăm ca şi celelalte sectoare să vină cu infuzie, cu idei, cu potenţiale produse, tehnologii care pot fi dezvoltate de către sectorul IT şi care să servească apoi industriile respective”, a spus Kelemen.

Inovația pornește de la companii

Andrei Kelemen afirmă, de asemenea, că economia românească, dar în special industria de IT are nevoie de invovație, asta în condițiile în care outsourcing-ul va evolua, iar companiile românești de IT vor fi nevoite să creeze mai multe produse marketabile. „Acum în industria de IT clujeană, dar nu numai, în România în general, core business-ul este reprezentat de către outsorcing, servicii, asta înseamnă că practic companiile din afară îşi externalizează nişte tipuri de servicii pentru că le pot obţine mai rapid, mai ieftin şi mai de calitate din România. Nu vreau să spun că outsorcingul va dispărea, însă va deveni mai sofisticat, și cu


IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

siguranţă outsorcing-ul clasic prin care tu ca și companie de IT vinzi forţă de muncă, cu ora, unei alte entităţi din Occident nu poate să dureze la nesfârşit. Sunt deja alte pieţe emergente care încet, încet apar şi care vor face ceea ce şi noi facem în acest moment, dar probabil la un preţ mai mic. Şi atunci, ca să asigurăm sustenabilitate industriei de IT, trebuie să ne gândim la alternative. Asta înseamnă să venim cu servicii de mai bună calitate, mai complexe, iar acest lucru înseamnă să înţelegem core business-ul clienţilor noştri și să putem veni cu servicii la care poate ei poate nici nu s-au gândit că le pot obţine din România. Apoi ne interesează să aducem acea inovaţie pentru produse proprietare. Asta înseamnă, de fapt, produse software care apoi sunt utilizate în diversele sectoare ale mediului socio-economic”, a mai spus Kelemen.

Factorul politic agreat, dar nu decisiv

Directorul executiv al clusterului Cluj IT mai spune că evenimentul desfășurat la finele lunii trecute beneficiază de sprijin politic, dar acesta nu este decisiv. „Cluj Innovation Days are un punct central, şi anume Cluj Innovation City. Este proiectul major pe care noi îl promovăm și care a prins contur în ultimul an şi pe care dorim să-l vedem ca pe un proiect de importanţă naţională. Cluj Innovation City este un proiect care a pornit bottom-up, adică este un proiect pornit dinspre mediul de business, în primul rând, care desigur ţine cont și de mediul politic, însă nu este preocuparea principală. Mediul de business trebuie să producă bani, profit, pentru că de aceeea există. Pornind de la acest fapt, lucrurile au fost cumva agreate cu factorii politici şi s-a înţeles faptul că acest proiect nu are şanse reale decât dacă este îmbrăţişat de toată lumea, indiferent din ce partid face parte, pentru că altfel nu se poate, efectiv nu se poate. Riscul de eșec este foarte mare dacă acel proiect ar fi ancorat doar de un singur partid, iar mediul de business ar putea reacționa negativ și să renunțe la proiect”, mai spune Kelemen.

Cluj Innovation Days, un eveniment de referință

Preşedintele Asociaţiei Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai, a precizat că acest proiect transformă Clujul într-un hub de inovare în regiune.„Edi��ia din acest an a Cluj Innovation Days se bucură de o popularitate mai mare, atât în rândul autorităţilor publice centrale şi locale, cât şi la nivelul Comisiei Europene, iar acest lucru demonstrează că iniţiativa şi organizaţia noastră este deja cunoscută şi susţinută de oficiali europeni şi ai Guvernului României. În plus, evenimentul a reuşit să devină, încă de la a doua ediţie, unul dintre cele mai importante evenimente la nivel regional, cu o abordare înclinată spre inovaţie şi, implicit, către dezvoltare durabilă pentru mai multe sectoare de activitate. Efortul continuu al Cluj IT Cluster de a profila Clujul ca un hub de inovare în regiune a făcut ca, în ultimul an, să fim contactaţi de organizaţii şi companii străine cu propuneri de colaborare, unele dintre acestea concretizându-se în proiecte de dezvoltare realizate de membri ai clusterului. De altfel, aceste acţiuni de mediere între mediul privat, cel universitar şi mediul public, au menirea de a creşte capacităţile de inovare pe plan local şi de a sprijini astfel dezvoltarea economică durabilă a întregii regiuni”, a precizat Alexandru Tulai, preşedintele Asociaţiei Cluj IT Cluster.

Politicienii “și-au dat mâna” pentru Cluj Innovation City

În cadrul evenimentului Cluj Innovation Days au luat cuvântul mai multe personalități ale vieții politice românești sau internaționale, toți factorii decidenți afirmând că acest proiect nu trebuie privit ca unul politic, ci ca unul al comunității. Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, a declarat că va susține proiectul Cluj Innovation City în cadrul Comisiei Europene. „Doresc să vă spun că momentul pe care l-ați ales pentru crearea acestei platforme este unul foarte bun și veți avea tot sprijinul Comisiei Europene pentru a concretiza ideile care sunt cu valoare adăugată. Puteți conta, de asemenea, și pe sprijinul meu. La nivel european, pentru prima dată am realizat o conexiune între politica de cercetare europeană şi politica agricolă comună, o conexiune inclusiv financiară, bugetară şi ca instrument de susţinere financiară a unor proiecte, tocmai în ideea aceasta de a aduce mai aproape rezultatele cercetării şi inovării de sectorul productiv şi de a transforma în valoare adăugată rezultatele cercetării şi inovării, dar şi în sens invers, pentru a da posibilitatea pentru cei care investesc în sectorul agro-alimentar să poată să dezvolte proiecte pornind de la ultimele descoperiri ale ştiinţei sau tehnicii. Din acest punct de vedere, platforma Cluj Innovation City este un instrument ideal pentru a realiza această conexiune între partea de cercetare, partea de difuzare a rezultatelor şi partea productivă. În viitor, inteligenţa va conta din ce în ce mai mult, poate chiar mai mult decât resursa naturală. Noi în România ne mândrim în domeniul agricol, agro-alimentar cu potenţialul productiv pe care îl avem, ceea ce ne lipseşte sau avem mai puţin deocamdată este capacitatea de a pune în valoare acest potenţial productiv”, a spus Cioloș. Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat că este bucuros că acest proiect beneficiază de susținerea tuturor factorilor de decizie, atât la nivel local, cât și la nivel central sau european. “Este clar că proiectul Cluj Innovation City reprezintă viitorul acestui oraș și cred că astăzi s-a mai pus un element necesar pentru ca acest proiect să fie cât mai aproape de a fi finalizat.

29


30

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Faptul că am lămurit odată pentru totdeauna că proiectul Cluj Innovation City nu este un proiect politic, ci că este proiectul comunității clujene îl consider cel mai important lucru câștigat în urma evenimentului Cluj Inovation Days. Dacă acest proiect a reușit să atragă până acum susținerea Guvernului, prin miniștrii care și-au manifestat suținerea, inclusiv ministrul Dezvoltării Regionale sau ministrul Educației. Dacă Parlamentul, prin vocea președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a confirmat susținerea și sprijinul pentru acest proiect, dacă Instituția Prezidențială prin prezentarea proiectului la Bruxelles a confirmat sprijinul acestui proiect, dacă la nivel local, indiferent de funcțiile deținute, toți oamenii cu responsabilitate în administrație susțin acest demers, dacă universitățile clujene sunt parte, alături de clusterul Cluj IT, inițiatorul proiectului, eu cred că astăzi am făcut un pas important care va rămâne în istoria acestui proiect atunci când el va fi finalizat. Daca va fi menținut, acest proiect va fi o reușită. La fel a pornit și proiectul laserului de la Măgurele și, la o altă scară, la fel poate deveni și proiectul Cluj Innovation City, care are toate ingredientele să devină unul de succes. Faptul ca Președinția României îl susține și a ajuns pe masa președintelui Comisiei Europene este un mesaj important pentru România”, a spus primarul municipiului Cluj-Napoca. Opinia edilului clujean este susținută și de Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică. „Cercetarea românească are nevoie de finanțarea cercetării aplicate și de inovare și sprijinirea inovării. În numele Guvernului și al premierului, vreau să transmit susținerea proiectului Cluj Innovation City și îmi fac datoria să spun că pentru un asemenea proiect forța de business și forța creatoare sunt deteminante. Vreau să fac o sugestie, ca un proiect de asemenea dimensiuni să nu devină unul politic, sa nu fie jucat politic, pentru că va muri înainte de a se naște”, a spus Costoiu. Pentru proiectul Cluj Innovation City și-a manifestat susținerea și președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. Acesta a menționat că: „Dacă veți reuși ca din inovarea pe care o faceți, din cercetare, să faceți un transfer în economie, atunci acest model se numește succes și dintr-un proiect pilot poți să vezi un pilon al dezvoltării durabile. Clujul se așează competitiv, durabil în competiția globală și europeană. Sper ca România, prin ceea ce faceți dumneavoastră aici, să devină un hub al cercetării și inovării”, a declarat Zgonea.

15.000 de specialişti, 300 de milioane de euro

Cluj Innovation City, proiectul principal al clusterului Cluj IT, se doreşte a fi, în următorii ani, cel mai mare centru de industrii creative din Sud-Estul Europei, în clădirile cu pricina urmând să lucreze peste 15.000 de specialişti şi cercetători. În momentul de faţă, proiectul clusterului urmează să intre în etapa de selecţie a companiilor de consultanţă pentru realizarea studiului de prefezabilitate. Proiectul este estimat să ocupe o suprafaţă de 200 hectare în zona Lomb, din ClujNapoca, edilul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc declarând că respectivul teren a fost degrevat de sarcini, putând fi pus la dispoziția clusterului. Iniţiatorii acestui demers spun că investiţia totală este apreciată la aproximativ 300 de milioane de euro, finanţarea pentru acest amplu proiect urmând să fie obţinută atât din fonduri europene, cât şi din bani proveniţi de la autorităţile locale sau centrale. „Recent, am făcut demersurile necesare să înscriem proiectul Cluj Innovation City pe lista marilor proiecte de investiţii la nivel naţional, astfel încât, în cadrul următorului exerciţiu financiar multianual, pentru perioada 2014 – 2020, să se poată accesa fonduri europene prin intermediul programelor de dezvoltare regională şi creşterea competitivităţii. Un alt pas important în realizarea Cluj Innovation City este începerea procedurii

de selecţie a companiilor de consultanţă, unde vizăm experţi de la cele mai mari companii internaţionale de profil, pentru realizarea studiului de prefezabilitate şi apoi fezabilitate”, a precizat Alexandru Tulai, preşedintele Asociaţiei Cluj IT Cluster.

Cluj IT, pilonul central al inovării clujene

Cluj IT este o asociaţie de tip cluster inovativ, înfiinţatǎ în octombrie 2012, având ca membri 30 de companii de IT, trei instituţii de învăţământ superior, Universitatea Tehnică ClujNapoca, Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, opt instituţii publice şi organizaţii catalizator. Cluj IT Cluster este o iniţiativă de business cu scopul de a creşte competitivitatea în IT, de a face mai vizibilă şi mai atractivă industria IT din România, respectiv de a poziţiona Clujul ca un hub regional de invoare. Clusterul are susţinerea guvernului şi a autorităţilor locale, care consideră Cluj IT o iniţiativă de importanţă naţională. Priorităţile clusterului pentru următoarea perioadă sunt reprezentate de extinderea prezenţei internaţionale prin competitivitate ridicată şi prin produse sau servicii inovatoare; dezvoltarea unui mecanism de cooperare eficient între universităţi şi industria IT, care să aibă ca rezultat un număr cât mai mare de specialişti IT foarte bine pregătiţi. O altă prioritate majoră este realizarea Cluj Innovation City, proiect prin care comunitatea de business să aibă acces la infrastructura necesară pentru dezvoltare continuă, inovare şi colaborare în proiecte de anvergurǎ. “Noi ca şi organizaţie reprezentăm în primul rând voinţa membrilor noştri. Avem, în acest moment, 31 de companii membre, dar suntem în continuă creştere. Sigur, există şi alte interese ale companiilor, nu numai cele legate de introducerea inovaţiei, de exemplu, există un interes legat de resursa umană pentru că aceasta este o problemă destul de mare în industria de IT clujeană, resursa umană nu este larg disponibilă. Practic, vorbim de faptul că există un deficit pe piaţă”, a spus Andrei Kelemen, directorul executiv al Cluj IT. Acesta spune că în momentul de față companiile din cluster colaborează, acest fapt fiind favorizat și de apartenența la Cluj IT. „Companiile din cluster încep să facă parteneriate, acest lucru se întâmplă deja pe proiecte pe care anumite companii fie nu au capacitate, fie nu au tot know-how-ul necesar pentru a le prelua şi atunci se creează parteneriate între companiile din cluster și ele fac împreună un anumit proiect. Nu e ceva ce am introdus noi, era şi înainte, însă prin cluster s-a creat un nivel de încredere mult mai ridicat între companii pentru că cred că un ingredient al succesului nostru de până acum şi pe care sper să-l putem menţine este că oamenii de la nivel executiv, CEO şi alte persoane cu putere de decizie din aceste companii, se întâlnesc în mod regulat în cadrul oferit de cluster”, a spus Kelemen.


“Blogul nu aduce bani din prima zi, ci după mulți ani de muncă”

32

NEW MEDIA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Alina Crâncău şi Răzvan Dragoş, cei doi bloggeri din spatele unuia dintre cele mai cunoscute şi apreciate platforme web din România, tvdece.ro, ne-au vorbit despre provocările bloggingului din România. De asemenea, cei doi ne-au povestit despre proiectele Cluj Brands Tour sau hoha.ro, idei care se bucură de succes, atât în mediul online, cât şi în cel offline. de Augustin STANCIU Ce înseamnă pentru voi bloggingul şi, mai mult, de ce aţi decis să urmaţi această profesie? Putem spune că este o profesie sau, ca să folosesc o sintagmă care poate suna a clişeu, este un stil de viaţă? Blogging-ul a început ca o necesitate a Alinei de a scrie (am lucrat în presă câțiva ani buni) și o dorință creativă a copywriter-ului Răzvan de produce și altfel de texte decât cele „pentru client”. A început ca un hobby, dar îl considerăm acum al doilea job. Amândoi avem joburi, nu trăim din blog, deși, trebuie să recunoaștem, e o sursă importantă de venit, dar atâta timp cât ne străduim ca în fiecare zi să fie ceva nou și interesant pentru cititorii noștri, putem spune că e un al doilea loc de muncă. Prin intermediul blogului am cunoscut oameni frumoși, am vizitat locuri impresionante și am descoperit lucruri despre noi pe care nu le știam inainte. Ce înseamnă TVdece pentru comunitatea online? Care este scopul blog-ului? Ca orice blog, scopul lui e exprimarea ideilor, opiniilor într-un stil propriu, interacțiunea și crearea unei comunități cu principii și pasiuni comune, dar și bazată pe critică, de preferat constructivâ, când părerile cititorilor nu corespund cu ale noastre. Nu ne dorim ca ideile exprimate pe blog să fie tot timpul validate de cititori. Cine are opinii argumentate, le poate exprima liber. Democrație totală! Am început blogul cu ideea de a livra divertisment, de unde și sloganul „blogovertisment”. Și acum facem asta și sperăm că textele noastre provoacă zâmbete cititorilor. Scriem și texte serioase, pentru că viața nu e doar roz. Mai avem și supărări, le scriem și pe alea, că doar blogul e o oglindă a trăirilor autorului. Tocmai aţi împlinit cinci ani de la înfiinţarea proiectului TVdece. Care au fost cele mai mari provocări pe care le-aţi avut în aceşti cinci ani de funcţionare? Cea mai mare provocare a fost să nu ne lăsăm de scris zilnic. E poate cea mai importantă regulă în blogging: dacă vrei să-ți fidelizezi cititorii, oferă-le în fiecare zi ceva nou. O altă provocare a fost la început, când ne chinuiam să scoatem capul la lumină, ne uitam în statistici și vedeam că nu merge chiar cum ne imaginam, iar tentația de a renunța a fost mare. Ne bucurăm că nu am făcut-o! În aceşti cinci ani v-aţi pus amprenta pe o serie de proiecte şi evenimente care au implicat, atât mediul online cât şi cel offline. De ce aţi demarat aceste proiecte şi, mai mult, care au fost rezultatele concrete ale acestora? Fiecare proiect ne-a adus, în primul rând, satisfacția muncii, bucuria că ideile noastre au prins viață și au generat rezultate pentru partenerii noștri. Acționăm și gândim ca

o echipă. Creativul familiei, Răzvan, se ocupă de inventat idei, iar eu mă ocup de implementarea lor. Bine, și cu ajutorul lui Răzvan :) Sunt foarte determinată și dacă Răzvan vine cu o idee bună, nu mă las până nu o văd realizată! La fiecare eveniment am încercat să implicăm cât mai mult comunitatea locală de bloggeri. Credem că împreună suntem o voce mai importantă decât individual și tocmai de aceea companiile știu că la Cluj există o comunitate de bloggeri care contează și se implică împreună atunci când e nevoie. Rezultate concrete am obținut pentru fiecare proiect în parte, în funcție de obiectivele pe care ni le-am setat. Ştiu că au existat deja două ediţii ale Cluj Brands Tour. Cum v-a venit ideea proiectului? Ne puteţi da nişte detalii şi când să ne aşteptăm la o a treia ediţie? În 2010, Corina Georgescu (idaho.ro) organiza prima ediție a evenimentului „Prin Bucureștiul Meu”, ce își propunea să redescopere capitala prin ochii bloggerilor. Mai mulți bloggeri din țară au fost invitați la București și au descoperit istoria, cultura, poveștile și secretele Capitalei, iar apoi le-au povestit pe bloguri. Evenimentul s-a bucurat de un asemenea succes, încât a fost preluat în toată țara: Cluj, Timisoara, Sibiu, Brasov etc. Cluj Brands Tour este un proiect derivat din această idee. În loc de un tur bazat pe aspecte istorice și culturale, ne-a venit ideea unui tur al brandurilor, deoarece Clujul chiar are cu ce se lăuda! Astfel, unii dintre cei mai importanți bloggeri din toată țara au făcut cunoștință, în cele două ediții, cu brandurile care au transformat Clujul într-unul dintre polii economici importanți ai României. Conceptul a fost preluat și la Timișoara, care se pregătește pentru a doua ediție în această primăvară, și avem semnale că se va organiza și în alte orașe. Cât despre a treia ediție Cluj Brands Tour, vedem ce ne va rezervă viitorul.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ce proiecte vă gândiţi să desfăşuraţi în viitor şi unde vedeţi acest blog în 5-10 ani? În luna noiembrie a anului trecut am lansat agenția de evenimente hoha.ro, un proiect care își propune să vină cu un aer proaspăt pe o piață a evenimentelor destul de seacă din punct de vedere creativ, fie că vorbim despre nunți sau evenimente corporate. De asemenea, oferim și soluții de comunicare, online sau offline, eficiente pentru companii, bazându-ne pe experiența noastră în PR, advertising și design. Ne vom concentra pe dezvoltarea acestui proiect și, în paralel, cine știe, poate un dinoninoff.ro – ediția a șaptea sau a treia ediție de Cluj Brands Tour, dar cu un concept schimbat total. Blogul evoluează odată cu noi, deci, unde vom fi noi în 5-10 ani, acolo va fi și blogul.

NEW MEDIA

Putem spune că blogging-ul este o afacere profitabilă, respectiv poate un blogger să supravieţuiască doar din scris sau putem privi această profesie ca un part-time job care să rotunjească veniturile familiei? Există bloggeri în România care trăiesc exclusiv din asta, după cum sunt și bloggeri pentru care e o sursă alternativă de venit, ca și în cazul nostru. Da, se poate câștiga bine din blogging, dar trebuie să și muncești mult. Blogul nu aduce bani din prima zi, săptămână, lună sau an, ci după mulți ani de muncă.

piața de blogging e încă tânără la noi. 11 ani nu cred că sunt suficienți ca o industrie să se maturizeze. Au trecut 24 de ani de la Revoluție și românii încă n-au înțeles care-i treaba cu democrația. Blogurile au crescut pe fondul declinului presei de calitate. Când chiar și ziarele quality cochetează cu stilul tabloid, cei care și-au dorit conținut de calitate l-au căutat în altă parte. Și aici au intervenit bloggerii care, da, au devenit o sursă alternativă de informare pentru mulți români, în special pentru că prezintă perspective, opinii personale asupra evenimentelor, nu livrează doar știri pe bandă, iar oamenii au început să se identifice cu acest tip de conținut. Nu e vorba despre o antiteză, ci despre o completare a mediilor tradiționale.

Primul blog din România a apărut în 2003, urmat apoi de o pleiadă de asemenea platforme. Putem spune că, după 11 ani, a trecut „moda” blogurilor sau, din contră, acestea au devenit mai puternice, iar oamenii le folosesc ca o sursă de informare în antiteză cu mediile tradiţionale? Nu cred că a trecut „moda” blogurilor, ba putem spune că

Consideraţi că blogurile sunt o alternativă viabilă de informaţii ziarelor şi mediei audio-vizuale, mai ales pe fondul scăderii încrederii în mass-media? Putem spune că cititorii se orientează mai degrabă înspre bloguri sau cele două, blogurile şi media tradiţionale, se completează reciproc? După cum spuneam mai sus, se completează reciproc.

33


interviu

Peter Jansen, de la petrol şi presă, la marketing şi gaze naturale WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

35

Revista „Transilvania Business” vă propune un interviu acordat în exclusivitate publicaţiei noastre de Peter Jansen, unul din cei şapte membri ai Consiliului de Administraţie a Societăţii Naţionale de Gaze Naturale Romgaz SA Mediaş, începând cu 1 ianuarie 2014. A consemnat Alex TOTH

Care este povestea ajungerii dumneavoastră în România? Am venit în România în 1999 ca expat. Am fost trimis de compania VNU, mai târziu Sanoma, pentru a înființa editura Sanoma Hearst România. În perioda 1999-2005 am fost implicat în lansarea mai multor reviste precum „Cosmopolitan”, „FHM” şi „National Geographic”. Inițial, am avut un mandat de trei ani, dar după ce am întâlnit-o pe soția mea, acesta a fost prelungit la şase ani. În ce domeniu aţi activat între 1999 2005? Publishing. Dar din 2005 până în prezent? După cinci ani, Sanoma Hearst mi-a oferit şansa să plec în altă ţară, dar am refuzat. Am văzut că existau mai multe oportunităţi în România şi aşa am ales să devin antreprenor. Am ales să mă implic în consultanţă, în publicitate, în mobile marketing și în mai multe edituri, de nișă. Care a fost „magnetul” care v-a determinat să rămâneţi în ţara noastră? În primul rând soţia mea. Perioada 2002-2008 a fost o perioadă de creştere pentru România şi au existat multe oportunităţi. Aţi fost propus în funcţia de administrator la Romgaz de către Fondul Proprietatea. Care sunt motivele pentru care aţi acceptat propunerea? Am fost mulţi ani consultant de management şi strategie şi director general, şi am lucrat în mai multe industrii. Am dorit să folosesc aceste experienţe, iar Romgaz este o companie cu mult potenţial, unde poţi să faci o diferenţă. Eu sunt o persoană care vrea să facă o diferență. Cred că pot face asta, la Romgaz, în special în domeniul de guvernanță corporativă, strategie și relații cu investitorii. Care sunt atribuţiile dumneavoastră în cadrul Consiliului de Administraţie al Romgaz? Sunt membru al Consiliului de Administraţie. Rolul meu ca director neexecutiv este de a încerca să ne asigurăm că facem lucruri care sunt bune pentru succesul pe termen lung al companiei. Doi din cei şapte membri ai Consiliului de Administraţie ai Romgaz sunt cetăţeni străini. Este acest lucru un avantaj sau un dezavantaj pentru Romgaz? În această etapă a societății este un avantaj de a avea doi străini în Consiliu. Romgaz este în proces de schimbare de la o companie de stat la o societate comercială privată, listată la Bursa de Valori. Este nevoie de oameni care au lucrat pentru companii cotate la Bursă, oameni care înțeleg ce înseamnă guvernanță corporativă, control intern, responsabilitate şi transparenţă.

Nu reprezintă un secret faptul că resursele de gaze naturale se diminuează. Cum intenţionaţi să contracaraţi această tendinţă, reprezintă gazele din Marea Neagră o soluţie? Este adevărat că rezervele de gaze naturale se diminuează, dar Romgaz a devenit din ce în ce mai bun la optimizarea explorării și producției de gaze naturale, reducând astfel declinul de reducere a producției. De asemenea, ne uităm continuu şi la alte opțiuni pentru a asigura viitorul pe termen lung al Romgaz, unul dintre ele fiind explorarea offshore de gaze naturale şi de producţie. Dar gazele de şist, reprezintă o soluţie? Opinia publică din România e împărţită... În acest moment nu ne uităm la gazele de sist. Ce proiecte importante de investiţii în explorare există în portofoliul Romgaz pentru următorii ani? În acest moment Board-ul analizează mai multe proiecte, dar încă nu a fost luată nicio decizie definitivă. Ce aţi schimba, dacă aţi putea, pentru mai buna funcţionare a mediului de afaceri din România? Impozitarea ridicată a forței de muncă și numărul mare de reguli și reglementări. Numiţi vă rog trei lucruri care vă plac în România. Tradițiile și cultura veche din Transilvania, natura sălbatică şi ospitalitatea extraordinară a oamenilor. Şi trei lucruri care nu vă plac... Politica... Aveţi competenţe în multe domenii. Cum reuşiţi să menţineţi un echilibru constructiv şi productiv între activităţile din sectorul universitar, coaching şi training de management de top, consultanţă de strategie, publicitate & comunicare şi sectorul de gaze naturale? Îmi place să fac multe lucruri diferite, dar care trebuie să se consolideze unul pe celălalt. Numitorul comun în cazul meu este strategia și managementul. În cât timp aţi învăţat limba română? În trei - patru ani. Care e expresia dumneavoastră preferată? „Fără doar şi poate”... Aveţi un motto după care vă ghidaţi activitatea? Este profitabil, legal, corect strategic, echitabil și durabil?


administrație

Oraşele din România la bilanţ WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

37

Adunarea Generală a Asociaţiei Oraşelor din România (AOR) a organizat, în 5-7 martie, la Bucureşti, cea de-a XXI-a întâlnire anuală, unde reprezentanţi ai administraţiei centrale din cadrul Ministerelor Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi al Finanţelor Publice au participat la reuniune alături de peste 60 de primari din toate regiunile ţării.

de Alice Valeria MICU

Temele abordate cu prilejul acestei ediţii au vizat câteva aspecte importante ale activităţii administraţiei publice locale, cum sunt modernizarea României prin descentralizare bazată pe subsidiaritate, autonomie locală și întărire a capacității administrative, corelarea competențelor autorităților administrației publice locale cu resurse financiare, umane, instituționale și legislative de care acestea trebuie să dispună în exercitarea atribuțiilor. De asemenea, participanţii au dezbătut necesitatea identificării unor soluții pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă cetățenii orașelor mici, dar şi relația dintre Asociația Orașelor și autoritățile centrale. Întâlnirea a prilejuit expunerea nemulţumirilor din partea celor prezenţi, legate de folosirea şi interpretarea abuzivă a legislaţiei ambigue şi incoerente, percepută ca o formă de presiune şi şantaj asupra autorităţilor publice locale de către anumite instituţii ale statului. Edilii prezenţi au solicitat ministerului de resort un sprijin accentuat, materializat prin operativitate şi dublat de o atenţie sporită acordată derulării proiectelor cu finanţare europeană sau naţională în curs de implementare de oraşele mici. Lipsite constant de măsuri financiare dedicate special dezvoltării proprii, faţă de mediul rural, care a beneficiat de sprijin constant acordat prin fondurile europene, oraşele mici resimt acut necesitatea unei atenţii speciale şi a unui sprijin special, pentru a face faţă dezechilibrului apărut în procesul absorbţiei fondurilor europene. Un alt aspect important reliefat de către participanţi îl constituie durata mare de evaluare a proiectelor europene, considerată că o frână în implementarea acestora, iar aceasta este accentuată de faptul că autorizațiile emise de serviciile deconcentrate de la nivel județean sau regional sunt primite cu mare dificultate. Președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Marian Oprișan, prezent la cea de-a XXI-a întâlnire a Asociaţiei Oraşelor din România (AOR) a propus încheierea unui parteneriat între toate cele 4 structuri asociative ale autorităților locale pentru susținerea unitară a intereselor acestora. Agenda reuniunii a consemnat decernarea unor premii importante: Primarul anului 2013, Cel mai bun Primar, Cel mai activ Primar, Cel mai gospodar Primar și Cel mai popular Primar. Remarcăm cu îndreptăţită mândrie numeroasele localităţi transilvane a căror edili s-au regăsit pe lista premianţilor, nu mai puţin de opt primari s-au întors în oraşele ale căror destine le conduc, cu distincţiile oferite de Asociaţia Oraşelor din România (AOR), iar judeţele Satu Mare şi Maramureş par a fi cele mai premiate, cu câte două premii fiecare. Categoria Cel mai popular primar 1. Mateescu Mihai - Băile Govora

2. Ponoran Silviu - Zlatna 3. Sarghie Costel Nelu - Nucet 7. Voicu Vasile - Negreşti Categoria Cel mai gospodar primar 1. Voinea Ionel - Făurei 2. Rotaru Pantelie — Drăgăneşti-Olt 3. Teodosescu Madalin Ady - Balş 5. Mik Jozsesf - Borsec 11. Fedorca Aurelia - Negreşti-Oaş Categoria Cel mai activ primar 1. Vasilache Vasile Sorin - Băile Olăneşti 2. Tulbure Gabriela Florica - Seini 3. Badau Dănuț - Pucioasa 5. Irimie Georgeta — Dumbrăveni Categoria Cel mai bun primar: 1. Rus Sandor - Vlăhiţa 2. Talpoș Florin Vasile — Şomcuta Mare 3. Savin Emanoil - Buşteni Categoria vicepreședinți Premiul pentru implicarea şi efortul depus în cadrul A.O.R. 1. Târzioru Petru Nelu - Săveni 2. Nicolas Gheorghe Daniel - Odobeşti 3. Moraru Victor - Amara 4. Filip Dorin - Rovinari 5. Groza Dănuț - Sânnicolau Mare 6. Pașca Dorin Vasile - Baia Sprie 7. Teban Adrian Ovidiu Categoria post mortem Premiul pentru implicarea şi efortul depus în cadrul A.O.R. Petre Ion - Panciu


38

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Imaginea României în Germania este distorsionată de Cristiana FOTA

“Minoritatea germană în Transilvania este un pilon important al continuităţii”, trasmite noul consul al Republicii Federale Germania la Sibiu, Judith Urban. A preluat misiunea diplomatică în ianuarie 2014, într-un moment important din punct de vedere administrativ.

