TB 103

Page 1

TB

Transilvania Business VENIM ȘI SCRIEM ÎMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

AN XI • NR 103 • 25 IUNIE - 30 IULIE 2021 • PREŢ 20 LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Rodica Vasin & Santini Alvaro, actionarii majoritari ai APULUM

PAG. 5-7 APULUM ÎNSEAMNĂ TRADIȚIE, PASIUNE, REDESCOPERIRE ȘI ÎNCREDERE. PAG. 14-15 ATP TRUCKS AUTOMOBILE A UPGRADAT CAMIONUL TRUSTON 8X4 PAG. 39-42 INDUSTRIA ARDEALULUI, PREGĂTITĂ PENTRU JOBURILE VIITORULUI PAG. 61 CONSULTANȚA - CHEIA SPRE SĂNĂTATEA UNEI COMPANII



1

cuprins

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

5-7

14-15

39-42

COVER STORY

AUTOMOTIVE

EVENIMENT

APULUM ÎNSEAMNĂ TRADIȚIE, PASIUNE, REDESCOPERIRE ȘI ÎNCREDERE.

ATP TRUCKS AUTOMOBILE A UPGRADAT CAMIONUL TRUSTON 8X4

INDUSTRIA ARDEALULUI, PREGĂTITĂ PENTRU JOBURILE VIITORULUI

49-51

61

66-67

INTERVIU

AFACERE

TRAVEL

DIALOG DESPRE VIITOR CU NOUL PREȘEDINTE AL CCIA SIBIU

CONSULTANȚA CHEIA SPRE SĂNĂTATEA UNEI COMPANII

BĂILE FIGA INTRĂ ÎN LUPTĂ CU THERME ȘI NYMPHAEA

PAG.69-89 AGRO TB POFTIȚI LA MÂNCARE SĂNĂTOASĂ! PAG. 90-91 PROIECT CASTRUL DE LA POROLISSUM FORȚEAZĂ LISTA UNESCO


2

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Generații de energie: CIS GAZ împlinește 30 de ani de activitate CIS GAZ, un important jucător care activează în industria gazelor naturale din România, împlinește 30 de ani de activitate, lansând campania “Generații de energie”. Totodată, în acest context aniversar, Sebastian Călugăr, CEO CIS GAZ, anunță trecerea la un sistem de management de tip holding: CIS GROUP. Campania “Generații de energie” este construită în jurul celor trei valori ale companiei – familie, evoluție și integritate, fiind susținută de logo-ul aniversar, care vorbește și el în numele misiunii CIS GAZ. Pe de-o parte, flacăra dublă accentuează tranziția valorilor și experienței de la o generație la alta, iar pe de altă parte reprezintă simbolul infinitului, care insistă asupra capacității de evoluție și continuă adaptarea business-ului la dinamica industriei. „Dacă acum câțiva ani vorbeam de o tranziție între generații, acum putem vorbi despre o tranziție de la un jucător local la un grup de firme regional, cu deschidere către piața internațională. Am fost întotdeauna o companie orientată către inovație și performanță, reușind asfel să ne consolidăm poziția pe piața energetică. Succesul dezvoltării noastre în acești 30 de ani de activitate se datorează întru totul oamenilor de lângă noi, echipei noastre, partenerilor, clienților, furnizorilor și beneficiarilor noștri, precum și relațiilor de lungă durată cu aceștia”, a declarat Sebastian Călugăr, CEO al CIS GAZ și CIS GROUP. Din 1991 și până în prezent, divizia de construcții- montaj a companiei a realizat peste 1200 km de conducte de transport și distribuție gaze naturale, mai mult de 100 de stații de reglare – măsurare gaze, a reabilitat aproape 150 km de conducte prin metode de tip re-lining, precum și numeroase instalații de suprafață de comprimare și uscare gaze naturale. Performanța înregistrată de către compania românească cu capital 100% privat este generată și de dezvoltarea accelerată a diviziei de furnizare gaze naturale, înființată în anul 2005 pe fondul liberalizării pieței. Aceasta este reflectată prin rezultatele obținute, în prezent compania având peste 3000 clienți business și clienți finali, cu un volum anual de aproximativ 180 milioane de metri cubi de gaze naturale comercializați. În prezent compania parcurge introducerea unui nou sistem de organizare, de tip holding: CIS GROUP. Planurile grupului includ dezvoltarea portofoliului de proiecte în regiunea CEE, în special în activități de trading gaze naturale și construcții - montaj conducte și instalații gaze naturale, dar și continuarea dezvoltării portofoliului de clienți business și retail pentru furnizare de gaze naturale și energie electrică în regiune. „Totodată, am demarat un proces de restructurare a companiei și vom trece la un nou sistem de organizare, unul de tip holding:

CIS GROUP. Vom adăuga si noi ramuri de activitate, însă, cu siguranță vom rămâne în zona industriei energetice”, a adăugat Sebastian Călugăr, CEO al CIS GAZ și CIS GROUP. De altfel, primii pași au fost făcuți deja, holding-ul extinzânduși activitatea și în Republica Moldova prin subsidiara CIS GAZ TRADING, în baza obținerii licenței de furnizare a gazelor naturale și energiei electrice de la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Grupul de firme CIS plănuiește pentru 2022-2024, printre altele, dezvoltarea unor capacități noi de producție energie solară, digitalizarea completă a activității de furnizare, dar și dezvoltarea unor de sisteme noi de distribuție gaze naturale, furnizarea de gaze naturale comprimate (CNG) către consumatorii industriali.

Despre CIS GAZ CIS GAZ este o companie românească cu capital 100% privat cu 30 de ani de experiență în industria energetică națională. Activitatea companiei se derulează prin cele patru mari divizii de business – furnizare gaze naturale și energie electrică, construcții – montaj conducte și instalații, mentenanță și integritate conducte și instalații, și distribuția de soluții și echipamente pentru industria Oil & Gas. În prezent, compania parcurge trecerea la un nou sistem de organizare, de tip holding: CIS GROUP. Dezvoltarea grupului se bazează pe liniile de business deja deschise, iar acestea vor fi operate de către Sebastian Călugăr, care va fi CEO-ul acestui holding. Recent, compania a finalizat gazoductul pentru interconectarea sistemelor naționale de transport gaze naturale dintre România și Republica Moldova, Ungheni – Chișinău (loturile 1 și 2) cu o lungime de 62 km integral pe teritoriul Republicii Moldova. În prezent, compania se află în plină desfășurare de șantier a lucrărilor de contrucție a conductei de transport gaze naturale DN700 Onești – Gherăești – Lețcani (Lot 1 și 2). Beneficiarii proiectelor sunt Vestmoldtransgaz Republica Moldova (societate deținută de Transgaz SA România prin compania Eurotrans Gaz), respectiv Transgaz SA România.

3


4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Secretar de redacție Ion Surdu ion.surdu@transilvaniabusiness.ro

NOUA NORMALITATE. THE VOICES OF BUSINESS

Din creuzetul ideilor colegilor de la Transilvania Business, prind contur două proiecte frumoase pe 2021. Unul, efect imediat al reușitei de acum doi ani a primei ediții Enjoy Transylvania! și al doilea are un lung timp de așteptare și survine datorită cerințelor pieței transilvane și bănățene de evenimente de business. Anunțăm și vă invităm să participați la cele două noi abordări marca TB: The Voices of Business și 2021. În căutarea noului normal. Branduri reper din Transilvania și Banat. Din toamnă, prin conferințele TB - The Voices of Business, vom trece la a doua etapă, integratoare, a proiectului din iarna lui 2020, Elite în Business. Banat și Transilvania. Ediția 99 a TB a ajuns la 6.000 de destinatari din lumea afacerilor, informații în fomat print, dar și online, despre 300 de firme cu capital românesc, câte 20 de firme din cele 15 județe din Banat și Transilvania, dar și 220 de firme cu capital străin din regiune. Din septembrie 2021 vom porni întrun traseu ardelean și bănățean, în ideea unui think-tank intinerant, în spiritul sloganului nostru: „Venim și scriem împreună despre afacerea ta”. Va fi o invitație-oportunitate de a fi ce sunteți, de fapt, în fiecare zi, antreprenori, acționari, manageri, vocea puternică, dar prea puțiun auzită și luată în seamă în deciziile majore ale țării, vocea economiei reale din județele din arcul carpatic, voce potențată să devină mai influentă înspre decidenții de la București și Bruxelles. Astfel, revista noastră, atât print cât și online, mai nou și cu zonă video, îndrăznește în al unsprezecelea an de viață să se desprindă de evoluția clasică și să inițiem și să conturăm divizia de Evenimente. The Voices of Business

pot deveni în timp fărâme smart din chintesența gândirii strategice și de analiză economică din această parte de lume, necesare, atât profesioniștilor din capitala României, cât și celor de la Bruxelles. Și, astfel, ducem mesaje de la profesioniștii bussines-ului înspre decidenții naționali și europeni, dinspre elitele economice românești, spre cele cu impact determinant asupra viitorului comunității și cetății fiecăruia dintre noi. Succesul ediției de colecție Enjoy Transylvania, apreciat la Summit-ul UE de la Sibiu, în mai 2019, a generat acum după criza sanitară o firească idee a unei ediții a doua. În octombrie 2021, vom realiza o analiză economică și vom prezenta reperele post criză și noua normalitate în viața Transilvaniei. 2021. În căutarea noului normal. Branduri reper din Transilvania și Banat va fi un nou exemplu al tendințelor de renaștere, de redescoperire, de relansare a celor cinci capitale economice: Brașov, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu și Timișoara. Vom străbate împreună în paginile TB Via Transilvanica și alte trasee turistice de impact major pentru timpul liber și revigorarea economiei. Motoarele dezvoltării și dinamica cercetării în vremea noilor provocări din marile universități vor constitui un alt capitol. Spații generoase vom acorda: drumurilor apelor minerale, vinurilor Transilvaniei, afacerilor gastronomice, recuceririi spiritului antreprenorial și medical din stațiunile balneare, dar și momente de răgaz și cugetare în minunatele saline. Vom prezenta și soluții pentru revenirea la incubatoarele de afaceri și, mai ales, despre restartul aeroporturilor și tendințe în viitorul conectivității… Aurelian GRAMA

Redacția Redactori: Irina Papuc, Arina Toth, Dan Birta, Călin Poenaru, Alice Valeria Micu, Alin Zaharie, Robert Bloancă, redactia@transilvaniabusiness.ro DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro Manageri publicitate Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0756-265.547) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Miruna Vitcu (0756-034.333) office@huntersolutions.ro Timiș Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ioan Sandor (0745-252.788) ioan.sandor@transilvaniabusiness.ro Mureș, Arad, Hunedoara, Covasna Gruiță Ienășoiu (0744-552.345) ienasoiu@yahoo.com Satu Mare Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Administrația Responsabili abonamente: Violeta Sandor (0740-894.806), violeta.sandor@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759.022.324) abonamente@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: SC Contfin SRL Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Revistă editată de SC Grama Proiect SRL și SC Zi de Zi Events SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Vă puteți abona la orice oficiul poștal din țară. Codul publicației în catalogul Poștei Române - 19.085 Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în rețeaua Poșta Română. Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaționale, naționale și regionale de top Agenții partenere Hunter Solutions Timișoara www.huntersolutions.ro TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Privind înapoi cu mândrie.

Apulum înseamnă tradiție, pasiune, redescoperire și încredere.

De-a lungul istoriei sale de peste 50 de ani, compania și-a demonstrat rezistența, trecând cu bine peste toate dificultățile apărute în cale. Înființată în 1970, compania a realizat primele exporturi în 1976, iar în anul 1991 a făcut tranziția către capitalul privat. Cu toate acestea, anul 2007 a adus cea mai importantă etapă din viața companiei, odată cu preluarea pachetului majoritar de acțiuni de către compania Rody Time.

5


6

COVER STORY În anii 1975-1985, fabrica era cunoscută în producerea articolelor decorative, măiestria personalului din sectorul creație a fost apreciată în țară și peste hotare, realizându-se exporturi în țări cu tradiție în producerea porțelanului decorativ cum este de exemplu Japonia. Anul 2007 a marcat, odată cu preluarea pachetului majoritar de acțiuni de către un investitor unic, trecerea la o nouă viziune managerială, concretizată în politici ambițioase, retehnologizare și programe de investiții desfășurate an de an, ceea ce a condus la creșterea considerabilă a capacităților, fapt ce a înlesnit acoperirea semnificativă a pieței românești, dar și pătrunderea și dezvoltarea prezenței pe piețele externe.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Acest lucru a permis atingerea unui nivel calitativ foarte înalt al produselor Apulum, astfel încât, acesta este comparabil cu cel al marilor producători de renume, branduri binecunoscute în întreaga lume. Rodica Vasin a declarat cu mândrie: ”Împreună cu partenerul de afaceri am investit în acești ani foarte mult timp și resurse financiare, astfel încât compania să ajungă la nivelul atins în prezent. Au fost 10 ani în care imaginea societății s-a schimbat radical, dintr-o societate aflată în stare de dificultate, cu datorii multe și calitate slabă a producției la o companie puternică, cu un portofoliu de clienți de renume, care s-a impus pe piață atât prin produsele și serviciile oferite, dar și prin responsabilitatea față de parteneri și de proprii angajați”.

Investind în oameni Ne mândrim cu faptul că peste 1.200 de familii din zonă fac parte din comunitatea Apulum, acești oameni contribuind în tot acest timp la construirea noului look al companiei, unul mai modern, mai actual și care denotă orientarea spre profesionalism și eficiență. Conducerea companiei știe că rezultate bune pot fi obținute doar cu angajați bine pregătiți și implicați. Ca urmare, în acești ani o atenție deosebită a fost acordată specializării personalului, mai ales în condițiile în care nevoia de specializare a fost și este mereu în continuă schimbare, ținând cont de dezvoltarea accelerată a noilor tehnologii. “Potențialul angajaților noștri, experiența acestora, pasiunea cu care își desfășoară activitatea zi de zi sunt atuuri ce contribuie activ la creșterea eficienței și potențialului organizației, având capacitatea de a amplifica efectele utilizării altor resurse”, a spus Rodica Vasin. Acești oameni au fost alături de companie de la început, am învățat împreună să gestionăm situații de criză, așa cum a fost la preluare în anul 2007, iar mai apoi după ani și ani o altă criză, COVID 19, care ne-a marcat pe toți din companie, acționari, angajati, familii…, OAMENI într-un cuvânt. Chiar dacă această criză încă nu a trecut, putem spune că împreună am reușit să organizăm activitatea productivă și, foarte important, de protejare a angajaților, astfel încât continuitatea afacerii nu a fost pusă în pericol, asigurând totodată sănătatea angajaților, dar și locurile lor de muncă, principala sursă de venit pentru peste 1.200 de familii.

Apulum investește în succes pentru viitor Compania Apulum a cunoscut o dezvoltare considerabilă în ultimii ani, cu peste 15 milioane de euro investiți în noi tehnologii și proiecte de automatizare, care au dus la creșterea calității produselor și a potențialului productiv. Capacitatea de producție depășește în acest moment 25.000 to/an, reprezentând peste 60 milioane de articole pe an, Apulum fiind în prezent cel mai mare producător de articole de porțelan din Europa. Aceste cifre înseamnă mult, mai ales dacă ne raportăm la capacitatea de producție din anul 2008, de 7.000 tone. Unul dintre obiectivele pe termen mediu si lung ale acționarilor majoritari, Rodica Vasin și Santini Alvaro, este ca Apulum să devină o companie sustenabilă prin reducerea consumului de resurse energetice și utilizarea acestora în mod responsabil. Producerea pentru consumul propriu de energie verde, utilizarea unor materii prime care sunt mai prietenoase cu mediul, precum și elaborararea și implementarea unei strategii de co-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lectare, reutilizare și eliminare a deșeurilor poluante sunt doar câteva dintre proiectele pentru viitor ale companiei.

Probleme și soluții sau poate… provocări De-a lungul celor peste 14 ani de la preluare, compania Apulum s-a confruntat cu foarte multe provocări, de la situația economică gravă în care se afla societatea în anul 2007, fiind în pericol de insolvență, la criza economică din anul 2008, care a marcat economia globală, urmând apoi criza forței de muncă din anii 2016-2018 când era extrem de dificil să găsești forță de muncă, ajungând, iată, în anul 2020 cu noua provocare, criza COVID 19, care a determinat

COVER STORY

managementul societății să schimbe din nou regulile jocului, pentru a ramâne în picioare. Am reușit să ne reinventăm de fiecare dată și am găsit soluții la toate problemele apărute, datorită echipei de profesioniști care activează aici, oameni care ne-au stat alături în toți acești ani și au contribuit la ceea ce este astăzi Apulum. Acum, produsele Apulum sunt renumite în întreaga lume datorită designului și calității lor. Pentru a-si atinge obiectivele de creștere, compania intenționează să lanseze articole de colecție în ediții limitate, create intern de designerii proprii. “Vrem să promovăm măiestria și devotamentul angajaților noștri ca semn de recunoștință”, a adăugat Rodica Vasin. ”Avem planuri mari, așa cum se poate vedea și, ceea ce este mai important, avem încredere că, împreună, noi, FAMILIA APULUM, vom reuși, ca de fiecare dată, să le ducem la bun sfârșit”, mai afirmă Rodica Vasin.

7


8

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Târgul IAA, de la automotive clasic la toată industria mobilității Târgul IAA, un reper în industria târgurilor automotive din lume, vine în 2021 cu un concept și o locație nouă – IAA Mobility, făcând trecerea de la un târg clasic de automotive la un târg care acoperă toată industria mobilității. Organizatorii își doresc ca de data aceasta să reunească la München tot lanțul valoric al acestei industrii la nivel global.

Viziunea nouă IAA Mobility: • Noi grupuri țintă: Noul târg IAA vrea să atingă noi grupuri țintă, schimbându-și statutul de salon auto clasic cu circuit închis, fiind deschis către întreg orașul și cetățenii. • Experiență: Târgul își propune să ofere expozanților și participanților o experiență unică prin multitudinea de programe și oportunități disponibile la târg. • Lărgirea orizontului: O platformă dedicată inspirației, obținută atât din interacțiunea cu inovațiile de ultimă oră, cât și din conversațiile cu stakeholderii importanți. • Influență: Audiența diversă de la târg, presă, cât și influencerii din domeniu vor face posibilă răspândirea cât mai rapidă a tuturor noutăților din domeniu. • Conexiuni valoroase: Valoarea adăugată este dată de interacțiunea fizică de la târg, de creare de noi contacte internaționale.

De data aceasta vor exista trei zone / formate noi, atât în expoziție, cât și în oraș: Summit în centrul expozițional pentru B2B si presa, centrul orașului München va fi Open Space pentru B2C, iar publicul va putea interacționa cu ultimele inovații în domeniu și Blue Lane – traseul dintre Summit și Open Space de-a lungul căruia vizitatorii vor putea testa autovehiculele expuse. RAAL SA – producătoare de schimbătoare de căldura și sisteme complete de răcire este primul participant confirmat din partea României. RAAL SA este deja un expozant tradițional, participând de mai multe ori în ultimii ani. În cele patru clustere ale IAA mai expun: Dacia/ Renault, Audi, BMW, Daimler, Ford, Volkswagen, SAIC, Continental, Denso, Magna, ZF, Hyundai Motor Company, Bosch etc. din clusterul de automobile, IBM, Siemens, Mobileye etc. din clusterul DIGITAL, Share Now, Intech, EDAG etc. din sectorul URBAN și Pierer Mobility AG, Speczialized, Scott & Bergamont, Riese & Müller etc. din sectorul de biciclete. Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK Romania) deține începând cu anul 2020 reprezentanța oficială a Societății de Târguri Messe München pentru România și Republica Moldova. Având în vedere că IAA 2021 va fi organizat în parteneriat cu Messe München, toți expozanții și vizitatorii care au nevoie de suport pentru participarea la IAA pot beneficia de consultanță din partea AHK Romania.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

9

Eberspächer devine Purem by Eberspächer O nouă siglă, o nouă conducere, o modificare de nume pentru Eberspächer. Ce semnifică acest lucru? Ce ar trebui să înțeleagă partenerii companiei din aceste modificări? Purem by Eberspächer: Grupul Eberspächer răspunde activ la transformarea industriei auto și consolidează astfel independența operațională a diviziei sale de tehnologie a evacuării. Expertiza noastră în tratarea ulterioară a gazelor de eșapament va fi reprezentată pe piață sub marca Purem by Eberspächer. Ca specialist în tehnologia de evacuare și soluții acustice, obiectivul nostru este mobilitatea curată și silențioasă. Ne urmărim pilonii strategici: Mobilitate curată, Soluții inteligente și Oameni dedicați. Suntem un partener de încredere pentru toți producătorii auto cunoscuți din întreaga lume și inspirăm prin inovații și calitate la standardele cele mai înalte. În această călătorie de transformare ne bazăm în continuare pe Dr. Thomas Waldhier în calitate de CEO și echipa sa de management. Grupul Eberspächer va rămâne proprietarul Purem by Eberspächer. Pentru fabrica noastră din Oradea suntem bucuroși că am găsit un nou manager de fabrică. Sorin Ghiță aduce o experiență vastă și suntem încrezători că împreună vom continua operațiunile noastre de succes la fața locului. Cu ce gânduri ați venit la conducerea companiei? Sorin Ghiță: Competitivitatea într-un mediu volatil, acesta este obiectivul meu principal. Pentru a atinge un obiectiv atât de provocator, sunt foarte susținut de modelul nostru de competență Purem by Eberspächer bazat pe patru piloni solizi: colaborare, adaptabilitate, orientare către rezultat și, nu în ultimul rând, TRĂIEȘTE VALORILE NOASTRE. Anul 2020 a fost unul greu pentru industria de automotive. Anul 2021 vine cu noi provocări. Ce învățăminte a tras Eberspächer de pe urma crizei de Covid-19? Sorin Ghiță: Avem o echipă dedicată care a stăpânit provocările împreună. Sănătatea și siguranța angajaților noștri a fost și este în continuare prioritatea noastră principală. Prin urmare, avem o echipă globală de criză care definește măsuri pentru sănătate și siguranță și echipe locale pentru site-urile noastre din întreaga lume, care se asigură că toate cerințele legale și măsurile de siguranță sunt în vigoare. Măsurile variază, de exemplu, de la distanța și regulile de igienă, furnizarea și purtarea măștilor, strategiile de testare intensivă până la munca mobilă pentru a limita riscurile de infecții potențiale acolo unde este posibil. În fabrica noastră din Oradea am oferit și posibilitatea de a fi vaccinați atât angajaților noștri cât și familiilor acestora. În Europa și în lume se pune un tot mai mare accent pe energia verde, pe protecția mediului. Cum își adaptează Eberspächer produsele la noile cerințe de mediu? Sorin Ghiță: Scopul Purem by Eberspächer este de a aduce o contribuție semnificativă la mobilitatea curată și liniștită de astăzi și de mâine. La urma urmei, motoarele cu ardere optimizate și acționările alternative vor juca un rol important în tranziția de mobilitate care urmează să aibă loc. Portofoliul include sisteme de evacuare și acustice pentru autoturisme, CV-uri și vehicule off-road care contribuie la îmbunătățirea calității aerului și la reducerea zgomotului. Pentru a îndeplini viitoarele standarde de emisii, compania lucrează deja la soluții pentru industria auto. O

componentă cheie este viitorul standard Euro 7 pentru a reduce în continuare nivelurile de emisii. Un obiectiv al cercetării este posibilitatea de a aduce ramificația sistemului de evacuare la temperatura de funcționare imediat după pornirea motorului. Acest lucru se datorează faptului că o mare parte din emisiile poluante apar în timpul fazei de pornire la rece. Primul produs dezvoltat în acest scop este încălzitorul lamelar EHC. Preîncălzește ramura sistemului de evacuare separat. Odată cu acest lucru și cu evoluțiile ulterioare din grupul de produse Active Heating Solutions, Purem by Eberspächer se poziționează ca un furnizor cheie pentru următoarea generație de conversie a emisiilor de evacuare. Pentru standarde globale precum EPA Tier 3, China 6 sau Bharat VI, compania produce și sisteme de ultimă generație. Cu componente care reduc, de asemenea, greutatea sau consumul de combustibil și, astfel, emisiile de CO2, compania lucrează în mod constant către mobilitatea curată de mâine. Identificarea și atragerea forței de muncă calificate este o provocare pentru toate companiile din Oradea. Cum face față Eberspächer acestei provocări? Sorin Ghiță: Într-adevăr, concurența pentru atragerea și retenția personalului calificat este intensă și mai mare decât în multe alte industrii din Oradea. Cu toate acestea, datorită concentrării noastre continue asupra nevoilor și dezvoltării oamenilor, a mediului nostru de lucru atractiv, suntem capabili să alegem cei mai buni candidați. Mai multe informații despre Purem by Eberspächer: www.purem.com.


10

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pentru a rămâne competitivă, industria auto românească trebuie să se reinventeze

Fabricile de baterii auto pentru vehicule electrice - o soluție de Ligia VORO & Robert BLOANCĂ

Industria auto românească poate suferi un șoc puternic, dacă nu se upgradează rapid tendințelor mondiale care converg spre electrificarea transporturilor. Una dintre soluții poate fi dezvoltarea unor capacități de producție de baterii pentru vehicule electrice, mai ales în contextul în care Europa domină încă la acest capitol.

Momentul în care se află industria auto românească, cu cei doi producători de mașini – Dacia și Ford, și cu rețeaua dezvoltată pe orizontală în jurul acestora și a altor mari producători internaționali este unul provocator, care, deși vestește vremuri grele pentru acest sector, conferă tot atâtea oportunități de reinventare a domeniului, unul dintre cele mai dinamice și upgradate revoluției tehnologice pe care o traversăm. “Industria auto românească trebuie să facă rapid trecerea de la maşinile cu motoare termice şi subansamble către investiţiile în liniile de fabricaţie destinate maşinilor electrice, în contextul în care economia mondială apasă pedala electrificării”, arată o analiză Frames & FACTORY 4.0, în care se mai subliniază că: “Zeci de mii de locuri de muncă din sectorul producţiei de automobile şi subansamble din România sunt în pericol, pe fondul accentului tot mai puternic pus de ţările occidentale pe automobilele electrice şi

diferite modele de restructurare a industriei auto globale”. În acest context, de redefinire a viitorului auto care se îndreaptă, așa cum Transilvania Business subliniază de câțiva ani în proiectul special dedicat industriei automotive pe care îl găzduim, spre fabricarea de vehicule electrice, autonome și conectate. Venind spre Europa, noua configurație politică unională care militează pentru o decarbonare mult mai rapidă, stabilind ținte și mai ambițioase prin Pactul Ecologic European și în strategiile care vizează combaterea schimbărilor climatice, care impactează puternic și asupra transporturilor, și ultimul an de criză sanitară au accentuat această tendință. ,,Pandemia a accelerat puternic planurile companiilor din sectorul auto către robotizare, digitalizare, către tranziţia la propulsia electrică şi energie verde. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, este crucial ca şi firmele româneşti, atât din zona producţiei de maşini cât şi de subansamble,


AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

să îşi modernizeze rapid producţia dar mai ales să-şi asigure un loc în lumea autovehiculelor care încorporează un nou tip de valoare adaugată şi chiar noi modele de business, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0. Cei producători români au făcut pași concreți înspre fabricarea de vehicule electrice, însă producția în România presupune o reconfigurare de traseu pentru furnizorii care se axau pe producția de componente, subansamble etc. pentru vehiculele echipate cu motoare termice. Analiza Frames&Factory 4.0 “arată că, în primul rând, vor dispărea cablurile clasice destinate motoarelor termice, alături de cutiile de viteze unde România este unul dintre cel mai importanţi producători europeni”. De asemenea, ,,chiar dacă producem multe subansamble, am ratat, cel puţin până în prezent, şansa de a atrage producători internaţionali pentru bateriile electrice, o componentă vitală a maşinilor electrice. România practic nu există pe această hartă, în care Suedia, Germania, Austria, Franţa, Marea Britanie şi chiar şi Ungaria au investit semnificativ”, afirmă experţii, citați în analiză.

Cum sprijină statul Sunt premise care în mod normal ar trebui să pună presiune pe statul român care ar trebui să își apere industria care generează una dintre cele mai mari cote din PIB. Una dintre variantele investiționale văzute de experți era chiar Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aflat acum în negocieri cu Uniunea Europeană. Însă, dacă aveți răbdare să îl parcurgeți, căutând auto și baterii, spre exemplu, în cele 1.350 de pagini, veți constata că referirile nu sunt dintre cele mai numeroase. Generoase financiar par la o primă vedere pe partea de dezvoltare a producției de baterii. Actualul guvern propune, astfel: creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020). Ținând cont că în 2020, numărul de vânzări de electrice a fost de 2111, 796 plug-in-uri, iar 4.438 hibride, ținta nu este una spectaculoasă. De asemenea, o altă propunere se referă la înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020). Nu în cel mai bun an, 2020, Dacia a avut vânzări de 47.380 de vehicule pe piața din România, ceea ce înseamnă însă 25% într-un singur an din propunerea guvernamentală. Și vorbim de cinci ani. O a treia intenție vizează realizarea a 6.500 stații noi de încărcare vehicule electrice în total, în toate categoriile de localități (Referitor la infrastructura pentru stații de încărcare a mașinilor electrice, și în cadrul componentei 6 - Energie sustenabilă se propune dublarea numărului până la finalul anului 2022. În prezent, România are doar 400 stații de încărcare pentru mașini electrice din cele cca 200.000 la nivel european). Comparat cu infrastructura de care dispune acum România și raportat la apetitul investițional al sectorului privat pentru dezvoltarea de stații de încărcare vehicule electrice, e un pas înainte. Pe de altă parte, guvernul pare dispus să sprijine dezvoltarea producției de baterii, inclusiv a segmentului de reciclare a bateriilor, componentele acestora fiind unele dintre cele mai poluante când își ating durata de viață. Proiectul guvernamental inclus în PNRR, definit ca investiția 4, se referă la un lanț industrial de producție și/ sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), cercetare – dezvoltare în domeniu și noi capacități de stocaj a energiei electrice. “Există un singur producător de baterii în România, fiind și singurul din Europa de Sud-Est. Acesta produce anual

baterii cu o capacitate de 200 MW. Din punct de vedere al pieței, e așteptată o creștere anuală compusă de 17% până în 2029, datorată creșterilor de 2 cifre așteptate în aceeași perioadă în industriile conexe celei de baterii: automotive, baterii industriale. La nivel de SEN, integrarea unor baterii va însemna flexibilizarea rețelei și posibilitatea integrării unor capacități adiționale de producție a energiei din SRE – lucru care nu mai este posibil în acest moment având în vedere starea rețelei. În acest sens, vor fi finanțate măsuri de susținere a actorilor din piața de stocare a energiei electrice, cu scopul de a-și dezvolta unități de producție a materiilor prime și a bateriilor prin ajutor de stat. Având în vedere rata de creștere a cererii pentru baterii, dar și creșterii exponențiale a capitalului alocat acestei industrii, se poate presupune în mod rezonabil că implementarea proiectelor de producție a bateriilor va fi realizată până în august 2026”, se menționează în PNRR. Pentru susținerea dezvoltării lanțului industrial, guvernul intenționează să lanseze o schemă de ajutor de stat, în valoare de 167,5 milioane de euro. Această sumă este destinată investițiilor productive în întregul lanț de producție – valorificare (instalare) – eliminare - a bateriilor, a celulelor si panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), urmând ca alocarea să fie făcută în funcție de interesul actorilor din piață. Un alt proiect, denumit Investiția 3. Investiții inovative în microelectronică (consorțiu IPCEI) merită menționat deoarece ar implica și industria auto, cel puțin marii jucători de pe orizontală. Fondurile alocate pentru acest proiect din PNRR se ridică la o prima rezervare de minim 250 de milioane de euro. Aceste fonduri pot fi considerate ca “seed funding”.

Investițiile private Din zona privată, investiții în producția de baterii auto este așteptată de la unicul producător de baterii autohton – ROMBAT, în contextul în care compania bistrițeană a achiziționat un pachet de 35% din Prime Motors Industry, producător român de baterii Li Ion și vehicule electrice. La momentul tranzacției, fostul director general al

11


12

AUTOMOTIVE

ROMBAT, anunța că este “unul din primii pași pe care ROMBAT îl face în dezvoltarea bateriilor pentru vehicule electrice și stocarea energiei, două domenii foarte importante ale viitorului”. Între timp, ștafeta top managementului a fost preluată de Alin Ioaneș, iar compania a anunțat pentru 2021 că linia de producţie celule Litiu-Ion urmează să fie operaţională în a doua parte a anului. De asemenea, ROMBAT a acceptat și provocarea momentului: stocarea energiei, un proiect care se mulează pe intențiile anunțate de guvern, prin PNRR. “Contextul socio-economic actual aduce noi provocări pe care le acceptăm şi le considerăm ca fiind, în fapt, reale oportunităţi. Una dintre ele ne vizează direct şi vorbim aici de stocarea energiei. Ţinând cont de istoricul companiei, de experienţa şi capabilităţile în domeniul cercetării şi dezvoltării, considerăm că Rombat are un potenţial fantastic pentru viitor, având toate premisele pentru a fi vârful de lance al acestei transformări globale”, a declarat Alin Ioaneş, CEO ROMBAT, pentru Transilvania Business, în ediția anterioară.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nu sunt singurele proiecte. Anul trecut, compania timișeană Dräxlmaier a solicitat spre aprobare, prin Planul Urbanistic Zonal, o extindere a unității de producție, care prevedea și un centru de cercetare şi dezvoltare, dar şi o fabrică de baterii. În iunie anul acesta, reprezentanții companiei germane Dräxlmaier Group au anunțat că vor investi peste 200 de milioane de euro, în următorii șase ani, într-o nouă fabrică de componente E-mobility la Timișoara. În urma investiției vor fi create peste o mie de noi locuri de muncă. Începând cu anul 2022 la noua unitate se vor asambla baterii electrice pentru autoturisme hibrid. Proiectul va fi realizat în mai multe etape și presupune construirea a peste 40.000 de metri pătrați de zone de producție, depozite și clădiri de birouri. Dräxlmaier Timișoara va produce aici componente electronice și de înaltă tensiune. Datorită noilor produse E-mobility, numărul tehnologiilor de producție va crește masiv. Un punct culminant este viitorul sistem de asamblare a bateriilor pentru mașinile hibrid ale unui producător de automobile premium începând cu 2022. „Prin proiecte inovatoare în domeniul electromobilității, Dräxlmaier Timișoara va crea peste 1.000 de locuri de muncă pentru specialiști în tehnologii de top și procese de producție la cele mai înalte standarde din industria auto. Mizăm pe termen lung pe susținerea și parteneriatul cu autoritățile locale pentru implementarea cu succes a acestui proiect de anvergură. Compania este un partener de tradiție al comunității locale și dorim să contribuim în continuare la dezvoltarea acesteia și să evoluăm împreună și în următorii ani. Suntem mândri că fabrica din Timișoara este nominalizată să joace un rol cheie în strategia globală de E-mobility a Dräxlmaier Group”, a declarat Alexander Schubel, directorul general operations al filialei din Timișoara al companiei. Dräxlmaier Group este pioner în domeniul electro­ mobilității, iar fabrica din Timișoara va fi un pilon important pe termen lung în producția componentelor electronice și de înaltă tensiune pentru clienții companiei. Putem prinde acest tren? Unele semne ne arată că da, îl putem. Timpul însă ne va arăta dacă vom ști să profităm ca țară de această oportunitate.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AUTOMOTIVE

13

Predare de ștafetă la ACAROM Întrunit în ședință extraordinară în dată de 4 iunie 2021, Consiliul Director ACAROM a desemnat noul președinte al asociației. Această va fi condusă de Mihai Bordeanu, directorul general Dacia.

Ca urmare a ultimelor schimbări la nivelul Grupului Renault România, respectiv preluarea responsabilităților industriale pentru marca DACIA pe zona România, Rusia și Maroc, Christophe Dridi, președinte ACAROM, s-a retras din această poziție. „A fost o onoare pentru mine să conduc ACAROM în această perioadă. Prin prisma responsabilităților mele voi rămâne alături de sectorul auto din România și sunt sigur că acesta își va continua dezvoltarea durabilă”, a declarat Christophe Dridi. Astfel, conform prevederilor statutare, reunit în ședința extraordinară, Consiliul Director ACAROM și-a desemnat prin vot secret, noul președinte al asociației în persoana domnului Mihai Bordeanu – director general DACIA. “Este o onoare și o responsabilitate pentru mine să fiu desemnat președinte al ACAROM. În această perioadă de schimbări importante în sectorul auto, îmi doresc că ACAROM, asociația reprezentativă a industriei auto din România, să fie vectorul de dezvoltare al sectorului auto național. Decarbonizarea producției de vehicule și componente auto, dezvoltarea educației duale și creșterea gradului de cooperare cu universitățile tehnice, dezvoltarea infrastructurii: rutiere, feroviare, de alimentare a vehiculelor electrificate, atragerea de noi investiții în acest sector, vor reprezenta prioritățile noastre în perioada următoare. Sunt sigur că echipa de conducere ACAROM va întreprinde toate demersurile posibile pentru atingerea acestor deziderate”, a susținut Mihai Bordeanu, noul președinte ACAROM. Mihai Bordeanu are o experienţă de 22 de ani în marketing, comerţ şi business în companii cu profil auto şi FMCG. În 2006 s-a alăturat echipei Toyota în România, unde a ocupat pe rând, funcţiile de director de marketing, director comercial şi director al mărcii Lexus pentru divizia Balcani. În 2010 a preluat funcţia de director de marketing în cadrul Renault Commercial Roumanie pen-

tru mărcile Dacia şi Renault. Din 2014 a fost director de marketing al Grupului Renault pentru pieţele din Marea Britanie, Irlanda, Cipru şi Malta („North Territory”), iar din 2016, director de marketing pentru regiunea Eurasia. Din septembrie 2019 a fost numit VP Marketing Dacia. A absolvit Facultatea de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti şi a urmat programe de management general în organizaţii de profil precum London Business School şi CEDEP (INSEAD). Începând cu 1 ianuarie 2021, a fost numit în funcţia de Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe şi Country Head România, din 1 februarie.

Consiliul Director în componență actualizată Totodată, în urma consultărilor, Josephine Payne – director general FORD România și Silviu Badea – director general Grupul Industrial de Componente Pitești au fost desemnați vicepreședinți ai ACAROM. În aceeași ședință a fost validată componența actualizată a Consiliului Director ACAROM: Mihai Bordeanu – director general DACIA – președinte ACAROM, Josephine Payne – director general FORD România - vicepreședinte ACAROM, Silviu Badea – director general GIC Pitești – vicepreședinte ACAROM, Bogdan Cocian - director general ELBA Timișoara, Sorin Poteraș – director general Schaeffler România, Dumitru Radu – director general Ronera Rubber Pitești, Gabriel Sicoe – director Afaceri Publice Renault Grup România, Nicolae Movileanu – director general Delta Invest Mioveni, Radu Caraivan – Director General Componente Auto Topoloveni, Dumitru Chirlesan – rector Universitatea din Pitești, Adrian Sandu – secretar general ACAROM.


14

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Noutăți pe linia de producție de la Baia Mare

ATP Trucks Automobile a upgradat camionul Truston 8x4 și are un nou vehicul în portofoliu Noutățile nu încetează să apară de pe linia de producție de la Baia Mare a ATP Trucks Automobile. La începutul lunii iunie, conducerea companiei a anunțat primul face lift pentru camionul Truston 8x4, 430 CP și includerea unui nou produs în portofoliu: Truston se produce și se va comercializa și în varianta de Cap tractor. “Cu camionul Truston ne adresăm pieței interne, clienții noștri sunt în România”, a subliniat Mircea Cirț, fondatorul ATP Group. Cu o activitate de peste 25 de ani în domeniul auto, ATP Group și-a dezvoltat în ultimii ani segmentul producție auto. În 28 august 2019, ATP Trucks Automobile, membră a grupului, lansa pe piață primul model Truston 8x4, 430 CP - autobasculată și autobetonieră. La o distanță de aproape doi ani, ATP Trucks Automobile anunță primul face lift pentru camionul Truston 8x4, 430 CP și includerea unui nou produs în portofoliu: Truston se produce și se va comercializa și în varianta de Cap tractor configuraţie 4x2, 480 CP, cu variante de cabină low şi high roof. Primul cap tractor 4x2 high roof a ieșit de pe linia de producție și intră în procesul de testare în vederea omologării. Camionul Truston este destinat cu predilecție pieței românești. “Cu camionul Truston ne adresăm pieței interne, clienții noștri sunt în România. Tot mai mulți apreciază aportul pe care îl putem avea împreună - producător și consumator - la creșterea economiei românești. Ne bucurăm atunci când clienții ne spun că au luat decizia de achiziție pentru că vor face afaceri cu un producător român. Tot în acest sens, căutăm să identificăm parteneri în țară ale căror produse să fie integrate în sistemele noastre de mobilitate. Am avut feedback de la mai multe categorii implicate în activitatea de exploatare a camioanelor: patroni ai afacerilor, diriginți de șantiere, conducători auto. Toți au apreciat, în primul rând, robustețea camionului, rezistența acestuia raportată la capacitatea mare de încărcare. De asemenea, motoarele sunt excelente, nu am avut vreo intervenție pe motoare la unitățile livrate”, spune Mircea Cirț, fondatorul ATP Group. În prezent, portofoliul diversificat repoziționează ATP Group ca integrator de produse și sisteme pentru mobilitatea persoanelor și produselor. “Truston a demonstrat că se potrivește pentru mai multe aplicații, poate fi soluția cea mai bună nu doar în cariere și balastiere, ci și în domeniul construcțiilor de drumuri și po-

duri, civile, hidrotehnice. Am livrat camioanele noastre spre clienți care acoperă toate aceste segmente de activitate”, explică Mircea Cirț. Vestea bună este că ATP Trucks a intrat în etapa face lift fără camioane pe stoc, deoarece toate cele 50 produse au fost vândute, dar și cu comenzi ferme. “Etapa face lift ne-a găsit cu stocul zero - aceasta pentru ca tot ce s-a produs s-a livrat dar și pentru că au fost sincope în aprovizionare în urma pandemiei. Până la finalul acestui an, ne-am propus un lot de 100 de unități în producție varianta face lift și aceasta vine în legătura cu cererea pieței - lucrăm acum pe comenzi ferme din partea clienților”, adaugă fondatorul ATP Group. Pe acest segment, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4,3 milioane de euro. Pentru a răspunde dinamicii pieței în domeniul producției de camioane, compania intenționează să demareze o investiție de extindere a infrastructurii necesară asamblării produselor ATP Trucks în Baia Mare. “Deținem o suprafață de lucru de peste 8.000m2, adaptată funcție de comenzi și proiecte. Practic, pe aceleași locuri de


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

muncă putem să asamblăm atât camioane cât și autobuze sau să facem servicii de mentenanță. În privința echipei de lucru, acum avem peste 100 de angajați care funcție de comenzi, lucrează la diverse proiecte. Proiectul producție autovehicule fiind un proiect de complexitate foarte mare, va avea ajustări și calibrări permanente, așa încât să fim eficienți și cu o creștere continuă, sănătoasă. Avem un mare și important proiect în viitorul apropiat: extinderea infrastructurii necesară asamblării produselor ATP Trucks, aici, la Baia Mare”, subliniază Mircea Cirț. În dezvoltarea segmentului de producție auto, una dintre provocările identificate de către fondatorul grupului, raportat și la avansul tehnologic alert care caracterizează acest domeniu, este cea a atragerii forței de muncă. “Trebuie să subliniem că în grupul nostru avem și afacerea cu delership-ul auto, multibrand. Service-urile noastre sunt toate autorizate, pe unele segmente avem și certificare ca centru de excelență. Așadar, în mod curent, echipa noastră vine în contact cu noutățile specifice în domeniul în care activăm - că este vorba de vânzare, de service, de mentenanță. Suntem nevoiți să ne up-datăm continuu pentru a putea face față și evident că toate aceste cunoștințe și experiențe se transferă în ceea ce aplicăm și pe linia de producție. Cu toate acestea, provocarea identificării resursei umane primește cote noi așa încât ne determină să ne orientam să atragem forță de muncă din afara orașului Baia Mare, din afara județului și chiar din afara României”, precizează Mircea Cirț.

