Dezvoltarea personală în învățământul primar - Inspector școlar prof. Tatiana VÎNTUR

Dezvoltarea personală în învățământul primar

Inspector școlar prof. Tatiana VÎNTUR

Inspectoratul Școlar Județean Suceava

Disciplina Dezvoltare personală se desfășoară în ciclul primar la clasa pregătitoare, clasa I și a II-a, în conformitate cu programele școlare aprobate prin ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013.

„Orice scop poate fi atins prin tehnica paşilor mărunţi, deliberaţi. Dar sunt momente

Programa disciplinei Dezvoltare personală este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, demersul didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară Consiliere şi orientare, având alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe săptămână în clasele I şi a II-a.

Competenţele generale pentru disciplina Dezvoltare personală vizează achiziţiile elevului pentru întregul interval de studiu al disciplinei.

când se impune să avem curajul de a realiza marele salt.

Nu poţi sări peste o prăpastie din două salturi mici.” (David Lloyd George)

Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară sau de a le completa astfel încât acestea să faciliteze un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor parcursuri de învăţare adaptate nevoilor clasei şi elevilor. Conţinuturile învăţării - inventarul achiziţiilor - domenii:

 Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos  Dezvoltare emoţională şi socială

 Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic. Exemple de conținuturi care vizează promovarea sănătății mintale:

Cine sunt eu? Eu și ceilalți. Emoţii de bază (bucurie, tristeţe, frică, furie) şi elemente simple de limbaj nonverbal (expresii faciale, postură) şi paraverbal (intonaţie). Emoţii de bază (bucurie, tristeţe, frică, furie) exprimate în comportamente. Abilităţi necesare şi comportamente acceptate în relaţiile cu ceilalţi Respectul în relaţiile cu ceilalţi. Alternanţa efort/relaxare (timp de lucru/timp liber).

Domeniile tematice ale programei conferă un spaţiu generos, în care elevii sunt invitaţi să conştientizeze cine sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos la ceilalţi (diversitate), să fie motivaţi să înveţe cu succes, să exploreze ce meserii/profesii le-ar plăcea să practice.

Sala de clasă - spațiul de învățare pozitivă

Inspector școlar pentru învățământul primar prof. Dorina DULCEAC Inspectoratul Școlar Județean Suceava

Până a ajunge pe Planeta care să ne arate viața în roz (sau bleu), oprim Timpul pentru o clipă și în sala noastră de clasă. Aici e universul unor școlărei și-a unei Doamne ori a unui Domn pentru un sfert dintr-o zi, mereu alta, unică, cu emoții diferite, ce trece ca în poveste. Aici e locul în care se creează și se modelează făpturi, de la clasa pregătitoare și până la final de ciclu primar. Și cum clasa de elevi e ca o micro societate, bine ar fi să se respecte câteva valori pentru ca dinamica școlară să funcționeze în armonie, iar școlarul să deschidă ușa clasei cu încredere, cu curiozitate și entuziasmul de a contribui la propria formare, cu dorință de a comunica cu colegii și de a lega prietenii trainice. Prin urmare, la baza relaționării din sala de clasă trebuie să se afle RESPECTUL, impus printr-un echilibru între grijă, empatie, lejerism acțional și fermitate, demonstrată prin interesul cadrului didactic de a acorda atenția cuvenită tuturor elevilor, considerat ca un tot, dar și recunoașterea și validarea fiecăruia în parte. Constanta și consecvența în acțiune ajută la formarea RUTINEI specifică fiecărei clase, un mod ordonat și organizat de a face lucrurile în mod previzibil, contribuind la construirea unei identități a colectivului, la care fiecare elev se raportează și în care se idenfică. Astfel, se pot scrie povești frumoase în fiecare zi, în care jocul și joaca educă și instruiește. Însă, ca oricare joc ce-și dorește să aducă bucurii, e mare nevoie și de un set de REGULI clare, negociate la nivelul colectivului, pozitive și specifice. Acestea se construiesc asertiv, astfel încât să li se respecte școlarilor DREPTURILE, însă să le sublinieze și RESPONSABILITĂȚILE. Siguranța și stimularea intelectuală îi va determina pe elevi să-și dorească să fie responsabilizați, pe măsura posibilităților lor și încet, încet să-și interiorizeze un comportament dezirabil, prosocial, bazat pe respectul față de sine și față de ceilalți, pe un munte de empatie, autocontrol și încredere, în propria persoană, în colegi, în Doamna sau Domnul, în familie și, mai târziu, în societate.

