Issuu on Google+

ISSN 1857-4459

) 5 1 1(

2 1 0 /2


ISSN 1857-4459

BULETINUL ABRM

1 (15) / 2012


BULETINUL ABRM ISSN 1857-4459 Publicaţie periodică, editată de Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova Apare din 2005 1 (15) 2012 Responsabil de ediţie: Ludmila COSTIN, preşedinte al ABRM Redactor-şef: Tatiana COŞERI Colegiul de redacţie: dr. Nelly ŢURCAN dr. Lidia KULIKOVSKI Genoveva SCOBIOALĂ Lector: Valeriu RAŢĂ Machetare computerizată: Valeriu RUSNAC

Adresa redacţiei: bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 148, MD-2021, Chişinău Tel.: 27 85 92 E-mail: tcoseri@hasdeu.md www.abrm.md

© Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova


Cuprins: ACTIVITATEA ABRM Mariana HARJEVSCHI. 23 aprilie – Ziua Bibliotecarului în Republica Moldova. Mesaj de felicitare ...........5 Lilia BOLOGAN. 23 aprilie – Ziua Bibliotecarului şi Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor .............6 Ludmila CORGHENCI. Oameni şi acţiuni inovative – cum ne influenţează? (pe marginea rezultatelor Concursului Naţional „Cel mai bun bibliotecar al anului 2011”)..................................................7 Elena HARCONIŢA. Cercetarea şi creativitatea bibliotecarilor pentru sporirea valorilor documentare naţionale .................................................................................................................................8 EVENIMENTE Conferinţa aniversară a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova: BIBLIOTECA MAI MULT DECÂT BIBLIOTECA: INTEGRARE, INOVARE ŞI INFORMAŢIE PENTRU TOŢI (16-18 noiembrie 2011) Sesiune de comunicări TEHNOLOGIILE INFORMAŢIONALE ÎN BIBLIOTECI: PROBLEME COTIDIENE ŞI CĂI DE SOLUŢIONARE Concluziile comisiei .................................................................................................................................12 Informaţie despre activitatea Comisiei informatizare şi tehnologii informaţionale (octombrie 2010 – octombrie 2011) ............................................................................................................13 Silvia GHINCULOV. Biblioteca ştiinţifică a ASEM – 20 de ani de activitate inovaţională...........................15 Nelly ŢURCAN. Modelele alternative de publicare pentru comunicarea ştiinţifică în Republica Moldova. Rezultatele studiului ....................................................................................................................17 Elena HARCONIŢA; Igor AFATIN; Lina MIHALUŢA. Aplicarea AWSTATS pentru măsurarea eficienţei diseminării informaţiei ştiinţifice şi a resurselor educaţionale.......................................................20 Mariana HARJEVSCHI; Diana BACAL. Concepte şi practici de externalizare a serviciilor de bibliotecă. Studiu de caz la Biblioteca Publică de Drept .............................................................................26 Ludmila PÂNZARI. Blogurile în biblioteci publice. Ce se întâmplă? ..........................................................28 Natalia CHERADI; Ana GUDIMA. Implementarea tehnologiilor inovaţionale de arhivare electronică în bibliotecile universitare .........................................................................................................31 Ala SUSARENCO; Dusea OLARU. Impactul noilor tehnologii informaţionale asupra activităţii de dezvoltare a colecţiilor ................................................................................................................................33 Axenia BASCACOVA. Servicii interactive prin SMS pentru utilizatorii Bibliotecii Publice de Drept, BM „B.P. Hasdeu”.......................................................................................................................................37 Наталия СУВАК. Информационные услуги – основа научно-образовательного процесса вузовской библиотеки...............................................................................................................................39 Elena RĂILEAN, Ina NICUŢĂ. Particularităţile percepţiei segmentelor-ţintă în bibliotecile universitare .................................................................................................................................................41


Aurelia CEBOTARI; Lilia LUPAN; Elena MALŢEV; Ludmila MÎNDRESCU. Modificări fundamentale în natura activităţii bibliotecilor universitare.........................................................................44 Inna KORCEVSKAIA; Ana MUNTEAN. Servirea utilizatorului în mediul electronic ..................................46 Pavel MELNIC. Managementul proiectelor – un nou instrument de modernizare a bibliotecilor ................49 Igor AFATIN; Tatiana PRIAN. Aplicarea tehnologiilor moderne în dezvoltarea colecţiilor bibliotecii.........52 DIN VIAŢA FILIALELOR ABRM Ludmila OUŞ. De la învăţare permanentă la profesionalism .....................................................................54 NOUTĂŢI EDITORIALE Ana SOFRONI. Îţi recomand o carte (Bunica către nepoţelul său).............................................................56


ACTIVITATEA ABRM

Buletinul ABRM Nr.1 (15)

23 APRILIE – ZIUA BIBLIOTECARULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA. MESAJ DE FELICITARE

Onorată asistenţă, Îmi permiteţi în numele preşedintei Asociaţiei Bibliotecarilor din RM, precum şi al Biroului şi Consiliului asociaţiei să vă felicit respectuos cu ocazia Zilei Bibliotecarului în Republica Moldova, inclusiv a Zilei Mondiale a Cărţii şi a Dreptului de Autor. Este al 11-a an când noi, bibliotecarii, ne întrunim pentru a celebra această zi profesională, pentru a ne felicita reciproc, a ne exprima recunoştinţă faţă de cei care susţin bibliotecile, pentru a mulţumi celor care interacţionează cu ele. Ziua de 23 aprilie este o zi deosebită, pentru că ne permite să celebrăm împreună rolul pe care îl are biblioteca şi bibliotecarul în comunităţile noastre, fie în cadrul celei academice, fie a celei publice dintr-o zonă urbană sau rurală. Ziua de 23 aprilie este şi o zi pentru a aduce atât un omagiu cărţii şi autorilor ei, cât şi pentru a încuraja pe fiecare, mai ales pe cei mai tineri, să descopere plăcerea lecturii – pe suport de hârtie sau electronic – şi să respecte contribuţia de neînlocuit a creatorilor la progresul social şi cultural. Poate meseria de bibliotecar rămâne încă a fi una insuficient apreciată, remunerată, poate multe predicţii tehnologice se fac vizavi de bibliotecă, dar nu este momentul de a da crezare acestei previziuni. Modul în care suntem percepuţi noi, bibliotecarii, depinde în mare măsură de noi înşine, de cum ne pricepem a ne pune în valoare realizările. Diversele şi amplele activităţi organizate de biblioteci în ţară cu ocazia Zilei Bibliotecarului, cu siguranţă, vor sensibiliza opinia publică şi factorii decizionali pentru o mai ireproşabilă, mai vizibilă şi mai corectă percepţie a importanţei bibliotecarului şi a sferei de influenţă a acestuia în spaţiul public. Vă respectăm pentru istoriile de succes pe care le înmulţiţi şi prin care susţineţi comunităţile fie în partea de nord, sud, est, vest sau fie în cea de

centru a RM. Vă apreciem pentru faptele şi realizările în bibliotecă şi în afară ei. Vă suntem recunoscători pentru numeroasele acţiuni frumoase, realizate împreună cu cei pe care reuşiţi să îi faceţi prieteni ai bibliotecii – utilizatori, scriitori, experţi în diverse domenii, fondatori, finanţatori sau chiar casnici sau şomeri. Pentru aceasta ne bucurăm să ştim că sunteţi garanţia succeselor în comunitate, a tuturor ideilor şi proiectelor profesionale. În anul curent, UNESCO dedică această zi traducerilor, cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Indexului Translationum. Versiunea electronică a acestei lucrări conţine peste zece milioane de date despre 500 000 de autori şi 78 000 de edituri din 148 de ţări. Ea permite să se constate că Agatha Christie, Jules Verne şi William Shakespeare sunt câţiva dintre autorii cu cele mai multe lucrări traduse. Republica Moldova ocupă poziţia a 37 în lista ţărilor cu opere traduse, iar Eugen Coşeriu este cel mai tradus autor şi cercetător din acest areal. Am convingerea că şi bibliotecile şi-au adus contribuţia la promovarea valorilor naţionale. Adresăm tuturor bibliotecarilor cele mai elevate cuvinte, exprimându-le întreaga admiraţie şi recunoştinţă pentru fidelitate profesională şi activitate întru promovarea culturii şi a informaţiei peste hotarele ei. Mult curaj şi sănătate în continuare, multă prosperitate şi încredere în ziua de mâine! Să ştiţi că Asociaţia Bibliotecarilor din RM este portavoce a tuturor bibliotecilor, este un forum naţional de influenţare a politicienilor şi factorilor de decizie, un instrument ce veghează interesele bibliotecilor şi bibliotecarilor, un for de integrare în comunitatea globală bibliotecară. Vă îndemn să faceţi parte activă din ea. Doar aşa ne vom simţi bine. Iar spiritul pozitiv, degajat, sper să vă influenţeze şi pe Dvs. la acest eveniment profesional.

5

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Mariana HARJEVSCHI vicepreşedinte, ABRM


ASOCIAลขIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA 6


OAMENI ŞI ACŢIUNI INOVATIVE – CUM NE INFLUENŢEAZĂ? (pe marginea rezultatelor Concursului naţional „Cel mai bun bibliotecar al anului 2011”)

Ludmila CORGHENCI, preşedinte Juriu, dir. adjunct al DIB ULIM

sarelor analizate, relevă atitudini personale, situaţionale de anvergură, confirmând deschiderea pentru feedback şi învăţarea continuă. Cine sunt cei mai buni bibliotecari ai anului 2011? Iată decizia Juriului naţional (confirmată de Biroul ABRM) privind desemnarea laureaţilor ediţiei a 21-a a Concursului naţional „Cel mai bun bibliotecar al anului 2011”:  Natalia Culicov, şef serviciu, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo”, Bălţi;  Lilia Gore, bibliotecar, Biblioteca Colegiului Politehnic, Chişinău;  Tatiana Levinţa, şef serviciu, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, ULIM;  Savela Starciuc, şef serviciu, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Centrul de Informare Europeană;  Zinaida Ursu, şef serviciu, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”;  Maria Vătămanu, şef serviciu, Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice din Moldova;  Valentina Verlan, şef bibliotecă, Biblioteca Publică Molovata Nouă, r-nul Dubăsari;  Aliona Vîrlan, şef filială, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Filiala de Arte „Tudor Arghezi”;  Lidia Zasaviţchi, bibliograf principal, Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan”; Academia de Ştiinţe a Moldovei. Rezultatele Concursului naţional au fost făcute public în cadrul şedinţei festive, prilejuite de consemnarea Zilei bibliotecarului (la 24 aprilie 2012, în sediul Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”). Exprimându-ne toată consideraţia pentru implicaţiile membrilor Juriului naţional, specificăm contribuţiile următoarelor persoane şi instituţii, care au luat parte la buna organizare a Concursului: Departamentul Informaţional Biblioteconomic al ULIM, Camera Naţională a Cărţii (pentru intermediere cu editurile „Cartier”, „Ştiinţa”), Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a UASM, L. Costin, preşedinte al ABRM. Un partener fidel al ABRM – Întreprinderea de Stat „Moldpresa” – a fost şi în acest an prezentă pentru a bucura laureaţii Concursului cu seturi-cadouri speciale.

7

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Fiecare dintre noi tinde spre succes, cu propriile vise și obiective profesionale, în multe cazuri aceste alegeri fiind realizate, îndeplinite. Avem printre noi colegi care reuşesc să atingă obiectivele, fiind inspiraţi, motivaţi (mai ales prin propria conştiinţă profesională), dorindu-şi şi creându-şi o viaţă profesională de succes. Mă refer, evident, la participanţii Concursului naţional „Cel mai bun bibliotecar al anului 2011”, ediţia a 21-a. Concursul este o modalitate eficientă de reliefare a celor mai buni profesionişti, promovând şi valorificând experienţele lor reprezentative, influenţând procesul de identificare şi valorificare a creativităţii în comunitatea profesională. Reamintim că acest Concurs este organizat anual de către Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM) în scopul identificării şi valorificării potenţialului creativ al resurselor umane din biblioteci, amplificării imaginii şi poziţiei bibliotecarului în comunitatea profesională şi a utilizatorilor, promovării experienţelor reprezentative în domeniu, sprijinirii unei competiţii profesionale, orientată spre creşterea performanţei în activitatea şi motivarea bibliotecarilor. Juriul naţional, componenţa nominală a căruia a fost aprobată de către Biroul ABRM (preşedinte – L. Corghenci, director adjunct, DIB ULIM; membri: Tatiana Coşeri, director adjunct, BM „B.P. Hasdeu”; Tatiana Ambroci, şef, Biblioteca Colegiului de Construcţii; Eugenia Bejan, director adjunct, BNC „Ion Creangă”; Elena Bordian, director, BRTŞ), a apreciat calitatea şi structura dosarelor, acestea fiind construite, în mare parte, în funcţie de prevederile stipulate în Regulamentul de organizare a Concursului naţional „Cel mai bun bibliotecar al anului ...” (cu unele excepţii). Candidaţii pentru titlul „Cel mai bun bibliotecar al anului 2011” au demonstrat că sunt creativi, deţin şi manifestă spirit inovaţional, se înscriu la locul de muncă şi în comunităţi cu performanţe deosebite, scriu, publică, comunică activ profesional, ţin la profesiunea aleasă şi o promovează drept una necesară societăţii, fiind oamenii de care are nevoie instituţia, comunitatea. Coeficientul de prezenţă profesională a acestor bibliotecari (invocând spusele autorilor Susan Bixler şi Lisa Scherrer Dugan în studiul Profesioniştii: stil şi etichetă business, Bucureşti, 2003 – carte promovată / studiată în cadrul şedinţei Clubului „Biblioteca MOV”, gestionat de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Chişinău), fiind vizualizat în baza do-


8

Ca în fiecare an, membrii Juriului lansează un apel către managerii instituţiilor bibliotecare, către factorii de resort, mai ales către colegii de serviciu ai laureaţilor: promovaţi experienţa bibliotecarilor nominalizaţi, oferiţi mai multe informaţii prin intermediul diverselor publicaţii, faceţi-i cunoscuţi şi apreciaţi-i în comunitatea profesională pentru care manifestă profesionalism şi competenţe.

Iar bibliotecarilor laureaţi le dorim să aibă continuare o prezenţă profesională deosebită pronunţată în instituţie şi comunitate! Noi, toţi bibliotecarii, să reţinem spusele Antoine de Saint Exupéry: „Piatra nu speră să nimic altceva decât piatră. Dar colaborând, alătură altor pietre şi devine Templu.”

în şi lui fie se

CERCETAREA ŞI CREATIVITATEA BIBLIOTECARILOR PENTRU SPORIREA VALORILOR DOCUMENTARE NAŢIONALE

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Elena HARCONIŢA, director, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi Concursul „Cele mai reuşite lucrări în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţelor informării”, din anul 2011, ajuns la cea de-a 21-a ediţie, a urmărit acelaşi scop: de a optimiza activitatea de cercetare ştiinţifică a bibliotecarilor din Moldova, de a spori potenţialul naţional în domeniu, de a promova experienţele celor mai creativi şi inventivi bibliotecari. Pentru dezvoltarea propriului prestigiu bibliotecarii investesc în subiecte în care cred cu adevărat şi au certitudinea că cuvîntul scris îl devansează pe cel rostit pentru că cel exprimat prin grai este numai acum şi aici, iar cel scris este întotdeauna şi pretutindeni. Demersurile ştiinţifice ale slujitorilor cărţii demonstrează utilitatea acestora nu numai ca păstrători ai înţelepciunii milenare, dar şi ca veritabili creatori de noi resurse şi instrumente absolut inerente pentru studiile ştiinţifice din spaţiile geografice, temporale, instituţionale şi domeniale. Lucrările editate în bibliotecile din Republica Moldova sunt solicitate în instituţiile similare din străinătate: România, Rusia, SUA, Canada, Franţa, Germania, Italia în calitate de cărţi de vizită pentru reprezentarea istoriei, culturii, preocupărilor ştiinţifice ale cadrelor didactice universitare şi ale savanţilor moldoveni. Integrarea conţinuturilor depline ale lucrărilor bibliografice, a diverselor monografii, enciclopedii şi dicţionare în bibliotecile digitale instituţionale şi naţionale, în Open Library, pe Calameo şi alte opţiuni din internet, cresc vizibilitatea lor în întreaga lume. Astfel, produsul ştiinţific creat în instituţiile infobibliotecare consolidează statutul bibliotecarilor şi bibliotecilor în Societatea Cunoaşterii. În anul 2011 s-au împlinit 20 de ani de la instituirea Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova. Cu acest prilej bibliotecarii de la Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălţi au editat, în premieră pentru spaţiul biblioteconomic naţional, cîteva lucrări consacrate acestui eveniment: un catalog, în colaborare cu bibliotecile universitare şi specializate din R. Moldova, circa

20 coli de autor, 929 de descrieri bibliografice privind rezultatul muncii, cu precădere, de cercetare bibliografică; un volum de 4 coli de autor ce cuprinde informaţii despre 242 de lucrări prezentate la concursul naţional între anii 2004 şi 2010; un studiu statistic comparativ (2005-2010) privind situaţia celor 1442 de biblioteci şcolare din sistemul de învăţămînt moldovenesc; o filmo-fotografie a evoluţiei organizaţiei obşteşti a bibliotecarilor şi contribuţiile Filialei Biblioteci din Învăţămînt de Nord a ABRM în aceşti 20 de ani. Dată fiind calitatea şi valoarea acestor documente pentru istoria biblioteconomiei şi a ABRM, comisia de concurs a decis să decerneze Premiul Mare Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat „A. Russo”. Premiul „Ion Madan”, instituit în anul 2007, a fost decernat Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” pentru lucrările Timp şi istorie: autori de la „Viaţa Basarabiei” şi Chişinăul din amintire de Iurie Colesnic. Cu Premiul „Magna cum laude” a fost apreciată lucrarea despre distinsa Claudia Balaban – Doamna din Castelul-cu-ziduri-de-carte, editată de bibliotecarii de la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”. Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice a demonstrat un model de incluziune a intelectului bibliotecar într-un studiu academic de proporţii, prezentînd la concurs Istoria ASEM: 20 de ani de ascensiune şi Colectivul ASEM la cea de-a 20-a aniversare. Aceste două lucrări au fost decernate cu Premiul „Studium”. Celelalte lucrări, din 32, admise la Concurs, au fost clasate conform Regulamentului în vigoare, fiind examinate din perspectiva corespunderii cu rigorile de specialitate, respectarea standardelor, valoarea informaţională, culturală şi cognitivă a lucrării, originalitatea, concepţia grafică şi calitatea designului. Concursul a fost jurizat de Comisia, desemnată de Biroul ABRM, în următoarea componenţă: Elena


PREMIUL MARE Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ABRM – 20 de ani [Resursă electronică] / alcăt.: E. Harconiţa, S. Ciobanu ; Univ. de Stat „A. Russo” din Bălţi. – Cerinţe sistem: Windows 98/2000/EXP, 32 Mb hard. – Bălţi : Presa univ. bălţeană, 2011. – (Colecţia ABRM – 20 de ani). – CD-rom : sd., col. ; în container, 13 x 13 cm. Catalogul lucrărilor editate de bibliotecile universitare şi specializate din Republica Moldova / Asoc. Bibliotecarilor din Rep. Moldova, Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” ; alcăt. : Lina Mihaluţa, Elena Stratan ; red. resp. : Elena Harconiţa ; red. bibliogr. : Lina Mihaluţa ; lector : Galina Mostovic ; ind. realizate de : Ana Nagherneac ; desing/cop/machetare : Silvia Ciobanu ; tehnored. : Natalia Culicov. – Bălţi, 2011. – 334 p. – ( ABRM – 20 de ani); Acces la internet: http://tinread.usb.md:8888/tinread/fulltext/ public_bibl/catalog_bibl.pdf

Harconiţa, Elena. ABRM – Filiala Bălţi la 20 de ani de activitate / Elena Harconiţa, Lina Mihaluţa, Elena Stratan ; lector: G. Mostovic ; design/cop./machetare : S. Ciobanu ; tehnored. : N. Culicov. – Bălţi, 2011. – 69 p. – (Colecţia ABRM – 20 de ani). Acces la internet: http://tinread.usb.md:8888/tinread/fulltext/ public_bibl/abrm_filiala.pdf Harconiţa, Elena. Bibliotecile şcolare din Republica Moldova : Studiu statist. 2005-2010 / E. Harconiţa (red. coord.), E. Stratan ; tab./diagr. : E. Ţurcan, L. Răileanu ; design : S. Ciobanu ; tehnored. : N. Culicov ; Min. Educaţiei al Rep. Moldova ; ABRM ; Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo”. – Bălţi, 2011. – 114 p. : tab. ; Acces la internet: http://tinread.usb.md: 8888/tinread/fulltext/public_bibl/ bibl_scolare.pdf Harconiţa, Elena. Concursul Naţional „Cele mai reuşite lucrări în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţelor informării” / Elena Harconiţa, Ludmila Răileanu ; red. bibliogr. : Varvara Ganea, Lina Mihaluţa ; design/cop./machetare: Silvia Ciobanu ; tehnored. : Natalia Culicov ; Asoc. Bibliotecarilor din Rep. Moldova, Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo”. – Bălţi, 2011. – 76 p. – (Colecţia ABRM – 20 de ani) ; Acces la internet: http://tinread.usb.md:8888/tinread/fulltext/ public_bibl/ concurs_national.pdf PREMIUL „ION MADAN” Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Colesnic, Iurie. Timp şi istorie : Aut. de la „Viaţa Basarabiei” / Iurie Colesnic ; pref. : Lidia Kulikovski ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu” . – Ch. : Grafema Libris ; Ulysse, 2011. – 440 p. : foto. – (Calea ta spre cunoaştere). – Bibliogr. selectivă: p. 435-436. Colesnic, Iurie. Chişinăul din amintire / Iurie Colesnic ; pref. : Lidia Kulikovski ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Ch. : Ed. Grafema Libris, 2011. PREMIUL „MAGNA CUM LAUDE” Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” Doamna din Castelul-cu-ziduri-de-carte : [Claudia Balaban] / Bibl. Naţ. pentru Copii „Ion Creangă” ; ed. îngr. de Eugenia Bejan ; red. : Claudia Gurschi ; bibliogr. : Sabina Dodul. – Ch. : Prut Intern., 2011 (Tipogr. Centrală). – 128 p. PREMIUL „STUDIUM” Biblioteca Ştiinţifică a ASEM Academia de Studii Economice a Moldovei : 20 de ani de istorie în imagini / coord. : Grigore Belostecinic, Vasile Şoimaru. – Ch. : QVANT, 2011. – 55 p.