Nevoile șoferului respectate Cea mai importantă caracteristică a Truston rămâne rezistenţa. Varianta 8x4 este construită pe două profile în C, 8 + 7 mm, puse unul într-altul, ceea ce crește semnificativ rezistența șasiului. Sistemul de suspensie prevede arcurile cu 11 foi pe față (25 cm) și 13 foi pe spate (30 cm). Motorul este Powered by Weichai. Weichai este Numarul 1 mondial la vânzarea de motoare comerciale diesel de peste 6.000 cmc. Încă de la primul model Truston, conceptul producătorului ATP Trucks s-a orientat spre nevoile șoferului: fie că a fost vorba despre claritatea și simplitatea instrumentelor de bord, fie despre elemente de confort aduse în dotarea standard. “Pe măsură ce am avansat cu producția și mai ales cu vânzarea, ne-am dat seama că putem mai mult. Dacă pe piața de profil se practică dotarea camioanelor cu cabine simple și ieftine, iată că noi putem să asigurăm cabine moderne, de top, fără depășirea bugetelor”, punctează Lucian Varga, directorul general ATP Trucks. Lucrând la procesul de înnoire și dezvoltare a portofoliului,

AUTOMOTIVE

ATP Trucks punctează și ieșirea de pe linia de producție a primul cap tractor Truston 4x2. Întreaga configurație a produsului încadrat în categoria vehiculelor grele de transport va fi detaliată ulterior, însă avem primele informații: Truston 4x2 este propulsat cu o putere superioară de motorul WP13.480E63 Euro6 Diesel (Powered by Weichai). Șasiul vine pe profilul de 9mm. Axe față: 7,5 t, axe spate: 13 t, rezervor 600 l, sistemul de frânare este definit de tehnologia Wabco. Opțional, produsul poate fi configurat cu cutie automată, cutie AMT (Automatic Mechanic Transmission) sau cutie manuală. “Cap tractorul Truston 4x2 a venit ca un răspuns la cererea pieței, pretabil segmentului construcţii, transport mărfuri speciale dar și generale. Experiența noastră s-a consolidat o dată cu producția și comercializarea primelor produse Truston foarte bine asimilate în piață și iată că am avut nevoie de mai puțin de 2 ani pentru a veni cu un nou produs. Primul cap tractor 4x2 high roof a ieșit de pe linia de producție și intră în procesul de testare în vederea omologării. Vă vom ține la curent”, a adăugat Lucian Varga. Prin serviciile specializate de consultanţă pe care dealer-ul ATP Motors le oferă, clienţii pot accesa finanţare flexibilă prin leasing. De asemenea, se oferă cel mai facil sistem trade-in: pentru constituirea avansului pentru basculanta sau betoniera TRUSTON pot fi tranzacționate atât autoturisme sau autoutilitare rulate, cât și camioane de transport sau construcții, remorci, semiremorci sau utilaje. Punctăm și sistemul buy-back pentru autovehiculul ATP Trucks: după un an de utilizare, dealer-ul ATP Motors poate prelua finanțarea la nivelul de plată rămas, cu condiția ca ratele aferente primului an să fie achitate la zi. Prin preluarea bunului la nivel de rate plătite, clientul nu are pierderi sau costuri financiare. Pentru mai multe detalii se poate accesa: https://atp-trucks.com/

15


16

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Oradea, municipiul cu cele mai multe stații de încărcare rapidă de Dan BIRTA

Cu cele 18 stații de încărcarea rapidă pentru mașinile electrice, Oradea va deveni municipiul cu cele mai multe stații de acest fel.

În luna octombrie 2019, Comitetul de Avizare al Administrației Fondului pentru Mediu aviza proiectul depus de Municipiul Oradea pentru instalarea în oraș a 16 stații de încărcare a vehiculelor electrice. Dosarul de finanțare pentru acest proiect a fost depus de Primăria Oradea la începutul anului 2019 în

cadrul „Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședință de județ”. Suma aprobată prin proiect era de circa 2,4 milioane lei (fără TVA), reprezentând 86,85% din valoarea cheltuielilor eligibile de peste 2,8 milioane lei (fără TVA). În urma organizării procedurii de licitație, firma declarată câștigătoare a fost Electrogroup SA, valoarea contractului fiind de 2.785.200,80 lei (fără TVA). Cele 16 stații de încărcare rapidă respectă standardele impuse prin programul de finanțare. În ceea ce privește amplasarea acestora, ele vor acoperi zona arterelor principale de intrare și ieșire din oraș, zona gării, zona Universității Oradea, zona Aquaparkului Nymphaea, zona cartierului Ioșia, Rogerius și Nufărul, precum și zona centrală.

Stimularea electromobilității Despre cele 16 stații de încărcare rapidă care urmează să fie instalate la Oradea ne-a vorbit Mihai Dragoș Ciobanu, project manager EVconnect.ro, partener al Electrogroup în acest proiect.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Oradea va avea cea mai dezvoltată infrastructură publică de stații de încărcare rapidă prin proiectul finanțat de AFM, pe care îl vom dezvolta cu Electrogroup. Cele 16 stații se adaugă celor două existente la parcarea de pe Strada Brașovului. Acest lucru va stimula adopția electromobilității, oamenilor dându-li-se posibilitatea să-și încarce în orice parte a Oradiei mașinile electrice”, este de părere Mihai Dragoș Ciobanu. Pe lângă acest acest proiect, EVconnect mai are în plan dezvoltarea câtorva hub-uri de încărcare lentă în cartierele orădene. Managerul a vorbit și despre diferența dintre stațiile de încărcare rapidă și încărcare lentă. „Pe încărcarea rapidă vorbim de soluții de la 50 de kW în sus. Toate mașinile noi vor avea încărcări de la 75 kW în sus. Ca perioadă de timp, la încărcarea de 50 de kW vorbim de circa 40-50 de minute. Pe încărcarea lentă depindem un pic de invertorul, de transformatorul, instalat de producător pe mașină. Astfel că putem încărca până în maxim 22 de kW în curent alternativ și în felul acesta încărcăm de la trei-patru ore, până la șase-opt ore”, precizează specialistul. Potrivit acestuia, stațiile de încărcare lentă se pretează la urban, fiind instalate în centrele comerciale, în parcări, la clădirile de birouri, acasă sau în ansamblurile rezidențiale. „Tot mai mulți dezvoltatori încep să înțeleagă că, practic, în felul acesta, își atrag o categorie de clienți, de acum în creștere. Practic, prin lipsa unei stații de încărcare într-un ansamblu rezidențial, ți-ai exclus din start o categorie de clienți. La fel și hotelurile. Eu, primul lucru pe care îl fac când pornesc la un drum mai lung, caut un hotel care să aibă și o stație de încărcare”, precizează Mihai Dragoș Ciobanu.

Oradea smart city „Un lucru bun pe care l-am observat la Oradea, și sper să fie adoptat și de alte administrații, este introducerea obligativității, printr-o hotărâre de Consiliu Local, de a avea prevăzute stații de încărcare la noile imobile care se construiesc și au parcări proprii”, a observat project managerul EVconnect. „Nu poți vorbi despre un concept de smart city dacă nu iei în calcul și dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru mașinile electrice”, subliniază Dragoș Ciobanu. Întrebat care este cea mai mare provocare a companiei pe care o conduce, project managerul spune că schimbarea percepției oamenilor vizavi de mașinile electrice. „Probabil acest lucru este legat de lipsa informațiilor, pentru că pe soluțiile existente acum, deja autonomiile mașinilor electrice au crescut la 350400 de kilometri. Nu găsești mașini cu autonomie mai mică decât cele eminamente urbane. Vorbim de Dacia Spring, care este o mașină de oraș. Va fi o mașină extrem de comună, fiind soluția ideală pentru mobilitatea urbană. Cu cât sunt mai multe pe străzi, cu atât va scădea contaminarea în orașe. În 2014, când am început acest business, unul dintre partenerii străini mi-a spus că după ce voi merge cu mașina electrică, nu voi mai dori să mă întorc la una normală. Și acest lucru s-a adeverit”, conchide project managerul EVconnect.

Oradea - exemplu de urmat În 25 octombrie 2018, Consiliul Local Oradea aproba o hotârâre prin care agenții economici erau obligați, în funcție de mărime, să instaleze un anumit număr de stații de încărcare a mașinilor electrice până la 1 ianuarie 2020. Potrivit actului normativ, proprietarii sau administratorii unităților de cazare, spațiilor comerciale și de birouri, după caz, vor instala puncte de reîncărcare cu putere normală pentru autovehicule, după cum urmează: unitățile de cazare cu peste 20 de camere - cel puțin o stație de reîncărcare

AUTOMOTIVE

cu putere normală; spațiile comerciale cu 100 până la 500 de locuri de parcare – o stație de reîncărcare cu putere normală; spațiile comerciale cu peste 500 de locuri de parcare – cel puțin două stații de reîncărcare cu putere normală; spațiile de birouri cu o suprafață utilă peste 2.000 mp – cel puțin o stație de reîncărcare cu putere normală. Prin aceeași Hotărâre a Consiliului Local Oradea se stabilea ca, până la data de 1 ianuarie 2020, societățile comerciale din subordinea consiliului local vor amplasa fiecare câte o stație de reîncărcare cu putere normală pe un amplasament care oferă acces public. Vorbim aici despre Administrația Domeniului Public (ADP) Oradea, Oradea Transport Local (OTL), Compania de Apă Oradea (CAO). Mai mult, începând cu data de 1 ianuarie 2019, toate proiectele derulate pentru obiectivele amintite anterior (unități de cazare, spații comerciale și birouri), care vor urma procedura de obținere a autorizației de construire, se vor conforma prevederilor de mai sus, condițiile fiind impuse din faza de certificat de urbanism. Modulele de stații de alimentare vor fi puncte de încărcare cu putere normală pentru autovehicule cu cel puțin 2 prize de încărcare, fiecare priză având o putere minimă de cel putin 22 kW și vor fi echipate, din motive de interoperabilitate, cel puțin cu prize sau conectori de tip 2 pentru vehicule, conform descrierii din Standardul EN62196-2, în conformitate cu anexa 2 punctul 1.1 din legea 34/2017 Art. 4. La sfârșitul lunii mai 2021, în Oradea erau înregistrate 35 de mașini electrice și 294 de mașini hibrid. Și cifra este în continuă creștere.

17


18

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Taximetriștii, ecologiștii transportului din Cluj Stațiile de reîncărcare a vehiculelor electrice și hibride devin o apariție tot mai familiară în orașele Transilvaniei pe măsură ce mașinile “eco” se înmulțesc exponențial. Surprinzător, practicanții taximetriei au devenit cei mai mari fani: le cumpără la jumătate de preț, prin Programul Rabla, și apoi au cheltuieli zero cu combustibilul, profitând de facilitățile oferite de instituții sau magazine. Administrația Fondului de Mediu (AFM) derulează un program prin care sunt instalate stații de reîncărcare a autovehiculelor electrice și hibrid în reședințele de județ ale țării. În Baia Mare (Maramureș) vor fi instalate, în cadrul programului, nouă astfel de stații, iar în Zalău (Sălaj), patru. Alte localități din zona Transilvaniei, precum Satu Mare, Reșița, Oradea, Timișoara au demarat proiecte asemănătoare, aflate în diverse stadii (licitație, evaluare, execuție). Oradea vizează amplasarea a 16 stații, iar Brașovul s-a orientat spre altă linie de finanțare. O stație de 22 kW costă între 100 și 3.000 de euro (respectiv până la 5.000 de euro perechea de încărcătoare), o stație de 72 kW, 25.000 de euro, iar una de peste 100 kW, 35-40.000 de euro. Stațiile rapide sunt de 50 kW, iar cele ultrarapide, de 150-350 kW. Cele mai puternice stații se amplasează, de regulă, pe centurile de ocolire, la intrările în oraș. Încărcarea mașinii se face în 20-30 de minute la o stație de 150 kW, în 40-60 min la una de 50 kW, în 7-10 ore la o stație de 22 kW sistem trifazat. “Probleme mai mari sunt la blocurile de locuințe, unde instalațiile nu dispun de o putere suficientă și este nevoie de o suplimentare care trebuie aprobată de Electrica, adică o procedură care durează 1-2 luni. La Cluj-Napoca, o hotărâre a Consiliului Local stipulează că 10% din parcările din noile ansambluri rezidențiale trebuie să dețină facilități de încărcare pentru vehiculele electrice. La fel, la noile clădiri de birouri ar trebui asigurat acest procent. Complexul The Office a alocat trei locuri de încărcare pentru mașinile electrice și hibride. Noi avem o soluție pe care am implementat-o deja la Cluj: instalăm în parcările de blocuri un echipament simplu, care costă 100 de euro, și care permite încărcarea acestor mașini. Altfel de la zero, toată lucrarea ar costa până la 70.000 de euro”, spune expertul auditor Andi Ostroveanu, CEO al Ago Proiect Engineering, una dintre companiile active de profil din România.

Bătaie pe Dacia Spring În parkingurile Primăriei Cluj-Napoca nu se plătește acum reîncărcarea propriu-zisă, ci taxa de parcare, una destul de piperată în zona centrală. În parcările de la sol din oraș încărcarea încă nu este taxată. În condițiile în care un “plin” cu energie electrică este în jur de 50 de lei. Prin urmare, mulți dintre taximetriști își achiziționează acum mașini electrice prin Programul Rabla, care presupun o investiție de 8.500-9.000 de euro în cazul Dacia Spring, și pentru că au cheltuieli zero cu energia electrică, ajung să o amortizeze

în primul an de taximetrie. Cu toate acestea, pe taximetrele “eco” nu se percepe un tarif mai mic decât pe cele clasice. “Ceea ce nu este prea corect”, consideră specialiștii în domeniu. Cele mai cumpărate mașini ecologice la Cluj sunt, în afară de Dacia Spring, pentru care există deja liste imense de înscrieri la nivel național, Renault Zoe și Volkswagen, care pot fi achiziționate prin Programul Rabla cu până la 20.000 de euro. Voucherul acordat de statul român se ridică în acest caz la 45.000 de lei, dar nu mai mult de jumătatea valorii mașinii care se vrea a fi achiziționată. AFM vrea să declanșeze și un program pentru localitățile din zonele metropolitane și municipiile de rangul II, inclusiv cele care nu sunt reședințe de județ, iar prin programul ElectricUp se prevede instalarea de panouri fotovoltaice la stațiile de încărcate din hoteluri, restaurante, companii. Ultimul se referă la panouri cu o putere instalată de 27-100 kW, cu livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național


AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și de staţii de reîncărcare de minimum 22 kW pentru vehicule electrice şi hibrid, cu 2.536 de dosare depuse.

Cinci stații în Zalău

Țările nordice își desființează pompele

În reședința de județ a Sălajului se instalează mai multe stații de încărcare prin programul AFM. Municipalitatea zălăuană a obținut o finanțare de 702.943 de lei pentru mai multe stații (două în parcarea adiacentă primăriei, două la Sala Sporturilor). Vor fi puse în funcțiune patru stații, fiind racordate coloanele de legătură între blocurile de măsură și tablourile electrice care deservesc stațiile de încărcare. Lucrările au fost deja demarate, executanții având patru luni termen de execuție a lucrărilor și obligația de a acorda cinci ani garanție produselor și serviciilor. 10% din contract reprezintă contribuția din bugetul local. Prin intermediul unui parteneriat între municipiu și Asociația pentru Electromobilitate din România (AER), va fi instalată o altă stație de încărcare în parcarea Casei de Cultură a Sindicatelor. Aici, municipiul va asigura terenul în mod gratuit, iar AER va pune la dispoziție stația electrică.

“Deja poți face un drum Oradea – Constanța cu mașina electrică, la o autonomie de 200-250 km a acumulatorului încărcat. Sunt deja stații funcționale la Ciucea, ClujNapoca, Turda, Alba, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Pitești, respectiv la Târgu-Mureș, Sighișoara, Brașov, Ploiești, până la București, dar și pe Autostrada Soarelui”, spune Ostroveanu. Dacă România se află încă în stadiu incipient în privința automobilelor electrice, statele nordice sunt mult mai avansate. Multe dintre companiile petroliere au desființat deja pompele de combustibil de la “benzinării”, înlocuindu-le cu alimentarea cu energie electrică. Se pune chiar problema ca posesorii de mașini electrice să devină chiar producători de energie (prosumatori), din moment ce încărcarea stațiilor se poate face și prin energia generată de soare sau vânt. De altfel, mulți dintre posesorii unor asemenea mașini au ajuns să folosească acasă energia cu care au alimentat de la firmă și pe pe care au stocat-o în acumulatorul autoturismului.

Direcția verde de la Cluj Municipalitatea clujeană a decis, acum patru ani, să instaleze stații de încărcare, în regim gratuit, pentru mașinile electrice din oraș. Prin această măsură, după modelul existent în Uniunea Europeană, primăria încurajează transportul electric și nepoluant. Cele dintâi stații (care pot alimenta în paralel câte două mașini) au fost amplasate atunci în parkingurile Moților (la interior – de 33 kW, la exterior – de 11 kW, pentru mașinile instituției) și Unirii (de 50 kW și de 22 kW). Strategia primăriei are ca obiectiv, pentru 2030, ca toată flota de transport în comun din oraș să fie nepoluantă, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din municipiu și din zona metropolitană. În cadrul fiecărui proiect de infrastructură sunt instalate stații de încărcare pentru mașini electrice, biciclete și trotinete electrice. „Susțin mersul pe jos și recomand clujenilor să aleagă cel puțin o zi pe săptămână această variantă sau transportul public sau alte modalități alternative la mașină”, declară edilul Emil Boc.

Creștere mare a “electricelor” la Cluj În Cluj-Napoca sunt înmatriculate 2.300 de autovehicule electrice și hibride (377 electrice și 1.943 hibride), respectiv 1,72% din totalul celor 134.000 înscrise, conform EBS Radio. 217 autovehicule electrice erau deținute de firme, în timp ce 160 aveau proprietari persoane fizice. Numărul “hibridelor” a crescut de patru ori în ultimii ani, cele mai multe (1.214) fiind deținute de persoane fizice. În 2018, în oraș erau doar 18 mașini electrice și 543 hibride.

Unde găsim stații “de magazin” Germanii de la Kaufland, în parteneriat cu Renovatio, au pus bazele primei rețele de stații de alimentare a mașinilor electrice din România, extinsă printr-o investiție proprie în noi puncte de alimentare inaugurate pe ruta București - Chișinău. Stațiile sunt amplasate la magazinele din 30 de orașe, permițându-le utilizatorilor de mașini electrice să se deplaseze pe trei coridoare. Acestea sunt Constanța – București – Sibiu – Timișoara – Arad (2016); București – Ploiești – Brașov – Târgu-Mureș – Cluj-Napoca – Oradea (2017); București - Buzău - Focșani - Bacău - Iași - Chișinău (2020). Kaufland finanțează încărcarea mașinilor electrice “pentru clienții fideli”. În Transilvania și Banat, Kaufland a amplasat stații la Alba Iulia, Arad, Brașov, Cluj-Napoca, Deva, Oradea, Sebeș, Sibiu, Sighișoara, TârguMureș, Timișoara, Turda, Dej, Sovata, Târnăveni.

19


20

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Paintless Dent Repair, tinichigerie fără revopsire de Dan BIRTA

Un tânăr inginer orădean, Bogdan Mezei, se luptă pentru dezvoltarea în România a tehnicii de îndreptare a caroseriilor fără revopsire, Paintless Dent Repair (PDR). Este o tehnică revoluționară, utilizată de zeci de ani în alte țări, precum SUA sau Germania, dar prea puțin folosită în România.

În ultimii ani fenomenele meteorologice, precum grindina, s-au înmulțit foarte mult, afectând tot mai multe mașini, îndoindu-le caroseria. Tehnica PDR se pretează, în special, pentru îndreptarea caroseriilor afectate de grindină, fiind mult mai rapidă, mai puțin costisitoare și mai sănătoasă. „Până nu demult, în România se folosea chitul și pentru aceste deformări, ele fiind ulterior revopsite. Ori aceste materiale, fie că vorbim de chit, fie de fibre, nu se dilată în aceeași măsură ca metalul, ca aluminiul sau magneziul. Astfel, într-un an-doi apare exfolierea și trebuie reluat procesul. Adică ai investit banii degeaba”, susține tânărul. „Prin îndreptarea fără revopsire, avantajul major e că mașina își recâștigă valoarea inițială, clientul așteaptă mult mai puțin pentru a-i fi reparată. Cel care repară are costuri foarte mici,

utilizând doar adeziv. Fără ornamente, fără chit, fără vopsea. Asiguratorul are avantajul că nu se înlocuiesc foarte multe piese, scutindu-l de foarte mulți bani, mai ales că atunci când vorbim de grindină, sunt afectate foarte multe mașini”, explică Bogdan Mezei. Tehnica îndreptării caroseriei fără revopsire - Paintless Dent Repair (PDR) – era folosită de nemți încă din anii 80 în fabricile BMW. Când în procesul de producție se întâmpla să se îndoaie câte o caroserie, pentru a nu vinde o mașină revopsită, ceea ce i-ar fi scăzut din preț, apelau la această tehnică.

Tehnică din Germania Inginerul orădean a descoperit această tehnică în timp ce lucra în Germania, la Audi, pe partea de cercetare. „Am făcut un curs de patru zile și, ulterior, am trecut pe cont propriu, deschizându-mi propria afacere. M-am gândit că și în România ar putea fi dezvoltată o astfel de afacere”, povestește tânărul inginer. Astfel, de cinci ani s-a întors în România, deschizându-și un atelier la Oradea, fiind pionier în domeniu.

PDR Training Bogdan Mezei a lansat și o școală PDR, făcând traininguri pentru cei care doresc să învețe această meserie la o calitate


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

înaltă. „Cel mai repede prind tinichigiii, vopsitorii, detailerii, ei fiind deja antrenați. Am avut și excepții din alte domenii, cărora le-a plăcut tehnologia și care, ulterior au făcut performanță”, precizează antreprenorul. Metoda are trei părți. Prima parte este cu tije care au diferite adaptoare, capuri, din plastic, cauciuc, metal, în funcție de forma îndoiturii. Prin această metodă se împinge tabla dinspre interior spre exterior. „Din cauza grindinii, tabla se îndoaie dinspre exterior spre interior. Intervenim cu tija și, prin presiune controlată în diferite puncte, încercăm să aducem tabla la forma inițială, fără să-i afectăm vopseaua”, explică specialistul. Cea de-a doua metodă constă în intervenția cu un dorn special din teflon sau plastic asupra deformației cauzate de grindină. Cea de-a treia metodă folosește așa-zisele ventuze, niște adaptoare din plastic care se lipesc în centrul îndoiturii, care inițial este acoperită cu adeziv. După ce se întărește adezivul, ventuzele se trag spre exterior, trăgând și tabla după ele. Bogdan compară tehnica tinichigeriei tradiționale, bazată pe chit, cu cea a dentiștilor de pe vremuri, când pentru o simplă carie îți extrăgeau dintele. „PDR este o ramură fină a tinichigeriei. În momentul în care vopseaua este originală, tabla nu-i supraîntinsă, se poate aduce mașina la starea inițială. Avantajul metodei PDR este că se poate lucra inclusiv cu piesele de aluminiu, care până acum nu se îndreptau, se aruncau. Plus, în cazul mașinilor de colecție, a mașinilor istorice pentru care nu se găsesc piese, această tehnică este binevenită. În acești ani, să ai o vospitorie, o tinichigerie, fără să ai cunoștințe despre PDR este ca și cum ai fi un bun mecanic, dar nu ai avea habar de testere. PDR este, de asemenea, 100% ecologică. Nu se întrebuințează soluții chimice sau alte materiale toxice”, este de părere Bogdan Mezei. Când operațiunea prin PDR este realizată de către un tehnician experimentat, acest proces aduce un rezultat în forma cea mai apropiată posibil de cea în care lovitura nu a avut loc vreodată. Atât metalul, cât și stratul de vopsea sunt readuse la forma de preaccident. Deoarece se conservă finisajul așa cum fost la ieșirea din fabricație, nu este necesar a se rașcheta vopseaua sau a se „umple” adâncitura prin filler, primer sau grund, așa cum s-ar întâmpla într-un atelier de tinichigerie obișnuit.

Deschidere spre asiguratori Bogdan Mezei ar vrea mai multă deschidere din partea asiguratorilor. „Încet, asiguratorii, se îndreaptă și spre noi. Își dau seama că pierd foarte mulți bani, când ar putea apela la tehnicienii PDR. Sper să se ajungă și la noi la nivelul acesta. Când ai

AUTOMOTIVE

o daună de grindină să nu ajungi să-ți umple mașina de chit, ci să cauți tehnicieni care să ți-o îndrepte și de abia după aceea, dacă este cazul, să o revopsească”, spune inginerul auto. Bogdan Mezei este nemulțumit de firmele de asigurări, care au solicitat de mai multe ori aceste servicii unor firme străine, pe care le-au plătit cu milioane de euro. „Este păcat să plece atâția bani din România pentru daună grindină. Imaginați-vă că aceste servicii ar fi executate de serviceurile din România, iar aceste milioane ar merge spre ele”, subliniază antreprenorul.

Nu există în nomenclatorul meseriilor Tehnica a ajuns și în România, de vreo 20 de ani, dar este prea puțin folosită, fiind prost plătită. În timp ce în Germania manopera unei ore de PDR ajunge la 119 euro, în România nici măcar nu există în nomenclatorul meseriilor, fiind asimilată cu cea de tinichigiu. Ori acest lucru presupune un punct fix de lucru, cu dotări de mii de euro, specifice atelierelor de reparații auto. Specificul acestei tehnici este că nu are nevoie de dotări speciale și nici de puncte fixe de lucru. Un specialist în această meserie își ia trusa cu scule și se deplaseză la locul unde grindina a afectat mașinile. Bogdan Mezei a început demersurile ca această meserie – estetică auto – cum o denumește el, să fie introdusă în nomenclatorul de meserii. În acest scop a înființat Asociația Tehnicienilor PDR din România.

Campion european la PDR Bogdan Mezei este și campion european la PDR, titlu pe care l-a câștigat în anul 2020 în Germania. „Am fost 42 de tehnicieni din toată lumea. Concursul a fost în două manșe. După prima manșă am rămas șase concurenți. Era vorba de îndoituri pe care trebuia să le reparăm în timp de o oră. Eram contra cronometru. Lucrarea era verificată de tehnicieni de top din toate unghiurile. Nu aveam voie nici să polisăm. A fost o experiență interesantă pentru mine. E una să fii în atelierul tău, unde cunoști tot și lucrezi liniștit și alta când ești contra cronometru, cu patru arbitri care îți verifică lucrarea în detaliu. Plus multă lume care se uită, filmează. Când am văzut rezultatul, mi-am zis că a meritat tot antrenamentul din România. Chiar dacă munca nu a fost plătită pe măsură. Am sperat să fie o încurajare pentru români”, conchide Bogdan Mezei.

21


22

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

23

30 de ani de Axa Porcelaine: de la un mic atelier de familie la un business cu sute de produse în portofoliu Povestea Axa Porcelaine a început în 1991, într-un mic atelier unde lucrau doi angajați. Astăzi, cei 50 de salariați ai companiei realizează câteva mii de produse. Managerul Amalia Baciu-Sarmeș, fiica fondatorilor Axa Porcelaine, rememorează, pentru Transilvania Business, acest drum de succes. Doamna Amalia Baciu-Sarmeș, anul acesta Axa Porcelaine sărbătorește 30 ani de existență. Ce au însemnat acești ani, pentru companie și pentru fondatorii ei? Am avut 30 de ani plini de reușite. Am crescut foarte mult, am creat produse extraordinare, am stabilit relații durabile de afaceri pe mai multe continente, am rezistat și ne-am adaptat în momentele dificile, dar am păstrat constant în minte obiectivul central cu care am plecat la drum acum 30 de ani: să producem cele mai bune porțelanuri de pe piață. Ne puteți prezenta, pe scurt, povestea Axa Porcelaine? Afacerea noastră s-a lansat în iunie 1991, ca un mic atelier de familie cu doi angajați care comercializa articole decorative, produse speciale sau unicat realizate manual. Astăzi ne aflăm la a doua generație de manageri, cu o echipă de peste 50 de angajați și un portofoliu de câteva mii de produse care acoperă, practic, toate nevoile pentru servirea mesei ale afacerilor din HoReCa. De ce este de preferat porțelanul altor materiale pentru veselă? Ce calități aparte îl recomandă? Porțelanul este opțiunea cea mai potrivită pentru utilizarea de durată și/sau intensivă. Este un material foarte durabil, care își păstrează multă vreme aspectul și calitatea. Deoarece în procesul de producție materialul se vitrifică, acesta capătă acea netezime și duritate specifică. Suprafața sa netedă are o porozitate redusă și prin urmare nu reține impurități sau bacterii, nu alterează aromele și păstrează igiena. Porțelanul își păstrează proprietățile un timp foarte lung: nu se pătează, nu se decolorează, este rezistent la șocuri termice și astfel nu prezintă acele micro-fisuri de suprafață. Mulți dintre noi avem povești cu porțelanuri ale familiei, trecute ca moștenire de la o generație la alta. Cum vă adaptați tendințelor, modificărilor rapide ale pieței, în materie de design, decor etc.? Acesta este unul dintre asset-urile noastre de bază. Odată cu dezvoltarea afacerii am ajuns să avem un departament propriu de creație și research, care continuă să realizeze designuri personalizate de produs. Faptul că dispunem de o astfel de resursă ne oferă capacitatea de a realiza orice produs de veselă

din porțelan fie după un design propriu, fie la cerere, în funcție de specificațiile clienților. Astfel a fost posibil ca în fiecare an să lansăm produse noi care răspund nevoilor particulare ale clienților din industria HoReCa. Ce ne puteți spune despre clienții companiei Axa Porcelaine? Grație capacităților noastre de R&D și producție, putem produce atât volume mari, cât și serii limitate sau private label. Am reușit să construim relații de lungă durată cu clienții noștri pentru că oferim, pe lângă calitate, servicii conexe cum ar fi comenzile ulterioare de produse individuale, cu durată nelimitată. Avem clienți în toată Europa și Canada, iar în România lucrăm cu companii mari din HoReCa. Avem, de asemenea, și o divizie B2C care se află în plin proces de dezvoltare. Ce obiective aveți în perioada imediat următoare? Ne propunem, în primul rând, dezvoltarea magazinului online. Este clar mediul cel mai dinamic pentru vânzări B2C, dar și, din ce în ce mai mult, B2B. Avem deja din zona HoReCa mulți clienți care aleg să comande direct din magazin, în loc să ne solicite o ofertă sau să facă a vizită în showroom-ul nostru. Continuăm, de asemenea, să investim în producție, la fel ca în fiecare an. Sunteți fiica antreprenorilor Marian și Georgeta Sarmeș, proprietarii brandului Axa Porcelaine. De ce ați ales să continuați acest business? Aveam 13 ani când am realizat primul meu produs din porțelan, un coșuleț. Eram foarte mândră că am reușit și am continuat să merg în vacanțe aproape zilnic la fabrică. Am ajutat la încărcat și descărcat cuptoare și la ambalat comenzile finale. Pe atunci erau în companie vreo 10-12 angajați. Ulterior, încă din perioada facultății am fost implicată în producție și creație. După absolvire, am ales să mă implic mai mult în vânzări și marketing, care nu erau foarte dezvoltate la începutul anilor 2000. Acum sunt implicată în toate aspectele afacerii, de la financiar la creație, producție și logistica livrărilor. Îmi place ceea ce fac și cea mai mare răsplată este să văd produsele noastre în locații HoReCa și să știu că noi, Axa Porcelaine, am reușit să mulțumim atâția clienți.


24

ANIVERSARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REZIDENȚIAL

25

Casele viitorului “made in Romania” forțează granițele Vestului de Călin POENARU

Antreprenorul clujean Alin Muste a creat cea mai eficientă casă prefabricată din lume și are acum ambiția de a-și valida creația în Europa de Vest. După fabrica din Prahova, va fi rândul celei din Cluj să testeze piața. De data asta cea internațională, una mult mai sofisticată și mai pretențioasă. Cum ați ajuns să produceți case pasive? În 2010, copiii îmi erau suspecți de astm, mă gândeam că în apartament s-ar putea să avem igrasie. Mi-am propus să fac pentru ei o casă supersănătoasă, am început să caut companii care se ocupă cu așa ceva. Mă gândeam cum să fie pereții uscați, prin diferite metode. Asta a venit și de la o teorie a mea mai veche, pe când aveam 17 ani și lucram la o firmă de marmură. Patronul, care avea o casă cu piscină, m-a trimis să plătesc gazul și am dat bani, din mână, 10 salarii de-ale mele. Atunci mi-am propus să am o casă căruia să nu îi fiu sclav la întreținere, dar și sănătoasă. Cine v-a fost mentor? În 2012 am început căutările, inclusiv cu firme de arhitectură din Cluj care făceau niște proiecte cu materie primă naturală, prin București, Târgoviște. Deoarece nu am avut cu cine să lucrez, am luat-o eu de la zero, cu arhitectul polonez Grzegorz Gorski, care venise de la Oxford, pasionat de construcțiile naturale, cu inserție din paie. Făcea o casă pentru patroana de la Radio Itsy Bitsy, care avea deja structura din lemn, iar arhitectul băga baloții de paie. I-am zis: e foarte interesant ceea ce faci tu aici, dar nu mi-aș face așa ceva pentru că nu poți să presezi baloții și va trece aerul pe acolo sau o să avem o punte termică; apoi, pereții sunt făcuți cu lut, iar noi vrem ceva modern, deci majoritatea pieței nu va accepta o astfel de direcție. Am stabilit că ar fi foarte greu să faci o astfel de casă modernă, dar folosind materiale naturale și am spus că eu sunt dispus să fac o linie de producție în care să ambalăm toate aceste materiale împreună și să

îmi construiesc o casă. La vremea aceea nu mă gândeam neapărat că va fi un business, ci o linie de producție foarte simplificată: să fac casa și apoi să văd și dacă va exista o piață pentru așa ceva. Au trecut ceva ani de atunci… Am început cu opt proiectanți pe care îi aveam într-o altă firmă, din alte industrii. În 2016 am scos primele panouri de paie care până în 2017 au fost testate doar la nivel de hală. Am făcut prima locuință de acest fel, Casa RIA, terminată în 2019, în care familia mea trebuia să stea, undeva lângă Târgoviște, orașul în care locuiam pe atunci. Era o casă de test pentru a vedea cât de departe puteam merge cu eficiența energetică. Pe linia de producție am asamblat panourile, am finalizat casa și am dorit să o certificăm cu cel mai strict sistem din lume legat de locuințele eficiente energetic, Passive House Institute (PHI) Germania.

Trebuie respectați 1.200 de indicatori Dar ce are special o astfel de locuință? La nivelul Uniunii Europene 75% din energie se folosește pentru încălzirea casei, respectiv 300 din 400 kWh pe an. În România lucrurile stau ceva mai bine pentru că noi nu suntem obligați să încălzim cu energie electrică, ci cu gaz, deși consumul este cam tot același. Însă până în 2035 s-ar putea ca încălzirea cu gaz să nu mai fie posibilă în România. Ca


26

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

exemplu, un Hummer consumă 35 l/100 km, un Mercedes 12 l, iar o mașină electrică, echivalentul a 1,5 l - cum ar veni o casă pasivă certificată. Cei de la PHI măsoară 1.200 de indicatori pentru a elibera acest certificat, iar în România s-au depus solicitări de certificare 200 de case, gândite la început pentru a fi pasive, însă au trecut doar 8. PHI certifică toate casele supereficiente energetic la nivel mondial. În cazul Casei RIA, consumul echivalent ar fi de 0,2 l. Deci este cea mai eficientă casă din lume produsă într-un sistem care poate fi replicat. Au mai existat case - precum una în sudul Franței, dar într-o zonă caldă - care ar fi echivalentul Casei RIA la consumul redus de energie. De ce iau atât de puțini certificatul? Sistemul PHI este foarte complicat deoarece orice cui care trece dintr-o parte în alta este considerat drept o punte termică; or, toate aceste punți trebuie rupte. Contează ce izolație termică folosești, geamurile, etanșeitatea. Dinspre interior spre exterior nu ar trebui să ai câteva găuri cât un ac. Este un test supercomplex pe care majoritatea caselor nu îl trec. Trebuie gândită casa așa din prima fază: cu ce folii de etanșeizare lucrezi, cum o faci pe interior. Este foarte mult know-how în spate. Ce strategie v-ați făcut? Noi ne-am stabilit trei roluri importante, în primul rând să construim case supersustenabile. O casă normală, de 160 mp, emite foarte mult dioxid de carbon într-un an. Pentru că noi folosim lemn și paie, acestea au o amprentă de CO2 negativă, deci îl absorb, intră în plantă și nu mai e lăsat afară să iasă, iar pe durata utilizării CO2 este blocat în perete. Dacă lăsăm paiele pe câmp, intră în stare de putrefacție, microorganismele se descompun, iar CO2 merge iar în aer. Dacă o casă are o emisie de 75 de tone de CO2, cu Casa RIA suntem la -30 de tone. Adică în loc să fim emițători de carbon, noi îl „sechestrăm”. Și celelalte două direcții care ar fi? Pe partea de sănătate am stabilit mai multe reguli legate de ce materiale folosim și care rezolvă majoritatea problemelor pentru care mediul interior este considerat de Organizația Mondială a Sănătății pe locul cinci în topul factorilor de apariție a bolilor. Cu alte cuvinte, aerul de interior poate fi de până la 300 de ori mai poluat decât cel de la exterior. La o casă nouă clasică sunt materiale care emit o groază de substanțe, iar aici apar umiditate, lipsă de oxigen, radon. Al treilea aspect este eficiența energetică. Într-o situație normală viitorul proprietar al casei plătește de fapt două rate: una la bancă, pe 20-30 de ani, de 300-500-800 de euro, iar cealaltă pe viață, de 100 euro/lună pe care o achită pentru că folosește locuința respectivă. Dacă pe ultima poți să o faci aproape zero, deja sună foarte interesant.

Toxinele din România, de neacceptat Unii ar spune că aceste case au prețuri prohibitive. Casa RIA a ajuns la un preț de peste 687.000 de euro pentru că are 360 mp, aproape 1 ha de teren și încă o locuință în spate. Contează în primul rând complexitatea, dar și manopera sau materialul – noi nu folosim plăci OSB din România, recunosc, este tragic acest lucru – pentru că nu putem accepta acele norme de formaldehidă, sunt adezivi care emit substanțe organice volatile. Astfel suntem nevoiți să aducem materia primă din Germania, Polonia, care costă foarte scump; doar lemnul și paiele sunt din România. Există speranțe să se ieftinească aceste case? Noi sperăm ca prețurile să scadă pe măsură ce va exista o cerere din ce în ce mai mare. De fapt o casă pasivă, de 150 mp, costă “la cheie” 160-170.000 de euro. În acest preț nu se includ terenul și fundația care este, în funcție de poziționarea terenului, la 5-10.000 de euro. Dosarul și obținerea autorizației de construire durează 2-3 luni. O casă de 240 mp o facem într-o săptămână, una de 150 mp, în câteva zile; practic se fabrică în paralel cu ridicarea fundației. Finalizarea unei asemenea case se realizează în 6-9 luni. Și totuși, ce are atât de special o casă pasivă? În primul rând eficiență energetică, pentru că în aceasta nu se bagă niciodată căldură, încălzire clasică. Sistemul este unul de ventilație cu recuperare de căldură: scoate aerul viciat din băi, bucătărie, cameră tehnică, îl trece printr-un radiator care îi preia temperatura - care are de fapt o lungime desfășurată de câțiva kilometri - din care iese afară. Din cealaltă parte intră aerul curat care ia temperatura celui care a ieșit. Gradul de recuperare poate să ajungă la 93%. Deci avem tot timpul aer supercurat în casă, oxigenat. La fiecare două ore se schimbă tot aerul din toată casa, cu pierderi foarte mici de energie. Aerul acesta pe care îl introducem îl putem încălzi foarte puțin, pentru că odată trecut de 55 de grade se usucă și provoacă alergii. Dacă e nevoie, în perioadele de iarnă, ca back-up, la -20 de grade două zile consecutiv se poate folosi un radiator pe care îl bagi în priză. În restul timpului casele nu au niciun fel de încălzire, deci nu e nevoie de gaz. Pe de altă parte, avem un sistem de umbrire, cu jaluzele, care face ca în primăvară și toamnă să nu fie casa supraîncălzită de la soare. Panourile solare se pot monta ca să fii prosumator, deci independent energetic. La Casa RIA tot ce înseamnă încălzire, răcire, ventilație ajungea la 140 lei/an, la o casă pasivă normală vor fi maximum 50 lei/lună. Practic, plătești doar


REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

apa, canalizarea, salubritatea și curentul electric (pentru că ai aparatura din casă). Dacă îți pui și panouri solare, devii producător de energie, iar operatorul de electricitate îți va scădea producția din factură. Casele pe care le facem noi acum, în cartierul clujean Borhanci, vor produce de trei ori mai multă energie decât consumă.

