Transilvania Business 104

Page 1

TB

Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM ÎMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

AN XI • NR 104 • 19 AUGUST - 22 SEPTEMBRIE 2021 • PREŢ 20 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Jean Ionescu, Country Leader România si Rep. Moldova, CORTEVA Agriscience

PAG. 9-13 CORTEVA AGRISCIENCE, APPLE-UL AGRICULTURII MONDIALE PAG. 1-8 TURISMUL BALNEAR ÎN TRANSILVANIA: SĂNĂTATEA VINE DIN APĂ PAG. 22-25 TRANZACȚII DE 300 MILIOANE DE EURO ÎN Q1 PAG. 34-37 MARCEL BOLOȘ: „ORAȘELE NECONECTATE LA AUTOSTRĂZI - CONDAMNATE LA SĂRĂCIE”



WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

Turismul balnear în Transilvania: sănătatea vine din apă de Ligia VORO, Dan BIRTA, Călin POENARU & Ion SURDU

Aquaparkurile și complexele balneare dezvoltate în Transilvania prin construcții de la zero sau modernizări ale unor baze existente reprezintă o alternativă bună pentru cele din țările vecine, generând, în același timp și îmbucurător, o cerere în creștere din partea turiștilor. Cu un potențial inepuizabil, numeroase stațiuni balneare și climaterice cu tradiție oferă românilor și turiștilor străini condițiile ideale pentru menținerea și ameliorarea stării de bine. Transilvania Business a făcut un tur virtual al unor aquaparkuri și stațiuni importante din Ardeal, inclusiv a celor cu potențial, dar care rămân încă în afara investițiilor.

1


2

TURISM

BIHOR

Aquapark Nymphaea Oradea, magnet pentru turiști La 5 ani de la inaugurare, Aquaparkul Nymphaea continuă să atragă mii de turiști. În sezonul estival, aquaparkul funcționează cu casa închisă, biletele fiind achiziționate anticipat, online. Vizitatorii aquaparkului nu sunt doar din partea de vest a țării - Cluj, Sălaj, Satu Mare, Bistrița Năsăud, ci și din estul Europei - Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria. Inaugurat în 2016, pe o locație în care de la începutul secolului trecut a funcționat ștrandul municipal, Aquaparkul Nymphaea este una dintre cele mai mari investiții ale Municipiului Oradea. Valoarea investiției este de 26 de milioane de euro, circa jumătate fiind fonduri europene. Aquaparkul se întinde pe o suprafață de 7,3 ha și este considerat cel mai mare din România și din estul Europei care aparține de o administrație locală. Partea de interior a parcului este dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune (finlandeză, rusească, cu sare, cu infraroșii, aromaterapie și rece), baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. În partea exterioară funcționează un bazin de înot, un bazin de sărituri, șase tobogane, un bazin cu valuri, un bazin cu apă geotermală, un bazin pentru copii, unul pentru adulți cu jacuzzi, cu jocuri de apă, terenuri de tenis, beach volei și de minifotbal. Liviu Andrica, directorul general al Administrației Domeniului Public (ADP) Oradea, care administrează aquaparkul, spune că în fiecare an calitatea serviciilor și a dotărilor a crescut. „Pe baza experienței acumulate de la inaugurarea aquaparkului, am ajuns la o concluzie legată de capacitatea parcului pe care o putem gestiona fără a crea disconfort vizitatorilor. Am stabilit capacitatea în aquapark în acele limite. Indiferent câți clienți sunt la poartă, pe timp de vară, în aceste condiții de pandemie, nu lăsăm mai mult de 2.000 de vizitatori. În condiții normale capacitatea este de 2.600 de persoane”, subliniază Liviu Andrica. Șeful ADP Oradea precizează că Aquaparkul Nymphaea se bate cu alte parcuri acvatice de acest fel din Băile Felix și din Ungaria (Debrecen, Szeged, Mako), iar prețurile practicate sunt destul de accesibile, având în vedere calitatea serviciilor. „Aquaparkul este nu numai o investiție utilă, dar și rentabilă și, mai ales, profitabilă. Noi suntem mândri că putem intra în competiție inclusiv cu sectorul privat. În lunile iunie și iulie 2021 am avut peste 100.000 de vizitatori”, precizează Liviu Andrica. Grădina termală Ioșia. Ca proiect de viitor, Liviu Andrica a explicat că Oradea este pe cale să realizeze un proiect

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

asemănător și totuși deosebit de Aquaparkul Nymphaea – Grădina termală Ioșia, care va fi construită pe locul actualului ștrand cu apă termală Ioșia Nord. „Va fi o zonă de relaxare fără adrenalină. Adică fără tobogane. Cu jacuzzi, cu bazine cu apă geotermală. Cu terasă pe malul Crișului Repede. Vom încerca acolo o experiență, ca în toate bazinele să avem apă geotermală. Va fi mai greu din cauza corodării conductelor. Proiectul este pregătit. Avem studiul de fezabilitate și așteptăm oportunitatea să-l începem”, conchide șeful ADP Oradea.

BISTRIȚA-NĂSĂUD Parcul Balnear Băile Figa (PBBF) se duelează cu marile complexe termale din București și Oradea, odată cu concretizarea noilor proiecte de 15 milioane de euro, promite primarul orașului Beclean, Nicolae Moldovan. Aici se pun la punct piste de biciclete și transport cu autobuze electrice. „Vor apărea două centre recreative care vor deveni “perlele” zonei. Centrul Legacy va fi ceva asemănător cu se întâmplă la Therme, în București, sau la Nymphaea, la Oradea, însă mult mai complex. Vor fi o zonă de bazine de înot de toate formele, saune, relaxare ambientală, tobogane interioare, băi sărate și dulci, jacuzzi, dar și zonă de sport: săli de gimnastică, yoga, de cinema, de expoziții. Acest centru este deja “la roșu”, acum se face tencuirea, iar anul viitor va fi gata. Din 2022 sezonul nu va mai fi de două luni; vrem să îl deschidem mai repede cu aceste centre finalizate, în luna mai, și nu se mai închide niciodată. Deci Băile Figa vor funcționa non-stop și vor avea activități diverse. Avem în construcție și un centru social de zi: 20 de cabinete medicale de recuperare, cu nămol, dar și cu fizioterapie, kinetoterapie, care va avea aparatură de milioane de euro. Deoarece capacitatea unui asemenea centru este de 1.000 de persoane, iar zilnic estimăm în extrasezon 3-400 de persoane, plus cei 100 cu titlu gratuit, deci 500 de oameni vor putea să îl folosească zilnic, în tot timpul anului”, a spus edilul din Beclean. Apa din bazinul încălzit exterior are peste 30 de grade. Proprietarii ștrandului se așteaptă la 3.000-5.000 de turiști pe zi. Prețurile nu s-au


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

modificat față de anul trecut: 15 lei în timpul săptămânii, 30 de lei în weekend. Acum sunt șase bazine, dar vor apărea alte patru bazine în Legacy, deci vor fi 10 în total. În satul de vacanță există 180 de căsuțe și 220 de cabane mai mari. Masa se poate servi peste tot: există terase, bănci. Prin noul proiect va exista și o scenă în aer liber și spații de joacă pe 1 ha, cu spectacole în fiecare weekend, ca în resorturile din Turcia. Un proiect din vecinătate, Grădina Urbană Transilvania, este prevăzut pe 49 ha, cu finanțare totală de 30 de milioane de euro, majoritatea din bani europeni. Prin concretizarea sa, Figa va deveni stațiune reper în România.

CLUJ Parcul Balnear Toroc (PBT) Dej a fost realizat cu banii Uniunii Europene, fiind inaugurat în 2010. Aici se exploata sare încă de pe vremea romanilor. În urma acestor activități s-au format o salbă de lacuri și bălți din care cel mai mare este cel de la Toroc, restul fiind vechi exploatări de sare abandonate. S-au găsit izvoare de apă hipersaline, iar pe baza lor s-a dezvoltat partea de balneo, prin care

PBT a devenit stațiune. Parcul se întinde pe 40.000 mp, cu un lac natural de 1.600 mp ca atracție principală. Cu trecerea anilor PBT a trecut prin mai multe faze de modernizare, devenind un miniparc acvatic cu piscine mari pentru adulți, cu apă dulce și sărată, piscine pentru copii, tobogane, umbrele și șezlonguri de plajă, dușuri. Modernizările din 2017 au adus ca noutăți un bazin pentru adulți (700 mp), un bazin cu apă sărată (113 mp), un bazin pentru copii (96 mp), plajă extinsă, trei tobogane care coboară de pe deal. Pentru iubitorii sporturilor s-au amenajat terenuri de fotbal, tenis, volei, dar și unul multifuncțional (baschet, handbal, minifotbal). PBT oferă relaxare pentru vizitatori, dar este frecventat și pentru proprietățile sale terapeutice pentru tratarea diferitelor afecțiuni pe care lacul le oferă, bazinele cu apă sărată, căzile cu apă hipersalină, bazinele cu nămol. În programul estival stațiunea oferă o alternativă de a petrece timpul liber, concediul sau un weekend relaxant în natură departe de zgomotele mașinilor, iar în extrasezon, relaxare în incinta complexului, unde sunt amenajate numeroase piscine, saune și căzi cu hidromasaj. Băile Sărate Turda (BST) au apărut din existența masivului de sare și exploatarea acestei bogății de-a lungul mai multor secole, într-o microdepresiune salină. Exploatarea sării, procesele de carstificare a masivului de sare și alunecările de teren au favorizat formarea a numeroase lacuri. Unele, îndeosebi cele antroposaline situate pe locul fostelor ocne de sare, sunt folosite în scopuri terapeutice sau pentru agrement. Concentrația salină a lacurilor este diferită. Conținutul ridicat de sare și alte elemente le conferă proprietăți terapeutice deosebite. Cel mai mare interes îl

prezintă Lacul Roman, pe care a fost amenajat ștrandul, lacul Tarzan, salba de lacuri de pe Valea Sărată, în zona Durgău. Apele acestor lacuri, cloro-sodice, bicarbonatate, calcice, magneziene sunt indicate pentru afecțiuni ale aparatului locomotor, sistemului nervos periferic și ginecologice. Un alt factor terapeutic deosebit al zonei este șlicul mineralizat. Acest nămol de turbă se află la 0,5-1 m sub stratul de aluviuni, fiind utilizat în scopuri terapeutice sub formă de puncții, urmate de helioterapie, într-un mod neorganizat, sau ca împachetări, în cadrul bazei de tratament. Cel mai frecventat loc de agrement este Ștrandul Durgău, care atrage în sezonul estival un mare număr de localnici, dar și din Cluj-Napoca și Câmpia Turzii. În 1953, lacul a fost betonat și compartimentat în patru zone de adâncime. Spre deosebire de celelalte componente ale zonei de agrement Băile Sărate, cu funcționare sezonieră, complexul balnear funcționează tot timpul anului. Acesta cuprinde un hotel și o bază de tratament balnear. Cea din urmă oferă proceduri de tratament balnear pentru afecțiuni reumatismale, ginecologice și respiratorii: băi sărate sau galvanice, saună, împachetări cu nămol și parafină, masaj, gimnastică terapeutică. Baza dispune de cabinete bine dotate și de un personal medical și mediu sanitar specializat. Au fost amenajate locuri cu nisip pentru plajă, pontoane din lemn, dușuri și un bar cu terasă. Zona e cunoscută ca microstațiune balneară din 1837, primele amenajări fiind realizate în perioada interbelică. Cojocna e o stațiune balneo-climaterică de pe versantul stâng al pârâului Valea Sărată, la o altitudine de 340 m. În zonă au existat din timpul ocupației romane exploatări de sare, pe locul lor fiind amenajate mai multe băi calde. Deasupra ocnelor părăsite ale minelor de sare atestate documentar din

3


4

TURISM sec. XII și folosite din perioada romană până în Evul Mediu s-au format mai multe lacuri saline. Minele au devenit lacuri saline, apa lor dobândind proprietăți terapeutice. Toroc și Lacul Mare au fost transformate în băi, frecventate în timpul verii. În afară de agrement, băile sunt indicate în tratarea afecțiunilor reumatismale (artroze, poliartroze, spondiloze, tendinoze), endocrine și ginecologice. Lacul Mare (Lacul Băilor) are o salinitate de 109,8 g/l, măsurată în timpul verii la suprafață. Stațiunea a fost modernizată în 2008, în urma unei investiții cu fonduri UE. Complexul a reactivat în februarie bazinul interior, cu apă caldă, cel exterior fiind redeschis ulterior. Bazinul cald, cu apă la 35 de grade a fost redeschis cu o capacitate de funcționare de maximum 30% și cu programare în weekend-uri. În incintă a fost amenajat un bufet pentru servirea mesei. La bazinul exterior s-a renunțat apoi la rezervări, acum intrându-se fără restricții. Luna trecută au demarat lucrările de întreținere pe tronsonul Apahida – Cojocna – Iuriu de Câmpie, de pe Drumul Județean 161A. Lucrările vizează un sector de 21 km. „Importanța acestor lucrări e dată atât de zona extrem de vastă a județului pe care DJ 161A o deservește prin joncțiunea la Drumul Național 1C, cât și de faptul că asigură accesul a zeci de mii de turiști la Băile Cojocna”, consideră Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

la intersecția drumurilor către Cluj-Napoca, Bistrița, Baia Mare - Satu Mare, băile sunt cunoscute datorită apelor sarate și sulfuroase folosite încă din perioada ocupației romane, fiind indicate în special pentru tratarea bolilor de piele precum și a celor reumatice. Apele minerale bicarbonate, slab sulfuroase, hipotone sunt benefice afecțiunilor reumatismale, ginecologice și a celor neurologice periferice. Cu o suprafață de 25.000 mp, se pretează dezvoltării unei baze de tratament, unui aquapark, unui spital de recuperare sau unei dezvoltări imobiliare”, specifica agenția Re/Max Concept, cea care intermedia tranzacția.

MARAMUREȘ Ocna Șugatag este situată în inima Maramureșului istoric și cuprinde alte trei localități rurale: Breb, Hoteni și SatȘugatag. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărături certi-

Băile Someșeni reprezintă o stațiune balneo-climaterică aflate în zona cu același nume din cartierul cu acest nume al municipiului Cluj-Napoca. Acestea constituiau un obiectiv turistic care a adus faimă zonei, fiind reorganizate în stațiune de către cunoscutul profesor Dominic Stanca, în 1927, proprietarul stațiunii. Nămolul și apele minerale erau folosite cu mult înainte pentru diverse boli, chiar și pentru diabet.

În prezent băile sunt dezafectate, necesitând investiții serioase pentru repunere în funcțiune. Au existat tatonări din partea municipalității pentru a le achiziționa de la urmașii doctorului Stanca și a le reface, dar până acum nu s-au soldat cu rezultate. Parteneriatul public-privat care se profila pentru realizarea unui aquapark, propus de edilul Emil Boc, s-a blocat de la faza primelor discuții. Băile Băița, cunoscută datorită apelor sărate şi sulfuroase, au fost scoase la mezat la începutul verii, cu 1,8 milioane de euro. „Datorită poziționării geografice și a izvoarelor sale cu proprietăți terapeutice, pot fi considerate ca investiția perfectă. Aflată la baza Dealului Băița, din localitatea Gherla,

fică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre de 4-15 m și adâncimi de până la 10 m. Un alt avantaj este localizarea comunei, ce permite vizitarea celor mai importante obiective turistice din județ: Mocănița de la Vișeu de Sus, Cimitirul Vesel de la Săpânța, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei și Muzeul Satului la Sighetu Marmației, pârtiile de schi de la Cavnic, Cascada Cailor de la Borșa, Mănăstirea de la Bârsana. Datorită izvoarelor minerale clororosodice și lacului sărat - format prin prăbușirea unor mine vechi de exploatare a sării, localitatea este și stațiune balneară. Ea face parte dintr-un circuit turistic, fiind deschisă pentru tratamente, cazare şi servicii de specialitate pe tot parcursul anului. Vara ajung aici turişti, dar mai ales pensionari sau persoane trimise de medici să urmeze anumite tratamente. În ultimii 20 de ani s-a dezvoltat o reţea de 60-70 de mici pensiuni, unele dotate cu spa, săli de masaj. Turismul s-a dezvoltat armonios, iar staţiunea nu a fost închisă precum alte mici staţiuni din judeţ, lăsate în paragină după ce au fost privatizate. În Breb și Ocna Şugatag mai multe familii din Marea Britanie, Franța sau Olanda au cumpărat terenuri, au construit pensiuni şi au adus turişti străini, alţii au luat case vechi pe care le-au restaurat şi le-au dotat, păstrând specificul locului. În Breb, Fundaţia Eminescu, patronată de Prinţul Charles, deţine mai multe case vechi.

MUREȘ

Sovata, exponent de bază al turismului medical Arhicunoscută la nivel european, stațiunea Sovata s-a remarcat în cei peste 150 de ani de istorie în turismul medical


TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

împrejurimi există posibilităţi pentru practicarea turismului montan, a sporturilor de agrement și a sporturilor de iarnă, iar pentru perioada următoare administrația locală are în vedere noi investiții. Potrivit ultimelor date statistice relevante din 2019, consemnate de Institutul Național de Statistică, stațiunea Sovata a numărat 134.245 de turişti, 22,5% din totalul turiștilor care au fost prezenți în județul Mureș, iar numărul turiștilor străini s-a cifrat la 11.010 turişti străini, ceea ce a reprezentat 12,9% din total turiști străini.

și balnear prin lacurile sărate, cu proprietăți curative, de aici. Renumele stațiunii Sovata se datorează în special lacurilor Ursu (46.000 de metri pătrați), Aluniș (9.000 de metri pătrați), Verde (5.000 de metri pătrați), Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare – de la 40 la 250 g/litru) și sodice, prezentând fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă proaspată provenită din râulețe, care nu se amestecă cu apa sărată, ci se menține la suprafată, acționând ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 metri adâncime), cel mai mare lac heliotermal din lume, să varieze între 10-20 de grade Celsius la suprafață, 30-40 de grade Celsius la adâncimea de 1 metru și 40-60 de grade Celsius la adâncimea de 1,5 metri. Investiile masive făcute de administrația locală și de investitori privați oferă condiții optime de infrastructură și cazare. Astfel, Primăria orașului Sovata a realizat în ultimii 15 ani numeroase investiții în infrastructură, atât din fonduri proprii, cât și din fonduri europene, care au permis dezvoltarea stațiunii. „Cu o infrastructură pusă la punct și cu numeroase investiții, atât străine, cât și autohtone, turismul a redevenit specificul principal al stațiunii. Putem spune că nu există șomaj în Sovata, de fapt este chiar greu de găsit forță de muncă. Toate evenimentele din Sovata au scopul de a pune în valoare potențialul turistic al localității. Prin turism, Sovata și-a dobândit o reputație solidă ca localitate balneoclimaterică”, a explicat Fülöp László Zsolt, primarul orașului Sovata. Conducerea Primăriei Orașului Sovata și reprezentanții Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Sovata au lansat, de asemenea, un nou instrument media care are drept scop promovarea atracțiilor turistice din Sovata. Este vorba despre Visit Sovata, o aplicație pentru telefoane mobile menită să atragă atenția turiștilor asupra frumuseților naturale, patrimoniului construit și a diversității culturale care merită să fie descoperite și experimentate. Aplicația Visit Sovata poate fi descărcată gratuit din AppStore și GooglePlay, în versiunile iOS și Android. Dacă ne oprim asupra investițiilor private, merită să amintim că principalii investitori care oferă și o gamă largă de tratamente pentru afecțiuni diverse sunt Grupul hotelier Ensana Health Spa Hotels Sovata și Hotelul Aluniș Sovata. Ensana Health Spa Hotels Sovata deține trei hoteluri – Brădet, Sovata și Ursina, ultimul inaugurat anul trecut, după o investiție de peste 8 milioane de euro. Cele 3 hoteluri oferă turiștilor 410 camere duble (820 de locuri de cazare). Hotel Aluniș*** pune la dispoziția turiștilor 284 de locuri de cazare în camere duble, cu două paturi sau cu pat matrimonial, cu baie proprie. În Baza de tratament a complexului puteți beneficia de împachetări cu nămol și numeroase alte tratamente reumatologice și ginecologice specifice stațiunii Sovata. De altfel, stațiunea este indicată pentru tratamentul bolilor ginecologice, stări postraumatismale, pentru boli ale sistemului nervos periferic, tulburări endocrine, boli cardiovasculare. Pe lângă balneofizioterapie și turism de sezon în Sovata și

Oază de relaxare. Apollo Wellness Club Sângeorgiu de Mureș Cea mai bună descriere a Apollo Wellness Club îi aparține Mariei Bența – director general Apollo Wellness Club. ”Ne recomandă cei peste 100 de ani de tradiție în balneologie. Din dragoste pentru oameni și pentru această zonă unică am dezvoltat ceea ce azi numim cu mândrie ‘O oază de relaxare’. O oază de 13 hectare aflată în vecinătatea aglomerației urbane a orașului Tîrgu Mureș unde veţi afla toate ingredientele pentru regăsirea echilibrului, prevenție și vindecare atât pentru minte cât și pentru corp”, surprinde directorul general esența complexului situat la câțiva kilometri de municipiul reședință Târgu Mureș și întins pe 13 hectare. Apollo Wellness Club oferă peste 100 locuri de cazare, de hotel de 4 stele și 3 stele, centru SPA (cu cele mai valoroase băi sărate din Transilvania aproape de Tîrgu Mureş, saune, jacuzzi şi sală de fitness, destinat curelor wellness şi relaxare); centru de tratament (balneofizioterapie); ştrand (bazin cu apă dulce şi bazin cu apă sărată destinat unor băi sărate cu o mare valoare terapeutică), sală de conferinţă, restaurant de 4 stele. Băile Sărate de la Sângeorgiu de Mureș sunt renumite pentru cea mai mare concentraţie de minerale, care oferă pacienţilor o gamă largă de proceduri efectuate cu echipamente de înaltă clasă. Mineralizarea de excepţie, prin concentraţie (135,586 mg/l) şi prin conţinut (iod, calciu, magneziu, potasiu, azotaţi), conferă acestor ape reale virtuţi terapeutice. Apa are cel mai mare conţinut de iod (11,4 mg/l) din Transilvania, iar iodul este ionul longevităţii umane. Efectele benefice sunt lărgite şi de existenţa nămolului mineral terapeutic cu o încărcătură minerală de 50 – 70%. În baza de balneofizioterapie Apollo Balneo, clienţii dispun de personal calificat şi aparatură performantă pentru tratarea unei game variate de afecţiuni ale sistemului osteoarticular, nervos, cardiovascular şi endocrin, ale aparatului genital, digestiv, respirator şi reno-urinar, afecţiuni dermatologice, otorinolaringologice, neuropsihice, reumatismale, etc. Centrul de agrement – Ştrandul Apollo (outdoor), are o suprafață de 24.000 mp și reprezintă o atracție datorită serviciilor și posibilităţiilor de petrecere a timpului liber.

5


6

TURISM Complexul Apollo Wellness Club pune la dispoziţia firmelor şi oamenilor de afaceri o sală de conferinţe, asigurând condiţii optime pentru desfăşurarea de seminarii, simpozioane, conferinţe, conferinţe de presă, mese rotunde, ş.a. Administrația publică locală s-a implicat în valorificarea renumelui balnear al Băilor Sărate prin dezvoltarea infrastructurii localității – de la cea rutieră până la cea sportivă, și are în proiect cuprinderea complexului într-un traseu turistic care va putea fi parcurs cu bicicleta. “M-aș bucura să fim o localitate balneo-turistică, unde oamenii vin să admire frumusețile naturii și clădirile din patrimoniul național istoric sau vin să se vindece la băile sărate, dar pot veni și să practice diferite sporturi”, a subliniat primarul comunei Sângeorgiu de Mureș, Sofalvi Szabolcs Sándor.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

boli dermatologice. Compania Băile Boghis și-a cerut în 2019 insolvența din cauza datoriilor, care depășeau 14,3 milioane de lei. Aceasta administrează mai multe active ale stațiunii la care fostul ministru al turismului, Elena Udrea, era cel mai mare acționar. Fostul ministru al turismului a decis, în 2014, să investească în stațiune. Intenția era de a prelua către Sălaj fluxul de turiști români care merg spre Ungaria. Udrea avea 50% din companie, restul fiind deținut de Magda Stanca (40%) și Elena Stanca (10%). Bazinul acoperit a intrat în paragină, acum fiind dezafectat. Jibou este o stațiune balneară a cărei efecte terapeutice ale apei minerale erau recomandate atât în cura internă (pentru

În plan - stațiunea Băile Sărate Ideciu de Jos Băile Sărate de la Ideciu de Jos se află la o altitudine de 550 de metri, în zona superioară a râului Mureș, între Munții Gurghiului și râul Mureș, la o distanță de 7 kilometri. Ștrandul din Ideciu de Jos este renumit atât pentru apa sărată (clorură de sodiu 200-300 grame/litru, calciu, magneziu, fluor,

iod, brom, sulf, fier), cât și pentru nămolurile minerale existente (nămol sapropelic cu substanțe radioactive cu un conținut de fuliculină și progesteron). Cei care trec pragul băilor sărate se pot trata pentru anumite afecțiuni ale sistemului nervos: nevroză astenică, aparatului respirator: bronșită cronică, astmul bronșic, precum și în ce privește problemele ginecologice: anexită, metroanexită, vulgovaginită, leucoree (sub formă de băi sau irigație vaginală, tampon vaginal). Băile mai sunt indicate pentru cei cu reumatism: poliartrită reumatoidă, reumatisme inflamatoare cronice seronegative (boala lui Bechrew), boală degenerativă articulară (atrozele) și pentru reumatismul abarticular: bursitele, miosite, mialgii, periartrită scapuloumerală, algodistrofiile. În ultimii ani, administrația publică locală a investit în construcția unui bazin nou și a asfaltat drumul de acces spre băi. Planurile de viitor se leagă de obținerea statutului de stațiune turistică, iar administrația publică locală intenționează să investească într-un centru SPA, prin atragerea de fonduri europene sau guvernamentale.

SĂLAJ Boghiș este o stațiune balneoclimaterică permanentă situată în Valea Barcăului. A fost modernizată la un moment dat și dispune de patru bazine dotate cu fântâni de apă, hidromasaj și tobogane. Apa minerală termală (41°C) cu o serie de calități terapeutice este folosită în tratamentul mai multor afecțiuni: reumatismale degenerative, posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice, boli de nutriție și metabolism,

afecțiuni hepato-biliare, gastro-intestinale, boli de nutriție), cât și în cura externă, sub formă de băi (în afecțiuni reumatismale cronice, ginecologice cronice, ale nervilor periferici). Microstațiunea sezonieră este situată în intravilanul orașului Jibou, la o altitudine de 190 m, în apropierea drumului județean care îl leagă de reședința Sălajului, Zalău. Aceasta are un climat de deal și coline, cu amplitudini termice anuale reduse. Sursa de apă minerală este un izvor natural, captat într-un bazin betonat, amenajat direct pe o emergență naturală. Apa este sulfuroasă, clorurată, sulfatată - sodică, calcică, magneziană, izotonă. Băile au fost înființate în anii ‘60. După 1990 au fost din ce în ce mai neglijate, iar în 2000 au fost închise. În 2004, au fost preluate de antreprenoarea Viorica Buda, care a investit în reabilitarea pavilioanelor de tratament și în construirea unei pensiuni. Sălăjenii, turiștii sau doritorii care optează pentru băile curative sulfuroase asemănătoare cu cele din Herculane se pot caza acum la Pensiunea Eden. La Bizușa, în comuna Ileanda, principalul factor natural de cură îl constituie apa minerală (sulfatată, calcică, sodică, magnezică, hipotonică) folosită ca remediu în tratamentul afecțiunilor reumatismale abarticulare, reumatismale inflamatorii, degenerative, boli hepato-biliare, ale sistemului nervos periferic, ginecologice. Hotelul Ceres dispune de 75 locuri de cazare clasificate la două stele și dotate cu baie proprie, TV, frigider, aer condiționat, acces gratuit la internet în camere și în locurile de recreere, sală de conferință de 50 locuri, restaurant, parcare. Stațiunea este situată pe Drumul European E58 Cluj-Napoca - Baia Mare. Baza de tratament dispune de aparatură modernă, personal calificat și oferă cure balneare cu apă mineralo-termală, iar ca proceduri efectuate - hidroterapie și duș subacvatic, laserterapie, magnetoterapie, electroterapie, împachetări cu parafină, masaj limfatic, aerosol, băi galvanice, masaj, tratând boli reumatologice și afecțiuni hepato-biliare, ale rinichilor și căilor urinare. Broscăria se găsește între localitățile Șimleu Silvaniei și Pericei. Apele termale (40 grade C) cu sulf au importante proprietăți terapeutice, fiind folosite pentru tratarea reumatismului, afecțiunilor articulare, bolilor digestive, afecțiuni ale sistemului nervos periferic și tratarea bolilor de piele încă din Evul Mediu, de când datează orașul. Aici se organizează anual


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Festivalul Internațional de Motociclism MMC International Bikers, cu 1.000 de motoriști din 10 țări și concerte de trupe rock. Afacerea preluată de societatea Trifan Prod Com Zalău, avându-l ca fondator pe Gheorghe Trifan, grupa patru bazine de înot, lac de pescuit, sat de vacanță cu două restaurante, cramă cu specific vânătoresc, cazare la pensiune sau căsuțe, loc de campare pentru corturi și rulote. Un proiect prevedea inclusiv transformarea ștrandului în aquapark, pe fonduri europene, pentru a profita de apele termale cu proprietăți medicale asemănătoare cu cele din Hajduszoboszlo sau Felix. Proiectul cuprindea zone destinate tinerilor (tobogane, jacuzzi, saună), bază de tratament și centru de relaxare pentru pensionari. Ștrandul din localitate a fost folosit și ca atu în campania electorală, unii candidații la primărie propunând fie modernizarea și extinderea sa, fie anularea actului de concesiune cu administrația locală.

SIBIU Stațiunea Ocna Sibiului este situată la 15 km de municipiul Sibiu. Accesul se poate face cu mașina sau cu mijloacele de transport în comun (tren, autobuz). Stațiunea este denumită

TURISM

Litoralul Ardealului. Atracția stațiunii este reprezentată de cele 12 lacuri funcționale. Apa sărată și nămolul sunt folosite în tratamente reumatice, neuromotorice și ginecologice. Complexul Lacurilor Naturale pune la dispoziție pe lângă lacurile sărate și o piscină cu apă sărată pentru copii, piscine cu apă dulce, locuri de joacă pentru copii, filigorii, dușuri cu apă rece și caldă, terase, două parcări supravegheate cu camere video. În stațiune există peste 500 de locuri de cazare în hoteluri, pensiuni și camping. Stațiunea balneoclimaterică are o capacitate de 144 locuri în hotel, 150 locuri în căsuțele popasului turistic și 80 locuri în satul de vacanță al elevilor. Cantina - restaurant a stațiunii - are o capacitate de 300 persoane pe serie. Ocna Sibiului a fost prima dată documentată în 1263, deși zona este locuită din vremea dacilor. Primele cercetări sistematice ale valențelor curative a lacurilor sărate sunt efectuate în 1820. După această dată se amenajează treptat stațiunea. În jurul lacurilor se construiesc cabine, se plantează pomi, se ridică pavilioane pentru băi calde și reci. Stațiunea a fost inaugurată oficial la 20 iunie 1858. Între 1906 și 1909 s-au ridicat pavilionul central și clădirea băilor existente și astăzi. Ele cuprind săli pentru băi calde, pentru împachetări cu nămol, aerosoli, bazine. Din 1948 băile Ocna Sibiului devin stațiune cu caracter permanent.

7


8

TURISM

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sovata, perla stațiunilor balneare, își continuă dezvoltarea de Florin Marcel SANDOR

Orașul Sovata este unul dintre cele mai atractive obiective turistice din România, vizitat anual de sute de mii de turiști. Despre noutățile din sezonul estival de vară și ce proiecte de dezvoltare a orașului există pe agenda autorităților locale am aflat din dialogul purtat cu Fülöp László Zsolt, primarul orașului Sovata. Cum se prefigurează sezonul turistic de vară? Fülöp László Zsolt: Sperăm că în urma ieșirii din pandemie și din restricțiile care au fost implementate, putem găzdui în condiții optime turiștii veniți în Sovata. Avem speranța că și vremea va fi prielnică, pentru a putea primi cât mai mulți turiști. Ne dorim ca totul să se reîntoarcă la normalitate. Care sunt principalele atracții ale stațiunii Sovata? Fülöp László Zsolt: După cum am menționat de foarte multe ori, suntem convinși că Sovata este perla stațiunilor turistice din România. Suntem în mijlocul naturii, într-o zonă excelentă pentru relaxare, cu ape tămăduitoare, cu un aer excepțional de curat, datorită pădurilor de foioase care filtrează și curăță praful de aici, cu flora din jurul lacurilor sărate deosebit de diversă. Putem spune că Dumnezeu a fost darnic cu noi când a creat această minune care ne înconjoară. În opinia mea atracții sunt multe, toate de o valoare inestimabilă. Ce noutăți sunt în Sovata în acest an, din puncte de vedere administrativ și al infrastructurii? Fülöp László Zsolt: Continuăm să dezvoltăm infrastructura stradală și în anul acesta, program început din 2016-2017. Mai avem de lucru, dar sperăm că în acest mandat vom termina în totalitate. Pe lângă acesta punem foarte mare accent pe dezvoltarea culturii. Exact din acest motiv construim un amfiteatru cu o capacitate de 500 de locuri, cu o scenă modernă și sperăm că anul viitor va fi gata. De asemenea, putem vorbi despre proiectul centrului civic și cultural. În acest moment suntem în mijlocul realizării acestui proiect, suntem în faza de licitație. Sperăm că vom avea și antreprenori, iar la sfârșitul anului viitor vom putem inaugura aceste obiective, care în mod sigur vor da încă un plus stațiunii noastre. În această vară inaugurăm și câteva monumente, statui ale unor personalități care au avut contribuții deosebite în istoria orașului nostru. Considerăm că este foarte important să ridicăm câte un

monument care să le arate turiștilor și să le reamintească localnicilor cine au fost cei care au contribuit la valoarea actuală a stațiunii. Ce noutăți pregătiți pentru perioada următoare, care să facă și mai atractivă stațiunea Sovata? Fülöp László Zsolt: Suntem convinși că trebuie să continuăm dezvoltarea orașului. Printre proiectele prioritare se numără și amplasarea unei piste de bob de vară, plus amenajarea unui complex de schi pe vârful Saca. Totodată, trebuie să dezvoltăm în continuare infrastructura pentru a putea primi companii care doresc să investească în industria din Sovata, nu numai în industria de turism, ci și în industriile de prelucrare a lemnului și a laptelui, care știm că sunt foarte importante pentru economia locală. Pe lângă acestea am cuprins în strategia de dezvoltare aproape toate dorințele și obiectivele care știm că vor aduce plusvaloare stațiunii Sovata. Aici mai amintim: o pistă de elicopter și un centru wellness, pe care dorim să îl realizăm de foarte mult timp. În momentul de față există premise bune: avem teren, studiul de fezabilitate este aproape gata, așa că sperăm că la sfârșitul mandatului lucrările vor fi ori în execuție, ori predate.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

9

Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova, CORTEVA Agriscience:

“Nu cred că mai există cultivator de porumb, floarea soarelui, rapiță sau soia care să nu cultive genetică Pioneer” de Ligia VORO

Pasionat din copilărie de agronomie, Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova, CORTEVA Agriscience, și-a îndeplinit visul de a profesa în domeniul de care s-a simțit atras încă de tânăr și de a-și dezvolta o carieră de succes în Apple-ul agriculturii mondiale, cum definește compania rezultat a unificării a trei mari puteri – companiile americane Dow, DuPont și Pioneer. Au contat pregătirea temeinică, munca susținută și șansa, un complex de abilități și factori pe care le deducem din subtilitățile unui răspuns adresat tinerilor care aspiră la o poziție de top management.După ce a acceptat o poziție de manager în Pioneer în 2002, Jean Ionescu coordonează, astăzi, cu succes afacerile CORTEVA, compania lider în furnizarea de inputuri în formă combinată (semințe și produse de protecția plantelor). Astfel, anul acesta, compania a obținut rezultate notabile și în Bazinul Mării Negre – creștere de 73% a afacerilor consolidate în al doilea trimestru al anului 2021 raportat la aceeași perioadă a anului trecut, și a derulat o investiție de peste 73 de milioane de euro în construcția noului depozit și a stației de condiționare de la Afumați, județul Ilfov, dacă ar fi să amintim doar două dintre performanțe. În spatele reușitelor se află o echipă sudată și profesionistă și produse inovatoare care revoluționează, an de an, piața agricolă atât la nivel mondial, cât și regional și național. Sunt doar câteva din răspunsurile pe care Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova, CORTEVA Agriscience, ni le-a oferit într-un interviu în premieră acordat revistei Transilvania Business.


