39 minute read
Cuvânt înainte 3
Barometrul reușitei școlare este un instrument de multiplicare a rezultatelor proiectului de formare profesională Leonardo da Vinci VETPRO „Practici inovatoare care favorizează succesul școlar” al Inspectoratului Școlar Județean Suceava.
Factorii individuali, sociali, școlari și familiali ce influențează succesul școlar au fost abordați, pe parcursul editării numerelor anterioare, într-o varietate de activități metodico-științifice: studii și cercetări pedagogice, lecții demonstrative, activități de suport educațional pentru elevi și părinți, conferințe, workshop-uri, caiete metodice.
Advertisement
Numerele anterioare ale volumului au avut tematici ce au ilustrat abordări și practici inovative folosind tehnici, metode și instrumente necesare în învățarea formală și nonformală. Volumul nr. 47 aduce în atenția specialiștilor în educație - practicienii în consiliere și dezvoltare personală - o temă de actualitate: sănătatea mintală. Sănătatea mintală este importantă în fiecare etapă a vieții – copilărie, adolescență și maturitate - și este definită de un nivel psihologic al stării de bine caracterizat de funcționalitatea ființei umane în condiții satisfăcătoare ale adaptării emoționale, comportamentale, biologice și sociale.
Instrumentul educațional aduce argumente pentru aprofundarea în cadrul orelor de dirigenție, activităților extrașcolare și extracurriculare, a conținuturilor specifice problematicii sănătății mintale.
Volumul de față cuprinde conținuturi și activități de învățare aplicate de cadrele didactice de la Școala Gimnazială nr. 1 Suceava în activități ce valorizează programa de Dezvoltare personală - clasele primare, Consiliere și dezvoltare personală, activități extrașcolare - clasele gimnaziale, cu scopul de a disemina bunele practici educaționale care promovează sănătatea mintală în școli.
Barometrul reușitei școlare oferă experiențe de învățare și bune practici, din județul Suceava, în efortul comun, școală - familie - comunitate, de a realiza un climat educațional armonios, incluziv, sigur, nonviolent, non-discriminatoriu, tolerant, dinamic și proactiv.
Colectivul de redacție
C A P I T O L U L
Sănătatea mintală - argumente pentru promovarea în școală 1
Afiș realizat în cadrul Cercului pedagogic educație permanentă „Promovarea sănătății mintale în școală”
Promovarea sănătății mintale în școală
Inspector școlar prof. Tatiana VÎNTUR, Inspector școlar prof. Lidia ACOSTOAIE Inspectoratul Școlar Județean Suceava
„Nu pot schimba direcția vântului, dar îmi pot regla pânzele pentru a ajunge întotdeauna la destinație.”
(Jimmy Dean)
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Inspectoratul Școlar Județean Suceava, alături de universități și autorități publice din șapte țări europene, au implementat instrumente educaționale necesare promovării sănătății mintale în școală și vizează dezvoltarea unui curriculum validat științific.
ERASMUS+ KA3, și-a propus să dezvolte politici educaționale prin care educația pentru sănătatea mintală să fie facilitată în școlile din țările UE.
Proiectul a fost cofinanțat de Comisia Europeană (2019-2022) și s-a derulat sub coordonarea unei echipe de cercetători de la Universitatea Bicocca din Milano, fiind conceput pentru a dezvolta, implementa și evalua un curriculum de promovare a sănătății mintale pentru grădinițe, școli primare, gimnaziale și licee, oferind, în același timp, o instruire de înaltă calitate personalului didactic.
Proiectul european Erasmus +, KA3, desfășurat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din
Suceava și Inspectoratul Școlar Județean Suceava, continuă prin acțiuni de sustenabilitate ce vizează promovarea sănătății mintale în școli.
„Promovarea sănătății mintale în școală” este tema activităților de formare continuă în cadrul activităților de cerc pedagogic adresate coordonatorilor de proiecte și programe educative, care se vor desfășura în județul Suceava, în anul școlar 2022 - 2023, fiind coordonate de I.Ș.J. Suceava – educație permanentă.
Aspecte vizate în activitățile metodice:
Lecții și secvențe de lecții:
Promovarea învățării sociale și emoționale: conștiința de sine, managementul sinelui, conștientizarea socială, abilități de relaționare, luarea deciziilor responsabile; Promovarea rezilienței: gestionarea dificultăților psihosociale, gestionarea experiențelor traumatizante Prevenția problemelor comportamentale: abordarea problemelor de internalizare și externalizare, gestionarea comportamentelor de risc.
Bune practici: proiectul Erasmus+ „Promovarea sănătății mintale în școală – PROMEHS”, proiecte educative – „Din grijă pentru copii”, proiectul „DOMINO” – educația cu încurajare, proiectul R.E.S.P.E.C.T. – componenta E –Inteligența emoțională, proiecte proprii Strategii de învățare nonformală: Ziua gândirii pozitive, Ziua mondială a educației, Ziua mondială a sănătății mintale, Ziua internațională a învățării sociale și emoționale (Social
Emotional Learning –SEL) Bune practici – activități extrașcolare.
Unitățile școlare care vor desfășura schimburile de experiență sunt: ***Școala Gimnazială „Bogdan Vodă” Câmpulung Moldovenesc ***Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Fălticeni ***Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Grănicești
PROMEHS – promovarea sănătății mintale în școală
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Inspectoratul Școlar Județean Suceava fac parte dintr-un consorțiu european, format din universități și autorități publice din șapte țări europene, constituit pentru a elabora o linie de politică educațională menită să asigure promovarea sănătății mintale în școală, prin dezvoltarea unui curriculum validat științific.
Conf. Univ. Dr. Adina COLOMEISCHI
Inspector școlar Prof. Lidia ACOSTOAIE
Inspector școlar Prof. Tatiana VÎNTUR
Director Centrul de Excelență
Prof. Gabriela SCUTARU
Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, în colaborare cu Inspectoratul Județean Suceava, participă la un parteneriat european de tip ERASMUS+ Key Actions 3, în vederea dezvoltării și implementării de politici educaționale care să susțină promovarea sănătății mintale în școală, în cadrul proiectului Promoting Mental Health at Schools (PROMEHS), cofinanțat de Comisia Europeană (2019-2022).
„Sănătatea e darul cel mai frumos și mai bogat pe care natura știe să-l facă.”
Proiectul PROMEHS este coordonat de o echipă de cercetători de la Universitatea
Bicocca din Milano și este conceput pentru a dezvolta, implementa și evalua un curriculum de promovare a sănătății mintale pentru grădinițe, școli primare, gimnaziale și licee, oferind, în același timp, o instruire de înaltă calitate personalului didactic. Participanții la proiect sunt universități și autorități publice din șapte țări europene: Universitatea Milano –Bicocca, Italia, Ministerul Eduației, Universităților și Cercetării Italia, Biroul Regional Școlar din Lombardia, Italia, Universitatea Malta, Universitatea Letonia, Biroul Regional Școlar din Sigulda, Letonia, Universitatea Rijeka, Croația, Municipalitatea Rijeka, Croația, Biroul regional Școlar Primorsko-Goranska, Croația, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Universitatea Patras, Grecia, Universitatea Lisabona, Portugalia.