Construcțiile din România, la nivelul anilor ‘70 Cine sunt cumpărătorii acestor case? Ei sunt acei “early adopters”, cei care conștientizează faptul că va fi o tehnologie adoptată pe scară largă în viitor și vor să fie printre primii care o accesează. Apoi sunt oamenii orientați spre zona de sănătate, fitness, yoga, produse bio, care înțeleg ce înseamnă sănătatea în casele noastre. Cei mai mulți conștientizează factorii ca sănătatea sau eficiența energetică, foarte puțini sustenabilitatea. Ce vă doriți să fiți? Producători, dezvoltatori? Doar producători, eventual montatori, în niciun caz dezvoltatori. Cu proiectele noastre am vrut doar să arătăm că se poate construi, eventual că există o piață pentru așa ceva. Nu ne interesează să fim investitori imobiliari sub nicio formă. În Borhanci noi am făcut investiția, fiindcă am vrut să vedem cum funcționează sistemul, să arătăm că poate fi o activitate viabilă financiar, să îl testăm, să îl validăm. Am greșit puțin acolo pentru că, în afară de casele pe care știm să le producem, ne-am apucat și de infrastructură, drumuri, instalații, și am întârziat foarte mult din această cauză. Unde faceți producția propriu-zisă? Avem o fabrică la Moreni, unde executăm izolațiile din paie, mai dezvoltăm o linie de producție la Florești. Încă n-am început să producem la Cluj, facem teste de un an pe un produs nou, care va fi mai simplificat decât la Moreni, în sensul că tipul de construcție va fi unul modular. Vor veni modulele gata făcute din fabrică și vor fi instalate pe șantier, nu doar pereții. Le facem pe toate - pereți, acoperiș și le livrăm oarecum asamblate. La Moreni facem pereți, planșee, iar acestea sunt livrate și construite pe șantier. De data aceasta construim o mare parte din casă în fabrică, deci o livrăm aproape gata construită. Astfel producția și montajul vor merge mai repede, vom simplifica procesele din șantier, iar astfel vom avea intrare mai bună pe piețele din Vestul Europei, spre care țintim. Complexitatea este foarte mare acum, sunt peste 1.000 de operațiuni pe care le executăm, până când casa este locuibilă. Acum, în România, segmentul construcțiilor a rămas în mare parte la nivelul anilor ’70, față de cum au evoluat industriile auto sau producătoare de băuturi, care au automatizat foarte mult sistemele și le-au implementat în fabrici în care se controlează toate procesele la nivel de secundă. În țara noastră, în construcții, suntem încă dispuși să fim influențați de o calitate mai slabă făcută în șantier, de costuri pe care nu le putem determina, de riscuri mari. Ultimele 12 hoteluri Hilton au fost construite din module - unități turistice de câte 600 de camere.

Scumpiri de până la patru ori V-ați gândit să intrați și pe piețele externe? Acolo este mai complicat pentru că, dacă vrei să construiești foarte corect, ar trebui să luăm planurile noastre și să le adaptăm la landuri în Germania, unde normele de construire diferă. Deci casa trebuie făcută în colaborare cu un arhitect

local pentru a corespunde tututor normelor din casa respectivă. Asta presupune o infrastructură complexă. În România cele mai multe solicitări vin din București, Cluj, iar din străinătate, din Suedia, Germania, Italia, unde am început colaborări cu arhitecți, iar anul viitor vom construi acolo case pe sistemul de prefabricate. Ar fi mai greu să facem acolo unități de producție; Tesla a ridicat în șase luni o fabrică în Shanghai, iar în doi ani nu a reușit să o deschidă. Pentru viitorul produs al nostru vom intra în parteneriat cu o companie din Marea Britanie pentru o viitoare fabrică, acolo fiind una dintre marile piețe în domeniu din Europa. Investițiile în cele două fabrici se ridică până acum la 8 milioane de euro. Până în 2022 vom putea produce între 500 și 700 de case pe an. Cum resimțiți scumpirea materialelor de construcții? OSB îl cumpăram cu 250 euro/mc, acum americanii îl plătesc, la poarta fabricii, cu 1.000 dolari/mc, în avans, ei comandând aproape toată producția din Europa. Toate aceste lucruri ne-au dat peste cap. Ne așteptăm ca prețul la unele materiale să crească de 1-4 ori față de cel de anul trecut. Americanii s-au raliat și ei la tendința ecologică în privința locuințelor, vedem ce se întâmplă cu Tesla, în Silicon Valley Microsoft vrea să facă un oraș cu poluare zero, Google a semnat deja pentru 18.000 de case de acest fel, tot cu ținta de a ajunge la zero carbon. Președintele SUA, Joe Biden, merge și el tot pe ideea de “pact verde”. E încurajată această tendință în România, se implică statul? Comunitatea Europeană a pregătit un nou program, de 1.000 de miliarde de euro pentru proiecte “verzi”, încă nu sunt clare toate direcțiile și aplicabilitatea, dar va cuprinde multe domenii, începând cu construcțiile și terminând cu industriile. România va beneficia, în următorii ani, de fonduri de 70-80 de miliarde de euro pe această direcție. Construcțiile noi trebuie încurajate, în Germania există facilități substanțiale pentru eficiența energetică, deja de 15 ani încoace.

Casa RIA • A fost certificată de PHI cu un necesar energetic pentru încălzire/răcire de doar 2 kWh/mp pe an, față de 15 kWh/ mp o casă pasivă și 250 kWh/mp una convențională. • Această certificare duce locuința construită de compania Biobuilds pe prima poziție în topul celor mai eficiente case prefabricate din întreaga lume. • Este amplasată pe un lot de 8.000 mp, cu livadă, clădirea având 360 mp.

27


28

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Argentina Lapoși-Oana, Arhitect Șef al Județului Sibiu:

„CJ Sibiu vrea să realizeze un proiect de integrare și refuncționalizare a monumentelor istorice” de Ion SURDU

La începutul acestui an Consiliul Județean Sibiu a organizat un concurs pentru ocuparea funcției de arhitect șef al județului. Funcția a fost câștigată de Argentina Lapoși-Oana, care lucrează în Direcția Arhitect Șef de mai mulți ani. În interviul pe care ni l-a acordat, noul arhitect șef ne-a vorbit despre viziunea sa în noua postură, dar și despre situația actuală a dezvoltării teritoriale a județului Sibiu.

După mai mulți ani de muncă în cadrul CJ Sibiu și o perioadă în care ați deținut interimatul funcției de arhitect-șef al județului, odată cu promovarea în funcția de arhitect-șef ce viziune doriți să aduceți în acest domeniu? În ce direcție credeți că este mai multă nevoie de implicare la nivelul județului în ceea ce privește domeniului arhitecturii și urbanismului? Am participat la concursul pentru ocuparea funcției de Arhitect Șef al Județului Sibiu bazându-mă pe experiența anterioară dobândită atât în administrația publică locală,

în cadrul Primăriei Municipiului Sibiu, cât și în domeniul privat. Revenirea în administrația publică a fost o provocare pe care am acceptat-o deoarece am considerat că este momentul ieșirii din paradigma ideii că putem face totul singuri și cu cel care oferă serviciul cel mai ieftin. Trebuie să înțelegem că societatea se schimbă, iar administrația publică trebuie să răspundă exigențelor acesteia. Îmi doresc să schimb percepția actuală asupra rolului pe care Arhitectul Șef al județului îl are și, totodată,


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

să fac cunoscut rolul avut în dezvoltarea sustenabilă și rațională a județului în ceea ce privește amenajarea teritoriului și urbanismul. Care sunt, în opinia Dvs., cele mai mari provocări în acest domeniu? Cum ușor poate oricine observa, județul Sibiu este unul care se dezvoltă continuu și dinamic. Acest lucru, însă, trebuie să se facă pe baze raționale, predictibile și sustenabile, iar aici rolul planificării în activitatea de amenajare a teritoriului este unul foarte important. Conform atribuțiilor, arhitectul-șef al județului acordă asistență tehnică de specialitate consiliilor locale la cererea în scris a primarilor, pentru acele unități administrative teritoriale care nu au constituite conform legii Comisii tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism. Aveți în plan să propuneți realizarea unor noi documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism sau reactualizarea, după caz, a celor existente? În ce zone credeți că este nevoie de intervenție și de îmbunătățiri? Dezvoltarea durabilă a județului trebuie să plece de la identificarea nevoilor, priorităților, iar acestea să fie puse în acord cu atribuțiile care ne revin în conformitate cu legislația în vigoare din domeniu. Viziunea mea asupra dezvoltării teritoriului este abordarea integrată, intersectorială și interinstituțională. Județul Sibiu are un potențial valoros și excepțional, atât din punct de vedere al patrimoniului cultural, istoric, arhitectural construit, cât și din punct de vedere al cadrului natural. De când ocup această funcție, am trasat prioritățile de intervenție în activitatea de amenajare a teritoriului și urbanism, care au la bază principiul transparenței și calității, eficienței și eficacității serviciilor publice oferite de către Direcția Arhitect Șef și menționez aici digitalizarea completă a fluxurilor de lucru, crearea unei baze de date cu informații accesibile și utile în dinamica de dezvoltare a județului Sibiu. Aceste demersuri vin atât în sprijinul autorităților locale și județene pentru activitatea de planificare strategică, cât și în beneficiul direct al cetățenilor care în acest mod se pot implica proactiv în procesul de dezvoltare a județului. O altă prioritate o constituie zona periurbană/metropolitană a municipiului Sibiu, acesta fiind centru polarizator al zonei. Rolul acestei zone este de a elimina decalajele existente și incompatibilitățile dintre diferite zone teritoriale, funcționale și periurbane, în primul inel al Sibiului. Acest lucru va asigura cetățenilor servicii de calitate ce se vor regăsi în infrastructura verde de transport, educațională, de sănătate, calitatea mediului, spații verzi, turism etc. Cum apreciați, în general, modul în care se dezvoltă orașele din județ? În acest an expiră PUG-ul Sibiului. Pe 25 martie Consiliul Local Sibiu a adoptat o hotărâre de prelungire a valabilității PUG adoptat în 2011. Care pot fi urmările întârzierii actualizării sau adoptării unui nou plan urbanistic general pentru un oraș ca Sibiul, aflat în plină dezvoltare și extindere? Referitor la Planurile Urbanistice Generale (PUG), menționez faptul că majoritatea PUG-urilor ale unităților administrativ teritoriale componente ale județului Sibiu se află în lucru și au ca termen de finalizare anul 2023. Consiliului Județean Sibiu îi revine sarcina de a actualiza Planul de Amenajare a Teritoriului județul Sibiu (PATJ), iar acesta va fi corelat atât pe orizontală, cât și pe vertica-

REZIDENȚIAL lă cu documentațiile aflate în lucru și cele deja aprobate. În prezent, există documentații de amenajare a teritoriului elaborate, cum ar fi PATZIC Păltiniș-Cindrel, având ca centru de greutate stațiunea Păltiniș. Dezvoltarea acestei zone se axează pe potențialul turistic pentru a oferi servicii de calitate și diversificate în toate cele 4 anotimpuri, ca de exemplu: extinderea domeniului schiabil, amenajarea de noi trasee turistice și puncte de belvedere, valorificarea ecoturismului etc. Cum este aplicată legislația privind protecția mediului, a ariilor naturale protejate și a zonelor turistice în județul Sibiu? Cum ați caracteriza situația monumentelor, ansamblurilor și siturilor istorice de arhitectură din județul Sibiu? Județul Sibiu deține două situri UNESCO, și anume localitățile Biertan și Valea Viilor și este de departe unul dintre județele cu cel mai mare și complex patrimoniu cultural, constituit din Situri Natura 2000 și arii naturale de interes local și județean. Evidențiez faptul că județul Sibiu are a doua cea mai mare suprafață din țară, ocupată cu arii protejate (57% din suprafața administrativă a județului Sibiu), cu o bogată varietate de specii de floră și faună, multe dintre ele protejate de lege. De asemenea, Consiliul Județean Sibiu își propune să realizeze un proiect de integrare și refuncționalizare a monumentelor istorice aflate în patrimoniul instituției, un prim obiectiv în acest sens fiind Castelul de la Boița. Ne dorim revitalizarea acestuia, sens în care va fi lansat un concurs de proiecte. Este foarte important să gândești restaurarea unei clădiri, dar și mai important este să ai o viziune asupra modului în care aceasta va trăi pe termen mediu și lung. Prin urmare, atât finanțarea unui asemenea proiect este importantă, dar și viziunea asupra trăiniciei acesteia, a rolului acestei construcții în viața comunității.

Anul 2020 pentru Direcția Arhitect Șef a județului Sibiu, în cifre: 4 Parteneriat Tehnic cu Primarii din 29 unități administrativ teritoriale 4 2.450 adrese analizate și soluționate în cadrul Direcției Arhitect Șef 4 457 de Certificate de Urbanism emise 4 43 de Avize Arhitect Șef emise pentru documentații de tip PUZ și RLU 4 Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism a emis Propuneri de avizare pentru 19 documentații de urbanism la solicitarea autorităților publice locale 4 Serviciul urbanism, amenajarea teritoriului și mediu împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a făcut demersuri și a asigurat cofinanțarea actualizării PUG-urilor și RLU pentru 12 comune 4 148 de Autorizații de construire emise. S-au prelungit 9 Autorizații de Construire 4 59 de construcții recepționate 4 Înființarea Compartimentului de Dezvoltare Durabilă – cu scopul de a identifica, susține și promova start-up-urilor, precum și a IMM-urilor locale, deja active, cu nevoi de dezvoltare. (Sursa: Raportul de activitate a președintelui CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, pentru anul 2020)

29


30

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Transfer investițional în ansamblurile rezidențiale

Investițiile în alimentările cu energie electrică în creștere de Ligia VORO

Cum se schimbă optica în domeniul rezidențial din punct de vedere energetic, aflați din interviul acordat redacției noastre de către Claudiu Damian, directorul Sucursalei Mureș a Distribuție Energie Electrică România. Acesta subliniază tendința de creștere, ca soluție pentru încălzirea locuințelor, a utilizării energiei electrice.

Pactul Verde European va schimba optica în ceea ce privește utilizarea altor resurse pentru încălzirea locuințelor în locul combustibililor fosili. În acest context, cum răspunde sucursala pe care o coordonați noilor provocări? Din datele noastre, am observat că utilizatorii au început să își monteze centrale electrice pentru încălzire, au început să folosească pompele de căldură, motiv pentru care solicitarea de aviz pentru o valoare a energiei mai mare, o putere instalată mai mare se întâlnește tot mai des. Sunt foarte multe solicitări care nu mai sunt pentru 5 kW puterea instalată, puterea utilizată în locuință, ci pentru 15-20, chiar 27 kW puterea

instalată, pentru că, așa cum aminteam, consumatorii își alimentează pompele de căldură și au nevoie de putere suficientă pentru recircularea agentului termic în locuință și în pompa de căldură, respectiv tot mai mulți consumatori optează pentru centrale electrice în defavoarea încălzirii cu gaze naturale, respectiv pentru cuptoare, plite electrice ș.a.. Dincolo de decizia investițională, consumatorii iau în calcul și riscurile diferite pe care le implică alimentarea unei locuințe cu energie electrică în contrapondere cu cea pe gaz. Investițional există vreo diferență? Din punct de vedere al investiției, costurile sunt com-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

parabile, atâta doar că investiția în instalațiile electrice oricum le faci și, nemaifăcând investiția și în branșamentele de gaze naturale, o parte din sumă este economisită. Ceea ce este important de stabilit din start este dacă în zona respectivă poate fi asigurată întreaga putere solicitată pe fiecare locuință în parte și dacă investiția pentru realizarea instalației electrice pe o putere mai mare este rentabilă, în special în situația în care sursa de energie electrică nu se află în zonă ceea ce implică costuri ridicate și care nu pot fi suportate de către dezvoltatori. Din datele pe care le dețineți, ați observat o tendință a investitorilor, dezvoltatorilor imobiliari de a migra spre alternativa de încălzire cu energie electrică a ansamblurilor de locuințe individuale și/colective nou construite? Putem vorbi deja despre o creștere vizibilă? Sunt tot mai mulți investitori care solicită alimentarea locuințelor la o putere undeva la 20-25 kW. Am observat această tendință în ultimul an și jumătate – doi ani. Sunt dezvoltatori de cartiere rezidențiale care în urmă cu 2-3 ani au început cu investiții în alimentarea cu gaz și cu o putere instalată relativ mică, 4-5 kW, care, ulterior, s-au convins că e rentabilă investiția doar în instalațiile de furnizare de energie electrică, ceea ce presupune, bineînțeles, o putere corespunzătoare pentru alimentarea locuințelor doar cu energie electrică. Am avut discuții cu unii dezvoltatori care doresc să monteze inclusiv panouri fotovoltaice pe zonele de parcare pe care le au disponibile în zona ansamblului rezidențial, pe blocurile respective, panouri care să asigure o parte din consumul locuințelor. Dacă reușesc să își monteze și aceste panouri, locuința devine cu atât mai atractivă, din punct de vedere al prețului. La acest moment, cât reprezintă sectorul rezidențial în activitatea sucursalei pe care o coordonați? Ponderea sectorului rezidențial în funcție de consumul de energie electrică, mă refer la consumatorii alimentați în joasă tensiune, reprezintă undeva în jur la 60%. Este o pondere care în ultima perioadă, datorită noilor dezvoltări, mai ales cartierele care se construiesc, și datorită faptului că în cadrul locuințelor crește con-

REZIDENȚIAL sumul de energie electrică, consider că cifra va mai crește în favoarea casnicilor. Care au fost efectele în activitatea sucursalei în raport cu aplicarea Ordinului nr. 59/2020? Sunt foarte multe primării care și-au făcut planuri urbanistice zonale pentru zonele unde doresc să se dezvolte localitățile pe care le administrează și împreună cu noi au fost construite instalațiile de distribuție sau au fost făcute extinderile de rețea de joasă tensiune pentru toate locuințele respective. În funcție de rentabilitate și de calcule se stabilește cota fiecăruia, a primăriei și a noastră. Așteptăm în continuare să vină reprezentanții primăriilor ca să dezvoltăm împreună rețelele de distribuție pentru aceste zone conform legislației în domeniu. Care sunt problemele, provocările pe care le întâmpinați în această activitate pe zona rezidențială? Una dintre problemele principale este faptul că dezvoltatorii, investitorii întocmesc uneori studii, PUZuri, care nu sunt puse în aplicare în perioada imediat următoare, rămân 2-3-4 ani în așteptare, iar soluția stabilită la momentul avizării PUZ-ului s-ar putea să nu mai fie valabilă după câțiva ani, pentru că situația energetică din zonă se schimbă, pot să apară alți utilizatori, pot să apară firme care solicită alimentare cu energie electrică și s-ar putea să nu se mai respecte condițiile inițiale. Faptul că există un PUZ, ca studiu, este orientativ, documentul de care trebuie să ținem cont este avizul tehnic de racordare pe baza căruia se stabilește soluția de alimentare și se rezervă capacitatea de energie necesară. În acest context, ce le recomandați viitorilor dezvoltatori, investitori, cât și consumatorilor potențiali, proprietari ai unei case, ai unui apartament? Le recomand ca, înainte să înceapă investiția, să se informeze dacă acele condiții stabilite la momentul întocmirii PUZ-ului mai sunt valabile și în momentul în care doresc să construiască, pentru că dacă au trecut 1 an, doi-trei, s-ar putea să se fi modificat condițiile. De asemenea, să solicite emiterea avizului tehnic de racordare sau a proiectului de extindere de rețea sau a proiectului de alimentare ansamblu rezidențial și abia în momentul în care au fost stabilite acele condiții printr-un proiect sau printr-un aviz tehnic de racordare au o bază clară de pornire.

31


32

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Digitalizarea în cadastrul clujean: încasări mai mari cu 20% în pandemie de Călin POENARU

Monica Negulescu, director în cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Cluj, explică, pentru Transilvania Business, cum a reușit instituția ca, într-un an plin de restricții, să aibă încasări în creștere. Cum a afectat pandemia piața imobiliară a Clujului? Contrar a ceea ce s-ar putea crede, dacă vorbim despre 2020 față de anul precedent, a fost o scădere nesemnificativă, de 0,1%. Dacă vorbim însă despre începutul lui 2021, volumul de activitate la noi a crescut foarte mult; de-abia reușim să facem față, sunt foarte multe solicitări mai ales în Cluj-Napoca, dar și în Florești, Apahida, Turda. Trebuie să spunem că, raportat la numărul ridicat de cereri înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, se poate întâmpla să existe restanțe, însă ne străduim să asigurăm solicitanții serviciilor noastre de întreaga noastră disponibilitate și suntem în permanență preocupați de îmbunătățirea serviciilor pe care le oferim acestora. Se poate spune că au fost investitori care și-au amânat proiectele? Cine a avut de realizat operațiuni de cadastru le-a făcut. Clujul are o piață imobiliară foarte dinamică, iar această tendință s-a păstrat. La modul concret, cum s-a prezentat anul 2020 la OCPI Cluj? Numărul de cereri a scăzut de la 395.456 la 391.305, în schimb cel de operațiuni a crescut de la 441.331 la 442.762. Tranzacții realizate de persoanele fizice s-au diminuat de la 49.827 la 47.742, cele ale persoanelor juridice, de la 4.900 la 4.572. Dacă ne referim la numărul de ipoteci, acesta a coborât de la 12.218 la 11.154. Cum ați gestionat activitatea în condițiile în care au fost atâtea restricții? Pentru a preveni și a limita răspândirea coronavirusului, în perioada 12 martie – 25 mai 2020 noi am sistat activitatea de relații cu publicul. Acesta nu a avut acces în incinta oficiului, primirea sesizărilor, petițiilor și memoriilor realizându-se prin corespondență - comunicare electronică sau prin poștă. Informațiile solicitate au fost primite prin e-mail, accesând website-ul instituției și prin call-center. Audiențele le-am acordat doar telefonic sau prin e-mail. Dar când s-au mai relaxat restricțiile? Din 25 mai 2020 a fost permis accesul persoanelor interesate în incinta instituției și a birourilor teritoriale pentru consultarea cărților funciare vechi. Pentru cărțile funciare noi, informațiile, transpuse în format electronic, au putut fi obținute tot online, prin intermediul platformei Epay.ancpi.ro. Decizia a venit ca urmare a numărului mare de solicitări din ultima perioadă. Persoanele autorizate, notarii publici și executorii judecătorești, care dețin user și parolă pentru aplicația integrată de cadastru

și carte funciară, au avut acces în sediul instituțiilor și al birourilor teritoriale, cu respectarea legislației privind instituirea unor măsuri de protecție socială în contextul situației epidemiologice. Programul pentru studierea cărților funciare a fost de luni până vineri, între 09:00 și 14:00, cu un timp maxim alocat de o jumătate de oră de persoană, doar pe bază de programare. Relația cu publicul când a fost reluată? Acest lucru s-a petrecut din 15 iunie 2020, când ghișeele pentru înregistrarea cererilor au început să funcționeze după programul normal de lucru. Totuși, persoanele fizice și juridice autorizate să execute lucrări de specialitate, notarii publici și celelalte categorii de persoane care au acces, cu parolă, la sistemele noastre informatice au continuat să utilizeze serviciile online. De asemenea, am programat și am susținut audiențe, în regim normal, la nivelul conducerii instituției. Acum sesizările, petițiile și memoriile se pot transmite, în continuare, prin e-mail sau poștă. Datorită îmbunătățirii sistemelor informatice, o parte a angajaților oficiului și-au desfășurat activitatea în regim de telemuncă. Este suficient numărul actual de angajați, la volumul de muncă pe care îl aveți? La nivel de oficiu județean suntem în general acoperiți, la fel și la majoritatea birourilor teritoriale. În municipiile Dej și Gherla avem însă un deficit de personal. Ce măsuri de digitalizare ați aplicat în pandemie? În primul rând, îmbunătățirea aplicației e-Terra prin adăugarea de funcționalități noi în vederea creșterii calității serviciilor oferite cetățenilor și partenerilor noștri care pot să își desfășoare activitatea 100% online, dar și accesul pe bază de user și parolă la aplicația informatică a persoanelor autorizate, notarilor publici, experți tehnici judiciari. Nu în ultimul rând, posibilitatea de obținere a extraselor de carte funciară, planurile cadastrale pe ortofotoplan și înregistrări de la stațiile permanente - prin intermediul platformei Epay.ancpi.ro, dar și utilizarea cardurilor bancare pentru plata serviciilor atât la sediile birourilor teritoriale, cât și online, din noiembrie 2020, pentru persoanele care au cont în e-Terra. Clujul a fost prins într-un proiect pilot pentru e-Terra. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a continuat procesul de digitalizare și eficientizare a activității, iar din 12 noiembrie 2020 partenerii săi care au acces cu user și parolă în sistemul său informatic au putut achita prin card bancar tarifele pentru serviciile prestate de OCPI Cluj.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Este proiectul de la Cluj unul de succes? Feedback-ul de la utilizatori este unul încurajator. Raportându-ne la încasările cu numerar, din martie 2021, cele online au crescut cu 20%. Utilizarea cardului bancar pentru achitarea serviciilor furnizate partenerilor noștri este disponibilă, deocamdată, în sistem pilot în județul Cluj, spunea directorul general al ANCPI din acea perioadă, Laurențiu Blaga. Acesta menționa că plata cu cardul în e-Terra va fi extinsă la toate oficiile de cadastru din țară, pe măsură ce acestea definitivează contractele cu procesatorul de plăți, activitatea ANCPI fiind deja digitalizată în proporție de 100%. În Cluj se derulează un program de cadastrare gratuită la sate. În ce stadiu se află? Dacă ne referim la Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), ca unități administrativ teritoriale (UAT) recepționate figurează Aghireșu, Borșa, Chinteni, Iclod, Vultureni și Jucu – la care urma să primim acceptanță, respectiv 86.494 de imobile, iar pe sectoare cadastrale, ca lucrări de înregistrare sistematică, 27 de UAT-uri sunt în lucru. Avem 201 de sectoare finalizate și 157 în lucru. Sunt 219 imobile în curs de recepție și 14.030 recepționate. Sunteți prinși și într-un proiect pe fonduri europene. În ce stadiu a ajuns? Proiectul vizează creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România, prin Programul Operațional Regional (POR). Acesta completează PNCCF 2015-2023 prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică

REZIDENȚIAL

pentru 5,7 milioane ha din 660 de unități administrativ teritoriale din zonele rurale. Valoarea proiectului, la nivel național, se ridică la 312 milioane de euro, dintre care 265 de milioane fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46 de milioane cofinanțare de la bugetul de stat. Prin POR au fost licitate la Cluj 12 UAT-uri (Ciurila, Cojocna, Cuzdrioara, Gârbău, Gilău, Mărgău, Moldovenești, Petreștii de Jos, Poieni, Sânpaul, Tureni, Vad). În județ urmează să fie licitate alte 14 UAT-uri: Apahida, Bonțida, Călărași, Cășeiu, Câțcău, Chiuiești, Feleacu, Iara, Luna, Mihai Viteazu, Mintiu Gherlii, Ploscoș, Săndulești, Săvădisla). În total sunt 100.524 de imobile recepționate. Cum se desfășoară un asemenea proiect? ANCPI a alocat peste 300 de milioane de lei, în cadrul finanțării VII, pentru primăriile care doresc să înceapă sau să continue lucrările de cadastru, gratuit pentru cetățeni. Fiecare UAT poate primi 160.000 de lei pentru înregistrarea proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Primarii celor 2.041 de comune eligibile pot solicita finanțare în maximum 60 de zile de la data la care primesc înștiințările privind sumele alocate și modelul contractului de finanțare din partea oficiului de cadastru pe raza căruia se af lă. Cât de receptive sunt primăriile? De câțiva ani deja ne asaltează cu solicitări. O cadastrare corectă este necesară pentru accesarea fondurilor europene, de asemenea e foarte importantă pentru atragerea de investitori în aceste localități.

33


34

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum răspunde Aquatim noilor provocări: expansiunea urbană, industrială şi modificările climatice de Robert BLOANCĂ

Județul Timiș va beneficia de sisteme durabile de alimentare cu apă și apă uzată, în ceea ce privește disponibilitatea, fiabilitatea și calitatea serviciului, susține Ilie Vlaicu, director general al operatorului local de apă și canal, Aquatim Timișoara, într-un interviu pentru revista Transilvania Business. Timișul a cunoscut o dezvoltare imobiliară puternică. Poate operatorul regional Aquatim să acopere cu servicii de apă și canalizare această dezvoltare? Aquatim este o societate care are o viziune și o strategie de dezvoltare cu două componente majore, una tehnică şi cealaltă economică. Componenta tehnică este materializată printr-un Master Plan, în care sunt previzionate investiţiile pentru întregul judeţ Timiş pe termen scurt, mediu şi lung, în timp ce componenta economică este materializată într-un Bussines Plan în care sunt specificate resursele financiare de care avem nevoie pentru această dezvoltare. În ceea ce privește dezvoltarea în județ, pentru asigurarea sustenabilității, sucursalele din teritoriu sunt organizate ca niște centre de cost, care să se auto-susţină pe principii de recuperare de costuri şi de eficienţă în procesele lor. Pentru asigurarea investițiilor, Aquatim a atras fonduri cu componentă nerambursabilă, pentru reabilitare, modernizare și extindere a infrastructurii de apă, atât pentru Timișoara, cât și pentru aşezările mici şi medii din județ. Astfel, în 2011 a fost încheiat cu succes un proiect de peste 45 milioane de euro pentru reabilitarea, extinderea sistemului de canalizare și a stației de epurare în Timisoara, iar în anul 2017 a fost finalizat un alt proiect major, de aproximativ 120 milioane de euro, de modernizare a infrastructurii de apă și de canalizare în mai multe localități din județ. În prezent, Aquatim derulează un program investițional, cu componentă nerambursabilă, finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare al UE, în valoare de peste 180 de milioane de euro, fonduri direcționate în special către localitățile mici și mijlocii din județ. La nivelul ariei de operare, care cuprinde localități din județul Timiș, Aquatim gestionează un număr de 24 stații de tratare a apei și 28 stații de epurare a apelor uzate. Stațiile de tratare și epurare a apei sunt dotate cu sisteme SCADA de ultimă generație, pentru monitorizarea și conducerea automată a proceselor. Valorile parametrilor urmăriți în stațiile de tratare și epurare, cum ar fi debite, niveluri, concentrații, sunt evaluate şi prelucrate de aplicații software specifice, și, astfel, procesul este dirijat prin calculator. Stațiile sunt operate, atât local, cât și de la distanță, din Timișoara. Aproape toate stațiile construite în ultimii ani permit creșterea capacității de tratare a apei potabile și a apelor uzate. Sunt și situații, în special în cazul localităților nou preluate, care au stații de tratare construite în cadrul unor programe de investiții derulate de consiliile locale și

care nu mai fac față dezvoltării comunităților în ceea ce privește asigurarea capacității de distribuție. Aceste localități sunt trecute pe lista noastră de investiții și vor beneficia fie de fonduri din proiectele europene, fie din fonduri proprii. Care sunt principalele probleme pe care le întâmpinați legat de această dezvoltare accelerată, mai ales în zona periurbană a Timișoarei? Sunt dispuși dezvoltatorii imobiliari să colaboreze cu dvs.? Se pare că nevoile de investiții în perioada următoare vor fi și mai mari decât cele estimate, pentru că trebuie să ne adaptăm la schimbările climatice, la modificările demografice, la dezvoltarea socio-economică masivă care determină schimbări ale spectrului poluanților etc. În ultimii ani, expansiunea urbană, industrială şi modificările climatice creează probleme de exploatare în special a sistemelor de canalizare. La ploi abundente conductele sunt deseori suprasolicitate şi colmatate de deşeurile şi materialele antrenate de la suprafaţă de debitul mare de apă. În staţia de epurare a apelor uzate, apele din precipitaţii diluează apa uzată scoţând, astfel, din parametrii funcţionali o etapă importantă a procesului de epurare, şi anume treapta biologică. Aducerea în stare normală de funcţionare a staţiei înseamnă un consum suplimentar de energie. Astfel, în lunile ploioase, din cauza acestor probleme, consumul de energie creşte cu până la 30% faţă de lunile secetoase. Pentru compania de apă, preluarea unor cantități mari de apă de ploaie în canalizare nu este deloc convenabilă. Tratarea apei uzate diluate, la stația de epurare, este mult mai costisitoare. Pentru zonele periurbane și pentru localitățile unde se investește în infrastructură, standardele naționale și europene recomandă și dau soluții pentru separarea transportului apelor uzate de cele din precipitații. Mai mult, Aquatim derulează campanii de informare pentru ca utilizatorii să nu îşi conecteze sistemele de colectare a apei pluviale - burlane, rine, şanţuri, rigole - la canalizarea publică, ci să colecteze apa de ploaie şi să îi găsească diverse alte întrebuințări, de exemplu la întreținerea zonelor verzi sau spălatul parcărilor. În Timişoara, sistemul de canalizare este unitar, așa a fost construit și proiectat acum 100 de ani și de atunci s-a dezvoltat pe același principiu de funcționare. În sistemele unitare, apele uzate menajere, industriale şi cele provenite din precipitaţii sunt colectate în acelaşi sistem şi sunt conduse către staţia de epurare. Aici, printr-o serie de tratamente mecanice şi biologice, toată apa uza-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REZIDENȚIAL

tă este „curăţată” înainte de a fi deversată în râul Bega. Toate oraşele mari la începutul dezvoltării lor au folosit sisteme unitare, ele nemaiputând fi în prezent reproiectate după alte principii. Un alt aspect pe care l-am observat de cîțiva ani este folosirea de către unii utilizatori a apei potabile pentru udarea grădinilor, în special în localitățile mici din județ. Această practică poate provoca probleme în alimentarea cu apă, deoarece sistemul de alimentare cu apă a fost dimensionat doar pentru consumul menajer al populației. Pentru posesorii de grădini există însă și soluții la îndemână, pe care Aquatim le recomandă. Una este instalarea în gospodărie a unor bazine de captare a apei de ploaie și folosirea acesteia. O alta este forarea de puțuri de mică adâncime. Lucrați în prezent la un proiect de mari dimensiuni, cu fonduri europene. Cât de mult va ajuta acesta la calitatea vieții cetățenilor din Timiș? Județul Timiș va beneficia de sisteme durabile de alimentare cu apă și apă uzată, în ceea ce privește disponibilitatea, fiabilitatea și calitatea serviciului. Actualul proiect de adresează în special satelor și comunelor. În total, 81 de localități vor beneficia de sisteme durabile de alimentare cu apă și apă uzată, prin investiții în infrastructura de mediu, ceea ce va determina, cu siguranță, o creștere a calității vieții beneficiarilor din zonele vizate, dar și un mediu mai curat. Lucrările cuprind extinderi, construcții și reabilitări pentru exploatarea surselor de apă, stații de tratare și clorinare, conducte de aducțiune, rezervoare de apă, stații de pompare, rețele de distribuție și de canalizare, stații de epurare, precum și dotarea cu echipamente și sisteme pentru monitorizarea parametrilor tehnologici, cu transmitere la distanță. În completarea programului regional de investiții, compania de apă are în derulare lucrări de modernizare a infrastructurii de apă și canalizare, susținute din fonduri proprii. Lucrările recepționate, din anul 2020, însumează circa 10 km rețea apă și 5 km rețea canalizare și au o valoare cumulată de 20,9 milioane lei (fără TVA), din care 18,2 milioane lei sunt investiții în Timișoara, iar restul în localitățile periurbane și cele asociate sucursalelor Buziaș, Deta, Jimbolia, Făget și Sânnicolau Mare. Pe anul 2021, Aquatim are planificate aproximativ 20 de proiecte din fonduri proprii, pentru reabilitarea a peste 28 km de rețele de distribuție a apei și 10 km de rețele de canalizare în aria de operare. Suntem conştienţi că lucrările de investiții, prin șantierele deschise, au un impact negativ asupra populaţiei din zona respectivă, dar trebuie să menționăm că astfel de investiţii se fac în beneficiul cetăţenilor. Probabilitatea apariţiei avariilor ulterioare la reţeaua de alimentare cu apă va fi foarte mică. După reabilitarea reţelelor subterane, în zona respectivă se vor reamenaja străzile şi trotuarele. În ce moment se află Timișoara din punct de vedere a calității rețelelor? Mai sunt necesare investiții în continuare? În Timișoara, Aquatim a implementat un proiect important pentru controlul presiunior și debitelor și identificarea mai rapidă a avariilor sau consumurilor peste mediile uzuale. Sistemul de distribuție a fost împărțit în 9 zone, în care debitele sunt urmărite continuu, existând 80 de puncte de măsurare. Sectorizarea presupune realizarea unui bilanț pe fiecare sector în parte, ținând cont de consumurile casnice, industriale și tehnologice (igienizări și spălări ale rețelelor), în corelație cu debitele intrate și ieșite. Ulterior acestei faze, se trece la detectarea avariilor, repararea, respectiv propunerea de reabilitare a unor

tronsoane. Pierderile de apă din rețelele de distribuție sunt localizate de către echipele Aquatim de detecție cu echipamente specializate, iar rețelele sunt inspectate regulat, în cadrul programelor de mentenanță preventivă. Mentenanța rețelelor se realizează continuu, având o componentă preventivă (spălări, verificări, inspecții CCTV canal) și una corectivă (intervenții de remediere a avariilor). În anul 2020, în Timișoara și localitățile periurbane s-au rezolvat peste 1.700 avarii pe rețelele de apă, dintre care 83% au fost remediate în mai puțin de 24 de ore, precum și peste 7.700 defecte pe rețeaua de canalizare, dintre care 92% au fost remediate în mai puțin de 24 de ore. Aquatim monitorizează continuu calitatea apei potabile, începând cu procesul de tratare şi până la robinetele consumatorilor. În Timișoara, monitorizarea calităţii apei potabile se face prin verificarea zilnică, în laborator, a 22 parametri de calitate, înainte de pompare în reţeaua de distribuţie și monitorizarea reţelei de distribuţie prin prelevarea probelor de apă potabilă de la puncte de control, stabilite de comun acord cu Direcţia de Sănătate Publică Timiş. Rezultatele centralizate ale acestui program de monitorizare sunt publicate lunar pe site-ul societăţii, la secţiunea „Buletin de analiză a calității apei”. În județ, monitorizarea rețelelor de distribuție se face la 3 luni sau ori de câte ori consumatorii sesizează aspecte legate de calitatea apei. În ultimii 20 de ani, Aquatim a dus o politică de dezvoltare, de regionalizare în județul Timiș, cu scopul de a oferi servicii accesibile tuturor la standarde europene. Pe parcursul dezvoltării, Aquatim a lucrat cu mulți reprezentanți ai consiliilor locale, parte din Asociația de Dezvoltare Apă-Canal Timiș. Chiar dacă, iniţial, aceștia nu au înțeles pe deplin obiectivele de regionalizare, cum ar fi, de exemplu, aplicarea unui tarif unic în condiții de eficiență, printr-un proces continuu de comunicare, ei au acceptat, în cele din urmă, ideea că singura cale de conformare la legislația națională și europeană este delegarea serviciilor către un operator puternic din punct de vedere financiar și instituțional.

