Agro TB 10

WW WW W.T W. RAN FA SI CE LVA BO N OK IAB .CO US M/ INE AG SS RO .RO TB

ines s

Tran bus silvania

susţinut de

AGRO TB. Anul 3, nr. 10, iunie - august 2016. Apare trimestrial. Supliment al revistei Transilvania Business. www.transilvaniabusiness.ro

Open Fields continuă proiectele Heifer din România paginile 5 - 8

• Efect de vapori • Efect translaminar • Înaltă eficacitate protectivă împotriva făinării la viţa-de-vie • Acţiune curativă asupra dezvoltării fungilor

in ma

ou

un

f

gic

id

BELCHIM Cr Crop ro op p Pro Pro rotection otection Romania SR SRL S r Tudor St Str Tudo or Vianu Vian nu 5 - 7, 7 et et 4 Se Sector 1, Bucuresti Bucu uresti Tel : 0371353545 Te 4 offi ffice ce-ro@belchi -ro@ @belchim.com im. m com ww ww. w.be belchi belchim.ro be h m.ro Kusabi_210x297_RO.indd 1

Pentru mai multe detalii, vă rugăm vizitați www.belchim.ro.

31/05/2016 9:21:11

SUPliment transilvania business Fondator Aurelian Grama Fondator Brand Manager Aurelian Grama Fondator Alin Bolbos (0757-036.817) Brand Manager alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Aurelian Grama Alin Bolbos (0757-036.817) general: aEditor lin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Iulian Haba Editor general: A Editor: Dorel Vidican Iulian Haba (0759 -022323) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ligia Voro (0740-686.015) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Editor: ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Redac ia Seniori editori Editor: Redactori: Ligia Popa Redac ia Iulian Haba Teodora Mîndru (redactor coordonator), Alin Zaharie Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Teodora Mîndru (redactor coordonator), Sara Bianca, AlexDan Toth, Redac ia Codrin Editor Sorin Trocan, Laura Pârcălab, M. Bondrilă, Lungu, AliceBianca, Valeria Micu, Cristiana Iulian HabaCodrin Redactori: Sara Pârcălab, Fota, Alex Toth, Augustin Stanciu, Trif, Carmen Alice Micu, Cristiana Fota, Sorin Valeria Trocan, DanCornelia Lungu, Ligia Popa, Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) Augustin Stanciu, Cornelia Trif, Carmen Sara Bianca, Alex Toth, Redacţia Consultanți: Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) Alice Valeria Micu, Redactori: dr.

CristinaVidican, Aoșan, Marius Călin Cherecheș, Alexandru Alin Zaharie Consultanți: Sorin Trocan, Dan Lungu, Alex Toth dr. Cristina Florin Buicu dr.

Aoșan, Marius Călin Cherecheș, DTP: Mihai Armanca dr.

Florin Buicu DTP: DTP: Mihai Armanca Administra ia Mihai Armanca Manageri publicitate: Administra ia Alin Bolbospublicitate: (0757-036.817) Manageri Administra ia alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

Satele cu porţi închise și fără viitor Ligia POPA de

Alin Bolbos (0757-036.817)

Bihor, Bistriţa-Năsăud, Manageri publi Manageri publicitate Sălaj alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ioana Lucăcel (0742-123.782) Bihor,Vidican Bistriţa-Năsăud, Sălaj Dorel (0759 -022323) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Ioana Lucăcel (0742-123.782) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Maramureş ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj(0740-075.219) Florin Marcel Maramureş

florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Ştefan (0745-868.558) Florin Brumar Marcel (0740-075.219) Alba, Harghita florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Harghita, Mureş Marius Morar (0746-130.439) Alba, Harghita

marius.morar@transilvaniabusiness.ro Florin MariusMarcel Morar(0740-075.219) (0746-130.439) Braşov, Bucureşti, Covasna florin.marcel@transilvaniabusiness.ro marius.morar@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) Alba, Harghita Braşov, Bucureşti, Covasna ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559)

Bucureşti, Nicolae PopSatu-Mare (0740-115.167) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Nicolae Pop (0740-115.167)

Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Lili Trocan (0744-804.269) Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Alin Bolbos(0744-804.269) (0757-036.817) Lili Trocan Arad alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Dorel Vidican (0736-651.166) Bihor, Arad Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Cluj dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Dorel Vidican (0736-651.166) Bucureşti, Cluj dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Ştefan Brumar (0745-868.558) Bucureşti,resurse Cluj Director Harghita, Mureş umane: Ştefan Brumar (0745-868.558) Anamaria Grama Harghita, Mureş resurse umane:Anamaria Grama Director difuzare:

Director difuzare:Atilla Szanto (0755-044.851) Atilla Szanto (0755-044.851) Director resurse umane:Anamaria Grama Responsabil abonamente: abonamente: Gabriela Belean Responsabil Director difuzare:Atilla Szanto (0755-044.851) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean Responsabil abonamente: Gabriela Belean Trafic manager publicitate: Emo Veres gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Traficpublicitate@transilvaniabusiness.ro manager: manager publicitate: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Emo Veres publicitate@transilvaniabusiness.ro Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Contabilitate: Contabilitate: Lia Pamfilie Tipărit la Ceconii SRL Baia Mare SRL Tipărit la Novaprint Management Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Târgu Mureș Design: Claudiu PopaManagement (0723-511.013)SRL Tipărit la Novaprint Regia de Tipărit lapublicitate: Novaprint Management SRL Târgu Mureș Midas de Media București Târgu Mureș Regia publicitate: Tel/Fax: 031-040.4118; de publicitate: Regia Midas Media București031-040.4120 Partener permanent: Midas Media București031-040.4120 Tel/Fax: 031-040.4118; Oficiul Național al Registrului Comerțului Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Parteneri cu CCIA din cele 15Comerțului judeţe Partener permanent: Oficiul Național al Registrului din Transilvania Banat Oficiul Național alşiRegistrului Parteneri cu CCIA din cele 15Comerțului judeţe

din Transilvania şi Banat Revistă editată de Revistă editată deBusiness SRL Cluj Transilvania Grup Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgunr.1 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei Cluj Napoca: Eftimie Murgunr.1 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei Tel/Fax: 0265-215.613 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Manpress SRL Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media Se distribuie naţional prin Autosupermarket Abonamente prin Manpress SRL abonamente@zirkonmedia.ro şi la toate chioşcurile de ziare Se distribuie naţional prin Autosupermarket Tel: din 021.255.1800 Transilvania şi Banat. Plus Bucureşti. şi la toate chioşcurile de ziare Fax: 021-255.1866 Reţele distribuţie controlată - prin Spin Media SRL. dindistribuie Transilvania şi Banat.

Bucureşti.

Se naţional prinPlus InMedio Reţele distribuţie controlată - prin Media SRL. TGB SRL prin TB - membru al Spin Biroului şi Banat. şi la toate chioşcurile din Transilvania Român deprin Audit TGB SRL TBTransmedia - membru al Biroului www.transilvaniabusiness.ro Român deprin Audit TGB SRL TBTransmedia - membru al Biroului www.tb.com.ro Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.facebook.com/agrotb www.tb.com.ro www.transilvaniabusiness.ro www.facebook.com/agrotb www.tb.com.ro Tiraj 9.000 exemplare. Distribuţie controlată - 5.000 ex prin APIA, DAR, Camerele Agricole din Consiliile Judeţene şi la fermieri.

Satul, mai mult decât oraşul, e un loc al dramelor. Recent, a avut loc un accident de circulaţie în centrul ţării, în care şi-au pierdut viaţa patru femei. Toate se aflau în acea zi a ielelor, în aceeaşi maşină, care s-a transformat apoi în coşciug pentru ele, fiindcă îşi doreau să ajungă într-un oraş în care să găsească un medic, un notar şi un loc din care să îşi facă cumpărăturile. În satul lor, medicul vine rar, notar nu este, iar de cumpărături nu prea poate fi vorba, dincolo de ce oferă magazinul sătesc. Pentru aproape orice, oamenii trebuie să se pregătească de drum.

Vor stomatolog? Trebuie să se urce în maşină şi să pornească la drum.

Au nevoie de un act? La drum.

Iar drumurile sunt într-o veşnică reparaţie, pline de gropi, făcute pentru accidente. Pentru morţi. Mai contează că în urma lor rămân copii fără părinţi şi familii distruse?

Satul românesc s-a obişnuit cu dramele. Copiii satelor pleacă prea devreme spre şcoli şi apoi în ţări străine, de unde se mai întorc rar, doar pentru a-şi etala ultimele telefoane cumpărate pe banii primiţi pentru ceea ce au făcut pentru străini, nu pentru ai lor. Şi atât. Şi ei, ca şi cei plecaţi în oraşe, nu vor să se întoarcă în casele mari ale părinţilor lor, fiindcă nu au de ce. Preferă pribegia în dauna adunăturilor de case, lipsite de ceea în teorie se numeşte infrastructură rurală. Vor grădiniţe, au nevoie de asistenţă medicală, de magazine, de multe, ca să nu fie mereu pe drumuri. Pentru mulţi, satul e doar un loc de plecare spre altceva, nu un viitor. Şi, dacă tinerii pleacă, iar cei care

rămân sunt mai legaţi de oraşe decât de satele lor, ce se va întâmpla cu satul românesc? Terenul va fi vândut, cucerit de străini sau mari latifundiari, care nu vor avea niciun interes să investească cu adevărat în dezvoltare rurală, iar satele vor deveni şi ele mari dormitoare în care tinerii nu vor mai vrea să se întoarcă după absolvirea școlii. Şi aici apare o altă problemă. Câți dintre ei şi-au pierdut vieţile tot pe drum, făcând naveta ca să studieze? Mulţi.

Revenind la accident. Oamenii de la sat merg la spital doar când sunt bolnavi, foarte bolnavi, şi atunci, pe lângă grija propriei suferinţe, mai au de dus cu ei grija drumurilor, a traficului, a gropilor. Oare, dacă pe fiecare maşină de acest gen ar scrie „oameni bolnavi, de la sat” sau „navetişti”, ne-ar fi mai uşor să acceptăm faptul că în 2016 sunt îngrămădiri de case fără cabinete medicale, grădiniţe, cu şcoli slabe şi profesori prost pregătiţi, refuzaţi de şcolile din oraşe pentru că au obţinut note prea mici la examenele de titularizare? Probabil că nu.

1

2

PAGINA Moştenitorul coroanei britanice, Alteţa Sa Regală Prinţul Charles a avut o întrevedere, la începutul lunii iunie, în localitatea mureşeană Saschiz, cu Ovidiu Săvâşcă, directorul executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Mureş.

22 Printre companiile prezente miercuri, 8 iunie, în localitatea mu reşeană Seuca în cadrul evenimentului organizat de Dafcochim și SC Kodrago SRL s-a numărat și Nufarm, care și-a prezentat oferta soiurilor de grâu, respectiv a tehnologiilor de combatere a dăunătorilor.

PAGINA

CUM A DEVENIT VALI IOAN OLELEU (DSVSA CLUJ): MĂRGINEAN FERMIERUL ANULUI ÎN JUDEȚUL PRODUSELE MUREȘ?

ALIMENTARE ROMÂNEȘTI, MULT MAI 28 BUNE DECÂT CELE DIN MULTE ZONE ALE LUMII Desemnat de către Ministerul PAGINA

15

Agriculturii fermierul anului 2015 în județul Mureș, Valentin Mărginean a avut ocazia să explice într-o întâlnire desfășurată la el în fermă rezultatele spectaculoase pe care le-a obținut în ultimii ani.

”BELCAMP. DE VEGHE PE TEREN”

32 PAGINA

9

NUFARM, APROAPE DE FERMIERII ARDELENI PAGINA

PRINȚUL CHARLES, LOBBY PENTRU PAJIȘTILE TÂRNAVEI MARI

Fermele mici de animale nu sunt suficient de profitabile încât să le ofere oamenilor liniștea zilei de mâine și confort, dar o rază de speranţă a apărut în ultimii ani, odată cu implicarea celor de la Danone România.. pag 10 - 11

Belchim Crop Protection a inaugurat seria de evenimente în câmp sub titu latura ”BelCamp. De veghe pe teren”. Primul eveniment s-a desfășurat pe plat forma demonstrativă a companiei din localitatea Iazu, județul Ialomița, și a reunit peste 200 de fermieri de top din România.

AGROTRANSILVANIA CLUSTER – CLUSTER INOVATIV SPECIALIZAT ÎN DOMENIUL BIOECONOMIEI

35 PAGINA

PROIECT DE DOUĂ MILIOANE DE EURO, PUS PE PICIOARE LA ZIMNICEA DE DANONE

Istoricul clusterului începe, oficial, cu data de 21 februarie 2013, când cei 20 de membri fondatori au înregistrat asociația „Clusterul Agro-Food-Ind Napoca”, oferindu-i cadru legal.

SUPliment transilvania business

3

DAFCOCHIM, EXPERIMENT REUȘIT LA SEUCA Compania DAFCOCHIM din Tîrgu-Mureș și firma Kodagro au organizat miercuri, 8 iunie, în satul Seuca din comuna Gănești, o prezentare de soiuri de grâu tratate cu produse ale principalilor jucători de pe piaţa autohtonă de inputuri.

Evenimentul a reprezentat o premieră pentru agricultura transilvăneană și s-a bucurat de participarea a 400 dintre cei mai importanţi fermieri ardeleni. pag 17 - 19

43

„PITA CETĂȚII” - PÂINE TRADIȚIONALĂ SUB FORMA CETĂȚII ALBA IULIA, FOLOSITĂ PENTRU PROMOVAREA TURISTICĂ A ORAȘULUI

44 PAGINA

IRAKIENII SUNT INTERESAȚI SĂ IMPORTE SISTEMUL DE CLUSTERE DIN TRANSILVANIA

PAGINA

PAGINA

37

VINURI ȘI BUCATE ALESE, LA CRAMA PETRY DIN CĂLIMĂNEȘTI

PARTENER ȘTIINȚIFIC

La mijlocul lunii iunie a avut loc, la ClujNapoca, prima ediție a Transylvanian Clusters International Conference, eveniment realizat din necesitatea de a crea proiecte inovatoare comune, cu un impact asupra comunităților, dar și a industriilor din care fac parte entitățile partenere. La acest eveniment au participat peste 250 de specialiști din țară, dar și din străinătate, care au avut ocazia să schimbe idei, dar și să inițieze proiecte noi în cadrul unor sesiuni de matchmaking.

PAGINA

46

„ZIUA ROZELOR” LA CIUMBRUD, CEA MAI MARE EXPOZIȚIE DE TRANDAFIRI DIN TRANSILVANIA

Cetatea din Alba Iulia este promovată şi printr-un produs alimentar unic şi inedit: „pita cetăţii”, o pâine tradiţională sub forma Cetăţii Alba Carolina din municipiu. „Pita cetăţii” a fost lansată de un producător local şi de administraţia locală din Alba Iulia şi are ca scop promovarea turistică a oraşului denumit „Cealaltă Capitală”, prin cea mai importantă atracţie a sa – cetatea de tip Vauban Alba Carolina, una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi de acest fel din Europa.

Familia Petry, proprietara societăţii Primacom şi a brandului de mezeluri Petry, a inaugurat, în 11 iunie, o cramă în Călimăneşti, sat aparţinător de comuna Fântânele şi situat la aproximativ 28 de kilometri de municipiul Tîrgu-Mureş, pe DN 13A Tîrgu-Mureş - Bălăuşeri - Sovata.

4

COVER STORY

SUPliment transilvania business

Open Fields continuă proiectele Heifer și devine asociaţie integral românească “Heifer România s-a schimbat. Acum suntem Open Fields și ducem cu noi tradiţia și prestigiul Heifer, ducem cu noi parteneriatele pe care le-am pus pe picioare, cu partenerii tradiţionali, și avem ca obiectiv dezvoltarea rurală, fiindcă nu facem caritate, ci dezvoltare rurală, iar unealta este animalul”, Ovidiu Spînu – director executiv Open Fields

5

6

COVER STORY

Lupta pentru dezvoltare comunitară În urmă cu mai bine de 20 de ani, în 1992, în România a fost aprobat primul proiect Heifer, prin care le erau donate locuitorilor unui sat din Ardeal, animale de rasă, frumoase și cu pedigree. O dată cu proiectul, în România a fost implement și un model cu totul nou, care a trecut dincolo de caritate, pentru a ajunge în zona dezvoltării comunitare. de Ligia POPA

„

Noi, românii, nu trebuie să uităm că toate crizele le-am trecut cu ajutorul micilor fermieri, a comunităţilor curate şi echilibrate care au reuşit să se susţină singure, ca să progreseze, să găsească rasele potrivite şi resursele reale, aşa că desprinderea totală de tradiţional ar putea fi nocivă pentru toţi”, Ovidiu Spînu

După primul proiect au urmat altele şi altele, aşa că acum harta Heifer e plină cu programe reuşite, prin care au fost aduse în satele din România de la oi, vaci şi capre, la cai, albine şi păstrăvi.

După aproape 25 de ani de la intrarea în România, grupul care a implementat programele organizaţiei la noi în țară se va desprinde şi va merge pe drumul său. Heifer Project pentru România se va transforma în Fundația Open Fields. Desprinderea va fi marcată printr-un eveniment care va avea loc în iulie, iar „ruptura” se va produce lin, treptat, conform unui plan.

Dacă, până acum, organizaţia a funcţionat ca o sucursală Heifer International, a respectat toate normele grupării-mame şi s-a raportat la aceasta, acum s-a impus o schimbare. ”Chiar dacă juridic am fost organizaţie europeană, am funcţionat sub steag american. Heifer România s-a schimbat. Acum suntem Open Fields şi ducem cu noi tradiţia şi prestigiul Heifer, ducem cu noi parteneriatele pe care le-am pus pe picioare, cu partenerii tradiţionali, şi avem ca obiectiv dezvoltarea rurală, fiindcă nu facem caritate, ci dezvoltare rurală, iar unealta este animalul. Suntem acum 100% o asociaţie românească, cu un Bord format din cetăţeni străini”, spune directorul executiv al asociaţiei, Ovidiu Spînu, cel căruia i se datorează venirea Heifer în România şi, apoi, transformarea ei în Open Fields.

Noua structură are o echipă de 8 oameni şi externalizează multe sarcini, în funcţie de proiecte. În teritoriu, lucrează cu lideri locali, care se mişcă mai uşor în comunităţile lor.

Sunt în desfăşurare șapte proiecte, dintre care două cu sprijin norvegian, unul cu fonduri elveţiene, două clasice Heifer, cel cu Danone şi un proiect,

care a pornit de la donarea de bivoli în comune de lângă Cluj.

Heifer International: Peste 70 de ani de sprijin și dezvoltare Istoria Heifer International a început în 1944, cu un fondator care se numea Dan West. Când era foarte tânăr, aproape adolescent, în anii ’30, a fost voluntar militar în Războiul Civil din Spania. Împărţea mâncare în ambele tabere, mai ales copiilor. Adesea mâncarea se termina, aşa că copiii mai puternici mâncau, iar cei mai slabi, nu. Cei mai mulţi rămâneau flămânzi.

Fiul de fermieri s-a întors acasă, şi, împreună cu cei din biserica lui şi alţi doi vecini au pus bazele unei iniţiative prin care au vrut să doneze o junincă şi să o trimită în Spania, unde majoritatea vitelor fuseseră măcelărite. S-au gândit că, atunci când se termină laptele din mulsoarea de seară, va veni alt lapte, la mulsoarea de dimineaţă, iar copiii vor avea ce mânca de mai multe ori pe zi.

Ideea lor a fost ca sistemul acesta viu să se perpetueze şi să fie propus şi altor familii, într-un sistem fără sfârşit.

