AGRO TB 9

Page 1

WW WW W.T W. RAN FA SI CE LVA BO N OK IAB .CO US M/ INE AG SS RO .RO TB

ines s

Tran bus silvania

susĹŁinut de

AGRO TB. Anul 3, nr. 9, aprilie - mai 2016. Apare trimestrial. Supliment al revistei Transilvania Business. www.transilvaniabusiness.ro


ERB I C I D P O S T EMERG ENT PE NTRU PO R U M B

RAPI D Ș I E F I C A C E Singurul erbicid omologat la porumb pentru combaterea Agropyron repens  Cea mai modernă formulare a substanței active nicosulfuron  Eficacitate ridicată chiar și în condiții de secetă  Compatibil cu alte erbicide  Doză redusă de utilizare: 0,5 - 0,75 l/ha 

Efic ac e

st bu Ro

De

Str. Tudor Vianu nr. 5-7, Apt.8-9

Sector 1, Bucuresti

www.belchim.ro

office-ro@belchim.com

tel 0371 353 545

c a lit at e


SUPliment transilvania business

Fata Morgana a fondurilor europene sau de ce sunt eligibili doar 3% din români pentru sprijin european de Ligia POPA

Banii europeni au venit într-un moment cum nu se poate mai bun pentru România, chiar dacă nu au fost folosiți întru totul. Cu programe de finanțare accesate în proporție de sub 50% în fostul exercițiu financiar și miliarde de euro trimise înapoi, la Bruxelles, probabil că ne putem pune problema dacă s-ar fi putut face mai multe. Rămâne de văzut ce au învățat guvernanții din exercițiul financiar anterior... Dar primele semnale legate de aplicarea noului Program Național de Dezvoltare Rurală nu sunt deloc încurajatoare. Cum ar putea fi dacă, până și după calculele celor din Guvern și ale premierului, fost comisar european, doar 3% din cei 3 milioane de fermieri români sunt eligibili în noul PNDR, așa cum a fost aprobat de fostul Executiv? De ce nu sunt eligibili? Fiindcă pragul de eligibilitate este mult deasupra lor, la 8.000 de euro producție standard, fiindcă nu știu ce să facă și fiindcă nu sunt informați suficient. Iar asta nu e totul, într-un univers rural în care majoritatea țăranilor nu au asigurări medicale și nici acces la servicii de bază, fondurile europene sunt un fel de fată morgană la care

ajung foarte greu. Doar privilegiații, cei bogați, primarii sau cei apropiați lor. Banii europeni nu sunt pentru fermieri, ci pentru cei care știu cum să ajungă la ei. Poate că dacă s-ar uni, le-ar fi mai bine. Și subvențiile le-ar fi majorate, ar avea acces la programul “Primul tractor”… Programele de susținere a asociațiilor sunt binevenite și interesante și sunt comparabile cu cele din alte state europene, în care, de cele mai multe ori, peste 50% din agricultori fac parte din asociații, iar uneori cota este și mai mare, de 90%.

Dar, totuși, în România, de subvenții vor beneficia doar un procent din fermieri, fiindcă doar aceștia fac parte din asociații. Bineînțeles, ei vor avea acces mai repede și la bani europeni. Și mai vin din urmă și vestitele ”condiții artificiale”, care nu îi împiedică pe oameni să acceseze fonduri, ci îi aduc pe aceștia, după accesare, în tribunal și îi fac să returneze banii luați. Așa, ca să fie mai interesant. În aceste condiții, pentru cine mai sunt fondurile europene? Nu pentru țărani, pentru alții...

1


4

2

4

esenţial

PAGINA

propune dezvoltarea economică a SATUL ROMÂNESC, Guvernul satului românesc prin susţinerea și stimularea are propria sa livadă, doi pașisens de clasei și a lansat înla acest DE LA TURISM ȘI de mijloc Bistrița. Aceasta este utilizatăclasei doar 52STIMULAT „Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea pentru protocol, intenția inițială a de mijloc la sate”. Legislaţia simplificată, DESIGN VESTIMENTAR SĂ SE DEZVOLTE să sprijine agriimplementareaproducătorului măsurilor dinfiind reforma Politicii cultura bistrițeană. LA VITICULTURĂ Comune și soluţii inovative pentru PRIN SUSȚINEREA Agricole susţinerea clasei de mijloc de la sate sunt Povestea singurei cramecâteva din județul din priorităţile noului program. CLASEI MIJLOC ClujDE a început în anul 1990. Pasio56 VACA SĂRACULUIpag 6 - 7

DE ALTĂDATĂ

PAGINA

nat de vița de vie, Barabas Ștefan, nea Piști, cum îl știau prietenii, din comuna Fizeșu Gherlii, județul Cluj, Conform domnului Francois dintre agricultori şi Dafcochim, a decis săcompanie foloseascăcare două hectare Ryckeboer – South Eastdomesdeţine în din Capra este primul ierbivor terenul retrocedat la fostul CAP portofoliude o gamă largă de soluţii Sales and ticit European de către om, iarManager proprietățile pentru a inovatoare, planta viță de vie. A plantat la preţuri atractive. medicinale New Territories Coordinator ale laptelui de capră au butașii pe un deal pe care nici iarba la Belchim Crop Protection, fost intens valorificate în Egiptul nu creștea, dar era convins că terenul și Grecia producătorul belgian va antică. Egiptenii aduceau va fi cum nu se poate mai propice pe piața din România dreptintroduce ofrandă zeilor laptele de capră, pentru via sa. Timpul i-a dat drepnoi produse protecția considerat sacru,pentru iar aristocratetate, astfel că un deal sterp până în plantelor: Temsa, ca Property, le egiptene îl foloseau elixir de 1990 este astăzi acoperit de singura Kusabi, Milbeknock, tinerețe și frumusețe. EsteLentagran, binecuplantație de viță de vie de importanță noscută Proman și Cymco Super.frumoasa legenda Cleopatrei, economică din județul Cluj. Vinurile regină a Egiptului, care se îmbăia în În urma proceselor de ameliorare de la Fizeșu Gherlii sunt de mult timp lapte de capră pentru a-și menține a plantelor din ultimul secol, comercializate, Cramele Barabas pielea suplă şi fină. avem astăzi în cultură soiuridevenind, și încet, dat sigur, un brand. hibrizi din majoritatea speciilor de plante cultivate, cu un potențial de producție foarte Un sistem modern de dozare ridicat, atât din punct de vedeşi aplicare a îngrăşămintelor re cantitativ, cât și calitativ. chimice a fost prezentat la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară La câțiva kilometri de Arad, la Producătorul de vinuri Castel Vinum Zădăreni, se află unica fermă de cai (USAMV) din Cluj, în cadrul din comuna Mica, județul Mureș, a andaluzi din vestul țării. Andaluzii unei întâlniri cu fermieri câştigat şapte medalii în cadrul com- sunt cunoscuți drept caii regilor Eudin întreaga Transilvanie. petiţiei „International Wine Contest ropei. Datorită aspectului deosebit, ei Bucharest 2014”, mai precis trei de pot fi admirați în filme, printre care aur şi patru de argint. Rezultatele „Gladiatorul”, „Stăpânul inelelor”, prestigioasei competiții de vinuri au „Masca lui Zorro” etc. fost făcute publice la începutul lunii iunie, cu ocazia unei gale speciale, organizată în incinta Bibliotecii NaţiZeci de producători de flori, onale a României din capitală. arbuşti și pomi fructiferi, dar şi firme care produc sau comercializează produse fitosanitare, unelte şi utilaje de Aproximativ 400 de fermieri din Detoxifierea organismului o grădinărit au participateste în luna Transilvania au participat, în preocupare constantă a oamenilor martie la Târgul Grădinarului. incinta Centrului de Evenimente interesaţi de sănătate. Vă mai prezentăm Evenimentul este cel mare RAB, la tradiţionalul Simpozion un interviu profesorul Ştefan târg de cu profil din judeţul de primăvară organizat de Brăgărea, om de ştiinţă cu intense compania Dafcochim TârguAlba şiuns-a desfăşurat Puțini sunt cei care știu că producăpreocupări legateCetăţii de detoxifiere. Mureş. Evenimentul a consolidat în şanţurile Alba torul bistrițean de radiatoare RAAL astfel parteneriatul trainic Carolina din Alba Iulia.

FAMILIA PROTECȚIEI PLANTELOR

PARTENERIAT WIN-WIN PENTRU AGRICULTURĂ SUSTENABILĂ

PAGINA

54

PAGINA

12

VINURI DE AUR LA CASTEL VINUM

„TÂRGUL GRĂDINARULUI”, CAII ANDALUZI 58EVENIMENTUL DIN VESTUL EXPOZIȚIONAL CARE ROMÂNIEI A ADUS PRIMĂVARA LA ALBA IULIA PAGINA

PAGINA

5

LÂNGĂ BISTRIȚA A 15 PRODUCĂTORULUI RAAL PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

CAMPANIILE AGRICOLE VIN ȘI PLEACĂ, DAFCOCHIM RĂMÂNE 23 BELCHIM CROP FIDEL LÂNGĂ FERMIERI! PROTECTION INTRO8 DUCE PRODUSE NOI 59 DETOXIFIEREA PRIN NUTRIȚIE PENTRU PROTECȚIA DE LINIȘTE DE 55 OAZA PLANTELOR

Fondator Aurelian Grama Fondator Brand Manager Aurelian Grama Fondator Alin Bolbos (0757-036.817) Brand Manager alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Aurelian Grama Alin Bolbos (0757-036.817) general: aEditor lin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Iulian Haba Editor general: Alin Bolbos (0757-036.817) Editor: Iulian Haba alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ligia Voro (0740-686.015) Editor: ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Redacția Editor: Redactori: Redacția Iulian Haba Teodora Mîndru (redactor coordonator), Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Teodora Mîndru (redactor coordonator), Sara Bianca, AlexDan Toth, Redacția Sorin Trocan,Codrin Laura Pârcălab, M. Bondrilă, Lungu, AliceBianca, ValeriaCodrin Micu, Cristiana Redactori: Sara Pârcălab, Fota, Alex Toth, Augustin Stanciu, Cornelia Trif, Carmen Alice Cristiana Fota, Sorin Valeria Trocan,Micu, Dan Lungu, Ligia Popa, Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) Augustin Stanciu, Cornelia Trif, Carmen Sara Bianca, Alex Toth, Consultanți: Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) Alice Valeria Micu, dr. CristinaVidican, Aoșan, Marius Călin Cherecheș, Alexandru Alin Zaharie Consultanți: dr. Cristina Florin Buicu dr. Aoșan, Marius Călin Cherecheș, DTP: Mihai Armanca dr. Florin Buicu DTP: DTP: Mihai Armanca Administrația Mihai Armanca Manageri publicitate: Administrația Alin Bolbospublicitate: (0757-036.817) Manageri Administrația alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Alin Bolbos (0757-036.817)

Bihor, Bistriţa-Năsăud, Manageri publicitate: Sălaj alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ioana Lucăcel (0742-123.782) Alin Bolbos (0757-036.817) Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Ioana Lucăcel (0742-123.782) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Maramureş ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Bihor, Sălaj, Cluj Florin Bistriţa-Năsăud, Marcel (0740-075.219) Maramureş florin.marcel@transilvaniabusiness.ro

Florin Marcel (0740-075.219) Florin Marcel (0740-075.219) Alba, Harghita florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Marius Morar (0746-130.439) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) Braşov, Bucureşti, Covasna marius.morar@transilvaniabusiness.ro

Ionuţ Oprea (0721-197.559) Nicolae Pop (0740-115.167) Braşov, Bucureşti, Covasna ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Nicolae Pop (0740-115.167) Bucureşti, Satu-Mare nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Nicolae Pop (0740-115.167) Dorel Vidican (0736-651.166) Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Lili Trocan (0744-804.269) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Lili TrocanCluj (0744-804.269) Arad lili.trocan@transilvaniabusiness.ro

Dorel Vidican (0736-651.166) Ştefan Arad Brumar (0745-868.558) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Harghita, Mureş Dorel Vidican (0736-651.166) Bucureşti, Cluj dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Ştefan Brumar (0745-868.558)

Bucureşti,resurse Cluj Director Harghita, Mureş umane: Ştefan Brumar (0745-868.558) Anamaria Grama Harghita,difuzare: Mureş umane:Anamaria Grama Director resurse Director difuzare:Atilla Szanto (0755-044.851) Atilla Szanto (0755-044.851) Director resurse umane:Anamaria Grama Responsabil abonamente: abonamente: Gabriela Belean Responsabil Director difuzare:Atilla Szanto (0755-044.851) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean Responsabil abonamente: Gabriela Belean Trafic manager publicitate: Emo Veres gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro • • • ••• ••• •• • ••• • • ••• • • •• • • • •• • • • ••• Trafic manager: manager publicitate: Emo Veres Contabilitate: Lia Emo •Veres • • ••• ••• •• • Pamfilie ••• • • ••• • • •• • • • •• • • • ••• Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Contabilitate: Contabilitate: Lia Pamfilie Tipărit Ceconii SRL Baia Mare SRL la Novaprint Management Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Târgu Mureș Design: Claudiu PopaManagement (0723-511.013)SRL Tipărit la Novaprint Regia de Tipărit lapublicitate: Novaprint Management SRL Târgu Mureș Midas de Media București Târgu Mureș Regia publicitate: Tel/Fax: 031-040.4118; Regia de publicitate: Midas Media București031-040.4120 Partener permanent: Midas Media București031-040.4120 Tel/Fax: 031-040.4118; Oficiul Național al Registrului Comerțului Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Parteneri cu CCIA din cele 15Comerțului judeţe Partener permanent: Oficiul Național al Registrului din Transilvania Banat Oficiul Național alşiRegistrului Parteneri cu CCIA din cele 15Comerțului judeţe

din Transilvania şi Banat Revistă editată de Revistă editată deBusiness SRL Cluj Transilvania Grup Revistă editată deBusiness SRL Cluj Transilvania Grup ISSN 2068-5424 Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgunr.1 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei Cluj Napoca: Eftimie Murgunr.1 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei Tel/Fax: 0265-215.613 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Manpress SRL Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media Se distribuie naţional prin Autosupermarket Abonamente prin Manpress SRL abonamente@zirkonmedia.ro şi la toate chioşcurile de ziare Se distribuie naţional prin Autosupermarket Tel: din 021.255.1800 Transilvania şi Banat. Plus Bucureşti. şi la toate chioşcurile de ziare Fax: 021-255.1866 Reţele distribuţie controlată - prin Spin Media SRL. dindistribuie Transilvania şi Banat. Bucureşti. Se naţional prinPlus InMedio Reţele distribuţie controlată - prin Media SRL. TGB SRL prin TB - membru al Spin Biroului şi la toate chioşcurile din Transilvania şi Banat. Român deprin Audit TGB SRL TBTransmedia - membru al Biroului www.transilvaniabusiness.ro Român deprin Audit TGB SRL TBTransmedia - membru al Biroului www.tb.com.ro Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.facebook.com/agrotb www.tb.com.ro www.transilvaniabusiness.ro www.facebook.com/agrotb www.tb.com.ro Tiraj 9.000 exemplare. Distribuţie controlată - 5.000 ex prin APIA, DAR, Camerele Agricole din Consiliile Judeţene şi la fermieri.

ED

ţia vo em mai Soţia ropa lucru rope boga Fata men mea depu Desp pent Are şefi d de ju tot. C lor. Că to din m sau m bitoa Ca u la Ox De r mini spate E pr româ sau p 2014 Dar zinte Cât o lui e ... Nu lui, c tocm valon A fos pul n şi a d dru Rom Ăsto nu-l bărb

Aure


SUPliment transilvania business

Dacă ar fi să alegem câteva simboluri pentru meleagurile transilvane, între ele ar fi, cu siguranţă, o oaie, o capră, o bovină cu ugerul plin de lapte și un calup de brânză, căci pășunile pline de iarbă grasă și de plante medicinale din această parte de ţară și animalele îngrijite cu drag și cu pasiune au fost dintotdeauna o sursă de hrană bogată și curată pentru oamenii de aici. pag 33 - 39

CORNEL CĂTOI, USAMV CLUJ-NAPOCA: ÎNTRE CERCETARE, UNIVERSITATE ȘI COMUNITATE TREBUIE SĂ EXISTE O LEGĂTURĂ INDISOLUBILĂ

ediţie a Salonului Internaţional de Inventică – PRO INVENT 2016, ClujNapoca.

28 PAGINA

PAGINA

18

PRODUCEREA PUIEȚILOR FORESTIERI CU RĂDĂCINĂ PROTEJATĂ ÎN CONTAINERE

26 PAGINA

RENAȘTEREA BRÂNZETURILOR ROMÂNEȘTI

PAGINA În urma alegerilor din februarie, tânărul profesor Cornel Cătoi a devenit rector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, după ce până în această iarnă el a condus Facultatea de Medicină Veterinară, în calitate de decan.

PAGINA

20

LAURI PENTRU CERCETĂTORII USAMV CLUJ LA PRO INVENT 2016

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a participat, în perioada 23-25 martie 2016, la cea de-a XIV-a

Direcţia Silvică Mureş a demarat, în primăvara anului 2015, un proiect de producere a puieţilor forestieri cu rădăcină protejată în containere, sarcini ce au revenit Biroului Regenerarea Pădurilor. În parteneriat cu firma SC Alser Forest SRL, de la care s-au achiziţionat materialele, respectiv recipiente, turbă şi fertilizator, proiectul a fost implementat la 4 ocoale din cadrul Direcţiei Silvice: la Ocolul Silvic Gurghiu şi Ocolul Silvic Fâncel s-au produs puieţi de răşinoase de molid, la Ocolul Silvic Sighişoara s-au produs puieţi de foioase, iar la Ocolul Silvic Reghin puieţi de răşinoase şi de foioase. La pregătirea patului germinativ pentru seminţe s-au folosit trei reţete, respectiv 100% turbă, 70% turbă şi 30% humus și, cea de-a treia, 50% turbă şi 50% humus.

ROMSILVA ESTE GARANTUL CONTINUITĂȚII ȘI STABILITĂȚII FONDULUI FORESTIER AL ROMÂNIEI

Fondul forestier proprietate publică a statului român este administrat de trei entități, și anume Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” (fostul ICAS) și Regia Autonomă a Patrimoniului Protocolului de Stat. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, suprafața fondului forestier național este de aproximativ 6,54 milioane hectare și se află atât în proprietate publică, a statului și a unităților administrativ-teritoriale, cât și în proprietate privată, persoane fizice și juridice.

46

PARTENER ȘTIINȚIFIC

3

COMINDAL LECHINȚA, DE LA GUSTUL TRADIȚIONAL LA AFACERE DE SUCCES

Imediat după revoluție pornea la drum o afacere de familie, mentori fiind ing. Ana și Vasile Popa, cei care puneau bazele societății Comindal Impex SRL cu sediul în localitatea Lechinţa. În 1992, mica afacere de familie făcea pâine tradiţională în cuptor de cărămidă pentru locuitorii din Lechinţa și din împrejurimi.

58 PAGINA

INTERNATIONAL DINNER LA USAMV CLUJ


8


SUPliment transilvania business

5

EDITORIAL

Familia Protecţiei Plantelor de Dr. Ing. Gheorghe Boţoman În urma proceselor de ameliorare a plantelor din ultimul secol, avem astăzi în cultură soiuri și hibrizi din majoritatea speciilor de plante cultivate, cu un potențial de producție foarte ridicat, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Programele de ameliorare a plantelor au ca obiectiv, de cele mai multe ori, și obținerea de soiuri sau hibrizi rezistenți la principalele boli și dăunători. Există însă anumite limite genetice, care nu pot îngloba în același soi sau hibrid toate calitățile dorite de ameliorator și, în final, de fermier. Pentru ca un fermier profesionist să poată aplica tehnologii performante și să aibă culturi în care bolile, dăunătorii și buruienile să se manifeste sub pragul minim de dăunare, trebuie obligatoriu să apeleze la programele integrate de combatere, care presupun și utilizarea rațională a Produselor de Protecția Plantelor. Sectorul protecției plantelor, atât în România, cât și în lume, reprezintă cheia succesului sau insuccesului pe care un fermier îl poate avea în ferma sa. În România, sectorul protecției plantelor are o tradiție recunoscută, fiind reprezentat de câteva zeci sau sute de specialiști, fie ei cercetători, universitari, reprezentanți ai firmelor multinaționale și ai distribuitorilor și, nu în ultimul rând, oficialități centrale sau județene aparținând Autorității Naționale Fitosanitare (ANF). Cu toții, îmi place să spun, aparțin familiei protecției plantelor din România. Există forme de asociere, făra scop lucrativ sau comercial, și mă refer aici la Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), Asociația Distribuitorilor de Inputuri din Ardeal (ADIPA), Societatea Română de Protecția Plantelor etc. Care, cu diferite prilejuri, simpozioane, seminarii tehnice, sesiuni științifice etc., reunesc pe toți membrii activi ai familiei protecției plantelor din România și formează un forum tehnic de elită, care se pune la dispoziția fermierului român. Personal mă simt mândru că fac parte din această familie unită a protec-

ţioniștilor și am un deosebit respect pentru profesorii mei de la Facultatea de Horticultură din București sau elitele protecției plantelor de acum treizeci si cinci de ani, dar privesc cu profundă admirație noua generație de profesioniști în domeniu, care sunt sigur că va duce cu succes îna inte tradiția acestui sector cheie al agriculturii mondiale și naționale. Fiind primul editorial publicat în această respectată revistă, am vrut doar să punctez succint importanța protecției plantelor pentru fermieri și să fac câteva referiri generale despre sectorul protecției plantelor din România. Vor urma editoriale cu referiri speciale din toate verigile acestui sector, având un singur scop: să sprijine fermierul român să fie competitiv într-o economie de piață acerbă, iar consumatorul să pună pe masă produse românești de calitate, sănătoase și cu virtuți culinare recunoscute de toată lumea.

Cine este Dr. Ing. Gheorghe Boţoman Cu tot respectul pentru cititorii revistei Transilvania Business/AgroTB, îmi permit să prezint câteva date despre activitatea mea profesională de până acum: sunt absolvent al Facultății de Horticultură București, promoția 1981. În primii trei ani după facultate am activat ca Șef de Fermă Ciupercărie Industrială la Fagăraș, aparținând de Trustul Cartofului, care administrativ coordona și activitatea Institutului Cartofului de la Brașov, unde am activat ca cercetător știintific timp de 9 ani, coordonând activitatea de testare a rezistenței soiurilor și liniilor de cartof la boli și dăunători, iar în ultimii trei ani (pânâ în 1993) am fost șeful laboratorului de genetică al Institutului. Din 1993 şi până în 2012, am reprezentat interesele de dezvoltare și de business în România ale două mari concerne multinaționale, SANDOZ Agro din Elveția şi Dow AgroSciences din SUA, în calitate de Director de Reprezentanță Tehnică. Din 2012, am revenit practic la munca de cercetare în domeniul protecției plantelor, coordonând activitatea de Bune Practici Experimentale (BPE) la propria firmă, AgroProspect, acreditată să desfășoare o asemenea activitate. Recent, am acceptat cu mare plăcere și responsabilitate profesională

să consiliez, din punct de vedere tehnic, echipa de vânzări DAFCOCHIM din Târgu Mureș, pe care o consider una din cele mai performante echipe de specialiști în domeniul protecției plantelor din Transilvania. Fiind legat trup şi suflet de cultura cartofului, în urmă cu doi ani am acceptat să conduc destinele Federației Naționale Cartoful în România, în calitate de președinte, prima Federație Națională înființată în România imediat după revoluție, al cărei membru fondator sunt și eu. În timpul activității mele la Dow AgroSciences, am contribuit, împreună cu alte firme naționale sau multinaționale, la înființarea Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) în al cărei consiliu director am activat timp de zece ani, în calitate de președinte sau vicepreședinte, iar din 2012 sunt președintele onorific al acestei asociații, afiliate la Societatea Europeană de Protecția Plantelor (ECPA) cu sediul în Belgia. O răsplată profesională de excepție am primit-o anul trecut din partea Adunării Generale a Academiei de Ştiințe Agricole şi Silvice (ASAS), din București, fiind ales membru asociat al acestei Academii, care se ocupă de destinele cercetării agricole din România.


6

Satul românesc, stimulat să se dezvolte

prin susţinerea clasei de mijloc Guvernul propune dezvoltarea economică a satului românesc prin susţinerea și stimularea clasei de mijloc și a lansat în acest sens „Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”. Legislaţia simplificată, implementarea măsurilor din reforma Politicii Agricole Comune și soluţii inovative pentru susţinerea clasei de mijloc de la sate sunt câteva din priorităţile noului program. de Dan LUNGU

Premierul Dacian Cioloş a lansat în luna martie, la Ciugud, o comună din judeţul Alba, „Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, care îşi propune să vină cu soluţii inovatoare de dezvoltare economică pentru clasa de mijloc la sate, prin valorificarea fondurilor europene, simplificarea legislativă, implementarea măsurilor deja introduse de reforma Politicii Agricole Comune, orientate spre agricultura de mijloc. Pachetul vine cu măsuri inovative precum acordarea de vouchere pentru zilieri şi meşteşugari independenţi (metodă simplificată de plată a taxelor), dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic agricol, implementarea programul naţional „Primul Utilaj Agricol”, constituirea unor instrumente de garantare şi creditare un loc unde s-au întâmplat deja multe din surse naţionale (inclusiv microcre- lucruri pozitive”, a declarat primditare) sau dezvoltarea economiei ministrul Dacian Cioloş, explicând de ce a ales comuna Ciugud ca loc de rurale prin eco şi agro-turism. „Ciugud este o comună în care s-au lansare a pachetului. întâmplat multe lucruri cu fonduri Potrivit premierului, noul pachet europene în ultima perioadă. Mi se pa- conţine măsuri gândite deja şi introre un exemplu bun referitor la modul duse în Reforma Politicii Agricole în care pot fi folosite integrat diferite Comune, în perioada în care a fost măsuri din programul de dezvoltare comisar european pe probleme de rurală, pentru a crea un concept de agricultură. dezvoltare şi nu doar pentru a finaliza „Ceea ce am făcut acolo, la Bruxelles, un proiect, ici şi colo. Avem nevoie îmi doream să se vadă peste câţiva ani de integrare la nivel local. Acest de zile, în România. Ceea ce noi facem lucru nu se poate face din birou, de la acum se bazează pe Reforma Politicii Bucureşti; de aceea, mi se pare potrivit Agricole Comune şi pe ceea ce a fost să lansăm «Pachetul de măsuri pentru gândit de guvernul anterior, care a dezvoltarea clasei de mijloc la sat» într- început să pregătească Programul

Naţional de Dezvoltare Rurală pentru a implementa reforma. Prin acest pachet, preluăm măsurile care au fost gândite şi le adaptăm, le întărim şi implementăm efectiv. De ce clasă de mijloc? Pentru că avem o agricultură bipolară de câţiva ani. Avem ferme foarte mari în anumite zone, dar, din păcate, în zonele agricole mari avem şi «pungile de sărăcie» foarte mari, având la extrema cealaltă, fermele de subzistenţă. Nu există ţară care să nu se bazeze pe ferma de familie - este exact ceea ce lipseşte la noi şi ceea ce-şi propune acest pachet. De aceea, ne-am fixat nişte ţinte clare şi dorim să demarăm câteva proiecte concrete în acest an”, a mai spus Cioloş.