Și cum să nu-ți placă în sala ta de clasă, în care: TABLA e mereu în așteptarea unei urme de marker sau a unui discret parfum de la șervețelele umede. BĂNCILE chicotesc de șotiile nevinovate ale școlarilor; ele știu de pe fișele pe care le găzduiesc cât și cum lucrează fetițe și băieți. Sunt cu grijă păzite de nemișcatele scaune. CATEDRA stă prea dreaptă și serioasă și mereu încărcată cu foi, fișe, caiete și cărți; ea este copleșită de atenția mândrului catalog. DULAPUL adună dantele de învățătură și adăpostește grijuliu cutiile cu minuni: tot ceea ce trebuie unui școlar ca să se exprime prin formă și culori și cu hârtii colorate micul său univers. În CUIER stau la taifas babele și moșii de haine, mândri de tăliuțele prichindeilor. UȘA are aceeași culoare a zilei, a anotimpurilor și le spune tuturor că e deschisă spre nou! PEREȚII-EXPOZIȚIE n-au program de închidere; ei arată părticele din ființele mici de clase primare și încurajează că Totul va fi bine! FLORILE din ghivece zâmbesc și-și povestesc aventurile. ECRANUL tv însuflețește paginile manualului digital și îi îndrumă pe elevi spre sarcini diverse și atractive. Tot acolo se proiectează și chipuri de persoane speciale, ce nu pot fi în sala de clasă, într-un moment dat.

O asemenea clasă e o LUME care nu se poate uita prea ușor. „Cred că viața este

precum o carte bună. Cu cât o parcurgi mai mult, cu atât începe să

aibă sens.”

(Harold Kushner)

Promovarea învățării socio-emoționale în orele de dezvoltare personală

Inspector școlar pentru învățământul primar prof. Adriana COȚOVANU Inspectoratul Școlar Județean Suceava

„Educația ar trebui să se bazeze pe învățarea modului în care să ne iubim și acceptăm pe noi înșine. De asemenea să ne

exprimăm emoțiile în mod constructiv. Atunci când

învățăm aceste lucruri putem trăi bine și putem iubi persoanele și situațiile din jur.” (Barbara Hoberman Levine)

Disciplina Dezvoltarea personală, din cilcul primar, își găsește motivația în unul dintre conceptele noi ale psihologiei - inteligenţa emoţională - care promite facilitarea înţelegerii şi rezolvării problemelor emoţionale, interpersonale şi intrapersonale, în contextul provocărilor unei societăţi în permanentă schimbare, care solicită tot mai mult adaptabilitate, flexibilitate, reziliență, capacitatea de a identifica soluții la probleme variate. Disciplina vizeavă achiziţii transferabile necesare obţinerii succesului ca viitor adult, organizate pe următoarele domenii: autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos, dezvoltare emoţională şi socială, aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă a şcolarului mic. Pentru că nivelul inteligenței emoționale influențează calitatea vieții, în orele de dezvoltare personală se urmăreşte exersarea capacităților școlarului mic de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima interesele, aptitudinile, abilităţile de comunicare și de relaţionare, abilitățile de recunoaștere și exprimare a propriilor emoții și reflecţiile cu privire la învăţare într-un mod pozitiv şi personal. Competențele urmărite vizează creșterea încrederii în sine, starea de bine, manifestarea unei atitudini pozitive față de sine, față de ceilalți şi faţă de mediul înconjurător în scopul pregătirii pentru viaţă, pentru atingerea potenţialul în fiecare aspect care ține de propria existență.

Disciplina are un caracter accentuat practic - aplicativ şi presupune explorare şi implicare din partea elevilor în jocurile şi activităţile propuse pentru a le permite să descopere şi să experimenteze propriile abilităţi şi atitudini, cu scopul de a particulariza şi facilita transferul acestora în experiențele personale de zi cu zi. Promovarea învățării sociale și emoționale este unul dintre aspectele importante urmărite în cadrul orelor de dezvoltare personală atât prin specificul activităților care facilitează învățarea în cooperare în cadrul grupului, cât și prin conținuturile prevăzute de programa școlară.