9

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Harconiţa, preşedinte, directoarea BŞ a US „Alecu Russo”; dr. Lidia Kulikovski, directoarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”; Valentina Chitoroagă, directoarea CNC; Lilia Tcaci, director adjunct la BN pentru Copii „Ion Creangă”; Iulia Tătărescu, şef de departament al BŞRA a UASM – membri. La concurs au fost prezentate lucrări din întreg sistemul naţional de biblioteci: naţionale, specializate şi de învăţămînt, publice. Au fost jurizate două lucrări de la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”; una – de la Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” a AŞM; patru – de la Biblioteca Ştiinţifică a ASEM; 12 – de la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, inclusiv de la filialele „Transilvania”, „Tudor Arghezi”, Biblioteca Publică de Drept; 12 – de la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi; una – de la Biblioteca Publică Răzeni, r-nul Ialoveni. Considerăm că cercetările ştiinţifice bibliotecare contribuie la conştientizarea instituţiei bibliotecare drept un beneficiu social. Devine tot mai evidentă necesitatea extinderii formelor de participare a bibliotecarilor în munca de cercetare din sistemul de învăţămînt, ştiinţă şi cultură. Ar fi necesară, în acest sens, revenirea la experienţa de elaborare şi realizare a Programelor cumulative naţionale de cercetare ştiinţifică metodică şi bibliografică pentru a evita paralelismul, precum şi pentru a economisi eforturile şi cheltuielile intelectuale şi materiale. Unele biblioteci ar putea să continue practica de editare în comun a monografiilor, de creare a lucrărilor biobibliografice de anvergură spre beneficiul lor şi al întregii societăţi.


Belostecinic, Grigore. Istoria ASEM: 20 de ani de ascensiune / Grigore Belostecinic (coord.), Nicolae Brânzilă, Andrei Prodan ; Acad. de Studii Econ. din Moldova. – Ch.: ASEM, 2011. – 488 p. BIBLIOLOGIE Premiul I 10 Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Creatori de ex-libris basarabeni : Mic dicţ. / concepţie şi alcăt. : Lidia Kulikovski, Valeriu Herţa ; coord. : Genoveva Scobioală ; postfaţ. : Vasile Malaneţchi ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Ch. : Ed. Magna-Princeps, 2011. – 170 p. : il. în parte color.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

BIBLIOTECONOMIE Premiul I Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Biblioteca Ştiinţifică – 65 de ani în rolul de partener şi inovator al procesului educaţional şi de cercetare ştiinţifică universitară: Conf. şt. (2010; Bălţi). Biblioteca Ştiinţifică – 65 de ani în rolul de partener şi inovator al procesului educaţional şi de cercetare ştiinţifică universitară: Materialele conf. şt., 15 dec. 2010 / ; coord.: Elena Harconiţa (red.) ; colegiul de red. : Lina Mihaluţa, Elena Stratan; lector : Galina Mostovic ; rez. în lb engl.: Valentina Topalo, Lidia Alexanchin ; design/cop/machetare : Silvia Ciobanu. – Bălţi, 201. – 202 p. – (Biblioteca – 65). – ISBN 978-9975-50-052-4 ; Acces la internet: http://tinread.usb.md:8888/tinread/ fulltext/bibl_65/materiale_conf.pdf Antetit. : Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Norme de timp pentru procesele şi activităţile infobibliotecare : Ghid / alcăt. : E. Harconiţa, L. Mihaluţa, E. Stratan ; desing/cop/machetare : S. Ciobanu ; tehnored. : N. Culicov ; Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo”. – Bălţi, 2011. – 54 p. – (Colecţia „Profesionalizare”). – ISBN 978-9975-50-072-2. Premiul II Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Iulic, Margarita. Biblioteca Ştiinţifică şi transferul de informaţie către utilizator : studiu comparativ 2010-2011 / Margarita Iulic, Valentina Vacarciuc ; red. resp. : E. Harconiţa ; red. : E. Stratan, L. Răileanu, A. Cucu ; lector : G. Mostovic ; design: S. Ciobanu ; tehnored. : N. Culicov. – Bălţi : Presa univ. bălţeană, 2011. – 69 p. – (Colecţia „Profesionalizare”); Acces la internet: http://tinread.usb.md:8888/tinread/ fulltext/public_bibl/bibl_utilizator.pdf

Premiul III Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Filiala „Transilvania” Filiala „Transilvania”: Portrete din cuvinte / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu” ; ed. îngr. de Lidia Kulikovski. – Ch. : „Grafema Libris” SRL, 2011. – 147 p. Cronica devenirii noastre: Un CV al Bibliotecii „Transilvania” (1991-2010) / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Ch., 2011. BIBLIOGRAFII Premiul I Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Scurtu, Elena. Contribuţii ştiinţifice ale profesorilor şi colaboratorilor USB „Alecu Russo”, 2005-2010 : bibliorg. selectivă / Elena Scurtu, Maria Fotescu, Ana Nagherneac ; ed. îngrijită de : E. Harconiţa ; red. bibliogr. : Lina Mihaluţa ; desing/cop./ machetare: Silvia Ciobanu ; Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo”. – Bălţi, 2011. – 368 p. – (Bibliographia Universitas) ; Acces la internet: http://tinread.usb.md:8888/tinread/fulltext/public_bibl/ contrib_final.pdf Premiul II Biblioteca Ştiinţifică a ASEM Academia de Studii Economice din Moldova la 20 de ani. Studii, cercetări, publicaţii : bibliogr. lucrărilor corpului profesoral didactic [Resursă electronică] / Maria Vătămanu, Svetlana Studzinschi, Alla Iarovaia, Stela Pascal, Elena Pancratov, Pavel Melnic. – Ch., 2011. – Acces la internet: http://www.lib.ase.md/docs/publ.pdf Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” a AŞM Silvicultura Moldovei : Ind. bibliogr. tematic retrospectiv / alcăt. : Valentina Guriev ; ed. îngr. de Aurelia Hanganu ; cosult. şt. : Gh. Postolache ; coord. Resp. : A. Timuş ; Bibl. Şt. Centrală „A. Lupan” a Acad. de Ştiinţe a Moldovei . – Ch., 2011 . – 41 p. Premiul III Biblioteca Ştiinţifică a ASEM Lucrări de artă din Colecţia Academiei de Studii Economice a Moldovei : [Ghid] / Acad. de Studii Econ. a Moldovei ; coord. : S. Ghinculov, N. Cheradi ; trad. : N. Ionaş, A. Bondarenco, C. Andronic ; fotogr.: I. Foca. – Ch.: ASEM, 2011. – 88 p.


Premiul I Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Viaţa printre cărţi: Lidia Kulikovski : Biobibliografie / elab. : Taisia Foiu, Claudia Tricolici . – Ch. : Ed. Magna-Princeps, 2011. – 232 p. : foto. Un om al faptelor: Vasile Şoimaru : Biobibliografie / ed. îngr. de Lidia Kulikovski ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu” . – Ch., 2011 (Combinatul Poligr.). – 328 p. : foto. Premiul II Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Filiala de Arte „Tudor Arghezi” Rapsodie teatrală: Paulina Zavtoni şi Spiru Haret : Biobibliografie / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”, Bibl. de Arte „Tudor Arghezi”; alcăt. : Svetlana Vizitiu, contribuţii: Natalia Ciorbă, Aliona Vârlan. – Ch.: Grafema Libris SRL, 2011. – 128 p. LUCRĂRI ÎN ALTE DOMENII Premiul I Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Chişinăul în literatură : Antologie / alcăt. şi coord. : Genoveva Scobioală ; resp. de ed. : Lidia Kulikovski ; red. Vlad. Pohilă ; red. bibliogr. : Claudia Tricolici ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Ch. : Ed. Grafema Libris, 2011. – 575 p. Premiul II Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” Descoperă povestea prin teatru : (Lucrări premiate în cadrul concursului republican de dramatizări / ed. îngr. de Claudia Balaban ; Bibl. Naţ. pentru Copii „Ion Creangă” . – Ch. : Baştina Radog, 2011. – 152 p. : il. MATERIALE PROMOŢIONALE Premiul I Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Pungă, carnet, creioane.

Premiul II Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Biblioteca Publică de Drept Baza de acte normative „Monitorul de Chişinău”: afiş, pliant, semne de carte : [materiale promoţionale] / Bibl. Publ. de Drept. – Ch., 2011. Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu 11 Russo” din Bălţi Ciobanu, Silvia. Acces Deschis : [poster] / Silvia Ciobanu, Elena Haroniţa ; Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo”. – Bălţi, 2011. – (Colecţia ABRM – 20 de ani). PREMIUL SPECIAL PENTRU ORIGINALITATE Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Clubul „Biblioteca Mov” : materiale promoţionale / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu” . – Ch., 2011. Clubul „Biblioteca Mov”: Materiale promoţionale. PREMIUL SPECIAL PENTRU DESIGN Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Expoziţii tematice on-line / alcăt. : Silvia Ciobanu, Valentina Topalo, Tatiana Prian ; red. resp. : Elena Harconiţa. – Cerinţe sistem: Windows 98/2000/EXP, 32 Mb hard. – Bălţi : Univ. de Stat „A. Russo” din Bălţi, 2011. – 1 CD-rom : sd., col.; în container, 13 x 13 cm. Gigantul lingvisticii mondiale: Eugeniu Coşeriu [Resursă electronică] / alcăt. : E. Harconiţa, S. Ciobanu. – Cerinţe sistem: Windows 98/2000/EXP, 32 Mb hard. – Bălţi, 2011. – 1 CD-rom : sd., col.; în container, 13 x 13 cm. PREMIUL SPECIAL PENTRU DEBUT Biblioteca Publică Răzeni, raionul Ialoveni Istoricul Bibliotecii Publice Răzeni / alcăt. : Eugenia Mereacre ; Min. Culturii al Rep. Moldova ; Secţia Cultură Ialoveni, Primăria comunei Răzeni. – Răzeni, 2011.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

BIOBIBLIOGRAFII


Buletinul ABRM Nr.1 (15)

EVENIMENTE

CONFERINŢA ANIVERSARĂ A ASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA: BIBLIOTECA MAI MULT DECÂT BIBLIOTECA: INTEGRARE, INOVARE ŞI INFORMAŢIE PENTRU TOŢI 12

(16-18 noiembrie 2011) Sesiune de comunicări

TEHNOLOGIILE INFORMAŢIONALE ÎN BIBLIOTECI: PROBLEME COTIDIENE ŞI CĂI DE SOLUŢIONARE

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

CONCLUZIILE COMISIEI Sesiunea de comunicări Tehnologiile informaţionale în biblioteci: probleme cotidiene şi căi de soluţionare, organizată de către Comisia pentru informatizare şi tehnologii informaţionale a ABRM, a fost găzduită de Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice din Republica Moldova, eveniment desfășurat în cadrul Conferinţei anuale a ABRM cu genericul Biblioteca mai mult decât biblioteca: integrare, inovare şi informaţie pentru toţi. Temele generale de dezbateri şi comunicări s-au axat pe problemele manageriale, tehnice şi organizatorice de implementare a noilor tehnologii; obiectivele informatizării bibliotecii; noile forme de lucru; utilizarea bazelor de date; crearea bibliotecilor electronice; extinderea serviciilor informaţionale; promovarea Accesului Deschis; comunicarea ştiinţifică în noul context informaţional; perfecţionarea proceselor de distribuire a resurselor informaţionale; prezervarea documentelor digitale etc. Comunicările în cadrul secţiunii au provocat discuţii profesionale. Lucrările secţiunii au demonstrat că bibliotecile Republicii Moldova implementează diverse proiecte de informatizare şi de asigurare a accesului utilizatorilor la mediile electronice. Secţiunea a reunit 104 de specialişti din diverse reţele. Au fost prezentate 16 comunicări: – Activitatea Comisiei pentru informatizare şi tehnologii informaţionale (octombrie 2010 – noiembrie 2011) de dr. Silvia Ghinculov, directorul Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM, preşedintele comisiei; – Biblioteca Ştiinţifică a ASEM – 20 de ani de activitate inovaţională de dr. Silvia Ghinculov, directorul Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM; – Cum să ne punem în valoare materialele – demonstraţie practică docWorks de Adrian Rădu-

canu, Business Development Manager CCS Content Conversion Specialists Romania, Bucureşti; – Modelele alternative de publicare pentru comunicarea ştiinţifică în Republica Moldova. Rezultatele studiului de dr. conf. Nelly Ţurcan, Facultatea de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării; – Aplicarea AWStats pentru măsurarea eficienţei diseminării informaţiei ştiinţifice şi a resurselor educaţionale de Elena Harconiţa, director; Lina Mihaluţa, director adjunct; Igor Afatin, director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi; – Tendinţe noi în dezvoltarea serviciilor Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” de Ludmila Pânzari, director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; – Implementarea tehnologiilor inovaţionale de arhivare electronică în bibliotecile universitare de Natalia Cheradi, director adjunct; Ana Gudima, şef serviciu, Biblioteca Ştiinţifică ASEM; – Aplicarea tehnologiilor moderne în dezvoltarea colecţiilor bibliotecii de Igor Afatin, director adjunct; Tatiana Prian, specialist principal, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi; – Concepte şi practici de externalizare a serviciilor de bibliotecă. Studiu de caz la Biblioteca Publică de Drept de Diana Bacal, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; – Impactul noilor tehnologii informaţionale asupra activităţii de dezvoltare a colecţiilor de Ala Susarenco, şef serviciu, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM; – Servicii interactive prin SMS pentru utilizatorii Bibliotecii Publice de Drept a BM „B.P. Hasdeu” de Axenia Bascacova, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”;


– Serviciile informaţionale de bibliotecă – baza procesului ştiinţific şi educaţional al instituţiei de învăţământ superior de Natalia Suvac, şef serviciu, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM; – Particularităţile percepţiei segmentelor-ţintă în bibliotecile universitare de Elena Railean, specialist principal; Ina Nicuţă, specialist principal, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM; – Modificări fundamentale în natura activităţii bibliotecilor universitare de Aurelia Cebotari, şef serviciu; Lilia Lupan, specialist principal; Elena Malţev, şef oficiu; Ludmila Mîndrescu, şef oficiu, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM; – Servirea utilizatorului în mediul electronic de Inna Korcevskaia, specialist principal; Ana Muntean, specialist principal, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM; – Managementul proiectelor – un nou instrument de modernizare a bibliotecilor de Pavel Melnic, bibliotecar, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM;

În urma prezentării comunicărilor şi participării la discuţii se desprind următoarele concluzii: comunicările prezentate au fost dedicate problemelor actuale în dezvoltarea tehnologiilor informaţionale în biblioteci, dezvoltării resurselor informaţionale, implementării diverselor proiecte de informatizare şi de asigurare a accesului utilizatorilor la mediile electronice, căutării soluţiilor pentru optimizarea procesului infor- 13 maţional realizat prin intermediul bibliotecilor. Pe baza analizei problemelor, conturate în cadrul discuţiilor, înaintăm câteva propuneri pentru optimizarea implementării tehnologiilor informaţionale în bibliotecile din Republica Moldova: 1. Promovarea Accesului Deschis prin elaborarea politicilor de arhivare instituţională. 2. Încurajarea universităţilor din Republica Moldova pentru a crea repozitorii instituţionale proprii. Moderatori: dr. Silvia GHINCULOV, Natalia CHERADI

INFORMAŢIE DESPRE ACTIVITATEA COMISIEI INFORMATIZARE ŞI TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE Comisia pentru informatizare şi tehnologii informaţionale a ABRM în perioada de referinţă a realizat diverse activităţi pentru asigurarea condiţiilor necesare de implementare a strategiilor în domeniul informatizării, implementării tehnologiilor informaţionale şi creării bibliotecilor electronice. Membrii Comisiei pentru informatizare şi tehnologii informaţionale au participat la diverse întruniri profesionale cu sinteze, comunicări privind problemele informatizării şi implementarea tehnologiilor informaţionale în bibliotecile din Republica Moldova. Comisia a realizat următoarele activităţi: 1. Sesiune de comunicări: Tendinţe actuale în dezvoltarea tehnologiilor informaţionale în bibliotecile din Republica Moldova, 11 noiembrie 2010 (78 participanţi din Sistemul Naţional de Biblioteci, un participant din România). 2. Conferinţă on-line Euromonitor international – sistem informaţional on-line pentru învăţământ, cercetare şi afaceri, în colaborare cu Client Development Executive Euromonitor International – Eastern Europe, Vilnius, Lituania, Consorţiu eIFL Direct Moldova, 10 decembrie 2010 (40 participanţi). 3. Master-class Repozitoriul instituţional: conceptualizare, conţinut, etape de constituire, Universitatea Liberă Internaţională

4.

5.

6.

7.

8.

din Moldova, Departamentul Informaţional Biblioteconomic, 13 decembrie 2010. Rebrandingul Consorţiului eIFL Direct Moldova (noua denumire – REM, logoul şi sloganul „Cunoştinţe fără frontiere”; noul aspect al site-ului, materialele publicitare tipărite), promovarea noii imagini a identităţii s-a produs la 25 ianuarie 2011 şi a fost prilejuită de aniversarea a 10-a de la creare. Masă rotundă Cunoştinţe fără frontiere, prilejuită de aniversarea a 10-a a înfiinţării Consorţiului eIFL Direct Moldova, 27 ianuarie 2011. Training pentru coordonatorii colţişoarelor americane cu tema Bazele de date EBSCO – un nou mijloc de informare a utilizatorilor, în colaborare cu Centrul American de Resurse, Ambasada SUA în Republica Moldova, 24 februarie 2011. Perfectarea şi încheierea contractului anual cu EBSCO Publishing. Achitarea abonamentului anual EBSCO, a cotei anuale de participare eIFLnet (februarie-octombrie 2011). Seminarul internaţional Implementarea tehnologiei IR (repozitorii instituţionale): Sistemul DSpace, finanţat de Ambasada

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

(octombrie 2010 – octombrie 2011)


9.

14 10.

11. 12.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

13.

14.