SUPliment transilvania business

Potrivit premierului, unul dintre paşii importanţi pe care Guvernul vrea să îi facă în domeniul agricol vizează crearea unui cadrul juridic clar pentru ferma de familie şi pentru formele cooperative care să permită fermelor familiale să lucreze împreună pe aceste segmente

Fermierul, antreprenor Guvernul lucrează la o legislaţie care să consfinţească rolul fermierului din ferma familială ca antreprenor, astfel încât acesta să poată contribui la sistemul de pensii, la asigurări sociale şi de sănătate, dar şi să poată să îşi angajeze legal membrii familiei care lucrează la fermă. „Avem nevoie de o legislaţie care să consfinţească rolul fermierului din ferma familială ca şi antreprenor şi să aibă posibilitatea, ca şi fermier, să cotizeze atât cât poate şi pentru pensie, şi pentru asigurări sociale, şi pentru asigurări de sănătate şi să fie recunoscut. Şi, mai mult, să poată să îşi angajeze legal membrii familiei, care oricum lucrează în fermă şi care, unii dintre ei, nu au nici asigurare de sănătate, nici contribuţie la pensie şi nu îi recunoaşte nimeni. Deci, vrem să vedem cum putem modifica cadrul juridic (…)”, a spus Cioloş. Premierul a explicat că, în noul pachet se regăseşte o măsură care îşi propune crearea cadrului legislativ necesar pentru fermierul român. „Avem o măsură stabilită în pachetul acesta tocmai pentru a da acest cadru legal scos la lumină şi pentru fermier. Inclusiv pentru zilieri, când se angajează sezonier să nu mai fii obligat să-i plăteşti la negru, să-i plăteşti cu anumite vouchere şi în voucherul respectiv să fie inclusă şi o contribuţie minimă pentru sănătate sau pentru pensie, chiar dacă vine într-o primă fază statul cu o anumită contribuţie, ca să nu crească valoarea taxei, a impozitului plătit de fermierul care îşi angajează ziler. Atât timp cât lucrăm pe ascuns şi facem producţie pe ascuns, cât vindem producţia pe ascuns, nu avem cum să ne dezvoltăm, pentru că nu putem beneficia nici de vânzarea în circuitul comercial organizat, nu putem beneficia nici de credite şi nici de fonduri europene”, a mai spus Dacian Cioloş.

Educarea consumatorului pentru a alege produse românești Stimularea consumului de produse româneşti a fost pusă pe tapet la discuţiile purtate la Ciugud de reprezentanţii Guvernului, fermieri şi primari din comunităţi rurale. În contextul în care produsele tradiţionale

7

româneşti au primit o lovitură de imagine prin scandalul brânzei cu E-coli, Dacian Cioloş a explicat că România trebuie să-şi protejeze producătorii prin controale exigente, astfel încât produsele care intră pe piaţă să respecte standardele impuse, dar şi prin promovarea produselor româneşti de calitate. Premierul a explicat că ţara noastră nu poate închide frontiera, astfel încât să nu mai intre pe piaţă produse din afară, dar îi poate educa pe consumatori să aleagă produsele româneşti, aşa cum se întâmplă în multe state europene. Dacian Cioloş a făcut un apel la presă ca, după cazul brânzei cu E-coli, să nu prezinte doar greşelile din domeniu, ci şi lucrurile bune care se fac. „Haideţi să punem în evidenţă nu numai greşelile care se fac, ci şi lucrurile bune care se fac. Eu aş vrea să văd aceeaşi campanie care s-a făcut împotriva anumitor erori, pentru care trebuie să se plătească, dar nu trebuie să plătească tot sectorul pentru asta, şi aş vrea să văd aceeaşi campanie pentru produsele româneşti de calitate, spre

exemplu. Nu putem închide frontiera să nu mai vină produse din afară, dar ne putem educa consumatorii, aşa cum am văzut în foarte multe ţări din Uniunea Europeană, unde consumatorul din faţa raftului alege produsul pe care îl cunoaşte”, a mai spus Cioloş. Premierul a adăugat că, în cazul laptelui şi produselor lactate, Ministerul Agriculturii are în lucru un proiect de etichetare care să specifice originea laptelui folosit. „Ceea ce cred eu că putem să facem, şi i-am spus domnului ministru că vreau să văd până în vară că finalizăm procesul acesta, este, de exemplu, pe partea de lapte, etichetarea de origine a laptelui, ca să ştie consumatorul care e laptele românesc, care e laptele venit din altă parte şi aşa mai departe. Deci, în primul rând, o etichetare mai eficientă a produselor, o diferenţiere pe piaţă a produselor şi promovare, pentru că eu sunt convins că vom găsi la consumatorii români cea mai mare susţinere atunci când vor şti că sunt produse româneşti”, a explicat Cioloş.

Apel împotriva vânzării pământului la străini Cea mai surprinzătoare declaraţie pe care premierul Dacian Cioloş a făcut-o cu ocazia lansării noului program de susţinere a dezvoltării economice în zona rurală a fost apelul lansat către fermieri de a nu-şi vinde terenul la străini. „S-a tot vorbit de vânzarea pământului la străini. Vreau să vă spun un mesaj foarte clar: nici eu nu îmi doresc ca pământul să fie vândut la străini, îmi doresc ca pământul să fie utilizat de comunităţile locale pentru că e o resursă pe care greu o puteţi obţine din altă parte. Practic, nu puteţi să o obţineţi din altă parte. Dacă o pierdeţi, odată ce aţi renunţat la o astfel de resursă, cu greu puteţi să o obţineţi înapoi. Însă, oricâte legi am da noi, la nivel naţional, de a legifera vânzarea pământului către străini, nu pot aceste legi să înlocuiască dorinţa dumneavoastră, a proprietarilor de a vinde sau nu pământul, de a-l vinde sau a-l valorifica la nivel local. Deci, resursa asta trebuie să o conştientizăm în

primul rând şi să avem curajul să o asumăm”, a spus Dacian Cioloş. Premierul a avut un mesaj şi pentru primarii români, solicitându-le să nu faciliteze vânzarea cu orice preţ a terenurilor agricole până ce nu au făcut toate eforturile necesare pentru a valorifica terenul în sat, în comunităţile locale. „Nu facilitaţi cu orice preţ vânzarea terenului până când nu aţi făcut toate eforturile de a valorifica terenul respectiv în sat, cu comunităţile locale. Sigur că e mai uşor, probabil, să obţineţi un anumit sprijin atunci când vine un străin să cumpere pământul şi să vă roage să-l regrupaţi, pentru a-l vinde. Dar, gândiţi-vă că în felul ăsta vindeţi o resursă care e a comunităţii şi pe care nu o mai puteţi aduce înapoi după aceea. Oricâţi investitori străini aţi aduce, nu pot să valorifice acei investitori străini pământul mai bine decât pot să-l valorifice comunităţile locale”, a mai spus Dacian Cioloş.


8

Campaniile agricole vin și pleacă, Dafcochim rămâne fidel lângă fermieri! Aproximativ 400 de fermieri din Transilvania au participat, în incinta Centrului de Evenimente RAB, la tradiţionalul Simpozion de primăvară organizat de compania Dafcochim Târgu-Mureș. Evenimentul a consolidat astfel parteneriatul trainic dintre agricultori și Dafcochim, companie care deţine în portofoliu o gamă largă de soluţii inovatoare, la preţuri atractive, pentru fermieri din opt judeţe ardelene. de Alex Toth, foto Bristena

Dafcochim, mereu alături de fermieri Directorul general al Dafcochim, Liviu Cojoc, susține că este deosebit de încântat că top managementul a trei companii multinaționale de pe trei continente – America – Pioneer, Australia – Nufarm și Europa – Belchim, s-a aflat la Simpozionul Dafcochim. An de an, marii producători mondiali de inputuri se află alături de noi, acasă în Transilvania. An de an, Dafcochim se află alături de fermierii ardeleni din opt județe. „Sunt mândru că Dafcochim și, prin noi, toți acești parteneri suntem alături de fermierii transilvăneni. Campaniile agricole vin și pleacă, Dafcochim rămâne fidel lângă fermierii ardeleni!”, a declarat Liviu Cojoc.

O echipă unită Oaspeţii au fost întâmpinaţi, ca de fiecare dată, de Marinel Ştefan, directorul Diviziei Dafcochim Agro, care a transmis mulţumiri atât fermierilor parteneri cât şi reprezentanţilor companiilor multinaţionale prezente la eveniment, respectiv Nufarm, Pioneer şi Belchim. „Aş vrea să vă mulţumesc pentru prezenţă, după cum aţi observat am schimbat locaţia, deoarece an de an numărul clienţilor noştri este în creştere, drept urmare vreau să vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră. Ca şi altă dată, la fiecare simpozion invităm furnizorii noştri principali, respectiv astăzi Nufarm România, Pioneer şi Belchim. Le mulţumim că au acceptat invitaţia noastră”, a spus Marinel Ştefan, care a invitat apoi pe scenă echipa întreagă care a contribuit la buna organizare a evenimentului:

proprietarii Dafcochim, Liviu Cojoc şi Radu Fodor, preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România, Gheorghe Boţoman, prezentat drept consilier tehnic începând din această săptămână, Oana Moldovan, Bogdan Chiru, Rareş Suciu, Liviu Ştefan şi Oana Olimpiu.

Nufarm, trei linii de produse Compania Nufarm România a fost reprezentată de duo-ul alcătuit din Elvira Petrescu – director general şi Daliana Ast – director de vânzări. „Vă mulţumim atât dumneavoastră, cât şi fantasticei echipe Dafcochim pentru că sunteţi clienţi Nufarm. Noi am început colaborarea cu Dafcochim în urmă cu zece ani, iar

acum Dafcochim a devenit unul dintre cei mai respectaţi, importanţi şi valoroşi parteneri Nufarm în România. Ţin să le mulţumesc atât domnului Liviu Cojoc, cât şi domnului Marinel Ştefan pentru implicare, dar şi pentru frumoasa prietenie cu care ne onorează. Mulţumesc, respect!”, au fost cuvintele directorului general Elvira Petrescu. În continuare, amănunte despre istoricul companiei, dar şi despre portofoliul de produse, au fost furnizate de directorul de vânzări Daliana Ast, iar managerul de dezvoltare Adrian Ionescu a oferit informaţii despre produsele omologate pentru culturi speciale. Astfel, am aflat că Nufarm a luat fiinţă în anul 1957, în Australia, iar Nufarm România este membră a grupului Nufarm Ltd. Australia şi a fost înfiinţată în anul 2006.


SUPliment transilvania business

De asemenea, în anul 2011, firma japoneză Sumitomo Chemical a achiziţionat un pachet de 23% din acţiuni, acesta fiind pasul către demararea activităţilor de cercetare-dezvoltare în cadrul Nufarm. În prezent, Nufarm este prezentă în România cu trei linii de produse: N’Tech – tehnologii de protecţia plantelor, N’Fert – fertilizanţi foliari şi N’Seed – sămânţă Premium de grâu. „Compania Nufarm recomandă fermierilor tehnologii competitive care asigură sănătatea culturilor, creşterea productivităţii şi a profitului. Factori decisivi pentru dezvoltarea continuă a sectorului agricol”, a punctat Elvira Petrescu.

Genetică de top, în portofoliul Pioneer Din echipa Pioneer au făcut parte Jean Ionescu – director operaţiuni comerciale pentru România şi Republica Moldova, Tomel Petrache – consultat tehnic pentru Banat şi Transilvania şi Cristian Deliu – director vânzări pentru zona VII. În timp ce Jean Ionescu a prezentat produsele destinate culturii de soia, Tomel Petrache a vorbit despre produsele pentru cultura de porumb şi floarea soarelui, dar şi despre soluţii

împotriva secetei şi a încălzirii globale, iar Cristian Deliu a trecut în revistă principalii hibrizi din portofoliul companiei Pioneer. „Produsele pe care noi le aducem în atenţia fermierilor în campania 2016 sunt pentru grupa de hibrizi extratimpurii – hibridul P8567, un hibrid deosebit de stabil confirmat şi în ani secetoşi sau mai puţin secetoşi, care obţine o producţie constant bună. Pentru grupa de produse FAO 300-350 bineînţeles vârful de lance al grupei este P9241, un hibrid Aquamax, de asemenea un hibrid P9175 Aquamax şi 9074 – un hibrid nou, deosebit de valoros, care obţine constant producţii bune, de peste 10 tone şi de asemenea hibridul care e cultivat de mai mult timp în Transilvania P9578. Pe grupa de produse 350-370 propunem hibridul P9903, cel mai vândut hibrid al companiei Pioneer, un hibrid deosebit de stabil şi de adaptabil, cu producţii constant peste 12 tone şi umiditate bună la recoltare. Acolo unde se doreşte recoltarea în ştiuleţi avem hibridul P9721, iar un hibrid total nou, care înlocuieşte treptat, treptat A24 este hibridul 9537”, a afirmat Cristian Deliu.

Ofertă atractivă, de la Belchim Cea de-a treia prezentare a simpozionului i-a aparţinut lui Daniel Tabacu,

director tehnic al Belchim Crop Protection România SRL, companie înfiinţată în anul 1987, în Belgia, şi prezentă în România din 2010. Din bogatul portofoliu de produse, Daniel Tabacu a prezentat patru produse mai relevante, respectiv Samson Extra 6 OD, Property, Teppeki şi Proman. Beneficiind de o formulare îmbunătăţită, Samson Extra 6 OD este un erbicid postemergent pentru porumb, singurul erbicid omologat la porumb pentru combatarea Agropyron repens, cu eficacitate ridicată chiar şi în condiţii de secetă. „Samson Extra 6 OD poate fi aplicat la porumb în stadiu de 2-6 frunze, maxim 8 frunze, şi poate fi amestecat cu toate erbicidele postemergente la porumb. Este un partener potrivit în programele pentru combatarea buruienilor”, a menţionat Daniel Tabacu. Un alt produs de top prezentat de directorul tehnic al Belchim Crop Protection România SRL a fost Property, un fungicid considerat un adevărat „diamant” în combaterea făinării la culturile de grâu şi orz şi în curând la triticale, ovăz şi secară. „Produsul are mai multe avantaje, prezintă o puternică acţiune preventivă împotriva făinării, rezistenţă mare la spălare, perioadă lungă de acţiune de până la patru săptămâni, transportul substanţei active pe suprafaţa frunzelor”, a arătat Daniel Tabacu.

9


10


SUPliment transilvania business

11


12

Conceptul aplicării corecte a fertilizanţilor, prezentat de USAMV Cluj și Azomureș

Parteneriat win-win pentru agricultură sustenabilă Un sistem modern de dozare și aplicare a îngrășămintelor chimice a fost prezentat la Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj, în cadrul unei întâlniri cu fermieri din întreaga Transilvanie. de Alice Valeria Micu

Cele 4 reguli de aplicare corectă a fertilizanţilor, reunite sub titulatura ”4C”, au fost adoptate de către Asociaţia Internaţională a Industriei Fertilizanţilor şi încadrează o agricultură sustenabilă, pe care o asociază cu aplicarea fertilizanţilor. Procedeul este sprijinit de producătorul Azomureş şi urmează a fi aplicat şi promovat de USAMV Cluj-Napoca, iar prezenţa fermierilor este premisa unei bune promovări şi în practica agricolă, pe scară largă. În sprijinul acesteia, universitatea a elaborat un ghid detaliat.

Practică de succes Manifestarea la care prof. Cornel Cătoi a participat din noua sa poziţie, aceea de rector al prestigioasei instituţii de învăţământ, a fost găzduită de Facultatea de Agronomie a USAMV Cluj-Napoca, iar decanul facultăţii, profesor Roxana Vidican, a expus în cadrul întâlnirii elementele principale pe care se bazează acest concept cvadripartit, accentuând adaptabilitea fertilizanţilor la noile condiţii climatice ale României. „În strategia

universităţii, punem mare accent pe relaţia cu fermierii, cu industria care oferă produse şi servicii agriculturii, pentru o bună dezvoltare a economiei locale, dar şi pentru cercetarea care se desfăşoară în universitate şi care trebuie transferată în mediul economic. Întâlnirea de astăzi dovedeşte că este o practică de succes, axată pe cele trei componente principale din agricultură, iar prin schimbul de informaţii se va contribui la o bună politică agricolă şi la un transfer tehnologic generator de eficienţă. Dacă proiectul se numeşte 4C, sper să fie şi 4X4, cu o bună aderenţă la sol, la terenul şi mediul economic, să rămână un etalon de bună practică”, a concluzionat rectorul USAMV ClujNapoca, prof. Cornel Cătoi.

Parteneriat public-privat reușit „Felicit această iniţiativă şi sunt fericit că legăturile pe care le cunosc s-au materializat după patru ani în 4C. Sunt convins că şi alte astfel de iniţiative, precum acest parteneriat public-privat, vor ajuta agricultura din

Transilvania”, a afirmat acad. prof. dr. Doru Pamfil, fostul rector al USAMV, trasmiţând, totodată şi mesajul din partea Academiei Române. Traian Muntean, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, filiala Cluj, fost rector al USAMV l-a felicitat pe prof. Cornel Cătoi pentru funcţia de rector al USAMV şi şi-a exprimat satisfacţia că prima manifestare la care participă în noua calitate este tocmai această manifestare, spunând că a păşit cu dreptul, cu ”A” de la agricultură pe noul drum. „Producţia agricolă şi cea vegetală în specială este dependentă de un complex de factori, dintre care cei tehnologici, biologici, dar şi social economici şi legislativi afectează producţia, iar fertilizarea este unul dintre factorii cheie ai producţiei”, a reiterat domnia sa, apreciind iniţiativa Azomureş de a colabora cu USAMV Cluj, de a lega fermierii cu cei ce produc fertilizanţii, forţele care condiţionează producţia agricolă.

Tradiţie de 54 de ani Producătorii de îngrăşăminte manifestă o abordare ştiinţifică a managementului fertlizanţilor şi apropierea de fermieri, îşi doresc participarea la experimente ştiinţifice, pentru a justifica în mod corect şi argumentat eficienţa îngrăşămintelor. Iniţiatorul acestui demers este Mihai Aniţei, directorul Azomureş, care a recunoscut dorinţa de a fi un liant între zona practică a ştiinţei şi industrie. „Noi producem fertilizanţi de 54 de ani, ca ingineri spunem că sunt de calitate, dar avem nevoie de expertiza testelor, de expertiza cunoaşterii USAMV din Cluj.


SUPliment transilvania business

Am găsit aici profesori pasionaţi, astfel încât au trecut patru ani în care am avut întâlniri cu câteva mii de fermieri, am răspuns la câteva zeci de mii de întrebări şi vrem să continuăm programul nostru de a-i şcolariza, de a-i învăţa să aplice eficient fertilizanţii, iar agricultura să fie făcută într-un mod profesionist. Se spune că toată lumea se pricepe la fotbal şi la agricultură, dar eu cred că trebuie să ai ştiinţă, să te pricepi la agricultură foarte mult. Este un program de lungă durată, noi producem de peste 50 de ani fertilizanţi şi sper să o mai facem încă cel puţin 50 de ani, iar cu ajutorul profesorilor pasionaţi din universitate sperăm să atragem şi mulţi studenţi, care să lucreze şi pentru noi şi pentru fermierii noştri”, a apreciat Mihai Aniţei, directorul Azomureş. La întâlnire nu putea lipsi directorul Direcţiei Agricole Cluj, Ioan Pintea, care a mărturisit că traversează cu drag campusul universitar, amintindu-şi de marii profesori ai acestei instituţii. Salutând apariţia ”Ghidului de bune practici”, editat de USAMV, care detaliază cele 4 reguli de aplicare corectă a fertilizanţilor, acesta a amintit că peste 500 de exemplare au fost împărţite fermierilor din judeţul Cluj, contribuind astfel la o bună diseminare a informaţiei, deşi Clujul nu excelează în ceea ce priveşte producţia vegetală, pe cele 182.250 hectare.

Parteneriat win-win Cele 4 reguli privesc tipul fertilizanţilor, doza, momentul şi locul de aplicare a îngrăşămintelor. „Parteneriatul dintre USAMV şi Azomureş este unul de tip win-win, universitatea situându-se între producătorul de fertilizanţi şi producătorii agricoli”, a afirmat prof. Roxana Vidican, care a detaliat aspectele importante ale proiectului 4C. ”Fertilizarea este eficientă cu adevărat dacă actualizează cerinţele nutritive ale plantelor cu însuşirile solului, dar, în acelaşi timp, are un caracter integrat în tehnologiile agricole aplicate pentru a conduce la obţinerea unor producţii vegetale ridicate, de calitate, concomitent cu prezervarea mediului înconjurător”, a afirmat prof. Roxana Vidican. Creşterea producţiei în fermele agricole, creşterea sustenabilităţii exploataţiei agricole şi protejarea mediului înconjurător sunt factori care sunt urmăriţi în termeni de eficienţă economică, vizată de conceptul 4C.

”Ghidul de bune practici” urmăreşte diminuarea pierderilor de nutrienţi, mai ales creşterea gradului de absorbţie a acestora în plante, dar şi să ofere o bază ştiinţifică în evaluarea corectă a necesarului de nutrienţi. Fiecare fermier se întreabă, pe bună dreptate, dacă foloseşte tipul optim de îngrăşământ pentru cultura respectivă, dacă a ales doza optimă, la timpul potrivit şi la locul potrivit. Cunoaşterea celor patru ”C” înseamnă practicarea unei agriculturi durabile, cu abordarea unor obiective economice, în primul rând, creştere veniturilor în fermă şi creşterea randamentului culturilor agricole. Există şi obiective sociale, legate de creşterea calităţii vieţii în mediul rural, prin acces la educaţie şi alimentaţie conformă, dar şi obiective ecologice, conectate cu reducerea impactului asupra mediului şi a poluării în urma irigării, prin menţinerea nutrienţilor la dispoziţia plantei. Pentru o bună implementare a celor ”4C” în ferme trebuie cunoscute principiile de aplicare a fertilizanţilor, conform celor patru reguli, să se

13

identifice corect obiectivele specifice fiecărei ferme, încadrate în sistemul de producţie agricolă practicat. Urmează selectarea acelor practici de management corespunzătoare obiectivelor de producţie, însă doar în conformitate cu condiţiile specifice, sol, climă şi sistemul de cultură. Trebuie ales corect de patru ori tipul, doza, momentul şi locul de aplicare a fertilizanţilor, ceea ce va servi utilizării eficiente pentru nutriţia plantelor. Codul de bune practici porneşte de la principii ştiinţifice cu caracter general din chimie, biologie, fiziologie vegetală, pedologie, ecologie agricolă şi economie. Principiile 4C sunt mai eficiente atunci când sunt aplicat asociat altor tehnologii conservative şi oferă flexibilitate fermierilor, punând la dispoziţie cadrul necesar ca aceştia să selecteze cea mai bună opţiune în utilizarea fertilizanţilor. Aceste principii pot fi implementate atât în fermele mari, cât şi în cele de tip familial, nu sunt universale, ci depind de sol, de climă şi de tehnologia aplicată.

Care sunt cei patru ”C”? Primul C este alegerea corectă a tipului sau sortimentului de îngrăşământ, cu scopul de a asigura substanţele esenţiale necesare creşterii plantelor. Factorii agronomici care concură la alegerea tipului de îngrăşământ sunt legaţi de sol, de cultură, de tehnologia pe care fermierul o are la dispoziţie. În alegerea sortimentului trebuie ţinut cont şi de factorii climatici, mai ales de temperatură, de precipitaţii şi de vânt. Nu trebuie uitată compoziţia chimică a acelui îngrăşământ şi relaţia între elementele nutritive, sinergismul dintre ele şi compatibilitea între culturi. Codul de bune practici presupune adaptarea tipului de fertilizanţi la cerinţele culturii, la proprietăţile solului şi la echilibrarea raportului azot-fosfor-potasiu, pentrua deveni cu adevărat eficient. Al doilea C înseamnă alegerea corectă a dozei de îngrăşământ, în funcţie de aprovizionarea solului cu elemente nutritive şi cu dinamica nutrienţilor în sol. Apoi, trebuie luat în considerare consumul specific al culturilor şi cunoaşterea modului în care se sincronizează absorbţia cu fazele de vegetaţie ale culturilor. Un element nou şi nepracticat în România este analiza plantelor pentru a fi identificate carenţele în elemente nuritive, fenomenele de fitotoxicitate sau acumularea de metale grele. Codul de bune practici presupune fixarea unui nivel realist al producţiei, adaptat condiţiilor specifice, corelat cu analizele de sol, cu analiza plantei. Alegerea corectă a momentului aplicării este al treilea C şi ea se face în funcţie de dinamica nutrienţilor din sol şi corelarea cu necesarul

de nutrienţi pe faze de vegetaţie, în funcţie de tehnologia de cultură aplicată şi mai ales cu recunoaşterea rolului pe care îl au factorii de mediu - seceta, vântul - în necesarul de nutrienţi. Codul de bune practici recomandă o fertilizare la semănat şi fazială pentru a favoriza absorbţia elementelor nutritive atunci când planta are nevoie şi presupune utilizarea de produse cu absorbţie lentă, cu inhibitori sau stabilizatori pentru a determina disponibilitatea nutrienţilor atunci când planta are nevoie. Ultimul C este alegerea corectă a locului, respectiv a modului de aplicare a îngrăşămintelor. Acesta se alege în funcţie de particularităţile morfologice ale rădăcinilor plantelor şi este legat de distribuţia spaţială a sistemului radicular şi de dinamica absorbţiei de nutrienţi, de riscul pierderilor de nutrienţi, cu minimizarea impactului negativ asupra mediului. Codul de bune practici presupune metode conservative de lucrare a solului, culturi de acoperire, chiar irigaţii acolo unde condiţiile climatice o cer şi încorporarea nutrienţilor pentru a evita pierderea acestora în mediu şi menţinerea lor în zona de aplicare, pentru a fi accesibili plantelor. Contractul de parteneriat între producătorul de fertilizanţi Azomureş şi lumea ştiinţifică, reprezentată în cazul de faţă de USAMV Cluj a fundamentat un cod de bune practici pentru aplicarea corectă a celor 4 elemente, dar înseamnă mai mult decât atât, el reprezentând păstrarea unei legături puternice între fermieri, universitate şi producătorii de fertilizanţi, cele trei elemente necesare unei agriculturi eficiente, menite să asigure sustenabilitatea fermelor din România.


14


SUPliment transilvania business

Belchim Crop Protection introduce produse noi pentru protecţia plantelor Conform domnului Francois Ryckeboer – South East European Sales Manager and New Territories Coordinator la Belchim Crop Protection, producătorul belgian va introduce pe piaţa din România noi produse pentru protecţia plantelor: Temsa, Property, Kusabi, Milbeknock, Lentagran, Proman și Cymco Super. Despre portofoliul Belchim, noutăţile pentru fermieri, aflaţi în interviul de mai jos. Cum vedeţi agricultura României, din poziţia ei de membră a Uniunii Europene? Agricultura României are un mare potenţial, care nu este nici acum exploatat în totalitate. De când România s-a alăturat Uniunii Europene, numeroşi investitori au venit crezând că ar putea fi „El Dorado”. România are terenuri agricole foarte bune cu rezerve de apă apreciabile, dar structura fermelor (cu foarte multi proprietari cu suprafete mici), precum şi inexistenţa unui sistem de irigaţii eficient încetinesc dez voltarea producţiei agricole. Fermierii se lovesc încă de piedici în calea absorbţiei de fonduri europene şi, în consecinţă, nu investesc mereu în culturi aşa cum ar trebui pentru a obţine maximum de randament, cu producţii de cea mai bună calitate. România se dezvoltă continuu şi pot fi observate îmbunătăţiri structurale, dar, ca orice perioadă de tranziţie, aduce şi instabilitate legată de speculaţii şi investiţii nereuşite. Care sunt proiectele dezvoltate de Belchim în România? Compania Belchim are ca proiect în România să devină pe termen lung un furnizor de tehnologii pentru protecţia plantelor, aşa cum a făcut-o şi în alte ţări ale Uniunii Europene. Avem privilegiul de a aduce pe piaţa europeană, inclusiv pe cea românească, produse absolut inovative ce ne permit să propunem distribuitorilor şi fermierilor soluţii care să rezolve problemele din câmp, inclusiv cele legate de gestionarea rezistenței la anumite pesticide existente pe piață. Până în 2020, Belchim va lansa şase noi substanțe active sub diferite formulări. Dacă ținem cont de acești parametri, Belchim va fi unul dintre cei mai mari furnizori de produse inovative din România pentru următorii cinci ani, cel puţin. Pentru ce arii tehnologice specifice furnizează Belchim produse în sprijinul fermierilor? Portofoliul actual de produse Belchim este foarte complex pentru culturile speciale: viţă-de-vie, cartofi, legume şi pomi fructiferi. Începem să fim prezenţi

de Dorel Vidican pe piaţa culturilor de câmp cu erbicide pentru porumb şi cu fungicide și erbicide pentru cereale păioase. 2016 este un an foarte important pentru Belchim România, deoarece vom introduce în piaţă numeroase produse noi. Un element foarte important este că în viitor vom continua să reînnoim oferta noastră pentru culturile speciale, dar vom dezvolta și portofoliul de produse destinat culturilor de câmp, inclusiv erbicide cu un spectru foarte larg pentru floarea soarelui, soia, porumb, precum şi fungicide şi insecticide noi pentru culturile de câmp şi cele speciale. Este foarte importantă dezvoltarea continuă a produselor: ne poziționăm în așa măsură încât să permitem ca Belchim să se conecteze la piaţa românească, ca să-i ofere posibilitatea de a identifica nevoile, luând contact direct cu fermierii şi colaborând strâns cu partenerii de afaceri. Pe scurt, trebuie să aducem soluţii corecte pe piaţă, care să răspundă cu adevărat unor probleme, nu doar să propunem produse. De asemenea, trebuie să integrăm în managementul împotriva rezistenţei la unele substanțe active produsele noastre, într-un program care să asigure eficacitatea lor pe termen mediu şi lung. Acesta este motivul pentru care investim în oameni foarte bine pregătiţi profesional, care să formeze echipa noastră, astfel încât să fim apropiaţi de partenerii noștri - distribuitori şi fermieri. Ce alte produse noi va aduce Belchim pe piaţa românească în viitorul apropiat? Aşa cum am menţionat anterior, Belchim introduce în primăvara aceasta şapte noi produse: TEMSA (erbicid postemergent pentru porumb, care completează spectrul produsului SAMSON EXTRA 6OD), PROPERTY (un fungicid nou pentru cereale păioase bazat pe o substanță activă nouă, Pyriofenone), KUSABI (un fungicid nou la vița de vie, având o nouă substanță activă, Pyriofenone), MILBEKNOCK (aficid pe bază de Milbemectine, o substanță activă în care Belchim investeşte pen-

tru extinderea omologării la mai multe culturi), LENTAGRAN (erbicid pe bază de Pyridate pentru legume), PROMAN (erbicid pe bază de Metobromuron pentru cultura cartofului), CYMCO SUPER (o formulare WG pe bază de Cymoxanil şi Mancozeb). În următoarele patru sezoane, Belchim va introduce noi produse inovative: • Erbicide pentru porumb pe bază de Pyridate, ce conține o substanță activă nouă: TOLPYRALATE. • O nouă substanță activă din familia SDHI, cu utilizare în diferite culturi cum ar fi rapiţa, viţa-de-vie, legumele şi pomii fructiferi. • Un nou insecticid cu un control excelent în special pentru Lepidopterelor, la viţa-de-vie, cartofi, legumele şi pomi fructiferi. • Un erbicid cu o nouă substanță activă, care va fi utilizat ca desicant în diferite culturi, cum ar fi viţa-de-vie, cartofi, pomi fructiferi, cartofi de sămânță. • Un fungicid biologic împotriva bolilor lemnului la viţa-de-vie şi botrytis la căpșun. Doresc fermierilor din România un an plin de recolte bogate!