(Michel de Montaigne)
Parteneriatul se extinde și la nivel mai puțin formal, beneficiind de susținerea unor organizații profesionale internaționale, precum: Rețeaua Europeană pentru Competența Socială și Emoțională (ENSEC), Rețeaua școlară de promovare a sănătății în regiunea Lombardia, Italia, Asociația Europeană de Psihologia Dezvoltării (EADP), Departamentul pentru politici privind familia, parenting și oportunități egale din Regiunea Lombardia, Italia, Asociația Italiană de Psihologie (AIP) – Sectorul Developmental și Educațional, Rețeaua europeană Alianța pentru copilărie, Laboratorul Universității Rutgers – Dezvoltarea Socio –Emoțională și a Caracterului (USA).
Din România participă aproximativ 160 de profesori din 15 unități de învățământ, majoritatea din județul Suceava (GPP „Țăndărică” Suceava, GPP „Căsuța Piticilor” Gura Humorului, G.P.P. „Gulliver” Suceava, Școala Gimnazială Todirești, Școala Gimnazială „Miron Costin” Suceava, Școala Gimnazială „Jean Bart” Suceava, Școala Gimnazială „Bogdan Vodă” Rădăuți, Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” Dumbrăveni, Școala Gimnazială „Episcop Melchisedec Ștefănescu” Gîrcina, Școala Gimnazială „Al.I. Cuza” Fălticeni, Colegiul Tehnic Rădăuți, Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, Liceul „Ion Luca” Vatra Dornei, Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă” Siret), s-au implicat în demersul constructiv de a identifica modalități explicite prin care sănătatea mintală poate fi promovată în școală.
Profesorii participanți au realizat activități de evaluare specializată a elevilor, au stabilit parteneriate durabile cu părinții în vederea implementării activităților de învățare din cadrul proiectului. În semestrul al doilea, toți profesorii participanți, pe baza materialelor curriculare puse la dispoziție de proiect, vor realiza activități de promovare a sănătății mintale în școală prin cultivarea abilităților de învățare socială și emoțională, prin crearea cadrului de susținere a rezilienței, prin prevenția dificultăților care pot apărea la aceste vârste (anxietate sau depresie, violență sau bullying, angajare în comportamente de risc, în cazul adolescenților). Această formare va contribui la îmbunătățirea stării de bine, a abilităților sociale și emoționale ale profesorilor, precum și la optimizarea strategiilor și abordărilor acestora în promovarea stării de bine a elevilor și familiilor.
„Sănătatea este o stare de armonie
completă a corpului, minţii şi spiritului.” (B.K.S. Iyengar)
Tema 1: Promovarea învățării sociale și emoționale
Conștiința de sine Managementul sinelui Conștientizare socială Abilități de relaționare Luarea deciziilor responsabile
Tema 2: Promovarea rezilienței
Gestionarea dificultăților psihosociale Gestionarea experiențelor traumatizante
Tema 3: Prevenția problemelor comportamentale
Abordarea problemelor de internalizare Abordarea problemelor de externalizare Gestionarea comportamentelor de rsic
PROMEHS – Promoting Mental Health at Schools (Promovarea sănătății mintale în școli) este un proiect Erasmus +, Acțiunea Cheie 3, co-finanțat de Comisia Europeană (2019-2022) și conceput pentru a dezvolta, implementa și evalua un curriculum de promovare a sănătății mintale în școli. Proiectul va crea o conexiune a programelor școlare validate științific cu instituțiile de învățământ, conectând astfel cercetarea, practicile și politicile educaționale.
PROMEHS este primul curriculum de promovare a sănătății mintale elaborat în colaborare de cercetători, factori decizionali și asociații științifice din 7 țări europene, respectiv Croația, Grecia, Italia, Letonia, Malta, România și Portugalia.
SCOPURI
Oferirea unui cadru sistematic pentru elaborarea și implementarea unui curriculum validat științific cu privire la sănătatea mintală în școli; Îmbunătățirea sănătății mintale a elevilor, profesorilor și familiilor; Sprijinirea efortului cadrelor didactice, directorilor școlilor și a factorilor decizionali de a integra promovarea sănătății mintale în politicile educaționale naționale și internaționale.
CADRU TEORETIC
Sănătatea mintală este o stare de bine în cadrul căreia individul își descoperă propriile abilități, poate face față provocărilor normale ale vieții, poate lucra productiv și eficient și este capabil să contribuie la comunitatea sa (OMS, 2005, p.12). În ultimii douăzeci de ani, prezența dificultăților legate de sănătatea mintală la copii și adolescenți a crescut la nivel mondial, devenind una dintre principalele cauze ale dizabilității (OMS, 2003). Dificultățile de sănătate mintală au un impact nefavorabil semnificativ asupra diferitelor aspecte ale dezvoltării elevilor, cu un impact negativ asupra adaptării școlare, concentrării, realizărilor generale și relațiilor sociale. PROMEHS recunoaște importanța îmbunătățirii condițiilor de viață și a mediilor care sprijină sănătatea mintală în contextul școlar, permițând copiilor, personalului școlar, familiilor și comunităților să adopte și să mențină o funcționare emoțională optimă, în vederea favorizării incluziunii sociale. Cadrul PROMEHS (fig. 1) care se bazează pe cercetările existente privind inițiativele școlare - reprezintă sănătatea mintală în cadrul școlii din trei perspective. Primele două aspecte vizează promovarea factorilor protectivi ai sănătății mintale, în special, învățarea socială și emoțională (SEL) și reziliența, în timp ce al treilea aspect este legat de prevenirea dificultăților sociale, emoționale și comportamentale. Învățarea socială și emoțională Învățarea socială și emoțională este procesul prin care copiii și adulții înțeleg și gestionează emoțiile, își fixează și ating obiective pozitive, simt și manifestă empatie față de ceilalți, stabilesc și mențin relații pozitive și iau decizii responsabile (Domitrovich, Weissberg & Gullotta, 2015). Reziliența Reziliența este abilitatea de a depăși și a te adapta pozitiv la provocări și adversități (Masten, 1994). Problemele sociale, emoționale și comportamentale Dificultățile sociale, emoționale și comportamentale cuprind un spectru larg de comportamente dificile și solicitante, care depășesc normele referitoare la vârsta copiilor. Pot fi catalogate ca fiind comportamente de internalizare (direcționate către sine), externalizare (direcționate către mediul extern) și comportamente cu risc (Achenbach, Ivanova, & Rescorla, 2017).