Regală a Norvegiei în România cu participarea lui Kuzma Kudim, Institutul de Sisteme Software al Academiei de Ştiinţe din Kiev, Ucraina, 14-15 aprilie 2011. Negocierea şi obţinerea licenţelor pentru e-resurse: Oxford English Dictionary; Oxford Reference Online; Bio One; IOP Science; Cambridge Journals; Royal Society Journals Collection (mai-octombrie 2011). Participarea la Adunarea Generală EIFL 2011, 26-28 iunie, Minsk, Belarus, Liubov Karnaeva, directorul Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”. Participarea la elaborarea documentelor Consiliului coordonator SIBIMOL (pe parcursul anului). O direcţie importantă în activitatea Consorţiului REM este informarea permanentă privind noile tendinţe în comunitatea biblioteconomică mondială, noutăţi în echiparea tehnică a bibliotecilor, perfecţionarea sistemului de servire a utilizatorilor în bibliotecile de toate tipurile. În anul 2011 au fost expediate 860 scrisori, conţinând informaţii profesionale. Prezentarea Provocări şi soluţii pentru bibliotecile digitale – Content Conversion Specialists Rom, în colaborare cu Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM, 10 octombrie 2011 (69 participanţi). Săptămâna internaţională a Accesului Deschis (Open Access Week 2011), 24-30 octombrie, 2011. Accesul Deschis este una dintre cele mai progresiste mişcări în comunitatea informaţională din lume, având ca obiectiv principal promovarea ideii de a asigura accesul deschis la informaţia ştiinţifică electronică. În bibliotecile universitare şi publice din Republica Moldova au fost realizate diverse acţiuni de promovare a Acce-

15. 16. 17.

18. 19. 20.

sului Deschis în cadrul şedinţelor senatelor, catedrelor, zilelor de informare, prin intermediul site-urilor etc. Realizarea programelor EIFLnet.: EIFL-IP; EIFL-OA, EIFL-FOSS pe baza recomandărilor coordonatorilor internaţionali. Participarea la foruri profesionale, conferinţe de presă, prezentări publice în cadrul unor evenimente de rang naţional. Lansarea noii versiuni a blogului EIFL-OA Moldova http://eifloamoldova.wordpress. com, 24 octombrie 2011, consacrat Accesului Deschis în Republica Moldova. Dezvoltarea paginii WEB a Consorţiului REM. Informarea continuă a comunităţii bibliotecare despre activităţile din proiect, noile oportunităţi şi servicii prin mass-media. Elaborarea materialelor promoţionale şi a suportului Informaţii & Training pentru utilizatori.

Activitatea Comisiei pentru informatizare şi tehnologii informaţionale în perioada de referinţă a fost îndreptată spre realizarea obiectivelor planificate şi poate fi apreciată ca una satisfăcătoare. Preşedinte: dr. Silvia Ghinculov, directorul Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM Membrii: Pavel Roşca, Asociaţia RENAM; Ala Panici, Centrul SIBIMOL, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; Igor Afatin, director adjunct informatizare, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Bălţi; Ludmila Pânzari, director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; Ana Gudima, Centrul Multimedia, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM; Natalia Cheradi, director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM; Lorina Beşelea, Centrul de Resurse Electronice şi Tehnologii Informaţionale, DIB ULIM; Liviu Rău, reprezentant al IME România în Republica Moldova.


BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ A ASEM – 20 DE ANI DE ACTIVITATE INOVAŢIONALĂ Dr. Silvia GHINCULOV, director, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM În anul 1993, a început procesul de automatizare care a presupus o schimbare esenţială a muncii angajaţilor din servicii, trecerea de la cerinţele muncii tradi- 15 ţionale la cele noi, impuse de sistemul informatizat. În anul 1996, marcat de aniversarea a 5-a de la fondarea Academiei de Studii Economice din Moldova, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM a încercat să constituie un sistem adecvat de aliniere la noile tehnologii existente axându-se pe patru obiective principale: organizarea şi dezvoltarea colecţiilor; dezvoltarea sistemului informatizat, a noilor tehnologii informaţionale; implementarea unor tehnici de evaluare a eficienţei serviciilor de bibliotecă; formarea profesională adecvată cerinţelor actuale. Eficientizarea serviciilor existente a avut drept obiectiv principal modificarea mentalităţii bibliotecarilor şi schimbarea atitudinii faţă de propria activitate. Scopul final al acestui proces a fost adaptarea bibliotecarului la dinamica actuală a profesiei prin schimbarea accentelor în activitatea de modernizare a serviciilor informaţionale. Aceste obiective au devenit importante în situaţia dificilă, caracterizată prin restricţii bugetare şi, totodată, printr-un ritm rapid al schimbărilor. Noutăţile în infrastructura tehnologică au pătruns în sfera acestor activităţi şi au generat o serie de modificări în realizarea lor. Integrarea Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM în colaborarea interbibliotecară a implicat unele schimbări radicale în procesele legate de prelucrarea documentelor. Aceasta a depins mult de asimilarea şi aplicarea standardelor internaţionale curente. În anul 1996 a fost lansat Proiectul „Informatizarea Bibliotecii ASEM”, finanţat de Fundaţia „Soros” care a adus noutate în toate activităţile subdiviziunilor instituţiei noastre. Softul TINLIB a fost selectat din toate sistemele, deoarece avea o funcţionalitate mai bună şi corespundea exact cerinţelor specificării elaborate de ingineri şi bibliotecari. În scurt timp, sistemul ne-a oferit nişte soluţii pentru problemele existente în crearea şi gestionarea înregistrărilor din baza de date. Pe data de 31 august 1997, Biblioteca ASEM prima a intrat în contact cu beneficiarul, pornind OPAC-ul în sălile de lectură. Tot în această perioadă, trebuia realizată conversia bazelor de date. Această problemă esenţială a conversiei catalogului existent în formatul TINLIB a cerut mult timp. Convertirea bazelor de date din sistemele Biblioteca şi MARC a fost executată cu greutate şi a cerut o evaluare şi decizie separată.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Stimaţi participanţii la Conferinţa anuală a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, stimaţi oaspeţi, onorată asistenţă! La Sesiunea de comunicări, organizată de Comisia pentru informatizare şi tehnologii informaţionale, astăzi s-au înregistrat 104 de persoane. În acest an ABRM sărbătoreşte 20 de ani de la înfiinţare. Şi ASEM-ul a sărbătorit la 25 septembrie 2011 aceeaşi aniversare. În acest context trăim marea satisfacţie de a vă simţi alături în cadrul acestei conferinţe aniversare. Suntem convinşi că colaborarea şi comunicarea profesională va servi promovării experienţelor bune ale domeniului biblioteconomic şi meseriei de bibliotecar în societatea informaţiei şi a cunoaşterii. O parte componentă a ASEM o constituie, din primii ani de activitate, Biblioteca Ştiinţifică, care se integrează într-un sistem complex de informare şi reprezintă un segment ce poate şi trebuie să vină în întâmpinarea nevoii de performanţă, ce se resimte în noul sistem relaţional impus de economia de piaţă. Constituită în anul 1991, Biblioteca Ştiinţifică este prezentă activ în munca didactică, de cercetare, cultural-educativă din cadrul ASEM, propunându-şi să contribuie la formarea economiştilor cu un înalt nivel de pregătire profesională. S-au împlinit 20 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Academiei de Studii Economice din Moldova. Nu putem să nu vorbim despre cel care a pus temelia instituţiei noastre. Paul Bran, care a adus o contribuţie aparte la dezvoltarea acestei structuri, punând baza unei colecţii exhaustive de documente din domeniul economic şi a unui sistem informatizat de gestiune a bibliotecii. Domnul Paul Bran a susţinut mereu că informaţia este esenţială pentru dezvoltarea societăţilor evoluate în plan politic, economic, social şi spiritual. Exercitarea drepturilor cetăţeneşti presupune asumarea unor responsabilităţi sporite şi implicarea în procese decizionale complexe, lucru imposibil de realizat fără o bună disponibilizare a informaţiilor. Rolul bibliotecilor, în aceste condiţii, se modifică substanţial. Anii 1992-1995 au fost pentru Biblioteca Ştiinţifică ASEM o perioadă de activitate nouă, de organizare, de adaptare la noile condiţii economice şi sociale. Aceasta a adus noi perspective în planul afirmării Bibliotecii ca instituţie cultural-ştiinţifică de prestigiu, specializată în domeniul economiei, realizând prin forme speciale eficienta muncă de cercetare.


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

În anul 1999, Biblioteca şi-a deschis propria pagină web care integrează totalitatea resurselor informaţionale locale şi externe şi oferă o gamă de servicii informaţionale on-line. Anul 1999 este marcat şi prin procurarea noilor baze de date: Sistemul informatic „Legislaţia Republicii Moldova”, Sistemul informatic „Jurist 2.0. Consul16 tant”. Aceste sisteme se bucură de mare succes în rândurile utilizatorilor. În raportul despre vizita în bibliotecile din Moldova a expertului de la OSI Budapesta Ewa Krysiak menţiona: „...Aspectele vulnerabile ale implementării programului sunt: cunoştinţele insuficiente în ce priveşte noile realizări în domeniul tehnologiilor informaţionale, lipsa de resurse financiare pentru reţelele de computere suficient dezvoltate. Aceste aspecte urmează a fi îmbunătăţite prin conştientizarea problemei şi finanţarea adecvată, alocarea mai bună a bugetelor bibliotecilor. Am întâlnit bibliotecari devotaţi, talentaţi şi capabili, care, în pofida dificultăţilor – insuficienţei de resurse financiare, posibilităţii tehnologice modeste şi a spaţiilor insuficiente –, se străduiesc să-şi deservească clienţii cât mai bine posibil. Am întâlnit creativitate şi soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei de fiecare zi. Am rămas uimită de experienţa şi mentalitatea personalului în ce priveşte organizarea fluxului muncii şi a activităţii cotidiene.” În decembrie 1999, Biblioteca ASEM a fost vizitată de doi experţi de la OSI Budapesta – Suzana Repisova (Cehia) şi Aldis Abele (Lituania), care au evaluat Proiectul de informatizare a bibliotecii. Observaţiile experţilor au fost: „...Implementarea modulelor a fost efectuată în termene necesare. Personalul este bine pregătit şi organizat, tinde spre obţinerea de noi cunoştinţe, înţelege importanţa şi necesitatea colaborării şi întotdeauna este gata să acorde ajutor colegilor din alte biblioteci.” Recomandările experţilor au abordat următoarele: „...Este actuală instruirea salariaţilor conform prevederilor UNIMARC. Problema colaborării cere, de asemenea, o revizuire. Biblioteca dispune de câţiva angajaţi, care posedă cunoştinţe şi necesită schimb de cunoştinţe cu alte biblioteci. Dacă se va lua decizia despre crearea consorţiului în Moldova, noi recomandăm conducătorii grupurilor de lucru să fie aleşi din această bibliotecă.” Anul 2000 a fost marcat şi de realizările legate de dezvoltarea sistemului informatizat în bibliotecă. Strategia de dezvoltare a sistemului informatic automatizat al Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM a vizat următoarele aspecte: dotarea cu echipamente a secţiilor de relaţii cu publicul; dezvoltarea reţelei; participarea la proiecte naţionale privind catalogarea partajată; servicii de lectură electronică. Realizând obiectivele trasate, s-a

adus contribuţia la conturarea unei imagini moderne a activităţii de referinţe, care a căpătat trăsături noi. Pe primul plan a fost pusă furnizarea informaţiilor şi asistenţa individuală a utilizatorului. Concomitent cu instruirea de orientare în spaţiile bibliotecii, s-a urmărit scopul de a dezvolta deprinderile de utilizare a resurselor. Atitudinea şi responsabilitatea domnului Paul Bran faţă de bibliotecă şi obiectivele ei au fost preluate în programele de dezvoltare a Academiei de Studii Economice din Moldova, lansate de următorii rectori: profesorul universitar, doctorul habilitat Eugeniu Hrişcev (1994-2001) şi profesorul universitar, doctorul habilitat Grigore Belostecinic (2001 – prezent). Toate realizările sale biblioteca le datorează oamenilor devotaţi instituţiei noastre, care o slujesc cu bună credinţă. Activitatea Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM în perioada anilor 2001-2006 a fost orientată spre următoarele priorităţi: promovarea unei politici coerente de implementare şi utilizare a noilor tehnologii în scopul îmbunătăţirii accesului la informaţie a beneficiarilor; definitivarea reformei sistemului de informare şi documentare în toate componentele structurale în termenii: calitate, eficienţă, profesionalism, creativitatea personalului. Anii 2006-2011 sunt marcaţi de racordarea politicii instituţionale cu toate compartimentele Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM şi asigurarea informării şi transparenţei procedurilor, criteriilor şi regulilor stabilite. Un moment important în istoria Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM este obţinerea, la 30 iunie 2006, a statutului de „Bibliotecă ştiinţifică”. Proiectele manageriale ale Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM, din ultimii cinci ani, îşi propun reorganizarea unor activităţi pe baza analizei situaţiei şi a problemelor existente în sectorul de servire a utilizatorilor. Scopul activităţii bibliotecii este de a cunoaşte şi a satisface, în cel mai înalt grad, aşteptările utilizatorilor şi a acţiona ca partener în procesul educaţional. Biblioteca a elaborat politici manageriale, ţinând cont de reorientarea instituţiei în funcţie de noile schimbări în tehnologia informării. Toate acestea condiţionează dezvoltarea şi permit crearea unei organizaţii receptive la schimbare. În acest context, prin activitatea sa, Biblioteca Ştiinţifică ASEM urmăreşte două concepte de bază: unitatea de viziune şi buna organizare şi administrare a serviciilor. Noile tehnologii facilitează apropierea imediată, directă a informaţiei de utilizator. Însuşirea şi stăpânirea metodelor şi tehnicilor de informare şi documentare, coroborate cu abilităţile specifice tehnologiilor şi instrumentelor de lucru folosite, reprezintă o condiţie importantă în dezvoltarea culturii informaţionale a utilizatorilor.


În prezent s-au pus la dispoziţia publicului 20 de posturi OPAC şi şase posturi ale bazei de date „Jurist”, 72 de posturi de lucru pentru bazele de date on-line. A fost instalat WebOPAC-ul, care asigură accesul la baza de date de la toate calculatoarele pentru public. Acum, când am purces la o modernizare substanţială (având acces la internet, oferind beneficiarilor accesarea informaţiei în format electronic, trecând la o veritabilă şi totală informatizare), biblioteca noastră şi slujitorii săi intră într-o perioadă nouă de schimbare, cu deschidere spre viitor.

Ne bucurăm că am avut, timp de 20 de ani, un sprijin remarcabil din partea conducerii ASEM în realizarea obiectivelor noastre privind asigurarea pregătirii superioare a economiştilor din Republica Moldova. Suntem convinşi că crearea şi dezvoltarea resurselor informaţionale în sfera ştiinţei, tehnicii, culturii, învăţământului, economiei, precum şi accesul cetăţenilor la acestea, vor spori eficienţa activităţii statului şi a 17 organizaţiilor din economia naţională şi vor contribui la formarea unui mediu informaţional calitativ nou.

MODELELE ALTERNATIVE DE PUBLICARE PENTRU COMUNICAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA. REZULTATELE STUDIULUI Începând cu a doua jumătate a secolului al XXlea, creşterea globală a numărului de publicaţii ştiinţifice a provocat obstacole considerabile în diseminarea şi accesul la informaţia ştiinţifică şi, în acelaşi timp, a produs mari dificultăţi pentru toţi actanţii procesului comunicaţional: autori, editori, biblioteci şi utilizatori în vederea difuzării, regăsirii şi arhivării informaţiei ştiinţifice. Această creştere a determinat o evoluţie contradictorie: sporirea numărului de publicaţii ştiinţifice, soldată cu explozia informaţională şi, totodată, imposibilitatea, incapacitatea oamenilor de ştiinţă de a găsi informaţia ştiinţifică în volumul enorm de publicaţii ştiinţifice, ceea ce provoacă o criză informaţională. Ca atare, această creştere ar trebui să însemne progrese mari în cercetările ştiinţifice, creşterea pronunţată a calităţii lor, cu condiţia ca informaţia elaborată să nu se piardă, ci să fie prelucrată în producţie ştiinţifică. Din păcate, actuala stare de lucruri este de aşa natură încât pierderile de informaţie ştiinţifică sunt inevitabile şi sporesc odată cu creşterea volumului ei. Situaţia dificilă pe piaţa informaţională este agravată de extinderea numărului de publicaţii ştiinţifice în formatul digital. Conform datelor Ulrich’s Periodicals Directory, în anul 2010 au fost înregistrate circa 26 de mii de reviste ştiinţifice recenzate, numărul lor fiind în creştere cu peste 3% anual. Actualmente, circa 17 mii de reviste ştiinţifice sunt accesibile în formatul electronic, dintre care aproximativ 10% sunt reviste cu acces deschis. Cel mai mare neajuns al sistemului actual de comunicare ştiinţifică este costul excesiv al abonamentelor pentru revistele ştiinţifice. Conform datelor din revista Library journal, cele mai esenţiale majorări ale costurilor pentru reviste au fost înregistrate pentru revistele din domeniul ştiinţelor fundamentale şi reale. De exemplu, costul revistelor din domeniul chimiei a

crescut de la 1995 USD în anul 2000 până la 3690 USD în anul 2009; în domeniul fizicii – de la 1865 USD până la 3252 USD. În prezent, cel mai mare procent de creştere a costurilor revistelor se înregistrează în domeniul ştiinţelor sociale, cu toate că cifrele absolute rămân cu mult mai joase decât în ştiinţele reale. Astfel, din anul 2000 până în prezent, costul revistelor în domeniul ştiinţelor politice a crescut cu 59%, de la 226 USD la 360 USD; costul revistelor sociologice s-a majorat cu 54 la sută; în domeniile educaţie, economie şi business – cu 49%, iar alocaţiile pentru abonare la ediţiile periodice ştiinţifice reprezintă 65% din bugetul bibliotecii. Bibliotecile şi instituţiile de cercetare din Republica Moldova sunt în situaţii similare, când se reduce numărul revistelor abonate din motivul creşterii preţurilor la abonamente. În acelaşi timp se micşorează bugetul bibliotecii pentru abonare. Iar în cazurile în care bugetul este în creştere sau rămâne constant, biblioteca poate abona un număr mai mic de reviste ştiinţifice. În contextul studierii resurselor informaţionale ale bibliotecilor pentru susţinerea cercetării au fost studiate practicile de abonare la publicaţiile periodice în 11 biblioteci din Republica Moldova pentru perioada 2006-2010. În baza unui chestionar a fost analizată abonarea la revistele ştiinţifice în opt biblioteci ştiinţifice universitare (BCU USM, BRŞA UASM, BŞ ASEM, BŞ UPS „Ion Creangă”, BŞ US „Alecu Russo” din Bălţi, BŞM USMF „N. Testemiţanu”, BTŞ UTM, DIB ULIM), precum şi la trei biblioteci care deţin colecţii universale: BŞC „A. Lupan” a AŞM, BNRM şi BM „B.P. Hasdeu” din Chişinău. Studiul a arătat că în majoritatea bibliotecilor modificările la nivelul colecţiilor de periodice pentru perioada 2006-2010 se datorează în principal creşterii preţurilor.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Conf. univ. dr. Nelly ŢURCAN, Universitatea de Stat din Moldova


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Costul mediu al abonamentelor din anul 2006 până în anul 2010 s-a majorat aproape de 2,5 ori. De exemplu, dacă în anul 2006 costul mediu al unui abonament pentru revista ştiinţifică la care se abona BTŞ UTM era de 920 lei, atunci în anul 2010 costul mediu al unui abonament a fost de 1466 lei. O creştere şi mai spectaculoasă a costului mediu pentru un abonament la ediţiile periodice ştiinţifice a 18 fost înregistrată la BŞC AŞM, de la 2437 lei în anul 2006 până la 8594 lei în anul 2010. În condiţiile create, majoritatea bibliotecilor sunt nevoite să reducă numărul de abonamente sau să aloce pentru abonare un procent mai mare din bugetul pentru achiziţie. Constatăm că în toate bibliotecile universitare, cu excepţia BŞM USMF, se înregistrează micşorarea numărului de titluri de reviste ştiinţifice, abonate de biblioteci. De exemplu, BCU USM a redus numărul abonamentelor de la 189 în 2006 la 172 în 2010, BŞ USB pentru aceeaşi perioadă a redus numărul abonamentelor de la 177 la 99, iar la BŞ UPS numărul de titluri de reviste a scăzut de la 98 la 87. Este necesar să menţionăm că în majoritatea bibliotecilor se păstrează dinamica negativă în abonarea la presa ştiinţifică. Astfel, DIB ULIM a redus numărul de abonamente de la 166 în 2002 până la 79 în 2006 şi până la 45 în anul 2010. În BŞM USMF, pentru perioada analizată, nu au fost schimbări în abonarea revistelor ştiinţifice, numărul abonamentelor rămânând constant – 87 de titluri de reviste ştiinţifice. Paralel cu reducerea numărului de abonamente a fost înregistrată creşterea alocaţiilor din bugetul bibliotecii pentru acelaşi număr de titluri sau s-a purces la reducerea considerabilă a finanţării pentru abonare. Astfel, la BŞ UTM finanţarea pentru abonare în perioada 2008-2010 se menţine la nivelul de 199 378 lei, însă numărul de abonamente a scăzut de la 166 la 136. În alte biblioteci, de exemplu, la BCU USM, finanţarea abonării la revistele ştiinţifice a fost redusă de două ori. Oamenii de ştiinţă din instituţiile de cercetare din Moldova care au participat la chestionare au confirmat, de asemenea, că problema costurilor revistelor ştiinţifice este o barieră în accesul la informaţia ştiinţifică. Astfel, 48,8% din savanţi au remarcat că sunt în totalitate de acord că majorarea continuă a preţurilor la revistele ştiinţifice a făcut să fie dificil accesul la literatura de specialitate, inclusiv în cadrul bibliotecilor. Astfel, 36,6% au exprimat un acord parţial şi doar 1,7% au manifestat un dezacord total privind această afirmaţie. Savanţii au menţionat, de asemenea, că scumpirea revistelor ştiinţifice este o povară pentru instituţiile ştiinţifice. Aceasta se manifestă în sporirea alocaţiilor pentru abonare care este condiţionată nu de majorarea numărului de titluri de reviste, dar de costurile înalte la abonamentele periodicelor ştiinţifice.