Dan West, tânărul vizionar care a pus pe picioare întreg sistemul, şi-a dat seama că atunci când donează un animal, cei care au primit ajutorul şi au acceptat să intre în sistem, vor dona, la rândul lor, produse şi alte animale altor oameni care au nevoie de ele, a murit prea repede pentru a vedea că visul său a devenit realitate, o realitate în care sunt implicaţi din ce în ce mai mulţi oameni.

SUPliment transilvania business

„ De fapt, la începuturi, West, împreună cu prietenii lui, cu ajutorul Bisericii au făcut rost de trei vaci pe care să le trimită în Spania, pentru copiii Războiului. Prima vacă cumpărată s-a numit Faith (Credinţă), iar următoarele au fost Hope (Speranţă) şi Charity (Caritate).

Cei trei cowboy au adunat vacile şi le-au dus în port, unde le-au urcat pe un vapor, ca să le trimită spre Spania.

Din păcate, au ajuns în Haiti şi au fost nevoiţi să coboare vacile de pe vas acolo. Acesta a fost un semi-eşec, dar Dan West nu s-a speriat, dimpotrivă.

Apoi a fost un adevărat val de vaci duse în Spania, Polonia, Franţa, un ajutor oferit în animale europenilor, după război. A fost un val de solidaritate al fermierilor pentru lumea afectată de Marele Război, un demers care a durat până prin anii ‘60.

Din anii 60-70, transportul şi carburanţii s-au scumpit, au apărut diferite boli şi s-a regândit totul. Apoi, s-a refăcut strategia Heifer şi s-a luat decizia ca în fiecare zonă să fie trimise animale compatibile cu locul, solul, hrana locală, medicamentele care se găsesc pe piaţa internă, aşa că, pentru continuarea proiectelor, au început să se adune bani, din care să fie cumpărate animale din fiecare ţară în parte sau pentru fiecare ţară în parte, ca să fie stimulate rasele locale şi economiile tradiţionale. În acest sistem a fost inclusă, după 1990, şi România.

Dinamizând comunităţi În cei 70 de ani de funcţionare, sistemul Heifer şi-a demonstrat eficienţa şi funcţionează şi în continuare. Foarte rar se întâmplă ca „lanţul” de ajutorare să se rupă, iar când se întrerupe undeva, cu siguranţă continuă în altă parte, după cum povesteşte Ovidiu Spînu. „Sistemul funcţionează cu o rată de succes de 80-90%, aşa că din 100 de vaci date, mergem mai departe cu 80. De fapt şi un fermier care îşi face o fermă nu are o rată de succes de 100%. Pe beneficiari îi obligăm moral să continue, să respecte regulile sistemului. Noi reuşim să trezim comunităţile din lentoare, le animăm, le dăm mici resurse. Pentru noi animalele şi oportunităţile agricole sunt un pretext ca oamenii să se dinamizeze, să aspire şi să trăiască mai bine şi, la sfârşit de proiect, să fie altfel. De fapt, proiectul nostru nu se termină niciodată, aşa că putem spune că „la sfârşit de etapă”, vedem că am schimbat comunitatea, aceasta nu mai e una tristă, inertă, fără perspective, ci una dinamică, viguroasă, cu aspiraţii, care începe să trăiască mai bine. Nu avem prea multe eşecuri fiindcă suntem transparenţi, le punem la dispoziţie tot ceea ce le promitem.

Le dăm vaci cu pedigree, de rasă, mai mândre şi mai frumoase decât ce au

Pentru noi animalele şi oportunităţile agricole sunt un pretext ca oamenii să se dinamizeze, să aspire şi să trăiască mai bine şi, la sfârşit de proiect, să fie altfel”, Ovidiu Spînu

ei. Participă la selecţia lor, participă la negocieri. Ei trag la sorţi, fără favoritisme şi, după ce le dăm toate astea, ei nu pot, atunci când mergem în sat, să ne mintă, să ne înşele, să le vândă, pentru că au faţă de noi un angajament moral. Şi funcţionează în sat pentru că obligaţia asta morală e importantă. Cei care nu respectă asta, vor fi excluși din comunitatea din care fac parte”, spune directorul executiv al Open Fields Romania.

Când caritatea e punctul de plecare pentru trezirea la viaţă Fiecare proiect la care Heifer România participă este special pentru cei care l-au pus pe picioare şi l-au făcut să meargă. Cu cât comunitatea căreia i s-a adresat a reuşit mai bine să se folosească de ajutor, cu atât echipa me dicului Spînu a fost mai mulţumită.

Unul dintre proiectele reuşite a fost într-o comunitate marginală, povestește medicul veterinar: „La Nemşa, de exemplu, am avut un succes extraordinar. În comunitatea de romi de acolo am dus capre. Acestea, evident, sunt mai uşor de ţinut decât vacile. Bine, noi le-am cerut celor de acolo să le facă un staul, să pună geamuri şi acum staulul e mai frumos decât casa din faţă.

7

8

COVER STORY Am adus şi capre din Franţa şi azi 3 sau 4 romi au o fermă de capre alpine şi vând material reproducător şi, deşi au un staul din bârne, respectă toate normele pentru creşterea caprelor şi se dezvoltă foarte bine”.

Acum, pe de altă parte, sunt în desfăşurare proiecte în sate din judeţele Bistriţa-Năsăud şi Mureş, prin care sunt duse oamenilor vaci, primite mai ales din Irlanda. „Există mai multe nivele de dezvoltare a proiectelor. La nivel social am produs lapte pentru copiii din spitale, din orfelinate şi din Pata Rât ani întregi, prin două proiecte emblematice. Primul e „Farmers Feed the Children” şi al doilea „Milk for Orphans” . Prin acestea, câteva mii de tone de lapte au fost donate de-a lungul anilor.

Proiectul continuă punctual şi acum.

Aşa cum am spus, noi am creat insule de mimetism şi bunăstare care cresc prin mimetism şi încredere. Nu e importantă vaca aceea pe care o primesc, ci modelul şi adoptarea ideii că se poate face ceva în continuare”, spune Ovidiu Spînu.

Investiţiile în dezvoltare

Primele vaci donate de grupul lui Dan West au fost: Faith (Credinţă Hope (Speranţă) Charity (Caritate).

Heifer România a dezvoltat şi programe de dezvoltare, unul dintre acestea fiind implementat împreună cu Danone. În cadrul acestuia au fost căutate ferme mici de vaci, în care munceau membrii unei familii. Potrivit analizei Heifer: „modelul nu e sustenabil, fiindcă e scump, paradoxal e mai scump să mulgi lapte manual, decât cu mulgătoarea şi nu e conform.

Ca să treci de numărul critic de vaci, ar fi fost nevoie să mai aibă în echipă doi bunici, doi nepoţi, ceea ce nu era posibil. Munca era imensă, preţul laptelui mic, iar profitul derizoriu.

Dacă cei care au avut la un moment dat 5-7 vaci au fost elita satului, acum ajunseseră să fie săracii satului. Erau lipsiţi de perspective. Dintr-o zonă gri, cu proiectul nostru prin care am adus vaci din Irlanda, le-am dat acestor familii 2-3 vaci şi i-am stimulat să se asocieze, ca să depăşească un anumit număr de animale. Cei de la Danone Ecosysteme le-au dat aparate de muls, mănuşi, dezinfectante, de toate şi piaţă pentru lapte. Oamenii au început să muncească mecanizat şi au evoluat şi din oameni fără orizont au devenit nişte oameni foarte dinamici”.

Acest proiect s-a desfăşurat în zona de sud a ţării, la Zimnicea şi a condus la apariţia unor schimbări importante.

Despre iniţiativă, Ovidiu Spînu spune că: „Dacă comparăm ce aveam cu ce avem acum, ne dăm seama că a crescut numărul de vaci, aşa că acum avem ferme cu câte 30 de vaci, pentru care s-au asociat 2-3 familii, că lucrurile merg înainte și comunităţile s-au dezvoltat... La Nemşa am ajuns la o fermă sustenabilă şi relativ modernă în 10 ani. La Zimnicea am început în prima fază, în 2012, un proiect Danone Ecosysteme datorită căruia se produce 10% din laptele contractat de firmă. În zona Zimnicea am dus 214 vaci şi este un succes pentru că proiectul merge mai departe”.

De fapt, dacă marilor fermieri, compania Danone le dă un preţ mai mare, celor mici le dă un preţ mai mic, dar mai mare decât cel pe care oamenii l-ar primi de la alte firme care colectează lapte. Deci, oamenii lucrează cu Danone şi respectă exigenţele lor, fiindcă laptele cerut este pentru iaurt şi trebuie să fie de foarte bună calitate. „Noi, la rândul nostru, nu lăsăm Danone să abuzeze de fermierii mici, aşa că avem o relaţie corectă. Oamenii nu au nicio obligaţie

faţă de Danone, dacă nu le convine ceva, pot să vândă lapte în alte părţi.

Rar am avut acelaşi succes ca în acest caz”, zice iniţiatorul proiectului.

Primul pas spre dezvoltare: o lume mai curată la suflet Heifer nu s-a oprit doar la proiecte sociale şi de dezvoltare, ci a mizat şi pe unele de ecologizare. Practic, a dezvoltat cu ajutorul voluntarilor proiecte de împădurire sau de epurare ecologică a apelor în agroturism. Prin asociaţie s-au făcut platforme de gunoi de grajd şi beneficiarii au fost învăţaţi să composteze toate deşeurile din gospodărie până la deşeurile organice, biodegradabile. De asemenea, de cele mai multe ori, echipa a mizat pe rasele autohtone, atunci când a implementat un proiect bazat pe donaţii. “Aproape tot ce am cumpărat, am cumpărat de aici, aşa că veţi găsi în portofoliul nostru de toate, de la crap şi păstrăv, până la albine, găini româneşti, vaci.

Am avut un proiect cu cai, Furioso, unul cu bivoli, în Aşchileu-Mera, rasa ţurcaie în zona montană, cu capre carpatine, pe mediu am plantat păduri şi, peste tot în proiectele noastre, omul trebuie să respecte mediul, să nu supraîncarce mediul cu animale, să împiedice eroziunea solului prin împădurire, să rotească culturile, să folosească rase locale, să folosească reţete tradiţionale, să crească în armonie cu natura, să folosească ferti lizanţi naturali şi peste tot, în comunităţile noastre, trebuie să fie curăţenie. Toate comunităţile noastre trebuie să fie mai curate, şi mental, şi fizic”, spune Spînu.

SUPliment transilvania business

9

Prinţul Charles, lobby pentru pajiștile Târnavei Mari Moștenitorul coroanei britanice, Alteţa Sa Regală Prinţul Charles a avut o întrevedere, la începutul lunii iunie, în localitatea mureșeană Saschiz, cu Ovidiu Săvâșcă, directorul executiv al Agenţiei de Plăţi și Intervenţie în Agricultură (APIA) Mureș. Întâlnirea a fost intermediată de reprezentanţii Fundaţiei Adept Transilvania, care a iniţiat, recent, o măsură de agromediu pilot pentru gospodărirea de pajiști în regim de fâneaţă din regiunile Târnava Mare și Pogany Havas (Munţii Ciucului).

20 de fermieri, înscriși Potrivit directorului executiv al APIA Mureş, vizita la Saschiz a avut ca principal scop consultarea cu reprezentanţii Fundaţiei Adept Transilvania în ceea ce priveşte proiectul-pilot demarat de curând. „La invitaţia Fundaţiei Adept Transilvania am participat la o consultare despre ceea ce înseamnă măsurile de agromediu implementate prin APIA. De asemenea, am discutat despre un proiect-pilot pentru plăţile pentru biodiversitate pe care Fundaţia Adept Transilvania vrea să îl implementeze începând cu anul 2016 pe regiunea Târnava Mare, în special pentru protejarea fâneţelor. A avut loc o discuţie între mine, ca reprezentant al APIA, şi reprezentanţii Fundaţiei Adept Transilvania despre cerinţele specifice pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de aceste plăţi de agromediu, precum şi despre intenţia lor de a implementa acest program pe partea de fâneţe şi cerinţele specifice pe care le vor solicita ei fermierilor. Am convenit de comun acord ca şi în perioadele de control să participe şi un reprezentant al APIA, în

momentul în care se vor face controale pe acest program-pilot de menţinere a suprafeţelor de păşune şi de întreţinere.

Am aflat că în primă fază în cadrul acestei măsuri-pilot finanţată de Comisia Europeană s-au înscris 20 de fermieri cu o suprafaţă totală de 200 de hectare”, a declarat Ovidiu Săvâşcă.

Prinţul Charles, interesat de biodiversitate Întâlnirea de la Saschiz s-a suprapus cu vizita Prinţului Charles la sediul Fundaţiei Adept Transilvania,. „Se cunoaşte preocuparea Prinţului Charles pentru biodiversitatea existentă în Transilvania şi pentru această măsură pe care Fundaţia Adept Transilvania a iniţiat-o. Am avut privilegiul de a avea o discuţie de aproximativ 10 minute cu Prinţul Charles despre probleme de suprapăşunat, despre zonele unde există un număr mai mare de animale, despre protejarea fâneţelor din Transilvania şi aducerea de plus-valoare, inclusiv prin partea de finanţare mai consistentă pe ceea ce înseamnă fâneţe şi, evident, despre

de Alex TOTH conservarea a 27 de specii şi grupelor de specii selectate şi testate ca indicatori ai pajiştilor cu valoare naturală ridicată. Păşunatul intensiv pune în pericol de dispariţie speciile cu înaltă valoare naturală care există în această zonă.

Prinţul Charles a fost foarte deschis, foarte receptiv, m-a întrebat cum ar putea APIA ca reprezentant regional al Ministerului Agriculturii să aducă la cunoştinţa oficialilor acest program-pilot demarat de Fundaţia Adept Transilvania. I-am răspuns că în momentul în care programul-pilot va da rezultate după cei trei ani, cu siguranţă Ministerul va fi deschis pentru implementarea şi protejarea speciilor prin acest program pilot”, a menţionat directorul executiv al APIA Mureş.

Plăţi între 140 - 180 de euro/hectar Conform reprezentanţilor Fundaţiei Adept Transilvania, fermierii care deţin terenuri de până la 100 de hectare de pajişti în regim de fâneaţă care accesează această măsură-pilot vor beneficia de plăţi între 140 - 180 de euro/hectar, în funcţie de numărul de specii prezente pe pajişte.

10

Proiect de două milioane de euro, pus pe picioare la Zimnicea de Danone Zimnicea nu este nici pe departe o zonă bogată, ci una cu probleme specifice, care tind să treacă de la o generaţie la alta, într-un ciclu fără sfârșit. Fermele mici de animale nu sunt suficient de profitabile încât să le ofere oamenilor liniștea zilei de mâine și confort, dar o rază de speranţă a apărut în ultimii ani, odată cu implicarea celor de la Danone România.

Astfel, în acest „univers” împietrit a apărut în 2012 ceva nou, un proiect, menit să dinamizeze şi să ofere speranţe unor membrii ai comunităţii.

Prin programul „O şansă pentru familia ta”, iniţiat de Danone România în colaborare cu Heifer şi susţinut de fondul de investiţii Danone Ecosysteme au fost aduse în zonă 214 juninci de rasă superioară, care le-au fost oferite gratuit localnicilor. Întregul proiect a fost evaluat la 2 milioane de euro şi a avut 500 de beneficiari direcţi şi aproximativ 7000 indirecţi, din Zimnicea - Teleorman, Cocorăşti Colţ - Prahova şi Belin, din Covasna. La rândul lor, beneficiarii direcţi au donat ulterior 170 de viţeluşe, primele născute după implementarea proiectelor, altor persoane din grupuri defavorizate şi, în plus, peste 7000 de doze de inseminare artificială de calitate superioară au fost recoltate pentru a fi donate.

Asocierea, cheia succesului Pe lângă văcuţele donate membrilor comunităţii, iniţiatorii au avut în vedere şi alte aspecte mult mai complexe pentru stimularea progresului în zonă. Oamenii care au primit animalele au fost încurajaţi să se asocieze şi să centralizeze împreună laptele obţinut de la vaci şi, pentru a face acest lucru mai igienic, Danone şi Heifer le-au oferit sătenilor instalaţii performante: 24 de staţii mobile de muls, tancuri de răcire şi stocare pentru lapte şi peste 500 de bidoane de inox pentru colectare. Totodată, gospodarii implicaţi în proiect au participat la cursuri de specializare, pentru a învăţa mai multe despre sănătatea şi îngrijirea vacilor şi despre regulile de obţinere de lapte conform cu standardele Uniunii Europene.

Patru noi locuri de muncă au fost

de Ligia POPA

create în urma implementării primei faze a proiectului, ceea ce nu e deloc puţin în zonă.

Partea cea mai bună pentru beneficiarii din proiectul de la Zimnicea este că Danone, prin contract, s-a angajat să preia laptele pe care aceştia îl produc în fermele proprii. Veniturile fermierilor sunt constante și stabile, aşa că ei se pot gândi cu optimism la ziua de mâine.

2015, un an bun pentru Danone Anul trecut a fost unul bun pentru cei de la Danone. Procesatorul care a ales să investească şi în micii fermieri locali, pentru ca apoi să li se întoarcă investiţia şi să aibă parteneri de afaceri stabili, care să le ofere materie primă de calitate a anunţat venituri în valoare de 484 milioane de lei, adică cu 6% mai mari decât cele raportate în urmă cu un an.

SUPliment transilvania business

„ Reprezentanţii firmei spun că această creştere de venituri se datorează în special punerii pe picioare de strategii viabile, care să le ofere o poziţie bine definită pe piaţă. Orientarea către segmentul iaurturilor se datorează unei tradiții de aproape 100 de ani, primul iaurt Danone fiind produs la Barcelona în 1919. Faptul că în unităţile de procesare Danone se lucrează doar cu lapte proaspăt, provenit din fermele din ţară, nu poate să fie decât benefic pentru calitatea produselor, aşa că orientarea politicilor către sprijinirea agricultorilor autohtoni a venit ca un pas oarecum normal pentru toţi, aşa cum recunoaşte Adrian Pascu, directorul general Danone România, Bulgaria, Moldova și Țările Adriatice: ”În fabrica noastră din Bucureşti facem iaurturi cu lapte proaspăt de cea mai bună calitate, colectat zilnic de la fermierii din România. De aceea, Danone investeşte constant în susţinerea producţiei locale de lapte prin diferite programe, dezvoltând o relație de tip câștig-câștig cu fermierii cu care colaborează. Mai mult, cum iaur tul bun are nevoie de lapte de cea mai bună calitate, Danone România a sprijinit activ dezvoltarea fermelor româneşti prin programe dedicate, cu o valoare cumulată de peste 30 milioane de lei, în ultimii 10 ani”.

Un model, mai mulţi beneficiari Probabil cel mai cunoscut program dezvoltat de Danone este “Spre Vest”, lansat încă din 2006. Prin acesta se acordă susţinere fermierilor pentru dezvoltarea şi modernizarea afacerilor. În acest program au fost implicate mai multe forme de suport, de la plata laptelui în avans pentru 12 luni (fără dobândă), până la oferirea de sprijin pentru cumpărarea a peste 3000 vaci de lapte, a unor animale foarte bune, de rasă, sau a 20 de echipamente noi de muls. De asemenea, beneficiarii direcţi ai proiectului care au dorit să se tehnologizeze au fost sprijiniţi de Danone să obţină preţuri mai bune pentru echipamente.

Chiar dacă condiţiile de calitate impuse de procesator sunt unele extrem de stricte, colaboratorii s-au obişnuit cu asta şi vor să îşi continue parteneriatele fiindcă acestea le oferă suficiente motive pentru a merge mai departe, după cum povesteşte fermierul Petre Azoiţei: „Livrez lapte la Danone de peste 16 ani.

Danone are cerinţe foarte stricte legate de lapte, de calitate şi de igienă, fără compromisuri. Există, de asemenea, un program foarte clar de verificare a laptelui, dar şi a fermelor partenere.