10

COVER STORY

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CORTEVA Agriscience a raportat o creștere financiară a afacerilor consolidate în România cu 73% în al doilea trimestru al anului 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Care a fost aportul echipei pe care o coordonați în obținerea acestor rezultate? Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova, CORTEVA Agriscience: Permiteți-mi ca la început să le ofer cititorilor dvs. câteva informații despre CORTEVA Agriscience, compania lider în furnizarea de inputuri în formă combinată (semințe și produse de protecția plantelor). CORTEVA Agriscience este o companie globală, destinată integral agriculturii, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. CORTEVA Agriscience a devenit o companie independentă, listată la bursă pe data de 1 iunie 2019, anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. În cifre, CORTEVA Agriscience are astăzi acoperire în 140 de țări, în companie activează peste 21.000 de angajați, din care peste 500 doar în România, și este furnizor de produse pentru peste 100 de culturi. Pentru cei interesați de mai multe informații despre CORTEVA, acestea sunt disponibile pe www.CORTEVA.ro. Revenind la întrebarea dvs., aportul echipei este unul esențial în rezultatele companiei. Practic, sunt rezultatele echipei și produselor inovative pe care CORTEVA le oferă fermierilor. Cele două componente ale succesului, oameni și produsele, sunt determinante în ceea ce construim. Rezultatele foarte bune obținute sunt generate de cererea de produse inovatoare, atât pe segmentul de produse de protecția plantelor, cât și pe cel de semințe care se regăsesc în portofoliul CORTEVA Agriscience, care au fost principalele produse pe care compania le-a furnizat fermierelor care au contribuit la consolidarea indicatorilor financiari pe care i-ați raportat? Jean Ionescu: CORTEVA Agrisciences este lider în furnizarea de soluții inovative pentru fermierii premium și cel mai mare furnizor în formă consolidată de semințe și produse de protecția plantelor, cum aminteam deja. Cu siguranță, având în vedere produsele inovatoare din pipeline, sumele uriașe pe care CORTEVA le alocă cercetării ne vom consolida această poziție. Cercetarea reprezintă forța companiei și nu este un secret faptul că CORTEVA investește zilnic 5 milioane de dolari în cercetare. Totodată, în companie, în jur de 12.000 de cercetători sunt implicați în research pentru a livra pieței noi soluții inovative, semințe și produse de protecția plantelor. În concret și referitor la rezultatele obținute în Bazinul Mării Negre, principalii factori pentru această creștere semnificativă au fost lansarea cu succes a unor produse foarte inovative: Korvetto™ – un erbicid post-emergent pentru rapiță, aplicat pe mai mult de 150. 000 de hectare în 2021; Pachetul Pixxaro™ Super care conține molecula Arylex active™, cea mai eficientă soluție pentru controlul unei game largi de buruieni din culturile de cereale; Pallas™ și Floramix™ – cele mai performante erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate din culturile de grâu. Un alt rol semnificativ în această creștere l-a avut Evolus®, cel mai eficient fungicid sistemic pentru T1 la cereale.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vânzările pe segmentul de semințe al companiei CORTEVA în România a crescut cu 59% în trimestrul II din 2021 față de aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere financiară a fost susținută de creșterea vânzărilor de semințe de floarea soarelui cu 8%, datorită lansării unui nou portofoliu de produse de genetică performantă împreună cu tehnologia Express®. De asemenea, și segmentul de hibrizi de porumb a avut o contribuție semnificativă, datorită vânzărilor de ultim moment pentru însămânțarea culturii succesive, după cereale sau rapită. Ați afirmat la momentul anunțării rezultatelor următoarele: “Rămânem concentrați pentru a oferi genetică de top, soluții de protecție a culturilor de ultimă generație, agricultură digitală și expertiză financiară, pentru a obține rezultate excepționale și pentru a ne atinge potențialul maxim”. Ce avantaje oferă agricultura digitală în sectorul agricol? Jean Ionescu: CORTEVA Agriscience a achiziționat cu ceva timp în urmă Granular, o mare companie americană în agricultură digitală. Tehnologia digitală este esențială pentru creșterea producției globale de hrană fără a extinde suprafața arabilă în zona rezervațiilor naturale. Pe lângă beneficiul direct al unor măsuri mai exacte de protecția culturilor și o fertilizare mai precisă, există și avantajul unei economii importante de timp și de muncă, obținute prin monitorizarea culturilor de la distanță. De asemenea, CORTEVA are câteva proiecte pilot pentru a cuantifica balanța de CO2 a fermelor prin intermediul aplicației Granular de management a fermei. CORTEVA Agriscience deține cel mai de succes și recunoscut brand de semințe din industrie, Pioneer, cum s-a construit acest brand de succes? Jean Ionescu: Pioneer este prima companie din lume care a realizat hibrizi de porumb în anul 1926. Fondatorul Pioneer, Henry A. Wallace a fost cel mai inovator ameliorator în ceea ce privește hibrizii de porumb. Atunci a fost o adevărată revoluție în lumea mondială a agricultorilor. Pioneer este proprietarul cel mai mare de germoplasmă și deține cele mai avansate metode de ameliorare existente în lume. Ce înseamnă prezența Pioneer în piața românească, cum și-a pus amprenta în cei peste 50 de ani de când hibrizii de porumb sub brandul Pioneer sunt utilizați în țara noastră? Jean Ionescu: Pioneer este una dintre cele mai cunoscute mărci în agricultura mondială. Nu cred că mai există cultivator de porumb, floarea soarelui, rapiță sau soia care să nu cultive genetică Pioneer. Performanța produselor și serviciile agronomice au făcut ca Pioneer să devină lider incontestabil. Gama de hibrizi OPTIMUM AQUAmax este cea mai performantă gamă de hibrizi de porumb din agricultura României, datorită toleranței superioare la seceta extremă din condițiile României. Pentru a avea o imagine mai clară, care sunt performanțele obținute de fermierii care utilizează hibrizii de porumb Pioneer din punct de vedere cantitativ și calitativ? Jean Ionescu: Știm cu toții că producțiile medii obținute în România la porumb până acum 6-7 ani nu depășeau 4 t/ha. Astăzi, media pe suprafață cultivată cu sămânță certificată depășește 7 t/ha. Dar avem fermieri care, cu o tehnologie adecvată și cu aport de apă suficient –prin sistem de irigare - reușesc să obțină, an după an, 14-15 t/ha. Avem, și în

COVER STORY țara noastră, ferme în care s-a depășit producția de 20 t/ ha, însă acestea sunt cazuri excepționale. Dacă vorbim de calitate, genetica noastră este dotată cu cele mai avansate gene de rezistență la principalele boli și dăunători ai porumbului. Ați anunțat că veți adăuga anual trei hibrizi noi în portofoliu, care sunt noutățile pentru 2022? Jean Ionescu: Vom lansa anul viitor trei hibrizi de porumb de cea mai înaltă performanță genetică din grupele de maturitate FAO 330, FAO 350 și FAO 470. Practic, e vorba de doi hibrizi semitimpurii și un hibrid semi-tardiv. La floarea soarelui lansăm cel mai performant hibrid ExpressSun, denumit P64LE162, care va fi, de asemenea, cel mai performant hibrid de floarea soarelui din România. Totodată, în partea de crop protection, vom lansa cel mai performant fungicid pentru cereale păioase pentru primul tratament (T1), Verben. Îmbunătățirea portofoliului de produse a inclus, în 2021, Sclerotinia Protector, o tehnologie unică aplicată culturii de rapiță. Care este feed-back-ul fermierilor legat de aplicarea acestei tehnologii? Jean Ionescu: Am lansat în acest sezon primul hibrid Sclerotinia Protector care se numește PT303. Vă pot confirma că stocul din acest hibrid la momentul actual este epuizat. Nu este o surpriză deoarece fermierii așteptau de multă vreme asemenea genetică pentru că, după cum se știe, pierderile de producție pe care le poate cauza acest patogen sunt uriașe. Anul acesta, CORTEVA Agriscience a anunțat investiția adițională pentru extinderea unității de producție din Afumați, pentru a accelera dezvoltarea afacerii sale cu semințe de floarea soarelui în Europa. Care este stadiul investiției în noul depozit și în stația de condiționare, care este valoarea investiției și ce va însemna din punct de vedere al resurselor umane, respectiv al producției finalizarea sa? Care va fi impactul finalizării investiției atât pentru CORTEVA Agriscience, cât și pentru piața națională, europeană și internațională de semințe? Jean Ionescu: Capacitatea sporită a facilității din Afumați ne va permite să satisfacem cererea internă și internațională în creștere pentru semințe de înaltă calitate, marca Pioneer®. Noul proiect de investiții va cuprinde un nou depozit și o stație de condiționare care vor fi utilizate în vederea eficientizării problemelor legate de aprovizionare. Stația din Afumați produce hibrizi de porumb, floareasoarelui și rapiță de primăvară. Facilitatea din Afumați funcționează din 2006, cu aproximatix 160 de angajați și 250 de muncitori sezonieri în timpul sezonului de recoltare. Construcția facilității moderne urmează să devină operațională în această lună, acum e în faza de testare. Investiția totală, inclusiv cea cu privire la modernizare, depășește 73 milioane de euro. Compania CORTEVA Agriscience este o prezență constantă la evenimentele dedicate fermierilor din Transilvania, ați participat, în mod frecvent, la Ziua Grâului sau Ziua Porumbului organizate de grupul DAFCOCHIM în județul Mureș, în noul context sanitar, cum vedeți în viitor derularea unor astfel de întruniri? Care sunt beneficiile directe și indirecte ale unor asemenea întâlniri pentru echipa dvs. și pentru companie implicit? Jean Ionescu: Suntem și vom rămâne promotorii evenimentelor “live” în câmp împreună cu fermierii și culturile noastre.

11


12

COVER STORY Dacă pandemia nu ne permite acest lucru, vom continua să venim în fața fermierilor prin canalele online deja cunoscute și care pot suplini într-o anumită măsură evenimentele din câmp. Vom filma și vom prezenta aceeași realitate și performanță a produselor noatre în mediul online. Aș dori să menționez câteva cuvinte și despre relația de business cu DAFCOCHIM. Parteneriatul CORTEVA DAFCOCHIM este un parteneriat foarte solid, de mare valoare, care se bazează pe încredere, transparență și respect reciproc. Ca parte a obiectivelor de durabilitate pe care CORTEVA Agriscience și le-a stabilit se circumscrie și programul TalentA, dedicat doamnelor fermier. Care au fost resorturile care au determinat echipa dvs. și pe dvs. să dezvoltați un asemenea program? Jean Ionescu: Unul din obiectivele CORTEVA în lume este “Dezvoltarea comunităților rurale”. Temelia acestor comunități și nu numai o reprezintă femeile și, mai ales, femeile fermier, celor care se adresează acest proiect de educare antreprenorială TalentA. Dacă mergem mai departe, aș dori să menționez că TalentA

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

este un program gratuit de instruire financiară și profesională pentru femeile inovatoare din domeniul agricol, fondat de CORTEVA Agriscience, care și-a stabilit mai multe obiective prin care să sensibilizeze femeile din mediul rural, în special femeile din agricultura României, utilizând instrumente moderne de comunicare. Prin programul TalentA oferim programe educaționale care ajută la dezvoltarea afacerilor, educația financiară, accesul la finanțare, tehnologii noi pentru agricultură, sprijinim dezvoltarea capacităților manageriale, a abilităților noi pentru a putea dezvolta, moderniza și îmbunătăți viața în comunitățile în care femeile își desfășoară activitatea și asigurăm facilitarea implementării celor mai bune planuri de afaceri prin acordarea de premii câștigătoarelor și motivarea participantelor la program. Până acum, TalentA a fost primit cu entuziasm și ne dorim să se bucure de rezultate multe comunități din România. Cum a evoluat programul TalentA de la prima la a doua ediție și cum îi vedeți destinul în anii care urmează? Jean Ionescu: În primul an, mai exact 2020 a fost un succes. Au participat la cursuri 60 de reprezentante din toată țara. Acum în acest sezon avem înscrise 78 de doamne și domnișoare. Ne gândim să extindem acest proiect și în zona academică unde este nevoie de instruire anteprenorială. Cum vedeți viitorul CORTEVA Agriscience România și Moldova, care sunt proiecțiile dvs. pentru companie? Jean Ionescu: Chiar dacă ne confruntăm în lume cu o mare problemă legată de pandemie, seceta a lovit foarte puternic Bărăganul, Dobrogea, Moldova, Moldova de peste Prut. Practic, a oprit din avântul investițional al fermierilor. Lumea nu se oprește nici din cauza secetei, nici din cauza virusului. Lumea va merge înainte și credem cu tărie că știința va rezolva problemele din agricultură. Sigur, este nevoie de apă, România are nevoie de o suprafață semnificativ mai mare irigată. La cât de dură a fost seceta din Sud-Estul României, doar cactușii puteau să supraviețuiască. Deficitul hidric existent depășește 200, 250, 300 de mm. Și anul viitor va fi un an greu pentru fermieri. Dacă natura nu ne ajută, e clar că plecăm cu un handicap major pentru recolta viitoare. Culturile alternative sunt destul de puține. Una dintre ele este soia și o menționez de fiecare dată. Dacă România ar cultiva 500 de mii de hectare de soia, nu am mai cumpăra șrot din Argentina sau din alte state. Noi, chiar dacă suntem o companie 100% americană, suntem compania care are cel mai mare departament de cercetare din România, suntem numărul 1 în vânzări, suntem cel mai mare furnizor de semințe și protecția plantelor în formă combinată, suntem cel mai mare producător de semințe din România. Aș putea spune că suntem o companie pur românească, pentru că tot ceea ce facem aici este pentru fermierii din România, este pentru a reuși să venim cu produse și teh-

CIFRELE CORTEVA Agriscience Acoperire: 140 de țări Număr angajați: peste 21.000, din care peste 500 în România Furnizor de produse pentru: peste 100 de culturi Fonduri pentru cercetare: peste 5 milioane de USD/zi Număr de cercetători: peste 12.000


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

nologii mai avansate decât cele care există în momentul de față. Fermierul din România este obligat să facă pași rapizi către tehnologie, iar tehnologie înseamnă și irigații. În acest moment, România este împărțită în două: este Vestul și Transilvania, care au pluviometrie excedentară și Sudul, Sud-Estul României, unde seceta este deja o problemă acută. Noi suntem o companie care este parte a acestui ciclu al lanțului alimentar și tot ce vă oferă CORTEVA în viitor va avea semnificative beneficii din punct de vedere al performanței în condiții de secetă și arșiță, dar avem nevoie de apă pentru a performa și a avea producții de calitate și de productivitate ridicată. Cum se adaptează CORTEVA Agriscience în lumina provocărilor generate de respectarea Pactului Verde European, ca răspuns la diminuarea efectelor schimbărilor climatice? Jean Ionescu: Agricultura joacă un rol important în reducerea emisiilor de carbon. În acest context compania noastră este pregătită să pună pe piața europeană produse și tehnologii care să răspundă noilor cerințe impuse de Pactul Verde European. De altfel, la nivel mondial, CORTEVA a anunțat intenția de a se alătura liderilor în acțiunile climatice și de a deveni mai eficientă în managementul emisiiilor de carbon. În primul Raport de Sustenabilitate 2020 lansat în acest an, compania a oferit detalii despre angajamentul de a stabili obiective bazate pe știință pentru reducerea emisiilor de carbon cu efect de seră. Raportul subliniază și obiectivele companiei pentru 2030 și oferă actualizări privind angajamentele sale de a îmbunătăți viața oamenilor, de a crește sustenabilitatea sistemului alimentar mondial și de a proteja planeta. Angajamentele companiei includ: reducerea intensității cu 65% pentru emisiile de nivel 1 și 2, respectiv reducerea intensității cu 20% pentru emisiile de nivel 3. Deși acesta este un angajament nou, eforturile companiei de a aborda problemele climatice nu sunt noi. CORTEVA și companiile sale fondatoare au un istoric susținut în promovarea inițiativelor climatice, oferind în același timp instrumente digitale, tehnologie de producere a semințelor și produse de protecție a culturilor pentru a ajuta fermierii să reducă emisiile în acțiunile lor. CORTEVA Agriscience intenționează să atingă acest obiectiv prin diverse inițiative, inclusiv prin reducerea consumului de energie, eforturi concentrate în domeniul Cercetării și Dezvoltării, creșterea eficienței producției și trecerea la surse regenerabile de energie. Ca următor pas, CORTEVA va valida aceste obiective cu inițiativa Obiectivelor Bazate pe Stiință (SBTi). De ce ați ales acest domeniu și de ce - CORTEVA Agriscience? Jean Ionescu: Sâmânța pasiunii pentru agricultură mi-a fost cultivată încă din copilărie, participând alături de mama mea care lucra în domeniul îmbunătățiri funciare și de colegii săi la activitățile lor curente. Recunosc că dintotdeauna mi-am dorit să devin inginer agronom și mi-am coordonat pașii în educație pentru a-mi îndeplini acest vis. Pasiunea pentru agronomie m-a determinat să merg mai departe și să obțin doctoratul în domeniul agriculturii și chiar mi-am început activitatea în cercetarea agricolă. Ulterior, având și background economic, am activat în domeniul vânzărilor de inputuri pentru agricultură ca apoi să urmeze 19 ani de succes în Pioneer și CORTEVA Agriscience. De ce CORTEVA? Pentru că e Apple-ul agriculturii mondiale, este compania lider și reprezintă maximul profesional pe care îl poți atinge în domeniul în care activăm.

Pentru cine nu vă cunoaște, care este cea mai mare provocare profesională pentru dvs.? Jean Ionescu: În perioada imediat următoare, ne-am stabilit ca target să devenim rapid compania lider în furnizarea semințelor hibrid de rapiță și să ne consolidăm poziția de lider autoritar în vânzările de semințe hibride de porumb. Pe termen lung ne propunem să lansăm rapid noile soluții genetice și de protecția plantelor către piață, care ne vor asigura consolidarea poziției de lider în afacerile din agricultura Bazinului Mării Negre. Pentru tinerii care țintesc spre poziții de top management, ce sfaturi aveți? Jean Ionescu: Aș spune că sunt esențiale pregătirea profesională temeinică, munca susținută și șansa. Consider că trebuie să fii foarte bine pregătit în domeniul în care activezi, să muncești, pentru că fără muncă nu ai cum să evoluezi și să beneficiezi de o șansă în companie de a avansa ierarhic. În afară de cele trei, eu cred că persoanele care ajung în astfel de poziții trebuie să fie buni comunicatori. Din păcate, sistemul nostru de învățământ nu dezvoltă aceste abilități de comunicare, dar e o abilitate pe care fiecare tânăr care își dorește o poziție de manager trebuie și-o dezvolte dacă nu e dăruit nativ.

13


14

INFRASTRUCTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ionuț Coman, director general OPTGroup: ”Oferim soluția completă, integrată și aplicată” de Ionel ALBU

OPTGroup este un grup de companii, axate pe furnizare de servicii pentru infrastructură și ingineria mediului, cu o dezvoltare galopantă în ultimii ani atât ca servicii și produse, cât și din punct de vedere al numărului de clienți și al cifrei de afaceri. Directorul general Ionuț Coman explică rețeta succesului dar și provocările perioadei actuale pentru business-ul din domeniul său de activitate. O scurtă prezentare a grupului de firme pe care le conduceți... OPTGroup este furnizor de produse și servicii în infrastructura rutieră și ingineria mediului. Avem în spate experiență în coordonarea lucrărilor de execuție la autostrăzi, drumuri naționale, lucrări de canalizare și aducțiuni pentru apă, construcții civile sau industriale, la care se adaugă experiența de mai bine de 8 ani în coordonare vânzări și ofertare de produse pentru domeniul construcțiilor. Împreună cu o echipă de proiectanți cu experiență, am pus bazele unei divizii de proiectare prin care să putem oferi atât autorităților, cât și constructorilor sau investitorilor privați, nu doar furnizarea materialelor, ci și soluții integrate cu suport tehnic, dimensionare și proiectare pentru drumuri, poduri, canalizări, aducțiuni pentru apă, gropi pentru deșeuri, epurarea apelor uzate, parcuri industriale, cartiere rezidențiale sau zone urbane, companie dezvoltată sub brandul PROIECTURA. Ce vă diferențiază pe o piață extrem de competitivă a construcțiilor? Experiența de șantier de mai bine de un deceniu, alături de proiectare, dar și numărul mare de situații întâlnite în ultimii ani ne-au oferit o perspectivă largă asupra produselor și serviciilor pe care le oferim. Clienții primesc nu doar un produs competitiv ca preț și livrare, ci și consultanța necesară pentru a alege produsul potrivit investiției lor, respectiv asistența tehnică la punerea în operă. Oferim soluția completă, integrată și aplicată. Ce produse și servicii oferiți pe piață? Din ce domenii sunt principalii clienți ai OPTGroup? Principalele produse sunt tuburile corugate pentru podețe, tuburile PVC pentru canalizare, tuburile PEHD pentru aducțiuni de apă, geosintetice, poduri și podețe metalice din tablă ondulată, parapete, gabioane, rezervoare, stații de epurare, stații de pompare, rosturi de dilatare, hidroizolații, sisteme integrate pentru iluminat (stâlpi, corpuri, tubulatură, telegestiune), panouri fonoabsorbante, indicatoare și marcaje rutiere, sisteme pentru drenaj, cămine din beton, capace de canalizare, separatoare de hidrocarburi, ministații de epurare, dar și serviciile de instalare și proiectare. Principalii clienți sunt companiile de construcții, autorități publice, dar și companiile care dezvoltă zone rezidențiale, industriale sau agricole. Un procent redus, dar

în creștere de anul acesta este reprezentat și de persoanele fizice care fac diverse lucrări în regie proprie și au nevoie de ajutor în alegerea soluțiilor tehnice. Cum v-a afectat majorarea consistentă a prețurilor materialelor de construcții din ultima perioadă? Pentru că a fost nevoie să fim solidari cu clienții noștri, am redus la minim adaosul comercial, am diversificat gama de produse existentă în stoc pentru a putea livra dintr-o singură locație cantități mici și diverse. Acest lucru a frânat din planurile de creștere a echipei de vânzări, dar și o amânare parțială a unor investiții de anul acesta pentru anul viitor. Termenele de plată au crescut foarte mult, iar pentru asta am fost nevoiți să accesăm linii de credit, care reduc parțial din marja de profit. Unii clienți au stopat lucrările iar alții întâmpină probleme financiare serioase, efort financiar pe care, în general, îl transmit mai departe către furnizori. În 2020 ați avut o creștere de trei ori a cifrei de afaceri. Cum stați în 2021? La jumătatea anului 2021, cifrele sunt de 3 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Chiar dacă pentru același profit a fost nevoie de 3 ori mai multă muncă și de creșterea echipei de vânzări, noi investiții dar și o mai bună coordonare și o prezență în piață mai personalizată pe nevoile clientului. Cred că în acest moment suntem pe un trend ascendent. Un mesaj pentru oamenii de afaceri din Transilvania și nu numai. Care este secretul unei companii de succes? Un om cu un vis mai mare decât provocările întâlnite, va fi motivat să pună virgulă, acolo unde majoritatea au pus punct. Nu trebuie să ne fie frică să gândim mare încă de la începutul fiecarei etape de dezvoltare, iar să renunți atunci când dai de greu, nu este o opțiune. O companie de succes se construieste investind în tine ca antreprenor simultan cu investiția în dezvoltarea echipei (noi citim cu toții 30 de minute la birou în fiecare zi), dar și predictibil, având o strategie scrisă, clară și detaliată pe termen scurt, mediu și lung.


INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

KASTAMONU ROMÂNIA - REȚETA SUCCESULUI DE LA REGHIN, ÎN CĂLĂTORIA GLOBALIZĂRII crea o viață mai bună, care ne ajută să ajungem la oamenii din întreaga lume, prin serviciile și produsele noastre. Identitatea vizuală a noului logo înglobează cele mai frumoase culori ale naturii, reprezentând încrederea într-un viitor sustenabil. Avni Kiğılı – Director Executiv, vice-președintele Consiliului de Administrație Hayat, a declarat că ”ne dorim să creăm valoare pentru oameni, printr-un viitor sustenabil. Azi nu ne putem privi ca fiind izolați de lume. Prin preferințele noastre, prin ceea ce facem și prin ceea ce nu facem atingem și influențăm viețile altora”.

Parte a Hayat Holding, compania Kastamonu Entegre, cel mai mare trust turcesc din industria lemnului și unul dintre jucătorii de top din domeniu la nivel mondial, a realizat la Reghin, vreme de 14 ani, investiții continue. Compania a ajuns la Reghin în 1998, când a preluat 98% din acțiunile Prolemn și a devenit mai apoi Kastamonu România SA. Aici există acum o platformă industrială de prelucrare a lemnului, modernă și complexă, formată din 2 unități de producție distincte, în care lucrează aproximativ 1.000 de angajați. În prezent, la Reghin, funcționează o linie de producție PAL, trei linii de melaminare, o linie de impregnare hârtie decor, o linie de producție de blaturi de lucru, două linii de producție a fețelor de uși și o linie de producție a foilor de uși.

Hayat - Bridge over the world - Un pod peste lume Hayat Holding a început ca un vis care a prins aripi acum 84 de ani, în Malatya, un oraș din estul Turciei, ca un business de familie. În 1969, a luat ființă Kastamonu Entegre, care s-a extins gradual în Bulgaria, România, Rusia, Italia și SUA. Mai târziu a fost creat Hayat Chimia – un business în industria de detergenți, a cărui gamă de produse s-a diversificat, în 1997 cu primul scutec, iar în 2005 cu producția de servețele. A urmat intrarea pe piețele din Algeria, Iran, Nigeria, Kenya, Pakistan, Egipt, China, Vietnam, Italia, Germania, Brazilia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Maroc, SUA. Așadar, acele mici semințe plantate cu mulți ani în urmă s-au transformat într-o pădure, iar visul a devenit realitate.

Performanțele Kastamonu Kastamonu România este unul dintre cei mai mari producători de fețe de uși (panouri din HDF pentru uși celulare) la nivel mondial, cu exporturi în Europa, SUA, America de Sud, Africa de Nord, Federația Rusă, Turcia, India, și printre cele mai importante companii producătoare de PAL din regiune. Cererea de produse a fost în continuă creștere, astfel, cifra de afaceri Kastamonu România a crescut în 2020 cu 7% față de anul anterior și s-a ridicat la aproximativ 136 de milioane de euro, comparativ cu 127.6 milioane de euro, în 2019. Succesul comercial se datorează atât consolidării parteneriatelor existente, cât și dezvoltării de noi piețe de desfacere la export, iar pentru 2021, se estimează o creștere procentuală formată din două cifre față de anul precedent, atât prin creșterea vânzărilor la gama de produse proprii cât și a celor importate din Grup.

Kastamonu România, parte a grupului Hayat, are o nouă identitate vizuală În viziunea companiei, noul logo reprezintă călătoria de globalizare și o punte pe care Hayat a construit-o între oameni și valori. Noua identitate reprezintă diversitatea de culturi și regiuni geografice, dar totul se reduce la scopul nostru de a

www.kastamonu.ro

15


16

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Peste 20 de firme reunite la Expo Industry Satu Mare Companiile importante din Satu Mare s-au reunit în cadrul Expo Industry Satu Mare, eveniment desfășurat în Grădina Romei, din municipiul reşedinţă de judeţ. Expo Industry s-a desfăşurat în perioada 5-8 august, peste 22 de firme și-au prezentat produsele, dar şi oferta locurilor de muncă. Organizatorii şi-au propus să aducă în prim plan și activitatea firmelor mai mici, care au început să se facă remarcate. „Eu sunt foarte mulţumit de toate firmele care sunt aici, toţi cei care s-au alăturat acestui eveniment, despre care putem spune că este o continuare a Fabricat în Satu Mare. Şi sperăm că în viitor acest Expo Industry să devină un brand, un brand care să poată fi dus în oricare oraş din România, din Ungaria, din Germania, pentru că produsele noastre fabricate, realizate în judeţul Satu Mare sunt produse renumite. Le întâlnim în casele noastre, în locuinţele noastre, sunt produse realizate aici, în judeţ. Sunt mândru că aşa multe firme s-au alăturat Expo Industry şi sperăm că, anul viitor, parcul acesta va fi foarte mic. Şi nu 22 de expozanţi vom avea, ci 220. Dar eu vă promit şi acum, după cum v-am promis şi acum un an, când am mai discutat despre acest eveniment, şi cu 200 de expozanţi vom face şi va fi frumos. Eu cu gândurile acestea mi-aş exprima mândria că atât de multe firme din judeţul Satu Mare s-au alăturat evenimentului”, a declarat organizatorul principal, ing. BuraMaksay Ştefan Petru.

Tiberiu Markos: ”Economia sătmăreană este capabilă să inoveze” Asociaţia Economică Româno-Germană (AERG), care este partener la acest eveniment, a transmis un mesaj de susținere a firmelor din Satu Mare. „Sper că de mâine sătmărenii vor fi alături de noi şi de expozanţii noştri, care fac eforturi, vedeţi şi pe vremea aceasta suntem aici, dar suntem aici pentru că vrem să arătăm că economia sătmăreană funcţionează, este capabilă să inoveze. Vrem să arătăm că suntem capabili să creştem economia pieţei moderne, vom fi capabili să ne creştem tinerii”, a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Economice RomânoGermane, Tiberiu Markos. Reprezentantul AERG a transmis și o invitaţie pentru tinerii sătmăreni să se înscrie la Universitatea Tehnică din Cluj. ”După cum vedeţi este alături de noi şi Universitatea Tehnică din Cluj, avem o extensie, avem ingineri mecanici, avem automatişti, ingineri economişti, profil mecanic, avem un club studenţesc, să le facem viaţa frumoasă. Vă rog să transmiteţi acest mesaj tinerilor sătmăreni că pot învăţa şi îi aşteptăm cu drag la sesiunea din toamnă, pentru că mai avem locuri. Vă rog să transmiteţi acest mesaj, avem nevoie de ei. Vrem să-i facem specialişti. Economia sătmăreană se poate dezvolta numai cu ei. Tinerii sunt capabili să asimileze cunoştinţele noi, pe care se

va baza economia modernă. În încheiere îi invit pe toţi cei care sunt aici astăzi, să ne viziteze standurile, să stea de vorbă cu expozanţii, să colectăm idei”, a mai spus vicepreședintele AERG.

Parteneriat între instituții publice și mediul de afaceri Invitat la evenimentul de deschidere, Ioan Lucian, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român, a spus că la Satu Mare a găsit parteneri de dialog şi sprijin în autorităţile locale, deoarece îşi doresc să sprijine mediul de afaceri. „Pot să spun, ca unul care este avizat, că aici la dumneavoastră există un mediu de afaceri care se dezvoltă, un mediu de afaceri născut şi crescut după regulile importante ale economiei de piaţă. Aşa că de aici încolo, pretenţiile dumneavoastră şi ale celor care se ocupă şi contribuie la dezvoltarea economică a judeţului trebuie să fie ridicate şi din punct de vedere al colaborării cu instituţiile, important e că aici am găsit parteneri de dialog în oameni care chiar îşi doresc cu adevărat să colaboreze cu mediul de afaceri. Pentru că ceea ce vedeţi dumneavoastră aici este aportul important al mediului de afaceri, iar autorităţile locale trebuie să înţeleagă – şi aici se pare că s-a înţeles – trebuie să fie într-un dialog permanent şi într-un parteneriat cu mediul de afaceri”, a declarat Lucian Ioan, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român. În cadrul Expo Industry Satu Mare s-a desfășurat și ediția Beer Fest 2021. Sponsorii evenimentului au fost: Electrolux România, Contitech Fluid Automotive România, Senera, Kneho Rom, Somipress România, HAB Transilvania.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

17

Cele mai bune soluții - când profesioniștii lucrează împreună A consemnat Ionuț OPREA

Cum a reuşit o firmă din Iaşi să devină creatorul unor conferinţe internaţionale de arhitectură şi exportator de servicii în 14 ţări ale Europei Centrale şi Est? Florin Mindirigiu, fondator SHARE Architects, detaliază atuurile conferințelor organizate de agenția ABplus și planurile unui lider în segmentul de evenimente de arhitectură, design şi dezvoltare urbană. Cum au evoluat conceptul și comunitatea SHARE Architects, care sunt acum atuurile pentru membri, parteneri? SHARE Architects este rezultatul a peste 24 de ani de activitate, în care, credem noi, am acumulat un mix de neegalat de experiență în comunicarea cu actorii importanți din arhitectură, design, construcții, pe de o parte, și în crearea și dezvoltarea de evenimente, pe de altă parte. Astfel, SHARE Architects a adunat, în jurul conferințelor SHARE, o comunitate impresionantă de profesioniști din Albania, Bulgaria, Cipru, Cehia, Grecia, Italia, Ungaria, Kosovo, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia, Slovenia, Serbia, România. Ne concentrăm mereu pe crearea unui dialog între specialiștii spațiului construit, adaptat contextului regional/internaţional, astfel încât SHARE să devină ocazia perfectă de a discuta aspecte comune şi specifice legate de mediul construit din Europa Centrală şi de Est. Arhitecţii au nevoie de un spaţiu comun de lucru, unde să facă schimb de idei, de experienţă, pentru a găși cele mai bune soluţii de rezolvare a acestor decalaje. În toate aceste ţări, am descoperit că există arhitecţi foarte buni, iar întâlnirile cu marii arhitecţii ai lumii oferă un cadru extraordinar pentru evoluţie. Problemele şi provocările arhitecturale cu care se confruntă oraşele contemporane sunt, în mare parte, aceleaşi în toate ţările Europei Centrale şi Est. Iar cele mai bune soluţii pot apărea doar atunci când profesioniştii lucrează împreună. De altfel, dacă ne uităm cu atenţie vom observa că unele oraşe din România au înţeles acest lucru. Fac concursuri de proiecte pentru arhitectură şi design urban pe anumite teme, proiecte care sunt deschise tuturor. Ce provocări a adus pandemia, cum au fost optimizate? Conferinţele SHARE s-au construit şi au avut succes tocmai pentru că au răspuns acestei necesităţi: de a aduce alături specialiştii de renume internaţional şi pe cei din fiecare ţară a Europei Centrale şi de Est. Prin SHARE, creăm oportunități de colaborare în industria AEC- arhitectură, inginerie, construcții. Criza ne-a oferit contextul în care am putut verifica trăinicia comunității SHARE Architects și am primit o confi rmare în plus că spiritul comunității noastre, descris atât de bine de doi dintre distinșii noștri invitați: - “an intellectual, emotional exchange of creative people” (Arch. Ian Ritchie), “long awaited” established architecture network which has “an intellectual purity, an intellectual freshness” (Sir Philippe Samyn) - este puternic. Biblioteca digitală SHARE Architects, disponibilă la adresa learn.share-architects.

com, păstrează mărturii ale efervescenței comunității noastre, în mediul online, din toată această perioadă. Care este programul de toamnă al evenimentelor SHARE Architects în România? În luna septembrie va invităm la două reuniuni de experți, care vor continua, de această dată în evenimente fizice, dezbaterile și întâlnirile din mediul online. Pe 15 septembrie, va avea loc SHARE Talk: Arhitectura Spitalelor, prima reuniune a experților români în proiectarea spitalelor, care va aduce, în fața unei audiențe specializate, studii de caz, dezvoltate pe spitale din România prezentate de echipe de experți multidisciplinare. Pe 16 septembrie, este programată conferința specialiștilor în proiectarea spațiilor logistice și de producție. Tehnologia reinventează cerințele tradiționale privind proiectarea, indiferent dacă ne referim la clădirile industriale care găzduiesc spații de producție, spații cu temperatură controlată, linii de producție automatizate sau depozite inteligente, cu facilități independente sau cu spații de birouri încorporate. Plecând de la această premisă, în cadrul SHARE Talk: Industrial and logistic facility architecture vor fi prezentate proiecte dezvoltate, în România, de birouri cu portofoliu reprezentativ pentru segmentul industrial. Luna noiembrie este rezervată celui mai important eveniment de arhitectură și inginerie din România, Forumul SHARE Bucharest 2021, scena execlenței în arhitectură și cadrul de întâlnire anual al celor mai influențe și inovatoare personalități ale industriei. Detalii pe site-ul oficial www.share-architects.com


18

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

19

Cea mai mare clădire low energie din CLT din estul Europei este lângă Oradea de Dan BIRTA

Clădirea se află la Săldăbagiu de Munte, la 3 kilometri de Oradea, și este noul sediu al Flipsnack, o firmă de IT. Compania Flipsnack s-a mutat în clădire în acest an, când a aniversat 10 ani. Proiectarea clădirii a început în anul 2019 și a fost finalizată în anul 2020. Structura din CLT este realizată precum un puzzle uriaș. Fiecare piesă din care e formată clădirea, a fost proiectată individual, ținându-se cont de toate caracteristicile ei: grosime, calitate față și finisaj, mod de fixare, ordine montaj, găuri pentru instalații, până la cel mai mic detaliu, astfel încât execuția să se poată realiza într-un timp record. Construcția a fost realizată de o echipă de 10 oameni și este formată din 820 panouri cu o suprafață totală de CLT de peste 7.200 metri pătrați. Timpul de realizare a panourilor a fost de 4 zile de producție în fabrică și de 44 de zile de montaj a structurii unde s-au folosit peste 60.000 de șuruburi. Despre proiectarea și construcția clădirii și despre provocările cu care s-au confruntat proiectanții și constructorii pe parcursul înălțării acesteia ne-a vorbit Marius Șoflete, creierul acestui proiect.