PRINCIPII
Principiul descris mai jos a ghidat dezvoltarea și implementarea PROMEHS. Promovare și prevenție: activitățile vizează promovarea dezvoltării sociale și emoționale sănătoase și prevenirea și rezolvarea problemelor de comportament ale elevilor și ale personalului școlar. Validare științifică : Rezultatele vor fi evaluate printro procedură riguroasă de cercetare realizată de Universitatea din Malta, cu ajutorul unui cercetător independent folosind instrumente valide și fidele. Datele referitoare la eficiența programului vor fi colectate de la elevi, profesori și părinți înainte (pre-test) și după implementare (post-test). Rezultatele a 2 grupuri vor fi comparate: primul grup va include persoanele care au au participat la implementarea curriculum-ului PROMEHS (grup experimental), iar al doilea grup va include persoanele care nu au participat la implementare (grup de control). Cercetătorul va estima modul în care ambele grupuri s-au schimbat de la pre-test la post-test pentru a identifica impactul PROMEHS în timp. Abordarea la nivelul întregii școli: curriculum-ul recunoaște importanța colaborării dintre elevi, profesori, familii, directori de școli, părți interesate ale comunității și factorii de decizie. Cadrul propus evidențiază colaborarea sistemică existentă în contextele de dezvoltare ale elevilor și profesorilor. Abordarea SAFE: dezvoltarea activităților PROMEHS s-a bazat pe abordarea S.A.F.E. (Durlak și colab., 2015), care evidențiază faptul că activitățile trebuie să fie secvențiate (conectate și coordonate pentru a favoriza dezvoltarea abilităților de-a lungul anilor, potrivite vârstei), să includă forme active de învățare (pentru a ajuta elevii să stăpânească noi abilități și pentru a aplica noi competențe în alte contexte decât cel școlar), să fie Focalizat (accentuând dezvoltarea unei competențe specifice) și să vizeze abilitățile în mod Explicit (profesorii trebuie să le explice clar). Integrare: Pentru a avea cele mai bune beneficii, abilitățile vizate trebuie abordate în domeniile și disciplinele de bază ale curriculumului școlar în timpul practicilor zilnice. Abordarea incluzivă: PROMEHS își propune să îmbunătățească implicarea de succes a elevilor în viața școlară, inclusiv implicarea acelora care întâmpină probleme temporare sau ușoare de sănătate mintală. Activitățile sunt dezvoltate pentru a pune în valoare cultura, background-ul și experiența tuturor elevilor, inclusiv a celor care provin din medii socioeconomice diferite. Educația și îndrumarea profesorilor: cercetările sugerează că profesorii competenți din punct de vedere social și emoțional își pot înțelege și gestiona emoțiile proprii și ale celorlalți mai bine, au abilități mai bune de consolidare a relațiilor și raportează un nivel mai ridicat de auto-eficacitate în predare (Jennings & Greenberg, 2009). Din acest motiv, implementarea PROMEHS necesită formare inițială și continuă a cadrelor didactice, precum și activități de mentorat. Această formare va contribui la îmbunătățirea sănătății mintale, abilităților sociale și emoționale ale profesorilor, precum și strategiilor și abordărilor acestora în promovarea stării de bine a elevilor și familiilor. Implicarea activă a familiei: școlile și familiile trebuie să coopereze pentru a dezvolta sănătatea mintală a copiilor. Acest lucru poate fi posibil numai dacă școala și familiile împărtășesc aceleași păreri și urmăresc aceleași obiective. Manualele PROMEHS pentru elevi și părinți sunt într-adevăr concepute pentru a consolida abilitățile și comportamentele pe care elevii le deprind la școală. Activitățile elevilor pentru acasă, care implică și membrii familiei, îi vor ajuta pe elevi să aplice noile competențe și acasă. Sustenabilitate: Pentru a maximiza impactul și sustenabilitatea rezultatelor proiectului, inițiativele privind sănătatea mintală trebuie să fie legate de politicile educaționale existente și sprijinite de factorii de decizie politică la nivel local, național sau internațional. În acest fel, acestea ar putea fi aplicate în contexte mai largi.
„Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască, deși aproape toți se nasc cu ea.” (Hipocrate)
Materiale curriculare
PROMEHS este compus dintr-o serie de manuale și resurse destinate cadrelor didactice, elevilor, familiilor, directorilor școlilor și factorilor de decizie politică.
Promovarea sănătății mintale în școală – implicații pentru dezvoltarea personală a profesorilor
Ceea ce îi învăț pe alții, mă transformă
Conf. Univ. Dr. Aurora Adina Colomeischi
Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava
Organizația Mondială a Sănătății oferă o definiție cuprinzătoare a ceea ce reprezintă sănătatea mintală: Sănătatea mintală poate fi înțeleasă ca o stare de bine ce îi
permite individului să își valorifice abilitățile, să poată face față situațiilor solicitante normale din viața sa, să poată lucra în mod productiv și fructuos și să își poată aduce contribuția în comunitatea în care
trăiește. Crezul învățării active ne arată că pe măsură ce ne implicăm tot mai mult într-un act de învățare, achiziția și transformarea finală este tot mai pregnantă. Coordonarea unui proces de predare – învățare conduce la o profundă transformare a celui care prelucrează conținuturi și le așază într-un cadru accesibil celor care învață.
Ne așteptăm, așadar, ca predarea unui conținut care promovează sănătatea mintală în școală să aibă efecte transformatoare pentru cadrele didactice care se implică să genereze demersuri experiențiale de învățare, să articuleze coerent secvențe care să conducă în mod direct la formarea de abilități și atitudini ce descriu cadrul sănătății mintale, respectiv al stării de bine care predispune la acțiuni de exersare a potențialului, de coping adaptativ la stresul obișnuit al zilei și mai ales, de generare de răspunsuri care să contribuie la creșterea calității vieții personale și a celor din jur.
Lucrarea examinează efectele implementării unui program de sănătate mintală asupra rezultatelor psihologice ale profesorilor. Prezentăm rezultatele unui experiment dezvoltat în cadrul unui parteneriat european pentru inovarea politicilor educaționale privind implementarea unui curriculum pentru promovarea sănătății mintale în școală. PROMEHS este un curriculum creat de 7 echipe europene de cercetători din diferite universități din Italia, Portugalia, Grecia, Letonia, Croația, Malta și România.
Curriculumul se bazează pe trei dimensiuni și este furnizat în contextul abordării integrate la nivelul școlii, astfel încât toți profesorii, comunitatea de părinți și alți factori de decizie comunitari să fie implicați. Principalele dimensiuni ale curriculumului sunt axate pe învățarea socio-emoțională, reziliență și prevenirea dificultăților, respectiv a problemelor de internalizare și externalizare. (Cavioni, C., Grazzani, I., & Ornaghi, V. ,2020).