Judith Urban s-a născut în 1960 în Landsthuhl, este căsătorită şi are o fiică. A absolvit Facultatea de Științe Aplicate pentru Administrația Publică Federală, specializarea Afaceri Externe. Din 1984 a ocupat diverse posturi în misiuni diplomatice din Kuala Lumpur, Tokyo, Budapesta, New York, Amman, București și Sibiu. După 11 ani s-a întors la Sibiu, în trecut activând în cadrul Ambasadei Germaniei, fiind responsabilă pentru minoritatea germană. Revenită în Germania după misiunea diplomatică din Iordania, Judith Urban spune că nu a avut nevoie “de nici măcar o zi pentru a da un răspuns afirmativ” când i s-a propus postul de la Sibiu. România “nu ne este tocmai străină”, povesteşte diplomatul care se mândreşte şi cu faptul că soţul este, la rândul său, un mare admirator al ţării noastre şi un bun vorbitor de limba română. Îşi aminteşte cu plăcere prima vizită pe care a făcut-o la Sibiu în urmă cu mulţi ani şi s-a declarat fascinată de transformările pe care le-a parcurs oraşul lui Hermann. “În ianuarie s-au împlinit 11 ani de când am venit prima oară la Sibiu. Îmi amintesc foarte bine. Era seară, ninsese şi stăteam în Piaţa Mare. Era totul foarte întunecat şi era mare diferenţă între ceea ce vedem azi în Piaţa Mare. Atunci mă gândeam ce frumos este oraşul sub scoarţa care îl acoperă.(…) Când ne-am întors să căutăm o locuinţă, am fost entuziasmată să văd că Sibiul era ca o femeie frumoasă care purta un palton murdar pe care şi-l dăduse jos şi

apăruse, din nou, în frumuseţea ei, aşa cum era, mai ales în zona centrului istoric”, spune noul consul al Germaniei.

Imaginea României este distorsionată

Preferă să vadă lucrurile bune din jur, să nu evidenţieze ce este negativ şi spune că este important cu ce ochi şi din ce unghi priveşti realitatea. În acest context, în cadrul primei întâlniri pe care a avut-o cu presa din Sibiu, de la preluarea mandatului, Urban a afirmat că imaginea României în Germania este “distorsionată”, aşa cum şi imaginea românilor despre Germania este lipsită de realism, în multe situaţii. "Din păcate, ne vedem confruntaţi cu aspectul că imaginea României este uşor distorsionată în Germania", a declarat consulul Germaniei la Sibiu. De asemenea, nici imaginea românilor despre Germania nu este întotdeauna apropiată de cea reală: “Cred că mulţi români au o imagine uşor greşită şi prea pozitivă despre viaţa din Germania. Acest lucru ar trebui corectat puţin”, a mai spus Judith Urban. Imaginea greşită asupra ţării noastre este cauzată, în opinia sa, şi de faptul că nu sunt promovate poveştile de succes. “Percepţia în Germania se focusează foarte tare. Există probleme, este foarte clar, toţi suntem conştienţi de acestea, dar întotdeauna este obiecţiune dacă ceea ce este


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

împins în faţa sunt problemele sau poveştile de succes. Spre exemplu firmele, cum este Marquardt, care este la nivel top. Poveştile de succes nu sunt preluate des”, a punctat Judith Urban. Diplomatul s-a declarat interesat ca pe perioada misiunii diplomatice în România să aducă cât mai mulţi oameni de afaceri germani şi politicieni care să se informeze la faţa locului.

Restructurare istorică

Judith Urban a preluat conducerea Consulatului German la Sibiu în ianuarie 2014, când Consulatul General al Germaniei la Sibiu a fost restructurat şi o parte din direcţii a fost preluată de Ambasada Germaniei de la Bucureşti. Dreptul la liberă circulaţie în Europa şi pentru cetăţenii români a dus la dispariţia forfotei din jurul consulatelor care erau asaltate, înainte şi după anii 90, de românii interesaţi să locuiască sau să muncească în Germania. "Poate cei care sunt un pic mai în vârstă sau care au discutat cu părinţii îşi amintesc de perioada în care era nevoie de o viză pentru a merge în Germania. Este un exemplu al unei activităţi care nu mai există, este un fapt îmbucurător că ea nu mai există”, a menţionat Judith Urban . Atribuţiile Consulatului Germaniei sunt acum prioritare în domeniul cultural, economic, limba germană, în timp direcţiile juridic, administraţie şi politic au fost preluate de ambasadă. Aria de activitate este aceeaşi, respectiv judeţele: Sibiu, Alba, Bistriţa - Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş și Sălaj.

Economia germană, activă în Transilvania

Prezenţa şi menţinerea investiţiilor germane în Transilvania este un exemplu clar al dezvoltării unor zone econo-

eveniment mice atractive în această regiune. “Locuim aici, la Sibiu, într-un oraş în care economia duduie. Numeroase firme germane s-au stabilit aici şi în apropiere, la fel şi la Braşov şi în zona din jurul Braşovului unde sunt firme din domeniul aeronauticii. De asemenea sunt investiţii mari la Cugir, Sebeş şi Cluj. Economia germană este foarte activă“, a concluzionat Urban. Semnalele bune din sfera economică sunt lansate “chiar dacă, în momentul actual, ritmul în care au sosit investitorii germani nu mai este atât de susţinut ca acum 10 ani”. Consulul evidenţiază că “nu putem să nu observăm cum cele mai multe firme germane care s-au stabilit aici s-au extins şi au suplimentat numărul de personal”. Susţinerea şcolilor cu predare în limba germană, formarea noilor generaţii de tineri într-un spirit al responsabilităţii şi colaborarea strânsă cu membrii comunităţii germane sunt girate cu maxim interes de noul consul. “Minoritatea germană în Transilvania este un pilon foarte important al continuităţii. Pentru minoritate este, desigur, foarte tristă observaţia că numărul membrilor scade, dar, în final, putem doar să sperăm într-o Europă unită. Este normal pentru oamenii tineri din ţări precum Italia, Germania, Franta să îşi facă studiile sau să-şi dorească să trăiască şi să muncească în altă parte, în străinătate, după care să se întoarcă în patria lor, să găsească condiţiile unei vieţi propice în ţara lor. Sper ca, pe viitor, în următorii 10 ani, această situaţie se va întâmpla şi aici”, a transmis consulul german la Sibiu, Judith Urban. Şansa menţinerii interesului generaţiilor viitoare pentru România stă în educaţia pe care tinerii o primesc încă din primii ani, este de părere Urban. “Am fost la Cisnădie, la Biserica Evanghelică, la o activitate festivă şi erau 25 de copii şi tineri, între 6 şi 16 ani. Putem doar să apelăm la adulţii care sunt responsabili să creeze copiilor lor o lume în aşa fel încât, în 20-30 de ani, să fie tot aici şi să fie în stare să preia responsabilităţi”, a concluzionat diplomatul german.

39


40

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Marele secret al olandezilor din Cluj

A consemnat Alin BOLBOS

Înființat în 2004, Dutch Businessclub Cluj a devenit liantul dintre investitorii olandezi și Transilvania, fiind principalul promotor al regiunii în Țara Lalelelor. De ce Clujul este căutat? De ce Transilvania e o altă țară? De ce seamănă olandezii cu ardelenii? Răspunsurile le dă Kees Oosting, într-un interviu exclusiv pentru Transilvania Business. Domnule Kees Oosting, sunteți președinte al Dutch Businessclub Cluj de aproape 5 ani. Un mandat aproape complet, vi-l doriți pe al doilea? Vedeți dumneavoastră, clubul nostru împlinește acum 10 ani. Până acum am fost doi președinți, fiecare câte 5 ani. Deși nu este o regulă scrisă privind limitarea numărului de mandate ca președinte, cred că e firesc să cedez locul unul alt coleg, care să vină cu un suflu nou, cu idei noi, cu experiența sa proprie. Asta nu înseamnă o retragere completă a mea, voi face doar un pas în spate și voi rămâne în echipă. Pentru cititorii noștri, explicați-ne vă rog ce înseamnă, de fapt, această organizație?

Ca să glumesc, știți că la începutul tuturor lucrurilor a fost haos! Așa a fost și când primii investitori olandezi serioși au apărut în România și, în special, în Transilvania. Au venit acum 14-15 ani pe cont propriu, temerari ca orice olandezi, fără să-i ajute nimeni, fără să cunoscă țara, limba, oamenii, piața locală, obiceiurile, cultura. S-au lovit de toate aceste probleme, le-au depășit și s-au gândit să construiască o structură care să-i ajute cu informații utile pe cei care vor sosi după ei. Organizarea comunității olandeze, aici și oriunde în lume, cred că are legătură cu istoria noastră ca națiune. Suntem o țară mică, fără mari resurse naturale, dar cu oameni plini de curaj și inițiativă. Mereu am fost niște călători, mereu am dezvoltat afaceri dincolo de granițele


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

țării noastre. Nu cred să fie țară în lumea asta unde să nu găsești comunități, mai mici sau mai mari, de olandezi. Și asta ne-a învățat că trebuie să lucrăm împreună acolo unde mergem, să fim uniți, să ne susținem unii pe alții, să socializăm, să ne împărtășim experiențele. Când începi un business undeva departe de casă, trebuie să-ți cauți un avocat bun, o bancă bună, un notar bun, o casă bună, o școală bună petru copii, un restaurant bun etc. Nu mai vorbim de informații despre istoria și cultura locului, despre oameni, despre mâncare, despre locuri de vizitat. Ei, când pornești afacerea respectivă îți asumi niște riscuri legate strict de ea, cum ar fi cererea din piață, forța de muncă, prețuri, competitivitate, dar și niște riscuri legate de modul în care reușești să te adaptezi cât mai rapid în locul în care îți stabilești business-ul. Toate aceste riscuri sunt reduse serios atunci când primești informații de la o organizație prietenă, cum este Dutch Businessclub. Ce a reușit Dutch Businessclub Cluj în acest deceniu đe existență? Aș spune așa: primii 5 ani au însemnat perioada în care au apărut afaceri olandeze noi în Transilvania, au fost investitori care ne-au vizitat, care s-au decis să rămână, alții care au ales altceva, au fost vremuri de creștere a clubului nostru, vremuri în care cu toții am avut de învățat; în următorii 5 ani, în mandatul meu ca președinte al clubului, a urmat o perioadă de consolidare, de acum știam drumurile, aveam conexiunile făcute, știam legile, aveam contacte cu firme de HR, de consultanță, de contabilitate, relații cu bănci, firme de asigurare, de logistică, toate constituindu-se în avantaje majore pentru companiile olandeze care s-au decis să vină aici. Ne-am simțit mult mai așezați, mult mai confortabil, mai ales că multe dintre afacerile noastre din Transilvania au început să aibă succes. Sigur, a început și criza economică, care a scăzut creșterea agresivă a investițiilor olandeze în zonă, așa cum o prognozam. Ca efect secundar însă al crizei, am început să deschidem ochii, să ne uităm în jur, să studiem unde suntem, ce e România, ce e Transilvania, ce e Clujul. Și ce ați descoperit, domnule Oosting? Am observat că mixtul acesta de culturi din Transilvania seamănă foarte tare cu mixtul de culturi din istoria olandeză, lucru care ne-a făcut și pe noi și pe voi, transilvănenii, foarte flexibili și ușor de adaptat la situații deosebite. Apoi, am sesizat că România e o țară compusă din două țări: una în interiorul Carpaților, una în exteriorul lor. Transilvania e o locație aparte, cu oameni aparte. Revenind la activitatea clubului, ce alte reușite merită notate? Perioada de consolidare din ultimii ani a însemnat și stabilirea unor contacte mai bune cu guvernul român, cu ambasada noastră. Azi avem un consul onorific al Olandei la Cluj, avem relații foarte bune cu autoritățile locale de aici, suntem bine integrați în evenimentele culturale locale și în cele de business. Organizația noastră e membră a Cluj International Club, o structură care vrea să grupeze investitorii străini de mai multe nații. Apoi, am făcut acțiuni de promovare a României chiar în Olanda. Acolo funcționează Dutch Romanian Network, o organizație unde Dutch Businessclub Cluj e membru. La fiecare două luni avem evenimente, la care se adună chiar și 100 de oameni de afaceri interesați să investească în România. Dacă se hotărăsc să vină, ei sunt preluați mai departe de clubul nostru. Avem relații foarte bune și cu Ambasada României din Olanda. Toate aceste activități se fac pro bono, din dorința de a ajuta.

interviu

41

“Investitorii străini nu vin la Cluj sau în Transilvania, pentru salariile mici ale angajaților! Nicidecum! Ei vânează forța de muncă bine educată, în special în zona aceasta tehnică. Ceea ce aveți aici în Cluj nu are Parisul sau Münchenul! Nu știu câte orașe mari din Europa, cu populații de 10 ori mai mari decât ale Clujului, se pot lăuda cu peste 100.000 de studenți. Doar Universitatea Tehnică are 40.000 de studenți, acesta e un vis pentru noi!” Kees Oosting, președintele Dutch Businessclub Cluj

Câți membri are astăzi Dutch Businessclub Cluj? Suntem 36 de companii, cu investiții în diverse domenii, dar foarte multe axate pe zona industrială. Și există și explicații pentru aceasta. E firesc ca o bancă uriașă precum ING sau o companie mare de asigurări precum Aegon să fie prezente în România. Face parte din procesul de globalizare. Dar investițiile pe zona de industrie au alt resort. Industria olandeză are o mare nevoie în momentul de față: oameni bine instruiți, cu experiență tehnică în spate. De fapt, acești oameni sunt greu de găsit și la nivel mondial la această oră. Ce facem atunci? Îi căutăm în afara țării. Îi găsim? Dacă suntem norocoși, ajungem într-un loc precum Clujul și ținem secretul doar pentru noi, olandezii! De fapt, acesta e deja unul dintre marile secrete ale Dutch Businessclub. Investitorii străini nu vin la Cluj sau în Transilvania, pentru salariile mici ale angajaților! Nicidecum! Ei caută forța de muncă bine educată, în special în zona aceasta tehnică. Ceea ce aveți aici în Cluj nu are Parisul sau Münchenul! Nu știu câte orașe mari din Europa, cu populații de 10 ori mai 2 Connect BV mari decât ale Clujului, se pot lăuda cu Aegon Asigurări de Viață peste 100.000 de studenți. Doar UniBufab Romania SRL versitatea Tehnică are 40.000 de stuColijnMuller BV denți, acesta e un vis pentru noi! Iar CSi industries BV nivelul de educație este foarte înalt, Deloitte comparabil cu cel al țărilor occidentale, E. van Wijk Logistics BV dar puțin diferit. Aici, tinerii încă învață ES Elektro Romania S.R.L. multă teorie, acumulează informație, Fencs BV iar în Occident ei învață mai degrabă Friesland Câmpina cum să folosească această informație, Hertalan Group care poate fi luată doar atunci când e Hutten Projects Romania SRL nevoie, chiar de pe Internet. Nu e ISDC BV nevoie s-o acumuleze, ea se află la Lugera & Makler dispoziția oricui, de cele mai multe ori Netmatch gratuit. Dar cred că și sistemul eduNSPYRE BV cațional de aici va ajunge curând în PBF Group BV acea fază. Așadar, marele atu al zonei Poelman BV este acest super centru universitar. PriceWaterhouse Coopers Reijers Consulting S.R.L. Cum vor sărbători membrii clubului Riwo Transport aniversarea de 10 ani? S.C. Business To You SRL Vom organiza un eveniment, probabil S.C. Florotex SRL la finalul lunii mai, vrem să nu fie o SC Mureș Hidraulici S.R.L. simplă petrecere, ci ceva mai deosebit. SC Mega Contracting SRL Avem multe idei în lucru, dar nu vi le T & S Care BV pot destăinui, ele constituie surprize Vapro pentru colegii noștri. Va fi însă un Veldjesgraaf eveniment despre care tot Clujul va Vos Logistics International auzi, despre asta pot să vă asigur. Yonder Nederland

Membrii Dutch Business Club:


Vestul României atractiv pentru investițiile germane

42

interviu

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sebastian Gromig, atașat economic al Ambasadei Republicii Federale a Germaniei la București, a acceptat să vorbească, într-un interviu acordat Transilvania Business, despre cluburile de afaceri germane din România sau despre problemele cu care se confruntă investitorii nemți în țara noastră. de Sorin TROCAN Cum se vede economia din vestul României din postura de atașat economic al Ambasadei Republicii Federale a Germaniei? Zona de vest a României este probabil una dintre cele mai active în domeniul economic din toată țara și este zona care are relațiile cele mai vechi și mai intensive cu Germania. Relația cu mediul de afaceri german este activă de mulți ani, în diverse arii de interes, în domeniul prelucrării de materiale, în domeniul agricol, în domeniul energetic și prezența germană este în continuă creștere. Avem întreprinderi care există deja aici și care se dezvoltă, care cresc și altele noi care vin pe piață. Ne puteți spune dacă există vreun investitor important care se pregătește să vină pe această piață? Sperăm, bineînțeles, să aducem noi investitori importanți în România. Din păcate nu pot să vă spun un nume concret pentru că este o decizie a intreprinzătorului german în particular și nu este o decizie a Ambasadei Germaniei, când anume hotărăște să intre pe piață. Ce probleme au investitorii germani, au apelat la dumneavoastră pentru a intermedia relații cu oficialități locale sau a le rezolva probleme de altă natură? O problemă foarte veche a fost legată de partea de infrastructură care încet, încet, începe să se remedieze. Este vorba de infrastructura rutieră, în special de autostrăzi. Apoi, pot să apară probleme în colaborarea cu autoritățile locale. Există exemple foarte pozitive, există cooperări foarte bune, colaborări foarte bune, dar din păcate există și destule exemple negative unde colaborarea cu autoritățile locale este rea. Sperăm ca aceste relații să se îmbunătățească pentru că practic este o relație din care ambele părți pot să câștige. Este un câștig categoric și pentru oficialitățile locale, pentru administrația locală și cea județeană. Pentru că ne aflăm la întâlnirea de afaceri a unui club româno-german, ce părere aveți despre activitatea acestui tip de organism în dezvoltarea afacerilor investitorilor germani în România? Consider că aceste cluburi economice desfășoară o activitate foarte importantă și foarte benefică. În România sunt opt astfel de cluburi economice germano-române. Ele oferă investitorilor germani sau vorbitori de limba germană, respectiv austrieci sau elvețieni, o platformă comună în care ei pot să schimbe diferite păreri și experiențe, dar sunt și platforme de comunicare cu autoritățile locale, pentru că, prin aceste organisme, fiecare intreprinzător în parte se poate adresa și poate să își spună păsul, să transmită mai departe problemele sale față de autoritățile locale. Iar al treilea aspect pozitiv este faptul că aceste cluburi economice reprezintă un punct de legătură cu țara din care provin acești investitori, respectiv cu Germania, Austria sau cu Elveția.

Una dintre problemele care s-a pus la întâlnirile clubului de afaceri a fost aceea a sistemului de învățământ dual, axat pe partea practică. Putem aștepta în viitor înființarea unor asemenea clase cu sprijin din partea germană? În primul rând, ne bucură faptul că dezvoltarea acestor școli profesionale după sistemul nostru de pregătire profesională, după modelul german, a devenit un punct în colaborarea româno-germană. Considerăm că decizia Guvernului României de a introduce, de a aplica modelul german în dezvoltarea unui învățământ profesional în România a fost o decizie foarte bună. În urma acestui proces câștigă toată lumea, în primul rând câștigă tinerii pentru că pot să-și obțină un loc de muncă și o calificare în domeniul lor, un loc de muncă bine plătit, iar pe de altă parte câștigă statul pentru că încurajează concurența, competitivitatea și, nu în ultimul rând, câștigă întreprinzătorii, pentru că beneficiază de forță de muncă bine calificată. Există deja un acord între România și landul BadenWürttemberg, prin schimbul de expertize, în sensul că Germania și landul Baden-Württemberg oferă consultanță României în dezvoltarea acestui sistem de pregătire duală profesională. Ultimul punct pe care vreau să-l ating: există deja astfel de proiecte pilot în România. Aceste proiecte pilot sunt inițiate de firme germane și astfel putem să avem modele concrete despre cum ar trebui să arate acest sistem de educație duală.


Joburi în mediul rural, prin Camera de Comerţ Mureş WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

proiect

43

de Alex TOTH

Camera de Comerţ şi Industrie Mureş va demara, începând cu luna aprilie 2014, proiectele „FUTURE” şi „ALTERNATIVE pentru TINE”, care au ca obiectiv dezvoltarea durabilă a resurselor umane din zona rurală a regiunilor Centru şi Sud - Vest, respectiv organizarea de cursuri de calificare în ocupaţii non - agricole, cursuri de perfecţionare în domeniul IT şi burse pentru ocuparea locurilor de muncă pentru beneficiari din mediul rural. Cele două proiecte au valoarea totală de 3,9 milioane euro, din care peste 800.000 euro contribuţia Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş, iar contractele de parteneriat au fost semnate luni, 24 martie, la Piatra Neamţ.

În cadrul proiectului „FUTURE” (Formare Utilă a Resurselor Umane Rurale - n.r.), Camera de Comerţ şi Industrie Mureş va avea ca parteneri Fundaţia Antreprenoriat Social, Fundaţia Centrul de Pregătire profesională Vâlcea, Camera de Comerţ şi Industrie Prahova şi Indice Consulting and Management. Proiectul va fi implementat în trei regiuni şi are o valoare de 12.616.528 lei (aproximativ 2,8 milioane euro), din care valoarea angajată de Camera de Comerţ şi Industrie Mureş este de 2.616.654 lei (aproximativ 581.000 euro). „Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea mobilităţii şi capacităţii de ocupare pentru 740 de persoane, dintre care 200 implicate în agricultura de subzistenţă şi 540 inactive, pe o perioadă de 18 luni. De asemenea, obiectivele specifice ale proiectului sunt următoarele: informare privind piaţa muncii şi consiliere profesională şi dezvoltarea de abilităţi necesare pentru găsirea unui loc de muncă pentru 740 de persoane, creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale în domenii non-agricole pentru 526 de persoane, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în vederea iniţierii unei afaceri în mediul rural pentru 450 de persoane şi organizarea a şase burse de locuri de muncă în vederea facilitării accesului grupului ţintă la ocupare”, a declarat Stela Băţagă, director de programe în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş.

„ALTERNATIVE pentru TINE”, proiect de 1,1 milioane euro

Cel de-al doilea proiect se numeşte „ALTERNATIVE pentru TINE”, va fi implementat în două regiuni şi va fi derulat în

parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din judeţele Vâlcea, Gorj şi Harghita şi cu Asociaţia „Centrul Naţional pentru Servicii de Informare” Pleven, Bulgaria. Proiectul are o valoare de 4.955.396 lei (aproximativ 1,1 milioane euro), din care valoarea angajată de Camera de Comerţ şi Industrie Mureş este de 1.037.942 lei (aproximativ 230.000 euro). „Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea calităţii şi dezvoltarea durabilă a resurselor umane din zona rurală a Regiunilor Centru şi Sud-Vest, printr-un set de acţiuni integrate care sprijină crearea de noi forme de ocupare, fie în urma iniţierii de noi afaceri, fie prin facilitarea accesului la ocupaţii non-agricole”, a menţionat Stela Băţagă. „Ne vom adresa în special grupurilor vulnerabile: 200 de lucrători în agricultura de subzistenţă, 200 de persoane inactive, 80 de şomeri, 80 de angajaţi din mediul rural cu un nivel scăzut de calificare sau fără calificare, cu orientare spre grupurile cele mai dezavantajate, tineri şi femei, respectând principiile egalităţii de şanse”, a completat directorul de programe al Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş. Potrivit acesteia, pentru ambele proiecte vor exista şi stimulente pentru participarea la activităţi. “Vor fi acordate subvenţii în bani pentru toţi participanţii la cursuri care obţin diplomele de absolvire, calculate diferit în funcţie de tipul şi durata cursului. Va exista posibilitatea de a deconta prin proiect cheltuielile cu deplasarea pe durata cursului participanţilor din localităţi învecinate şi vor fi organizate concursuri cu premii pentru cele mai bune idei de mici afaceri, care să ajute într-o oarecare măsură la materializarea acestora”, a menţionat Stela Băţagă.


Pregătiri pentru Centrul de Chirurgie Cardiacă

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

45

Sibiul face primii paşi pentru deschiderea unui nou Centru de Chirurgie Cardiacă în România. O echipă medicală, formată din chirurgi de top români şi străini, a redat şansa la viaţă mai multor copii cu malformaţii congenitale cardiace în luna februarie.

19 copii, cu vârste cuprinse între 10 luni şi 15 ani, au fost selectaţi de cardiologul pediatru Adrian Lăcătuşu, de la Timişoara, şi provin din toate regiunile ţării. Mulţi dintre ei s-au născut în familii fără posibilităţi financiare, care nu au putut suporta o astfel de intervenţie în străinătate, iar trei provin din centre de plasament. Timp de o săptămână, echipa mixtă româno-britanică, coordonată de chirurgul cardiovascular Şerban Stoica, a efectuat operaţii extrem de complicate la Sibiu. “Am început o activitate care este extrem de solicitată pe piaţa medicală românească, cardiologia cardiacă pediatrică. Putem dovedi că medici români, alături de medici străini, vin în România să opereze copii de vârste foarte mici”, a declarat Mihai Angheluţă, director general Polisano. Intervenţiile chirurgicale s-a făcut sub coordonarea unei echipe de top din Marea Britanie, interesată să susţină dezvoltarea chirurgiei pediatrice cardiovasculare în România. Fiecare intervenţie pe cord a durat cel puţin cinci ore, iar în sala de operaţie au fost mobilizate echipe de specialişti complexe. Cazurile copiilor mai mari care au fost selectaţi pentru operaţiile de la Sibiu au fost extrem de complexe din cauza patologiei şi a faptului că bolile lor au fost netratate. “Am avut o combinaţie de cazuri şi mai uşoare şi mai grele şi suntem mulţumiţi că lucrurile au decurs bine. Am făcut o gamă extrem de largă de operaţii şi cred că am pus bazele unor sisteme care o să ne permită în lunile care urmează, poate în anii care urmează, să abordăm o gamă din ce în ce mai complexă de boli congenitale, începând de la copii foarte mici până la adolescenţi şi adulţi cu boli congenitale”, a declarat chirurgul cardiovascular Şerban Stoica. O intervenţie dificilă a suferit-o unul din copiii proveniţi dintr-un Centru de Plasament care are 14 ani. După operaţie, copilul care a avut toată viaţa degetele şi buzele vinete din cauza stadiului avansat de cianoză, a văzut, pentru prima dată, cum pielea îi capătă o altă culoare.

Misiune caritabilă în România

Cooperarea dintre Polisano şi Spitalul Universitar din Bristol a fost înlesnită de renumitul chirurgul român Şerban Stoica. El speră ca, pe viitor, România să dezvolte centre medicale astfel încât toţi copiii cu malformaţii cardiace să poată beneficia la timp de un tratament adecvat, indiferent de condiţia socială sau zona unde se naşte. “Este o mare satisfacţie să poţi să redai speranţa de viaţă unui copil. În afară de beneficiile punctuale, încercăm să punem bazele unui proiect mai larg. Am dori ca pe parcursul următorilor ani să putem înfiinţa un transfer de know-how din serviciile noastre, din experienţa pe care am dobândit-o lucrând în echipe mari, astfel încât aceşti copii să fie trataţi în România de la A la Z”, a mai spus Stoica.