Casă low energie Inginerul și proiectantul construcției spune că este cea mai mare clădire de birouri din țară și din estul Europei construită după principiile de casă pasivă. Nu îndeplinește 100% cerințele de casă pasivă, dar îndeplinește cerințele unei clădiri cu consum redus de energie (low energie) după standardul de casă pasivă. „Standardul de casă pasivă este cel mai ridicat standard de eficiență energetică al construcțiilor. Pentru că nu toate construcțiile pot ajunge la acest standard ridicat, Institutul de Case Pasive a făcut o treaptă inferioară, cu criterii mai permisive. Din filosofia de casă pasivă avem umătoarele criterii: un anumit consum de energie pentru încălzire și răcire, care e foarte mic – 15 kWh mp/an. O casă normală are un consum mediu de 200 – 220 kWh/mp/an. Casa are un anumit grad de etanșeitate la aer și o anumită cantitate de energie totală primară consumată. Pentru o casă pasivă această energie este undeva la 120 kWh/mp/an. Pentru o casă normală consumul este în jur de 400 kWh/mp/an. Aceștia sunt kilowații plătiți pe factura de gaz, curent, termoficare etc. Prin filosofia de casă pasivă se reduce de cel

puțin 10 ori necesarul de energie pentru funcționarea unei clădiri în așa fel încât această clădire să ne poată oferi confortul”, explică specialistul.

Confort maxim Beneficiarii nu au cerut în mod expres să li se construiască o casă pasivă. Aveau nevoie de o clădire de birouri pentru 250 de persoane, cât mai repede posibil și cât mai confortabilă. „Pentru a atinge elementele de confort am aplicat principiile constructive de standardul de casă pasivă: să termoizolăm bine toate elementele construcției, și fundațiile, și pereții și acoperișul, totul să fie continuu, fără întreruperi; să folosim tâmplării performante; să asigurăm un grad de etanșeitate la aer; să nu lăsăm aerul să iasă din clădire în mod necontrolat și să avem o ventilare mecanizată cu recuperare de căldură. Aplicând practic aceste principii din proiectare și având și o execuție bună, am reușit să scoatem o clădire foarte bine izolată. Actualizând calculele energetice după terminarea șantierului, ne-am dat seama că intrăm în standardul low energie – casă eficientă energetic”, spune Marius Șoflete. Casa putea fi adusă și la standardul de casă pasivă, dacă se


20

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Altă provocare a fost realizarea celei mai mari clădiri din lemn admisă după normativele din România. „Din păcate, legea din România cu privire la protecția la incendiu a clădirilor din lemn are multe limitări. I-am invitat pe cei de la ISU Oradea să vadă clădirea și au rămas foarte impresionați”, povestește specialistul.

Inginerie Creativă Inginerie Creativă, care a realizat proiectarea sediului Flipsnack, este primul birou de proiectare care a făcut o astfel de clădire în România. Biroul firmei este în Cluj și București. Partea de arhitectură a fost realizată de Vertical Studio din Oradea, iar echipa de instalații a fost din Cluj, Terax Egineering. Inginerie Creativă mai are în portofoliu primul bloc din lemn, o clădire de birouri cu trei etaje, asamblat în Suceava în 13 zile. Marius Șoflete se mai poate mândri cu primele case pasive certificate din România, în Cluj și București. Asta înseamnă că proiectarea și construcția lor a fost verificată de către Institutul de Case Pasive România. Prima casă pasivă premium din România și în top 10 din lume, Casa Buhnici, a fost construită tot de Marius Șoflete. ținea cont de impactul serverelor. „La casă pasivă necesarul este de 15 kWh/mp/an energie, la casă low energie – 30 kWh/mp/an energie. Noi am ieșit la 27 kWh/mp/an energie”, subliniază proiectantul. Pentru nespecialiști, o astfel de clădire low energie însemnă o clădire cu un consum extrem de redus de energie, pe care, în viitor, o vor putea produce singuri.

CLT (cross laminated timber) Clădirea este una de tip parter cu un etaj parțial, 40 m lățime pe 60 m lungime, are șapte terase în trepte și o înălțime medie de 5,5 m. Structura clădirii este din panouri din lemn încleiat în mai multe straturi, de la 6 cm grosime la 30 cm grosime, din 2 în 2 cm. Placa poate avea lățimea până la 3,60 m și lungimea până la 22 m. Pereții au o grosime medie de 14 cm, iar planșeele au o grosime medie de 16-20 cm. „Prin încleiere se obțin niște plăci foarte mari care sunt structurale. Adică, acestea duc greutatea clădirii. Nu-ți mai trebuie zidărie, nu-ți mai trebuie beton, nu-ți mai trebuie fier. Plăcile se taie pe o mașină cu comandă numerică la dimensiunea cerută în proiect. Noi am primit toate plăcile la dimensiunile cerute. Au fost 820 de piese, pe care a trebuit să le verificăm de trei ori. Un imens puzzle”, povestește Marius Șoflete. Piesele au fost fabricate în Austria de către cel mai mare producător de astfel de panouri. Toată proiectarea clădirii a fost făcută în 21 de zile de o echipă formată din trei ingineri și trei arhitecți. Montajul a durat 44 de zile și a fost făcut de opt oameni. La fundație s-a folosit nisip din sticlă reciclată care are atât rol mecanic, cât și rol termoizolator. Nisipul este produs la Debrecen. „Provocarea noastră cea mai mare a fost timpul foarte scurt pe care l-am avut la dispoziție. A trebuit să proiectăm foarte repede toate cele 820 de piese pentru a intra în fluxul de producție al fabricii din Austria. A doua provocare a fost asamblarea foarte rapidă a plăcilor, pentru că depindeam cumva de vreme, pe de o parte, iar pe de altă parte trebuia să creăm front de lucru și celorlalți care montau instalațiile, ferestrele, fațadele, pentru a ne putea încadra în termen”, precizează inginerul.

Inițiator de legi, proiecte de viitor Marius Șoflete a făcut parte din prima echipă a României care a participat la un concurs internațional de case solare în 2012, Solar Decathlon. „Atunci am construit prima casă solară din România, care a stat la baza legii prosumatorului. Este legea prin care, tu, astăzi, ai voie să îți montezi panouri solare pe casă și să vinzi curent în rețea”, spune inginerul. Marius Șoflete mai are în proiect realizarea unui bloc din lemn de locuințe colective, format din subsol, parter și trei etaje, în București. Pentru el este încă o mare provocare fiind într-o zonă densă urbană și seismică. Alt proiect este realizarea unui asamblu imobiliar de case pasive premium în zona centrală din Cluj, pentru care PUZul a fost deja aprobat. În portofoliul său se mai găsește Refugiul montan de la Călțun realizat în munți cu ajutorul elicopterului în 2014. Proiectul a fost realizat cu ajutorul MAI, filmul acestui proiect fiind difuzat pe Discovery. Marius Șoflete este din Covasna. A făcut școala în București și, ulterior, s-a mutat la Cluj. De profesie este inginer constructor. Are un master în Inginerie Structurală și a urmat un curs de proiectanți case pasive în Ungaria. Este proiectant specializat de case pasive și consultant și a adus în România cursul de proiectanți de case pasive, pe care îl predă la Ordinul Arhitecților din România, unde este lector atașat. A mai avut o bursă de studii la Lausannes în Elveția și a urmat cursuri de Ingineria lemnului și dulgherie în Italia. Echipa de proiectare de la Inginerie Creativă este formată din asociații săi, Cătălin Caraza și Octavian Timu, care i-au fost colegi și la Solar Decathlon, și care conduc echipa de la București. Echipa de la Cluj, care se ocupă de comunicare și promovarea pe You Tube, este condusă de Marius Șoflete. Acesta este optimist de felul său. „Cred foarte mult că se poate face treabă și la noi în România. Clădirile în care locuim ne afectează foarte mult calitatea vieții. Dacă nu ai o clădire performantă, care poate să-ți asigure ție ca om nevoile principale, nu poți funcționa la capacitatea maximă. Nu poți să fii cea mai bună versiune a ta”, este de părere inginerul proiectant de case pasive.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

21


22

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tranzacții de 300 milioane de euro în Q1 de Ionuț OPREA

În primul semestru al anului 2021 au fost închise tranzacții de 300 milioane de euro, susținute de apetitul pentru birouri al investitorilor austrieci. Daniela Popescu, Associate Director Tenant Services & Workplace Advisory Office 360° - Colliers

Valoarea totală a tranzacțiilor cu active imobiliare comerciale din România s-a ridicat la 298 de milioane de euro în prima jumătate a anului 2021, în scădere cu 23% față de perioada similară a anului precedent, piața fiind susținută în primul rând de revenirea apetitului investitorilor austrieci pentru imobile de birouri, conform raportului Romania Investment Marketbeat, lansat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Astfel, cele mai importante trei tranzacții din primul semestru au fost parafate de investitori din Austria care s-au extins pe piața birourilor din București prin achiziția imobilelor Campus 6.2 & 6.3 (S Immo), The Light One (Uniqa RE) și Bucharest Financial Plaza (Immofinanz). Cele trei tranzacții, cu o valoare cumulată de circa 189 de milioane de euro, reprezintă o cotă de 63% din volumul tranzacționat în prima jumătate a anului.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Următoarea clasă de active în preferințele investitorilor o reprezintă spațiile industriale și logistice, sector în care CTP și Globalworth și-au extins portofoliile prin achiziția unor clădiri din vestul țării, în timp ce grupul suedez Oresa Ventures a achiziționat proiectul Solo Parc, cel mai mare parc logistic din Iași. Per total, segmentul industrial și logistic a atras 24% din capital. În ceea ce privește sectorul hotelier, acesta a consemnat două tranzacții în București cu o valoare cumulată de circa 21 milioane de euro (7%), cea mai importantă fiind vânzarea hotelului Ramada Majestic de pe Calea Victoriei care a atras un nou investitor pe piața locală, și anume compania elvețiană Visionapartments. Sectorul de retail a fost cel mai puțin activ în prima jumătate a anului, fiind tranzacționate doar spații comerciale individuale. Per total, în primul semestru au fost tranzacționate 24 de proprietăți generatoare de venituri cu o valoare medie de 12 milioane de euro. Mihnea Șerbănescu, General Manager, Cushman & Wakefield Echinox: “Nivelul de lichiditate al pieței s-a menținut la cote ridicate în cele mai dificile etape ale pandemiei de pe parcursul anului 2020 și a rămas la un nivel sănătos și în prima jumătate a anului 2021, în condițiile în care România continuă să ofere printre cele mai atractive randamente din regiune. Privind în perspectivă, ne așteptăm ca nivelul randamentelor pentru proprietăți standard să rămână stabile în perioada următoare, dar preconizăm o compresie pentru activele premium situate în zone de referință, proprietăți care atrag o paletă mai extinsă de potențiali cumpărători.”

REAL ESTATE

Preferințe pentru modul de lucru? Românii preferă sistemul de lucru hibrid, la fel ca majoritatea cetățenilor europeni. Optimismul general pe piața forței de muncă sugerează o recuperare post-pandemică mult mai rapidă comparativ cu criza financiară din 2008. Tendințele actuale de pe piața muncii și modul de lucru din viitor vor inf luența evoluția nevoilor companiilor pentru spații de birouri în următorii ani. Cererea va depinde de politica de lucru la distanță adoptată de fiecare companie, care poate duce sau nu la o suprafață închiriată mai mică, în funcție de domeniul de activitate, precum și de planurile de angajare, potrivit consultanților Colliers. Cum intențiile de angajare pe termen scurt sunt încurajatoare, sugerând fie stagnarea, fie o creștere a forței de muncă, principalul factor de care depinde cererea va fi abordarea mediului de afaceri față de sistemul de lucru hibrid. Biroul va rămâne elementul central în cadrul companiilor, dezvăluie Colliers în cel mai recent raport „Exploring the post-COVID Workplace”, întrucât lucrul de la distanță nu poate înlocui pe deplin importanța pe care birourile o au ca mijloc de construire a echipelor, mentorat și cultură corporativă. Mai mult, consultanții Colliers se așteaptă la un nou mod de lucru, care va implica un amestec între munca de la birou și de la distanță, de acasă sau din alte spații și o redresare a pieței muncii care ar putea avea loc în aproximativ un an, față de

23


24

REAL ESTATE doi ani în majoritatea cazurilor după criza financiară globală din 2008. În timpul pandemiei, peste 4.000 de profesioniști la nivel mondial au folosit Workplace Expert, un instrument online dezvoltat de Colliers pentru a ajuta companiile să determine mediul optim de lucru pentru organizația și angajații lor. Pe baza datelor care au fost colectate în perioada pandemiei prin Workplace Expert, consultanții Colliers au acum o viziune asupra modului în care organizațiile gândesc și oferă informații despre direcția în care se îndreaptă companiile. Cele trei obiective principale pe care le au companiile în vedere atunci când își regândesc strategiile post-Covid la locul de muncă sunt f lexibilitatea (14% dintre companiile respondente), productivitatea (11%) și colaborarea în cadrul echipelor (10%), notează Colliers în raportul „Exploring the post-COVID Workplace”. Reducerea costurilor (9%) este, de asemenea, importantă pentru multe companii, dar nu este văzută ca un obiectiv independent. Majoritatea organizațiilor își propun să creeze un birou care să aibă un impact pozitiv asupra performanței afacerii, ceea ce poate avea un impact financiar pozitiv mai mare decât simpla reducere a costurilor. Alte obiective menționate în studiu sunt colaborarea între echipe, atragerea și păstrarea talentelor, implicarea angajaților, concentrarea pe clienți, inovație, bunăstare și durabilitate. „Găsirea celui mai eficient echilibru între a lucra de la birou și a lucra la distanță în post-pandemie este, fără îndoială, cea mai presantă întrebare cu care se confruntă companiile. Întrucât fiecare companie este diferită atât din punct de vedere al modelului de business, cât si din punct de vedere a activităților, companiile necesită abordări diferite. Biroul postCOVID permite echipelor să găsească modurile de lucru potrivite pentru a colabora mai bine. Biroul viitorului integrează lumea virtuală și fizică și ajută echipele să lucreze împreună. Colliers răspunde provocărilor actuale și nevoilor viitoare de pe piața de birouri cu Office 360°, o abordare completă pentru definirea strategiei cu privire la spațiul de birouri cu scopul de a răspunde nevoilor și planurilor strategice

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ale companiilor”, explică Daniela Popescu, Associate Director Tenant Services & Workplace Advisory Office 360° la Colliers. Primul trimestru din 2021 a înregistrat o cerere totală de puțin peste 54.000 de metri pătrați în activitatea de închiriere și, deși cererea a scăzut în comparație cu primul trimestru al anului trecut (61.000 de metri pătrați), este la egalitate cu media trimestrială a întregului an 2020. De asemenea, cererea nouă de spații a fost de 21.700 de metri pătrați, în mare parte datorită unei relocări considerabile dintr-o clădire necompetitivă (Superbet – circa 8.200 de metri pătrați), sub suprafața de 29.000 de metri pătrați de anul trecut, precum și sub tendința pre-pandemică, în care media trimestrială era de aproximativ 35.000 de metri pătrați. „Am exclus un număr considerabil de oferte din cifra cererii brute (aproximativ 7.700 de metri pătrați de tranzacții de leasing), pentru că au fost încheiate în clădiri de birouri care nu sunt incluse în stocul total. Wipro Technologies a reprezentat cea mai mare tranzacție a trimestrului, de aproximativ 11.000 de metri pătrați”, spune Daniela Popescu.

Mix de servicii la birou Portland Trust anunță închirierea unei suprafețe de 2.500 metri pătrați, situată în clădirea A din proiectul J8 Office Park, către Euroins România, al doilea cel mai mare asigurător de pe piața locală. Euroins devine astfel cel mai nou chiriaș al J8 Office Park, urmând să ocupe aproape în întregime etajul al doilea din clădirea A. Reprezentanții Portland Trust consideră că această tranzacție reprezintă un semnal al reînnoirii interesului chiriașilor pentru spațiile de birouri noi. Portland Trust se pregătește ca luna aceasta să finalizeze lucrările de construcție pentru complexul de birouri J8 Office Park. Aproximativ 55% din cei 44.000 metri pătrați ai clădirii A au fost preînchiriați către Ubisoft București.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cea mai mare parte a parterului clădirii A a fost deja închiriat mai multor furnizori de servicii de retail, care includ: un nou concept de supermarket Mega Image care va ocupa 500 mp, primul magazin din București al rețelei premiate de cafenele Coffee Island, un restaurant Stradale care se va întinde pe o suprafață de 600 mp, precum și un magazin al lanțului de brutărie artizanală, Pain Plaisir. De asemenea, producătorul de bucătării la comandă, Bismobil Kitchen, va deschide un showroom cu suprafața de 290 mp, af lat în imediata vecinătate a cabinetului veterinar Mobile Vet, care va oferi atât servicii medicale, cât și produse pentru animalele de companie, comercializate într-un magazin de 140 mp. Tot la parterul clădirii A, va fi amplasată o unitate Xpress, în zona recepției, de unde vor putea fi achiziționate produse de conveniență, presă, produse alimentare și băuturi, în regim “to go”. Printre chiriașii clădirii A se găsesc mai multe nume importante din domeniul medical și sport, printre care World Class România, lider de piață în industria fitness-ului, care va ocupa o suprafață de 1.400 mp, la parter și la etajul 1. Medicover va oferi servicii medicale într-o unitate de 235 mp, iar clinica Medy Sportline, care va ocupa 330 mp, va oferi servicii de fizioterapie, kinetoterapie și masaj corporal.

Supermarket online? CTP, cel mai mare proprietar și dezvoltator de spații logistice și industriale din România, a încheiat un parteneriat pe termen lung cu Rohlik Group („Rohlik”), unul dintre liderii europeni în domeniul livrărilor online de produse alimentare, care a anunțat anul acesta că dorește să se extindă în România. CTP va construi în CTPark Bucharest North un depozit dedicat de 12.000 m2, care va fi personalizat pentru a răspunde tuturor nevoilor clientului ceh, inclusiv cu spații de 4.000 m2 cu temperatură controlată (atât pentru refrigerare, cât și pentru congelare) pentru depozitarea fructelor și legumelor proaspete, care vor fi livrate direct către consumatori. Mai mult decât atât, costul redus de ocupare și locația parcului logistic în proximitatea capitalei au reprezentat puncte cheie în semnarea parteneriatului. Compania cehă Rohlik a fost fondată în urmă cu șapte ani, iar în urma ultimei runde de finanțare a ajuns să

REAL ESTATE fie evaluată la peste 1 miliard de euro, devenind astfel un adevărat „unicorn”. Pe parcursul acestui proces, Rohlik s-a transformat dintr-un start-up ceh într-un lider european care stabilește, cu ajutorul tehnologiei, tendințele în retailul online. Rohlik, cel mai mare supermarket online din Cehia, s-a extins deja cu succes în Ungaria și Austria, urmând ca, în viitoarele luni, să deschidă operațiunile în Munchen/Germania, având însă deja finalizate și planurile de expansiune în mai multe orașe din Germania și în mai multe țări europene. În viitorul apropiat, pasiunea echipei Rohlik de a-i face pe oameni să mănânce mai bine și să ducă o viață mai bună va putea fi simțită din plin de către cumpărătorii din România, Franța, Italia și Spania, acest nou val de extindere urmând contribuie la poziționarea retailerului ceh drept cel mai important jucător european în domeniul livrării de produse alimentare. Preocuparea constantă a Rohlik Group în ceea ce privește experiența oferită consumatorilor poate fi simțită la fiecare pas al comenzii: de la selecția largă, de peste 17.000 de produse, și până la calitatea superioară a modelului de livrare. În acest moment, cumpărăturile sunt livrate într-un interval de timp de două ore, cu o precizie de livrare (în toate piețele în care Rohlik este prezent) care nu depășește 15 minute, dar retailerul ceh lucrează constant la optimizarea timpilor de livrare. Ana Dumitrache, Country Manager CTP România, a declarat: „Prietenii noștri de la Rohlik vor livra deja în prima jumătate a anului viitor din CTPark Bucharest North, un spațiu de depozitare, și nu numai, de cea mai bună calitate. Sunt tineri, dinamici, agili și foarte creativi, o potrivire perfectă cu echipa noastră din România. Suntem nerăbdători să plasăm prima comandă. La CTP avem tot ce își poate dori un client de e-commerce: locație, clădiri verzi eficiente cu cost de ocupare redus și, mai mult ca orice, f lexibilitate și profesionalism în a înțelege și a răspunde nevoilor clienților.” Ladislav Bárta, responsabil cu dezvoltarea internațională, Rohlik Group, spune, de asemenea, că: „Suntem mulțumiți că am găsit un partener de încredere la CTP, care a înțeles nu doar nevoile noastre de business dar și spiritul nostru antreprenorial și nevoia noastră pentru abordări flexibile și soluții creative.” CTPark Bucharest North este situat în Ștefănești, județul Ilfov și are o suprafață totală de 21 de hectare, iar investiția totală a fost de peste 65 de milioane de euro.

25


26

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investiții pentru un nou stil de viață. Atuurile Amber Forest. A consemnat Ionuț OPREA

„Cei care caută o locuință sunt din ce în ce mai preocupați de calitatea vieții lor, de confort și siguranță, de eficiența energetică și costurile mai mici de întreținere, nu doar de prețul pe metrul pătrat ca în trecut”. Alex Skouras, Managing Partner Alesonor, detaliază avantajele proiectelor gândite pentru comunități. Cum a evoluat comunitatea Amber Gardens și ce a inspirat extinderea și dezvoltarea Amber Forest? Construit pe o suprafață de 5 hectare, Amber Gardens este primul nostru proiect cu vile verzi, eficiente energetic, fiind în continuare singurul complex rezidențial din România cu vile care a primit certificarea “Casă Verde” acordată de către România Green Building Council (RoGBC). Complexul este vândut în proporţie de 100% şi este deja locuit de o comunitate de oameni cu valori similare. În ultimii ani, chiar și înainte de pandemie, am remarcat un trend ascendent al familiilor care își doresc să își crească copiii într-o comunitate cu valori similare, aproape de natură, în afara centrului orașului, într-un complex rezidențial de înaltă calitate care răspunde tuturor nevoilor: educative (grădiniță, școală, afterschool), sport și natură (grădini, parcuri şi spaţii verzi, zone sportive, acces direct la pădure, locuri de joacă), sociale (zone de divertisment, restaurante, cafenele), administrative (zone comerciale, piaţă, farmacie, policlinică) și multe altele. Dezvoltarea Amber Gardens ne-a confirmat tendințele pieței – o cerere crescută pentru proiecte rezidențiale inteligente și durabile, iar cu Amber Forest, ne dorim să depășim așteptările din acest sector. La începutul acestei toamne demarăm construcția primei

suburbii verzi din România, care va cuprinde peste 500 de vile verzi și peste 200 de apartamente verzi, bazată pe aceeași filosofie: design modern, unitar întregului complex şi construcţii de calitate, eficiente energetic, care protejează în acelaşi timp sănătatea, cât şi natura. Pe baza experienței în Amber Gardens și feedback-ului primit din partea clienților, am proiectat acum pe un teren de 31 hectare, o suburbie completă, cu peste 20 de tipuri diferite de vile verzi și 14 tipuri de apartamente verzi, care răspund nevoilor diferite de dimensiuni și preț. Ce definește din expertiza dvs. sintagma quality of life pentru România și București, cum ați descrie relația dintre un ecosistem personalizat și pulsul unei capitale? Acum 18 ani am venit din Grecia în România și împreună cu prietenii și partenerii mei de business am fondat Alesonor. Am ales România deoarece piața locală la acel moment ni s-a părut a fi una captivantă, provocatoare și, în același timp, promițătoare, și am avut astfel convingerea că va fi un loc pentru a ne începe propria afacerea. În toți acești ani am dezvoltat proiecte rezidențiale, dar și comerciale, industriale și birouri. În ultimii 10 ani, principalul nostru obiectiv a fost dezvoltarea proiectelor rezidențiale eficiente energetic, de înaltă calitate, formând în același timp comunități cu facilități integrate și am asistat la modul în care cererea s-a orientat către proiecte rezidențiale în afara centrului orașului. Clienții sunt mult mai educați și conștientizează beneficiile oferite de o comunitate,


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

de echilibrul pe care aceasta îl oferă familiilor, dar și de impactul pozitiv pe care îl are asupra creșterii copiilor într-un cartier, la doar 15 minute distanță de centrul orașului, cu locuitori care împărtășesc aceeeași viziune și valori. Astfel, ne bucurăm să observăm că cei care caută o locuință sunt din ce în ce mai preocupați de calitatea vieții lor, de confort și siguranță, de eficiența energetică și costurile mai mici de întreținere, nu doar de prețul pe metrul pătrat ca în trecut. Cum va impacta dezvoltarea Amber Forest piața de real estate din România? Care considerați că sunt atuurile proiectului pentru a atrage rezidenți din alte orașe? Cum apreciați ca produs investițional oportunitățile conferite de proiectul Amber Forest, ce caracteristici și opțiuni de evoluție – randament pe termen mediu conferă investițiile în proiect? Ne bucurăm să anunțăm că la foarte scurt timp de la lansarea Amber Forest, am înregistrat vânzări record, peste 240 de case au fost deja vândute către familii care au văzut beneficiile pentru un stil de viață echilibrat, dar și creșterea valorii investiției pe termen lung. Atenția noastră se concentrează în special pe beneficiarii finali care intenționează să își păstreze investiția pe termen lung, astfel încât să fim siguri că nu dezvoltăm un oraș fantomă. Oamenii caută acum un stil de viață atunci când decid să investească într-o casă, așa că răspundem acestei nevoi construind o comunitate și reducând cât mai mult posibil costurile de exploatare viitoare (prin soluții durabile și investiții inițiale în tehnologie performantă). A avea o locuință verde în zona Tunari prezintă multiple avantaje din punct de vedere investițional față de alte zone rezidențiale din nord: Tunari este singura zonă rezidenţială din nordul oraşului Bucureşti care are acces rapid către centura orașului, DN1, şoseaua Pipera-Tunari, autostrada A3 şi Aeroportul Henry Coandă. De asemenea, noi construim o șosea cu 4 benzi care va lega strada 1 Decembrie de centura capitalei. Infrastructura în dezvoltare, reţeaua de utilităţi deja existentă, plan urbanistic şi taxele reduse pentru clădirile rezidenţiale verzi în comuna Tunari, transportul în comun, extinderea centrelor de afaceri din Nord, rețeaua de școli și grădinițe apreciate, atât publice cât şi private, centre de recreere, pădurea Băneasa aflată în vecinătate, demonstrează potenţialul de dezvoltare pe termen lung al zonei şi sunt indicii pentru creşterea valorii investiţiilor. Dezvoltat la 14 km de Piaţa Victoriei, pe o suprafaţă de 31 de hectare, Amber Forest are o deschidere de aprox. 1 km la pădurea Băneasa și se remarcă printr-un masterplan unic: cu 85% teren liber de construcții, proiectul are cel mai mic coeficient de utilizare a terenului, fiind dominat de spaţii verzi şi clădiri joase.

Astăzi, se construiesc proiecte imobiliare care au un mediu steril, fără verdeaţă şi fără comunitate. Noi prelungim pădurea, aducând-o în mijlocul ecosistemului pe care îl dezvoltăm, foarte aproape de centrul orașului. Pe lângă facilităţile necesare unei comunităţi complete - 3 hectare rezervate pentru şcoală, grădiniţă și terenuri de sport, 5.3 hectare pentru parcuri și zone verzi – avem și policlinică, farmacie, supermarket, restaurant și cafenea, hub pentru birouri, brutărie, piață, piste de biciclete și alergare etc. De asemenea, vom planta peste 75.000 de copaci şi arbuşti în interiorul suburbiei. Comunitatea Amber Forest pune la dispoziţie mai multe tipuri de vile verzi, care răspund multiplelor preferinţe şi nevoi de spaţiu şi buget, precum şi apartamente verzi, în clădiri joase P+2+r, fiind locuințe care respectă standardul energetic nZEB. Respectând acelaşi standard de calitate ca şi vilele Amber Gardens, noile vile sunt construcţii de calitate, durabile, cu design modern, care integrează tehnologii de ultimă generaţie şi smart home. Astfel, locuinţele Amber Forest sunt accesibile prin creditul ipoteca verde, un credit special conceput de către instituţiile financiare pentru a susţine achiziţia vilelor şi apartamentelor verzi, eficiente energetic. Mai mult decât atât, având în vedere situația actuală în care tot mai multe companii optează pentru un sistem de muncă hibrid, munca de acasă alături de nevoia de spațiu creează o nouă cerere pe piața rezidențială, aceea de locuințe în proiecte construite sub forma unor suburbii, care să includă cât mai multe facilități. În Amber Forest dezvoltăm un ecosistem care le va permite viitorilor rezidenți din jurul capitalei și chiar și celor din alte orașe să locuiască și să lucreze din confortul propriei locuințe, într-o suburbie atent planificată, cu o mulțime de facilități. Care sunt lecțiile și principiile deprinse de Alesonor în proiectele anterioare, există premise pentru investiții și în alte orașe din România? Așa cum am menționat anterior, suntem întotdeauna conștienți de dinamica pieței și în ultimul an am văzut cu adevărat cât de important este ca dezvoltatorii să își ajusteze strategia în funcție de mediul înconjurător. Cu toate acestea, direcția - pe care o planificăm încă din 2015 - se concentrează pe proiecte rezidențiale și comunități durabile - perfect aliniată la tendința provocată de pandemie. Ca atare, vom continua planurile noastre de a crea cartiere sigure și sănătoase în care oamenii să se poată bucura de viața de zi cu zi și să aibă toate facilitățile la o distanță de 15 minute de mers pe jos. În acest moment, atenția noastră se concentrează exclusiv pe București și împrejurimi. Obiectivul nostru este să dezvoltăm proiecte de calitate și pentru aceste realizări este nevoie de implicare 100% din partea unei echipe dedicate de profesioniști. În același timp ne bucură succesul proiectului și interesul membrilor fondatori și ne dorim să inspirăm și alți dezvoltatori să investească în proiecte de calitate, durabile, verzi.

27


28

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

29

ABSL Summit The 25th International Passive House Conference Registration is now open for the 25th International Passive House Conference. The main theme of this year’s anniversary version of the conference is “Passive House – the key to sustainable construction”. Highly energy efficient buildings are the basis for a climate-compatible building stock. The conference will begin on 10 September 2021 and will take place simultaneously in Wuppertal and online. Participants can look forward to further celebrations besides the jubilee conference: the 30th anniversary of the world’s first Passive House building, the 25th anniversary of the Passive House Institute, as well as the presentation of the Passive House Award 2021. Details: www.passivehouseconference.org.

The Big 5 For more than 40 years The Big 5 has brought together the global construction community to explore opportunities in the Middle East, Africa and South Asia. This year, The Big 5 and specialised events are back to unite the global construction industry live in person, providing a safe environment for you to meet new suppliers, discover innovative products and learn from industry experts. The Big 5 and the whole construction community look forward to welcoming you live in person from 12 - 15 September 2021 at the Dubai World Trade Centre. Details: www.thebig5.ae

In the face of the global challenges posed by the coronavirus pandemic, the ability to look beyond the current event horizon becomes a key competence that leads to sustainable and resilient business. At present, the world is shifting towards a stakeholder model where companies do not only optimize short-term profits, but also seek long-term value creation by better understanding the needs of all their stakeholders, and society at large. There are two areas where the changes made are likely to stay with us for good: a new way of doing business and a new way of planning business. On the one hand, businesses have to respond to the new expectations of consumers and partners, as well as uphold the values they follow. On the other hand, businesses need to broaden perspectives, stay flexible, adaptive and more inclusive than ever. An entire ecosystem focused on long-term value created by all the participants makes business more resilient, efficient and better prepared to face the unknown. People. Business. Technology. The ABSL Summit 2021 – Beyond Tomorrow. Building a sustainable future – will look at the latest ideas in these three key areas. 14-15 September 2021 | TRICITY Details: www.abslsummit.com

Cities of Tomorrow #9 The annual event dedicated to the sustainable development of Romanian cities and regions is already at its ninth edition, organized by AHK Romania. Encouraging the sustainable development of the country, promoting measures to increase its attractiveness for new investments and stimulating the country’s competitiveness are essential factors for us. Cities of Tomorrow offers a platform for the exchange of ideas, concepts and know-how between the public and private sectors, with the ambition to create a context conductive to concrete actions leading to tangible results. HYBRID EVENT | 1316 September 2021. Details: www.citiesoftomorrow.ro Ionut OPREA - ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro


30

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

31

Primul Forum dedicat sectorului Real Estate din Republica Moldova Pe data de 3-4 septembrie 2021, Republica Moldova va organiza primul eveniment dedicat sectorului imobiliar, care va reuni toți factorii de decizie din domeniu. Moldova Real Estate Forum, organizat de Agenția de Investiții „Invest Moldova” în parteneriat cu Agenția Internațională de Cooperare a Germaniei (GIZ), va reuni instituțiile guvernamentale relevante, partenerii strategici, investitorii, dezvoltatorii imobiliari și comunitatea de afaceri, oferindu-le oportunitatea de a participa la sesiuni de discuții, de networking și pitching și întâlniri one to one. Prima zi a forumului va fi dedicată discuțiilor despre sectorul nerezidențial, iar cea de-a doua - sectorului rezidențial. Evenimentul este menit să scoată în evidență Moldova ca o destinație atractivă de investiții, abordând astfel de subiecte cum sunt soluțiile tehnologice imobiliare, oportunități imobiliare industriale, construcțiile inteligente, viitoarele construcții urbane etc. Piața imobiliară în Republica Moldova și-a început dezvoltarea după anul 1993, odată cu trecerea de la sistemul economic centralizat, la economia de piață și cu adoptarea Legii privatizării fondului de locuințe. Piața a înregistrat în ultimii ani prepandemici o creștere stabilă, dublându-se practic comparativ cu anul 2017, sectorul imobiliar s-a dovedit a fi unul cu un mare potențial de dezvoltare, care oferă oportunități atractive investitorilor. Pandemia și-a pus amprenta asupra sectorului și a dus la creșterea numărului de tranzacții în domeniul rezidențial și o cerere în expansiune a spațiilor logistice și industriale.

Care sunt, așadar, avantajele pieței imobiliare din Moldova? Preț mic pe petru pătrat Chișinău oferă un preț mai mic pe metru pătrat decât multe capitale din Europa, intrând în top 10 locuri unde poți cumpăra proprietăți ieftine. Prețul mediu per metru pătrat a atins cel mai înalt punct în 2019, când s-a ridicat la 533 de euro, însă din cauza pandemiei a scăzut în 2020 până la 506 euro. Creșterea economică susținută Moldova a înregistrat în ultimii ani o creștere economică continuă, cu valori de peste 4% în 2016-2018 și de 3.6% în 2019.