Studiul nostru prezintă efectele implementării curriculumului de sănătate mintală asupra dezvoltării personale a profesorilor, cum ar fi identificarea impactului asupra autoeficacității, rezilienței și competenței socio-emoționale a cadrelor didactice. Multe studii au demonstrat importanța abilităților socio-emoționale ale profesorilor ca având un impact puternic asupra rezultatelor elevilor, atât din punct de vedere academic, cât și personal și, de asemenea, au subliniat importanța promovării stării de bine personale și a competenței socioemoționale a profesorilor (Schonert-Reichl, 2017). Competența socială și emoțională a profesorilor are un impact important asupra activităților profesionale (Collie, 2017; Hen & Goroshit, 2016), iar competența personală a profesorilor are un impact asupra calității procesului educațional (Ransford et al, 2009) și, în plus, asupra competențelor copiilor ( (Lam & Wong, 2017).
Competența socială-emoțională a profesorilor cuprinde atât dimensiuni personale, cât și interpersonale, cum ar fi relația elev-profesor, relațiile interpersonale, reglarea emoțională, conștientizarea socială. (Tom, 2012). Jennings (2011) a arătat că abilitățile socio – emoționale ale profesorilor reprezintă baza pentru furnizarea de relații de susținere în contextele profesionale, pentru a fi mai eficienți în gestionarea calei de elevi și mai bine echipați pentru a oferi un curriculum socioemoțional. Un profesor competent socio – emoțional înseamnă să aibă nu doar niște abilități înalte, ci și să aibă capacitatea de a fi conștient de sine și de ceilalți, astfel încât să poată stabili cele mai bune relații cu elevii. (Elias, 2009)
Reziliența profesorilor, ca o capacitate de a face față adversităților, de a naviga printre resursele interne și de mediu și de a ale activa pe cele necesare (Liebenberg et al., 2016) este un atu important pentru profesia didactică, fiind legată de autoeficacitate, motivație și realizare (Gu & Day, 2007)
Autoeficacitatea profesorilor este un concept care apare în lumina multor cercetări, prezentând o bună corelație atât cu rezultate psihologice importante, cât și cu calitatea performanței profesionale (Duffin et al., 2012). Conform teoriei cognitiv-sociale a lui Bandura (1997), autoeficacitatea profesorului cuprinde convingerile legate de capacitățile profesorilor de a utiliza strategii de instruire în context educațional și aceasta afectează în mod pozitiv motivația și performanța.
„Sănătatea este un cuvânt mare. Ea cuprinde nu numai corpul, mintea și spiritul, ci și perspectiva unui
om.” (James H. West)
„Sănătatea e comoara cea mai prețioasă și cea mai ușor de pierdut; totuși cel mai prost păzită.” (Emile Augier)
Metodologie
Participanți Eșantionul a cuprins 104 profesori, 61 din grupul experimental și 43 din grupul de control. Din punctul de vedere al nivelului de învățământ, 35 (19 grup experimental, 16 grup de control) au fost din grădiniță, 27 (7 grup experimental și 20 din grupul de control) din școala primară, 26 cadre didactice (13 din grupul experimental și 13 din grupul de control) din gimnaziu și 16 (13 grup experimental și 3 din grupul de control).
Scop/ Obiective:
Scopul prezentului studiu a fost testarea impactului unui curriculum de promovare a sănătății mintale asupra dezvoltării personale a profesorilor.
Obiectivele vizează identificarea diferențelor legate de sentimentul de eficacitate ale profesorilor, reziliența profesorilor și competența socială și emoțională a profesorilor între fazele pre și post-test în grupul experimental și în grupul de control.
Procedură:
Colectarea datelor a avut loc în momente diferite, în decembrie 2020 și în iunie 2021. Între cele două momente, grupul experimental de profesori a implementat proiectul PROMEHS, o abordare educațională care promovează sănătatea mintală în școală. Grupul experimental a urmat un curs de formare de 25 de ore privind promovarea sănătății mintale în școală și a desfășurat în medie 12,6 activități de promovare a sănătății mintale.
Comitetul de Etică pentru Cercetare în Științe Umaniste și Sociale al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava a aprobat permisiunea de cercetare în data de 21.07.2021.
Ipoteze:
Au fost testate următoarele ipoteze pentru a îndeplini obiectivele așteptate:
H1: Există o corelație pozitivă între autoeficacitatea profesorilor, reziliența profesorilor și competența lor socio-emoțională după implementarea curriculum-ului;
H2: Există un impact pozitiv al implementării proiectului PROMEHS asupra variabilelor personale precum: autoeficacitatea profesorului și dimensiunile acesteia, reziliența profesorilor și competența socio-emoțională a profesorilor și dimensiunile acesteia:
H2a: Există o diferență semnificativă între etapele pre-test și post-test în ce privește sentimentul de autoeficacitate al profesorilor și dimensiunile acesteia (eficacitatea relativă la capacitatea de motivare a elevilor, eficacitatea în ceea ce privește utilizarea strategiilor de instruire, eficacitatea privind managementul clasei) în grupul experimental;
H2b: Există o diferență semnificativă între etapele pre-test și post-test în ce privește reziliența în grupul experimental;
H2c: Există o diferență semnificativă între etapele pre-test și post-test în ce privește competența socio– emoțională a profesorilor și dimensiunile acesteia (relația profesor - elev, reglare emoțională, conștientizare socială, relații interpersonale) în grupul experimental.
Instrumente
Profesorilor li s-a cerut să completeze Scala Teacher Sense of Self-eficacy ((Tschannen-Moran & Hoy, 2001), Connor Davidson Resilience Scale (CD 10) (Connor & Davidson, 2003) și Social and Emotional Competence of Teachers (SECTRS) (Tom, 2012). Am folosit versiunea scurtă a Scalei eficacității profesorilor, care conține 12 itemi și sunt distribuite în trei subscale: eficacitate în implicarea elevilor, eficacitate în strategiile de instruire și eficacitate în managementul clasei. Are proprietăți psihometrice bune: alfa Cronbach pentru TSES – 0,934, și subscale: implicare – 0,849, instrucție - 0,874, managementul clasei – 0,866. Eficacitatea în implicarea elevilor, eficacitatea în strategiile de instruire și eficacitatea în managementul clasei variază de la 1 la 9, unde cu cât scorul mediu este mai mare, cu atât este mai mare autoeficacitatea profesorului. CD-10 are zece itemi, descriși printr-o scală Likert de la 1 – deloc adevărat la 5 – adevărat aproape tot timpul. (alfa Cronbach – 0,913). Reziliența variază de la 1 la 5, unde cu cât scorul mediu este mai mare, cu atât este mai mare capacitatea profesorului de a se recupera rapid din dificultăți. SEC variază de la 1 la 6, unde cu cât este mai mare scorul cu atât este mai mare competența socio-emoțională.