Românul a adus la Sibiu chirurgi şi medici de top din Marea Britanie, obişnuiţi să îşi ofere serviciile fără pretenţii materiale. Echipa medicală a fost formată din: „Avem experienţa muncii în diferite ţări, Ragini Pandey (Marea Britanie), iar acţiunile noastre sunt caritabile. Robin Martin (Marea Britanie), Mulţi dintre membrii echipei din Bristol Claudiu Faraon (Marea Britanie), facem asta pentru că ne bucurăm că Richard Beringer (Marea Britanie), putem face asta. Am făcut acţiuni simiŞerban Stoica (Marea Britanie), lare în Kenya, Siria, Trinidad şi am Kochurani Sebastian (Marea Briînvăţat din fiecare colaborare”, a declarat tanie), Eamonn Nicholson (Marea Robin Martin, preşedinetele Societăţii Britanie), Petru Liuba (Suedia), de Cardiologie Pediatrică din Marea BriAdrian Lăcătuşu (Timişoara), Mihai tanie. Chiloflischi (Sibiu), Victor Costache Britanicul s-a aflat pentru prima dată (Sibiu). într-o astfel de misiune în Europa de Est şi s-a declarat impresionat de echipa de medici găsită la Polisano. „Este un potenţial foarte mare pentru o viitoare colaborare, dacă oamenii doresc să revenim”, a mai spus Robin Martin.

Centru de Chirurgie Cardiacă la Sibiu

În următoarea perioadă, copiii operaţi în luna februarie la Sibiu vor fi monitorizaţi în cadrul clinicii sibiene. Atât operaţiile, cât şi spitalizarea au fost suportate în întregime de spital. Reuşita programului operator gratuit de la Sibiu se doreşte a fi un prim pas spre deschiderea unui Centru de Chirurgie Cardiacă la Sibiu. Costurile unei astfel de operaţii suportată în România par să fie mult mai mici, comparativ cu sumele pe care statul român le decontează prin formularul 112 pentru intervenţii medicale în străinătate. Din primele estimări, o intervenţie chirurgicală pe cord se face în România la costuri mult mai mici, comparativ cu sumele decontate de statul român prin formularul 112. Deconturile pentru operaţiile în străinătate variază între 30 de mii de euro şi 50 de mii de euro, în funcţie de complexitate. În România, anual, peste 1000 de copii cu malformaţii cardiace aşteaptă şansa la o viaţă normală.


46

educație

Problemele învăţământului universitar dezbătute la Alba Iulia WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia a găzduit în luna martie o serie de activităţi academice în cadrul cărora au fost dezbătute probleme importante ale învăţământului universitar românesc cum ar fi atragerea studenţilor străini. Universitatea din Alba Iulia îşi propune să atragă în următorii ani peste 300 de studenţi străini care ar aduce 1 milion de euro euro pentru instituţie şi 2 milioane pentru oraş pe an. de Dan LUNGU Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia a găzduit în perioada 13 – 14 martie o serie de evenimente academice care s-au bucurat de participarea unor cadre didactice, cercetători şi specialişti din ţară şi străinătate. În această perioadă s-a desfăşurat la universitatea albaiuliană lucrările workshop-ului exploratoriu „Internationalisation of Higher Education: Challenges and Rewards”, eveniment în cadrul căruia s-a discutat despre internaţionalizarea învăţământului superior românesc şi la care au participat cadre didactice, cercetători şi specialişti din Italia, Germania, Norvegia, Polonia, Portugalia şi România. Tot în această perioadă, universitatea a găzduit şi conferinţa cu tema „Noi politici ale clusterelor. Orizont 2020”, susţinută de prof. univ. dr. Cristiana Sârbu, în prezenţa Excelenţelor Lor, Ambasadorii Republicii Angola şi al Autorităţii Palestiniene la Bucureşti.

Finanţarea universităţilor dezbătut la Alba Iulia

Zeci de rectori şi prorectori ai principalelor universităţi publice din România au participat, în luna martie, la Alba Iulia la o întâlnire a Consiliului Naţional al Rectorilor, în cadrul căreia s-au dezbătut principiile pe baza cărora se va face finanţarea universităţilor, dar şi problematica internaţionalizării învăţământului universitar românesc. Întâlnirea s-a bucurat şi de prezenţa ministrului delegat pentru Învăţământ Superior şi Cercetare, Mihnea Costoiu. La finalul întâlnirii, Mihnea Costoiu a declarat că finanţarea universităţilor nu se va face după o clasificare făcută în biroul ministrului, ci pe criterii de calitate extrem de clar cuantificate. „La Alba am făcut paşi extrem de concreţi în noua metodologie de finanţare a universităţilor, împreună cu rectorii, a fost o discuţie extrem de bună, o discuţie de jumătate de zi, foarte concretă, pe indicatori, urmărind ţintele pe care România le are în perioada următoare şi sunt extrem de bucuros de

această discuţie, faptul că am reuşit să facem paşi importanţi. (…)Principiile sunt extrem de simple, şi anume nu ne ascundem după o clasificare făcută în biroul ministrului, ci pe criterii de calitate extrem de clar cuantificate, astfel încât să nu existe niciun fel de discuţie ulterioară de ce o universitate sau alta are un anumit nivel de finanţare. Toată lumea să ştie, la aceeaşi masă, care sunt criteriile şi să putem vedea în orice clipă dacă o universitate sau alta îndeplineşte anumite criterii”, a mai spus Mihnea Costoiu. Ministrul a precizat totodată că încă nu s-a ajuns la „un numitor comun” cu rectorii, însă lucrurile sunt foarte aproape de a fi stabilite, existând doar “diferenţe foarte mici, de nuanţă”.

Titlu de Doctor Honoris Causa

Fostul ministru al Educaţiei, prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, a primit în cadrul acestor evenimente academice titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. La eveniment a participat ministrul delegat pentru Învăţământ Superior şi Cercetare, Mihnea Costoiu, ministrul secretar de Stat Gigel Paraschiv, peste 40 de rectori şi prorectori, membri ai Consiliului Naţional al Rectorilor, ambasadori şi cadre universitare. „Vă mulţumesc foarte mult pentru această şansă de a fi Doctor Honoris Causa al universităţii dumneavoastră şi vă mărturisesc că am venit de fiecare dată la Alba Iulia şi probabil că o să recidivez, în mod sigur o să recidivez, pentru că n-am cum să uit şi cred că niciunul dintre noi, indiferent de profesie sau vârstă, nu trebuie să uităm niciodată că aici s-a făcut România Mare. Alba Iulia merită să o onorăm de fiecare dată atunci când ne cheamă”, a spus, în cadrul evenimentului festiv, Ecaterina Andronescu.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Universitatea din Alba Iulia ţinteşte atragerea studenţilor străini

educație

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia are în prezent peste 4.000 de studenţi. Instituţia a fost înfiinţată în 1991 fiind universitate de stat acreditată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Mai multe despre evoluția și perspectivele universității vă prezentăm într-un interviu realizat cu rectorul Universităţii „1 Decembrie 1918 din Alba Iulia”, prof. univ. dr. Daniel Breaz. Ce reprezintă, în prezent, Universitatea „1 Decembrie 1918” pentru Alba Iulia şi judeţul Alba? Universitatea „1 Decembrie 1918” este una dintre cele mai importante instituţii din judeţul Alba. În acest context, în momentul în care m-am decis să candidez pentru funcţia de rector şi să preiau frâiele acestei universităţi, mi-am creat o viziune asupra a ceea ce înseamnă o universitate modernă, o universitate performantă şi, de ce nu, o universitate internaţională. Nu trebuie să ne mai limităm doar la graniţele ţării, să ne comparăm cu ceea ce este în interior, ci trebuie să ne măsurăm forţele cu alte universităţi din exterior, trebuie să fim parteneri cu universităţi din afara ţării, iar o universitate este unul dintre pilonii cei mai importanţi de promovare a unei regiuni din ţară, de promovare a oraşului, a judeţului, de promovare a culturii din România. În acest context, în ultimii ani am încercat ca la Alba Iulia în universitate să desfăşurăm diverse evenimente, pe diverse teme şi cu diverse conotaţii, astfel încât în primul rând să sprijinim judeţul Alba şi municipiul Alba Iulia, iar în al doilea rând să promovăm şi România, arătând că aici se poate face educaţie şi cercetare de calitate. Am încercat totodată să arătăm că la Alba Iulia se poate face un învăţământ academic de calitate. Aţi vorbit de internaţionalizarea învăţământului universitar românesc. Ce înseamnă acest lucru şi ce beneficii ar putea aduce? Un subiect important cred eu că este internaţionalizarea învăţământului superior românesc, o chestiune pe care am încercat să o promovez cât mai mult în România. Am mers pe ideea de student internaţional şi privind la ceea ce a fost în România înainte de 1989, și anume o ţară recunoscută pentru capacitatea de a forma tineri din orice colţ al lumii. În primul rând, studenţii străini reuşesc să ne completeze bugetele universităţilor care nu sunt tocmai pe roze în aceşti ani, în România, din cauza crizei economice. Dacă ar fi să dau un exemplu, Australia reuşeşte să adune undeva în jur de 11 la sută din bugetul educaţiei doar din taxele studenţilor care vin să studieze în această ţară. De ce nu am putea să facem şi noi acest lucru? Am făcut un calcul şi 350 de studenţi străini ar însemna pentru Universitatea din Alba Iulia 1 milion de euro venituri şi alte cel puţin 2 milioane de euro bani care vor fi cheltuiţi de aceşti studenţi în municipiul Alba Iulia pentru că ei locuiesc aici, mănâncă, se distrează, desfăşoară anumite activităţi. Aceşti studenţi devin totodată ambasadorii României şi promovează cel mai bine imaginea ţării noastre. Poate Alba Iulia şi universitatea dumneavoastră să ofere condiţiile necesare pentru aceşti studenţi străini? Eu spun că Alba Iulia ar putea şcolariza fără probleme 300 - 400 de studenţi străini. Taxa minimă de şcolarizare în România este de 3.000 de euro, iar dacă facem un calcul simplu 300 - 350 de studenţi ar însemna aproximativ 1 milion

de euro. Dar nu numai universitatea trebuie să se pregătească pentru atragerea acestor studenţi. Trebuie să găsim şi capacităţi în oraş, spre exemplu de cazare, sau sunt unii studenţi care poate au anumite pretenţii culinare, însă eu cred că Alba Iulia şi universitatea pot face faţă acestei provocări a internaţionalizării învăţământului. Am avut vizitele unor ambasadori în universitate pentru a putea să le arătăm concret potenţialul oraşului şi condiţiile de studiu oferite de universitate. Eu sper să mărim numărul studenţilor străini. Avem deja câteva zeci de studenţi străini şi numărul este în creştere. Există solicitări din partea studenţilor străini pentru a studia la Alba Iulia? Cu ce probleme vă confruntaţi când aduceţi aceşti studenţi la studii? Există dorinţa studenţilor străini de a veni pentru a studia în România deoarece în ţările lor nu există capacităţi suficiente de şcolarizare sau nu există specializările pe care vor să le urmeze şi în aceste condiţii caută în altă parte. Ce caută, de fapt, aceşti studenţi? Caută ţări în care să nu investească sume foarte mari în taxele de şcolarizare şi să aibă o educaţie de calitate, iar România este ţara propice pentru acest lucru. Avem şi suntem recunoscuţi încă pentru o educaţie de calitate. Problemele pe care le întâmpinăm sunt legate de vize, permise de şedere în România. Încă, şi îmi asum ceea ce spun, nu suntem suficient de flexibili pentru a deschide poarta spre a aduce studenţi străini, indiferent de ţara de provenienţă. Trebuie să trecem peste anumite prejudecăţi, să luăm exemple de la alte ţări dezvoltate care au programe speciale de recrutate din anumite ţări pentru anumiţi studenţi recunoscuţi pentru capacităţile lor intelectuale. Trebuie să luăm aceste modele şi să le implementăm şi în România pentru că nu avem decât de câştigat prin aducerea studenţilor străini în ţara noastră. Ce priorităţi şi-a stabilit Universitatea „1 Decembrie 1981” din Alba Iulia pentru 2014? În primul rând, în 2014 încercăm să avem o promovare cât mai bună a universităţii şi încercăm să creştem numărul de studenţi la admiterea care va avea loc în acest an. Este nevoie să creştem numărul de studenţi pentru a reuşi să ne completăm bugetul din resurse extrabugetare. Continuăm această promovare şi pe plan extern, astfel încât, pentru a atrage studenţi străini, vom participa la târgul educaţionale. În al doilea rând vrem să ne îmbunătăţim calitatea activităţilor atât didactice cât şi de cercetare, să devenim mai performanţi pentru a putea să ne concretizăm o poziţie cât mai bună în învăţământul din România.

47


48

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Panouri solare “Made in Banat”

de Laura M. BONDRILĂ

Un ambiţios proiect de investiţii, în valoare de aproximativ 50 de milioane de lei, se află anul acesta pe lista de priorităţi ale Consiliului Judeţean Timiş (CJT). Este vorba despre construcția unui parc tehnologic pentru energii alternative, care ar urma să fie ridicat lângă Timişoara, în perimetrul localităţii Covaci şi care ar putea deveni un puternic furnizor autohton de echipamente pentru captarea energiei solare. Panourile solare ar putea deveni cât de curând un adevărat brand bănăţean, după ce autorităţile judeţene au demarat un ambiţios proiect care vizează execuţia de echipamente pentru producerea energiilor regenerabile. Consiliul Judeţean Timiş are pentru acest an proiecte de anvergură, unul dintre cele mai importante fiind construirea, în apropierea municipiului de pe Bega, în partea de nord, a unui parc tehnologic destinat energiilor alternative. Acest proiect se află printre priorităţile anului 2014, iar la ora actuală se află deja în lucru şi în curs de reactualizare proiectul tehnic pentru viitoarea investiţie, în condiţiile în care, de când a demarat ideea de proiect, au fost între timp operate unele schimbări mai ales în plan legislativ. Potrivit oficialilor CJT, investiţia va costa în jur de 50 de milioane de lei, din care aproape jumătate, respectiv 20 de milioane lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, în cadrul Regio - Programul Operaţional Regional, axa prioritară 1"Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere", domeniul major de intervenţie 1.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbană". Responsabilii administraţiei judeţene mai spun că, în scurtă vreme, posibil chiar în această primăvară, va avea loc licitaţia pentru desemnarea constructorului. Noul parc va fi construit lângă Timișoara, în zona localității Covaci, pe o suprafață de 14 hectare. Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, apreciază că lucrările de construcţie a noului parc tehnologic pentru energii alternative ar urma să fie finalizate până la sfârșitul anului 2015. Mai exact, zona va fi dotată cu utilități, infrastructură de comunicații, drumuri interioare de circulație și acces în parc, spații verzi și parcele care vor fi oferite spre închiriere. Astfel, la finalul implementării proiectului, noul parc va putea oferi firmelor din domeniul echipamentelor pentru energie alternativă spații de producție, întreprinderi/ateliere, depozite, servicii publice, birouri, spații

pentru parcare auto, acces la utilități tehnico-edilitare. Într-un cuvânt, toată logistica necesară desfăşurării unei astfel de activităţi de producţie.

“Casa verde”

Prin proiectul Parcului Tehnologic pentru Energie Alternativă Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş urmăreşte crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea firmelor din domeniul tehnologiilor de producţie a energiei din surse regenerabile şi din alte domenii de interes conexe, dar şi transformarea municipiului de pe Bega şi a judeţului Timiş într-un puternic producător şi distribuitor de echipamente destinate în special producerii energiei solare, precum şi alte energii regenerabile. „O parte din energia necesară parcului va fi asigurată de panouri fotovoltaice”, a declarat Sorin Maxim, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest. Clădirea multifuncţională se încadrează în tipul construcţiilor denumite "casa verde", care aplică principii, echipamente şi sisteme specifice energiei alternative. Pornind de la materialele de construcţie utilizate şi până la utilităţile necesare clădirii s-a urmărit ca această construcţie să fie o exemplificare a funcţionalităţii conceptului de energie alternativă. Conform reprezentanţilor ADR Vest, pentru realizarea proiectului ar fi de interes realizarea unui parteneriat public-privat sau public-public. Parcul Tehnologic pentru Energie Alternativă promovează o idee mai veche a autorităţilor locale din Timiş, propunându-şi să încurajeze crearea unui centru local de cercetare şi producţie a echipamentelor din industria energiei regenerabile, care sunt importate în prezent din China, Coreea de Sud, Germania sau alte ţări europene.


capital

Succesul Academia Broker: 2 zile de educaţie bursieră la Cluj Napoca WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

49

SSIF Broker, în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti şi Universitatea Babeş Bolyai, a organizat la Cluj-Napoca, în perioada 19-20 martie, în cadrul proiectului educaţional “Academia Broker”, două evenimente ce au adus în atenţia publicului importanţa educaţiei financiare şi noţiuni despre piaţa de capital şi investiţia la bursă. Primul eveniment a avut loc miercuri, 19 martie, în cadrul Universităţii Babeş Bolyai, unde aproximativ 300 de studenţi au avut şansa să participe la prezentări susţinute de profesionişti în domeniu şi să discute cu speakeri din cadrul SSIF Broker, Bursa de Valori Bucureşti şi Universitatea Babeş Bolyai. Studenţii prezenţi în sală au învăţat noţiuni despre piaţa de capital şi investiţii, au aflat poveşti din experienţa personală a speakerilor, au testat platforma de tranzacţionare a SSIF Broker. Un interes ridicat a fost manifestat pentru programul de internship pe care SSIF Broker îl pune la dispoziţie, mulţi studenţi fiind atraşi de o carieră în domeniul pieţei de capital. „Evenimentele organizate la Cluj în cadrul proiectului Academia Broker au reflectat cele două direcţii pe care le urmărim: atragerea tinerilor studenţi spre o carieră în piaţă de capital şi educarea potenţialilor investitori. Ne bucură susţinerea oferită de Universitatea Babeş - Bolyai şi sprijinul Bursei de Valori Bucureşti. Mai mult, prezenţa domnului Sobolewski a fost un semnal extrem de pozitiv şi suntem convinşi că parteneriatul nostru va fi benefic şi fructuos, în sensul dezvoltării pieţei de capital româneşti“, a declarat Grigore Chiş, director general SSIF Broker. Joi, 20 martie, „Academia Broker” a continuat cu organizarea primei conferinţe dedicate potenţialilor investitori. Speakeri de top, precum Grigore Chiş, directorul general al SSIF Broker, Eusebiu Burcaş, trainer cu peste 15 ani de experienţă în domeniul financiar, Andrei Rădulescu, senior analist la SSIF Broker, au captat audienţa cu prezentări interesante. Invitatul de onoare al acestui eveniment a fost Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti. În cadrul evenimentului, Ludwik Sobolewski le-a vorbit participanţilor despre importanţa educaţiei bursiere, despre piaţa financiară din România, în contextul reperelor internaţionale actuale, dar şi despre reformele pe care şi le-a asumat la Bursa de Valori Bucureşti. Cei peste 200 de potenţiali investitori pe bursă aflaţi în sala au urmărit cu mare interes discursul captivant al domnului Sobolewski, care a fost deopotrivă realist şi vizionar. Proiectul “Academia Broker” se desfăşoară în parteneriat şi cu sprijinul celor mai importante universităţi din ţară şi facultăţi de profil, în vederea organizării de conferinţe şi întâlniri de networking cu studenţi şi potenţiali investitori, evenimente ce vor contribui la aprofundarea cunoştinţelor în domeniul bursier şi continuarea profesiei în domeniul financiar.

Despre SSIF Broker SA

SSIF Broker SA este membru fondator al Bursei de Valori Bucureşti şi al SIBEX–Sibiu Stock Exchange, acţionar la Depozitarul Central S.A. Bucureşti, Casa Română de Compensaţie, Casa de Compensaţie Bucureşti, Fondul de Compensare al Investitorilor. SSIF Broker SA funcţionează pe baza deciziei de reautorizare a CNVM nr. 3097 -3098/10.09.2003, a autorizaţiei de negociere în

Bursă nr. D8/19.04.1995 şi a atestatului CNVM nr. 457/27.06.2006 (numarul în registrul CNVM: PJR01SSIF/12007). Veritabil pionier în promovarea pieţei de capital, SSIF Broker S.A. s-a implicat în listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unora dintre cele mai prestigioase societăţi din România, şi a cotat 11 dintre cele 12 societăţi listate iniţial la BVB, pregătind şi introducând la tranzacţionare un număr de 45 societăţi printre care se numară Antibiotice Iaşi, Azomureş Târgu-Mureş, Terapia Cluj-Napoca, Artrom Slatina, Astra Vagoane Arad şi altele. În anul 2005, SSIF Broker SA a devenit prima şi până în prezent singura societate de investiţii financiare listată la Bursa de Valori Bucureşti, la categoria I. SSIF Broker SA Cluj-Napoca are în prezent mai mult de 12.000 de acţionari persoane fizice şi juridice. Cel mai important acţionar persoană juridică este SIF Muntenia, cu o deţinere de peste 12% din capitalul social. Capitalul social subscris şi integral vărsat este în prezent de 84.670.466,75 lei. SSIF Broker SA este o societate înfiinţată cu capital privat integral românesc. De la înfiinţare şi până în prezent nici un acţionar nu a deţinut controlul asupra societăţii; prin actul constitutiv se prevede că nici un acţionar nu poate să deţină mai mult de 15% din capitalul social al SSIF Broker SA. Din punct de vedere al valorii tranzacţiilor efectuate atât în numele clienţilor căt şi în nume propriu, la Bursa de Valori Bucureşti, SSIF Broker SA s-a situat în permanenţă între primele societăţi de intermediere a tranzacţiilor cu valori mobiliare din ţară. În ceea ce priveşte tranzacţionarea instrumentelor financiare derivate la Bursa Sibex, SSIF Broker SA s-a situat de asemenea în permanenţă pe primele locuri. SSIF Broker S.A. are în prezent o sucursală în Bucureşti şi mai multe agenţii în ţară, care răspund necesităţilor clienţilor societăţii facilitând relaţia de afaceri cu aceştia


50

coaching

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Industriile creative motorul economiei clujene

Eusebiu Burcaș, unul dintre cei mai apreciați consultanți și traineri financiari din România, consideră că, în acest moment, țara noastră trebuie să identifice, regional, care sunt motoarele de creștere economică. De asemenea, consultantul financiar consideră că măsurile economice populiste luate în acest an electoral nu se vor concentra pe creșterea economică și, mai mult, rezultatele pe termen lung, cu siguranță, nu vor fi cele dorite. de Codrin PÂRCĂLAB Care sunt previziunile dumneavoastră în legătură cu situația economiei globale în 2014? Există două curente care se bat cap în cap. Este vehiculat peste tot, în mass-media de peste ocean, un nou val de criză din cauza încetinirii ritmului de creștere a Chinei. Sunt niște factori care pun sub semnul întrebării evoluția economică pozitivă înregistrată în ultima perioadă. Eu, personal, sunt sceptic în fața acestui scenariu, consider că și economia și guvernele și-au învățat lecțiile din precedenta criză economică mondială și au balansat niște măsuri importante în ceea ce privește trendul pozitiv al economiei. Personal sunt optimist, văd 2014 ca un an bun, și cred că lucrurile se

vor duce în direcția bună, evident nu exclud apariția unor noi episoade de genul Greciei. Care sunt previziunile dumneavoastră în legătură cu situația economiei românești în 2014? În primul rând este an electoral, guvernanții vor face tot felul de lucruri, inclusiv economice, pentru a-și asigura niște voturi în plus și cu părere de rău nu cred că se vor concentra pe creșterea economică pe care cu toți așteptăm să o avem. Când vine vorba de un pronostic economic în ceea ce privește România în 2014, aș spune mai degrabă stagnare decât de creștere economică. Nu sunt prea multe lucruri


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care să mă îndemne să spun că lucrurile vor avea un trend ascendent. Legat de anul electoral de care ați pomenit și dumneavoastră mai devreme, ce efecte vor avea asupra economiei măsurile economice de care vorbeați? Teoretic și practic, pe termen scurt, ele nu afectează negativ, măsurile acestea sunt dimensionate în ideea de a crește consumul, în virtutea unei teorii economice este benefic pentru creșterea economică în general. În schimb, rezultatele pe termen lung, cu siguranță nu vor fi cele dorite. Să ne uităm ce s-a întâmplat în ultimele zile cu plata creditelor, o ciudățenie din punctul meu de vedere, niște artificii puțin întâlnite și în teoria economică și în practică. Necunoscând efectele acestor artificii pe termen lung vom avea alte polițe de plătit în anii următori din cauza acestor inițiative pur speculative de a obține niște voturi. Putem spune că românii nu au o educație financiară? Eu susțin acest lucru, românii nu au o educație financiară și au o reală problemă în acest sens. Extinzând discuția, românii nu au bazele educației economice rudimentare care să le asigure înțelegerea fenomenelor macro- și microeconomice. Sunt niște lucruri fundamentale pe care oamenii ar trebui să le înțeleagă, cum ar fi gestionarea bugetelor personale, modul în care pot să își administreze banii, cum să investească și unde se pot plasa banii. Unde ar trebui să investim, în general, și mai apoi, în particular, anul acesta? Există un număr finit de zone unde românii pot să-și plaseze banii. În accepțiunea noastră există patru zone majore în care oamenii pot să își plaseze surplusul. Primul ar fi plasamentul în depozite bancare, tot ceea ce ține de cash sau asigurări de viață al căror scop principal este să protejeze sumele de bani și nu să aducă un câștig foarte mare. O altă zonă predilectă pentru români este plasarea surplusului de bani în afaceri proprii, respectiv în zona antreprenorială. De asemenea, românii pot investi într-o altă zonă care a trezit, la un moment dat, un apetit foarte mare în rândul conaționalilor, și vorbesc aici despre plasamentele în zona imobiliară, în special în zonele rezidențiale. Această zonă, chiar dacă a fost afectată de criză, rămâne un plasament important oriunde în lume și, cu siguranță, aceasta va avea un trend ascendent și în România, în perioada următoare. Cred că în anii următori va fi la modă plasamentul în terenuri agricole pentru că România are o suprafață agricolă foarte mare, ocupând locul cinci în Europa ca suprafață de teren arabil. Consider că este momentul de începere a creșterii susținute în zona prețurilor terenurilor agricole deoarece, în acest moment, prețurile se cifrează în jurul valorii de la 3000 de euro pe hectar în condițiile în care în Europa prețurile se ridică până la 8000 de euro pentru aceeași suprafață de teren. Cea de-a patra zonă de plasament este cea de titluri, acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții, care în ultimii 2-3 ani au avut o creștere susținută. Sunt niște zone pe care oamenii, din păcate, din cauza lipsei educației financiare, așa cum am precizat mai sus, nu investesc, dar care ar putea asigura o creștere economică validă pe termen lung. Care credeți că este cea mai sigură investiție pentru anii următori? Investiția sigură este o utopie, fiecare investiție aduce și un nivel de risc. Din perspectiva mea nu există investiții sigure. Cele mai sigure investiții aduc randamentul cel mai mic și așa ne întoarcem la plasamentele bancare.

coaching Când credeți că vom ieși, cu adevărat, din criză? Ceea ce trăim în momentul de față devine o stare de normalitate în care noi trebuie să ne obișnuim. Ce s-a întâmplat în 2008, acel boom economic nejustificat, acea bulă a fost, de fapt, o criză, în sens pozitiv. Aceste cicluri economice care aveau o frecvență undeva de 10-12 ani, se restrâng în timp și viteza ciclului economic va ajunge undeva la 5-7 ani. Care este rețeta de economisire pe care o recomandați? Nu este una din rețetele proprii, am învățat-o și eu, dar una dintre puținele care dau rezultate și care pusă în practică funcționeză, este de a întelege că primul pas este să economisim înainte de a cheltui banii. Nu din venituri cheltuiesc și ce rămâne economisesc, ci am venituri, economisesc și pe urmă cheltuiesc. Economisiți 10% din toate veniturile pe care le aveți, astfel veți avea un fond de economisire, iar la un moment dat acești bani se vor transforma într-un fond de investiții. Noi economisim din două motive, în primul rând pentru a putea investi sau pentru a ne crea un fond de urgență. Mai există o nuanță, aceea în care oamenii economisesc pentru un scop clar, pentru achiziționarea unor produse cu valoare mare. Ce sfaturi aveți pentru antreprenori și, în special, pentru tinerii antreprenori? Antreprenoriatul este noua modă, eu sunt mai precaut și consider că nu toată lumea este făcută să fie antreprenor. Primul sfat ar fi să învățați despre antreprenoriat ori muncind în altă parte ori prin cursuri dedicate, cumulând experiență pentru a ști de ce să vă feriți când voi veți ajunge în ipostaza de a conduce o companie. Al doilea sfat: în antreprenoriat trebuie să înțelegi cum să oferi valoare pe piață. Prima dată trebuie să vezi ce poți oferi pieței ca mai apoi piața să te recompenseze pentru ceea ce faci. Al treilea sfat, la care eu țin foarte mult, este să vă țineți ochii pe cashflow, modul în care banii circulă în companie sunt principala cauză pentru care business-urile mor în prima parte a activității. Ce nu funcționează în România din punct de vedere economic? Dacă ne uităm la România, se observă o polarizare foarte puternică între companiile mici și cele mari. Nu există acea pătură de mijloc, firme de 90-100 de angajați care peste tot în lume sunt motorul de funcționare a economiei, în România nu există acea cale de mijloc, ci există micro-întreprinderi ori companii gigant. Dacă ne uităm la România, aproximativ 3000 de companii din cele peste 700.000 înregistrate fac peste 80% din PIB, iar acest lucru este, cu adevărat, o problemă, pentru că acestea nu sunt, de fapt, companii românești. Asta înseamnă că antreprenoriatul românesc zace undeva la 5-8 angajați și asta nu cred că poate constitui un motor de creștere economică. Mineritul ar fi benefic pentru economia românească? Povestea cu Roșia Montană și gazele de șist sunt povești manipulate și evit aceste discuții. Strict legat de discuție, ar trebui să exploatăm pe cont propriu, deși nu cred că avem nevoie de acele resurse. În băncile din România sunt mai mult de 200 miliarde de lei care zac fară niciun beneficiu. Ce industrie ar trebui să fie motorul economiei românești? Motorul poate fi identificat în funcție de zonă. La Cluj, de exemplu, industria creativă ar putea îndeplini acest rol. Nu cred într-o locomotivă națională, ci cred într-o locomotivă adaptată regional pentru fiecare zonă în parte, specifică locului.