15


16

Con inut în substan activ :  Clasa chimic : Formulare : Doza omologat : Spectru de ac iune :

Str Tudor Vianu 5 - 7, et 4 Sector 1, Bucuresti | Tel : 0371353545 | ofce-ro@belchim.com

|

A se citi cu aten ie eticheta înainte de utilizare!


SUPliment transilvania business

Conferinţă internaţională - Solul-Viitorul nostru comun Municipiul Cluj-Napoca va fi gazdă, în perioada 15-18 iunie 2016, a unei noi conferinţe din seria celor organizate sub egida Societăţii Europene pentru Conservarea Solurilor, care are ca și organizatori instituţiile clujene Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară și Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice. de Horea Cacovean Termenul de conservare a solului se referă la metodele de punere în aplicare a principiilor pentru menținerea productivității și a sănătății terenurilor agricole prin controlul asupra acțiunii eroziunii hidrice, eoliene, la care se adaugă influența omului prin activitățile sale agricole și industriale. Acest eveniment prezintă o mare importanță pentru specialiștii români din domeniul Științei Solurilor și a ramurilor cu care aceasta se întrepătrunde, mai ales că vine după mai mult de 30 ani în care în țara noastră nu au mai fost organizate conferințe care să reunească un număr așa mare de specialiști străini. Solul reprezintă resursa naturală cea mai neglijată, dar și cea mai afectată de acțiunile antropice, situație ce impune ca investițiile în remediere și conservare să devină esențiale, mai ales în contextul actual impus de schimbările climatice, dar mai ales de asigurarea securității alimentare a unei populații globale aflată într-o creștere accentuată. Scopul acestei reuniuni internaționale este de a prezenta rezultatele cercetărilor care au o legătură cu conser varea solurilor, constituind și o bună pledoarie pentru un mai mare respect pentru ceea ce constituie suportul existenței vieții pe această planetă. Conferința va reuni peste 160 de specialiști și participanți, fiind concentrată pe tematici extreme din domenii precum cartarea și eroziunea solurilor, conservarea și remedierea solurilor, soluri urbane, soluri forestiere și influența incendiilor asupra învelișului de soluri, pedotehnică, modelarea schimbărilor climatice și influența lor asupra solurilor, managementul sustenabil al terenurilor

agricole și agricultura organică și conservarea solurilor. Cercetările din ultimul deceniu, unele dintre ele bazate pe numeroase date satelitare și de teledetecție, au prezentat situații alarmante la nivel global. Astfel, aproximativ 33% din suprafața totală de pășuni, 25% din terenurile arabile și 23% din suprafața pădurilor au cunoscut un proces de degradare constantă pe parcursul ultimelor trei decenii. În jur de 30% din suprafața de teren la nivel mondial, ce constituie casă pentru aproximativ 3,2 miliarde de oameni, este afectată de o degradare semnificativă a solului, ce implică și o scădere a securității alimentare. Costurile remedierii și conservării solurilor la nivel mondial se ridică la aproximativ 300 de miliarde de euro pe an. O evaluare globală a specialiștilor arată că fiecare euro investit astăzi va duce la economisirea a cinci euro în viitorul apropiat. Organizarea conferinței la ClujNapoca prezintă și o semnificație colaterală: în primul rând, s-a reușit să convingerea conducătorilor Societății Europene pentru Conservarea Solurilor că țara noastră și orașul de pe Someșul Mic merită cu prisosință să găzduiască unui astfel de eveniment de importanță internațională. O altă latură meritorie al acestei conferințe este dată de șansa pentru tinerii specialiști români de fi în contact cu noutățile științifice apărute în domeniul conser vării solurilor, dar și de fi în contact cu cercătorii străini. Unul din meritele acestei conferințe europene este de a fi reușit să reunească la Cluj-Napoca cercetători din aproape toate continentele și, prin urmare, cu probleme diferite privind evoluția și menținerea fertilității solurilor.

Potențialul agricol extraordinar al României, printre cele mai ridicate din Europa, este capabil să hrănească peste 80 milioane de oameni, astfel că noile abordări în ceea ce privește metodele și tehnicile de conservare a fertilității solurilor au reprezentat motivele privind lansarea invitației de a organiza această conferință. Prin această conferință ne exprimăm speranța că vor fi atinse cât mai mult dintre problematicile care constituie amenințări față de terenurile agricole și resursele de apă la nivel global. Cu siguranță vor fi atinse și o serie de rezultate științifice concrete, care ar putea fi ulterior folosite în practica cotidiană. Merită subliniat faptul că acele contribuții care vor fi considerate valoroase de către un onorat comitet științific vor fi publicate într-o revistă de specialitate cu impact la nivel mondial.

17


18

Cornel Cătoi (USAMV Cluj-Napoca):

Între cercetare, universitate și comunitate trebuie să existe o legătură indisolubilă În urma alegerilor din februarie, tânărul profesor Cornel Cătoi a devenit rector al Universităţii de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca , după ce până în această iarnă el a condus Facultatea de Medicină Veterinară, în calitate de decan.

Făgărășeanul s-a specializat în Anatomie Patologică, așa că din 2006 predă materia ca profesor USAMV și, din 2007, este și conducător de doctorate pentru această specialitate. A trecut prin stagii de pregătire și instructaj în Belgia, la Liege, în Hamburg sau la Viena și a participat la simpozioane la Budapesta, Torino, Dublin, Belgrad sau Napoli, precum și la cercetări de lungă durată în domeniu. Pe lângă activitatea academică, noul rector s-a implicat și în activități de organizare și conducere a instituției. La USAMV Cluj-Napoca studiază aproximativ 6.500 de studenți, masteranzi și doctoranzi, iar numărul va crește în următorii ani, dat fiind interesul tot mai mare al tinerilor pentru agronomie și medicină veterinară. Mai mult, faptul că 80% dintre absolvenți își găsesc după cel mult doi ani de la absolvire un loc de muncă în domeniu este un argument puternic în favoarea USAMV. Noul rector spune că în mandatul său vrea să facă mai mult, în primul rând, pentru studenții săi, care merită șanse în plus de care să profite pentru un viitor mai bun în viață. În al doilea rând, Cornel Cătoi ar vrea să “deschidă” instituția către comunitatea din care ea își recrutează, în timp, studenții. Astfel, actualul rector spune că va implementa proiecte prin care să educe încă din copilărie clujenii în spiritul respectului pentru natură, pentru animale, pentru mediu, pe baza unor programe speciale în care va fi implicată și nou-dobândita bază de cercetare, Stațiunea de CercetareDezvoltare pentru Pomicultură. Aceasta va fi un pol care va atrage clujenii iubitori de natură, dar și un centru de cercetare serioasă, fiindcă la USAMV se face cercetare în cel mai serios mod și nu oricum, ci la cel mai

de Ligia VORO

Locul va fi o stațiune didactică și de cercetare, fiindcă între cercetare, universitate și comunitate trebuie să existe o legătură indisolubilă. Apoi mai este un avantaj. Așa știm sigur că în acest areal nu vor apărea clădiri și zona poate să devină unul dintre plămânii verzi ai Clujului, în care copiii și adulții să se poată relaxa, ca într-o zonă de agrement. Copiii vor vedea aici cum se plantează un copac, cum se îngrijește o floare, ceea ce este foarte important pentru educația lor”, Cornel Cătoi

înalt nivel, după cum spune tânărul rector. “În universitate se face multă cercetare și, pe baza rezultatelor, suntem calificați ca fiind o universitate de succes la nivel național. Suntem foarte vizibili și pe plan internațional, având foarte multe publicații în reviste internaționale recunoscute. Cercetarea aplicativă se regăsește, spre exemplu, în soiuri de plante care aparțin universității, în tehnologii inovative sau în servicii de consultanță care sunt oferite celor din mediul de afaceri. Recent, am primit în administrare Stațiunea de Cercetare Pomicolă și suntem în plin proces de predare-primire cu personal, clădiri, terenuri, întregul patrimoniu. Vom evalua calitatea biologică a materialului care există în stațiune, dar în câțiva ani o vom aduce acolo unde trebuie, un punct de atracţie pentru clujeni, un pol de cercetare pentru profesorii și studenții noștri”, declară Cătoi.

Acesta precizează că: “Din baza de cercetare a rămas așa-numitul trunchi central, care este format din 167 de hectare de teren pe care sunt niște sere părăginite, care trebuie refăcute, sunt pomii și colecțiile de trandafiri și mai este un trunchi pe Dea lul Feleacului, care intră în folosința universității, dar acesta nu se știe dacă va rămâne în subordinea universității. Aici se produce încă material săditor, altoi și butași pentru diverse specii. Marele câștig după preluare este că aceasta poate deveni o bază de formare a studenților. Apoi, avem acest patrimoniu intelectual, există soiurile care s-au obținut aici, care în sfârșit ajung la universitate, pentru a fi salvate și ameliorate” Deși este la început de mandat, profesorul Cătoi merge mai departe, cu o politică curajoasă, nu doar pentru universitate, ci pentru întregul Cluj și se gândește cum să aducă cercetarea mai aproape de oameni: cu răbdare.


SUPliment transilvania business

19


20

Lauri pentru cercetătorii USAMV Cluj la Pro Invent 2016 Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a participat, în perioada 23-25 martie 2016, la cea de-a XIV-a ediţie a Salonului Internaţional de Inventică – PRO INVENT 2016, Cluj-Napoca. Evenimentul a fost organizat de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale și Cercetării Știinţifice și a Academiei de Știinţe Tehnice din România, Filiala Cluj. Rezultatele cercetărilor prezentate de USAMV Cluj-Napoca în cadrul acestui Salon s-au bucurat de un mare interes din partea publicului vizitator, fiind de asemenea unanim apreciate de către organizatorii evenimentului. În cadrul galei de premiere, juriul Salonului Internaţional de Inventică – PRO INVENT 2016, Cluj-Napoca, a decernat 25 premii pentru cele mai importante dintre realizările din activitatea de cercetare a cadrelor didactice şi cercetătorilor din cadrul USAMV Cluj-Napoca, şi anume:

- Diploma de Excelenţă şi Premiul special PRO INVENT au fost acordate autorilor Liviu Al. Mărghitaş şi colectivul, pentru lucrarea „Gel pentru mamite - Apifitomast”; - Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Menţiune specială au fost acordate autorilor Gheorghe Adrian Martău, Leopold Loredana, Dan C. Vodnar, pentru lucrarea „Procedeu de obţinere a jeleului cu nanoparticule de aur”; - Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Menţiune specială au fost acordate autorilor Boglarka Domokos, Liana Salanţă, Maria Tofană, Carmen Pop, pentru „Obţinerea unei băuturi funcţionale din suc verde de grâu”; - Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Menţiune specială au fost acordate autorilor: Nicoleta Borza, Liana Salanţă, Elena Mudura, Carmen Pop, pentru: „Obţinerea unor băuturi din miere, măceşe (Rosa canina) şi ghimber (Zingiber officinale) (Măceşemel şi Ghimbimel)”;

- Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Menţiune specială au fost acordate autorilor Racolţa Emil, Hodrea Marta pentru: „Compoziţie de halva dietetică, compoziţie de halviţă dietetică, procedeu de obţinere a halvalei dietetice şi procedeu de obţinere a halviţei dietetice”; - Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Menţiune specială au fost acordate autorilor Vlad Mureşan, Racolţa Emil, Socaciu Carmen, Muste Sevastiţa, Mureşan Elena Andruţa, pentru: „Compoziţie şi procedeu de obţinere pentru pastă vegetală din seminţe oleaginoase integrale”; - Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Menţiune specială au fost acordate autorului Dan Cristian Vodnar, pentru: „Procedeu de obţinere a peliculei bioactive cu activitate antimicrobiană”; - Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Menţiune specială au fost acordate autorilor Vodnar Dan Cristian, Pop Oana Lelia, Carmen Socaciu, pentru: „Procedeu de obţinere a etichetelor antimicrobiene şi utilizări”; - Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Menţiune specială au fost acordate autorilor Olar Mihai, Olar

Marius Viorel, Olar Viorica, Sima Nicuşor Flavius, Zaharia Adrian, Cighi Vasile Simion, Răducu Camelia Maria, Bărbieru Victor Adrian, Merce Cristian Călin, Duda Bogdan Matei, Marchiş Zamfir Ioan, Dărăban Stelian Vasile, pentru „Soiul de Festuca arundinacea Schreber (Păiuş înalt) Marvla”; - Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Menţiune specială au fost acordate autorilor Fărcaş Anca, Socaci Sonia, Tofană Maria, pentru: „Premix funcţional cu borhot de malţ destinat obţinerii produselor de panificaţie. Procedeu de obţinere şi utilizări”; - Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Menţiune specială au fost acordate autorilor Oroian Ioan Gheorghe, Odagiu Antonia Cristina Maria, Racz Csaba Pal, Paulette Laura Eugenia, Covrig Ilie, Tăut Ioan, Bordea Daniela, pentru: „Tehnologie de îmbogăţirre cu seleniu organic a usturoiului”; - Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Menţiune specială au fost acordate autorilor Emanuel Vamanu, Alexandru Petre, pentru realizarea: „ROMLABHOUSE – Sistem automatizat pentru cultivarea ciupercii Lentinula edodes la nivel de laborator”;

145 de ani de istorie În octombrie 1869 a luat fiinţă Institutul de Învăţământ Agronomic ClujMănăştur, pe locul unei abaţii benedictine existente din 1579. Cursurile au început în 1870, cu primii 64 de băieţi, iar în anul 1906, Institutul a fost ridicat la rang de Academie, purtând numele de Academia de Agricultură Cluj. Din 1922, absolvenţii au primit diploma de „inginer agronom”, iar în 1929 a primit numele de „Academia de Înalte Studii Agronomice Cluj”. În prezent, USAMV Cluj funcţionează cu 5 facultăţi şi 6.669 de studenţi, iar în 2020 ar putea ajunge la 7.000.


SUPliment transilvania business

- Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Menţiune specială au fost acordate autorilor Dorel Hoza, Radu Barascu, Marian Velcea, pentru: „Procedeu de producere a „Pomi modulari” – prin altoire dublă/multiplă”; - Diploma de Excelenţă şi Medalia de Aur cu Menţiune specială au fost acordate autorilor Marian Velcea, Florin Stănică, Adrian Peticilă, pentru: „Metoda de monitorizare a creşterii pomilor fructiferi prin analiza de imagine”; - Diploma de Excelenţă a fost acordată autorilor Roxana Ioana Suciu, Simona Maria Man, Adriana Păucean, pentru obţinerea de „Brioşe aglutenice cu adaos de făină de gutui”; - Diploma de Excelenţă a fost acordată autorilor Racolţa Emil, Vlad Mureşan, pentru „Compoziţie de halva din seminţe de dovleac, compoziţie de tahân şi procedeu de obţinere a tahânului din seminţe de dovleac”; - Diploma de Excelenţă a fost acordată autorilor Alexandra Suciu, Sevastiţa Muste, Andruţa Mureşan, Crina Mureşan, Anamaria Pop, pentru obţinerea de „Lichior din fructe de goji cu lapte de migdale”; - Diploma de Excelenţă a fost acordată autorilor Fodor Cosmina, Sevastiţa Muste, Andruţa Mureşan, Vlad Mureşan, pentru obținerea de „Dulceaţă din fructe de cactus, fortifiată cu calciu din coji de ouă”; - Diploma de Excelenţă a fost acordată autorilor Crina Marta, Sonia Socaci, Anca Fărcaş, Maria Tofană, pentru „Dezvoltarea unui aliment inovativ prin valorificarea unor sub-produse din industria berii - macarons”; - Diploma de Excelenţă a fost acordată autorilor Muste Sevastiţa, Vlaic Romina Alina, Rotar Ancuţa, Mureşan Andruţa, Mureşan Vlad, Podilă Jean, pentru „Produs funcţional tip pastă de muştar cu adaos de plante medicinale: ghimbir / busuioc / anason”; - Diploma de Excelenţă a fost acordată autorilor Emil Racolţa, Lucian Iuonaş, pentru „Jeleuri energizante”; - Diploma de Excelenţă a fost acordată autorilor Olar Mihai, Rotar Ioan, Vidican

Roxana Mirela, Morar Gavrilă, Duda Matei marcel, Vâtban Dan Ioan, Olar Marius Viorel, Mireşan Vioara, Muntean Sorin, Moldovan Cristina, pentru „Soiul de Festuca arundinacea Schreber (Păiuş înalt) Vlarom”; - Diploma de Excelenţă a fost acordată autorilor Vodnar Dan Cristian, Pop Oana Lelia, Carmen Socaciu, pentru „Compoziţia şi procedeul de obţinere a jeleului probiotic”; - Diploma de Excelenţă a fost acordată autorilor David Mnerie, Dorin Ţibulcă, Dan Claudiu Sălăgean, Andrei Borşa, pentru „Utilizarea şoricului de porc ca membrană naturală pentru salamuri afumate şi pasteurizate”; - Diploma de Excelenţă a fost acordată autorilor Fărcaş Anca, Socaci Sonia,

Tofană Maria, pentru „Premix funcţional cu borhot de malţ destinat obţinerii produselor de panificaţie. Procedeu de obţinere şi utilizări”; - Diploma de Excelenţă a fost acordată autorilor Dumitru Gliga, Sevastiţa Muste, Andruţa Mureşan, Crina Mureşan, pentru „Vin tonic de păducel”.

De asemenea, tot în cadrul Galei de premiere, cercetătorii de la USAMV Cluj-Napoca au mai obţinut o diplomă specială: Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca a acordat întregului colectiv al USAMV Cluj-Napoca, paticipant la Salonul Internaţional de Inventică – PRO INVENT 2016, Diploma de Excelenţă şi Cupa pentru inovare în domeniul agricol şi al medicinei veterinare. Conducerea Universităţii felicită toate cadrele didactice şi cercetătorii care şi-au prezentat realizările la Salonul Internaţional de Inventică – PRO INVENT 2016, apreciind că diplomele şi medaliile obţinute constituie rezultate importante pentru consolidarea statutului Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, ca universitate de cercetare avansată şi educaţie.

21


Prolectus asigură sănătatea culturii tale de căpşuni: - este un antibotritic cu efect preventiv şi curativ; - conţine o substanţă activă nouă, fiind un bun instrument în managementul rezistenţei; - beneficiază de rezistenţă bună la spălare şi timp de pauză redus (1zi).

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

Asigură sănătatea culturii tale

Str. Poet Andrei Mureșanu, nr. 11-13, Sector 1, cod 011841, București Tel: 021/2246320 Fax: 021/2246319 0724 N U F A R M www.nufarm.com/ro

22


SUPliment transilvania business

23

„Târgul Grădinarului”, evenimentul expoziţional care a adus primăvara la Alba Iulia Zeci de producători de flori, arbuști și pomi fructiferi, dar și firme care produc sau comercializează produse fitosanitare, unelte și utilaje de grădinărit au participat în luna martie la Târgul Grădinarului. Evenimentul este cel mai mare târg de profil din judeţul Alba și s-a desfășurat în șanţurile Cetăţii Alba Carolina din Alba Iulia. Consiliul Judeţean Alba a organizat, în perioada 18-20 martie 2016, „Târgul Grădinarului”, eveniment devenit deja tradiţie pentru fiecare început de primăvară şi ajuns la cea de-a VIII-a ediţie. „Târgul Grădinarului” a fost organizat în acest an într-o nouă locaţie, pe latura de vest a Cetăţii Alba Carolina din Alba Iulia şi s-a bucurat de câteva mii de vizitatori atraşi de oferta bogată a producătorilor locali. Târgul este unul de promovare a producătorilor locali din domeniul cultivării florilor, arbuştilor, pomilor fructiferi şi a plantelor decorative, fiind dedicat, potrivit organizatorilor, tuturor iubitorilor grădinăritului, profesionişti sau amatori. La ediţia din acest an, pasionaţii de grădinărit au putut găsi seminţe de flori şi legume, bulbi şi butaşi de trandafiri şi viţă de vie, flori şi aranjamente florale, plante decorative, arbuşti, pomi fructiferi şi ornamentali. De asemenea, cei interesaţi au putut găsi în cadrul târgului noutăţi din domeniul uneltelor şi echipamentelor pentru întreţinerea grădinilor şi a spaţiilor verzi, sisteme profesionale de irigat, produse fitosanitare, mobilier şi accesorii pentru grădini.

de Dan LUNGU

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, spune că instituţia pe care o conduce este de mulţi ani alături de producătorii din Alba, indiferent de domeniul de activitate, şi îi sprijină prin seminarii de consultanţă, târguri şi expoziţii de profil, dar şi întâlniri cu parteneri externi. „Nu este uşor să lucrezi în domeniul agricol, nu este uşor ca micii producători să intre în competiţie cu marii producători şi, mai ales, cu cei care importă produse din Uniunea Europeană şi, tocmai de aceea, organizăm astfel de evenimente pentru a-i promova şi ajuta să se dezvolte. Cred că trebuie să fie cineva lângă ei, să îi sprijine să îşi găsească oportunităţi pentru a-şi vinde produsele, să se promoveze şi, mai ales, să înveţe să

se dezvolte serios, pentru a face faţă competiţiei acerbe de pe piaţă”, afirmă Ion Dumitrel. Potrivit acestuia, o provocare pentru micii producători români este desfacerea produselor şi, de cele mai multe ori, pierd în competiţia cu marile companii sau cu cele care importă produse din spaţiul comunitar, deoarece nu au resursele necesare să se promoveze şi să participe la târguri şi expoziţii, care le-ar permite să se facă cunoscuţi în faţa potenţialilor clienţi. Preşedintele Consiliului Judeţean Alba spune că agricultura şi industria alimentară sunt cele mai importante ramuri economice ale judeţului şi au ajutat Alba chiar şi în perioada de criză, astfel încât economia locală nu a cunoscut o scădere.


24

Producătorii din Ciumbrud, vedete la târg Cele mai căutate produse la „Târgul Grădinarului” au fost şi în acest an butaşii de trandafiri, pomii fructiferi sau viţa de vie produse în zona Ciumbrudului. Satul cu aproximativ 1.000 de locuitori, ce aparţine administrativ municipiului Aiud, a devenit în ultimii ani foarte cunoscut în România datorită producătorilor locali, care asigură, spre exemplu, 75% din producţia românească de butaşi de trandafiri. La Ciumbrud, aproape fiecare familie cultivă trandafiri, dar şi pomi fructiferi sau butaşi de viţă-de-vie şi în această zonă se produc anual peste un milion de butaşi de trandafir şi câteva sute de mii de pomi fructiferi. Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Amicii Rozelor, structură care adună producătorii din acest sector din judeţul Alba, Ciumbrud este localitatea din România cu cei mai mulţi producători de butaşi de trandafiri, viţă-devie sau pomi fructiferi înregistraţi, care cultivă fiecare de la câteva sute de metri pătraţi până la zeci de hectare. Micii producători îşi vând producţia în pieţe sau direct de acasă, în timp ce marii producătorii au contracte cu lanţurile unor hipermarketuri sau îşi trimit marfa la export în diferite ţări europene. La Ciumbrud, afacerile cu parfum de trandafir înseamnă de la câteva zeci de mii de lei până la milioane de lei pe an, bani obţinuţi din butaşi de trandafiri sau viţă-de-vie şi din pomi fructiferi.

Familia Csiky, afacere de familie cu trandafiri Târgul Grădinarului de la Alba Iulia a fost organizat de Consiliul Judeţean Alba în parteneriat cu Filiala Judeţeană Alba a Asociaţiei Amicii Rozelor din România şi Primăria Municipiului Alba Iulia.

Familia Csiky este unul dintre cei mai cunoscuţi producători de butaşi de trandafiri, pomi fructiferi şi material dendrologic din Ciumbrud, iar membrii acesteia lucrează cu toţii în agricultură, dezvoltând o afacere pe care o continuă din generaţie în generaţie. Afacerea a fost pornită în anul 2000 şi acum familia produce anual sub brandul „Super Rosa Csiky” peste 50.000 de butaşi trandafiri şi alte câteva zeci de mii de pomi fructiferi. Viorica Csiky povesteşte că, deşi agricultura este o îndeletnicire extrem de grea şi cu multe riscuri, poate fi totuşi o afacere de succes dacă o faci cu răbdare şi pasiune. „Câteodată îţi vine să te laşi de agricultură, la cât de multă muncă este

şi cât de prost sunt plătite produsele, dar dacă ai în sânge dragostea pentru pământ şi pentru trandafiri, nu poţi. Eu cred că dacă o faci cu pasiune, răbdare şi seriozitate, agricultura poate fi o afacere rentabilă. Noi venim în fiecare an la Târgul Grădinarului pentru că noi, cei din Ciumbrud, suntem baza cu pomii fructiferi, trandafirii şi materialul săditor de calitate” spune Viorica Csiky. Femeia povesteşte că familia sa a investit în ultimii ani peste 100.000 de euro în utilaje de plantat, arat şi scos plantele, dar şi într-o hală, iar acum pregăteşte noua generaţie care să preia afacerea, respectiv cei doi fii. Botond Szilard Csiky este în prezent student şi se specializează în inginerie agricolă, astfel încât atunci când va prelua afacerea familiei să poată să o dezvolte. „Din păcate, facultăţile cu profil agricol nu sunt atractive pentru tineri, deoarece trebuie să munceşti, să mergi în câmp şi nu să stai la birou. Eu am decis să mă specializez în domeniu, deoarece este o tradiţie în familia noastră şi vrem să o ducem mai departe, pentru că face parte din viaţa noastră”, a mai spus tânărul. Producţia dintr-un an de trandafiri şi pomi fructiferi realizată de familia Csiky ajunge în întreaga ţară, iar unele

dintre soiurile de trandafiri sunt expor tate în Italia sau Polonia. La târgul Grădinarului din acest an, producătorii din Ciumbrud au vândut butașii de trandafiri în medie cu 5 lei, iar pomii fructiferi cu 10 până la 20 de lei. Marea problemă cu care se confruntă producătorii locali este concurenţa produselor importate pe piaţa românească din Uniunea Europeană, în special din Ungaria. Produsele ungureşti sunt prezente în marile hipermarketuri, de multe ori la preţuri mult sub cele ale producătorilor autohtoni. Târgul Grădinarului este doar una dintre expoziţiile anuale organizate de administraţia din Alba pentru a sprijini şi promova producătorii din judeţ. Consiliul Judeţean Alba s-a orientat în ultimii ani spre a sprijini şi promova mult mai puternic producătorii locali, astfel încât prin încurajarea acestora, să se asigure o dezvoltare economico-socială susţinută a judeţului. În cadrul instituţiei a fost constituit un compartiment de dezvoltare economică, a cărui activitate se focalizează, pe de o parte, pe furnizarea de date privind situaţia economicosocială şi oportunităţile de investiţii din judeţ, iar pe de altă parte, pe facilitarea contactelor agenţilor economici locali cu parteneri externi, închegarea mediului de afaceri şi stimularea accesării de fonduri europene.