Rezultate
Pentru a testa ipoteza H1 am folosit analiza de corelație Pearson, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos. Există corelații pozitive și semnificative ridicate între toate variabilele testate (a se vedea tabelul 1 pentru corelațiile dintre Eficacitatea pentru implicarea elevilor (ESE), Eficacitatea pentru strategiile de instruire (EIS), Eficacitatea pentru managementul clasei (ECM), Autoeficacitatea profesorului (TSE), Reziliență, relație profesor-elev (TSREL), Reglare emoțională, conștientizare socială, relație interpersonală, competență socio-emoțională (SEC)
„Fericirea este sănătatea sufletului.” (Hans Lohberger)
1.ESE
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
--
2 EIS ,719
3 ECM ,754
4TSE ,923
5 Resilience ,600
6. TSREL ,628
7. EmoRegulation ,535
8. SAwareness ,414
9.Intrelationships ,626
10 SEC ,674 ,715
,883
,631
,603
,514
,479
,541
,667 ,908
,563
,605
,541
,460
,600
,670 ,657
,675
,584
,495
,651
,739 ,590
,641
,329
,678
,717 ,708
,600
,692
,878 ,443
,659
,820 ,529
,730 ,843
Tabelul 1. Corelații între autoeficacitate, reziliență și competență socio – emoțională (n=208) (Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
Pentru testarea H2 am folosit testul T pentru eșantioane pereche având ca variabile dependente autoeficacitatea, reziliența și competența socio-emoțională a profesorilor, iar ca variabilă independentă faza cu două categorii: pretest și posttest. Am făcut această analiză pentru fiecare grup, separat. Rezultatele indică faptul că grupul experimental a cunoscut o creștere a unor variabile precum autoeficacitatea pentru implicarea elevilor, autoeficacitatea pentru strategiile de instruire, autoeficacitatea pentru managementul clasei, reziliența, competența socio-emoțională, relația profesor-elev și relațiile interpersonale.
Testul T pentru eșantioane perechi aduce rezultate promițătoare, arătând că implementarea unui curriculum de promovare a sănătății mintale ar putea avea un impact pozitiv asupra dezvoltării personale a profesorilor.
„Nu mă judeca
Conform studiului nostru, profesorii au experimentat valori crescute de autoeficacitate pentru implicarea elevilor (t(120) =-3,907, p=0,00)(pretest M=7,12, posttest M=7,80), autoeficacitate pentru strategiile de instruire (t (120)=-4,291, p=0,000) (pretest M=7,64, posttest M =8,30), autoeficacitate în managementul clasei (t(120)=-3,616, p=0,000, Mpretest=7,45, Mposttest=8,02) , reziliență (t(120)=-3,178, p=0,002, M pretest = 4,04, Mposttest = 4,35), competență social – emoțională (t(120)= -2,672, p=0,009), M pretest = 4,97, Mposttest= 5,19), relația profesor – elev (t(120)=-2,494, p=0,014, Mpretest =5,11, Mposttest=5,35) și relații interpersonale (t(120)= - 2,743, p=0,007, Mpretest=4,84, Mposttest =5,14). Două dintre variabilele testate nu au avut diferendupă succesul țe semnifimeu, judecă-mă cative: reglarea emoțională și conștientizarea socială. Pe de altă parte, rezultatele pentru grupul de control nu au nicio semnificație în diferențele dintre fazele pre-test și post-test.
de câte ori am
căzut și am revenit.”
Figurile de mai jos prezintă modul de variație a celor două variabile principale măsurate: reziliența și competența socio-emoțională, pentru cele două grupuri (experimental și control).
(Nelson Mandela)
Fig.1. Diferențele de medii privind reziliența între etapa pretest și etapa posttest, pentru grupul experimental vs grupul de control
Fig. 2. Diferențele de medii privind competența socio - emoțională între etapa pretest și etapa posttest, pentru grupul experimental vs grupul de control
Discuții
Testând impactul unui curriculum de promovare a sănătății mintale asupra rezultatelor personale ale profesorilor, am obținut valori îmbunătățite pentru autoeficacitatea profesorilor, reziliența profesorilor și competența lor social-emoțională. Aceste rezultate sunt în concordanță cu alte constatări din diferite studii (Blewitt și colab., 2020, Langley și colab., 2010) care arată că intervenția bazată pe dovezi face o diferență atât în ceea ce privește rezultatele elevilor, cât și eficiența profesorilor. Potrivit lui Blewitt et. Al, (2020) programele SEL pot consolida calitatea predării, în special furnizarea de interacțiuni receptive și încurajatoare profesorelev și gestionarea eficientă a clasei. În aceeași linie, rezultatele studiului nostru indică faptul că programul de promovare a sănătății mintale contribuie la sporirea eficacității în ce privește managementului clasei, relațiile dintre profesori și elevi, a eficacității legate de strategiile de instruire. Acest studiu oferă dovezi pentru eficiența unui curriculum de sănătate mintală privind dezvoltarea personală a profesorilor, în concordanță cu alte rezultate ale cercetării (Blewitt et al., 2020; Collie & Perry, 2019; Oliveira et al., 2021; Tyson et al., 2009, Unterbrink, T et al., 2010) Rezultatele ar putea avea implicații asupra politicilor de formare a cadrelor didactice.
Concluzii
Studiul nostru indică faptul că o intervenție centrată pe elev ar putea avea impact și asupra profesorilor, contribuind la îmbunătățirea rezultatelor personale, cum ar fi reziliența, autoeficacitatea legată de contextele profesionale și competența socio-emoțională. Aceste rezultate valoroase explică importanța furnizării de programe de promovare a sănătății mintale în școli, având un impact pozitiv și asupra vieții personale a profesorilor.
„Orice mintea omului poate concepe și crede, se poate realiza.” (Napoleon Hill)
Mulțumiri:
Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului de cercetare Erasmus + KA3, finanțat de UE, „Promovarea sănătății mintale în școli” (nr. 606689-EPP-1-2018-2-IT-EPPKA3-PI-
POLICY). https://www.promehs.org/ Mulțumiri echipei de la Universitatea Milano Biccoca pentru proiectare conceptuală și echipei de la Universitatea din Malta pentru realizarea bazei de date.