35


36

REZIDENȚIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Adrian Burcă - Discursul unui peisagism de calitate nu ratează nimic din temele importante ale societății de Dan BIRTA

Meseria de peisagist însumează o mulțime de alte meserii și de calități. Despre ce înseamnă să fii peisagist, despre calitățile pe care trebuie să le întrunească cel care dorește să urmeze o astfel de meserie și despre trendul în domeniu vorbește pentru Transilvania Business, Adrian Burcă, brand manager Kaluna, peisagist. Ce înseamnă să fii peisagist? Mai exact cu ce se ocupă un peisagist? Ce presupune munca lui? Dacă ar fi să dau o definiție de manual, aceasta ar surprinde prea puțin din ceea ce face un peisagist. Dincolo de a organiza un spațiu după reguli care țin atât de estetică cât și de funcționalism, arta peisajului presupune o abordare multidisciplinară. Ca discurs adiacent arhitecturii, peisagismul elaborează spațiile exterioare ținând cont de tensiunile dintre obiecte, dintre privitor și obiecte, încercând să ofere emoție, simțire, apelând la proporții, perspectivă, cromatică. Discursul unui peisagism de calitate nu ratează nimic din temele importante ale societății în care se dezvoltă. Ca element ordonator în munca de amenajare a spațiilor verzi, peisagistul trebuie să dețină informații exacte legate atât de partea construită a unei grădini cât și vaste informații referitoare la plante, condiții de sol, umiditate, expunere solară etc. Unde se poate învăța această meserie? Evident, există facultăți de profil care ar trebui să furnizeze profesioniști. Mi-e teamă însă că, după o experiență de 4 ani în care am angajat doar șefi de promoție ai secției de Peisagism, cel puțin la nivel de practică, sistemul de învățământ universitar din România eșuează în a livra profesioniști. Dincolo de noțiuni teoretice care necesită un upgrade imediat, lipsa contactului cu programe de proiectare dedicate peisagismului sau arhitecturii este o problemă majoră. De aceea, dezvoltarea personală este un atu și în acest domeniu, studiul paralel, perseverența. Din acest tipar fac și eu parte. Ceea ce sunt acum este, în mod covârșitor, rodul unei interacțiuni de peste 15 ani cu

specialiști (cursuri sau vizite la furnizori externi, arhitecți și ingineri) și clienți. Ca alternativă, platformele private, acolo unde și eu predau în acest moment – dallesgo.ro. Ce calități trebuie să aibă un peisagist pentru a-și putea face meseria? Asemeni arhitectului, peisagistul are nevoie de o cultură serioasă, bază a actului creativ. Pentru a realiza și livra un conținut peisagistic adecvat e nevoie de un demers amplu de prospectare a nevoilor utilizatorilor, de identificare a tensiunilor specifice, capacitatea de a găsi soluții, toate presupunând un contact solid, atât cu literatura de specialitate, dar și cu arta, literatura, muzica etc. În plus, este necesară o anumită sensibilitate în raport de cromatica, de spațialitate, de dialog, de cursivitate la nivelul privirii ambientale. Și, cum am spus mai înainte, multe, multe cunoștinte din domeniul sau și conexe domeniului său: arhitectură (pentru a citi codul estetic al locuinței de ambientat cu spațiul verde), instalații, cadastru etc.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REZIDENȚIAL

De ce este important un peisagist pentru o administrație locală? Este foarte important, fie și numai pentru faptul că fiecare locuitor al unui oraș ar trebui să beneficieze de minimum 25 mp de spațiu verde. În acest context, presiunea asupra administrației în a crea și menține acest spațiu verde este enormă. De la realizarea unor studii privind alegerea celor mai productive specii de copaci ca raport între nivelul de oxigenare, rezistența la boli și stres urban, capacitatea de regenerare, impactul minim în costul de igienizare (toamna) etc., până la găsirea de soluții pentru a forma zone de „plămân verde” sau artere verzi care să irige orașul în corpul său, peisagistul este extrem de necesar. Legea spațiilor verzi 24/2007 spune că toate localitățile din România trebuie să-și facă Registrul Spațiilor Verzi. Știți de existența unui astfel de registru la Oradea? Da, în Oradea există un astfel de Registru, adoptat în 2011, o recenzie a tipurilor de spațiu verde din localitate, inclusiv prin recenzarea principalelor specii de arbori existenți. De-a lungul ultimilor ani, componenta acestui registru s-a modificat ca urmare a unui program de reîmprospătare a spațiilor verzi și, în special, prin formarea de noi spații verzi (scuaruri, grădini de cartier sau parcuri). În fapt, actul de administrare a spațiului verde orădean este bine corectat de către civismul local, recent, Primăria renunțând la un proiect ce prevedea transformarea unei părți naturale a Crișului Repede în zonă de plajă amenajată, tocmai ca reacție promptă a societății civile. În urma consultării opiniei publice, Primăria a oprit acest demers de modificare a luncii Crișului Repede, un loc cu o identitate aparte. Colaborați mai mult cu mediul privat sau cu administrațiile locale? Cel mai mult cu mediul privat, cu administrația locală doar în baza unor parteneriate cu firme de arhitectură sau de construcții. Totuși, în urma realizării unor studii de fezabilitate sau proiecte tehnice pentru parcuri, în timp, am observat faptul că administrația locală a înțeles că urbanismul în partea sa verde este un cost lucrativ, peisagismul fiind unul din modurile în care o societate poate fi construită în ideea de comunitate. Există multe studii în domeniu care concluzionează același fapt: chiar în cartierele rău famate, amenajarea de spații verzi moderne, cu facilități specifice sportului și recreației, duc la ridicarea gradului de civism. Deși vandalizate în primul an de la amenajare, după refacere, acestea „rezistă” într-un procent mult mai mare, creând, repet, ideea de comunitate, de „acasă”. Care este trendul actual în amenajarea unei grădini, a unui parc? Ce materiale sunt la modă? Este clar, trăim în epoca confluenței totale între materiale, texturi, discurs filtrat de obsesia de comunicare totală

a omului, cum spunea Baudrillard, „omul este un ipohondru cerebral, obsedat de comunicare”. Decalat puțin față de occident, inventarul materialelor care structureaza azi spațiul verde din România conține: Cor-Ten, gabion, rășini speciale în compoziție cu sorturi de pietriș, rezultând astfel suprafețe filtrante, alei, în special. În plus, arta revine ca vector de echilibru, ca negativ al unor spații construite în obsesia utilității și a funcționalismului. Dacă e ceva ce se impune în discursul spațiului public, acel ceva ține de conștientizarea importanței sănătății în ecuația de viață. Astfel, apariția în parcuri a aparatelor de sport, a pistelor de alergare, de bicicletă, terenuri de mini fotbal, tenis, baschet, nu mai surprinde pe nimeni. În spațiul privat, extensie a unei tot mai aderente tendințe către modernitate și post modernitate a arhitecturii, discursul verde tinde spre minimalism, spre a creiona spațiul verde în expresia sa minimă, ca mijloc de eliminare a zgomotului sonor, dar și vizual cu care ne încărcăm în afara locuinței. Dați-ne câteva exemple de lucrări de referință pe care le-ați executat în ultima perioadă. Cred că mediile sociale unde suntem prezenți sunt suficiente pentru a ne prezenta. Dincolo de ele, apariția în reviste de specialiate: Casa Mea, Planul Casei mele etc. surprinde bine profilul nostru. În afară de lucrări pe întreg teritoriul României, avem peste 20 de lucrări în Franța, Germania, Austria, Slovacia etc., plus proiecte livrate în Europa, Canada sau Africa. Participarea la proiectarea de spații publice, inclusiv parcuri istorice (ultimul fiind parcul Petofi din Oradea), dar și la ambientarea cu spații verzi a unor realizări arhitecturale remarcabile (Smartware – Săldăbagiu de Munte, cea mai modernă clădire office din România la nivel ecologic) etc., ne definesc ca profil. Dar, probabil, cel mai bine vorbesc imaginile.

37


38

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

39

Industria Ardealului, pregătită pentru joburile viitorului de Călin POENARU

Clusterele din Cluj își propun să pregătească industria din regiune pentru provocările pe care le vor ridica digitalizarea, automatizarea sau robotizarea. Pătrunderea masivă a tehnologiei în administrație și, mai ales, în societate au fost teme dezbătute la Transylvanian Clusters International Conference (TCIC). Diriguitori ai asocierilor clujene din mai multe domenii și-au exprimat gândurile în preambulul conferinței. „Companiile mari din IT nu vorbesc despre o întoarcere în birouri ca înainte de pandemie; în general asigură cam un loc fizic la trei angajați. Mulți oameni preferă să lucreze de acasă, însă unele proiecte necesită muncă în echipă sau coordonare în birou. Vorbim despre o combinație de activitate în acest an: o parte dintre zile acasă, altele zile, la birou. Depinde de angajat și de cultura companiilor: în IT contează condițiile de muncă, facilitățile din clădiri. Va fi o tranziție lentă, dar acest mixt casă - birou se va menține în viitor. Ceea ce contează este eficiența echipei și cea a angajatului”, a rezumat Bianca Muntean, managerul Transilvania IT Cluster (TITC) și coordonator al Transilvania Digital Innovation Hub (TDIH). “Producătorii de mobilă din România își păstrează competitivitatea pe zona de mobilier de birou, dar și pe cel din lemn masiv, apreciat atât în țară, cât și în afara acesteia. În zona de optimizare a costurilor avem un program de automatizare a firmelor pentru a fi mai eficiente în competiția globală. Aceasta se ascute tot mai mult, în condițiile în care materiile prime, mai ales cele provenite din Asia, s-au scumpit considerabil în ultimele luni. Ideea este ca optimizarea cheltuielilor să intre pe nișe - componente IT, automatizare; e de preferat ca scăderea costurilor să nu se facă din reducerile de resurse umane”, a afirmat Ciprian Morcan, director al Clusterului Mobilier Transilvan (CMT). “Intenția noastră este de a susține entitățile din producția de mobilier să se internaționalizeze. Vedem că în România avem acel deficit comercial care, din păcate, tot crește: importăm mai mult decât exportăm. Așa am ajuns să coordonăm un consorțiu european pentru internaționalizare, însă de data aceasta cu resurse financiare pe trei ani. Din 2019 încoace am pus accent pe proprietatea intelectuală,

pentru a proteja creativitatea și dezvoltările firmelor. Iată că acum multe companii din domeniu ale noastre depun cereri de brevete și mărci direct pe piețele pe care vor să le abordeze. O altă direcție în care ne implicăm este învățământul dual, dar și schimbarea programei în învățământul superior, având deja proiecte cu Universitatea din Brașov, Universitatea de Artă și Design, Universitatea Tehnică, ambele din Cluj-Napoca. Noi vizăm creare de competențe, dar venim și în sprijinul angajaților”, a spus managerul CMT. Organizatorii evenimentului au vorbit despre provocări ale viitorului precum tehnologia și protecția mediului. „Noi ne axăm strategia pe economia circulară, tranziția energetică a Clujului. Vrem să generăm politici publice pentru soluții de energie verde în oraș, dar și să conștientizăm cetățeanul, prin workshopuri cu studenți, în ideea de a-l familiariza cu această tranziție în economie.


40

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujul se flă în direcția bună, are un transport public tot mai nepoluant, cu autobuze electrice, există preocupări pentru eficiența energetică a clădirilor. Ne dorim să creăm un consorțiu pentru tranziția energetică în Cluj, dar nu numai”, a detaliat Oana Raita, manager al Clusterului de Energii Regenerabile (TREC).

Clujul, dat ca exemplu în Europa “Am identificat o nevoie a creativilor din zona Cluj, așa s-a născut clusterul. În ideea de a facilita colaborarea am adus la aceeași masă companii private, universități, administrație, catalizatori. Principalele noastre proiecte se axează pe oportunități pentru resursa umană disponibilă, schimbarea programei în educație. Prin acest cluster vrem să anticipăm necesitățile viitorului, să pregătim resursa umană, să venim în întâmpinarea cerințelor de pe piață”, a spus Ania Pașcalău, managerul Clusterului de Industriilor Creative Transilvania (CICT). Reprezentanții clusterelor s-au referit la efectul în piață pe care îl generează conferințele de acest tip care au loc la Cluj. „După evenimentul Open Innovation, organizat de Digi Connect – Comisia Europeană (CE), ne-am propus să facem tranziția către o industrie inovativă în cadrul companiilor IT. Avem în clusterul nostru atât firme mai mici, cât și corporații care, după conferința din 2017, au început să dezvolte proiecte de cercetare-dezvoltare (R&D) și să aplice direct la CE. S-a creat TDIH, am identificat atuurile noastre, iar prin colaborarea între clustere am decis să creăm un megaproiect prin care iată că suntem considerați un exemplu de bună practică la nivel european. Prin TCIC ne adresăm membrilor clusterelor, companiilor de tip start-up, administrației publice, universităților. Scopul este să prezentăm și diferite oportunități, să promovăm pentru decidenți - din guvern și din Europa - mediul economic pe care îl reprezentăm. Clujul vrea să arate la nivel european proiectele companiilor locale. Vrem să aducem mai aproape de membrii noștri noutățile de pe plan european, însă un alt rol al conferinței este de a susține competențele viitorului, de a genera oportunități”, a motivat Bianca Muntean. „Industriile de gaming și de E-sports sunt două direcții noi în CICT, ne dorim și amplificarea componentei de lobby. Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC) de la Cluj vrea să devină o structură de suport

pentru industriile creative, dar noi ne orientăm și spre alte industrii sau domenii. Până la urmă orice companie are nevoie de publicitate, spoturi, design. La CREIC am încercat să creăm un mediu complex: birouri, spații de creație, ateliere. Găzduim proiectul Cluj - Future of Work (CFW), ne axăm pe design de mobilier, industria filmului, automatizare, robotizare. Aici Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) a dezvoltat un centru de industrii creative, are programe de gaming teraperutic sau managementul stresului. În domeniul sustenabilității se derulează un proiect de resurse regenerabile în acest parc industrial. CREIC a devenit o “casă a clusterelor”, sunt companii care au sedii permanente sau proiecte în Cluj Innovation Park. Vrem ca toate cele trei laboratoare să fie deschise pentru comunitate, tinerii să își experimenteze produsele, să fie multe evenimente”, a spus Ania Pașcalău.

Produse inedite de mobilier, prezentate “live” Trei produse concretizate de studenți din România și din Ungaria au fost prezentate la TCIC. Studenți de la Universitatea de Artă şi Design (UAD) Cluj-Napoca și Universitatea Sopron au participat la un workshop de dezvoltare de produs organizat de CMT împreună cu partenerii săi industriali Salice, Antares, Scaune.ro și E-laborator. Tinerii s-au împărțit în trei echipe și au dezvoltat trei produse noi, primite ca temă de la firmele partener. O echipă a dezvoltat o bancă de lucru mobilă pentru asamblare, alta a lucrat la repere fonoabsorbante pentru birouri, iar a treia a creat o masă superextensibilă. “Noi am sprijinit studenții să realizeze această masă și vom face tot posibilul ca ea să existe și în magazine, îi vom face și promovarea. Numai în parteneriat cu cei din producție rezultatele studenților pot fi cele scontate. În fabrică ne rămân diferite resturi rezultate din producția de serie, iar măsuțele de la conferință dovedesc că sunt un succes. Studenții pot să aducă de lucru în fabricile noastre. Totuși, pentru o firmă mare este mai greu să oprească producția și să fabrice prototipuri realizate de studenți, însă o firmă mai mică este dispusă să se muleze pe așa ceva”, consideră Ioan Iancu, administrator al Salice. “Combinația între universitățile de arte și cele tehnice poate să aducă rezultate spectaculoase. Studenții cu prezentare la TCIC au venit la fabrica noastră să vadă dacă aceste produse pot fi și executate. Efortul studenților, profesorilor și colegilor de la clustere a adus rezultate. Într-o fabrică lumea se uită la profitabilitate, la competitivitate, deci designul realizat în facultate trebuie privit


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

și din punct de vedere economic. Un produs de mobilier trebuie să fie frumos, dar și să aibă un preț competitiv pentru a fi vandabil și apoi să genereze profit pentru producătorul de mobilă”, a spus Ede Balint, CEO al Antares România.

Creativii din Nord-Vest, puși la treabă pe bani europeni Ioana Dragoș, expert tehnic al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), a prezentat la TCIC un proiect pilot pe care îl derulează instituția. “Prin Alianța Regională a Industriilor Creative, vrem să aducem lalolaltă cererea și oferta din acest domeniu printr-un sistem de vouchere creative. Proiectul de 50.000 de euro ajută firmele, organizațiile, freelancerii să își lărgească portofoliul de clienți și va însemna maximum 25 de firme din regiune, care vor putea face achiziții de câte 2.500-5.000 de euro, cu plata realizată de ADRNV. O firmă poate beneficia de expertiza unui designer de produs, de interior sau industrial pentru site web, proiect de arhitectură, servicii foto, campanie radio sau online. Aplicantul trebuie să fie IMM din cele șase județe ale regiunii, iar activitatea sa principală să nu fie dintr-o industrie culturală sau creativă. Furnizorii vor fi tot din regiune, preferabil este ca aplicanții să aibă 1-2 oferte, iar prețul fixat să fie aproape de cel al pieței. Prestarea serviciului trebuie realizată în maximum două luni. Pe lângă criteriile de eligibilitate sunt cele de departajare: vizăm firme din domenii cu specializare inteligentă: mobilier, robotică, IT, tehnologii noi, sănătate, cosmetică”. TCIC a avut mai multe secțiuni. Una dintre ele s-a referit la internaționalizare și colaborare, fiind susținută de 11 vorbitori, din nouă țări. Consorțiul european coordonat de CMT pregătește intrarea pe patru piețe terțe: SUA, Canada, Africa de Sud și Egipt. Furniture GO International va demara în toamnă, iar pentru următorii trei ani clusterele europene își vor susține companiile să dezvolte colaborări și să vândă în țările respective. O altă secțiune a vizat transformarea urbană, cu un exemplu de proiecte de dezvoltare inovativă și sustenabilă pe fostele terenuri industriale decontaminate de la Baia Mare. O sesiune paralelă a analizat industria jocurilor video: participanții au aflat care sunt joburile și salariile în domeniu, cum se integrează femeile în acest domeniu și cum se poziționează echipele românești de e-sports în competițiile internaționale. Modele de economie circulară europeană, direcție în care vrea să meargă Clujul, au fost expuse de 14 vorbitori, care au subliniat cum se pot împrieteni afacerile românești cu mediul înconjurător atunci când adoptă modele de eco-business precum în Amsterdam, Berlin, Milano, Paris sau Vejle. Toate s-au reunit pentru a demara un proiect colaborativ împreună cu Cluj-Napoca. TCIC este un eveniment internațional organizat de clusterele din Nord-Vestul României alături de experți din industrii dinamice și de viitor. Acesta s-a născut din necesitatea de a crea proiecte comune inovatoare, cu impact major asupra comunității și a industriilor din care fac parte entitățile membre. Conferința reunește sute de participanți din mai multe țări care dezbat, analizează și caută bune practici. Aici se colectează date despre impactul inovației deschise și colaborării dintre ecosisteme. Găzduită de Cluj, oraș al tehnologiei, conferința aduce proiectele inovatoare locale și susține schimburi interculturale. Inițiativa Consorțiului Clusterelor din Transilvania de Nord reunește entități din mediul de afa-

ceri, cercetare-dezvoltare, autorități publice. Companiile reprezentate de aceste clustere au 18.000 de angajați și afaceri de 1,3 miliarde euro.

Ionuț Muntean, innovation manager - Bosch România “Noi suntem o companie globală care se axează pe mobilitate, pe soluții pentru pasagerii din mașini, scutere, biciclete electrice. Mobilitatea este elementul cheie, avem nevoie de ea pentru a ne transforma și a adapta orașele. De aceea ne concentrăm pe conectivitate, automatizare, personalizare. În viitor toate autobuzele, mașinile vor fi conectate, deci șoferii vor putea executa alte sarcini decât condusul. La centrul nostru de inginerie din Cluj lucrăm pentru viitorul mobilității, deci trebuie să ne asigurăm că toate aceste obiecte conectate vor fi durabile. De aceea colaborăm cu Universitatea Tehnică și UBB, avem cursuri de conducere autonomă, chiar competiții pe teme auto la care anul acesta participă 70 de echipe, programe de cercetare, parteneriate la nivel local sau național”.

Emilia Botezan, șef birou relații externe - Primăria Cluj-Napoca “A fost un an deloc ușor, însă apreciem munca depusă de clusterele locale; ele și-au asumat rolul de filtru, oferind sprijin membrilor lor, dar văd și cetățenii că piața de IT nu îi exclude. Trebuie să fim atenți la ceea ce spun oamenii și să le transpunem în soluții. La Cluj am făcut progrese în inovare, dar nu știm cu certitudine unde ne va duce viitorul: ce va însemna digitalizarea pentru oamenii care lucrează în producția de mobilă sau în ferme. Resurse umană rămâne cea importantă, ea va face ca roboții să fie eficienți. Transformarea digitală este luată foarte în serios la Cluj-Napoca. O definiție bună a Clujului este că e destul de mic ca oamenii să se cunoască între ei, dar și destul de mare ca să testăm aceste soluții pe care ni le propun companiile specializate în tehnologie. Iar dacă acestea funcționează aici, pot funcționa și în alte părți”.

41


42

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

dată, iar 50% dintre angajați vor avea nevoie de recalificări. Dacă punem oamenii pe primul plan, ajutăm și compania, și angajații. Constatăm că în România nu avem suficienți oameni în IT, dar pe de altă parte majoritatea antreprenorilor sunt foarte tineri și își doresc să se perfecționeze. E esențial ca un startup să aibă acces la client și la tehnologie”.

Alexandru Roja, head of strategy & innovation Transilvania IT Cluster

Sabin Sărmaș, președintele comisiei IT - Camera Deputaților “Clujul este un oraș în care se lucrează împreună. România poate fi printre țările din Europa cu cele mai rapide economii digitale. Va trebui să ne concentrăm pe recalificarea funcționarilor publici, pe educarea copiilor în spiritul tehnologiei, iar instituțiile publice au nevoie de o transformare generală. Oamenii au așteptări mari de la serviciile publice din Cluj, o companie de aici nu vrea să facă o grămadă de hârtii cerute de autorități, ci acestea să fie realizate digital. De aceea trebuie să existe identitate electronică, interoperabilitate, accent pe Cloud, dar și să fim atenți la creșterea productivității IMM-urilor, deoarece cifrele la acest capitol nu sunt foarte bune în România. Ca țară avem acest Plan Național de Redresare și Reziliență, unul foarte util pentru implementarea reformelor, însă este nevoie de un cadru legal adecvat pentru a introduce digitalizarea”.

Alin Bădiliță, startup manager - Microsoft “Transformarea digitală e o mare problemă în țara noastră, dar oferă și mari oportunități – trebuie să dăm încredere oamenilor prin traininguri, activități care le vor folosi pe viitor în acest proces de adaptare. Doar 5% dintre angajați se vor întoarce permanent la locul de muncă în epoca postCovid. 80% dintre noile locuri de muncă nu există deocam-

“Avem nevoie de instrumente pentru a digitaliza industria, businessul, de furnizori de tehnologie, dar să creăm avantaje prin creativitate, să pregătim oamenii să aibă aceste deprinderi digitale, inclusiv în administrația publică. Unul dintre avantajele noastre competitive este de a avea specialiști în acest domeniu, să generăm valoare mare prin adoptatorii timpurii a tehnologiei, să stimulăm furnizorii IT&C. Avem de partea noastră universități majore din regiune, institute de cercetare, clusterele din multe domenii. Trebuie să valorizăm capacitatea universităților, dar și a companiilor de a prelua descoperirile din Big Data, automatizare, robotizare. Noi ne concentrăm pe sectorul public, dar și pe soluții digitale pentru companii, health-tech, proiecte de agricultură inteligentă”.

George Cățean, secretar de stat - Ministerul Agriculturii “Nu putem gândi agricultura, comerțul în viitor fără componenta online, ea va fi importantă în conceptul “de la fermă la furculiță” pentru a ști exact de unde provine produsul, iar digitalizarea ne va ajuta. Vom încuraja plata online din partea micilor producători, fermieri, îi vom ajuta să adopte noua tehnologie, mai ales pentru obținerea de produse de înaltă calitate. Ne bazăm pe cercetare, inovare, agricultură ecologică. Vrem să creăm o rețea de huburi de antreprenori pentru că agricultorii nu au elemente de comerț, de marketing, iar această rețea va ajuta, mai ales că nu va avea nevoie de birouri fizice. Digitalizarea este o soluție și pentru repopularea ariilor rurale, mai ales cu oameni tineri, va fi cheia și calea scurtă pentru a lega producătorul de consumator”.

Oana Buzatu, manager program Cluj Future of Work “La Cluj putem să facem cercetare, dezvoltare, prototipuri. Sunt mai multe scenarii pe care le vedem în piața muncii. Clujul este un oraș acum orientat spre IT, însă vrem să convingem tinerii să meargă și pe producție, dar mai întâi să găsim abilitățile de care au nevoie pentru accederea pe piața muncii. În cadrul proiectului Culturepreneurs am făcut traininguri pentru a vedea abilitățile pe care micii antreprenori se pot dezvolta ca apoi să creeze locuri de muncă. CFW se concentrează pe automatizare, pe locurile de muncă amenințate de robotizare. Riscurile digitalizării îi vor afecta pe cei mai vulnerabili, care nu au resurse; de aceea îi ajutăm cu activități de dezvoltare pentru a putea să dobândească noi abilități. E important pentru ca orașul să ajungă un hub de inovare, să existe o colaborare între sectoare precum energie, mobilă, agricol, IT”.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE

43

Parteneriatul dintre Universitatea de de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București pentru programul de studii Arhitectură în limba engleză

Proiect menit să pună centrul universitar din Târgu Mureș pe harta arhitecturii românești de Ligia VORO

Conducerile Universității de de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” și Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București au semnat recent un parteneriat de colaborare pentru gestionarea în comun a programului de studii Arhitectură în limba engleză la instituția de învățământ superior mureșeană. Prof. Univ. Dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMFST Târgu Mureș, a precizat, pentru revista Transilvania Business că dezvoltarea acestui nou program de studiu aduce un plus de valoare planului strategic 2020-2024 pentru dezvoltarea univesității. Alte noutăți descoperiți în interviul pe care rectorul UMFST ni l-a acordat.

Cum s-a născut ideea parteneriatului cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, o universitate de ținută a României, și care au fost resorturile care v-au determinat să începeți demersurile pentru a încheia un parteneriat cu aceasta, în contextul în care Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” este binecunoscută în special pentru învățământ medical, inginerie, respectiv științe umaniste, juridice și economice? Planul strategic pentru dezvoltarea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș în perioada 2020-2024 se intitulează INOVAȚIE, INTEGRARE ȘI INTERNAȚIONALIZARE, așa încât ideea de a înființa programul de studii Arhitectură în limba en-

gleză a venit din dorința de a oferi tinerilor care aleg centrul nostru universitar și alte oportunități de dezvoltare profesională. Suntem o universitate dinamică, deschisă și receptivă la schimbările din mediul academic și la schimbările din societatea în care trăim. Am considerat că este binevenit un nou program de studii dedicat tinerilor cu aptitudini intelectuale și artistice deosebite. Asocierea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București aduce un plus de valoare acestui proiect menit să pună centrul universitar din Târgu Mureș pe harta arhitecturii românești. Mai mult, derularea programului în limba engleză va contribui la strategia de internaționalizare a Universității. Acest proiect nu


44

EDUCAȚIE

s-ar fi putut realiza fără sprijinul rectorului Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, prof. univ. dr. arh. Marian Moiceanu, al decanului Facultății de Arhitectură, conf. dr. arh. Horia Moldovan, precum și al Senatului Universității de Arhitectură și Urbanism. Care au fost pașii pe care i-ați parcurs pentru încheierea acestui parteneriat de colaborare, în ce fază vă aflați din punct de vedere al autorizării ARACIS și care sunt principalele elemente care vor defini viitorul program de studii – dotări, resurse umane, curricula, colaborări cu asociațiile de profil etc.? Programul de studii Arhitectură va avea durata de șase ani, licentă și master în sistem comasat, și va fi gestionat de către cele două universități. Se vor putea înscrie absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat din România (cunoscători ai limbii engleze) și din străinătate. Demersurile în vederea obținerii autorizării ARACIS au fost întreprinse de către prof. univ. dr. abil. ing. Liviu Moldovan, decanul Facultății de Inginerie și Tehnologia Informației. Programul este autorizat provizoriu de către ARACIS, iar admiterea și înmatricularea în anul universitar 2021-2022 se va face după emiterea Hotărârii de Guvern de confirmare a acestuia în structura universității. Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București se va implica în organizarea programului prin expertiza pe care o are, prin specialiștii de prestigiu, prin materialele didactice și prin implementarea planurilor de învățământ care vor fi similare. În ceea ce privește colaborarea cu asociațiile de profil, contribuția Ordinului Arhitecților din România - filiala Mureș a fost necesară nu doar pentru justificarea oportunității unui asemenea program de studii, dar și pentru identificarea specialiștilor locali cu potențial de dezvoltare academică. Care va fi adresabilitatea acestui program de studii și care considerați că sunt atuurile acestuia în competiția cu alte universități românești? Așa cum menționam anterior, UMFST este deschisă și receptivă la schimbările care se produc în mediul academic românesc. Astfel, înființarea unor programe de studii în domenii inovative sau cu cerere pe piața muncii reprezintă un obiectiv strategic. Acest nou program de studii din cadrul Facultății de Inginerie și Tehnologia Informației vine să completeze oferta educațională a universității noastre și să ofere tinerilor din țară și din străinătate oportunitatea de a se forma într-un domeniu aflat în continuă dezvoltare. Fie că aleg domeniul

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

construcțiilor, al restaurării sau al urbanismului, arhitectura reprezintă o profesie de viitor, iar de arhitecți iscusiți va fi mereu nevoie. Dacă este să ne referim la atuuri, aș reitera ideea că Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” este emblematică pentru învățământul superior de arhitectură din România. În contextul dezvoltării proiectului Spitalului Clinic Universitar „George Emil Palade” din municipiu, componentă a unui proiect și mai ambițios Parcul Universitar Științific și Tehnologic “Novum Forum”, care vor fi, în opinia dvs., principalele avantaje pe care acest program de studii le va genera atât local, cât și regional, național sau chiar internațional? La nivel local, regional, național și internațional, acest program de studii în limba engleză va forma specialiști care se vor putea integra imediat pe piața muncii. Arhitectura este o profesie care necesită o pregătire temeinică, dar și un simț extraordinar al responsabilității, iar în parteneriat cu cea mai prestigioasă școală de arhitectură din România vom contribui la formarea de noi generații de arhitecți. Ce alte proiecte de diversificare a ofertei educaționale mai aveți, inclusiv cele care presupun încheierea unor parteneriate de colaborare? În cadrul Facultății de Farmacie va funcționa un nou program de studii de licență denumit Chimie medicală, inițiat tot din dorința de modernizare a învățământului și de adaptare a acestuia la nevoile actuale de pe piața muncii. Centrul universitar Târgu Mureş are o industrie chimică foarte bine dezvoltată, iar Facultatea de Farmacie deține o bază materială de excepție și un cadru instituțional modern, așa încât noul program își propune să formeze specialiști pentru un sector aflat în creștere. Suntem aproape de încheierea unui alt an universitar, care sunt noutățile legate de Filiala Hamburg a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”, care este potențialul de creștere a acestei extensii a universității? Campusul din Hamburg al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș reprezintă o realizare importantă a Universității și o premieră pentru școala medicală românească. Este un proiect de succes și ne-am propus creșterea cifrei de școlarizare pentru programul Medicină - limba engleză la 200 studenți/an, începând cu anul universitar 2021-2022. Cunoscând mediul academic internațional și adevărurile, respectiv provocările acestuia, cred că trebu-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDUCAȚIE

ie să construim împreună, nu doar o universitate românească performantă, ci o universitate europeană modernă, dinamică și capabilă să facă față nevoilor de specialiști cu înaltă calificare. Viitorul nostru este în Europa unită care ne oferă cele mai stabile criterii și valori umaniste și academice, care construiește poduri, nu ziduri, și în care singurele limite sunt cele ale cunoașterii, limite nu imposibil de depășit. Cum a evoluat și evoluează planul de internaționalizare a universității pe care o conduceți? Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș este o universitate cu tradiție, puternică și cu un ritm alert de dezvoltare. În ultimii ani, un obiectiv important al instituției pe care o conduc l-a reprezentat internaționalizarea, care nu s-a referit doar la creșterea numărului de studenți străini, ci la o abordare complexă care privește programele de pregătire, compatibilitatea cu alte programe din alte universități, mobilitatea internațională în ambele sensuri și mai ales crearea unei experiențe internaționale academice, culturale și științifice acasă – Internationalisation at Home. Aceasta se referă la incluziune, diversitate și reciprocitate pentru a modela și forma din studenți puternice personalități cu o gândire critică, universală, adevărați cetățeni europeni. Anul 2019 a fost anul expansiunii internaționale pentru universitatea noastră, deschiderea Campusului de la Hamburg reprezentând unul dintre cele mai ambițioase proiecte. Totodată, regăsirea universității în clasificări internaționale arată obiectiv progresul UMFST și impactul internațional pe care aceasta îl are. Rezultatele obținute în ultima perioadă demonstrează că UMFST a devenit acum o universitate relevantă nu doar la nivel național, ci și internațional. Suntem în continuare orientați spre internaționalizare fiindcă aceasta reprezintă garanția apartenenței la rețelele academic internaționale și modalitatea prin care România poate fi cunoscută în întreaga lume ca furnizor de cunoștințe și de expertiză. Admiterea la programele de studii de licență, masterat etc. stă să înceapă, care sunt noutățile, per ansamblu, pentru viitorii studenți din partea managementului Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” – noi programe de studii, facilități, resurse umane ș.a? Anul acesta, ca element de noutate, am decis organizarea unei sesiuni de preadmitere la programele de studii de licență cu durata de 3 și 4 ani ale Facultăților

de Medicină, Medicină Dentară, Farmacie, Inginerie și Tehnologia Informației, Științe și Litere ”Petru Maior”, Economie și Drept, astfel încât candidații care au dorit să devină studenți ai Universității noastre au avut posibilitatea de a-și securiza locul la admitere. Practic, acest concept de preadmitere i-a conferit unui candidat avantajul asigurării unui loc cu câteva luni mai devreme. Sesiunea de preadmitere s-a încheiat cu succes, ne-am bucurat să vedem un interes crescut din partea candidaților. Admiterea la programele de studii de 5 și 6 ani din cadrul Facultăților de Medicină, Medicină Dentară și Farmacie va avea loc în data de 25 iulie 2021, iar pe această cale doresc le transmit viitorilor studenți că Universitatea noastră îi întâmpină cu o ofertă educațională extrem de variată, cu o bază de învățământ completă și modernă, cu un corp didactic care asigură excelența în educație, cu numeroase facilități sociale și culturale, cu programe de mobilități naționale și internaționale care permit schimburi de idei și de valori între studenți, dar și cu un campus universitar deosebit.

45


46

AUTOMOTIVE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROFESII LIBERALE

47


48

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

49

Octavian Isailă, președinte interimar Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu:

„La Sibiu avem o bază pe care putem construi” de Ion SURDU

Antreprenorul Octavian Isailă, vicepreședintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) a județului Sibiu, a preluat de la sfârșitul lunii mai interimatul funcției de Președinte al Camerei. Într-un scurt interviu, acesta a enumerat, pentru Transilvania Business, planurile sale la șefia CCIA Sibiu, dar a vorbit și despre situația companiilor din județ. Octavian Isailă participă la ședințele conducerii CCIA Sibiu din anul 1994 - mai întâi ca susținător, tatăl său fiind membru al Colegiului de conducere, ulterior, din 2001, personal, după ce a preluat administrarea unei firme. Isailă deține o companie de tipar digital la Mediaș, are o companie de drone, este antreprenor în domeniul vinului, co-organizator al Weinfest la Mediaș. În anul 2014 a înregistrat oficial prima dronă în România și spune că în perioada următoare o va dona unui muzeu. Începând cu anul 2017 a pornit un concept, început ca pasiune în 2005, de reconstrucție a Metropolei de vin a Transilvaniei, cu un portofoliu de mărci înregistrate. Este vorba despre un concept integrat la care a lucrat, datorită faptului că e un om de marketing. „Avem în istorie printre altele, doi pionieri ai replantării Europei. Unul dintre ei, Caspari, a avut peste 550 ha de butași de viță de vie și peste 1.000 de angajați în Mediaș și în jurul Mediașului. Iar celălalt, Ambrosi, a deținut actualele pepiniere de la Aiud, actualul institut de cercetări de la Blaj, depozitele logistice ale Transilvaniei de la Mediaș și a fost asociat cu principele Știrbey la pepiniera de la Buftea”, explică Isailă. În prezent spune că lucrează la o carte de istorie a vinului din zonă, pe care vrea s-o lanseze în toamna acestui an la festivalul de vin, care va avea loc în perioada 17-19 septembrie. Care sunt planurile dvs. pentru interimatul funcției de președinte al CCIA Sibiu? În acest moment încercăm să aducem Camera pe un făgaș normal. Încerc să am o colaborare foarte bună cu autoritățile locale, ca să avem o relație de normalitate, așa cum este firesc. Totodată, ținta mea este și rezolvarea unei probleme stringente, în legătură cu sediul Camerei. Dar care e situația actuală a sediului CCIA Sibiu? În procesul verbal de la ultima ședință a Colegiului de conducere se menționează despre sume pierdute din contul CCIA. Este vorba despre sume achitate fără acordul Colegiului de conducere. În principal, în 2017 noi am votat o modificare de concept al Camerei de comerț a județului Sibiu, în sensul în care s-a decis vânzarea unor clădiri istorice deținute în zona centrală a orașului și încasarea contravalorii, cu ideea de a achiziționa un nou sediu - un centru expozițional, un centru de afaceri și sediul Camerei într-o locație care să fie accesibilă oamenilor de afaceri și care să se preteze pe organizarea activităților pe care noi le avem în statut de organizat. După 2 ani de la luarea deciziei, în anul 2019, pentru că noi am decis că nu vrem să vindem sub suma de 2 milioane de euro, a apărut un investitor care a fost de acord să ofere acest preț. S-a dat acordul Colegiului pentru vânzare și împuternicirea președintelui să semneze actele de vânzare de către Colegiu și s-au vândut clădirile cu 2 mi-

lioane 50 de mii de euro. Bineînțeles că partea de vânzare e o operațiune comercială, pentru care Camera a trebuit să plătească impozit 16%, comisioane, taxe notariale etc. Aici sunt niște discuții în legătură cu aceste sume. Cineva crede că ele lipsesc din conturi - ele nu lipsesc. Noi avem descărcare de gestiune în Adunarea generală, în sensul că cenzorul Camerei de comerț, care răspunde de legalitatea operațiunilor și înregistrărilor, a verificat toate acestea și în acest moment nu sunt probleme financiare din punctul acesta de vedere la Cameră, adică nu lipsesc bani din conturi. Singura problemă pe care o avem este în legătură cu creanța la compania Roșu, pe care conform procesului verbal, domnul președinte suspendat în acest moment a decis de unul singur cumpărarea acesteia; și-a făcut drept de semnătură în bancă, a plătit fără acordul nimănui suma de 725.000 de euro și a semnat actele de preluare de creanță. După care a introdus în execuție o garanție suplimentară a creanței. Ideea era să obținem un sediu – inițial era o idee bună până la momentul în care firma respectivă a fost vândută și proprietarul firmei nu mai răspundea de faptul că putem sau nu să intrăm în posesia acelui sediu. Deci,


50

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în acest moment, Camera are, după o plată de 725.000 de euro, o creanță cu care suntem înscriși la masa credală și urmează să vedem ce facem. În acest moment CCIA Sibiu și-a angajat apărător – nu din județul Sibiu, ca să nu fie alte discuții – și încercăm să rezolvăm această situație apărută în interiorul Camerei. În acest moment avem riscul să o rezolvăm în 2 luni sau în 7 ani. Și e o problemă, pentru că noi am vândut sediile CCIA Sibiu, iar din luna decembrie o să intrăm cu plata chiriei, dacă o să fim acceptați să rămânem pe unul din nivelele sediului pe care l-am vândut practic. Dar după vânzarea sediilor din centru unde se dorea cumpărarea noului sediu? Noi am avut în 2019 o inițiativă, cu o solicitare la Consiliul Județean (CJ) Sibiu pentru niște hale de la Aeroport. În urma unor discuții am primit un răspuns de la CJ că se poate concesiona pentru o sumă de 11.000 de euro pe lună. Făcând un calcul simplu, pentru că majoritatea din colegiul de conducere sunt oameni de afaceri, am constatat că noi în 2-4 ani plătim, practic, valoarea terenului, iar toată investiția pe care o facem pe teren rămâne după perioada de concesiune în proprietatea proprietarului terenului. Atunci noi am luat decizia să retragem acea solicitare, pentru că CCIA este o organizație de utilitate publică, recunoscută prin lege specială și am fi avut nevoia, oportunitatea și posibilitatea să fim ajutați de către comunitate, până la urmă, pentru că noi acționăm în interesul comunității de business. Acum noi vrem să dăm un mesaj foarte clar: mergem către comunitatea de business și căutăm soluții pentru rezolvarea situației sediului și centrului pe care ni-l dorim pentru companiile din Sibiu. Dorim să strângem rândurile și companiile. Probabil în perspectivă, dacă voi ajunge să rămân la conducerea Camerei, am o viziune și niște idei destul de interesante despre cum putem ajuta companiile din județul Sibiu așa cum ar trebui să le ajutăm conform statutului, în așa fel încât să fie o poziție de win-win în relația pe care o avem. Ați putea să ne oferiți vreun exemplu? De exemplu, aș face o platformă care să strângă informațiile de la nivelul camerei naționale, unde suntem membri de drept și unde există platforme de solicitări de oferte. Să identificăm companii din jud. Sibiu care produc ce se cere în ofertele respective și să le dăm informația, să depună oferte în speranța în care ar putea încheia contracte. Adică noi putem face niște lucruri practice în sprijinirea companiilor în activitățile lor.

Cum e în prezent dialogul cu autoritățile? În prezent, n-aș putea să vă spun. A fost și situația pandemică destul de grea. Cert e că n-am fost informați din anul 2019 despre ce se întâmplă de către domnul președinte suspendat. Pentru că nu a mai fost nicio ședință de colegiu din anul 2019, motiv imputat și în adunarea Colegiului de conducere. Dar pot să vă spun că îmi doresc o relație cordială și de colaborare cu autoritățile așa cum o avem specificată în statut; îmi doresc să sprijinim companiile, să organizăm târguri, expoziții; să încurajăm să participe la târguri și expoziții internaționale. Noi avem posibilitatea, ca CCIA, să achiziționăm standuri în marile târguri din lume și să sprijinim grupuri de companii să participe la ele.

Motoarele repornesc, însă apar alte provocări Criza coronavirusului a afectat țări de pe toate continentele, dar în principal pe cele din Uniunea Europeană. Cele mai afectate domenii sunt HoReCa, transporturile şi serviciile. Ce imagine de ansamblu aveți pentru industrie? Ca imagine de ansamblu, în acest moment motoarele repornesc. Majoritatea companiilor din HoReCa, turism, după cum știm, au fost efectiv la pământ. Există programe de ajutor în acest moment, care sper să fie realizate în proporție mare și să reușească să ajute să repornească cu adevărat activitatea. În zona industrială, cred că ne îndreptăm spre o perioadă dificilă și cred că toate companiile – nu doar din județul Sibiu, ci din toată țara – au nevoie de sprijin și de ajutor ca să treacă peste această perioadă. Pot să vă spun că eu în timpul pandemiei am avut patru deplasări în Germania: sunt vorbitor nativ de limbă germană, vorbitor avansat de limbă engleză. Am avut discuții și colaborări și vreau să vă spun că transporturile pe timpul pandemiei au fost foarte mari. Deci, transportul de marfă la vama de la ieșirea din România avea cozi de 4-6 km de TIR-uri, iar în Austria, Germania, stăteau efectiv aliniate în parcări, era ca un șir indian. Însă probabil din cauza că s-au stopat transporturile la nivel global, costurile de transport maritim au crescut în acest moment și de 3-4 ori. Costul materiilor prime a crescut la fel în ultima perioadă la fel ca prețul a foarte multe materiale. Dacă e să facem o comparație între companiile autohtone și cele străine, care au suferit mai mult, care s-au descurcat mai bine? Din punctul meu de vedere, cred că toate companiile au avut provocări. Unele generate de pandemie, iar în intracomunitar - unele generate de ieșirea Marii Britanii din


INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

UE. Pandemia nu a ocolit pe nimeni. Dar avem o șansă în acest moment. Multe lucruri se repornesc, multe lucruri se pot lansa sau relansa și o parte din producția internațională, datorită scumpirii transporturilor, creșterii prețurilor la materii prime, se reorientează și spre partea de producție pe continent. Credeți că plafonarea prețurilor este o măsură bună? Care ar putea fi efectele? Plafonarea prețurilor nu cred că este o soluție de bun augur pentru companii. Companiile au cheltuieli, în funcție de acestea prețul se reglează și întotdeauna în economia democratică prețul se reglează în funcție de cerere și ofertă: la fel se reglează piața imobiliară, piața de produse, piața materiilor prime. Știm că în ultima perioadă s-au scumpit lemnul, metalul, plasticul. Adică suntem într-o etapă dificilă, cu siguranță generată de pandemie. Ce măsuri trebuie luate ca impactul acestei situații dificile să nu fie atât de puternic? Măsurile în general pot fi luate de cei care sunt în poziția de a lua astfel de decizii. Noi putem ca mediu de afaceri să generăm idei, să sprijinim găsirea de soluții. În pandemie mulți angajați au fost disponibilizați, alții au intrat în șomaj pe perioadă nedeterminată, ceilalți s-au pomenit fără loc de muncă. Care ar fi sectoarele economice care ar putea prelua această forță de muncă? E o întrebare dificilă. E nevoie de o analiză efectivă a sectoarelor care au disponibilizat. Știm aproximativ ce s-a întâmplat, dar eu sunt economist - fără o analiză detaliată nu pot să vă răspund la această întrebare. Nu-mi permit să fac speculații. Este suficientă alocarea a 3% din PIB pentru a face față crizei actuale? 3% din PIB este o sumă importantă. Sincer, nu știu dacă este sau nu suficientă, dar trebuie să avem în vedere că perioada pe care o trecem în acest moment nu a existat în ultima sută de ani. Adică eforturile pe care trebuie să le facem toți sunt majore. Sunt oameni care au probleme, într-

adevăr; companii care au luat credite la începutul pandemiei, în speranța că pandemia trece în 2-3 luni… Cred că în acest moment este necesar să alocăm maximul posibil, înțeleg că în contextul internațional unele state alocă până la 10%. Poate nu ar fi lipsit de interes să fie studiată oportunitatea alocării mai mari și efectele potențiale asupra economiei, dar până la urmă este o decizie politică pe care cei care o iau trebuie să și-o asume.