Astfel, 70,6% din cercetători au fost de acord că instituţia se confruntă cu anumite probleme din cauza creşterii continue a preţurilor, iar 72,3% din respondenţi au menţionat că din cauza preţurilor înalte biblioteca nu se abonează la cele mai importante reviste din domeniul de cercetare al savanţilor. În special, majoritatea cercetătorilor de la toate instituţiile au examinat un acord total vis-à-vis de faptul că scumpirea abonamentelor la revistele ştiinţifice este o povară pentru instituţie. Astfel, această opţiune a fost susţinută de cercetătorii de la UAŞM (55,1%), UTM (53,9%), AŞM (51,1%), USM (44,9%). În cadrul cercetării sociologice a fost important să determinăm care sunt cunoştinţele cercetătorilor din Moldova despre modelele alternative de comunicare ştiinţifică. Răspunsurile s-au repartizat astfel: 56,2% din cei chestionaţi au auzit sau cunosc despre posibilităţile noi de publicare şi comunicare ştiinţifică – autoarhivarea şi revistele electronice cu acces deschis, inclusiv 18,3% consideră că arhivele electronice instituţionale sau cele tematice conţin publicaţii ştiinţifice cu acces deschis, iar 37,9% apreciază revistele electronice cu acces deschis în calitate de surse disponibile în mod liber pentru toţi. Nu cunosc nimic despre posibilităţile alternative de comunicare ştiinţifică 40,9% din cei chestionaţi. În opinia noastră, rata celor care au confirmat că au cunoştinţe vis-à-vis de strategiile Accesului Deschis (Open Access, OA) este destul de mare, ţinând cont că în presa ştiinţifică din Moldova au fost relativ puţine publicaţii la acest subiect, precum şi faptul că bibliotecile ştiinţifice s-au implicat în promovarea strategiilor OA începând cu anul 2009. Reiterăm că în anul 2009 a fost aprobată Declaraţia Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova privind susţinerea Accesului Deschis la informaţia ştiinţifică. Problema accesului la resursele alternative de informaţie ştiinţifică este foarte actuală în lumina creşterii costurilor pentru abonamentele revistelor ştiinţifice, precum şi reducerea bugetelor bibliotecilor pentru abonare. În aceste condiţii, bibliotecile promovează resursele electronice care oferă acces la informaţia ştiinţifică fără bariere de cost şi permisiune. Datorită promovării acestor resurse prin intermediul site-urilor bibliotecilor, materialelor promoţionale, zilelor de informare şi a altor activităţi de informare şi de formare a culturii informaţiei, cercetătorii sunt familiarizaţi cu revistele şi arhivele electronice cu acces deschis. Cunoaşterea acestor resurse este importantă pentru a extinde posibilităţile de acces la informaţia ştiinţifică necesară pentru cercetare şi activitate didactică, precum şi pentru a avea posibilităţi noi de publicare a lucrărilor ştiinţifice. Astfel, 54,8% din participanţii la sondaj au menţionat că au folosit revistele cu acces deschis şi arhi-


cişi privind necesitatea oferirii accesului liber la informaţie şi doar 3,9% s-au pronunţat negativ. Menţionăm că din segmentul minoritar al celor care nu sunt de acord de a oferi acces deschis la rezultatele cercetărilor majoritatea sunt savanţi din domeniul ştiinţelor naturii. Această poziţie, posibil, este legată de obţinerea unor date experimentale care nu ar trebui să fie făcute publice pentru a nu divulga anumite secrete. Cercetătorii indecişi privind accesul 19 deschis sunt cei care nu cunosc nimic despre aceste iniţiative internaţionale şi posibilităţile alternative de comunicare ştiinţifică. Cu toate că rata celor care susţin accesul deschis la informaţie este destul de mare (90,6%), această poziţie fiind confirmată şi de experţi, datele sondajului atestă opinii contradictorii privind acceptarea de a publica lucrările ştiinţifice într-o arhivă cu acces deschis sau într-o revistă OA. Astfel, 68,3% din cercetători ar accepta publicarea într-o revistă cu acces deschis şi 64,8% sunt dispuşi să prezinte lucrările ştiinţifice pentru arhivare şi acces deschis într-un repozitoriu. Împotriva publicării în acces deschis într-o revistă s-au pronunţat 8,8%, iar 13,8% din respondenţi nu acceptă autoarhivarea. De asemenea, majoritatea celor care nu ar accepta publicarea într-o revistă cu acces deschis sunt cercetătorii din domeniul ştiinţelor exacte, ştiinţelor naturii şi tehnicii. Nu ar accepta depunerea lucrărilor ştiinţifice în arhivele instituţionale pentru a oferi acces tuturor utilizatorilor fără bariere de cost şi permisiune nu doar savanţii din domeniul ştiinţelor exacte, ale naturii şi tehnicii, dar şi cei din domeniul ştiinţelor umanitare. Rata celor care nu s-au determinat asupra publicării în acces deschis reprezintă circa 22% atât în cazul revistelor cu acces deschis (22,9%), cât şi în cazul arhivelor electronice (21,4%). Majoritatea celor care nu sunt decişi de a oferi acces deschis la lucrările lor sunt cercetătorii care optează pentru accesul deschis. De asemenea, din grupul celor care nu acceptă publicarea în acces deschis majoritatea sunt cei care doresc un asemenea acces. Astfel, există un paradox: pe de o parte, cercetătorii doresc un acces liber la informaţia ştiinţifică, iar pe de altă parte, nu acceptă să ofere un astfel de acces la lucrările lor. Experienţa multor instituţii care deja au organizat arhive instituţionale, precum şi opiniile specialiştilor din instituţiile infodocumentare din Moldova, care intenţionează crearea acestor resurse, confirmă că una din problemele majore este de a convinge cercetătorii să depună benevol lucrările ştiinţifice pentru arhivare şi să ofere acces deschis (gratuit şi fără bariere de copyright) pentru alţi savanţi şi studenţi.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

vele electronice cu acces deschis pentru regăsirea informaţiei ştiinţifice, iar 43,3% nu au apelat la aceste resurse niciodată. În acelaşi timp, opiniile experţilor, precum şi interviurile cu mai mulţi cercetători au confirmat ipoteza noastră că cercetătorii confundă revistele cu acces deschis cu revistele electronice pe care le plasează pe internet instituţiile de cercetare sau universităţile. Anume prin aceasta se explică şi rata destul de înaltă a celor care au menţionat că au cunoştinţe despre accesul deschis. Pentru a avea un tablou mai amplu privind iniţiativele OA a fost important a cunoaşte în ce instituţii activează cercetătorii care ştiu despre aceste modele alternative de comunicare ştiinţifică. Din distribuţia răspunsurilor se evidenţiază că cei mai familiarizaţi cu iniţiativele OA sunt savanţii de la Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei (UAŞM). 76,2% din cei chestionaţi de la această instituţie au menţionat că ştiu despre modalităţile de acces deschis la informaţia ştiinţifică din arhivele electronice şi revistele cu acces deschis. De asemenea, o rată mare de cercetători care sunt familiarizaţi cu aceste strategii sunt cei de la USMF (73,5%) şi ASEM (70,5%). În acelaşi timp, doar 44,9% de savanţi de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM), 49,8% de la AŞM şi 49,4% de la USM au astfel de cunoştinţe. În cadrul acestor instituţii a fost înregistrată cea mai înaltă rată a persoanelor care nu cunosc nimic despre aceste iniţiative – respectiv 51,1% de la UASM, 45,9% de la AŞM şi 47,2% de la USM. Considerăm că aceste cunoştinţe se datorează în mare măsură activităţilor de informare şi de promovare de către bibliotecile acestor instituţii a resurselor informaţionale. În aceeaşi ordine de idei, au fost analizate răspunsurile la această întrebare, fiind luat în calcul domeniul de cercetare al savanţilor. Menţionăm că cea mai mare rată a savanţilor care cunosc modalităţile alternative de acces la informaţie sunt cei din domeniul medicinei (73,5%) şi din domeniul tehnicii (63,6%), în timp ce rata cercetătorilor care nu cunosc despre Open Access este mai înaltă în domeniul ştiinţelor naturii (43,0%) şi în cel al ştiinţelor umanistice (43,2%). Strategiile Open Access au deschis oportunităţi fără precedent pentru diseminarea cunoştinţelor ştiinţifice. Cu toate acestea, dezbaterea asupra accesului deschis este foarte complexă şi controversată, părţile implicate prezentând opinii contrastante. De aceea am solicitat opinia cercetătorilor din Moldova asupra acestor iniţiative. Majoritatea covârşitoare (90,6%) s-au pronunţat pentru accesul deschis la informaţia ştiinţifică, 5,5% din cercetători sunt inde-


APLICAREA AWSTATS PENTRU MĂSURAREA EFICIENŢEI DISEMINĂRII INFORMAŢIEI ŞTIINŢIFICE ŞI A RESURSELOR EDUCAŢIONALE Elena HARCONIŢA, director; Igor AFATIN, director adjunct pentru informatizare; Lina MIHALUŢA, director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo”

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

20

În publicaţiile de specialitate astăzi se întâlneşte adesea expresia cultura evaluării. Fiind aplicată, cultura evaluării ne oferă posibilitatea să urmărim dezvoltarea şi susţinerea strategiilor de evaluare corectă a resurselor şi infrastructurii bibliotecare, a utilizării şi eficienţei bibliotecii, a potenţialului instituţiei. Prin cultura evaluării, din perspectiva managementului, se înţelege evaluarea permanentă a proceselor şi serviciilor pentru a le îmbunătăţi mereu în vederea satisfacerii necesităţilor utilizatorilor şi ale bibliotecii. Aspectele multifuncţionale ale activităţii unei biblioteci sunt măsurate cu ajutorul standardului internaţional SM ISO 2789:2009 Informare şi documentare. Statistici internaţionale de bibliotecă (ISO 2789:2006, IDT), în care sunt recomandate reguli pentru colectarea a tot felul de statistici tradiţionale şi electronice. Standardul a fost aprobat în Republica Moldova prin hotărârea INSM nr. 212-ST din 8 septembrie 2009, traducerea lui din limba franceză în limba română a fost asigurată de colegele noastre: Larisa Roşca, Lucia Zadiraico, Elena Scurtu, Aurelia Aramă. Dacă colectarea şi calcularea statisticilor tradiţionale ne este familială, atunci definiţiile şi procedurile de numărare a resurselor şi serviciilor electronice mai rămân să fie învăţate. Cele mai importante şi frecvente întrebări la care îşi doreşte un răspuns bibliotecarul sunt următoarele: – De câte ori utilizatorii au accesat un serviciu electronic de bibliotecă? – Câte documente (fragmente sau elemente de informaţie) au fost depistate şi considerate pertinente? – Care este numărul de sesiuni? – Ce număr de descărcări (divizate în conţinuturi descărcate sau înregistrări descărcate) s-au efectuat?

– Care este numărul de vizite virtuale? – Care este durata sesiunii? – Câte sesiuni au fost respinse? – Ce număr de căutări s-a înregistrat? – Câte sesiuni în internet au fost? Conform standardului, toate datele de care avem nevoie, se referă numai la utilizarea colecţiilor din bibliotecă, a site-ului, a catalogului on-line şi a accesului la internet oferit de bibliotecă, şi nu la utilizarea unor documente disponibile public şi gratuit, consultate de utilizatori la posturile de internet ale bibliotecii. În rapoartele noastre ar trebui să apară deja tabele speciale, pe care ni le propune standardul, în care s-ar face vizibilă eficienţa produselor şi serviciilor electronice: numărul de sesiuni; durata sesiunii; numărul de sesiuni respinse; numărul de conţinuturi descărcate; numărul de înregistrări descărcate; numărul de căutări (cereri); numărul de vizite virtuale; numărul de sesiuni în internet. Cum s-ar putea obţine aceste date, cine trebuie să le genereze şi să ni le furnizeze? De la crearea paginii web (care a suferit mai multe versiuni, chiar şi acum fiind în schimbare) a Bibliotecii universităţii bălţene au trecut şase ani. Ne dăm bine seama că performanţa site-ului nostru depinde în mare măsură de statistica traficului pe el. Acesta este indicatorul principal prin care se apreciază efortul unui colectiv de bibliotecari de a se integra în circuitul global al informaţiei. La vizitarea paginii utilizatorii deschid mai multe fişiere odată, inclusiv cele cu full-text, cu imagini, baze de date. Aici apare indicele de vizite unice, obţinute zilnic ce ne oferă datele despre câte persoane vizitează site-ul în fiecare zi.


Date statistice pentru luna curentă

21

Date statistice pentru fiecare zi a lunii

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Date statistice pentru fiecare lună a anului


O altă statistică ce trebuie urmărită sunt referaliile. Referaliile sunt site-urile unde au fost vizitatorii înainte de a ajunge pe site-ul sau blogul nostru. Iată de ce bibliotecarii au venit cu iniţiativa de a crea parteneri pe reţelele sociale Facebook, Twitter, YouTube, Flickr,

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

22

siguri, iată de ce este important să urmărim de unde au ajuns vizitatorii pe pagina ori blogul nostru. De asemenea, este important să ştim după ce termeni de căutare folosiţi au ajuns utilizatorii la site-ul nostru. Urmărind aceşti termeni, observăm dacă avem

Date statistice pentru roboţii folosiţi la vizitarea paginii (indexează paginile site-ului care vor fi prezentate ulterior în sistemele de căutare)

Slideshare, în enciclopedia Wikipedia, de a deschide şi un blog al Bibliotecii, pe care să plaseze informaţii despre evenimentele ce se produc în spaţiul bibliotecar universitar de la Bălţi. Este cunoscut faptul că toate motoarele de căutare sunt nişte referalii foarte

un trafic targetat, adică un trafic special pentru site-ul nostru ori nu. În cazul când printre primele rezultate nu se regăsesc cuvintele-cheie pe care le-am ales atunci trebuie să facem anumite modificări pentru ca să le ajutăm vizitatorilor să ne găsească mai repede.

Cuvintele-cheie folosite la căutare


Ce fac vizitatorii pe paginile noastre? Care pagini sunt mai vizitate? Care sunt lunile şi zilele cele mai norocoase pentru site-ul nostru? Care parte a zilei este mai productivă pentru utilizatori? La toate aceste întrebări am avut răspunsul în anul 2011 cu ajutorul informaticienilor, care din ianuarie 2011 au instalat un nou contor pe pagina

Loran este cunoscut în versiunea 6.95 şi este cel mai sigur şi obiectiv mijloc de analiză a utilizării weburilor şi blogurilor. Acesta este un instrument analitic pentru siteurile web folosit la analiza datelor primite de serverele de hosting despre vizitatorii paginilor web, FTP, mail etc. AWStats procesează şi analizează logurile

23

web a Bibliotecii. Dintre multiplele programe statistice utilizate astăzi pe internet pentru a exprima măsura de utilizare a serviciilor electronice, în Biblioteca noastră a fost făcută opţiunea pentru AWStats, astăzi considerat cel mai puternic şi corect printre toate cele existente. Prima versiune a programului AWStats a fost elaborată de informaticianul din Paris Loran Destel şi a apărut în anul 2000, după care a urmat extinderea şi desăvârşirea acestui proiect. Astăzi produsul lui

serverului şi produce rapoarte în format HTML. Datele sunt prezentate vizual prin tabele şi grafice. Analizatorul de log AWStats funcţionează de la linia de comandă şi poate să arate toate informaţiile posibile pe care le conţine un web, un blog. Acest instrument include o mulţime de statistici: de la numărul vizitatorilor, hostname-ul de la care s-au conectat şi cele mai populare pagini vizualizate, până la ţările din care a fost vizitat site-ul şi cuvintele-cheie căutate.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Tabel ce prezintă date pentru statisticele zilnice


În anul 2011 expoziţiile digitale organizate de bibliotecari au fost vizionate de 12 142 de ori, cele

mai multe deschideri fiind efectuate în luna decembrie.

Date statistice pentru descărcările efectuate

24

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Accesări ale publicaţiilor periodice editate de universitarii bălţeni Lunile anului

Confluenţe bibliologice

Limbaj şi context

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie Total În medie pe lună

0 367 406 216 588 520 339 2 436 406

0 221 481 148 465 413 482 2 208 368

Artă şi educaţie artistică 0 195 130 26 216 243 172 978 163

Titlul revistei NRF – Noua revistă filologică 0 206 164 51 149 169 144 826 138

Fizică şi tehnică

Glotodidactica

Revista tehnocopia

0 56 49 45 59 84 70 363 61

0 5 32 12 17 8 23 97 16

0 17 26 2 17 9 14 85 14


4672 de vizitatori au deschis revista Confluenţe bibliologice (CB), după care urmează revista Limbaj şi context (LC) cu 4174 de accesări; Artă şi educaţie artistică (AEA); Noua revistă filologică (NRF); Fizică şi tehnică (FT); Glotodidactica (GD); Revista tehnocopia (RT).

Cele mai multe accesări pe pagina web se fac între orele 9:00 şi 17:00, multe din ale făcându-se chiar din spaţiile Bibliotecii (program: 9:00 – 20:00). În medie, per lună, suntem vizitaţi on-line de la 1500 până la 1700 ori, iar în luna octombrie, când este promovat cursul de cultură a informaţiei, au fost

Conform datelor contorului, în anul 2011 pagina web a Bibliotecii a înregistrat o creştere de până la 68 736 vizite virtuale, cu 22 220 vizite mai multe decât în anul 2010.