Colaborarea noastră nu s-a rezumat, însă, doar la a vinde şi cumpăra lapte -

Danone investeşte constant în susţinerea producţiei locale de lapte prin diferite programe, dezvoltând o relație de tip câștig-câștig cu fermierii cu care colaborează. Mai mult, cum iaurtul bun are nevoie de lapte de cea mai bună calitate, Danone România a sprijinit activ dezvoltarea fermelor românesti prin programe dedicate, cu o valoare cumulată de peste 30 milioane de lei, în ultimii 10 ani”, Adrian Pascu, directorul general Danone România, Bulgaria, Moldova și Țările Adriatice

compania m-a sprijinit financiar pentru a-mi dezvolta ferma, pentru a cumpăra vaci de rasă şi echipamente, astfel încât astăzi lucrez la un nivel conform standardelor europene”, mai spune Petre Azoiţei, fermier partener Danone. Împreună, fermieri şi procesator, se sprijină reciproc pentru a rămâne pe piaţă a fi competitivi si a aduce produse de calitate pe mesele consumatorilor.

Si nu vorbim doar de consumatorii din Romania, iaurturile facute la Bucuresti fiind exportate si pe alte piete europene. Şi toţi ştiu că doar împreună pot creşte, aşa că şi dacă proiectul şi colaborarea cu Danone se vor termina, fermierii nu au de ce se teme, fiindcă rămân pe picioarele lor, le rămâne tehnologia şi mai ales asocierea care le dă putere şi siguranţă.

11

3.000 de vaci au fost cumpărate prin programul “Spre Vest”

12

EVENIMENT

Meat & Milk 2016, un succes de dimensiuni internaţionale Lucrările celei de-a V-a ediţii a Expo-Conferinţei Internaţionale Meat & Milk au avut loc la Hotel Alpin din Poiana Brașov și s-au desfășurat sub genericul ”Subfinanţare, Suprataxare, Importuri - Ziduri în calea unui business de succes, într-o economie aflată în dezechilibru”.

de Dorel VIDICAN

Prezenţe de marcă în rândul firmelor clujene

Expo-Conferinţa, pas cu pas Ca și mod de desfășurare, Conferința a avut în fiecare dintre cele două zile câte o ședință generală, urmată de workshopuri tematice - lapte și carne - și mese rotunde.

Având ca titlu general ”Provocarea unui nou început”, prima zi a conferinței a fost deschisă de doamna Mirela Vasile Director General al agenției infoGROUP, organizatoarea evenimentului, aceea care, în Ședința generală, a adresat cuvântul de ”Bun venit!”.

Ulterior, în fața asistenței deosebit de numeroase, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a făcut o trecere în revistă atât a problemelor din sectoarele de carne și lapte din România, cât și a măsurilor menite să determine depășirea dificultăților. Acesta a insistat pe necesitatea adoptării celor mai eficiente soluții de finanțare a fermierilor, dar a și anunțat măsuri de promovare a produselor alimentare românești la export, prin numirea, pentru început, a 12 agenti de promovare a produselor românești într-o serie de țări importante pentru România. Irimescu nu a evitat subiectul etichetării produselor din carne și lapte, opinând că trebuie găsit un echilibru

între necesitatea corectă a informării consumatorilor și interesul celor două industrii (cea a producătorilor și procesatorilor). La cele două Workshop-uri Fabrica de Carne și Fabrica de Lapte, care s-au desfășurat cu sala plină, au fost susținute numeroase prezentări tehnologic - științifice. Ținută sub titlul ”Trăim într-o lume nebună, dar Quinta royală ne e la îndemână”, ședința generală din ziua de 13 mai a fost, probabil, cea mai furtunoasă dintre toate edițiile de până acum.

Au avut intervenții și au ținut prezentari, în cadrul sedințelor, atelierelor de lucru și a dezbaterilor de la mesele rotunde, Daniel Constantin - Ex-Ministru al Agriculturii, Radu Timiș - Președinte ARC, Paul Anghel - Director General ANPC, Nini Săpunaru - Deputat, Andrei Boțan - Expert financiar, Sorin Minea - Președinte Romalimenta, Dorin Cojocaru - Președinte APRIL, Claudiu Frânc Președinte FCBR, Maria Grapini - Europarlamentar, Ioan Ladoși - Președinte APCPR, Cornel Dănilă - Director General Covalact, Florin Căpățână - Vicepreședinte APCPR, Ștefan Pădure - Președinte APAR, Radu Roatiș Chețan - Președinte ANSVA, George Scarlat - Deputat, Marcel Bogdan Pandelică Președinte ANPC.

În cadrul prezentărilor comerciale care au avut loc în ședințele generale și în cele două workshopuri de carne şi lapte, firmele clujene au venit cu soluții dintre cele mai diverse la problemele cu care se confruntă producătorii și procesatorii din vastul domeniu al industriei alimentare.

Din prezentarea – „Câștigă bani prin depistarea rapidă a greșelilor de facturare în baza contractelor cu retailul modern” - suținută de Horia Neș, Business Developement Manager, Beck et al. Services, participanții la eveniment au aflat despre un concept nou în România, cel de verificare automatizată a facturilor lunare de la rețelele IKA (International Key Accounts) către producători.

Având o experiență de peste șase ani în industria FMCG și lucrând în domeniul IT&C din 2006, Horia Neș a identificat o nevoie actuală în rândul producătorilor de lapte și carne care vând și distribuie produse în lanțurile din retailul modern.

La ora actuală, Compania Beck et al.

Services implementează un astfel de sistem la un producător român unde un angajat din departamentul financiar consumă 50% din timpul său de lucru lunar pe partea de verificare, raportare și monitorizare, a aproximativ 50 de facturi de la nouă lanțuri de magazine: Selgros, Auchan, Carrefour, Billa, Cora etc. În prezent, majoritatea producătorilor de carne și lactate din România lucrează manual și folosesc sisteme bazate pe fișiere Microsoft Excel (XLS) pentru monitorizarea acestor facturi, extragerea de condiții din contractele anuale și întocmirea de rapoarte. Platforma JobRouter prezentată de Horia Neș automatizează procesele repeti-

EVENIMENT

SUPliment transilvania business

Horia Neș, Business Developement Manager, Beck et al. Services

tive din cadrul companiilor într-un flux informatic digitalizat care integrează toate informațiile de pe facturi, contracte și rapoarte de vânzări, reducând timpul de lucru al unui angajat de la 11 zile până la 2 zile lunar.

Un aspect foarte important este că depistarea greșelilor de facturare din timp poate aduce producătorilor un câștig lunar de câteva mii de euro, care altfel s-ar fi pierdut sau ar fi fost raportat de pe un an pe altul.

Participanții la conferință au apreciat sistemul JobRouter și au stabilit întâlniri de afaceri unu la unu cu reprezentanții Beck et al. Services pentru a implementa proiecte personalizate.

Beck et al. Services face parte dintr-un grup internațional de firme cu sediul în München, Germania, și furnizează în România servicii IT și consultanță pe patru direcții strategice: Management de Documente, Business Proces Management, Social Business Collaboration și Cloud Services.

Mircea Baciu, Regional Manager-GrECo JLT Group, le-a vorbit participanților la conferință despre “Managementul riscurilor și al asigurărilor”.

Astfel, auditoriul a luat la cunoștiință despre faptul că expunerea la risc asociată activității de producție/distribuție poate fi gestionată intern - prin constituirea de provizioane sau prin asumarea de risc și stres asupra propriului capital – sau poate fi gestionată printr-un contract de asigurare specific.

De regulă, asigurarea de răspundere a producătorului acoperă pierderile pe care Asiguratul ar trebui să le suporte pentru pagube materiale sau vătămări corporale provocate accidental de un produs sau în legătură cu un produs realizat de către Asigurat precum și cheltuielile de judecată făcute de persoana prejudiciată și de Asigurat în procesul civil. De asemenea, asigurarea poate acoperi și cheltuielile cauzate de obligativitatea de a retrage produsele neconforme de pe piață.

Poliţa de asigurare se poate încheia, în funcţie de solicitarea Asiguratului, cu valabilitate numai la locatia asigurată,

13

Mircea Baciu, Regional Manager - GrECo JLT Group

pe întreg teritoriul României sau cu extindere în afara României.

Prin poliţa de asigurare sunt acoperite evenimentele întîmplate în timpul perioadei de valabilitate a poliţei, precum şi consecinţele directe ale acestor prejudicii, manifestate ulterior expirării acesteia, dacă au fost cauzate de evenimente petrecute în perioada de valabilitate a poliţei şi dacă terţa persoană îşi valorifică pretenţiile de despăgubire în termenul de prescripţie.

In limbaj de specialitate, acest mod de activare a acoperirii poliței poartă denumirea de per occurrence.

Un alt sistem de acoperire este cel de tip claims made, în cadrul căruia, cererea de despăgubire este necesar a fi depusă în timpul perioadei de valabilitate a poliței, chiar dacă evenimentul cauzator de prejudicii s-a întâmplat anterior poliței (în acest caz, se poate negocia o perioada de anterioritate).

Alin Hapca, reprezentant al societății Aqua D&P Technologies, a prezentat gama de produse Microcat® dedicate Industriei alimentare.

Sub titlul generic “Stație de epurare nefuncțională? Aducerea acesteia în parametrii folosind Biotehnologii Microcat”, Alin Hapca a subliniat problemele întâlnite în epurarea apelor uzate, acestea fiind evidențiate prin fotografii care au stârnit interesul publicului încă de la început.

Acumularea grăsimilor în conductele de canalizare, nefuncționarea sistemelor de epurare și colmatarea separatoarelor de grăsimi conduc la cheltuieli suplimentare pentru procesator. Accentul a fost plasat pe reducerea cheltuielilor și protejarea mediului prin utilizarea de produse ecologice care aduc pe termen lung beneficii mari: desfundă și mențin curată canalizarea, reduc costurile de exploatare, stabilizează sistemul de epurare și au consum redus de chimicale.

Gama de produse prezentată a fost dezvoltată și brevetată de Institutul de cercetare Bioscience din Statele Unite. Datorită diversității domeniilor în care pot fi utilizate, Biotehnologiile Microcat se bucură de un real succes pe

plan european cât și în România.

Clujeanul Claudiu Calin Nemeş le-a oferit participanților la conferință soluții privind echiparea fabricilor de lapte și carne cu linii de procesare a diferitelor tipuri de brânzeturi, linie de urdire, tancuri de recepție lapte și maşini de porționat la gramaj fix, feliatoare industriale, maşini de răzuit, maşini de etichetat, sleeve-uit şi baxat, forme/matriţe pentru brânzeturi, rafturi, poliţe pentru maturarea brânzei, maşini de ambalat unt şi produse acidofile, maşini de dozat şi căpuit recipiente, maşini de ambalat în vid, termoformare sau flow-pack, detectoare de metal sau raze X, tuneluri de spălare forme și lavete, turnuri de presare şi coacere, maşini de procesare a cărnii, rack-uri pentru afumare, decongelare sau lucru, feliatoare industriale, sisteme de etichetat, maşini de ambalat (vid, termoforming, traysealer), maşini second hand.

Gala Meat & Milk Cina festivă a prilejuit organizarea Galei Meat & Milk. În cadrul acesteia, au fost acordate Premii de Excelență - Companiei Mirdator, pentru certificarea europeană DOP a produsului Telemea de Ibănești, iar Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu, pentru Certificarea Europeană IGP a Salamului de Sibiu.

Alături de acestea, au mai fost acordate Premii de Excelență lui Ioan Ladoși - Președinte APCPR, Claudiu Frânc Președinte FCBR, Sorin Minea - Președinte Romalimenta, și Dorin Cojocaru - Președinte APRIL, pentru activitatea de apărare a intereselor fermierilor și industriașilor din cele două sectoare.

B2B și infoTRIP Ca în fiecare an, secțiunea B2B-Expo a prilejuit firmelor să își expună ultimele produse și servicii, participanții degustând din lactatele și preparatele din carne expuse.

La rândul ei, secțiunea infoTRIP a prilejuit efectuarea unei vizite de documentare la Ferma de îngrășare a tăurașilor Oxville, din apropierea orașului Vulcan.

Următorul eveniment organizat de cei de la agenția infoGROUP va fi Conferința Internațională infoPACK, care va avea loc în această toamnă și va aborda inclusiv probleme de concepție, design, tehnologie și siguranță alimentară a ambalajelor utilizate în Industria alimentară.

Evenimentul a fost prefațat prin lansarea în cadrul întâlnirii de la Brașov a primului număr din revista infoPACK.

14

PROFIL

SUPliment transilvania business

Ioan Oleleu (DSVSA Cluj):

Produsele alimentare românești, mult mai bune decât cele din multe zone ale lumii În România se conturează din ce în ce mai clar un sistem de relaţionare cu alte state, care să le permită producătorilor să își exporte produsele. Lupta pentru pieţele externe este dublată de una mult mai acerbă pentru piaţa internă, care, de mai mulţi ani, pare să fi fost cucerită de alimentele din import. În aceste condiţii, pentru a avea șanse, producătorii trebuie să le propună cumpărătorilor produse de bună calitate, sănătoase, certificate de organismele abilitate.

În aceste condiții, atribuţiile Direcţiilor Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) din teritoriu devin mult mai importante, iar verificările făcute sunt mai complexe şi mai serioase ca niciodată, pentru că de rezultatele testărilor depinde reputaţia şi prestanţa tuturor, după cum ne-a declarat directorul DSVSA Cluj, Ioan Oleleu, într-un interviu.

Acesta a mai vorbit despre campaniile naţionale şi locale în desfăşurare, despre şansele producătorilor români de a ieşi pe pieţele externe şi, nu în ultimul rând, despre rezultatele analizelor făcute produselor locale.

Care sunt principalele campanii în desfăşurare în care sunt implicaţi în această perioadă inspectorii DSVSA Cluj?

Ioan Oleleu: La nivelul DSVSA Cluj, conform planului strategic, se desfăşoară programe de control periodice în teritoriu, atât la unităţile de procesare, cât și la cele de comercializare. În unitățile de procesare, supravegherea în direcția siguranței alimentelor este permanentă și este asigurată de personal sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor specializat pe fiecare domeniu. În momentul de față, conform notelor de serviciu primite de la Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, se desfășoară acțiuni de verificare în domeniul creșterii puilor de carne și abato-

rizării acestora, precum și acțiuni de verificare a obiectivelor turistice la nivelul județului Cluj.

Dacă, pentru domeniul turistic, obiectivele nu sunt foarte multe la nivelul județului Cluj, totuși, se impune o monitorizare a condițiilor de funcționare pentru câteva dintre acestea, cum ar fi taberele școlare, stațiunile și pensiunile din zona de munte etc. Aceste acțiuni se desfășoară în colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică şi Oficiul Județean pentru Protecţia Consumatorului.

Referitor la acțiunile de verificare din domeniul creșterii puilor de carne și abatorizării și comercializării acestora, au fost verificate până în prezent patru unități de abatorizare, 10 ferme de creștere a puilor și una de găini ouătoare. Dacă, pentru fermele de creștere, obiectivul principal care se are în vedere este de verificare a condițiilor de biosecuritate, pentru celelalte se are în vedere, în principal, verificarea condițiilor de igienă și de salubritate a produselor. Ca urmare a controalelor au fost înregistrate și neconformități, motiv pentru care au fost aplicate 3 sancțiuni, conform legislației în vigoare. Acţiunile vor continua şi în perioada următoare, atât în ceea ce priveşte unităţile de producţie, cât şi pe cele de depozitare care sunt implicate în schimburi intracomunitare cu produse animale sau non-animale. De altfel, verificarea produselor care

„

de Ligia POPA

Recent, am propus conducerii ANSVSA începerea demersurilor de obţinere a extinderii domeniilor de activitate prin introducerea codului CAEN pentru cercetaredezvoltare pentru DSVSA-uri”, Ioan Oleleu, director DSVSA Cluj

fac obiectul schimburilor se face la nivelul fiecărui transport care vizează schimbul comunitar.

15

16

PROFIL În acest sens, au fost înregistrate necon formităţi, spre exemplu acum există o cantitate de produse neconforme sechestrată într-un anumit depozit pentru care suntem într-o procedură de verificare, urmând ca decizia finală să îi fie comunicată agentului economic implicat conform legislaţiei în vigoare.

Ce vizează, de fapt, aceste campanii?

Pentru noi, cei de la DSVSA, principalul obiectiv este de a ne asigura că tot ce înseamnă aliment în judeţ este sigur pentru consumatori. Nu facem diferenţă între produsele care sunt procesate la noi şi cele care vin dintr-un alt stat, din punct de vedere al controalelor efectuate. Produsele intrate pe piața locală, conform programului strategic, sunt monitorizate în permanență, fie că vorbim de alimente din Uniunea Europeană sau din ţări terţe.

O componentă importantă a controalelor este reprezentată de recoltarea de eșantioane, care sunt analizate în cadrul Laboratorului Sanitar Veterinar Cluj.

Aveţi infrastructura necesară pentru a face toate verificările?

La Cluj funcţionează unul dintre cele mai bune laboratoare la nivel naţional şi european. Din acest punct de vedere, avem peste 140 de analize acreditate care pot fi realizate aici, pentru un domeniu larg de produse alimentare.

Se efectuează în laboratoarele noastre analize pentru igiena și siguranța alimentară precum şi pentru sănătatea animalelor. O componentă foarte importantă pe care o dezvoltăm în continuu este reprezentată de realizarea analizelor complexe care se efectuează de fiecare agent economic în cadrul programelor proprii de autocontrol în laboratorul nostru. Există agenți economici care au dezvoltate propriile laboratoare uzinale de capacitate mică, dar toate acestea funcționează sub supravegherea și controlul laboratorului din cadrul DSVSA Cluj.

Vă veţi orienta şi către cercetare?

Da. Recent am propus conducerii ANSVSA începerea demersurilor de obţinere a extinderii domeniilor de activitate prin introducerea codului CAEN pentru cercetare-dezvoltare pentru DSVSA-uri. Consider oportună implicarea instituției în proiecte de cercetare, atât prin prisma şanselor pe care le oferă pe de o parte fondurile europene, precum și gradul înalt de specializare a personalului din cadrul

laboratorului și, nu în ultimul rând, dotarea cu aparatură care poate face față multor provocări.

Cum pregătiţi sectorul pentru deschiderea către pieţele externe, atât de atent pregătită în ultima perioadă?

Exportul de produse alimentare, atât din zona animală cât şi non-animală, precum şi de anima le vii din Cluj este un lucru bun, care le oferă şanse de dezvoltare agenţilor economici din judeţ. Aici vorbim despre două sectoare: primul este al produselor alimentare procesate, vizate pentru schimburi intracomunitare, atât din domeniul preparatelor din carne, cât şi al produselor lactate. Pentru produsele procesate sunt unităţi care respectă normele europene, aşa că pot efectua atât schimburi intracomunitare, cât și operațiuni de export.

Ca și exemple sunt Mariflor, Cosm Fan şi o altă unitate, care, pe lângă schimburi intracomunitare, mai efectuează schimburi cu ţări terţe, respectiv Ucraina, Cia Aboliv, din localitatea Mihai Viteazu. Al doilea sector foarte important este cel al exporturilor de animale vii în special către ţări terţe. Există la nivelul judeţului Cluj două unități care efectuează operațiuni de export cu animale vii în Israel şi o a treia care a efectuat un prim transport de carne de bovină în Iordania, urmând ca în perioada următoare schimburile comerciale să fie intensificate. La nivelul județului Cluj avem un număr important de ovine, respectiv peste 600.000 de capete, iar noi nu suntem consumatori de carne de ovine în toată perioada anului, aşa că este nevoie de pieţe noi pentru desfacerea acestora pe tot parcursul anului. Prin export se poate asigura un preţ bun

pentru crescătorii de animale. Din păcate, în domeniul bovinelor, preţul e unul mic, atât pentru animalele vii, cât şi pentru lapte, ca materie primă în momentul de față.