Nevoia unui centru de afaceri, de expoziții Ca să revenim la Sibiu, aici se vorbește de mai mult timp despre construirea unui centru de afaceri, a unui centru de expoziții. Cum vedeți importanța acestuia, unde ar putea fi construit, ce ar putea oferi? Eu cred că este foarte important să existe un astfel de centru al CCIA Sibiu care să sprijine toate companiile din județ. Există centre mai micuțe, dar cred că avem nevoie de acest centru ca județ. Dacă îmi va permite poziția și colegii din Colegiul de conducere, mi-aș dori să am acordul lor să găsim o soluție, poate și împreună cu autoritățile locale. Eu zic că suntem pe drumul cel bun să găsim o soluție. Ne-am bucura să fim sprijiniți și de autorități, pentru că până la urmă acționăm în interesul companiilor și a mediului de afaceri din jud. Sibiu. Și cred că putem fi un sprijin real și am da un semnal că încercăm să aducem CCIA acolo unde îi e locul și unde merită să fie. Pot să vă spun că la nivel național, și nu glumesc, multe camere de comerț nu au avut bani să-și plătească femeile de serviciu. Iar noi suntem un caz fericit, în care am rămas cu venituri, avem o structură pe care ne putem baza, avem o companie de târguri și expoziții, Exposib. Adică avem o bază pe care putem construi. Care este mesajul dumneavoastră principal adresat mediului de afaceri sibian? Pot să transmit un apel la calm, la găsirea de soluții, la susținere reciprocă și să încercăm să trecem peste această perioadă, ajutându-ne unii pe alții.

51


52

PROFESII LIBERALE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Renate Popescu, președinte CECCAR Bihor:

“Modificările fiscale de azi pe mâine sunt nesănătoase” de Dan BIRTA

Relația ideală dintre un expert contabil și clienții săi se bazează în primul rând pe încredere, confidențialitate și respect, consideră Renate Popescu, președinte CECCAR Bihor, răspunzând unei întrebări în interviul pe care ni l-a acordat. Ce implică această meserie, cum se mediază între Fisc și client și multe alte detalii din lumea contabilității, descoperiți în rândurile de mai jos. Meseria de expert contabil este o profesie liberală, când ați descoperit că aveți înclinație spre această meserie? Am intrat în profesia de contabil imediat după ce am absolvit Facultatea de Științe Economice la Timișoara. Am fost nevoită să învăț singură să pun în aplicare cunoștințele dobândite în facultate, dar efortul depus mi-a asigurat o bună ancorare în practică. Ca să fii cu adevărat competent într-o profesie, consider că e obligatoriu să cunoști foarte bine toate etapele de lucru, în cazul profesiei mele de la contabilitate primară până la întocmire bilanț contabil și diverse analize de întreprinderi. Față de începutul carierei dumneavoastră, meseria de expert contabil a cunoscut unele modificări, cum ați făcut față schimbărilor? Au fost într-adevăr importante modificări în ceea ce privește reglementările contabile, dar ca orice profesionist am studiat, mi-am alocat timp pentru a participa la pregătiri profesionale, am relaționat cu colegii mei, am ținut cont de nevoile clienților mei de a crește eficient în business. Vă rog să punctați câteva momente mai importante din cariera dumneavoastră. Primul moment important a fost acela în care am trecut de la statutul de angajat la cel de profesionist independent. Sunt abordări diferite în practicarea profesiei în calitate de angajat și în calitate de profesionist independent. Alte responsabilități, alt nivel de cerințe privind cunoștințele și abilitățile profesionale și antreprenoriale. Apoi, bineînțeles, este momentul în care am devenit preșe­ dintele CECCAR filiala Bihor, care reprezintă o funcție de reprezentare a profesioniștilor contabili în fața instituțiilor publice și a mediului de afaceri. Schimbările legislative din domeniul fiscal sunt foarte frecvente, cum reușiți să țineți pasul cu ele? În profesia de contabil cele mai multe modificări sunt în sfera fiscalității și, referitor la acest aspect, consider că aplicarea modificărilor din sfera fiscală de azi pe mâine, este o practică nesănătoasă și de cele mai multe ori dă peste cap toate prognozele antreprenorilor. Au fost publicate în ultimii ani modificări ale Codului fiscal în ultimele zile din an, cu aplicare de la 1 ianuarie anul următor. Extrem de nesănătos în primul rând pentru contribuabilii antreprenori, care își construiesc bugete pe baza unor reglementări valabile la acea dată.

Expertul contabil este ca o punte de echilibru între Fisc și client. Este greu să mențineți acest echilibru? Nu este greu deloc, dacă profesionistul contabil câștigă încredea clienților săi. Un bun contabil are grijă de clienții săi prin asigurarea permanentă a unei optimizări fiscale, prin prezentarea corectă a performanței companiei în situațiile financiare. Pentru că informația contabilă transpusă în balanța contabilă și în bilanțul contabil este cea care are cea mai mare importanță față de terți (parteneri de afaceri, bănci, autorități etc). Membrii noștri au obligația de a efectua anual pregătirea profesională, fiind în permanență informați cu privire la noutățile apărute, la proceduri, tehnici și metode aplicabile în diverse tipuri de lucrări pe care le efectuează în calitate de expert contabil.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROFESII LIBERALE

Cum ar trebui să decurgă relația ideală dintre un expert contabil și client? Relația ideală dintre un expert contabil și clienții săi se bazează în primul rând pe încredere, confidențialitate și respect. Încrederea în profesionalismul contabilului, în amprenta sa pozitivă asupra activității companiilor și a rezultatelor financiare. Confidențialitatea, care consider că este o cerință de căpătâi în profesia de contabil, pentru că niciun antreprenor nu dorește ca informațiile privind businessul său să fie cunoscute de terți, în special de concurență. Respectul în derularea contractului, care trebuie să fie reciproc. Este o satisfacție pentru un profesionist contabil care știe că este apreciat și respectat de către clienții săi. Onorariile plătite unui bun contabil sunt recuperate de companie prin performanța financiară pe care o atinge și prin plata impozitelor la buget optimizat, prin accesarea facilităților oferite de guvernanți, iar toate acestea sunt rezultatul muncii și pregătirii expertului contabil. De ce trebuie să țină seama un antreprenor când își alege contabilul? Primul demers pe care trebuie să îl facă un antreprenor atunci când apelează la serviciile unui contabil (expert contabil sau contabil autorizat) este să ceară acestuia să îi facă dovada că este membru CECCAR, pentru că am întâlnit foarte multe situații în care antreprenorii nu fac aceste verificări și colaborează cu persoane care prestează ilegal serviciile contabile. Bineînțeles că mă refer la cazul în care contabilitatea este externalizată, respectiv compania nu are departament de contabilitate condus de un contabil șef. Dacă doresc externalizarea serviciilor contabile, recomand antreprenorilor să angajeze serviciile unui expert contabil (sau contabil autorizat care poate efectua lucrările contabile până la nivel de balanță). În acest mod este stabilită și responsabilitatea expertului contabil pentru serviciile sale. Care a fost cea mai mare provocare a carierei dumneavoastră? Funcția de președinte CECCAR filiala Bihor este cea mai mare provocare a carierei mele de expert contabil. Pentru că a venit cu o mare responsabilitate, în primul rând față de colegii mei. Îmi doresc să se contureze cât mai fidel importanța organismului nostru profesional, care prin membrii săi poate aduce un plus de valoare în mediul antreprenorial. Din exterior, meseria de expert contabil pare monotonă, ce le-ați recomanda tinerilor care doresc să urmeze această profesie? Ce calități ar trebui să aibă? Contabilitatea nu este deloc monotonă dacă ai un portofoliu de clienți din domenii diferite de activitate, dacă ești pregătit pentru a efectua și alte lucrări cum sunt: expertize contabile judiciare și extrajudiciare, fuziuni, divizări, evaluări de întreprinderi, salarizare, consultanță pentru management etc. Se poate realiza o varietate de lucrări în domeniul nostru. Digitalizarea și noile tehnologii sunt folosite și în contabilitate. Cum reușiți transformarea provocărilor noilor tehnologii în oportunități de ordin practic, operațional? Digitalizarea este un fenomen care are loc în toate domeniile de activitate. În profesia de contabil digitalizarea este binevenită atâta vreme cât facilitează procesarea informațiilor financiar contabile, elimină statul la cozi pentru depunerea de declarații, oferă posibilitatea de transmitere pe cale electronică a acestora, acceptarea semnăturii electronice pe documente. Dar, oricât de per-

formante sunt softurile contabile, raționamentul profesional nu poate fi înlocuit de acestea. Sunteți și președintele CECCAR Bihor, una dintre cele mai importante filiale CECCAR din țară. Ce puteți sămi spuneți despre rezultatele și implicarea CECCAR Bihor la nivel local și național? CECCAR este un organism profesional care este permanent consultat de către instituțiile statului, este prezent în comisii de specialitate atât în țară dar și la nivel mondial. Accountancy Europe – organizația care reprezintă interesele profesiei contabile la nivel european – a avut în perioada 2019-2020 în funcția de președinte pe dl. Florin Toma, expert contabil, membru CECCAR. Dl Robert Aurelian Șova, președintele CECCAR România asigură o foarte bună reprezentare a profesiei prin implicarea personală și a membrilor CECCAR în diverse comisii de lucru la nivel european, dar mai ales prin promovarea profesiei în România. Sunt implicată activ în elaborarea și transmiterea propunerilor legislative, împreună cu colegii mei și cu organizațiile antreprenoriale bihorene. Am spus și cu altă ocazie, am făcut și voi face toate demersurile necesare pentru recunoașterea și aprecierea importanței pe care profesia de contabil o are în comunitatea economică. Ce demersuri face CECCAR Bihor pentru atragerea de noi profesioniști contabili? CECCAR are relații vechi de colaborare cu instituțiile de învățământ, liceal și universitar. Suntem implicați în diverse proiecte cu Facultatea de Științe Economice din Oradea, care constau în implicarea cadrelor didactice universitare în pregătirea stagiarilor noștri, dar și implicarea cabinetelor și firmelor de contabilitate în practica studenților. În încheiere doresc să aduc la cunoștința cititorilor Revistei Transilvania Business că în anul 2021, Corpul Experților Contabili și a Contabililor Autorizați din România împlinește 100 de ani de existență, prin aceasta fiind subliniată și istoric importanța profesiei noastre. „ContaȚi pe Noi. ContaȚi cu Noi. De 100 de ani!”

53


54

PROFESII LIBERALE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondurile europene, între birocrație și oportunitate

„De ce să fim toți suspecți de infracțiune pentru 100 care nu respectă legea?” de Ion SURDU

Paul Gruian a fondat o companie de consultanță în domeniul atragerii de fonduri în ajunul integrării României în UE. În acea perioadă, a văzut că firmele cu care colaborase până atunci – având anterior o companie de implementare a sistemelor de calitate ISO pentru companii private – se interesau tot mai mult de posibilitatea de a contracta finanțări pentru dezvoltare sau extindere.

Paul Gruian este originar din Sibiu, absolvent al Facultății de Inginerie din cadrul Universității Lucian Blaga Sibiu (ULBS). A absolvit un master în managementul calității, obținând și calificări pentru auditor în sisteme de calitate și de mediu, apoi a început și un doctorat în inginerie industrială. La începutul anilor 2000 firmele, în special cele care voiau să participe la licitațiile publice, aveau nevoie de certificări ISO, iar Paul Gruian le venea în ajutor. „Implementând sisteme de calitate/mediu, am identificat două categorii de clienți: cei care aveau nevoie doar de aceste documente și pe care nu-i interesa altceva, ceea ce

pe mine nu mă prea încânta; și cealaltă categorie de clienți - care își doreau reorganizarea activității. Deși aceștia erau mai puțini, am preferat să mă dedic lor, considerând ca astfel am și o oportunitate de învățare; mie îmi plăcea mai mult să mă duc în intimitatea firmelor, să văd și să înțeleg fluxurile tehnologice, decât să fac bani și hârtii pe bandă rulantă. Din discuțiile cu clienții, a apărut și întrebarea dacă nu există fonduri pentru ceva anume. M-am interesat și am aflat că la Ministerul Economiei era un program pentru creșterea competitivității și marketingului produselor românești, care includea și aceste sisteme de calita-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

te. Am luat ghidul (foarte simplu și concis) de pe site-ul lor, l-am citit, am aplicat și am câștigat. În 2007 a urmat integrarea în UE, apoi fondurile europene”. Așa a apărut compania European Investments Solutions, fondată de Paul Gruian. În interviul de mai jos am discutat despre provocările acestui domeniu, despre interesul pentru banii europeni, dar și despre birocrație, la care, se pare, statul nu vrea să renunțe. Cum a evoluat cifra de afaceri a companiei? Sunt ani în care cererea pentru consultanță este mai mare și de ce? Nu e vorba de cerere, ci de cum vin fondurile europene. Noi scriem proiecte doar pentru anumite tipuri de companii - IMM-uri care vor să investească în echipamente și dezvoltare și autorități publice pentru care întocmim proiecte din domeniul infrastructurii urbane, foarte puțin pe agricultură. Din punct de vedere contabil, e dezastruos. Sesiunile pentru IMM-uri încep o dată la 3-4 ani. Spre exemplu, în 2021 nu am scris încă nimic, pentru 2022, când se anunță finanțările, noi scriem deja vreo cinci proiecte. Următoarea etapă va fi în 2025, când se mai deschide o sesiune. În acest interval urmăresc implementarea proiectelor și monitorizarea lor. Principiul după care lucrez e că noi facturăm doar atunci când firma semnează contractul de finanțare, nu iau banii înainte când scriu proiectul. Nu mi se pare corect sa iei banii înainte ca la ..., pentru că noi nu avem nici materii prime de cumpărat, nici zeci de furnizori cărora să le plătești în avans, ci doar munca și mințile noastre care trebuie apreciate după prestare. Aveți în portofoliu mai multe tipuri de clienți, de la autorități publice, la companii private și asociații obștești. Cum vedeți evoluția clienților din punctul de vedere al cunoașterii domeniului atragerii de fonduri: legislație, pregătire de documente? Din păcate, lumea se uită prea mult la televizor. Dacă un ministru spune ceva la televizor azi, eu deja primesc telefoane de la prieteni, cunoscuți care îmi spun că ministrul respectiv a promis fonduri printr-o metodă simplificată. Le spun că nu e chiar așa. Îi întreb: ați citit un ghid? Crezi că se potrivește cu ce vrei? Tu ce vrei, de fapt? Din păcate, mulți oameni sunt slab pregătiți, vor doar să speculeze, cei mai mulți îmi zic: „Păi, dacă tot se dau, să iau și eu”. Pe de altă parte, nu înțeleg de ce autoritățile nu vor să simplifice procedurile. Nu am înțeles niciodată lucrul acesta. UE nu ne impune nimic și vă spun asta din proprie experiență pentru că am participat la o misiune de audit. Da, vin în control, ca peste tot. Dar ei fac niște recomandări. Dacă au zis că sunt fraude pe ici pe colo, acest lucru nu înseamnă colectarea de hârtii în plus. De ce trebuie să omori o economie la nivel de țară cu sute de hârtii în plus, care înmulțit cu n autorități la nivel local/regional/ național rezultă mii, zeci de mii de funcționari în loc să mai angajezi vreo trei oameni și să-i trimiți în controale pe suspiciuni de fraudă acolo unde se fac fraude? Pentru că sigur că se fac fraude, cele mai multe le poți identifica chiar de la evaluarea proiectelor, la vizitele pe teren, cele mai multe sunt evidente din fașă dacă se dorește, dar nu ne suspectați pe toți. În țara asta nu toți suntem hoți. Nu trebuie să fim toți 17 milioane, câți mai suntem în țară, suspectați de infracțiuni pentru cei 100 care nu respectă legea. Adică oamenii sunt neinformați, dar asta e și din cauza că e prea multă birocrație? Da, desigur. Eu vorbesc cu mulți oameni, inclusiv cu angajații mei: citești un ghid și nu înțelegi nimic. Dar acestea pot fi foarte mult simplificate, pentru că așa e în toate

PROFESII LIBERALE țările. Nu știu de ce numai în România sunt așa de complicate. Citiți vă rog un ghid de finanțare și dacă cineva înțelege ceva, eu mâine îl angajez. Cum ați caracteriza această a doua perioadă 20142020 în care românii au avut la dispoziție fonduri europene din punctul de vedere al sumelor avute la dispoziție, dar și al procedurii de atragere a lor, în comparație cu primul exercițiu bugetar 2007-2013? Procedurile sunt la fel de complicate. Am tot căutat să înțeleg de ce nu se vrea: cred că le e frică de faptul că va trebui să reducă din numărul considerabil de funcționari, asa s-ar putea gestiona mai bine responsabilitatea fiecăruia pentru ceea ce face, însă acum când se greșește, nimeni nu răspunde, dar nici nu știi cine este responsabil. Dacă analizezi, fiecare agenție, fiecare instituție cu atribuții în fonduri europene are un director, apoi directori de departament, șefi de birou etc. să nu mai zicem de garnitura de partid și cumetriile etc. Dacă am face un ghid clar, îngust și concis, ar mai avea rost toată această structură? Ca proceduri nu-s schimbări, dar ca sume atrase, ca interes față de fondurile europene? Din păcate, tot așa. Documentele sunt publice, nu știu de ce se laudă ei (guvernanții – n.n.), uitați-vă doar la PNRR ca exemplu, care atenție este un document programabil, nu Ghid de finanțare. Are vreo 1.300 și ceva de pagini la o țară cu aprox. 18 milioane de oameni, Polonia a trimis unul de 498 de pagini, Bulgaria unul de 297 de pagini!!! Apoi ce să mai zicem de proceduri, păi dacă vreți un răspuns tehnic, matematic sunt cam direct proporționale cu aceste documente. După părerea mea, banii sunt foarte prost distribuiți, adică în economie nu se regăsesc ca valoare adăugată. Eu nu știu de ce se dau atâția bani pentru universități și pentru capital uman (acolo este un sac fără fund). Aproape 20% din fondurile disponibile sunt alocate la domeniul resurse umane, pentru a dezvolta grupurile dezavantajate și vulnerabile, inclusiv romii, pentru formări, instruiri, dar și pentru a-i ajuta pe cei săraci. Dar, de fapt, toți banii se duc pentru salarii la managementul de proiect. Managerul de proiect ia 12.000 de lei pe lună și participantului la proiect îi dă 200 de lei pe lună, că vine la cursuri. Mai mult decât atât, știu cazuri foarte concrete când fiecare care face un proiect în direcția aceasta are același grup țintă, de se ajunge ca același om defavorizat să fie implicat în cinci-șase proiecte. Dar el se duce numai că primește 200 de lei, dar n-are nicio legătură cu proiectul. Dacă îl întrebi ce a înțeles sau la ce a participat, n-o să-ți poată răspunde. Cel mult, a semnat pe o hârtie de prezență pentru că altfel nu primește diploma de „calificare”. Respectiv, dacă te uiți în bugetele proiectelor, vezi că cei mai mulți bani se duc pentru salariile managementului de proiect. La fel e și în cazul rectorilor/profesorilor de la universități, care sunt implicați în câte cinci-șase, n proiecte. Pentru că cine vrea dintr-o universitate să facă un proiect, are nevoie de semnătura rectorului. De obicei, acesta este cooptat ca manager de proiect sau alte poziții în proiect și el semnează. Și astfel, având salariu de rector de câteva mii de euro, mai adaugă cinci-șase proiecte, ceea ce înseamnă încă 12.000 de euro. Deci, el are în fiecare lună aproape 20.000 de euro în buzunar. Figurează ca manager de proiect sau alt tip de expert în proiect și uite așa se fac averi, dar averi în România fără să se întâmple nimic benefic în economie. Vă pregătiți pentru perioada 2021-2027. Care sunt principalele noutăți, prevedeți schimbări? Am studiat, va fi la fel de prost. Dar prin întrebarea dvs. ați sesizat foarte bine: nu ne-a consultat nimeni cu nimic.

55


56

PROFESII LIBERALE Fiecare ministru când vine nu-și pune problema să vadă ce a funcționat și ce nu în exercițiul bugetar anterior, în speță acum 2014-2020, unde nu a fost absorbție, ce rezultate am avut în economie. Au dat 5 miliarde pentru defavorizați și vulnerabili, dar ce s-a întâmplat la nivel național cu acei bani, ca valoare adusă națiunii, dar și PIB-ului nu s-a întrebat nimeni. Dacă te duci la Brateiu, te întâlnești cu romi care fac diverse lucruri: sunt căldărari, tâmplari, covaci, au făcut toate cursurile de pe lume, dar ei tot așa vând la negru cuprul acela, că nu i-a atras nimeni în economia reală. Ce ai adus tu, ca Guvern, ca țară, în 2014-2020 benefic pentru națiune, s-o crești un pic din punct de vedere cultural, educațional, dar și pentru PIB? Asta trebuie să fie viziunea: ce faci pentru oameni, ca ei să producă un PIB mai bun? Nimeni nu a vrut să facă o analiză, cu consultanți, cu beneficiari, cu oricine. Ei s-au uitat pe date statistice: dacă la cursuri au participat 90% de romi sau de persoane defavorizate, înseamnă că e cerință și data viitoare nu mai dăm 5 miliarde, ci 6 miliarde. Dar degeaba dai tu acei 200 de lei omului ca să vină la cursuri, ca să-ți iei tu acei 20.000 de euro ca manager. Dar economia? Cu cine e mai ușor de lucrat - cu un aplicant privat sau unul public? Cu privații e mai ușor de lucrat, dar cei mai dinamici sunt actorii publici, pentru că ei au infrastructura în spate, au angajații și atunci au capacitatea de a veni cu proiecte. Cu privații e altfel: el vrea să producă suc, spre exemplu. El știe foarte bine că trebuie să producă 100 de sticle pe zi ca să fie rentabil. Că vin și fonduri, aproape că nu-l interesează. Află de la televizor sau de la prieteni. Și atunci caută consultanți, că nu e rentabil să ai oameni pentru așa ceva. Dar sunt trusturi mari care au departamente separate pentru fonduri europene, care numai asta fac: scriu proiecte și este o vorbă: Banul la ban trage! Spre ce se orientează autoritățile publice în atragerea de fonduri cel mai mult? Spre infrastructură: drumuri, poduri, transport, rețele hidro-edilitare, partea de mediu în ceea ce privește gestionarea deșeurilor etc. În ce domeniu e cel mai ușor să câștigi fonduri? Cel mai ușor de scris sunt proiectele din agricultură. Problema acolo e la implementare. Obții banii ușor și

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

implementezi proiectul greu. AFIR e cea mai cumplită agenție din România. Ca să vă dau un exemplu: atunci când depui proiectul, trebuie să scrii caracteristicile obiectului pe care vrei să îl achiziționezi. Cineva a trebuit să cumpere un tractor. Pentru simplul fapt că tractorul a avut un bec de iluminat în interior, care nu era în caietul de sarcini, l-au tăiat de tot de la finanțare nerambursabilă. Acum în ultima perioadă a mai apărut o găselniță, ca și când nu ar fi avut destul de lucru: sunt foarte preocupați și foarte meticuloși cu cheltuielile neeligibile, adică acelea ce le pune omul din buzunar, deci nu au nicio treabă cu fondurile europene. E cumplit. Am vorbit și cu secretari de stat, și cu miniștri, toți știu, dar nu vor să schimbe nimic. Dacă cineva ar dori să-și scrie singur proiectul, la ce trebuie să fie cel mai mult atent? Verbal e foarte simplu: întâi de toate trebuie să înțeleagă foarte bine ghidul. Pentru că și noi asta facem. Noi nu facem minuni, dar citim ghidul, încercăm să-l înțelegem și să avem grijă la fiecare punct din grila de evaluare. Aduni punct cu punct și vezi cât îți iese. Și aici vine ajutorul consultantului: că dacă ar fi așa simplu, matematic, toată lumea ar trebui să ia finanțare. Acum trebuie să te pui și în situația finanțatorului. Ei, într-o sesiune, au, spre exemplu, 100 de milioane de euro. Primesc 500 de proiecte în valoare totală de 500 de milioane de euro. Dacă ar fi așa de simplu cui i-aș da banii, că toți sunt la fel: toți vor o clădire, un strung sau o unealtă, lucrurile sunt aparent simple. Dar cui dăm banii, că noi numai 100 de proiecte putem accepta? Și atunci, ca și consultant, trebuie să te gândești și la cel care citește, să vii și cu o parte mai literară, ca cel de dincolo de hârtii să îți înțeleagă afacerea. La fiecare criteriu spui și o poveste: cum ai început să-ți înființezi firma, cum ai ajuns să produci produsul respectiv, ce grijă ai față de resurse, de oameni etc. Sunt multe de luat în calcul așa când te apuci de scris, de aceea noi nici nu scriem multe proiecte, pentru că fiecare proiect are particularitatea sa. La noi niciun proiect nu seamănă unul cu celălalt. Sunt consultanți care fac proiecte pe bandă rulantă, iau sume de avans modice. Înmulțit cu mii de proiecte pe sesiune, fac milioane cât ai bate din palme. Se aproba din ele unul, două proiecte sau niciunul, dar cine mai stă să se mai judece cu ei pentru sumele astea mici.


INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

57

Educația digitalizată de Ionuț OPREA

Evaluarea și monitorizarea progresului școlar vor fi profund transformate de tehnologie. “Kinderpedia, o soluție digitală inovatoare, construită în România, ajută școlile să lucreze smart și să păstreze legătura cu familia”, explică Evelina Necula, CMO & Co-Founder al Kinderpedia în interviul acordat Revistei Transilvania Business.

Ce a inspirat dezvoltarea Kinderpedia, care sunt principalele funcționalități rafinate pe parcursul dezvoltării produsului? Kinderpedia s-a născut din angajamentul echipei de fondatori de a pune tehnologia în slujba unei transformări sociale durabile, de a reinventa modul în care școlile și profesorii lucrează, dar și de a-i aduce pe părinți ca parteneri în activitatea copiilor lor de la grădiniță și, mai apoi, de la școală. Am conștientizat încă de la început valoarea și impactul implicării părinților în educația copiilor, chiar de la grădiniță, în anii când fiecare copil își sedimentează fundația unei educații sănătoase. De aceea, am construit un instrument de lucru complet care să îi ajute pe profesori și educatori să împărtășească familiei, simplu și rapid, cele mai relevante detalii ale activității celor mici de peste zi. Astăzi, Kinderpedia, este o soluție completă de comunicare și management dedicată educației. Ajută personalul școlilor și grădinițelor să salveze între 6 și 9 ore pe săptămână din timpul administrativ și să își concentreze eforturile către actul educațional. Oferă funcționalități complete de clasă virtuală orar, predare video la distanță, prezență, catalog, carnet de note, modul de teme, distribuție documente - ceea ce o face soluția optimă pentru școală. Îmbunătățește implicarea părinților, printr-o interfață sigură și ușor de folosit. Oferă managerilor o perspectivă completă asupra tuturor activităților și comunicării din școală sau grădiniță. În plus, platforma oferă funcții de facturare automată, management financiar și plată online a taxelor școlii, prin integrarea cu sisteme de plată electronice. Ce impact a avut criza sanitară globală - ce upgrade-uri a determinat? Pentru educație, pandemia a constituit exact imboldul de care era nevoie pentru a face pasul către digital. Nevoia de conectare cu ajutorul tehnologiei a avut ca rezultat o mai mare deschidere față de soluțiile existente și o mai bună înțelegere a nevoii. Inovația s-a bucurat astfel de șansa de a-și demonstra beneficiile, atât în actul propriu zis de predare-învățare, care trebuie să se reinventeze și să pășească în secolul 21, cât și în simplificarea proceselor administrative la nivelul școlii și în relația dintre dascăl și familie.

La 5 zile de la închiderea școlilor, am integrat pe Kinderpedia un modul de predare video la distanță care le permite profesorilor să se conecteze cu clasa lor de oriunde, printr-un click direct din orar. Tot atunci, am semnat un protocol cu Ministerul Educației și Cercetării, prin care am oferit Kinderpedia gratuit școlilor publice. Pe platformă sunt înregistrați astăzi mai mult de 150.000 de utilizatori din peste 2.000 de școli și grădinițe care beneficiază de funcționalități complete de clasă virtuală - orar, video-conferințe, prezență, catalog, carnet de note, modul de teme, distribuție documente, de un mijloc eficient de comunicare și de un instrument complet de planificare, management și raportare a activității școlare. Care sunt principalele borne reper în adopția platformei în România? Ce a însemnat anul 2021 pentru evoluția Kinderpedia și care sunt planurile/atuurile pentru extinderea internațională? Ultimii trei ani au adus o creștere semnificativă în adopția Kinderpedia. În 2019, ne-am consolidat poziția de soluție tehnologică preferată pentru educația privată și am demarat un proiect pilot de introducere a platformei în instituțiile publice de învățământ. În 2020, pandemia ne-a forțat să ne reevaluăm rolul în educație. Astfel, în loc de instrument de suport pentru activitatea de la clasă, am devenit un instrument complet de clasă virtuală, un mijloc de conectare între școală, elev și familie. Anul acesta este unul de maturizare pentru produsul și echipa noastră. Pe măsură ce pășim afară din criză, devine relevant modul cum tehnologia poate sprijini educația pe termen lung, nu doar ca un colac de salvare pentru școala online. Și aici ne uităm cu precădere la modul cum putem sprijini un proces interactiv de predare-învățare, o evaluare obiectivă, o monitorizare riguroasă a progresului școlar, un feedback personalizat pentru fiecare elev, un mod de lucru smart și conectat pentru fiecare școală, o comunicare și o colaborare strânsă cu familia. Un reper semnificativ pentru scalarea internațională a Kinderpedia îl constituie parteneriatul cu CEE & UAE, ambele parte a Maple Bear Global, care au ales Kinderpedia ca sistem unic de operare în toate unitățile din rețeaua lor.


58

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Drumul de la idee la succes… Allengra Oradea de Dan BIRTA

Orădeanul Raul Junker, fondatorul companiei Allengra, ne demonstrează că între o idee și succes se află, în primul rând, dorința de a încerca. Pe de altă parte, acesta este dovada certă că se pot face afaceri de succes și în România. După absolvirea Facultății de Electrotehnică și Telecomunicații din Timișoara, Raul Junker a plecat în Germania, unde a avut contact cu industria debitmetrelor de apă, lucrând pentru o perioadă la mai multe companii în acest domeniu. În 2005 a vrut să perfecționeze produsele la care lucra, înființând propria firmă având ca strategie de bază utilizarea și îmbunătățirea unei tehnologii inovatoare – tehnologia de măsurare a debitului cu ultrasunete, care se bucură de o precizie ridicată și, totodată, de stabilitate pe toată durata de funcționare a produsului. Mai mult, datorită faptului că nu implică componente în mișcare, nu există uzură mecanică în procesul de măsurare, oferind astfel o durată de viață ridicată în comparație cu tradiționalele apometre mecanice. Allengra se remarcă prin dezvoltarea produselor de la idee, având personal specializat care acoperă necesitățile de dezvoltare electronică și software cât și un departament de proiectare 3D și prelucrare mecanică. Toate produsele proiectate de către echipa de ingineri orădeni sunt transpuse în producția de serie, tot la sediul din Oradea, reprezentând versiuni adaptate în funcție de cerințele clienților.

Colectiv tânăr În prezent, compania are 70 de angajați, media de vârstă fiind de 30 de ani. „Căutăm să selectăm oameni ambitiosi, pe care chiar dacă nu au experiență în domeniu, încercăm să îi formăm profesional, câteodată acest lucru, implicând chiar recrutarea direct de pe băncile școlii”, ne-a declarat administratorul Allengra. Unul dintre angajați, Alin Părcălab (22 de ani), fost pasi-

onat de jocuri video, a fost selectat în urmă cu patru ani, când nici nu avea Bacalaureatul luat, fiind în prezent directorul Departamentului de Microelectronică. „Atâta timp cât muncești din greu și îți dorești cu ardoare ceva, cu siguranță vei reuși. Șansa oferită de Allengra pentru mine a fost una salvatoare, deoarece majoritatea companiilor caută oameni cu experiență. Mă simt privilegiat că lucrez într-o astfel de companie care se ocupă cu microelectronică și cu dezvoltarea de senzori”, povestește Alin. Acesta lucrează în prezent la un produs revoluționar, un circuit integrat care va fi o soluție comună pentru majoritatea senzorilor și care va influența în mod pozitiv reducerea poluării și consumului de energie. Magnus Manderbach, care a fost project manager la compania germană – Viessman, cu care Allengra a colaborat la începuturi, a devenit angajat cu normă întreagă la Allengra, lăsându-și jobul la o multinațională din Germania. Ceea ce l-a atras pe Magnus Manderbach la Allengra a fost reacția rapidă a companiei din Oradea. Angajarea lui la Allengra este un avantaj, el venind de la o firmă, lider pe piața externă, știe exact cum funcționează și ce exigențe au astfel de companii. „Tot timpul am simțit că împreună cu Allengra vom reuși să implementăm proiecte noi. Românii au un stil de muncă diferit. Nu stau mult pe gânduri. Sunt mult mai dinamici. În Germania procesele de dezvoltare sunt foarte lente”, a precizat Magnus Manderbach. Anca Lukacs, PR al companiei, se ocupă de imaginea și promovarea Allengra, recruiting, precum și de zona de marketing a pieței interne. „Allengra se bazează pe o di-


AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

namică intrinsecă și orientarea înspre viitor, fiind focusată pe protejarea resurselor naturale”, spune Ana Lukacs. Niels Junker, fiul lui Raul Junker, la cei 27 de ani ai săi calcă pe urmele tatălui său. „Pot să spun că am crescut odată cu firma. De la 12 ani, vrând, nevrând, știam tot ce se întâmplă în firmă, cunoscând clienții”, precizează Niels Junker.

Până în momentul de față, Allengra a produs și livrat nu mai puțin de 1.000.000 de senzori pentru diverse companii din Europa, în special Germania și caută cu interes extinderea spre alte piețe. Allengra mai are în teste prototipul unei măști care măsoară consumul de calorii al sportivilor si nu numai.

Produse OEM (original equip- Limitele se află doar ment manufacturer) la nivelul minții Pentru echipa dinamică Allengra este întotdeauna valabilă provocarea de a integra idei inovatoare în produsele clienților săi. În principal, compania se concentrează pe soluții OEM care îndeplinesc cerințele speciale ale fiecărui client. Clienții Allengra primesc totul dintr-o singură sursă: de la studii de fezabilitate, până la dezvoltarea propriu-zisă, construcția primului prototip funcțional și în cele din urmă transpunerea în producția de serie. Companiile de top din industria de încălzire și managementul energiei, cum ar fi Viessmann și Vaillant, producători din industria de cleaning, precum Kärcher, dar și producători din industria alimentară, cum ar fi WMF, instalează deja senzori dezvoltați și produși de către Allengra în produsele lor de gamă superioară. Producția actuală este de aproximativ 120.000 de senzori ultrasonici și valve inteligente în fiecare an, pentru firme din industria de încălzire, farmaceutică, alimentară și de curățenie.

Compania s-a bucurat de o ascensiune impresionantă, însă drumul său nu se oprește aici. În momentul de față se află în stadiu de dezvoltare o serie de produse revoluționare. Un exemplu îl reprezintă un senzor specializat, menit să determine duritatea apei, respectiv concentrația de carbonat de calciu pe baza analizei depunerilor pe o suprafață încălzită. Acest produs va avea o aplicabilitate largă, de la menținerea unei concentrații determinate de carbonat de calciu în apa potabilă, până la prelungirea duratei de viață a electrocasnicelor. „Limitele există doar la nivelul minții, iar primul pas spre reușită este dorința de a încerca. Acesta este motivul pentru care echipa Allengra alege să gândească îndrăzneț”, subliniază Raul Junker. În anii următori acesta prevede extinderea proiectelor companiei pe piața americană și chiar asiatică.

O premieră în România În 2015 compania a luat pentru prima dată în calcul posibilitatea dezvoltării propriului circuit integrat (ASIC), o acțiune fără precedent în România. Echipa a reușit să privească dincolo de orice obstacol, întregul proces însemnând o muncă continuă și intensă, în dezvoltarea unui design care conține blocuri analogice și digitale de o complexitate ridicată, ale cărui roade se vor culege deja în vara anului 2021 când vor fi fabricate primele chip-uri funcționale. „Nivelul României e mult mai ridicat decât credem. Nivelul oamenilor e mult mai bun decât credem. Trebuie doar să le dai încredere, să-i lași să-și dezvolte propriile idei. Venind din România, de la o școală bună, de la o facultate bună, nu suntem cu nimic mai slabi decât ceilalți. Trebuie să avem mai multă încredere în noi. Nu este nimic ieșit din comun ceea ce am făcut”, conchide Raul Junker.

59


60

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Consultanța - cheia spre sănătatea unei companii Un proces de digitalizare poate aduce plusvaloare atunci când procesele clientului sunt clare și funcționează, consideră Felix Garai, co-fondator al companie de consultanță Share It Smart. Ca beneficiar direct, Robert Santa, managerul companiei High Plast confirmă și completează: “Cu ajutorul echipei de consultanți, am înțeles lucrurile și le-am folosit pentru a ne îmbunătăți performanțele”. Domnule Robert Santa, ca manager al companiei High Plast ați decis să apelați la firma de consultanță Share It Smart, pentru implementarea proiectului „Efficiency in Production and Logistics”. Ce v-a determinat să faceți pasul înainte? Robert Santa: High Plast este o companie tânără, născută în 2014, cu ascensiune rapidă pe piața procesatorilor de mase plastice. În 2015 am produs primul reper. În 2020 am încheiat anul cu o cifră de afaceri de 3,9 milioane euro. Așa cum în viață ai nevoie de “școală” pentru a dobândi cunoștințe noi și pentru a te perfecționa, așa și compania a avut nevoie de ajutorul unei echipe de consultanți pentru a “învăța” cum să se perfecționeze și să facă față provocărilor ce vin împreună cu creșterea accelerată a volumului de afaceri, personalului și portofoliului de clienți. Domnule Felix Garai, sunteți – alături de domnul Raul Pantiș - asociați în compania Share It Smart. Oferiți consultanță operațională, training și IT. Ați finalizat peste 26 de proiecte pe trei continente, cu vânzări de peste 1.000.000 euro. Cum e percepută consultanța de client? Felix Garai: Eu văd consultanța ca mersul la medic. O organizație trebuie să recunoască un simptom de ”boală”, să accepte că are o problemă și să determine nevoia de suport de la un specialist. Adeseori, organizațiile aleg ”medicina pe cont propriu”, la fel cum unii oameni nu merg la medic, iau medicamente ”consacrate”, sperând că totul se rezolvă. Din experiență vă spun că își vor trata doar simptomele de multe ori, fără a se ”vindeca” și fără să evolueze. Există un moment în evoluția unei firme, fie că vorbim de consultanță sau aplicații software, când „upgrade-ul” devine necesar? Robert Santa: Da, necesitatea absolută se naște când nu mai poți controla situația cu „pixul și foaia” și îți dai seama că, orice ai face rezultatele nu se schimbă. Prins în spirala problemelor cotidiene, nu reușești să vezi luminița. Aici intervine ajutorul oamenilor experimentați, pragmatici, care te reașează pe drumul corect. Astfel, descoperi cauzele problemelor și începi să le elimini, treptat. Felix Garai: Da, în cel puțin două cazuri – când cresc prea repede sau când scad brusc. Ambele situații provoacă o criză în organizație, care o scoate din ”zona de confort” și o forțează să acționeze! Sunt și organizații atente la piață, la ce schimbări fac concurenții lor. Acestea nu așteaptă să ajungă în situații de criză și se adaptează constant. Învață din greșelile altora! Când aduce procesul de digitalizare un plus de valoare?

Robert Santa: Digitalizarea funcționează doar dacă procesele sunt clare. Se pot realiza după o anumită perioadă de existență, o conștientizare a proceselor tale și, pentru a accelera lucrurile, ai nevoie de un program de consultanță. Noi am început în urmă cu 2 ani un proces de digitalizare. Nu „știam” cum să interpretăm informațiile primite. Cu ajutorul echipei de consultanți, am înțeles lucrurile și le-am folosit pentru a ne îmbunătăți performanțele. Felix Garai: Plus valoare, doar dacă procesele clientului sunt clare și funcționează. Dimpotrivă, dacă există ineficiențe în procese, digitalizarea le amplifică. Când procesul devine clar și ineficiențele din el - curățate, canalele de comunicare stabilite, digitalizarea poate transforma un proces în mod radical. La clientul nostru de pe șantierul naval Tulcea, introducerea unui soft a dus la optimizarea utilizării echipamentelor și reducerea costului cu peste 400.000 euro anual. Pentru ei R.O.I. a fost de doar 2 săptămâni! Cum a fost „înainte” și cum stau lucrurile „după” implementarea proiectului? Robert Santa: Înainte eram colecționari de probleme. Nu aveam timp pentru îmbunătățirea proceselor. Proiectul implementat cu Share It Smart a fost unul de succes, ne-a ajutat să discutăm în cifre, nu în sintagme de genul „cred că”. A facilitat găsirea de soluții la problemele noastre. Felix Garai: Pentru noi este vorba de încredere, de transparență. Construim o relație pe termen lung, strategiile și particularitățile clientului devin clare pentru noi, iar suportul nostru devine specific, tot mai adaptat la viziunea pe termen mediu-lung al organizației. Pot apela la consultanță și digitalizare atât IMM-uri, cât și companii mari? În ce industrie se pretează mai bine soluțiile livrate de Share It Smart? Felix Garai: Până în 2020 am lucrat cu clienți mari, dar din 2021 am ales să mergem și cu IMM-uri locale. O decizie strategică, pentru că dorim să ”împărtășim” ce am învățat în anii de lucru în corporații și, concomitent, să învățăm de la clienții noștri flexibilitatea și agilitatatea naturală a antreprenorilor care conduc IMM-urile. În ce industrie? Ce să spun, ne simțim acasă în producție!