înregistrate 30 562 de accesări. Durata vizitelor este diferită: de la cinci la 16 minute. Utilizatorul 2.0 preferă mai mult resursele electronice, de aceea noi, bibliotecarii, trebuie să le

Durata vizitelor pe pagina web variază între cinci minute şi mai mult de o oră. În lunile septembrie şi noiembrie au prevalat şedinţele de la 30 de minute până la o oră.

creăm, să le promovăm şi să aplicăm o rafinată cultură a evaluării utilizării lor pentru a vedea rezultatele muncii noastre. Studiul prezentat este la început de cale, ne propunem să-l continuăm şi în anul 2012 pentru a putea efectua comparaţiile respective.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

25


CONCEPTE ŞI PRACTICI DE EXTERNALIZARE A SERVICIILOR DE BIBLIOTECĂ. STUDIU DE CAZ LA BIBLIOTECA PUBLICĂ DE DREPT Mariana HARJEVSCHI, director; Diana BACAL, bibliotecar, Biblioteca Publică de Drept

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

26

Explicaţii terminologice Externalizarea serviciilor a reprezentat în ultimul timp o preocupare constantă în mediul economic. În mod special în condiţiile globalizării acest fenomen a captat atenţia şi specialiştilor din domeniul biblioteconomic, fiind adesea discutat, apreciat, chiar şi criticat de bibliotecari. Diverse studii, abordate de către specialiştii din biblioteconomie subliniază serviciile de externalizare ca fiind o activitate ce se bazează pe contractarea unei persoane sau a unei instituţii finanţate din fonduri publice sau comerciale din exterior pentru a realiza unul sau mai multe servicii în cadrul instituţiei. Această definiţie, enunţată iniţial către americanii D. Ball şi C. Earl, rămâne a fi similară celei adoptate de Asociaţia Bibliotecilor Americane în 2003, care stipulează ca fiind „servicii de contractare a firmelor externe sau organizaţii, pentru realizarea unor servicii care altfel le-ar fi efectuat angajaţii bibliotecii”. Termenul de externalizare provine din limba engleză – „outsourcing” – şi se referă la preluarea sarcinilor şi serviciilor unei companii de către alta, dar specializată într-unul sau mai multe domenii (de ex., resurse umane, tehnologii informaţionale, contabilitate). În acest context teoreticienii divizează externalizarea conform criteriului intern şi al celui internaţional. Astfel, externalizarea internă reprezintă procurarea de către o firmă a unor servicii de la o sursă aflată într-o altă firmă din aceeaşi ţară, pe când externalizarea internaţională este definită ca fiind procurarea de către o firmă a unor servicii de la o sursă aflată într-o altă ţară. Merită a fi menţionat faptul că deseori în mediul business-ului, un alt termen, numit „offshoring” este utilizat tangenţial, referindu-se la externalizarea internaţională, dar fiind ca o activitate comercială înregistrată în afara graniţelor ţării în care îşi desfăşoară activitatea. Actualmente, externalizarea a luat amploare odată cu aplicarea tehnologiilor informaţionale, în mod special posibilităţile oferite de internet, deoarece serviciile pe care le recomandă bibliotecile (de ex., servicii de referinţă, catalogare partajată) pot trece atât graniţele geografice, cât şi cele politice, obţinând, în acelaşi timp, un nivel înalt al prestării serviciilor prin profesionalism şi corectitudine. Externalizarea internaţională în mediul businessului este utilizată în mod special de către firmele cu economii

avansate către firmele localizate în ţările cu salarii mici. Pentru biblioteci externalizarea este o abordare profesională de pe poziţii egale. Specificul externalizării în cadrul bibliotecilor Motivul externalizării serviciilor în cadrul bibliotecilor se explică prin necesitatea de a gestiona intern unele activităţi ce nu fac parte din activitatea principală a acestei organizaţii sau pentru care nu există suficiente resurse fie de personal, fie economice pentru o administrare mai eficientă. Pe parcursul dezvoltării sale bibliotecile şi-au externalizat o serie de activităţi, printre cele mai frecvente fiind: aplicarea unor tehnologii informaţionale, achiziţia de carte şi abonare la reviste, furnizarea unor servicii juridice, fotocopierea, catalogarea (de ex., OCLC), producerea de fişe pentru cataloagele tradiţionale, chiar şi efectuarea curăţeniei. Managerii bibliotecilor au considerat că aceste servicii deseori erau de natură să disperseze atenţia managementului de la îndeplinirea obiectivelor sale principale. Astfel multe biblioteci din occident au apelat la societăţi comerciale ale căror activitate se bazează exclusiv pe contracte de prestări servicii. În final, printre primele servicii externalizate de biblioteci au fost cele de etichetare sau montare a numerelor de inventar / de cote, plătind furnizorilor să efectueze aceste sarcini. Ulterior bibliotecile au apelat la companii pentru a selecta cărţi, a cataloga loturi de producţie tipărită etc. Alte servicii, precum ar fi cele de curăţare şi de întreţinere, au fost cumpărate ca rezultat al desfăşurării obligatorii a licitaţiilor în vederea selectării pentru prestarea unor servicii mai ieftine. Astfel, în Marea Britanie, în urma unor discuţii aprige, întreţinerea clădirilor şi curăţenia internă a instituţiilor publice a revenit pe mâna unor companii de gestionare, acestea oferind calitate şi operativitate. Bibliotecile s-au numărat printre instituţiile care au apelat la externalizarea acestui serviciu. În prezent, consideră Asociaţia Bibliotecilor Americane, externalizarea le permite bibliotecilor să se concentreze mai mult asupra soluţionării problemelor majore cu care se confruntă, precum ar fi cele privind micşorarea bugetelor, reorganizarea internă etc., oferind posibilitatea să se exercite unele servicii, acestea desigur desfăşurându-se în cadrul legal naţional. Totodată, în literatura de specialitate se discută despre avantajele şi dezavantajele externalizării pentru biblioteci. Printre punctele forte ale externalizării serviciilor se numără: competenţe înalte ale


succes şi un exemplu elocvent pentru sistemul biblioteconomic naţional. Necesitatea abordării diferite a acestui serviciu a fost practica incorectă utilizată de biblioteci, în mod special în cele publice cu privire la împrumutul de documente la domiciliu. Acesta de cele mai multe ori presupunând reţinerea actului de identitate a beneficiarului cu scopul asigurării restituirii de către acesta a documentelor transmise în termen şi în starea 27 fizică în care le-au primit. Reţinerea actelor de identitate, conform legislaţiei naţionale prezintă riscuri importante. În cadrul unui seminar organizat de Biblioteca Publică de Drept în 2008, Ecaterina Erjiu, profesoară la Facultatea de drept a USM, a menţionat despre cadrul legal care poate fi aplicat în cazul în care sunt reţinute actele personale ale utilizatorilor. Când actul de identitate va fi pierdut, biblioteca va fi obligată să restituie costul acestuia şi să recupereze prejudiciile cauzate prin pierderea lui. În cazul în care actul de identitate este distrus sau folosit în scopuri ilegale, persoanele care erau responsabile de păstrarea lui pot fi trase la răspundere. Menţionăm că deşi practica reţinerii actului de identitate este una eficientă pentru biblioteci întru asigurarea îndeplinirii obligaţiei de înapoiere a documentului transmis în folosinţă către utilizatori, această practică contravine mai multor prevederi legale. Actualmente, legislaţia civilă şi procesual civilă a Republicii Moldova oferă mecanisme legale ce ar permite prestarea serviciului de împrumut la domiciliu într-un mod ce prezintă riscuri legale. Astfel, primul mecanism implementat de către Biblioteca Publică de Drept a fost încheierea unui contract de comodat cu utilizatorii bibliotecii. Sugestiile şi explicaţiile experţilor din domeniul juridic nu au avut nicidecum la bază folosirea termenului de „contract de împrumut” deseori utilizat de biblioteci. Acesta se utilizează în legislaţia naţională pentru a desemna acţiunea de transmitere a documentelor bibliotecii în folosinţă temporară utilizatorilor obligând să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate sau cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Spre deosebire de comodat, în contractul de împrumut împrumutatul, adică utilizatorul, obţine dreptul de proprietate asupra bunului care i-a fost dat, fiind în drept să dispună de el după bunul său plac. Contrar specificului bunurilor transmise de către bibliotecă, beneficiarilor însă nu li se permite transmiterea dreptului de proprietate asupra lor, deoarece documentele din fondurile bibliotecilor prezintă o valoare aparte pentru societate. În cadrul comodatului beneficiarul va fi obligat să întoarcă acelaşi bun (individualizat: autor, ediţie, locul publicării, redacţie etc.) pe care l-a luat, iar la con-

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

difuzării serviciilor şi disponibilitatea angajaţilor privind gestionarea mai bună asigurând rezolvarea unor probleme dificile. Specialiştii consideră că clientul, în cazul dat compania, poate fi mai exigentă decât patronul, adică biblioteca, deoarece este mai uşor de a impune disciplină, seriozitate şi obligaţii unui furnizor decât unui angajat. Astfel, când rezultatele sunt satisfăcătoare este uşor de reziliat un contract cu un furnizor, decât de solicitat concedierea unui angajat care nu corespunde fişei postului. Eficientizarea costurilor, reprezintă un alt avantaj pentru companie, doar că în această situaţie biblioteca trebuie să întreprindă o serie de activităţi care să menţină controlul asupra firmelor de consultanţă şi de intermediere prin contracte cu clauze bine stabilite, precum: durata contractului, momentul reînnoirii sau desfacerii lui şi condiţiile în care aceste lucruri să poată avea loc, dezicerea de a fi responsabil de anumite erori, care au loc în sistemele firmelor ce se ocupă cu implementarea externalizării. Cel mai mare avantaj, descoperit de biblioteci, referitor la externalizarea serviciilor rămâne a fi aplicarea inovaţiilor, un proces costisitor şi care deseori solicită eforturi colosale pentru biblioteci. Printre ultimele servicii de externalizare aplicate de biblioteci se enumeră cele cu referire la digitizarea în masă a colecţiilor sale. În acest context poate fi exemplificată experienţa companiei Google cu cele mai mari biblioteci universitare din cadrul Universităţii Standford şi Universităţii Michigan, urmate de către Harvard Depozitory, Biblioteca Publică din New York şi Biblioteca Bodleiană, ultima contribuind cu cărţi publicate înainte de 1900. Experienţa Bibliotecii Publice de Drept Bibliotecile din Republica Moldova, au o experienţă incipientă referitoare la externalizarea serviciilor, deşi desfăşoară astfel de iniţiative de mai multă vreme. Probabil din considerentul că externalizarea are loc nu sub forma clasică, mizând totalmente pe implicarea unei companii, ci doar parţial. Astfel, putem menţiona, practici de externalizare a serviciilor în cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” cu referire la legarea revistelor, copertarea cărţilor, crearea iniţială a paginii web, menţinerea echipamentului de imprimare, în mod special încărcarea cartuşelor etc. În 2010, ca experiment, Biblioteca Publică de Drept, filială a Bibliotecii Municipale, la iniţiativa companiei INCASSO, a lansat serviciul de împrumut la domiciliu, urmând procedurile juridice a unui împrumut gratuit, numit comodat. În urma acestei colaborări Biblioteca Publică de Drept îşi propune perfecţionarea serviciului de împrumut la domiciliu, dar şi reducerea numărului de restanţieri prin implementarea profesională a tehnologiilor şi metodologiei moderne, astfel încât externalizarea acestui serviciu să devină o practică de


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

tractul de împrumut, împrumutatul poate întoarce alte bunuri care sunt similare acelui împrumutat. Deşi, aplicarea contractului a fost o procedură dificilă, Biblioteca Publică de Drept, a reuşit să-l implementeze, dar având restanţe la aplicare în totalitate a mecanismului de restituire a cărţilor. Astfel, pe parcursul anului 2010 Biblioteca Publică de Drept împreună cu INCASSO SRL au încheiat un contract 28 de prestare a serviciilor privind recuperarea documentelor transmise către utilizatori, aceasta presupunând delegarea unor servicii atât informaţionale, cât şi juridice. Deci, parţial, biblioteca şi-a externalizat serviciul de împrumut la domiciliu, mizând pe recuperarea documentelor transmise către utilizatori într-o formă legală şi eficientă. Primii paşi privind externalizarea acestui serviciu a fost perfectarea cadrului de reglementare intern de bibliotecă şi ajustarea acestuia la cel naţional. Atât completarea noului contract de comodat, cât şi modificarea Regulamentului de ordine interioară a Bibliotecii Publice de Drept au servit ca o modalitate de legalizare a acestui serviciu. Desigur serviciul a fost posibil prin existenţa atât a bazei de date a utilizatorilor, cât şi a catalogului electronic al bibliotecii, care ţine evidenţa persoanelor ce au împrumutat şi a cărţilor propuse spre împrumut la domiciliu. Ulterior a fost creată o bază de date a persoanelor restante, asigurând comunicarea între bibliotecă şi compania contractată. Delegând parţial unele funcţii ale serviciului de împrumut la domiciliu companiei INCASSO, biblioteca şi-a concentrat eforturile asupra furnizării şi completării colecţiei de carte, precum şi oferirea calitativă a împrumutului propriu-zis al cărţilor către utilizatori mult mai eficient. La fel, biblioteca şi-a îmbunătăţit serviciul prin operativitate şi calitate, extinzând serviciul unui cerc mult mai mare de utili-

zatori, lăsând pe seama companiei contactarea restanţierilor, fie prin telefon, fie prin deplasarea la domiciliu, precum şi reprezentarea în instanţe în cazul imposibilităţii returnării cărţilor. În final concluzionăm că externalizarea este un parteneriat benefic atât pentru companiile contractate, cât şi pentru biblioteci, părţile beneficiind de sprijin reciproc. Comunicarea între acestea permite ca serviciile să fie gestionate cu succes, fapt demonstrat în cadrul Bibliotecii Publice de Drept prin prestarea serviciului de împrumut la domiciliu, aplicat şi gestionat împreună cu compania INCASSO. Referinţe bibliografice 1. Ball, D. A Study of Outsourcing and Externalization by Libraries. Boumemouth University, 2002. 106 p. 2. Ball, David. A weighted decision matrix for outsourcing library services. Bottom Line: Managing Library Finances, The, Vol. 16 Iss: 1, 2003, p. 25-30. 3. Ebbinghouse, C. Library outsourcing – a new look. Searcher, 10 (4), April 2002 http:// www.infotoday.com/searcher/apr02/ ebbinghouse.htm 4. Erjiu, E. Împrumutul de cărţi la domiciliu în cadrul bibliotecilor. Reglementări juridice actuale. În: BiblioPolis. 2008, nr. 2, p. 21-25. 5. Meşniţă, Gabriela. Caracteristicile pieţei româneşti pentru externalizare. Analele ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Ştiinţe Economice. Tomul LII/LIII. 2006, p. 314320. 6. Negruţă, Adina Letiţia. Este outsourcingul o tendintă în managementul strategic al organizatiilor? În: Studia Universitatis Babes Bolyai-Negotia, 2004, p. 45-54. 7. Robert S. Martin. The Impact of Outsourcing and Privatization On Library Services and Management: A Study for the American Library Association. Chicago: ALA, 2000. 111 p. 8. Sîrbu, Janetta. Externalizarea – opţiune de flexibilizare în întreprinderile de prestări servicii din Cluj-Napoca. În: Revista OEconomica, 2006, vol. 1, p. 67-73.

BLOGURILE ÎN BIBLIOTECILE PUBLICE. CE SE ÎNTÂMPLĂ? Ludmila PÂNZARI, director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Apariţia tehnologiilor Web 2.0, în 2004, a produs schimbări radicale în toată societatea. Au apărut termeni ca Întreprindere 2.0, Business 2.0, Instruire 2.0, Biblioteca 2.0. Multe biblioteci din lume au reacţionat rapid şi au adoptat aceste tehnologii, imediat după introducerea lor. Ar fi greu astăzi să găsim un sector în activitatea bibliotecilor care nu ar fi fost afectat de dezvoltarea tehnologiilor informaţionale. Transformările, produse în urma implementării serviciilor electronice noi, sunt destul de mult discutate în literatura de specialitate. Discuţii extinse despre practicile de implementare ale instrumentelor

Web 2.0 se focusează pe ceea ce pot face bibliotecarii pentru beneficiul utilizatorilor. Având în vizor permanent subiectul abordat, am observat că până acum puţin s-a vorbit despre câte biblioteci au implementat aceste servicii noi, în ce mod aceste biblioteci diferă de cele care nu s-au aventurat în acest proces. Poate este încă prea devreme? Cred că totuşi a venit timpul să se vorbească şi despre aceasta. Astăzi, noi nu suntem la început de cale, blogurile există mai mult de un an. Credeam că atitudinea bibliotecarilor şi a utilizatorilor


http://plcmcl2-things.blogspot.com/ http://bmhasdeu.wordpress.com/ 3 http://www.lrs.org/news/2012/03/21/preliminary-public-librarydata-available/ 1 2

Biblioteca

Postări

Biblioteca publică Crihana Veche Biblioteca publică Rezina Biblioteca Codru Biblioteca „M. Ciachir” Biblioteca publică Bilicenii Vechi Biblioteca publică Bravicea Biblioteca publică Străşeni Biblioteca publică „A. Mickiewicz” Biblioteca publică A. Russo Biblioteca publică „L. Ukrainka” Biblioteca publică M. Drăgan Biblioteca publică „Târgovişte” Biblioteca publică N. Titulescu „MicAmic” Biblioteca publică „H. Botev” Biblioteca publică Traian Biblioteca publică M. Costin Enciclopedia cărţilor Biblioteca publică „Maramureş” Biblioteca publică „Transilvania” Biblioteca publică „O. Ghibu” Biblioteca publică Ialoveni Biblioteca publică „I. Mangher” Biblioteca publică „Târgu-Mureş” „BiblioCity” Biblioteca publică „L. Rebreanu” Biblioteca 2.0 Biblioteca publică „Ovidius” Biblioteca publică V. Bielinski Biblioteca publică „Alba Iulia” Biblioteca de Arte „T. Arghezi” CAIE Biblioteca publică „Ştefan cel Mare” CIE „Chişinău, oraşul meu” Total

0 0 1 1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 7 7 8 8 9 9 10 11 11 12 20 20 196

ComenLike tarii 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 16 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 12 2 0 0 15 0 20 0 0 0 0 0 1 0 0 2 31 0 29 0 52 0 109 3 60 0 0 3 12 0 0 1 88 23 0 5 52 0 0 9 32 54 529

Se creează impresia că bibliotecile acum sunt iarăşi la o răscruce şi nu ştiu ce să facă mai departe, cum să utilizeze efectiv ceea ce au. Ce trebuie să facem atunci când biblioteca are un blog, mulţi autori, dar dialogul cu utilizatorii nu există (comentarii – 0)? De ce bibliotecile trebuie să aibă un blog? Pentru că este cel mai popular instrument / serviciu de bază al Bibliotecii 2.0 şi pe care îl găseşti pe site-urile bibliotecilor? Şi pentru că este relativ uşor de implementat, urmând câţiva paşi? Bibliotecile le-au creat în speranţa că cititorii, numărul cărora în ultimii ani are tendinţa de a se micşora, vor reveni la bibliotecă. Dar se pare că ei nu vin. Vizitele, hiturile, sesiunile, traficul sunt indicatori importanţi pentru bibliotecă, pe când Feedbackul, comentariile sunt esenţiale pentru a aprecia calitatea serviciilor pe care le oferă biblioteca. Un blog tânăr (cel care are vârsta până la un an) trebuie să se simtă fericit dacă are două-trei comentarii per post! Să vedem cine le are? Pot să răspund, cu regret, că puţini (12 bloguri – 54 de comentarii!).

29

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

faţă de ele este deja definită. Dar analiza situaţiei ne spune contrariul – mai avem încă de lucru. Multe biblioteci din Moldova au implementat, deşi cu întârziere, aceste servicii noi. Dar numărul lor este foarte mic. Bazându-ne pe datele aflate în acces liber pe internet, am putut depista numai 50 de siteuri / bloguri active în bibliotecile publice din Moldova, dintre care 35 de bloguri sunt ale BM. Blogurile BM au fost create în baza unui program de instruire, inspirat din proiectul Learning 2.01 (23 Things), realizat la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în perioada 2 martie – 4 mai 2010. Proiectul, iniţiat de Helene Blowers de la Biblioteca publică din Charlotte Mecklenburg şi preluat de peste 700 de biblioteci din lume, a facilitat procesul de instruire, înarmând bibliotecarii cu cunoştinţe necesare pentru a implementa noile tehnologii şi a oferi servicii inovate. Versiunea online2 a cursului este disponibilă pe www.bmhasdeu.wordpress.com. Cât de bune sunt resursele create? Răspuns la această întrebare putem obţine în urma utilizării metodei Centrului de Cercetări în Biblioteconomie din SUA, LRS3 (Library Research Services), care la fiecare doi ani analizează serviciile electronice ale bibliotecilor publice, şcolare şi le publică pe site. Oricare persoană poate să vadă starea lucrurilor, rapoartele, date despre servicii. Library Research Services a stabilit nişte criterii de apreciere a unui blog. Un blog este considerat „bun” dacă: • este actualizat la fiecare două săptămâni; • permite plasarea comentariilor de la membrii comunităţii, deci dacă oferă Feedback. Analizând blogurile filialelor BM (35) şi ale bibliotecilor publice din alte localităţi din Moldova (13) din aceste puncte de vedere, constatăm că din totalul de 48 de bloguri analizate 15 bloguri nu şi-au actualizat informaţia în ultimele două săptămâni şi chiar de la începutul anului 2012; şase biblioteci au publicat de la 10 până la 20 de materiale, iar 27 de biblioteci din total – de la două până la zece postări. Constatăm, de asemenea, că problemă este nu numai în prezenţa sau absenţa unor actualizări, dar şi în absenţa Feedbackului: a comentariilor, a dialogului cu utilizatorul. În ultimele două săptămâni ale anului curent fiind înregistrate 196 de postări noi, 54 de comentarii şi 529 de like-uri. În medie fiecare postare a fost comentată de trei ori. Este mult sau puţin?