Bibliografie
„La fel ca semințele minuscule cu o
putere puternică de a împinge prin pământ dur și de a deveni copaci puternici, deținem rezerve înnăscute de o forță inimaginabilă. Suntem rezistenți.” (Catherine DeVrye)
*Bandura A. (1997). Self-efficacy: The exercise of control (1st ed.). New Jersey: W.H. Freeman. *Blewitt, C., O’Connor, A., Morris, H., Mousa, A., Bergmeier, H., Nolan, A., Jackson, K., Barrett, H., & Skouteris, H. (2020). Do Curriculum-Based Social and Emotional Learning Programs in Early Childhood Education and Care Strengthen Teacher Outcomes? A Systematic Literature Review. International Journal of Environmental Research and Public Health, 17(3), 1049. Cavioni, C., Grazzani, I., & Ornaghi, V. (2020). Mental health promotion in schools: a comprehensive theoretical framework. International Journal of Emotional Education, 12(1), 65-82. Collie, R. J. (2017). Teachers’ Social and Emotional Competence: Links with Social and Emotional Learning and Positive Workplace Outcomes. In E. Frydenberg, A. J. Martin, & R. J. Collie (Eds.), Social and Emotional Learning in Australia and the Asia-Pacific (pp. 167–184). Springer Singapore. *Collie, R. J., & Perry, N. E. (2019). Cultivating teacher thriving through social–emotional competence and its development. The Australian Educational Researcher, 46(4), 699–714. *Connor, K. M., & Davidson, J. R. T. (2003). Development of a new resilience scale: The Connor-Davidson Resilience Scale (CD-RISC). Depression and Anxiety, 18(2), 76–82. *Duffin, L. C., French, B. F., & Patrick, H. (2012). The Teachers’ Sense of Efficacy Scale: Confirming the factor structure with beginning pre-service teachers. Teaching and Teacher Education, 28(6), 827–834. *Elias, M. J. (2009). Social-Emotional and Character Development and Academics as a Dual Focus of Educational Policy. Educational Policy, 23(6), 831–846. *Gu, Q., & Day, C. (2007). Teachers resilience: A necessary condition for effectiveness. Teaching and Teacher Education, 23(8), 1302–1316. https://doi.org/10.1016/j.tate.2006.06.006 Hen, M., & Goroshit, M. (2016). Social–emotional competencies among teachers: An examination of interrelationships. Cogent Education, 3(1), 1151996. *Jennings, P. A. (2011). Promoting teachers’ social and emotional competencies to support performance and reduce burnout. In A. Cohan & A. Honigsfeld (Eds.), Breaking the mold of preservice and in service teacher education: Innovative and successful practices for the 21st century (pp. 133–143). Lanham, MD: Rowman & Littlefield Education. *Lam, L. T., & Wong, E. M. Y. (2017). Enhancing social-emotional well-being in young children through improving teachers’ social-emotional competence and curriculum design in Hong Kong. International Journal of Child Care and Education Policy, 11(1), 5. *Langley, A. K., Nadeem, E., Kataoka, S. H., Stein, B. D., & Jaycox, L. H. (2010). Evidence-Based Mental Health Programs in Schools: Barriers and Facilitators of Successful Implementation. School Mental Health, 2(3), 105–113. https://doi.org/10.1007/s12310-010-9038-1 *Liebenberg, L., Theron, L., Sanders, J., Munford, R., van Rensburg, A., Rothmann, S., & Ungar, M.(2016). Bolstering resilience through teacher-student interaction: Lessons for school psychologists. School Psychology International, 37(2), 140–154. *Oliveira, S., Roberto, M. S., Pereira, N. S., Marques-Pinto, A., & Veiga-Simão, A. M. (2021). Impacts of Social and Emotional Learning Interventions for Teachers on Teachers’ Outcomes: A Systematic Review With Meta-Analysis. Frontiers in Psychology, 12, 677217. *Ransford, C. R., Greenberg, M. T., Domitrovich, C. E., Small, M., & Jacobson, L. (2009). The Role of Teachers' Psychological Experiences and Perceptions of Curriculum Supports on the Implementation of a Social and Emotional Learning Curriculum. School Psychology Review, 38(4). *Schonert-Reichl, K. A. (2017). Social and Emotional Learning and Teachers. The Future of Children, 27(1), 137–155. http://www.jstor.org/stable/44219025. *Tschannen-Moran, M., & Hoy, A. W. (2001). Teacher efficacy: Capturing an elusive construct. Teaching and Teacher Education, 17(7), 783–805. *Tyson, O., Roberts, C., & Kane, R. (2009). Can Implementation of a Resilience Program for Primary School Children Enhance the Mental Health of Teachers? Australian Journal of Guidance and Counselling, 19(2), 116-130. doi:10.1375/ajgc.19.2.116 *Unterbrink, T., Zimmermann, L., Pfeifer, R., Rose, U., Joos, A., Hartmann, A., Wirsching, M., & Bauer, J. (2010). Improvement in School Teachers’ Mental Health by a Manual-Based Psychological Group Program. Psychotherapy and Psychosomatics, 79(4), 262–264.
Inspector școlar prof. Tatiana VÎNTUR Inspectoratul Școlar Județean Suceava
1. Ce este sănătatea mintală?
Sănătatea mintală reprezintă starea noastră de bine emoțională, psihică și socială. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) descrie sănătatea mintală ca fiind: „O stare de bine în care fiecare persoană își realizează propriul potențial, poate face față tensiunilor normale ale vieții, poate lucra cu folos și productiv și este capabilă să contribuie la rândul ei la dezvoltarea comunității din care face parte“. Oamenii folosesc frecvent termenul de „sănătate mintală” atunci când se referă la absența unei afecțiuni psihice. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că sănătatea mintală este „mai mult decât absența tulburărilor mintale sau a dizabilității.”. O sănătate mintală optimă nu înseamnă doar să eviți bolile psihice, cât și să te îngrijești de fericirea și de starea ta de bine.
Sănătatea mintală depinde de echilibrul delicat dintre mai mulți factori: Biologici - predispoziție genetică, compoziția substanțelor chimice de la nivelul creierului
Sociali - sprijin social, prieteni
Economici și de mediu - statut social și condițiile de viață
Experiențe de viață ostile în copilărie - traume, abuzuri
Experiențe legate de boli cronice existente - cancer, diabet
Consumul la risc de alcool și droguri recreaționale.
„Sănătatea este o stare de armonie
completă a corpului, minţii şi spiritului.”
(B.K.S. Iyengar)
Pentru cetățeni, sănătatea mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual și emoțional și să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială, școlară și profesională. Pentru societăți, sănătatea mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție socială. În schimb, lipsa sănătății mintale impune costuri și pierderi multiple, cetățenilor și sistemelor sociale.
Strategia națională pentru sănătatea mintală a copilului și adolescentului (2016-2020) a propus dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală pe trei arii, având următoarele obiective: Promovarea sănătății mintale a copilului și adolescentului. Dezvoltarea serviciilor de identificare timpurie și de intervenție timpurie adresate copiilor și adolescenților cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală, dificultăți socioemoționale și comportamentale. Dezvoltarea serviciilor de tratament și intervenții specializate, educaționale și psihologice, adresate copiilor și părinților cu tulburări de sănătate mintală. Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Suceava, au desfășurat proiectul Erasmus+, KA3, PROMEHS - (Promoting Mental Health at Schools) propune primul curriculum de promovare a sănătăţii mintale elaborat în urma colaborării dintre cercetători, factori decizionali și asociaţii ştiinţifice din şapte ţări europene: Croaţia, Grecia, Italia, Letonia, Malta, România și Portugalia.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea mintală drept bunăstarea emoțională și psihologică în care persoana poate să își folosească capacitățile cognitive și emoționale, să funcționeze în societate, să răspundă
cerințelor zilnice ale vieții, să stabilească relații satisfăcătoare și mature cu ceilalți, să participe în mod constructiv la
schimbarea socială și să se adapteze la condițiile externe și la conflictele interne.