61


62

INFRASTRUCTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Certitudini. Cu Cătălin Drulă & Co pe autostradă de Ligia VORO

Ultimul tronson al autostrăzii A3 spre Târgu Mureș va fi finalizat până la sfârșitul acestui an a profețit Marius Mitrofan, managerul de proiect al lucrării de infrastructură din partea antreprenorului Strabag. Certitudinea sa a fost preluată și de către ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Cătălin Drulă care, prezent într-un turneu de vizite pe șantierele autostrăzilor de prin Ardeal, a declarat: “E un proiect care a început în teren în iulie anul trecut și se va finaliza anul acesta, este un exemplu de proiect bine pregătit, cu cea mai mare parte a detaliilor de proiect rezolvate înainte de licitație”. Vorbim despre 4,5 km de autostradă și 4,7 km drum de legătură în regim de drum expres. În ultimii cinci ani am văzut trei miniștri ai Transporturilor, doi dintre ei, de fapt, au fost aceeași persoană pentru că l-am prins atât la primul, cât și în al doilea mandat pe autostrada A3. De fiecare dată, am privit cu scepticism declarațiile, mai ales că, uite, suntem în bunul an 2021, iar lotul Chețani – Câmpia Turzii, pe care îl inauguram din vorbe în 2019, e departe de a fi finalizat, ba mai mult se încurcă și în chestiuni judecătorești. Cu aceste gânduri în minte, am ajuns și pe cel mai nou șantier din Mureș, după ce GPS-ul ne-a purtat pe un câmp deasupra locului de întâlnire unde erau așteptați ministrul Cătălin Drulă și vicepremierul Dan Barna, punându-ne la încercare abilitățile de coborâre în pantă. Eram undeva la km 0+700 pe lotul Ungheni – Târgu Mureș al A3. E musai să menționez două aspecte încă. Am apreciat că delegația din București, însoțită de neaoșii noștri – subprefectul Ana Lucia Hang și deputatul USR+ Adrian Giurgiu, nu a întârziat, ceea ce cred că e o premieră, și în al doilea rând că totul a fost eficient, cam jumătate de oră au durat prezentarea proiectului și a stadiului acestuia, precum și declarațiile de presă.

18 luni în explicații Care este stadiul lucrărilor la acest moment am aflat de la Marius Mitrofan, managerul de proiect din partea constructorului Strabag, așa cum acesta l-a explicat vizitatorilor guvernamentali. Lucrările care au fost demarate în iulie 2020 sunt realizate în procent de aproape 60%. Concret, este vorba de două tronsoane distincte, 4,5 km de autostradă, urmat de 4,7 km de drum de legătură care face racordarea, descărcarea în strada Gheorghe Doja. La momentul actual, umpluturile sunt realizate în procent de 85%, iar partea de săpături e aproape completă. Ca lucrări de artă, cea mai mare structură, un pod de trecere peste un pârâu, localizat pe tronsonul de autostradă, are 138 de m lungime, cu patru deschideri. De asemenea, proiectul pe partea de autostradă presupune execuția unui nod rutier la km 0, din care se vor face ulterior desprinderile spre cele două autostrăzi – continuarea la A3, spre Brașov, și A8, respectiv a unui semi-nod spre DJ151B care asigură descărcarea din autostradă spre Acățari, respectiv urcarea dinspre Cluj-Napoca, coborâre direct spre

Acățari, cât și urcarea dinspre Brașov. Prin construcția acestuia din urmă, va fi evitată ieșirea la Aeroport și trecerea prin giratoriul de la Ungheni care e foarte aglomerat, această constatare fiind un eufemism. Drumul de legătură va avea 2 benzi pe sens, însemnând o platformă de 18,5 m în comparație cu 27 m la sectorul de autostradă, cu separatoare de sens. Spre deosebire de lucrările la autostradă, la drumul de legătură, la km 0+1, constructorul a identificat foarte multe utillități. “Aici este singura zonă unde mai lucrăm pe partea de terasamente fiindcă am fost obligați să facem o grămadă de mutări, canalizare, conducte de apă, conducte de gaze, cabluri speciale de la STS”, a explicat Marius Mitrofan. Pe drumul de legătură sunt executate două sensuri giratorii, unul la descărcarea în municipiul Târgu Mureș, la accesul pe strada Gheorghe Doja, și unul la km 0+500, gândit pentru cei care vor să se întoarcă. “Noi spunem că estimarea realistă de dare în folosință va fi finalul anului, asta însemnând luna decembrie. Cred că vom fi în fază aproape finalizată cu lucrările în cursul lunii noiembrie, dar sunt procedurile de recepție, trebuie să vină compania să își facă verificările, măsurătorile”, a adăugat managerul de proiect. Valoarea contractului se cifrează la 40 milioane de euro, iar, potrivit lui Marius Mitrofan, constructorul se va încadra în bugetul alocat.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INFRASTRUCTURĂ

Aprecieri guvernamentale Avansul lucrărilor pe acest sector de autostradă și pe drumul de legătură au fost apreciate atât de către vicepremier, cât și de ministrul de resort. “Îi felicit pe contractor, pe cei care realizează această lucrare pentru că într-adevăr se vede seriozitate și cred că acest e cuvântul cel mai important dacă autoritățile sunt serioase și Cătălin Drulă și cei de la Compania Națională au adus acest suflu nou de seriozitate și de responsabilitate, dacă și furnizorii și executanții sunt serioși, începe să se vadă autostrada în România peste tot unde sunt aceste proiectate”, a fost mesajul lui Dan Barna. Cătălin Drulă a subliniat că: “Astăzi suntem într-un turneu pe marile șantiere de autostrăzi din Transilvania din respect pentru munca oamenilor care muncesc aici, din dorința de a avea un dialog cu ei la fața locului și, până la urmă, și pentru a vedea aceste lucrări pe care, ca reprezentanți politici ai momentului, le gestionăm. (...) E un proiect care a început în teren în iulie anul trecut și se va finaliza anul acesta, este un exemplu de proiect bine pregătit, cu cea mai mare a detaliilor de proiect rezolvate înainte de licitație, cu exproprieri făcute, cu avize de relocare, cu toată partea birocratică rezolvată, cu un constructor care își face treaba foarte bine și vreau să îi felicit”.

Legătura A3 - A 8 prin PNRR Cătălin Drulă a anunțat că execuția porțiunii lipsă care să facă legătura între cele două autostrăzi – A3 Borș – Brașov – București și Târgu Mureș – Iași – Ungheni va fi finanțată din PNRR, iar documentația va fi întocmită de Search Corporation, proiectantul general pentru sectorul de autostradă pe care ne aflam. „Vreau să anunț o veste bună pentru continuarea acestei autostrăzi. (...) Suntem, practic, într-un punct din care continuăm spre Moldova, spre Iași, cu A8 și avem vechiul proiect al Autostrăzii Transilvania care se desparte aici. În momentul de față avem în realizare de vreo doi ani studiul de fezabilitate între Târgu Mureș, între intersecția acestor două căi majore și Miercurea Nirajului, și am reușit, săptămâna viitoare să va semna un act adițional, ca aceeași companie să realizeze documentația și pentru sectorul de 3 km care lipsea, pentru că de unde se termină această autostradă până la începutul proiectului de care vorbeam – A8 era o lipsă, rămăsese în aer, până la Acățari aproximativ, va fi prins în același proiect, va fi unul din capetele autostrăzii A8 și este inclus în PNRR. Mai trebuie să obținem acordul de mediu, studiul de fezabilitate este într-o fază foarte avansată, iar la nivelul anului viitor vom scoate la licitație proiectarea și execuția acestui tronson, capătul transilvan al autostrăzii A8, simultan cu capătul dinspre Neamț, din Moldova”, a punctat ministrul.

Lotul Chețani – Câmpia Turzii în meandrele judecătorești Dacă până aici, declarațiile pot intra în categoria vești bune, nu același lucru se poate spune despre lotul Chețani – Câmpia Turzii, lotul care face legătura cu A10. “Pe lotul Chețani - Câmpia Turzii, după cum știți, este o firmă în insolvență care nu mai poate duce lucrarea. Din păcate, legea în România oferă o protecție companiilor în insolvență, astfel încât judecătorul sindic se pare că este

cel care trebuie să se pronunțe asupra unei cereri de reziliere. Dacă într-un contract normal cu o firmă care nu este într-o situație de insolvență în momentul în care nu își face treaba, poți înainta rezilierea, pentru firmele în insolvență se pronunță judecătorul sindic. Chiar astăzi este termen la instanță pe cererea Companiei de Drumuri de reziliere și, în același timp, este termen pentru falimentul acelei companii, sunt cel puțin patru cereri de faliment pentru acea companie. Oricare dintre cele două spețe ar duce la rezilierea de facto a contractului, dacă o firmă este în faliment, contractul este reziliat de drept, iar dacă judecătorul sindic judecă cu celeritate și se pronunță asupra cererii de reziliere, contractul este reziliat. Se relicitează imediat, documentația este pregătită de Compania de Drumuri și anul viitor cu un nou constructor se reiau lucrările. Sunt lucrări, din câte știu eu, care într-un sezon de lucru plin se pot finaliza. Din păcate, un pic prins într-un clenci juridic care ține de legislație și, probabil, de o speță la care legiuitorul nu s-a gândit, această protecție acordată firmelor în insolvență, probabil, este cu bună intenție pusă în lege, dar iată că acum este speculată în dauna statului român. Sper că puterea judecătorească să înțeleagă importanța acestui proiect și să se pronunțe rapidă asupra sa”, a spus Cătălin Drulă. De asemenea, ministrul Transporturilor și Infrastructurii a precizat că realizarea autostrăzii între Acățari și Făgăraș nu este în planurile imediate, în următorii cinci-șapte ani, pe Programul Operațional următor. Drulă a susținut că după acea perioadă, probabil va fi continuat.

63


64

CONSTRUCȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CONSTRUCȚII

65


66

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Băile Figa intră în luptă cu Therme și Nymphaea Parcul Balnear Băile Figa (PBBF) se va afla în curând în competiție directă cu marile complexe termale din București și Oradea, ba chiar cu stațiunile de la Marea Neagră, odată cu concretizarea noilor proiecte de 15 milioane de euro, promite primarul Becleanului, Nicolae Moldovan.

Noutățile sezonului estival 2021 La Băile Figa, perla turismului bistrițean, turiștii vor putea circula de la începutul lunii iulie ecologic, la prețuri modice, și vor avea parte de noi facilități de relaxare care vin să completeze oferta deja generoasă. „Din 1 iulie, toți turiștii vor circula cu autobuze electrice, vom angaja opt șoferi, iar accesul tuturor oamenilor se va face într-un mod foarte ieftin, deoarece prețul biletului va fi unul modic, de 2 lei/zi. Biletul va putea fi scanat și se interferează, cele opt autobuze au un soft care recunoaște că acesta a fost cumpărat. Fiecare stradă, în afara celor înfundate, va fi traversată de autobuzele electrice. Ideea este: ne dăm cu 2 lei pe autobuz toată ziua, ne relaxăm total la Băile Figa, aflate într-un cadru natural deosebit”, spune primarul Nicolae Moldovan. Pentru cei care doresc să aiba o alternativă la transportul clasic cu autobuzul sau mașina, în cadrul strategiei de mobilitate a fost pregătită o pistă de biciclete care leagă orașul de stațiunea propriu zisă. Circuitul are două sensuri cu lățimea de un metru, iar uneori pistele se bifurcă. Noutatea este dată de faptul că traseul acesteia traversează orașul strict prin zone pietonale sau pe faleza Someșului, biciclistul bucurându-se de sport într-un peisaj cu aer curat. În jurul Băilor Figa a fost realizat un brâu de infrastructură pe lângă gard, pietruit și amenajat cu pasarele. Bicicletele care vor deservi aceste trasee, în număr de 100, sunt normale și electrice, dotate cu GPS, primele 20 fiind alocate traseului din jurul stațiunii. “Turiștilor trebuie să le dăm și perspective”, continuă edi-

lul Becleanului să enumere noutățile de la Băile Figa, “iar acestea vor fi două centre recreative care vor deveni “perlele” zonei. Centrul Legacy va fi asemănător cu Therme, din București, sau cu Nymphaea, din Oradea, însă mult mai complex. Vor fi o zonă de bazine de înot de toate formele, saune, relaxare ambientală, tobogane interioare, băi sărate și dulci, jacuzzi, dar și zonă de sport: săli de gimnastică, yoga, de cinema, de expoziții. Acest centru este deja “la roșu”, acum se face tencuirea, iar anul viitor va fi gata. Din 2022 sezonul nu va mai fi de două luni; vrem să îl deschidem mai repede cu aceste centre finalizate, în luna mai, și nu se mai închide niciodată. Deci Băile Figa vor funcționa non-stop și vor avea activități diverse. Avem în construcție și un centru social de zi: 20 de cabinete medicale de recuperare, cu nămol, dar și cu fizioterapie, kinetoterapie, care va avea aparatură de milioane de euro”, declară edilul orașului Beclean. Apa din bazinul încălzit exterior va avea 30 de grade, nonstop, un avantaj dacă afară nu e atât de cald. Vor funcționa


TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

băile sărate, împachetările cu nămol. Prețurile nu se modifică față de anul trecut: 15 lei în timpul săptămânii, 30 de lei în weekend, pentru a echilibra fluxul. Ca noutate, se va amenaja și un centru de vaccinare după ce va exista flux de turiști. „În satul de vacanță sunt 180 de căsuțe, aproape toate terminate, și 220 de cabane mai mari. Masa se poate servi peste tot, avem terase, bănci, spații pe care le închiriem în fiecare an, investitorii doar își mobilează locațiile și produc, sunt peste 30 de oameni de afaceri. Încurajăm comercianții locali să vină. Avem mii de locuri de parcare, pășunea e imensă și gratuită”, detaliază primarul Nicolae Moldovan. Festivalul Celtic Transilvania nu se va ține în acest an, încă sunt restricții legate de virus, dar, pentru anul viitor, administrația publică locală și-a propus să organizeze toate festivalurile. “Prin noul proiect, în incinta Băilor Figa vom avea și o scenă în aer liber și spații de joacă pe 1 ha, unde vrem să facem spectacole în fiecare weekend, ca în resorturile din Turcia”, adaugă Nicolae Moldovan.

Proiecte de dezvoltare aflate în implementare • Drumul Gării din Beclean (4,9 milioane euro, stadiu fizic 70%) • Centrul Recreativ Legacy (4,9 milioane euro, stadiu fizic 60%). Va cuprinde bazin de înot cu funcții recreative și de recuperare, bazine de relaxare, bazin de recuperare, bazin cu apă sărată, zone de relaxare și recreere, sală de bowling și fitness, bibliotecă și ateliere recreative. • Centrul Social de Zi (4,9 milioane euro, stadiu fizic 50%). Principalele dotări sunt pistă de biciclete iluminată cu tehnologie led, mobilier urban, loc de joacă pentru copii pe 1 ha, sistem smart WiFi pentru întreaga zonă.

Profilul turistului la Băile Figa 4 Familii 37,7% 4 Grupuri de tineri 28,3% 4 Cupluri 18,9% 4 Străini 9,4% 4 Localnici 5,7%

Destinație de excelență EDEN PBBF se remarcă la nivel european prin frumusețea peisajului și facilitățile de relaxare destinate tuturor vâstelor, obținând locul III în Topul EDEN 2019 – categoria turism de sănătate și relaxare. Prin investiții europene și locale, acesta se dezvoltă an de an. Ceea ce era înainte un câmp gol, azi a devenit o stațiune în adevăratul sens al cuvântului. 200.000 de turiști vizitează anual Băile Figa.

Facilități pentru relaxare Piscină cu apă dulce. Include un jacuzzi exterior și oferă un spațiu generos pentru toți iubitorii înotului și sporturilor acvatice. Bazin cu apă sărată. Apa salină are proprietăți terapetutice reumatice și este înconjurată de trei plaje: una cu pietriș fin, una cu nisip și una cu iarbă. Lacul sărat Cerbul. În partea de jos a complexului, spre

liziera pădurii, acesta se află într-un cadru natural deosebit. Piscină cu apă încălzită. Bazinul are apa la 31-32 grade, astfel că turiștii îl pot folosi pentru relaxare chiar dacă afară vremea este mai rece sau mai capricioasă. Tobogane subacvatice. Pleacă de la o înălțime de 10 m și au diferite elemente dinamice, cu serpentine, bucle, la bază având o piscină de colectare. Toboganul uriaș. Oferă senzații tari tuturor iubitorilor de adrenalină și este unul dintre cele mai mari din țară, cu lungime de 140 m și înălțime de 18 m. Tobogan pentru copii. Sistem de divertisment acvatic cu un tobogan generos care are la bază o piscină de adâncime potrivită pentru copiii care știu înota. Loc de joacă acvatic. Oferă micuților posibilitatea de a se da pe un tobogan în formă de iepuraș, iar la capăt există un delfin cu jet de apă caldă. Râul leneș. Una dintre atracțiile principale ale turiștilor - oferă utilizatorilor șansa de a pluti cu un colac, de la toboganul roșu pe după iazul central.

Facilități de cazare Satul de vacanță. Dacă la început singurele unități de cazare erau hotelurile sau pensiunile din Beclean, destul de puține ca număr, acum au apărut numeroase cabane turistice, pensiuni și o zonă de căsuțe de vacanță. Facilități de transport. Autovehiculele electrice pe traseul Beclean – Figa sunt cumpărate cu fonduri UE și au frecvență regulată, fiind dotate cu aer condiționat, afișaj electronic al rutei, sistem inteligent de verificare a biletelor, prize pentru telefoane, facilități pentru persoanele cu copii mici sau dizabilități.

Facilități pentru sănătate Aerosoli salini longitudinali - denumiți ocazional “casă de spini”, au efecte benefice asupra sănătății, similare cu respirația în aerul mării. Împachetări cu nămol terapeutice - ameliorarea afecțiunilor reumatice, ale sistemului nervos periferic, ale aparatului locomotor, afecțiuni ginecologice. Aerosoli salini circulari - structura îmbrăcată cu spini elimină apa dintr-o soluție salină prin evaporare și are efect de salină.

67


68

CONSTRUCȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


69

POFTIȚI LA MÂNCARE SĂNĂTOASĂ!

În ceea ce privește nutriția, între mult și puțin e mereu o cale de mijloc, consumarea unor alimente de calitate achiziționate de la producători care își dau toată silința să ne pună pe masă alimente realizate cât mai curat și din materii prime certificate. Despre pâinea de la brutăria 5 pâini și 2 pești, pastele făinoase glutenice și aglutenice de la Deva, cârnații din carne de mangaliță de la Racovița, vinurile Poarta sufletului – de la Sântu, plantația de arbuști fructiferi a arădeanului Ruben Budău, măsurile derulate prin APIA cu privire la agricultura ecologică, programele dedicate antreprenoriatului feminin din domeniul agroalimentar, TalentA și Empowering Women in Agrifood 2021, citiți în paginile următoare.


70

AGRO TB

Din Kuweit la Sibiu: istoria unei antreprenoare care a deschis o brutărie artizanală de Ion SURDU

După 14 ani de locuit în Kuweit, o tânără antreprenoare a revenit în țară cu o singură idee - de a avea propria afacere care să-i aducă nu numai independență financiară, dar și satisfacție sufletească. A reușit să-și îndeplinească visul după multe greutăți birocratice în plină pandemie. De aproape un an gastronomia Sibiului s-a îmbogățit astfel cu o brutărie artizanală. Brutăria „5 pâini 2 pești” începe să aibă tot mai mulți consumatori, dornici să guste o pâine diferită de cea de pe rafturile supermarketurilor: organică, din făinuri integrale, fără gluten. Istoria acestei brutării este una personală. Este istoria Nataliei Sitcai.

„Am căutat ce pot să fac” Natalia Sitcai este bucureșteancă. Acum 14 ani s-a mutat în Kuweit deoarece acolo se aflau părinții ei. Tatăl Nataliei este medic și a plecat din România după Revoluție, pentru a-și susține financiar familia. Natalia recunoaște că nu a planificat să experimenteze atât de mult o viață departe de stilul european. „În Kuweit am plecat întâmplător, la vârsta de 28 de ani, pe un fond de criză personală. Când am plecat n-am avut ce să las în urmă. Atunci am îmbrățișat această oportunitate de a cunoaște o cultură foarte departe de spațiul european. A fost o oportunitate pe cât de interesantă, pe atât de solicitantă. Am crezut că voi sta maxim 2-3 ani acolo, dar abia în 2 ani am început să mă relaxez”, își amintește antreprenoarea.

De la fotografie la pâine Natalia a studiat regie de film, iar peste hotare a lucrat în domeniul fotografiei, totul pornind de la o expoziție în Kuweit, la invitația Ambasadei României. „În 2018 în ulti-

ma mea vacanță în România, am avut o inspirație. Atunci mi-am dat seama că important e să iei o decizie - nu poți să aștepți lucrul perfect sau nu ai nicio garanție că ai putea găsi o soluție, o variantă sau o idee mai bună. Important e să iei o hotărâre și să i te dedici în mod total. Asta am făcut și eu. Am avut curajul să pornesc pe un drum și să consider că acel drum e fără întoarcere și că o să dau totul”. Natalia Sitcai a revenit astfel în țară și a început să caute ce ar putea să facă. „Simțeam că nu pot să-mi trăiesc viața într-un continuu spațiu de tranziție. Timpul trecea, iar eu îmi doream să mă întorc. Am ales brutăria ca să-mi încep viața de la zero. A fost puntea mea de întoarcere acasă. Am căutat foarte mulți ani un nou început profesional. Simțeam nevoia să mă dedic unui lucru cu semnificații mai înalte și, în același timp, am căutat ceva umil”, povestește Natalia Sitcai despre afacerea sa din Sibiu. „Sunt o fire independentă și am căutat un business în zone în care identifici o lipsă. Am identificat-o în domeniul pâinii - o lipsă de pâine curată și foarte bine făcută, o pâine care să ducă brutăria la nivelul de artă. Identificând această lipsă, mi-am propus să o suplinesc”, spune tânăra.

„5 pâini 2 pești” În scurt timp, a apelat la o companie de consultanță și a aplicat pentru finanțare prin programul Start-up Nation. „După ce am luat această hotărâre mi s-a părut că mi s-au deschis toate drumurile deodată. După 2 săptămâni vizitam expoziția IBA din Munchen, despre care eu nu știam nimic, cea mai mare expoziție de panificație din lume care se întâmplă o dată la 4 ani. Am asimilat cu mare repeziciune informațiile. Am


AGRO TB început să învăț date, partea tehnică a ceea ce stă în spatele unei brutării. În alte câteva săptămâni am urmat cursurile Academiei elvețiene Richmond. Acel curs m-a ajutat mult să prefigurez și proiectul”, povestește aceasta. Între timp, a venit pandemia, iar acest lucru a amânat termenele limită pentru implementarea proiectului, ceea ce a fost bine. „Pentru că au fost lucruri care nu puteau fi făcute într-un timp scurt, inclusiv alegerea locației, terminarea șantierului. Aici era o clădire veche, dar infrastructura nu se potrivea cu proiectul meu. Șantierul a fost pentru o femeie fără niciun fel de experiență și fără experiență recentă în România o mare provocare”, își amintește Natalia. Astfel, primele pâini au fost scoase din cuptor la sfârșitul lunii august 2020. „Îmi amintesc că ultima pâine din acea zi am pus-o în mașină și am plecat acasă, spre București. Toată s-a umplut cu mirosul acelei pâini. Atunci am simțit că pot să cuceresc lumea”, subliniază antreprenoarea.

A lăsat Capitala pentru Sibiu Natalia Sitcai a ajuns întâmplător să-și deschidă afacerea în Sibiu. „Bucureștiul mi-ar fi oferit oportunități foarte mari pentru această idee de business. Am aflat însă cu puțin timp înainte de finalizarea sesiunii că proiectele din București, Ilfov sunt depunctate. Am zis că de dragul proiectului o să plec de acasă... atât de mult investisem. Am luat decizia într-o seară. A trebuit să aleg un oraș. M-am gândit oare ce oraș îmi place în România. Prima opțiune ar fi fost Brașovul, a doua – Sibiul. Am făcut o mică cercetare, am căutat brutării artizanale în Sibiu. Nu era nimic. Am zis de ce nu? Brașovul m-a intimidat, pentru că mi s-a părut un oraș foarte dezvoltat în domeniul HoReCa la momentul respectiv”, spune aceasta.

Provocări pentru brutării artizanale Una dintre cele mai mari provocări pe care antreprenoarea le-a identificat în domeniul brutăriilor artizanale este

lipsa forței de muncă. „Nu știu dacă se poate generaliza, dar sunt convinsă că cea mai mare provocare e să-ți găsești colegi, forța de muncă. Acum mă simt salvată că am un coleg, care are simțuri dezvoltate de brutar și a fost deschis să învețe, a avut curiozitatea să experimenteze lucruri pe care nu le-a făcut înainte”. În ceea ce privește furnizorii, antreprenoarea spune că lucrează cu făinuri aduse din Olanda, pentru că ține mult la gustul făinii. „Conceptul de bază se referă la un produs organic în integralitate. Ingrediente organice, selectate cu atenție, însemnând să aibă gust. Există calitate din punct de vedere tehnic, dar am întâlnit și făină fadă, fără gust. Și atunci gustul este o condiție sine qua non. Eu mi-am găsit mentorul în persoana unui brutar din Olanda, care a înființat singura școală din lume de brutărie organică. Este un morar cu o pasiune și un simț deosebite, care recent a restaurat o moară antică de vânt, care macină pe pietre. Acolo am avut ocazia să întâlnesc cea mai gustoasă făină. Și atunci am vrut să nu fac niciun compromis de la calitatea pe care ajunsesem s-o cunosc”. Crede însă că atunci când implementezi un trend care în afară câștigă mult teren, el produce consecințe. „Adică nu trebuie neapărat să ai producătorul de grâu organic înainte să ai o pâine organică. E important să simtă agricultorul că există un interes în zona asta, ca el să fie motivat să înființeze ferme organice. E adevărat că sunt acei 4 ani de conversie, e un timp de sacrificiu. Eu vreau să folosesc grâul românesc”, punctează Natalia Sitcai. În prezent, pâinea produsă la brutăria „5 pâini 2 pești” se livrează consumatorilor acasă, iar fondatoarea anunță că în curând va deschide un magazin în Sibiu, pe strada Ocnei. „Am încercat să facem mai întâi cunoștință cu consumatorii pe măsura posibilităților noastre. Ar fi fost mai dificil să avem mai întâi magazinul și apoi consumatorii”. În planurile companiei conduse de Natalia Sitcai se află diversificarea ofertei. „Evident vom completa această ofertă cu produse de patiserie. Noi ne lăudăm cu ofertele noastre din făinuri integrale, pâinile negre, pâini de fermentație naturală, cu dospire retardă, adică cu o investiție consistentă de timp. Procesul tehnologic durează minim 36 de ore”.

71


72

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Certificată Bio din prima zi:

Fabrică de paste făinoase și semințe germinate la Deva de Ion SURDU

În orașul Deva doi români produc paste făinoase glutenice și aglutenice, precum și semințe germinate și uscate. Toate produsele sunt certificate ecologic în proporție de 100% din prima zi de activitate. În prezent, compania fondată de ei a ajuns să fie lider european în ceea ce privește producerea de semințe germinate și uscate.

Dacă vizitați des magazinele cu produse naturiste, dar chiar și supermarketurile, probabil că ați văzut pe rafturi pachete cu „Tagliatelle” sau „Penne”, adică paste, în diferite culori, produse cu hribi, cu morcovi, cu busuioc, cu năut sau cu linte roșie etc. Sau pachete cu biscuiți cu semințe germinate. Am încercat și noi la un moment dat aceste produse și neau plăcut. Citind informațiile despre producători aflăm că acestea sunt produse în județul Hunedoara, chiar în orașul Deva. Am decis fără ezitare să contactăm compania și să mergem la fabrică să le aflăm povestea.

Prima firmă certificată 100% bio Marius și Adina Gabor au înființat compania în anul 2006 după mai mulți ani petrecuți în străinătate. De profesie, Marius Gabor este inginer electronist și asistent social. A lucrat în afara țării 7 ani în comunități de viață cu persoane cu handicap: în Irlanda de Nord, Germania și Egipt. „M-am întors acasă, m-am căsătorit. Așa au fost lucrurile că eu am fost acei 7 ani întotdeauna în mijlocul unei ferme biologic dinamice. Când am venit acasă am lucrat mai mulți ani

onorific pentru promovarea agriculturii biologic dinamice. Atunci făceam alte lucruri: consultanță de afaceri, am condus un gater. Soția mea a fost însărcinată și în concediu de maternitate 4 ani cu doi copii. Am întrebat-o ce ar vrea să facă după această perioadă și mi-a propus să începem un business împreună. Era anul 2005. Am zis că procesarea bio în România era practic inexistentă. Existau fabrici, dar procesatori – nu. Cred că singurul produs care exista pe piață era un unt bio produs de Dorna. Atât. Am fost o firmă mică la început, dar am zis că trebuie să apară procesare și la noi. Acesta a fost impulsul”, ne povestește Marius Gabor. Așa a apărut Petras Bio. Fabrica a fost din prima zi certificată Bio. La început producea paste făinoase. „Peste câțiva ani am început să producem și semințe germinate și uscate. În momentul de față avem două game mari de produse: aceste semințe în zona cărora cred că suntem lideri europeni și care e un segment extrem de nișat și pastele făinoase aglutenice, care și ele au o tehnologie specială, nu sunt ca cele uzuale”, ne explică fondatorul. Cei doi soți spun că au învățat să facă paste făinoase în Elveția. „Am fost la un mic producător de paste artizanale. Am lucrat efectiv acolo. I-am zis proprietarului că vin să lucrez fără bani, vreau să învăț. El a zis că tocmai are nevoie de cineva. Am stat vreo 4-6 săptămâni, suficient cât să am o


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

idee. Și am venit acasă și am început. După aceea, lucrurile s-au dezvoltat de la sine”. Investițiile inițiale în locația din Deva s-au ridicat la câteva zeci de mii de euro, majoritatea banilor fiind cheltuiți pentru utilaje și salariile angajaților. În prezent, compania are un număr de 32 de angajați full time.

Glutenice și aglutenice Petras Bio a reușit să dezvolte o tehnologie care nu necesită fierberea anterioară a pastelor și care permite ca în tot procesul de producție, temperatura produsului să nu fie mai mare de 42 de grade. Fondatorii fabricii spun că suntem unici cu această tehnologie. „Și totuși pastele noastre au consistență. În general, pastele făinoase aglutenice, neavând gluten, când se fierb nu mai au consistență, se desfac. Și atunci, pentru a evita aceasta, se face o gelatinizare a amidonului; adică se fierb semințele înainte de măcinare și de a face paste făinoase. Este ca la orez – orezul pus în apă obișnuită nu se lipește; când se fierbe devine lipicios. Asta provine de la gelatinizarea amidonului. Și atunci se fierb înainte, se usucă, se macină, se fac pastele făinoase, care din nou se usucă la temperaturi mari – în general, peste 100 de grade”, ne-a explicat Marius Gabor.

90% export Petras Bio deține mai multe certificate de calitate: bio, gluten free, FSSC22000; urmează cea a Demeter prin toamnă, poate cândva IFS. „Sunt sisteme de calitate care îmbină ISO-urile de calitate cu cerințe din siguranța alimentară; sunt niște standarde foarte înalte de calitate”, explică Marius Gabor. În ceea ce privește furnizorii de materii prime, majoritatea provin din afara țării, din UE. „Avem și furnizori români, dar volumele cele mai mari vin din afară. Motivul e următorul: chiar dacă România începe să fie un producător agricol de produse bio cu oarecare volume, nouă nu ne trebuie produse agricole, ci alimentare. Asta înseamnă că ele trebuie sortate, să aibă puritate de 99,8%, trebuie anumite analize etc. Acest pas intermediar nu se găsește în România sau se găsește foarte greu. Și atunci din România cumpărăm făinuri și mai cumpărăm niște semințe de grâu, secară și cam atât. Pentru că noi procesăm foarte multă hrișcă, ovăz, care trebuie să fie aglutenice, linte roșie, atunci trebuie să importăm. Practic, vorbim de comerț intercomunitar: cumpărăm de la marii importatori și comercianți, preponderent din Olanda, dar și din Germania”. Produsele companiei de la Deva ajung în proporție de aproape 90% în străinătate, iar 50% reprezintă piața din Germania. „Dar vindem aproape în fiecare țară din UE și mai dăm și în afară, în Elveția, Norvegia, Kuweit. Cam 10% rămân pe piața din România. Semințele germinate nici nu le-am introdus. În România suntem listați în marii retaileri: Mega Image, Auchan, Carrefour, Kaufland. Și vindem și în comerțul tradițional, magazine naturiste, băcănii, magazine bio”, precizează fondatorul Petras Bio.

În pandemie toți căutau paste Capacitatea de producție a fabricii este de aproape 4 tone pe zi. Deși pentru mulți anul 2020 a fost unul greu, din cauza pandemiei, la Deva s-a muncit mai mult ca niciodată. „Anul pandemiei a fost foarte bun pentru noi. Nu mai știți că toată lumea cumpăra paste? Inclusiv în Germania, acolo

unde e piața noastră principală de paste aglutenice. O singură problemă am avut în această perioadă: câțiva paleți cu marfă au rămas blocați vreo 2 săptămâni în Italia. În rest, totul a funcționat. În sensul acesta, cu nebunia care a fost atunci, trebuie să-i felicit pe cei care s-au ocupat de legislație și care au spus: ok, avem probleme, oprim oamenii - chiar dacă sunt și acolo întrebări -, dar lăsăm logistica să meargă”. În cifre concrete, Petras Bio a avut o creștere a vânzărilor de 20,6% în 2020 față de 2019.

Provocări Marius Gabor ne spune că domeniul bio este considerat, după gradul de periculozitate, la același nivel cu abatorizarea, citând un profesor universitar emerit din Germania și unul dintre specialiștii pe siguranță alimentară. „La partea de siguranță alimentară și calitate trebuie să avem cel mai mult grijă. După cum spunea un specialist pe siguranța alimentară și profesor universitar emerit în Germania care ne-a făcut un audit, produsul nostru este cel mai periculos produs alimentar non-animal; se situează la același grad de periculozitate, zicea el, cu abatorizarea. Pentru că noi, când germinăm semințe, creștem toată încărcătura microbiană care se află în ele. Anii de experiență și sutele de teste pe care le-am făcut ne-au permis să reducem încărcătura microbiologică și în același timp să obținem un produs care este încă viu. Dar asta se obține după multe teste; nu este nimeni care să te învețe să faci semințe germinate sau uscate sau nu era nimeni atunci când am început noi. Producția de acasă are puțin de a face cu cea industrială. Noi facem mii de analize pe an. Înclin să cred că în momentul de față stăpânim asta. Ceea ce arată că nu am avut niciun recall”, subliniază acesta. Potrivit fondatorilor fabricii de la Deva, piața bio crește mai mult decât cea a produselor non-bio, dar încă e la o etapă incipientă în România. Planurile lor pentru piața locală sunt legate de cererea consumatorilor. „Nu ne dorim neapărat extindere; ne-am pus întrebarea dacă vrem să mergem să scalăm. Prefer să las să crească piața. Noi mai putem crește, cu ceea ce avem acum, lejer cu 50%, fără investiții. Și dacă ne apropiem de partea aceasta, atunci mai vedem. Tendința noastră a fost întotdeauna să avem creșteri organice. Am avut și ani în care am mers în jos – au fost cei mai buni ani, în sensul că atunci am învățat cel mai mult: să facem ordine, să eficientizăm procesele etc. În fiecare an apar clienți noi, cei mari cresc. Chiar dacă nu e acel boom ca în IT, e un business care e sustenabil, care se clădește în timp”, concluzionează Marius Gabor.

73


74

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum un fermier din Sibiu a popularizat porcul de rasa Mangalița de Ion SURDU

Cu aproape 10 ani în urmă un tânăr din comuna Racovița, județul Sibiu, le arăta părinților săi filmulețe de pe Youtube despre o rasă inedită de porci: cu mult păr, care se simt confortabil în spațiul liber și sunt rezistenți la frig. Inițial, aceștia s-au uitat un pic ciudat la băiatul lor. Astăzi însă pun umărul la ceea ce a devenit o afacere de familie de succes și un brand local - Mangalița de la Racovița. Dan Limbășan este numele fermierului și este cunoscut de sibieni pentru carnea de porc Mangalița pe care o vinde în Piața Volantă Transilvania, iar de curând - și într-un magazin propriu. După primul deceniu de activitate, timp în care a crescut porci de rasa Mangalița pe teritoriul gospodăriilor sale de la Racovița, antreprenorul se gândește să-și extindă afacerea, oferindu-le animalelor mai mult spațiu pentru creștere: a achiziționat câteva terenuri pe care intenționează să amenajeze ferma. Asta în condițiile în care pe masa președintelui țării se află legea în care se menționează expres dreptul fermierilor de a crește porcii din rasele Bazna și Mangalița în afara gospodăriilor și care așteaptă să fie promulgată.

Mangalița de la Racovița Dan Limbășan își amintește și astăzi cum a adus primele animale acasă. „Am adus primele 12 exemplare de la Secuieni, din Satu Mare, chiar de lângă granița cu Ungaria. Era 6 decembrie 2012. Animalele stăteau afară, le plăcea să stea afară, chiar dacă le-am făcut un adăpost, cu paie. Porcii de Mangalița sunt foarte rezistenți, sunt rustici, le palce aerul curat. De acolo probabil vine și gustul inconfundabil al cărnii”, ne explică fermierul. Ideea înființării unei ferme de porci Mangalița, spune Dan Limbășan, a plecat de la dorința de a consuma ceea ce produce. „Pe atunci încă nu era încropită o idee de afaceri, de business așa cum e acum, dar în momentul în care s-a deschis această piață (Piața Țărănească Transilvania, în prezent Piața Volantă Transilvania, organizată în Sibiu pentru producătorii locali - n.n.) s-a organizat la noi la Racovița un curs pentru fermieri, la care am participat. Scopul era de a-i școlariza pe cei care au afaceri în mediul rural și pentru a accesa primele măsuri pe PNDR - se numea sprijinirea fermei de semisubzistență. Era o măsură mică, împărțită pe 5 ani, câte 1.500 de euro în fiecare an. Am participat la acel curs. Cei care au organizat cursul, de la Camera agricolă (azi, Direcția județeană de Agricultură n.n.), au venit, au văzut ce fac, m-au încurajat și mi-au spus: de ce nu vrei să extinzi chestia asta și să mergi pe o afacere?”, își amintește sibianul.

„Mangalița nu e Mangalia” A urmat toate etapele de autorizare și s-a pomenit cu un nou tip de carne la Piață. „Am apărut cu porcul Mangalița. Toată

lumea mă întreba ce e aia Mangalia? Nu, nu, zic Mangalița. Țin minte că un porc pe care l-am sacrificat l-am „vândut”, dându-le oamenilor să guste carnea. Unii știau despre ce e vorba, dar alții nu: am început să fac un fluturaș, le explicam oamenilor despre ce e vorba, mă întrebau dacă am fiert slănina. Zic nu e fiartă, e ținută doar în sare, ca pe vremuri, și afumată, numai că e moale, fragedă. De aici a plecat totul”.

Ferma de la Racovița, transformată în afacere Dan Limbășan a studiat Dreptul la Timișoara, după care a lucrat în vânzări, a fondat o firmă de construcții, urmând și o școală tehnică în domeniu. Între timp, de când a pornit businessul agricol, a terminat Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București - „am absolvit acum 2 ani cu 10”, spune mândru fermierul. Perioada studiilor a fost importantă pentru aprofundarea cunoștințelor, dar și pentru extinderea contactelor. „A fost și este un permanent schimb de experiență cu profesorii de acolo. Chiar am făcut și o asociație - Gustos Românesc Alumni, a studenților și absolvenților USAMV și ULBS, la care sunt vicepreședinte. În toamnă urmează să-mi susțin lucrarea de disertație, la fel la USAMV București; am făcut


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

un master în Agroturism și urmează din toamnă, dacă totul e în regulă, să mă înscriu la primul doctorat din România, pe studiul porcului Mangalița”, adaugă Dan Limbășan.

Dezvoltarea fermei Ferma s-a extins treptat. În prezent activitățile de bază sunt reprezentate de producție și procesare. „Suntem încă o fermă mică - aflată pe cele două proprietăți ale mele acasă, din Racovița. Anul acesta am achiziționat niște terenuri și urmează să facem o fermă afară. Dar dacă ne lasă pesta. Pentru că sunt restricții destul de mari”. Dan Limbășan crede că restricțiile legate de pesta porcină sunt, până la urmă, normale, având în vedere valoarea genetică a rasei. „Eu am o valoarea genetică foarte mare – în jur de 30 de scroafe de reproducție care sunt selectate toată perioada asta. Până la urmă, nu pierderea animalului, faptul că-ți dă niște bani statul pentru că a murit de pestă; valoarea cea mai mare este pierderea genetică, pentru că nu mai poți s-o iei din altă parte”, explică fermierul. Limbășan se află în consiliul director al Asociației crescătorilor de porci de Bazna și Mangalița la nivel național. Spune că recent Parlamentul a adoptat legea care să permită creșterea porcilor din aceste rase în regim de semilibertate și că documentul se află pe masa președintelui pentru promulgare. „Urmează ca președintele să promulge legea noastră în care să ne lase scris efectiv, cu literă de lege, că putem să-i creștem într-un regim de semilibertate. La ora actuală există Ordinul 20 al ANSVSA în care scrie clar că toți porcii trebuie să fie închiși, nu ai voie să-i crești practic. Încercăm să facem cât mai multe pentru crescători”, explică sibianul. Crescătorii de porci se confruntă nu numai cu pesta porcină africană, ci și cu efectele pandemiei. Ambele provocări încă există, dar acest fapt nu înseamnă că fermierii așteaptă ca acestea să treacă. „Acele animale nu știu de pestă și de pandemie; noi nu putem să facem altceva decât ce facem în restul zilelor, să avem grijă de - animale. Mai puțin la televizor și mai mult cu munca. Din punctul de vedere al muncii pe care o prestăm zilnic, nu a fost nicio modificare în sensul acesta”. Poate singura modificare a fost adaptarea la situație. „Atunci când am venit în civilizație, ca să zic așa, în oraș, am păstrat toate normele de siguranță, cu protecție etc., inclusiv la piață. În plină pandemie eu am venit cu o rulotă ca să pot să vând civilizat; mai mult, există plata cu POS, ca lumea să fie protejată. Am încercat să ne adaptăm. Mai mult, am reușit în plină pandemie să deschidem un magazin pe strada Turnului – Mangalița de la Racovița. Suntem în jur de 20 de producători la nivel național. Este un magazin al producătorilor cu produse atestate la nivel național și european”, ne spune producătorul.