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Bibliotecile nu vor să concureze cu blogurile mass-media. Vedeţi pentru exemplu cel al ziarului Timpul1, portalul de ştiri Unimedia2. În comparaţie cu ele comentariile de pe blogurile bibliotecilor sunt lipsă sau aproape lipsă. Motivul principal este interesul, curiozitatea faţă de materialul publicat. Iată câteva exemple. De ex.: • Legenda Chişinăului. Acest post are 10 comen30 tarii. De ce? Pentru că subiectul postului, care este reflectat în titlu, a provocat şi provoacă interes. Comentariile sunt diferite, unele bune, altele nu prea. • Acordul de asociere RM-UE la cea de-a 10-a rundă de negocieri. Acest post nu are comentarii. De ce? Fiindcă: a) subiectul nu incită la dialog, este informativ; b) stilul este formal, nu îndeamnă la conversaţie; c) materialul este preluat de pe alt site, din altă sursă, cel care a postat informaţia nu şi-a formulat părerea despre informaţie. Deci, nu a început un dialog. Cum spuneam mai sus comentariile sunt importante. Dar nu toate blogurile din cele menţionate au o politică de moderare corectă a comentariilor. Acest compartiment pe site / blog este închis, comentariile sunt în aşteptarea aprobării. Trebuie să ştiţi: 1. Comentariile negative sunt inevitabile. Dacă ele sunt formulate într-un limbaj adecvat, sunt inteligente, atunci publicaţi-le. 2. Răspundeţi la comentariile în care sunt puse întrebări în termen de 24 de ore. 3. Postaţi versiunea dvs., reacţionaţi şi elucidaţi cazurile de dezinformare. 4. Rezervaţi-vă dreptul de a interzice, a dezaproba comentariile vulgare, răutăcioase sau defăimătoare. Şi nu uitaţi: blogurile = conversaţie, blogurile nu sunt străzi cu sens unic! Trebuie să ne expunem ideile, opiniile, dar să oferim şi să încurajăm utilizatorul să participe la discuţie, să intervină în dialog într-o forma simplă. Câteva sugestii pentru crearea unui conţinut care va provoca interes: 1. Oferiţi un conţinut relevant, care provoacă interes. 2. Be human: scrieţi într-un stil de conversaţie şi adăugaţi câte ceva de la sine. 3. Faceţi prezentarea unei cărţi noi sau a intrărilor noi şi spuneţi-i cititorului de ce trebuie să le citească. 4. Condimentaţi postarea cu multimedia: creaţi un film personal, înregistraţi şi postaţi un podcast audio. 1 2

http://www.timpul.md/ http://unimedia.md/

5. Utilizaţi imagini, grafice, evidenţiaţi fragmente din postare – oferiţi-i ochiului cititorului posibilitatea de a se agăţa de ceva. 6. Adoptaţi o poziţie, expuneţi-vă opiniile. Discuţiile, dialogul vor dezgheţa secţiunea Comentarii. De multe ori auzim: „Despre ce să scriem?” Iată câteva idei: 1. Creaţi un videointerviu cu un utilizator despre ce-l interesează, ce-i place cel mai mult să facă la bibliotecă. 2. Înregistraţi un podcast cu două opinii diferite despre o carte nouă. 3. Călătorind, observaţi lucruri noi. Revenind la serviciu, prezentaţi pe blog cărţi relevante despre zona vizitată din colecţia bibliotecii. 4. Este necesar să evidenţiaţi oameni, locuri etc. – tot ce ar fi interesant pentru voi personal. Nu este suficient să prezentaţi o informaţie. Pentru mai multe idei vizitaţi un site plin de idei inovative – I Help You Blog3. Un sfat: ieşiţi în afara blogului Dvs. Una dintre cele mai eficiente metode de a dirija traficul pe blogul Dvs. este participarea la conversaţiile de pe alte bloguri. Găsind un subiect interesant, abonaţi-vă la RSSfeedurile care abordează subiectele preferate de Dvs. Această aderare la conversaţii de pe alte bloguri este o aderare la comunitatea lor. Iar dacă vă comportaţi corect, aceasta ar putea să vă întoarcă cititorii. Utilizaţi toate mijloacele posibile ca să faceţi legătură cu utilizatorul pe Twitter, Facebook, Odnoklassniki, Flickr, YouTube etc. Referinţe bibliografice 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.

3

http://plcmcl2-things.blogspot.com/ http://bmhasdeu.wordpress.com/ http://www.lrs.org/news/2012/03/21/preliminary-publiclibrary-data-available/ http://hasdeu.md/informatii_profesionale/index.html http://www.bnrm.md/index.php?lang=ro&pid=bib-as-prof http://bibmsadoveanu.wordpress.com/ http://www.orasul-rezina.com/biblioteca.html http://bvbiblioteca.wordpress.com/ http://bibnordcoseriu.wordpress.com/ http://bibliotecabravicea.wordpress.com/ http://bpcrihanaveche.wordpress.com/ http://bprungheni.wordpress.com/ http://cmeic.wordpress.com/ http://haipenet.wordpress.com/ http://efrosinia.wikidot.com/about http://www.mc.gov.md/md/biblpub/ http://www.placelook.com/article/biblioteca-publicaraionala-leova http://biblioteca-donici.org/despre.htm http://www.creangabib.webs.md/ http://regv.wordpress.com/ http://biblioteci-soroca.wikidot.com/biblioteci http://www.slideshare.net/nathantwright/library-20-jumpstart-your-library-with-blogging-and-twitter

http://www.ihelpyoublog.com


IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIILOR INOVAŢIONALE DE ARHIVARE ELECTRONICĂ ÎN BIBLIOTECILE UNIVERSITARE Natalia CHERADI, director adjunct; Ana GUDIMA, şef serviciu, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM Principalul motiv pentru care universităţile trebuie 31 să aibă arhive instituţionale este sporirea vizibilităţii şi impactului cercetărilor realizate. Accesul deschis la informaţia ştiinţifică este important deoarece ajută cetăţenii în exercitarea dreptului lor de a avea acces la rezultatele cercetărilor finanţate din fonduri publice. Arhiva creată trebuie să corespundă protocolului de recoltare a metadatelor pe baza Iniţiativei arhivelor deschise (OAI). Există aproape 12 pachete opensource pentru crearea şi menţinerea arhivelor OAIcompliant. Cele mai importante sunt: Eprints (Southampton University), DSpace (Massachusetts Institute of Technology), şi FEDORA (Universităţile Cornell şi Virginia). Răspândirea depozitelor electronice cu acces deschis la publicaţiile ştiinţifice în lume este reprezentată după cum urmează.

Ponderea depozitelor electronice pe ţări (noiembrie 2011) Sursa: Directoriul OpenDOAR [http://www.opendoar.org/] Contrastul este evident în situaţia ţărilor în curs de dezvoltare în comparaţie cu depozitele OA din Vest, acesta fiind explicat, în primul rând, de o întârziere cantitativă. Nevoia de dezvoltare a arhivelor digitale deschise ca cea mai eficientă modalitate de a conserva potenţialul intelectual al ţării, trebuie să fie recunoscută ca un obiectiv prioritar la nivel naţional. Din păcate, în ţările post-sovietice în

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

În prezent, s-a amplificat mişcarea internaţională a Accesului Deschis – Open Access (OA) la cunoştinţe ştiinţifice, în care un rol important îl au bibliotecile universitare. Bibliotecile au misiunea de a constitui depozite digitale instituţionale şi de a asigura metadate de calitate, securitatea şi stabilitatea materialelor. Bibliotecile implementează ideile accesului deschis şi promovează activ beneficiile arhivării electronice în rândul cercetătorilor, fiind conştiente că aceasta este un imperativ al timpului şi o nouă cale de acces şi utilizare a conţinutului digital. Situaţia în lumea biblioteconomică se caracterizează prin dezvoltarea intensivă a mediului informaţional, reprezentat de resurse ştiinţifice şi educaţionale electronice. Accesul deschis a schimbat strategia de dezvoltare a bibliotecilor universitare, oferind oportunităţi mai mari de parteneriat în asigurarea informaţională a cercetării ştiinţifice, în gestionarea bazelor de date, asigurarea calităţii resurselor electronice. Bibliotecile participă activ la crearea şi menţinerea arhivelor electronice deschise, ajută la publicarea revistelor OA. Revistele şi depozitele instituţionale cu acces deschis sunt considerate astăzi drept un nou model de comunicare ştiinţifică care schimbă paradigma publicării. Publicarea în Accesul Deschis este digitală, online, gratuită, şi liberă de restricţii privind drepturile de autor şi de licenţe. Ceea ce o face posibilă este internetul şi consimţământul autorului sau al titularului dreptului de autor. OA are potenţialul de a maximiza investiţiile în cercetare şi de a spori progresul general al ştiinţei. Există două mijloace principale pentru oferirea accesului deschis la articolele de cercetare: 1) arhive sau depozite (repozitorii) OA şi 2) reviste OA. Arhivele OA fac conţinuturile deschise fără a realiza recenzarea publicaţiilor şi pot aparţine instituţiilor, universităţilor sau pot fi tematice. Acestea pot conţine preprinturi, postprinturi sau ambele forme. Directoriul OpenDOAR (1993 arhive digitale) [1] şi Registrul ROAR (1778 arhive digitale) [2] conţin repozitorii instituţionale realizate în toată lumea. Revistele OA, a doua formă de oferire a accesului deschis, necesită publicarea revistelor recenzate în directoriul DOAJ (Directory of Open Access Journals) [3], reviste academice din 109 ţări şi publicate în 50 de limbi sau E-Journals Library, Libertas Academica ş.a. [4].


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

comparaţie cu ţările dezvoltate, deocamdată nu există programe la nivel naţional orientate spre realizarea pe scară largă a acestui obiectiv. Cercetătorii sunt dispuşi să arhiveze materialele, dar ar putea avea nevoie de educaţie şi informare privind avantajele accesului deschis. Bibliotecile universitare ajută cercetătorii să depună o copie a articolelor 32 în depozitul instituţional sau solicită de la cercetători să trimită articolele lor prin e-mail şi apoi personalul bibliotecii le arhivează în depozitul instituţional. Bibliotecile înregistrează într-un registru internaţional ROARMAP politicile instituţionale privind accesul deschis [5]. În conformitate cu normele elaborate de către universităţi, este asigurată integritatea şi identitatea textului autorului din versiunea tipărită, atunci când materialul intră într-o arhivă electronică. În afară de politică, trebuie elaborat regulamentul arhivei instituţionale deschise şi prin ordinului rectorului personalul de cercetare trebuie să depoziteze în această arhivă versiunile electronice ale tuturor cercetărilor finalizate, inclusiv teze de doctorat, precum şi lucrările publicate sau în curs de pregătire pentru publicare. Deschiderea accesului la textul integral este în competenţa autorului. Accesul deschis este încurajat, dar nu este şi obligatoriu. Software-ul depozitelor permite autorilor să facă o alegere între accesul deschis (Open Access – OA) sau accesul restricţionat (Restricted Access – RA). Rezultatele cercetărilor demonstrează că pe plan internaţional se autoarhivează spontan doar 15% din 2,5 milioane de articole publicate anual. Crearea unui repozitoriu instituţional şi stimularea angajaţilor pentru autoarhivare a articolelor este un prim pas important în această direcţie, dar nu suficient pentru a spori în mod semnificativ ritmul autoarhivării peste acele 15% [6]. Arhiva Electronică a Academiei de Studii Economice Accesul deschis la publicaţiile ştiinţifice este o prerogativă esenţială pentru Republica Moldova. Importanţa accesului la informaţiile ştiinţifice globale pentru ţara noastră este incontestabilă, acesta sprijină dezvoltarea ştiinţifică şi economică a societăţii. Însă, există unele obstacole în calea accesului deschis la cunoştinţe în ţara noastră: • lipsa de sprijin guvernamental eficient; • capacitatea financiară limitată a bibliotecii pentru achiziţionarea publicaţiilor ştiinţifice străine; • lipsa încrederii pentru cadrul juridic şi drepturile de autor; • utilizarea insuficientă a tehnologiilor de internet; • lipsa de profesionişti.

Atâta timp cât există această situaţie privind accesul la informaţiile ştiinţifice actuale, oamenii de ştiinţă din ţara noastră vor rămâne izolaţi, iar munca lor va avea un impact nesemnificativ asupra dezvoltării ştiinţei. Dacă cercetătorii occidentali sunt obişnuiţi cu autoarhivarea, în Republica Moldova, chiar şi cu ajutorul bibliotecarilor instruiţi, acest proces este lent şi nesolicitat în comunitatea ştiinţifică. Această situaţie poate fi schimbată numai în cazul în care autorităţile la nivel universitar şi CNAA, precum şi organizaţiile donatoare de granturi vor impune accesul deschis la rezultatele cercetării ştiinţifice, aşa cum sunt înaintate cerinţe de publicare a rezultatelor cercetărilor doctoranzilor în revistele ştiinţifice de prestigiu. În anul 2009, Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova s-a alăturat iniţiativei internaţionale Accesul Deschis, aprobând Declaraţia privind Accesul Deschis la informaţie. În conformitate cu recomandările declaraţiilor internaţionale, instituţia noastră a lansat un proiect de creare a depozitului instituţional (IR). Proiectul „Open Access to content in Moldovan Higher Economic Education” (Accesul deschis la conţinutul digital al învăţământului economic superior din Republica Moldova) este finanţat de către Ambasada Regală a Norvegiei în România. Realizarea proiectului va avea o contribuţie importantă la calitatea educaţiei, în special, în contextul aderării Republicii Moldova la Procesul de la Bologna. Principalele obiective ale proiectului sunt următoarele: • crearea primului Repozitoriu Instituţional (IR) în Academia de Studii Economice din Moldova; • analiza costurilor-beneficii şi soluţiilor software disponibile pentru IR; selectarea produsului adecvat cerinţelor sistemului proiectat; • proiectarea unei arhitecturi a IR pentru a îndeplini obiectivele şi strategia de informare a ASEM, în conformitate cu prevederile Procesului de la Bologna, ţinând seama de nevoile utilizatorilor pentru accesul la o varietate de surse de informare, cum ar fi publicaţii de bază, de instruire, teze, conferinţe şi simpozioane, date statistice, concentrându-se iniţial pe domeniul economic; • elaborarea designului şi iniţierea procedurilor viabile de autoarhivare a publicaţiilor electronice (atât tipărite cât şi nontipărite) în arhiva electronică deschisă, susţinute de cercetare şi educaţie; • formularea strategiei pentru utilizarea metadatelor şi aplicarea ei, în contextul practicilor şi al nevoilor utilizatorilor, în conformitate cu dezvoltarea standardelor internaţionale de metadate;


logia elaborată de publicare a documentului în arhiva electronică a ASEM include utilizarea versiuni electronice a documentelor, precum şi scanarea acestora, în cazul absenţei versiunii electronice. În paralel vor fi dezvoltate colecţiile privind materiale educaţionale, publicaţiile facultăţilor, materialele conferinţelor, în mare parte fiind protejate de ASEM. Strategiile ASEM pentru autoarhivare vor permite 33 asigurarea accesului deschis la toate cercetările instituţiei pentru a maximiza impactul şi ratingul rezultatelor cercetării şi contribuţiei în dezvoltarea ştiinţei. Referinţe bibliografice 1. The Directory of Open Access Repositories – OpenDOAR [online]. Disponibil: http://www.opendoar.org/ 2. Registry of Open Access Repositories [online]. Disponibil: http://roar.eprints.org/ 3. Directory of Open Access Journals [online]. Disponibil: http://www.doaj.org/ 4. EIFL-OA Moldova [online]. Disponibil: http://eifloamoldova. wordpress.com/reviste-acces-deschis/ 5. ROARMAP: Registry of Open Access Repositories Mandatory Archiving Policies [online]. Disponibil: http://roarmap. eprints.org/ 6. ЗАЙЦЕВА, Т.Н. Институциональный репозиторий Университета Хазар: открытый доступ к научным публикациям [online]. În: Труды Конференции Libcom 2010. Москва, 2011. Disponibil: http://www.gpntb.ru/libcom10/disk/9.pdf

IMPACTUL NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ASUPRA ACTIVITĂŢII DE DEZVOLTARE A COLECŢIILOR Ala SUSARENCO, şef serviciu; Dusea OLARU, şef oficiu, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM Este indiscutabil faptul că dezvoltarea accelerată a tehnologiilor informaţionale influenţează considerabil prestaţia informaţională a bibliotecilor universitare. Astfel, orice bibliotecă modernă îşi restructurează procesul de dezvoltare a colecţiilor, urmărind a avea în fondurile sale – alături de cărţi – baze de date, reviste şi cursuri on-line. Bazele de date şi reţelele sunt azi instrumente de lucru obişnuite pentru profesioniştii informaţiei, toate tipurile de documente sunt disponibile sub formă digitală. Multe texte vechi, literatură clasică, ediții periodice pot fi consultate sub formă electronică. Apariţia reţelei de internet a permis dezvoltarea unor sisteme de găsire a informaţiei interogabile de la distanţă. Internetul prezintă o sursă importantă în procesul de dezvoltare a colecţiilor, conţine informaţii actuale

şi variate la orice subiect, este un mijloc de schimb de resurse, un complex instrument de învăţare în lume. Astăzi, sub influenţa dezvoltării TIC, procesul de dezvoltare a colecţiilor iese din zona centralizată şi trece la cea coordonată, dar descentralizată. Managementul dezvoltării colecţiilor digitale se bazează, în primul rând, pe identificarea cerinţelor utilizatorilor şi trebuie să răspundă tuturor utilizatorilor (celor ce accesează la distanţă) pentru a fi eficient; să se aplice pornind de la cunoaşterea şi participarea la programele de cooperare locale, regionale, naţionale şi internaţionale. În condiţiile când bibliotecile universitare se confruntă din an în an cu reducerea mijloacelor băneşti destinate dezvoltării colecţiilor, o sarcină majoră este reevaluarea alocaţiei bugetare, pentru reorientarea

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

• perfecţionarea procedurilor existente de evaluare a cercetării în Republica Moldova prin formularea recomandărilor cu privire la strategiile viitoare în acest domeniu; • proiectarea şi desfăşurarea în comun a programelor de promovare a tehnologiilor de arhivare digitală în instituţiile de învăţământ superior din Moldova, ce vizează factorii de decizie, personalul profesionist academic, cercetătorii şi alte comunităţi de utilizatori (inclusiv gradul de conştientizare a beneficiilor instituţionale de depozitare a publicaţiilor în IR), în scopul de a spori impactul şi de a asigura succesul proiectului. Alegerea tehnologiei software-ului Produsul DSpace a fost ales de instituţia noastră după o analiză a softurilor utilizate în ţările europene. Acest software este gratuit şi, fiind implementat, se gestionează fără probleme. Arhiva electronică prin utilizarea de software DSpace se integrează în registrele internaţionale ale Open Access (DOAR, ROAR). Arhiva electronică instituţională reuneşte diverse colecţii tematice de materiale electronice create de ASEM şi este susţinută tehnologic de Biblioteca Ştiinţifică. În arhiva electronică instituţională a ASEM pentru conţinutul de bază vor fi folosite publicaţiile instituţiei noastre: Rapoartele ştiinţifice ale ASEM, revistele Economica, DEI, Analele ASEM etc. Tehno-


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

achiziţiilor: obţinerea de licenţe locale, decizii referitoare la instalarea bazelor de date, abonamente la publicaţii electronice; CD-ROM-uri. Accesul on-line la bazele de date cu text integral implică, de obicei, o taxă pentru fiecare utilizare. În ţările din vestul Europei şi Statele Unite, editorii de publicaţii tipărite, dar şi producătorii de baze de date, pentru legea dreptului de împrumut public 34 pledează (publicaţii, date, informaţii), ceea ce înseamnă că, în viitor, puţine documente vor putea fi consultate fără a plăti taxe. Responsabilităţile specialiştilor în managementul colecţiilor devin mai complexe: ei decid asupra selecţiei materialelor nou-apărute pe piaţă, în format electronic: CD-ROM-urile, seriale publicate on-line sau documentele disponibile numai pe benzi magnetice. Cunoaşterea surselor furnizoare, stabilirea de relaţii corecte şi stabile cu acestea, aprecierea calităţii acestui tip de materiale, longevitatea informaţiei pe care o deţin, disponibilitatea datelor ştiinţifice în format electronic, aprecierea costului în raport cu eficienţa şi utilitatea informaţiilor vor fi încercări majore pentru specialiştii în completarea colecţiilor şi chiar pentru managerii de bibliotecă. Pentru bibliotecarul din secţia achiziţii, sistemele complexe conduc în viitorul apropiat la un alt criteriu după care documentele ce urmează a fi cumpărate sunt selectate din baze de date on-line şi comandate electronic printr-un vendor sau editor. În prezent, cele mai multe informaţii pe discuri şi benzi nu sunt înregistrate în ideea unei conversii permanente. Pentru informaţiile electronice de lungă durată există îndrumări speciale referitoare la condiţiile optime de stocare şi la frecvenţa de copiere a benzilor şi dischetelor. În ţările occidentale, multe biblioteci cumpără CD-ROM-uri în mod obişnuit, fără a-şi pune problema longevităţii datelor pe care le conţin. Atât timp cât informaţia pe aceste suporturi este furnizată imediat, nimeni nu s-a preocupat de aspectul permanenţei. Totuşi, Biblioteca Congresului a emis studii în acest sens, estimările au confirmat faptul că longevitatea datelor stocate pe discul digital optic este de la 10 până la 30 de ani, în funcţie de producător. Specialistul în managementul dezvoltării colecţiilor în era informaţională trebuie să ţină cont de: piaţa tehnologiei digitale a documentelor; să exploateze informaţia (adunată, concepută); să ştie să descopere resursele pertinente, să evalueze ceea ce se găseşte în baze de date sau în reţele; să aibă o mare flexibilitate în modul de gândire. Datorită faptului că sursele de informare sunt acum mai degrabă „accesate” decât „achiziţionate” şi „deţinute”, noţiunile de „selecţie” şi „dezvoltarea colecţiilor” au alt înţeles acum.