(www.unicef.ro)
2. Sănătatea mintală – reglementări internaționale și din România
Printre actele juridice internaționale care au stat la baza elaborării legislației românești în domeniul sănătății mintale se numără următoarele:
Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea generală a Organizației
Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată; Principiile pentru protecția persoanelor cu tulburări psihice și ale ameliorării îngrijirilor de sănătate mintală conținute în Rezoluția nr. 46/119 a Adunării Generale a Organizației
Națiunilor Unite din 17 decembrie 1991; Recomandarea nr. 19/2006 a Consiliului de Miniștri a Consiliului Europei către statele membre, referitoare la politicile care vizează susținerea parentalității pozitive; Recomandarea nr. 5 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind drepturile copiilor instituționalizați (2005); Recomandarea nr. 1.286 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind o strategie europeană pentru copii (1996); Rezoluția Consiliului Europei și a reprezentanților guvernelor țărilor membre în cadrul
Consiliului privind egalizarea șanselor pentru persoanele cu handicap (1996); Regulile standard pentru egalizarea șanselor persoanelor cu handicap (1993); Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, semnată de România la 26 septembrie 2007 ratificată prin Legea nr. 221/2010, cu modificările ulterioare.
Acte normative din România referitoare la sănătatea mintală
Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectru autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul ministrului sănătății publice nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală; Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007, ratificată prin
Legea nr. 221/2010, cu modificările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 1.113/2014 privind aprobarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 și a Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2016; Hotărârea nr. 889/2016 privind aprobarea Strategiei naționale pentru sănătatea mintală a copilului și adolescentului 2016-2020; Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, cu modificările și completările ulterioare; Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Sănătatea mintală afectează modul în care gândim, simțim și acționăm.
Sănătatea mintală ajută la modalitatea în care gestionăm stresul, relaționam cu ceilalți și facem alegeri.
3.Sănătatea mintală -repere curriculare și extrașcolare
La nivel curricular sănătatea mintală a a fost abordată la disciplinele:
Educație pentru sănătate, disciplină opțională pentru clasele I-XII, programă aprobată prin Aprobat cu Ordin al Ministrului nr.4496 / 11.08.2004); Disciplina Consiliere și dezvoltare personală, ora de dirigenție pentru clasele gimnaziale, programă aprobată prin (Ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017.
Exemple de conținuturi cuprinse în programele menționate anterior:
Educație pentru sănătate
Clasa I, a II-a 5.1. Autocunoaşterea 5.2. Eu şi ceilalţi, locul meu în colectiv 5.3. Diferiţi şi, totuşi, la fel. Solidaritatea cu persoanele cu nevoi Clasa a III-a, a IV-a 5.1. Autocunoaşterea 5.1. Recompense şi satisfacţie 5.2. Porecle şi etichetări 5.3. Calităţi ale copiilor (Activităţi de tip „Pot şi vreau!") 5.4. Reacţii la teamă: faţă de învăţător, părinţi, note Clasa a V-a, a VI-a 5.1. Eu în familie 5.2. Locul meu în grup. Nu sunt singur, sunt cu prietenii mei (solidaritatea cu copiii bolnavi de HIV/SIDA, TBC şi cu disabilităţi) 5.3. Timiditatea/încrederea în sine 5.4. Disconfortul psihic: cauze, efecte Clasa a VII-a, a VIII-a 5.1. Eu în familie 4.1. Stres, supraîncărcare, adaptabilitate 4.2. Controlul emoţiilor negative (frica, furia etc.) 4.3. Exprimarea stărilor emoţionale ale fetelor şi băieţilor 4.4. Vocaţie şi împlinire
Clasele IX - XII Sănătatea mintală: 4.1. Delimitări conceptuale: psihologie, psihiatrie, consiliere, psihoterapie 4.2. Normalitate şi tulburare psihică 4.3. Stigmatizarea – consecinţe (în cazul problemelor de sănătate –HIV/SIDA, TBC etc.) 4.4. Comunicare şi suport social. Educaţia informală – media şi rolul ei în formarea comportamentelor. 4.5. Dependenţă/ independenţă (luarea deciziilor şi asumarea consecinţelor) 4.6. Comportamente agresive şi autoagresive 4.7. Identitatea de gen şi discriminarea de gen
„Sănătatea mintală ... nu este o destinație, ci un proces. Este vorba despre modul în care conduci, nu pe unde mergi.”
(Noam Shpancer)
Primul curriculum în domeniul sănătății mintale ce urmează a fi dezvoltat în
colaborare de către cercetători, creatori de politici și asociații științifice din 20 de instituții din 7 țări europene.
Proiectul face din sănătatea mentală și starea de bine o prioritate globală la nivelul școlilor.
Curriculum-ul va urmări creșterea stării de bine sociale și emoțioale a elevilor, optimizarea
atitudinilor față de sine și alții, față de învățare, precum și reducerea problemelor de conduită, agresivitate, stres emoțional și anxietate.
Consiliere și dezvoltare personală Conținuturi
Clasa a V-a Sănătatea persoanei și a mediului: starea de sănătate și prevenirea îmbolnăvirilor, surse de stres și strategii de prevenire, igiena personală/igiena în colectivitate, alimentație sănătoasă, ritm biologic de activitate și odihnă Analiza surselor de stres și a consecințelor acestuia asupra sănătăţii şi stării de bine Recunoaşterea unei varietăţi de emoţii trăite în raport cu sine şi cu ceilalţi
„Gândește pozitiv și vei
Programul activităatrage ților extrașcolare pot cuprinde evenimente care marchează: doar lucrurile Ziua gândirii pozitive (13 septembrie); Ziua mondială a zâmbetului (7 octombrie); pozitive.” Ziua sănătăţii mintale (10 octombrie); Ziua stării de bine în școală (14 octombrie); (Eduard Peter) Ziua mondială a sănătății (7 aprilie).
Clasa a VI-a Atitudinea pozitivă față de propria persoană. Starea de bine. Speranţă şi optimism Situații de stres/dificile de viață: plecarea părinților la muncă în străinătate, ruperea unor relații de prietenie, dificultăți materiale, anxietate în situații de testare/examene Resurse pentru sănătatea persoanei și a mediului. Stereotipuri, discriminare. Echilibrul dintre activitate şi odihnă. Mediul ambiant care susține învățarea și starea de bine Clasa a VII-a Emoții, reacții comportamente față de diversitate (gen, vârstă, apartenență socială, apartenență etnică, situație economică, stare de sănătate, dizabilități/copii cu nevoi speciale de educație) Caracteristici ale comportamentului asertiv, pasiv, agresiv. Clasa a VIII-a Situații cu potențial de risc. Prevenirea comportamentelor de risc pentru sănătate.