51


52

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Casa Expo, târg de promovare cu expunere

națională pentru profesioniștii din domeniu Centrul de Afaceri și Expoziții „Mircea Cancicov” din Bacău, cel mai bine poziționat și flexibil spațiu expozițional din Moldova, vă invită la „CASA EXPO”, târg adresat producătorilor, importatorilor și distribuitorilor en-gros și en-detail de produse destinate amenajării și decorării locuințelor, care au ocazia ideală pentru a se întâlni cu clientela lor națională.

Spațiul generos și condițiile de contractare permit expozanților să-și prezinte oferta adaptată conform oricăror solicitări de suprafață și prezentare, în funcție de interesul lor punctual, de la promovarea produselor până la vânzare. Desfășurat pe parcursul a patru zile și într-o perioadă care coincide cu perioada alocată construcțiilor și renovărilor, Casa Expo vizează aducerea în același loc a profesioniștilor din domeniu, care au șansa să-și prezinte oferta unei clientele naționale. Organizatorii, cu experiență europeană în derularea unor astfel de manifestări, își propun să facă din CASA EXPO un loc al eleganței, o expoziție de stil și tendințe în domeniul amenajării și decorării locuințelor, unde miile de vizitatori se așteaptă să găsească idei noi, produse variate, adaptate unor categorii diferite de buget. Confortul locului de desfășurare, vizibilitatea și notorieteatea spațiului, intrarea liberă și accesibilitatea inclusiv cu mijloacele de transport în comun sunt câteva din ingredientele necesare unui eveniment ce-și dorește să genereze câștiguri pentru toți participanții, expozanți și vizitatori. Cum ne mobilăm casa? Ce stil ni se potrivește? Ce e nou și ce se poartă? Care sunt cei mai buni furnizori din domeniu la care putem apela cu încredere acum? Toate acestea își vor găsi răspunsul la CASA EXPO, eveniment de primă clasă în regiunea de Est a României. Din perspectiva locului de desfășurare, organizatorii subliniază că evenimentul vizează o clientelă națională, prin

prisma faptului că are loc la întretăierea unor căi de comunicație care fac legătura între Ardeal și Moldova (Brașov – Bacău – Iași), respectiv zona de sud și nordul Moldovei (București - Suceava). Mediatizarea intensivă a evenimentului face din CASA EXPO o prezență vizibilă pe plan național, fiind vizați vizitatori și potențiali clienți din toate județele din zonă. Informațiile către aceștia sunt distribuite prin multiple mijloace de comunicare: TV locale, regionale și naționale, presă business, posturi radio naționale, panouri stradale amplasate în punctele de trafic, invitații directe, buletine de stiri etc. Evenimentul este conceput astfel încât expozanții participanți să își sporească notorietatea și să-și crească vânzările, făcând în același timp economii în eforturile lor de a ajunge la clienții din regiune. Dintre categoriile de produse expuse, menționăm: mobilă clasică și modernă, obiecte de mobilier și mobilier de grădină, amenajări interioare și exterioare, decorațiuni de interior, textile de casă, obiecte decorative, obiecte și aparatură de uz casnic, echipamente de protecție și pază, gadgeturi, peisagistică, construcții și case din lemn. Nu în ultimul rând, multifuncționalitatea spațiului permite fiecărui expozant să realizeze propriile evenimente, prin care să se adreseze punctual publicului vizat și să promoveze produsul sau linia de produse pe care le dorește evidențiate. În acest sens, organizatorii pun la dispoziția celor interesați toată infrastructura necesară. Website oficial al evenimentului, www.casaexpo.ro


industrie

Continental Sibiu investeşte în educaţie şi dezvoltare WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

53

de Cristiana FOTA

Continental Automotive Systems Sibiu, subsidiară a corporaţiei Continental, unul dintre furnizorii de top din industria automotive, continuă să investească şi anul acesta în echiparea laboratoarelor din cadrul Facultății de Inginerie din Sibiu. În paralel, compania germană planifică pentru următorii ani o extindere importantă la Sibiu, cu impact puternic în domeniul angajărilor. Valoarea investiției făcută în luna martie pentru Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) ajunge la 35.000 de euro. Conti-Inginerie este al treilea laborator de cercetare pe care compania îl deschide în cadrul Facultăţii de Inginerie, colaborarea cu ULBS fiind extrem de strânsă încă din anul 2003, când Continental a venit la Sibiu. “Suntem la cota numărul trei, este al treilea laborator pe care îl deschidem la Sibiu. Primele două sunt orientate către zona de software development, cel pe care l-am inaugurat acum este destinat studenţilor care studiază electronică. Nu aş vrea să promit foarte multe, dar eu cred că o să ne mai vedem odată anul acesta pentru un al patrulea pas, un al patrulea laborator, care sper să fie către cea de-a patra zonă pe care o avem în Centrul de Cercetare şi Dezvoltare - zona de mecanică”, a declarat Liviu Bălan, coordonatorul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Continental. Investiţia Continental în dezvoltarea cercetării la Facultatea de Inginerie din Sibiu a ajuns la aproximativ 300 de mii de euro, iar o mare parte din absolvenţii de la Sibiu au devenit angajaţi ai companiei. “Rezultatele pot fi văzute dacă ne uităm la numărul de ingineri din locația noastră veniți din cadrul ULBS, în procent de 60% în acest moment. Cu facilitățile high-tech ale laboratoarelor Continental din cadrul Universității și cu programele studențești pregătite prin cursuri specializate, internship-uri și proiecte de diplomă, oferim studenților variate posibilități de a-și dezvolta abilitățile. De asemenea, o să continuăm să jucăm un rol activ în cadrul Universității și să vedem în ULBS un partener strategic pentru viitor”, a declarat Oswald Kolb, director general al Continental Automotive Systems Sibiu. Ceremonia de inaugurare a noului laborator a coincis cu organizarea unei întâlniri între reprezentanții Universității, reprezentanții companiei și cei ai studenților de la profilele Calculatoare, Tehnologia Informaţiei şi Electronică Aplicată. La Continental Sibiu se dezvoltă și se produc echipamente electronice pentru industria auto. Mai mult de 2700 angajați, dintre care peste 760 de ingineri formaţi la Sibiu, lucrează atât în producție cât și în centrul de cercetare și dezvoltare.

Continental continuă extinderea în 2014

Investiţia în educaţie se face în paralel cu planurile de dezvoltare ale Continental. Compania germană anunţă extinderea în Zona Industrială Vest din Sibiu cu un "impact putenic pe partea de angajare". În următorii trei ani, fabrica Continental Sibiu ar putea depăşi cifra de 4000 de

angajaţi. Proiectele fabricii de la Sibiu sunt deja în lucru, compania având programat pentru 2014 şi 2015 deschiderea unei noi hale de producţie şi extinderea Centrului de Cercetare şi Dezvoltare. "În zona de Vest a oraşului sunt deja două clădiri începute, în construţie. Va avea impact această extindere pe următorii trei ani. Extinderea va continua cu un impact puternic în partea de angajare în următorii ani.(...) Vom vedea exact cât de repede vom demara, probabil vom ajunge ca şi locaţie Continental peste 4000 de angajaţi", a declarat Lăcrămioara Dărăban, manager Resurse Umane Continental Automotive Systems Sibiu. Noua hală de producţie va fi funcţională în a doua parte a anului 2015, iar clădirea destinată cercetării, zonă pentru care se vor face angajări în perioada următoare, va fi inaugurată în luna octombrie. Pentru atragerea tinerilor interesaţi să lucreze în domeniu, compania a lansat un program de internship, pe care îl pot accesa studenţii din toată ţara.

Continental în cifre

Cu o cifră de afaceri de 33,3 miliarde de euro în 2013, Continental se numără printre cei mai importanţi furnizori pentru industria auto la nivel mondial. Pentru Continental lucrează în prezent peste 178.000 de angajaţi în 49 de ţări. Până la sfârşitul anului 2012, Continental a investit peste 700 de milioane de euro în activită��ile din România. Toate cele 5 divizii Continental sunt reprezentate în România. Continental deţine șapte unităţi de producţie și trei centre de cercetare şi dezvoltare în Timişoara, Sibiu, Carei, Nadab, Brașov şi Iaşi. Continental este partener al unui joint-venture în Slatina şi al unui centru de distribuţie al anvelopelor pentru Europa de Est, în Săcălaz. Continental avea, la finalul anului 2012, circa 12.000 de angajaţi în România.


Aradul, primul pe ruta „agRO-Itinerarii” WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

eveniment

55

de Liliana BRAD

Camera de Comerț Italiană pentru România împreună cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad au organizat primul seminar din ciclul „agRO-Itinerarii”. Au participat firme românești și italiene din județele Arad, Timiș și Bihor. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene, de implicarea reprezentanţilor instituţiilor cu putere decizională în ceea ce priveşte sectorul agricol, dar şi de o asistenţă numeroasă din partea agricultorilor români şi italieni. Adela Cristea, reprezentant al Camerei de Comerț Italiană pentru România în vestul țării, spune că acesta este un proiect important și a fost o necesitate pentru agricultori. La nivel național, 25% din toate suprafețele agricole deținute de cetățenii străini aparțin italienilor, iar la nivel zoonal, procentul ajunge la 40%. „Nu poți să faci o agricultură performantă, decât dacă ai o anumită suprafață”, a explicat Adela Cristea. Investitorii italieni din agricultura din vestul României au ales să cumpere terenuri agricole pe care să le exploateze, să producă utilaje agricole performante, dar nu au omis nici sectorul zootehnic.

Mai scumpe în România ca în Italia

„Camera de Comerț Italiană pentru România își urmează propriul scop destinat informării firmelor din sectorul agricol cu privire la ultimele noutăți de natură tehnică, juridică și în materie de know-how, inclusiv prin contribuția partenerilor săi pentru domeniul agricol, Maschio Gaspardo, Banca Italo Romena și Biroul de Avocatură Tonucci&Partners, ce își desfășoară activitatea cu succes de mai mulți ani în România. Intervenția instituțiilor reprezintă o parte fundamentală a evenimentelor Camerei de Comerț Italiană pentru România, menită să dezvolte un dialog cu operatorii de profil”, a declarat Adrian Dimache, secretar general al Camerei italiene. În România produsele agricole sunt ieftine, pentru că terenurile sunt fertile, însă produsele alimentare au ajuns să fie printre cele mai scumpe din Europa. Adela Cristea a explicat de ce se întâmplă acest lucru. „Procesarea produselor agricole este o problemă cu care se confruntă investitorii din agricultura românească. Acesta este unul dintre motivele pentru care avem alimente scumpe. Producția agricolă din România este trimisă în Italia, pentru a fi prelucrată. Acest lucru înseamnă costuri logistice plătite de două ori, taxe mai mari ca în România, forță de muncă plătită mai scump ca în țara noastră. Așa ajunge produsul finit să fie mai scump în România decât în Italia”, a arătat Adela Cristea. Concluzia a fost că soluția optimă pentru agricultură ar fi atragerea investițiilor italiene în industria de procesare.

O soluție italiană

Printre temele în dezbatere s-au numărat sistemul de plăți prevăzute de PAC și de statul român și garanțiile disponibile pentru creditele în sectoarele agricol și zootehnic. S-a discutat, cu precădere, despre prima versiune a PNDR elaborat

de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Investitorii au aflat despre SACE, o agenție guvernamentală a Italiei pentru garantarea creditelor. Adela Cristea spune că SACE este o soluție bună găsită de Italia pentru a-și încuraja investițiile. SACE îi ajută pe investitori, prin garantarea creditelor. Astfel, garantează 80% din credite pentru societăți comerciale italiene care investesc în străinătate. SACE poate fi o soluție și pentru firmele românești, garantând 80% din credite în condițiile în care se achiziționează produse sau tehnologie de la firme italiene. Anul trecut, SACE au acordat garanții pentru 42 de miliarde de euro, în timp ce PIB-ul României, pentru comparație, se ridică la 140 de miliarde de euro. Per ansamblu, primul seminar a fost o reușită. „Aradul este unul dintre judeţele cu tradiţie în ceea ce priveşte agricultura, iar zona de vest a României s-a consacrat în Europa ca un punct de atracţie pentru investitori străini care îşi „însămânţează” finanţele pe pământ românesc, iar sondajele arată că „producţia” investiţiei este foarte profitabilă. Îmi exprim dorinţa de a continua cooperarea cu Camera de Comerț Italiană pentru România şi pe alte domenii menite să contribuie la intensificarea colaborării între mediile de afaceri din cele două ţări”, a declarat Gheorghe Seculici, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad. „Am preluat informații de la firmele prezente și vom încerca să le stabilim contacte și parteneriate cu societăți comerciale interesate pe acest segment de afaceri. În Italia vom prezenta la o serie de evenimente posibilitățile de afaceri din România, pentru a-i atrage pe cei din industria de procesare spre România”, a declarat Adela Cristea, reprezentant al Camerei de Comerț Italiană pentru România în vestul țării. În perioada următoare, Camera italiană va organiza la Arad seminarul „SPRE Feed-in-tariff ”, dedicat aprofundării sistemului de autorizații necesare pentru realizarea, racordarea și acreditarea instalațiilor mici cu biomasă, biogaz și fotovoltaice. Evenimentul va avea loc în cadrul târgului ENREG ENERGIA REGENERABILĂ®, unul dintre cele mai importante târguri dedicate sectorului energiei regenerabile din România, organizat în perioada 9-11 aprilie la ExpoArad.


dezvoltare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ARL Cluj și Serbis pornesc construcția Parcului Industrial Bistrița Sud

57

(A.B.)

Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări (ARL) Cluj, făcând parte din grupul austriac Strabag, a demarat, în asociere cu firma Serbis din Bistriţa, lucrările de construcţie a Parcului Industrial Bistriţa Sud, investiţie în valoare totală de cca. 8 milioane de euro. Lucrările se vor încheia în 29 septembrie 2015. Contractul de execuţie a lucrărilor a fost semnat la finalul lunii martie, între Primăria Bistriţa şi reprezentanţii ARL şi Serbis, durata lucrărilor fiind de 12 luni. Din partea ARL Cluj, la evenimentul cu presa organizat pe terenul viitoarei platforme industriale, a participat directorul general Dan Mihancea. „Amplasamentul pe care se vor executa lucrările cuprinse în cadrul proiectului Parc Industrial Bistriţa Sud a fost predat astăzi constructorilor. Pe o suprafaţă de circa 30 de hectare, se doreşte, prin acest proiect, dezvoltarea economică a localităţii, creşterea nivelului de trai şi crearea de noi locuri de muncă”, a declarat, la eveniment, Ovidiu Teodor Creţu, primarul municipiului Bistriţa.

Investiție de 8 milioane de euro

Proiectul “Parc Industrial Bistriţa Sud” a primit finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 4 – “Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local”, Domeniul de intervenţie 4.1 – “Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală”. Valoarea totală a proiectului este de peste 35 milioane de lei (aproximativ 8 milioane de euro), iar perioada de implementare este 30.01.2013-29.09.2015. Amplasamentul parcului este situat în extravilanul municipiului Bistriţa, în imediata apropiere a DN 17, direcţia Bistriţa - Cluj-Napoca. Lucrările propriu-zise constau în amenajarea suprafeţei de circa 30 de hectare a Parcului Industrial Bistriţa Sud, prin lucrări pentru pregătirea amplasamentului, devieri de reţele de utilităţi, drenaje, asigurarea cu utilităţile necesare, construirea infrastructurii rutiere din interiorul structurii de afaceri şi a drumului de acces către aceasta, iluminat public, parcări publice, crearea utilităţilor de bază aferente structurii de afaceri (sistem de canalizare, staţie de transformare şi posturi de transformare a energiei electrice). Reprezentanţii primăriei Bistriţa spun că, odată finalizat, parcul industrial va atrage investitori, care vor genera pe termen mediu, până în 2015, cel puţin 200 de noi locuri de muncă.

Un prim investitor din Turcia

Viceprimarul liberal al Bistriței, Ioan Peteleu, unul dintre susținătorii încă de la începuturi ai proiectului parcului industrial, spune că deja există cereri pentru închirierea spațiilor destinate întreprinderilor. Printre ele, se numără și o firmă din Turcia. Fabrica pe care ar urma să o amplaseze turcii în Parcul Industrial Bistrița-Sud va avea ca principal obiect de activitate prelucrarea rebuturilor din lemn și transformarea lor în materiale de construcție. Investitorii străini au purtat deja discuții cu administratorii Parcului Industrial Bistrița-Sud pentru a afla care ar fi avantajele situării lor în Bistrița-Năsăud. “Am discutat cu un grup de investitori din Turcia, care studiază variante de a-și dezvolta noi unități de producție în România și locația din Bistrița a

prezentat un interes deosebit pentru ei”, a precizat Ioan Peteleu. Potrivit reprezentanților municipalității, primele cereri pentru suprafețe în Parcul Industrial Bistrița-Sud s-au depus încă din luna decembrie 2013. “Firmele așteaptă finalizarea lucrărilor pentru a-și pune acolo unitățile de producție. Vom vedea dacă putem, ca în paralel cu lucrările pentru organizarea Parcului Industrial Bistrița-Sud, să se dea autorizații de construire și pentru acele unități de producție. Trebuie să vedem, fiind o organizare de șantier dacă se poate, astfel încât la finalizarea lucrărilor să avem și fabricile funcționale, ar fi ideal”, a mai adăugat viceprimarul.

Despre ARL Cluj

Compania ARL Cluj a realizat, în 2012, o cifră de afaceri de peste 135,8 milioane de lei (30,6 milioane de euro), un profit net de circa 9,5 milioane de lei (2,1 milioane de euro), cu un număr mediu de 307 angajaţi, conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice. Compania a fost înfiinţată în anul 1997 prin restructurarea Administraţiei Naţionale a Drumurilor - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, fiind preluată în anul 2007 de către grupul austriac Strabag AG pentru 5,2 milioane de euro. Grupul austriac Strabag a construit mai multe tronsoane de autostradă între Deva şi Sibiu, finalizează în acest an drumul național între Târgu Mureș și Sărata (lângă Bistrița), a realizat cel mai înalt turn de birouri din România, Sky Tower, a efectuat și multe alte lucrări în Transilvania, chiar și în Bistrița. Grupul a încheiat anul 2013 cu afaceri de 322 de milioane de euro pe piaţa locală.

Despre Serbis

Compania Serbis din Bistriţa a realizat, în 2012, o cifră de afaceri de aproximativ 5,3 milioane de lei (1,2 milioane de euro), cu un număr mediu de 49 de angajaţi, conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice. Compania a fost înfiinţată în anul 1992 la Bistriţa, ca societate familială cu trei acţionari, administrator unic fiind Liviu Mihail Naghiu. Compania se ocupă cu proiectarea şi execuţia de sisteme de distribuţie şi instalaţii de utilizare gaze naturale. Domeniul de activitate este proiectare şi execuţie instalaţii electrice, sanitare, de gaze naturale, termice şi de climatizare, inclusiv reţele şi execuţie lucrări de construcţii civile.


Primul transplant de ligament, la Spitalul Militar din Timişoara

58

sănătate

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Spitalul Militar din Timişoara este singurul din ţară de acest tip, în afara Spitalelor Foişor și Colentina din Bucureşti, acreditat să efectueze prelevare și transplant de ţesut osos și tendinos. Costurile unei astfel de proceduri sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, după ce conducerea Clinicii de Ortopedie – Traumatologie a intrat în Programul Naţional de Transplant. de Laura M. BONDRILĂ

Prima intervenţie de acest gen realizată la Timişoara, după acreditarea clinicii, a avut loc la începutul lunii martie 2014, în 4 martie mai precis. Un tânăr în vârstă de 29 de ani din Timişoara şi-a recăpătat şansa de a practica sport de performanţă, după un transplant de ligamente. Pacientul a mai suferit o operaţie la genunchi, însă ligamentele au cedat din nou, astfel că singura variantă era transplantul. De această dată, însă, medicii de la Clinica de Ortopedie – Traumatologie din cadrul Spitalului Militar Timişoara au utilizat grefon de la Banca de Ţesuturi din București ca să reconstruiască ligamentele. Intervenţia chirurgicală a fost efectuată de către o echipă condusă de către şeful secţiei, medicul primar ortoped Fabian Romulus Tatu. Ziua de 4 martie a marcat încă o premieră pentru clinica timişoreană. În aceeaşi zi, medicii au realizat o prelevare de os de la un donator viu, clinica fiind acreditată şi pentru acest tip de intervenţie. Potrivit dr. Andrei Nica, “Spitalul Militar timişorean poate realiza prelevări de os de la un pacient viu şi vorbim aici în special despre capetele femurale care, la coxartroză, practic erau aruncate la coş. În funcţie de mărimea şi de stocul osos care există acum nu se mai întâmplă aşa ceva, ele sunt prelevate, sunt stocate, sunt procesate, apoi carantinate pe o perioadă de cinci ani şi folosite atunci când este nevoie, în distrucţiile osoase tip revizie de proteză, tip patologie tumorală osoasă şi așa mai departe”.

Fonduri insuficiente

Aproximativ 100 de pacienţi ar avea nevoie de transplant de ligament pe an, numai în oraşul de pe Bega. Reprezentanţii Spitalului Militar speră că unitatea medicală să primească finanţare, o dată cu intrarea în Programul Naţional de

Transplant, în primăvara acestui an. ”Din moment ce vom fi finanţaţi să facem acest tip de intervenţie, să putem transporta de la Bucureşti la bancă, aici, grefoane vom putea face şi intervenţiile primare, deci ca primă intervenţie să folosim ţesuturi, să nu mai fie nevoie să mutăm dintr-o parte în alta la bolnav”, a declarat Fabian Tatu, şeful Secţiei de Ortopedie a Spitalului Militar din Timişoara. Pe de altă parte, medicii bucureşteni recunosc că banii alocaţi pentru unitatea timişoreană sunt insuficienţi. Potrivit responsabililor de la Banca de Ţesuturi a Spitalului Colentina, ”deocamdată, bani (pentru Timişoara – n.r.) au fost alocaţi, dar foarte puţini şi insuficienţi, practic. Să sperăm că pe trimestrele celelalte, respectiv trei şi patru, vor veni fonduri, probabil de la Agenţia Naţională de Transplant”. Spitalul Militar din Timişoara a primit, în vara anului trecut, acreditare pe o perioadă de cinci ani pentru a realiza transplant de ligament.

Prima anestezie cu eter din ţară

Spitalul Militar din Timişoara nu este o unitate medicală oarecare, ci este încărcată de istorie şi premiere naţionale absolute. Potrivit documentelor vremii, la acest spital s-a efectuat prima anestezie cu eter de pe actualul teritoriu al României. Ziarul “Temesvarer Wochenblatt” a consemnat acest lucru în 13 februarie 1847. Medicii chirurgi Mathyus Musil şi Joseph Siehs au folosit eter sulfuric la o operaţie de amputare a coapsei unui pacient. Acest lucru a avut loc la data de 5 februarie 1847. Aparatul de inhalat eter a fost confecţionat pe loc de medicii militari şi era inspirat din schiţele apărute în revista “London Illustrate Gazette”.


Cel mai mare complex privat de servicii sociale în Lugoj WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

sănătate

59

În judeţul Timiş urmează să fie construit cel mai mare complex de servicii sociale şi medicale gratuite din România, după ce o fundaţie americană a anunţat că se pregăteşte să investească peste 26 de milioane de dolari în acest proiect. Facilitatea va fi ridicată în municipiul Lugoj. de Laura M. BONDRILĂ Un grup de americani se pregăteşte să investeasă 26,6 de milioane de dolari la Lugoj. Investiţia va fi realizată de Fundaţia Bashford şi va reprezenta cel mai mare complex de servicii sociale private din România. „Fundaţia Bashford s-a angajat să aibă grijă de oamenii săraci, fără adăpost şi nevoiaşi, femei, copii, vârstnici, prin asigurarea în primul rând a necesităţilor fizice: hrană, îmbrăcăminte, adăpost, dar şi a suportului mental, prin consiliere şi îngrijire. Este, practic, un angajament de schimbare a vieţii pentru totdeauna, iar fundaţia ajută spre a se face aceşti primi paşi”, a declarat primarul municipiului Lugoj, Francisc Boldea. Linda Bashford Vaughan, directorul executiv al fundației, consideră că toată lumea ar trebui să se mobilizeze pentru a-i ajuta pe cei năpăstuiţi. ”Pe viitor va trebui să ne unim eforturile pentru a oferi împreună ajutor celor defavorizaţi”, a spus Linda Bashford Vaughan.

Asistenţă medicală gratuită

Complexul social va fi dotat cu o clădire multifuncţională pentru birouri, recepţie, spaţii de cazare pentru 50 de persoane, sală de mese, sală de conferinţe pentru 100 de persoane, o clinică medicală (cu specializările: medicină generală, interne, stomatologie, psihologie, psihiatrie, maternitate), un centru de recuperare pentru persoanele care au suferit diferite traume sau care sunt suferinde de anumite boli pentru care este necesară recuperarea fizică, dar va asigura, totodată, în premieră pentru zona de est a judeţului Timiş, atât asistenţă medicală gratuită pentru persoanele defavorizate, cât şi medicaţia aferentă, necesară fiecărui pacient. Centrul va mai cuprinde: şase unităţi de cazare pentru familii cu cinci copii, un camping pentru elevi (15 căsuţe), o clădire dormitor pentru oamenii străzii, o clădire pentru dezintoxicare şi dezalcoolizare, un cămin de bătrâni (50 de locuri), o capelă, staţie radio-tv, un magazin cu circuit închis, zece locuinţe pentru angajaţii permanenţi, două unităţi de cazare pentru lucrătorii ocazionali (100 de persoane), o sală de sport şi bazine de înot (acoperit şi descoperit), terenuri de fotbal, tenis, baschet şi golf, herghelie cu centru de echitaţie, gospodărie de apă, staţie pentru epurarea apelor uzate etc. În cadrul complexului vor mai fi create ateliere de mică producţie industrială şi microferme agricole, care să deservească centrul: o crescătorie de peşte, o hală depozit, un atelier de tâmplărie, garaje şi atelier mecanic pentru vehiculele şi maşinile proprii.

Un complex cât un orăşel

O delegaţie a Fundaţiei Bashford, una dintre cele mai mari organizaţii umanitare din lume, s-a întâlnit în ultima decadă a lunii martie 2014 cu primarul Lugojului, Francisc Boldea,

chiar înaintea inaugurării lucrărilor la “Complexul de Servicii Sociale”, din Dealul Viilor, acestea fiind primele lucrări ale viitoarei facilităţi, care au demarat deja. În fruntea oaspeţilor sa aflat Linda Bashford Vaughan, directorul executiv al Fundaţiei Bashford. “Când am venit în România în anul 2002 am simţit că Dumnezeu mi-a dat o dragoste deosebită pentru oamenii din România. Dorinţa noastră arzătoare este să-i ajutăm pe aceşti oameni. Mulţumim pentru tot sprijinul care ni-l acordă administraţia locală şi Biserica Harul. Se împlineşte un vis care astăzi devine realitate”, a declarat Linda Bashford Vaughan. Investiţia Fundaţiei, care se ridică pe un teren de aproape 40 de hectare din Dealul Viilor, este în valoare 20 de milioane de euro, ceea ce înseamnă circa 26,6 milioane de dolari, fiind cea mai mare de acest fel din România. Ea va aduce lugojenilor 130 de noi locuri de muncă. ”În Dealul Viilor o să creăm un mic orăşel într-un loc unde în prezent nu se află nimic. Astăzi vom pune prima cărămidă la acest edificiu”, a declarat Voichiţa Coţolan, manager de proiecte în cadrul Fundaţiei Bashford România.


Martie, luna femeilor de afaceri bistrițene WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

eveniment

61

de Bianca SARA

Femeile de afaceri bistrițene nu au fost uitate nici în acest an, fiind recompensate pentru meritele deosebite. De acest lucru a avut grijă Fundația Doris, care de 7 ani deja premiază femeile de succes din Bistrița-Năsăud.

