Abordarea învățării din perspectiva S.A.F.E. - Prof. Lăcrămioara TOMA 66

Profesorul trebuie să selecteze cu grijă metodele tradiționale și cele activ - participative astfel încât să se asigure că elevii pot aborda învățarea în diferite moduri dar cu rezultate similare. Integrarea jocurilor didactice în structura lecțiilor este benefică pentru elevi la orice vârstă deoarece îi motivează să se implice voluntar și cu plăcere în activitate, îi activează cognitiv, afectiv și psihomotoriu, le dezvoltă gândirea logică și creativă, spiritul de inițiativă, de observare, de cooperare. Deoarece jocurile didactice nu urmăresc doar crearea unor momente de amuzament în clasă, în proiectarea acestora este necesară fixarea clară a competențelor care vor fi realizate de către elevi, alegerea unui conținut adecvat elevilor, conceperea unui scenariu prin care să se creeze un cadru optim pentru învățare sau evaluare. Jocul este o metoda activă de învățare și consolidare în care se îmbină utilul cu plăcutul, lecția de geografie devenind mai interesantă şi mai atractivă. Elevii timizi devin mai activi, devin mai curajoși și dovedesc mai multă încredere în propriile capacități, reușesc cu mai mare ușurință să se integreze în grup. De altfel jocul didactic este o metodă eficientă de activizare a întregului colectiv, dezvoltând spiritul de echipă și totodată se dezvoltă unele deprinderi practice elementare și de muncă organizată. Reușita jocului, fie că se desfășoară individual, pe grupe sau echipe, presupune cunoașterea din timp de către elevi a temei, a bibliografiei, a regulamentului de desfășurare pentru a reactualiza cunoștințele însușite.

Menționez câteva dintre jocurile care pot fi folosite:  Rebusuri  Puzzle  Jocul literelor  Aritmogriful  Concursul tripletelor  Călătoria/Excursia imaginară  Călătorie misterioasă  Locuri celebre  Benzi desenate  Jocul denumirilor geografice  „Cine știe câștigă!" numit și ,,TOMAPANT”  Seterra  Harta de contur  Pescuitul  Șezătorile geografice  Ghicitori geografice  Turniruri.

Miron Andreea, clasa a V-a „Învățătura din constrângere nu e făcută să rămână, dar cea care pătrunde în suflet prin dragoste și bunăvoință, aceea rămâne acolo pentru totdeauna.”

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Bibliografie:

 Suport de curs CRED, Modulul 2. Disciplinele de studiu din perspectiva didacticii specialității  Dulamă Maria Eliza, Modele, strategii și tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie,

Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002  Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 20063.

Neacșu Ioan - Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990  Promehs -„ Manualul profesorului pentru promovarea sănătății mintale în școală”- USV  Supliment al revistei „Didactica Pro..”, nr. 7 din 2002

„80% din succesul unui adult vine din inteligență

emoțională.”

(Daniel Goleman)

Emoții negative

Prof. Liliana TIMOFTE, Consilier școlar Adrian MARMELIUC Școala Gimnazială nr.1 Suceava

Clasa: a VIII-a Obiectul: Consiliere şi dezvoltare personală Domeniul tematic: Dezvoltare socio-emoţională

Subiectul: Ce poate spune o emoție negativă!

Tipul lecţiei: dezvoltarea unor abilităţi comportamental-emoționale şi de comunicare

Competenţe generale:

Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în contexte şcolare şi extraşcolare

Competenţe specifice:

2.1. Manifestarea unor forme simple de autocontrol şi autoreglare 2.2. Negocierea conflictelor prin diferite tehnici de comunicare

Obiective operaționale:

O1 – să identifice semnele care arată că experimentează o emoţie negativă; O2 – să poată enumera caracteristicele emoţiilor negative; O3 – să facă legătura între emoţiile negative şi manifestările corespunzătoare; O4 – să prezinte modalităţile prin care se pot evita emoţiile negative. Tehnici de instruire: Metode şi strategii: activ - participative, exerciţiu de spargere a gheţii, conversaţia, explicaţia, discuția, problematizarea, jocul de rol, conversaţia, munca în echipă, dezbaterea, brainstorming-ul, tehnica ciorchinelui, fişa de lucru.