Program combatere Belchim Vița de vie

produs

clasa

USP

s.a.

Formulare

doze

viţă-de-vie

CHIKARA Erbicid

Schimba regulile erbicidarii la vitade-vie

25% flazasulfuron

Granule dispersabile în apă (WG)

Fungicid

Protejează împotriva manei pentru mai mult timp

25g/l ciazofamid + 250g/l disodium fosfonat

Suspensie concentrată (SC)

Fungicid

Un fungicid puternic împotriva manei la vița-de-vie

60% mancozeb + 6% valifenalat

Granule dispersabile în apă (WG)

MILDICUT

VALIS M

SUPliment transilvania business

agent patogen

Suspensie concentrată (SC)

0,2 kg/ha

doza redusă la hectar; persistență până la 6 luni; spectru larg de combatere un excelent control al buruienilor problemă; formulare practică - granule dispersabile în apă; partener ideal pentru glifosat

1-4 lt./ha

Plasmopara viticolă

protejează noile creșteri și ciorchinii; acțiune preventivă și eradicantă; rezistență foarte bună la precipitații; eficacitate de lungă durată

2 kg/ha

Phytophtora infestans

activitate preventivă, curativă, eradicativă și antisporulantă; acțiune de durată, se fixează în stratul de ceară și se redistribuie treptat; activitate translaminară

Botrytis cinerea

eficacitate excelentă și flexibilitate de poziționare în programele integrate de combatere; efect pozitiv asupra calității vinului; efect prin vapori care asigură o bună eficacitate la nivelul ciorchinilor formularea particulară de granule dispersabile în apă nu provoacă praf; produsul are o putere de dispersie și acoperire mai bună, cu o activitate mai rapidă datorită acțiunii superioare de contact și a vaporilor rezultați în contact cu aerul

1,5 lt./ha în 1000l soluție

Fungicid

Învinge orice obstacol

Fungicid

Sulf miconizat, formulat cu ajutorul nano și microtehnologiei

80% sulf

Granule dispersabile în apă

3 kg/ha

Uncinula necator

Insecticid

Insecticid piretroid

250 g/ cipermetrin

Concentrat emulsionabil

0,2 lt./ha

Lobesia botrana

Acaricid

Eficace asupra tuturor stadiilor de dezvoltare ale acarienilor

Cosavet 80DF

CYPERGUARD 25 EC MILBEKNOCK

1% milbemectin

Concentrat emulsionabil

Puncte tari

Buruieni monocotiledonate, Buruieni dicotiledonate anuale și unele perene

PYRUS 400SC 400g/l pirimetanil

25

0,75 lt./ha

Tetranycus urticae

O acțiune acaricidă completă și puternică; Origine naturală; Acționează prin contact și ingestie și cu activitate translaminară; Sigur pentru insectele folositoare; Eficacitate independentă de temperatură


26

Romsilva este garantul continuităţii și stabilităţii fondului forestier al României Interviu cu ing. Călin Bibarţ, director general interimar al Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva a consemnat Sorin Trocan

Romsilva taie mai puţin lemn decât îi permite legea Domnule Călin Bibarț, cum se prezintă la ora actuală fondul forestier național proprietate publică a statului? Conform prevederilor Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, fondul forestier proprietate publică a statului român este administrat de trei entități, și anume Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” (fostul ICAS) și Regia Autonomă a Patrimoniului Protocolului de Stat. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, suprafața fondului forestier național este de aproximativ 6,54 milioane hectare și se află atât în proprietate publică, a statului și a unităților administrativ-teritoriale, cât și în proprietate privată, persoane fizice și juridice. Regia Națională a Pădurilor Romsilva a avut în administrare, la 31 decembrie 2015, o suprafață de 3.202.656 hectare fond forestier proprietate publică a statului, ceea ce reprezintă 49% din fondul forestier național. Romsilva programează și realizează toate lucrările silvice prevăzute de amenajamentele silvice, ceea ce garantează o gospodărire durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului pe care îl are în administrare. Din punctul de vedere al volumului de masă lemnoasă ce se recoltează anual, Codul silvic permite recoltarea a 11.375 mii mc, însă Romsilva programează volume mult mai mici. De exemplu, pentru anul 2016 s-a planificat 9.360 mii mc masă lemnoasă, cu 2.015 mii mc mai puțin față de volumul admis de lege. Această situație este generată atât de elemente ce țin de capacitatea tehnicoeconomică de exploatare a masei lemnoase și de accesibilitatea acesteia, cât și de elemente de natură silviculturală. Ca urmare, chiar dacă legea ne permitea, unitățile noastre nu programează tăieri dacă nu sunt îndeplinite condițiile silviculturale necesare.

Stresul climatic din ultimi ani și-a pus amprenta și asupra speciilor forestiere. Această strategie a regiei conduce și la crearea unor importante rezerve de masă lemnoasă, care generează creșterea posibilității pădurii în anii următori. În ceea ce privește lucrările de îngrijire a arboretelor tinere, atenția noastră este deosebită, întrucât aceste lucrări condiționează calitatea și stabilitatea viitoarelor păduri. Pentru aceste motive, anual se parcurg astfel de lucrări pe o suprafață de cca. 98,4 – 99,4 mii hectare.

Pădurile României nu vor dispărea Sunt pădurile României în pericol de dispariție? Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este garantul continuității și stabilității fondului forestier proprietate publică a statului, precum și a fondului forestier al altor proprietari, pentru care unitățile noastre au încheiat contracte de administrare sau servicii silvice. Deci, nu, putem afirma cu deplin temei că pădurile României nu sunt pe cale de dispariție. Ce obiective are programul de regenerare a pădurilor? Programul de regenerare a pădurilor în anul 2016 prevede realizarea de lucrări de regenerare a pădurilor pe suprafața totală de 14.570 ha, 8.640 ha

regenerări naturale şi 5.930 ha împăduriri. Obiectivele programului sunt regenerarea arboretelor pe suprafeţele de fond forestier de pe care s-a recoltat masa lemnoasă în urma aplicării tăierilor de produse principale, împădurirea terenurilor fără vegetaţie forestieră, care nu au avut alte folosinţe atribuite prin amenajamentele silvice, precum şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de diferite forme de degradare, transmise în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva sau achiziţionate de aceasta. Programul aprobat urmăreşte asigurarea integrităţii şi permanenţei pădurilor, exercitarea cu continuitate a funcţiilor de protecţie, de producţie şi recreative, precum şi extinderea suprafeţei fondului forestier.

„Radarul pădurilor” a diminuat tăierile ilegale și furturile de lemn Ce poate întreprinde statul român pentru a proteja pădurile de afaceri de tipul celor ale austriecilor de la Schweighofer? Prin OUG nr.71/2002, modificată și aprobată de Parlamentul României prin Legea nr.654/2002, s-a reglementat încheierea de către Regia Națională a


SUPliment transilvania business

Pădurilor – Romsilva, a unor contracte de vânzare – cumpărare a masei lemnoase pe termen lung pentru volume de minimum 20 mii mc/an/agent economic și pe perioade cuprinse între 3 și 10 ani. SC Holzindustrie Schweighofer S.R.L. a fost, alături de alte 14 societăți comerciale, unul din agenții economici care și-au adjudecat astfel de contracte pe termen lung, contracte care s-au finalizat în anul 2014. În baza acestora, SC Holzindustrie Schweighofer S.R.L. a recoltat pe parcursul a 11 ani, din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Romsilva, un volum total de 3,115 mii mc masă lemnoasă pe picior (în medie cca. 283 mii mc anual), ceea ce reprezintă sub 3% din volumul ce s-a recoltat anual din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de regie. Acum, Romsilva aplică Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat prin HG nr. 924/2015, cu modificările și completările ulterioare. Acest regulament este în curs de revizuire, proiectul noului act normativ aflându-se pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru consultare publică. Într-un asemena cadru legislativ, SC Holzindustrie Schweighofer S.R.L. are dreptul de a participa la licitațiile de masă lemnoasă pe picior și masă lemnoasă fasonată organizate de unitățile Romsilva, dacă face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de actul normativ sus-menționat. Cum a rezolvat modificarea legislației achiziția de lemn de către agenții economici? Precizez că prin Legea nr. 133/2015, prin care a fost modificată și completată Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, s-au introdus noi reglementări foarte importante privind cumpărarea de masă lemnoasă din fondul forestier proprietate publică a statului și a unităților administrativteritoriale, care sunt obligatorii pentru toți agenții economici cu activitate de exploatare și/sau procesare a lemnului. Valorificarea masei lemnoase pe picior se face numai de către operatorii economici atestați pentru activitatea de exploatare forestieră. Un operator economic poate cumpăra lemn fasonat la drum auto, provenit din produse principale și accidentale, numai dacă procesează în capacitățile proprii cel puțin 40% din lemnul achiziționat. Un operator economic nu poate achiziționa/procesa mai mult de 30% din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor trei ani iar producătorii din industria mobilei au drept de preemțiune la cumpărarea de masă lemnoasă fasonată din fon-

dul forestier proprietate publică a statului, la oferta de preț și în condiții egale de vânzare. Un element extrem de important pe linia combaterii tăierilor ilegale de arbori și a urmăririi trasabilității lemnului, îl reprezintă așazisul ,,radar al pădurilor”, instituit prin HG nr.470/2014, reglementare care a diminuat foarte mult tăierile ilegale, sustragerile și furturile de material lemnos din fondul forestier național.

„Aurul verde” nu este în pericol Tot mai multe voci vorbesc, în ultima perioadă, de măsuri radicale de salvare a fondului forestier, de genul interzicerii tăierilor pentru un număr de ani. Ar fi fezabilă o asemenea abordare a problemei în România de azi? Gospodărirea rațională și durabilă a fondului forestier nu se poate realiza decât prin aplicarea prevederilor amenajamentelor silvice și prin efectuarea lucrărilor prevăzute de acestea. Ca urmare, oprirea unor asemenea lucrări, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, va avea repercusiuni din cele mai grave pentru starea fondului forestier. În concluzie, punctul de vedere al Romsilva este că oprirea tăierilor de masă lemnoasă, care sunt în fapt lucrări silvice de îngrijire și conducere a arboretelor tinere și lucrări de regenerare a arboretelor ajunse la maturitate, echivalează cu abandonarea și degradarea fondului forestier, ceea ce nu este admisibil. Ce șanse sunt pentru ca „aurul verde” să redevină una din resursele care pot genera progres pentru România, fără a pune în pericol existența pădurilor românești? În ultima perioadă se constată o multitudine de reacții în media și din partea unor organizații non-guvernamentale privind tăierile ilegale de arbori din fondul forestier național care cataloghează situația actuală în termeni exagerați (defrișări ilegale, dezastru ecologic etc). În aplicarea regimului silvic, Regia Națională a Pădurilor-Romsilva are veri-

ficate toate pădurile proprietate publică a statului având date certe, cuantificate și nu estimate, privind volumul tăierilor ilegale din pădurile proprietate publică a statului. Datele noastre arată că în ultimii 25 de ani tăierile ilegale în proprietatea publică a statului s-au situat între (281,5 mii mc 1992 – imediat după aplicarea Legii 18/1991 – la un cuantum de 40-60 mii mc în ultimii ani.). Volumul tăierilor ilegale de arbori în fondul forestier proprietate publică a statului reprezintă anual 0,005 % din volumul legal recoltat și 0,00007 % din fondul de masă lemnoasă pe picior. Combaterea tăierilor ilegale de arbori este o prioritate pentru Romsilva, implementarea în ultima perioadă a Regulamentului European privind prima punere pe piața Europeană a lemnului (due dilligence) cât și funcționarea radarului pădurilor aducând reduceri semnificative în cuantmul tăierilor ilegale. „Aurul verde” este o resursă regenerabilă care nu este pusă în pericol, care va aduce și în viitor în economia românească lemn provenit din păduri gestionate durabil, dar și întreaga gamă de servicii ecosistemice necesare populației. Care sunt obiectivele dumneavoastră strategice privind conservarea fondului forestier, pe termen mediu și lung? În conformitate cu hotărârea Consiliului de Administrație nr. 9/15.03.2016, mi-a fost delegată conducerea executivă a regiei până la definitivarea procedurii de selecție a noului director general, procedură care, conform graficului de desfășurare, se va încheia la sfârșitul lunii aprilie. În această scurtă perioadă, voi asigura buna desfășurare a activităților regiei, în conformitate cu strategia de administratre aprobată și cu dispozițiile Consiliului de Administrație. Conservarea și dezvoltarea fondului forestier proprietate publică a statului este o activitate continuă în cadrul regiei, care contribuie la obiectivul strategic fundamental asumat, de gestionare durabilă a fondului forestier proprietate publică, în scopul creșterii contribuției acesteia la ridicarea nivelului calității vieții.

Pădure virgină,

autor Silviu Matei

27


28

Premieră la Direcţia Silvică Mureș:

Producerea puieţilor forestieri cu rădăcină protejată în containere Direcţia Silvică Mureș a demarat, în primăvara anului 2015, un proiect de producere a puieţilor forestieri cu rădăcină protejată în containere, sarcini ce au revenit Biroului Regenerarea Pădurilor. În parteneriat cu firma SC Alser Forest SRL, de la care s-au achiziţionat materialele, respectiv recipiente, turbă și fertilizator, proiectul a fost implementat la 4 ocoale din cadrul Direcţiei Silvice: la Ocolul Silvic Gurghiu și Ocolul Silvic Fâncel s-au produs puieţi de rășinoase de molid, la Ocolul Silvic Sighișoara s-au produs puieţi de foioase, iar la Ocolul Silvic Reghin puieţi de rășinoase și de foioase. La pregătirea patului germinativ pentru seminţe s-au folosit trei reţete, respectiv 100% turbă, 70% turbă și 30% humus și, cea de-a treia, 50% turbă și 50% humus. de Amalia VASILESCU

Concluziile proiectului Potrivit informațiilor furnizate de ing. Vasile Pușcaș, șef birou regenerare investiții în cadrul Direcția Silvică Mureș, procentul de răsărire a fost influenţat de calitatea seminţelor, în special la larice, pin negru, frasin, cireş, iar calitatea slabă a seminţelor a fost cauzată de secetele din ultimii ani. ”Îngheţul târziu şi temperaturile scăzute din lunile martie - aprilie au influenţat răsărirea plantulelor. S-au înregistrat temperaturi negative chiar şi în solarii, ceea ce a dus la răsărirea neuniformă a plantulelor, precum şi la stagnarea în dezvoltare a acestora. La Ocolul Silvic Gurghiu, datorită faptului că recipientele semănate cu molid s-au ţinut în seră, răsărirea şi dezvoltarea plantulelor a fost mult mai bună comparativ cu recipientele din solarii”, precizează ing. Vasile Pușcaș. În cazul recipientelor semănate cu foioase, o parte au fost ţinute în solarii până după răsărire, când au trecut temperaturile de îngheţ, iar o parte au fost ţinute la temperatura mediului exterior. Drept urmare, puieţii de

foioase din solarii au avut o dezvoltare mai activă în primele săptămâni, dar, după ce au fost scoase în exterior, acestea au stagnat în creştere şi dezvoltare. Din punctul de vedere al compoziţiei patului germinativ, s-a constatat că puieţii de răşinoase s-au dezvoltat cel mai bine unde s-a folosit 100% turbă, aceștia atigând înălţimi de 22-30 cm şi grosimi la colet de 3,5-5.5 cm, iar puieţii de cireş s-au dezvoltat cel mai bine în recipientele cu compoziţia 70% turbă-30% humus, ajugând apţi de plantat conform normativelor. Tot în acest context, puieţii de gorun, stejar roşu, paltin de munte au atins dimensiunile stas în compoziţia de 100% turbă şi 70%turbă-30% humus. Din punctul de vedere al comportării puieţilor în plantaţii, nu cunoaştem încă evoluția acestora, deoarece doar în primăvara anului 2016 se vor înființa plantaţii experimentale, în care se va urmări dezvoltarea puieţilor cu rădăcina protejată. În luna februarie 2016 s-au semănat în seră la O.S Gurghiu aproximativ 50.000 recipiente cu molid, iar la Ocoa lele silvice Reghin şi Sighişoara circa 17.000 recipiente cu specii de foioase (gorun, paltin de munte, frasin).


SUPliment transilvania business

La pregătirea patului germinativ s-a folosit doar turbă, ca urmare a experienţei din anul trecut. În primăvara 2016, în cadrul Direcţiei Silvice Mureş, la trei subunităţi se vor demara lucrări de reîmpăduriri a trei suprafeţe cu puieţi forestieri obţinuţi în recipiente. Astfel în luna martie, la Ocolul Silvic Reghin s-au plantat un număr de 1.100 puieţi de gorun, paltin de munte, frasin şi stejar roşu pe o suprafaţă de 0.24 ha. La Ocolul Silvic Sighişoara s-au plantat un număr de 3.570 puieţi de gorun, frasin, cireş, paltin de munte şi stejar roşu pe o suprafaţă de 1,0 ha. În luna aprilie a acestui an urmează să se planteze la O.S Gurghiu un număr de 2.300 de puieţi de molid şi larice cu rădăcina protejată pe o suprafaţă de 0.7 ha. Toate aceste suprafeţe vor fi monitorizate cu privire la lucrările de întreţinere ce se vor executa, precum şi cu evoluţia puieţilor (creşterea şi dezvoltarea) în condiţiile din teren.

Tehnologia de producere a puieţilor forestieri în containere În perioada februarie -martie se recomandă însămânţarea în recipiente sub adăpost, în seră sau în solar. Principa lele operaţii care stau la realizarea procesului tehnologic de producţie sunt: Procesul de umplere a containerelor cu substrat (turbă) şi însămânţare constă în mărunţirea turbei, umectarea şi umplerea recipientelor. Recipientele se umplu treptat cu turbă prin presare, pentru a se elimina golurile de aer din substrat. După umplerea recipientelor, urmează operaţia de însămânţare a speciilor forestiere. În fiecare celulă a tăvii se vor introduce central seminţele (2-3

ing. Vasile Pușcaș, Direcția Silvică Mureș

în funcţie de specie şi germinaţie), după care acestea se acoperă cu un strat de nisip sau perlită de 0.5 cm. După semănare, tăvile se aşează pe suporţi în solar sau seră în cazul răşinoaselor, iar cele însămânţate cu specii de foioase se aşează pe suporţi la 0,5 m de sol afară, în liber. Irigarea şi crearea condiţiilor necesare pentru germinaţie După semănare, substratul se udă zilnic până la saturaţie (până când apa se scurge din substrat) pentru a se crea umezeala necesară germinării seminţelor. În seră sau solar se va urmări ca temperatura să fie de 23-28ºC, iar umiditatea relativă a aerului de 80%. Aceste condiţii sunt necesare ca în 3-4 săptămâni de la semănare să răsară plantulele. Creşterea şi dezvoltarea plantulelor După răsărirea plantulelor, urmează administrarea de fertilizanţi necesari în creşterea şi dezvoltarea plantulelor. Fertilizanţii se descompun în apa cu care se udă plantulele. După aplicare fertilizantului se face o udare uşoară pentru a se spăla plantula de substanţele care se depun pe ea, ca urmare a fertilizării. Aplicarea ferti lizantului se face odată la trei zile, iar irigarea se va face zilnic dimineaţa între orele 7-8. La 2-3 săptămâni după răsărirea plantulelor se va efectua operaţia de rărire a culturilor, în special la speciile de răşinoase acolo unde s-au semănat 2-3 seminţe în celulă. După rărire, în fiecare celulă rămâne o singură plantulă. În luna iunie, când puieţii de răşinoase ating 8-10 cm înălţime, aceştea se scot cu tăvile afară din solar sau seră, unde rămân până la sfârşitul sezonului de vegetaţie (septembrie-octombrie). Timp de câteva luni, în funcţie de vreme, se vor aplica fertilizatori până

la sfârşitul lunii august, când are loc procesul de lignificare a puietului, care se pregăteşte de repausul vegetativ. La sfârşitul sezonului de vegetatie puieţii trebuie să atingă înălţimi de 15-20 cm şi grosimi la colet de 4-5,5 mm în cazul speciilor de răşinoase, iar puieţii de foioase pot avea dimensiuni mai mari în funcţie de specie (stejarul roşu, paltinul, cireşul pot atinge 25-40 cm înălţime şi 4-7 mm la colet). Păstrarea peste iarnă Înainte de venirea iernii tăvile cu puieţi se aşează la strat şi se acoperă pe laterale cu pământ, rumeguş, material termoizolant. Astfel, aerul rece şi îngheţul nu ajung la rădăcinile puieţilor, iar riscul ca acestea să îngheţe este redus foarte mult. Plantarea de primăvară Odată cu venirea primăverii (martieaprilie) tăvile cu puieţi se scot de la locurile de păstrare, urmând ca puieţii să fie transportaţi pe şantierul de împădurit pentru plantare. Transportul puieţilor se poate face fie direct cu tăvile în care au crescut, fie se pot transfera în diferite recipiente de transport (lăzi, găleţi, coşuri de nuiele etc). În şantierul de împădurit se va curăţa terenul unde urmează a se planta, se vor executa vetrele cu dimensiunile de 60x80 cm, în centrul vetrei se va săpa groapa unde se va planta puietul. Pentru plantare, se pot folosi atât uneltele clasice (sapa de munte, cazmaua), cât şi plantatoarele de tip suedez Pottiputki. Executarea lucrărilor de întreţinere a puieţilor în plantaţie După plantarea puieţilor se vor efectua lucrări de mobilizare, descopleşire timp de câţiva ani, care vor ajuta la dezvoltarea şi creşterea viitorului arboret (pădure).

29


30

O Românie mai verde cu fonduri norvegiene În judeţul Maramureș, două pensiuni își epurează apele reziduale prin intermediul unor staţii biologice, realizate cu sprijin financiar și consultanţă de specialitate din Norvegia.

Ultimele zile ale lunii martie au consemnat, la Sighetul Marmaţiei, conferinţa de închidere a proiectului „Tehnici ecologice pentru agroturismul din România”, susţinut din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei prin Granturile norvegiene 2009-2014, în cadrul domeniului de finanţare Inovare Verde în Industria din România. La eveniment a participat excelenţa sa ambasadorul Norvegiei la Bucureşti, doamna Tove Bruvick Westberg. Proiectul şi-a propus adaptarea cu succes a unor tehnici ecologice în noi regiuni şi dezvoltarea unor iniţiative ecologice pentru colectarea selectivă şi îmbunătăţirea managementului deşeurilor. Au fost implementate două sisteme de tratare a apelor reziduale, ca modele replicabile, ce au utilizat o metodă inovativă, prin tratarea biologică a apelor. Sunt utilizate filtre biologice vegetale, constând într-un pat de stuf. Modelele copiază sisteme locale descentralizate, preluate din Norvegia şi adaptate condiţiilor locale, construite în acord cu reglementările şi legislaţia din România. Aceste sisteme îndepărtează materiile organice, reprezentate în principal de CBO5 – consumul biochimic de oxigen şi CCOCr - consumul chimic de oxigen, nutrienţi (în special N şi P, precum şi microbi, în special bacterii care indică prezenţa materiilor fecale). Sistemul de tratare a apelor menajere uzate aplicat aici constă din cinci componente: fosa septică, puţul pompei, secţiune cu prefiltru/biofiltru, mediile de filtrare şi patul de stuf. Pe site-ul proiectului (www.comunitateverde.ro) este pusă la dispoziţie întreaga documentaţie tehnică. Proiectul urmăreşte utilizarea materia lelor din natură, precum solul şi vegetaţia, care să îmbunătăţească epurarea apelor uzate şi să asigure o bună calitate a apei. Tehnologia are la bază un concept dezvoltat de Bioforsk

de Alice Valeria MICU

– Institutul Norvegian pentru Agricultură şi Cercetarea Mediului în colaborare cu Universitatea Norvegiană a Ştiinţelor Vieţii şi Industrie Norvegiană în anii 1990. Proiectul, implementat de Fundaţia Open Fields, a avut ca parteneri NIBIO (Norwegian Institute of Bioeconomy Research), Heifer România - Fundaţia Open Fields, moştenitoarea Fundaţiei Heifer România, Reţeaua Turistică Operaţiunea Satele României, Innovation Norway şi Norway Grants. Bugetul total al proiectului s-a ridicat la suma de 204.935 euro.

Viitorul se clădește cu grijă Poate că unora li se pare derizoriu să investeşti în reciclarea apelor uzate sau a gunoiului, de aceea propun un experiment simplu: încercaţi să vă descurcaţi pentru câteva ore fără lumină, precum nevăzătorii. Nu puteţi face mai nimic din ceea ce făceaţi şi vi se părea banal. Când cineva îţi ia lumina, nu mai poţi dărui nici altora atenţia ta şi pământul, care ne oferă toate darurile sale, are nevoie de puţină grijă. Norvegienii au înţeles de mulţi ani asta, iar acum vin cu experienţa şi

sprijinul financiar, pentru că o Europă verde nu poate exista în afara unei Românii verzi. La conferinţa de închidere a proiectului, desfăşurată la Sighetul Marmaţiei, la Casa Iurca din Călineşti, un exemplu de turism cu amprentă locală, dr. Ing. Ioan Ştrempel, comisar şef al Gărzii Naţionale de Mediu a Comisariatului Judeţean Maramureş aprecia că rezultatul proiectului este încununarea unor eforturi menite să-i convingă pe cei ce vin în Maramureş să revină, iar dezvoltarea armonioasă a judeţului trebuie să fie intrinsec legată de protecţia mediului, cu atenţie deosebită la protejarea aerului, a solului şi a surselor de apă. Beneficiarii proiectului şi partenerii s-au bucurat de prezenţa excelenţei sale, ambasadorul Norvegiei la Bucureşti, Tove Bruvick Westberg care a apreciat în mod special simplitatea proiectului, capacitatea sa de a fi replicat în restul ţării şi colaborarea excelentă între partenerii români şi partea norvegiană. Excelenţa sa a subliniat faptul că protecţia mediului a devenit unul dintre pilonii dezvoltării durabile. „Astăzi, viitorul Europei nu poate fi configurat fără a lua în considerare principiile dezvoltării durabile.


SUPliment transilvania business

Norvegia şi-a însuşit acest concept. Noi ne-am stabilit ca obiectiv de dezvoltare să devenim una dintre cele mai inovative şi verzi economii din lume. Este o plăcere să fiu aici, să aflăm mai multe despre proiectul care se încheie astăzi şi care are, evident, rezultate deosebite. După cum probabil ştiţi, acest program este finanţat în cadrul unui program mai mare, finanţat prin schema granturilor norvegiene. Scopul acestui program este să sprijine entităţile private în ecologizarea activităţilor lor. De asemenea, un alt obiectiv al programului este sprijinirea entităţilor în achiziţionarea de tehnologie. Un alt element foarte important în cadrul granturilor norvegiene este facilitarea contactului şi cooperării cu partenerii norvegieni. Este chiar emoţionant să vin aici şi să aud atâtea lucruri şi cuvinte frumoase despre colaborarea cu partenerii norvegieni. Ce am descoperit de fiecare dată când venim în contact cu partenerii norvegieni ai proiectelor este cât de mulţumiţi sunt ei de cooperarea cu partenerii din România. Sunt foarte nedăbdătoare să văd staţia de epurare organică pe care aţi instalat-o şi sper că aceasta poate să devină un model pentru alte obiective. Dacă ne uităm la peisajul de aici, la întreaga regiune, este evident că există potenţial turistic, este unul dintre sectoarele care poate fi dezvoltat, atât pentru români, cât şi pentru vizitatori din alte ţări”, a adăugat în final ambasadorul Regatului Norvegiei la Bucureşti.