11 femei de succes din Bistrița-Năsăud care activează în diverse domenii au fost recompensate anul acesta de Fundația Doris, condusă de fosta șefă a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bistrița-Năsăud, Doris Moldovan, care sprijină cum poate deja de 7 ani doamnele care excelează în diverse domenii. Ceea ce au în comun cele 11 femei este tocmai performanța pe care au atins-o în domeniile în care activează. Au fost premiate femei care manageriază diverse firme, care au înființat grădinițe sau școli de dans private sau care s-au impus în domeniul alimentației publice. Dacă cei prezenți la evenimentul „Femeia Europeană” au fost nevoiți să se mulțumească cu un mărțișor muzical, pus în scenă de Mirabela Dauer și Raoul, cele 11 femei de succes au fost cadorisite cu vouchere care le permit răsfățul la SPA-ul Hotelului Metropolis preț de o lună. Printre femeile premiate s-a numărat și Mirela Riti, administrator al distribuitorului de produse alimentare în domeniul hotelier Rimini și al magazinelor alimentare Alma și instructor de fitness. Aceasta are 40 de ani, este căsătorită, are trei copii și din 2010 este și instructor de fitness. Mirela Riti a pus bazele firmei sale împreună cu soțul său imediat după nuntă, prima investiție fiind chiar sumele primite în dar la căsătorie. În urmă cu patru ani, când criza financiară încă se simțea destul de bine, cei doi antreprenori au trecut și la retail, deschizând un lanț de magazine cu produse alimentare, 12 la număr, răspândite în tot județul. Antreprenoarea îndrăgostită de sport a inițiat și prima clasă de BodyCombat din Bistrița-Năsăud în 2011, fiind primul instructor al acestui gen de fitness aerobic. În anul 2012, Mirela Riti a fost diagnosticată cu cancer limfatic, însă a reușit să învingă și această provocare. Meritele i-au fost recunoscute și Marianei Cioată, administratorul unui lanț de fast-food-uri și restaurante, care par să se înmulțească de la un an la altul. Mariana a pus bazele primului restaurant, după ce aproape 10 ani a muncit în acest domeniu în Austria împreună cu familia. A adunat un capital, pe care l-a investit în orașul natal. Mariana Cioată și soțul său au început cu o pizzerie mică cu patru angajați, ajungând momentan să numere 100-120 de salariați.

Meritele bistrițencei au fost recunoscute și de Camera de Comerț și Industrie care i-a oferit locul I la Topul Firmelor ani la rând. De afacerile familiei, care includ mai multe restaurante, pizzerii și fast-fooduri, se ocupă întreaga familie, inclusiv cei doi copii, Dinu și Loredana. În urmă cu câțiva ani, familia Cioată a achiziționat două case istorice, într-una dintre ele locuind sora lui Lucian Blaga, pe care a transformat-o în restaurant, iar acum familia Cioată se gândește să se extindă și să investească tocmai în Vatra Dornei. În cadrul evenimentului „Femeia Europeană” a fost premiată și Victoria Bindea, șefa secției de Oncologie a Spitalului Județean Bistrița-Năsăud care de curând a investit într-o grădiniță privată. Aceasta spune că cei mici îi umplu sufletul de bucurie, dorința de a vedea copii în jurul său, care să se bucure, să râdă, să se joace determinând-o să pună pe picioare o grădiniță, pe care a botezat-o mai în glumă mai în serios „Academia Victoria”. Victoria Bindea a transformat o casă situată la doi pași de Bistrița într-o grădiniță altfel, un paradis pentru cei mici, cu un hectar de grădină amenajat ca spațiu de joacă, dar și cu o mică grădină zoologică.

Seminar pentru doamne

Nici Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud nu a uitat de luna dedicată femeii, pregătind un seminar pentru antreprenoare. Peste 10 femei antreprenor din BistrițaNăsăud au participat la mijlocul lunii martie la seminarul dedicat lor, care ridica problema rețelelor de socializare și cum pot fi folosite pentru a susține și chiar dezvolta diferitele business-uri. La eveniment a fost prezentă și Geta Ungurean, manager al Agenției Geta Ungureanu Events & MK Cluj-Napoca. Aceasta a vorbit despre cum a reușit compania sa de organizare evenimente să crească cu ajutorul rețelelor sociale, ajungând momentan să țină legătura cu clienții care se află în celelalte colțuri ale țării și chiar ale Europei prin intermediul Facebook-ului și al Skype-ului. Geta Ungureanu a scos în evidență faptul că pentru ca potențialii clienți să aibă încredere în cineva cu care comunică doar cu ajutorul rețelelor sociale este nevoie de timp și seriozitate.


Bani din străinătate pentru comori naționale WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

proiect

63

de Bianca SARA

Cu siguranță, fondurile europene au reprezentat un sprijin real în comunitățile mici și mijlocii, care s-au putut folosi de bani europeni pentru a-și moderniza și dota școlile, pentru a-și dezvolta infrastructura sau a sprijini noile investiții. Autoritățile locale privesc însă spre fonduri europene și când vine vorba de monumente istorice, pe care speră să le salveze.

Cetatea Ciceului, situată în comuna Ciceu Mihăiești, este atestată documentar în 1304. Cetatea a fost donată în 1475 de către Regele Ungariei Matei Corvin domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare, în urma acordului de pace dintre cei doi. Acesta din urmă transformă cetatea într-una dintre cele mai puternice și bine fortificate din Transilvania. În 1538, după îndepărtarea sa de pe tronul Moldovei de către turci, în cetate se refugiază domnitorul Petru Rareș. Voievodul Ioan Zapolya cucerește însă cetatea în 1540. Revenind pe tronul Moldovei, Petru Rareș intenționează să recupereze cetatea, însă, Dieta Transilvană, preventiv, decide demolarea acesteia în 1544. Poveștile și legendele care circulă prin părțile locului completează parcă încărcătura istorică a cetății. Potrivit uneia dintre legende, soția domnitorului Petru Rareș a ajuns la cetate înaintea acestuia și a ascuns comorile și bogățiile familiei întruna din peșterile din apropiere. Peștera în cauză permite accesul muritorilor doar în ziua de Sânziene sau de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, în 24 iunie. Nimeni nu a îndrăznit însă să pornească în căutarea comorilor domnitorului, localnicii crezând că cel care intră în peșteră nu se mai întoarce. În zonă există șapte peșteri, însă nu se știe exact în care dintre ele și-ar fi ascuns soția lui Petru Rareș comorile. Ruinele cetății, care în alte țări mai dezvoltate ar fi prețuite și valorificate, se mai pot admira și astăzi, însă la ele se poate ajunge doar cu mașini de teren. Restul autoturismelor pot să ajungă la maxim un kilometru distanță de cetate, restul drumului putând fi parcurs doar pe jos. În curând însă, acest lucru se va schimba datorită unui proiect care a primit finanțare din fonduri europene. Primăria comunei Ciceu Mihăiești a primit 200.000 de euro pentru reabilitarea drumului de piatră de trei kilometri. „Cine vine aici la noi și vede minunățiile acestea, revine indiscutabil”, spune primarul comunei Ciceu Mihăiești, Valentin Mureșan. Acesta este convins că anul acesta drumul care duce la cetate va avea covor asfaltic. Odată ce va fi gata, drumul va fi promovat cum se cuvine, cu ajutorul unor hărți 3D și a altor mijloace informative care să-i dezvăluie povestea. Primarul Valentin Mureșan și-ar dori ca și cetatea să fie restaurată, în acest sens căutându-se finanțare. Sunt vizate granturile norvegiene, care acordă maxim două milioane de euro.

Colac de salvare pentru Biserica Evanghelică

Granturile norvegiene sunt luate în calcul și de către Primăria Bistrița pentru a reda strălucirea Bisericii Evanghelice, una dintre bijuteriile lăsate de sașii care au populat Transilvania

peste 800 de ani. Prin granturile norvegiene sau SEE, țările donatoare, Norvegia, Islanda și Liechtenstein, oferă 1,79 miliarde de euro pentru a contribui la reducerea disparităților economice și sociale din Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu 16 state beneficiare, majoritatea din Centrul și Estul Europei. Primăria municipiului Bistrița se pregătește să depună proiectul „Restaurarea Bisericii Evanghelice în vederea introducerii sale în circuitul turistic internațional”, al cărui obiectiv general îl constituie reabilitarea și valorificarea patrimoniului cultural național, prin restaurarea clădirii Bisericii Evanghelice, în vederea includerii acesteia în circuitele turistice publice interne și internaționale și creșterea numărului de turiști români și străini. Nu mai puțin de două milioane de euro, suma maximă, cere Primăria Bistrița pentru reabilitarea monumentului. Biserica Evanghelică este una dintre cele mai vechi din Transilvania și are cel mai înalt turn din piatră din țară, de 75 de metri. Aceasta a fost zidită în anii 1320-1470, fiind refăcută în perioada 1560-1563 de către Petrus Italus da Lungano. Pe peretele de sud al bisericii se află cea mai veche sculptură gotică din Transilvania, ce datează din anul 1320. Aceasta înfățișează o placă funerară cu un cavaler cu spadă și scut. Refacerea bisericii din 1560-1563 a fost legată de redobândirea libertății orașului, dar și de avântul economic dat de minele de la Rodna. Turnul trebuia să fie o expresie reprezentativă a bogăției orașului, dar și să îndeplinească funcția de turn de veghe, ocupând un loc important în sistemul de apărare al orașului.


turism

Băile Herculane, un potenţial Baden-Baden autohton WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

65

de Laura M. BONDRILĂ

Staţiunea bănăţeană Băile Herculane îşi va recăpăta în curând farmecul de odinioară, după ce întreaga zonă va intra într-un proces amplu de reabilitare, modernizare şi reamenajare, cu bani proveniţi în special prin proiecte europene. Este un proiect extrem de ambiţios, care are ca ţintă transformarea staţiunii într-un obiectiv turistic de talia celebrelor Baden-Baden și Karlovy Vary. Stațiunea Băile Herculane din judeţul Caraş-Severin este pe cale să reintre în rândul obiectivelor turistice de importanţă internaţională, după ce fostul ministru al IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, a promis, după ce a vizitat în urmă cu circa o lună zona, că anul acesta prioritare, atât din punct de vedere al finanţării bugetare, cât şi din perspectiva accesării de fonduri europene pe programe de dezvoltare a turismului în noul exerciţiu bugetar 2014-2020, sunt staţiunile balneare şi cele sportive. Pe “agenda de lucru” a oficialilor de la Bucureşti se află, printre priorităţi, staţiunea bănăţeană Băile Herculane. Cu un potenţial geografic, istoric şi terapeutic de excepţie, Herculane ar putea reveni ca importanță alături de celebrele Baden-Baden și Karlovy Vary, însă sunt necesare investiţii serioase şi de mare anvergură. “Stațiunile balneare și cele sportive au prioritate în acordarea banilor, și de la buget și, evident, din banii europeni. La Herculane este nevoie de foarte mulţi bani, şi pentru căminul cultural și pentru celelalte lucrări pe care le mai au începute, dar acești bani vor trebui completaţi cu proiecte pe fonduri europene. Staţiunea de pe Valea Cernei va putea astfel reveni în trilogia Baden-Baden - Karlovy Vary - Băile Herculane”, a afirmat Maria Grapini. În prima parte a anilor ’90 la Herculane s-au făcut câţiva paşi timizi pentru revigorarea staţiunii, însă insuficient pentru a readuce acest mic colţ de rai bănăţean în circuitul turistic internaţional. Câteva dintre vechile hoteluri, care odinioară aparţineau în special sindicatelor comuniste, au fost preluate de unii oameni de afaceri, însă aşa-zisele modernizări s-au rezumat mai mult la „cosmetizări” ale camerelor şi a altor spaţii, fără să se investească serios pentru transformarea în adevărate unităţi de 3 sau 4 stele, după standardele impuse în domeniu. În paralel, au fost ridicate o serie de pensiuni turistice private, dar care, din cauza lipsei de investiţii în celelalte atracţii ale staţiunii (ştranduri termale, cluburi, spaţii de recreere etc.) şi, implicit, de turişti, nu au reuşit să supravieţuiască.

Amprenta Imperiilor Roman şi Austriac

Frumuseţea şi unicitatea locului sunt numai două argumente în sprijinul ideii de reînviere a Staţiunii Băile Herculane. Situată în judeţul Caraş-Severin, în sud-vestul ţării, pe valea râului Cerna, străjuită de Munţii Mehedinţi la est şi de Munţii Cernei la vest, aflată la altitudinea de 160 m, Băile Herculane este o staţiune balneoclimaterică permanentă. Atestarea acesteia datează din anii 153 d.C., fapt consemnat într-o tabula votiva din băi. Cunoscând proprietăţile curative ale apelor, romanii au construit erma Herculi, temple, băi, monumente şi statui, închinate zeilor Hercules, Esculap şi Hygiei. Numeroase vestigii rămase mărturie încă din perioada romană “vorbesc” şi astăzi despre unicitatea şi bogăţia zonei: apeducte, băi, statui, monede, tabule votive ce mulţumesc zeilor pentru vindecare. La fel, o amprentă excepţională a lăsat aici şi înfloritoarea perioadă imperialistă.

Majoritatea edificiilor din staţiune sunt construite în stil baroc austriac, după ce în anul 1718 regiunea a devenit parte a Imperiului Austriac. Termele romane imperiale, folosite de guvernatorul provinciei romane, generalul Marcus Aurelius Pius, sunt cuprinse în monumentala construcţie a hotelului roman.

Miracol terapeutic

Un alt atu al zonei sunt extraordinarele ape minerale din staţiune, grupate în diverse categorii, precum: ape minerale clorurosodice, bromoiodurate, sulfuroase (Izvoarele Diana I-IV, Neptun I-IV); ape clorosodice, bicarbonatate, calcice (Izvoarele Hercule I, Hygeea); ape clorurosodice, bromoiodurate, sulfuroase (Izvoarele Apollo I - II, Hebe); ape minerale clorurosodice, bicarbonatate şi slab sulfuroase (Şapte izvoare Calde, Izvorul Scorilo). Dincolo de frumuseţea naturală a zonei şi aşezarea efectivă a staţiunii în peisaj, adevăratul miracol de aici îl constituie proprietăţile multiple ale acestor ape minerale care izvorăsc de secole din măruntaiele regiunii. Băile termale s-au dovedit o adevărată binefacere pentru persoane cu afecţiuni, precum: reumatisme degenerative, afecţiuni reumatismale inflamatorii, afecţiuni posttraumatice, afecţiuni neurologice periferice, afecţiuni metabolice şi nutritive sau afecţiuni asociate.

Atracţii turistice

Nu sunt foarte multe la număr, trei fiind mai importante, dar sunt cu adevarat unice în ţară. Cea mai cunoscută atracţie turistică este Statuia lui Hercules, care reprezintă echilibrul perfect între forţa fizică şi energia spirituală creatoare. A fost instalată în anul 1847, turnată din fier, în amintirea soldaţilor vindecaţi aici. O altă atracţie, care reprezintă o adevărată bijuterie arhitectonică este Gara din Băile Herculane, considerată a fi cea mai frumoasă din România. Construit în stil baroc între 18781886, edificiul a fost conceput astfel încât să reproducă exact castelul de vânătoare al Împărătesei Maria Tereza din apropierea Vienei. O altă atracţie care merită vizitată este Muzeul de istorie, înfiinţat în 1924, care prezintă documente referitoare la istoria staţiunii şi o serie de mărturii din perioada romană: pietre votive, monede, piese de ceramică, inscripţii, basoreliefuri din castrul Ad Mediam, arme etc.


Mina - muzeu de la Aninoasa, un proiect ratat

proiect

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

67

de Carmen COSMAN-PREDA

Valea Jiului a ratat şansa de a avea prima mină - muzeu din România, şi asta la Aninoasa, un proiect evaluat la 2,2 milioane de dolari, finanţat de Banca Mondială. După ce s-au cheltuit 3,2 milioane de lei, proiectul s-a blocat în lipsa alocaţiilor bugetare, iar bugetul local nu poate suporta în niciun caz cheltuielile.

Aninoasa este singurul oraş din România care şi-a declarat în instanţă insolvenţa. Datoriile extrem de mari, peste puterea financiară a bugetului local, au împins localitatea în faliment de unde se străduieşte să iasă cu ajutorul unui administrator special numit de instanţă. Puţini sunt, însă, cei care ştiu că micuţa localitate minieră a avut şansa reală de a transforma un obiectiv economic închis pe criterii de neperformanţă – Mina Aninoasa – într-un obiectiv turistic menit să atragă bani la bugetul local. Mina Aninoasa a fost închisă în urmă cu cinci ani, din cauză că nu mai era rentabilă. A intrat într-un amplu program de conservare, iar, în locul ei, administraţia locală şi-a propus să amenajeze prima mină muzeu din România, unde să se poată practica turismul subteran. Banca Mondială a studiat în amănunţime proiectul, de care a fost interesată şi l-a aprobat spre finanţare pe fonduri nerambursabile. Mai mult decât atât, tot organismul internaţional urma să suporte toate cheltuielile de funcţionare timp de doi ani. Proiectul de ecologizare a Minei Aninoasa şi transformare a unei părţi în muzeu a fost evaluat la 2,2 milioane de dolari şi ar fi trebuit să fie finanţat în proporţie de 85% de Banca Mondială, în timp ce Guvernul României avea o cotă de 15%. Conform proiectului, muzeul subteran urma să se întindă pe o suprafaţă de două hectare şi era amenajat exact ca o veritabilă mină: cu utilaje, vagoneţi şi lămpaşe. S-au executat lucrări în valoare de 3,2 milioane de lei, bani care au fost înghiţiţi de ecologizarea fostului perimetru minier, precum şi de reabilitarea clădirilor exterioare care sunt cuprinse în mina – muzeu, respectiv casa maşinii de extracţie cu maşina de extracţie, două hale care au aparţinut unităţii miniere, fosta staţie de salvare minieră, tunelul care ducea minerii de la sala de apel până la puţul principal.

Proiect blocat

Numai că finanţarea s-a oprit, după ce Guvernul nu şi-a mai achitat contribuţia convenită. Investiţia ar putea fi continuată, dacă edilii ar găsi banii necesari, însă administraţia spune că este exclus în condiţiile actuale. Iar ca să le dea totuşi o utilitate, edilii încearcă să scoată la licitaţie spaţiile de pe fosta platformă industrială eventualilor investitori. “Finanţare nu mai este, unitatea de management a proiectului a fost încheiată în octombrie 2012, din acest moment dacă noi avem surse de finanţare pentru continuarea proiectului nu ne opreşte nimeni. Dar, după cum se ştie, situaţia economico-financiară a oraşului este precară deci nu putem pe surse proprii să continuăm acest proiect. Clădirile le-am conservat, unele încercăm să le dăm o utilitate până vom găsi fonduri până la eventualitatea continuării lucrărilor la mina muzeu, dar noi deocamdată le scoatem la licitaţie pentru a crea locuri de muncă pentru cetăţenii din Aninoasa”, a declarat primarul oraşului Aninoasa, Nicolae Dunca.

Răsfoiți noul supliment al revistei Transilvania Business. Cultural. Lunar.


eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADAR, picături de adolescență

69

În perioada 28 februarie – 2 martie 2014, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) a sărbătorit 20 de ani de la înființare, degustând arome și amintiri la Hotel Palace din Sinaia în prezența celor 130 de membri. de Ionuț OPREA

ADAR s-a înființat în 1994, la inițiativa unor profesioniști entuziaști din domeniul vitivinicol. Din asociație fac parte degustători de vinuri și băuturi alcoolice atestați și autorizați. Obiectul de activitate al asociației îl constituie reunirea specialiștilor atestați – autorizați ca degustători – într-un cadru autorizat, menținerea în formă a degustătorilor de vin prin antrenamente trimestriale în zonele vitivinicole ale României, susținerea intereselor degustătorilor autorizați, organizarea și desfășurarea concursurilor de vinuri și băuturi alcoolice, organizarea de sesiuni tehnice, cursuri, instruiri care să asigure pregătirea și perfectionarea specialiștilor. “Pasiunea unui grup de entuziaști care au simțit că trebuie să arătăm publicului cum trebuie să se bucure de vin a determinat înființarea asociației. Rostul nostru este să avem o privire omogenă asupra calității vinurilor, să avem același limbaj, să avem același reper și, astfel, să putem da un semnal, pe de-o parte celor care sunt oenologi și producători de vinuri, iar pe de altă parte consumatorilor acestui produs”, a explicat președintele ADAR, Dan Boboc. Un alt obiectiv fundamental al ADAR îl constituie actualizarea informațiilor din industria vinului: tehnologii moderne de fabricare, echipamente și materiale oenologice, dar, în primul rând, calitatea vinurilor obținute în toate regiunile viticole. Astfel, an de an, în fiecare trimestru, ADAR-ul organizează simpozioane în diferite podgorii, unde se stabilește câte o tematică pentru anumite categorii de vinuri. Fiecare producător – membru ADAR – aduce cu sine cele mai reprezentative vinuri din tematică, creându-se astfel premizele cunoașterii specificului anumitor terroir-uri, a condițiilor anului de recoltă, a “mâinii” oenologului și, nu în ultimul rând, a trend-ului în piață. “În cei 20 de ani putem spune că a crescut consumul vinului de calitate. Consumul propriu-zis nu a crescut față de acum 20 de ani, cam 25-27 litri/cap de locuitor, însă a crescut ponderea consumului de vin de calitate, trend care se înscrie în recomandările Organizației Internaționale a Vinului. La nivel European se defrișează suprafețe importante cultivate cu soiuri de slabă calitate, în favoarea cultivării solurilor superioare, lucru care se regăsește și în România. S-a schimbat fantastic structura viticolă a României, în sensul că strugurii hibrizi sunt din ce în ce mai puțin cultivați. Apoi, din 2007, pe sectorul vitivinicol absorbția fondurilor europene a fost de 100%. Ca urmare constatăm că avem o reconversie de 15-18.000 ha de teren, care va începe să producă peste 4-5 ani pentru o perioadă de 50 de ani. Oricum, calitățile vinurilor românești sunt confirmate de distincțiile primate la diferitele competiții internaționale. De altfel, ADAR-ul este printre puținii, dacă nu chiar singurul promotor al participării vinului românesc la concursurile de specialitate din exterior, unde vinurile românești sunt din ce în ce mai bine primite”, a mai completat Dan Boboc.

“Știința degustării vinului presupune un antrenament, dar e și ceva nativ, dar în final antrenamentul își spune cuvântul. La 20 de ani, ADAR a ajuns la maturitate deplină din acest punct de vedere. Organizăm câte patru evenimente pe an dedicate degustării vinurilor, la care se adaugă concursurile naționale și internaționale la care am participat în toată această perioadă. Majoritatea podgoriilor organizează toamna astfel de întâlniri cu degustătorii pentru a proba calitatea vinului și pentru a evalua părerile specialiștilor, moment care reprezintă alte forme de antrenare a degustătorilor. ADAR-ul are și un laborator unde se realizează analizele fizico-chimice ale vinurilor. Ne bucurăm foarte mult că mai mulți tineri pasionați de vin au aderat la ADAR, au urmat cursurile de degustători specialiști sau degustători experți. Nu se intră ușor în asociație, e nevoie de multă muncă și trebuie să dovedească aptitudini deosebite. Participarea la concursuri și întâlniri cu producătorii presupune un întreg bagaj informațional. Acești tineri vor prelua, treptat, mersul înainte al ADAR”, Lucia Pîrvu, vicepreședinte ADAR, organizator Vinvest. Membri ADAR pot deveni doar specialiştii (cu studii superioare sau medii), testaţi din punct de vedere al capacităţii senzoriale prin programul organizat de A.D.A.R. şi cărora li s-a atribuit calitatea de degustător autorizat de vinuri şi băuturi alcoolice

(valabilitatea testării este de 5 ani); să fie specialişti din cercetare sau învăţământul superior; să fie producători de vin sau băuturi alcoolice, oenologi, chimişti analişti în vin, comercianţi de vin sau băuturi alcoolice, materiale şi utilaje oenologice.


ANTREPRENORIAT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

71

Membrele comunității Femei în Afaceri – două portrete de antreprenoare Cum îți finanțezi proiectul și cine te inspiră în business-ul tău sunt întrebările la care au răspuns două antreprenoare din comunitatea Femei în Afaceri.

Elisabeta Stănciulescu, Idea Entrepreneur ”Mulți oameni apelează la fitness pentru oricare dintre părțile corpului lor, cu excepția creierului. Clienții mei sunt oameni suficient de inteligenți ca să înțeleagă că și creierul trebuie și poate fi antrenat continuu, cu ajutorul unui profesionist”. Autoare, speaker, moderatoare și antrenoare pentru manageri și echipe (leadership, comunicare, relații), precum și pentru persoane fizice (dezvoltare personală și în carieră, relații de familie), Elisabeta Stănciulescu se definește ca idea entrepreneur: produce, organizează și vinde idei. Femei în Afaceri: Dacă nu ai banii necesari, dar ai ideea, de unde începi? Elisabeta Stănciulescu: De la tine. De la identificarea, dezvoltarea și punerea în valoare a propriului capital uman, a resurselor tale interioare: gândire organizată, competențe, încredere realistă, autodisciplină și autocontrol, gestiunea emoțiilor negative, comunicare constructivă etc. După ce ai acumulat resurse interne suficiente și înveți cum să le folosești în favoarea proiectului tău, resursele exterioare (potențiali finanțatori) vin de la sine. Oamenii se înșală atunci când gândesc că rețeta succesului ar fi o adunare simplă: ”idee + bani”. ”Ideea” e doar o sămânță. Ai nevoie să o cultivi, să o crești, până devine un plan de acțiune și un plan de afaceri clare, detaliate, coerente și realiste; mulți au ”idei”, dar puțini își antrenează creierul până devin capabili să construiască planuri de afaceri/acțiune și să le urmărească perseverent. Eu cred că absența banilor e chiar un avantaj pentru aceia care spun: ”Am ideea, dar nu am bani să o pun în aplicare”. Îi protejează de un eșec rapid. Ce te faci dacă ai o idee, ai bani și o pui în practică înainte de a fi calculat bine resursele, oportunitățile, riscurile și potențialul tău interior de a susține proiectul pe termen lung? Absența banilor te obligă să mergi cu ideea ta la alții, potențiali finanțatori, iar feedback-ul pe care îl primești te ajută să vezi mai realist și să construiești mai durabil. Nu trebuie să fii neapărat și antreprenor, și finantator, și manager. Nicoleta Magargiu, Manager CASA JAD Exclusive A absolvit Facultatea de Comunicare și Relații Publice și deține un master în Management și Comunicare în Afaceri. Este preocupată de o viață sănătoasă și a înființat, împreună cu partenerul sau, CASA JAD, un brand care oferă tratamente cu pietre de jad și un stil de viață armonios. Femei în Afaceri: Ai avut un mentor sau un model pe care l-ai urmat? Ce te inspiră în viața profesională? Nicoleta Magargiu: Da, am avut un mentor foarte aproape de mine, soțul meu, care face business într-o formă sau alta încă de la 13 ani. De la el am învățat importanța de a nu consuma timp și energie discutând despre greșelile pe care le-ai făcut în trecut. Chiar dacă trecutul înseamnă acum 5

minute, am învățat că întrebări precum: “De ce? Cum? Dar ce ai gândit? Cum ai putut să spui asta?” nu-și au sensul, poți doar să înveți o lecție dintr-o greșeală a trecutului, dar mai mult nu. Așa că de la el am învățat o lecție importantă: să dau DELETE. Să nu mă consum, să nu culpabilizez, să caut soluții pornind de la momentul prezent, în care mă aflu. Ca antreprenor, te gândești permanent la business-ul tău. Am ajuns în punctul acesta datorită pasiunii pentru CASA JAD. Trăiesc CASA JAD, respir CASA JAD, citesc pentru CASA JAD. Asta mă inspiră: descoperirile pe care le-am făcut datorită business-ului și dezvoltarea mea personală pe baza acestor descoperiri. Citiți interviurile cu cele două antreprenoare pe: www.femei-in-afaceri.ro

Despre Femei În Afaceri

Înființată în 2009 de Alice Botnarenco, organizația FEMEI în AFACERI dezvoltă proiecte care se adresează antreprenoarelor și femeilor care lucrează în companii. În 2012, organizația a reprezentat România la Global Summit of Women, cel mai mare forum economic internațional pentru femei, a relansat site-ul www.femei-in-afaceri.ro, poziționat ca un portal cu informații din mediul feminin de afaceri, și a creat prima platformă online de business dedicată femeilor din România. Anul 2013 înseamnă pentru Femei în Afaceri noi membre, dar și inaugurarea sucursalelor din BRAȘOV și CLUJ-NAPOCA. tFemei în Afaceri este partener al celui mai mare forum economic internațional pentru femei – Global Summit of Women (SUA) – și partener al mai multor organizații pentru femei din Europa.