Resurse: - umane: 30 de elevi, 15 invitați; - materiale: flipchart/ foi, foi A4 cartonate, markere/ creioane colorate, post-it-uri.

Forme de evaluare: activitate de muncă independentă, în grup, observare sistematică, analiza răspunsurilor. Modalităţi de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe. Organizarea clasei: iniţial clasa este pregătită pentru activitate fronală, apoi activittaea se va derula pe grupe. Elevii vor avea sarcini pe care le vor efectua atât individual, cât şi pe grupe.

Bibliografie:

 Băban, A. (2001) - Consiliere educațională, Cluj-Napoca;  Papalia, D., Olds, S. (1992) Human Development, Fifth edition, McGraw-Hill, Inc.;  Prof. Oana Benga, Suport de curs Psihologia Vârstelor, UBB Cluj Napoca ;  Graţiela Sion, (2007) - Psihologia Vârstelor, Ed. Fundației România de mâine; *****Ghid de consiliere individuală şi de grup a părinţilor, POSRU 140232, Educația -şansa de a-ți scrie propriul viitor.

Borza Maria, clasa a V-a D

Spargerea gheţii

Dirigintele solicită elevilor să scrie pe post-it un cuvânt care să definească propria stare generată de examenul de Evaluare Națională.

Activităţile specifice temei Activitatea 1

Fiecare echipă schimbă post-it-urile – în sensul acelor de ceasornic – cu echipa vecină! Citesc post-it-ul primit. Răspund apoi la întrebări: Ați identificat două cuvinte care exprimă acelaşi tip de stare? Dar stări diferite? Sunt invitați apoi, să descrie o situaţie în care au trăit o emoţie negativă şi să spună ce au simţit.

Activitatea 2

Cum s-a transmis ceea ce ați simţit? (scris, vorbit, comunicat). Deci a existat o comunicare cu profesorul şi cu colegii despre emoţiile personale!! Brainstorming: Ce termen se poate asocia noţiunii de “emoție”? Ciorchine pe tablă/ foi flipchart!

Anunţarea temei: „Ce poate spune o emoție negativă!”

Consilierul şcolar defineşte termenul de emoţie negativă şi explică caracteristicile, cauzele şi modalităţi de evitare a trei emoţii negative. Frica este un mecanism de supravieţuire ce apare ca răspuns al unui individ la o ameninţare concretă, de obicei negativă. Aceasta depinde de persoană şi poate varia de la prudenţă, la fobie şi paranoia. O frică de o intensitate extremă, persistentă, sesizată de către subiect ca fiind iraţionlă se numeşte fobie. Fobia este determinată de prezenţa sau doar anticiparea prezenţei unui obiect, a unei vietăţi sau a unei situaţii. Psihologul american Jerome Kagan susţine că la unele persoane frica este înnăscută.

Stresul reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului, manifestat prin care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forţă şi foarte multă solicitare psihică. Panica este un episod de teamă foarte intens care apare brusc şi neaşteptat „ca din senin”, de obicei, în urma unui incident neaşteptat. Tema aleasă ajută la cunoașterea și gestionarea emoțiilor negative (frica, panica, stresul), întâlnite mai ales în perioada premergătoare examenelor. Prin discuţii dirijate, descoperim cauzele generale ale emoţiilor negative şi le notăm pe tablă:  nerespectarea unui regim de muncă şi odihnă;  lipsa continuităţii şi ritmicităţii în pregătirea lecţiilor;  insuficientă motivaţie pentru învăţare şi pentru alte activităţi școlare;  nerespectarea orelor de masă şi a unei alimentaţii corespunzătoare;  lipsa mişcării, a activităţilor relaxante;  situaţia financiară precară;  absența prietenilor. Descoperim cum putem preveni apariţia emoţiilor negative şi notăm pe tablă:  program adecvat de muncă şi odihnă;  gândire pozitivă;  umor;  activităţi plăcute;  discutarea dificultăţilor cu cei apropiaţi;  „Oferă şi primeşte afecţiune!” Frică

Panică

Stres