Deși afectată de pandemie, putem susține că țara demonstrează un potențial economic considerabil și, odată depășită criza, își va reveni rapid la ritmurile prepandemice de creștere. Relații bune cu Uniunea Europeană De la semnarea Acordului de Asociere în 2014, Moldova se bucură de beneficiile legăturilor strânse cu statele membre. Pe lângă avantajele economice, asocierea cu Uniunea Europeană oferă o anumită siguranță în ceea ce privește supremația legii și standardele democratice, condiții obligatorii pentru orice investitor. Condițiile mai bune de creditare În ultimii ani, băncile comerciale au arătat o mai mare deschidere în acordarea creditelor ipotecare, fenomen însoțit și de micșorarea semnificativă a dobânzilor pe piață, dar și de derularea cu succes a programului guvernamental Prima Casă. Ca rezultat a crescut semnificativ volumul creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice. Migrația internă Fluxul constant de persoane și de resurse către Chișinău a avut un impact pozitiv asupra capitalei, ducând și la o creștere a cererii pentru locuințe noi, în 2019 cu 40%. Toți factorii de mai sus sunt o dovadă clară a faptului că piața imobiliară din Republica Moldova oferă oportunități semnificative potențialilor investitori. Evenimentul se va desfășura în format hybrid, în Chișinău, Republica Moldova pe data de 3-4 septembrie, iar înregistrarea poate fi făcută accesând www.refmoldova.com. Moldova goes to Munich Meet us at A1.012 at the International Trade Fair for Property and Investment, between October 11-13, at Messe Munchen


32

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REZIDENȚIAL

33


34

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Marcel Boloș:

„Orașele care nu se conectează la autostrăzi sunt condamnate la sărăcie” de Călin POENARU

Primarii din nord-vestul țării trebuie să conecteze cât mai repede orașele pe care le conduc cu Autostrăzile 3 și 10. În caz contrar, dezvoltarea lor este pusă în pericol, în condițiile în care banii europeni pentru drumuri se vor diminua considerabil, avertizează Marcel Boloș, fost ministru al Fondurilor Europene și actual director al ADR Nord-Vest. Unde v-ați simțit cel mai eficient: la primărie, la regiune sau la guvern? În general performezi acolo unde te simți bine; dacă vrei să lași ceva în urma ta, trebuie să depui efort. La Primăria Oradea am avut satisfacția profesională a modernizării orașului pe fonduri europene împreună cu edilul Ilie Bolojan. În aparatul guvernamental am avut șansa să inițiez, ca șef al Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial Transport, proiecte mari care astăzi sunt în curs de realizare, precum Autostrada Sebeș-Turda (A10) și Autostrada Transilvania (A3) Câmpia Turzii - Ogra Mureș, pe care l-am trecut pe fonduri europene. Mai puțină lume știe că a trebuit să decid împreună cu Comisia Europeană ca linia magistrală de metrou M5 să fie trecută la finanțare pe fonduri UE. La A3 existau pe atunci discuții că nu se poate trece pe fonduri europene. Era compania Bechtel la mijloc. Dar am creat premisele necesare. Am coordonat și Master Planul General de Transport al României. Pentru mine a fost vârful carierei pe domeniul transport, fiind pe rând director, secretar de stat, o perioadă lungă - director general al Direcției de strategie și management din cadrul Ministerului Transporturilor. În calitate de ministru am avut o adevărată provocare odată cu pandemia: trebuia să finanțăm echipamentele medicale pentru spitale, șomajul tehnic (pentru cei aflați în această situație începând cu februarie 2020), dar și cele trei măsuri pentru granturile acordate întreprinderilor mici și mijlocii.

Totodată, am reușit să negociez introducerea gazului natural la finanțare din fonduri UE. Am atras atunci pentru România, într-un singur an, 4,4 miliarde de euro, o sumă destul de importantă, având în vedere că am preluat mandatul în noiembrie, când absorbția era de 6,5 miliarde de euro. Am semnat 2.500 de contracte, de peste 10 miliarde de euro într-un mandat de doar un an și două luni. Deci acolo pe unde treci și ai o funcție de demnitate publică, poți să lași lucruri frumoase, să faci performanță.

Apare Clusterul de Robotică și Nanotehnologii Cum vedeți activitatea dvs. la ADRNV? Aici este vorba despre dezvoltare regională în nord-vestul României. Perioada care urmează este una atipică din punctul de vedere al dezvoltării, deoarece trebuie să finanțăm activități ca specializarea inteligentă, ceea ce va însemna că mediul de afaceri va trebui să se pregătească pentru inovație, cercetare și nu știu în ce măsură firmele de la noi sunt dornice să facă aceste lucruri. Va trebui să finanțăm activități de tip inovativ. O altă provocare este cea legată de digitalizare și de orașe inteligente; suntem în discuții cu CE ca să convingem că smart city nu este doar partea de software, ci și de hardware, adică infrastructura de trafic. Respectiv, nu doar să finanțăm partea de softwa-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

re necesară sistemului de undă verde, ci și semafoarele, infrastructura suport. Aduce cumva a finanțare de tip integrat, de care avem nevoie în regiune. Apoi, vrem să aducem investiții în turism, în resursele de apă geotermală din regiune, de nămol, în zăcămintele de sare din zona Turda. Intenționăm să întocmim un studiu de zăcământ pentru aceste perimetre care să ne ducă spre o exploatare cât mai eficientă a resurselor regiunii, să implicăm autoritățile locale la valorificarea lor, pentru a genera o dezvoltare regională sănătoasă. Am făcut o analiză de producție la nivel de regiune și nu prea ne putem lăuda cu activități din zona roboticii, a nanotehnologiilor, așa cum se pretinde Regiunea Nord-Vest a fi ca nivel de dezvoltare economică. În consecință, încercăm să schimbăm această paradigmă a dezvoltării și să mergem pe direcții țintite. Clusterul de Robotică și Nanotehnologii am vrea să fie un obiectiv clar de finanțare pentru a schimba nivelul valorii adăugate pe care îl generează economia, nu doar de dragul de a finanța. În cadrul ADRNV avem un departament care se ocupă de platforma INNO, cea care ar gestiona aceste investiții din regiune și pe care să o transformăm în agenție de sine stătătoare - Agenția Regională de Investiții și Inovație. După negocierea cu CE pentru viitoarea perioadă de programare, sperăm să avem funcțională ARII până la începutul anului 2022, în folosul dezvoltării regionale.

Stațiunile Transilvaniei, alternativă pentru aquaparkurile Ungariei La ce etapă se află aceste negocieri? Ne aflăm la a patra rundă, încercăm să obținem finanțări cât se poate mai bine, mai aproape de valorile reale necesare autorităților locale. Vrem să obținem finanțare pentru piețele agroalimentare în localitățile urbane. Lăsăm dimensionarea, conceptul și gândirea acestor piețe la latitudinea administrațiilor locale. Vrem să susținem producătorii locali din regiune și să sprijinim primăriile ca să aibă o activitate conformă cu standardele regionale. Vizăm și bazele de tratament, fostele ștranduri de dinainte de 1989, încercăm să le modernizăm pentru a avea infrastructuri de agrement decente. Să meargă omul în apropierea localității sale, nu neapărat în Ungaria. La ce schimbări majore să ne așteptăm în următorul exercițiu financiar european? Acestea se referă la gândirea de specializare inteligentă, având inovația la loc central. Nu mai putem să lăsăm să fie finanțate activități banale care peste 3 ani să se închidă. Să avem în vedere ca tehnologia finanțată să fie la nivelul standardelor europene. De asemenea, se vor finanța proiectele de smart city, mobilitate urbană, inclusiv transportul public de călători și cel cu bicicleta. Se va finanța regenerarea urbană cu două componente: piețele agroalimentare și spațiile publice dintre blocuri. Garajele, boscheții pot să rămână doar în amintire după amenajarea modernă a spațiilor verzi, locuri de joacă pentru copii, de mobilier urban, iluminat ambiental, în general tot ce e legat de standardele de locuit ale omului. Practic, se pliază pe noile politici ale UE care nu ne mai finanțează să asfaltăm drumurile din interiorul orașelor.

Vom avea în continuare finanțare pentru modernizarea drumurilor județene, însă și această componentă se va termina la un moment dat. Să nu uităm că, în perioada 20142020, am investit 550 de milioane de euro pentru 1.111 km de drumuri județene. Trebuie să ne orientăm deci spre interiorul orașelor, mai ales la cele mici, care au o lipsă acută de infrastructură de locuit. Fiecare dintre autoritățile locale trebuie să gândească felul în care vrea să își finanțeze proiectele. Cum apreciați deschiderea conducătorilor orașelor de a atrage fonduri, de a se adapta noilor cerințe? Dacă nu mergem la fiecare autoritate locală și nu le explicăm care sunt domeniile de finanțat, nu avem șanse mari la obținerea banilor. Și nu e de ajuns: trebuie să mai trecem o dată și să vedem dacă s-au inițiat proiectele, iar a treia oară - dacă și-au făcut temele pentru studiile de fezabilitate. Monitorizarea aceasta e permanentă: două zile din cinci sunt plecat acum în teritoriu, iar asta din dorința de a avea un portofoliu cât mai bun de proiecte pentru dezvoltarea corectă a regiunii. Sunt localități care nici până acum nu au auzit de finanțarea europeană. Care sunt localitățile fruntașe din regiune? Avem Becleanul și Năsăudul (județul Bistrița-Năsăud), Turda, Câmpia Turzii (Cluj) care se dezvoltă frumos pe fonduri europene. Sper ca și Gherla să aibă apetitul pentru fonduri UE pe care până acum nu l-a prea manifestat. Din Bihor avem Șteiul, la început de drum în accesarea fondurilor UE, cu un primar foarte harnic și cu bune intenții pentru dezvoltarea orașului. Fondurile europene rămân cea mai convenabilă și cea mai serioasă sursă de dezvoltare prin care poți să îți modernizezi orașul. În Maramureș se remarcă Baia Sprie, Seini, Tăuții-Măgherăuș, Vișeu de Sus, cu potențial de atragere de fonduri europene, cu precizarea că primul a căpătat deja experiență în acest proces, având astfel un avantaj major. După perioada de programare 2014-2020, care de fapt se finalizează în 2023, se vor vedea clar orașele care au fost fruntașe, dar și cele codașe în accesarea de fonduri UE. Ar trebui să existe câte un birou de fonduri europene în fiecare primărie, să fie un om delegat, să se apeleze la consultanți? Cine începe acum să își pună pe picioare structura de fonduri UE o face cam târziu. Sunt orașe care au început să facă acest lucru încă din anul integrării României în UE. Oradea și-a dezvoltat această structură din 2007, are deja 14 ani de când accesează aceste fonduri și a reușit să aducă 600 de milioane de euro. Cine îi dădea primăriei de acolo această sumă să se dezvolte, ce instituție din România, ca să ajungă acolo unde este în clipa de față? Contează

35


36

INTERVIU mai puțin câți bani ai obținut, ci mai ales cum ai reușit să schimbi viața oamenilor după ce i-ai accesat. Ca să ții tinerii în orașe și să îi faci solidari cu aceste localități trebuie să ai locuri de muncă și condiții de locuit. Altfel vor fi tentați mereu să plece și să își caute alt loc unde o duc mai bine. Discutați în primul rând cu primăriile, cu consiliile județene? Da, cu primarii, cu președinții de județe interesați de aceste fonduri. Pe cei pe care îi interesează îi căutăm de mai multe ori. Ne bucurăm împreună dacă se concretizează un proiect. Încercăm ca banii pe care îi avem la dispoziție să îi investim cât mai bine pentru a avea o dezvoltare regională corectă. Până când primarii ar trebui să își finalizeze un portofoliu de proiecte? În mod normal cam trebuia să le avem, dar sper să depășim cu bine aceste întârzieri inerente, iar cei care sunt hotărâți până la finele lui 2021 - începutul lui 2022 să aibă studiile de fezabilitate ca să poată accesa fondurile când vor fi lansate apelurile. Dacă trecem de hopul negocierilor cu CE și cu Autoritatea de Management, vom putea lansa primele apeluri. De obicei, acestea erau pe infrastructură, dar acum vom încerca mobilitatea urbană, regenerarea urbană. Cu cât le lansăm mai repede, diminuăm riscul de pierdere a banilor europeni. Primarii să se bazeze pe banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau mai degrabă pe cei din următorul exercițiu financiar? Politica de coeziune și Programul Operațional Regional (POR) rămân o alternativă de finanțare mai matură, avem o experiență și un exercițiu pe care le-am antrenat în cele două perioade precedente, 2007-2013 și 2014-2020. Deci, politica de coeziune va fi principalul instrument pentru dezvoltarea RNV.

Agenția Nord-Vest devine autoritate de management ADNRV se va transforma în ordonator de credite? Ordonator va rămâne Ministerul Finanțelor Publice, noi vom putea însă efectua plățile către beneficiari pe baza documentelor de la MFP, ceea ce nu făcea ADRNV până acum, ci Ministerul Dezvoltării Regionale. Contractele de finanțare le vom semna cu beneficiarul în limita sumelor pe care le avem alocate de la MFP. Noi vom emite și deciziile pentru corecțiile financiare. Cu alte cuvinte, vom intra în rolul unei autorități de management, cu toate funcțiile

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pe care aceasta le are, pe care nu le dețineam până acum ca organism intermediar. Deci, drumul primarilor la București, ștampilele și semnăturile pe fiecare pagină vor deveni istorie? Simplu spus, beneficiarii nu vor mai bate drumul capitalei pentru încheierea de contracte sau de plăți, ci vom avea contact direct cu aceștia. Sperăm să fim mult mai eficienți, să simplificăm tot acest proces de obținere a finanțărilor, mai ales că nu va mai fi necesară verificarea încă o dată de către autoritatea de management. Prin urmare, din lanțul acesta se elimină o verigă, deci ar trebui să fim mult mai eficienți, iar beneficiarul să simtă acest lucru. Pentru un proiect pentru care perioada de contractare dura 6-12 luni, aceasta se va reduce la 3 luni. Ștampilele și semnăturile pe fiecare pagină le-am eliminat demult. Țin minte că la proiectul de la Palatul Patriarhal pe fiecare pagină era câte un semn al crucii cu semnătura Preafericitului. Vă dați seama ce chin a fost pentru reprezentanții legali ai beneficiarilor! Acum nu mai vin beneficiarii la noi cu portbagajele pline de documente ca să depună cererile de rambursare sau de plată, totul se face în format electronic. Lucrurile au început să se mai limpezească, dar în 14 ani, ceea ce e altă discuție.

Ardelenii cer de cinci ori mai mulți bani decât poate oferi UE Care este suma pe care o veți gestiona în 2021-2027? Cât ar fi, de fapt, necesar? Suma se ridică la 1,44 miliarde de euro; aceasta a crescut de la 521 de milioane în 2007-2013 și de la 881 de milioane în 2014-2020. Nu este, totuși, foarte mult: sunt 7 ani și șase județe cărora trebuie să le asigurăm dezvoltarea, dar după 21 de ani în care am absorbit 3 miliarde de euro, regiunea ar trebui să arate mult mai bine la finele lui 2027. Necesarul ar fi de cinci ori față de nivelul alocat. La cât estimați absorbția în acest exercițiu financiar? Se pot face realocări de bani de la regiunile mai puțin competitive? Din cele 881 de milioane de euro am ajuns la 675 de milioane și mai avem doi ani, deci mai avem un pic și închidem absorbția. Realocarea nu se face, însă avem mecanismul supracontractării: s-ar putea să mai accesezi peste nivelul stabilit inițial dacă ești harnic. Care sunt marile proiecte de succes din regiune, în opinia dvs.? Ca finanțatori, există proiecte-reper ca Salina Turda, unul de referință care schimbă viața locuitorilor; Băile Figa, de la Beclean, finanțate de la zero, din perioada de preaderare, unde an de an mai adăugăm câte ceva, un proiect care a crescut foarte frumos de la an la an; Complexul Balnear Toroc, de la Dej, Parcul Industrial din Jibou. Putem vorbi despre orașe care se modernizează pornind de la aceste proiecte pe diferite axe de finanțare și care au un impact sinergic. Pe ce linii de finanțare va fi bătaia cea mai mare? Categoric pe turism, care în perioada 2014-2020 nu a avut finanțare deloc, dar pe care o reluăm și o încercăm pentru baze de tratament și agrement, după modelul de la Oradea, cu Aquapark Nymphaea. E firesc să fie interes, mai ales pentru că vrem ca aceste resurse naturale de ape terma-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

le, minerale sau sărate să fie exploatate pentru a da sens dezvoltării regionale. M-aș bucura să avem cât mai multe aceste baze și nu doar să revină românii din stațiunile din Ungaria, ci chiar să vină ungurii încoace. Oricum le-am luat o mare parte dintre turiștii care mergeau la Nyiregyhaza sau Berettyoujfalu. Sperăm să găsim în fiecare regiune a României măcar un proiect major de asemenea bază de agrement / tratament.

Proiectul metroului de Cluj: „Cel puțin 10 ani” Ce șanse de concretizare are Clujul cu marile sale proiecte: metroul și centura metropolitană? Sunt proiecte extrem de complexe, care ar ajuta foarte mult dezvoltarea zonei Clujului. Proiectul centurii se află în stare destul de avansată, dar depinde și de felul în care va fi gândită și finalizată soluția tehnică. Soarta proiectului este în mâna autorităților: primarul Emil Boc are o misiune extrem de grea, dar sper ca planul să fie dus cât mai repede la bun sfârșit. Metroul este o noutate la nivel de dezvoltare urbană, un proiect îndrăzneț. Eu am lucrat în acest domeniu al infrastructurii de metrou: costul unui kilometru de metrou construit este de 100 de milioane de euro, deci dacă socotim 14 km (traseul primei faze de la Cluj), rezultă 1,4 miliarde de euro. Profilul de dezvoltare a Clujului este unul longitudinal, adică Gilău, Florești, Cluj-Napoca, Apahida, Jucu ar fi traseul potrivit. Marele dezavantaj al României, ca profil de dezvoltare, este că nu are un oraș intermediar. Bucureștiul însumează 3 milioane de locuitori, ar trebui să existe și un oraș cu 1 milion de locuitori și apoi să ajungem la reședințele de județ cu câte 300.000 de locuitori, precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța sau Craiova. Este un proiect îndrăzneț care necesită o perioadă de implementare de cel puțin 10 ani, fără nicio îndoială. Termenele intermediare pot fi multiple, însă dacă va fi dus la bun sfârșit, perspectiva acesta de a uni suburbii nu trebuie să fie desconsiderată. Apoi, să nu uităm că metroul din Cluj este în competiție cu cel din București, însă pe lângă șansa de a schimba paradigma orașului, presupune și un mare cost de întreținere. Știu că pe când eram secretar de stat la Ministerul Transporturilor anual se alocau 2 miliarde de lei subvenție la Metrorex București. Cu alte cuvinte, Clujul trebuie să fie pregătit pentru acordarea unei subvenții, însă ar fi nedrept ca aici să fie subvenție din bugetul Clujului, iar metroul din București, din cel de stat. Și metroul de Cluj ar trebui să aibă o componentă de subvenție din bugetul național. Trebuie lămurită această problemă, deoarece metroul e un mare consumator de resurse financiare, dar și un mare angajator. Cele 300 de milioane de euro alocate prin PNRR

INTERVIU

nu rezolvă decât 3 km din metroul clujean, dar e un început de drum care poate fi continuat din politica de coeziune. Boc va fi declarat erou dacă duce ambele proiecte la bun sfârșit!

Tunelul pe sub Meseș, marea încercare pentru A3 Autostrăzile Clujului, A3 și A10, pe când le vedeți gata? Pe ultima ar trebui să o avem integral în acest an, oricum s-a tergiversat mult. Din A3 doar Tunelul Meseș îl văd de o mare complexitate, contractul pe teritoriul Sălajului este încheiat pentru proiectare și execuție, dar s-ar putea ca în zona aceea să mai trebuiască 5 ani pentru concretizarea tunelului, cel mai mare din România, de 2,4 km, cu costuri totale ale lucrărilor de 1 miliard de euro. Se mai pot introduce tronsoane din A3 pe fonduri europene? Banii pentru ceea ce este în afara Coridorului IV PanEuropean – TEN-T Core și Comprehensive, Nădlac – Constanța, se dau pentru accesul la autostrăzi. Centura Clujului face obiectul finanțărilor pe fonduri UE pentru că prin ea se asigură accesul la A3, la fel și pentru conexiunea de la Oradea. Factorii de decizie din Zalău, Satu Mare, Baia Mare sau Bistrița trebuie să facă demersuri pentru asigurarea conectivității la A3. Acum este momentul ca să lupte fiecare dintre primari pentru această conectivitate pentru că apoi va fi foarte greu să conecteze aceste orașe la A3. Cine va rămâne izolat de autostradă este condamnat la sărăcie. Cu toate forțele m-aș lupta să mă leg de autostradă! Ar trebui să ajungem la autonomie reală a regiunii, a agenției regionale? Noi, ca agenție, dacă vom avea calitate de autoritate de management, vom avea suficientă autonomie regională pentru cele 1,4 miliarde de euro. Nu s-a pus în discuție o extindere a acestei autonomii; clasa politică este cea care trebuie să decidă cu privire la regionalizare. În toate statele unde se pune accent pe descentralizare și autonomie locală, regiunile sunt puternice. Noi va trebui să găsim soluții pentru a funcționa ca autoritate de management în lipsa unei autonomii a regiunii. Era altceva dacă regiunea era recunoscută ca persoană juridică și avea o anumită autonomie. Descentralizarea fondurilor UE este un prim pas, dar mai este până la regionalizarea efectivă. Totuși, e important că la nivelul CE s-a acceptat transformarea agențiilor de dezvoltare în autorități de management. Sunt două mari câștiguri: se elimină o verigă din procesul decizional, iar finanțarea poate să urmeze profilul regiunii. Adică noi să finanțăm mai mult mobilitatea urbană, infrastructura de turism, conform abilității noastre de a negocia cu CE și de a convinge că acesta e profilul nostru.

37


38

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum s-a născut cel mai mare eveniment de networking din TRANSILVANIA de Călin POENARU

Acum șapte ani, Florin Bugnar a avut o idee: să creeze niște întâlniri relaxate în care să îi aducă pe businessmeni, diplomați și politicieni laolaltă cu medici, avocați sau chiar artiști. Treptat, aceste evenimente de socializare au devenit atât de căutate încât oameni de afaceri și ambasadori din București sau chiar din străinătate nu ezită să se urce în avioanele de Cluj pentru a nu le rata. Politehnistul clujean a mers o vreme pe direcția în care a absolvit facultatea, și-a făcut chiar un mic service auto, însă și-a dat seama că nu ăsta era, de fapt, visul său. Încă din copilărie îi plăcea să cunoască oameni de la care să aibă ce învăța, să participe la diverse întâlniri, să fie informat la zi despre tot ceea ce se petrece în diferite domenii: business, politică, universități, profesii liberale, artă, medicină, instituții publice. Pasiune care s-a transformat apoi într-o afacere: să ai idei, informații care se pot transforma în contracte sau parteneriate. “În 2015 organizam cel dintâi eveniment de socializare din suita XPN, la Villa, în cartierul Borhanci. Adică Party & Networking, pentru că îmi doream să fie și un fel de petrecere, o atmosferă relaxantă, cu muzică de ambianță și cu vinuri bune, dar unde, în afară de discursuri scurte ale invitaților speciali, să nu fie decât interacțiune pentru ca oamenii să aibă timp să se cunoască, nu neapărat să urmărească și un show artistic de o oră care să le distragă atenția. Acel X era înlocuit de fiecare dată cu tematica evenimentului, gen Investment Leaders, Reconnecting People, Smart Connections, Women Leaders sau Business Restart. Din păcate, pe ultimul, care vizează repornirea mediului economic, a trebuit să îl amânăm anul trecut, la apariția pandemiei. Îl vom relua în august, la Chios Social Lounge”. Dacă primul eveniment a strâns 125 de oameni, următoarele au ajuns la 200, chiar 350 de persoane.

Carte de vizită - Florin Bugnar Antreprenor și consultant, are o bogată experiență și educație multidisciplinară. Cu studii în domeniul ingineriei mecanice, ingineria și managementul sistemelor de producție, economie, management, drept și business, deține un doctorat în inginerie industrială. Are experiență atât în sfera academică, didactică și în proiecte de cercetare, cât și în zona privată, cu activități de antreprenoriat, consultanță de management, reorganizare de companii în dificultate, business development, project management și lobby profesional, în domenii ca industrie, sănătate, transporturi, HoReCa, evenimente, organizații nonprofit.

S-ar putea derula însă un networking gigant, cu 2-3.000 de oameni de afaceri? “Eu am făcut evenimente și cu 15.000 oameni, așa cum au fost două ediții ale Festivalului de Toamnă al Economiei Germane Herbstfest. Cluburile Rotary sau Lions organizau evenimente de câteva sute de oameni, însă cel puțin 100 dintre ei erau membri, iar restul, invitații acestora. Un eveniment care să grupeze mii de oameni trebuie pregătit cu cel puțin 5-6 luni înainte, aș zice chiar cu un an. Bugetul ar trebui să fie unul consistent, de cel puțin 100.000 de euro. Apoi, un astfel de eveniment necesită oameni de un anumit nivel, care vin de obicei pe bază de relații personale, de încredere, nu printr-un simplu e-mail sau SMS, majoritatea lor fiind foarte ocupați”, consideră Florin Bugnar.

Spital anti-Covid, concretizat la un “pahar de vorbă” Conceptul, concretizat prin agenția IntelGlobalis, se baza pe invitarea, la comun, de oameni de afaceri, diplomați, șefi de instituții, mari artiști, politicieni, dar exclude “atitudinea de agent de vânzări”. “Așa s-ar ajunge ca un furnizor de materiale de construcții să vorbească doar cu un constructor sau un dezvoltator; or, noi nu ne dorim așa


AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ceva. Eu nu știu toate parteneriatele care se concretizează în urma XPN, dar am aflat că ideea spitalului de campanie anti-Covid de la Sala Polivalentă, de 1,5 milioane de lei, s-a născut în urma discuției între directorul de la Auchan și șeful Inspectoratului .pentru Situații de Urgență care s-au cunoscut la un eveniment X Party & Networking. Șefii de instituții publice află, cu această ocazie, care sunt problemele firmelor: un director de la fisc poate lua pulsul mediului economic, direct de la antreprenori, nu neapărat în urma unui control, poate să facă schimbări pozitive în instituție pentru a se plia pe cerințele contribuabililor”, spune antreprenorul. “Networkingul, chiar dacă îl recunoaștem sau nu ca atare, e practicat de fiecare persoană, indiferent de domeniul de activitate și de nivelul funcției deținute. Diferența o face nivelul de profesionalism cu care desfășurăm această activitate esențială pentru fiecare dintre noi. Networkingul e cu atât mai important pentru persoanele din top management, antreprenori sau cei cu implicații publice, datorită a două funcții importante pe care le îndeplinește: relații și informații. Ele au o nevoie deosebită de networking pentru că sunt în poziții de vârf, unde accesul la informație și la alți factori de decizie este vital”, susține Bugnar. Printre oamenii de afaceri care au venit la XPN se numără Ștefan Gadola (EnergoBit), Teofil Mureșan (Electrogrup), Lucia Morariu (Eximtur), Gabriel Cîrlig (Jolidon), Vlad Ciurca (Techsylvania), Marius Zahan (Autotransilvania), Bogdan Buta (Untold), Ionel Blănculescu, alături de diplomații Thomas Baekelandt (Belgia), Thanglura Darlong (India), Guillermo Robles (Mexic), Wouter Reijers (Olanda), Pascal Fesneau (Franța), Vasile Vita (Turcia), universitarii Ioan Aurel Pop, Vasile Țopa, Cornel Cătoi, Ioan Sbârciu, Doru Pamfil, artiștii Ștefan Maniu, Florin Piersic, Dorel Vișan sau Ioan Bocșa. Reuniunile XPN se succedau, în principiu, la două luni. “Pandemia a afectat puternic piața de evenimente, am pierdut și noi multe proiecte și mulți bani. Ne trezeam că, pe ultima sută de metri, apar noi restricții, și că trebuia să le anulăm. De două ori s-a întâmplat așa: ni s-a dus toată munca și toate resursele, dintr-o suflare. Lipsa predictibilității e cel mai mare dușman al industriei evenimentelor. Platforma noastră de networking fizic nu a mai funcționat deloc de anul trecut, viața, normalitatea au intrat într-un blocaj”, povestește acesta. În lipsa întâlnirilor față în față, Florin Bugnar a creat suita de emisiuni online intitulată XPN Live, pe tematici de actualitate. Acestea sunt dezbateri cu specialiști avizați în domeniu, precum problematica urșilor sălbatici din România sau

IntelGlobalis Agenția creată de antreprenorul clujean desfășoară activități de consultanță, consiliere și asistență de management, business development, lobby profesional, consultanță și asistență startupuri. Acesta a lansat un parteneriat strategic pentru Transilvania, împreună cu fostul ministru Ionel Blănculescu, în cadrul căruia dezvoltă proiecte comune pe investiții, business development, comunicare și public affairs în România și susține proiecte cu potențial pentru finanțare și internaționalizare. Cele 20 de ediții de networking au grupat 4.800 de participanți, 200 de invitați speciali, 35 de parteneri, fiecare generând 30.000 de interacțiuni în social media.

X Party & Networking Este cel mai mare eveniment de profil din România ca număr de participanți și din perspectiva pozițiilor ocupate de aceștia, având o participare medie de aproximativ 300 de persoane. Acesta facilitează accesul la informație din mai multe domenii și constituie o pepinieră de idei și de proiecte, generate de efervescența întâlnirilor între oameni cu resurse și cunoștințe în sectoare diverse. Printre personalitățile care vin aici se numără ambasadori, consuli generali, academicieni, rectori, antreprenori, președinți de consilii județene, prefecți, primari sau directori din diferite instituții. Categoriile de participanți includ manageri, antreprenori, avocați, notari, medici, arhitecți, funcționari publici, reprezentanți ai mediului academic și artiști, din țară și din străinătate. cea a gestionării durabile a resurselor energetice, pe care vrea să le mențină. Tot în pandemie, a concretizat alte două direcții. Prima va fi o platformă de networking digitală, pe baza unor anumiți algoritmi, iar a doua, o suită de focus grupuri cu discuții pe diverse domenii. Trei grupuri s-au concretizat deja, fiind declanșate primele dezbateri (construcții și infrastructură, industrii și energie, food & drink), iar alte două sunt pe cale să apară (femeia antreprenor, relații internaționale). “Discuțiile din aceste focus grupuri se vor transforma, periodic, în evenimente-satelit cu până la 50 de participanți”, lămurește antreprenorul clujean.

39


40

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Omul din spatele halatului: Dr. Lucian Mărginean de Arina TOTH

Fondator al primului Centru de Excelență în Stroke din România, autor a numeroase intervenții de radiologie și neuroradiologie intervențională, efectuate de-a lungul timpului, unele chiar în premieră în România, Dr. Lucian Mărginean, coordonator al Compartimentului Radiologie Intervențională din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, a oferit o nouă șansă la viață pentru mii de pacienți. Vă invităm să îl cunoașteți în interviul acordat. Cine este Lucian Mărginean, omul din spatele halatului de medic? Dr. Lucian Mărginean: Sunt un om simplu, cu o familie cu două fete, o soție și uneori cu frustrări pentru că nu aloc suficient timp familiei. Până la urmă cred că realizările din profesie nu sunt doar sacrificiile mele, ci și ale familiei, care acceptă, de multe ori, absența sau faptul că atunci când ești acasă aloci timp studiului și nu neapărat familiei. Sunt fascinat de călătorii, de prieteni, de dialoguri. Multora le spun să mă tutuiască pentru că respectul nu constă din a tutui sau nu. Îmi place să merg la țară și să stau de vorbă cu oamenii simpli de acolo și chiar sunt fascinat de inteligența nativă a unora, deși nu sunt intelectuali. Îmi plac oamenii dedicați, care vor să facă ceva și în viață, dar și pentru comunitate. V-ați dorit dintotdeauna să deveniți medic? Care a fost impulsul care a influențat această devenire? L.M.: Când eram mic voiam să devin ofițer, eram fascinat de uniformă. Prin gimnaziu am descoperit latura umanitară și beneficiile ei sau ceea ce poate oferi un om în afară de valorile materiale - sănătatea. Inițial, provenind dintr-o familie simplă, vedeam medicina ca pe ceva de înaltă elită. Îmi doream să o fac, dar am considerat că nu am pedigreeul și s-ar putea să nu pot să ajung acolo. Ulterior, în liceu,

am fost impulsionat de niște dascăli care mi-au descoperit unele dintre calități și mi-au spus: ”Fă medicina, o poți face!”. Acela a fost momentul când mi-am zis că pot face medicina și am marșat spre această realizare. Bineînțeles, nu am intrat din prima, pe atunci era o concurență acerbă să intri la Medicină. Am mai încercat și am intrat la Facultatea de Medicină din Cluj. Dar când am început facultatea eram foate derutat pentru că vedeam într-un fel medicina de afară și din interior se vedea altfel. Am prins Revoluția în anul întâi și am finalizat post decembrist, cum se spune. Rep.: Să fiți medic de radiologie și imagistică medicală, specialist în radiologie și neuroradiologie intervențională este profesia ideală? L.M.: Nu am avut un țel anume că va trebui să fac radiologia, am luat-o conjunctural. Dar am luat-o într-un moment în care toată tehnica imagistică și aparatura, care venea în sprijinul radiologiei, începeau să fie într-o dezvoltare destul de mare. În momenul în care am putut să practic radiologia mi-am dat seama că voiam să fiu și terapeut. La un moment dat am vrut să schimb cu Urgența, am zis că vreau să pun mâna pe pacient, să văd că l-am făcut bine prin gestul meu. Și am descoperit Radiologia Intervențională. La momentul respectiv posibilitățile internetului erau reduse, circulau cărțile și era destul de greu să le procuri. Dezvoltarea comunicării a dus și la posibilitatea dezvoltării personale, internetul a început să fie mai accesibil, puteai să găsești articole, cărți de specialitate și un beneficiu major a fost posibilitatea de a călători în țările vecine, să merg în spitale în care deja era implementată radiologia și neuroradiologia intervențională. Așa am ajuns să vizitez diferite spitale, să fac stagii în străinătate, să descopăr tehnici pe care apoi le-am implementat în România, alături de colegii din București, Craiova, Timișoara, Iași. La început am lucrat pe aparate rudimentare, improprii, a fost greu până ce am demonstrat beneficiul acestei supraspecializări. Ulterior, toți colegii care colaborau, văzând beneficiile și intrând în contact și cu lumea de afară, citind publicații care arătau diverse segmente din radiologia intervențională care aduceau soluții în patologiile respective, au acceptat și au fost susținători ai acestor proceduri. Ce calități sunt necesare pentru această specializare dificilă? L.M.: Prima calitate cred că ar fi dorința de a face, apoi trebuie să fii prezent (n. red. - prezent în spital, lângă pacient) și nu vei știi niciodată cât durează o procedură. Sunt


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

urgențe pe care le soluționează radiologia și neuroradiologia intervențională și trebuie să ai disponibilitatea de a avea regimul acesta de lucru. Bineînțeles, există și niște abilități, o manualitate pe care trebuie să o dobândești pentru că lucrezi cu dispozitive foarte mici. Este nevoie de disponibilitatea de a învăța, pentru că după ce se termină toate studiile de medicină și de specialitate începe un nou segment în care radiologia intervențională vine cu foarte multă informație, atât din domeniul de radiologie, ca imagistică, cât și informație clinică. Nu aș neglija disponibilitatea și calitatea de a lucra în echipă. Dacă pentru un CT, un RMN poți să fii one-man show ca să pui diagnosticul, aici nu o să reușești niciodată fără o muncă în echipă dacă neurologul, neurochirurgul, chirurgul vascular, oncologul nu fac echipă cu tine, alături de anestezist, de medicii de laborator, alte specialități. Reușita finală vine din colaborarea pe care o ai cu colegii tăi, interdisciplinaritatea. Vă rog să faceți o scurtă prezentare a supraspecialității de radiologie intervențională și aria de competențe a acesteia. Ce patologii intră în competența radiologului intervenționist? L.M.: Radiologia intervențională execută niște gesturi diagnostice și terapeutice de înaltă fidelitate, utilizând imagini radiologice. Adică nu mai este necesar să abordez o formațiune tumorală și să o distrug făcând secțiuni cu bisturiul, ci pot să ajung pe cale arterială la vasul de sânge care o irigă și să introduc acolo o substanță care o distruge. Nu mai e nevoie să deschid un vas de sânge făcând un by pass, ocolind acea leziune, ci practic pot să desfund vechiul vas de sânge. Nu mai trebuie să intru în vasele capului, ca neurochirurg, și să petecesc, să opresc o hemoragie, când, practic, eu pot să îl repar prin interiorul vasului. Sunt niște gesturi medicale care se fac la limita chirurgiei. Diferența este că folosim niște incizii foarte mici. Folosim, ca abord, sistemele vasculare și posibilitatea de a naviga prin vase sub control radioscopic până în segmentul care ne interesează, iar acolo, în funcție de patologia pe care o avem, putem să aducem un beneficiu terapeutic. Aceasta este radiologia intervențională vasculară. Există și radiologia intervențională non vasculară - sunt tehnici în care folosim tot felul de puncții, drenaje. Sub control imagistic se pot face multe gesturi imagistice, care sunt apanajul radiologiei intervenționale. Ca portofoliu, cred că în ultimii ani a fost o dezvoltare și o expansiune foarte mare. Portofoliul începe de la partea de neurologie, cu tratamentul infarctului cerebral sau chiar

SĂNĂTATE

a leziunilor obstructive la nivelul arterelor carotide, este portofoliul neurochirugical - cu tratamentul anevrismelor, malformațiilor arteriovenoase, fistulelor, apoi partea de chirurgie vasculară cu tot ce înseamnă revascularizări sau acele malformații, fistule pe care le putem trata în periferie, pe partea oncologică putem veni în sprijinul formațiunilor tumorale vascularizate maligne, sunt cancere pe care le putem trata într-un anumit stadiu cu eficiență poate chiar mai mare decât cea prin medicamente, pe afecțiuni ginecologice - fibroame uterine, afecțiuni urologice - tratamentul hipertrofiei benigne de prostată, a varicocelului, anevrismele de aortă, apoi când trebuie recalibrată aorta. Pe acestea le practicăm în serviciul nostru de radiologie intervențională, dar ele sunt mult mai multe. Se fac, de exemplu, embolizări bariatrice, embolizări în periartrită în tratamentele pentru afecțiunile articulare. Cum se vede, din perspectiva practicantului, viitorul radiologiei intervenționale? L.M.: Eu îmi doresc să se realizeze proceduri de radiologie și neuroradiologie intervențională în cât mai multe centre specializate. Avem un mare avantaj pentru că industria este foarte implicată, vine cu noi dispozitive, tehnici pe care le putem aborda. Cine se gândea acum 10 ani că o să putem scoate un cheag de sânge de 2-3 milimetri dintr-o arteră din mijlocul creierului și pacientul să meargă în 3 zile acasă? Ori aceste dispozitive create de industrie ne dau posibilitatea să avem realizări terapeutice foarte bune. Mai mult decât atât, un interes major vine pe toate palierele, oncologice, tot ce înseamnă ablație, omorârea tumorilor prin metode cât mai eficiente și non invazive, posibilitatea de a implanta stenturi care să fie cât mai compatibile cu un procentaj mare sau foarte mare de permeabilitate pe termen lung. Cum a arătat ultimul an, în ce măsură au fost afectați de pandemie pacienții care au avut nevoie de intervenții și activitatea dumneavoastră? L.M.: Există două aspecte, unul este legat de temerea pacienților de a intra într-o unitate sanitară și celălalt de imposibilitatea de a oferi servicii medicale în condițiile în care s-au limitat internările, s-a impus acea distanțare într-un salon și nu mai puteau fi ocupate toate paturile. Am văzut incidența Stroke-ului, nu știu dacă are legătură cu anul pandemic, dar apare la o vârstă tot mai mică. Dacă înainte era boala vârstei a treia, a patra, acum văd că apare la tineri de 30-40 de ani care vin cu infarct cerebral.