Provocări și adaptarea la noua economie Astfel, din punct de vedere economic, Dan Limbășan spune că a preferat să învingă decât să aștepte revenirea la normalitate. „Cineva dintr-o criză de genul acesta pierde, altcineva - câștigă. Am preferat să câștig în primul rând încrederea în mine, faptul că nu m-am lăsat influențat de ceea ce se întâmplă și am venit în întâmpinarea oamenilor ca să mănânce sănătos și că produsele mele sunt produse în condiții de siguranță. Pentru mine a fost un câștig, pentru că încă mai funcționez. Sunt foarte multe firme care s-au închis, știți foarte bine domeniul HoReCa. Eu vindeam mult în restaurante și atunci am stat să mă gândesc unde să vând un procent semnificativ din marfa pe care o produceam. Și am găsit o cale, deschizând acel magazin, ca să

poată să vină lumea zilnic să cumpere produsele mele, nu doar sâmbăta la Piața Transilvania. A fost o compensare a pierderilor din HoReCa”. De fapt, anul 2020 a fost primul când fermierul a muncit fără un plan de afaceri. „Este pentru prima dată când în ultimul an și jumătate n-am putut să-mi fac nici măcar un plan pe o lună. Dar mă bucuram când trecea luna și vedeam că au fost încasări etc. Școlile pe care le-am făcut și experiența pe care o am în domeniul vânzărilor n-au făcut altceva decât să mă ajute să pot să gândesc mai departe de toate provocările”. Acest lucru l-a determinat pe Dan Limbășan să investească și într-o cameră frigorifică de depozitare destul de mare - „dacă va exista vreo restricție legată de pestă să am unde să depozitez la un moment dat marfa”.

Festivalul Mangalița de la Racovița În august 2019, la poalele vârfului Suru din Munții Făgăraș, unde ajungi după ce treci de Racovița și de mica localitate Sebeșul de Sus, pe Valea Moașei, producătorul a organizat prima ediție a unui festival gastronomic dedicat rasei de porci pe care o promovează: Mangalița de la Racovița. Deși s-a bucurat de succes, evenimentul nu a avut loc anul trecut, însă fermierul ne anunță că în 2021 evenimentul va avea loc. „Vom organiza a doua ediție în primul weekend după Sfânta Maria, iar anul acesta va ține 3 zile. Anul trecut a fost anulat. Am ascultat atunci recomandările specialiștilor. Eu pot să zic că sunt un exemplu al comunicării între fermieri și autorități - tot timpul am o consultare cu ei înainte de a lua o decizie. Îi întreb cum e mai bine, cum e legal, ca să nu apară probleme ulterior. Și anul acesta mi-au spus că până în august în mod normal ar trebui să fie în regulă și să ne vedem cu toții pe Valea Moașei”. În ferma lui Dan Limbășan sunt aproximativ 100 de animale, iar capacitatea de producție este de doi-patru porci pe săptămână sau între 500-700 kg săptămânal.

75


76

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Prin “Poarta Sufletului” simți pasiunea Cramei Sântu de Ligia VORO & Alin ZAHARIE

Am revenit în localitatea mureșeană cu nume de sfânt, pentru un rebotez la Crama boutique Sântu. Din această vară, licorile cuvee, vinurile premium albe și roșii, produse de crama de la granița de județe – Mureș și Bistrița-Năsăud - vor putea fi descoperite și degustate sub brandul metaforă “Poarta Sufletului”. Poarta Sufletului pentru că vinurile Cramei Sântu incită, sunt, cum spunea proprietarul, avocatul Vasile Costea, într-adevăr, o poartă către suflet. Rebotezul a fost completat de inaugurarea salonului de degustări, un spațiu flamboaiant pentru cei neobișnuiți cu strălucirea lobby-urilor englezești, de vernisajul unei expoziții de fotografie care surprinde nașterea, viața și trecerea, și o vizită în turnul decorat cu tablouri din colecția personală a proprietarului cramei. Când ajungi la Crama Sântu, chiar dacă e o revenire, senzația e aceeași, poate amplificată, că ai ajuns întrun spațiu al liniștii, unde timpul curge altfel. Iar dacă te așezi în acest spațiu cu un pahar de vin, alb sau roșu, după preferințe și după rutina culinară pe care le implică fiecare, parcă ai ajuns în Olimpul zeilor greci. Avocatul Vasile Costea, proprietar al cramei și gazdă atentă de fiecare dată, ne-a pregătit în acest an câteva noutăți atent studiate. Prima ar fi că vinurile premium ale Cramei Sântu le vom regăsi de acum încolo sub un alt brand, un brand metaforă – “Poarta Sufletului”. „Vinul este o licoare incitantă, dar în același timp este și o poartă spre suflet, exact cum este și acest loc de aici, de la Sântu. Anul trecut am lansat ediția „Gură de Rai”. În tot acest timp care a trecut am lucrat și am rebranduit vinul de Sântu, sub aspect al sticlei, al etichetei, a tot ce înseamnă componenta vizuală. Astfel, am creat o altă imagine care se va numi „Poarta Sufletului”. E o imagine protejată înregistrată prin OSIM care se va construi în această direcție de „Poarta Sufletului”. „Poarta Sufletului” este un concept pe care îl dezvoltăm, concept care combină lucrul bine făcut cu un vin corect făcut și care are un singur rezultat: să incite, să fie, într-adevăr, o poartă spre suflet”, ne-a explicat proprietarul. Iar vinurile “Poarta Sufletului” despre asta vorbesc, despre suflet, despre pasiune, despre devenire, trăire, profunzime. „Fără minte trupul suferă, iar fără spirit nu există nimic, suntem goi. La fel și în ce privește vinul. Un vin bun se leagă de o minte sănătoasă, de un trai sănătos. Până la urmă vinul e un aliment, o băutură biblică. Toată chestiunea e să-l faci curat. Cred cu tărie că cei de la Sântu garantează pentru modul în care se produce vinul, pentru calitatea lui. Chiar dacă vorbim de o cramă boutique aflată în dezvoltare, cei care ne vor trece pragul cu siguranță nu vor fi dezamăgiți. Ne dorim din tot sufletul acest lucru. Facem totul din pasiune, din suflet. Nu am pus pe primul plan chestiunile materiale, respectiv partea economică. La orice business bun trebuie să aștepți, să ai răbdare și ce e vital, să faci lucrurile corect, cu temeinicie. Un lucru făcut cu sudoare, având la bază o investiție proprie, cu oameni de-ai locului, el trebuie făcut cunoscut. Sunt ferm convins că, indiferent cine va veni, un vizitator, un turist sau un localnic, își va trage suflul din frumosul

acestui loc. Acest lucru se caută în turism, o componentă de liniște, de frumos și nu în ultimul rând de bun gust. Tot ce ne-am trudit să facem se încadrează în aceste trei coordonate. Sunt convins că am reușit până acum, la fel cum o vom face și pe viitor”, subliniază Vasile Costea. Iar, cu siguranță, Vasile Costea a avut răbdare și a construit cărămidă cu cărămidă, butaș cu butaș, crama aflată în cea mai nordică podgorie românească, denumită generic Lechința. Povestea Cramei Sântu a început în urmă cu aproximativ 11 ani, atunci când au fost cumpărate terenurile necesare reînființării podgoriei vechi săsești, cu rădăcini înainte de Primul Război Mondial. În urmă cu 9 ani au început lucrările de construcție și restaurare a clădirii în care astăzi funcționează Crama Sântu. „Este extraordinar ce potențial avem la Sântu. Aici, pământul e unul lutos, sol cu un anumit spectru care se pretează pentru o zonă de vie. În perioada interbelică, tot ce vedem acum în jurul nostru aici, la Sântu, era plin de viță de vie, toată fiind suprafață privată. Era amprenta sașilor, românilor, maghiarilor, a celor care conviețuiau în aceste locuri. Era un loc extrem de bine văzut ca entitate, foarte mulți oameni valoroși au pornit din acest loc, chiar dacă acum vorbim de un sat cu o comunitate ceva mai mică”, povestește proprietarul Cramei. A fost și dorința sa amplă și răbdătoare de a revitaliza locul natal, de a repune pe hartă un spațiu binecunoscut vitivinicol și de a readuce în atenția lumii satul românesc


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

transilvănean cu tradițiile, obiceiurile și legile sale scrise și nescrise. „Eu cred în revigorarea acestui loc, mai mult de atât, o și văd cu ochiul liber. În ultimii am am observat o implicare activă a primăriei, cu amenajări în sat, cu tot ce înseamnă utilități. Este extrem de important să putem vorbi de un mediu rural curat. Acest sat pe nume Sântu are un mare avantaj. Este un loc care îmbină fericit natura cu tot ceea ce înseamnă o viață normală, liniștită și curată. Cel mai indicat lucru este să urcați pe dealul de vie, să vedeți împrejurimile, să vedeți întreaga zonă, una cu un potential extraordinar din punctul meu de vedere. Sunt multe alte locuri precum cel existent aici la Sântu, totul este să găsim oameni care să se implice cu sufletul în revigorarea acestuia, să dăruiești ceva locului de care aparții”, consideră avocatul Costea.

”Poarta Sufletului” în fiecare cupă În cadrul evenimentului, cel mai așteptat moment a fost cel al degustării celor mai noi vinuri premium vinificate de Crama Sântu: Red Cuvee 2020 (cupaj Fetească Neagră, Pinot Noir, Cabernet Franc, Shiraz), Cuvee Alb 2020 (cupaj Fetească Regală, Muscat Ottonel, Pinot Gri, Sauvignon Blanc), Sauvignon Blanc 2020 și Fetească Regală 2020 (baric). În plus, în butoaiele de stejar, mai asteaptă la baric să fie degustat pe viitor, și vinul de origine românească Fetească Neagră. Momentul a fost prezentat de Mircea Muntean, un prieten al Cramei Sântu și al vinurilor de calitate. Vinuri de calitate, rod al muncii unei echipe unite și pasionate. „M-am înconjurat de specialiști, oameni care sunt de-ai cramei, de ingineri care se ocupă de partea de vie, de un oenolog care coordonează vinurile. Mai exact, este vorba de o echipă mică, flexibilă dar profesionistă care contribuie din punctul meu de vedere la un produs corect din toate punctele de vedere. Ca un reper, toate vinurile sunt însoțite de certificate obținute la un laborator din Viena, tocmai în ideea în care, oricine dorește să bea un vin de la Sântu să știe ce bea”, punctează Vasile Costea.

Arta și frumosul merg bine cu vinul Proprietarul ne-a pregătit la momentul de rebotez al cramei și prezentarea noii game de vinuri și un moment de artă, desfășurat în sala de degustări, proaspăt finalizată. Într-un loc pe care l-am numit flamboaiant dintru început, pentru că mobilierul, candelabrele și chiar șemineul vitrat amintesc de altă epocă, una a decorurilor extravagante, a fost vernisată expoziția de fotografie semnată de artista Raluca Moisoiu. Intitulată „Tâlcuri/Cândva, într-o primăvară, într-o toamnă, într-o iarnă”, fotografiile din expoziție surprind ciclul vieții viei și al vinului din Sântu. ”Prin intermediul acestei expoziții privitorul poate descoperi frumusețea naturii exprimată prin via de la Sântu. Această vie pe mine m-a provocat să o vizitez în fiecare anotimp, astfel am ajuns la realizarea acestei expoziții ce conține 42 de lucrări în care am propus experiențe vizuale cu privire la toate metamorfozele prin care trece o vie pentru a ajunge într-un stadiu final. Este vorba de principiul vieții, totul este schimbare, la fel ca această vie. Expoziția își propune să aducă privitorului momentul de debut al

primăverii când frunzulița abia germinează, când se formează mugurii pentru floare, apoi partea de vară când via își intră în plenitudinea sa, terminând cu partea de toamnă, de rod, dar și cea de iarnă, mai dramatică, în așteptarea unei noi vieți”, a precizat Raluca Moisoiu. În plus, în turnul cramei, se întinde pe verticală expoziția permanentă cu peste 200 de tablouri ale unor artiști români conoscuți, tablouri aflate în colecția personală a proprietarului.

Povestea satului Sântu. Un sihastru i-a dat numele. Pe drumul care duce spre Bistrița, un mic indicator te avertizează că în partea stângă găsești un sat cu nume care la prima vedere te intrigă și te atrage: Sântu. Explicația ți-o poate oferi orice sătean, mândru de originea lui: la începutul acestui mileniu, pe locul numit Dumbrăvița, exista o mănăstire în care a sihăstrit un singur călugăr pe nume Andrei și căruia, pentru viața lui singuratică, i-au spus oamenii Sfântul, de unde derivă și numele satului: Sântu. Conform monografiei satului, Sântu a fost atestat documentar încă din anul 1319, printr-o scrisoare a regelui Carol de Anjou al Ungariei, care deposedează anumite persoane de niște domenii. Pe raza localității au fost, însă descoperite vestigii arheologice începând cu epoca bronzului până în perioada Imperiului Roman, când s-au găsit monede din perioada Împăratului Domițian, 89 d.H.

77


78

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pasiunea pentru arbuști fructiferi, transformată în business de Ruben Budău de Dan BIRTA

Arădeanul Ruben Budău nu a uitat de pasiunile copilăriei, pădurea și fructele de pădure, care i-au marcat cu drag tinerețea. Fermierul cu un doctorat în Horticultură și absolvent a două specializări de Silvicultură și Horticultură, în prezent profesor la Facultatea de Protecția Mediului din Oradea, a încercat să-și transforme pasiunea în business. Și se pare că a și reușit. Dovadă stă spargerea barierei de a-și vinde produsele în marile magazine, în cazul de față Lidl. Trăind lângă pădure, Ruben Budău s-a gândit să dea valoare pământului, cultivând arbuști fructiferi. În prezent deține 10 hectare de teren în satul natal, Bârzești, județul Arad, din care aproximativ 5 sunt cultivate: 2 hectare cu mur, 1,5 hectare cu afin canadian, 30 de arii de coacăz, 1 hectar de cătină și circa 1 hectar cu prun de masă din soiurile Stanley și Anna Spath. A început cu zmeurul prin 2009, pentru că a simțit nevoia în piață a acestui fruct, dar nu i-a prea reușit. Fermierul nu a renunțat, continuând cu mur, coacăz, afin și prun, cu care a reușit să intre pe piața marilor retaileri. „Am observat că marile magazine cer continuitate, adică să le poți oferi fructe proaspete cu ritmicitate. De anul trecut, am patru soiuri de mur, un soi de afin și unul de coacăz, astfel că pot să ofer produse magazinelor din iunie până în octombrie”, spune Ruben Budău. O parte din soiurile de mur au fost aduse de la o pepinieră de lângă Londra, fiind pe rod după primul an. Ruben Budău a observat că românii sunt obișnuiți să le facă pe toate, dar acest lucru nu îi ajută prea mult. El este de părere că fermierul trebuie să se ocupe de fermă, iar marketingul și promovarea să fie lăsate pe seama specialiștilor.

Ferma Bărzani Ferma Bărzani este în satul natal, Bârzești, județul Arad, aproape de părinți, la poalele Munților Codru Moma. „Ferma aceasta mă leagă de locul natal. Venind din mediul rural, tot timpul am avut dragoste pentru plante, pentru pădure. Acasă, în satul copilariei mele, în anul 2009, am început activitatea în domeniul silvic și horticol, mai precis am început să îmbin partea teoretică cu partea practică. Personal, am o pasiune deosebită pentru arbuștii fructiferi precum: mur, zmeur, coacăz, cătină, afin canadian, dar și pentru spe-

cii pomicole: prun, cireș, migdal sau forestiere: stejar, salcâm, glădiță. Am dat identitate mediului în care mi-am concentrat activitatea și am creat Ferma Bărzani, aici unde cu mândrie port pălăria”, precizează mândru profesorul fermier.

Rubenbudau.ro Ruben Budău nu se ocupă doar de cultivarea acestor plante, ci și scrie despre ele, dând sfaturi celor care doresc să îmbrățișeze această pasiune. Are chiar și o pagină web: rubenbudau.ro, unde publică tutoriale legate de cultivarea arbuștilor fructiferi și lucrările de întreținere ale acestora. Motto-ul paginii este unul încurajator pentru cei care doresc să urmeze această pasiune: „Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să se-mplinească!”. Spune că lucrările la fermă le realizează cu oamenii din zonă. Livrările din anul acesta sunt întârziate din cauza ploilor, dar speră ca după 20 iunie murele și celelalte fructe de la Ferma Bărzani să fie pe rafturile magazinelor.

Afinul Ruben, omologat în România Ruben Budău a omologat în 2018 un afin adus din Canada, căruia i-a dat numele său – „Ruben”. Acesta este considerat de către fermier diamantul fermei.


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Este un afin deosebit de afinul de cultură pe care îl cunoaștem. Fiind mai dulce, i se spune și pomișorul de stafide. La cultivarea acestuia nu este necesar ca solul să aibă un PH acid. Este cel mai nou arbust și singurul afin canadian omologat și brevetat din România. Plasticitatea ecologică ridicată, precum și valoarea nutritivă a fructelor, productivitatea și perioada timpurie de coacere sunt câteva elemente care pun în valoare arbustul de afin canadian”, explică Ruben Budău.

Certificat Internațional Global GAP Pentru a putea livra produse de calitate către Lidl, Ruben Budău a obținut pentru produsele sale Certificatul Internațional de Calitate Global GAP. Certificarea Global GAP este un standard internațional acceptat și recunoscut de către retaileri pentru producția primară, fiind utilizat în peste 80 de țări. Principiul fundamental este participarea egală a producătorilor și comercianților în definirea standardelor și a procedurilor de certificare. Scopul principal al GlobalGAP este de a recâștiga încrederea consumatorilor față de modul de producere a alimentelor în cadrul fermelor prin minimizarea efectelor devastatoare ale proceselor agricole asupra mediului, reducerea substanțelor chimice folosite și asigurarea unei abordări responsabile a sănătății și securității lucrătorilor, cât și a bunăstării animalelor. „Certificarea Global GAP pune un mare accent pe igienă, pe informarea muncitorilor și siguranța alimentară. Nu poate intra oricine în fermă. Prin această certificare, fiecare produs are un cod unic inscripționat pe eticheta prin care se identifică producătorul și culturile pe care le are și, foarte important, cumpărătorul are o siguranță că produsele pe care le cumpără sunt sănătoase și respectă norme stricte de siguranța alimentară”, precizează fermierul.

Proiecte de viitor Pentru viitor, Ruben Budău are în plan construirea unei mici fabrici cu fonduri europene pentru procesarea produselor care rămân în urma comercializării, aici fiind vorba de calitatea a II-a: sucuri, gemuri, fresh etc. Plus niște spații de depozitare și utilaje noi. Tot ca un plan pentru viitorul mai apropiat este înființarea unei asociații de profil.

„În momentul în care ne-am asocia, vocea noastră ar fi altfel auzită. Altfel am putea vorbi și cu marii retaileri. Altfel am putea negocia la achiziția de îngrășăminte. Avem însă o mare problemă: lumea încă are reticență la asociere de pe vremea CAP-ului. Este foarte important ca asociațiile să fie formate din ferme de profil, iar conducerea acestora să fie asigurată de către un manager, nu de către fermieri. Manager angajat pe criterii de performanță”, este de părere specialistul în Silvicultură și Horticultură. Ruben Budău nu a uitat de prima dragoste, zmeurul cu care a început, și vrea să reia cultivarea acestuia. „Zmeurul este considerat regina fructelor de pădure. Este un fruct grozav, doar că este sensibil și foarte perisabil. Are nevoie de susținere, de multă apă, de îngrijire, dar și prețul este pe măsură, nu scade sub 25 de lei kilogramul. Cu siguranță, gustul unic și culoarea atrage foarte mult, iar când spui zmeură, de cele mai multe ori te gândești la munte”, subliniază fermierul.

Conceptul de U-Pick Ruben Budău oferă celor interesați posibilitatea de a veni la fermă și a-și culege singuri fructele – conceptul U-Pick. Astfel, cine dorește, poate veni cu familia să își culeagă fructele la un alt preț de achiziție. „Acest concept se practică de multă vreme în alte țări. Am avut de-a lungul timpului oameni care au venit să vadă strict culturile. Am vizitat și eu multe ferme din țară și din străinătate. M-am întâlnit și cu fermieri foarte reticenți, care nu vroiau să te primească în fermă, fiindu-le frică de concurență. Atunci, mi-am propus că dacă vreodată o să am o fermă, voi permite celor interesați să vină să o vadă”, conchide arădeanul.

79


80

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Potrivit datelor APIA Mureș.

Agricultura ecologică câștigă teren, hectar cu hectar În județul Mureș, în acest an față de 2020, suprafețele înscrise pentru Măsura 11 - agricultură ecologică au cunoscut un salt de aproape 2.500 de ha. Tendința este de creștere în condițiile în care noua Politică Agricolă Comună (PAC) ia în considerare țintele propuse de Comisia Europeană prin Pactul Ecologic European (Green Deal), ținte care urmăresc creșterea nivelului de ambiție în ceea ce privește obiectivele de mediu și climă.

În anul 2021 începe perioada de tranziție către noua politică agricolă comunitară (PAC) 2021-2027, respectiv tranziția către implementarea unui Plan Național Strategic care, în prezent, se elaborează la nivelul MADR, pe baza pachetului legislativ al UE aflat în curs de negociere cu statele membre la nivelul Comisiei Europene. Potrivit Ghidului informativ pentru beneficiarii Măsurii 11 – agricultură ecologică din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, “noua PAC ia în considerare țintele propuse de Comisia Europeană prin Pactul Ecologic European (Green Deal), ținte care urmăresc creșterea nivelului de ambiție în ceea ce privește obiectivele de mediu și climă, respectiv asigurarea continuității protecției mediului prin dezvoltarea durabilă și managementul eficient și durabil al resurselor naturale precum apă, sol și aer, conservarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și peisajelor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la efectele schimbărilor climatice pe terenurile agricole”.

“În viitoarea Politică Agricolă Comună se pune accent foarte mare pe eco-scheme, pe tot ce înseamnă protecția mediului. Tendința Politicii Agricole Comune pe care Uniunea Europeană vrea să o impună, prin implementarea de către fermieri, tocmai pentru a veni în sprijinul ecologizării agriculturii, este de triplare a suprafețelor cu pachete de agricultură ecologică față de actuala PAC”, explică Ovidiu Săvâșcă, directorul executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Mureş. Ca urmare a aprobării Regulamentului de tranziție (UE) nr. 2220 din 2021, au fost stabilite regulile de implementare a măsurilor din PNDR 2014-2020 în perioada de tranziție, reglementată pentru următorii 2 ani: 2021 și 2022. Prin urmare, în perioada 2021 – 2022, UE susține în continuare din fonduri europene adresate agriculturii și dezvoltării rurale, posibilitatea Statelor Membre de a acorda plăți compensatorii fermierilor care furnizează societății servicii publice prin adoptarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. Conform Regulamentului de dezvoltare rurală nr. 1305/2013, minimum 30% din alocarea Fondului European Agricol pen-


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tru Dezvoltare Rurală (FEADR) este rezervată măsurilor care contribuie la atingerea obiectivelor de mediu și climă. Măsurile de mediu și climă, finanțate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul PNDR 2014-2020 și implementate în România în anul 2021, sunt: Măsura 10 – agro-mediu și climă (M.10), Măsura 11 – agricultura ecologică (M.11) și Măsura 13 – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13).

Agricultura ecologică, stimulată Sprijinul prin măsura 11 Agricultura ecologică este acordat în două direcţii: conversia la metodele de agricultură ecologică şi menţinerea practicilor de agricultură ecologică. Prin urmare sunt implementate două sub-măsuri: 11.1 sprijin pentru conversia la practicile şi metodele de agricultură ecologică, respectiv 11.2 sprijin pentru menţinerea practicilor şi metodelor de agricultură ecologică. “Practic, partea de conversie înseamnă doi sau trei ani, în funcție de categoria de folosință a terenului. Un fermier care practică agricultura convențională, folosind erbicide, îngrășăminte chimice, are doi sau trei ani pentru a face conversia, să renunțe la aceste practici, să fie înregistrat la un organism de certificare, sunt două firme în zona noastră – Ecocert și Ecoinspect, care sunt acreditate TUV. Practic, fermierul, în fiecare an, pe baza unui Mastercertificat care se eliberează până la data de 15 octombrie, poate accesa plățile compensatorii pe Măsura 11. Prin acest Mastercertificat, organismul de certificare, pentru că noi nu avem competențe să îi controlăm, pe baza verificărilor, atât a documentației, cât și în teren, pe probe pe care le efectuează în cursul anului, confirmă că fermierul folosește practici prietenoase cu mediul, în speță respectă cerințele pentru o agricultură ecologică”, explică Ovidiu Săvășcă, directorul executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Mureş. Apoi, după această perioadă se încheie un angajament, iar fermierul primea pe o durată de 5 ani sprijin pentru menținerea practicilor și metodelor de agricultură ecologică. “Practic, 7 sau 8 ani era sprijinul, iar fermierul era obligat să facă conversia și să mențină aceste practici și metode de agricultură ecologică”, adaugă Ovidiu Săvășcă.

Pachete de sprijin Plata compensatorie, care se solicită la centrele locale și centrele județene ale APIA care au în responsabilitate primirea cererilor unice de plată, este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafață (ha), fiind acordată în urma asumării unor angajamente voluntare: pe o perioadă de maximum 2 ani (pentru culturi anuale) și maximum 3 ani (pentru culturi perene) pentru pachetele care vizează sM.11.1 conversia la agricultura ecologică, cu menținerea certificării suprafețelor care au făcut obiectul angajamentului pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la semnarea angajamentului; pe o perioadă de 5 ani pentru pachetele care vizează menținerea agriculturii ecologice în cazul angajamentelor asumate înainte de anul 2021 (sM.11.2); pe o perioadă de 2 ani pentru pachetele care vizează menținerea agriculturii ecologice în cazul angajamentelor asumate în anul 2021 (sM.11.2); pe o perioadă de 1 an pentru pachetele care vizează menținerea agriculturii ecologice în cazul angajamentelor asumate în anul 2022 (sM.11.2). După cum se observă, fiind într-o perioadă de tranziție, angajamentele asumate în 2021 și 2022 au un termen mai scurt

pentru că, așa cum precizează directorul executiv APIA Mureș, „e posibil ca din anul 2023, când se va intra în al treilea exercițiu financiar, prin noua Politică Agricolă Comună, să intervină elemente de noutate sau alte condiționalități”. Plățile compensatorii care se acordă beneficiarilor M.11, vizează compensarea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit rezultate din aplicarea practicilor specifice agriculturii ecologice. Valorile plăților compensatorii sunt următoarele: pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile, inclusiv plante de nutreț – 293 euro/ha/an în perioada de conversie și 218 euro/ha/an în perioada certificate; pachetul 2 – legume – 500 euro/ha/ an, respectiv 431 euro/ha/an; pachetul 3 – livezi – 620 euro/ ha/an, respectiv 442 euro/ha/an; pachetul 4 – vii – 530 euro/ ha/an, respectiv 479 euro/ha/an; pachetul 5 plante medicinale și aromatice – 365 euro/ha/an, respectiv 350 euro/ha/ an; pachetul 6 – pajiști permanente – cu două variante – varianta 6.1 (aplicabilă la nivel național pe suprafețe fără angajament M.10) – 143 euro/ha/an, respectiv 129 euro/ha/an, și varianta 6.2 (aplicabilă în zonele eligibile împreună cu un angajament M.10) – 39 euro/ha/an, respectiv 73 euro/ha/an. Plățile compensatorii se solicită prin completarea cererii unice de plată, a cărei depunere, fără penalități, se face anual în campania de depunere, până la data de 15 mai inclusiv. Dacă acest termen este depășit, cererea unică de plată se poate depune și în următoarele 25 de zile calendaristice, însă cu aplicarea penalităților de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere la sumele la care ar fi avut dreptul beneficiarul în cazul în care cererea ar fi fost depusă în termenul stabilit.

Care sunt condițiile de eligibilitate? Fermierul care accesează Măsura 11 trebuie să îndeplinească câteva condiții de eligibilitate pentru a beneficia de plățile compensatorii. Condițiile generale pe care acesta și le asumă sunt următoarele: să menţină angajamentul pentru perioada asumată la data semnării acestuia, să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de bază şi specifice la nivelul suprafeţelor agricole, prin completarea caietului de agricultură ecologică, să respecte cerințele de bază relevante pachetelor pentru care aplică stabilite pentru fiecare angajament prin fișa tehnică a măsurii, pe parcelele agricole și să respecte cerințele specifice aferente angajamentului pentru care aplică. Dacă mergem mai departe și mai în concret, fermierul mai trebuie să demonstreze că: este utilizatorul unei suprafețe agricole în România și se înregistrează la APIA cu suprafața agricolă; deține o suprafață minimă a fermei de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha sau de cel puțin 0,1 ha – pentru vii, livezi, arbuști fructiferi, hamei, pepiniere pomicole și viticole, sere și solarii; este înregistrat, în fiecare an pentru care solicită sprijin ca operator în agricultura ecologică; încheie pe toată durata angajamentului un contract cu un organism de control (OC); se încadrează în categoria fermierilor activi. (L.V.)

Situația M11 în Mureș Suprafața solicitată la APIA Mureș în 2020 a fost de 11.678 ha – 3.263 de parcele. În 2021, suprafața solicitată e de 14.145 ha și 3.923 de parcele, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 20%.

81


82

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DOR - DE ORIGINE ROMÂNEASCĂ - PROIECT PENTRU SUSȚINEREA PRODUCĂTORILOR AGRICOLI LOCALI Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) propune Guvernului României proiectul ”De Origine Românească” (DOR) cu ajutorul căruia fermierii români vor putea garanta că produsele lor sunt fabricate folosind materie primă românească, îmbunătățind competitivitatea acestora. Destinat deopotrivă consumatorilor români din ce în ce mai interesați de materiile prime folosite pentru produsele agro-alimentare, proiectul DOR a fost trimis spre analiză Ministerului Agriculturii și Guvernului României.

De Origine Românească Proiectul DOR, elaborat de CDR, propune introducerea în România a unei scheme de certificare voluntară la care vor avea acces toți producătorii și procesatorii români care doresc să devină mai competitivi în piață, să se integreze mai bine în lanțul alimentar, să crească valoarea adăugată a produselor și să îi ajute în mod transparent pe consumatori în procesul de achiziție a bunurilor alimentare. ”DOR este un proiect pe care l-am construit, alături de colegii din CDR, din dorința de a sprijini producătorii agricoli locali, care au nevoie mai mult decât oricând să fie prezenți și vizibili pe rafturile magazinelor din toată țara. În același timp, este un proiect care ajută consumatorul român în procesul de achiziție a bunurilor alimentare, oferindu-i în mod transparent informații despre cât de multă materie primă autohtonă a fost folosită în procesul de fabricație a unui bun alimentar”, a declarat antreprenorul Dumitru Fodor, reprezentant al Romanian Business Leaders în Grupul de lucru pentru agricultură din cadrul CDR și coordonator al proiectului. Timp de mai multe luni, Grupul de lucru pentru agricultură al CDR a analizat mecanismele existente de susținere a producătorilor români, strategiile pe care le folosesc alte state membre UE pentru a-și proteja patrimoniul gastronomic local dar și efectele unor astfel de politici asupra economiei la nivel macro și asupra consumatorilor la nivel individual. Analiza efectuată a arătat că lipsa unor mecanisme de protecție a producătorilor români are un profund impact negativ la nivel economic, iar statisticile confirmă pe deplin acest lucru. Conform unui Raport dat publicității de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), România a încheiat anul 2020 cu un deficit de peste 3,1 miliarde euro în comerțul cu produse agroalimentare pe relația cu statele membre UE, cu peste 30% mai mare decât în 2019, aceasta în condițiile în care consumatorii români au devenit tot mai interesați să cumpere produse românești dar au o dificultate în a descoperi câtă materie primă de origine românească există în ceea ce achiziționează. Aceeași cercetare a arătat faptul că multe state dezvoltate din

Uniunea Europeană folosesc pe scară largă ”schemele de certificare voluntară” pentru a proteja interesele producătorilor și procesatorilor locali. Un studiu realizat de ”Areté – Research and Consulting in Economics” efectuat pentru Comisia Europeană indică faptul că în Europa funcționează 441 de scheme și subscheme de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare, 424 fiind valabile în statele membre UE și 17 în state non-membre UE. Germania prezintă cel mai ridicat număr de scheme cu 107, urmată de Italia cu 52 de scheme și Spania cu 49 de scheme. În Austria, de exemplu, schema de protejare a intereselor producătorilor locali se numește ”etichetă de calitate” și este esențială pentru consumatori în cazul achiziției de ouă, carne de pasăre, carne de vită au porc, lapte, brânză, unt și cârnați. În luna octombrie a anului 2020, Comisia Europeană a publicat rezultatele studiului Special Eurobarometru 505 –„Making our food fit for the future – Citizens’ expectations”. Conform studiului, aproape un sfert din respondenți consideră că „lanțurile de aprovizionare locale sau scurte” (24%) asigură sustenabilitatea producției și sunt importante pentru consumatori. Schema de certificare voluntară propusă de CDR implică MADR ca autoritate competentă și se va baza pe o metodologie conform practicilor europene în materie. Atestatul oferit producătorului român la finalul procedurii de certificare voluntară îl va ajuta pe acesta să demonstreze că folosește materie primă locală în procesul de fabricație și pe consumator să decidă în deplină cunoștință de cauză. Schema de certificare voluntară va avea impact pozitiv imediat asupra micilor afaceri locale iar pe termen lung asupra economiei românești. Creșterea competitivității producătorilor români și a valorii adăugate a produselor va duce la dezvoltarea accelerată a sectorului agro-alimentar local, va genera locuri de muncă, venituri la bugetul de stat și, implicit, creștere economică, a explicat coordonatorul proiectului DOR.

Despre CDR Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) este o iniţiativă privată, apolitică, alcătuită din cele mai reprezentative organizații ale mediului de afaceri din România. CDR este construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi, fiecare dintre aceștia remarcându-se printr-o poziționare solidă ca organizații. Printre membrii CDR se numără: AmCham, AOAR, CNIPMMR, Confederația Concordia, Consiliul Investitorilor Străini, Fundația Romanian Business Leaders, Camera de Comerț Româno-Franceză, Camera de Comerț România-Germania (AHK).


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FINANCIAR

83


84

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Femeile fermier din Transilvania, oportunități de dezvoltare prin TalentA 2021 de Alex PĂTRAȘCU&Dorel VIDICAN

Reprezentanții companiei agricole Corteva Agriscience au anunțat startul celui de-al doilea sezon al programului TalentA, un program educațional gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură, dedicat femeilor inovatoare din mediul rural, fondat și dezvoltat de Corteva Agriscience, cu sprijinul companiei Star Performining. Programul este destinat femeilor care lucrează în agricultură şi locuiesc în zone rurale, cu vârsta peste 18 ani, studentelor la Universitățile Agricole indiferent de statut, care doresc să dezvolte proiecte noi și sunt hotărâte să facă din afacerea lor o afacere sustenabilă, dinamică şi competitivă, precum şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc. Toate femeile care se vor înscrie în program pot participa la cursurile gratuite de dezvoltare a competențelor. Mai mult decât atât, deși programul este gratuit pentru toate participantele, persoanele care doresc se pot înscrie și într-un concurs de „microproiecte”. Cele mai bune vor fi premiate cu sume substanțiale care pot fi folosite pentru dezvoltarea afacerii.

Ediția I, „un real succes” Ediția din 2020, prima ediție a programului TalentA s-a dovedit a fi un succes. Toate participantele au avut de câștigat din punct de vedere al informațiilor de management al businessurilor din agricultură. Marile premii au fost decernate celor trei câștigătoare, acestea fiind în valoare de 5.000 de dolari, 4.000 de dolari, respectiv de 3.000 de dolari pentru locul al treilea. Dar a fost oferit și un premiu special, în valoare de 1.000 de euro, din partea companiei Star Performining. Elena Carson, câștigătoarea premiului cel mare în valoare de 5.000 de dolari, cu proiectul „Brutăria Carson”, a declarat că „această experiență a fost ca o rampă de lansare deoarece am putut să încep demersurile pentru propria afacere.”

Violeta Corina Moraru, câștigătoarea celui de-al doilea premiu, cu proiectul intitulat „Implementarea de sisteme de irigații în cadrul fermei Morar Pan Com” a afirmat că experiența programului TalentA i-a oferit oportunități și i-a îmbunătățit cunoștințele de agricultură și business. „Experiența TalentA a însemnat interacțiunea cu o echipă de specialiști care ne-au oferit oportunitatea de a înțelege aspecte importante de agribusiness și business. A fost, pot spune, un mini MBA (Masterat în Administrarea Businessurilor n.r.). Elemente precum indicatori financiari, identificarea surselor de finanțare, organizarea bugetului în managementul proiectelor ne-a ajutat să finalizăm în acest an investiția care reprezintă și proiectul cu care am intrat în concurs. Recomand cu încredere acest program tuturor doamnelor și domnișoarelor care intenționează să managerieze sau deja manageriază o afacere agricolă”, a punctat Violeta Corina Moraru. Elena Chesnoiu, care a obținut locul al treilea cu un proiect care viza „Înființarea unei plantații de căpșuni în localitatea Cezieni din județul Olt, a considerat că experiența a fost una „inedită”, îmbunătățindu-și, printre altele, competențele de management al businessurilor. „Programul TalentA a fost ceva inedit, un adevărat sprijin care pentru mine a venit neașteptat, exact la momentul potrivit. Am acumulat cunoștințe în domeniul agricol, am fost în permanență în interacțiune cu colegele din țară și cu specialiștii în domeniu. Iar spre norocul meu am câștigat și unul dintre marile premii. Mulțumesc TalentA, mulțumesc Corteva”, a specificat Elena Chesnoiu.


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și, bineînțeles, să asculte texte audio. Ce aș mai vrea să scot în evidență este faptul că în echipa Star Performining, avem 8 femei care pot conduce și facilita programele de training și doi bărbați”, a menționat Radu Stănescu.

Un program pentru viitor

Premiul Special oferit de Star Performining a fost câștigat de Veronica Chedea prin proiectul „Producere a unui vin roze din soiul autohton Amurg în Podgoria Târnave”. Veronica Chedea a afirmat că „a fost o experiență unică și dacă ar fi să o definesc în trei cuvinte cheie, aș spune business, știință și oameni.”

TalentA 2021, mai interesant, mai performant Maria Cîrjă, director de marketing al companiei Corteva Agriscience în România și Moldova și speaker principal la eveniment, a declarat că Ediția I a cursului în managementul afacerilor agricole a fost un real succes, dar a arătat și capacitatea inovativă excepțională a femeilor fermier din zona rurală. “Prima ediție a programului TalentA a demonstrat dorința fermierilor din mediul rural de a inova și de a implementa programe pentru dezvoltarea comunităților lor. Având în vedere rezultatele și răspunsul pozitiv al primilor absolvenți, Corteva Agriscience a decis să mărească valoarea premiilor în 2021. Ne adresăm în continuare doamnelor fermier din mediul rural pentru că dorim să sprijinim îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste zone. Cu acest program, le oferim acces la informație și la finanțare, dar și suport să-şi dezvolte şi să-şi modernizeze afacerea, să o facă competitivă, productivă şi creativă.” Având în vedere succesul de care s-a bucurat programul, precum și feedback-urile pozitive venite de la participante, în 2021 Corteva Agriscience a decis să mărească valoarea premiilor acordate la finalul instruirii, pentru a asigura facilitarea implementării celor mai bune planuri de afaceri la 15.000 $. Astfel, locul I va câștiga 6.000 $, premiul pentru locul II se ridică la 5.000 $, iar cel pentru locul III, la 4.000 $. Radu Stănescu, manager al Star Performining, a felicitat decizia de continuare a programului cu o a doua ediție, dar a dorit să menționeze că anul acesta în cadrul programului, participantele vor putea accesa cursuri noi, precum managementul proiectelor și nutriția animală. „Felicit reprezentanții Corteva Agriscience pentru că au decis să implementeze în continuare programul TalentA și în anul 2021. Pe de altă parte, aș dori să scot în evidență că în anul 2021, în programul TalentA am adus două cursuri noi, anume Managementul proiectelor și nutriția animală. În plus, am îmbunătățit metodologia de livrare a programelor de training. Astfel, doamnele fermier vor avea posibilitatea să studieze textele, să vizioneze filme, să descarce atașamente

Corteva Agriscience dorește să contribuie prin programul TalentA la dezvoltarea comunităților rurale. Prin intermediul microproiectelor înscrise în acest program de investiții se urmărește securitatea alimentară printr-un număr de obiective care sunt în concordanță cu probleme cu care omenirea se confruntă la nivel mondial. Astfel, prin TalentA se dorește asigurarea hranei necesare și combaterea sărăciei, asigurarea accesului la apă potabilă, combaterea schimbărilor climatice, precum și conservarea ecosistemelor. Proiectul se va derula pe parcursul a 4 luni și va include 2 module: cursuri online pentru implementarea Modului de Business (10 lecții) și Implementarea Modulului de agribusiness (9 lecții). Cursurile vor fi susținute de specialiștii Corteva și membri ai echipei Star Perfomining. La final, după construirea și trimiterea proiectelor inovatoare, se vor selecta proiectele câștigătoare. Ceremonia de premiere va avea loc în data de 15 octombrie – de Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural. Cei doritori pot accesa informaţii suplimentare, reguli oficiale și înregistrarea în program, prin vizitarea site-ului oficial al companiei, corteva.ro, la secțiunea soluții digitale. Mai mult, noutățile pot fi aflate și accesând Programul TalentA pe Facebook.