Combinaţia dintre tehnologie şi dezvoltarea colecţiilor prin cooperare, creează platforma pentru realizarea colecţiei virtuale. În Biblioteca Ştiinţifică a ASEM activitatea de dezvoltare a colecţiilor se realizează în colaborare permanentă cu celelalte compartimente. Colecţiile bibliotecii, întemeiate iniţial pe o orientare preponderent social-economică, au astăzi o orientare enciclopedică, configurându-se într-o structură pluridisciplinară. Una din provocările actuale pentru bibliotecile universitare este crearea unui mediu de bibliotecă navigabil on-line care să corespundă cerinţelor de studiu ale utilizatorilor. În această perspectivă activităţile curente şi cele noi trebuie să coexiste şi necesită alocarea unor resurse financiare importante. Care sunt sursele de informare şi mijloacele de căutare pe internet? Informarea este etapa preliminară a achiziţiei, care se bazează pe două aspecte. Primul se referă la posibilitatea de informare asupra cerinţelor şi necesităţilor utilizatorilor. Cunoaşterea cerinţelor utilizatorilor într-o bibliotecă de învăţământ superior se bazează pe analiza mai multor surse, cum ar fi:  planuri şi teme de cercetare ştiinţifică din cadrul facultăţilor;  bibliografii facultative şi obligatorii pentru fiecare disciplină;  sugestii personale ale cadrelor didactice. Al doilea aspect se referă la cunoaşterea surselor de informare privind posibilităţile de completare a colecţiilor: piaţa editorială, cataloagele editurilor pe internet, cataloagele editurilor pe CD-ROM, liste de stoc de la edituri prin e-mail, sub forma unor fişiere ataşate. Societatea informaţiei se deschide cu o nouă perspectivă în materie de formare şi informare. Internetul oferă acces partajat la cantităţi enorme de informaţii, date şi resurse, a căror valoare este deosebită pentru ştiinţă şi tehnologie. Principalele forme de difuzare a informaţiei pe internet sunt: Informaţia structurată, care se prezintă ca surse secundare şi terţiare de informare, cum ar fi, de exemplu, bazele de date bibliografice. Pe internet pot fi întâlnite patru tipuri de baze de date diferite, corespunzând unor oferte informaţionale distincte: – baze de date bibliografice accesibile contra cost: marile servere oferă acces on-line concomitent într-un număr mare de baze de date bibliografice pe bază de contract. Interogarea implică cunoaşterea unui limbaj de comandă, specific fiecărui server, facturându-se atât durata conexiunii, cât şi volumul de informaţii selectate şi imprimate sau înregistrate la postul utilizatorului;


tuielile legate de gestiunea internă specifică acestui suport (amenajarea localurilor, modificarea proceselor de prelucrare, formarea personalului)? Evaluarea informaţiei găsite pe internet. O simplă legătură la internet îţi dă posibilitatea să accesezi informaţia stocată în calculatoare ce cuprind informaţii de orice tip. Motoarele de căutare, locurile de plecare în căutarea informaţiei sunt uşor de învăţat şi de utilizat. Bibliotecarul trebuie să fie capabil să 35 filtreze informaţia utilă din volumul imens de informaţii transmise. Întrebările pe care şi le poate pune specialistul care face selecţia documentelor electronice, inclusiv site-uri web sunt: • asupra conţinutului – informaţia este recentă? tema este clar definită? care sunt criteriile de difuzare? pagina are legături şi cu alte pagini de interes pentru temă? există o descriere a acestor legături? cât de des se face actualizarea paginii?; • asupra responsabilităţii – autorul este bine identificat? autorul are vreo afiliere instituţională? dacă da, ce ştim despre instituţie?; • asupra organizării informaţiei – este evidentă o organizare logică? deplasarea de la un document la altul se poate face uşor? există o tablă de materii? actualizările sunt marcate?; • asupra posibilităţilor de căutare – există facilit��ţi de căutare a site-urilor? interfaţa şi mesajele de help sunt uşor de înţeles / de manevrat? care sunt metodele de interogare: cuvinte-cheie, operatori booleeni?; • asupra posibilităţii de acces la material – există acces la versiunea de text integral? există dreptul de transferare pe calculatorul propriu a materialului dorit? există o persoană de contact pe site? Bertrand Calenge propune opt indicatori pentru procesul de selecţie a bazelor de date: limitarea lingvistică; limitarea geografică; noutatea informaţiei; instantaneitatea accesului; accesul rapid la documentul primar; natura documentului primar; prezenţa fişierelor de îndrumare a cercetării; prezenţa altor baze interesante pe serverul avut în vedere. Trebuie subliniat faptul că accesul la bazele de date reprezintă un cost, care este identificat în cadrul bugetului de achiziţii. În noua economie, reţelele înlocuiesc pieţele, achiziţia documentelor virtuale este înlocuită cu un sistem „de acces cu plată pe termen scurt (abonament, taxă de acces etc.)”. Dematerializarea este prezentă în domeniul serviciilor. Deci, nu mai este vorba de cumpărarea de documente, ci de cumpărarea de „timp de acces”. Această logică a „accesului”, care devine prezentă în fiecare zi, datorită noilor tehnologii produce un stil de viaţă cu totul nou, bazat el însuşi pe un acces cu plată. Este vorba de accesul la o „realitate stilizată” şi

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

– baze de date specifice: constituite mai ales la nivelul organizaţiilor universitare şi dispunând de un volum mai mic de informaţii, aceste baze de date, în general bibliografice, oferă o sursă importantă de accesare gratuită; ele presupun numai costuri legate de furnizarea textelor integrale ale documentelor; – cataloage de bibliotecă: sute de biblioteci de dimensiuni diferite, oferă prin internet posibilitatea accesării cataloagelor informatizate în regim gratuit. Realizate cu softuri specializate, ele presupun interfeţe şi posibilităţi de interogare specifice; – cataloagele editurilor prin internet: se pot accesa gratuit. Limbajul de interogare este simplu, direct; aceste baze se pot interoga după titlu, autor, colecţie. Informaţia textuală corespunde surselor de informare primare şi cunoaşte o adevărată explozie, datorită varietăţii de tipuri de documente disponibile. Principalele surse din această categorie sunt: revistele electronice (reviste de informare bibliografică); preprinturile; CIP – bibliografia cărţilor în curs de apariţie; pagini de web (pagini publicitare dedicate unei reviste sau unei cărţi electronice în curs de apariţie). Selecţia. Prin conectarea Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM la internet, posibilităţile de informare privind apariţiile de publicaţii au crescut foarte mult. Astfel, informarea se face mult mai rapid şi mai uşor. În cadrul Serviciului dezvoltarea colecţiilor există o preocupare continuă pentru trierea şi evaluarea informaţiilor. Selecţia, ca parte fundamentală a acestui proces, implică totuşi un grad ridicat de subiectivitate, rămânând tributară ofertei editoriale existente pe piaţă la un moment dat. Procesul de selecţie a documentelor trebuie să respecte reguli bine definite, astfel încât colecţia să nu se constituie ca o sursă de haos intelectual. Bertrand Calenge, în cartea sa Politicile de achiziţie, prezintă problemele care trebuie analizate de specialiştii din secţiile de dezvoltare a colecţiilor, înainte de a achiziţiona un nou suport sau alt tip de document, după cum urmează: care sunt domeniile de selecţie acoperite de producţia existentă pe acest suport? care sunt utilizările pe care le favorizează acest suport spre deosebire de alte suporturi? este oare armonizată introducerea acestui suport cu criteriile de selecţie generale, fără prezenţa unui risc de echilibru involuntar, cu restul colecţiilor şi serviciilor? este oare garantată o coerenţă pentru prelucrarea documentară? constrângerile ce ţin de utilizarea acestui suport sunt compatibile cu utilizarea dorită? care sunt procedeele de achiziţie (existenţa surselor de selecţie, prezenţa furnizorilor, ritmul şi modalităţile de cumpărare posibile)? care este costul achiziţiei de x titluri, precum şi al achiziţiei materialului destinat lecturii, al menţinerii şi reînnoirii lui? care sunt chel-


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

virtuală, care se negociază pe pieţele culturale. Piaţa on-line, bazată pe reţele verticale, apropie fragmente de piaţă, creând o mai bună transparenţă, reduce costul şi timpul tranzacţiilor. În era automatizării, relaţiile dintre bibliotecar şi furnizor au fost schimbate brusc. Acum, atât furnizorii, cât şi realizatorii de programe şi materiale hardware sunt parteneri obişnuiţi ai bibliotecilor. 36 Vânzătorii de carte (termen folosit generic şi pentru furnizori) şi agenţiile de abonamente pentru publicaţiile seriale oferă servicii diferite bibliotecilor, deşi funcţia lor este similară. Ambele categorii sunt de intermediari între editori şi biblioteci şi sunt implicate în achiziţia de carte şi periodice electronice pentru biblioteci. Precomenzile, comenzile, anunţarea titlurilor noi (prin poşta electronică) sunt în continuare practici obişnuite pentru Biblioteca Ştiinţifică a ASEM în achiziţia de documente de la edituri, librării, agenţii de abonare. Biblioteca se bucură acum de comoditatea şi eficienţa pe care le oferă suportul informaţional oferit de vendor, dar trebuie să-şi reamintească faptul că produsul vendorului (cărţi, seriale, materiale de învăţământ) şi serviciile, care sunt de primă importanţă, costă. Biblioteca însă trebuie să evalueze periodic service-ul automatizat oferit de vendor în relaţie cu strategia ei proprie pentru viitor. Acces sau achiziţie. Pentru a face faţă exigenţelor de ordin economic, precum şi noilor cerinţe, multe biblioteci au început să utilizeze serviciile de furnizare a documentelor, adică serviciile care pun la dispoziţie exemplare separate din articolele de reviste cerute. Serviciile de furnizare a documentelor, permit bibliotecilor să asigure accesul la sursele de informaţie, fără ca acestea să fie în proprietatea lor sau să fie păstrate de ele. A spune că viitorul bibliotecilor rezidă în politica de acces la documente, mai mult decât în deţinerea acestora, este deja o banalitate. În favoarea accesului la distanţă s-au formulat mai multe argumente, printre care şi cel ce consideră că o asemenea politică este inevitabilă. Accesul la distanţă va fi facilitat progresiv, în măsura în care tot mai multe documente vor fi produse sub formă electronică. De acum înainte nu mai este atât de importantă achiziţia documentului propriu-zis, din moment ce accesul electronic la el se face mai uşor. Accesul trebuie preferat din punct de vedere economic, resursele bugetare fiind din ce în ce mai puţine, iar publicaţiile tot mai scumpe. În domeniul ştiinţelor umaniste necesitatea de a avea documentul în mână este mai bună pentru că, deşi utilizatorul ştie precis ce doreşte, notiţele catalografice relevă atât de puţin din conţinutul lucrărilor încât este necesară răsfoirea mai multor lucrări până se poate găsi ceea ce s-a căutat.

Bibliotecile au nevoie deopotrivă de accesul la distanţă şi de achiziţia de documente. Trebuie însă găsit un echilibru între aceste două tendinţe şi o politică generală pe care trebuie să o urmărească biblioteca. Accesul la distanţă nu va fi în mod cert mai puţin costisitor în viitor. Şi pentru accesul la distanţă, şi pentru achiziţia de documente, bibliotecarii trebuie să obţină bugete mai mari. Concluzii Pentru fiecare dintre noile tehnologii informaţionale prezentate anterior ar trebui ca bibliotecile să-şi dezvolte o politică proprie de adaptare. Numai urmărirea consecventă a unei asemenea politici va avea ca rezultat păstrarea rolului principal de informaţii. În cazul în care nu se va reuşi cuplarea la noile tehnologii, bibliotecile vor deveni încetul cu încetul similare unor instituţii dedicate arhivarilor, fără a-şi mai putea îndeplini menirea pentru care au fost create. În condiţiile în care Europa îşi propune trecerea la e-Europe, în care e-Commerce este în plin avânt, iar erodarea rapidă a cunoştinţelor impune e-Learning ca instrument de furnizare a cunoştinţelor în reţea, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM îşi propune să-şi dezvolte, mai ales, colecţiile de documente electronice. Întru realizarea scopului propus se cer a fi stabilite următoarele obiective: apelarea la servicii de difuzare a documentelor electronice, care contra cost, furnizează articole din revistele cerute de utilizatori; să-şi formeze un colectiv specializat în căutarea, sortarea şi arhivarea informaţiilor de pe web; să înceapă digitalizarea documentelor din colecţiile speciale; să caute mai mulţi furnizori de documente care să ofere rabaturi substanţiale; să-şi pună întrebarea de câte ori achiziţionează un document pe hârtie dacă nu există şi echivalentul lui sub formă electronică şi care dintre acestea este mai avantajoasă; să încurajeze cooperarea cu alte biblioteci în vederea achiziţiei partajate; să reducă achiziţia într-un domeniu, dacă chestionarele bazelor de date full-text aduc un plus de informaţii. În acest fel, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM se va integra în Societatea Informaţională, or, trecerea la Societatea Informaţională este unul din obiectivele strategice ale Guvernului RM şi una din condiţiile de preaderare la Uniunea Europeană. Referinţe bibliografice 1. Calenge, B. Politicile de achiziţie: constituirea unei colecţii într-o bibliotecă. Bucureşti: Ed. Biblioteca Bucureştilor, 1999. 399 p. 2. Direcţii şi strategii de dezvoltare a colecţiilor în bibliotecile universitare. Constanţa: Ex Ponto, 2011. 177 p.


SERVICII INTERACTIVE PRIN SMS PENTRU UTILIZATORII BIBLIOTECII PUBLICE DE DREPT, BM „B.P. HASDEU”

Axenia BASCACOVA, Biblioteca Publică de Drept

companiile de telefonie mobilă „Moldcell” şi „Unité”. Biblioteca Publică de Drept a ales „Unifun”-ul din mai multe considerente, în primul rând deoarece este 37 cea mai bună alegere pentru promovarea unei companii, în cazul nostru promovarea bibliotecii. BulkSMS este un serviciu rapid, astfel, în decurs de doar câteva minute, mesajul este recepţionat de către destinatar; este calitativ şi uşor de utilizat; este comod din simplul motiv că poate fi accesat de la orice calculator conectat la reţeaua de internet. Încă un avantaj oferit de acest serviciu este gestionarea datei şi a orei expedierii mesajului, astfel încât acesta să fie recepţionat de către destinatar în momentul programat de emiţător. Eficacitatea unui astfel de tip de informare ca expedierea de SMS-uri este evidentă – răspândirea pe larg a telefoanelor mobile şi faptul că toate modelele de telefoane suportă serviciul SMS fără a fi necesară activarea unor setări suplimentare. Expedierea de SMS-uri cu scopuri informative şi publicitare este cel mai eficient instrument al marketingului contemporan şi contribuie foarte mult la îmbunătăţirea calităţii serviciilor de bibliotecă. La fel, serviciul BulkSMS oferă posibilitatea expedierii de mesaje SMS cu scopul de publicitate sau informare către clienţii unei companii, în cazul nostru utilizatorii bibliotecii, în clipe numărate. „Unifun” ne propune pentru lucrul cu baza noastră de utilizatori un cont separat pentru expedierea de SMS, care garantează confidenţialitatea. Oferă în mod independent setarea numele expeditorului, ora expedierii mesajului SMS, urmărind soldul contului şi posibilitatea de a seta automat numele destinatarului şi alţi parametri, iar cel mai important este oferirea posibilităţii de a primi raportul complet în timp real cu privire la rezultatele expedierii în masă a SMS-urilor (numărul de SMS-uri remise, timpul de începere şi de finalizare a expedierii SMS-urilor). La sfârşitul lunii septembrie, Biblioteca Publică de Drept a semnat un contract şi cu compania „Orange”, astfel, la momentul actual, şi utilizatorii bibliotecii conectaţi la această companie de telefonie mobilă pot beneficia de serviciul interactiv prin intermediul SMS-urilor. Serviciul oferit de către compania „Orange” se diferenţiază de cel de la compania „Unifun” prin modul de organizare, editare şi expediere a mesajelor, astfel persoana responsabilă de

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Intensificarea dezvoltării societăţii umane a condus către sporirea complexităţii activităţilor din biblioteci, favorizând astfel creşterea nivelului investiţiilor în utilaje, cercetare, metode şi tehnici organizatorice performante etc., fapt care a determinat apariţia unor dimensiuni ce nu mai pot fi controlate şi gestionate de către o singură întreprindere. În acest fel bibliotecile, cu scopul de a fi cât mai flexibile, au adoptat o strategie de reducere a complexităţii interne, atât prin capacitatea productivă, cât şi prin know-how-ul tehnologic şi procesual, prin utilizarea externalizării (outsourcing). În vederea focalizării asupra competenţelor de bază, pentru a putea răspunde cât mai bine exigenţelor ambientului, bibliotecile au iniţiat delegarea spre exterior a prestării, executării diferitor servicii, lucrări sau chiar activităţi către terţe persoane. Externalizând unele din serviciile sau activităţile proprii, bibliotecile au posibilitatea de a efectua şi a dezvolta mai bine activităţile rămase şi a optimiza structura organizatorică cu scopul de a (re)deveni mai adaptabile şi mai flexibile. După cum afirmă cercetătoarea Janetta Sîrbu, externalizarea a cunoscut o expansiune tot mai mare în ultimii zece ani şi va spori în continuare ca fiind „un drum obligatoriu” pentru supravieţuirea şi dezvoltarea bibliotecii. Nevoia de flexibilitate a generat o multitudine de variante de externalizare, utilizate în toate domeniile de activitate, bibliotecile beneficiind astfel de derogarea serviciilor, de o relaţie de parteneriat de durată, de a crea şi a susţine avantajul competitiv, de a diversifica din ce în ce mai mult oferta de produse, lucrări şi servicii pentru a spori flexibilitatea în activitatea desfăşurată şi a satisface cât mai bine diversele cerinţe ale utilizatorilor. Astfel, pentru a fi în pas cu modernizarea bibliotecilor, Biblioteca Publică de Drept, filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a implementat pe data de 6 mai 2011 serviciul interactiv prin SMS, un serviciu inovaţional prin intermediul căruia Biblioteca Publică de Drept atenţionează şi anunţă preventiv utilizatorii despre expirarea termenului de împrumut al cărţilor la domiciliu. Biblioteca Publică de Drept a semnat un contract cu compania „Unifun”, companie ce oferă bibliotecii serviciul BulkSMS care permite organizarea, editarea şi expedierea SMS-urilor către utilizatorii conectaţi la