41


42

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dr. Derzsi Zoltán, pasiune și sacrificiu pentru chirurgie și ortopedie pediatrică de Arina TOTH

Specializarea chirurgie ortopedie pediatrică implică de câțiva ani efectuarea a două rezidențiate, unul de chirurgie pediatrică și altul de ortopedie pediatrică, lucru pe care puțini dintre absolvenții de Medicină îl aleg. Este însă cazul, așa cum veți descoperi în interviul acordat, Șefului de lucrări Dr. Derzsi Zoltán, medic specialist chirurgie și ortopedie pediatrică la Clinica de Chirurgie și Ortopedie Pediatrică a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.

De ce ați ales această specializare, chirurgie ortopedie pediatrică, care implică două rezidențiate? Dr. Derzsi Zoltán: Sunt pasionat de medicina pediatrică, îmi place să lucrez cu copiii. Când eram student, a început să îmi placă foarte mult ortopedia. La chirurgie pediatrică am avut acces mai puțin, deoarece era un stagiu scurt și cu niște limitări. Însă la finalizarea facultății profesorii mei mi-au propus să mă specializez în chirurgie pediatrică, după ce m-au întrebat ce specialitate doresc să urmez. Le-am spus că mă voi gândi la chirurgie pediatrică, dar nu m-am gândit prea mult, până am ajuns la ușă, eram decis, m-am întors și am acceptat. Inițial, când am ajuns să practic chirurgia pediatrică, am lucrat voluntar doi ani și jumătate. Pe vremea aceea erau foarte puține locuri la Rezidențiat, dacă erau zece locuri la nivel național, pe această specialitate. Acum atâtea sunt pe un singur centru. Cumva a fost un sacrificiu din partea mea deoarece cu nota pe care am luat-o la Rezidențiat puteam alege locuri frumoase, în alte specialități. După ce am început rezidențiatul pe chirurgie pediatrică am descoperit că, în continuare, îmi place și ortopedia pediatrică. Este mult mai specială pentru că lucrezi cu oasele care sunt în creștere. Astfel că m-am hotărât ca, după ce termin

chirurgia pediatrică, să încep o a doua specialitate, ortopedia pediatrică. Așa se face că în zece ani și jumătate am ajuns să fiu și specialist în chirurgie pediatrică și în ortopedie pediatrică. Cu ce provocări au venit la pachet cele două specialități? D.Z.: Este greu să lucrezi cu un volum mare de cunoștințe medicale. Adică acum fiecare își alege o ”felie” mai mică din medicină pe care să se specializeze. Ori aici, la Târgu Mureș, este o situație mai specială, și am fost cumva nevoit să am cunoștințe din ambele specialități. Încă clinica și chiar disciplina la care predau studenților se numește chirurgie și ortopedie pediatrică, așa cum a fost până acum 15 ani. Ulterior, chirurgia și ortopedia pediatrică s-au separat. Acum să faci ambele rezidențiate presupune 5 ani chirurgia pediatrică și 6 ortopedia pediatrică. Trebuia să le fac pe ambele dacă voiam să mă integrez perfect în universitate și în clinică. Acum am început să lucrez cât mai mult minim invaziv și îmi prind bine cunoștințele învățate la chirurgie despre laparoscopie, de multe ori mă ajută în artroscopie și invers. Sunt multe avantaje să faci două specialități, dar este foarte greu.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La nivel național sunt puțini medici care au și specializarea de chirurgie pediatrică și cea de ortopedie pediatrică. D.Z.: Da, sunt foarte puțini în țară, majoritatea județelor nu au un astfel de medic. Spre exemplu noi, în clinică, suntem șapte medici, dintre care doi colegi tineri sunt doar pe chirurgie pediatrică, unul dintre colegi s-a specializat și în chirurgie plastică, eu am terminat chirurgie pediatrică și ortopedie pediatrică, iar restul medicilor sunt mai în vârstă și au terminat pe vremea când cele două specialități erau împreună. Acum, să convingi pe cineva să facă cele două specializări, atâția ani, ar fi foarte greu. Eu am fost foarte hotărât și motivat să merg pe acest drum. De ce calități trebuie să dispună un bun medic chirurg ortoped pediatru? D.Z.: În primul rând trebuie să fie un bun comunicator, să comunice cu părinții, iar comunicarea cu copiii trebuie să fie adecvată. Au nevoie de o abordare diferită în funcție de vârstă. Întrun fel comunici cu un adolescent și altfel comunici cu un copil de 3-4 ani, el nu prea înțelege și trebuie cumva să-l păcălești. O altă calitate cred că este dorința de a face lucrurile bine, dacă vrei cu adevărat să fii bun într-un domeniu vei fii. Poate nu știu absolut totul despre chirurgia și ortopedia pediatrică dar sunt hotărât să învăț mereu. Am fost în spitale din multe țări ca să învăț, m-am întors și am aplicat cunoștințele învățate. Ce tehnici noi, care sunt folosite în străinătate, sunt utilizate și aici? D.Z.: Dacă vorbim de chirurgie pediatrică ar fi vorba de multe intervenții minim invazive prin folosirea laparoscopului, a citoscopului. Sunt tehnici pe care nu le-am deprins neapărat din afara țării, m-am perfecționat și în București învățând de la o echipă foarte bună. Sunt lucruri pe care le-am aplicat aici -toracoscopie, laparoscopie, citoscopie. Dacă este vorba de ortopedie, am început să folosesc tijele elastice din titan, tehnică pe care am însușit-o în Austria. Este o tehnică minim invazivă și aproape orice fractură a oaselor lungi la copii-humerus, tibie, antebraț, femur - poate fi rezolvată cu această tehnică, ce presupune doar două incizii de 2 centimetri în majoritatea cazurilor, fără să strici periostul. Am început să facem artroscopie la copii, cu sprijinul colegilor de la Ortopedie, care este o procedură chirurgicală minim-invazivă deficitară la nivel național și noi avem pacienți din aproape toată țara. Cât de dificilă este realizarea unei intervenții chirurgicale la copil, cum se diferențiază un pacient copil de unul adult? D.Z.: Responsabilitatea este mai mare. Pe vremea când lucram cu adulții nu simțeam această presiune pe care o simt lucrând cu copiii. Trebuie știut că dacă se întâmplă ceva cu copilul în timpul intervenției, problema este mai mare decât dacă se întâmplă cu o persoană în vârstă. Cu ce afecțiuni din sfera chirurgiei și ortopediei pediatrice se prezintă cel mai des micii pacienții? D.Z.: Dacă ne referim la ortopedie pediatrică, cele mai multe cazuri sunt legate de traumatisme. Cei mai mulți copii pe care îi consultăm sunt cu picior plat, cu scolioză, cu displazie și luxație de șold și foarte mulți au diformități congenitale. Din păcate, și tumorile sunt destul de des întâlnite, mai des benigne, dar și maligne. Din sfera chirurgiei este vorba de malformații, hernii, probleme uro-genitale, apendicite, plăgi, traume și multe altele. În România sunt foarte mulți copii cu scolioză. Sunt ei diagnosticați la timp? De ce ar fi nevoie pentru o recuperare bună a copilului? D.Z.: Scolioza diagnosticată în timp util poate să scutească copilul de purtarea corsetului. Aplicând doar terapia Schroth se poate evita o operație grea și solicitantă pentru pacient. În România, la un moment dat lucrurile s-au mișcat bine, acum

SĂNĂTATE 7-8 ani s-a derulat un program național de depistare precoce a scoliozei, dar cred că nu a fost foarte bine gândit. În puține județe s-a desfășurat. În județul Mureș s-a derulat o campanie foarte bine organizată, din care am făcut parte. Toți copiii din clasele 4-8 au fost consultați de un medic, am fost noi în școli, și am depistat precoce foarte multe cazuri care au beneficiat ulterior de tratament. Acest program nu a continuat și eu zic că ar fi imperios necesar să fie reluat. Sunt mai multe tipuri de scolioză, cea cu care te naști și se diagnostichează la copilul mic și scolioza idiopatică, cunoscută de toată lumea, care debutează de obicei la vârsta de 7-8 ani și se poate înrăutăți situația în perioada cât durează creșterea. Acest tip de scolioză trebuie depistată la timp. Cu cât pui diagnosticul mai târziu cu atât recuperarea este mai dificilă. Când sunt indicate primele vizite ale copilului la medicul pediatru? Ce probleme din sfera ortopediei pot fi ameliorate, corectate și fără intervenție chirurgicală, dacă sunt diagnosticate la timp? D.Z.: Dacă la neonatologie nu se vede o problemă clară, care să se încadreze în sfera ortopediei pediatrice, atunci primul consult ar trebui să aibă loc la vârsta de șase săptămâni, pentru o examinare generală și o ecografie de șold. Displazia de șold, dacă este depistată la vârstă mică, la șase săptămâni, se poate corecta foarte ușor cu o orteză. Dacă este depistată mai târziu va necesita o intervenție chirurgicală. Profesați deja de mulți ani, ați luat parte la multe intervenții, aveți un caz anume care v-a marcat? D.Z.: Da. Toți avem niște cazuri care ne-au marcat. În primii ani de rezidențiat am avut un caz care m-a marcat. Este vorba de un copil cu o amputație de picior, de celălalt picior m-am ocupat timp de nouă luni și am reușit să îl salvez. Au fost și cazuri de accidente unde, din păcate, nu am putut să salvez copilul, sunt cazuri marcante de copii cu tumori. Cum a fost afectată activitatea din chirurgie și ortopedie pediatrică în perioada pandemiei? D.Z.: Începutul pandemiei ne-a afectat mult pentru că nu ni s-a permis să mai efectuăm intervenții la pacienții cronici și s-au adunat cazurile, iar acum încercăm să facem față intervențiilor amânate. Sunt mulți copii care ar fi trebuit să vină la o jumătate de an sau un an de la intervenție pentru a li se înlătura materialul de osteosinteză sau să continue tratamentul. Situația copiilor s-a agravat pentru că nu au primit tratamentul în timp util și acum este mai greu de corectat. V-am spus de tijele elastice din titan, acestea se scot în mod normal la șase luni. Sunt copii care au venit acum, au un an sau un an și jumătate de la operație, este mai greu de scos tija, nu doar pentru noi ci și pentru copil, iar recuperarea va fi mai dificilă. Ați afirmat că sunt puțini medici care să urmeze cele două specializări, chirurgie și ortopedie pediatrică. Dumneavoastră predați și studenților. Sunt ei interesați de această specializare? Ar trebui să existe o schimbare a curriculei de Rezidențiat? D.Z.: Da, ar fi necesar. Sunt foarte puțini studenți interesați. Sunt convins că nu va putea funcționa așa mult timp. Funcționează ca și specialități separate acolo unde sunt clinici separate, dar sunt puține locuri. Ar trebui ca specializarea să fie mai scurtă și acoperirea pe cele două specialități să fie mai mare. Există hobby-uri pe lângă pasiunea pentru medicina pediatrică? D.Z.: Sportul - am un club cu o echipă de fotbal american, în prezent sunt și antrenor, și am un club de box. Pentru a te menține sănătos fizic și mental și pentru a sta multe ore în sala de operații ai nevoie de mișcare, de sport.

43


44

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROF. UNIV. DR. Claudia Gherman, managerul SCJU Cluj, la început de mandat:

„Cred că menirea mea e să pregătesc tranziția către Spitalul regional” de Alice Valeria MICU

Prof. univ. dr. Claudia Gherman, medic primar cu triplă specialitate - chirurgie generală, chirurgie vasculară și chirurgie plastică - vorbește într-un interviu pentru Transilvania Business despre începutul mandatului său ca manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca. Aţi preluat o instituţie dificilă. Ce se schimbă atunci când devii manager? În plan personal, aproape nimic, pentru că nu mi-este teamă să trăiesc normal. Ce înseamnă, în accepţiunea dumneavoastră, „a trăi normal”? Să presupunem că eşti o persoană care ai ajuns la un standard care excede un nivel de trai normal. Ţi-ai putea permite multe, dar nu-ţi doreşti să faci uz şi abuz de această facilitate şi preferi să trăieşti exact cum erai acum 20 de ani și să te simţi foarte bine în pielea ta, pentru că ştii că poţi să construieşti prin ceea ce eşti în interior, nu prin ceea ce emani în exterior şi că trebuie să îţi păstrezi aceeaşi relaţie cu oamenii, indiferent dacă ai urcat într-o ierarhie. Dacă ai urcat, e de aşteptat să cobori treptele şi nu vrei s-o faci în cădere liberă. Și atunci ajungi exact de unde ai pornit. Vei fi apreciat că ai trăit normal, iar dacă ai uitat de unde ai pornit, cu siguranţă nu vei putea să te întorci şi să fii la fel de mulţumit şi de fericit. Sintetic, se spune că dacă ai ajuns să bei şampanie, nu trebuie să uiţi cu cine ai băut apă. Sunteţi acum în poziţia de manager, aţi fost şi directorul medical al SCJU Cluj, aşadar ştiaţi ce vă aşteaptă. Toată viaţa mea a fost o construcţie permanentă. Fără să-mi doresc să ocup această funcţie, am simţit că pot să fac mai mult decât ceea ce făceam ca director medical şi m-am pregătit pentru asta, cu cât mi-a oferit soarta şi cu ce am studiat eu în paralel cu munca. Pe când eram director medical am obţinut competenţa în Management sanitar. Eu veneam direct dintr-o secţie clinică, eram un simplu chirurg. După studiile de master mi s-a oferit oportunitatea de a conduce secţia, care a fost, din nou, un moment de cumpănă, căci nu e tocmai comod să fii şef de secţie şi să ai acolo profesori universitari de renume. Aşadar, a fost o altă piatră de încercare. Toate acestea au creat o fundaţie pe care acum o simt stabilă. Oamenii din anturajul meu m-au felicitat, iar unii de-a dreptul m-au compătimit şi m-au întrebat dacă ştiu la ce m-am încumetat, căci spitalul acesta e un mastodont. Mai operaţi, doamna manager? Din ce în ce mai puţin. Sigur că nu-mi uit meseria şi-mi doresc să mai operez şi voi opera, dar îmi place ceea ce fac aici. Fiind din fire atât de conştiincioasă, când încep să intru în miezul problemelor mi-e foarte greu să mă lupt cu dorinţa de a opera. Am avut o zi grea încă de dimineaţă; însăşi întâlnirea noastră a fost reprogramată, din cauza

faptului că doresc să rezolv cât mai multe probleme întrun timp cât mai scurt, dar nu le las la jumătate. În armată funcţia doboară gradul, dar e temporară. Când şi cât de repede îşi pierde mâna un chirurg? Există riscul acesta? Vă asumaţi un asemenea risc? Cu certitudine există riscul acesta şi cu certitudine îţi pierzi mâna când nu mai operezi. În cât timp, nu ştiu din experienţă proprie, pentru că niciodată nu am fost nevoită sau pusă în situaţia să îmi întrerup activitatea o perioadă mai lungă de timp. Desigur, nu e o virtute sau o laudă, este doar ceea ce eu am făcut în viaţă - doi copii minunaţi - dar chiar şi în acele condiţii eu am stat acasă câte 3 luni cu fiecare, apoi m-am întors măcar cu o jumătate de normă, tocmai ca să nu-mi pierd abilitatea şi, până la urmă, dreptul de a mă prezenta la examenele ulterioare de primariat etc. Am beneficiat de sprijinul familiei, altfel nu m-aş fi descurcat. Astfel încât nici acum nu-mi propun să-mi pierd mâna şi vom găsi o soluţie de compromis, în care să mă achit şi de sarcinile profesionale din postura de manager, şi să numi pierd mâna, pentru că sunt sigură că am să mă întorc, într-o bună zi, la pacienţii mei. Îmi doresc ca, mai devreme sau mai târziu să redevin Doamna doctor.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Există speranţă pentru mult visatul Spital Regional? Cu siguranţă există speranţă. Dacă tot avem o nevoie absolut stringentă de acest spital regional, ar trebui să avem puterea să cântărim dacă avem puterea să ne angrenăm în mai multe proiecte deodată. Sunt nenumărate proiecte pentru care se doreşte acum folosirea oportunităţilor financiare apărute din exterior datorită PNRR, care există şi ne va fi de un real folos. Există şi alte organisme europene şi bănci care ne pot acorda împrumuturi, dar nu putem să le ducem pe toate deodată. Suntem aceeaşi oameni, suntem acelaşi corp medical şi eu am această strategie: cred că menirea mea este să pregătesc tranziţia către acest spital regional. Nu suntem aici pe veci înfipţi, avem o resursă umană pe care va trebui să o fructificăm şi care, mai departe, se va regăsi în spitalul regional. În cazul de faţă, din câte ştiu eu, a trecut de mult orice termen de utilizare a acestor clădiri pentru destinaţie medicală. Am dreptate, doamna manager, sau e doar o legendă urbană? Aveţi perfectă dreptate. Noi continuăm să activăm în aceste clădiri. Ele au o foarte puternică amprentă istorică şi sunt declarate monumente, deci, practic, nici dacă am dori, nu am putea face foarte mari îmbunătăţiri. Vorbim de compartimentarea interioară care ar trebui total regândită. Suntem cu toţii sensibilizaţi şi trebuie să fim cu o permanentă grijă în ceea ce priveşte protejarea pacienților de riscurile unor incendii, a unor calamităţi. În aceste clădiri vechi este practic imposibil de a garanta securitatea pacienţilor şi a personalului. Acest spital regional va trebui, într-o bună zi, să fie construit. Restaurarea celor 33 de clădiri ce compun SCJU Cluj s-ar putea să impună costuri mai mari decât o construcţie nouă, eficientă. China a demonstrat că un spital poate fi construit în 10 zile. E chiar aşa utopic pentru România să avem un spital nou, modern? Nu e deloc utopic, cred că ar trebui o voinţă unitară din partea forurilor decidente, care să aleagă încotro să direcţioneze fondurile. SCJU Cluj are parte de mai multe procese. Care sunt subiectele cele mai dureroase cu care vă confruntați din acest punct de vedere?

SĂNĂTATE

Am consultat încă de la început chestionarele de satisfacţie şi ceea ce pacienţii completează la externare, mai ales că ele sunt anonime - aşadar, sper că răspunsurile lor sunt sincere. Se adaugă la acestea chestionarele Ministerului Sănătăţii. În concluzie, analizând aceste chestionare, pacienţii apreciază calitatea actului medical, personalul, apreciază cum au fost diagnosticaţi, trataţi, chiar partea de comunicare. Marea majoritate a pacienţilor ne impută condiţiile hoteliere şi de hrană care ar putea fi îmbunătăţite şi au dreptul să ceară acest lucru. Marea lor majoritate au acasă un nivel de trai decent, mediu, or spitalul are acest aspect învechit, iar la hrană, tot de latura legislativă suntem puţin limitaţi. Ce reproşează pacienţii şi ce vă opreşte să le daţi o hrană mai bună? Blocul nostru alimentar este coordonat de un asistent dietetician, care se preocupă de întocmirea unei rații corecte şi reuşeşte în mod uimitor ca, din alocaţia de hrană care ne este stipulată prin lege, să gestioneze cele trei mese principale, diferenţiate de patologiile lor. Alocaţia de hrană a fost de 10 lei pe zi şi în urma sugestiilor, presiunilor din partea spitalelor şi a societăţii civile, alocaţia a fost modificată la 11 lei pe zi. Să nu uităm de necesităţile speciale, în funcţie de patologii: bolnavul de diabet are un regim, unul de stomac, operat, are alt regim. Caloric, raţiile trebuie atent drămuite, respectate proporţiile necesare şi acest lucru ni-l sugerează pacienţii şi, desigur, condiţiile hoteliere care ar putea fi îmbunătăţite. Care e situația din punctul de vedere al resurselor umane? Mai vin studenţii spre specialităţile dificile? Studenţii sunt tineri şi-şi păstrează entuziasmul inerent vârstei, aşa încât le place să viseze. Eu îi încurajez, aşa încât o parte dintre ei vor continua să-şi dorească aceste specialităţi de risc. Suntem la Cluj, într-unul din cele mai bune centre universitare din ţară, iar la capitolul medicină cred că putem deja să aspirăm către locul I. La SCJU suntem căutaţi, suntem solicitaţi şi nu putem face faţă solicitărilor venite din partea absolvenţilor care şi-ar dori un loc de muncă într-un spital clinic universitar, unde marea majoritate a medicilor sunt şi cadre didactice. Este adevărat că acum a ajuns ceva mai uşor de luat la rezidenţiat specialităţi care altădată erau

45


46

SĂNĂTATE

dificil de abordat, dar asta nu înseamnă că ar fi absolvenţii mai slab pregătiţi. Desigur, există o permanentă schimbare a ierarhiilor, a preferinţelor pe care le au rezidenţii atunci când îşi aleg specialitatea. Ca exemplu, Radiologia a câştigat foarte mult în prestanţă, pentru că tehnologia le dă posibilitatea să se dezvolte. Când am terminat eu facultatea poate nu era atât de bine văzută, chiar dacă era necesară şi utilă, dar acum este o specialitate foarte căutată. În permanenţă vom avea şi urgentişti, şi anestezişti, şi chirurgi. Arta noastră ar fi să construim aceste spitale ca să îi ţinem în ţară, după ce am investit în pregătirea lor. Ei vor alege în continuare chirurgia, anestezia, radiologia, dar unii vor opta să lucreze în spitale mai moderne, în alte ţări. Se vorbeşte mult despre instituţia plicului. Care este realitatea aici? În trecut salariile erau jignitoare, erau umilitoare şi deacolo a început acea aventură a plicului care a funcţionat zeci de ani şi nu a aruncat o lumină pozitivă asupra sectorului medical, dar majoritatea medicilor nu se simţeau onoraţi de acest lucru. La ora actuală, de bine, de rău s-a reglementat acest aspect, salariile medicilor sunt decente, practic avem tot ce e necesar pentru desfăşurarea activităţii. Dacă practica de a pretinde mai există, ea intră sub incidenţa legii şi este de datoria celui care constată o astfel de abatere să o semnaleze. Nu voi lua apărarea niciunui coleg; dacă vreodată va condiţiona ceva, va trebui să răspundă personal şi în nume personal pentru acel lucru. La ora actuală pacienţii trebuie să fie siguri că nu vor fi trataţi diferit, în funcţie de acest lucru, nu mai e nevoie ca nimeni să ceară şi nimeni să dea. Trebuie doar să ne facem datoria. Acest act trebuie să dispară în totalitate, să rămână doar ca o amintire. Va trebui să lucrăm împreună pentru asta. Mi s-a întâmplat să mi se ofere o atenţie pe când consultam şi în privat, neavând pe atunci o funcţie în spital incompatibilă cu activitatea în privat. Pacientul îşi plătise consultaţia, avea chitanţă, iar eu am refuzat, dar am înţeles cât de înrădăcinat era acest fapt. Voi spune de câte ori voi avea ocazia că lucrurile s-au schimbat şi pacientul nu este condiţionat de acest lucru.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dacă va exista vreo suspiciune faţă de vreun medic şi va fi dovedită, vom lua măsurile în consecinţă. Există un subiect delicat, abordat mai rar, malpraxisul medical. Aveţi situaţii acum, există procese pe rol împotriva unui cadru medical din acest spital? Sigur, sunt şi probabil vom mai avea procese pe rol. Pacienţii au dreptul să se informeze, au dreptul să constate, au dreptul la a doua părere şi trebuie să li se acorde aceste drepturi. Noi, ca medici, avem obligativitatea să fim bine pregătiţi profesional, să ne upgradăm periodic. Dar, având în vedere că lucrăm cu oameni, nu cu maşinării, câteodată evoluţia acestor pacienţi poate fi nefavorabilă, pot apărea situaţii nefericite, ce duc uneori la acuzaţii de malpraxis. Este firesc, până la urmă şi până la un punct, după care, orice acuzaţie de malpraxis se poate invalida, şi de aici începe momentul adevărului. Dacă nu vom avea onestitatea să recunoaştem care dintre acuzaţii sunt adevărate, din această atitudine va reieşi că toate acuzaţiile ar fi adevărate şi atunci orice complicaţie sau sfârşit nefericit, chiar deces al pacientului, ar însemna malpraxis. Până la urmă, dincolo de analiza efectuată de Colegiul Medicilor, decide instanţa. Este foarte grav ca din eroarea voită sau nu, din ignoranţă sau nepricepere să se întâmple o faptă care să justifice acuzarea şi condamnarea pentru malpraxis. Din fericire, nu am avut procese pierdute, în care să fi fost acuzaţi de malpraxis. Veţi mai dori încă un mandat, pentru a culege roadele a ceea ce începeţi acum să construiţi? Conform legislaţiei actuale, mandatul este de patru ani şi l-am început de curând. Aproape nu mi-aş pune problema să nu am roade de cules, ca să continui metafora, eu sper ca asta să se întâmple chiar mai repede, măcar câteva mere, câteva pere, dar trebuie să existe proiecte încheiate după 4 ani. În ceea ce privește dorința pentru al doilea mandat, nu ştiu ce să vă răspund, sunt prea la început ca să bănuiesc ce îmi voi dori peste 4 ani. Cu siguranţă îmi voi dori să rămân sănătoasă, iar dacă va fi aşa, vă voi invita la o discuţie la sfârşit de mandat. Până atunci, chiar cu gândul mereu la spital, voi trăi normal.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROFESII LIBERALE

47


48

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Farmacia online - potențial de dezvoltare și multiple avantaje pentru pacient A consemnat Arina TOTH

Apelarea la serviciile farmaciei online are multiple avantaje, pandemia accelerând digitalizarea în acest domeniu și modelând comportamentul pacientului. Aproape jumătate dintre pacienții care au avut nevoie de medicamente OTC (Over the Counter), ce se pot elibera fără prescripție medicală, au apelat la serviciile farmaciei online, iar pe viitor acest domeniu va cunoaște un trend ascendent, este de părere Marius Călin Cherecheș, farmacist și antreprenor în domeniul farmaceutic, cadru didactic asociat la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) ”George Emil Palade” din Târgu Mureș. Totodată, în paralel cu trendul ascendent al farmaciei online este de așteptat ca farmaciile fizice să se dezvolte pe zona de servicii farmaceutice, iar populația să găsească o farmacie schimbată și cu alte valențe decât locul de unde doar se eliberează medicamente. În perioada de pandemie, industria farmaceutică, de la producători la farmacii, a fost marcată de adaptarea la cererea din piață. La ce schimbări pe piața farmaceutică am putea asista în următoarea perioadă și cum ar putea ele să afecteze farmaciile, relația lor cu pacienții? Marius Cherecheș: Ar trebui să abordăm câteva aspecte de dinainte de pandemie. Industria farma era cumva printre industriile cel mai puțin externalizate din punct de vedere a ceea ce înseamnă web 1.0, web 2.0. Acolo s-a cam oprit industria farma până la pandemie. Motivele au fost diverse: în principal țineau de confidențialitatea datelor, de respectarea datelor personale, dar acestea au fost cumva niște pretexte. Pur și simplu, industria farmaceutică s-a simțit foarte confortabil în paradigma veche, modelul prin care producătorul folosește echipe proprii de vânzare, distribuitorul s-a dezvoltat pe partea logistică, dar cam atât, iar farmaciile au încercat să-și îmbunătățească relațiile cu pacienții lor în formatul clasic. Când a venit pandemia toată industria a fost șocată pentru că aproape niciunul dintre actori nu mai știa ce să facă: producătorii nu mai știau cum să ajungă la medicii prescriptori, la farmacii, distribuitorii au fost mai puțin afectați din perspectiva aceasta pentru că procesele de logistică aveau un grad acceptabil de digitalizare, iar farmaciile s-au trezit că nu le mai intră lumea în farmacie, pentru că nu mai este lume pe stradă și în plus s-au adăugat și toate restricțiile. Dacă ne amintim, în perioada de început de pandemie majoritatea farmaciilor limitau accesul la două-trei persoane, aveau tot felul de paravane, unele farmacii au fost chiar de-a dreptul închise și aveau un gemuleț prin care interacționau cu pacientul. Toate acestea au schimbat complet modul de a privi lucrurile și oamenii din industria farma și-au dat seama că povestea cu digitalizarea este ceva ce trebuie luat în calcul. Pandemia a făcut posibilă trecerea mai rapidă spre digitalizarea farmaciei, spre zona de farmacie online. Cum arată trendul? M.C.: În alte țări, farmaciile online și relaționarea

pacientului cu furnizorii de servicii farmaceutice are loc deja într-o formă mai mult sau mai puțin digitală. Cu câteva luni înainte de pandemie au fost adoptate normele la Legea farmaciei (n.r. – Legea pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, conform căreia este ”permisă vânzarea și eliberarea prin intermediul serviciilor societății informaționale a medicamentelor care se acordă fără prescripție medicală din farmacii comunitare și drogherii autorizate”), care pemiteau eliberarea medicamentelor OTC. Abia au apucat unele farmacii să își obțină avizele de la Ministerul Sănătății (n.r. – înainte de pandemie) și atunci cumva toată această conjunctură a forțat lucrurile. Autoritățile au fost obligate să găsească niște ”portițe” pentru ca pacienții să aibă acces la serviciile medicale și atunci au permis transmiterea electronică a prescripției. Acela a fost un început pentru ca prescripția să ajungă de la pacient la farmacie și farmacia să poată să pregătească medicamentele de pe rețetă. Pe partea aceasta, mă aștept ca, pe viitor, circuitul rețetei să devină din ce în ce mai digital. Farmaciile online au luat un super avânt, în special marile lanțuri. Dacă înainte de pandemie diverse studii au arătat că undeva 7-8% dintre consumatori au cumpărat medicamente online, în aprilie anul trecut erau 20%, iar estimările mele arată că ne apropiem undeva de 50%. Adică foarte mulți pacienți au apelat la acest canal și foarte multe firme au început să-l folosească. Oamenii apreciază faptul că au o gamă foarte largă de produse în online pentru că este foarte ușor să găzduiești întrun magazin online 25-30 mii de produse, lucru care fi imposibil într-o farmacie în formatul clasic. O farmacie mare, din România, are undeva până în 10 mii de produse, sunt foarte rare farmaciile care au peste 10 mii de produse. Din punctul de vedere al pacientului în online are mai multe opțiuni de a alege. Practic pandemia a schimbat cultura pacientului de a se aproviziona cu medicamente online decât să meargă fizic la farmacie. M.C.: Pandemia l-a forțat, în primul rând, pentru că a existat acea parte acută a pandemiei când exista o mare teamă de a intra în contact cu oricine și lumea nu s-a oprit în loc. Dar nu a făcut decât să accelereze totul în zona digitală, noi ne duceam oricum în direcția aceasta.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Care sunt avantajele pe care le oferă farmacia online? M.C.: Farmacia online are câteva avantaje, dar și un mare dezavantaj: îi lipsește contactul direct, face to face, cu omul. Văduvește pacientul de consilierea farmacistului, care este destul de importantă. Inclusiv pandemia a demonstrat că farmaciile sunt o sursă de servicii încă insuficient folosită în domeniul sănătății. Avantajele sunt legate specific de aspectele tehnice. Medicamentele, de cele mai multe ori, nici nu există fizic la respectiva farmacie. Dar aceasta știe de unde să le ia dacă apare o comandă. Stocurile sunt altfel optimizate la farmaciile online. Stocurile la farmaciile clasice în România au undeva între o lună – două, pe când la o farmacie online stocul este semnificativ sub o lună și aceasta reprezintă o importantă optimizare financiară pe lângă impresia pacientului că va găsi mai multe produse în farmacia online. Un alt avantaj îl reprezintă facilitățile tehnice de căutare. Într-un magazin online cauți după cuvinte cheie, după început de cuvânt, într-o farmacie clasică îl întrebi pe farmacist care nu poate mereu să ofere răspunsul potrivit. Apoi sunt facilitățile de comparare de prețuri și asta în online e la un click distanță. Accesul la informație – în

SĂNĂTATE

online poți obține volume de informații, pe care un farmacist nu are timp fizic să le poată transmite pe toate. Eu am făcut o cercetare anul trecut. Ipotezele de la care am pornit și pe care le-am verificat au fost legate de motivația pentru ca un pacient să cumpere online. Am verificat ipoteza potrivit căreia oamenii au o nemulțumire față de farmacie și din acest motiv se duc în online. Rezultatul cercetării a arătat că nu este cazul, oamenii se duc în online pentru meritele pe care acest mediu le are. Ei vor continua să se ducă și în farmacie și în același timp să cumpere și de pe online. Motivele pentru care se duc în online țin de avantaje: sunt mai multe produse, poți face o comparație de prețuri, poți să cauți mai ușor medicamentul și, în plus, ai acces la informație. Toate acestea sunt disponibile 24 de ore din 24. Industria farma a descoperit că online-ul începe să ofere foarte multe resurse de a personaliza relația cu pacientul. În digital poți face totul foarte precis, poți să personalizezi mesajul și comunicarea cu pacientul, să interacționezi cu pacientul. Eu mă aștept să apară o mulțime de aplicații în care se va interacționa fie cu tipologii de pacient, fie pe tipologii de medicație etc., prin care pacientul cu acces la internet – de pe mobil, laptop – să poată să

49


50

SĂNĂTATE discute cu cineva, într-un final. De altfel, mă bucură foarte mult ideea Facultății de Farmacie de la UMFST George Emil Palade Târgu Mureș de a include un curs de Farmacie Online pentru studenții anului 5, pe care am avut onoarea să-l susțin începând din acest an. Ar putea fi schimbat modul de a face publicitate la medicamente? M.C.: Eu mă aștept fie schimbat și la medicamente și la cam tot. Foarte mulți au plecat de la TV în online, industria farma se va muta mai mult în online. La medicamente a existat întotdeauna o problemă în ceea ce privește publicitatea, ele, dacă nu sunt administrate în doza corectă, pot să facă foarte mult rău. Din această cauză vor exista în continuare restricții vizavi de ce putem să promovăm, cum, unde și cui. Dar mediul online este un mediu foarte maleabil și va permite foarte multă particularizare la situațiile speciale, motiv pentru care cred că vor exista adaptări care să respecte reglementările. Mă aștept ca pe mai multe paliere digitalul să aibă o pondere din ce în ce mai mare. Spuneați că pandemia a demonstrat că farmaciile sunt o sursă încă insuficient folosită de servicii în domeniul sănătății. De ce servicii ar mai putea beneficia pacientul în farmacie? M.C.: Farmaciștii pot fi utilizați pentru o mulțime de servicii care să îmbunătățească starea de sănătate a populației, servicii de prevenție, de screening, pe lângă serviciile farmaceutice clasice de eliberare a medicamentelor și de consiliere. Văd foarte posibil ca, la un moment dat, să se facă în farmacie vaccinare, deja sunt multe farmacii în proces pentru a face testare COVID, se poate face spirometrie, testare pentru glicemie, colesterol, tensiune arterială, o mulțime de proceduri pentru care astăzi pacienții supraaglomerează rețeaua medicală. Aceste servicii ar putea fi preluate de farmacii având în vedere și dorința acestora de a oferi mai mult și de a se apropia de pacient și altfel decât în varianta clasică în care doar eliberează medicamente. Multe dintre acestea nu sunt posibile în online și, din acest motiv, mă aștept să fie o direcție în care farmaciile să se dezvolte. Practic, pe viitor, farmacia va trebui să fie mai creativă, să găsească o modalitate prin care pacientul să fie față în față cu farmacistul. M.C.: Să fie mai aproape de pacient, pentru că dacă ne oprim doar la ideea de magazin online nu cred că s-ar rezolva. Pacienții nu fac diferența între ce este înregistrat la ANMDMR (n.r. – Agenția Națională a Medicamentului

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și Dispozitivelor Medicale din România), ce este supliment alimentar, ce este medicament. Mă aștept ca farmacia, așa cum o știm noi, să investească mult mai mult în ceea ce înseamnă serviciu, relația cu pacientul, în confortul pe care îl are pacientul vorbind cu un profesionist, în ceea ce înseamnă servicii noi. Dar să își facă toate farmaciile o farmacie online, pe motiv că este avantajos din punct de vedere financiar, va însemna ca piața să fie suprasaturată. M.C.: Nu, online-ul este brutal. Acolo afli foarte repede dacă ai câștigat sau ai pierdut. Dar da, multă lume va dori să își facă farmacie online, câte vor rămâne este discutabil. Vor fi o grămadă de elemente inovative în domeniul acesta. Dacă ne uităm la alte piețe, în SUA, Marea Britanie sunt deja rețete cu medicamente eliberate online. Deocamdată, la noi, ce înseamnă farmacie online se limitează la OTC-uri, medicamente fără prescripție medicală. În SUA și Anglia inclusiv, prescripțiile se pot elibera online, deocamdată în Anglia sunt limitate, din câte știu, la ceea ce se cheamă refill- rețetă repetată, dar în pandemie s-au accelerat și acolo procesele și eu mă aștept ca acesta să fie următorul pas. Există interes din partea autorităților din România de a reglementa acest aspect, eliberarea online a medicamentelor de pe rețetă? M.C.: Eu, ca farmacist, am o serioasă reținere, pentru că în momentul în care dispare relația directă farmacist-pacient lucrurile pot să alunece într-o zonă periculoasă, dar asta nu înseamnă că nu există interes în zona aceasta. Mă aștept să existe o rezistență din partea corpului profesional de farmaciști, cred că și din partea autorităților care, în principiu, trebuie să fie foarte atente cum reglementează aceste segmente sensibile. Dar va exista o presiune din partea jucătorilor din piață care vor investi în zona aceasta și ne vom aștepta ca marile lanțuri de farmacii să investească în tehnologia necesară. Acest lucru va însemna o eliminare a farmaciilor individuale, a celor mici? M.C.: Problema nu este că acest model le va închide în sine, dar în momentul în care 10-15% din cifra farmaciilor dispare sau se mută în online, economic ele nu vor mai fi viabile și aceasta va fi o problemă pentru unele farmacii. În continuare, noi ne vom duce la farmacie, vom vorbi cu farmacistul. Și acolo este foarte mult loc de inovație și cred că va fi o direcție foarte clară cum va evolua farmacia și sub această presiune.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURĂ

51

Viteziștii autostrăzilor. Explicația “miracolului moldovean” de Călin POENARU

În vreme ce majoritatea antreprenorilor globali, cu state vechi în domeniu, depășesc cu anii termenele stabilite pentru finalizarea șoselelor de mare viteză din România, un grup autohton le termină constant înainte de limitele fixate în contractele cu statul. Transilvania Business a elucidat misterul după o descindere în zona șantierului de la Nădășelu al Autostrăzii Transilvania (A3).