72

agenda evenimente

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENREG – Energia regenerabilă

Vinvest 2014

Cea de-a VI-a ediție a “Enreg energia regenerabilă”, cel mai mare târg pe energie regenerabilă și eficiență energetică din triunghiul de frontieră România-Ungaria-Serbia, revine, între 9 - 11 aprilie 2014, la Expo Arad Internațional. Evenimentul va oferi vizitatorilor pe lângă expoziție și o serie de evenimente conexe în domeniu. Experți și persoane cu putere de decizie se vor întâlni pentru schimb de informații cu privire la inovații promițătoare, aspecte juridice cu privire la energiile regenerabile, trenduri, cele mai noi tehnologii și soluții orientate. Pe 11 aprilie 2014, vizitatorii târgului vor putea participa la “Forum. Cariera în industria energetică”, organizat cu scopul de a sprijini studenții sau tinerii profesioniști în căutarea unui loc de muncă în domeniu. Detalii: www.enreg-expo.com

VINVEST, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș și Asociația Degustătorilor Autorizați din România vă invită să participați, în 13 aprilie, la cea de-a 11-a ediție a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST. În dorința de a deschide noi punți de comunicare între consumatorii vinului românesc și internațional și având convingerea că această nobilă licoare reprezintă cel mai bun liant între suflete, VINVEST își propune ca, anul acesta, pe parcursul întregii perioade a Salonului, să organizeze o serie de evenimente, reunite sub genericul „Zilele Vinului, Gastronomiei și Culturii Internaționale”. Turismul vitivinicol va fi promovat prin televiziunea națională de Turism Travel Mix TV prezentă la eveniment în calitate de partener și, implicit, prin emisiunea Savurează Romania, realizată în parteneriat cu agenția de turism Accent Travel, Nelstill, Rabitt Media și Editura Litera. Detalii: www.vinvest.ro – un eveniment marca Lucia Pîrvu.

Jewellery Fair Romania

Cea de-a VI-a ediție a “Enreg energia regenerabilă”, cel mai mare târg pe energie regenerabilă și eficiență energetică din triunghiul de frontieră România-Ungaria-Serbia, revine, între 9 - 11 aprilie 2014, la Expo Arad Internațional. Evenimentul va oferi vizitatorilor pe lângă expoziție și o serie de evenimente conexe în domeniu. Experți și persoane cu putere de decizie se vor întâlni pentru schimb de informații cu privire la inovații promițătoare, aspecte juridice cu privire la energiile regenerabile, trenduri, cele mai noi tehnologii și soluții orientate. Pe 11 aprilie 2014, vizitatorii târgului vor putea participa la “Forum. Cariera în industria energetică”, organizat cu scopul de a sprijini studenții sau tinerii profesioniști în căutarea unui loc de muncă în domeniu. Detalii: www.enregexpo.com


Cultural


74

EDITORIAL

Poezia promite o iluminare

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

Dacă e martie şi este, toate par să se mişte ceva mai sprinten, ba căldura a luat-o binişor înaintea calendarului şi a bunelor obiceiuri, aşa că ne-am trezit anul acesta cu o zi a poeziei în plin soare de vară. Pe străzile Clujului au apărut mânecile scurte, ochelarii de soare, pletele fluturau în vânt cu voluptate, iar noi ne pregăteam sufleteşte de ceea ce din 1999 numim Ziua Internaţională a Poeziei. O fi internaţională? Este, de vreme ce se sărbătoreşte de mai multe naţiuni. O fi mondială? Este şi aceasta, cât timp aparţine lumii întregi, chiar dacă participarea la nivel global n-o fi ea tocmai precum au visat-o unii. Dar, ce mai tura-vura, ce mai contează dacă triburile malaeziene din Vanuatu au aflat de ziua aceasta sau nu, cu prima ocazie voi sta de vorbă cu Hanna Bota, cea care a petrecut destul timp acolo, încât să-mi dea o veste proastă: conform listei de valori vanuateze, femeia e un bun care stă aproximativ pe locul patru: după porc, care e cel mai important bun, cu porcul se plătesc toate tranzacţiile importante, chiar şi femeia e plătită cu un număr de porci, în funcţie de rangul familiei din care provine şi de bogăţiile acesteia, pe locul doi este grădina - sursa de existenţă, apoi coliba - adăpostul şi căminul, abia apoi femeia. Trebuie neapărat să-mi vindec în mod adecvat orgoliul profund rănit, deşi în sinea mea sunt cam cinică şi cam misogină, conform gurilor rele. Cura de poezie se cerea suplimentată, dar mai înainte de aceasta, Hanna Bota m-a îndulcit cu o narcisă galbenă, conform principiului Dar din dar se face raiul, şi am purtat cu mine floarea pe străzi până acasă, la Zalău. O primise şi ea din mâna poetului Gabriel Bota, însărcinat cu această misiune de chiar preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Irina Petraş, cu ocazia Rondului Poeţilor, săvârşit la Muzeul de Artă din Cluj Napoca. Ei, UNESCO a declarat ziua poeziei internaţională, iar cei mai puţin răzvrătiţi şi care mai savurăm cu nostalgică înduioşare sărbătorirea de masă a diverse evenimente ne-am declarat încântaţi şi drept urmare am profitat de ocaziile anunţate cu graţie în ademenitoare afişe pe zidurile Clujului ori strecurate cu discreţie pe mesele cafenelelor. La o asemenea cafenea am poposit şi eu într-o distinsă companie. Cum Rondul poeţilor cerea musai o continuare mai puţin oficială şi orgoliul meu rănit asemenea, m-am alăturat unui trio de calibru: George Vulturescu, Ion Mureşan şi Alexandru Vlad. Reţeta e simplă: se iau doi poeţi, se adaugă un prozator după gust şi cafea cât cuprinde. Dar cafeaua aceasta s-a plătit cu poezie, căci poposisem în una din cafenelele participante la campania cu care ne-a provocat brandul de cafea Julius Meinl, drept pentru care i-am invitat pe distinşii domni care mi-au făcut bucuria unei companii fermecătoare, să se alăture tuturor celor ce vor încerca să atingă cele 15.000 de poezii propuse de organizatori.

Întâi intrigaţi de propunerea mea de a scrie o poezie pe un şerveţel, odată ce au înţeles inedita provocare, toţi trei s-au lăsat seduşi. Mai mult, întru marcarea zile, George Vulturescu a oferit celor două barmaniţe cel mai nou volum al său de versuri, cu autograf cu tot. Şi da, am spus bine toţi trei, pentru că Alexandru Vlad a intrat şi el în joc. Norocul nostru că nu ia foarte în serios scrisul poeziei, pentru că ar pune mândria multora în serioasă dificultate şi la grele încercări. De fapt, ziua asta mi-a părut o firească urmare a unei alte zile pe care am petrecut-o în Cluj, odată cu lansarea volumului Povestiri cu final schimbat a lui Florin Iaru, de la Librăria Librarium, unde aceiaşi Ion Mureşan şi Alexandru Vlad au dezbătut alături de cunoscutul poet optzecist, jurnalist şi, mai nou, prozator ce altceva, decât tema noastră dragă, poezia. Norocul meu că s-au inventat telefoanele cu funcţii multiple şi o simplă atingere a display-ului suplineşte scăpările de memorie admisibile după patruzeci de ani. Alexandru Vlad a avut atunci intervenţii memorabile şi cum sunt vorbăreaţă din fire şi degrabă vărsătoare de cuvinte vi le spun şi vouă cu generozitate, chiar dacă prozatorul mărturisea că există şi nedumeriri care merită păstrate, iar una era că nu a aflat toată viaţa dacă este sărac sau zgârcit. Ei bine eu sunt mână largă şi gură


EDITORIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

slobodă, indiscutabil săracă, dar bogată în amintiri fermecătoare. După ce Florin Iaru a stabilit că proza începe cu o promisiune, pe care autorul o face cititorului încă de la început, că este o poveste cu două componente, aventura şi conflictul, l-am întrebat dacă poezia nu promite nimic. Răspunsul lui Florin Iaru mi-a mers la suflet în asemenea măsură, încât l-am pus la loc de cinste ca titlu: „Poezia nu promite nici aventură, nici conflict, poezia promite o iluminare”. După o asemenea provocare, a rămas loc pentru alte spumoase definiţii ale poeziei, dăruite nouă de prozatorul Alexandru Vlad. „Poezia este un segment oarecum înaintea limbajului articulat, e cum se înţelege mama cu copilul care îngână şi ei se înţeleg perfect. E un prelimbaj care ne merge la suflet, este victoria definitivă a limbii asupra gramaticii!” Drept dovadă că este un scriitor complex, Alexandru Vlad a plătit cafeaua cea de toate zilele, într-o zi mai puţin obişnuită, precum cea internaţională a poeziei, cu un gest la fel de neobişnuit. Poemul nu are titlu, dar spune cât un volum întreg: Toamna pe malul Senei Mi-am găsit numele scrijelit În scoarţa albicioasă a unui copac Lângă o bancă pe care nu stătea nimeni Primăvara următoare nu mai era acolo.

Nici nordicul George Vulturescu nu s-a lăsat mai prejos şi, acoperindu-şi ochiul stâng, ochiul cel orb despre care a scris de atâtea ori, cu pălăria lui Ion Mureşan, a semnat pe şerveţelul cu cap de turculeţ în turban roşu : Poemul, ca şi paharul se sfârşeşte la fel: Când nu te duce harul Zaţul e la fel. L-am lăsat la urmă pe Ion Mureşan, cel care a luat cu sine, inspirat, drept amintire, creionul cu care a scris: Între o sticlă plină Şi o femeie goală A stat poetu-n cumpănă vreodată? Cu speranţa că nu aveţi idei preconcepute despre poeţi şi admiteţi că viaţa ar fi mult mai săracă şi mai lipsită de strălucire în momentele în care căutăm şi aşteptăm fericirea, precum nici tristeţea n-ar mai fi la fel fără versurile rupte din sângele poeţilor, vă las cu plecăciune rugămintea de-a răsfoi din când în când pagini de poezie ori să sprijiniţi cu cel puţin egală inspiraţie zile precum cea oferită de cele 150 de cafenele din ţară.

Picătura de poezie

A nu se dărui femeilor!

O femeie poate construi o casă dintr-o singură cărămidă. De-aceea nu se dăruiesc femeilor cărămizi: ar da faliment industria de construcţii. O femeie poate întemeia o ţară cu popor fericit pe un fir de nisip. De-aceea nu se dăruiesc

femeilor fire de nisip: nu s-ar găsi destui regi pentru toate ţările. O femeie îl poate rescrie pe Dumnezeu cu un pix. De-aceea nu se dăruiesc femeilor pixuri: tot ce ştim noi ar fi invers. Trupul s-ar duce la cer şi sufletul în pămînt, unde ar fi fericit ca un cuţit de măcelărie căruia i se face milă.

de Adrian SUCIU

75


76

Portret alb-negru

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ioan Matiuț și a sa „Fugă din urmă” Ioan Matiuţ s-a născut la 18 decembrie 1956 în localitatea Chişineu-Criş, judeţul Arad. Licenţiat al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad, în ştiinţele comunicării, a debutat în presa literară în revista „Tribuna”, nr. 40 din 6 octombrie 1988, cu poezie. Cu toate că Ioan Matiuţ colaborează cu prestigioase reviste de cultură şi literatură, în 1990 înfiinţează Editura MIRADOR, cu titluri notabile în peisajul cultural, literar şi artistic arădean şi naţional. În prezent este redactor la revista Arca şi membru al Uniunii Scriitorilor din România. de Alice Valeria MICU A publicat Stâlpi de sare, Mirador (1996), Umbre, Editura Mirador (1999), Priviri, Editura Mirador (2003), Déjà vu, colecţia „Poeţii urbei”, Editura Dacia (2005), Déjà vu, ediţie în limba maghiară, Editura AB Art, Bratislava (2010), Între ceruri, Editura Brumar (2009), Respiră să nu uiţi, Editura Tipo Moldova (2011), Fuga din urmă, Editura Tracus Arte, 2013. Ioan Matiuţ este prezent în numeroase antologii: 7 poeţi români - 7 poeţi englezi, de azi (antologie bilingvă româno-engleză), Colecţia revistei Arca (1998); O antologie a literaturii arădene de azi, Editura Mirador (2000); Ponton - antologie bilingvă româno-maghiară, Editura Mirador (2003), „Pagini literare ro.” (antologie bilingvă), Forumul European al Revistelor Literare, ediţia I, Mamaia 2007 şi ediţia a II-a Balcic - 2008. Premiile literare sunt numeroase: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad (1997), Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad (2004), Premiul pentru poezie la Festivalul Internaţional de Poezie EMIA Deva (2005), Premiul „Autorul anului 2005” pentru cartea Déjà vu - Asociaţia Presei Literare şi a Editurilor din România (APLER) (2006), Premiul Primăriei Arad pentru cartea Déjà vu (2006), „Diplomă de excelenţă” - Universitatea „Vasile Goldiş” Arad (2006), Premiul pentru poezie la Zilele Revistei „Convorbiri Literare” Iaşi 2010, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad (2010).

Paucis verbis

Cu tăietura precisă și atentă, specifică, de altfel, școlii poetice arădene, Ioan Matiuț deschide volumul Fuga din urmă, cu uvertura unei adevărate Ars poetica printr-o decupare secvențială, o zi în care scrisul, poezia, notația se circumscriu coordonatei temporale și chiar anatomice, plasând acest act aproape sacerdotal în esența subtilă a autorului, plasat în afara voinței conștiente. „Dimineața așterne/ coala albă/ care-mi pândește sângele/ să scrie/ziua de azi”. Deși recurentă, tema scrisului continuă să fascineze poeții din toate veacurile, iar Ioan Matiuț se lasă contaminat cu eleganța și rafinamentul vorbirii eliptice. Fără să se înscrie în tiparul aforistic, economia de semne grafice este condusă cu minuțiozitate către esențe, fără a afecta sintaxa, fără inversiuni și cu o topică a firescului care nu alterează claritatea discursului poetic. Romantic în esență, Ioan Matiuț plasează elementul feminin în deschiderea excursului interior în interiorul universului înspre care își îndreaptă atenția și din care extrage cu precizie de bisturie esențe poeziei. Femeia este

partenerul unui dialog subtil și uneori eliptic, discursul reducându-se cu grație la două verbe și un substantiv, extrem de dinamic și cu impact maxim „scapă/ sfâșie vederea”. Urmând acest tipar, al contragerii până la minima existență Fuga din urmă concentrează și contaminează elementul vegetal și pe cel cosmic în limitele ariei poetice și le obligă să-și ajusteze mecanica la dimensiunea umanului, integrând astfel în sâmburele ființei sale anotimpuri, înaltul cosmic și facerea nopților. Autorul se dedublează „azi am trecut pe lângă mine/ nu m-am oprit”, eul poetic operând translația de la suprapunerea perfectă peste individ către relativizarea coordonatei temporale, care se intersectează violent cu viața sa biologică: „ascultă facerea/ nopților ce or să vină/ să-ți picure moartea/ în somn”. În momentele de maximă sinceritate, Ioan Matiuț nu se sfiește să aducă în discursul poetic iubirea, care se insinuează cu subtilitate și devine una din esențele sale vitale. Adesea interogativ, autorul trasează punctele unui adev��rat sistem filosofic, omul ieșit de sub mantaua poetului abordând retoric momentele de maximă luciditate. Dialogul cu sinele poetic este plasat în spațiul oniric, accesul la ființa de lumină fiind restricționat de incapacitatea omului de a cădea la pace cu creatorul neobosit. Analiza pe care poetul o face vehiculului biologic îi dezvăluie universul interior multistratificat, labirintic, omul de carne dovedindu-se un perpetuum mobile, care


Ai carte, ai parte

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

se hrănește din însăși natura sa pieritoare: „zgârâi pielea// nu curge/ nu se arată/ nimic// după piele/ altă piele/ până la capăt// care e cea dintâi”. Decuparea atentă a celor două individualități distincte e susținută constant, fără să genereze psihoze ori drame existențiale și fără să contureze un autism poetic cu elemente suprarealiste. La Ioan Matiuț tonul este firesc, metafora lipsește aproape cu desăvârșire, discursul e frag-

mentat în compartimentări lirice convertite în constatări limpezi, fără niciun ornament stilistic. Unei posibile virtualități poetice, el îi contrapune un biografism aproape inexistent, iar traseul pe care ne conduce cu infinită atenție, pe noi, nevăzuții săi prieteni, este unul la capătul căruia învățăm să trăim momentele de maximă spaimă în care și-a revăzut viața cu repeziciune.

Trei teritorii Tierra detrata

Publicitatea te convingea, trebuia să o vizitezi. Nu era nicio minciună. Pe platourile suspendate deasupra prăpăstiilor se născuseră în durata rezistentă a timpului așezări răpitoare, cu aer intens și nori străbătând palatele ușor aplecate peste hăuri dintr-o cameră într-alta. Ajungeai acolo doar cu ajutorul curselor câtorva companii aeriene, împins de vânt. Nu se putea ateriza, fiind platouri înguste. Iar pe fundul văilor întunecate se plimbau numai spiritele celor morți. M-am pregătit să sar cu parașuta, conștient că dacă ratam platoul desemnat, nu foarte întins, aș fi coborât dincolo de lumină. Contam pe vântul de primăvară. Dar cine ar fi putut spune dacă aveam să reușesc sau nu? Decizia luată era hotărâtoare nu pentru că aș fi putut dispărea pe vecie, ci dimpotrivă, fiindcă s-ar fi putut să îi întâlnesc pe singurii străini de la care mai așteptam ceva bun. Mi-am făcut deci curaj și… am sărit. Iar urmele mele au dispărut, încât nu m-am mai găsit niciodată.

Ținutul acela…

Era un ținut greu de cucerit, chiar dacă numeroase armate îl anexaseră, de-a lungul ultimelor trei-patru mii de ani. Fuseseră pe acolo blurii, trecuseră fatușii și helcominonii, după aceea mai multe sute de ani păruseră invincibili cei care, din unirea triburilor bambarice, făcuseră un prim imperiu de lut… Iar apoi se înșiruiseră atlanții, atalanții, drusilii, pelasgii, colarii, haminoții și mulți, mulți alții… Unii de o culoare, alții de alta; unii călare, alții în vehicule grele de luptă; unii îngândurați și miloși, preocupați să mulgă mult și bine pentru tezaurele lor ce încăpeau pe câteva roți, alții sălbatici, interesați numai să numere creierele întinse la soare și sfârâind ale noilor lor supuși incomozi… Locuitorii ținutului nu se împotriviseră niciodată în așa fel încât cucerirea locului să poată fi împiedicată. Mureau, supraviețuiau, luptau și sufereau ca oricare alții. Și cu toate astea, după câteva mii de ani în care, amestecați cu cuceritorii, împrumutând de la alții și dându-le altora elemente de cultură și credință, știință și artă, erau, cine știe cum, tot ei înșiși. Nu mai știa de-acum nimeni despre bluri și atlanți, despre fatuși și helcominoni, nici despre pelasgi ori bambariaci și colari… Ei, în schimb, se păstrau tot ei, cu o identitate discretă, dar deplin afirmată. Când au început să sosească antropologii, spre a le studia felul de a fi, lucrurile au ajuns cumva să se limpezească. În rândurile populației lor, fiecare ins avea – în chip neașteptat – cunoștințe destul de precise despre ultimele o sută, o sută cincizeci de generații dinainte. Era, de aceea, și greu să le scrii istoria altfel decât punând cap

de Ovidiu PECICAN

la cap ce spunea fiecare despre toți cei dinainte. Câțiva experți în studierea trecutului s-au apucat de treabă… Dar a fost suficient să avanseze pe firul evocărilor dintr-un sat de câmpie ca să înțeleagă că aici istoria se pulveriza în istorii, în înrudiri și încuscriri, în amintiri banale și prodigioase, pierzându-și marile falduri. Nu aveau istorie, dar aveau, în schimb, memorie cât pentru întreaga omenire de după ultimul Potop…

Coborârea

Erau vreo mie de trepte. Deși fiecare avea o înălțime mai mare decât mi-ar fi permis piciorul să îl îndoi, mi-am zis că voi răzbi cumva să le cobor, făcând salturi. Vedeam ici și colo, mai jos de mine, siluete mici, pornite cu ore sau zile înainte… Săreau ca niște purici sau se prelingeau pe trepte în jos. Auzeam numai vântul, vântul… Am pornit dar în jos, hotărând că nu avea rost să mai aștept nimic. După câteva ore îmi tremurau deja picioarele și exista riscul să îmi pierd, când și când, echilibrul. Dar nu mă lăsam. Priveam acum în sus la zimții de piatră de deasupra mea și mă gândeam că o piramidă ca asta nu putuse fi săpată de mâna omului. Când cădeau pietricele peste mine știam că mai ajunseseră la marginea de sus și alții, începând acum coborâșul, la fel cum făcusem și eu. Peste noapte mi-am făcut culcușul pe piatra la care ajunsesem. Era o treaptă la fel cu celelalte, dar înafara cerului, nu mai vedeam decât scara continuă în jos, care continua și continua și continua. Cel puțin eram sigur pe ce lăsasem în urmă. A doua zi către prânz, cu dureri în mușchi și în oase, am ajuns pe platforma cea lată. Erau urme de foc și merinde acolo, dar nu mă aștepta nimeni. M-am repezit către margine, traversând cât puteam de grăbit ceea ce părea să fie fundația marii arhitecturi în scară. Dar de sub ea începeau alte o mie de trepte, iar norii, pe care îi crezusem lăsați cu totul în urmă încă din ziua precedentă, înfloreau la destul de multe trepte mai jos de locul unde eram. … Nici nu mai știu de câte ori s-a repetat descoperirea că șirul de o mie de trepte gigantice și parcă nesfârșite continua cu alte rânduri asemenea. Aerul era mereu aspru și rece, deși piatra devenea incandescentă datorită soarelui la destul de scurt timp după ce se făcea ziuă. Mai știam acum de ce hotărâsem să cobor? Mi se păruse clar că undeva dedesubt mă așteptau câmpii cu ierburi bătute de vânt, locuri tainice pe unde cresc izvoare și se scutură coroane de plante răsfirate în voie. Aveam ochii roșii de nesomn și barbă înțepătoare când am ajuns, în fine, la ultima treaptă. Dar după ea nu mai urma nimic, decât văzduhul indiferent. Eram singur, pe un promontoriu îngust, suspendat deasupra transparenței albăstrii a unei zile. Unde dispăruseră ceilalți? M-am așezat un pic, să-mi trag sufletul.

77


78

Misteriosul parfum al hârtiei

Transilvania la pas

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Dorin MUREȘAN

Încă de la o vârstă fragedă, preşcolar fiind, de fiecare dată când treceam pe lângă rafturile bibliotecii părinţilor mei, nu rezistam ispitei de a extrage o carte şi de a o mirosi, presându-i paginile între degetul mare şi arătător şi eliberându-le brusc pe sub nările înfoiate. Ţineam ochii întredeschişi, inspiram profund, apoi încremeneam câteva clipe. Era un ritual. Ceva care, asemenea unei experienţe mistice, provoca transmutarea mea într-un univers misterios, atrăgător şi, deopotrivă, incert. Altădată, înmuiam o foaie albă în ulei şi încercam să copiez literele de pe o pagină a cărţii. În ciuda faptului că nu ştiam să citesc, intuiam că, dincolo de semnele grafice pe care le imitasem destul de stângaci, se ascundea un înţeles încă inaccesibil minţii mele. Când îmi lipeam nasul de rochia mamei, simţeam ceva asemănător. Că, adică, dincolo de parfumul industrial al materialului din care era confecţionată rochia, se ascundea ceva. Un fel de atracție, un fel de iubire. Ceva simțibil, deși foarte confuz. Cărțile, prin chiar materia lor primă, sunt reprezentante ale genului feminin. Hârtia, fie că e cretată, lucioasă, mată sau, preferata mea, volumetrică, se supune, se încovoaie, se simte, se mângâie sau se mototolește. Hârtia girează o anume susceptibilitate a cărții spre relaționare. Deschiderea este, în sine, feminină. Aș asocia-o chiar cu funcția maternă a feminității, întrucât coincide cu ofertarea prolifică a femeii. Asta în timp ce atingerea ține mai degrabă de constituția temperamentală cu care cititorul, indiferent de gen, intră într-o relație. Sunt tot atâtea tipuri de a relaționa cu o carte, câte tipuri de relații există între doi îndrăgostiți. Departe de mine gândul de a le expune pe toate. Nici n-aș avea cum. Mă voi rezuma, însă, la relația pe care o am eu cu o carte, menționând încă de pe-acum că, de cele mai mult ori, ea este paradoxală, fiind, deodată, tandră și agresivă, rece și pasională. Deși viața mea destul de învolburată a arătat prea puțin acest lucru, mă consider un familist convins. În lumea cărții, soață îmi este Biblia. Dacă ar fi să ajung pe o insulă pustie, Biblia ar fi singura mea opțiune. Mi-ar fi suficient pentru a nu mă plictisi. Ea este și va rămâne referentul fundamental al gândirii mele. Paginile ei moi, subțiri, extrem de delicate și neașteptat de rezistente (o reprezentare materială a vulnerabilității celui care o răsfoiește), poartă coordonatele după care funcționez ca ființă umană aruncată în lume. Spre deosebire de celelalte cărți, ea este singura trans-temporală, este cartea căreia i se pot aplica infinite demersuri hermeneutice, indiferent de timp, loc sau interpret. Relația cu ea este mereu prolifică, născătoare de idei ori aplicații practice, influențându-mă fundamental, în special în raporturile pe care le am cu mine însumi, dar și în relațiile cu ceilalți.

Dincolo, însă, de această Carte a cărților, găsesc, la fel ca în realitatea curentă, o societate structurată după puterea influenței. Astfel, există, în concepția mea, un fel de high society a cărților, un număr de ordinul zecilor de titluri, pe care orice pasionat de literatură ar trebui să le parcurgă. Sunt cărți cu care stai de vorbă în tihnă, sunt prietene pe care îți dorești să le revezi, uneori o dată pe săptămână, alteori o dată pe an sau o dată la un deceniu. Dar ele, asemenea femeilor dotate cu un caracter puternic, manifestă asupra ta un magnetism greu de înțeles, o atracție pe care o simți în interior, intuitiv, ieșită din sfera logicii. Mai există, apoi, o societate a cărților de actualitate, ea însăși structurată după aceeași putere de influență. Însă, indiferent de rangul lor social, aceste cărți sunt doar degetele cu care te prinzi de timpul tău pentru a-i simți palpitul. Sunt vitale în măsura în care ai construit deja un bloc ideatic, fecund și esențial, parcurgând marile cărți. De cele mai multe ori, aceste cărți ale contemporaneității sunt ca femeile frumoase pe care le admiri pe stradă, păstrând o distanță mai mult sau mai puțin apreciabilă. Și, în fine, mai sunt și cărțile de periferie, cărțile la modă ori cele de specialitate, cărțile prin care îți poți satisface unele interese imediate, fie că sunt intelectuale, fie că sunt pur practice. De bună seamă, acestea sunt femeile cu care intri în contact întâmplător, le observi cu atenție fizionomia, le admiri inteligența sau profunzimea, dar le uiți imediat după ce te-ai despărțit de ele. De reținut e că, dincolo de această diversitate livrescă, Biblia este, în cazul meu, singura carte cu impact la nivelul conștiinței. Este singura carte din pricina căreia pot ajunge pe culmile bucuriei sau în groapa vinovăției. În această formă de relaționare, bazată – pare-se – pe un magnetism organic, sunt atras de deschiderea cărții așa cum, biologic, sunt atras de orice femeie, păstrând o cuvenită distanță. Cu cele care îmi sunt prietene, nu ezit să fiu bătăios sau arțăgos. Cu altele, dimpotrivă, sunt de un calm sideral. Până acolo încât ele însele devin suspicioase. Cu toate cărțile scrise de alții, relația este formală, decentă, distantă, ba aș zice că platonică, fiind dusă exclusiv la nivelul ideilor. Cu totul altfel stau lucrurile când e vorba despre cărțile mele. Relația cu acestea seamănă izbitor de mult cu relația dintre doi ibovnici. Îmbătătoare, satisfăcătoare, mereu insuficientă, mereu clocotitoare. Fără întrevederea unui final. Sâmburele din care crește existența tragică a unui scriitor este chiar acesta: faptul că nicio carte scrisă de el nu este pe deplin finalizată. Oricând este loc de mai bine. Dar, oricâte defecte ar exista, ea trebuie, odată și-odată, expediată spre tipar, dată publicului, ucisă prin înșurubarea ei în timp. Încă îmi ador prima carte. Și încă nutresc pentru ea resentimente. Așa cum un bărbat sexagenar își aduce aminte de prima iubire,


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

frumoasă, dar pierdută, o iubire care, deși produce nostalgie, l-a lăsat neîntreg, l-a lăsat pe jumătate gol. Încă îmi regret a doua carte, publicată prematur, plină de greșeli. Încă nu-mi înțeleg a treia carte, extrem de complicată și de aridă, fiindcă nu-mi amintesc nici măcar o secundă din procesul scrierii ei, cum nu-mi amintesc și nu înțeleg editarea celei de-a patra cărți, de parcă tipărirea și promovarea ei ar fi avut loc fără voința mea. Din ultima mea carte, a cincea, am ieșit epuizat și transfigurat, cum un ibovnic iese din ultima îmbrățișare, oferindu-i amantei, fără nicio tragere de inimă, un adieu pasional. Deși o carte intră într-o relație de supunere asemenea unei femei ce nu își ratează statutul, prin manierea în care se ofertează, ea își arată, de fapt, puterea de a supune. Căci, supunându-se, cartea își supune cititorul. Nu doar prin materia primă, evident, ci și prin conținutul pe care îl duce, cam așa cum o femeie însărcinată își supune, prin statutul ei polivalent, de femeie și mamă, întreaga societate. Astăzi, cartea electronică, cea care tinde tot mai mult să ia locul cărții de hârtie, se erijează într-un nefiresc gen masculin, devenind agresivă prin platformă. Ea depinde de o tehnologie

Transilvania la pas încăpățânată, sucită, cu ifose, condusă de dependențe și dependințe: suportul electronic și softul aferent. Cartea electronică depășește naturalul neechivoc, ascunzându-se într-un insectar de nevoi financiare și electronice. Ea nu se deschide, ci se închide într-un puzzle de coduri digitale pe care abia programul specific îl poate descurca. Cartea, deci, tinde să se masculinizeze, la fel cum femeile, în dorința lor de a prelua frâiele societății, au renunțat incredibil de ușor la vocația lor genetică și par să își piardă sexualitatea, abandonându-se, interesat, într-un oficios câmp al muncii, complet lipsit de satisfacții metafizice. Luminii artificiale agresive, emisă de ecranele noastre digitale, îi prefer, de departe, lumina care se reflectă în albul hârtiei, naturală, solară. Diurnul, nocturnului. Eternul feminin pare să-și fi pus, azi, masca amar-comică a senzualității masculine, devenind trans-sexuatul care ne promite multe, pentru a ne oferi, la final, jenă și insatisfacție. Personal, dintre cărți le prefer pe cele feminine. Poate mai încolo, când instinctele mele intelectuale se vor fi stins, deși mă cam îndoiesc că se va întâmpla asta vreodată, voi accepta, în lipsa hârtiei, și ecranul. De nu mă va lăsa bateria.