Legea 321, a supermarketurilor, a primit votul de susţinere în Parlament, marile magazine vor fi obligate de acum înainte să aibă pe rafturi mai multe produse româneşti, peste 50%.

Ce pregătiri se fac pentru verificarea aplicării acestei legi de către hipermarketuri? În primul rând, este foarte clar că DSVSA aplică legislația existentă prin efectuarea de controale. Un fapt care mă bucură este că reprezentanţii mai multor hipermarketuri au fost la noi în instituţie şi ne-au solicitat date despre producători din judeţ cu care să stabilească relaţii de colaborare.

Noi, conform legislației în vigoare, asigurăm verificarea salubrității produselor din toate unitățile de producție de la nivel județean. Cu cât numărul unităţilor care vor colabora cu hipermarketurile va fi mai mare, cu atât va fi mai bine, fiindcă va stimula acel spirit naţionalist care ar trebui să fie în fiecare din noi, să căutăm produsul care este procesat la noi în comunitate şi să ne uităm mai puţin la produse ce provin din alte zone ale lumii. Aş putea spune, fără falsă modestie, că produsele care se obţin în unităţile de procesare de la nivelul judeţului Cluj sunt mult mai sigure şi mult mai bune din multe puncte de vedere decât alte produse din diferite colţuri ale lumii. Nu pot decât să încurajez schimburile comerciale dintre agenţii comerciali locali şi hipermarketuri, iar DSVSA Cluj va juca un rol de control al calităţii şi salubrităţii produselor agroalimentare care se produc la Cluj.

CULTURA MARE

SUPliment transilvania business

DAFCOCHIM, experiment reușit la Seuca Compania DAFCOCHIM din Tîrgu-Mureș și firma Kodagro au organizat miercuri, 8 iunie, în satul Seuca din comuna Gănești, o prezentare de soiuri de grâu tratate cu produse ale principalilor jucători de pe piaţa autohtonă de inputuri.

Evenimentul a reprezentat o premieră pentru agricultura transilvăneană și s-a bucurat de participarea a 400 dintre cei mai importanţi fermieri ardeleni. de Alex TOTH

Evenimentele DAFCOCHIM, onorate de fermieri Experimentul, unic în Transilvania datorită amplorii sale, a constat în cultivarea cu grâu a 47 de loturi de teren însumând 13 hectare, acestea fiind tratate cu produse de la Azomureş, Bayer, Biocrop, Caussade, Dow AgroSciences, Institutul de Cercetare de la Fundulea, PrimaGreen, Nufarm, Probstdorfer, Syngenta, Saaten Union, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare de la Turda, Holland Farming şi Fertiplus.

“Suntem încântați, atât de participarea tot mai consistentă și mai masivă a fermierilor din Ardeal la simpozioanele DAFCOCHIM, cât și de încrederea pe care ne-o acordă. Le

mulțumesc că răspund mereu prezent!”, a transmis Liviu Cojoc, administrator al companiei DAFCOCHIM şi aceeaşi gazdă ospitalieră, alături de partenerul său, Radu Fodor, pentru fermierii veniţi la Seuca din opt judeţe ale Transilvaniei.

la dispoziţie toate utilajele de care am avut nevoie pentru realizarea acestui lot. Părerea mea e că acest lot e o şcoală de soiuri”, a subliniat Marinel Ştefan.

Școala de soiuri de la Seuca

Tehnologia folosită, de excepţie

Echipa DAFCOCHIM a fost întregită de Marinel Ştefan, director comercial al DAFCOCHIM AGRO, care a fost, ca de fiecare dată, foarte atent la fiecare detaliu organizatoric. „Vă mulţumesc că sunteţi alături de noi în această zi minunată, după ploile de săptămâna trecută meritam şi noi o zi frumoasă. De asemenea, transmit mulţumiri companiilor care ne-au sprijinit şi colegului meu domnul Kosa (Kosa Gyula - n.r.), care ne-a pus

La întâlnire a participat şi dr.

Gheorghe Boţoman, specialist recunoscut pentru viziunea sa în domeniul agriculturii, totodată consultant special DAFCOCHIM, care s-a declarat mulţumit de rezultatele experimentului de la Seuca. „Ferma Kodagro are o suprafaţă de 1.200 de hectare de teren agricol, aproape toată suprafaţa este arabilă, 1.150 de hectare, culturi de câmp în primul rând grâu, rapiţă, porumb, sfeclă, soia şi floarea soarelui.

17

18

CULTURA MARE

Sfaturi de la experţi

Kosa Gyula, un fermier exemplar

Dr. Gheorghe Boţoman, alături de Dafcochim

Cea mai mare suprafaţă o ocupă grâul, cu 300 de hectare, la fel porumbul, cu aproape 400 de hectare, şi celelalte cu suprafeţe de circa 100 de hectare fiecare”, a menţionat dr. Gheorghe Boţoman. „Tehnologia folosită este una de excepţie, s-a făcut o arătură de toamnă în luna septembrie, avem în faţă 52 de soiuri de grâu care au fost fertilizate în toamnă cu 300 de kilograme de Complex, 15-15-15, iar în primăvară fazial, cu uree 100 de kilograme pe 3 martie, azot pe 15 aprilie 150 de kilograme şi, la fel, azot pe 15 mai, 100 de kilograme. Înainte, aici a fost cultivată rapiţă şi s-a

obţinut o producţie de aproape 4 tone la hectar”, a completat dr. Gheorghe Boţoman.

Reţete diferite, de la furnizori diferiţi Concluziile experimentului de la Seuca au fost trase de cunoscutul fermier Kosa Gyula, a cărui familie este co-proprietară a societăţii Kodagro, alături de DAFCOCHIM, în procent de 50-50%. „Ideea organizării acestui

lot demonstrativ de soiuri de grâu a venit din partea DAFCOCHIM AGRO, care a pus la dispoziţie toate soiurile care sunt distribuite în aceste loturi demonstrative, iar eu am făcut suportul tehnic în sensul că am făcut amplasamentele, semănatul, pregătitul terenului, toată tehnologia care se vede realizată aici, iar dumnea lor au pus la dispoziţia acestui experiment, practic, inputurile. Se ştie că DAFCOCHIM este în acţionariat cu familia mea, Dumnezeu ne-a ajutat şi la definitivarea acestui experiment, în acest an nivelul pluviometric al Târnavelor fiind bogat în precipitaţii

CULTURA MARE

SUPliment transilvania business

Liviu Cojoc şi Radu Fodor, acţionari Dafcochim

care ne-au încurcat de multe ori, fără să afecteze, însă, calitatea lotului comparativ, în sensul că toate culturile sunt foarte sănătoase. Pentru mine, este prima dată, după aproape 34 de ani de activitate ca agronom, să reuşesc să adun un număr aşa de mare de soiuri şi varietăţi de la aşa de mulţi

furnizori şi producători de seminţe.

Suprafaţa acestui lot este de circa 13 hectare, cu tot cu anexe, grupată în două puncte mari unde sunt aplicate diferite reţete pentru tratamentele pe culturi, de la furnizori diferiţi”, a declarat Kosa Gyula.

Prezentările de produse şi de soluţii

Marinel Ştefan, mulţumind fermierilor

pentru fermieri au fost organizate pe tarla, sub forma unor ateliere interactive, iar evenimentul a continuat cu o agapă câmpenească excelent organizată, pentru toate gusturile, „condimentată” cu muzică populară de calitate şi o tombolă cu numeroase premii surpriză.

19

20

CULTURA MARE

SUPliment transilvania business

Recolte de calitate și premii garantate, cu Bayer Fidelis Printre invitaţii de marcă ai evenimentului organizat de compania Dafcochim miercuri, 8 iunie, în satul Seuca din comuna Gănești, s-a aflat și Mihai Gheorghe, director comercial al Bayer CropScience România, care ne-a dezvăluit câteva din noutăţile pregătite în acest an pentru fermierii din Transilvania și nu numai. de Alex TOTH Pentru început, vă rog să ne spuneţi câteva impresii despre evenimentul Dafcochim de la Seuca.

Mihai Gheorghe, director comercial, Bayer CropScience România: Dafcochim este partenerul nostru principal pentru zona Transilvania, iar evenimentul la care suntem prezenţi este dedicat culturii de grâu, o expoziţie de soiuri în care noi, ca şi companie, am asigurat programul de protecţie pentru soiurile cultivate, pornind de la tratamentul seminţei cu produsul Yunta Quattro şi continuând cu tratamentele împotriva buruienilor. De asemenea, am acordat o atenţie deosebită şi tratamentului împotriva bolilor.

Ce noutăţi are Bayer în acest an pentru fermierii din Transilvania?

Noutăţile pe care le avem în acest an se referă la pachetul Falcon Pro, care e compus din erbicidul nostru Sekator plus noul nostru fungicid în cereale, Falcon Pro. Tratamentul 2 la cereale a fost făcut cu produsul Nativo Pro, lansat în acest an, un amestec de două substanţe active, un produs care, cum se poate vedea şi în câmp, a dat rezultate foarte bune. În tratamentul 3 s-a folosit etalonul tratamentului împotriva fuzariozei în Europa, respectiv produsul Prosaro. Avem şi un insecticid nou, Decis Expert, cu o formulare nouă, cu omologare foarte largă pe un număr mare de culturi, incluzând şi culturi care în momentul de faţă au o dezvoltare foarte mare, mă refer aici la culturile leguminoase, precum mazărea, care intră din ce în ce mai mult în asolamentul fermierilor, alături de omologări pentru culturi de cereale, porumb şi rapiţă.

Alături de produsele noi pe care le-am lansat şi pe care le-am utilizat la Seuca, în acest an am început să oferim şi servicii dedicate agriculturii, mă refer la cartarea agricolă, la realizarea de studii pentru calitatea apei - realizarea

de analize pentru determinarea calităţii apei, de utilizare în tratament, un element extrem de important pentru reuşita tratamentului alături de produsul pe care îl foloseşti. Aceste servicii, la care se adaugă cele financiare, gravitează în jurul activităţii fermierului şi pot fi accesate prin programul nostru Bayer Fidelis, după ce fermierii care şi-au achiziţionat produsele îşi încarcă punctele pe care le au.

Explicaţi vă rog mecanismul programului Bayer Fidelis.

După ce se achiziţionează produsele de la distribuitorii noştri, ei încarcă în sistemul Bayer Fidelis facturile de achiziţie. Fiecare produs are un număr de puncte care se acumulează, iar, ulterior, fermierii pot alege ce fel de ser viciu doresc să acceseze: serviciul de cartare agro-chimică care este disponibil pentru suprafeţe începând cu 50 de hectare, precum şi serviciul de analiză a apei şi serviciul financiar.

Dar pentru culturile specifice zonei Transilvaniei, care sunt noutăţile pregătite de Bayer?

Pentru pomi fructiferi, în acest an avem Luna Experience pe care l-am lansat cu o substanţă activă nouă, de asemenea suntem în anul doi de utilizare a produsului Movento, un insecticid folosit pentru ceea ce înseamnă

dăunători care înţeapă şi sug precum afide, pepsile sau viespi şi suntem în curs de omologare şi pentru alţi dăunători.

Produsul are dublă sistemicitate, fiind singurul insecticid din piaţă cu această caracteristică. Pentru viţa de vie rămânem în programul nostru tradiţional, pe care toate podgoriile renumite din România îl folosesc, mă refer la programele pentru combaterea mare, pentru controlul manei. În acest an e nevoie de o atenţie deosebită, din cauza cantităţii de precipitaţii pe care o avem în momentul de faţă, iar programul nostru pentru viţa de vie este foarte bine construit în acest sens.

Cum se simte Bayer în Transilvania? În Transilvania, cota noastră de piaţă este interesantă, suntem în creştere pentru că sunt culturi care se dezvoltă aici, în care portofoliul nostru este foarte puternic, cum ar fi, de exemplu, cultura de rapiţă, unde avem soluţii pentru tratamente recunoscute împotriva dăunătorilor şi a bolilor. Avem şi produse pentru culturi specifice, cum ar fi sfecla de zahăr, unde Betanal este lider pe piaţă. Cultura de porumb rămâne o cultură de bază pentru zona Transilvania, alături de cereale, unde, de asemenea, portofoliul nostru este foarte bun şi suntem cu siguranţă într-o dezvoltare şi o consolidare a prezenţei noastre.

21

22

CULTURA MARE

Daliana Ast, director național de vânzări Nufarm România SRL

Nufarm, aproape de fermierii ardeleni Printre companiile prezente miercuri, 8 iunie, în localitatea mureșeană Seuca în cadrul evenimentului organizat de Dafcochim și SC Kodrago SRL s-a numărat și Nufarm, care și-a prezentat oferta soiurilor de grâu, respectiv a tehnologiilor de combatere a dăunătorilor. ”Nufarm a fost prezentă la acest eveniment, pe această minunată platformă de la Seuca, atât cu trei soiuri de grâu pe care le valorificăm în exclusivitate în Transilvania prin compania Dafcochim, partenerul nostru de nădejde, cât și cu o tehnologie completă de produse pentru protecția plantelor marca Nufarm, începând de la tratamentul seminței și terminând cu combaterea bolilor foliare, cu adjuvanți, insecticide. Avem, practic, un protofoliu complet. Pentru noi, este esențial acest contact direct în câmp cu fermierii, simți pur și simplu pulsul, ai un feedback real, de aceea trebuie să fii permanent în câmp. Din punctul meu de vedere, evenimentele de acest gen, din câmp, sunt cele mai relevante. În schimb, cele găzduite de o sală sunt mai puțin importante pentru mine,

deoarece câmpul vorbește. În câmp se pot constata diferența de la un tratament față de celălalt, diferența de genetică, diferența de toleranță la dăunători, la erbicide. Aici, fermierul se simte acasă, este în elementul lui.

La fel, și noi ne simțim foarte bine, intrăm în lumea lor, o lume care ne place foarte mult”, a declarat Daliana Ast, director naţional de vânzări, Nufarm România SRL.

”Mă simt foarte bine aici, în Transilvania” Nufarm România are în spate un deceniu de colaborare cu Dafcochim, zona Ardealului fiind considerată

de Alin ZAHARIE propice pentru dezvoltarea agriculturii. ”Dafcochim este un partener de nădejde pentru noi, practic, colaborează cu noi de la începuturile Nufarm în România. De zece ani, Dafcochim este partener Nufarm. În această parte a țării, în Ardeal, vin cel puțin o dată pe lună. Am avut onoarea să merg în foarte multe ferme și sunt realmente fascinată de faptul că în Transilvania am găsit cele mai multe ferme unde există un circuit integrat.

Marea majoritate a fermierilor de aici și-au creat și partea de zootehnie, și partea de procesare. Chiar dacă sunt secții micuțe, în ce privește procesarea laptelui, a cărnii și a produselor de panificație, e fascinant să vezi acești oameni gospodari. Îi iubesc foarte mult și mă simt foarte bine aici, în Transilvania”, a precizat Daliana Ast.

- Fungicid de generație nouă pe bază de fenpirazamin; - Produs inovator bazat pe substanțe bio degradabile; - Specialist în combaterea Botrytis și Monilinia spp; - Rezistent la spălare.

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

Magia vinului începe cu struguri sănătoși

23 Str. Poet Andrei Mureșanu, nr. 11-13, Sector 1, cod 011841, București Tel: 021/2246320 Fax: 021/2246319 0724 N U F A R M www.nufarm.com/ro

SUPliment transilvania business

24

CULTURA MARE

Produsele Dow AgroSciences câștigă teren în Transilvania Dow AgroSciences, una dintre primele mari companii producătoare de inputuri pentru agricultură, cu o prezenţă de 37 de ani pe piaţa din România, a fost reprezentată la evenimentul organizat de Dafcochim miercuri, 8 iunie, în satul Seuca din comuna Gănești, de o echipă condusă de Iulia Nicola, Country Manager România.

Dow AgroSciences participă la un nou eveniment marca Dafcochim.

Care e importanţa acestor evenimente dedicate fermierilor?

Iulia Nicola, Country Manager România Dow AgroSciences: Evenimentul de astăzi se înscrie în şirul marilor evenimente organizate de Dafcochim pentru fermierii săi, impecabil organizat şi, cred, cu efect. Este primul eveniment de acest gen, în schimb, sunt celebre simpozioanele organizate de Dafcochim pentru partenerii săi. Acest gen de evenimente este binevenit, nu doar în Transilvania, ci peste tot în ţară, oferind ocazia fermierilor să vadă pe teren rezultatul utilizării unor produse şi să obţină informaţii utile în activitatea lor.

Ce fel de informaţii aţi prezentat fermierilor?

Despre ce ştim noi să facem cel mai bine, erbicide pentru cereale păioase, respectiv despre produsele noastre Lancelot şi Floramix.

de Alin ZAHARIE

Ce noutăţi are Dow AgroSciences pentru fermieri în acest an?

Cel mai nou produs este Floramix, lansat în urmă cu doi ani, care îşi îmbunătăţeşte cota de piaţă de la an la an. Produsele sunt noi pentru piaţa din România, practic noi am creat piaţa de produse cross-spectrum, erbicide cu spectru combinat pentru grâu, care sunt în creştere continuă de la an la an. Urmează şi altele, pregătim Arylex, produs pentru cereale păioase lansat în lumea ştiinţifică şi nu numai.

Ce aduce nou acest produs?

Arylex e ca o picătură care vine şi întregeşte fiecare produs în parte, prelungeşte practic spectrul de combatere a fiecărui erbicid consacrat, de la Mustang la Lancelot, Pallas şi Floramix. Practic, ele devin erbicide complete cu această moleculă nouă.

Desigur, în anii care urmează vom lansa alte produse, care acum sunt în pregătire, nu numai erbicide.

Ce produse propuneţi pentru culturile specifice Transilvaniei, respectiv pentru pomi fructiferi, sfeclă de zahăr, cartofi?

Avem un insecticid nou pentru pomicultură, foarte bun, care va ieşi pe piaţă în anii următori. Sperăm că va fi de mare ajutor pentru toţi pomicultorii din România, nu numai pentru cei din Transilvania.

Dar pentru viţa de vie?

Pentru viţa de vie nu avem produse noi, în schimb avem un portofoliu complet pentru prevenirea şi combaterea făinării.

Sunteţi mulţumiţi de rezultatele înregistrate în Transilvania?

Da. Rezultatele din Transilvania şi nu numai se datorează în general partenerilor noştri, iar în Transilvania partenerul nostru este Dafcochim, un partener de mulţi ani, un partener în adevăratul sens al cuvântului.

CULTURA MARE

SUPliment transilvania business

Syngenta, portofoliu complet pentru cereale Altă companie cu o veche și frumoasă colaborare cu firma Dafcochim este și Syngenta, prezentă la evenimentul din 8 iunie de la Seuca (Gănești) cu o echipă de specialiști.

Experţii Syngenta au prezentat fermierilor prezenți portofoliul de produse destinat cerealelor. ”Am venit la acest eveniment datorită faptului că Dafcochim este unul dintre cei mai importanți colaboratori pe Zona Centru, fapt pentru care Syngenta nu putea lipsi la un astfel de eveniment.

Trebuie să fim alături de fermierii din această zonă, care au participat în număr mare la acest eveniment.

Am prezentat fermierilor de aici portofoliul Syngenta de cereale, care cuprinde atât soiuri de grâu, cât și produse pentru protecția plantelor.

De fapt, Syngenta are un portofoliu complet, pornind de la sămânță, tratament sămânță, fungicide, insecticide,

de Alin ZAHARIE erbicide. Cred că suntem singura companie de pe piața românească care are un portofoliu complet pentru cultura cerealelor”, a precizat Silvian Morari, responsabil de campaniile regionale Syngenta România pe Zona de Vest.