Un parteneriat viu Directorul Fundatiei Open Fields, Ovidiu Spânu a apreciat parteneriatul, afirmând că este „ un schimb de idei, de informaţii, vizite reciproce, un parteneriat viu şi real, nu formal, între entitatea norvegiană şi noi. Acest proiect s-a născut dintr-o profundă coeziune norvegiană şi română, nu numai prin fundaţia pe care eu o conduc, ci şi prin celălalte instituţii cu care am discutat conceptul, cu sprijin de la nivelul administraţiei locale, al proiectanţilor şi al constructorilor. Toţi şi-au unit eforturile pentru că şi-au dorit să pună umărul la acest proiect, să-l putem încununa aşa cum am făcut astăzi. Deci, parteneriatul viu româno-norvegian este extrem de important. Alături de aceasta este inovaţia, care nu înseamnă să faci ceva

cu totul nou şi nemaivăzut pe faţa pământului, ci să aduci ceva nou în ţară, un concept nou şi să-l adaptezi. Al treilea element foarte important este replicabilitatea proiectului, aceste elemente nu sunt secrete, sunt constructorii, proiectanţii, echipa noastră, se pot vedea, şi ca să fie un real succes, prin distribuirea ghidului de bune practici şi prin tot ce facem azi şi vom disemina ca informaţie, vom contribui la adoptarea lui acolo unde se poate. Am mai învăţat un lucru din colaborarea cu norvegienii şi anume modestia, să ţinem preţurile jos, pentru că altfel modelele nu sunt replicabile şi proiectul nu are viitor”, a mai adăugat Ovidiu Spînu. Directorul adjunct Emanuel Ţapu a prezentat Fundaţia Proiect Heifer pentru Romania şi Fundaţia Open Fields, precum şi aspectele tehnice ale celor două staţii de epurare, dar şi a platformelor de compost din gunoi de grajd, un alt element al proiectului de ecologizare a satelor româneşti. Proiectele sunt eficiente, iar dimensiunea costurilor pentru o staţie de epurare depinde de zona de amplasare, dar în principiu este vorba de o investiţie medie cuprinsă între 10 şi 15 mii euro, inclusiv costurile cu proiectarea şi avizele. Staţiile acoperă

epurarea apelor de la 30 de persoane, astfel încât revin 500 de euro pe persoană, iar proiectele, cu toţi parametrii, sunt gratuite.

Maramureș un pic mai verde Am vizitat la Mara pensiunea „Pintea Haiducul” şi am văzut cât de frumos s-a integrat funcţional şi peisagistic sistemul norvegian de tratare a apelor uzate. Deşi amenajarea a avut loc abia anul trecut, iar componenta vegetală a ansamblului aşteaptă primăvara şi căldura pentru a se dezvolta, flora spontană a început să-şi facă din nou apariţia, semn că intervenţia umană a fost blândă. În Vadu Izei, la „Casa Tradiţională Borlean” este al doilea obiectiv unde a fost amenajat acelaşi sistem ecologic de tratare a apelor reziuduale, în versiunea cu piramidă, dar cu aceeaşi integrare în spaţiul de amplasare. Complexul de clădiri tradiţionale de aici a devenit un exemplu pentru comunitate nu doar prin concentrarea elementelor de arhitectură şi tehnică populară, dar şi prin reducerea impactului negativ asupra mediului, ceea ce va cântări, cu siguranţă, în conştiinţa turiştilor care pun preţ pe natură şi respectul faţă de mediul înconjurător.

31


32


SUPliment transilvania business

33

Transilvania, raiul brânzeturilor de calitate

Dacă ar fi să alegem câteva simboluri pentru meleagurile transilvane, între ele ar fi, cu siguranţă, o oaie, o capră, o bovină cu ugerul plin de lapte și un calup de brânză, căci pășunile pline de iarbă grasă și de plante medicinale din această parte de ţară și animalele îngrijite cu drag și cu pasiune au fost dintotdeauna o sursă de hrană bogată și curată pentru oamenii de aici. O analiză de Ligia Popa,

Alice Valeria Micu şi Dorel Vidican


34

Dezbaterile aprige din ultima vreme referitoare la problema calităţii produselor lactate românești, precum și dorinţa de a prezenta cititorilor noștri produse de o calitate certă, făcute din lapte și... atât, ne-au determinat să poposim în ograda câtorva producători de brânzeturi din Transilvania. Este vorba despre cei care fac cu pasiune și mult drag brandurile Produs de Ţaga, La Colline, Telemeaua de Ibănești și Torockoi.

Fabrica de Brânzeturi Transilvania Pentru că o brânză bună se face din lapte de vacă, ne-am oprit la Apahida, la ferma lui Dan Cristian Țandea, preşedintele Cooperativei Agricole Someş-Arieş, care, alături de Clusterul AgroTransilvania, au constituit Fabrica de Brânzeturi Transilvania. Am văzut aici Bălţată românească în cele două varietăţi, roşu şi negru, iar fermierul-preşedinte ne-a explicat că este foarte mulțumit de varianta autohtonă, renunţând în totalitate la Bălţata austriacă. “La înființarea fermei, în urmă cu 20 ani, am cumpărat Bălțată românească - 60 capete de la ferme din România și Bălțată austriacă din import - 100 capete. Selecția care se efectua în fermele românești din acele vremuri era riguros făcută și a avut ca efect o rasă cu caractere foarte bine consolidate. Pot afirma cu tărie că, făcând comparația între aceste două tipuri de bovine, cel puțin în acele vremuri, Bălțata românească era mult mai consolidată, având un număr mic de indivizi plus sau minus variație. La Bălțata austriacă, procentul era de peste 20%, iar la Bălțata românească procentul era de sub 10%. Repet, aceste observații le-am făcut în urmă cu peste 20 ani, exploatând în paralel aceste două tipuri de bovine”. În 2011, la înfiinţare, cooperativa număra șapte membri, iar astăzi numărul lor este de zece ori mai mare. Fermele componenete sunt de diferite dimensiuni şi forme de organizare, de

la persoane fizice la S.R.L.-uri şi au un număr diferit de vaci. Deşi unii au 75, iar alţii 350 de capete în fermele lor, drepturile cooperatorilor sunt aceleaşi, iar producţia medie de lapte este de 500 l lapte/zi pe fermă. Pentru a putea avea acces la fondurile europene, fermierii sunt uniţi în cadrul cooperativei într-un Grup de producători. Numai din activitatea de vânzare s-au acumulat în 2015 peste 5 milioane euro cifră de afaceri, la care s-au adăugat câteva sute de mii de euro din fondurile europene nerambursabile şi din serviciile conexe ale cooperativei, cum este Controlul Oficial al Producției (COP). În cadrul cooperativei, se face COP la lapte pentru 10.000 de capete bovine şi 25.000 capete ovine, fiind singura autorizată să efectueze acest control pentru ovine în judeţul Cluj. De anul acesta, este recunoscută şi la carne pentru rasa Bălţată românească.

Împreună cu Clusterul AgroTransilvania, cei de la Someş-Arieş au pus bazele Fabricii de Brânzeturi Transilvania şi au închiriat celebra grotă de la Ţaga, lângă Gherla. De aici pleacă în întreaga ţară, de pe trei linii de producţie distincte, brânzeturi de cea mai bună calitate. În primul rând este vorba de celebra brânză Năsal, care poate fi produsă doar în peştera de la Ţaga, singura în stare să asigure condiţiile necesare acestei brânze atât de apreciate. Cea de-a doua linie de producţie este dedicată liniei de brânzeturi fermentate, produse sub denumirea „Produs de Ţaga”: Produs de Țaga (cel mai înalt calitativ), Moeciu, Bobâlna și Montana. Ambele mărci dețin, începând cu 2015, Atestatul de Produs Tradițional. A treia linie de producţie a fabricii este dedicată produselor comercializate sub brandul Eurolact.


SUPliment transilvania business

Rafinament și sănătate cu lactatele de capră La Colline Dacă în ţările cu cele mai mari producţii şi consum, brânza este un produs cu specificitate teritorială şi un număr mare de varietăţi, în România lucrurile sunt ceva mai simple. Asta nu înseamnă că nu recuperăm prin inovaţie şi respect pentru produsul de calitate. Un asemenea exemplu îl constituie brandul „La Colline”, care oferă pe piaţa românească şi în câteva ţări esteuropene produse lactate și brânză de capră în următoarea gamă de sortimente: lapte, iaurt şi kefir, brânză premium cu trufe, rulouri clasice, rulouri „a la Provence”, rulouri cu piper, rulouri cu cărbune, rulouri cu mucegai alb, cremă de brânză de capră tartinabilă. Pentru că nu e suficient să colectezi lapte de la producătorii din zonă, este important ca şi consumul să fie unul cât mai apropiat zonei de prelucrare şi fabricaţie, produsele „La Colline” se găsesc în Cluj-Napoca şi în jurul Clujului, dar vânzările online, care acum ocupă aproximativ 5% din totalul vânzărilor, fac posibilă, cu ajutorul unor cutii şi a gheţii carbonice, ca brânza de capră de aici să ajungă în cele mai bune condiţii la consumatori a doua zi după ce a fost produsă. Cu toţii ştim cât de sănătos e laptele de capră, atât prin zona înaltă de păşunat a caprelor, unde poluarea

este practic inexistentă, cât şi prin componentele acestuia, ceea ce îl face uşor digerabil şi un aliment excelent, de la copii până la vârstnici. Aceste lucruri le știau foarte bine soţii Marcela şi Ovidiu Spânu, medici veterinari cu spirit antreprenorial, curaj şi multă voinţă de a face ceva deosebit, dar în primul rând sănătos, pentru că acesta pare a fi elementul cheie al viziunii familiei Spânu. S-au adăugat experienţa franceză şi trendul lansat în Europa de vest pentru produsele din lapte de capră, dorinţa de a lansa în piaţă brânzeturi care să poarte o amprentă de carbon minimă, prin colectarea laptelui din zonă şi livrarea în proximitate, generând ast-

fel un lanţ scurt al produsului, dar şi tactul cu care fabrica „La Colline” face educaţie alimentară. În creşele şi grădiniţele din Cluj, precum şi în cantinele pentru copiii cu deficienţe se găsesc produse lactate de capră, marca „La Colline”. Nu e doar un aspect de responsabilizare socială, Ovidiu Spânu fiind un campion la acest capitol, dar e un fapt dovedit că deschiderea faţă de arome şi texturi diverse se educă până la 18 ani, când porţile de recepţie a unor noi gusturi se închid. Un copil care bea lapte de capră şi mănâncă iaurt, chefir şi brânză de capră va avea parte de toate beneficiile acestor produse şi le va consuma la vârsta adultă.

35


36 Secretul brânzei de capră e... pasiunea Inginerul Ovidiu Spânu vorbeşte cu pasiune despre toate activităţile în care este implicat, conştiinţa că face lucruri bune, în folosul celor din jur, lăsând pe chipul său liniştea şi firescul faptelor importante făcute cu naturaleţe. Dar când vine vorba de laptele de capră, o sclipire specială se aprinde în ochii săi, tonul devine mai cald şi bucuria de aface un produs ireproşabil răzbate fără ostentaţie. Din punct de vedere tehnic, ne spune Ovidiu Spânu, brînzeturile „La Colline” sunt brânzeturi lactice, adică sunt brânzeturi cu pastă moale, obţinute prin fermentaţie lactică, o închegare lentă, timp de 24 de ore, utilizând puţin cheag la temperatura de 20 de grade. Se reproduce astfel, printr-o tehnologie alimentară foarte precisă, felul în care este digerat laptele în stomacul unui nou-născut, dar în loc de acid clorhidric, acidifierea e făcută de bacteriile lactice. Procesul lent de închegare şi temperatura redusă respectă şi păstrează în produsul final caracteristicile laptelui de capră, rezultând o brânză fină, onctuoasă şi aromată. Ca orice brânză cu pastă moale, cea de capră conţine apă în funcţie de tip. Aici brânzeturile-cremă tartinabile conţin 35% substanţă uscată, iar cele maturate cu mucegai, pierd mai mult de 50% din apă prin procesul de maturare. Se utilizează mucegaiuri nobile, cel alb, tip Camembert şi cel albastru tip Roquefort, dar şi Geotrichum candidum la unele brânzeturi albe. Sunt mucegaiuri alimentare selecţionate, similare celor folosite la fermentarea drojdiilor pentru pâine sau bere. Brânza cu mucegai este mai uşor digerabilă tocmai datorită faptului că enzimele din mucegai lichefiează

Uşor picante, suave şi fine la început, brînzeturile cu mucegai „La Colline” capătă nobleţe, pe măsură ce îmbătrânesc, devin mai aspre şi uşor mai iuţi, se lichefiază, devin lipicioase şi capătă un gust mai pregnant spre sfârşitul perioadei de valabilitate. Necunoscătorii le refuză, cunoscătorii le caută exact în acest moment. şi încep să desfacă din proteine, fiind astfel mai uşor de asimilat. Din acest motiv francezii le consumă la sfârşitul mesei, ca digestiv. Dar mucegaiurile contribuie şi la aromă, iar aici campioane sunt cele cu mucegai albastru, cu Penicilium Roqueforti, care oferă un gust mai plin, dar şi postgust. Cele mai multe brânzeturi nu oferă acea explozie de senzaţii, bogăţie de arome şi postgust sofisticat pe care o oferă cele cu mucegai. În ceea ce priveşte brânzeturile cu mucegai, există împătimiţi! Unii le iubesc pătimaş, iar alţii nu le iubesc deloc. Nu există decât extreme, clasa de mjiloc, zona gri, lipsind. De aceea, „La Colline” se adresează tinerilor cu brânzeturi proaspete şi mai puţin sofisticate. În acelaşi timp, brânza de capră este un produs mult mai digestibil şi mai uşor de asimilat faţă de alte brânzeturi, iar acest lucru nu e o descoperire de dată recentă, valenţele panaceice ale laptelui de capră fiind

recunoscute încă din antichitate şi pe orice meridian ai fi, din Mexic în China şi din România în Africa de Sud, toată lumea ştie că laptele de capră e foarte sănătos. Se spune că numai două specii de animale nu ar face cancer: rechinul şi capra. Nu ştim căt e de adevărat, dar ne pune pe gânduri. Între timp, mai aflăm câte ceva despre bucătăria internă „La Colline”. Laptele este colectat de la 35 de fermieri şi prelucrat printr-o îmbinare fericită între tehnologie şi sistem manufacturier, într-o afacere de familie care dă de lucru la 20 de angajaţi, printre care există şi persoane cu deficienţe, femei care care nu au avut niciodată un loc de muncă şi tineri la primul job. Fermierii au învăţat, alături de cei doi ingineri, să desezoneze perioada de colectare a laptelui de capră, ceea ce, în mod tradiţional, se întâmpla doar vara, anul trecut s-a desfăşurat din ianuarie până în noiembrie.


SUPliment transilvania business

37

Vedeta zilei: Telemeaua de Ibănești, primul produs românesc cu Denumire de Origine Protejată Într-un moment în care li se acordă “pe bandă” atestări europene produselor din Italia, Franța, Polonia sau Spania, România a obținut o victorie exact în sectorul elitist al brânzeturilor. În 15 martie, Telemeaua de Ibănești a obținut oficial atestarea de produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP), după aproape șase ani de la depunerea primei cereri în acest sens. Șase ani lungi, cu nenumărate drumuri la București, cu provocări și blocaje care păreau de netrecut în vara anului 2015 - o perioadă trăită intens de producătorii de telemea din județul Mureș și, în final, un succes binemeritat pentru ei și pentru România. Epopeea telemelei a început în 1994, când o familie din Ibănești a decis să proceseze 50 de litri de lapte și să îi transforme în brânzeturi. Primul produs obținut, atunci, a fost “Telemea de Ibănești în saramură de Orșova”. Aceasta a fost preparată după o rețetă veche de sute de ani, cunoscută doar de localnici. Bătrânii Ibăneștilor își amintesc și acum de telemeaua care se făcea în special iarna, era pusă în putină de lemn, împreună cu saramura de Orșova, un conservant natural special. Brânza era ținută așa până primăvara devreme sau vara, când oamenii locului o duceau cu ei, ca merinde, când mergeau pe câmp, la muncă. Un kilogram din vestita telemea se produce mereu din aceeași cantitate de lapte, 6,7 litri, iar laptele folosit provine din fermele mici din comunele Hodac, Ibănești și Gurghiu. Flora special din aceste comune face ca laptele produs de vacile care ies la pășunat aici să fie special, să aibă un gust deosebit, care se transmite brânzeturilor produse de unitatea de procesare de la Ibănești, după cum explică directorul acesteia, inginerul Nicu Bumb. Specialistul precizează că aceasta este și una dintre caracteristicile produselor din firma sa: că au mereu același gust, aceleași calități, specific produselor natural românești. “Produsele noastre, din România sunt speciale. De aceea le recomand consumatorilor să le consume cu încredere și îi sfătuiesc ca atunci când sunt la magazine și aleg mărfuri, să

opteze pentru cele care au specificat pe etichetă că sunt românești, nu doar ambulate în România. Dacă vor cumpăra produse din România, vor încuraja economia României, iar dacă le vor alege pe cele din Mureș, de la Ibănești, vor sprijini o firmă locală, în care acum muncesc 103 oameni, toți din mediul rural, toți din HodacIbănești”, a afirmat Bumb.

Lungul drum către o atestare europeană În 2008-2009, administratorii companiei de la Ibănești au participat la câteva târguri de produse tradiționale. Aici, brânzeturile lor au fost remarcate de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, care le-au sugerat să își joace șansa pe piața europeană și să ceară o atestare de la Bruxelles, care să recunoască calitatea mărfurilor pe care le au. Atunci și așa a început drumul către victoria anunțată cu surle și trâmbițe la mijlocul lui martie... Imediat după, s-a realizat un caiet de sarcini care a fost depus la Ministerul Agriculturii din România, pentru avizare. În 2012, la sfârșitul anului, la Ibănești au apărut reprezentanții firmei de certficare, pentru a compara datele din caietul de sarcini cu cele din teren. Verificările au trecut cu bine, așa că pe site-ul ministerului a fost anunțată intenția mureșenilor de a-și atesta produsele. Fiindcă nu au apărut opoziții, produsul a primit logo-ul național, apoi s-a trecut la pasul următor, intenția de atestare fiind publicată pe site-ul celor de la Bruxelles.

În ultimele zile de primăvară din 2015, grecii au contestat intenția românilor, afirmând că și în țara lor se produce un tip de brânză cu o denumire asemănătoare, “telemes” și că dacă s-ar recunoaște produsul românesc ei ar avea doar de pierdut. Românii au contracarat, demonstrând că produsul lor este specific zonei Ibănești și că nu are nimic de a face cu brânza grecească. După mai bine de 9 luni, lupta pentru atestare s-a încheiat cu o victorie pentru Ibănești. Cei de aici spun că fără ajutorul actualului ministru al Agriculturii, nu ar fi reușit să îi dea de capăt demersului, dar că ar lua-o din nou, de la capăt, cu un alt produs, așa că după ce se vor odihni puțin, vor începe o nouă epopee… pentru obținerea de atestare ca produs cu Indicație Geografică Protejată pentru un tip de cașcaval.

La Ibănești se prepară și două produse cu rețetă consacrată și cinci produse certificate ecologic, fiindcă 20% din laptele care intră în unitatea de procesare este certificat ca fiind ecologic. Circa 80% din lapte provine din gospodăriile micilor fermieri care au sub 10 vaci, iar pentru aceștia faptul că le este colectat laptele în fiecare zi este foarte important. De fapt, în fiecare zi de vară, la capacitate maximă, sunt procesați în fabrică cca. 50.000 de lapte, care se transformă, în funcție de cererile de pe piață, în cașcaval, telemea, smântână etc.


38

Puturoasa de Trascău și alte bunătăţi de la Colţești

De la distanţă aproximativ egală de Turda, Cheile Turzii şi Aiud, din inima Apusenilor vin în galantarele magazinelor nişte brânzeturi extrem de gustoase, preparate cu pricepere şi utilaje elveţiene în ”Odaia laptelui deplin”, aşa cum spune Szakacs Nimbrod, inimosul proprietar al Fabricii de Lactate Colţeşti. La poalele Pietrii Secuiului am găsit o unitate cu condiţii de igienă extremă şi înarmaţi cu halat şi bonetă am păşit în prima încăpere, unde vanele automate tocmai desfăşurau o acţiune de autocurăţare. În timp ce inginerul tehnolog ne explica ce urmează să se întâmple, am aruncat un ochi înspre laborator şi i-am rugat să ne arate telemeaua. O apăsare de buton şi din cuva cu saramură s-au ivit bucăţile zemoase, pe care le-am abandonat în grabă la auzul unui semnal sonor care atrăgea atenţia că brânza închegată este gata să fie turnată în forme pentru presare, descărcarea efectuându-se automat, după cum tot aşa se întâmplă şi în cazul scoaterii brânzei din forme, după presare.

Drumul laptelui Deşi capacitatea de procesare a fabricii de la Colţeşti este de 20- 25.000 litri de lapte, deocamdată intră zilnic apro-

ximativ 10-12.000 de litri pentru procesare. Piaţa este cea care va decide, la urma urmelor, dimensionarea cantitativă a produselor lactate, dar şi preţul laptelui. Aici, fermierii care furnizează materia primă obţin cel mai bun preţ, după ştiinţa noastră, dar calitatea excepţională merită cu prisosinţă. Laptele e preluat, pasteurizat, normalizat şi de acolo intră în oala de închegare, unde, în funcţie de sortimentul dorit, procedura este de durată. Urmează mărunţirea bobului de brânză închegată, spălarea zahărului din el, după care produsul intră în presă. Apoi, brânza e introdusă a doua zi într-o saramură pentru 72 de ore. După zvântarea de o zi, ajunge la camera frigorifică, unde stă la 10-12 grade între 14 şi 18 zile, în funcţie de cum evoluează fiecare lot. Mai mult, pentru sortimentul Apuseni, realizat după reţeta de Ementaler, urmează staţionarea într-o altă cameră termostatată la 22 de grade pentru 15-22 de zile, în funcţie de evoluţia culturii lactice probiotice din produs. În tot acest timp, fiecare calup de brânză e spălată zilnic manual cu o soluţie de saramură. Se revine la 10 grade cu produsul pentru liniştire, timp în care se întăreşte coaja produsului, se aplică o ceruire și se sta-

bi lizează gustul. La final produsul e feliat, ambalat şi gata pentru desfacere.

Brânză cu patru ingrediente Ştiţi povestea cu berea care conţine doar orz, malţ, hamei şi apă. Ei bine, brânzeturile de aici conţin lapte, culturi lactice, sare, ca singurul conservant natural şi clorura de calciu, care se introduce după pasteurizare. „Nu vrem să ne uităm în ograda nimănui, ne-a mărturisit Szakacs Nimbrod, dar am ajuns ca după 20 de ani de activitate să continuăm să facem brânză numai din lapte. Trei ani am studiat piaţa brânzei şi am ajuns la concluzia că roata a fost inventată, iar noi trebuie doar să o folosim. Cum Colţeştiul seamănă ca zonă cu Elveţia, ne-am orientat atât spre utilaje elveţiene, cât şi spre reţetele lor” ne-a spus Szakacs Nimbrod, în timp ce admiram Piatra Secuiului de la fereastra Conacului Secuiesc, un loc în care trebuie să ajungi flămând şi cu sufletul pregătit. Aici, până şi caşul pane este făcut cu brânză maturată de la Colţeşti, iar smântâna cea bună, pe care ne-au adus-o lângă gulaşul unguresc, pusă pe pâinea de casă, e un aperitiv căruia nu-i poţi rezista.


SUPliment transilvania business

Mândria fabricii sunt brânzeturile extramaturate, cum e Puturoasa de Trascău, Raclette-ul şi restul produselor din lapte de vacă maturate peste un an şi jumătate.

Brânza bună cu tehnologie se ţine Aproape 3 milioane de euro au fost investiţi de SC Binal Mob SRL în amenajarea noii fabrici şi dotarea ei integrală cu unul din vârfurile tehnologice ale acestui domeniu, furnizate de compania elveţiană Kalt Mschinenbau AG. S-a dezvoltat şi parcul auto propriu, iar unii fermieri care furnizează lapte au beneficiat chiar de tancuri de răcire. Sistemul computerizat în care este introdusă reţeta fiecărui sortiment coordonează fluxul tehnologic pe tot parcursul său, iar echipamentele sunt supravegheate de la o unitate centrală de monitorizare, control şi intervenţie. „Rezultatele reale au început să vină abia de trei ani şi acum simţim că merită să ne ocupăm de brânza maturată, deşi ne-am mutat în fabrica nouă de cinci ani. Timp de 15 ani am lucrat în fabrica veche, unde am acumulat experienţă, pornind de la 3 angajaţi şi 120 de litri de lapte procesaţi zilnic”, ne-a spus cu mândrie Szakacs Nimbrod .

Motorul vieţii rurale În cea mai mare parte a anului este procesat doar lapte de vacă de la 12 ferme din jurul fabricii, cea mai îndepărtată fiind la 50 de kilometri, la Ocna Mureşului. Cea mai mică fermă furnizează 500 de litri de lapte zilnic, iar cea mai mare 3.000. Primăvara şi vara aici se procesează şi lapte de oaie, pentru că o parte a pieţei externe cere caş de oaie proaspăt. Laptele de la fiecare fermă este verificat în mod separat, se prelevează probe şi contraprobe, iar cisterna are 4 compartimente, astfel încât laptele nu este amestecat decât în fabrică, după ultima analiză. De asemenea, fiecare lot de produse este verificat şi sunt prelevate probe.

Brânza maturată e o provocare Cea mai proaspătă brânză maturată nu iese mai repede de 4 luni, altele stau 6 luni, astfel că ele capătă un

gust puternic, onctuos, bine structurat, devenind produse de nişă. Acestea sunt şi cele mai apreciate de consumatori, ocupând 60% din vânzări. De altfel, în Bucureşti se vând săptămânal peste 700 de kilograme de brânzeturi maturate făcute la Colţeşti. Sortimente cum e Tilsitul, care prin extramaturare în Italia devine Parmezan, Gauda se găsesc în paleta de produse ce cuprinde brânzeturi maturate tari şi semitari, caşcaval, brânză de vaci, telemea, brânză de burduf care conţine şi caş de oaie, smântână dulce. Şi untul produs aici este 100% natural, obţinut din grăsimea laptelui, adică din smântână şi ca orice produs care are termen de valabilitate mic, nu conţine niciun fel de conservant.

Surprize plăcute de la Colţești „Sortimentele noi apar ca în bucătărie. Este mereu o provocare să aducem produse noi, cine se opreşte, nu mai există după o perioadă. Acum lucrăm pe nişte produse maturate cu condimente, care sunt în probe. La acest sortiment vom încerca maturarea într-o grotă, unde sunt condiţii naturale constante de temperatură şi umiditate, dar şi siguranţa dată de mediul steril. E important ca, în timpul maturării, verdeţurile aromatice să nu prindă mucegai, să nu absoarbă o cantitate mare de saramură. Am constatat că nu s-a întâmplat aşa, s-a format un film subţire, iar după o lună şi jumătate probele au necesitat felierea, pentru că brânza intra într-o etapă de maturare în care nu mai ieşea în evidenţă aroma ierburilor. Conducătorul de gust trebuie să fie, în acest caz condimentul, iar la o ma-

turare peste 45 de zile, aroma brânzei depăşeşte condimentele”, spunea cu pasiune proprietarul.

Brânza mâncată de români a uimit elveţienii Cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a României ca stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, la Palatul Naţiunilor Unite din Geneva a avut loc, în martie 2015, expoziţia internaţională „Conexiuni Interculturale”, un proiect Inter-Art, în cadrul căruia au fost expuse lucrări semnate de 94 de artişti din 60 de ţări, de pe toate continentele. 30 de ar tişti au reprezentat salonul de artă românească contemporană, iar la expoziţia personală “Culoarea viselor”, semnată de Ştefan Balog, au fost oferite spre degustare vinuri şi brânzeturi din Transilvania, de la Colţeşti. Brînzeturile Torockoi sau Trascău după denumirea în limba română au uimit pe toată lumea.