Din Straiţa cu merinde de Florica POP

Umilința

Seară de seară ne adunam împreună: familia, neamuri, vecini… rugând-o pe bunica să ne mai povestească. Poveştile ei erau trăite, de aceea, uneori, pregătindu-se să ne împărtăşească din ceea ce nu se putea uita, îi vedeam ochii înceţoşaţi, fruntea încruntată şi înţelegeam că durerea e prea mare la amintirea celor îndurate. Noroc cu tata, care, crescând pe lângă ea, mai prinsese câte o frântură de supărare şi, când ne vedea atât de dornici de a afla de ce bunica are chipul brăzdat de revoltă fără leac, începea el şi ne spunea, cum se pricepea mai bine… -Au fost multe zile negre la casa noastră când au venit să ne ia pământul şi să ne scrie în colectiv. Atunci nu erau banii ca și acum, nu ne dădea nimeni nimic, niciun ajutor de nicăieri, iar casa noastră număra multe suflete, numai prunci eram nouă, guri de hrănit, biruri de plătit, tata era orb de pe front, așa că numai pământul muncit cu sudoare ne ținea pe toți. Copiii erau avere la casa omului! Cum creșteau un pic, cum erau puși în brazdă, fiecare după puterea lui. Aceia erau considerați mai avuți (bogați), care aveau mai mulți prunci. Pământul avea mare preț, fiecare gospodar încerca mereu să cumpere pământ. Acesta era și darul care se dădea la căsătoria copiilor, nu mașini și vile, ci pământ, cât mai mult! Se împărțea frățește, iar aranjamentele între tineri le făceau părinții, urmărind săși întărească poziția în sat. - Nu vă mirați că mama (bunica mea) nu poate povesti (a continuat tata), atâta durere a adunat, încât orice amintire îi provoacă mult rău, iar la vârsta ei nu-i de glumit cu acestea. Ne-a vorbit apoi tata și alți vecini care s-au adunat în acea seară la casa noastră cum a fost când au sosit, și în Cioara, comuniștii. Oamenii auziseră din satele vecine ce se întâmplă, cum se ia tot, fără posibilitatea de opoziție și făcuseră tot felul de planuri pentru a-și salva măcar grădinile

de lângă casă, ei nefiind obișnuiți să ceară niciun ajutor de la nimeni, descurcându-se fiecare după vrednicia sa. Mulți s-au ascuns sau au plecat de-acasă ca să nu fie nevoiți să se scrie-n colectiv. Tot intrând de la o familie la alta și negăsind pe nimeni, tovarășii au fost tare însetați, iar la o casă tocmai zăriră doi copii în curte. Bucuroși că au de la cine să ceară o cană cu apă, au intrat în curte, au întrebat de părinți, dar copiii erau școliți: - Apoi o zâs tătuca și măicuța că nu pot ști când or ajunge acasă, poate numa’ dimineață. Inspectând peste tot, prin casă, prin curte, pivniță, cei veniți au văzut un butoi aproape plin cu moare (zeamă de varză) și, însetați cum erau, au întrebat copiii dacă nu le pot da și lor să bea puțină moare de curechi. Ei, atâta au așteptat șmecherii, care înadins lăsară descoperit butoiul. Au luat o oală de lut din gard, au umplut-o și, dornici să-i ospăteze pe străini, le-au dat să bea pe săturate. - Da cum de-i așa de plin butoiul în vremea asta, voi nu beți, că tare-i bună!? - Da’ cum să bem, răspunseră copiii în cor, că o căzut în hurdău (butoi) doi pațoci (șobolani)! Auzind vorbele pruncilor, cei doi aruncară oala cât colo și, de rău ce le era, de-abia vedeau poarta să iasă din curte. Copiii, văzând cum oala aruncată s-a spart, prefăcându-se tare speriați, au început să strige în gura mare: - Ioi, amu ne-a bate tătuca, noi v-am făcut un bine, iar voi ați stricat oala de noapte a mamii bătrâne!!! Și, uite așa, mai auzind-o și pe asta, tovarășii și-au dat afară și colectivu’ și… mațele, iar din ziua aceea nu i-a mai văzut nimeni prin sat, pe la noi. Numai că au venit alții care nu au mai cerut moare de curechi, fiind foarte porniți să scrie în C.A.P. tot satul. Bunica, având mult pământ și multe guri de hrănit, s-a aruncat pe jos, s-a prefăcut că nu mai e în toate mințile și, dintre toți sătenii, a fost singura care a rămas cu grădinile din care trebuia să dea copiilor pâinea cea de toate zilele.

79


Rondul poeților

80

Transilvania la pas

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

Ziua Culturii Naţionale a prilejuit anul acesta lansarea unei adevărate provocări în rândul poeţilor. Uniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj a conceput un dialog al artelor care şia desfăşurat de Ziua Naţională a Poeziei prima etapă în spaţiul generos al Galeriei Naţionale a Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Poeţii care s-au lăsat provocaţi, au vizitat galeria şi alegânduşi un tablou expus au scris cât un poem inspirat de acea lucrare. Poemele sunt alăturate tablourilor şi vor sta aşa pe durata întregului an. Sunt expuse în prima parte a proiectului, din martie până în septembrie, poeme de Nicolae Avram, Horia Bădescu, Oana Boc, Mariana Bojan, Gabriel Botaa, Hanna Bota, Dumitru Cerna, Ruxandra Cesereanu, Doina Cetea, Ion Cocora, Ion Cristofor, Ştefan Damian, Vasile George Dâncu, Andrei Doboş, Andrei Fischof, Genţiana Groza, Vasile Igna, Martha Izsak, Alexandru Jurcan, Rodica Marian, Victor Constantin Măruţoiu, Alexandra Medrea, Ştefan Melancu, Virgil Mihaiu, Ioan Milea, Gavril Moldovan, Vlad Moldovan, Daniel Moşoiu, Ion Mureşan, Marcel Mureşanu, Sânziana Murelanu, Ion Noja, Olimpiu Nuşfelen, Maria Pal, Ioan Pintea, Ion Pop, Adrian Ppescu, Persida Rugu, Constantin Rusu, Lucia Sav, Aurel Şorobetea, Flavia Teoc, George Vulturescu. Poemele sunt inspirate de tablouri semnate de eodor Aman, Ion Andreescu, Octav Băncilă, Pericle Capidan, Nicolae Dărăscu, N. Grigorescu, Teodor Harşia, Sava Henţia, Ştefan Luchian, Nagy István, Joseph Neuhauser, eodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Aurel Popp, Elena Popea, Constantin David Rosenthal, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza. Am asistat cu încântare la recitalul poeţilor prezenţi de Ziua Poeziei la Galeria Naţională a Muzeului de Artă Cluj-Napoca, unde amfitrioni au fost Călin Stegerean, directorul galeriei, şi Irina Petraş, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj. Cunoscutul critic literar a subliniat, în deschidere, frumoasa alăturare sinestezică, spunând că poetul îi pune faţă în faţă tabloului un poem, Poemul, care a fost chemat într-un dialog adevărat, cel dintre Eu şi Tu, un dialog despre care spun unii şi alţii că este cel mai teribil, pentru că nu există cel cu care vorbeşti şi îl scoţi din relaţia omenească. Prin urmare din această relaţie Eu şi Tu, poemul spune: „Tabloule, acesta eşti!” Tabloul se uită la zicerea pe care poemul o propune şi zice: „Da, sînt şi asta”. Din acest început de dialog se iveşte nu o închidere, nicidecum, ci o fantastică deschidere experimentală, cu fiecare poem pe care l-am primit prin e-mail de la colegii noştri, de la cei 43 de poeţi care s-au înscris în rond. Nu se închide, ci, dimpotrivă, imediat tabloul spune, pe lângă această zicere „Mai pot exista şi multe altele.” Aş vrea să vă spun într-o paranteză că au fost şi tablouri disputate, mai mulţi poeţi şi le-ar fi dorit şi probabil că de aici se va ivi deschiderea unui nou rond pentru la toamnă, mai multe voci care vor zice despre unul şi acelaşi tablou, pentru a descoperi nenumăratele lecturi posibile. Mai mult decât atât, eu arătândute pe tine, atrag atenţia celor din jur că pot spune şi asta, dar mai pot să spun şi multe altele. Tabloul şi poemul se arată unul pe celălalt, se arată cu atât de multă deschidere şi generozitate, încât este imposibil ca vizitatorul muzeului să nu descopere încă o dată poezia şi lectura. E ceea ce ne dorim cu toţii, să existe acea arătare pură, arătarea cu degetul. Ştim cu toţii, în copilărie ţi se spune „Nu arăta cu degetul!” E o arătare cu cuvântul şi culoarea. Cum ziceam, nu e o închidere şi am pus la cale cu Călin Stegerean nişte întâlniri, poate lunare, în care poeţii care au participat azi, dar şi alţii care vor fi ispitiţi de acest îndemn să se întâlnească cu vizitatorii muzeului, să vorbească despre poezie

şi despre pictură, despre cât de multe poţi să afli despre tine privind un tablou şi despre cât de şi mai multe poţi să afli despre tine când, lângă acest tablou se găseşte şi un poem extraordinar. Festivalul Naţional de Literatură care va fi în octombrie va avea un asemenea moment, un rond al poeţilor în care noi, clujenii, îi vom invita pe poeţii din toată ţara să se alăture rondului nostru. Probabil că vom trimite o imagine de la care să pornească pentru a scrie un poem şi să fie un recital naţional de poezie în octombrie.

Natura moartă este o singurătate în care a fost pe vremuri viaţa

Înainte de a începe rondul poetic printre tablouri, profesorul Mircea Muthu a fost invitat să ţină o prelegere, pe care a intitulat-o Condeiul şi peniţa. Pictura este pictura care se vede, pictura vine spre cuvânt, imaginea vine spre cuvânt şi nu întâmplător apare una dintre cele mai vechi procedări aş zice metaforic și nu numai, care de fapt devine o reprezentare verbală a unei reprezentări imagistice. În Iliada, în cântul XVIII, este celebra descriere a scutului lui Ahile, care de fapt era imaginar, dar este translatat în cuvânt. Fraza, respectiv descrierea este un fir roşu care leagă între ele operele imaginarului şi aici nu este vorba nu numai de un dialog, aici este vorba de convergenţa artelor, este vorba de resintetizarea artelor, care s-a discutat de atâtea ori în diferite epoci. Prin urmarea a ajuns, a pricinuit interpretarea lui Lessing care deschidea creaţia literară spunând că este o creaţie de tip discursiv, istoric, cronologic, pe când creaţia picturală, plastică, se vede dintr-o dată. Deoarece Mircea Muthu consideră că este o probă de foc să faci poezie după o pictură, a făcut o paralelă între acest eveniment şi exerciţiul extraordinar de virtuozitate, care este natura moartă, spunând că că aceasta este pentru pictură ceea ce este forma fixă pentru poezie. Domnia sa a ţinut să ne amintească de un studiu de al său mai vechi. Tulburarea pe care ne-o produce vederea unui gheţar, a unei câmpii pustii sau a unei întinderi maritime este sentimentul unei lumi care se revelează a fi străină în totalitate de noi. A reproduce înlăuntrul tău acest sentiment al realităţii nude este una dintre caracteristicile naturii moarte. Ea este moartă în măsura în care este goală, care fixată şi închisă în ea însăşi nu ne mai iese în întâmpinare. În lucrurile cufundate în tăcere, lipsite de prezenţa omului pare să se deştepte o viaţă secretă, tacită şi străină, ba chiar ostilă omului, iar poeticitatea naturii moarte constă tocmai în a surprinde nu imaginea fotografică, ci acest intim demonism al realului. Un vas de flori stă pe o masă într-o cameră goală. Imobilitatea este întreruptă numai de razele de soare care cade pe suprafaţa sticlei şi deplasându-se lent reflectă într-un fel mereu noul din jur. Florile care înainte de a fi culese erau


Transilvania la pas

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cuprinse în marea viaţă a câmpului acum mor. Dar pe covor se mişcă ceva, o mică insectă irizată, unica formă de viaţă, care aşteaptă să fie absorbită de moarte, pentru a deveni numai lumină şi culoare. În alt loc sunt cărţile deschise pe raft, sugerând o mână necunoscută care le-a răsfoit. Sunt instrumentele muzicale ce par să poarte în sine o stranie capacitate de-a cânta, de parcă ar fi pline de o muzică pe care nimeni nu o va mai extrage din ele. În toate obiectele obişnuite care zac părăsite respiră sentimentul unei realităţi care este pe cale de a absorbi unitatea, care luptă pentru a se elibera de umanitate şi care în momentul în care devine independentă şi străină devine şi fantasmagorică, spectrală şi se risipeşte într-un sistem de forme şi de culori. De la cărţi până la covoare, de la o cană până la veşminte, toate elementele tipic semnificative ale vieţii omeneşti, surprinse şi izolate pe o pânză par să se compună într-o depărtare care este, totodată, o prezenţă a vieţii interioare şi dobândesc un ton suprareal, care treptat se transformă într-o schemă de armonii

81

structurale şi cromatice. Jocul formal pur nu este singura semnificaţie a naturii moarte, ci unul dintre tropii tensiunii lăuntrice a lucrurilor(…). Pictorul caută o lume mai izolată, în care nu au loc oamenii, dar în care freamătă o întreagă viaţă şi pe aceea o aduce la lumină, o lumina redată pictural. Romantismul a reacţionat contra acestui sens şi a umplut-o de semnificaţii şi de valori, a umanizat-o. Într-adevăr, este implicit naturii moarte un sens realist, în antiteză cu tendinţa idealizatoare romantică. Aceasta din urmă umple realitatea de viaţă, proiectând deasupra spiritualitatea umană, în timp ce prima o asumă în independenţa şi înstrăinarea ei şi o traduce într-un sistem de forme. În încheierea expunerii sale, profesorul Mircea Muthu a vorbit despre cazurile rarisime, în care o natură moartă este, de fapt, un autoportret, dând exemplul Vazei cu floarea soarelui în galbenul mortuar, a lui Van Gogh, ori despre motivul flamand al lămâii, trimitere la motivul vanitas vanitatum.

Distincţia „ALAE” pentru dirijorul Shinya Ozaki

de Alex TOTH

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, i-a oferit distincţia „ALAE” dirijorului japonez Shinya Ozaki, în deschiderea concertului extraordinar susţinut de muzicianul nipon joi, 17 martie, cu ocazia aniversării a 20 de ani de activitate la pupitrul Orchestrei Simfonice din Târgu-Mureş. În aceeaşi zi, într-o şedinţă a Consiliului Judeţean Mureş, consilierii judeţeni au aprobat, cu unanimitate de voturi, acordarea distincţiei „ALAE” dirijorului Shinya Ozaki, în semn de recunoaştere şi recompensă morală a serviciilor aduse comunităţii judeţului Mureş. „20 de ani este aproape o viaţă de om. Cred că aşa cum s-a reuşit până în acest moment, ca Filarmonica de Stat Târgu-Mureş, Consiliul Judeţean Mureş să fie o gazdă, să fie un receptor pentru tot ceea ce înseamnă valori culturale, astăzi în numele Consiliului Judeţean Mureş, în numele deschiderii către multiculturalitate a judeţului Mureş, voi înmâna maestrului Shinya Ozaki cea mai înaltă distincţie a judeţului Mureş. Se numeşte „ALAE”, adică „aripi” în limba latină. Este cea mai înaltă distincţie şi poartă un motto, „Omnia mea mecum porto”, adică „Tot ce este al meu port cu mine”. Ceea ce înseamnă că tot ceea ce dobândim în viaţă ca experienţă, tot ceea ce dobândim de valoare în viaţă, întotdeauna este cu noi. În primul rând în suflet, în al doilea rând în mintea noastră. Restul valorilor sunt doar trecătoare şi doar înşelătoare”, a menţionat Ciprian Dobre. La eveniment a participat şi Excelenţa Sa Keiji Yamamoto, ambasadorul Japoniei în România, care a salutat auditoriul atât în limba română, cât şi în limba maghiară, transmiţând apoi felicitări târgumrueşenilor pentru pasiunea arătată muzicii de calitate. „Am aflat despre activitatea maestrului Ozaki încă de la sosirea mea la post, în octombrie 2012, şi mi-am dorit foarte mult să ajung la Târgu-Mureş. Ştiu că aproape jumătate din populaţia oraşului dumneavoastră este reprezentată de cetăţeni români de naţionalitate maghiară şi remarc că de-a lungul istoriei aici s-a dezvoltat o cultură bogată. Chiar sala aceasta este un exemplu reprezentativ de bogăţie culturală. Ca japonez, sunt extrem de bucuros că un dirijor din Japonia activează de mai bine de 20 de ani ca dirijor permanent într-o sală atât de minunată. Sunt extrem de impresionat de bogăţia sufletească şi de pasiunea pentru muzică a dumneavoastră, locuitorii oraşului Târgu-Mureş”, a afirmat Excelenţa Sa Keiji Yamamoto. De asemenea, ambasadorul Japoniei în România a creionat, pe scurt, personalitatea complexă a dirijorului Shinya Ozaki, implicat în numeroase activităţi culturale. „Maestrul Shinya Ozaki

activează atât în România cât şi în alte ţări europene, dar şi în SUA şi Japonia. Aici, la Târgu-Mureş a invitat şi solişti japonezi aducându-şi o contribuţie semnificativă, ca o adevărată punte de legătură culturală între Japonia şi România. Activitatea domniei sale a fost apreciată şi în anul 1998 când i-a fost acordat titlul de cetăţean de onoare al oraşului Târgu-Mureş. În anul 2000, a primit din partea Guvernului României Meritul Schimburilor Culturale, iar în anul 2004 a primit din partea preşedintelui României Meritul Cultural în grad de Comandor. Domnia sa s-a remarcat şi la organizarea unor evenimente culturale, în cadrul Asociaţiei Kumamoto - România înfiinţată în anul 2002, în calitate de reprezentant local. Am fost extrem de bucuros să aflu că această asociaţie acordă anual, din 2008, burse elevilor de la Liceul de Artă din Târgu-Mureş, contribuind la formarea tinerilor muzicieni”, a subliniat Excelenţa Sa Keiji Yamamoto. De asemenea, Vasile Cazan, directorul Filarmonicii de Stat Târgu-Mureş, a înmânat maestrului Shinya Ozaki o Diplomă de Excelenţă pentru contribuţia adusă pe parcursul celor două decenii de activitate în fruntea Orchestrei Simfonice din TârguMureş.


82

Rondeluri şi nopţi

Portret alb-negru

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

„Am avut întotdeauna un sentiment de trădare de fiecare dată când îl citeam pe Macedonski şi am realizat că acest sentiment a fost atât de puternic, încât a fost transmis din generaţie în generaţie. Specialiştii spun că este vorba despre un fenomen trans-generaţional discutat pe larg în psihologia de azi. Mi-am spus că nu mi-aş dori să las moştenire mai departe generaţiilor viitoare acelaşi sentiment fără să încerc să luminez puţin povestea, fără să încerc să evidenţiez lucrurile frumoase, de pionierat, pe care Macedonski ni le-a lăsat şi pentru care noi, contemporanii anului 2013, îi datorăm foarte multe”, a spus Irina Macedonski, stră-strănepoata poetului anul trecut, în luna noiembrie. 24 noiembrie 2013, la mormântul lui Alexandru Macedonski din Cimitirul Bellu, unde a avut loc un eveniment simbolic în memoria scriitorului. Irina Macedonski şi-a propus să realizeze în 2014, la împlinirea a 160 de ani de la naşterea lui Alexandru Macedonski, un proiect amplu de promovare şi «revitalizare» a operei macedonskiene în văzul contemporanilor, adică a străstrănepoţilor contemporanilor săi... „Mă încred în ideea că aceşti contemporani ai mei vor fi mai luminaţi şi mai deschişi la receptarea operei lui Alexandru Macedonski”. Ea a motivat iniţiativa prin epigraful scris de autor şi lăsat „moştenire” celei de-a patra generaţii: Dar când patru generaţii peste moartea mea vor trece, Când voi fi de-un veac aproape oase şi cenuşă rece, Va suna şi pentru mine al dreptăţii ceas deplin, Şi-al meu nume, printre veacuri, înalţându-se senin, Va-nfiera ca o stigmată neghiobia duşmănească, Cât vor fi în lume inimi şi o limbă românească. Cele trei direcţii principale în spiritul cărora se vor contura în 2014 acţiunile proiectului Alexandru Macedonski – 160 de ani de istorie şi literatură sunt Scriitor reprezentativ pentru secolul al XIX-lea, Scriitor european şi Un pionier al culturii române. Lucruri şi evenimente memorabile realizate de Alexandru Macedonski. În farmec nocturn şi atmosferă boemă s-au desfăşurat primele etape ale proiectul Nopţi macedonskiene. Lună de lună, în 2014, de fiecare dată altfel, cu intenţia de a pune în legătură scriitori tineri sau consacraţi, artişti şi personalităţi creative care îşi doresc să contribuie la dezvoltarea unui context favorabil schimbului de idei, la aceste Nopţi macedonskiene vor fi organizate spectacole de teatru, concerte jazz şi serate literare, proiecţii şi dezbateri pe teme vaste întâlnite şi în preocupările scriitorului Alexandru Macedonski: înnoirea poeziei, proză SF, cercetare ştiinţifică, estetică, scenaristică, teoria literaturii şi creative writing, management cultural etc.

De ce Macedonski?

Irina Macedonki pledează în favoarea lecturii şi relecturii operei poetice şi nu numai a lui Alexandru Macedonski şi redăm aici un fragment: „Macedonski ar trebui citit şi aţi face bine să-l citiţi”, ar putea spune tranşant şi poate ameninţător un profesor de limba română. Ar înşirui toate argumentele însemnate (tardiv) ale criticii literare şi le-ar dicta elevilor cuvânt cu

Alexandru A. Macedonski (n. 14 martie 1854, București, d. 24 noiembrie 1920, București) a fost un poet, prozator, dramaturg și publicist român, primul reprezentant al simbolismului în literatura română. cuvânt pasaje din Poezia viitorului. Le-ar spune că este întemeietorul poeziei moderne, promotorul, teoreticianul şi practicianul simbolismului în România şi că a scris o epigramă nefericită chiar la adresa poetului naţional, Mihai Eminescu. A lansat atacuri antimonarhice şi a purtat polemici cu Alecsandri, Caragiale, Maiorescu etc. Spirit neliniştit etc. Moare cerând avid parfum de trandafiri, laitmotivul întregii sale opere… Eu aş îndrăzni să propun o reformulare a tuturor acestor afirmaţii şi în acelaşi chip aş pleda pentru o întoarcere la contextul din care au fost dezlipite, probabil, de către majoritatea colecţionarilor de „albume” literare, prin termenii lui Borges. Se cere necesară o reevaluare a operei macedonskiene dintr-o altă perspectivă, diferită de cea conceptuală, alta decât „poezia simbolistă”, iar această reevaluare nu ar fi posibilă fără o prezentare comparatistă, sincronică, a evenimentelor şi, evident, fără o analiză atentă a biografiei; aşadar numai luând în considerare partea subiectivă şi partea „obiectivă” a istoriei ne putem face o idee despre conţinutul acestei pledoarii. (…) Şi cum se poate înţelege obsesivul cult pentru formă alături de primele experimente poetice scrise în vers alb din literatura română, după alţii, din literatura europeană? Cu greu ai putea face legătura dintre scrierea unor texte în proză à la Jules Verne care anticipa fără îndoială apariţia… televizorului şi Noaptea de decemvrie


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

la care adăugăm scrierea unui scenariu cinematografic, adaptat după un basm cu iz oriental, scris tot de Macedonski. Unii cercetători îi atribuie lui Macedonski rolul de pionier al SF-ul românesc, în timp ce alţii îl numesc romantic prin excelenţă. Sunt lucruri de neînţeles supuse inevitabil unor percepţii confuze printr-o simplă enunţare de catalog. (…)

Paradoxul stră-străstrăbunicului

Avertisment: urmează un paragraf nelalocul lui. Să ne închipuim că eu aş găsi o maşină a timpului ascunsă pe undeva pe la subsolurile Universităţii, plină de praf, aruncată printre scaune rupte şi maşini de scris „Mercedes”, şi aş călători până departe în ajunul anului… 1883. Aş merge neapărat să beau o cafea la Fialkowski după un aşa drum lung şi istovitor şi m-aş interesa de următoarea întâlnire a cenaclului „Literatorul”. Aş spune că sunt o tânără scriitoare şi că aş avea nevoie de câteva îndrumări din partea magistrului Macedonski. Ne-am împrieteni foarte repede, lesne de înţeles, eu având avantajul lecturii „Viaţa lui Alexandru Macedonski” de Adrian Marino. Aş avea grijă să îmi exprim părerea în defavoarea Junimii şi totuşi aş insista că trebuie neapărat scrisă o epigramă foarte-foarte dură la adresa lui Eminescu, prea scrie multe la „Timpul” şi nu numai asta, să scrie una extraordinar de acidă la adresa lui Caragiale, de tipul „Literatura română declarată Vax şi Spanac de Karagiale-Kemeny”, o alta mai cuminte destinată lui Negruzzi, una pentru cititorul din viitor, pentru cel din trecut şi pentru Eugen Lovinescu, George

Portret alb-negru Călinescu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Adrian Marino, şi în fine, pentru Ceauşescu. Acestea fiind lămurite, i-aş înainta apoi poetului un text de-al său pe care încă nu l-a scris, să spunem OceaniaPacific-Dreadnought care a apărut abia în 1902 şi i-aş spune că e al meu; M-aş asigura că-l va inspira textul, şi fără dubii că-l va inspira, şi va scrie în acest chip cu nume straniu de „SF” şi îi voi prezice că va atenta la poziţia lui H.G. Wells. Desigur, am intra imediat în polemici pe teme ştiinţifice: eu îi vorbesc despre teoria relativităţii şi universuri paralele, Facebook, hiperrealitate şi Internet, iar el îmi vorbeşte despre captarea luminii în vid, inventarea unui dispozitiv de producere a energiei prin energie. Îmi explică entuziasmat totul despre cum funcţionează pistolul cu aer comprimat şi printr-un accident, îmi omor stră-străbunicul cu propria-i invenţie. Asta înseamnă că tatăl meu nu există, deci eu nu exist, deci n-am călătorit în timp. Nu mi-am omorât stră-străbunicul, deci exist. Cel puţin aşa stăteau lucrurile până în zilele noastre când s-a dovedit, cel puţin la nivel teoretic, existenţa universurilor paralele în interiorul aceluiaşi univers, revelaţie în mare vogă în fizica cuantică de azi. Conform acestei teorii, dacă eu m-am întors în timp, l-am cunoscut pe Macedonski nr. 125 şi l-am influenţat pe Macedonski nr. 125, nu pe cel corespondent universului meu, cel pe care l-am studiat în şcoală. La fel şi în privinţa mea, e posibil să mai existe încă un autor-narator, unul care diferă de mine cu 10% sau 50% şi căruia chiar îi place ciulamaua. Aşadar, oricât aş fi încercat să schimb istoria literară, ea îşi urmează propriile-i tipare şi nu deviază de la obiectivele propuse nici dacă ne-am întoarce în 1883…”.