Legătura directă cu fermierii Reprezentantul Syngenta a amintit importanța legăturii directe cu fermierii, subliniind, totodată, prezența permanentă a companiei în mijlocul agricultorilor din centrul țării. ”Este foarte important ca prezentarea pro-

duselor noastre să nu se facă într-un birou, ci direct în câmp. Activăm în agricultură, clienții noștrii sunt agricultori și ar fi irelevant ca aceste prezentări să le facem în altă parte decât în câmp. Aici, ei pot să vadă soiurile, pot să observe diferențele între produsele companiilor participante. Fermierii au fost interesați de oferta noastră, până la urmă e business-ul lor, e venitul lor. Colaborăm cu Dafcochim de mulți ani, de aproximativ opt ani.

Syngenta este prezentă tot timpul în județul Mureș și în această parte a țării, deoarece avem un reprezentant pe Zona Centru care răspunde imediat solicitărilor fermierilor de aici”, a menţionat Silvian Morari.

25

26

CULTURA MARE

Holland Farming Agro, portofoliu de produse pentru agricultură performantă Pe lista participanţilor la evenimentul organizat de compania Dafcochim în 8 iunie, în satul Seuca din comuna Gănești, s-a aflat și o echipă care a reprezentat societatea Holland Farming Agro, firmă mixtă româno-olandeză prezentă în România din anul 1997, furnizor important de produse pentru fermierii interesaţi să obţină producţii mai mari si de calitate superioară.

Detalii despre aceste produse am aflat de la Anca Natalia Sala, director de vânzări Holland Farming.

Sub ce auspicii participaţi la evenimentul Dafcochim de la Seuca?

Anca Natalia Sala, director de vânzări Holland Farming: Firma noastră are un istoric de peste 17 ani în România, cel mai cunoscut produs fiind Cropmax, fertilizant foliar superconcentrat, 100% natural, pe bază de aminoacizi esențiali, microelemente, multivitamine, enzime și stimulatori de creștere (auxine, citochinine, gibereline). În calitate de unici importatori și distribuitori în România, în portofoliu avem şi produsele din gama ICL, gama Atlantica Agricola Spania, semințele profesionale de legume Rijk Zwaan, soiuri consacrate de legume de la firma Pieterpikzonen bv și Popvriend Seeds bv, substraturi nutritive şi, nu în ultimul rând, aducem din acest an pentru cultivatorii de legume produsele de la firma Agro Bio din Spania (prădători și bondari).

Care e recomandarea dumneavoastră în această perioadă pentru culturile de grâu, pomi fructiferi şi viţă de vie?

Recomandăm a se face tratamentul cu fungicide pentru prevenirea bolilor care se pot instala la spic și chiar cu insecticide acolo unde este cazul. Împreună cu aceste produse, este necesară aplicarea în amestec a îngrășământului foliar Agroleaf Power High N 31-11-11 +ME + Biostim, în doză de 3 kilograme la hectar, care ajută la creșterea boabelor și

are o influență pozitivă asupra indicilor calitativi. Pentru pomi fructiferi și viță de vie, alături de Cropmax avem gama Agroleaf (aici vreau să subliniez Agroleaf Power cu Calciu, cu Potasiu și cu Magneziu), gama Nutrivant și gama Atlantica Agricola pentru prevenirea și tratarea carențelor în microelemente.

Care sunt principalele produse din portofoliul dumneavoastră?

Pentru legumicultură avem produse care acoperă întregul necesar de fertilizare al plantelor: fertilizare de bază cu îngrășăminte peliculate cu eliberare controlată (Agroblen și Agromaster), îngrășăminte hidrosolubile pentru fertirigare (Solinure și Agrolution) și fertilizanți foliari (Cropmax, gama Agroleaf, gama Microcat și Kelkat), substraturi nutritive și pastile Jiffy, precum și semințe de legume profesionale și semiprofesionale. În ceea ce privește Agricultura Ecologică, avem produse pentru prevenirea și combaterea bolilor, precum și a atacului de dăunători - gama Atlantica BIO. Pentru firmele de amenajări peisagistice, zonele verzi și grădinile private, avem gama Landscaper Pro - îngrășăminte peliculate, cu eliberare controlată a nutrienților și îngrășăminte speciale anti-mușchi sau cu rol în combaterea buruienilor dicotile, precum și semințe de gazon profesionale. În atenția producătorilor de flori, aducem gama de produse Osmocote, îngrășăminte peliculate, cu eliberare con-

de Alex TOTH trolată a nutrienților, aceste granule putând fi încorporate în substratul nutritiv, la plantare.

Fertilizarea foliară are un rol important în creșterea și dezvoltarea plantelor. Noi avem îngrășăminte foliare și biostimulatori cu aplicare foliară pentru toate culturile agricole. Segmentul destinat Culturii Mari ocupă un loc important pentru noi. Aduc în atenția fermierilor produsul Tron-pH. Considerat adjuvant, acest produs este un regulator al pHului soluției de stropit, asigurând, în același, timp o acoperire și distribuire uniformă a soluției pulverizate pe plante, îmbunătățind absorbția pe cale foliară, cu efect aderent și foarte important antispumant. Un alt produs utilizat de tot mai mulți producători de legume, plante ornamentale, pomi fructiferi, este Razormin un biostimulator pentru înrădăcinare care induce o dezvoltare importantă a sistemului radicular, a masei vegetative și cu influență pozitivă asupra cantității și calității producției.

De ce consideraţi importantă Transilvania?

Putem să punem la dispoziţia clienţilor de aici programe de fertilizare personalizate pentru fiecare cultură, având în acest sens un Laborator de Cercetare și Testare Agrochimică a elementelor Nutritive în soluri, ape și plante, localizat în Bucureşti.

Cu societatea Dafcochim am început colaborarea în urmă cu trei ani de zile.

CULTURA MARE

SUPliment transilvania business

Saaten-Union România, soluţii pentru fermierii ardeleni Fondată în anul 1965, prin asocierea a șapte întreprinderi mijlocii din domeniul producerii plantelor, cu peste 100 de ani de experienţă în spate, compania Saaten-Union este prezentă și în România, unde pune la dispoziţia fermierilor interesaţi o gamă variată de soiuri sănătoase și eficiente. În 8 iunie, la invitaţia companiei Dafcochim, o echipă Saaten-Union România condusă de Mihaela Radu, marketing manager, a fost prezentă în satul Seuca din comuna Gănești, unde a prezentat principalele produse care se pretează agriculturii din Transilvania.

Ce produse aţi prezentat fermierilor la Seuca?

Mihaela Radu, marketing manager Saaten-Union România: Dintr-un sortiment foarte mare de soiuri şi hibrizi de cereale am adus doar soiurile şi hibrizii care se pretează condiţiilor din Transilvania. I-am selectat doar pe cei care răspund favorabil acestor condiţii. Am prezentat doar soiurile şi hibrizii care şi-au demonstrat potenţia lul genetic în această zonă. Am venit cu soiul Genius, un soi de grâu cu o calitate excepţională pentru panificaţie, soi ce se încadrează la clasa E, adică Extra, am prezentat şi soiuri timpurii, şi anume Athlon, iar în rest ne-am axat pe soiurile semi-tardive şi hibrizi de grâu, o noutate pentru zona Transilvaniei. De asemenea, am mai adus la Seuca soiuri de orz, orzoaică de toamnă, triticale şi orzoaică de primăvară.

Ce alte produse se mai pretează în Transilvania pentru alte tipuri de culturi?

Saaten-Union România are în por tofoliu toate culturile care se pot regăsi într-o fermă, şi anume hibrizi de porumb, hibrizi de floarea soarelui, mazăre de primăvară şi o altă inovaţie, pentru că ne caracterizează deja inovaţia, este mazărea de toamnă. Suntem prima companie în România care aduce pe piaţă mazărea de toamnă.

Avem toată gama de cereale, grâu, orz, orzoaică, triticale, grâu hibrid, hibrizi de secară, la care în completare vine compania Rapool, cu hibrizi de rapiţă. Pentru zona Transilvaniei, pentru cereale ne axăm pe un soi timpuriu foarte performant, iar în ca-

zul fermelor cu suprafaţă mai mare unde se face o recoltare eşalonată, recomandăm să se înceapă cu soiurile timpurii şi să se termine recoltarea cu cele tardive. Anul acesta a fost excepţional pentru soiurile tardive pentru că îşi vor atinge cu siguranţă potenţialul de producţie. Toate soiurile pe care le-am prezentat la Seuca sunt recomandate cu preponderenţă în Transilvania.

La capitolul noutăţi, ce ne puteţi spune?

La acest capitol avem soiuri precum Rumor şi Etana, două soiuri noi de grâu care au răspuns foarte bine condiţiilor din Transilvania şi care au un potenţial foarte bun de producţie şi o toleranţă deosebită la boli. Chiar au remarcat şi fermierii cât de bine se pretează şi foarte mulţi au rămas impresionaţi de soiul Etana.

de Alex TOTH

Care soi e, să zicem, vedeta din portofoliul dumneavoastră?

Etana pare să fie vedeta, din feedback-ul fermierilor care au asistat la prezentarea noastră, pe lângă binecunoscutul Joker care e renumit pentru producţii de top şi care are o calitate destul de bună şi la panificaţie, nu e la clasa Extra ca Genius, ci undeva la clasa A, ceea ce e destul de bine. Vorbim de un conţinut de proteine de 12-13 şi gluten chiar 28-30, depinde, bineînţeles, şi de tehnologia care se aplică în ferma.

Cu ce distribuitori lucraţi pe zona Transilvaniei?

Cu majoritatea, însă lucrăm şi cu Dafcochim. Este un partener de încredere, un partener pe care mizăm şi sperăm la o colaborare foarte bună şi pe viitor.

27

28

CULTURA MARE

Cum a devenit Vali Mărginean fermierul anului în judeţul Mureș?

Desemnat de către Ministerul Agriculturii fermierul anului 2015 în judeţul Mureș, Valentin Mărginean a avut ocazia să explice într-o întâlnire desfășurată la el în fermă rezultatele spectaculoase pe care le-a obţinut în ultimii ani.

Cum a lucrat pământul, ce seminţe a folosit, ce fertilizatori, ce utilaje – toate răspunsurile au venit într-o acţiune în teren, organizată de partenerii săi de la Azomureș, compania care i-a furnizat cea mai mare parte a fertilizatorilor folosiţi.

La eveniment au participat și specialiști din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj: prof. dr. Roxana Vidican, decanul Facultății de Agricultură, prof. dr. Mihai Rusu, specialist în Agrochimie, șef lucrări dr. Ovidiu Ranta, specialist în Științe tehnice, și patru studenți eminenți ai USAMV. De asemenea, au mai fost prezenți mai mulți fermieri din județ și zonele limitrofe, reprezentanți ai unor companii de utilaje agricole și de distribuție a produselor chimice utilizate în agricultură. ”Marcăm faptul că Valentin Mărginean a fost declarat de Ministerul Agriculturii fermierul anului trecut în județul Mureș. V-am invitat astăzi aici tocmai pentru a afla de ce Vali a obținut acest titlu, pentru a învăța din experiența lui și din secretele sale. Familia sa cultivă cca.

1.300 de hectare, iar rezultatele sunt uneori mult peste media a ce se obține în Transilvania. Cred că avem cu toții de învățat din acest exemplu fericit, și fermieri, și specialiști și producători de utilaje sau fertilizatori”, a declarat

de Alin BOLBOS Ovidiu Maior, purtătorul de cuvânt al Azomureș.

Rapiţă și grâu record În Dâmbău, lângă Târnăveni, grupul admiră câteva zeci de hectare cultivate de familia Mărginean cu rapiță și grâu. Plantele arată impecabil, cu atât mai lăudabil cu cât aceste tarlale nu au fost deloc cosmetizate pentru ziua evenimentului. Specialiștii din cadrul USAMV le explică fermierilor prezenți modul în care trebuie utilizat îngrășământul, erbicidele, pesticidele dar și rolul tehnologiei moderne în obținerea unor producții cât mai bune. ”Mă bucur că v-ați făcut timp să vizitați cu noi aceste culturi de lângă Târnăveni. Cultura premergătoare, în cazul rapiței, a fost grâul. Vă invit în câmp să vedem ce am făcut bine și ce am greșit”, a spus Vali Mărginean.

Profesorul Rusu de la USAMV a explicat apoi beneficiile măsurilor luate de agricultorul mureșean pentru cul-

tura de rapiță și grâu, modul în care se pot obține producții cât mai bune prin aplicarea corectă a fertilizatorilor și altor produse industriale.

Utilaje de ultimă generaţie O a doua oprire a fost la baza din Târnăveni, unde familia Mărginean își ţine o parte dintre utilajele atât de valoroase pentru producțiile record obținute. Aici, dr. Ovidiu Ranta a prezentat un utilaj realizat de compania Tehnofavorit Bonțida, în parteneriat cu USAMV și Azomureș, utilaj care ușurează și ameliorează foarte mult tehnica fertilizării cu azot lichid. Universitarul a vorbit apoi despre avantajele pe care le pot avea fermierii dacă vor folosi anumite îmbunătățiri tehnice aduse de cercetătorii români. ”Datorită uti lizării sistemelor de pulverizare poate fi realizată o normă mult mai constantă și uniform distribuită pe unitatea de suprafață în comparație cu distribuția

CULTURA MARE

SUPliment transilvania business

Echipamentele de erbicidat sunt disponibile în mai multe variante: rezervoare cu capacităţi de la 300 la 1800 litri, cu laţimi de lucru cuprinse între 8 şi 18 metri, cu posibilitaţi multiple de dotări: sistem de orizontalizare, sistem de ridicare, duze antivânt sau duze pentru fertilizare lichidă, distribuitor manual, electronic sau calculator pentru dozarea automată.

centrifugală. Partea de distribuție a îngrășămintelor lichide sare o etapă și anume nu se mai face solidificarea și imediat rezultă un produs mai ieftin.

Un mare avantaj este că poate fi ușor asimilat în perioadele de secetă”, a explicat Ranta. Ca dezavantaj, ar fi faptul că utilajul trebuie să fie construit doar din oţel inoxidabil și plastic, pentru că fertilizatorul lichid atacă celelalte materiale și cu timpul le descompune. În continuare au fost prezentate, unul câte unul, utilajele de mare performanță cu care Vali Mărginean a obținut rezultatele foarte bune din ultimii ani.

O familie de fermieri model În vârstă de 40 de ani, Valentin Mărginean și cei doi frați ai săi gestionează circa 1.300 de hectare de teren din Valea Târnavei Mici, la limita judeţelor Mureş şi Alba, în localităţile Adămuş, Dâmbău, Mica şi Bahnea.

Născut şi crescut într-o familie de agricultori, Valentin a îndrăgit de mic copil munca pământului, astfel încât nu a mirat pe nimeni atunci când s-a decis să urmeze cursurile unui liceu de profil şi ulterior ale unei facultăţi din domeniul agriculturii. Întâi, a prestat servicii tehnice pentru alți fermieri.

La 23 de ani, vârstă la care era alintat „Copilul” de către cunoscuţi, tânărul a avut primul contract de arendare.

După ani de muncă, sacrificii dar și satisfacții, Mărginean vorbește acum în calitate de fermierul anului în județ: ”Mulțumesc pentru această distincție, mai ales că nu m-am așteptat să o obțin, mulțumesc celor care au considerat că merit să primesc un astfel de titlu. Vreau să transmit tinerilor să aibă încredere în agri-

Echipament de erbicidat purtat, adaptat pentru fertilizare lichidă EEP-800 R 12 m Echipamentul de distribuit fertilizanţi lichizi este prevăzut cu componente rezistente la coroziune spre deosebire de un echipament convenţional, are manometrul din inox şi pompă cu debit mărit ce poate asigura lucrul cu norme de până la 1.000 l/ha.

Distribuţia fertilizanţilor lichizi este posibil de aplicat în două metode: în stare pură, distribuţie ce se face la sol, sau diluat prin aplicare pe suprafaţa foliară a culturii. Pentru aplicarea la sol dispozitivul poate fi echipat cu diferite tipuri de duze în funcţie de perioada de aplicare şi de starea terenului sau a culturii.

Pentru distribuţie la sol, fără existenţa unei culturi se utilizează duzele cu 5 orificii sau fantă oblică ce realizează o pulverizare grosieră.

Pentru aplicarea la sol în cultură se utilizează furtunuri de prelungire pentru aducerea lichidului în zona radiculară şi pentru a evita contactul fertilizantului lichid cu plantele.

Pentru fertilizarea foliară a culturilor în rânduri, pe echipamentul amintit se pot monta şi dispozitive cu întoarcere la 90˚, echipate cu duze cu deflector, dispozitive a căror poziţie este reglabilă pe rampă în funcţie de distanţa dintre rânduri.

Normele de fertilizant lichid sunt reglabile prin alegerea tipului de duză, a presiunii de lucru şi a vitezei de deplasare. cultură, să vină spre această zonă de activitate cu multă muncă dar și cu satisfacții pe măsură”.

Primul proiect european pe tehnologizare l-a avut în 2009, dar de atunci a continuat fără oprire să își cumpere cele mai noi și mai performante utilaje. ”În ultimii 8 ani am schimbat toată tehnologia, am mers pe cea de ultimă generație, cu utilaje asistate prin GPS, pe valorificarea fiecărui litru de motorină, fiecare gram de substanțe chimice, cu alte cuvinte am eficientizat procesele agricole. Avem acum toată

gama de utilaje pentru un proces complet”, a mai spus Mărginean.

Unul dintre partenerii de bază ai familiei Mărginean este, de ani buni, compania Azomureș. ”Mulțumesc celor de la Azomureș pentru votul de încredere pe care ni l-au acordat și pentru faptul că au dorit să organizăm această întâlnire la noi în fermă. Am folosit produse Azo, avem nevoie de ele pentru a obține rezultate cât mai bune, le vom folosi în continuare și sperăm ca prețurile lor să fie cât mai rezonabile”, a mai adăugat fermierul.

29

30

CULTURA MARE

Tehnici moderne în creșterea ardeilor la ferma Blondy din Glodeni În anul 2001, apărea în peisajul economic mureșean firma SC Blondy România SRL din Tîrgu-Mureș, având ca și scop oferirea de produse și servicii de calitate clienţilor, la standarde europene. Având în spate o echipă tânără, condusă de Kluzsán Attila, firma a început să se dezvolte, oferind produse ale unor firme renumite precum Syngenta, Brandkamp, Pöppelmann, Babolna Bio, Duna-R, Grow-Group, Laflora, Pinstrup.

Fermă legumicolă la Glodeni Un pas important a fost deschiderea, în 2011, a fermei legumicole de ardei în localitatea Glodeni, întinsă pe o suprafață de 4,5 hectare. Ferma dispune de o hală de procesare și de o hală frigorifică modernă, necesară pentru depozitarea și păstrarea producției până la vânzare. Valorificarea producției se face prin lanțuri de magazine, oferind astfel marfă proaspătă și de producție autohtonă populației din jur. Productia de ardei se bazeazã pe sortimentul de hibrizi Duna-R Kft. din Ungaria.

Ardeii au la bază o tehnologie de hidrocultură în solarii, respectiv tehnologia de producție cu folie de mulcire în câmp a ardeiului.

La producția de ardei se adaugă cele de căpșuni și vinete, iar din acest an cea de flori. ”În seră folosim o tehnologie modernă, respectiv o hidrocultură, în ce privește producția de ardei. Plantele

de Alin ZAHARIE

sunt conduse pe două brațe, ceea ce înseamnă că nu cresc sub forma clasică de tufă, ci cresc mult mai înalt decât în aer liber, astfel că, spre toamnă, o plantă poate ajunge la o înălțime de 2-2,5 metri. În sere, producția poate fi controlată, nu și cea din afară, unde intervin condițiile meteorologice care pot influența producția. Estimăm și în acest an o producție pe an între 180 și 200 de tone, perioada de recoltat fiind aprilie-octombrie”, a precizat Sógor Eszter, inginer horticol în cadrul societății Blondy România SRL.