39


40


SUPliment transilvania business

CALITATE, SIGURANȚĂ, SĂNĂTATE, MEDIU ANALIZE DE LABORATOR PROTECȚIA MEDIULUI

Apă potabilă, apă minerală, apă uzată, apă freatică și de suprafață Sol, deșeuri, nămoluri, combustibili secundari, investigații azbest Analize speciale: dioxine, furani, PCB/PCT, PBDE, fracție de biomasă prin C14

MĂSURĂTORI DE EMISII ȘI IMISII

Pulberi, metale, acizi, gaze de ardere, nivel de zgomot Compuși organici volatili (COV/TOC), dioxine și furani Calibrarea și verifcarea analizoarelor de măsurare continuă a emisiilor

INVESTIGAȚII CALITATEA AERULUI ȘI LOCURI DE MUNCĂ Pulberi, metale, acizi, gaze de ardere, nivel de zgomot Compuși organici volatili (COV/TOC)

CONSULTANȚĂ PROTECȚIA MEDIULUI

Caracterizarea deșeurilor, studii de mediu, bilanțuri de mediu

ANALIZE DE LABORATOR SIGURANȚA ALIMENTARĂ

Investigații microbiologice și fizico-chimice pentru alimente și furaje Pesticide, metale grele, dioxine, PCB, antibiotice, aflatoxine Teste de sanitație, teste de migrație

ASISTENŢĂ PENTRU IMPORTUL PRODUSELOR DIN CHINA SERVICII DE CERTIFICARE A CALITĂȚII.

Prin laboratoarele noastre din Tîrgu Mureș, București și laboratoarele aparținând grupului din Europa acoperim toată gama de analize și măsurători din domeniul protecției mediului și al siguranței alimentare.

Protecția Mediului Tîrgu Mureş, 540326 Str. Pavel Chinezu nr.10 Tel.: +4 0265 212 953 Fax: +4 0265 206 419 Mobil +4 0742 076 424 office@wessling.ro

Contact: Mihaly Bako Mobil +40 748 114419 mihaly.bako@wessling.ro

Siguranța alimentară București, 011464 Bvd. Mărăști nr. 61, clădirea ASAS Tel. +4 021 317 7031 Fax: +4 021 320 0265 Mobil +4 0728 293 555 food@wessling.ro

Contact: Marian Ristescu Mobil +4 0743 290 449 marian.ristescu@wessling.ro

41


42

Prof. dr. Radu Rey:

Produsele montane sunt ca o fată frumoasă la un bal de pensionari... Prof. univ. dr. Radu Rey este director al Centrului de Economie Montană, membru al Academiei Române și consilier al ministrului Agriculturii pentru zona montană. Este mai mult decât un specialist incontestabil în montanologie, este o “legendă”, deoarece l-a convins pe Nicolae Ceaușescu să renunţe la ideea de a colectiviza zona montană a României, ceea ce, atunci, în plină perioadă comunistă, părea mai mult decât imposibil, părea o nebunie. Și acum, ca și atunci, profesorul Radu Rey luptă pentru drepturile celor care trăiesc în zonele montane și pentru salvarea muntelui românesc. Domnia sa a explicat pentru Transilvania Bussines ce este produsul montan și de ce este important ca acesta să fie recunoscut și introdus pe piaţă acum.

Ce este produsul montan? Prof. Radu Rey: Ideea ”produsului montan” reprezintă o noutate mult așteptată în toate zonele montane ale UE, care au făcut numeroase inter venții la Comisia Europeană de-alungul ultimelor două decenii, inclusiv prin organizația europeană a regiunilor de munte ”Euromontana”, pentru oficializarea acestui tip de produse agroalimentare de înaltă valoare calitativă. În 2012, a fost adoptat Regulamentul (UE) nr. 1151 al Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de utilizare a mențiunii de calitate, facultative, ”produs montan”. În România, odată cu înființarea

de Ligia Popa (reînființarea) Agenției Zonei Montane, ca direcție generală în subordinea MADR, cu sediul la Vatra Dornei, s-au întreprins primele acțiuni concrete de implementare, demarate printr-o conferință internațională orga nizată prin RNDR în mai 2015, la București, cu prezența unor experți din Italia, Franța, Elveția, Belgia și SUA și a principalilor ”actori” implicați, din România. S-a concluzionat că devine necesară o legislație națională, protectivă, prin care prevederile celor două regulamente europene să fie puse în aplicare și pe teritoriul României. Această legislație este în pregătire avansată la MADR și cuprinde crearea unui Registru Național al Produselor Montane, care va fi gestionat, firesc, de Agenția Zonei Montane, cu reguli stricte ce vor trebui respectate – privind garantarea provenienței materiilor prime din zona montană, condițiile de furajare a animalelor și de igienă, formele de etichetare, ș.a., controlul sanitar-veterinar și rolul OPC, locul de transformare a produselor, în zona montană, astfel încât consumatorului să i se garanteze că ”produsul montan” este sigur montan, de înaltă calitate, acesta fiind totodată și ecologic.

Obiectivul – este reprezentat de obținerea unei ”valori adăugate” – în folosul direct al producătorilor/fermierilor montani, deoarece ”produsul montan” provine din multiflora naturală a pajiștilor montane, în cazul laptelui/ brânzeturilor, cărnii, fără folosirea chimizării. Dar acest tip de aliment ”de nișă”, care este un superprodus astăzi – ”purtător de sănătate”, se obține cu eforturi mai mari și rentabilitate mai scăzută de către agricultorii montani, pe terenuri grele de munte cu mult mai slabă fertilitate față de zonele de câmpie/deal, unde și sezonul de vegetație este mai lung și producțiile vegetale posibile față de zona de munte sunt cu randamente semnificativ mai mari. Cum au apărut aceste produse montane în nomenclatorul european? Prof. Radu Rey: În Europa, în ultimii 40 de ani au evoluat produsele bio, ecologice și tradiționale, dar ideea ”produselor montane”, ca expresie a supercalității – a venit mai târziu. Din 1996, timp de 8 ani am fost vicepreședinte al organizației europene a regiunilor de munte ”Euromontana”, unde am găsit ca președinți personalități cu viziune (Jeorg Wyeder, Robert Duclos,


SUPliment transilvania business

Frank Gaskell, André Marcon, Juanan Gutierez) cu care am dezbătut pe larg oportunitatea unei noi ”mărci montane de calitate superioară”. Timp de cca. 20 de ani, ideea și-a făcut loc, a fost obiect de insistență neîntreruptă la Comisia Europeană. Și m-am bucurat că un român, ajuns într-o poziție extrem de importantă – cea de comisar UE pentru agricultură, mă refer la dl. Dacian Cioloș, ”a luat taurul de coarne” și sub conducerea domniei sale s-au oficializat cele două regulamente care oficializează ”produsul montan”, constituind o realizare de mare importanță pentru viitorul zonelor montane. Cât de importante devin ”produsele montane” pentru țările cu munți, dezvoltate, din UE. Dar pentru România? Prof. Radu Rey: Pentru țările cu economii montane dezvoltate, ”produsul montan” reprezintă încă o șansă de consolidare economică și de motivare, mai ales pentru generația nouă de fermieri montani. Pentru România ”produsul montan” poate deveni extrem de important, deoarece este o soluție nu doar de consolidare, ci și de salvgardare a unei importante economii, care se confruntă astăzi cu fenomene de degradare. Măsuri prevăzute pentru zona montană în noul PNDR există dar, după părerea mea, ele sunt mult insuficiente pentru o reechilibrare a situației. Desigur, se cere un serios efort de organizare cu un rol mult sporit pentru Agenția Zonei Montane (AZM), deoarece punerea în aplicare necesită crearea unei rețele specializate în interiorul zonei montane, care să impulsioneze organizarea și să verifice respectarea regulilor. Deoarece ”produsul montan”, în dezvoltarea sa, va angrena și probleme de atestare ecologică și de igienizare a grajdurilor și de utilizare mult mai eficientă a îngrășămintelor organice și de consultanță calificată și de educație – de la nivel școlar gimnazial până la fermierii activi. Nu este nimic de simplificat aici, avem o șansă mare pentru economia agroa limentară montană, iar fermierii montani, ca să-și poată valorifica la prețuri mai bune excelentele lor produse, au de ales calea asocierii în cooperative, care să se ocupe, în final, de colectare, transformare și valorificarea ”produselor montane”, în sistem integrat.

Primele inițiative au demarat, cu consultări din partea AZM. De exemplu: cooperativele din satul Ardan, din comunele Lunca Ilvei și Mărișelu, din județul Bistrița-Năsăud, din comunele Moldovița și Ciocănești, din Suceava și Bicaz-Chei din Neamț sunt în fază avansată de pregătire. Va fi mult de muncit pentru AZM, trebuie multă putere de convingere pentru a-i ”urni” pe munteni și este strict necesară crearea unei rețele în teritoriul montan... Oricum, un obiectiv ce va fi urmărit de cooperative este cel al evitării ”intermediarilor”, deja prea numeroși și prea rapace – care au contribuit ”din plin” la sărăcirea și descurajarea fermierilor montani, în ultimii 20 de ani. Ce fel de produse montane vom avea în România? Prof. Radu Rey: Se au în vedere produsele lactate (în special brânzeturile), carnea și unele preparate, fructele, desigur fructele de pădure, ciupercile, mierea de albine, dar lista nu este epuizată. Există cumpărători interesați de această categorie de produse? Prof. Radu Rey: Tot piața ne va răspunde la o astfel de întrebare. Dar din multe testări anticipative, a reieșit că există o categorie de consumatori ”de nișă” care își pot permite și își doresc astfel de produse alimentare valoaroase. Putem fi optimiști că nu se va rămâne cu o astfel de marfă pe stoc.

Ca să glumesc, chiar și consumatorii care au mijloace mai modeste, dar măcar duminica să-și permită micul lux... Într-o lume cu alimente obținute prin tehnologii tot mai chimizate, apariția unei categorii de alimente garantat sănătoase și cu calități bio-energetice și gustative remarcabile, va constitui, credem noi, o ”apariție”, ca o fată frumoasă la un bal de pensionari.... Se va impune o verificare și certificare a acestor produse? Cine o va face? Prof. Radu Rey: Da, produsele montane vor trebui certificate de către organisme abilitate. Atestarea se va realiza prin înscrierea într-un Registru Național al Produselor Montane, pe baza unor documentații care includ certificarea, care va fi gestionat de Agenția Zonei Montane și care va trebui să dețină și un compartiment specializat să verifice, periodic, respectarea condițiilor obligatorii. Vom avea forme de susținere guvernamentale sau europene pentru producătorii de produse montane? Prof. Radu Rey: Încă nu, dar nu ar trebui să excludem posibilitatea să apară forme speciale de susținere, din ambele sensuri. Cel puțin așa mi-aș dori să fie, pentru ameliorarea semnificativă a veniturilor fermierilor și combaterea astfel a sărăciei în satele de munte. Oricum, ”să fie într-un ceas bun” pentru Carpații României!

foto: timponline.ro

43


44

Un consorţiu româno – elveţian realizează pentru oieri

brandul de brânzeturi ”De La Munte” Pentru a-i ajuta pe oierii din zona de munte să treacă de la stadiul de ciobani de subzistenţă la cel de fermieri independenţi, un consorţiul de organizaţii româno – elveţiene a realizat pentru produsele acestora, în cadrul proiectului Modele Agricole Sustenabile pentru zona montană din România, brandul ”De La Munte”, cu ambalaje și etichete personalizate. Brand-ul și logo-ul este disponibil oricărui fermier din zona montană care este dispus să respecte standardele produsului “De La Munte”. de Cristina Ciotlăuș, Fundația OPEN FIELDS De la aderarea României la Uniunea Europeană, sloganele cel mai des întâlnite în agricultură şi industrie au fost şi sunt încă “modernizarea” şi “inovarea”. Strategiile guvernamentale, cât şi cerinţele Uniunii Europene evidenţiază în mod constant importanţa competitivităţii şi a eficienţei pentru agricultura românească, incluzând în această ecuaţie atât micii cât şi marii fermieri. Cu toate acestea, micii producători sunt deseori siliţi să înainteze singuri pe acest drum anevoios inspre o agricultură competitivă – cu acces limitat la finanţările Europene, dar cu o multitudine de reguli cărora să li se supună, majoritatea din ei rămân la nivelul de subzistenţă, nemaigăsind resursele pentru a înainta.

Oaia este, în mod tradiţional, cel mai important animal pentru agricultura montană din Munţii Carpaţi. Oaia este o sursă versatilă de carne, lapte, lână şi blană. Pastoralismul românesc are o tradiţie milenară, istoria lui fiind ţesută în arealul Carpatic, Balcanic cât şi în Munţii Tatra. Piese etnografice specifice şi produse culinare montane fac parte din Patrimoniul Mondial. Poporul român, Vlahii de demult, au fost păstori din tată în fiu, şi turmele lor au colindat de-a lungul şi de-a latul munţilor şi dealurilor din Europa central-estică. De-a lungul anilor s-au consolidat specii locale, numărul total al oilor din România depăşind 10 milioane de capete. Cu toate acestea produsele tradiţionale nu reuşesc să ajungă în comerţul modern, la clientul urban, contemporan, neputând depăşi limitele satului sau a pensiunilor locale. Stâna tradiţională românească este o construcţie rudimentară din bârne de lemn aşezată pe o fundaţie înaltă de piatră. Aceasta se compune din două încăperi: în nord, avem camera de depozitare şi măturarea brânzei tradiţionale, a caşului; cea de-a două încăpere serveşte că şi adăpost pentru ciobani şi vizitatori. Sistemul de producţie tradiţional este construit în jurul stânii, care serveşte ca adăpost pentru oi, unitate de pro-

cesare a laptelui şi locuinţă pentru ciobani. Majoritatea stânelor nu sunt racordate la un sistem de electricitate, nu au apă curentă; branzeturile şi mâncarea se pregătesc la foc deschis. Reglementările Europene prevăd ca procesarea laptelui să aibă loc la standardele UE. Majoritatea celor 10.000 de stâne din România nu îndeplinesc cerinţele sanitar-veterinare. Cele mai mari provocări ale ciobanilor sunt: slaba calitate a produselor, lipsa know-how-ului, oportunităţi limitate de marketing, preţuri mici şi venituri mici. Brânza tradiţională obţinută în stână nu respectă standardul de igienă care să le permită accesul pe piaţă, 30% din produsele lactate sunt folosite pentru uzul casnic, restul fiind comercializate direct, în pieţele locale sau la marginea drumurilor, în afara reglementărilor fiscale, sanitare şi la preţuri modeste. O modernizare a procedurilor este imperativ necesară pentru a avea o imagine mai competitivă, prin întărirea asociaţiilor de fermieri, crescând puterea lor de negociere, dezvoltând oportunităţile de marketing, elemente de brand care să stârnească interesul clientului final, pentru un produs de calitate, “produsul montan”. Fundaţia OpenFields are onoarea de a fi parte a consortiumului organizatiillor care


SUPliment transilvania business

implementează proiectul “Modele Agricole Sustenabile pentru zona montană din România” împreună cu parteneri români şi elveţieni: SAB (Centrul Elveţian al Regiunilor Muntoase), Federaţia Agricultorilor de Munte „Dorna”, Agrom-Ro, Romontana cu sprijinul Programului de Cooperare Elveţiano-Român şi Heifer Internaţional. În toamna anului 2015, în inima Munţilor Carpaţi, în satele Fărcaşa, judeţul Neamţ şi în Năruja, judeţul Vrancea, au avut loc inaugurările a două stâne moderne, cu unităţi de procesare a laptelui, o piatră de temelie între două mari etape: păşunile montane, mediul alpin idilic, creşterea oilor că ocupaţie specifică şi tradiţională şi, de cealaltă parte: stâna modernă, cu posibilităţi de ambalare, etichetare, branding şi canale de comercializare contemporane. Proiectul acesta se adresează întregului lanţ valoric, începând de la natura generoasă şi puritatea muntelui (proiectul având o componentă de însămânţare a păşunilor) până la siguranţa alimentară a consumatorului final. O stână modernă care îndeplineşte standardul european de igienă, trasabilitate, siguranţă alimentară, fără a renunţă la produsul tradiţional de calitate – acesta fiind prezentat într-o manieră atractivă. Ceea ce Fundaţia Openfields împreună cu partenerii săi propune fermierilor care au potenţialul de a deveni un model în promovarea agriculturii moderne este asocierea mai multor producători, care uniţi fiind pot transformă agricultură dintr-o viaţă de subzistenţă într-o sursă generatoare de venit. Fermierii beneficiază de asemenea de cursuri speciale în care le sunt explicate reglementările Europene, noţiunile de baza legate de igienă şi siguranţă alimentară.

Construcţia stânelor moderne vine că o dovadă vie pentru fermieri că modernizarea agriculturii nu este doar necesară şi posibilă, ci şi realizabilă şi că prin eforturile comune depuse de aceştia visul unei zile de mâine mai prospere este posibil. Stânele sunt echipate şi funcţionale. O imagine care vine să întărească dezvoltarea beneficiarilor de la nişte ciobani de subzistenţă la fermieri independenţi şi producători de succes este nouă imagine a produselor obţinute în aceste stâne, adunate sub un brand nou conceput, brânzeturile “De La Munte”, având ambalaje şi etichete personalizate. Brand-ul şi logo-ul este disponibil oricărui fermier din zona montană, care este dispus să respecte standardele produsului “De La Munte”. Stâna modernă în care ciobanul român obţine un produs montan tradiţional de calitate este o dovadă de netăgăduit că poate exista un echilibru, o împreunare între tradiţional şi modern.

45

Brânză frământată din lapte de oaie Denumiri sinonime: brânză bătută, brânză de putină, brânză de burduf Ingrediente: caş de oaie, sare grunjoasă (se recomandă sarea de salină măcinată mare, neiodată) Preparare: caşul se taie cuburi şi se frământă cu mâna dacă este moale sau se dă prin maşina de tocat carne dacă este ferm. Coaja se îndepărtează cu ajutorul unui cuţit doar dacă este tare şi uscată. Pentru a nu face coajă groasă, caşul se poate şterge o dată la două zile cu saramură. Se presară 2,5% sare şi se frământă cu mâna până se obţine o pastă omogenă. Branza poate fi frământată mai uşor pe baie de apă fierbinte. Putina (bărbânţa) se unge la interior cu unt sau untură de porc. Se poate bate un rând de brânză şi un rând de felii de caş pudrate în prealabil cu sare. Brânza se bate cu măciuca de lemn sau cu un instrument special numit brâi, pentru a se aşeza fără aer. La suprafaţă se sigilează cu unsoare de porc, unt, un strat de sare sau făină apoi se pune capacul. Mai nou brânza se aşează în sac de polietilenă pus în bidon de aluminiu, se leagă strâns la gură şi se păstrează cu gura în jos într-un loc răcoros. Ca ambalaje de dimensiuni mai mici pot fi folosite borcane de sticlă, pungile de nailon sau bidoane de plastic. Termenul de valabilitate se prelungeşte prin ambalare în vid sau congelare. Valabilitatea este de 12 luni, la temperatura de 4 grade Celsius.


46

Comindal Lechinţa, de la gustul tradiţional la afacere de succes Imediat după revoluţie pornea la drum o afacere de familie, mentori fiind ing. Ana și Vasile Popa, cei care în 1992 puneau bazele societăţii Comindal Impex SRL cu sediul în localitatea Lechinţa, în imediata apropiere a orașului Iernut. La început, în 1992, mica afacere de familie făcea pâine tradiţională în cuptor de cărămidă pentru locuitorii din Lechinţa și din împrejurimi. de Alin ZAHARIE

”Frământată din făină aşa de bună şi coaptă cu gust de casă, i s-a dus repede vestea şi pâinea a început să se cumpere în tot judeţul. Producția a crescut continuu, iar gama sortimentală s-a lărgit, astfel ca în prezent se produc peste 20 sortimente de panificație. Mai apoi, în primavara anului 2003, am început să producem si produse de patiserie și dulciuri după reţete gustoase de sărbători. Li s-a dus şi lor vestea, căci le făceam gustoase de fiecare dată”, a început Andreea Popa, reprezentant SC Comindal Impex SRL Lechința, să depene firul poveștii de succes.

”Acordăm o importanţă majoră calităţii” La scurt timp după începerea activității, datorită calității pâinii fabricate, brutăria a reușit să câștige noi clienti, producția a crescut treptat, iar aria de desfacere s-a lărgit la nivelul orașelor și satelor din județul Mureș. ”În primăvara anului 2003 am început fabricarea şi comercializarea produselor de patiserie. Secția de patiserie și-a început activitatea cu doar trei angajați și producea doar două sortimente de produse de patiserie. De atunci și până acum, gama sortimentală s-a mărit, producția a crescut continuu, iar aria de desfacere s-a lărgit considerabil. În prezent, producem și comercializăm peste 20 produse de patiserie: saleuri cu susan, covrigei cu chimen, covrigei impletiți cu susan, cornulețe cu gem, cornulețe cu nucă, haioșe cu rahat, haioșe cu gem, fursecuri, turtă dulce, covrigei dospiți, covrigei cu cașcaval, bezele, checuri, foi de cremeș, foi de albiniță, brioșe, pișcoturi, bănuți pandișpan. Ne-am propus încă de la început să punem accent în primul rând pe gusturile şi produsele tradiţionale. La achiziţionarea materiilor prime pe care le folosim în procesul producţie nu luăm în considerare doar preţul, ci acordăm o importanţă majoră şi

calităţii. În procesul de producţie folosim o tehnologie modernă, respectând totodată şi cerinţele Uniunii Europene, fiind implementat sistemul HACCP de siguranţa alimentelor, atât în producţie, cât și în desfacere. În prezent avem cinci magazine proprii de desfacere, unde servim clienţii zilnic cu produse proaspete de panificaţie, patiserie și cofetărie, dar în planul nostru de extindere urmează și alte magazine. Avem și propria rețea de distribuție, iar aria de distributie cuprinde în prezent județele Mureș, Alba, Cluj, Sibiu, Brașov, Prahova, BistrițaNăsăud, Bihor, Covasna, Harghita, Hunedoara, iar începând cu vara anului 2010 am inclus și județul Constanța”, afirmă Andreea Popa.

Hală nouă, din fonduri europene Activitatea de patiserie a cunoscut o dezvoltare rapidă, astfel că în anul 2011, prin intermediul unui program FEADR, firma a accesat fonduri europene pentru construcția unei hale noi de producție și dotarea acesteia cu utilaje noi pentru fabricarea produselor de patiserie și paste făinoase. ”Proiectul este finalizat, în prezent fiind în perioada de monitorizare. Scopul proiectului a fost dezvoltarea secției de patiserie. Implementarea lui a fost foarte importantă pentru


SUPliment transilvania business

Cu un ochi cum doar noi avem și un miros bun care adulmecă grânele la fiecare pală de vânt, știm când e grâul nostru bun de treierat. Ne pricepem să-i alegem boabele ca săși păstreze gustul dat de soarele blând și generos. Apoi, după ce am l-am măcinat cu răbdare, dăm făina pe mâna femeilor care știu prea bine ce să facă cu ea. Şi sunt atât de pricepute, încât fac o mulţime de copturi dulci și sărate, pufoase și arătoase, de-ţi vine să crezi că fac vrăji cu făina noastră, și nu doar că o frământă cu ou, lapte, câte și mai câte la fel ca orice bună gospodină. Dar mai bine să vă convingeţi singuri și să gustaţi cu voie bună!”, Andreea Popa

noi, deoarece în urma achiziționării utilajelor din proiect ne-am mărit foarte mult capacitatea de producție și am crescut considerabil gama sortimentală de produse de patiserie si cofetărie oferite clienților noştri. Dacă înainte de implementarea lui, aveam opt sortimente de produse de patiserie, în prezent producem în jur de 50 de sortimente de produse de patiserie și nu vrem să ne oprim aici, având în lucru lansări noi de produse pe piață. După implementarea proiectului și achiziționarea utilajelor, următorul pas l-am făcut pe partea de comunicare și marketing. Astfel în 2015 împreună cu o firmă de specialitate, am demarat și finalizat un proiect de branding al afacerii și, implicit, modificarea ambalajelor pentru cele mai importante 15 produse ale noastre”, a menționat Andreea Popa.

Experienţa canadiană Un moment important în dezvoltarea societății l-a reprezentat anul 2009, când firma s-a extins puternic pe partea de agricultură. Dacă la început terenul cultivat însuma undeva la 50 de hectare, astăzi le se ridică la peste 500 de hectare. Un aport semnificativ la adus Andreea şi Dan Popa, întorși din Canada, care au început să pună umărul la dezvoltarea firmei. ”O parte importantă a afacerii a cons-

tituit-o încă de la început cultivarea cerealelor, în special a culturii de grâu în scopul asigurării necesarului de făină în activitatea brutăriei și patiseriei. Dacă la început porneam la drum cu 50 ha cultivate, în prezent lucrăm 500 ha. Atât eu, cât și soțul meu am terminat Facultatea de Stiințe Economice din Cluj Napoca. Imediat după absolvire, eu am lucrat o perioadă de timp într-o bancă comercială, el implicându-se în afacerea începută de părinții lui. Pe urmă am plecat în Canada, unde am locuit 5 ani, în Toronto. În anul 2009, ne-am întors acasă din dorința de a moderniza și dezvolta afacerea. Experiența acumulată în Canada a fost foarte impor tantă fiindcă, în primul rând, ne-a asigurat resursele financiare necesare implementării cu success a proiectului din fonduri europene. De ce agricultură? Simplu, cu ajutorul ei, ne-am putut produce singuri încă de la început materia primă, și anume făina. În urma anilor de experință acumulați, am ajuns să fim mândri de făina noastră. Exact această legatură am vrut să o transmitem și clienților noștri prin brandul creat și cred că am reușit”, spune Andreea Popa.

Perspective frumoase Lucrurile nu se opresc aici, la orizont se anunță alte noi și frumoase proiecte

menite să ducă la dezvoltarea societății. ”Proiecte de viitor avem. Unul foarte important pentru mine la care lucrez în prezent este implementarea brandului și schimbarea ambalajelor produselor noastre. Apoi, încă nu producem la capacitatea maximă de producție pe care utilajele o asigură, așa că încercăm găsirea de noi căi de distribuție: export și hipermarketuri. Și, nu în ultimul rând, achiziționarea unei mori mai performante. Ne menținem pe un trend ascendent, compania a rămas una de familie, cu două generații implicate în managementul ei, fiecare având un rol bine definit”, a subliniat Andreea Popa .

47


48

În iazul amânărilor înoată doar pești morţi Zeci de români care au avut curajul să investească în ferme piscicole văd cum afacerile lor stagnează din cauza unor piedici pe care nu le înţeleg. Din cauza acestora, un întreg sector al agriculturii românești, cel piscicol, stă să se prăbușească, iar locul lăsat liber pe piaţa românească după dispariţia peștelui autohton este luat de mărfuri de import.