Vârf de lance la nivel mondial Corteva Agriscience este o companie agricolă globală, tranzacționată public, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - incluzând un mix echilibrat și divers de genetică, produse pentru protecția plantelor și soluții digitale vizând maximizarea productivității pentru a contribui la sporirea randamentelor și rentabilității. Deținând unele dintre cele mai recunoscute mărci din agricultură și o serie de produse și tehnologii de top aflate în drumul către piață, poziționate pentru a genera creștere economică, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întregul sistem alimentar, îndeplinindu-și promisiunea de a îmbogăți traiul celor care produc și celor care consumă, de a asigura progresul pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience a devenit o companie publică independentă la 1 iunie 2019, după ce fusese anterior Divizia pentru Agricultură a DowDuPont.

85


86

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

87

EMPOWERING WOMEN IN AGRIFOOD 2021 10 antreprenoare din România care au idei sau afaceri aflate la început de drum în sectorul agroalimentar, vor beneficia de training-uri gratuite, acces la mentori și experți în business pentru a-și accelera sustenabil ideile, prin programul Empowering Women in Agrifood (EWA), dezvoltat de EIT Food și organizat de Impact Hub București. În plus, participantele pot câștiga 10.000 de euro pentru finanțarea afacerii lor.

EWA - ediția a doua Aflat la cea de-a doua ediție, EWA își propune să accelereze ideile și afacerile în domeniul agri-food deținute de femei printr-un program de cinci luni ce include training-uri gratuite, mentorat personalizat de la experți în sectorul agroalimentar, evenimente antreprenoriale, resurse informaționale și o finanțare de 10.000 euro. Antreprenoarele care au un start-up în domeniul agroalimentar, cu o vechime mai mică de doi ani și care nu au obținut până acum finanțări mai mari de 30.000 euro pot aplica pentru un loc în program, într-un proces de aplicare simplu și rapid care presupune completarea unui formular. Ulterior, în funcție de criteriile de eligibilitate, organizatorii selectează cele 10 antreprenoare care vor beneficia de cinci luni de training și mentorat. Acestea vor participa, de asemenea, și la evenimentele principale care vor avea loc din iulie până în decembrie 2021: Matchmaking, Masterclass de business și evenimentul de Pitching & Networking. „Empowering Women in Agrifood a fost un program pilot de succes, din perspectiva mea de project manager al ediției 2020. M-am bucurat să văd 10 antreprenoare pline de curaj și cu dorința de a duce afacerile lor la un alt nivel. Ca dovadă a implicării lor, peste jumătate dintre ele au realizat parteneriate noi în cadrul programului și absolut toate au declarat că relația și colaborarea cu mentorii programului au ajutat la creșterea afacerilor sau ideilor lor. Încurajez orice femeie care are o idee în domeniul agroalimentar să se înscrie în programul EWA 2021”, declară Irina Simulescu, Project Manager EWA 2020.

Despre ediția Empowering Women in Agrifood 2020 La ediția Empowering Women in Agrifood 2020, un program dezvoltat de EIT Food și implementat în România de Impact Hub Bucharest, au participat 50 de femei antreprenor din cinci țări europene (Cehia, Portugalia, România, Spania și Turcia). Ediția pilot s-a desfășurat pe parcursul a cinci luni de mentorat personalizat și sesiuni de networking, iar la finalul programului, cele 10 participante finaliste au susținut pitch-urile în fața juriului și au expus progresul înregistrat, precum și intențiile de dezvoltare a business-ului și nevoile identificate. Două dintre acestea au fost desemnate câștigătoare, Ibolya Oprea, fondatoarea Reset și câștigătoare a sumei de 5.000 de euro, și Cosmina Dinu, fondatoarea Fermei de păsări pășunate și câștigătoare a sumei de 10.000 de euro.

Ediția pilot a reunit mentori cu experiență diversă și ancorați în realitatea sectorului agroalimentar precum Cezar Nourescu – Fondator CBNagro.tech, Romeo Vasilache – Director executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Agriculturii, Mircea Vădan Manager/Board Member în cadrul Activize.Tech/Cluj Startups, Adina Crețu - Project Manager al platformei Startarium, Cristina Chiriță - Expert Entrepreneurship and Innovation Ecosystems UEFISCDI, Mihai Mihu - Project Manager Mall Țărănesc, Anca Fîrtat - CEO Sunday Bagels&Coffee și Fondator Sunday Biteș, Ștefania Cristescu – Director Marketing și Comunicare Patria Bank, Stelian Burduhos – Fondator HORECA LAND ROMANIA, Mădălina Cocan - Marketing Manager Lăptăria cu caimac. În România, EWA este organizat de Impact Hub, care a devenit, recent, reprezentantul EIT Food în România în calitate de punct de contact pentru reprezentanții locali din sectorul agroalimentar. Rolul Impact Hub Bucharest ca EIT Food Hub în România este de a sprijini inovatorii și antreprenorii, de a organiza training-uri și conferințe pentru studenți, antreprenori, instituții, companii sau centre de cercetare, de a facilita dezvoltarea ecosistemului agroalimentar.

Despre organizatori Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) este un organism al UE, creat de Uniunea Europeană în 2008 pentru a consolida capacitatea de inovare a Europei. EIT Food este un consorțiu pan-european care activează în zona antreprenoriatului și inovației în sectorul agroalimentar. Membrii comunității EIT Food sunt actori la nivel global în industria alimentară: peste 85 de parteneri din mediul de afaceri de top, centre de cercetare și universități. Impact Hub Bucharest dezvoltă în permanență noi programe de accelerare și incubare pentru a susține ecosistemul antreprenorial din România. Începând cu 2021, reprezentăm oficial EIT Food în România ca EIT Food Hub. Suntem punctul de contact pentru reprezentanții locali din sectorul agroalimentar, cu rolul de a sprijini inovatorii și antreprenorii și de a facilita dezvoltarea acestui sector strategic.


88

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRATAMENTELE INOVATOARE PENTRU SEMINȚE ASIGURĂ PRODUCTIVITATEA, SPORIND ÎN ACELAȘI TIMP DURABILITATEA Estimările Corteva Agriscience arată că tratamentele inovatoare pentru semințe derivate din surse naturale sunt folosite pe mai mult de 10 milioane de hectare în Europa, pe măsură ce compania își accelerează eforturile de a satisface cererea tot mai mare de produse de origine naturală. Lumidapt® și Lumibio Kelta, un nou tip de fertilizant tratament sămânță și stimulator de creștere dezvoltate de Marrone Bio Innovations, subsidiara Pro Farm Technologies, au fost folosite pe semințele de porumb, rapița de toamnă și floarea soarelui marca Pioneer, în sezonul 2021. “Produsele nutriționale de tratament al semințelor derivate din surse naturale oferă o oportunitate unică de a ajuta fermierii să se îndrepte către practici care au atât beneficii financiare, cât și pentru mediul înconjurător”, a menționat Andre Negreiros, Seed Applied Technologies Leader, Europa Corteva Agriscience. “Suntem mândri că această soluție a fost adoptată în toată Europa, contribuind astfel la practici agricole mai durabile. Este pentru prima dată când vedem o utilizare atât de extinsă a unei astfel de tehnologii cu performanțe și rezultate excelente”, a completat acesta. Monica Sorribas, Marketing Leader, Europa Corteva Agriscience a adăugat: “Suntem dedicați inovației continue contribuind la creșterea profitabilității pentru fermieri, răspunzând, în același timp, cererii consumatorilor privind produse agricole obținute prin moduri mai sustenabile, conform Obiectivelor noastre de Sustenabilitate 2030. “Lumidapt® și Lumibio Kelta au dovedit o mai bună uniformitate a culturilor, cu răsărire timpurie, radăcini mai puternice și plante mai sănătoase. Produsele derivate din surse naturale nu conțin microplastice, fiind în conformitate cu eforturile companiei de reducere a impactului agriculturii asupra mediului”, a mai arătat Monica Sorribas. Aceste noutăți vin pe măsură ce Corteva Agriscience continuă să construiască un nou Centru de Tehnologii Aplicate Semințelor (C-SAT) în sud-vestul Franței, cu scopul de a ajuta fermierii europeni să asigure culturilor lor cel mai bun start în vegetație și să obțină producții excelente. Centrul C-SAT acționează ca un laborator, un centru de testare și de tratare a semințelor, cu procese riguroase pentru descoperirea, formularea și testarea reală a tehnologiilor aplicate semințelor. Acest proces permite tratamentul semințelor în scopul protejării lor și oferă, astfel, fermierilor, soluții inovatoare pentru provocările unui sector agricol în continuă schimbare, conferindu-le valoare adăugată. Anul acesta, Corteva Agriscience va lansa un nou produs pentru cereale, YMPACT®, dezvoltat prin folosirea noilor tehnologii ca rezultat al acordului comercial cu Pro Farm Technologies. În baza acestui acord, Corteva Agriscience va produce și

comercializa în exclusivitate o serie de produse biologice cu aplicativitate pe semințe brevetate pe platforma tehnologică a Pro Farm, pentru a furniza cultivatorilor europeni cele mai bune instrumente disponibile pentru a stimula plecarea în vegetație și pentru a îmbunătăți sănătatea plantelor, rezultând randamente de producție și de calitate a culturilor mult îmbunătățite. Andre Negreiros a adăugat: “Succesul obținut cu Lumidapt® și Lumibio Kelta a fost posibil doar datorită angajamentului puternic dintre Corteva Agriscience și colaboratori inovativi precum Marrone Bio Innovations (MBII) și Pro Farm Technologies și a unei relații unice pe care o avem cu fermierii și consumatorii din întreaga Europă.” În România, Corteva a introdus noile tratamente derivate din surse naturale aplicate semințelor încă din 2019. Fermierii români au acces la aceste tehnologii și sunt folosite în momentul de față pe aproximativ 1,5 milioane de hectare. Ca parte a angajamentului pe care și l-a asumat, de a crește durabilitatea agriculturii, asa cum cer consumatorii, Corteva a anunțat un acord exclusiv de comercializare, furnizare și distribuție cu Eden Research plc, pentru a sprijini fermierii care se străduiesc să răspundă exigențelor publicului. Acordul Eden Research se referă la produse ce folosesc microcapsule Sustaine™, care sunt din surse naturale, fară plastic, microsfere biodegradabile derivate din drojdie.


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

89

Seipro - Soluția ecologică pentru culturile viitorului de Magda STĂICUȚ, Manager Comunicare Summit Agro România

Pregătind culturile viitorului, cu o atenție deosebită pentru agricultura ecologică, Summit Agro România, parte a Sumitomo Corporation, Japonia – corporație globală leader Fortune 500, specializată în comerț internațional și investiții în afaceri, a început în anul 2018 conturarea gamei de produse BIO, în parteneriat cu Futureco Bioscience, Spania, unul din liderii europeni ai ultimilor 20 de ani în domeniul cercetării, dezvoltării, producției și comercializării de biostimulanți și produse bio de ultimă generație pentru protecția plantelor. Păstrând și unificând linia valorilor și principiilor comune ale celor două companii, prin alăturarea particulei „sei” a cuvântului seicho („creștere” în limba japoneză) și „pro”, ca simbol al profesionalismului și grijii pentru natură, ia naștere gama de produse BIO Seipro, cu scopul de a reflecta și a promova calitatea, inovația și responsabilitatea față de mediu. În acest moment gama de produse BIO Seipro cuprinde șase produse biologice, concepute special să ajute plantele cultivate să treacă peste perioadele de stres, stimulând refacerea lor și protejându-le de dăunători.

Shigeki - Știința și natura în slujba ta

Fertilizant foliar de ultimă generație cu efect biostimulator, ce conține macroelemente și o gamă largă de microelemente, ușor asimilabile, stimulează procesele fiziologice ale plantelor pentru a trece mai ușor peste perioadele de stres, având efect rapid, vizibil.

Kaishi - Uită de stres

Biostimulant cu o formulă unică ce stimulează metabolismul plantelor, cu rol în recuperarea lor după o perioadă de stres. L-aminoacizii liberi de origine vegetală conferă un grad mare de puritate moleculelor și o excelentă preluare de către plantă.

Kinactiv Fruit - Fructificare la superlativ

Biostimulant pe bază de L-aminoacizi liberi de origine vegetală, macro și microelemente, ce ajută plantele de cultură să treacă mai ușor peste perioadele de înflorire și fructificare, pentru a obține o producție bogată, sănătoasă, cu atingerea potențialului genetic.

Kinactiv Root - Rădăcini la superlativ

Biostimulant cu o combinație echilibrată de elemente, ajută plantele să treacă peste perioadele de stres, stimulând refacerea și dezvoltarea mai rapidă a unui sistem radicular

sănătos, optimizând capacitatea nutrițională a plantei, conduce la dezvoltarea completă și cât mai aproape de potențialul genetic.

NoFly - insectele NU-i rezistă!

Insecticid bio ce conține spori ai ciupercii entomopatogene Isaria fumosorosea (tulpina FE 9901) și provoacă un proces natural de combatere a musculiței albe de seră (Trialeurodes vaporariorum), în toate stadiile de dezvoltare. Poate fi aplicat în orice stadiu de dezvoltare a plantei, fiind prietenos cu fauna auxiliară și prădătorii naturali ai musculiței albe de seră, nu lasă reziduuri, nu creează rezistență și nu necesită timp de pauză până la recoltare.

BrasiPro - Fii Pro nutriție!

Fertilizant foliar complex ce îmbunătățește dezvoltarea rădăcinilor și frunzelor, excelent revitalizant al culturii, esențial în formarea tulpinii și intensificarea metabolismului, asigurând o dezvoltare uniformă a plantei și o preluare rapidă a soluției nutritive. Suntem astăzi, mai mult ca oricând, mai aproape de natură, de culturi, de floră și faună și avem la dispoziție cele mai avansate instrumente de lucru și tehnologii de ultimă generație pentru a înțelege, a cuantifica, a analiza, dar mai ales a adapta acțiunile și produsele noastre, într-un efort comun de protejare și dezvoltare a unei economii și agriculturi durabile, cu impact major asupra resurselor planetei, pentru un viitor sustenabil. Mai multe detalii despre Summit Agro România puteți găsi pe site-ul companiei (www. sumi-agro.ro), sau apelând cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România.


90

PROIECT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Castrul de la Porolissum forțează lista UNESCO de Călin POENARU

Proprietarul celui mai spectaculos obiectiv turistic al Sălajului, întins pe 40 de hectare, îl vrea inclus în patrimoniul UNESCO – o veritabilă lovitură de imagine pentru județ, dar și să îi asigure infrastructura adecvată pentru a primi zilnic până la 1.000 de turiști.

Un pas important în promovarea castrului îl reprezintă montarea a 45 de panouri informative, pe trei trasee bine stabilite, din interiorul Complexului Arheologic Porolissum Moigrad (CAPM), fiecare însoțite de câte un cod QR, cu explicația de rigoare redată pe telefonul mobil. Proiectul a fost finalizat în această vară. “Panourile sunt confecționate din foste marcaje rutiere reciclate”, explică specialiștii Biroului de Arhitectură Ars Longa. O soluție inedită a constituit-o demarcarea unor zone de interes arheologic prin amenajarea de plantații, cu ajutorul experților de la Grădina Botanică Jibou. “Am mobilat locuri de ședere, vom merge și pe proiecții de realitate virtuală. Ideea este de parc arheologic, în care cercetarea și turismul se îmbină”, a relatat arhitectul Flaminiu Taloș. “Principalul nostru obiectiv este ca Porolissum să se regăsească pe lista UNESCO. Când ajungi în acest “club select”, automat e stimulat turismul cultural, intri în atenția

marilor agenții de turism internaționale. Chiar au fost țări care s-au plâns că a venit peste ele un adevărat val de turiști căruia nu au putut să îi facă față; evident noi încă

Castru excelent conservat Porolissum, oraș roman din Dacia stabilit ca tabără militară în timpul războaielor cu dacii ale Împăratului Traian, s-a dezvoltat prin intermediul comerțului cu băștinașii. Situl este unul dintre cele mai mari și mai bine păstrate din România. Se găsește pe Măgura Pomăt de pe teritoriul satului Jac - comuna Creaca. În anul 106 d.C., Traian a înființat un punct fortificat pentru a apăra principalul loc de trecere prin Munții Carpați. Fortul, construit inițial din lemn pe fundații de piatră, găzduia 5.000 de soldați din Spania, Galia și Britania. Când Hadrian a creat noua provincie Dacia Porolissensis, Porolissum a devenit centrul său administrativ. Sub Împăratul Septimius Severus, a primit statut de municipium, permițându-le conducătorilor și negustorilor săi să lucreze independent. Deși romanii s-au retras din Dacia sub Aurelian, orașul fiind abandonat de fondatorii săi, dovezile arheologice arată că a rămas locuit timp de mai multe secole. Arheologii au început săpăturile în anii 1970. Excavațiile au dus la descoperirea rămășițelor instalațiilor militare și ale orașului civil: băi publice, un templu închinat lui Liber Pater, un amfiteatru, case de locuit. Pe o culme învecinată se găsește și o cetate dacică, de mici dimensiuni.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PROIECT

91

suntem departe de această situație. Peisajul acesta a fost inclus în Ghidul Verde Michelin (GVM), deci un pas este realizat. Frontiera fortificată a Imperiului Roman (Limes), din care face parte Porolissum, este, de fapt, o înlănțuire a mai multor civilizații, din Scoția până în România. Proiectul este la Ministerul Culturii care anul viitor îl va înainta UNESCO, iar această agenție a ONU trebuie să îl aprobe. În zonă există puține hoteluri și pensiuni, dar adepții turismului cultural sunt cei care vor să asculte ciripitul păsărelelor și să meargă desculți prin iarbă”, consideră Coriolan Oprean, responsabil științific al șantierului arheologic. Totuși, arheologii atrag atenția că restaurările excesive de acum cinci ani au agresat situl și chiar au periclitat înscrierea pe lista UNESCO. În consecință, ei au propus soluții mai puțin agresive, reversibile, de a marca în teren clădirile cercetate, bazate pe orientare și explicații despre locurile pe care le admiră turiștii în timpul vizitei în sit.

„Nu facem un Untold aici” Consiliul Județean (CJ) Sălaj, administratorul CAPM, și-a propus dezvoltarea infrastructurii în zonă și a serviciilor pentru a contribui la creșterea turismului, în condițiile în care complexul este vizitat de un număr din ce în ce mai mare de turiști, dar în anumite condiții. “Fără parcare, muzeu, loc de vânzare nu facem nimic. Nu avem condiții să aducem aici 1.000 turiști/zi. Sunt beneficii pe care complexul le poate aduce: economice, culturale, educative, dar trebuie să construim infrastructura corespunzătoare pentru a pune în valoare patrimoniul. Avem șase castre romane din Sălaj, se pot face trasee între Meseș și Tihău, excursii la Brebi, însă turiștii trebuie să găsească locuri de cazare. Satul românesc moare dacă nu e ancorat în noua realitate. Se pot face afaceri din cazare, vânzarea de produse locale. Acest complex trebuie să producă venit, nu doar cheltuieli, însă nu vom face aici un festival ca Untold. E important ca turiștii care ajung la Porolissum să beneficieze de rezulta-

Inclus în Ghidul Verde Michelin Castrul roman de la Porolissum a primit două stele, de la o stea în prima ediție (2011), în Ghidul Verde Michelin (GVM) 2019, ceea ce înseamnă că obiectivul merită o oprire. Priveliştea care se arată în faţa amfiteatrului găzduit de castru a fost notată cu trei stele în GVM.

tele cercetării științifice, să cunoască istoria locurilor. Ne dorim să susținem munca de cercetare, să facem investiții care să pună în valoare situl, însă fără a aduce prejudicii moștenirii culturale”, spune președintele CJ, Dinu IancuSălăjanu. Rezultatele cercetărilor științifice din ultimul deceniu de la CAPM fac obiectul unui proiect finanțat de CJ Sălaj care a fost inaugurat în prezența membrilor Comisiei Limes și a numeroși arheologi din întreaga țară. În cadrul proiectului au fost montate 45 de panouri informative, au fost amenajate cinci zone de odihnă și trei zone cu plantații explicative, unde au fost reconstituite la nivelul solului, cu plante și piatră ornamentală, zidurile vechilor așezăminte: Balistarium, 1. Complexul Porolissum (Moigrad) Cisterna și Basilica. 2. Cetatea Bathory (Șimleu Silvaniei) „Porolissum este important nu nu3. Grădina Zmeilor (Gâlgău Almașului) mai pentru situl în sine, pentru cas4. Băile Termale Boghiș tru și așezare, dar și pentru întreg 5. Grădina Botanică Jibou contextul în care este amplasat, fiind 6. Ansamblul Monahal Strâmba (Hida) protejat din toate direcțiile de bari7. Rezervația Izvoarele Barcăului (Tusa) ere artificiale de pământ, de turnuri de supraveghere, unul dintre cele Sursa: Stay Here mai complexe sisteme întâlnite în Dacia și în Europa. Ar trebui gândit, la nivel macro, un plan care să cuprindă întreg ansamblul. Mă gândesc la un Master Plan care să prevadă toate reglementările necesare punerii în valoare a complexului arheologic care să pună accent pe valorificarea noninvazivă a zonei, cu reconstituiri virtuale, de realitate augmentată, cu reconstituiri ale fortificațiilor clădirilor și, mai ales, a peisajului”, propune Felix Marcu, președintele Comisiei Naționale Limes.

Perlele turistice ale Sălajului


92

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ALBA

ECONOMIA CIRCULARĂ, ÎN DEZBATERE Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru a organizat în zilele de 15 și 16 iunie 2021, Conferința Internațională pe tema economiei circulare, în format hibrid – cu prezență fizică și cu intervenții online. Mai mult de 120 de specialiști din România, Franța, Olanda, Spania și Cehia au participat la acest eveniment interregional de învățare – al patrulea din cadrul proiectului Color Circle – pentru a analiza situația existentă în domeniul economiei circulare, al procesului de dezvoltare urbană sustenabilă și al energiei durabile la nivelul Regiunii Centru. În cadrul celor 5 sesiuni de lucru ale acestei Conferințe s-au discutat politicile publice și strategiile care susțin economia circulară și au fost prezentate bune practici din orașele și comunitățile din regiunea noastră care pot să inspire alte regiuni în tranziția către economia circulară. Evenimentul a fost organizat la Muzeul Principia din Alba Iulia. Discuțiile experților s-au concentrat pe analiza exemplelor de bune practici și pe inițiativele locale în domeniul gestionării deșeurilor și al valorificării produselor secundare, dar și în domeniul dezvoltării urbane sustenabile și al energiei durabile. Iar exemplele prezentate au provenit din orașul Zlatna, comunele Brateș (Covasna) și Șura Mică (Sibiu), dar și de la Fabrica de Cultură din Sibiu, Harghita Business Center din Odorheiu Secuiesc, precum și Palatul Culturii din Tîrgu Mureș. Economia circulară este una dintre prioritățile de dezvoltare ale regiunii, fiind și o temă atent analizată în procesul de pregătire a perioadei de programare 2021-2027. (I.S.)

SE CIRCULĂ PE TRANSALPINA Șoseaua din România aflată la cea mai mare înălțime și considerată cea mai spectaculoasă din țară, a fost deszăpezită de utilaje. Autoritățile au anunțat deschiderea pentru acest an a drumului

pentru circulația rutieră pe toată lungimea sa, însă deocamdată doar pentru autoturisme. Totodată, circulația este permisă doar pe parcursul zilei. „În data de 16 iunie a fost redeschis traficul rutier pe DN7A (Transalpina) între localitățile Voineasa – Rânca, între orele 07-21, pentru autovehiculele cu masă maximă autorizată mai mică de 3.5 t”. Drumul face legătura între orașele Sebeș, din județul Alba şi Novaci (Ben­ geşti), din județul Gorj, o parte fiind anual închis pe perioada iernii, adică

tronsonul Curpăt (la capătul lacului Oașa) – stațiunea Rânca. Pe teritoriul județului Alba, Transalpina are 79 de kilometri. În total, șoseaua alpină străbate 148 de kilometri. (I.S.)

BIHOR

GHID UNITAR PENTRU CONSTRUCȚIILE MONTANE Consiliul Județean Bihor a adoptat în ședința din luna mai Ghidul de construire în zonele de turism și agrement, precum și în zonele de locuire cu potențial turistic, situate la munte. Acesta are scopul de a se crea un aspect unitar, care să respecte și să prezerve tradiția și specificul local. Noile construcții ar trebui să ducă la dezvoltarea turismului, fără distrugerea naturii și a frumuseții locale. Regulamentul va introduce restricții de ocupare a parcelelor și reguli care țin de aspectul construcției, de la acoperiș, fațade, până la materialele utilizate. Unitățile administrativ – teritoria-

BAZĂ DE AGREMENT, REDESCHISĂ Sezonul estival 2021 la Baza de agrement a Primăriei Blaj a început în 22 iunie, odată cu redeschiderea ștrandului pentru adulți și a celor trei bazine pentru copii. Tarifele de acces au rămas la nivelul celor de anul trecut, neschimbat fiind și programul de funcționare al bazei de agrement. Accesul în baza de agrement Blaj va fi valabil în fiecare zi, de marţi până duminică, între orele 09 şi 20:30. Excepţie va

fi lunea, zi în care baza de agrement este închisă pentru lucrări de întreţinere. Preţul unui bilet/brăţară este de 15 lei/ adult şi 8 lei/copiii sub 14 ani, indiferent de numărul intrărilor şi al ieşirilor în/din baza de agrement din ziua respectivă. Sezonul estival 2021 se deschide în condițiile impuse de autoritățile sanitare, iar accesul se va face în funcție de evoluția incidenței cazurilor de coronavirus în municipiul Blaj. (I.S.)

le aflate în zona de interes vor elabora documentațiile de urbanism în termen de șase luni. Acestea vor fi avizate în prealabil de Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism a județului Bihor, iar apoi vor fi adoptate prin hotărâri ale consiliilor locale. (D.B.)

CENTURA BEIUȘULUI 69 MILIOANE DE EURO Indicatorii tehnico – economici pentru realizarea Centurii Beiuș au fost aprobați de Consiliul Județean Brașov. Centura va măsura 7,33 de kilometri, va avea două benzi de circulație, câte una pe sens, iar profilul transversal cuprinde următoarele caracterisitici: lățimea părții carosabile - 7 metri + supralărgiri, lățimea benzii de încadrare – 2 x 0,75 metri, lățimea acostamentului – 2 x1,70 metri. Proiectul presupune construirea a patru poduri și a trei pasaje,


93

cu o lungime totală de 1,85 de kilometri. Durata de realizare a investiției este de 18 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Valoarea totală a proiectului este de 69 de milioane de euro, fără TVA, finanțarea fiind asigurată din fonduri externe nerambursabile prin Programul Operațional de Infrastructură Mare 2014 – 2020, din fonduri de la bugetul de stat și de la bugetul Consiliului Județean Bihor. (D.B.)

CLUJ

ȘASE CLĂDIRI NOI ÎN LIBERTY PARK Campusul de tehnologie din zona Gării Cluj-Napoca va găzdui primele blocuri de locuințe, alături de alte trei noi clădiri de birouri. Planul urbanistic zonal prevede parcelarea terenului de 4,5 ha

BRAȘOV

PRIMA AMBARCAŢIUNE 100% ECOLOGICĂ, LANSATĂ O echipă sută la sută românească a realizat, la iniţiativa unei asociaţii de protecţie a mediului, în premieră pentru Europa, o ambarcaţiune 100%

ecologică, alimentată de panouri fotovoltaice. Investiţia, de aproape 100.000 de euro, deocamdată nu a fost patentată, fiind ”testată” în cadrul unor acţiuni de ecologizare, realizate în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Apele Române. Ambarcațiunea a fost lansată, de Ziua Mediului, pe lacul de acumulare Tărlung-Săcele din judeţul Braşov, în prezenţa Ministrului Mediului, Tánczos Barna, şi a directorului general al Apelor Române, Barabás László. Ambarcaţiunea, unică prin faptul că bateriile acesteia se alimentează cu panouri fotovoltaice, a fost proiectată şi realizată de o echipă de ingineri din România, fiind folosită, în premieră, în cadrul programului „Acţionăm pentru ape”, dezvoltat de Asociaţia Act for Tomorrow, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Apele Române şi Kaufland România. Ambarcaţiunea ecologică românească a fost denumită „Ebisu”, după zeul japonez protector al apelor şi va fi folosită, până la sfârşitul anului, pentru cel puţin alte opt intervenţii rapide de ecologizare a unor lacuri şi cursuri ale marilor râuri din România şi afluenţi ai acestora. „Ebisu” are autonomie de până la şase ore şi poate colecta într-o ieşire pe apă până la 350 de kilograme de deşeuri. (A.D.)

pe care vor fi ridicate noile clădiri din Liberty Technology Park (LTP): două blocuri cu 250 de apartamente, trei imobile de birouri, o grădiniță. Acesta propune parcelarea terenului în șase loturi și realizarea unui ansamblu mixt. Compania imobiliară White Star a cumpărat LTP, cu 40 de milioane de euro, de la Fribourg Development, fond deținut de fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza. Complexul include 18.000 mp de foste clădiri industriale, transformate într-un parc tehnologic modern. (C.P.)

MOBILA DALIN, ÎN CLUSTERUL TRANSILVAN

news

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Producătorul de mobilă tapițată din Reghin, județul Mureș, s-a alăturat organizației Cluster Mobilier Transilvan (CMT), în urma adunării generale a acționarilor. Mobila Dalin activează pe piața din România din 1992. La începutul anului, patru companii s-au alăturat CMT: Eco Blue, IDC Inova, Albertani Group (județul Cluj), Metalmobili Nosa (BistrițaNăsăud). CMT a fost înființat în 2012, cu 22 de membri fondatori, ajungând acum la aproape 100: firme, instituții și universități cu interese în industria mobilei, furnizori, producători, distribuitori, specialiști în activități conexe, de suport pentru industrie. Organizația include membri din Regiunea NordVest și deține eticheta Gold, prima en-

BERG BANAT, FABRICĂ ÎN ZONA TURZII

titate din România certificată astfel la nivel european pentru excelența managementului. (C.P.)

Timișorenii de la Berg Banat vor da în folosință, la Câmpia Turzii, o unitate de producție de 9 milioane de euro. “O investiție importantă din parcul industrial va fi realizată de compania al cărei obiect de activitate este zincarea termică. Fabrica este în curs de finalizare, urmând ca până la sfârșitul anului să își deschidă activitatea pentru cei 100 de angajați. Compania timișeană dispune de instalații de zincare în Timișoara și Făgăraș. În decurs de un an, parcul industrial din Câmpia Turzii a fost ocupat de investitori la capacitatea sa maximă (5,5 ha). Având în vedere solicitările din partea marilor investitori, parcul industrial a fost extins cu alte 5 ha”, a precizat europarlamentarul Daniel Buda. (C.P.)

IAȘI

KMFW, EDIȚIA A X-A, LA IAȘI Ajuns la ediția aniversară cu numărul zece, Festivalul Industriilor Creative Kasta Morrely Fashion Week este integrat în proiectul cultural „Sustenabilitatea Modei în lumina reflectoarelor, noi trenduri de Învățare Interculturală”, proiect co-finanțat prin Programul Europa Creativă al Uniunii Europene. Ediția Aniversară are ca format două zile de festival de modă digital transmise de pe litoralul românesc și două zile de festival de modă cu public la Iași. În perioada 30 iunie - 1 iulie 2021 pe paginile facebook și instagram oficiale au fost transmise proiecții speciale, iar în perioada 2-3 iulie 2021 va avea loc festivalul cu public la Palatul Oștirii din Iași. Festivalul KMFW integrează și manifestări publice, seminarii și activități de job shadowing dedicate modei sustenabile, antreprenoriatului


94

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

creativ, Teatrului de Modă, industriilor culturale și creative. În acest an festivalul continuă tema propusă prin evenimentele și manifestările desfășurate în Portugalia și Tunisia. Dintre invitații care și-au confirmat participarea la KMFW 2021 Constanța și Iași amintim: designerul Casei Regale a Olandei, cât și branduri din Beirut, Istanbul, Kiev, Chișinău, București, Cluj, Oradea, Baia Mare, Covasna, Iași, Suceava, Neamț, Constanța etc. (I.O.)

MARAMUREȘ

APARE CEL DINTÂI PARC INDUSTRIAL Primul parc industrial din Maramureș prinde contur, după ce în ședința Consiliului Județean (CJ) o suprafață a fost trecută din domeniul public al comunei Fărcașa în domeniul public al CJ. “Avem la dispoziție 20 ha, cu posibilitate de suplimentare cu până la 40 ha. Vom

prelua terenul, urmează să identificăm soluțiile de finanțare pentru înființarea parcului. Am finalizat documentațiile pentru înființarea companiei județene Parcuri Industriale Maramureș, am început discuții cu potențiali investitori. Dorința noastră e să mai construim un parc industrial în zona aeroportului, pentru care discutăm cu Primăria Tăuții-Măgherăuș”, a precizat șeful CJ Maramureș, Ionel Bogdan. (C.P.)

MUREȘ

AZO, PARTENERIAT REGAL Azomureș Târgu Mureș, cel mai important producător de îngrășăminte pentru agricultură din România, a început co-

laborarea cu Fundația Colecția Familiei Regale a României și cu Asociația pentru Patrimoniul Regal Peleș (APRP) în vederea susținerii proiectelor de amenajare peisagistică de pe domeniile deținute de Familia Regală a României. Parte dintr-un grup de lucru coordonat de profesorul Florin Stănică de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, specialiștii Azomureș vor oferi soluții de fertilizare pentru cele două Domenii Regale, Peleș și Săvârșin. Fertilizanții fac parte din gama Azomureș și vor fi selectați în funcție de condițiile de sol

și climă din fiecare regiune. Soluțiile de fertilizare oferite de Azomureș vor fi adaptate vegetației deja existente pe cele două domenii (gazon, flori, arbuști) cât și planurilor deja anunțate de specialiștii ai USAMV București de dezvoltare a fondului vegetal. (S.G.)

126 MILIOANE EURO ÎN REȚELE Delgaz Grid, companie membră a Grupului E.ON România, va investi în acest an 612 milioane de lei (126 milioane euro), prioritar pentru modernizarea și extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice. Bugetul alocat investițiilor este cu 11% mai mare decât cel din anul precedent, fiind totodată cel mare din ultimii 16 ani, de la intrarea E.ON pe piața de energie din România. În 2020 compania a investit 550 milioane lei (114 milioane de euro), în special pentru modernizarea sistemului de distribuție. Delgaz Grid, compania de distribuție din cadrul Grupului german E.ON, operează o reţea de gaze naturale de 23.300 km în 20 de judeţe din partea de Nord şi de Vest a României (Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, CarașSeverin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui,

Suceava, Neamț şi Bacău) şi o reţea de electricitate de 82.300 km în şase judeţe din Moldova: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui. (S.G.)

GAZODUCT DE UN MILION DE EURO Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA Mediaș a atribuit, în data de 2 iunie 2021, firmei Habau SRL Ploiești, un contract în valoare de 4,8 milioane de lei, fără TVA, pentru execuția unei conducte de transport gaze naturale de 7,2 kilometri lungime între localitățile Nadeș și Sighișoara, informează www.licitatiapublica.ro. Soluția propusă constă în înlocuirea conductei existente cu una nouă, care va fi amplasată în cea mai mare parte pe traseul existent, pe o lungime de 7.263 de metri. ”Prin înlocuirea conductei Nadeș Sighișoara, se are în vedere creșterea siguranței în alimentarea cu gaze natu-

rale a SRM-ului Sighișoara I, respectiv a consumatorului industrial Siceram”, se mai arată în caietul de sarcini al licitației. Potrivit sursei citate, durata contractului este de 24 de luni. (A.T.)

SĂLAJ

ALIANȚĂ VINICOLĂ PE DEALURILE SILVANIEI Mai mulți oameni de afaceri din județ au creat o asociere care promovează vinurile din zonă. Cramele Ulm este cel mai nou proiect din domeniul viticol din Transilvania. Cei patru care s-au asociat sunt Attila Szoboszlai – proprietarul Cramei Fort Silvan; Dumitru Blaga – acționar principal la grupul de mobilă Simex, proprietar al Domeniilor Blaga; Zsolt Agoston – fratele proprietarului


95

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SIBIU

PRIMA STAȚIE DE TIP SUPERCHARGER Compania americană fondată de Elon Musk, Tesla, a început zilele trecute lucrările la prima stație de încărcare de tip supercharger din zona Sibiului. Potrivit publicației locale turnulsfatului.ro, noua stație urmează a fi amplasată în parcarea Shopping City Sibiu, chiar la intrarea în centrul comercial. Datele oficiale ale Tesla România arată că stația va fi inaugurată vara aceasta. Precizăm că în acest an Tesla a inaugurat alte două stații de încărcare tip supercharger în România: în orașele Timișoara și București. O dată cu punerea în funcțiune a noii stații de încărcare, în Sibiu vor exista 14 astfel de facilități pentru posesorii de mașini electrice: nouă stații de încărcare rapidă de 50 kW (împărțite la Shopping City, Promenada Mall, Kaufland ieșirea spre Mediaș, Kaufland șos. Alba Iulia și Penny Market Balanța), alături de care mai sunt disponibile alte patru cu o putere de 22 kW (parcarea Cazarma 90, Porsib și Autoklass). (I.S.)

BOLT INTRĂ PE PIAȚA DIN SIBIU Una dintre cele mai cunoscute companii de ride-hailing din Europa, Bolt, principal concurent pentru Uber, a anunțat că își lansează serviciile în Sibiu, începând din această lună. „Marcăm începutul sezonului estival cu lansarea principalului nostru serviciu în Sibiu, în contextul în care orașul își reia treptat activitatea culturală și socială, după un an dificil. Ne dorim să fim un partener de mobilitate de încredere atât pentru sibieni, cât și pentru turiștii care aleg să viziteze o capitală culturală europeană. Iar pentru a ajunge mai aproape de

acest lucru, am respectat cu strictețe toate prevederile legii cu privire la autorizațiile necesare șoferilor noștri parteneri și la condițiile de operare, pentru a oferi servicii complete și sigure”, spune Cristian Sălceanu, șeful Bolt România. Bolt mai oferă și trotinete electrice și transport de mâncare. Prețul anunțat pentru Sibiu este unul comparabil cu cel al curselor de taxi, începând de la 8 lei pe cursă. Bolt a fost înființat în 2013 în Estonia și a atras între timp investiții de peste 600 milioane de euro. (I.S.)

ÎN CLASAMENTUL QS WORLD UNIVERSITY Compania britanică Quacquarelli Symonds (QS) a dat publicității clasamentul QS World University Rankings pentru anul 2022. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a intrat pentru prima dată în acest top. Aplicând în mod constant în ultimii 5 ani la acest clasament select, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a fost selectată până acum doar pentru varianta regională a clasamentului, QS EECA (Emerging Europe & Central Asia) University Rankings. La ultima evaluare, bazată pe datele din 2020, ULBS nu numai că a reușit să fie acceptată și ierarhizată în clasamentul QS global, dar a obținut un mai mult decât onorant loc 1201+ la nivel mondial, în condițiile în care nicio universitate românească nu s-a mai clasat anul acesta între primele 1.000 de universități din lume. În plus, performanța ULBS este cu atât mai notabilă cu cât doar 11 universități românești au fost acceptate și ierarhizate în clasamentul QS World University Rankings pentru anul 2022, dintr-un total de aproximativ 7.000 de instituții de învățământ superior evaluate. (I.S.)

CONTRACT PENTRU VARIANTĂ OCOLITOARE La începutul lunii iunie a fost semnat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate a variantei ocolitoare a Mediașului - un proiect prioritar pentru municipiul de pe Târnava Mare. Proiectul este inclus în Ordinul ministrului Transporturilor nr. 1699/2020, care prevede aprobarea listei ce cuprinde proiectele de infrastructură și transport, în vederea includerii la finanțare în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM). Investiția se va realiza în conformitate cu OUG 101/2020, prin care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a încheiat cu municipalitatea un parteneriat de

implementare, document semnat în data de 30 septembrie 2020. Valoarea totală a contractului, câștigat prin licitație de către S.C. ADURO IMPEX S.R.L., este de 1.817.833,83 lei cu TVA, iar durata de implementare este de 15 luni, din care 8 luni sunt alocate întocmirii studiului de fezabilitate. Lungimea totală a traseului variantei ocolitoare este de 8,425 km. (I.S.)

TIMIȘ

CLUBUL ECONOMIC NORD-AMERICAN, INAUGURAT

news

Europan; Andrea Szekrenyes. Ei dețin 72 ha de viță-de-vie. Proiectul țintește creșterea competitivității vinurilor silvane pe plan local și internațional. În baza unui plan de afaceri comun, producătorii vor organiza târguri și evenimente gastronomice, circuite tematice, tururi de degustări în zonă. (C.P.)

În 16 iunie 2021, a fost lansat la Timișoara Clubul Economic NordAmerican (NAEC), noul club de afaceri dedicat promovării investițiilor și companiilor cu capital nord-american (SUA, Canada, Mexic) în regiunea de vest a țării, și respectiv susținerii inițiativelor dezvoltate de antreprenorii români în zona nord-americană. Clubul este prezidat de Ileana Gabor. Evenimentul, desfașurat într-un format hibrid, fizic și online, a avut loc în prezența Excelențelor lor, Annick Goulet, Ambasadorul Canadei, David Muniz, din partea Ambasadei SUA, José Guillermo

Ordorica Robles, Ambasadorul Mexicului, având alături, de asemenea, și pe Ionuț Simion, Președintele AmCham România, Alin Nica, Președintele Consiliului Județean Timiș, Dominic Fritz, Primarul Municipiului Timișoara, Prof. Univ. Dr. Marilen Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara, și Sorin Maxim, Director General, ADR Vest. Lansarea inițiativei NAEC a facilitat și primul „West Summit”, o dezbatere aplicată, pornind de la prezentarea unor noi abordări de strategie și planificare pentru autoritățile locale, definite prin câteva concepte-cheie: blue region, blue city, respectiv strategia blue ocean pentru dezvoltare locală și politici publice. Conceptele prezentate de cei doi experți invitați, Dan Mocanu și Răzvan Buzatu, au fost mai apoi discutate și analizate de reprezentanții administrației locale, care au oferit diverse perspective de aplicabilitate și integrare în strategiile instituțiilor pe care le coordonează. (S.G.)


96

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO




Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.