Producţia de flori Anul 2016 a adus diversificarea producției fermei din Glodeni, producția de ardei și căpșuni fiind completată cu cea de flori. ”Activitatea de bază a firmei Blondy este legată de horticultură.

Suntem reprezentanți Syngenta Flower din Olanda și, de vreo 15 ani, importăm de la semințe, răsaduri de flori, practic tot ce au nevoie horticultorii. Aducând

răsaduri din Olanda, transportul costă aproape cât valoarea răsadurilor.

De aici a venit ideea să facem o seră unde putem face înrădăcinări, ca să eliminăm costurile de transport. Așa aducem butași neînrădăcinați din care producem flori. Este primul an în care producem crizanteme, iar din toamnă mușcate și alte flori”, a spus Fekete Denes, șef de fermă în cadrul SC Blondy România SRL.

SUPliment transilvania business

BactoSpeine DF ®

INSECTICID BIOLOGIC

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

nsec cid biologic pentru culturi or cole.

31 Str. Poet Andrei Mureșanu, nr. 11-13, Sector 1, cod 011841, București Tel: 021/2246320 Fax: 021/2246319 0724 N U F A R M www.nufarm.com/ro

CULTURA MARE

lterna va bio pentru o producție curată și sănătoasă. ect rapid larva se oprește din rănire imediat după ingerare Recomandat în managementul an -rezistență Sigur pentru polenizatori și prădători

32

BEL CAMP

Belchim Crop Protection a inaugurat seria de evenimente

”BelCamp.

De veghe pe teren” Calitate, prosperitate, perspectivă. Sunt valorile care stau la baza tehnologiei cu care compania Belchim Crop Protection vine în întâmpinarea nevoilor fermierilor români din momentul lansării pe piaţa locală, în anul 2012.

Belchim Crop Protection a inaugurat seria de evenimente în câmp sub titulatura ”BelCamp. De veghe pe teren”.

Primul eveniment s-a desfășurat pe platforma demonstrativă a companiei din localitatea Iazu, județul Ialomița, și a reunit peste 200 de fermieri de top din România. ”Belchim Crop Protection este o companie internațională cu o reputație construită în timp, bazată pe o tehnologie avansată și pe dezvoltarea continuă de soluții și produse inovatoare.

Seria de evenimente «BelCamp. De veghe pe teren», pe care o inițiem astăzi, reprezintă un pas înainte în par teneriatul dintre Belchim Crop Protection și fermieri. Totodată este o modalitate prin care dorim să cunoaștem, să înțelegem cât mai bine problemele cu care vă confruntați și să vă asigurăm că suntem aici, pentru dumneavoastră, cu soluții și tehnologii avansate pe care vă puteți baza”, a declarat, în cadrul evenimentului, Dorin Pop, Director Marketing și Dezvoltare România, Bulgaria, Republica Moldova, Belchim Crop Protection.

Belchim Crop Protection a prezentat partenerilor săi soluții și tehnologii inovatoare, rezultate din experiența tehnică și aliniate cu cererea pentru productivitate ridicată.

SAMSON® Extra 6 OD, TEMSA® SC, PROPERTY®, TEBUCUR 250 EW și Proman®, produsele de top ale companiei care veghează asupra culturilor de porumb, grâu, floareasoarelui și rapiță și-au etalat beneficiile omologate internațional în fața fermierilor prezenți la eveniment.

SAMSON® Extra 6 OD, liderul de piață în Europa, este singurul erbicid omologat la porumb pentru combaterea Agropyron repens, oferind control deplin asupra buruienilor problemă.

TEMSA® SC – standardul erbicidelor portmergente, are cel mai larg spectru de combatere din cultura porumbului. Împreună, cele două produse reprezintă partenerul ideal pentru culturi de porumb curate de buruieni.

PROPERTY® și TEBUCUR 250 EW sunt două fungicide noi ce pot fi utilizate cu succes pentru protecția de lungă durată împotriva făinării culturilor de cereale păioase.

Cele două produse oferă un start reușit pentru producții sporite și de calitate superioară.

De asemenea, TEBUCUR 250 EW reprezintă un aliat de încredere și pentru culturile de rapiță.

Ultimul dintre cei cinci străjeri de încredere ai culturilor agricole, dar nu cel din urmă, este Proman®, un erbicid cu spectru larg, eficient pe graminee și buruieni cu frunza lată, ceea ce îl transformă într-un coechipier potrivit pentru culturile de floarea-soarelui.

Având o abordare orientată către protec ția plantelor, Belchim Crop Protection vi ne în sprijinul fer mierilor și dez voltă soluții care răspund nevoi lor existente pe piață.

Cel de-al doilea eveniment ”BelCamp.

De veghe pe teren” a avut loc la Grabaț, în județul Timiș în prezența a peste 100 de fermieri .

BEL CAMP

SUPliment transilvania business

Echipa Belchim şi Ambasadorul Belgiei dl. Thomas Baekelandt

Despre Belchim Crop Protection Compania Belchim Crop Protection este fondată în Belgia, în anul 1987, de către directorul administrativ Dirk Putteman. În anul 1995, Ishihara Sangyo Kaisha – ISK din Japonia devine acționar în Belchim. În 1998, odată cu primele vânzări în Olanda, se înființează Belchim Benelux, iar în anul 2001 se înființează Belchim Crop Protection – BCP, în Franța.

An după an, atenția companiei a fost îndreptată spre produse specializate și extinderea în Franța, Olanda, Germania, Anglia, Spania, Portugalia, Italia și în zonele Nordice și Baltice. În prezent, Belchim Crop Protection reprezintă o singură entitate europeană, cu o structură simplă și linii decizionale scurte, concentrate pe vânzări și suport tehnic – o organizație bazată pe echilibru, care răspunde rapid la cererea pieței.

Program combatere Belchim Cartof

33

34

produs

Program combatere Belchim Vița de vie

clasa

USP

s.a.

Formulare

doze

viţă-de-vie

CHIKARA 0,2 kg/ha

1-4 lt./ha

Plasmopara viticolă

protejează noile creșteri și ciorchinii; acțiune preventivă și eradicantă; rezistență foarte bună la precipitații; eficacitate de lungă durată

Phytophtora infestans

activitate preventivă, curativă, eradicativă și antisporulantă; acțiune de durată, se fixează în stratul de ceară și se redistribuie treptat; activitate translaminară

Botrytis cinerea

eficacitate excelentă și flexibilitate de poziționare în programele integrate de combatere; efect pozitiv asupra calității vinului; efect prin vapori care asigură o bună eficacitate la nivelul ciorchinilor formularea particulară de granule dispersabile în apă nu provoacă praf; produsul are o putere de dispersie și acoperire mai bună, cu o activitate mai rapidă datorită acțiunii superioare de contact și a vaporilor rezultați în contact cu aerul

25% flazasulfuron

Granule dispersabile în apă (WG)

Fungicid

Protejează împotriva manei pentru mai mult timp

25g/l ciazofamid + 250g/l disodium fosfonat

Suspensie concentrată (SC)

Fungicid

Un fungicid puternic împotriva manei la vița-de-vie

60% mancozeb + 6% valifenalat

Granule dispersabile în apă (WG)

2 kg/ha

400g/l pirimetanil

Suspensie concentrată (SC)

1,5 lt./ha în 1000l soluție

PYRUS 400SC Fungicid

Învinge orice obstacol

Cosavet 80DF

CYPERGUARD 25 EC

Fungicid

Sulf miconizat, formulat cu ajutorul nano și microtehnologiei

80% sulf

Granule dispersabile în apă

3 kg/ha

Uncinula necator

Insecticid

Insecticid piretroid

250 g/ cipermetrin

Concentrat emulsionabil

0,2 lt./ha

Lobesia botrana

Acaricid

Eficace asupra tuturor stadiilor de dezvoltare ale acarienilor

MILBEKNOCK

1% milbemectin

Concentrat emulsionabil

Puncte tari

doza redusă la hectar; persistență până la 6 luni; spectru larg de combatere un excelent control al buruienilor problemă; formulare practică - granule dispersabile în apă; partener ideal pentru glifosat

Schimba regulile erbicidarii la vitade-vie

VALIS M

agent patogen Buruieni monocotiledonate, Buruieni dicotiledonate anuale și unele perene

Erbicid

MILDICUT

CULTURA MARE

0,75 lt./ha

Tetranycus urticae

O acțiune acaricidă completă și puternică; Origine naturală; Acționează prin contact și ingestie și cu activitate translaminară; Sigur pentru insectele folositoare; Eficacitate independentă de temperatură

CONSULTANŢĂ

SUPliment transilvania business

CREAT PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI AGROINDUSTRIAL TRANSILVĂNEAN

AgroTransilvania Cluster – cluster inovativ specializat în domeniul bioeconomiei Istoricul clusterului începe, oficial, cu data de 21 februarie 2013, când cei 20 de membri fondatori au înregistrat asociaţia „Clusterul Agro-Food-Ind Napoca”, oferindu-i cadru legal. În fapt, ideea creării unei structuri asociative sub această formă a fost cristalizată cu mult timp înainte, fiind făcuţi pași constanţi în direcţia realizării acestei idei prin întâlniri sectoriale, formale sau informale, între viitorii membri ai clusterului, pentru a descoperi punctele comune de interes și posibilele acţiuni ce pot fi puse în practică. de Felix ARION, Manager General - AgroTransilvania Cluster Sectorul de activitate al clusterului rezidă din statutul său, în care se specifică faptul că asocierea este creată pentru sprijinirea dezvoltării sectorului agroindustrial, cu scopul de a susține creșterea competitivității asociației, precum și a fiecărui membru în parte, atât pe piața națională, dar și internațională, pe baza unei strategii comune de dezvoltare. În viziunea echipei de management a clusterului, acest deziderat se poate realiza prin implicarea membrilor clusterului în activități comune, multi și trans-disciplinare, de cercetare, dezvoltare, inovare, transfer tehnologic, prestări de servicii, producție, creșterea vizibilității și nu numai, în direcția tranziției de la cluster emergent actual către un cluster inovator.

Relevanța teritorială a clusterului nu se limitează doar la nivelul județului Cluj, ci se extinde la nivel regional, național și transnațional prin intermediul relațiilor de afaceri dezvoltate cu mediul de afaceri din județ, din județele învecinate, cu alte clustere din România, dar și cu structuri administrative, educaționale și din mediul de afaceri din Europa și de pe alte continente.

O nouă viziune:

Un model de bune practici pentru activitatea asociativă Viziunea de dezvoltare a clusterului are ca fundament central scopul și obiectivul general menționate în

Statutul și Actul Constitutiv al Asociației „Clusterul Agro-Food-Ind Napoca”, şi este aceea de a sprijini dezvoltarea sectorului agroindustrial, cu scopul declarat de a susține creșterea competitivității asociației, precum și a fiecărui membru în parte, atât pe piața națională, cât și pe cea internațională. În acest scop, clusterul își propune să devină un element centralizator al dezvoltării armonioase, o entitate de referință strategică cu caracter profesional și instituțional în domeniu, recunoscută de mediul de afaceri și de cel instituțional ca fiind cea mai apreciată asociere de tip cluster, atât pentru calitatea activității sale, cât și pentru rezultatele obținute. În viziunea clusterului, Asociația „Clusterul AgroFood-Ind Napoca” va deveni principalul partener activ și viabil pentru actorii din sectorul de activitate al clusterului și un model de bune practici pentru activitatea asociativă.

O misiune vizionară:

Pol integrator al cercetării, inovării, transferului tehnologic Misiunea asumată de cluster este de a deveni Pol integrator al cercetării, inovării, transferului tehnologic și al dezvoltării durabile a sectorului agroindustrial transilvănean (susținerea competitivității durabile a sectoru lui agroindustrial).

Prin realizarea obiectivelor strategice se urmărește dezvoltarea clusterului la nivel local, național și european pentru a deveni cunoscut de mediul de afaceri din domeniul agroindustrial, în special prin furnizarea de produse și servicii inovatoare și prin transferul de tehnologie pe piața locală, regională, națională, internațională.

35

36

CONSULTANŢĂ Este un obiectiv asumat de cluster și de fiecare membru în parte, de a se orienta cu precădere pentru desfacerea producției către piețele locale, interne.

Aceasta va avea ca efect nu doar creșterea competitivității membrilor clusterului față de concurență prin reducerea costurilor ca urmare a integrării activității acestora, dar și creșterea vizibilității și încrederii pe plan local, național și internațional în cluster și în produsele și serviciile sale, cu efecte benefice asupra mediului economic în care activează.

O altă direcție de dezvoltare ce rezidă din viziunea de dezvoltare a clusterului este crearea și dezvoltarea unui lanț de marketing agroalimentar viabil pentru produsele și serviciile membrilor. Crearea și funcționarea corespunzătoare a acestui lanț integrator de marketing este considerat vital atât pentru reducerea costuri lor de producție și, astfel, generarea de avantaje comparative față de concurența de pe piață, dar și pentru asigurarea constantă a unei piețe de desfacere a produselor din teritoriul în care acționează clusterul.

Clusterul își asumă și integrarea micilor producători în forme asociative, precum și transferul de tehnologie și de servicii și produse inovative către aceștia. Readucerea micilor producători în circuitul comercial real impune, cu necesitate, acordarea unei atenții deosebite pentru atragerea acestora spre diverse forme asociative care să le permită să integreze, în procesele de producție, soluții inovatoare cu care să acceadă la consumatorul final cu prețuri competitive.

7 laboratoare destinate produselor și proceselor alimentare inovative AgroTransilvania Cluster a demarat un proiect în cadrul POC 2014-2020 prin Obiectivul Tematic 1 POC- Dezvoltarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, ce are în vedere liniile Documentului de poziție al CE care se referă la creșterea cercetării private, cu scopul de a stimula inovarea la nivelul operatorilor economici, sprijinirea infrastructurilor de cercetaredezvoltare și a capacității de a dezvolta centre de excelență, bazate pe clustere de competitivitate existente sau

viitoare și conectate cu centre de cercetare-dezvoltare-inovare în cadrul unor poli de creștere, precum și promovarea unui mediu favorabil inovării în mediul de afaceri, prin dezvoltarea de produse și servicii, transfer tehnologic, crearea de rețele și clustere.

Proiectul AgroTransilvania Cluster, care implică totodată investiții în in frastructură, detașarea de personal cu înaltă calificare și contractarea de servicii de inovare/ sprijinul inovării, se încadrează în domeniile de specializare inteligentă identificate în cadrul Strategiei Naționale de Cercetare Inovare 20142020, respectiv bioeconomie. Acest domeniu este susținut și de crearea unei infrastructuri complexe de cercetare în domeniul produselor și proceselor alimentare inovative la nivelul clusterului, care să răspundă nevoilor membrilor, coroborată cu depunerea de cereri de brevete și publicarea de lucrări științifice în următorii ani, vor conduce la crearea de valoare adăugată din punct de vedere economic și științific în domeniul bioeconomiei.

Vom asista astfel la consolidarea activităților de cercetare-inovare în interiorul clusterului, cu o contribuție evidentă în dezvoltarea domeniului la nivel național și chiar european.

Mai mult, activitățile precum organizarea de evenimente pentru animarea și promovarea clusteru lui, faci litarea schimbului de idei și informații, participarea la evenimente/ con ferințe pentru asimilarea de bune practici în scopul proiectului, vor dezvolta și sprijini întărirea capacității instituționale a clusterului. În acest context, formarea unei echipe de exploatare cu personal competent și pregătit este necesară pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare. Toate aceste deziderate se vor atinge prin activitățile de promovare

și animare cu scopul de a îmbunătăți imaginea clusterului ca și cluster inovativ de interes european.

Obiectiv de perspectivă:

organism de certificare la nivel naţional sau european De la înființarea AgroTransilvania Cluster, activitatea clusterului a stat sub semnul unor demersuri continue de dezvoltare a relațiilor între membrii lui, atragerea unui număr semnificativ de noi clienți/furnizori, crearea unei imagini unitare, precum și creșterea vizibilității acestuia. În contextul proiectului, o preocupare majoră pentru întreaga industrie alimentară, cu accent pe consumatori, o reprezintă autenticitatea produselor alimentare, o problemă crucială în controlul calității și siguranței alimentare, iar cererea de noi tehnici sofisticate, pentru autentificarea produselor alimentare se dezvoltă rapid datorită creșterii gradului de conștientizare a consumatorilor de problemele de siguranță alimentară și de calitate.

AgroTransilvania Cluster își propune să protejeze sănătatea consumatorilor, în fiecare etapă a procesului de producție și să garanteze buna funcționare a celui mai impor tant sector de producție - industria alimentară. De aceea este mai mult decât necesar existența acestei infrastructuri dedicate cercetării identității și trasabilității agroa limentare, pentru protejarea produselor alimentare locale și asigurarea unui pachet de ser vicii dedicat producătorilor din domeniul agroalimentar, inclusiv prin certificarea la nivel național și european.

CONSULTANŢĂ

SUPliment transilvania business

Irakienii sunt interesaţi să importe sistemul de clustere din Transilvania La mijlocul lunii iunie a avut loc, la Cluj-Napoca, prima ediţie a Transylvanian Clusters International Conference, eveniment realizat din necesitatea de a crea proiecte inovatoare comune, cu un impact asupra comunităţilor, dar și a industriilor din care fac parte entităţile partenere. de Augustin STANCIU

La acest eveniment au participat peste 250 de specialiști din țară, dar și din străinătate, care au avut ocazia să schimbe idei, dar și să inițieze proiecte noi în cadrul unor sesiuni de matchmaking. La eveniment a fost prezent și Dara Jamil, Consilier al Președinției Consiliului de Miniștri din Guvernul Regional Kurdistan din Irak, acesta afirmând, într-un interviu acordat Agro Transilvania Business, că este interesat de sistemul de clustere din Transilvania, considerând că succesul Agro Transilvania Cluster poate fi replicat și în Irak.

Acesta spune că ideea de cluster poate prinde foarte bine în Irak, implementarea acestui sistem fiind o șansă în plus pentru reconstrucția țării afectate de numeroase conflicte în ultimii ani.

“Unul dintre motivele pentru care sunt aici este să aflu filosofia din spatele clusterelor, de exemplu, cum a reușit politica de clustere să ajute la dezvoltarea Transilvaniei sau a altor regiuni sau țări din Uniunea Europeană, în principal în rezolvarea problemelor din domeniul agricol. Din câte am înțeles nu este doar o singură componentă care ajută la funcționarea acestei mașinării care se numește cluster și, chiar dacă nu este un mecanism atât de complex, toate părțile trebuie să se coordoneze pentru a funcționa cât mai eficient posibil. Am putea să luăm câteva idei de aici și să le aplicăm în Kurdistan sau, de ce nu, să formăm un parteneriat cu clusterele din Transilvania. Practic, am avea nevoie de ajutorul unor persoane care sunt familiarizate cu ideea de cluster și care au un portofoliu de proiecte de succes în domeniu care să vină și să prezinte aceste idei într-un seminar, de exemplu, către autoritățile dintr-unul din orașele din regiune”, afirmă Dara Jamil.

Irakienii vor să colaboreze la nivel academic Acesta mai spune că parteneriatul dintre Guvernul Regional Kurdistan din Irak și autoritățile sau companiile românești poate să se concretizeze și prin schimbul de studenți sau colaborarea dintre instituțiile academice din cele două țări. „Politica guvernului nostru de a dezvolta sectorul agricol are mai multe componente, pe primul palier fiind colaborarea dintre instituțiile academice, schimbul de studenți, dar și stabilirea relaţiilor dintre instituțiile interne ale statului nostru și cele internaționale. Între timp, trebuie să schimbăm idei și opinii și să vizităm companii sau centre de cercetare, mai ales acolo unde se desfășoară proiecte pilot care au rezultate. Și mai ales acum, în lumina noilor tehnologii, putem demonstra electronic foarte multe exemple de succes și putem schimba idei în cadrul unor video conferințe. La asemenea conferințe (n.r. Transylvanian Clusters International Conference) vor putea participa, în viitor, și alți specialiști din Kurdistan, via teleconferință, fără să fie prezenți efectiv aici. Sunt foarte multe idei, planuri și exemple de succes din care putem învăța și care le putem aplica și la noi”, mai spune Dara Jamil.