De fapt, fermele piscicole din România au apărut după privatizarea sistemului, după Revoluție. După ce vechile structuri au fost declarate falimentare, fermele au fost cumpărate de noi proprietari, care, după ce au preluat bazele, au constatat că nu pot obține acte și pentru luciul apei în care trăiește peștele, fiindcă Comisia de Privatizare-Concesionare, din cadrul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), care se ocupă de avizarea contractelor de concesiune, nu s-a mai reunit din 26 octombrie 2012, adică de aproape patru ani. Fără contracte de concesiune, administratorii fermelor piscicole nici nu pot accesa fonduri europene, nici nu pot contracta credite, așa cum precizează reprezentanții ANPA, într-un comunicat remis pentru Transilvania Business. Mai mult, după ce în alte zone ale țării pescarii s-au plâns că din cauza dezinteresului administratorilor fermelor piscicole găsesc tot mai puțin pește în lacuri, și în Transilvania au apărut nemulțumiți. Pescarii au dreptate, dar au dreptate și administratorii fermelor piscicole, care spun că în condițiile actuale, fără acte de concesiune care să le permită să se dezvolte, își pierd interesul pentru ceea ce fac. “Cum nici pentru exploatațiile agricole care nu au teren în proprietate sau în concesiune/arendă nu se dau fonduri europene, așa nu ni se dau nici nouă fonduri pentru piscicultură, dacă nu avem acte prin

care să demonstrăm că avem în tutelă suprafețele de luciu de apă”, spun investitorii, care se uită degeaba cu jind la banii promiși de Bruxelles pentru acest sector din România. În aceste condiții, până și noul program de sprijin al sectorului, din exercițiul financiar european 2014-2020, tinde să se transforme într-un mare eșec, iar banii alocați de europeni riscă să fie în mare parte returnați Bruxelles-ului, neputând fi absorbiți de români.

de Ligia POPA

Prăbușirile repetate ale pisciculturii românești, norocul străinilor Cel puțin teoretic, România ar putea să ofere pieței pește suficient și de bună calitate, pescuit din apele dulci din întreaga țară, din lacuri, sau apele sărate, din mare. Și totuși doar 10% din peștele care se consumă în țară


SUPliment transilvania business

provine din producția internă, iar 90% din cantitățile ce se găsesc în magazine este adus din afara granițelor țării. Președintele Patronatului Peștelui din România, Gheorghe Ștefan, este intrigat de ceea ce se întâmplă în țară și este convins că noul Program pentru Piscicultură va fi un mare eșec, mai mare chiar decât precedentul. Acesta spune că vestita Comisie de Concesionare de la ANPA s-a întrunit ultima dată când actualul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, era secretar de stat însărcinat cu problemele legate de fondurile europene și că, de atunci până acum nu s-a mai făcut niciun pas pentru convocarea membrilor comisiei. Din acest motiv, Ștefan îl consideră pe actualul ministru ca fiind principalul vinovat de criza din sistem. “Achim Irimescu era secretar de stat atunci când s-a întrunit Comisia, în 2012. El se ocupa de fondurile europene, dar nu a făcut nimic pentru piscicultură. Sunt multe cazuri disperate în sector, oameni care ar investi sau ar accesa fonduri europene, dar nu pot fiindcă nu au contracte de concesiune pentru luciul apei, așa că își vor rata șansa de a obține bani europeni. Ministrul nu a făcut nimic pentru ei”, spune șeful Patronatului Peștelui. În aceste condiții, fondurile europene pentru piscicultură, în mare parte se vor pierde, așa cum s-au pierdut și cele din exercițiul financiar anterior. Așa că, dacă în perioada 2007-2013, agenții economici au reușit să obțină prin proiecte 307 milioane de euro, în noul exercițiu, 2014-2020, președintele Patronatului Peștelui se așteaptă ca suma totală care va intra din bugetul european în piscicultura românească să fie de 160 milioane de euro. Practic, cu un grad de absorbție de 48% din alocare, Programul pentru Pescuit 2007-2013 poate fi considerat ca fiind unul dintre cele mai puțin reușite pentru România, după părerea lui Gheorghe Ștefan. Vinovați pentru eșecurile repetate din sistem sunt, în opinia sa, toți cei din minister sau din autoritățile responsabile, de la ministru, la simpli funcționari, care nu au făcut nimic în acești ani. Din cauza lor, toată piscicultura românească s-a prăbușit deja o dată și riscă să se prăbușească a doua oară, de data aceasta definitiv. “În exercițiul financiar 2007-2013 și condițiile de accesare a fondurilor erau mai bune, fiindcă cota de cofinanțare era diferită, investitorul contribuia cu 40% și, primea 60% din fonduri europene, în timp ce acum contribuția e de 50-50%. În

concluzie, este puțin probabil ca fermierii să aplice pentru fondurile pentru piscicultură. În ultimii ani, mulți dintre cei interesați de ele și-au reziliat contractele de finanțare, mulți au intrat in faliment, așa că de la un grad de absorbție ridicol de 48%, cât a fost în exercițiul financiar precedent, se va ajunge la unul mult mai mic. Dacă Comisia de Concesionare nu se va întruni nici în perioada următoare, situația va deveni dramatică, fiindcă nici chiar cei mai curajoși din piscicultură, care ar mai vrea să facă proiecte, nu vor mai putea aplica pentru Fondul European de Pescuit. Perspectivele sunt dezastruoase, iar cei din minister sunt vinovați pentru că în acești ultimi patru ani nu au făcut nimic pentru noi, așa că vom avea din ce în ce mai puțin pește românesc în România”, a concluzionat Ștefan, pentru Transilvania Bussines. ANPA: Balta are pește. Și ce-i cu asta? Potrivit legilor în vigoare, menționate de reprezentanții ANPA, într-o notă explicativă trimisă către Transilvania Bussines, doritorii ar putea teoretic să primească în concesiune luciul apei în anumite condiții: “Concesionarea are loc la inițiativa concedentului sau ca urmare a unei propuneri însușite de acesta. Propunerea de concesionare trebuie să fie fundamentată din punct de vedere economic, financiar, social și de mediu. Inițiativa concesionării trebuie să aibă la bază efectuarea unui studiu de oportunitate, care să cuprindă, în principal, următoarele elemente: descrierea și identificarea bunului care urmează să fie concesionat; motivele de ordin economic, financiar, social și de mediu, care justifică rea lizarea concesiunii; nivelul minim al redevenței; procedura utilizată pentru atribuirea contractului de concesiune și justificarea alegerii procedurii; durata estimată a concesiunii; termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare. Procedura atribuirii contractului de concesiune este reglementată de O.U.G. nr.54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări, prin Legea nr. 22/2007”. De fapt, pentru simplificarea demersurilor Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a inițiat un proiect de modificare și completare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.317/2009 și Hotărârea Guvernului nr.545/2010 privind organizarea, structura și

49

Agenţia Naţională pentru Pescuit și Acvacultură are următoarele atribuţii principale: a) administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, cu excepția celor din Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, care sunt administrate de Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale din Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, în condițiile legii; b)privatizează societățile comerciale cu profil piscicol și amenajările piscicole pe care le are în portofoliu, în conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare, inclusiv prin negociere directă cu titularii contractelor de închiriere, asociere, concesionare, arendare; vânzarea amenajărilor piscicole se poate ef ectua în condițiile prezentei ordonanțe de urgență prin contracte de vânzarecumpărare și contracte de leasing; c) concesionează terenurile, cu excepția celor de pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și alte terenuri aferente acestora din domeniul public al statului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; d) încheie contracte în vederea exploatarii și/sau privatizării terenurilor, cu excepția celor de pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunarii”, pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum și a altor terenuri aferente. Procedura privind atribuirea contractelor de concesiune având ca obiect imobile proprietate publică, procedura administrativă ce presupune un ansamblu de reguli și formalități care trebuie îndeplinite de către organizatorul licitației având ca oblect atribuirea unui contract de concesiune a unor astfel de imobile, sub sancțiunea anulării licitației organizate într-un atare scop.

funcționarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură cu privire la Procedura concesionării prin atribuire directă, excepție de la O.G. 54/2006. 1) Terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și a altor terenuri aferente acestora din domeniul public al statului vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumpărat acțiuni sau active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinație agricolă. 2) Elaborarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul și acvacultura aprobată cu modificări și completări de Legea nr.317/2009 cu modificările și completările ulterioare privind privatizarea societăților comerciale cu profil piscicol și amenajărilor piscicole, precum și concesionarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și alte terenuri aferente acestora din domeniul public al statului”. Deși inițiativa ANPA pare a fi una de bun-simț aceasta mai are de făcut un drum lung până a deveni act normativ, adică pentru a deveni utilă administratorilor de ferme piscicole care se uită cum trece pe lângă ei marea șansă a fondurilor europene.


50

Alexandru Potor (FNGAL): Avem mai multe GAL-uri, sume mai mari alocate prin programul LEADER. Trebuie doar să avem răbdare... Grupurile de Acţiune Locală au devenit, prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală, extrem de importante pentru strategia de dezvoltare a satelor și micilor orașe din România. Așa că, dacă în exerciţiul financiar precedent, 2007-2013, prin grupurile de acţiune locală au fost realizate 7.300 de proiecte, cu o valoare totală de 346 de milioane de euro, în actualul exerciţiu, care cel puţin teoretic se va termina în 2020, suma care poate fi alocată proiectelor prin aceste entităţi ar putea fi mult mai mare. Astfel, Grupul de Acțiune Locală (GAL) poate deveni, datorită banilor europeni, un adevărat motor capabil să pună în mișcare comunitatea locală, iar prin intermediul său se pot pune pe picioare proiecte simple, cum ar fi cele pentru instalarea tinerilor fermieri sau pentru extinderea fermelor sau proiecte mai ample, pentru administrațiile locale, pentru repararea unor drumuri, reabilitări de cămine culturale, amenajarea de piețe pentru micii producători locali sau de centre de comună, proiecte de comunicare și colaborare pentru atragerea de turiști în zone, pentru promovare locală sau chiar proiecte culturale. Dacă în restul Europei grupurile locale au început să miște în urmă cu 30-40 de ani, așa că acum au experiență și forță de exprimare, în România ele au început să funcționeze după implementarea axei LEADER, în 2012, așa că sunt, oarecum, la începuturi, după cum spune președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală din România (FNGAL), organizația care le patronează pe toate, Alexandru Potor. Pe ce se va pune accentul în următorii ani, în GAL-uri? Alexandru Potor (FNGAL): Pe multe! Pe parteneriatele care duc către o evoluție pozitivă, de asemenea se pune accent pe comunitate, pe mediu, pe grupurile defavorizate. Cu siguranță vom avea proiecte care se referă la cooperative, la introducerea de rețele de internet de mare viteză în mediul

de Ligia POPA rural, la protectia mediului sau la generarea de produse tradiționale. Evident, în noul exercițiu financiar, pentru GAL-uri se deplasează centrul de acțiune către aceasta latură soft, așa că avem de-a face cu o diferență majoră față de Măsura 4.1-axa Leader, din fostul PNDR, pe care am funcționat până acum. Unul dintre cele mai importante aspecte este că alocarea financiară deschide posibilitatea ca tot teritoriul României să fie acoperit de GAL-uri. Acest aspect deosebește România de alte state europene, în care se permite înființarea unui număr fix de grupuri de acțiune, așa că anumite teritorii rămân neacoperite de ele. Acesta este un semnal poztiv față de rolul GALurilor din această perioadă, că acestea trebuie să fie adevărate incubatoare de servicii locale, pentru a sprijini organizațiile non-guvernamentale din mediul rural, care vor deveni mult mai puternice sprijinite de GAL-uri. Am văzut și pachetul de măsuri lansat de guvern pentru sprijinirea clasei de mijloc din mediul rural. Și acesta pune accent pe aceste principii, ceea ce ne face să credem că în final vom avea rezultate foarte bune. Ce fel de proiecte credeți că vor ajunge la GAL-uri în perioada aceasta, 2016-2020? Alexandru Potor: Ne așteptăm ca până în 2020 să avem proiecte sociale și comunitare multe, proiecte de infrastructură, pentru grupurile defavorizate, inclusiv pentru romi, proiecte care să aducă în prim plan produse

tradiționale și locale. Acesta este rolul GAL-urilor, să se implice în stimularea progresului comunității și a micilor afaceri din sate și orașele mici. E drept, sumele pe care noi le avem la dispoziție sunt mai mici, pentru proiecte de mai mică amploare, dar avem de-a face cu foarte multe proiecte. Astfel, în exercițiul financiar precedent GAL-urile au avut în derulare 7.300 de proiecte în valoare de 346 milioane de euro. Acești bani au fost defalcati pe două axe. Una pentru ferme, pentru proiecte de dezvoltare și instalarea tinerilor fermieri, pe procesare și training. Pentru toate aceste tipuri de proiecte de dezvoltare în agricultură au fost alocate 98 milioane de euro, iar valorea medie a fost de 24.000 de euro/proiect. Au fost programați bani și pe axa de activități nonagricole, pentru infrastructura publică și altele, pentru care au fost alocate 222 milioane de euro, așa că am avut o valoare medie de 54.000/ proiect. Acestea au fost proiecte cu va lori mici dar eficiente. Banii au fost folosiți bine. Ambele direcții demonstrează două lucruri: primulcă am reușit să acoperim categoria beneficiarilor mici și mijlocii, iar interesul lor pentru programe, prin GAL-uri, a fost mai mare la nivel național, decât independent de ele. Astfel, am finanțat agricultura mică pentru a nu se polariza proiectele, ca să nu avem în țară puțini producători care să fi accesat sume mari, ci mulți beneficiari, dar cu proiecte de mai mică valoare.


SUPliment transilvania business

Se spune că 97% din fermierii români nu sunt eligibili pentru proiecte europene. Ce se poate face ca acest procent să scadă? Alexandru Potor: Pragul de 8.000 euro producție standard (PS) stabilit pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală ca fiind limita de eligibilitate este foarte ridicat, așa că propunerea Guvernului de a coborî acest prag la 4.000 de euro PS mi se pare una bună. Altfel, pentru a ajunge la pragul de acum de producție, o exploatație trebuie să fie foarte mare. Din păcate, situația aceasta a fermierilor care trebuie să ajungă la nivelul cerut e dificilă. Un producător de miere, de exemplu, pentru a ajunge la 8.000 de euro PS ar trebui să aibă 250 de stupi. Dacă calculăm că își cumpără 250 de stupi cu 700 de lei/stupul, vorbim despre în final de o investiție de circa 175.000 de lei, deci peste un miliard de lei vechi. Cine are banii ăștia este un om bogat, iar 97% din români nu au aceste sume. Poate situația în fermele de animale este ceva mai bună, dar și acolo sunt excluse multe ferme de la eligibilitate. Concluzia este că reducerea la 4.000 de euro este una bună, fiindcă va liberaliza fondurile europene. E păcat că mulți dintre fermieri cred că fondurile sunt pentru elite și că nu li se cuvin, dar nu e deloc așa, dimpotrivă. Care sunt prioritățile GAL-urilor acum? Ce se schimbă în abordare în noul exrcițiu financiar? Alexandru Potor: Și în continuare vom miza pe abordarea de jos în sus, iar definirea nevoilor va veni prin consultare publică. În noile strategii, în

principiu sunt prinse proiecte pentru dezvoltarea micilor ferme de familie, tineri, pentru activități non-agricole, servicii sociale, internet, produse tradiționale, pentru suport, pentru incubare de organizații non-guvernamentale. Toate aceste priorități sunt găsite și evaluate în funcție de nevoile din teritoriu. La munte, de exemplu, avem mai multe proiecte pentru zootehnie, la câmpie - pe legumicultură, într-o zonă cu peisaje interesante, avem multe proiecte de turism. Totul depinde de zonă... Câte Grupuri de acțiune locală există acum în România? Ce evoluție va avea numărul și raza de acțiune a acestora? Alexandru Potor: Cifrele vorbesc despre 560 milioane de euro care puse la dispoziția GAL-urilor. Astfel, e evident că avem o creștere îmbucurătoare. De asemenea, a crescut numărul de grupuri de acțiune locală acreditate de la 163, la 215,ceea ce iar este foarte bine. Există totuși și teritorii neacoperite GAL-uri, iar asta din mai multe motive. Au fost situații în care am avut zone urbane eligibile, dar din cauza structurii parteneriatelor care au debalansat structura rural-urban nu au mai putut fi acoperite. Oricum, decizia de asociere aparține comunității. Cred că teritoriul alb, neacoperit, va fi 7-8% în final, ceea ce e foarte puțin. Se vor putea derula și proiecte culturale prin GAL-uri în perioada 2016-2020? Alexandru Potor: Federația s-a implicat în proiecte de acest gen.

La nivel local există obiective de investiții care ar putea fi susținute de comunitatea locală, clădiri vechi ale satului, zone frumoase, care nu erau pe lista de clasă A sau B de monumente și nu erau eligibile pentru finanțare, în planul de dezvoltare. Am avut plăcerea de a vorbi cu ministrul Culturii și ministrul Agriculturii, care au căutat soluții să se finanțeze aceste obiective care, fiindcă nu sunt monumente istorice riscă să fie pierdute și se dorește crearea unui mecanism ca județele să ofere un aviz consultativ, iar apoi să fie supuse finanțării. Am căutat un mecanism ca să sprijinim salvarea obiectivelor de interes din mediul rural și cred că am reușit. Care este viitorul GAL-urilor dacă se iau în considerare atenționările unor oficiali europeni, care spun că după 2020 nu vor mai exista axe de finanțare pentru statele membre, deci nici pentru grupurile de acțiune? Alexandru Potor: În momentul de față este important ca România să facă din GAL-uri instrumente de dezvoltare. Haideți să le folosim ca centre de dezvoltare a comunităților ca, dacă se întâmplă ceva din cele anunțate în 2020, să avem puncte de sprijin prin care să se implementeze proiecte, prin care să folosim bani guvernamentali pentru comunitate. În alte țări există consilii județene care dau bani prin grupurile de acțiune pentru implementarea unor direcții de dezvoltare concrete, fiindcă GAL-urile au experți proprii și sunt mai apropiate de comunități. Ideal este, deci, ca acestea să devină entități eficiente și mature pentru dezvoltarea statelor care să ducă mai departe programele de dezvoltare din țară. Noi suntem pe drumul cel bun, fiindcă dacă GALurile din alte state au pornit la drum în urmă cu 30-40 de ani, la noi programul LEADER funcționează din 2012-2013, deci de foarte puțin timp. Dacă fac o evaluare, îmi dau seama că colegii au fost niste eroi. Știm cât de greu este sa animi teritoriul, cât de greu e sa îi convingi pe oameni să facă ceva pentru ei. Acestea țin de paradigme și ai de comunicat cu o comunitate care se mișcă greu, o comunitate alimentată cu subvenții, care uneori nu vrea să te asculte la început, așa că e nevoie de un timp de animare mai lung. E greu să le spui oamenilor, de exemplu, că tinerii pot depune proiecte la nivel local și că nu mai trebuie să se deplaseze până în orașele mari, fiindcă oamenilor nu le venea să creadă că proiectele se selectează la nivel local, că e mai ușor pentru ei. Va crește suma alocată pentru ele prin programul LEADER. Trebuie doar să avem răbdare...

51


52

Dactylis Prod Luduș, valorificarea eficientă a producţiei agricole Imediat după revoluţie, în judeţul Mureș, mai precis la Luduș, își făcea apariţia una dintre fermele care aveau să-și pună amprenta asupra agriculturii și industriei locale, meritul revenindu-le soţilor ingineri Rodica și Iosif Mocan, cei care se îngrijesc de societatea Dactylis Prod SRL.

Startul a fost modest, dar cu voinţă și tenacitate, cu timp de muncă fără de program, cu toleranţă, dar şi intransigenţă unde era cazul, totul prin forţe proprii, fără speranţe de sprijin şi ajutor din partea nimănui, firma a început treptat-treptat să se dezvolte. “Ideea de a începe această afacere a venit după ce mi am pierdut obiectul muncii, eu fiind inginer agronom la CAP Cuci. După desfinţarea acestuia, nu am avut ce face şi am început să o ajut pe soţie. Am luat ferma în locaţie de gestiune, după aceea am tranformat-o în SRL. Ferma avea câteva tractoare, vreo şase vaci, doi cai şi producea seminţe de însămânţarea păşunilor. Ferma a aparţinut Întreprinderii de Pajişti Reghin, dar fiind vremurile respective, cu împărţeala pământurilor şi păşunilor, primăriile nu au mai comandat seminţe pentru întreţinerea pajiştilor şi atunci ferma şi a pierdut obiectul de activitate. Pe suprafaţa existentă am încercat cu utilajele care erau în dotare să cultivăm grâu, porumb, ce se putea vinde, să putem supravieţui. Desfacerea era foarte, foarte grea şi atunci ne-am gândit să facem un cuptor de pâine”, ne-a declarat ing. Iosif Mocan.

de Alin ZAHARIE

Ing. Iosif Mocan


SUPliment transilvania business

53

Segmentul de panificaţie, parte importantă în cadrul SC Dactylis Prod SRL din Luduş

Pâinea proaspătă scoasă din cuptor

Valorificarea integrală a producţiei Dacă la început producţia de pâine ajungea undeva la 300 de pâini pe zi, în prezent aceasta a ajuns la 5.000 de pâini pe zi, la care se adaugă şi producţia de produse de patiserie şi cofetărie. “În 1993, când am transformat ferma în SRL, am înfiinţat un cuptor de pâine pe vatră şi producţia obşinută pe suprafeţele ce le aveam o transformam în pâine. Materia primă era grâul care care îl produceam, iar pe parcurs ne-am extins, astfel că, pe lângă pâine, producem şi produse de patiserie şi cofetărie, paste făinoase. Am achiziţionat şi o moară şi, astfel, am închis acest cerc al producţiei realizate, tot ce producem vine folosit ca şi materie primă pentru noi. Am luat teren în arendă, respectiv 220 de hectare pe care ne producem grâul necesar - 140 de hectare, 60 de hectare de sfeclă, iar diferenţa este dată de porumb, floarea soarelui, soia. La început făceam undeva la 300-500 de pâini pe zi, iar pe parcurs producţia a tot crescut, ajungând în prezent să facem undeva la 5.000- 6.000 de pâini pe zi. Avem 18 magazine proprii

în Mureş și Cluj unde ne desfacem produsele”, a menţionat Iosif Mocan. Anul 2015 a fost, din punct de vedere agricol, destul de bunicel pentru societatea Dactylis Prod SRL, dar 2016 dă bătăi de cap cu vremea, prea puţin prielnică lucrărilor de sezon. “Anul trecut nu am avut probleme cu vremea, producţiile au fost destul de mulţumitoare. În ce priveşte anul 2016, vremea e destul de capricioasă, rece, ne cam încurcă la însămânţări. Mergem înainte, am demarat campania de primăvară, am fertilizat întreaga supra faţă de cereale păioase cu azot şi suntem în plină perioadă de însămânţare a sfeclei de zahăr”, afirmă Mocan.

“Tot ce producem vine folosit” ”Sfecla de zahăr e o cultură care îmi place, e una aducătoare de venit. Chiar dacă e o cultură destul de pretenţioasă, are câteva autu-uri, în primul rând că suntem aproape de fabrica de zahăr din localitate, plus că este asigurată vânzarea producţiei. În schimb, la celelalte produse, ele sunt folosite în cadrul brutăriei şi atelierului de

prăjituri şi patiserie. Practic, tot ce producem vine folosit, grâul pentru panificaţie, floarea soarelui pentru uleiul necesar. Excepţie face doar porumbul, producţia o dăm pentru terenul luat în arendă. În rest, tot ce producem este folosit şi valorificat de către noi”, a subliniat ing. Iosif Mocan.

Realizări importante Optimismul domneşte în rândul societăţii, dragostea şi respectul pentru lucrul bine făcut fiind premizele pentru o dezvoltare viitoare. “Găsim firească satisfacţia de a conduce acest colectiv de muncă, care, prin ultimul bilanţ, raportează realizări pozitive reflectate în creşterea capitalului social şi a cifrei de afaceri, creşterea rentabilităţii şi reinvestirea profitului, achitarea obligaţiilor faţă de bugetul de stat şi faţă de terţi. Gândurile de viitor nu lasă loc şi timp oboselii. Aşteptăm totuşi ivirea unei raze de speranţă de a beneficia de măsuri legislative stimulatorii, de aprecieri şi sprijin pe plan local cu efecte benefice pentru luduşeni şi nu numai”, a precizat ing. Rodica Mocan.

Ing. Rodica Mocean


54

FORMULAR DE COMANDĂ* Firma: Denumire: Adresa: Cod fiscal: Nr. de ordine la Registrul Comertului: Banca: IBAN: Persoana de contact: Tel./Fax./Mobil: Email: servicii solicitate:

Data comenzii: _____/______/2016

Abonament Transilvania Business: 125 LEI 6 luni , 250 LEI 12 luni ;

Semnătura…………………………….. Ștampila ABONEAZĂ-TE, AZI, la revista Transilvania Business! TRIMITE-NE formularul de comandă pe email la: gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro sau abonamente@transilvaniabusiness.ro sau prin fax la 0265-215.613 sau vino la sediul Transilvania Business, Tîrgu Mureș, strada Primăriei nr. 1.

Transilvania Business

Revistă economică lunară | Conținut regional exclusiv | Distribuție națională Tendințe internaționale | 5 ani de apariție | www.transilvaniabusiness.ro facebook.com/transilvaniabusiness Tel. redacție: Tel./fax publicitate:

0265-215.612 0365-882.415

|

*Revista este auditată de Biroul Român de Audit Transmedia


SUPliment transilvania business

„Sărbătoarea Mierii” – cel mai mare târg apicol din România, cu expozanţi din 15 ţări Peste 120 de apicultori din 15 ţări, dar și firme specializate în producţia de utilaje folosite în apicultură, au participat în perioada 19 – 20 martie la Blaj, la „Sărbătoarea Mierii”. Evenimentul s-a bucurat de mii de vizitatori atrași de oferta variată de produse apicole și apiterapeutice sau de utilajele și echipamentele moderne pentru apicultori. „Sărbătoarea Mierii” de la Blaj a ajuns în acest an la ce-a de-a IX-a ediţie şi a reunit peste 120 de expozanţi din România şi alte 14 ţări europene, oferta fiind extrem de bogată în produse apicole şi apiterapeutice sau în utilajele şi echipamentele moderne pentru apicultori. Cel mai mare târg apicol din România, după cum susţin organizatorii, a adunat la ediţia din acest an apicultori şi firme specializate în apicultură din Austria, Bulgaria, Croaţia, Franţa, Germania, Israel, Italia, Moldova, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania, Ucraina, Ungaria şi România. Noutatea acestei ediţii a fost iniţiativa organizatorilor de a promova portul popular tradiţional, producătorii fiind provocaţi să vină îmbrăcaţi în costum popular reprezentativ pentru regiunea istorică din care provin. Apicultorii cei mai dibaci şi-au demonstrat iscusinţa în cadrul concursului „Apicultorul meseriaş”, fiind desemnat câştigător cel care asamblează un stup în cel mai scurt timp. Din programul târgului nu a lipsit nici componenta culinară astfel încât bucătari cu experienţă au preparat reţete inedite cu miere în compoziţie.

Companie apicolă japoneză prezentă la „Sărbătoarea Mierii” Printre participanţii la ediţia din acest an a „Sărbătorii Mierii” de la Blaj s-a aflat şi Hideo Yamada, proprietarul celei

mai mari companii de produse apicole şi apiterapeutice din Japonia şi una dintre cele mai importante din lume. Omul de afaceri japonez susţine că firma sa are 16 milioane de clienţi şi o cifră de afaceri de 300 de milioane de euro anual, fiind una din companiile internaţionale care importă mierea românească de salcâm. „Am fost în România acum 18 ani, când am vizitat Institutul de Cercetare Apicolă şi am fost uimit de tehnica ridicată a apicultorilor români. Am remarcat productivitatea ridicată a apicultorilor. Am văzut ce miere bună de salcâm fac şi m-am gândit că ar fi foarte bine să prezint această miere şi consumatorilor din Japonia. Până atunci nu era miere românească în Japonia. Miam făcut o rută proprie şi, ca să păstrez calitatea mierii, am decis ca să export mierea în containere frigorifice, aşa cum se exportă vinurile de calitate. Acest tip de a transporta miere a fost, se pare, o premieră în lume. Am simţit că mierea este de calitate superioară şi gustul este delicat şi am vrut să duc această miere fără să se schimbe calitatea ei”, a povestit Hideo Yamada.

Mierea românească, apreciată în Japonia și China Mierea românească este tot mai apreciată în străinătate, iar în ultimi ani a reuşit să ajungă chiar şi pe pieţele asiatice, în Japonia sau China. Managerul companiei Apidava din

de Dan LUNGU Blaj, Victor Mateş a explicat că în ultimii ani firma a ajuns să exporte în Japonia peste 400 de tone de miere, care nu este procesată în România, ci doar filtrată la temperaturi de 20 – 25 de grade Celsius. „Anul acesta, am trecut la livrarea mierii pe apicultori. Compania japoneză nu vrea miere de salcâm la grămadă, ci vrea pe fiecare apicultor în parte, cu nume, localitate, chiar şi cu poze cu acesta. Aşa o propun şi pe piaţă”, a spus Mateş. Potrivit acestuia, compania apicolă din Blaj exportă miere chiar şi în China, chiar dacă această ţară este considerată cel mai mare producător apicol din lume. „Exportăm miere în China de patru ani. Mai mult de jumătate exportăm miere îmbuteliată pentru segmentul premium. Anul acesta am exportat un container de 40 de tone, în proporţie de 70% numai cu miere certificată ecologic. Avem încă două comenzi în curs pentru China”, a mai spus Victor Mateş. Deşi chinezii sunt cei mai mari producători de miere din lume, când vine vorba de consum preferă mierea românească, datorită calităţii ei şi modului natural în care este produsă. Compania Apidava adună miere de la producători din întreaga ţară pe care, după ce o procesează, o distribuie în Europa sau ţări din întreaga lume precum Singapore, Kuweit, Australia, Canada, Polonia, Franţa, Germania, Suedia.

55


56

Fondurile europene:

Numai lapte și miere pentru bihoreni Nu există locuri în care să umble câinii cu colaci în coadă, nici în Anglia, nici în Spania și, cu atât mai puţin, în România, o ţară în care mai sunt multe de pus pe picioare, mai ales în mediul rural. Drumurile rele, lipsa cadrelor medicale sau a dascălilor calificaţi par să îi fi alungat pe tineri din sate sau invers, plecarea tinerilor a condus la distrugerea drumurilor, abandonarea cabinetelor medicale sau a școlilor.