Grupul băcăuan UMB a acontat licitațiile pentru trei secțiuni ale autostrăzii, între județele Cluj și Sălaj: 3A2 Nădășelu – Mihăiești (16 km), 3B1 Mihăiești – Zimbor (13 km) – ambele la 1,39 miliarde de lei, 3B2 Zimbor – Poarta Sălajului (13 km) – 680 milioane de lei, toate fără taxa pe valoarea adăugată, după ce tot acesta finaliza, acum patru ani, 3A1 Gilău – Nădășelu (9,4 km). În asociere au mai intrat Tehnostrade și Electromontaj. Ordinul de începere pentru Nădășelu s-a dat în 25 ianuarie, autorizația de construire a venit în aprilie, iar în prezent „umebiștii” se ocupă de partea de săpături, ziduri de sprijin, consolidări, piloți forați. 20 de excavatoare noi și 10 buldozere “mușcă” acum din dealuri. Din start lucrările la lotul Zimbor – Poarta Sălajului au întârziat deoarece UMB încă nu putea să intre pe șantier până la rezolvarea exproprierilor. Între timp, constructorul a intrat pe tronsonul vecin, însă face și organizarea de șantier la celălalt capăt. În afară de drumul roman descoperit la Nădășelu (km 13), în zona unde va fi amplasat nodul de la Zimbor arheologii de la Muzeul Județean Satu Mare au mai dat de un castru și de un drum roman, propuse pentru înscrierea pe lista UNESCO, dar și de o termă, adică o baie romană. În concluzie, se așteaptă verdictul de la Ministerul Culturii. Pentru 3B1 au fost întocmite studiile geotehnice. 400 de oameni ai firmelor din grup, majoritatea veniți din Moldova, ocupă mai toate pensiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului. Deci proprietarii lor își freacă mâinile de bucurie: le au antamate pentru câțiva ani de aici înainte. Dintre cei 2.400 de angajați ai grupului, peste 1.000 vor fi comasați aici în perioada maximă a lucrărilor, anul viitor,

la drumuri, șanțuri. Oare ce multinațională de construcții își mai permite un asemenea “lux” în România?

„Noi nu venim doar cu 2-3 laptopuri” Strategia fondatorului UMB, Dorinel Umbrărescu, este de a realiza majoritatea lucrărilor cu un număr redus de subcontractori. De altfel, “șeful mare” vine periodic aici pentru a vedea dacă se respectă graficul. Echipa tehnică este compusă din 30 de oameni la fața locului și din 15 persoane la proiectare, la București. “Nu vor fi deloc ușoare aceste lucrări. Dealurile sunt instabile rău, iar traseul este ales prost - nu e nici pe deal, nici pe vale, dar noi nu îl putem modifica, studiul de fezabilitate așa a stabilit de pe vremea pe când antreprenor era compania Bechtel.

Proiecte contractate de UMB • Autostrada Transilvania, Gilău – Poarta Sălajului • Drumul Expres Craiova – Pitești, tronsoanele 3-4 • Autostrada Timișoara – Deva • Autostrada București – Ploiești • Centura București Nord • Varianta Bacău • Ocolitoarea Rădăuți


52

INFRASTRUCTURĂ

Exproprierile sunt făcute, însă trebuie mutate linii electrice, telecomunicații, fibre optice, canalizare. Nebunia e că nu mai știi care a cui este: a lui Romtelecom, a lui Digi”, ne spune unul dintre manageri. Cum se organizează, totuși, grupul pentru a termina lucrările în timp record, mai ales că oamenii sunt prezenți pe mai multe șantiere? “3-4 săptămâni se lucrează, una se face pauză. Sâmbătă e zi de lucru, duminică e repaus, sărbătorile religioase se respectă. Oamenii au salarii competitive, primesc trei mese pe zi, beneficiază de diverse facilități. De la Timișoara duceam oamenii acasă cu avionul, de aici îi ducem pe șosea pentru că diferența de timp cu deplasarea până la aeroportul din Cluj, plus formalitățile de îmbarcare fac ca diferența dintre avion și mașini să fie de numai o oră, deci nu se rentează. Avantajul nostru față de antreprenorii din străinătate este că nu venim numai cu 2-3 laptopuri, ci ne păstrăm oamenii. Ne dorim să terminăm lucrările cât mai repede nu pentru că am primi bonusuri de la stat, pentru că ele nu există, ci ca să putem să începem alte șantiere pe

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care să îi ducem. Vedeți că deja chinezii care au câștigat centura Zalăului se plâng că nu găsesc muncitori, deși de-abia au descins acolo! În plus, avem tehnologie de ultimă oră, utilaje noi, excavatoare, buldozere, gredere cu GPS. Avem 24 de mașini de coloană, la Zalău chinezii nu găsesc două”, explică acesta.

Salarii ca în Germania În anunțurile de recrutare ale UMB se specifică „salarii similare celor din Germania”, conform portalului Șoferi din România. Cele 300 de posturi puse la bătaie în primăvară erau de topometrişti, macaragii, autogrederişti, buldozerişti, excavatorişti, motostivuitorişti, mecanici auto, electricieni auto, electricieni, şoferi. “Ştefan cel Mare s-ar răscoli ca o elice în mormânt dacă toţi am pleca din ţară şi am aduce numai muncitori din Asia. Noi lucrăm cu personal stabil, nu cu mercenari. Îi cazăm pe şantiere în condiţii corespunzătoare, le oferim trei mese pe zi.

La a treia încercare Asociația Pro Infrastructură (API) a monitorizat din dronă loturile. „UMB a turat motoarele, progresul e vizibil după câteva luni de la startul șantierului, volumele excavate în acest scurt timp fiind impresionante. Nici subcontractorul Zublin, recunoscut ca lider în România pe execuția de piloți forați, nu se lasă mai prejos, aducând pe lot nouă foreze pe care le-a pus la muncă în apropierea nodului Nădășelu. Sperăm că antreprenorii își vor păstra efervescența în teren și le dorim cât mai puține alunecări de teren serioase (au deja trei la activ) și probleme care ar putea împinge inaugurarea celor 30 km din A3 după 2023. Suntem la a treia încercare de construire, după rezilierea cu Bechtel și abandonul Maltauro. Vor fi construite 26 de poduri și viaducte cu diferite lungimi, săpate zeci de deblee la 20-30 m adâncime medie, unul ajungând la 75 m”, conform API.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La 2-3 săptămâni au liber şi le plătim transportul către casă, majoritatea sunt din Moldova. Au primit salarii şi în decembrie – martie 2020, când au stat acasă. Nu i-am luat de-a gata. I-am calificat, le-am oferit o specializare la locul de muncă”, a declarat Ştefan Şerbu, director adjunct al Spedition UMB.

INFRASTRUCTURĂ

roman. Propunerea este să se înființeze un muzeu cu vizitare lângă autostradă”, rezumă Alexandru Petcovici, directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj, instituția care supervizează lucrările. De loc, din Câmpulung Moldovenesc, dar absolvent de Politehnică la Cluj-Napoca.

Scumpirea materialelor falimentează constructorii O piatră de moară pentru antreprenorii de la marile lucrări de infrastructură din România o reprezintă actuala scumpire a materialelor de construcții. Prețul oțelului s-a dublat, cel a bitumului a crescut considerabil, piatra e și ea “piperată”. Mai toate materialele veneau din China, lucru care acum nu se mai prea întâmplă. Dacă nu se schimbă urgent cadrul legislativ în România (așa cum se practică în Germania), pentru că indexarea stabilită de lege nu acoperă aceste scumpiri de pandemie – mulți dintre constructori vor propune rezilierea contractelor. Și vom rămâne cu autostrăzile neterminate. Termenul fixat pentru finalizarea A3 Nădășelu – Poarta Sălajului este 25 ianuarie 2024. UMB promite însă o surpriză: o va termina mai repede dacă statul își face temele. “Autostrada Câmpia Turzii - Chețani era finalizată într-un an dacă o făceam noi”, spun “umebiștii”. Totuși, grupul lui Umbrărescu nu s-a înscris și la tronsonul din A3 care cuprinde Tunelul Meseș, de 2,8 km. “Îi lăsăm pe alții, mai pricepuți!”.

Muzeu lângă autostradă “Traseul la care lucrează UMB este cel stabilit cu Bechtel. Relieful este dificil, sunt dealurile Transilvaniei, se poate schimba din 5 în 5 m. Acolo s-au găsit inclusiv scoici, semn că odată exista o mare. Antreprenorul are o mobilizare bună până acum, față de varianta ocolitoare Zalău, unde e una slabă. Acum se execută decopertări, se va veni cu soluții de stabilizare deosebite, mai trebuie realizate drumurile tehnologice. Mersul lucrărilor a fost conturbat și de ploile care au afectat stratul de argilă. Pe de altă parte, mai trebuie scoase suprafețe de pădure din circuitul forestier. La Nădășelu există 15 situri arheologice pentru care se va face descărcare, iar la Sutor, patru, dar s-a descoperit și acel castru

Cine este Dorinel Umbrărescu Dorinel Umbrărescu, om de afaceri de 60 de ani născut în comuna Tănăsoaia (Vrancea), a lucrat în comunism la Întreprinderea Agricolă de Stat din localitatea Podu Turcului (Bacău), apoi la autobaza Întreprinderii Regionale de Transporturi Auto din localitate. Și-a făcut debutul în business cumpărând două camioane cu care a început să facă transport internațional. Câțiva ani mai târziu deținea o flotă de 100 de mijloace de transport. A pus bazele celor două companii care i-au adus succesul, Tehnostrade și Spedition UMB, pe care le controlează împreună cu familia sa, pe lângă SA&PE Construct, Com-Axa, Drumuri, A&R, TehnoStone, Auto Rom. În 2014 a înființat Banca Română de Credite și Investiții, prin preluarea ATE Bank Romania (Mindbank), cu 10 milioane euro, revândută miliardarului Sanjeev Gupta (India).

53


54

PROFESII LIBERALE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROFESII LIBERALE

55


56

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Alin Buză, președintele Organizației Patronilor Sălaj:

„Multinaționalele și dezvoltatorii imobiliari din Sălaj au rezistat în pandemie” de Călin POENARU

Multinaționalele și dezvoltatorii imobiliari din Zalău se numără printre câștigătorii perioadei de pandemie, cei mai afectați fiind micii comercianți, consideră Alin Buză, președintele Organizației Patronilor Sălaj (OPS). Sunteți electronist de profesie, însă ați devenit antreprenor, mai nou în domeniul medical. Povestiți-ne pe scurt despre activitățile dvs. Am fost absolvent al unei promoții foarte bune la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. M-am format în cadrul unor mari șantiere din țară, printre care abatorul de 2 milioane de euro, construit cu fonduri europene, din localitatea Hereclean (Sălaj), Hotelul Grand Italia (Cluj) sau combinatul Donalam Călărași. Ca antreprenor, am avut și succese, dar și eșecuri, din care am învățat multe. La un moment dat am simțit că pot să mă axez și pe alt domeniu: am înființat una dintre cele mai moderne clinici stomatologice din Transilvania, pe fonduri europene. Acum pregătesc un alt proiect, tot din sănătate: o clinică și mai mare, cu toată gama de servicii, inclusiv cu paturi. De ce era nevoie de o organizație a patronilor din Sălaj? Eu eram prieten de mai mulți ani cu cei din conducerea Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR) și mi s-a propus să facem la nivel județean o structură care să poată să aducă beneficii membrilor. În 2018, UNPR a început un proces de coagulare a mișcării patronale din România care să poată fi reprezentată în parlament și care să poată influența pozitiv mediul economic. Nu doar să ne adunăm degeaba. OPS funcționează printr-un protocol semnat de 12 organizații și corpuri profesionale. Din ea fac parte atât antreprenori, cât și avocați, evaluatori, juriști, notari, medici.

Solidari cu mișcarea pentru autostrăzi OPS s-a arătat solidară cu toți cei care întreprind acțiuni care ar putea duce la accelerarea ritmului de construire a drumurilor și autostrăzilor în România. Membrii săi s-au alăturat evenimentului de inaugurare a „primului și singurului metru de autostradă din regiunea Moldovei”. „Ne exprimăm speranța de intensificare a ritmului cu care se va lucra în continuare pe șantierele de construire a autostrăzilor. De asemenea, exprimăm tot sprijinul tuturor factorilor responsabili în demararea de noi proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România, cu ajutorul fondurilor europene sau doar interne. Mediul de afaceri și fiecare cetățean român ar fi profund recunoscător pentru beneficiile obținute pe termen lung, în urma extinderii autostrăzilor din România”, au transmis reprezentanții OPS.

Care a fost prima acțiune pe care ați inițiat-o? Am început cu o întâlnire cu grupurile parlamentare din Sălaj, alături de alte două organizații a mediului de business din județ: Camera de Comerț și Industrie Sălaj (CCIS) și Clubul Oamenilor de Afaceri Silvania (COAS). De altfel, suntem reprezentați la nivel de comisii consultative cu mediul de afaceri atât la nivel de județ, cât și la nivel de municipiu, împreună cu aceste organizații. Ce fel de proiecte ați derulat? În condițiile crizei de electricieni, am inițiat un proiect finanțat cu fonduri europene cu UNPR, care viza inițierea unor cursuri de specializare pentru 25 de persoane în electronică și automatizări, cu diplomă recunoscută de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Astfel de proiecte s-au mai concretizat în județe precum Cluj, Satu Mare, Maramureș sau Bihor. România duce lipsă de meseriași. Cât câștigă un electrician bun? Am avut și noi dificultăți să strângem atâția cursanți, cu cerința să fie angajați. Deci, ei trebuiau să fie scoși din producție în perioada cursurilor. O altă durere de cap a fost să găsim formatori autorizați, deși am discutat cu mulți specialiști, aici m-am implicat personal, având această acreditare. Salariul unui electrician competent aș zice că pornește de la 4.000 de lei.

MICILE FIRME, CELE MAI AFECTATE Cât de tare a lovit valul pandemiei economia Sălajului? Companiile mari din județ, mai ales cele profilate pe exporturi, au rezistat destul de bine, chiar s-au dezvoltat. Giganți mondi-


INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ali precum Tenaris sau Michelin, cu peste 4.000 de angajați la Zalău, dau periodic în funcțiune câte o nouă linie de producție. În schimb, firmele mici, care își duceau traiul de pe o zi pe alta, care de-abia își plăteau taxele la stat și de-abia dădeau salariile, au avut de suferit. În zona în care locuiesc eu, din zece spații comerciale șapte sunt acum de vânzare sau de închiriat; mulți oameni au rămas fără locuri de muncă. Comerțul cu ieșire la bulevard, din zona centrală, a fost puternic afectat de restricții, nemaivorbind de magazinele de cartier. Afacerile cu servicii către populație au avut de suferit, deoarece aceasta nu a mai avut bani pentru aceste servicii mărunte, personale. În schimb, sectorul rezidențial a mers înainte: apar blocuri, duplexuri, cartiere de case, de la centru la periferie, iar prețurile sunt în creștere la Zalău, așa cum este și la Cluj. Cât de importante vor fi terminarea centurii Zalăului și a autostrăzii Sălajului pentru investitori? Vedem că se lucrează bine pe centură. În primul rând, se va scurta foarte mult din timpul de parcurs în zona Zalăului. Practic, vor fi două variante ocolitoare: una prin Aghireș, spre Meseș, care va face legătura cu Autostrada Transilvania (A3), iar alta prin Crișeni. Și tronsonul din A3 de la Nădășelu va conta.

CERERE PENTRU UN PARC INDUSTRIAL LA ZALĂU Asistăm la un aparent paradox în Zalău: se vrea un parc industrial, iar pe fosta platformă Armătura e programat un mall sau o extensie a celui existent. Este o discuție pe care o avem de multă vreme cu autoritățile. Noi am propus înființarea unui parc industrial, însă acestea par mai degrabă reticente, se întrebau ce investitori ar vrea să vină aici. Iată că în parcul industrial de la Jibou, care inițial nu părea atractiv, acum se înghesuie investitorii, se face extindere. La Zalău autoritățile ar trebuie să asigure toate utilitățile și să închirieze suprafețe de teren, nu neapărat să construiască și halele. Desigur, investitorii vor trebui să aibă anumite facilități ca să vină într-un asemenea parc. Semnalele pe care le-am primit de la aceștia ne spun că există cerere din mediul de afaceri.

În municipiu au apărut două mall-uri, hiper- și supermarketuri. Mai este loc în piața de retail? Se fac multe complexe comerciale, dar se și închid multe magazine, a fost și o perioadă mai complicată. Cele de bricolaj merg bine pentru că de construit tot se construiește, indiferent de perioadă. Sălajul are peisaje, locuri extraordinare, dar de ce acestea sunt puțin valorificate turistic? Din păcate, acestea nu sunt suficient promovate. Să nu uităm că Sălajul are cele mai multe biserici de lemn din România, care însă ar trebui angrenate într-un circuit turistic. Apoi, avem locuri de relaxare la Șimleu Silvaniei, la Boghiș. Aș spune că nu e atât de important tariful de intrare, cât serviciile să fie oferite la un preț corect. Dacă nu au condiții, oamenii nu mai revin. Împreună cu OPS vizăm un proiect de preluare a unui castel sau a unei cetăți dărăpănate din Sălaj și renovarea sa, la standarde înalte, pentru că aceasta este de fapt istoria României. Ați avut mai multe runde de discuții cu autoritățile, cu parlamentarii. Ce s-a concretizat din aceste întâlniri? Eu mi-am propus să fiu prieten cu toți, indiferent de culoarea politică. În vara aceasta vrem să realizăm un memorandum pentru Sălaj, o stabilire a priorităților județului, în genul celui realizat în Bihor de UNPR. Este important să se aprobe, la nivelul administrației, principalele direcții de dezvoltare a Sălajului, atât pe termen mediu, cât și pe termen lung.

Ce propun businessmenii Sălajului Identificarea de soluții în vederea accelerării investițiilor a făcut obiectul unei întâlniri de lucru a Grupului Economic-Consultativ (GEC) la sediul CJ Sălaj. Au participat președintele CJ - Dinu Iancu-Sălăjanu, președintele CCIS - Paul Morar, președintele COAS - Vasile Pădurean, și președintele OPS - Alin Buză. Printre temele abordate s-au numărat creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, amenajarea unui parc industrial, dezvoltarea infrastructurii, extinderea rețelelor de utilități, promovarea producătorilor locali. „Ne dorim să atragem noi investitori în Sălaj, să dezvoltăm antreprenoriatul. E esențial să atragem cât mai multe fonduri pentru a dezvolta județul și a reduce decalajul față de celelalte din regiune”, a declarat Sălăjanu. Acesta a făcut referire la investițiile pe care CJ le are în implementare, subliniind preocuparea instituției de a pregăti noi proiecte eligibile care să crească atractivitatea zonei și să dinamizeze mediul socio-economic. GEC a convenit ca astfel de întâlniri să aibă loc trimestrial, pentru urmări modul în care sunt puse în practică propunerile și soluțiile agreate.

57


58

RAPORT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Analiză Keysfin: Mediul economic românesc rămâne incert Potrivit ultimei ediții a raportului KeysFin Macro Update, mediul de afaceri românesc rămâne în continuare incert, ca urmare a impactului economic pe care îl poate avea un posibil val patru al pandemiei de COVID-19, precum și a expirării măsurilor de stimulare fiscală și a creșterii presiunilor inflaționiste. Analiștii KeysFin estimează o creștere cu aproximativ 7% a economiei, după ce anul 2020 a fost marcat de o scădere cu 4%, în contextul pandemiei de Coronavirus. Numărul companiilor care au intrat în insolvență în prima jumătate din acest an a crescut cu 30% (3.076 companii) față de minimul istoric de 2.360 de companii intrate în insolvență în aceeași perioadă a anului 2020, conform datelor de la Registrul Comerțului. “Cea mai recentă ediție a raportului KeysFin Macro Update, ce sintetizează situația mediului economic și de business local ne arată că, deși în primă fază mediul de afaceri a reușit să facă față pandemiei de COVID-19, cu excepția sectoarelor HoReCa și Cultură & Divertisment, resursele încep să dispară. Managerii trebuie să fie foarte atenți la partenerii de afaceri, să aibă la îndemână soluții de reducere și de evitare a riscului comercial, să verifice în timp real datele financiare, procesele, insolvențele, riscurile asociate partenerilor, clienților și furnizorilor, pentru a lua cele mai corecte decizii și a evita pe cât posibil pierderile asociate plăților întârziate”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. Cele mai multe insolvențe din 2021, la fel ca și în anul precedent, au fost înregistrate în sectoarele Comerț (30,9%), Construcții (16,8%) și Industria prelucrătoare (12,6%). La polul opus se află Industria Extractivă, Energie & Gaze și Sănătate & Asistență socială, cu câte 0,3% din total. În ceea ce privește distribuția geografică, în județele Maramureș, Giurgiu și Călărași s-au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale ale insolvențelor, cu ponderi cuprinse între 133% și 190%, în timp ce în județele Harghita (-52,9%), Constanța (-35,7%) și Bacău (-31,8%) s-au înregistrat cele mai mari scăderi, în primele șase luni din 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. De asemenea, numărul companiilor suspendate a crescut cu 18% față de primul semestru al anului 2020, ajungând la 6.043 de companii, iar radierile și dizolvările s-au majorat cu 33,6%, ajungând astfel la 35.053 companii, după ce în anul precedent s-a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani (23.007 companii). Analiștii KeysFin punctează în raportul Macro Update și evoluțiile pozitive din prima parte a acestui an: numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a atins cel mai ridicat nivel din istorie, mai precis 1.482.988 companii, iar numărul de înmatriculări firme a crescut cu 63% în prima jumătate a acestui an, ajungând astfel la 79.734 companii. La întocmirea studiului au fost centralizate și analizate datele financiare pentru anul 2020, raportate la Ministerul Finanțelor de aproximativ 750.000 de companii, iar cifrele arată că în anul 2020 s-a înregistrat o scădere a plăților restante de 4% față de 2019, ajungând la 83,4 miliarde lei. De asemenea, puțin sub jumătate (49%) au fost facturi restante către furnizori. În același timp, pentru prima dată în istorie, rezultatul net a depășit pragul de 100 de miliarde de lei, mai exact 103 miliarde de lei, cu aproximativ 11% mai mult față de anul 2019.

Nu în ultimul rând, analiștii KeysFin estimează că în anul 2021, economia României va crește cu aproximativ 7%, după ce, în anul 2020 a înregistrat o scădere de 4%, ceea ce ar însemna o medie anuală de aproximativ 1,5% în pandemie. Cu toate acestea, în opinia analiștilor KeysFin, cele mai importante riscuri macroeconomice rămân: al patrulea val al pandemiei de COVID-19 (ca urmare a apariției noilor tulpini de SARS-CoV-2, în special a tulpinii Delta), coroborat cu numărul în scădere al vaccinărilor în România, impactul expirării măsurilor fiscale de stimulare a economiei, presiunile inflaționiste (generate de creșterea prețurilor materiilor prime pe plan internațional și de măsurile administrative locale), precum și adâncirea deficitului comercial, care va continua să aibă consecințe asupra monedei naționale. Ajuns la cea de-a patra ediție, KeysFin Macro Update reprezintă sinteza actualizată și obiectivă a evoluției mediului de business local în condiții de pandemie.

Despre Keysfin KeysFin oferă soluții 100% digitalizate pentru verificarea mediului de business, cu date financiare și juridice, rapoarte, grafice și analize actualizate la zi despre companiile din România și din străinătate, în vederea reducerii riscului comercial.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

59


60

PROFESII LIBERALE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Adrian Vinț, președintele Camerei Executorilor Judecătorești Cluj:

„Contribuabilii buni platnici nu au primit nici măcar felicitări în pandemie” de Călin POENARU

Președintele Camerei Executorilor Judecătorești Cluj, Adrian Vinț susține că statul ar trebui să aprecieze, ba chiar să acorde bonusuri în această perioadă de restricții celor care au reușit să își plătească la timp contribuțiile, atât firme, cât și celor care desfășoară activități independente. Cum v-ați reorganizat activitatea în birou după apariția pandemiei? Urmare a declanșării stării de urgență, ulterior a stării de alertă, activitatea specifică de executare silită a suferit câteva schimbări, unele benefice. Mă refer la digitizarea activității birourilor, folosirea cu preponderență a documentelor în format electronic, respectând toate cerințele de legalitate, prin folosirea pe scară largă a semnăturii electronice. Interacțiunea cu instituțiile statului a fost înlesnită prin intermediul comunicațiilor în format electronic, fapt care a produs astfel o mică „revoluție digitală”. Având în vedere specificul activității de executare silită, respectiv a programului de relații cu publicul, acesta a fost cât de cât reglementat prin prezența în cadrul biroului a părților din dosare numai în baza unor programări prealabile, cu respectarea măsurilor igienico-sanitare impuse de situația epidemiologică pe care am traversat-o. În pandemie rata divorțurilor a crescut cu 20%. Ați avut mai multe încredințări de copii, soți/soții debitori? Cunoscute fiind termenele procedurale ale unei proceduri judiciare de divorț, chiar dacă există neînțelegeri familiale ce au ca rezultat asemenea proceduri, respectiv de divorț, cu partaj de bunuri, încredințări și vizitări de minori, proceduri ce sunt susceptibile de executare silită, acestea se vor materializa în eventuale dosare de executare silită în viitor. Deocamdată, cel puțin pe rolul biroului meu, nu se evidențiază o creștere a numărului dosarelor de executare silită care au ca titlu executoriu hotărâri de divorț. Care e situația firmelor din Cluj în „era Covid”: au reușit să depășească dificultățile sau nu au făcut față restricțiilor și s-au prăbușit? În această perioadă, eșalonarea datoriilor la Agenția Națională de Administrare Fiscală și politicile de protecție a debitorilor au oprit, întrucâtva, declinul acestora. Probabil, în înțelepciunea sa, Ministerul Finanțelor Publice are în vedere redresarea economică, dacă acesta consideră că se impune o asemenea măsură prin politici guvernamentale sustenabile. În acest an însă, pentru prima dată după o perioadă semnificativă, contribuabilul nu a mai primit niciun bonus pentru că și-a plătit la timp contribuțiile către stat, nici măcar felicitări, deși a fost o perioadă dificilă, în special pentru activitățile independente care au și angajați, așa cum sunt birourile executorilor judecătorești sau cele notariale.

Eșalonări la plată, folosite împotriva creditorilor Este intrarea în insolvență o măsură benefică pentru eficientizarea unei firme sau doar un subterfugiu pentru a nu-și mai plăti datoriile? E la aprecierea organelor de conducere a societăților comerciale necesitatea abordării reorganizării societăților sau intrarea lor în insolvență, dar, având în vedere că pe parcursul acestei proceduri executările silite sunt sus-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pendate de drept, există și societăți care uzează de această procedură ca de un colac de salvare. Oricum, se preconizează modificări legislative în acest domeniu. Gravă este situația societăților comerciale care beneficiază de eșalonări la plată din partea ANAF, care în această perioadă își înstrăinează activul către alte societăți, astfel încât la împlinirea termenelor scadente ale eșalonării la plată intră în insolvență, fapt care va face aproape imposibilă recuperarea creanțelor pe care acestea le-au acumulat atât în mediul privat, cât și la stat. Cât de grăbiți sunt creditorii să își recupereze banii? În general, ei solicită de urgență executarea silită a obligațiilor ce decurg din titlurile executorii. Insistențele lor sunt pe deplin justificate, deși nu sunt de cele mai multe ori fondate, având în vedere faptul că în cazul titlurilor executorii, în sentințe rămase definitive, trece un termen destul de lung de la depunerea acțiunii la instanța de judecată până ca decizia instanței să devină titlu executoriu. Din acest motiv, de cele mai multe ori creditorii încearcă să impulsioneze activitatea de executare silită, neînțelegând că, din nou, trebuie să fie respectate toate termenele procedurale instituite de către Codul de Procedură Civilă (CPC) și că executorul judecătoresc trebuie să fie echidistant, că nu este angajatul creditorului sau reprezentantul acestuia, ci e învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, profesia sa fiind liberală și independentă.

Falimentele anilor ’90, greu de replicat E bine ca managerii firmelor executate silit să fie trași la la răspundere? Existența prevederilor specifice în atragerea răspunderii, atât patrimonială, cât și penală, a organelor de conducere a societăților comerciale, de bună seamă că este un fapt benefic. Mai ales în cazul în care se constată de către instanța de judecată că aceste persoane sunt direct responsabile pentru situația societăților pe care le-au „păstorit” sau există indicii temeinice că aceste societăți au fost devalizate în interes personal sau de grup. Atragerea răspunderii organelor de conducere a contribuit la maturizarea în ansamblul său a mediului de afaceri românesc, responsabilizând patronatele sau organele administrative. Nu cred că o să mai asistăm la falimente răsunătoare asemenea celor din anii ‘90. Sunt suficiente căile de recuperare a creanțelor în România? Prevederile CPC în materia executării silite și legile conexe sunt în măsură să acopere tot ceea ce este necesar în procedurile de executare silită, tratând explicit, laborios și transparent procedura executării silite propriu-zise, astfel încât părțile să poată lua parte la toate fazele sale.

„Nu m-am simțit amenințat niciodată” Puteți să interziceți ieșirea din țară a unui debitor? Nu, libera circulație a persoanelor este prevăzută și consfințită de Constituția României. Executarea silită nu îngrădește drepturile cetățeanului, ci urmărește executarea prestațiilor la care acesta este obligat prin titlurile

PROFESII LIBERALE executorii, în limitele legii, cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești personale. Legea dării în plată este funcțională în România? Ea este utilizată pe scară largă de către debitori, urmânduse procedura specifică. În ce condiții se ajunge la evacuarea dintr-o locuință? În toate cazurile în care există un titlu executoriu în acest sens, respectiv o hotărâre judecătorească de evacuare, un contract de închiriere ce îndeplinește cerințele legale și care a ajuns la scadență, dar toate acestea urmare a ocupării abuzive sau fără titlu a unui imobil. Ați simțit vreodată că vă este pusă viața în pericol în timpul unei proceduri? Depinde foarte mult de abordarea situațiilor în executarea silită. Nu, niciodată nu m-am simțit nici măcar amenințat sau timorat în cadrul procedurilor; acolo unde se impune, de regulă se apelează la poliție sau jandarmerie.

Se dispun și demolări de imobile Ați dispus demolarea vreunui imobil în Cluj? Când se ajunge la așa ceva? Instanța de executare încuviințează executarea silită ca urmare a solicitării executorului judecătoresc, învestit de către creditor în baza unui titlu executoriu. Am instrumentat dosare de executare silită având ca obiect demolarea unor imobile în baza unor decizii definitive a instanțelor de judecată. Motivele sunt diverse, este o plajă extrem de largă cu privire la acest subiect. Executorul doar aplică procedura sau este și mediator între părțile divergente? Există instituția medierii, ca profesie juridică strict reglementată de lege. O dată ajunse părțile în procedura executării silite, probabil că au depășit procedura medierii fără un rezultat concret în ducerea la îndeplinire a prestațiilor prevăzute prin titlul executoriu. Totuși, executorul judecătoresc poate să recupereze și pe cale amiabilă creanța, conform competenței stabilite de Legea nr. 188/2000, prin art.7: „Executorul judecătoresc are ca atribuţii (...) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe”. Sau în cursul executării silite imobiliare se poate încuviința de către executorul judecătoresc, cu acordul creditorului, vânzarea amiabilă de către debitor a imobilului urmărit, conform art. 753, alin. 1 din CPC. Le recomandați studenților să se facă executori judecătorești? Eu le recomand ca orice profesie juridică pe care o abordează să o trateze cu deosebită responsabilitate, maturitate și excelență. Toate profesiile juridice sunt interesante și captivante; e greu să recomanzi cuiva să profeseze o latură juridică. Trebuie să existe o „chemare” și o „stăpânire de sine” în executarea silită, bineînțeles, cu o pregătire temeinică teoretică. Din păcate, aceasta este predată în facultăți ca materie opțională sau lipsește cu desăvârșire. Un absolvent este impresionat mai mult de „folclorul urban” decât de profesia de executor judecătoresc în sine. Pentru a decide dacă ești destinat acestei profesii e bine să lucrezi efectiv în domeniu. Pentru început este esențială munca în cadrul unui birou și parcurgerea tuturor procedurilor executării silite.

61


62

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Asociația Energia Inteligentă a lansat studiul ”Hidrogenul, un nou capitol al tranziției energetice”.