Exemple de exerciții-joc pentru învățarea socială și emoțională:

 Realizarea unei rețete a prieteniei (sursa: Rețeta prieteniei.Dezvoltare personală - fișe de lucru (clasamea.eu) Obiectiv: Formarea coeziunii de grup prin promovarea relațiilor de prietenie între colegi  Ce se ascunde în interior? Obiectiv: Să recunoască efectele etichetării asupra relațiilor

Se așează 6-8 cutii cu conserve fără etichete originale. Fără să știe ce conțin, copiii vor confecționa două serii de etichete hazlii. Se citesc etichetele și copiii sunt îndemnați să liciteze acele conserve în funcție de cât ar da pe ele. După schimbarea primelor etichete se licitează din nou. Se discută despre ce i-a determinat să schimbe prețul. Ei vor înțelege că se întâmplă foarte des să etichetăm oamenii asemenea cutiilor: fără să știm „conținutul” lor. Etichetele nu ne spun întotdeauna prea multe, ne pot influența negativ părerile despre ceilalți sau nu apreciem ce se ascunde în interiorul unei persoane. Joc de rol în care să se exerseze modalități adecvate de transmitere a unui feedback pozitiv și de a primi un feedback pozitiv

 EU sunt TU și TU ești EU! -Jocuri cu schimbare de rol Obiectiv: Dezvoltarea empatiei prin înțelegerea perspectivei celuilalt Fiecare completează o fișă personală cu principalele caracteristici fizice și morale, cu preferințe și preocupări, fără a o semna. Se extrage câte o fișă și se va recunoaște copilul care a completat-o, urmând ca un coleg să „intre în pielea lui”.  Rezolvarea unor situații problematice. Obiectiv: Identificarea de soluții personale pentru rezolvarea unor situații ipotetice Ce faci dacă...? (un coleg este foarte trist; întâlnești un copil care trăiește pe stradă; un prieten/coleg este lovit de cineva intenționat; vine în clasă un copil nou cu care nimeni nu vrea să se joace etc.)  Exerciții de completare de fraze: Cum te simți dacă...? Obiectiv: Formarea abilității de asociere eveniment-emoție Cum te simți dacă....te cerți cu cineva?; ..... obții un calificativ bun la școală?  Întrebări neobișnuite Obiectiv: Exprimarea și argumentarea unor răspunsuri personale  Roata emoțiilor (https://wordwall.net/resource/30413805/ roata-emo%c8%9biilor ) Obiectiv: explicarea unei emoții și asocierea acesteia cu un moment în care copilul s-a simțit în acest fel  Relația eveniment –gând – emoție - reacție Obiectiv: Conștientizarea acțiunilor ca reacții la emoții puternice. Li se cere copiilor să se gândească la situații extreme, când s-au simțit extrem de fericiți, când s-au simțit foarte triști, nefericiți, când au fost foarte furioși, când au fost foarte mândri de ei.

Ce s-a întâmplat?

Ce am gândit? Cum m-am simțit? Ce am făcut?

Dezvoltarea personală ca obiect de studiu reprezintă o oportunitate de exersare a inteligenței emoționale în primii ani ai școlarității, unind câmpul trăirilor emoționale cu învățarea - activitate specifică școlii - ca o sursă viabilă de informații, pentru a înțelege și a explora cu curaj mediul social. Formarea acestor competențe încă din copilărie, în familie și în școală, asigură copilului adaptarea socială corespunzătoare. Mediul școlar, prin oportunitățile pe care le oferă, nu doar prin activitățile instructiv - educative propuse ci și prin cooperare, socializare, integrare în grupul de prieteni sau în colectiv (care poate constitui uneori chiar o provocare pentru copil), ajută micii școlari să înțeleagă valorile morale universale și să exerseze capacitățile de rezolvare a unor diferite tipuri de probleme emoționale. Prin acest gen de activități adaptate particularităților de vârstă, învățând despre ei înșiși și despre ceilalți, elevii își dezvoltă stima de sine și încrederea de care au nevoie pentru a-și atinge mai târziu potențialul în fiecare aspect al vieții lor. Bibliografie:  Elis Albert, Bernard E. Michael –Terapia rațional-emotivă și comportamentală în tulburările copilului și adolescentului –Teorie, practică și cercetare, Ed. RTS, 2006, Cluj Napoca  Goleman Daniel- Inteligenţa emoţională, Bucureşti, Curtea Veche, 2001  Note de curs Educație emoțională, lector dr. Aurora Adina Ignat, FSEd, USV, 2009 – 2010  https://www.google.com/search? q=learning+emotions+for+toddlers&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiI6baYhsz7AhV3wAIHHa9TDqgQ _AUoAXoECAEQAw&biw=1536&bih=698&dpr=1.25&safe=active&ssui=on#imgrc=YphFSVCyUw8lbM