Oficialul irakian, care a fost prezent pentru a doua oară în Cluj-Napoca, a susținut o prezentare în cadrul conferinței în care a vorbit despre viziunea guvernului pe care îl reprezintă în domeniul agricol. „Prezentarea mea a fost legată în primul rând de viziunea de dezvoltare a guvernului nostru pentru orizontul 2020 care a fost setată cu mult înaintea invaziei ISIS din regiune. Acea strategie

vizează toate aspectele dezvoltării regiunii începând de la transporturi până la agricultură, sanătate sau forța de muncă. Dar poate printre cele mai importante componente ale acestei strategii este agricultura, irigațiile și, implicit, managementul resurselor de apă, toate trei fiind componente principale ale acestei conferințe. După ce prețul petrolului a scăzut dramatic, neam dat seama că petrolul nu este resursă suficientă pentru dezvoltarea regiunii.

Așa că am început să ne focusăm tot mai mult pe o resursă mult mai importantă, respectiv, agricultura. Până acum mai bine de 90 % din necesarul de hrană a locuitorilor din regiune a provenit din importuri. Practic, vindeam petrolul și cu banii obținuți cumpăram mâncare. În schimb, dacă avem un plan sustenabil pentru dezvoltarea agriculturii, de exemplu dacă implementăm politica de clustere, banii ar putea circula în țară, toți locuitorii vor avea de lucru și chiar dacă am avea crize, chiar dacă prețul petrolului ar scădea, nu ne-ar afecta atât de serios”, a încheiat oficialul irakian.

37

38

CONSULTANŢĂ

Cultura de paulownia, un pariu cu o miză-surpriză Ionuţ-Constantin Chiribău este și tânăr, și fermier, și pasionat de culturi și produse de nișă pentru România, și tocmai de asta a fost invitat la începutul anului la Bruxelles, ca să se întâlnească cu alţii care, asemeni lui, au pornit repede pe acest drum și sunt dispuși să încerce mereu ceva nou. de Ligia POPA El este președinte al Asociației Crescătorilor de Paulownia, adică al grupului celor care au avut curaj să ia de bune poveștile despre arborele-minune, care crește într-un ritm neobișnuit de rapid, pentru a deveni într-un timp foarte scurt materie primă pentru industrie. Tânărul a trecut, dincolo de criticile care au fost aduse paulowniei, a mers mai departe și chiar se gândește la alternative legate de acest arbore, atât de misterios şi de capricios: la mierea de paulownia, de exemplu, care ar putea să intre pe piața din România ca produs de lux, dacă va fi acceptată și apreciată.

Oricum, un lucru e sigur, după mai mulți ani de experimente, în România se poate vorbi despre paulownia fără exagerări, fără un optimism exagerat sau critici, pentru ca apoi să poată trage fiecare concluziile corecte. Și cei care se așteaptă ca aceasta să crească cu viteza plantei din Jack și vrejul de fasole și cei care strâmbă din nas și spun că la mijloc este o mare păcăleală.

Ionuţ Chiribău a vorbit, pentru Transilvania Business, cu sinceritate şi realism despre paulownia şi despre şansele ei de a deveni un pariu câştigat pentru români.

De când au apărut primii arbori de paulownia în România? După atâția ani se pot trage câteva concluzii legate de eficiența unei afaceri cu arbori de acest tip?

Ionuț-Constantin Chiribău: Nu se poate spune cu exactitate când au apărut primii arbori de paulownia în România. Unii spun că în 2007, alții că în 2011 au fost plantați primii arbori de acest gen în țară. Este clar, însă, faptul că acum, în România, există zeci de hectare de teren cu plantații de paulownia, iar unele sunt foarte bine dezvoltate, altele puțin sau deloc. Există mai mulţi factori care pot influenţa dezvoltarea unei culturi în general şi, normal, şi a uneia de paulownia.

CONSULTANŢĂ

SUPliment transilvania business

Lemnul de paulownia este foarte uşor, cu granulaţie fină, moale, rezistent la încovoiere şi este folosit pentru lăzi, cutii și saboți (geta).

Conținutul său scăzut de silice reduce tocirea lamelor, făcându-l lemnul preferat pentru cutiile în care se păstrează instrumentele japoneze cu margini ascuțite. Lemnul este ars pentru a face cărbune, pentru desenarea de schițe și pulbere pentru focurile de artificii, din coajă se poate face o vopsea, iar frunzele sunt folosite în preparatele vermicide. Din lemn său gri-argintiu este tăiat un furnir din care se fac cărți speciale de vizită.

Ce suprafață estimați că este acoperită de culturi de paulownia în România? În ce regiuni sunt aceste culturi mai des întâlnite?

Estimez că sunt peste 300 de hectare cu paulownia. Prin intermediul asociației pe care o conduc voi trimite chestionare către toate firmele care se ocupă de asemenea plantații pentru ca, în final, să putem spune ce suprafață totală este ocupată de acești arbori. Cele mai multe plantații sunt în zona de deal, dar acestea apar și în alte zone. În județul Cluj, de exemplu, există o firmă care a plantat anul trecut 15 hectare cu paulownia, urmând să o extindă cu alte 135 de hectare, adică să devină de circa nouă ori mai mare.

Ce costuri presupune înființarea unei asemenea culturi?

Costurile de înființare diferă de la un caz la altul, în funcție de butașii aleși şi de multe altele. Ele pleacă de la 1.200 de euro și pot ajunge până la 3.720 de euro, bani la care se mai adaugă cei plătiți pentru serviciile de plantare, câteva sute de euro. Aceste costuri sunt calculate pentru un hectar de cultură, pe care plantarea se face din 4 în 4 metri, adică unde e nevoie de 600 de bucăți de paulownia. Un cost final, pentru tot, la un hectar de teren, ar fi de cel mult 4.500 de euro, aș spune, dar, repet, în România costurile diferă foarte mult de la caz la caz. În cât timp și în ce condiții arborele ajunge la maturitate?

Se vorbește mult despre paulownia ca fiind copacul cu cea mai rapidă creștere din lume. Poate că prea mult, aşa că şi aşteptările multora sunt foarte mari în ceea ce priveşte aceste culturi. De fapt, în condiţii optime, el crește în patru ani cât alți copaci

în câteva zeci de ani. Pentru a crește astfel, însă, fiecare lăstar, în prima lună după plantare trebuie să fie udat din 4 în 4 zile cu câte doi litri de apă. În perioadele secetoase și foarte călduroase, necesarul de apă poate ajunge și la 7-8 litri de apă. În luna următoare, copacii se udă din 5 în 5 zile cu aceeaşi cantitate de apă, adică tot cu doi litri, și tot așa. Perioada aceasta de udare intensă durează patru luni, dar este foarte importantă.

De asemenea, în această perioadă de început este necesară și prășirea lunară, fiindcă este foarte importantă grija care i se acordă copacului în primul an. Ca în orice domeniu şi în acesta primii paşi sunt decisivi pentru drumul care urmează să fie parcurs până la maturitate.

Există piață pentru lemnul de paulownia? Unde şi în ce condiţii?

Bineînţeles că există cerere. Mai mult, există firme din România care asigură tot ciclul de producţie, de la plantare, până la cumpărarea arborilor ajunși la maturitate, oferind un anumit preț pe fiecare bucată achiziționată sau pe metrul cub obținut pe plantația din România. În aceste condiţii, cei care au curajul să pună bazele unei culturi nu riscă foarte mult, au o plajă de siguranţă, dar trebuie să accepte preţul propus de firmele acestea. În străinătate, situația este total diferită, dar și prețurile oferite sunt simțitor mai mari. E adevărat că, pentru a vinde cu adevărat în străinătate, pentru sume mai mari, trebuie să îți asumi și costurile de transport, de aceea cei mai mulți cultivatori preferă să închidă cercul aici, în România.

Câți cultivatori sunt în țară?

Nu am o situație clară, fiindcă Asociația Cultivatorilor de Paulownia

a pornit la drum doar în acest an, dar estimez să fie în jur de 100 de fermieri cu plantații de paulownia.

Există produse adiacente, gen mierea de paulownia. Se adaptează acestea pieței din România?

Mierea de Paulownia are o culoare deschisă și se poate compara doar cu mierea de salcâm. Ea este folosită ca medicament, ajută la vindecarea bronșitelor și a altor boli respratorii, dar îmbunătățește și digestia. În România nu există miere de paulownia. Am avut discuții cu cei din Australia, la jumătatea anului 2015, și în decembrie 2015 am adus o cantitate mică de miere aici. Aceasta este destinată unui restaurant de lux din capitală.

Ați fost premiat la Bruxelles pentru performanțele dvs. Care au fost argumentele pro-bonificare?

Am fost ales să particip la Congresul tinerilor fermieri de la Bruxelles, alături de alți doi tineri, Ionuț Ban, cu proiectul Albina la școală, și Alina Stancu, co-fondatoarea brandului Kale Romania. Am vorbit despre Paulownia și am întâlnit alți tineri fermieri. Pentru prima dată, România a ocupat locul 4, cu proiectul Albina de la școală, al lui Ionuț Ban. Nu am reușit să iau marele premiu, dar în 2017 voi fi pregătit pentru el.

39

40

FINANŢARE

Duios, PNDR-ul trecea...

Noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală pare a fi, în 2016, departe de ceea ce ar fi trebuit să fie. Pentru majoritatea sub-măsurilor nu se pot depune proiecte, iar pentru unele dintre cele declarate deschise s-au epuizat fondurile „suspect de repede”.

Marian Vişu-Iliescu, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Fermieri, a explicat pentru Agro TB ce se întâmplă acum în sectorul fondurilor europene.

Avocat şi inginer agronom, el este unul dintre cei mai energici promotori ai capitalizării fermierilor şi ai impulsionării tinerilor care vor să îşi facă un viitor în sector.

Noul PNDR, măsuri neinteresante sau cu „capcane” pentru fermierii români...

Marian Vişu-Iliescu, preşedinte Asociaţia Tinerilor Fermieri: Dacă facem o ana liză a datelor furnizate de AFIR, putem vedea că sunt sub-măsuri care au reprezentat un succes cam ciudat, exemplu este Sub-măsura 4.1 – Invesţii în exploataţii agricole, unde s-a epuizat întreg bugetul de 168 milioane de euro. În acelaşi registru se înscrie şi sub-măsura dedicată infrastructurii rutiere, unde 105 milioane de euro au fost epuizaţi în mai puţin de 6 minute. Foarte ciudat... În cadrul aceluiaşi Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, avem şi sub-măsuri precum 4.1 a - Investiţii în exploataţii agricole pomicole, unde din totalul bugetului de 78,7 milioane s-au solicitat prin proiecte doar 0,893 milioane de euro. Aici se observă o slabă promovare a acesteia şi o reticenţă a fermierilor faţă de condiţiile nu tocmai prietenoase impuse.

Sunt totalmente indignat ca o submăsură care a avut un real succes în anii anteriori – Sprijin pentru insta larea tinerilor fermieri - în acest an să se prefigureze ca un insucces total. De asemenea, din totalul de 39,6 milioane de euro destinaţi proiectelor din zona montană, s-au depus proiecte doar pentru 0,9 milioane de euro, iar pentru cele 153,6 milioane de euro aferente zonelor agricole cu condiţii normale s-au depus proiecte în valoare de numai 37,8 milioane de euro.

Făcând o analiză generală a PNDRului aferent anului 2016, rezultă o reticenţă a fermierilor români pentru depunerea de proiecte cu finanţare europeană, dar şi o slabă promovare a acestor sub-măsuri.

De ce nu îi atrag pe români fondurile europene în 2016?

Din numeroasele discuţii purtate cu fermierii, am reţinut că aceştia nu au depus proiecte din cauza faptului că nu şi-au încasat la timp subvenţia şi, ca atare, atunci când au încasat-o, cu mare întârziere, au preferat să-şi achite cu ea datoriile către băncile finanţatoare şi către furnizorii de inputuri, care i-au păsuit o perioadă de timp îndelungată.

Din punctul de vedere al teoriei economice, investiţiile trebuie să primeze, dar fermierul român este învăţat să-şi plătească mai întâi datoriile şi abia apoi să privească în viitor. Dacă la fel ar fi procedat şi Guvernul României, alta era situaţia actuală a agriculturii...

Ce se întâmplă cu tinerii fermieri?

Tinerii fermieri au avut aceeaşi soartă ca toţi fermierii: s-au înglodat în datorii bancare şi datorii către furnizorii de inputuri. Sperăm ca noua recoltă să le echilibreze bugetul de investiţii.

Personal, am încredere că îşi vor reveni financiar şi că, până la sfârşitul sesiunii de depunere, să recupereze startul lent şi să acceseze întreg bugetul alocat sub-măsurii.

Până în acest moment, s-au depus proiecte însumând doar 25% din totalul bugetului alocat anului 2016, sper să tragem împreună un semnal de alarmă și să încurajăm tinerii fermieri să depună proiecte.

Este clar că şi punctajul ridicat aferent perioadei în care ne aflăm este un motiv pentru care nu s-au depus prea multe proiecte, în plus, mai avem şi aşa-zisele condiţii artificiale, care

au creat o întreagă isterie în rândul fermierilor dornici să depună proiecte cu finanţare europeană. Şi, ca să dăm dovadă de optimism, le spun tinerilor fermieri că acelaşi procent era şi anul trecut, iar în intervalul 15 august - 15 septembrie s-au depus o mulţime de

FINANŢARE

proiecte, în aşa fel încât sesiunea s-a închis mai repede de 31 octombrie, datorită epuizării fondurilor.

Măsurile de succes, în aşteptare...

Sper să nu fie măsuri care să nu atragă beneficiari. Ar fi ceva dezastruos pentru agricultură şi dezvoltarea mediu lui rural.

Paradoxul îl reprezintă faptul că, nici până la această dată, două sub-măsuri foarte importante pentru satul românesc nu au fost încă lansate. Mă refer la 6.2 şi 6.4, măsurile privind investiţiile în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole, şi aşa restante, la elucidarea unor contestaţii depuse la proiectele depuse anul trecut.

Cred că unele măsuri nu au fost corespunzător bugetate, aici fiind şi vina celor din Comitetul de Monitorizare, care se duc la acele întâlniri periodice pentru a face act de prezenţă şi eventual pentru a relaţiona cu autorităţile contractante din postura de viitori beneficiari, nu pentru a rezolva probleme.

Sunt şanse de reuşită cu programul POP-AM? Dintotdeauna a fost un program întârziat, cu o lansare greoaie în România, dar sper că se va redresa

SUPliment transilvania business

deoarece, începând din acest an, la conducerea Autorităţii de Management se află un profesionist şi un mare specialist în domeniu. Aşa cum spune românul: „Omul sfinţeşte locul”.

Programul este unul interesant, prin intermediul lui se pot face investiţii inclusiv în turismul pescăresc, un business foarte interesant, cu adresabilitate către persoane cu hobby-uri în domeniu.

Are nevoie PNDR de oxigen? Întotdeauna se pot găsi soluţii de revigorare a unui program. Este foarte clar că investiţiile în agricultură şi în mediul rural sunt foarte necesare satului românesc şi, de aceea, suntem obligaţi ca naţiune să îmbunătăţim acest program de dezvoltare.

Este necesar să constituim cât mai repede acel fond de investiţii cu ajutorul fondurilor europene, mai ales că avem alocate ca ţară 96 milioane de euro pentru asta, iar termenul este la finalul anului 2016.

Este obligatoriu să gândim o metodă prin care să asigurăm beneficiarilor, concomitent cu semnarea contractului de finanţare, un instrument financiar care să garanteze cofinanţarea U.E şi a Statului Român, iar fermierul să nu mai fie obligat să se împrumute la

bănci pentru a acoperi întreaga contravaloare a unui utilaj agricol.

De asemenea, trebuie să mai îmbunătăţim criteriile de selecţie şi în fiecare an să rotim sectorul prioritar.

Poate gândim unul regional, dat fiind specificul fiecărei regiuni geografice.

Fondurile pentru tineri, mit sau realitate?

Ar trebui să continuăm în a-i susţine pe tinerii care vor să dezvolte o afacere în domeniul agricol sau în cel non-agricol. În 1997, când înfiinţam Asociaţia Tânărul Fermier, am avut alături somităţi ale agriculturii româneşti. Printre ei se numără ministrul Dinu Gavrilescu, prof. dr. Ioan Alecu, prof. dr. Victor Surdu şi prof. dr. Nicolae Constantinescu. Toate aceste personalităţi ale agriculturii româneşti au avut încredere în tânăra generaţie de fermieri.

Avem o obligaţie morală să promovăm politici care să încurajeze tinerii fermieri şi să le faciliteze accesul la fondurile europene nerambursabile.

Voi propune ca, în cadrul Fondului de Investiţii în Agricultură, să avem un departament independent destinat tinerilor fermieri.

Investiţia în viitor aduce numai lucruri bune. Nicolae Labiş spunea: ”Nu se pierde nimic câştigând viitorul! “

41

42

GASTROTURISM

Gustos de Alba: cel mai „gustos” eveniment al anului din judeţul Alba Zeci de producători locali de produse tradiţionale și ecologice din judeţul Alba, dar și invitaţi din Ungaria au participat la sfârșitul lunii mai la Alba Iulia la Târgul „Gustos de Alba”. Evenimentul este organizat anual de către Consiliul Judeţean Alba și își propune creșterea competitivităţii producătorilor autohtoni din industria de profil alimentar și promovarea valorilor tradiţionale culinare locale.

Aproape 100 producători locali de produse tradiţionale şi ecologice din judeţul Alba, dar şi invitaţi din Ungaria au participat la sfârşitul lunii mai la cea de-a şaptea ediţie a Târgului „Gustos de Alba”, eveniment prin care sunt promovaţi producătorii autohtoni şi produsele acestora.

Târgul s-a desfăşurat timp de trei zile în Latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina din Alba Iulia şi a reunit producători din toate zonele judeţului, care s-au întrecut în a prezenta bunătăţi tradiţionale din toate domeniile, precum panificaţie, patiserie, prelucrarea cărnii şi a laptelui, apicultură, legumicultură sau vinificaţie. În cadrul evenimentului au fost prezentate şi expuse pentru degustare şi vânzare specialităţi gastronomice locale, iar micii fermieri au adus legume şi fructe proaspete de sezon.

La ediţia din acest an a târgului au fost invitaţi şi expozanţi din Mureş, Maramureş, Sălaj dar şi din BacsKiskun, judeţ din Ungaria înfrăţit de câţiva ani cu Alba.

de Dan LUNGU

Pe parcursul celor trei zile, vizitatorii au avut ocazia să asiste la diverse demonstraţii şi concursuri pe teme culinare, putând vedea cum sunt pregătite o serie de preparate culinare reprezentative pentru bucătăria judeţului Alba, la ateliere culinare în care copii de vârstă preşcolară şi elevi ai Colegiului Economic „Dionisie Pop Marţian” din Alba Iulia au reînviat gustul autentic pregătind pe loc „dulciurile copilăriei”, un nutriţionist a oferit sfaturi pentru o alimentaţie sănătoasă, urmate de o demonstraţie de „smoothie” din legume şi fructe în diverse combinaţii, cu numeroase beneficii pentru organism, atât la copii, cât şi la adulţi.

De asemenea, un spectacol de dans modern oferit de copiii din cadrul Şcolii de dans Chirilă din Alba Iulia a reîntregit programul acestui eveniment.