Ziua gândirii pozitive
Exemple de activități:
1. Explorați cu elevii tehnica DROP (Gabriele Oettingen)
1. Dorință – optimismul te ajută să creezi un scop care are sens și care este provocator, dar și fezabil 2. Rezultat – îți imaginezi în detaliu cel mai bun rezultat al dorinței tale. Vizualizezi în minte cum arată și cum se simte 3. Obstacole – pesimismul te ajută să îți imaginezi ce te împiedică să îți îndeplinești scopul. Pot fi gânduri, sentimente, comportamente sau alte tipuri de resurse – bani, timp, networking etc. 4. Plan – cum vei trece peste obstacole? Planul va arăta așa: dacă...întâlnesc un obstacol, atunci .... acțiune (care este acțiunea?).
Obstacol.............................Acțiune
2. Includeți în activitățile de dirigenție sau într-o activitate de timp liber o poveste cu tâlc.
Trăia odată un rege care avea doi băieți gemeni. Aceștia erau diferiți precum ziua și noaptea. Unul era pesimist până-n măduva oaselor, iar celălalt, un optimist incurabil. Când ajunseseră la vârsta maturității, regele gândi că sosise timpul să le deschidă ochii asupra vieții, așa că se hotărî să le facă niște daruri.
Pentru pesimist a mers la bijutierul regal. – Aș vrea să-i faci cel mai frumos ceas din câte există. Nu contează banii. Bijuterii, diamante, aur, platină – tot ce-i mai bun. Și vreau să fie gata de ziua lui.
Pentru optimist, s-a dus la grădinarul palatului. – Când se va trezi, în dimineața aniversării sale, vreau ca la capul patului să găsească un morman de bălegar. Astfel, sosi și ziua lor de naștere. Nerăbdător, regele s-a dus mai întâi să-și vadă fiul pesimist. La găsit stând dezamăgit pe marginea patului, ținând în mână minunăția de ceas. – Îți place darul? Întrebă regele. – Merge, răspunse pesimistul. Dar e cam țipător și, chiar dacă n-ar fi, e totuși genul de lucru care-i atrage pe hoți. Unde mai pui că l-aș putea pierde sau sparge… Regele auzise destul. Plecă spre fiul cel optimist, pe care-l găsi dansând de bucurie. De cum intră în cameră, fiul se repezi să-l îmbrățișeze.
– O, îți mulțumesc tată, îți mulțumesc! Este exact ce mi-am dorit! Rămas perplex, tatăl își întrebă fiul pentru ce-i mulțumește.
„Pesimistul vede dificultăți în fiecare oportunitate. Optimistul vede oportunități în fiecare dificultate.“
(Winston Churchill)
– Păi, cum, tată, pentru cal! (Sursă: Regele-cerşetor şi secretul fericirii: Puterea vindecătoare a poveştilor/Joel Ben IZZY.- Bucureşti: Curtea Veche, 2013, pp. 5657 – http://www.delaomlaom.ro)
F o t o g r a f i e : h t t p s : / / www.powerofpositivity.com
Ziua sănătății mintale
Titlul activității: MENTALITATEA DE ÎNVINGĂTOR Context: Ziua Internațională a Sănătății Mintale - 10 octombrie
Coordonator: prof. înv. prim. Nicoleta Bogoș Data desfășurării: 10 octombrie 2022 Durata activității: 1 oră
Grupul țintă: elevii clasei a III-a A, profesorii clasei, părinții elevilor
Obiective:
O1: Îmbunătățirea sănătății mintale a elevilor prin optimizarea abilității de a identifica și numi emoțiile de bază. O2: Dezvoltarea capacității de a de a recunoaște, cu acuratețe, propriile emoții, gânduri și valori și modul în care acestea influențează comportamentul. O3: Dezvoltarea încrederii în sine, a autoeficacității și a stimei de sine.
Resurse:
Umane: elevii Materiale: cartoane colorate, markere, postit-uri, flipchart, creioane colorate, fișe de lucru
Descrierea activității:
Pornind de la povestea ,,Pilda unui creionʺ scrisă de Paulo Choelho am discutat cu elevii despre ce înseamnă emoțiile și cum putem reuși să le identificăm, să le înțelegem, să le acceptăm, să le controlăm, să înțelegem în ce fel emoțiile ne determină comportamentul într-o anumită situație și ce putem face pentru îmbunătățirea sănătății mintale. Copiii au identificat emoțiile negative care le perturbă activitatea, relațiile cu cei din jur, le afectează încrederea și stima de sine, completând o fișă de lucru în care, pentru fiecare emoție negativă au găsit, împreună, corespondentul acțiunii care determină schimbarea. Am realizat Calendarul activității pentru sănătatea mintală, aplicând, practic, activitățile incluse în calendar pentru ziua respectivă (cântec, dans, pictură, lectură, scrisoarea către mine) și identificând zece aspecte majore care au devenit ,,Decalogul mentalității de învingătorʺ .
Rezultate/impact:
Elevii au fost extrem de receptivi și surprinși de modul în care își pot schimba mentalitatea, se pot privi și înțelege, descoperind împreună că bunăstarea psihică ne aduce stare de bine, ne îmbunătățește activitatea școlară și relațiile cu ceilalți.
Modalități de evaluare: panouri tematice, Jurnalul gândurilor bune, Decalogul emoțiilor.
Lipsa motivației are rădăcini adânci în mentalitate, în felul în care copiii s-
au obișnuit să gândească, una dintre cele mai mari provocări ale copiilor de astăzi fiind lipsa acesteia, cei mai mulți dintre aceștia renunțând foarte ușor atunci când sunt puși în fața unei provocări. Dacă le oferim copiilor contextele potrivite și uneltele de care au nevoie, vor fi capabili să fie remarcați, vor exersa mentalitatea deschisă și formarea unei motivații sănătoase.
DECALOGUL MENTALITĂȚII DE ÎNVINGĂTOR
1. Descopăr și înțeleg cum funcționează creierul meu! 2. Învăț ce înseamnă să am o gândire de învingător! 3. Folosesc dorința și dragostea de a învăța lucruri noi! 4. Transform greșelile în oportunități de învățare! 5. Descopăr și folosesc puterea lui ÎNCĂ! 6. Caut soluții pentru a crește și a mă dezvolta în interior! 7. Înțeleg că progresul durează! 8. Accept că am în jurul meu toate resursele de care am nevoie! 9. Caut inspirație în oamenii remarcabili din jurul meu! 10. Găsesc soluții pentru orice problemă!
„Acolo unde cei înfrânți văd bariere, învingătorii zăresc trambuline.”
(Robert Brault)