“Faust”, jucat cu casa închisă la Sibiu de Cristiana FOTA

După şase ani de la premieră, "Faust" de Goethe, în regia lui Silviu Purcărete, continuă să se joace cu casa închisă la Sibiu. Biletele pentru cele patru reprezentaţii ale spectacolului „Faust” , programate pentru luna martie, au fost epuizate cu mult timp înainte de eveniment. Prima revenire din acest an a mega-producţiei lui Purcărete, pe scena de la Hala Balanța, a avut loc sâmbătă, 15 martie, reprezentaţie pentru care biletele au fost epuizate încă de la începutul lunii. Cei care nu au reuşit încă să se bucure de creaţia scenică a lui Purcărete îi mai pot revedea pe actorii sibieni la Hala balanţa în lunile aprilie şi mai, reprezentaţii pentru care se mai găsesc încă bilete. Faust este o piesă de teatru nerecomandată tinerilor sub 16 ani. Violent, emoţionant şi visceral, „Faust“ îşi invită publicul la o experienţă individuală puternică despre cunoaştere, credinţă, durere şi iubire. „Faust-ul“ lui Silviu Purcărete se distinge prin complexitatea viziunii regizorale: este o experienţă extrasenzorială la graniţa dintre Pământ şi Iad, un peisaj amplificat prin proiecţii, focuri de artificii, muzică rock live, zeci de actori şi dansatori şi o coloană sonoră originală semnată de Vasile Şirli.

Scenariul spectacolului de la Sibiu surprinde momentele esenţiale din textul lui Goethe: pactul lui Faust cu Diavolul, patima lui Faust pentru Margareta, noaptea Valpurgiei şi ridicarea lui Faust la Cer. Producţia se remarcă prin decor şi light design de o impresionantă forţă evocatoare, costume provocator sugestive, elegante sau burleşti, muzică antrenantă sau copleşitoare, cu efecte sonore adecvate ambianţei funambuleşti, proiecţii video ingenios articulate în arhitectura întregului demers scenic, creat monumental prin jocul a peste 120 de actori şi figuranţi într-o hală industrială dezafectată. Spectacolul are o durată aproximativă de două ore, este prezentat cu supratitrare în limba engleză. Preţul unui bilet este de 40 de lei, respectiv 25 de lei, cu reducere pentru elevi, studenți și pensionari, în limita locurilor disponibile. Program reprezentaţii FAUST: • vineri, 25 aprilie, ora 19:00 • sâmbătă, 26 aprilie, ora 19:00 • vineri, 9 mai, ora 20:00 • sâmbătă, 10 mai, ora 20:00

83


Aradul în Reţeaua Oraşelor pentru Creaţie Artistică

84

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Sorin TROCAN

Alături de alte 13 instituții și municipalități europene, Aradul face parte din cadrul Reţelei Oraşelor pentru Creaţie Artistică. Timp de cinci ani, artiștii arădeni au posibilitatea să participe, alături de artiști din întreaga Europă, la acțiuni culturale, expoziții, work-shopuri etc. Ziua Creativității Artistice este un eveniment care a atras, în acest an, sute de persoane. Centrul Cultural Judeţean Arad şi Consiliul Județean Arad s-au alăturat altor instituţii şi oraşe importante din Europa într-un proiect cultural de mare amploare: Reţeaua Oraşelor pentru Creaţie Artistică, coordonat de către Fundaţia Municipală pentru Cultură a oraşului Valladolid. Proiectul CreArt va fi derulat iniţial pe o perioadă de cinci ani, 2012-2017, în cadrul Programului Europa Creativă (2014 – 2020) – subprogramul Cultura. Practic, CreArt este important pentru schimbul european de cunoştinţe, idei, inovaţie şi promovare a creativităţii. Munca în reţea joacă un rol cheie, deschizând canale pe mai multe niveluri pentru dialogul cultural, programe sociale şi educative precum şi instrumente de dezvoltare economică. Alături de Arad, în proiect sunt implicate municipalitățile din Aveiro, Portugalia, din Kristiansand, Norvegia, Genova, Italia, Lecce, Italia, Linz, Austria, Pardubice, Cehia, Vilniaus Rotuse, Lituania, Asociaţia Croată a Artiştilor din Zagreb, Croaţia, Foundation ID11, Olanda, Artkomas din Kaunas, Lituania, și Consiliul Judeţean Harghita, România. „CreArt este un proiect complex, care reunește la un loc lucrări inedite din domeniul picturii, sculpturii, fotografiei sau proiecției video. Ne bucurăm că Aradul se regăsește în parcursul acestui proiect cultural alături de orașe importante din Europa. Putem afirma că promovăm astfel, cu succes, creativitatea la nivel local, realizând o legătură între artiști, factori de decizie și cetățeni”, a declarat Nicolae Ioțcu, președintele Consiliului Județean Arad.

Ziua Creativității Artistice la Arad

În cadrul proiectului, la Arad a fost organizată Ziua Europeană a Creativităţii Artistice. Aceasta a avut trei secţiuni. Prima a fost o expoziţie în incinta Consiliului Județean Arad, cu lucrările realizate de către preşcolari, elevi, tineri. Cea de-a doua secțiune a constat într-un concurs de idei creative „CRE Ideas ART”- Cum poţi promova liceul, oraşul, judeţul cu o idee creativă?; „CRE(Ar)TA”, iar ce-a de-a treia, în realizarea de desene pe asfalt, pe platoul din faţa Consiliului Județean Arad. „Cea de-a doua ediţie a evenimentului European Day of Artistic Creativity – Ziua Europeană a Creativităţii Artistice reprezintă o modalitate de a promova un concept larg de creativitate, care atestă prezenţa inovaţiei şi a creativităţii în domenii ca artistic-vizual, cu diferitele sale forme de expresie sau inovare tehnologică, de a valorifica imaginaţia şi ineditul creativ al fiecărui participant”, a declarat Ana Maria Dragoş, director al Centrului Cultural Judeţean Arad. Cea mai populară secțiune a fost cea a desenelor pe asfalt.

Au participat peste 100 de preşcolari de la Grădiniţele PP 15, PP 13 şi Curcubeul Copiilor, care au marcat, prin desene pe asfalt, Ziua Europeană a Creativităţii Artistice. Micii artişti, ajutaţi şi de vremea frumoasă de afară, au realizat adevărate opere de artă specifice vârstei, exprimând, prin culori şi forme, inocenţa copilăriei. „Mă bucur că acest proiect a stârnit interesul elevilor şi al cadrelor didactice, care au participat astăzi într-un număr atât de mare. Am dorit să îndreptăm atenţia tinerilor spre artă, spre frumos, spre cultură, astfel încât Aradul să-şi păstreze identitatea şi să continue drumul spre Europa. Expoziţia găzduită de Consiliul Judeţean Arad mă face să spun că tinerii artişti din ziua de azi ne pot reprezenta cu cinste în orice competiţie”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad. În fiecare dintre oraşele partenere CreArt, în această perioadă se desfăşoară diferite activităţi artistice: expoziţii, workshop-uri, vizite/tururi ghidate ale obiectivelor artistice, dezbateri publice, conferinţe, concursuri etc., care au ca tematică creativitatea artistică şi promovarea acesteia ca un element de bază al dezvoltării individuale. În cadrul proiectului cultural CreArt, în cursul anului trecut, la Arad a avut loc Seminarul Cultural Internațional CreArt. Tematica abordată s-a concentrat pe studii de cercetare în domeniul politicilor culturale și pe studii de caz ale orașelor europene. Un alt eveniment derulat a fost expoziția europeană itinerantă „More Real than the Real”. 60 de lucrări, aparținând unui număr de 17 artiști selectionați de curatorul italian Ilaria Bonacossa, au putut fi admirate de arădeni. În cadrul atelierului de lucru, coordonat de celebrul pictor și sculptor spaniol Antonio Lopez, la Fundația Municipală Culturală din orașul spaniol Valladolid din Spania a participat artistul plastic arădean Onisim Colta.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Transilvania vazuta de la distanta

Ana Matei, pictorul interpret de arii spre infinit

de Alice Valeria MICU

Alături de alte 13 instituții și municipalități europene, Aradul face parte din cadrul Reţelei Oraşelor pentru Creaţie Artistică. Timp de cinci ani, artiștii arădeni au posibilitatea să participe, alături de artiști din întreaga Europă, la acțiuni culturale, expoziții, work-shopuri etc. Ziua Creativității Artistice este un eveniment care a atras, în acest an, sute de persoane. Ana Emilia Matei s-a născută la Gostila, în judeţul Sălaj. A urmat cursurile Academiei de Artă Plastică şi Design Ioan Andreescu la Cluj Napoca, avându-i profesori pe Nicolae Man, Csata Victor sau Florin Maxa. Tot la Cluj a devenit membră a Uniunii Artiştilor Plastici. Acum locuieşte la Toronto, în Canada şi este membru asociat al Societăţii Artiştilor Canadieni. Este un artist plastic profund, care atinge în creaţia plastică domenii și arii diverse, icoane, pictură abstractă, lucrări figurative şi pictură murală, stăpânind diverse tehnici de lucru. Dacă prima expoziţie personală a fost la Zalău, acum douăzeci şi şapte de ani, artista a expus de atunci frecvent, atât în ţară, cât şi peste hotare. Din dorinţa de a fi mai aproape de divinitate, prin pace şi meditaţie, prin căutarea de sine şi rugăciune Ana Emilia Matei a lucrat peste 200 de icoane în stil bizantin, în tehnica veche. Lucrările ei înfrumuseţează catapetesme în bisericile din Bichigiu, din jud. Bistriţa Năsăud, Rugăseşti, Cluj sau Silvaş, din jud. Satu Mare, pe care am avut plăcerea să le admir. Câteva lucrări donate de ea au ajuns în biserica din satul natal Gostila şi în Biserica Sf. Ilie Tesviteanul din Toronto, iar mai multe lucrări murale sunt în instituţii de învăţământ din Cluj şi Târgu Lăpuş poartă semnătura ei. Ana Emilia Matei construieşte cu densitate aforistică, desprinde lumini şi culori din natură, le investeşte cu muzicalitate, le umbreşte cu straturi din ceaţa de odinioară, ca să le încrusteze apoi pe pânză în lucrări abstracte de o surprinzătoare ramificare descriptivă. O fiinţă echilibrată, din care abundă căldura, discursul plastic abundent şi atenţia pentru detaliul luxuriant, Ana Emilia Matei se aşterne pe sine în fiecare lucrare, cu o poetică inalterabilă.

Avem în faţa ochilor un amestec de figurativ şi abstract, o mixtură de substanţă lirică şi epică, trădând o autentică morfologie a renaşterii afective prin artă. Într-un edificiu liric şi oniric compartimentat atent, construit din suprapunerea realităţii cu spiritualitatea, din răsfrângerile indiscrete ale depărtărilor abstracte asupra prezentului concret, Ana Emilia Matei afişează o cromatică dominată de tonuri curate şi luminoase de albastru, roşu, ocru, punctate de oranj glamour. Personajele din lucrările Anei Emilia Matei par a fi mai degrabă obţinute printr-o repetată autoproiectare, rezultat al memoriei afective a multiple existenţe, iluminate de iubire şi de pacea paradisiacă.

85


86

SMS CULTURAL Cluj

Best of Astra Film Festival O selecție best of care include 12 documentare din programul aniversar Astra Film Festival 2013 de la Sibiu a fost prezentată la Casa Tranzit din Cluj, între 5 și 8 martie 2014. În fiecare zi, proiecțiile au fost urmate de discuții tematice. Miercuri, 5 martie, trei documentare au ilustrat realități românești slab mediatizate din perioada comunistă, vânzarea evreilor de către statul român (Evrei la vânzare, regia Radu Gabrea), operațiunile secrete de asasinare a dizidenților români în Afacerea Tănase, regia Ionuț Teianu, şi plecarea definitivă a românilor din țară în anii ’80, în Anatomia plecării, regia Șerban Oliver Tătaru. Documentarele au fost urmate de o discuție despre Antropologia socialismului real. În 6 martie, programul a fost deschis de documentarul românesc În numele primarului în regia Ancăi Hirțe, premiat la cea mai recentă ediție AFF. Protestele provocate de proiectele de exploatare a gazelor de șist ale Chevron Corporation sunt subiectul documentarului Blestemul gazelor șist, în regia lui Lech Kowalski. Rembrandt la Cluj-Napoca Cea mai mare colecție particulară de gravuri a maestrului olandez Rembrandt din lume va fi expusă la Cluj, în cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Aceste gravuri au fost executate de artistul francez Armand Durand în anul 1865, într-un tiraj de câte șapte exemplare. Expoziţia va fi unul dintre evenimentele majore ale Zilelor Clujului, din luna mai 2014, iar, până acum, conform oficialilor Muzeului Etnografic, s-au vândut deja aproape 500 de bilete. Expoziţia va fi deschisă în perioada 12 aprilie – 8 iunie 2014. Filme la Tiff Ursul de Aur pentru cel mai bun lungmetraj anul acesta la Festivalul de la Berlin a fost atribuit peliculei Bai Ri Yan Huo/ Black Coal, in Ice, de Diao Yinan, care va rula în premieră la cea de-a 13-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF). Festivalul Internaţional de Film Transilvania va avea loc între 30 mai şi 8 iunie, la Cluj-Napoca, programul fiind divers, de la pelicule la concerte, expoziţii, dezbateri şi întâlniri cu cineaşti renumiţi.

Reactor la Cluj Tot pe 21 martie a fost lansat la Cluj-Napoca cel mai trendy reactor, un spaţiu de cultură alternativă, pe care îl vom găsi sub numele de REACTOR, pe Strada Petöfi Sándor. Organizatorii au pregătit pentru inaugurarea Reactorului un maraton de artă, care a durat 24 de ore, cu teatru, poezie, magie, dans, slam poetry, performance, experimente, videoproiecţii, ateliere şi expoziţii. „Ne-am hotărât să provocăm o reacție. Să deschidem acest spațiu ofertant și să invităm lucrurile să se întâmple. Vrem să interacționăm. Să

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

primim și să dăm. Să sărbătorim diversitatea și creativitatea. Reactor de creație și experiment a pregătit un program de lansare care să reflecte ceea ce ne dorim să se desfăşoare în acest spațiu: un dialog între creatori și public, o comunicare între artiști, o relaționare personală cu spațiul”. Au urmat a doua zi un show de improvizaţie şi în 23 martie un concert susţinut de Ada Milea, Cristian Rigman şi Anca Hanu. Salon de Carte la Paris Romanul poetei şi eseistei Marta Petreu Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, apărut în anul 2011 la Editura Polirom, a fost publicat în limba franceză de Éditions L’Âge d’Homme, în traducerea Floricăi Ciodaru-Courriol şi lansat în 22 martie, în cadrul Salon de Carte de la Paris în prezenţa autoarei. Ediţia în limba franceză poartă titlul Notre maison, dans la plaine de l’Armageddon. Marta Petreu este scriitor şi profesor. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele.

Zlatna

FIFE, în pregătire A doua ediţie a Festivalului Internaţional de Film Etnografic (FIFE) de la Zlatna, judeţul Alba, se va desfăşura în perioada 6-8 iunie 2014. Filmele se pot înscrie în competiţie, sesiunea fiind deschisă tuturor cineaştilor independenţi sau profesionişti, pâna în 15 mai 2014. La FIFE Zlatna se pot înscrie filme documentare pe teme etnografice, fără restricţii de durată, indiferent daca au mai participat sau nu la alte festivaluri. Juriul este alcătuit din profesionişti în domeniul cinematografiei, etnologi şi specialişti în etnografie: Geo Saizescu - preşedinte, Al. G. Croitoru, Călin Căliman, Horia Barna, Sebastian Papaiani, Claudia Motea, Marian Stere, Marcel Negruţi, Nicolae Clonta, Mălina Dragnea, Horia Tanislav, precum şi reprezentanți ai autorităților locale şi judeţene. Tot în cadrul festivalului se va organiza un concurs de fotografie etnografică.

Maramureș

Femeia cinstită la Bruxelles Ziua Internațională a Femeii a fost sărbătorita la Bruxelles sub semnul Maramureșului, în prezența primarului din Saint-Josse, Emir Kir, și a Excelenței Sale, Ștefan Tinca, Ambasador al României în Belgia. Din programul variat al acestei activități intitulate 'Tradiții Românești la Bruxelles', au făcut, de asemenea, parte vernisajul expoziției de fotografie Maramureșul în imagini, în prezenta artistului fotograf, Felix Sateanu, un spectacol muzical Obiceiuri de primăvară din Maramureș, susținut de Ansamblul Clubului Copiilor din Sighetu Marmației, Mugurelul, de soliști de la Palatul Copiilor Baia Mare și o prezentare de costume tradiționale românești, purtate cu elegantă de către candidatele la Miss Diaspora Belgia 2014. Cei peste 300 de invitați prezenți, reprezentanți ai mai multor asociații, locuitori din Bruxelles și din afară, atât români cât și belgieni, au apreciat calitatea tradițiilor românești dar și produsele și vinurile noastre tradiționale. Organizatorii acestei activități au fost: Asociația Euro Mara Events Arthis, Casa de Cultură Belgo-Română, Radio Arthis, Ambasada României în Regatul Belgiei, Primăria Baia Mare, Primăria Saint-Josse-ten-Noode din Bruxelles, Asociația Delfinul de Aur, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureșene, Consiliul Comunal și Primăria Sighetu Marmației, Inspectoratul Școlar Maramureș, Palatul Copiilor Baia Mare, Clubul Copiilor din Sighetu Marmației și PAC-Bruxelles.


SMS CULTURAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Expoziţie Ştefan Câlţia - „Lumea ca teatru” Muzeul de Artă Florean a organizat la sfârșitul lunii martie vernisajul expoziţiei de pictură „Lumea ca teatru” a artistului Ştefan Câlţia. Evenimentul l-a avut ca invitat special pe artistul Ştefan Câlţia. Fost student al artistului Corneliu Baba, Ştefan Câlţia (n. 1942) este unul dintre cei mai importanţi şi, conform datelor casei de licitaţii Artmark, printre cei mai bine cotaţi artişti români contemporani. Muzeul de Artă Florean oferă băimărenilor ocazia singulară de a cunoaşte una din cele mai importante 10 lucrări ale artistului, tripticul de mari dimensiuni „Lumea ca teatru”. Lucrarea a fost realizată între anii 1987 şi 1989, iar în România a fost expusă o singură dată, înainte de revoluţie. Pictura a fost adusă în ţară în anul 2012, din anul 1998 ea aparţinând unui colecţionar din Olanda. „Lumea ca teatru”, cu a sa poveste despre oameni ca actori într-o piesă regizată, prezintă una din temele majore ale artistului Ştefan Câlţia, purtând cu sine personaje şi poveşti ce se regăsesc şi în alte lucrări din repertoriul artistului. Pictura porneşte de la poezia “Glossă” de Mihai Eminescu, fiind o reflecţie vizuală a lumii româneşti sub regimul comunist. Expoziţia a fost îngrijită de Mara Florean, director general şi Alexandra Mihali, curatoare, şi a avut loc la iniţiativa Muzeului de Artă Florean şi a Galeriei Posibile din Bucureşti, în parteneriat cu Teatrul Municipal Baia Mare.

Mureș

Un alt Don Quijote Cea mai nouă producţie a Companiei “Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, “Don Quijote”, a avut premiera în 26 martie, publicul umplând Sala Mare a Naţionalului pentru întâlnirea cu celebrul personaj dăruit universalităţii de Cervantes. Legătura dintre Don Quijote şi Ada Milea, care semnează muzica şi versurile spectacolului are vreo zece ani în spate, când Ada scotea albumul “Quijote”, transformat uşor în spectacol, jucat alături de Bobo, cunoscut ca membru al trupei Fără Zahăr. Nevoia de a îmbogăţi acest spectacol nu i-a dat pace Adei, care a găsit prin montarea de la Târgu-Mureş elementele care să dea mitului Don Quijote un nou aspect, unul mult mai complex, care să-i disece mult mai intens gândurile. Aşa se face că montarea de la Târgu-Mureş îi mai cuprinde pe regizorul Mihai Măniuţiu, coregraful Vava Ştefănescu, scenograful Adrian Damian şi Daniel Klinger (Lightdesign), care alături de actorii Naţionalului, Csaba Ciugulitu (Don Quijote), Luchian Pantea (Sancho Panza), Mihai Crăciun (Scriitorul) şi scribii din vis (Rareş Budileanu, Costin Gavază, Anca Loghin, Alexandra Ţifrea, Andrei Chiran, Tiberius Vasiniuc, Raisa Anè, Sergiu Marocico, Cristina Holtzli, Ciprian Mistreanu, Claudiu Banciu, Ştefan Mura, Cristina Iuşan, Zeno Apostolache) au deschis larg poarta universului Don Quijote. Intrarea în acest univers s-a făcut cu ajutorul muzicii, orchestra comediei muzicale pusă în scenă de tandemul Ada Milea & Mihai Măniuţiu avându-i protagonişti pe Zeno Apostolache (pian), Cristian Tomşa (vioară), Costin Gavază/ Rareş Budileanu (tobe, percuţie) şi Claudiu Banciu (chitară).

Satu Mare

Moartea albă Secţia română a Teatrului de Nord din Satu Mare a prezentat, în Sala Mare a Casei de Cultură a Sindicatelor, premiera spectacolului “Moartea albă”, de Sorin Oros, în regia artistică a lui Marius Costache şi scenografia lui Cristian Gătina. Din distribuţie au făcut parte Raluca Mara, Vlad

Mureşan, Andreea Mocan, Ciprian Vultur, Gabriela Chirilă, Sergiu Tăbăcaru, Vlad Chico. Spectacolul realizat în colaborare cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Satu Mare, Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Satu Mare şi Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Satu Mare este un proiect ambiţios, care vrea să răspundă unor realităţi cotidiene, pe care, de cele mai multe ori, alegem să le ignorăm, atâta timp cât nu ne afectează în mod direct şi personal: drogurile. „Moartea albă este doar un strigăt, oarecum artistic, pornit din încercarea mea… umană de a trage un semnal de alarmă şi de a “scoate ochii” tuturor semenilor, îndeosebi, tineri, asupra pericolului acestui flagel nimicitor – stupefiantele!”, a declarat Sorin Oros. * Reuniunea de cântări Împlinirea a 90 de ani de la înfiinţarea Reuniunii Române de Cântări şi Muzică “Vasile Lucaciu a fost marcată la Satu Mare prin intermediul unui simpozion care a avut loc la Muzeul Judeţean. Cu acest prilej, participanţii la simpozion au avut ocazia să vizioneze şi expoziţia foto-documentară realizată pentru acest eveniment, organizat de Muzeul Judeţean în colaborare cu Biblioteca Judeţeană şi Filiala sătmăreană a Universităţii de Vest Vasile Goldiş din Arad. Reuniunea Română de Cântări şi Muzică Vasile Lucaciu, instituţie de prestigiu a culturii sătmărene, care purta numele marelui patriot român, a fost înregistrată ca persoană juridică la Tribunalul Satu Mare în anul 1924 şi avea în subordinea sa corul „Vasile Lucaciu”, Conservatorul de Muzică, Societatea Filarmonică şi Asociaţia Corurilor Ţărăneşti din judeţul Satu Mare. * 40 de fotografii cu tematică etnografică au fost expuse la Satu Mare în intervalul 26 februarie – 23 martie, în cadrul expoziţiei internaţionale Semne identitare la Muzeul Judeţean. Proiectul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj este o expoziție colectivă internațională, cu fotografi din Rom��nia, Ungaria, Polonia și Rusia. În septembrie 2013, expoziția a fost amplasată în Piața Unirii din Cluj-Napoca, iar în octombrie în Piața Teatrului din Târgu Mureș, iar anul acesta proiectul va continua cu noi evenimente. * La Muzeul din Negreşti a fost lansat volumul Ţara Oaşului. Lumea tradiţională şi vendeta, semnată Nicoară Mihali, publicist şi scriitor băimărean, originar din Borşa Maramureşului. Cartea este rezultatul unei cercetări ample, de la probleme de istorie şi etnografie a Ţării Oaşului, la probleme de criminologie în general şi de psihologie a crimei în special. Autorul a studiat toate dosarele penale, începând cu cele din anul 1918, aflate în arhiva Tribunalului Satu Mare, oferind aproximativ 230 de pagini de material informativ prelucrat, cu privire la temă, cules din diverse surse, de la informatori din sate, mai ales de la oameni bătrâni, dar şi din colecţii de ziare, registre bisericeşti şi, mai ales, din arhive. După studiul de caz al unui omor petrecut în 1988, Nicoară Mihali abordează strict etnologic problema, îndeosebi în capitolele „Moartea şi înmormântarea” şi „Cântecul cuţitului – cultura crimei”. Alte abordări interesante întâlnim în ultimele capitole, „Vânătoarea”, „Vendeta”, „Justiţia” şi „Vendeta în literatură, muzică, arte plastice şi film”. Cartea a apărut la Editura Limes din Cluj Napoca.

87


11 premiere la TNRS în 2014

88

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Actorii Teatrului Naţional “Radu Stanca” pregătesc anul acesta nu mai puţin de 11 premiere. Mari regizori români şi europeni precum Silviu Purcărete, Charles Muller, Radu Afrim, Mihai Măniuţiu sau Reinold Trischer lucrează deja la spectacole pe care publicul le va putea viziona în următoarele luni.

de Cristiana FOTA

O parte din cele 11 premiere, la care se munceşte deja de foarte mult timp, vor fi prezentate chiar în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. “Spectacolele propuse sunt realizate în parteneriat cu alte structuri din România sau dinafara ei pentru că avem nevoie de desfacere pentru aceste produse cultural (…) La fel se întâmpă şi în Festival (…) În mod cert, ediţia va fi la fel de prestigioasă ca anul trecut, dacă nu chiar mai importantă. Pe lista regizorilor se regăsesc nume importante. Domnul Purcărete vine să facă un spectacol în care eu însumi voi fi angrenat, e o provocare foarte mare. Mihai Mănuţiu se întoarce la Sibiu cu o altă provocare pentru că este vorba despre un text fundamental “Lecţia”, în care avem o distribuţie importantă. Charlle Muller, cu care am conceput “Metamofoze” la Luxembourg, vine la Sibiu să monteze un spectacol care va fi prezentat, de asemenea, la Luxembourg”, a anunţat directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca”, Constantin Chiriac. Silviu Purcărete revine la Sibiu cu o adaptare ce are la bază tragedia lui Sofocle, „Oedip Rege”, proiect dramaturgic iniţiat în colaborare cu Hans Dietrich Schmidt, iar în rolul principal a fost distribuit Constantin Chiriac. Bugetul pentru piesa lui Purcărete ajunge la aproximativ 70 de mii de euro, mai spune Chiriac. Spectacolul „Oedip Rege” va avea premiera în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, ce va avea loc anul acesta în perioada 6 - 15 iunie. Conducerea TNRS îi oferă susţinere anul acesta “unuia dintre cei mai provocatori regizori europeni ai momentului”, Radu Afrim. Regizorul vine în această toamnă la Sibiu pentru a monta două spectacole, atât la Secţia Română a Naţionalului Sibian, cât şi la Secţia Germană, textele propuse pentru scenă fiind încă în lucru. “Pentru prima dată îl aducem pe regizorul atât de special şi de controversat din România, Radu Afrim. Suntem în tratative cu textele pentru că dorim prezenţa lui o prezenţă importantă aici, la Sibiu. Dorim să-i acordăm toată libertatea atât în a-şi face distribuţia, cat şi în a-şi asuma două texte care să însemne un moment important din viaţa teatrală din Sibiu şi din România”, a mai spus directorul TNRS. O altă producţie care se anunţă captivantă anul acesta este adaptarea propusă de regizorul luxemburghez Charles Muller pentru „Marat/Sade”, o piesă revoluţionară de Peter Weiss, câştigătoare a premiului Tony pentru cea mai bună piesă în 1966. Spectacolul va avea premiera în luna septembrie, iar, momentan, proiectul se află în faza de planificare a distribuţiei. De asemenea, regizorul Mihai Măniuţiu, cunoscut publicului sibian pentru spectacole „Electra”, „Eu, Rodin” şi „Trilogia Evreiască”, revine la Sibiu cu spectacolul „Lecţia” după Eugen Ionesco. Repetiţiile vor începe vara aceasta, iar pre-

miera spectacolului va avea loc cel mai probabil în deschiderea stagiunii 2014/2015, precizează TNRS. Anca Bradu surprinde la rândul ei şi va monta un text după Matei Vișniec - „De ce Hecuba”. În distribuţie se regăsesc atât actori de la Teatrul Național din Sibiu, cât și studenți ai Departamentului de Artă Teatrală din cadrul Universității „Lucian Blaga” Sibiu. Premiera este programată pentru ultima parte a acestui an. Secţia Germană a Teatrului Naţional din Sibiu continuă trilogia pieselor lui Esteve Soler. După ce Alexandru Dabija a montat la Sibiu piesa „Contra democraţiei”, regizorul german Reinold Trischer a acceptat provocarea pentru „Contra progresului”. Tot la Secţia Germană vor monta în acest an regizorii Şerban Puiu, Gavriil Pinte și Rafael Kohn. Şerban Puiu propune vorbitorilor de limbă germană o adaptare după Dave Freeman cu titlul „Un pat plin de oaspeţi”, o farsă cu răsturnări de situaţie dintre cele mai neaşteptate. Premiera spectacolului va avea loc în luna mai. Gavriil Pinte se va reîntâlni cu actorii Secţiei Germane în toamna acestui an pentru a reda ultimii ani din viaţa lui Wolfgang Amadeus Mozart într-o montare după piesa „Amadeus” de Peter Shaffer, ce îmbină ficţiunea cu datele istorice. Rafael Kohn se va afla pentru prima dată la Sibiu, iar proiectul acestuia este o producție după „Moartea şi diavolul” de Frank Wedekind, cu premiera în luna decembrie.



Transilvania Business 40