Avem un studiu, ce facem mai departe? Asociația Energia Inteligentă a lansat, în luna mai, studiul ”Hidrogenul, un nou capitol al tranziției energetice”, primul studiu din România care analizează impactul hidrogenului asupra componentelor, echipamentelor si instalațiilor sistemului de gaze din România. Acest studiu face parte dintr-un proiect complex privind posibilitatea injectării hidrogenului în rețeaua de transport și distribuție a gazelor naturale. Realizarea lui a fost posibilă cu sprijin financiar din partea SNTGN Transgaz SA și cu suport științific din partea Asociației pentru energia hidrogenului din România. Singurul studiu privind injectarea hidrogenului în rețelele de transport și distribuție gaze din România, realizat de Asociația Energia Inteligentă și prezentat publicului pe data de 18 mai 2021, a arătat în mod explicit faptul că o Românie cu energie verde preponderentă, se poate realiza folosind hidrogenul ca Vector al Energiei. Folosirea hidrogenului în acest rol aduce reduceri asupra facturilor la consumatorul final și face posibil acest deziderat. O abordare greșită, vizibilă astăzi în România, de a plasa hidrogenul ca și combustibilul exclusiv al viitorului este o abordare greșită care poate aduce costuri de până la 5 ori mai mari la nivelul consumatorului final. ”Injecția hidrogenului în rețelele de gaze este o acțiune dificilă și scumpă, dar aceasta se poate realiza dacă acțiunea este trecută din planul mediatic și superficial al abordării din prezent într-un plan profesional. Consider ca dincolo de țevi și aparate care să fie compatibile cu hidrogenul, elementul cel mai important, total neglijat în discuțiile publice, îl reprezintă consumatorii, oamenii, care îl vor utiliza. Cele trei direcții ale folosirii hidrogenului: protejarea vieții oamenilor, protecția mediului și costul conversiei, sunt elementele cheie ale viitorului și impactul puternic al acestora asupra societății impune ca subiectul hidrogen să fie abordat într-un mod profesionist si nu “heirupist” și mediatic, pentru a avea un viitor. Hidrogenul va avea viitor în România sau România va avea energie verde în viitor, doar daca vom înlocui amatorismul existent în prezent cu profesioniști, vom desfășura activități de cercetare, analiză și studii care să facă ca acest combustibil periculos, dificil de manipulat și scump să fie acceptat și folosit în sigurul rol pe care îl poate juca în viitor, acela de Vector al Energiei Viitorului”, a declarat Dumitru Chisăliță, Președinte al Asociației Energia Inteligentă. Utilizarea hidrogenului ca vector de energie este un element esențial pentru dezvoltarea durabilă. Cu toate acestea, există multe provocări pentru implementarea componentelor unui sistem energetic bazat pe hidrogen. La nivel european, este acceptată ideea că prezența hidrogenului în sectorul energetic este o soluție care va rezolva o serie de probleme, precum securitate energetică, echitate energetică și mediu sustenabil. Prin armonizarea acestor elemente, se fundamentează baza prosperității și competitivității la nivelul fiecărei țări. Sistemul energetic al României și, implicit, sectorul gazelor naturale, sunt în transformare. Contextul european își va pune amprenta asupra lor, iar hidrogenul

va fi unul dintre componentele importante și integrante ale sistemului energetic. Hidrogenul deschide un nou capitol al tranziției energetice, în care proprietățile sale unice îi permit utilizarea pentru stocarea și distribuția energiei, fără emisii de dioxid de carbon, prin toate formele de întrebuințare. Prin aplicațiile sale, hidrogenul este într-adevăr capabil de a genera în mod eficient și curat energie electrică și termică. ”În prezent, principalele metode de producere industrială a hidrogenului, reformarea cu abur a hidrocarburilor și electroliza apei, sunt costisitoare. În perspectiva anului 2050, o serie de studii și proiecte detaliate în cadrul studiului realizat, indică din anumite puncte de vedere, economii semnificative de costuri, care pot fi realizate printr-o abordare integrată de cuplare sectorială, ce cuprinde avantajele infrastructurii existente de gaze. Utilizarea gazelor naturale într-un sistem energetic neutru din punct de vedere climatic va aduce, inevitabil, restricții. Transformarea gazului natural în hidrogen prin reformarea gazelor cu captarea și sechestrarea dioxidului de carbon sau transformarea energiei regenerabile în hidrogen prin electroliză, permit consumatorilor de energie să obțină reduceri de costuri prin utilizarea capacităților existente de transport și stocare ale infrastructurii de gaze”, a afirmat Ioan Iordache, membru al Asociației Energia Inteligentă. În contextul reducerii amprentei de carbon a rețelei de gaze naturale prin trecere la una cu amestec de hidrogen sau în totalitate cu hidrogen, este necesar un cadru politic clar, previzibil și nediscriminatoriu. Este necesar să se definească un sistem de reglementare care să țină seama de condițiile specifice ale pieței, să fie asigurat accesul transparent și nediscriminatoriu la infrastructură și activități de reglementare care să nu împiedice înființarea unor piețe competitive pe termen lung. Scopul final este de a permite jucătorilor de pe piață să dezvolte modele de afaceri viabile pe termen lung, care să poată concura pe piață cu intervenții de reglementare cât mai reduse posibil.

Care sunt principalele concluzii Concluziile studiului arată că toate conductele care transportă hidrogen gazos sunt fezabile din punct de


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vedere tehnic și funcționează de mult timp în diverse locații și țări însă amploarea acestor sisteme de conducte este destul de limitată. În ceea ce privește dezvoltarea unei infrastructuri de înmagazinare, transport și distribuție a hidrogenului prin conducte pe teritoriul României, trebuie luate în discuție mai multe scenarii sau variante care pleacă de la anumite realități naționale și internaționale care iau în considerare diverse aspecte științifice, tehnice, social-economice, geografice, precum și tendințe existente în comunitatea științifică, tehnică sau economică a implementării tehnologiei hidrogenului în sistemele de energie. Această infrastructură trebuie să se poată interconecta cu infrastructura similară care se va dezvolta în Europa. Plecând de la o asemenea infrastructură de hidrogen, transportul și distribuția hidrogenului prin conducte, pe teritoriul României, poate avea în vedere patru scenarii de dezvoltare: (1) conversia actualei infrastructuri de gaze naturale, astfel încât rețeaua să fie utilizată pentru amestecuri ale acestora cu hidrogenul, ceea ce înseamnă, practic, transportul unui mix de hidrogen și gaze naturale; (2) reconversia treptată a actualei rețele de transport și distribuție gaze naturale, astfel ca în cele din urmă să putem transporta doar hidrogen, 100%; (3) conversia parțială doar a anumitor subsisteme de transport sau distribuție – aici putem avea ambele variante, subsisteme cu amestecuri de hidrogen și gaze naturale, sau microrețele cu hidrogen 100%; (4) realizarea unor sisteme complet noi, independente de actuala infrastructură de gaze naturale. Studiul realizat trebuie considerat ca o primă fază dintr-o primă etapă a unui proces mult mai complex, care să aibă în vedere introducerea hidrogenului în sectorul energetic din România, în general și în cel al gazelor naturale, în particular. În următoarea fază, după consultarea stakeholderilor, se impune realizarea unui nou

ENERGIE

studiu consolidat de analiză a fezabilității scenariilor prezentate și stabilirea unei foi de parcurs. La sfârșitul acestei etape exploratorii trebuie întreprinse primele măsuri necesare pentru a începe implementarea practică a unui asemenea sistem mixt hidrogen – gaze naturale. Evident, măsurile întreprinse în această a doua etapă, de implementare, sunt de natură tehnică, legislativă, în special reglementare, dar nu trebuie uitate nici aspectele de cercetare-dezvoltare care duc la o îmbunătățire continuă. În cele din urmă, urmează etapa de realizare, fazată, a infrastructurii adusă în discuție. Acest lucru va fi posibil datorită informațiilor și cunoștințelor cumulate din studiile realizate, apariției reglementărilor care au rolul de a acoperi golurile legislative existente și a soluțiilor tehnice găsite, testate și validate în proiectele pilot. În continuare, recomandăm consultarea stakeholderilor în vederea analizei fezabilității scenariilor prezentate, alegerea aceluia care se potrivește României și stabilirea unei foi de parcurs, în scopul introducerii hidrogenului în sectorul gazelor naturale. Astăzi, hidrogenul este văzut adesea ca forma de energie a viitorului. Trebuie să nu uităm însă că pentru a alimenta cu hidrogen toate imobilele din Romania, costul cu energia plătit în medie de un consumator casnic ar crește de 5 ori (500%) și ar trebui să folosim absolut toată apa care curge într-un an pe râul Mureș, Olt, Siret și Tisa sau o cincime din apa Dunării! Hidrogenul, trebuie să fie văzut ceea ce și este el astăzi – Un Vector al Energiei Viitorului, care poate să descongestioneze anumite zone gâtuite ale rețelei de energie electrică cu costuri mai mici decât construcția de noi linii electrice, să joace rolul de a compensa volatilitatea consumului de energie și a echilibra variabilitatea producției din surse regenerabile si să asigure combustibilul ecologic al viitorului transport greu din România.

63


64

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

E.ON și Cramele Recaș au început construcția unei centrale fotovoltaice

Compania E.ON Energie România și Cramele Recaș, cel mai mare producător de vinuri din România conform cifrei de afaceri din 2020, au demarat în luna iulie construcția unei centrale fotovoltaice, investiție în valoare de aproape 430.000 de euro care va asigura 20% din energia necesară complexului de vinificație. Centrala va avea 1.680 de panouri fotovoltaice de 455 Wp care vor fi instalate pe halele de producție din localitatea Recaș, pe o suprafață de 4.000 de metri pătrați. „Tot mai multe companii din România optează pentru modele de afaceri sustenabile, iar noi suntem aici pentru a le oferi soluții energetice adaptate nevoilor lor. Parteneriatul cu Cramele Recaș înseamnă o contribuție comună pentru un mediu înconjurător mai curat și va aduce economii importante prin asigurarea unor surse independente de energie verde”, a declarat Claudia Griech, Director General E.ON Energie România. „Dezvoltarea durabilă, bazată pe standarde de sustenabilitate reprezintă unul dintre cele mai importante principii care ne ghidează activitatea de la cramă. Construcția acestei centrale fotovoltaice reprezintă încă un pas pe care îl realizăm în scopul dezvoltării unei abordări strategice bazate pe sustenabilitate, prin reducerea amprentei emisiilor de carbon și pentru utilizarea rațională a energiei în scopul creșterii eficienței tuturor activităților de la cramă.”, a declarat Georgiu Ioan Director General, Cramele Recaș. Centrala fotovoltaică va fi finalizată de E.ON în luna august a.c., va avea o putere de 764,4 kWp și va asigura circa 888,64 MWh pe an de energie electrică. Totodată, va contribui la reducerea emisiilor de CO2 cu circa 260 de tone pe an. Începând din anul 2018, E.ON a construit și predat la cheie 55 de centrale fotovoltaice cu puteri între 60 - 1.600 kWp, totalizând 13 MW putere instalată, pentru 41 de companii din variate sectoare ale economiei. Au fost montate circa 40.000 de panouri fotovoltaice care generează în total 17

GWh de energie solară și contribuie la reducerea emisiilor de CO2 cu circa 3.900 de tone pe an.

Despre Cramele Recaș Cramele Recaș ocupă primul loc pe piața vinurilor din România conform cifrei de afaceri, fiind, totodată, si cel mai mare exportator de vinuri îmbuteliate din România (responsabilă pentru circa 55% din tot vinul local ce ajunge peste graniţă). Producătorul are parteneriate in mai multe țări, printre care: Anglia, Germania, Olanda, Statele Unite, Canada, dar şi Japonia, Coreea sau Malaezia. Producătorul bănățean exploatează o suprafață de aproximativ 1.150 de hectare de viță de vie situate în Recaș și Miniș, beneficiind de o capacitate de producție și stocare de aprox. 32.000.000 de litri pe an. Vinificatorii Cramelor Recaș, Hartley Smithers (Australia) și Nora Iriarte (Spania) au fost incluși în anul 2020 în lista celor mai buni 100 de vinificatori de la nivel mondial, în urma clasamentului realizat de revista internațională de profil The Drinks Business. Cramele Recaș rămâne unul dintre producătorii români care s-au axat întotdeauna pe echilibrul dintre inovația tehnologică și investițiile în dezvoltarea oamenilor, în scopul continuării trendului setat de-a lungul timpului: cel al calității și al respectului pentru vin.

Despre E.ON Energie România E.ON Energie România, membră a Grupului german E.ON, este furnizor integrat de gaze naturale, electricitate şi soluţii energetice având un portofoliu variat format din circa 3,3 milioane de clienţi, atât rezidenţiali, cât şi companii şi municipalităţi. Grupul E.ON este unul dintre liderii pieţei de energie, având în România o prezenţă consolidată de-a lungul a 15 ani. De la intrarea pe piaţa din România, E.ON a investit circa 1,8 miliarde de euro, în principal în modernizarea reţelelor. Totodată, valoarea contribuţiilor virate la bugetul de stat şi bugetele locale se ridică la 2,5 miliarde de euro.


ANALIZĀ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

65

Piața imobiliară din Cluj-Napoca în 2020:

Tranzacții de peste 680 milioane euro de Ion SURDU

Piața imobiliară din Cluj-Napoca a cunoscut și în anul 2020 o activitate intensă, cu tranzacții imobiliare de aproape 680,6 milioane de euro, la un nivel similar cu anul precedent.

Împărțirea valorică este însă diferită – tranzacțiile cu terenuri au crescut cu 36% (31 mil. EUR), iar tranzacțiile cu case au crescut cu 11% (92 milioane de euro) comparativ cu anul precedent. Datele sunt publicate în Ghidul Tranzacțiilor Imobiliare Cluj-Napoca pentru anul 2020, realizat anual de Veridio cu sprijinul Direcției de Impozite și Taxe Locale a Primăriei din Cluj-Napoca.

măr de 1.480 sunt incluse în categoria „Alte proprietăți” și însumează 137,9 milioane de euro, reprezentând 58% din volumul altor tranzacții și 91% din valoarea altor tranzacții.

Ghidul oferă date privind volumul și valoarea totală a proprietăților tranzacționate, repartizarea acestora pe tipuri de proprietăți (apartamente, case, terenuri, altele), prețurile medii pe metru pătrat repartizate pe cartiere și pe întregul municipiu, precum și multe alte cifre relevante. În ediția din acest an se observă, la nivelul întregii piețe imobiliare clujene, că pandemia COVID-19 a avut un impact minor, urmat de o revenire rapidă. S-a observat un interes mai ridicat pentru case și terenuri, ceea ce a condus la creșterea prețurilor pentru aceste tipuri de proprietăți, se menționează în ghid. Valoarea tranzacțiilor cu apartamente s-a redus cu 2% față de anul 2019, însă prețul mediu pe metru pătrat al apartamentelor în 2020 a crescut la 1.477 euro/mp, cu peste 8,4% față de anul 2019. 70% din cumpărători sunt din județul Cluj, însă interesul provenit din județele apropiate se menține, astfel că peste 28% din cumpărătorii din anul 2020 vin din alte județe ale țării, iar doar sub 2% provin de peste granițe. Potrivit ghidului, ponderea cea mai semnificativă au reprezentat-o apartamentele, cu 60% din totalul valoric. În total, în decursul anului 2020 au fost înregistrate 8.723 de tranzacții. Cele mai multe (5.048 tranzacții) au vizat vânzarea/cumpărarea de apartamente, valoarea lor constituind 406,2 milioane de euro. Pentru case s-au înregistrat 498 tranzacții (92,2 milioane de euro), iar pentru terenuri – 617 tranzacții (30,9 milioane de euro). Restul de 2.560 tranzacții (151,2 milioane de euro) au vizat alte tipuri de proprietăți. Tranzacțiile imobiliare ale persoanelor juridice în nu-

- Strada Fabricii este strada cu cele mai valoroase (~27,6 mil. EUR) și cele mai numeroase tranzacții (453 tranzacții); - Cartierul cu cele mai puține tranzacții și cu valoarea cea mai mică este cartierul Făget; - Luna martie a înregistrat cele mai multe tranzacții (1.112) și cea mai mare valoare lunară a tranzacțiilor (aprox. 89,9 mil. EUR); - Cel mai frecvent au fost tranzacționate parcele de teren cu suprafețe cuprinse între 500 – 1.000 mp; - Cel mai des au fost tranzacționate apartamente cu suprafețe utile cuprinse între 35 și 55 mp; - Cea mai scumpă casă tranzacționată este localizată în Centru, în zona străzii George Coșbuc, tranzacția fiind încheiată la 1,3 mil. EUR; - Cel mai scump teren a fost tranzacționat în cartierul Mărăști la 0,5 mil. EUR; - Mărăști a fost cartierul cu cele mai multe tranzacții (1.272 tranzacții) și cu cele mai valoroase tranzacții (~96,2 mil. EUR); - Cea mai valoroasă tranzacție a fost realizată de către o persoană juridică și include o clădire de tip. comercial în valoare de peste 5,7 mil. EUR amplasată în zona Pieței Unirii. Achizițiile persoanelor juridice reprezintă 20,3% din valoarea tranzacțiilor. Top 10 cele mai valoroase tranzacții PJ însumează peste 19% din cele aprox. 137,9 mil. EUR mil. tranzacționate de PJ în 2020. Aproximativ 70% din volumul tranzacțiilor realizate au avut un cumpărător local (jud. Cluj).

The best of...


66

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

HORECA

67

Hunter VIP, ospitalitate și bun gust în cadrul mirific al Pădurii Mociar de Alin ZAHARIE

După o perioadă în care pandemia ne-a ținut mai mult prin casă, a sosit, în sfârșit, vremea să ieșim, să evadăm și să simțim gustul minunat al vieții cea frumoase. Un astfel de loc este PensiuneaRestaurant Hunter VIP din municipiul Reghin, județul Mureș. Pensiunea este situată într-un cadru natural deosebit, în mijlocul Pădurii Mociar, cea mai veche pădure de stejari din România, la ieșire din Reghin (DJ 153C), spre mirifica Valea Gurghiului, Valea Molidului și a Paltinului creț, unde se aud rezonanțele instrumentelor muzicale făurite la Reghin de vestiții lutieri. Pensiunea dispune de 12 camere de cazare dotate cu pat matrimonial, baie cu cabină de duș, balcon privat, frigider, TV LCD, internet. Nu în ultimul rând, liniștea pădurii conferă un plus de relaxare în compania trilului de păsărele.

De ce Hunter VIP? „În primul rând, pentru că e situată într-un cadru natural deosebit, în inima celei mai vechi păduri de stejari din România. În această perioadă în care lumea caută zonele verzi, zonele pline de aer curat, liber, musafirii noștri sunt încântați de amplasamentul pensiunii, implicit al restaurantului”, afirmă Ovidiu Ilisan, PR Pensiunea-Restaurant Hunter VIP din Reghin. Unitatea de cazare dispune de un restaurant cu o capacitate de 100 de locuri, unde sunt servite mâncăruri care îmbină armonios arta culinară provenită din bucătăria românească tradițională cu bucătăria internațională, cu predilecție cea maghiară și germană. Mai mult de atât, un plus de savoare în diversificarea meniului este adus de vinurile din zona Batoșului și Lechința (binecunoscuta Cramă Liliac), cât și din alte renumite podgorii din țară. „Am constatat în ultima perioadă că foarte multă lume se întoarce la tradițional. Nici noi nu facem rabat de la această dorință a musafirilor, fapt pentru care îi întâmpinăm cu bucate tradiționale. De asemenea, încercăm să promovăm și cele mai importante branduri locale precum ”Telemeaua de Ibănești” a celor de la Mirdatod, ”Liliac”, gama de vinuri de la Batoș, mezelurile ”Petry”, produse extrem de calitative și reprezentative pentru zona noastră mureșeană. Pe lângă liniște, confort, lumea caută și aceste produse de calitate. În momentul în care arta culinară îmbină tradiția, atunci rezultatele nu pot fi decât deosebite, iar musafirii să fie mulțumiți. Ospitalitatea românească, care ani de zile a fost atât de mult promovată, cred că trebuie să se întoarcă la origini, în adevăratul sens al ospitalității românești care întotdeauna a făcut o impresie bună în țară și în străinătate”, afirmă Ovidiu Ilisan. Hunter VIP oferă și alte posibilități de relaxare, o plimbare cu bicicleta, o baie în tradiționalul ciubăr de lemn, plimbări cu ATV-ul, relaxare pentru cei mici grație locului de joacă pentru copii. La toate acestea se adaugă și zona din fața pensiunii situată în inima pădurii cu șezlonguri în iarbă, hamace, lampioane, cu tot ce e nevoie pentru clipele de rela-

xare și bună dispoziie la Pensiunea-Restaurant Hunter VIP. De asemenea, zona în care este situată pensiune poate fi un punct de plecare spre frumusețile zonei. „Zona în care este situată Pensiunea-Restaurant Hunter VIP permite mici deplasări în zone precum Sovata, Câmpu Cetății, Castelul Teleki de la Gornești, Valea Gurghiului, Castelul de vânătoare de la Lăpușna, zona viticolă a Batoșului, respectiv Crama Liliac, Castelul Kemeny de la Brâncovenești și toată Valea Mureșului Superior. Aceste frumuseți pot fi un punct de reper pentru mulți musafiri din țară și din străinătate care ne trec pragul”, spune Ovidiu Ilisan.

(Re)descoperirea atmosferei de acasă În loc de concluzie, Hunter VIP este locul unde puteți (re) descoperi atmosfera caldă și primitoare a clipelor petrecute cu cei dragi. „Îi așteptăm pe toți cu relaxare, bun gust și ce e foarte important, cu acea atmosferă de acasă. Dau aici un exemplu care poate părea la prima vedere simplu pentru mulți, un produs de care noi, cei care am avut bunici la țară, ne ducem aminte cu drag, de ”zama de șălate” cum îi spune ardeleanul, cu boț cu brânză cu tot, minunăție culinară care poate fi savurată la noi. E ceva ce nu întâlnești în multe locuri. Nu în ultimul rând, suntem bucuroși de a fi gazda evenimentelor speciale și importante din viața omului, întâlniri de afaceri, simpozioane, nunți, botezuri, zile de naștere. Întrun cuvânt, casa noastră este și casa voastră!”, a concluzionat Ovidiu Ilisan.


68

CONSTRUCȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


69

Rapița, vedeta culturilor de toamnă

Rapița, cea mai convenabilă plantă pentru producerea de biodisel, cultivată pe mii de hectare în România, s-a dovedit a fi în acest an cultura cu cel mai bun randament pentru fermieri. Producerea biocombustibililor din ulei de semințe de rapiță implică însă un întreg circuit, care pornește de la furnizorul de hibrizi de rapiță, continuă cu fermierul care cultivă planta energetică și sfârșeste la pompa de combustibil.


70

AGRO TB


AGRO TB

71

PT303 SCLEROTINA PROTECTOR - UNIC ÎN EUROPA de Andrei CIOCOIU – Category Marketing Manager Oilseeds - CORTEVA Agriscience Romania si Moldova

Condițiile de climă și sol influențează creșterea și dezvoltarea culturilor, dar în aceeași masură, crește și riscul apariției bolilor și dăunătorilor. La cultura de rapiță, Sclerotinia sclerotiorum - Putregaiul alb este de departe cea mai periculoasă boală. Primăverile calde şi umede, densitatea mare a plantelor după ieșirea din iarnă, prezența în rotație a unor specii sensibile, sunt probleme des întâlnite în fermele de la noi din țară. CORTEVA Agriscience introduce în cultura de rapiță, prin noua genetică, un concept inovator - Sclerotinia Protector. PT303 este un hibrid unic pe piața din Europa – combină un grad ridicat de toleranță la Sclerotinia cu productivitatea excelentă și caractere agronomice superioare, iar rezultatul este un produs ce nu poate lipsi din nicio fermă ce dorește performanță la cultura de rapiță. O reală problemă o reprezintă rotația scurtă practicată în foarte multe ferme, unde rapița revine după un an de cereale păioase și în rotație scurtă cu floarea soarelui, soia și mazărea. Faptul că scleroții produși de Sclerotinia sclerotiorum pot rezista în sol 7-8 ani și în condiții prielnice pot produce pagube însemnate nu doar pentru cultura de rapiță, ci și pentru culturile ce vor veni în următorii ani pe acel teren, reprezintă o preocupare importantă a multor fermieri.

Combaterea chimică a acestei boli foarte păgubitoare este limitată și necesită atenție deosebită la momentul aplicării fungicidului, iar de cele mai multe ori nu se poate interveni la timp din cauza precipitațiilor, astfel că eficiența tratamentului este foarte redusă, infectia neputând fi eradicată în totalitate. Singura soluție reală este utilizarea hibrizilor Sclerotinia Protector. Primul hibrid este PT303 ce va realiza producții constante anual, fără a fi impactat de acest agent patogen și care lasă un sol cu încărcătură mai mică de scleroți, unde vom putea cultiva în continuare fără riscuri culturile dorite. Toleranța genetică este un aspect foarte important de luat în calcul în alegerea hibrizilor ce urmează să-i cultivăm, alături de productivitate și stabilitate, ea asigură obținerea unor producții ridicate în anii problematici, când alte soluții nu dau randament. De asemenea, un aspect foarte important de menționat este și pretabilitatea hibridului PT303 pentru agricultura organică/ecologică, fiind singura soluție de a reduce infestarea plantelor cu Sclerotinia și multiplicarea scleroților în viitor. CORTEVA oferă, prin portofoliul actual, soluții reale fermierilor ce s-au integrat în agricultura organică. Pentru siguranța culturii de rapiță, hibridul marca Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector este alegerea perfectă!


72

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

73


74

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cultura de rapiță. Optimizarea lucrărilor în toamnă Anul acesta, cele mai recente prețuri al rapiței fluctuează în jurul valorii de 520£/t, în cotațiile bursiere. Comparativ cu ultimii 4 ani, în aceeași perioadă, diferența de prețuri este de 125-150£/t, reflectând un interes și o cerere ridicată pentru această cultură. Pentru optimizarea costurilor și mărirea potențialului de producție la cultura de rapiță, respectarea specificului de cultivare a acesteia este un prag obligatoriu care nu trebuie neglijat. O primă necesitate este respectarea rotației, unde durata medie trebuie să fie între 4-6 ani. Prin rotație, plantele de cultură nu sunt singurele ce se alternează, mai importantă fiind utilizarea unei game variate de produse fitosanitare pentru prevenirea formării de rezistențe. Cele mai bune plante premergătoare centru cultura de rapiță sunt cele ce se recoltează timpuriu (iunie-iulie), cumar fi cerealele păioase. Monocultura nu este recomandată, iar în cazul unui atac masiv de Sclerotinia, revenirea pe teren a rapiței se face după un minim de 7-8 ani. Alegerea epocii optime a semănatului este un factor limitativ specific României ce stabilește randamentul acestei culturi. În zonele reci epoca optimă de semănat este 15-25 august, în sud 5-15 septembrie, iar pentru celelalte zone de cultură 1-10 septembrie. Controlul optim al buruienilor este un alt pas important pentru creșterea randamentului acestei culturi. Principalul efect negativ într-un lan infestat este reprezentat de faptul că plantele de cultură sunt în concurență directă cu buruienile pentru apă, lumină și elemente nutritive. Spre deosebire de rapiță, plantele spontane sunt mult mai adaptate pentru a face față factorilor de stres, iar capacitatea ridicată de asimilare a elementelor nutritive este cu mult îmbunătățită. În perioada de răsărire și dezvoltare a rapiței acest efect de privare și limitare duce la debilitarea culturii. Un alt efect negativ ce este specific unei culturi de rapiță îmburuienate este neuniformitatea temperaturii în stratul superior al solului, ca urmare a umbririi și a transpirației intense în zonele mai îmburuienate. Problema se manifestă printr-o răsărire eșalonată și de aici dificultăți în a găsi momentul oportun din punct de vedere fenologic în efectuarea tratamentelor. În funcție de perioada de aplicare, tratamentele erbicide ce pot fi alese de fermier se împart în două mari categorii: preemergente, respectiv postemergente. Tratamentele preemergente sunt considerate a fi cele mai eficiente pentru că plantele de rapiță pornesc în vegetație fără a fi inhibate de către buruieni, oferind avantajul unui start optim și un potențial crescut de acumulare a glucidelor necesare pentru călire și trecerea peste iarnă. O a doua variantă este reprezentată de către tratamentele postemergente, soluție utilizată în anii mai puțini favorabili. Deși controlul buruienilor după răsărirea rapiței este mai redus față de un tratament preemergent, sunt fermieri ce preferă amânarea tratamentelor până la răsăritul rapiței. Erbicide recomandate de către ADAMA: aplicare în preemergență Kalif 480 EC, Sultan Top sau Sultan Complet și Sultan 50 SC (poate fi aplicat și postemergent); Pentru combaterea rapidă și eficientă a samulastrei de cereale și buruienilor monocotiledonate recomandăm aplicarea produsului Agil 100 EC, erbicidul funcționează inclusiv în toamnele reci.

Dăunătorii problemă toamna în cultura de rapiță sunt reprezentați de către puricii cruciferelor, păduchele cenușiu al cruciferelor (Brevicoryne brassicae) și viespea rapiței (Athalia rosae). Atacul adulților de purici este ușor de recunocut, prin aspectul de ciuruire al frunzelor, aceștia rod mici orificii în limbul foliar, deosebit de periculos fiind atacul în faze tinere de creștere a plantelor. Brevicoryne brassicae este o specie olifagă ce colonizează toate părțile aeriene (tinere) ale cruciferelor, poate fi întâlnită atât toamna cât și primăvara. Adulții și larvele înțeapă și sug seva plantelor, frunzele rămîn cu marginile îndoite, răsucite și pătate. Atacul în faze tinere poate duce la uscarea plantelor sau al vârfului de creștere, iar la înflorit avortarea inflorescențelor. La Athalia rosae larvele sunt agentul de dăunare ce produc pagube deosebit de mari, acestea rod țesutul frunzelor unde formează galerii iar, în timp, consumă întreg limbul cu excepția nervurilor (aspect scheletic). Atacul în toamnă este deosebit de periculos deoarece poate duce la defolierea totală a culturii. Combaterea puricilor de frunză se realizează cu ajutorul insecticidului Lamdex Extra aplicat în momentul în care pragul economic de dăunare este depășit. Brevicoryne brassicae și Athalia rosae sunt doi dăunători ce trebuie tratați cu un produs aficid de calitate, precum Mavrik 2F. Datorită substanței active și a modului de pătrundere în plante, Mavrik 2F stopează atacul insectelor miniere și al celor cu aparat bucal pentru înțepat și supt. Putregaiul negru al rapiței (Phoma lingam) este cea mai păgubitoare boală ce provoacă pierderi consistente de recoltă (chiar peste 1-2 t/ha). Boala se manifestă pe frunze și tulpini prin pete circulare galben-brune ce în timp se vor extinde finalizînd cu necrozarea țesutului. Toprex® este fungicidul cheie pentru controlul putregaiului uscat. Acesta conține două substanțe active, paclobutrazol (regulator de creștere) și difenoconazol (fungicid), substanțele ce sunt absorbite rapid de către plantă și oferind o protecție de top. Pe lângă efectul fungicid, Toprex® este un produs care îmbină și beneficiul unui regulator de creștere: încetinește creșterea în înălțime a plantei rezultând tulpini mai scurte și mai groase, ajută sistemul radicular să se dezvolte sănătos și bogat, oferind astfel stabilitate culturii. Indiferent de dificultățile întâmpinate împreună cu noi vei găsi soluția. Sună și tu un reprezentant ADAMA!


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

75


76

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

77

Biocombustibilii, o alternativă la carburanții clasici de Călin POENARU

În România s-au dezvoltat mai multe cercetări (Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Iaşi, Bucureşti) pentru utilizarea combustibililor proveniţi din uleiuri vegetale la motoarele Diesel. Cercetările din Cluj au dus la rezultate semnificative, punând în circulaţie mijloace de transport în comun alimentate cu biodiesel, prima oară în țara noastră.

Consorțiul Biocomb Trei instituții din Cluj-Napoca au concretizat o serie de cercetări care urmăresc impactul biocombustibililor în transporturi și agricultură, în ideea de a înlocui benzina și motorina: Universitatea Tehnică (UTCN), Universitatea de Științe Agricole (USAMV) și Institutul de Cercetări și Instrumentație Analitică (ICIA). Cele trei instituții au pus bazele consorțiului Biocomb. Alexandru Naghiu (USAMV) și Nicolae Bățaga (UTCN) au realizat cercetări privind utilizarea biocombustibililor în cazul motoarelor cu injecţie peliculară, Mircea Chintoanu (ICIA), privind tehnologia de producere a biodieselului, iar Nicolae Burnete și Nicolae Cordos (UTCN), privind folosirea uleiurilor vegetale drept combustibili la motoarele Diesel. Burnete, Naghiu și Chintoanu sunt cei care au pus în circulaţie, la Cluj, cel dintâi autobuz alimentat cu biodiesel. Chiar dacă părintele motoarelor cu aprindere prin comprimare (Rudolf Diesel) a preconizat posibilitatea funcţionării lor cu combustibili de origine vegetală (prezentând la Expoziţia Mondială de la Paris, din 1900, un motor cu aprindere prin comprimare ce funcţiona cu ulei de arahide), utilizarea combustibililor din uleiuri vegetale la motoarele cu ardere internă a devenit prioritară mult mai târziu, după reducerea rezervelor de combustibili de origine petrolieră. Degradarea continuă a mediului înconjurător şi schimbările climatice au conştientizat omenirea asupra faptului că reducerea poluării mediului trebuie să fie o prioritate mondială. Combustibilul obţinut pe bază de uleiuri vegetale este biodegradabil şi reînnoibil, iar tehnologia de obţinere, una curată.

Pas înainte spre independența energetică Utilizarea combustibililor din uleiuri vegetale este posibilă în următoarele variante: ulei vegetal pur sau vegetal în amestec cu motorină, uleiuri vegetale convertite în hidrocarburi, metilester provenit prin esterificarea uleiului vegetal, amestec de metilester cu motorină. Fiind biodegradabil, biocombustibilul se va degrada rapid în resturi organice naturale reducând formele de poluare a aerului.

De aceea, biocombustibilul nu contribuie la schimbările climatice globale. Principalele materii prime folosite pe plan mondial la producerea biodieselului sunt rapiţa, floarea-soarelui, soia, palmierul. Utilizarea biocombustibililor în transport, fără a exclude alternativele posibile pentru industria auto, este unul din mijloacele prin care se poate reduce dependenţa de importul de energie, se poate influenţa piaţa combustibililor pentru transporturi şi se poate asigura independenţa în problema energiei pe termen mediu şi lung. Dezvoltarea tehnologică a adus progrese în dezvoltarea de motoare cu ardere internă cu emisii reduse prin utilizarea combustibililor alternativi, majoritatea vehiculelor aflate în circulaţie putând utiliza fără nicio problemă, într-o primă fază, mici cantităţi de amestec de biocombustibil cu motorină.

Turtele și glicerina, subproduse atractive Studiile şi cercetările Biocomb s-au desfăşurat în sistem integrat, de la producerea materiei prime la obţinerea biocombustibililor şi la utilizarea lor în motoarele cu ardere internă. Eficienţa economică a producţiei de biocombustibili este influenţată major de nivelul producţiei agricole ce furnizează materia primă.


78

AGRO TB

Cercetările USAMV au stabilit tehnologiile optime de cultură a plantelor energetice (rapiţă, soia, floarea-soarelui) la nivelul potenţialului maxim oferit de condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre. Producerea şi utilizarea biocombustibililor din uleiuri vegetale se realizează în cadrul unui sistem complex, în cadrul căruia pe lângă biodiesel se obţin și subproduse (turte – utilizabile în hrana animalelor, glicerină – necesară în industria chimică) ce au o însemnată pondere în stabilirea eficienţei economice a utilizării acestui combustibil inedit. În România, catedra de Autovehicule rutiere şi maşini agricole din UTCN a demarat cercetările în utilizarea combustibililor de origine vegetală la motoarele Diesel, în laboratoarele de motoare cu ardere internă şi de biocombustibili (înfiinţat tocmai pentru dezvoltarea acestora). Pentru a evalua posibilitatea de utilizare a uleiurilor vegetale şi a derivaţilor lor în calitate de substituenţi ai motorinei, cercetătorii clujeni au luat în considerare caracteristicile principale: intervalul de distilare, vâscozitatea, densitatea, cifra cetanică, puterea calorică, comportarea la rece, stabilitatea în cursul stocării. Intervalul de distilare condiţionează posibilitatea de vaporizare a combustibilului şi arderea completă a acestuia în motor. Vâscozitatea combustibilului influenţează alimentarea motorului şi pulverizarea acestuia în camera de ardere. Cifra cetanică exprimă calităţile de autoaprindere ale combustibililor în camera de ardere. Puterea calorică permite să se prevadă

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

puterea maximă ce se poate dezvolta de către motor, pentru un anumit debit al pompei de injecţie. Analiza comparativă, pe elemente chimice, arată avantajul utilizării biocombustibilului provenit din uleiul de rapiţă faţă de combustibilul clasic. Biodieselul este mai sărac decât motorina în conţinut de carbon și de hidrogen. În structura biodieselului este prezent oxigenul (10%) care favorizează procesul de ardere din motor. Se remarcă lipsa totală a sulfului, ceea ce conduce la reducerea poluării chimice. Pe baza acestor caracteristici, utilizarea uleiurilor vegetale propriu-zise drept combustibili este posibilă prin realizarea anumitor modificări constructive ale motorului (presiune de injecţie mai mare; sisteme de încălzire în circuitul de alimentare; distribuitor şi rezervor suplimentar de combustibil pentru pornirea pe motorină; funcţionarea cu noul combustibil şi oprirea pe motorină, înlocuirea garniturilor pe bază de cauciuc din sistemul de alimentare). În schimb, utilizarea monoesterilor (biodiesel) obţinuţi prin transesterificarea uleiurilor vegetale cu alcooli inferiori (metanol, etanol) nu implică modificări constructive ale motorului. La ICIA s-au elaborat mai multe rețete de combustibil atât pentru uleiurile vegetale şi pentru amestecurile lor, cât şi pentru metilesteri şi amestecuri ale acestora cu motorina – reţete care apoi au fost testate pe motoare în cadrul laboratorului de biocombustibili al UTCN.