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, spune că Târgul „Gustos de Alba” îşi propune să promoveze producătorii de produse tradiţionale şi ecologice din judeţul Alba, dar şi bucătăria tradiţională din zonă.

„Este important să ne păstrăm tradiţiile şi în domeniul culinar, iar în acest domeniu avem cu ce să ne mândrim. Bucătăria tradiţională este foarte importantă în promovarea turistică a judeţului Alba. Pe de altă parte, Consiliul Judeţean Alba încearcă de câţiva ani buni să ajute la promovarea producătorilor locali şi produsele acestora”, a mai spus Ion Dumitrel.

Târgul „Gustos de Alba” este o marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi de şapte ani este înscris în calendarul de târguri şi expoziţii organizat de instituţia judeţeană. Evenimentul, ajuns la cea de-a şaptea ediţie, are ca scop, potrivit organizatorilor, creşterea competitivităţii producătorilor autohtoni din industria de profil alimentar şi promovarea valorilor tradiţionale culinare locale. De asemenea instituţia judeţeană este membră în cele mai importante asociaţii ale producătorilor din agricultură şi industria alimentară sau a crescătorilor de animale, iar în fiecare an organizează mai multe evenimente şi târguri pentru promovarea producătorilor locali.

GASTROTURISM

SUPliment transilvania business

„Pita cetăţii”

- pâine tradiţională sub forma Cetăţii Alba Iulia, folosită pentru promovarea turistică a orașului Cetatea din Alba Iulia este promovată și printr-un produs alimentar unic și inedit: „pita cetăţii”, o pâine tradiţională sub forma Cetăţii Alba Carolina din municipiu. „Pita cetăţii” a fost lansată de un producător local și de administraţia locală din Alba Iulia și are ca scop promovarea turistică a orașului denumit „Cealaltă Capitală”.

Municipalitatea din Alba Iulia şi un producător local de panificaţie au lansat recent „Pita Cetăţii”, o pâine tradiţională sub forma Cetăţii Alba Carolina din municipiu, produsul urmând a fi vândut în magazinele din ţară, dar şi din străinătate. Pita Cetăţii are scopul de a promova turistic Alba Iulia prin cea mai importantă atracţie a sa – cetatea de tip Vauban Alba Carolina, una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi de acest fel din Europa. „Pita Cetăţii” este o pâine produsă de o brutărie din localitatea Sântimbru, din apropiere de Alba Iulia, şi are forma unei stele cu şapte colţuri, reproducând forma Cetăţii Alba Carolina din Alba Iulia. Pâinea cântăreşte peste un kilogram, este înregistrată ca produs tradiţional românesc şi este pusă în vânzare la preţul de 9 lei în magazinele din întreaga ţară, dar şi în diferite magazine cu specific românesc din străinătate.

Producătorul „Pitei Cetăţii”, Călin Matieş spune că reţeta pâinii este veche de peste 100 de ani şi presupune „40% suflet românesc, 30% mândrie locală, 20% tradiţie şi 10% făină, maia, sare şi apă”. „Mă bucur că am reuşit să facem pâinea cetăţii, că am reuşit să dăm un pic de aromă Cetăţii din Alba Iulia. Pita Cetăţii, pâine făcută în brutăria de la Sântimbru, este un produs tradiţional atestat de Ministerul Agriculturii sub denumirea pită împletită”, a mai spus Matieş.

La rândul său, primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava afirmă că „Pita Cetăţii” va fi, în primul rând, un produs de promovare a Cetăţii Alba Carolina, acolo unde această pâine va

de Dan LUNGU

ajunge în magazinele din ţară, dar şi din străinătate. „În mod clar, această pâine nu va deschide doar orice gură, ci şi orice inimă. În toată istoria noastră ceva a rămas neschimbat: dintotdeauna ne-am primit oaspeţii cu pâine şi sare. Nu există multe simboluri mai profunde pentru ospitalitatea noastră proverbială”, a spus Mircea Hava. „Pita Cetăţii” nu este singurul produs folosit pentru promovarea municipiului Alba Iulia, Cetatea Alba Carolina având şi „Vinul Cetăţii”, dedicat fortificaţiei de către un mare producător de vinuri cu sediul în judeţul Alba.

Potrivit reprezentanţilor companiei Jidvei, cea care a lansat acest vin, turiştii care vor veni din acest an la Alba Iulia vor regăsi expresia istorică a Cetăţii Alba Carolina în aroma unui vin aparte, falnic, întocmai ca zidurile cetăţii şi curat ca duhul oamenilor de pe Târnave. Vinul este din soiul Rhine Riesling şi „concentrează arome elegante, cu note citrice, între care excelează cele de grapefruit şi devine o amintire remarcabilă a unor locuri cu adevărat unice, în care mulţi revin”.

Cetatea Alba Carolina este cea mai mare atracţie a municipiului din inima României, denumit şi „Cealaltă Capitală”. Fortificaţia a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă şi bine conservată cetate bastionară de tip Vauban din România, dar şi din estul Europei.

Cetatea are forma unei stele cu şapte colţuri şi este un monument impresionant de arhitectură care iese în evidenţă prin porţile de acces, bastioane, dar şi prin şanţurile interioare. Fortificaţia este construită peste vechiul castru roman Apulum, în care îşi avea sediul Legiunea a XIII-a Gemina.

43

44

GASTROTURISM

Vinuri și bucate alese, la crama Petry din Călimănești Familia Petry, proprietara societăţii Primacom și a brandului de mezeluri Petry, a inaugurat, în 11 iunie, o cramă în Călimănești, sat aparţinător de comuna Fântânele și situat la aproximativ 28 de kilometri de municipiul Tîrgu-Mureș, pe DN 13A Tîrgu-Mureș - Bălăușeri - Sovata. de Alex TOTH

Urmează un restaurant și o pensiune Locaţia cramei este satul Călimăneşti nr. 40, într-un fost conac reabilitat şi adus la standardele impuse de turismul modern. De altfel, în afară de cramă, familia Petry intenţionează să intre în circuitul turistic al zonei cu un restaurant şi o pensiune de 25 de locuri. „Clădirea a fost achiziţionată de familie în anii 2007-2008 şi lucrările de renovare au început în urmă cu doi ani. Astăzi am inaugurat crama, e finalizată doar parţial lucrarea, iar anul viitor planificăm să inaugurăm şi restul clădirii, care constă într-un restaurant şi o pensiune cu 25 de camere. Evenimentul de astăzi e dedicat deschiderii cramei. Primim grupuri

Varga-Pál Petri Zsolt, director executiv al societăţii Primacom

de turişti, dar şi grupuri organizate din partea unor firme care doresc să facă o degustare de vin cu angajaţi, clienţi sau parteneri de afaceri, cărora le oferim un program de două-trei ore relaxante, într-un peisaj frumos, cu un vin bun. Vinurile sunt de aici, sunt vinuri albe, specifice zonei, produse de localnici. Clădirea era pe timpuri conacul familiei Simén, construit în anul 1832 şi blazonul care e acum pe clădire este blazonul familiei Petry”, a declarat Varga-Pál Petri Zsolt, director executiv al societăţii Primacom.

Cămară cu produse tradiţionale La inaugurarea cramei au participat atât prieteni, cât şi parteneri de afaceri ai familiei Petry, care au fost întâmpinaţi cu vinuri de calitate şi bucate alese, preparate după reţete tradiţionale şi depozitate într-o cămară specială. „Avem o cămară cu produse Petry, de mezeluri tradiţionale, dar

GASTROTURISM

SUPliment transilvania business

Cavalerii Vinului „Sfântul Martin”, prezenţi la eveniment

şi caşcavaluri şi alte produse pe care dorim să le combinăm. Oferim doar produse locale turiştilor care vin în zonă. Dorim să promovăm produsele din zona noastră”, a menţionat VargaPál Petri Zsolt.

„Investiţia e și sentimentală” Motivele alegerii locaţiei din satul Călimăneşti au fost explicate de Petri Zalán Endre, administrator, fondator şi co-proprietar al societăţii Primacom. „Am gândit această investiţie pentru că lucrăm în industria cărnii şi credem că oamenii, în afară de mâncare, trebuie şi să bea şi o băutură de calitate. Aşa ne-am gândit să ne extindem şi în alimentaţie publică.

De asemenea, fiica mea a absolvit o facultate de alimentaţie publică şi turism şi am dorit să îi oferim o posibilitate să activeze în domeniul în care s-a specializat. Am ales locaţia din Călimăneşti pentru că şi înainte de a cumpăra imobilul, de aici am cumpărat, an de an, vinul. Fiind un

consumator de vin din Călimăneşti, am dat de acest obiectiv. Din pivniţa aceasta am dus ani la rând vin pentru consumul de acasă”, a afirmat Petri Zalán Endre. „Investiţia e şi sentimentală, dar şi pentru profit. Omul, când face o investiţie, trebuie să se gândească şi să recupereze ceva din investiţie. Pot să spun că investiţia e şi sentimentală pentru că oferim de lucru pentru membrii familiei”, a completat Petri Zalán Endre.

Invitaţi de seamă Pe lângă degustarea de vin şi bucatele alese, oaspeţii familiei Petry s-au desfătat cu muzică asigurată de Tiberius Quartet şi s-au bucurat de peisajul rustic al zonei. Nu au lipsit discursurile, din partea gazdelor luând cuvântul Wisky Petry András - reprezentant al familiei Petry - şi Bálint Erika - director de marketing Petry Retail/Primacom, în timp ce din partea invitaţilor au avut privilegiul să transmită felicitări gazdelor dr.

Csegi Sándor - reprezentant al Con-

Blazonul familiei Petry

su latului General al Ungariei la Miercurea Ciuc, Varga József - primarul comunei Fântânele - şi Peterfi Sandor - reprezentant al Ordinului Cavalerilor Vinului „Sfântul Martin” din Târnăveni.

45

46

GASTROTURISM

„Ziua Rozelor” la Ciumbrud, cea mai mare expoziţie de trandafiri din Transilvania Zeci de producători de trandafiri din judeţul Alba au participat, la sfârșitul lunii iunie, la „Ziua Rozelor”, eveniment organizat la Ciumbrud, zonă în care se produc anual peste 1 milion de fire de flori, care sunt apoi distribuite în ţară și în străinătate. Satul, ce aparţine administrativ municipiului Aiud, a devenit celebru datorită afacerilor cu parfum de trandafiri pe care le-au pus pe picioare localnicii.

Localitatea Ciumbrud din judeţul Alba a găzduit, în 25 iunie, cea de-a XV-a ediţie a „Zilei Rozelor”, cea mai mare expoziţie de flori din Transilvania, eveniment care a reunit şi în acest an zeci de producători. „Ziua Rozelor” a început cu tradiţiona la paradă a florilor, între Aiud şi Ciumbrud, localitate care aparţine municipiului, la care au participat trăsuri, maşini şi biciclete împodobite cu flori dar şi un car alegoric.

Manifestarea a cuprins apoi o expoziţie de flori şi decoraţiuni de grădină, concursuri pentru producătorii de trandafiri dar şi pentru vizitatori.

Pe lângă trandafiri, de la „Ziua Rozelor” nu au lipsit produsele fabricate din trandafiri, plante sau flori precum ceaiuri, dulceţuri şi siropuri.

Evenimentul a continuat pe parcursul zilei cu spectacole, dansuri de societate şi degustări de vinuri şi s-a încheiat cu „Balul Rozelor”. „Consiliul Judeţean este de foarte mulţi ani partener în organizarea „Zilei Rozelor” pentru că vrea să ajute

de Dan LUNGU la promovarea producătorilor de trandafiri din judeţ. De fapt nu este singura manifestare în care venim alături de producătorii locali pentru a-i ajuta să-şi promoveze produsele şi afacerile locale. An de an, producătorii din Ciumbrud sunt, prin munca lor şi prin trandafirii pe care îi produc, adevăraţi ambasadori ai judeţului Alba, şi e normal să ne mândrim cu ei” a spus Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba.

Ciumbrudul este un sat cu aproximativ 1.000 de locuitori ce aparţine administrativ municipiului Aiud. Localitatea a devenit foarte cunoscută în România datorită afacerilor cu parfum de trandafiri pe care le-au dezvoltat localnicii. La Ciumbrud, aproape fiecare familie cultivă trandafiri, dar şi pomi fructiferi sau butaşi de viţăde-vie şi în această zonă se produce anual aproape jumătate din marfa care ajunge pe piaţa românească de profil. Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Amicii Rozelor, structură care adună producătorii din acest sector

din judeţul Alba, Ciumbrud este localitatea din România cu cei mai mulţi producători de butaşi de trandafiri, viţă-de-vie sau pomi fructiferi înregistraţi, care cultivă fiecare de la câteva sute de metri pătraţi până la zeci de hectare.

Micii producători îşi vând producţia în pieţe sau direct de acasă în timp ce marii producătorii au contracte cu lanţurile unor hipermarketuri sau îşi trimit marfa la export în diferite ţări europene.

Producătorii de trandafiri din Ciumbrud organizează an de an „Ziua Rozelor”, sărbătoare considerată cea mai mare expoziţie de trandafiri din Transilvania. „Ziua Rozelor” a ajuns în acest an la a XV-a ediţie şi a fost organizată de Consiliul Judeţean Alba în parteneriat cu Primăria Municipiului Aiud, Filiala Judeţeană Alba a Asociaţiei Amicii Rozelor din România, Asociaţia Agricola Alba Afroda şi Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” din Ciumbrud şi Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.

GASTROTURISM

SUPliment transilvania business

Vinurile românești de top, clasificate de Marinela V. Ardelean Una dintre cele mai apreciate lucrări despre vinuri scrisă vreodată în România, intitulată „Cartea vinurilor românești / The Wine Book of Romania”, a fost lansată, în 23 iunie, în eleganta locaţie asigurată de Hotel „Privo” din Tîrgu-Mureș. Ghidul a fost elaborat după o intensă perioadă de cercetare de către Marinela V. Ardelean și a avut prima lansare în data de 13 aprilie 2016, la București.

Cartea reprezintă un instrument complex de cunoaştere şi clasificare a vinurilor de top din România şi Republica Moldova, atât pentru publicul larg, cât şi pentru specialişti şi importatori.

Peste 3.000 de vinuri, degustate Specialist în branding şi business development în industria enogastronomică, degustător profesionist în concursuri internaţionale de vinuri şi profesor la Italian Chef Academy din Roma (Italia), Marinela V. Ardelean este autoarea celui mai premiat volum bilingv la nivel internaţional despre vinurile româneşti, intitulat „50 de vinuri româneşti întâlnesc 50 de preparate culinare italiene”. „Cartea vinurilor româneşti” este primul ghid care reuneşte cele mai bune vinuri din România şi din Republica Moldova. Un ghid bilingv, 214 vinuri clasificate cu 3, 4 şi 5 stele. ”Un instrument, un album, ceva preţios, nu doar pentru iubitorii de vinuri, dar şi pentru iubitorii acestei minunate ţări, a României. Sunt absolut convinsă că prin intermediul vinurilor româneşti putem contribui la imaginea României însăşi. Anul trecut, m-am deplasat la aproape toate cramele din România şi din Republica Moldova, am degustat aproximativ 3.000 de vinuri şi, după ce am ales vreo 214 vinuri, am zis că e ok. Am invitat opt colegi, degustători specialişti internaţionali în vinuri din diverse zone ale lumii, din Boston, Coreea, Franţa, Italia şi anul trecut, cam pe această vreme, eram tot aici, la Hotel «Privo», sau la Valea Verde Resort, unde a avut loc jurizarea acestor vinuri”, a afirmat autoarea lucrării. De asemenea, Marinela

de Alex TOTH V. Ardelean a subliniat că „aceste vinuri trebuie neapărat conservate, păstrate şi inventariate la cele mai înalte standarde” şi a fost de părere că „atunci când vorbim despre vin, vorbim despre oameni”, nu înainte de a mulţumi pentru ospitalitate şi susţinere conducerii Hotelului „Privo” din Tîrgu-Mureş. „Această lucrare este un ghid anual, nu este doar o carte care ne încurajează şi ne oferă posibilitatea de a cunoaşte vinurile româneşti, ci este un instrument pe care aş dori să ne putem baza an de an şi să crească împreună cu noi şi cu pasiunea noastră pentru vinuri.

Pentru vinuri de calitate. Aşadar, este un proiect amplu, un proiect care îşi doreşte să inspire şi prin formă a diplomaţiei”, a menţionat Marinela V. Ardelean.

Autoarea a anunţat că pregăteşte cea de-a doua ediţie a cărţii, care va fi lansată la sfârşitul anului 2016. „Sunt convinsă că peste 20 de ani, atunci când se va vorbi despre excelenţă în Europa vinurilor, România va face parte dintr-un onorant top trei, alături de Franţa şi Italia”, a spus Marinela V. Ardelean.

Marius Danciu și secretul degustărilor Co-prezentatorul evenimentului de lansare a ghidului la Tîrgu-Mureş a fost Marius Danciu, somelierul cramei Restaurantului „Privo”, care a apreciat atât talentul narativ al Marinelei V. Ardelean, cât şi calitatea soiurilor de vinuri incluse în lucrare. „Noi am fost un suport în acest proiect, ne-am ocupat mai mult de partea organizatorică, iar meritele, în mare măsură îi aparţin

Marinelei”, a menţionat Marius Danciu. „Nu rămâneţi surprinşi atunci când vă place un vin care probabil nu are nicio clasificare foarte înaltă. Este foarte normal, e gustul dumneavoastră, atunci când bem vinul pentru prima dată şi nu avem oarecum papilele gustative formate, ne plac vinurile uşor de înţeles, ceea ce e perfect normal. Complexitatea aprecierii unui vin se dezvoltă odată cu experienţa”, a completat somelierul cramei Restaurantului „Privo”.

Seara dedicată vinurilor de top din România şi Republica Moldova a continuat cu întrebări şi răspunsuri despre vin, dar şi cu degustări recompensate cu premii constând în vinuri şi cărţi şi condimentate cu bucate alese, preparate în restaurantul Hotelului „Privo”, şi s-a încheiat cu o sesiune de autografe oferite cu amabilitate de Marinela V. Ardelean, care a promis că va reveni cu drag la Tîrgu-Mureş.

Partenerii care susţin cartea sunt: Selgros Cash & Carry România, Banca Transilvania, Aqua Carpatica, Hotel „Privo”, Valea Verde Resort şi Quartz Media.

47

48

CULTURA iinţată fost înf a R E I de R evoilor ia X CU n n a a e p it ţ m Co mănun te pe nalize a a i entifica e n id u t a a r m ie r r în u te de cu esionis f o r p că. ii servic mâneas ste piaţa ro ocazie e io ic n a t a nu ra P. , pentru ă ţ LA TIM ia v u e r În e m nt să fii importa

E L I R U ATUtre: noas

IRE R E P O C A

10te0rit% oriul

pe iei Român ate r v i l e t e Col P LA TIM de Echipă IONIȘTI PROFES Raport TE/PRE

CALITA il favorabui clientul

6 6 0 0 6 68 0786 8 0 0 6 0786 8curier.ro www.x urier.ro

xc office@

Conține: 250 g/L azoxistrobin.

NUFARM ROMÂNIA SRL - membru Nufarm Ltd. Australia

Protecție ridicată și spor de producție.

Str. Poet Andrei Mureșanu, nr. 11-13, Sector 1, cod 011841, București Tel: 021/2246320 Fax: 021/2246319 0724 N U F A R M www.nufarm.com/ro

Nufarm

Fungicid cu spectru larg pentru culturile de cereale păioase, rapiță și cartof.

Prin aplicarea Tazer veți obține: • protecție ridicată împotriva bolilor, • spor de producție datorită efectului de verde, • siguranța veniturilor dumneavoastră. * Cititi intotdeauna eticheta si informatiile despre produs inainte de utilizare.