Ce i-ar putea convinge pe tineri să rămână sau să se întoarcă în satele lor? Banii europeni, în primul rând și politici coerente de dezvoltare rurală, care să conducă la apariția unei in frastructuri reale care să le ofere condiții decente de viață, comparabile cu cele din orașe. În ce parte trebuie făcut primul pas este greu de spus, dar de făcut trebuie făcut sau către fonduri sau către modernizare rurală. Asta au realizat și locuitorii comunei bihorene Cociuba Mare și ai altor șapte comune din regiune când au decis să se înscrie întrun grup de acțiune locală și să mizeze pe fonduri europene. Comuna aflată la 50 de kilometri de Oradea are 2.900 delocuitori și este formată din patru sate, nu foarte mari, lăsate mult timp în uitare de toți. Fiindcă principalele ocupații ale locuitorilor sunt creșterea animalelor și cultivarea plantelor, adică agricultura, întreaga comunitate a luat la răsfoit fostul Program Național de Dezvoltare Rurală și a găsit tinerii eligibili pentru a depune proiecte pe Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri, prin care s-au acordat, în două tranșe, bani tinerilor care au preluat exploatații în mediul rural. Pentru a primi suma maximă, de 40.000 de euro, tinerii trebuiau să preia în întregime fermele și să se ocupe de ele.

de Ligia Popa

Primul pas, însă, care a trebuit să fie făcut a fost ca aplicanții să își facă proiecte clare, în care să includă un plan de afaceri real, o listă cu investiții și multe altele pe care să le depună, direct sau prin intermediul GAL-ului din zona lor, Euro-Crișana, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Cei mai mulți dintre ei au ales să aplice prin grupul de acțiune locală, pentru a-și ușura munca, să reducă numărul drumurilor făcute la instituții ale statului și să primească consiliere. Și, la fel, cei mai mulți au fost sprijiniți în demersuri de familie, de prieteni, de comunitate. Fermele tinerilor au acum cam tot ce le trebuie: pământ, utilaje, stupi, animale... și așteaptă deja noi finanțări prin diferite măsuri din actualul PNDR.

La sfârșit de exercițiu financiar, după ce au primit toți banii prevăzuți în contractele semnate cu AFIR, bihorenii gândesc strategii care să le impună produsele pe piață, fiindcă produsele lor sunt mai bune, mierea mai dulce, fiindcă florile sunt mai frumoase, solul mai curat și mai puțin chimizat, adică așa cum trebuie să fie.

Cristi Dehelean: ”Albina e cuminte, cât ai minte” Cea mai bună rețetă pentru a avea succes este să faci ce îți place, iar celorlalți să le placă ce faci tu. Asta crede și Cristian Dehelean, din satul Petid, comuna Cociuba Mare, care a

Cu siguranță, apicultura bine făcută poate fi o afacere profitabilă și tentantă pentru tineri. Din acest motiv, mulți dintre ei au folosit fonduri europene pentru a-și cumpăra stupi și familii de albine. Unii și-au luat și câte o centrifugă, mai mică, la 700 de lei, sau mari și performante, de până la 10.000 de lei, fiindcă sectorul merge înainte. Din păcate, în acest moment, există pe rolul instanțelor multe procese deschise împotriva unor beneficiari de fonduri europene care și-au luat albine, au pus stupii în livadă și au uitat de ei, așa că le-au murit, iar acum sunt puși să dea socoteală celor care le-au dat fondurile. Le recomand celor care vor să obțină sprijin European pentru apicultură să depună proiecte doar dacă se pricep foarte bine la albine, ca să nu piardă în final mai mult decât câștigă”, Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine


SUPliment transilvania business

fost pasionat de apicultură din copilărie, dar cu ajutorul celor 40.000 de euro primiți prin Măsura 112, pentru instalarea tinerilor fermieri, și-a făcut o stupină cu 205 familii de albine, care include un pavilion, centrifugă, uscător de polen și toate uneltele necesare unui apicultor. “La început nu am avut suficienți bani ca să îmi iau tot ce mi-am luat, să îmi iau o centrifugă cu șase rame reversibile, un pavilion, uscătorul de polen, așa că m-am gândit că e o idee foarte bună să fac un proiect și am putut. Trebuia să încerc, fiindcă eram la limită și nu știam dacă voi reuși. Dar am reușit”, povestește apicultorul. El recunoaște că, la început, cel mai tare s-a speriat de birocrație și de drumurile ce trebuiau făcute la Oradea sau chiar la Satu Mare pentru depunerea de acte, așa că atunci când a descoperit că măcar o parte din documente pot fi depuse și analizate în comuna din apropiere, prin grupul de acțiune locală, a mai prins curaj. De asemenea, prin proiect s-a angajat că va urma cursurile speciale pentru tinerii fermieri și le-a făcut, chiar dacă au fost organizate în Sălaj sau în altă parte. Și bine a făcut, fiindcă agricultura și apicultura nu sunt pentru oricine. Deși la începuturi a fost un fel de “Toma Necredinciosul” și nu a crezut în pomana europeană, acum Cristi Deheleanu a prins curaj și chiar se gândește că ar putea renunța la meseria lui de bază pentru a se dedica doar apiculturii, fiindcă aceasta îi oferă un profit sufficient pentru un trai decent. Iar profitul poate crește dacă se implică și mai mult și dacă depune și alte proiecte pentru alte fonduri europene…

Ionuţ Iancu sau când albina nu zboară departe de stup Ceva mai ușor a fost drumul unui alt tânăr tot din Cociuba Mare, Ionuț, care a accesat și el bani pe care să îi investească în apicultură, tot prin măsura pentru tinerii fermieri. Tânărul membru al familiei Iancu a învățat totul despre albine de la tatăl său, apicultor cu experiență, profesionist, adică medicul veterinar al satului. De la el a și preluat stupina, când a venit momentul potrivit, așa că acum este proprietarul ei, deși este încă student, deci foarte tânăr. Ionuț nu a avut emoții când s-a văzut în fața provocării europene, așa că ajutat și de ai lui și de GAL, a depus și el un proiect la AFIR și a fost cu noroc. “Ideea în primă fază i-a venit tatălui și a venit când trebuia, fiindcă și eu vreau să fac în continuare ce face el, așa că era normal să îi preiau și stupina”, zice Ionuț, care acum are și el câteva zeci de familii de albine, cu care produce doar miere ecologică, din flora din zonă, adică un areal apreciat pentru puritatea aerului, solului etc.

Varga Tamas, alt sat, același Bihor, aceeași pasiune Nu departe de Cociuba, în Boiu, din Ciumeghiu, trăiește Varga Tamas, un copil ceva mai mare, dar care a trecut și el cu bine prin experiența accesării fondurilor europene. A cerut și a primit 32.000 de euro, prin măsura pentru tinerii fermieri și i-a folosit tot

57

Am fost mereu foarte receptiv la idea de a se depune proiecte pe fonduri europene pentru tineri, poate și fiindcă mulți îmi sunt apropiați ca vârstă. Ei au depus în nume propriu proiecte în număr destul de mare pentru o comună așa de mică. Și noi, ca autoritate, am accesat bani pe care i-am folosit ca să refacem căminul cultural din Cheșa și drumuri, fiindcă aș vrea ca tinerii care au decis să rămână în comună, ca să se ocupe de investițiile făcute cu bani europeni, să aibă unde se întâlni, în condiții decente și să aibă acces la drumuri bune. În aceste condiții, ei vor fi mai motivați să fie mulțumiți de Cociuba și de condițiile de aici, fără să se gândească cu regret la orașe”, Mihai Sferle, primarul comunei Cociuba Mare

pentru o stupină. La 23 de ani el are 40 de familii de albine și teren sufiecient încât să se gândească la o extindere a stupinei. “Banii i-am investit în apicultură și teren. Aș vrea să îmi măresc stupina, chiar să dublez numărul stupilor și îmi place ce fac, fiindcă aici, în stupină, este mereu liniște, e libertate și e foarte frumos. Apoi, depinde de vreme, dar albinele îmi aduc și un profit bun, mai bun decât un salariu în fabrică”, spune băiatul, care, deși se ocupă de albine doar de trei ani, spune că se pricepe deja destul de bine la apicultură. Bineînțeles, și el îi are aproape pe părinți și pe membrii cu experiență ai comunității, care îl sprijină și îl sfătuiesc la nevoie. Varga Tamas nu știe dacă ar mai avea o dată curajul să înceapă demersurile pentru accesarea de bani europeni, fiindcă birocrația e stufoasă, drumurile sunt multe de făcut, dar, dacă ar fi să le dea un sfat prietenilor săi, acesta ar fi clar: fiecare e dator să încerce.


58

International dinner la USAMV Cluj Interacţiunea și gastronomia internaţională au fost principalele ingrediente ale întâlnirii organizate de Biroul ERASMUS + din cadrul Universităţii de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, în cadrul căreia studenţi din diferite colţuri ale lumii și voluntari și-au prezentat gastronomic ţara de provenienţă.

Evenimentul a fost conceput având ca nucleu studenţii Erasmus+ Incoming, adică studenţi din ţări europene, cărora li s-a adăugat programul de Masterat European Erasmus Mundus Food Identity, cu studenţi în special din ţări non-europene. Prin programul menit să ridice calitatea învăţământului superior la USAMV Cluj-Napoca, 32 de studenţi beneficiază de burse de studiu şi cooperare academică între ţările Uniunii Europene şi restul lumii. Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Turcia, Polonia, SUA, Mexic, Columbia, Costa Rica, Africa de Sud, Ghana, Honduras, Ucraina, Siria, Bangladesh, Taiwan şi alte ţări au fost reprezentate în farfurii pregătite de studenţi, care îşi doresc atât înţelegerea şi îmbunătăţirea procesului de marketing al produselor alimentare locale, tradiţionale și regionale, cât şi să interacţioneze prin schimburi culturale cu potenţialii consumatori ai acestor produse. Voluntarii Erasmus au preparat mâncăruri tradiţionale româneşti, nelipsitele sarmale, mămăliguţa cu brânză, mititeii cu muştar, platouri rustice cu slănină, jumări, cârnaţ, şuncă afumată, cozonac, plăcinte tradiționale şi zacuscă, fără să uite să le ofere ţuică. Însă nu s-au limitat la preparatele devenite aproape clişeu, ci au mers înspre zonarea geografică a produselor tradiţionale, încercând să scoată în evidenţă produsele specifice. În fapt, studenţii noştri vor să reliefeze potenţialul gastronomic al României, care este, probabil peste aşteptările studenţilor străini. „International dinner oferă ocazia studenţilor români şi celor străini, veniţi în mobilităţi din diferite colţuri ale lumii să cunoască diverse gusturi culinare, diverse obiceiuri pe care participanţii le împărtăşeşc. Avem ocazia să ne desfătăm în faţa unui festin special, cu

preparate pe care eu, cel puţin, nu le-am mai văzut niciodată, miros şi gust ce ne îmbată şi ne fac să ne dorim călătorii cât mai numeroase. O altă mare calitate a acestui eveniment este faptul că studenţii practic intră în contact unii cu ceilalţi, fiind un eveniment de socializare, dar în acelaşi timp, un schimb de cunoştinţe şi de informaţii care merge în direcţia pregătirii lor în această universitate. Avem studenţi care vin pentru diverse domenii, de la food industry, traditional food, medicină veterinară şi alte domenii. Ei studiază aici, la Cluj şi au ocazia să observe un lucru: culturalitatea este un fenomen mondial şi ei fac parte din aceasta”, ne-a spus Felix Arion, de la Departamentul de Ştiinţe Economice, în calitate de coordonator al Masterului Erasmus Mundus Food Identity. „Fără studenţii noştri n-am putea organiza nimic, ei sunt cei mai importanţi şi în jurul lor se creează toate manifestările, iar voluntarii Erasmus, studenţi din anii mici, sunt sufletul evenimentelor, alegând ca puţinul lor timp liber să îl petreacă alături de noi în universitate. Pentru munca şi entuziasmul lor în a aduce toate ţările

de Alice Valeria Micu

într-un singur loc merită tot respectul”, a afirmat Simona Oros, reprezentanta Biroului Erasmus din USAMV. Evenimentul nu este nou, el s-a îmbogăţit de la an la an şi organizatorii sunt convinşi că le-a depăşit pe cele anterioare. Alături de International dinner, cei de la USAMV organizează şi o şcoală de gastronomie pentru copiii nevoiaşi, la care participă Adi Hădean, ca trainer, prin colaborarea cu Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor, iar pe partea de nutriţie Ramona Suharoski, dar şcoala este rodul întregii echipe a departamentului. Urmează simpozionul ştiinţific al studenţilor, în cadrul căruia se va desfăşura şi o secţiune în limba engleză. Vor fi analizate teoretic modul în care produsele alimentare sunt legate de o anumită zonă şi mai corect spus, vor încerca să afle de ce o anumită zonă îşi pune amprenta supra calităţii unui produs gastronomic. Pe scurt, la International dinner fiecare student a venit cu bucăţica lui de ţară, reprezentată gastronomic, într-o farfurie. Practic, s-au pus bazele unor colaborări care vor configura identitatea alimentară a viitorului.


SUPliment transilvania business

59


60

Pasiunea pentru apicultură, transformată într-o mică afacere de succes O tânără din judeţul Alba a reușit să își transforme dragostea pentru albine într-o mică afacere de succes în domeniul apiculturii. Alexandra Larisa Marina a devenit un mic antreprenor la numai 18 ani, când a scris un proiect european prin care a obţinut finanţarea pentru primele sale familii de albine, iar acum lucrează la o miere experimentală din lavandă.

Alexandra Larisa Marina este unul dintre apicultorii înregistraţi în judeţul Alba şi poate nu ar ieşi cu nimic în evidenţă, dacă nu ai şti că mica afacere cu albine şi-a dezvoltat-o singură, după ce la doar 18 ani a scris un proiect european cu care şi-a cumpărat primii stupi şi primele familii de albine. Tânăra povesteşte că în clasa a XII-a a decis că doreşte să-şi pună pe picioare prima sa afacere şi să fie independentă, aşa că achiziţionat 95 de familii de albine. „Întotdeauna mi-am dorit independentă, aşa că la aproape 19 ani mi-am zis că pot să fac ceva în acest sens şi pot să-mi transform pasiunea mea într-un mic bussines. Am achiziţionat de la un bătrânel, care vroia să-şi ştie albinuţele pe mâini bune, 95 de familii de albine. Am urmat un curs de calificare în acest domeniu, după care am început să caut metode prin care să mă dezvolt. Spre fericirea mea, am descoperit că pot să cer finanţare de la Fondul European de Dezvoltare Regională” explică tânăra. Ea povesteşte că pe atunci era elevă în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic Aiud, specializarea tehnician în activităţi economice, aşa că partea de întocmire a planului de afaceri nu i-a fost o necunoscută.

„Probleme am întâmpinat la acumu larea punctajului care era decisiv în aprobarea proiectului, deoarece terenul pe care am amplasat vatra de stupina nu îmi era în proprietate. Investiţia iniţială a constat în achiziţia celor 95 de familii de albine şi în arendarea unui teren pe o suprafaţă de 0,14 hectare. Am respectat întocmai planul de afaceri, iar în luna august a anului 2015 am reuşit să depun cererea de plată pentru tranşa a doua, care a fost un succes”, explică Alexandra Larisa Marina. Tânăra apicultoare recunoaşte că a fost sprijinită de familie atât moral, dar şi financiar, pentru a-şi acoperi primele investiţii, iar de la tatăl său a învăţat aproape tot ce ştie despre albine. „Am crescut lângă albine, sau, mai bine zis, am crescut împreună cu ele. Dragostea pentru albine mi-a insuflat-o tatăl meu, care lucrează şi el în apicultură, iar răbdarea şi calmul leam moştenit de la mama. Familia m-a sprijinit la fiecare pas, atât moral cât şi financiar, dar cel mai mult pe partea tehnică. Mi-au pus la dispoziţie utilajele de care am avut nevoie pana am reuşit să le achiziţionez pe ale mele”, spune Alexandra Marina. Potrivit acesteia, proiectul său european a avut o finanţare de 16.000 de euro, iar o treime din aceşti bani i-a

de Dan LUNGU

investit în utilaje performante, cum ar fi o maşină de descapacit automată, un topitor de miere, filtru de miere şi 16 lăzi verticale. „Am ţinut întotdeauna la calitate şi mi-am dorit mereu bunăstarea albinuţelor mele. Adolescenţilor, în general, le este greu să îşi aleagă o carieră, dar eu am fost convinsă de ceea ce vreau să fac. M-am înscris în 2012 la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii din Cluj-Napoca, specia lizarea Zootehnie, pentru a-mi însuşi noţiuni teoretice despre albine, dar în acelaşi timp m-am înscris şi la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca, specializarea Finanţe şi Bănci, pentru a mă putea descurca pe partea financiară; actualmente fiind absolventă de FSEGA şi în ultimul an la Zootehnie”, explică Alexandra Marina.

Cercetări pentru producerea mierii de lavandă Alexandra Larisa Marina este pasionată şi de dezvoltarea unor produse apicole noi, astfel că în prezent derulează cercetări pentru producerea mierii din lavandă.


SUPliment transilvania business

Tânăra spune că în România nu se produce mierea de lavandă, deşi aceasta este unul dintre cele mai parfumate sortimente şi are efecte terapeutice. „În anul doi de facultate am început să fiu preocupată de o nouă bază meliferă de Lavandula angustifolia. Am văzut în această plantă un dublu câştig. În primul rând, pot să valorific mierea şi polenul, producţii pentru care mă vor ajuta albinuţele şi în al doilea rând, uleiurile volatile şi planta ca atare care e folosită în diferite domenii” a explicat Marina. Ea a creat un câmp experimental de lavandă pe o suprafaţă de 0,10 hectare, după care a început să urmărească anumite particularităţi şi să facă experimente pentru noua miere. „Am extras uleiuri volatile, le-am testat proprietăţile, am obţinut şi mierea de lavandă, care este în curs de cercetare, aceasta făcând subiectul lucrării mele de licenţă”, explică Alexandra Larisa Marina. Tânăra afirmă că în prezent comercializează doar produse apicole de bază, precum mierea polifloră, propolis brut şi tinctura de propolis. „Mierea o vând în cea mai mare parte la procesatori. Până în prezent, cred că sunt un caz fericit, am avut o cerere mult mai mare decât capacitatea mea de producţie. Obiectivul meu principal este să mă dezvolt, dar să păstrez calitatea produselor mele şi albinele să rămână ca o parte din familie, să nu devină „obiect” de exploatat”, a mai spus fata.

Mierea de lavandă, parfumată și cu proprietăţi terapeutice Mierea de lavandă este unul dintre cele mai parfumate sortimente de miere şi are totodată numeroase proprietăţi terapeutice, după cum explică tânăra studentă.

„Albina vizitează planta de lavanda, culege nectarul, îl transformă în miere cu ajutorul unor enzime, apoi o depozitează în fagure. Aici va fi eliminat surplusul de apă prin mai multe etape şi aşa de la un conţinut iniţial de 2540% de substanţă uscată ajunge până la 80-85%, datorită muncii asidue a albinelor şi prin ventilaţia ce o produc în stup. Culoarea sa este galben auriu, datorită pigmenţilor conţinuţi de polenul florilor de lavandă. Mierea de lavanda este săracă în apă, având în jur de 18%. Granulaţia mierii de lavandă în stare cristalizată este extrem de fină. Timpul de cristalizare este de câteva luni, datorită procentului mai mare de fructoză faţă de cel de glucoză”, mai explică tânăra apicultoare. Potrivit acesteia, pentru utilizarea optimă a întregului potenţial melifer, se recomandă încărcătura la un hectar de plante de lavandă, cu 3-5 familii de albine. „Se spune ca mierea de lavandă este cel mai puternic energizant natural, deoarece combate epuizarea fizica şi cea intelectuală. Este recomandată de nutriţionişti pentru corectarea carenţelor nutriţionale, pentru afecţiuni pulmonare, insomnii şi migrene. Mierea de lavandă este recomandată a se folosi şi în cazul arsurilor, aplicare direct pe plagă, deoarece ajută la refacerea ţesuturilor şi la dezinfectarea rănilor” spune Alexandra Marina.

De la pasiune, la o afacere în expansiune Alexandra Larisa Marina vrea să îşi transforme acum pasiunea pentru albine într-o afacere de succes în expansiune. Ea spune că până acum a făcut paşi mici, dar siguri, în dez voltarea micului său business, ajungând de la 95 de familii de albine la 150. „Am făcut paşi mici şi siguri, am început de la 95 de familii de albine şi am ajuns acum la 150. Nu m-am grăbit,

am aprofundat noţiunile teoretice şi le-am pus în practică, iar acum că o sa îmi finalizez studiile o să am mult mai mult timp pentru pasiunea mea. Vreau să fac apicultură şi pastoral ca să îmi diversific sortimentele de miere şi produsele apicole, intenţionez să cresc familiile de albine numeric, dar nu foarte mult, deoarece din punctul meu de vedere un produs de serie niciodată nu va atinge calitatea celor care se produc limitat” spune tânăra. Potrivit acesteia, albina vizitează planta cea mai apropiată de stup, atât timp cât este polen de cules, dacă nu aceasta se va deplasa până ce îşi va găsi hrana necesară. De aceea, în cazul mierii de lavandă va încerca să respecte încărcătura de familii de albine la hectarul de cules, astfel să aibă certitudinea că mierea este din acea plantă. Tânăra susţine că are multe idei pe care doreşte să le pună în practică în noua sa afacere apicolă, iar prima va fi miere de lavandă pe care speră ca în curând să o şi comercializeze. „Idei sunt multe, cu răbdare m-am înarmat de la început, dar sper, vreau şi lupt să ajung cât mai sus. Planta de lavandă promite multe, albinele sunt hărnicuţe de când e lumea. Dar în tot ce fac ţin cu sfinţenie la lucrurile învăţate de la tata. Producţia variază de la an la an, spre exemplu acum doi an am avut un an foarte greu, apoi ne-am redresat puţin şi sperăm la un an mai prosper. Având în vedere că practic un stupărit staţionar vă pot spune, cu modestie, că acum am o producţie medie de 12 kilograme de miere pe familie”, afirmă Alexandra Larisa Marina.

61


62

Premiantele Galei ”Women in Agriculture” Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu a participat la conferinţa PRIA Agriculture, însoţită în premieră în acest an de Gala ”Women in Agriculture”. Conferinţa și premierea au avut loc la Hotel InterContinental București pe 29 martie.

“Conferința PRIA Agriculture a reprezentat cel mai important eveniment din această primăvară pentru agricultură și a reunit reprezentanți ai autorităților, asociații, fermieri și companii care activează în agricultură. Anul acesta, mani festarea a fost însoțită de o premieră la nivel național, și anume PRIA Women in Agriculture prima gală din țara noastră destinată femeilor care activează în agricultură”, a declarat Raluca Voivozeanu, organizatoarea PRIA Agriculture. Printre temele abordate în cadrul con ferinței s-au regăsit prioritățile Guvernului în ceea ce privește agricultura României, aplicarea prevederilor Politicii Agricole Comune (PAC) și ale Politicii Comune de Pescuit, activitatea agențiilor AFIR și APIA, cum se realizează creșterea absorbției fondurilor europene, cadastrul național și ce ar trebui schimbat la legea care a liberalizat piața funciară, dar și strategia privind cercetarea pe termen lung și diminuarea importului de mâncare prin creșterea producției interne. De asemenea, lectorii au venit cu propuneri despre cum putem crește

de Dorel Vidican

potențialul agricol al României. Pentru că sectorul agricol este esențial și pentru că numărul femeilor care activează în agricultură este foarte mare, dar și al celor care lucrează în rândul autorităților și al domeniilor conexe, în cadrul conferinței PRIA Agriculture s-a premiat și s-a aplaudat activitatea acestora pentru sectorul agricol. Participanții au aflat, de asemenea, cu ce provocări se confruntă, de ce au nevoie pentru a-și crește afacerile și care sunt poveștile lor de succes. PRIA Agriculture s-a desfășurat cu sprijinul Camerei de Comerț România Elveția, Camerei de Comerț România - Israel, Camerei de Comerț România – Italia, Camerei de Comerț România - Olanda, Ambasadei Bulgariei în România, APPR și a Confederației Naționale ProAgro. Parteneri ai evenimentului au fost Azomureș, ”Popovici, Nițu, Stoica & Asociații”, APIMAR, Farmtech, Garanti Leasing, CEC Bank, AgrobiotechRom, IFN SA, FRISOMAT, MONSANTO, AISR, USAMV Cluj, Facultatea de Agricultură Cluj-Napoca și Fondul Român pentru Investiții și Consultanță.

PRIA Agriculture a reunit 250 de participanți, printre care reprezentanți ai Guvernului României, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai APIA și AFIR, reprezentanți ai ASAS, ai institutelor de cercetare agricolă, membri FNPAR, AMRCR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, ARC, APIMAR, reprezentanți ai producătorilor de cereale și producătorilor de erbicide, pesticide și produse agro-chimice, reprezentanți ai Camerelor de Comerț, ai companiilor FMCG și ai distribuitorilor, ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăților de asigurări, ai societăților de leasing, fonduri de investiții, fonduri de garantare și contragarantare, consultanți, companii cu servicii și soluții IT, presa de specialitate. Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass - mediei. Cu o experienţă de peste 10 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de top din cele mai reprezentative sectoare ale economiei.


SUPliment transilvania business

La conferința PRIA Agriculture lectori au fost: Achim Irimescu - Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Andras Szakal - Director General, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR); Roxana Vidican - Decan, Facultatea de Agricultură, USAMV Cluj; Mihaela Popa - Vicepreședinte, CEC Bank; Veronica Toncea - Director General, FGCR; Oana Stoenescu – Director Vânzări, Garanti Leasing; Cristian Popescu – Managing Associate, Popovici Niţu&Asociaţii; Emil Dumitru - Preşedinte, Confederația Națională ProAgro.

În cadrul Galei PRIA Women in Agriculture au fost premiate: j pentru Inovație: Ortansa Stroe - Director General, Agromec Șendreni; j pentru Leadership: Eda Kizilcelik - Director General, Agroland; Floarea Țăpurică - Director General, Iancom SRL; j pentru Leadership în Administrația Publică pentru Sectorul Agricol: Simona - Allice Man - Secretar de Stat, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; j pentru Educație: Roxana Vidican - Decan, Facultatea de Agricultură, USAMV Cluj - Napoca; Petruța Cornea Decan, Facultatea de Biotehnologii, USAMV București j pentru Cercetare: Nastasia Belc - Director General, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare București; Iuliana Ionel Secretar științific, Institutul de Economie Agrară al Academiei Române; j pentru Implicarea în Comunitate: Adelina Popescu Director Executiv, Asociația Fermierilor din România; j pentru Radio pentru Agricultură: Vasilica Ghiță Ene - realizator de emisiuni, Societatea Română de Radiodifuziune - Antena Satelor; j pentru Export: Mary-Eugenia Pană - Președinte Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România j pentru Crame: Mihaela Tyrel de Poix - Președinte, Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă; j pentru Strategii în Scopul Dezvoltării Filierei Cărnii de Porc: Stanca Alexandra Tudor- Director Executiv, Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România.

63


64

Cu un pas mai aproape de fermieri!

Totul pentru întreţinere agricolă, acum într-o nouă locaţie:

CRISTEȘTI Str. Principală Nr. 563/G, Mureș, România, 0365 430 935, officeagro@leco.ro ţ

s

s ş

s

ş

s

ş s

s

î

ţ

s

s

ţ s

ş

ş s s s

s ş

s

ş

ş s

s


SUNTEM ALĂTURI DE FERMIERI!


Erbicid pe bază de fluroxipir, cu aplicare postemergentă la culturile de cereale păioase, porumb furajer și pășuni: • asigură combaterea eficientă a turiței, a volburei, a murului şi a altor buruieni dicotiledonate; • este foarte selectiv pentru cultură; • este flexibil la utilizare în amestec cu alte produse omologate.

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

Învingătorul buruienilor problemă

Str. Poet Andrei Mureșanu, nr. 11-13, Sector 1, cod 011841, București Tel: 021/2246320 Fax: 021/2246319 0724 N U F A R M www.nufarm.ro

Hudson

®


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.