Burnete: “Are și un dezavantaj: produce azot” “Benzina și motorina nu mai sunt demult 100%, au procente de biocombustibil, deci biobenzină, biodiesel - etanol, ulei vegetal, iar ponderea acestor componente crește. Partea de biocombustibil este foarte interesantă pentru că îți permite să devii cât de cât independent energetic. Acest biodiesel are multe avantaje, fiind mai puțin poluant față de motorina, care, dacă se scurge pe câmp, acolo nu mai cresc plante. Cu biodieselul nu se mai produce atât de mult fum, monoxid de carbon. Are și un dezavantaj, care deranjează, pentru că uleiul de rapiță produce mai mulți monoxizi de azot; deci noi, inginerii, trebuie să găsim soluția pentru a funcționa la temperaturi ridicate”, menționează unul dintre inițiatorii cercetării, Nicolae Burnete, președintele Senatului UTCN.


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În cadrul experimentelor au fost stabilite condiţiile şi etapele proceselor tehnologice de fabricare şi purificare ale biocombustibilului tip Diesel obţinut din ulei de rapiţă nedegumat și degumat. Rezultatele obţinute au indicat faptul că soluţiile tehnologice alese sunt viabile şi permit elaborarea tehnologiilor pilot de obţinere şi purificare a biocombustibilului pentru instalaţia pilot.

Autobuz alimentat cu biodiesel provenit din ulei de rapiță În cadrul activităţii de cercetare s-a ajuns şi în faza de punere în circulaţie pe drumurile publice a unui autobuz alimentat cu biodiesel provenit din ulei de rapiţă, apoi la monitorizarea mai multor autobuze în funcţionare. Testele în condiții reale de rulare au fost efectuate pentru autobuze urbane alimentate cu un amestec: benzină - biodiesel. Primele teste au fost efectuate în 2006 la Cluj-Napoca, folosind autobuzele franceze Saviem ale Companiei de Transport Urban. Ulterior, testele au fost extinse la patru autobuze din Cluj și Alba Iulia. Au fost primele care au circulat exclusiv cu biocombustibil în condiții reale. Ele au fost testate regulat în privința poluării, prin utilizarea stației mobile a laboratorului de biocombustibili. Testele privind eficiența energetică a uleiului de rapiță în diferite amestecuri au fost efectuate în laboratorul de biodiesel al Facultății de Mecanică a UTCN. Au fost testate mai multe tipuri de uleiuri grase și de amestecuri. Măsurătorile de fiabilitate au fost efectuate pentru 100, 150, 500 și 700 de ore de funcționare a motorului alimentat cu ulei de rapiță. După fiecare ciclu de lucru, motorul a fost demontat, piesele sale fiind verificate și măsurate pentru a evalua utilizarea efectului biocombustibilului. Analiza influenţei utilizării biocombustibilului asupra stării tehnice a motorului (după 750 de ore de funcţionare)

scot în evidenţă faptul că acest combustibil nu afectează starea tehnică a mecanismului motor. Încercările experimentale efectuate (comparativ cu motorina şi cu biocombustibil – obţinut prin reacţia de transesterificare a uleiului vegetal de rapiţă) pe un motor Diesel indigen, au scos în evidenţă buna funcţionare a motorului cu acest combustibil, fără ca motorul să fi suferit modificări constructive. O altă direcţie de cercetare a fost legată de impactul utilizării biocombustibililor asupra mediului. La catedra de mecanizare a USAMV s-a determinat gradul de biodegradabilitate a biocombustibililor şi s-au demarat cercetările privind circuitul carbonului. Biocomb a colaborat cu Universita degli Studi di Bologna, Universitat Boku Viena, Universitat Hohenheim Stuttgart, Universidad Leon, Technische Universitat München, iar reprezentanţi ai consorţiului au participat la reuniunile europene majore în domeniul cercetării legate de biocombustibili.

Ce este biodieselul Acest biocombustibil sintetic lichid se obține din lipide naturale, ca uleiuri vegetale sau grăsimi animale, noi sau folosite, prin procese industriale. Se poate folosi în substituirea totală sau parțială a petrodieselului. Printre dezavantajele față de motorină se numără o durată de păstrare mai redusă (opt luni), putere mai mică a motoarelor, punct de inflamabilitate mai ridicat, vâscozitate mai mare în anumite perioade, care pune probleme motoarelor, dar care pot fi remediate prin adăugarea de aditivi. Uniunea Europeană (UE) impune ca un procent tot mai mare din combustibilul folosit să fie bio. România poate produce anual între 400.000 și 600.000 tone de biodiesel, ceea ce reprezintă de patru-șase ori mai mult decât necesarul cerut și impus prin reglementările UE.

Combustibili din ulei vegetal vs motorină Caracteristici fizico-chimice

Ulei de rapiţă

Biodiesel

Motorină

Densitate la 20 ºC (kg/dm3) Vâscozitate cinematică (mm2/s) Punctul de inflamabilitate (ºC) Cifra cetanică Puterea calorică (MJ/kg)

0,92 74 317 40 37,6

0,88 6,30 184 51 37

0,84 4-6 80 50 41,8

Sursa: Biocomb

79


80

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Uleiurile de Mihai Viteazu bat la porțile Vestului de Călin POENARU

Școlit pe tărâmurile Britaniei, la Essex și Warwick, tânărul economist Sabin Felea s-a întors pe câmpurile Turzii pentru a pune umărul la afacerea cu uleiuri presate la rece a familiei. A reușit să le propulseze pe rafturile unor giganți ca Auchan, Carrefour, Cora sau Lidl, iar acum vizează piețele internaționale. “Experiența britanică a fost una benefică pentru mine. Eu am terminat profilul marketing și finanțe, apoi m-am specializat pe agricultura sustenabilă. Am decis să revin în România pentru că aici era o afacere de condus, cea demarată de familia mea”, povestește Sabin Felea. Din 2017 a preluat divizia de uleiuri presate la rece a grupului Dachim, iar de la cele “clasice”, de floarea-soarelui, soia și rapiță, bazate pe culturile proprii ale companiei, a trecut la cele de dovleac, in sau cânepă, care folosesc materia primă de producție locală, inclusiv de armurariu, ultimul fiind cultivat chiar în comuna Mihai Viteazu. “Ne-am spus că, dacă tot avem aici aceste culturi, trebuie să profităm de ele, să facem nu doar comerț cu cereale sau depozitare, ci și producție, iar varianta unor uleiuri sănătoase, care nu sunt supuse rafinării, era pe placul meu. Am reușit treptat să ajungem în marile rețele de hiper sau supermarketuri ca Auchan, Carrefour, Cora, dar suntem prezenți și în lanțuri ca Drogerie Markt, în magazine naturiste sau băcănii. Pentru Lidl producem uleiul de floarea-soarelui Vita D’or, marcă proprie. În restaurante nu am intrat pentru că ne cereau uleiul îmbuteliat la 5 litri; or, nouă ne era greu să ne adaptăm la aceste cerințe, fiindcă instalațiile noastre sunt concepute pentru ambalarea în sticle mai mici”, explică antreprenorul.

Au rupt șirul ghinioanelor tocmai în pandemie Nivelul următor pentru uleiurile Elixir îl reprezenta intrarea pe piața internațională, iar cea mai mare expoziție mondială

dedicată inovațiilor alimentare, SIAL Paris, din 2016, părea o bună oportunitate, mai ales că Dachim tocmai lansase sortimentul Oloi Tomnit, în colaborare cu gastronomul Adrian Hădean. Supriză, însă, Ministerul Economiei i-a informat pe “ultima sută” pe producătorii români pe care îi chemase la SIAL că nu mai este dispus să le subvenționeze participarea. O altă piatră de încercare a reprezentat-o un incendiu care a cuprins o bună parte a bazei de recepție. Producătorul clujean s-a înscris apoi cu uleiurile sale la mai multe târguri în străinătate, dar cum pandemia făcea deja ravagii, noua tentativă de ieșire la export a trebuit să fie pusă în așteptare. “Când au început restricțiile sanitare în România, am zis că vom avea o mare problemă deoarece uleiurile noastre, fiind de nivel superior, consumatorii le vor evita, preferându-le pe cele ieftine. Spre surprinderea noastră, la instalarea stării de urgență ne-au crescut vânzările de trei ori, nu mai aveam sticle în care să îl ambalăm - noi le aduceam din Bulgaria sau Grecia, deși Turda avea odată o mare fabrică de profil. Am optat pentru ambalaje mai speciale, din sticlă, care păstrează mai bine uleiurile decât cele de plastic, tip pet, care se și deformează. Anul trecut am avut vânzări de 165.000 de sticle față de 100.000 în 2019”, spune Sabin Felea.

Mai cunoscuți la Bruxelles decât în România Uleiul presat la rece de floarea-soarelui este pe primul loc la vânzările brandului Elixir, urmat de cele de rapiță și de dovleac.


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Acum experimentăm o variantă de ulei de dovleac prăjit, în Vestul Europei acesta e mai folosit, s-au mirat cei de acolo când au gustat uleiul nostru, din dovleac neprăjit. Să vedem dacă varianta cu dovleac prăjit va prinde în România... Vrem să producem și ulei de nucă, doar să găsim furnizorul potrivit. Noi recomandăm pentru prăjirea cărnii uleiul de rapiță, cel de floarea-soarelui se pretează mai bine la salate”, anunță producătorul. De altfel, calitatea uleiurilor de aici a fost deja recunoscută la marile competiții de profil, fiind certificată constant cu distincția Superior Taste Award de către The International Taste & Quality Institute Bruxelles, lider mondial în testarea şi promovarea produselor alimentare şi a băuturilor de înaltă calitate. Produsele care primesc două stele aurii se înscriu în categoria celor remarcabile, având o notă finală cuprinsă între 80 şi 90%. Superior Taste este o recunoaştere internaţională deosebită, axată pe judecata nepărtinitoare a somelierilor şi bucătarilor cu titlul de chef. Brandul clujean este atestat și de United Registrar of Systems, un alt mare organism mondial de certificare în siguranța alimentară. “Am investit treptat în fabricarea de uleiuri: am început cu o presă mică pe care acum o folosim pentru producția din in sau cânepă, apoi am achiziționat o centrifugă, o unitate de îmbuteliere, ambalare, etichetare. Pe partea de depozitare vom da în folosință în toamnă mai multe silozuri care vor mări substanțial capacitatea bazei noastre, pentru a putea onora cererea în creștere din ultimii ani din piața locală”, a mai adăugat Sabin Felea.

De la comerț, la producție Dachim a debutat ca business în comerțul cu inputuri (îngrășăminte, pesticide, semințe), fiind apoi construită o bază de recepție, uscare și condiționare pentru a putea prelua cereale. Inginerul mecanic Dan Felea, tatăl lui Sabin, lucra inițial la uzina chimică din Turda, unde se produceau fungicide, dar a trecut în mediul privat. El a început cu administrarea a 200 ha de teren agricol mediu productiv, în special pe dealuri, ajungând apoi la 2.000 ha în localități ca Săndulești, Deleni, Ploscoș. Principalele culturi sunt grâu, rapiță, floarea-soarelui, soia nemodificată genetic, orz, sfeclă de zahăr, însă aici s-au multiplicat și semințe de grâu, triticale sau muştar. Capacitatea spațiilor de stocare ajunge la peste 15.000 de tone în silozuri verticale și magazii. Dachim a preluat o altă bază de recepție cereale, cea a Cerealcom Gherla, de 40.000 de tone, scoasă la licitație la un preț de pornire de 300.000 de euro. Pentru repunerea în funcțiune a fost prevăzută o investiție de 2 milioane de euro, programată pe fonduri europene.

Cum funcționează baza de recepție La silozurile verticale și halele orizontale de depozitare sunt aduse recoltele direct din câmp, selectate de impurități și dăunători, iar dacă este cazul, sunt uscate. O depozitare optimă face ca aceste cereale să reziste o perioadă lungă de timp, fiind apoi comercializate pe piețele internă și externă. Baza este dotată cu un braț de preluare automată a probelor de cereale, cântar pentru autovehicule de mare tonaj, laborator pentru determinarea calității cerealelor și a semințelor oleaginoase. Ea este echipată cu utilajele necesare pentru producerea, prelucrarea, ambalarea de furaje pentru animale, în componența cărora, pe lângă cereale, se regăsesc full fat de soia, șroturi de floarea-soarelui, rapiță sau soia.

Rețeta Elixirului Uleiul presat la rece din Mihai Viteazu este obținut printr-un proces tehnologic cu un aport termic scăzut, sub 50°C, în urma căruia rezultă un produs bogat în vitamine și acizi grași de tip Omega 3, 6 și 9, esențiali pentru buna funcționare a organismului, acizi grași polisaturați, fitosteroli și carotenoide. Procedeul de extracție prin presă mecanică protejează mediul de reziduri toxice și extrage fluidul materiei vegetale, conservând calitățile acesteia. Materia primă este curățată, măcinată, omogenizată, presată. Presarea se face după metoda farmaceutică: semințele sunt presate nedecojite. După presare, uleiul pur este decantat. Pentru a putea garanta calitatea și gustul uleiului, este monitorizată fiecare etapă a procesului de producţie.

81


82

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

83

Văcuțele „nebune” din Țara Silvaniei de Călin POENARU

Două familii de fermieri din Sălaj și Cluj au pus la punct grajdurile părăginite ale fostelor CAPuri din mai multe comune ale județului, unde pregătesc lactate, uleiuri și cărnuri bio, de calitate superioară, cu care vor să zdruncine supremația din România a coloșilor alimentari mondiali. Șoseaua care merge dinspre Șimleu Silvaniei spre Sărmășag este una de poveste: dealuri înverzite cât vezi cu ochii, pășuni, câmpuri de porumb și floarea-soarelui. Rar vezi câte o mașină, însă traseul este un rai al bicicliștilor. Jeep-ul lui Dacian Badea, președintele Cooperativei Fermele Ecologice Silvania (FES), gonește voios, însă deodată se oprește brusc. Dăm înapoi: un drum de pământ pe care șoferii aproape că nu îl sesizează se ițește și merge în volute către vârful dealului, în satul Mălădia. Puține mașini pot să îl străbată, chiar 4x4 - șanțurile care brăzdează pământul sunt adânci, de multe ori pline de apă. “Mergem sus, să vă arăt niște vaci pe care le avem aici!”. La un moment dat nu mai putem înainta: un salcâm s-a prăbușit după furtuna care a ridiculizat în numai 30 de minute și “marele Cluj”. Trecem la “munca de jos”: să eliberăm crengoiul care bara calea de acces. Nu-i ușor, salcâmul e elastic, nu se lasă cu una, cu două. Peste câteva sute de metri: stop joc, sârmă electrică! Dacian o îndepărtează, însă apoi rupe, cu bara de sus a mașinii, sfoara de demarcație a împrejmuirii. Nu-i bai, se repară și ne continuăm drumul. Peisajul care se întrevede spre vârf e de-a dreptul spectaculos. O pășune imensă, de 100 de hectare, aflată lângă o pădure feerică, unde stăpâne sunt vreo 60 de vaci cu ugere imense. Aici e teritoriul lor, în care puține alte animale se aventurează. Cu o excepție: cele sălbatice, care nu simt pericolul electrocutării și se nimeresc chiar să rupă sârma. Bălțatele s-au împărțit în două grupuri pentru a se feri de canicula ucigătoare: cele mai multe stau la marginea pădurii, iar altele, pe pășune, sub un copac generos. Au apă la discreție, iar din când în când mai savurează câte un bolovan de sare amplasat strategic în mijlocul unei anvelope. De acolo își iau mineralele. Nici țipenie de om, paznicul trece de două ori pe zi, în control, în rest vacile își fac de cap. Părăsim perimetrul îngrădit și ne îndreptăm spre ferma Tera Moiad, punctul terminus stabilit. O căprioară intră ca săgeata în pădure, din calea noastră, iar sute de fluturi zboară de peste tot. Cine a zis că sunt pe cale de dispariție? Mai jos, într-un țarc, zace ciurda satului. Diferența dintre văcuțele din vârful dealului și vitele costelive de aici e imensă. Sunt oameni care au câte o vacă, două, le cresc și ei cum pot. Intrăm din nou pe drumul județean și vedem plăcuța cu Măeriște. La început ferma era în comuna Moiad, după care a fost și denumită, însă prin noua împărțire administrativă, de după Revoluție, a trecut la Măeriște. Agitație mare. Furajele se încarcă, se stivuiesc, acoperite de o prelată înțesată de sute de anvelope de ancorare, ori sunt mutate în alte locații. Șeful de fermă ne arată principalele sectoare: vegetal, animal, procesare. “Ne-am făcut cu greu echipa, nu e ușor nici să găsești oameni în sat, nici să îi păstrezi. De când sunt aici nu s-a întârziat o zi cu salariul”, mărturisește Pavel Lucaciu. Cosmin Creț e proaspăt absolvent al Universității de Științe Agricole din Cluj, a venit de curând la Măeriște, unde practică medicina veterinară, și a realizat inclusiv operații prin cezariană la vaci. “Majoritatea colegilor de

generație au optat pentru animalele de companie, puțini lucrează în ferme. Aceasta este prima fermă din cariera mea cu profil bio, acum fac naveta de la Jibou. Nu e ușor pentru produsele ecologice în România, mentalitatea fiind că sunt scumpe și e greu să te atingi de ele”. În unitatea de procesare nu intri oricum, ci doar cu halat, capelină și botoșei sau papuci. Fiind o fermă bio, disciplina e de fier. De altfel, însuși președintele FES e luat la rost de un angajat care îi reproșează că nu a mers bine, la un moment dat, pe traseul de vizitare. Andreea Terheș se ocupă de partea de lactate. “Acum suntem în zi de igienizare, procedură care se face periodic. Producem patru sortimente: brânză proaspătă, telemea, smântână, unt. Utilajele au fost achiziționate de la noi din țară, de la ICPIAF Cluj”. Din brânza proaspătă ies niște papanași și cheesecake de excepție, iar untul seamănă izbitor cu cel “de mai demult”. “Unele firme pun în brânzeturi lapte praf, făină, uleiuri vegetale, tot ce le trece prin cap, alții bagă în unt ulei de palmier, grăsimi vegetale, pe care le găsim sub numele de E-uri. Am zis că, decât să fac așa ceva numai pentru a vinde produsele, mai bine închid!”, motivează managerul FES.

De la Universitatea din Southampton, pe dealurile din Măeriște Bazele afacerii au fost puse acum 12 ani, de către familiile Terheș și Badea, cu câte doi frați din Zalău și Cluj, cărora


84

AGRO TB

li s-au alăturat soțiile, copiii. Fiecare cu responsabilitatea lui. Dacian are un MBA în business administration la Universitatea din Southampton, a fost manager la Tubman, dar nu a dat înapoi când i s-a propus să se implice în proiectul european de 1,5 milioane de euro la care s-a înhămat Sorin Terheș. A intrat în afacerea pornită de către “tinerii familiei” în satul Ortelec, de lângă Zalău. Una care s-a tot extins. Au cumpărat inițial grajdurile fostei cooperative agricole de producție și au început cu 10-15 vaci. Proiectului de 1,5 milioane de euro i-a urmat unul de 2,7 milioane, iar acum începe altul, de 5,8 milioane. Au crescut suprafața de teren și efectivul de vite, dar s-au ținut cu mâinile de cap când au trebuit să comaseze pământurile. Era mult teren plin de bălării care a trebuit curățat de spini, vreo 50 ha. Acum au ajuns la 2.300 ha și la 1.500 de vaci, înființând toate culturile necesare furajării animalelor: grâu, porumb siloz. Proporția era de 1 ha la o vită, de aceea terenul era tot mai mare. Acum produc 14 tone de lapte ecologic pe zi, în două ferme, la Măeriște și la Ortelec. Se procesează numai la Măeriște, unde sunt vaci Bălțata Românească, iar la Ortelec - Holstein, câte 5-600 în fiecare fermă, iar restul, la o altă fermă, în comuna Crasna. Acum încep să dea în folosință și investiția nouă, din Crișeni. Farm Ecolact a fost prima societate înființată, la Ortelec, apoi Tera Moiad a depășit afacerile celei dintâi. „În 2017 am realizat o cooperativă cu foștii colaboratori pe care îi ajutam cu furaj, informații, consultanță. Prin aceasta eficientizam achizițiile, ca să avem putere de negociere, să nu își cumpere fiecare individual inputurile, medicamentele pentru animale. Un alt avantaj a fost comercializarea la comun, deoarece vindem lapte ecologic la Covalact și înainte nu aveam aceeași putere de negociere. Am parcurs pe rând verigile vegetal, zootehnie și procesare pentru a închide tot lanțul. Avem acum și procesarea oleaginoaselor - ulei presat la rece, dar și cea a laptelui. De la sămânță am ajuns la prelucrare, ambalare, transport până la magazine, adică trasabilitate. În curând pe produse vom avea explicată filiera, de la sămânța din brazdă până la produsul de pe raft. Suntem 100 de oameni în total, colegi, angajați, membri în șase entități”, spune Badea. Fermierii grupați în FES vor să fabrice și lapte proaspăt, pasteurizat și îmbuteliat. Până la finele anului vor produce carne ecologică de vită, atât piese maturate, cât și proaspete, pentru grătar, gătit, hamburgeri. Nu vor fi atât de scumpe ca vita din Argentina, dar vor avea un preț mai mic, la o calitate comparabilă, spun fermierii sălăjeni. “Mizăm și pe educație; până la urmă în alimente pot fi introduși și acei potențiatori de arome care să dea impresia de gust foarte bun, însă preferăm să îi lăsăm pe alții să facă acest lucru. Cei care merg pe acest drum

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

fac un compromis la calitate: mănânci mai prost, la un preț mai mic. Noi ne vom adresa celor care, pentru o diferență nu foarte mare, aleg să mănânce sănătos și să aibă respect pentru mediu. Pe pășunile noastre fauna e mult mai bogată, flora - mai variată, nu poluăm aerul, apa. Până la urmă apa din fântânile din Mălădia este influențată de solul din jur. Dacă se pun ierbicide, pesticide, ele se vor regăsi în apa pe care o beau sătenii. Apoi mai e și frumusețea naturii, pentru că trebuie să lași albinele alea în viață. De altfel, mulți apicultori ne întreabă unde avem rapiță și floarea-soarelui, ca să își aducă la noi albinele. Și mierea e mai altfel, poate fi chiar bio”, relatează președintele FES.

Fabricile de lapte ale Sălajului au dispărut După comasarea terenurilor, fermierii din FES vor să ducă efectivul la un număr mare de capete, cu asistență medicală de specialitate, furajare și reproducție corespunzătoare, care să dea eficiență pentru scăderea costurilor și prețuri competitive. Vacile de la Tera Moiad produc în medie 26 l/zi, însă campioana, o Bălțată Cehă cu “domiciliul” în Măeriște, de șase ani, a dat, la vârf de producție 54 l/zi. “O provocare a fost formarea echipelor, pentru că nu mai găsești oameni buni specializați - fabricile de lapte din Sălaj au dispărut una după alta. Mai ales la țară, deși Măeriște este o comună mare, situată nu departe de Zalău. Următoarea provocare pe care o avem este vânzarea, o nucă tare pentru că noi concurăm cu companii mari, multinaționale, care fac doar procesare, vânzare, au bugete mari, vorbim de coloși ca Lactalis, FrieslandCampina, cu bugete de promovare de milioane de euro. E greu să îți creezi repede notorietate, chiar dacă ai produse foarte bune, însă până atunci salariile echipei de la procesare trebuie plătite la zi”, afirmă Badea. Primul pas, de 1,5 milioane de euro, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, a fost modernizarea fermei din Ortelec, unde s-au cumpărat utilaje: tractoare, combină, plug. Al doilea proiect, prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), a constat în modernizarea grajdurilor de la Măeriște. O fermă de 40 de ani, dintre care 15 ani în părăsire. Cum ar veni, s-a preluat o ruină căreia nu i se dădeau mari speranțe și care totuși a fost revitalizată. Acum sunt 600 de vaci, unitate de procesare, linie de procesare de oleaginoase, depozite de ulei și de șrot, linie de procesare a lactatelor. Prin cooperativă, tot prin AFIR, se derulează acum două proiecte îngemănate, investiții greenfield, pe 7 ha, în Crișeni. Prima va fi o fermă de reproducție: tot ce se naște în fermele din Ortelec și Măeriște se va duce


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

acolo, după câteva săptămâni. Acolo stau vițeii până la doi ani, devin vaci și intră ca mijloace fixe în fermă. Ulterior, vacile se întorc la ferme ca vite de lapte, iar vițeii se duc întro linie de procesare, cu produse din carne de vită ecologică, ambalată. La Crișeni va apărea o linie de procesare a laptelui (iaurt, chefir, sana, lapte bătut). Tot acolo va fi construit un depozit de 5.000 tone, cereale din care se va face furaj. Modelul de business este unul ardelenesc, dar pe stil german. “Aici nu suntem într-o zonă de câmpie, chiar dacă ne aflăm aproape de Crișana, unde văd că ne tot bagă unii, terenul agricol nu este unul foarte bun, ci predomină mai degrabă modelul de business austriac, elvețian, adică o integrare a vegetalului cu zootehnia”. Din nevoia de a valorifica cele două componente și de a avea și produse prelucrate, a apărut brandul Bioforia, unul integrator pentru produsele ecologice ale FES. Acesta a fost creat în colaborare cu specialistul în branding Beniamin Pop, cel care a dus pe alte culmi afaceri de familie ca Panemar, Salad Box, Moldovan sau Narcoffee.

La orizont: magazine cu produse bio românești în marile orașe “Se tot vorbește despre deficitul comercial al României: că importăm mult și exportăm puțin. Vedem că aducem de afară alimente într-o fericire, mai ales porc, lactate, patiserie congelată. Ceea ce facem noi este o soluție pentru normalizarea acestui deficit, pentru că fabricăm tocmai acele produse care în prezent se importă. Marile rețele de retail sunt de fapt niște importatori care formează ele oferta la raft. Nu clienții decid ce marfă vine în magazin, însă tendința este de a se cumpăra produse românești. Atunci, dacă vrei să faci business în România ca retailer, adu marfă românească! Asta înseamnă salarii în țară, impozit pe salarii și la primăria din localitatea ta, taxe și impozite pentru statul român. Așa putem face școli și investiții, iar atunci nu mai pleacă lumea în străinătate, ci muncește aici, nu pe coclauri!”.

Viața la sat nu e deloc ușoară în România, constată managerul FES. “Agricultura trebuie să fie eficientă, nu te poți limita în a crește 20 de vaci pe 1 ha, ci să ai un minimum de 50 ha, cel puțin 150-200 de vaci. În acest caz cooperativa face și un fel de specializare, un business eficient, prin acele capacități de creștere, procesare. Pe de altă parte, la țară ar trebui să existe o diversificare a activităților economice, pentru că nu toată lumea poate face agricultură, este nevoie de mici manufacturi, de meșteșugari”. Pandemia a lovit puternic businessul FES: a modificat comportamentul cumpărătorilor: înainte tendința bio era ascendentă, însă ea s-a mai estompat, crescând mult achizițiile online și “direct la ușă”. În consecință, FES și-a propus să dezvolte livrările la domiciliu, cu flota proprie. După primul pas făcut în astă vară, pătrunderea în rețeaua Kaufland, sălăjenii se gândesc deja cum să pătrundă pe piața internațională. Fiind un fabricant de produse premium, care se adresează unui public educat, cu cunoștințe de nutriție, care nu caută neapărat cel mai ieftin produs, eventual să mănânce mai puțin, dar mai sănătos, FES se va orienta către marile orașe: mai întâi Cluj-Napoca, apoi Sibiu, Brașov, țintind spre București. Un obiectiv și mai ambițios este de a asocia, sub “umbrela” FES, producătorii români în sistem ecologic care să constituie un lanț propriu de magazine în marile orașe ale țării.

Cooperativa FES 4 Fermele Ecologice Silvania, Zalău 4 Ferma Tera Moiad, Măeriște 4 Ferma Farm Ecolact, Zalău 4 Ferma Fesca, Crasna 4 Ferma II Sâmpetrean, Surduc

85


86

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Roșiile de pe Valea Fânațelor din Cluj, un deliciu pentru consumator de Călin POENARU&Dorel VIDICAN

Un legumicultor din zona Clujului alimentează piețele orașului cu roșii din soiuri tradiționale curat românești, inimă de bou, crestate, uriașe de Cluj, roze, obținute natural, fără îngrășăminte chimice și tratamente aplicate în exces. Visul său, o piață destinată doar producătorilor autentici, triați la sânge.

O familie dedicată horticulturii Familia Rad este una de horticultori “cu patalama” din generație în generație: Gabriel și Floarea, soț și soție, au studii superioare în domeniu, iar fiul lor, Florin, e specializat și în sectorul auto. O mână de oameni care gestionează o grămadă de teren, cu patru solarii, livadă, cultură vegetală, animale și păsări în una dintre puținele zone agricole din “capitala IT-ului și a imobiliarelor din România”, Valea Fânațelor, din Cluj-Napoca. Sunt toți trei „de la administratori la pălmași”. Au luat inițial un credit de 11.000 de euro de la Raiffeisen Bank, pe trei ani, pentru a putea susține dezvoltarea solariilor întinse pe 2.500 mp. Se axează în principal pe roșii, însă au pus și castraveți, vinete, ardei, ceapă verde, spanac, ridichi, dar au și porumb, pepeni, fasole, varză la exterior, ajungând acum să-și producă propriile răsaduri. Ba chiar să vândă și la alții. Aceasta deoarece materialul săditor pe care l-au luat de la alții nu li s-a părut deloc mulțumitor. Și ar trebui să dea 3.000 – 4.000 de euro pe an pentru asta. Se bazează pe tomate curat românești, tradiționale: inimă de bou, crestate, uriaș de Cluj, roze, în proporție de 95%, restul fiind hibrizi, mai ales de cherry, roșii și galbene. Cea mai mare roșie cultivată a avut 1,65 kg, dar cu toate astea avea gust. Printre surprizele pe care le

întâlnești mergând prin solar sunt niște cherry unicat sau ardei mov. Nu folosesc îngrășăminte chimice, fertilizând solul cu gunoi de grajd de vacă, iar apa o iau dintr-un puț, de la 24 m, sistemul de udare fiind unul prin picurare. Absența chimicalelor face ca legumele să aibă gusturi diferite și inedite, iar castraveții proaspeți sunt un deliciu. Pentru a proteja plantele de dăunători folia de pe solar este una specială, adusă din Spania, astfel că insectele care pătrund în interior își pierd simțul de orientare. Pentru culturile timpurii folosesc un sistem special de tuneluri cu folie termică, astfel că nu mai este necesară o altă sursă de căldură. Au scăpat de îngheț pe când afară erau -11 grade. Și este o zonă unde vânturile nu prea iartă!

Producători care nu știu cum se ține sapa “Ne-am descurca foarte bine dacă am merge zilnic să vindem la piață, lucru care este foarte greu. Dacă ar funcționa mai multe piețe volante în Cluj, ar fi și mai


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

bine, dar mai ales dacă s-ar face o piață permanentă doar pentru producători triați, asta i-ar lovi pe bișnițari în moalele capului. În piața din Gheorgheni, unde vindem noi, de multe ori sunt singurul producător local, spaima bișnițarilor, restul fiind mai ales din sudul țării. Să se facă piețe precum cea volantă, de la Sala Sporturilor, care este una extraordinară pentru noi, micii producători. Din păcate, majoritatea producătorilor sunt doar cu numele, atestatele se dau mult prea ușor, cu declarație pe proprie răspundere, nu îi verifică nimeni apoi șapte ani, că pe această perioadă se dau actele. Unii nici nu știu să pună mâna pe sapă! Producătorii autentici sunt destui la Cluj, dar sunt marginalizați, nu au unde să vândă cei din Chinteni, Panticeu, astfel orășenii sunt privați de legume și de fructe de calitate. Oare cine mai pune anul viitor morcovi dacă acum nu poate să îi vândă? Nu pot să înțeleg nici cum nu sunt lăsat să plătesc un om care să îmi vândă marfa la piață sau să dețin POS dacă am atestat de producător. Nu mă lasă nicio bancă, numai pe persoană fizică autorizată”, spune Gabriel. “Producătorii nu sunt deloc protejați, ca și cum n-ar fi, iar atunci intermediarii fac legea. Cum ar veni, unii știu să producă, alții știu să trăiască! La controalele din piețe ar trebui să le verifice palmele, să vadă dacă sunt bătătorite. Ca să mergem să vindem la piață, trebuie să ne rupem din timpul de lucru, și nu poți așa! Conform legii, la piață producătorii nu pot să își vândă producția decât prin rude de gradul I, adică doar noi trei, iar băiatul a spus că el nu mai merge în piață să se certe cu intermediarii că a pus un preț prea mic și că le strică afacerile. Noi îi lăsăm pe consumatori să își aleagă produsul la piață, dacă pot să vină și la fermă, le spunem că suntem în zilele respective, să vină să își ia direct de la sursă tot ce vor”, declară la rândul ei Floarea Rad.

Juniorul Florin Rad, dat exemplu de către USAMV Șeful de exploatație al firmei SC Agrofiri SRL, cu sediul în Valea Fânațelor, este tânărul Florin Rad, inginer horticultor, care a obținut punctaj maxim și 50.000 de euro prin programul de instalare a tânărului fermier, bani investiți în utilaje: tractor, freză, semănătoare, pompă de

tramente, plug. De altfel, absolventul este dat, în acest an, ca exemplu de succes de către Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV). “Florin Rad face parte din generația fermierilor urbani. În Valea Fânațelor cultivă pe o suprafață de 7,5 ha în câmp și 25 ari solarii, diferite specii legumicole. Dragostea pentru horticultură i-a fost transmisă de părinții lui, absolvenți ai facultății noastre. Toată munca, atât în câmp, cât și în solarii, este împărțită doar de membrii familiei Rad”, specifică USAMV. “Pământul e aur aici, foarte productiv, dar oamenii l-au cam lăsat de izbeliște, câțiva mai pun floarea-soarelui, porumb, acum e plin de pârloagă. Nu e o zonă în care la fiecare poartă găsești câte un tractor, de aceea ne-am luat noi unul. Ești cu banii în buzunar, dar n-are cine să-ți lucreze! Trebuie să te autogospodărești”, spune Florin Rad.

Bulion din roșii de Fânațe Următorul pas pentru familia clujeană este aplicarea pe Măsura 6.2. din PNDR, destinată activităților nonagricole din mediul rural, pentru producția de dale de beton, folosite ca pavaj, un proiect de până la 70.000 de euro, bani nerambursabili. Pe termen lung, cei trei Rad au de gând să facă însă și un pas foarte ambițios, procesare, urmând să aplice pentru o măsură destinată acestui sector unde este însă nevoie de cofinanțare. ”Vrem să procesăm producția proprie, să producem în prima fază bulion, pastă de roșii, de ce nu murături, zacuscă și dulceață din livezile noastre. Putem face chiar miere, că avem niște stupi. Vom avea un atelier de producție, clădirea va fi amenajată în fostul depozit de flori al familiei, avem cameră de frig, trebuie doar să o echipăm cu utilaje, benzi de transport. Poate facem brandul Tomate de Fânațe”, menționează capul familiei. Dar până atunci în “sediul administrativ”, de partea cealaltă a drumului de la solarii, zeci de găini, cocoși, rațe, gâște de toate felurile, neaoșe sau din tot felul de rase, dar și câini se plimbă unde vor și își văd de micile dispute pentru supremația asupra ogrăzii. O comunitate om-natură pe care greu o mai întâlnești într-o gospodărie. “Deseară mai aducem 100 de puicuțe ouătoare, să crească între celelalte. Nu avem ouă câte putem vinde!”, declară cu satisfacția lucrului bine făcut, sfătosul inginer Rad.

87


88

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO




Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.