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

acest serviciu în Biblioteca Publică de Drept în fiecare zi editează şi transmite prin poşta electronică lista numerelor de telefoane ale utilizatorilor comuni pentru bibliotecă şi compania „Orange” anunţă despre returnarea cărţilor. Cu toate că serviciile oferite de aceste două companii se deosebesc prin modalităţile de transmi38 tere a informaţiilor, scopul final al serviciului interactiv prin intermediul SMS-urilor este de a proteja inventarul documentar al Bibliotecii Publice de Drept. Implementarea acestui serviciu în bibliotecă a fost succedată de micşorarea numărului de restanţieri, mesajul transmis fiind o stimulare pentru utilizatori de a respecta termenul de împrumut al cărţilor. Procesul de externalizare nu este unul fără riscuri, totuşi, luând în considerare justul aport al utilizării şi variata gamă de posibile modalităţi de aplicare, se pot obţine costuri şi riscuri cu mult mai reduse. Strategiile bibliotecii bazate pe competenţe şi externalizare pot produce o creştere a numărului de utilizatori, o diminuare a riscului de a pierde documente, o mai mare flexibilitate şi o mai amplă capacitate de a răspunde la exigenţele ambientului. Astfel, aplicarea strategiilor de externalizare semnifică în cazul Bibliotecii Publice de Drept protejarea inventarului şi sporirea performanţelor, prin focalizarea asupra activităţii desfăşurate şi sporirea propriei flexibilităţi. În contextul celor expuse mai sus, se poate afirma că în viitor fiecare bibliotecă poate utiliza externalizarea. Totuşi, nu este uşor de înţeles pentru

biblioteci posibilitatea simplificării gestionării proprii prin aplicarea externalizării pe baza unei relaţii de parteneriat. Aceste relaţii cu o altă întreprindere pot fi nu numai pentru unele activităţi, dar şi pentru toate serviciile şi funcţiile bibliotecii, prin faptul că un partener de încredere şi competent nu va profita de poziţia sa de furnizor exclusiv. Bineînţeles că nu toţi furnizorii sunt la fel de competenţi şi de încredere şi de aceea nu este suficientă doar luarea deciziei de utilizare a externalizării, dar şi individualizarea furnizorului trebuie adecvat evaluată şi apreciată. Afirmarea definitivă a utilizării externalizării va depinde de credibilitatea oferită de furnizori şi se va configura în „curajul întreprinzătorului” dacă întreprinderile vor şti să demonstreze necesitatea acesteia. Externalizarea în cadrul Bibliotecii Publice de Drept a oferit managementului instituţiei oportunitatea de a recuceri siguranţa şi controlul într-un ambient flexibil. Aceasta va constitui o sporire a capacităţii colective de funcţionare în situaţii de parteneriat. Referinţe bibliografice 1. Ebbinghouse, C. Library outsourcing – a new look. In: Searcher. 2002, nr. 10 (4). 2. Negruţă, Adina Letiţia. Este outsourcingul o tendinţă în managementul strategic al organizaţiilor? În: Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”. 2004, nr. 1, p. 45-54. 3. Sîrbu, Janetta. Externalizarea – opţiune de flexibilizare în întreprinderile de prestare a serviciilor din Cluj-Napoca. În: Revista economică. 2006, vol. 1, 67-73. 4. www.promotion.md


ИНФОРМАЦИОННЫЕ УСЛУГИ – ОСНОВА НАУЧНО-ОБРАЗОВАТЕЛЬНОГО ПРОЦЕССА ВУЗОВСКОЙ БИБЛИОТЕКИ Наталия СУВАК, нач. службы, Научная Библиотека МЭА комплексные информационные мероприятия; 39 • консультационные услуги; • сервисные услуги. Использование этих «ассортиментных групп» позволяет библиотеке МЭА учитывать: • специфику информационных потребностей своих пользователей; • наличие готовой информационной продукции; • свои ресурсные возможности (сильные и слабые стороны); • стадии жизненного цикла продукта или услуги и другие факторы. Одним из важнейших направлений работы отделов обслуживания сегодня становится поддержка ориентации читателя на современные услуги. Меняется природа труда, способы работы с информацией у читателей и библиотекарей, и происходит это практически одновременно. Два сообщества – читатели и библиотекари – всегда взаимодействовали. Однако только сейчас становится понятно, что глубина сотрудничества и взаимопонимания действительно возрастает. Обслуживание на современной основе приводит библиотеки к разработке новой идеологии библиотечно-информационного обслуживания, суть которой заключается в доступности и открытости информации, в организации удобной, комфортной и эффективной работы читателя при поддержке современных информационных технологий. Основная цель модернизации обслуживания – изменение культуры труда читателя и библиотекаря, предоставление современных услуг в обстановке сотрудничества, доверия и доброжелательности. Свою приверженность стратегии доступности информации научная библиотека МЭА вот уже более пяти лет показывает путем организации читальных залов на основе свободного доступа. В таком зале предполагается умение библиотекаря совместно с пользователем наметить эффективный путь поиска документов и информационных источников, правильно ориентироваться в имеющихся ресурсах и возможностях. Задача руководителей отделов обслуживания создание атмосферы взаимопонимания, доброжелательности, доверия и квалифицированной профессиональной помощи •

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Сегодня трудно переоценить значение библиотек – любая современная библиотека составляет неотъемлемую часть образовательного пространства, а университетская библиотека занимает особое место в разветвленной библиотечной системе, так как представляет собой информационную основу научно-образовательного процесса. В связи с внедрением интернет-технологий в учебный процесс высшей школы изменились и образовательные цели, которые в большей степени направлены на формирование и развитие способностей студентов к самостоятельному поиску, сбору, анализу и представлению информации. Основной задачей становится не «заставить выучить», а «помочь развиться». Все изменения, которые происходят в высшем образовании, вносят изменения и в деятельность вузовской библиотеки. Оснащение компьютерами и доступом в интернет, формирование фонда с помощью разнообразных мультимедийных средств, организация нового типа услуг по работе с информацией для всех категорий пользователей, преобразуют ее в современный тип библиотеки высшей школы – медиатеку – предметноинформационную среду, которая позволяет работать с любого вида информацией на любом носителе в любое время и в любом месте. Современная библиотека стремится предоставить ассортимент продуктов и услуг, способный удовлетворить информационные потребности своих пользователей. В современной практике информационного обслуживания Научной Библиотеки Молдавской Экономической Академии (МЭА) можно выделить следующие ассортиментные группы информационных продуктов и услуг: • информационные продукты и услуги – результат документального обслуживания; • информационные продукты и услуги – результат библиографического обслуживания; • информационные продукты и услуги – результат фактографического обслуживания; • информационные продукты и услуги – результат информационных исследований;


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

студентам, мастерантам, докторантам, преподавателям и другим пользователям вуза в работе с информацией. Современная форма обслуживания в читальном зале со свободным доступом к ресурсам предполагает двухстороннюю готовность работать по-новому, ответственность и культуру общения. Использование современных технических средств: доступ к ресурсам интернета, возмож40 ности автоматизированной библиотечной системы, web-сайт библиотеки, последовательное предложение таких услуг как базы данных EBSCO, Jurist и др. внесли ощутимые изменения в организацию труда в библиотеке. Новые возможности делают работу наших пользователей более комфортной, приятной и эффективной. Очень важно, чтобы пользователи поняли: библиотека делает все возможное и стремится выполнять свои функции лучше, чем прежде. Эффективность работы обеспечивается возможностью одновременного доступа, как к традиционным информационным источникам, так и к новым – электронным, сочетание которых предлагает библиотека. Библиотека МЭА посчитала нужным расширить связи с кафедрами и деканатами, начать совместные работы, которые показали бы ее потенциал. Сотрудничество с преподавателями кафедр в подготовке библиографических указателей, размещение текстов монографий, учебников, сборников задач на электронных носителях и в электронном каталоге библиотеки, консультирование преподавателей, аспирантов, мастерантов, студентов и других категорий пользователей научной библиотеки МЭА – все это укрепляет отношения сотрудничества, доверия и сопричастности к общему делу, дает лучшее понимание возможностей библиотеки. На сегодняшний день мы информируем своих потребителей с помощью е-mail сообщений по электронной почте. При этом письмо может вклю-

чать в себя информацию, специфичную только для данного пользователя. Надо признать, что библиотекарям совсем не просто воспринять новую философию и культуру информационного обслуживания, и не все пока ее по-настоящему усвоили. Еще предстоит большая работа по обучению и развитию библиотекарей как профессиональных помощников пользователя, способных полноценно консультировать, индивидуально работать с каждым, знать современные источники информации, предвосхищать желания. И если на начальном этапе внедрения современных технологий во главу угла мы ставили вопросы создания библиотечной технологии на основе автоматизации процессов, то постепенно акцент переместился с производственных процессов на изучение и учет всех мнений, интересов и потребностей пользователей МЭА. Основными задачами научной библиотеки МЭА на сегодняшний день должны стать: • обеспечение пользователей простыми и понятными инструкциями по поиску ресурсов и работе с компьютерными библиотечными программами; • формирование информационной грамотности пользователей; • широкое использование возможностей web-сайта для информирования пользователей. Мы должны заботиться о репутации библиотеки, каждый пользователь, приходящий к нам, должен быть уверен, что получит качественную библиотечную услугу. Необходимо стремиться сделать информационное обслуживание эффективным, и поэтому удовлетворенность пользователей и рентабельность при предоставлении услуг должны стать конечной целью.


PARTICULARITĂŢILE PERCEPŢIEI SEGMENTELOR-ŢINTĂ ÎN BIBLIOTECILE UNIVERSITARE

Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, creşterea rapidă a volumului informaţiilor în lume, concurenţa între furnizorii de informaţii, concurenţa între diferite surse de informare, forţează bibliotecile de a utiliza noi tehnologii pentru a atrage atenţia utilizatorilor, tehnici utilizate în psihologie, marketing şi merchandising. Oferind informaţii utilizatorilor, specialiştii trebuie să cunoască bine particularităţile percepţiei umane. Aceste cunoştinţe vor ajuta personalul de bibliotecă să abordeze competent promovarea informaţiilor pentru oameni de ştiinţă, profesori, studenţi, să dezvolte mecanisme eficiente pentru a atrage atenţia diverselor grupuri de utilizatori. Tehnicile utilizate în psihologie, marketing şi merchandising trebuie să fie adaptate la activităţile bibliotecii, prin aceasta va creşte eficienţa serviciilor informaţionale şi satisfacţia clienţilor va ridica biblioteca la un nou nivel. „Subiectul percepţiei are o importanţă deosebită în economia de piaţă modernă. Nevoia de a concura, luarea în considerare a intereselor consumatorilor, schimbarea constantă a tacticilor de lucru cu consumatorii conferă acestui subiect o importanţă deosebită pentru societate” [2, p. 64]. Personalul de bibliotecă trebuie să cunoască cum reacţionează oamenii la informaţie, cum ei primesc, procesează şi creează informaţiile. O persoană primeşte informaţii prin intermediul simţurilor, astfel încât trebuie să fim conştienţi de funcţionarea şi posibilităţile de percepţie a informaţiei. Capacitatea persoanei de a răspunde la stimuli depinde de numărul şi intensitatea acestor stimuli. În caz de lipsă sau de exces de stimuli, mai ales dacă aceasta durează o perioadă lungă de timp, o persoană poate avea o stare de disconfort. Trebuie remarcat faptul că, în fiecare an, pentru captarea atenţiei unei persoane, în special în mediul urban, se luptă tot mai multe surse de informare. În procesul de servire a utilizatorilor trebuie să se ia în considerare gradul de solicitare informaţională: locuitori din mediul urban şi rural, în conformitate cu ocupaţia: elevi, profesori, pensionari şi alte categorii de utilizatori. Bibliotecarul trebuie să aibă grijă ca informaţia, care trebuie adusă la cunoştinţa utilizatorului, să fie interesantă şi uşor de înţeles. Aceasta, în

primul rând, se referă la limbajul folosit. În fiecare industrie se dezvoltă un limbaj, o terminologie proprie, apar abrevieri. De regulă, acest limbaj nu este înţeles de oamenii din afara acestui cerc restrâns. Utilizarea limbajului dat în comunicarea cu publicul neiniţiat va conduce, cu siguranţă, la pierderea unui procent mare de cititori potenţiali. Înainte de a utiliza abrevieri, termeni noi, verificaţi dacă aceştia vor fi înţeleşi de către consumatori. Pentru a răspunde în mod eficient nevoilor pieţei, trebuie să cunoaştem cum este percepută biblioteca de către consumator. Comunicarea trebuie să se bazeze pe cunoaşterea mecanismelor de percepţie şi de prelucrare a informaţiilor de către clienţi. Percepţia este procesul mental de reflectare a realităţii, formând o imagine subiectivă a lumii obiective. În percepţia spaţiului şi a lumii înconjurătoare participă contemplarea, gândirea abstractă şi experienţa din practica anterioară. Sursa cunoştinţelor noastre despre obiecte sunt simţurile, rezultatul direct al impactului proprietăţilor obiective ale unui obiect asupra organelor de simţ. Noi percepem lumea prin cinci canale de simţuri: vizual (ochi), sonor (urechile), olfactiv (nas), tactil (pielea), gust (gura). Prelucrarea informaţiei pentru luarea deciziilor implică patru etape: expunerea, atenţia, interpretarea şi memoria. Primele trei etape constituie percepţia. Expunerea apare atunci când un produs, anunţ apare în câmpul senzorial al omului – văz, gust, auz, atingere, miros. Optzeci la sută din cantitatea de informaţii despre lumea înconjurătoare o persoană o primeşte prin intermediul văzului. Atenţia. Având în vedere că prelucrarea simultană a tuturor stimulilor disponibili nu este posibilă, sistemul cognitiv monitorizează permanent semnalele senzoriale, selectând unele dintre ele pentru a fi prelucrate ulterior. Motivarea consumatorilor să atragă atenţia este una dintre problemele principale ale comunicării. Lumea de astăzi este caracterizată prin volume mari de informaţii, procesarea cărora nu este posibilă. Potrivit buletinului informativ Microsoft, în lume există două miliarde de televizoare, trei miliarde de radiouri, în plus în fiecare an apar 150 mii de reviste, cinci

41

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Elena RĂILEAN, specialist principal; Ina NICUŢĂ, specialist principal, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

miliarde de cărţi şi articole ştiinţifice, 250 mii teze de doctorat şi rapoarte. Fondul mondial de cărţi se dublează la fiecare 10-15 ani. De asemenea, consumatorul mediu, în cursul zilei, primeşte aproximativ 20 de unităţi de spam, se confruntă cu 200 de mesaje publicitare. Un american consumă, în medie pe zi, aproximativ 34 GB de informaţie. Acest lucru 42 este prezentat în noul raport al Universităţii din California [4]. Creierul uman nu se deconectează din cauza excesului de informaţii, datorită unor mecanisme de siguranţă, care ne protejează de acest exces. Odată cu creşterea cantităţii de informaţii, creşte şi stratul de protecţie. De asemenea, creşte şi puterea semnalului necesar pentru a pătrunde prin acest strat protector. Aproape întotdeauna asupra creierului acţionează mai mulţi stimuli. Dacă un stimul domină în mod clar, creierul se setează „pe unda lui”. Cu cât este mai interesant stimulul, cu atât mai puţine şanse de a fi observaţi au alţi stimuli. Factorii ce determină atenţia pot fi împărţiţi în trei grupe: factori stimulenţi, factori individuali şi factori situaţionali. Factorii stimulenţi: dimensiunea şi intensitatea, culoarea şi mişcarea, poziţia şi izolarea, formatul şi mesajul comprimat. Factorii individuali: interesul sau nevoia. Interesul – o reflectare a stilului de viaţă, rezultatul obiectivelor pe termen lung şi a planurilor persoanei. Atitudinea. Oamenii sunt receptivi la informaţiile care sprijină sau îmbunătăţesc coerenţa convingerilor şi atitudinilor personale şi evită informaţiile care sunt contestate de acestea. Factorii situaţionali – stimuli, care sunt induşi de mediu, cum ar fi limita de timp, ora din zi etc. Implicarea în situaţie – cu cât mai mare este gradul de implicare a utilizatorului în conţinutul comunicării, cu atât sunt mai multe şanse de a atrage atenţia consumatorilor. Astfel, pentru a atrage atenţia utilizatorilor asupra produselor şi serviciilor bibliotecii, personalul trebuie să utilizeze cunoştinţele despre particularităţile percepţiei. Mesajele publicitare, anunţurile plasate în bibliotecă şi pe pagina web a bibliotecii, trebuie să atragă atenţia, să inspire la acţiune. Interpretarea este atribuirea de valori senzaţiilor. Aceasta înseamnă înţelegerea şi analiza mesajului, transformarea senzaţiilor în informaţii, care vor fi stocate în memorie [1]. Interpretarea individuală poate influenţa comportamentul mai mult, decât realitatea obiectivă. Unele caracteristici individuale, de asemenea, influenţează interpretarea. De exemplu: sexul persoanei, clasa socială, cunoştinţele, motivaţia şi aşteptările. Aproximativ 30% din date sunt interpretate incorect. De

multe ori, procesele informaţionale (expunerea, atenţia, interpretarea) se produc aproape simultan şi acestea sunt în mod clar interactive. Recomandări pentru elaborarea materialelor informaţionale şi publicitare eficiente: 1. Un rol important îl au titlurile mesajelor. Mesajele publicitare fără titlu sunt complet ineficiente. Titlul este citit în medie de cinci ori mai des decât textul propriu-zis. Este important să reţineţi că titlul, uneori, poate fi singurul lucru, pe care consumatorul va fi capabil sau va reuşi să-l citească. Prin urmare, titlurile trebuie să fie atractive şi informative. Titlul poate fi în formă de întrebare. Utilizatorul, văzând o întrebare, inconştient încearcă să răspundă la ea. Psihologii au propus mai multe recomandări pentru utilizarea corectă a titlului. Acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: • să fie adecvat de scurt; titlurile mai mari de zece cuvinte sunt percepute mai rău decât cele scurte; • să conţină o indicaţie la beneficiile şi la noutatea serviciului, să stârnească curiozitatea; • să corespundă unei anumite pieţe, să fie adresat unui anumit segment; • să creeze un interes personal; • să atragă deodată atenţia la beneficiile serviciului; • să îndrepte interesul consumatorilor la serviciu, nu la partea creativă a publicităţii; • să se utilizeze cifre în titlu, pentru a atrage atenţia. 2. Pentru a atrage atenţia, pot fi utilizate, de asemenea, în designul reclamei grafice, tabele şi fotografii. Potrivit diverselor estimări, probabilitatea că aşa o publicitate va atrage atenţia, creşte cu 30-40%. Imaginile nu trebuie să depăşească o treime din suprafaţa anunţului. 3. Este util de a păstra şi de a analiza, în afară de produsele publicitare proprii, produsele concurenţilor, de a aduna anunţuri publicitare preferate, chiar dacă acestea nu se referă la domeniul dumneavoastră. Înainte de a fi publicate, modelele de publicitate trebuie să fie văzute de publicul-ţintă. Aflaţi ce le place şi ce nu, iar în baza discuţiilor faceţi corectările corespunzătoare. 4. Având în vedere că 80% din informaţiile primite de către om sunt percepute cu ajutorul văzului, ar trebui să existe o iluminare cât mai bună a obiectului. Cu cât obiectul este iluminat mai bine, cu atât mai multă atenţie el atrage. 5. Trebuie să luăm în considerare unghiul de vedere al cititorului, nu al bibliotecarului.


Utilizarea imaginilor în mesajele publicitare. Fotografiile sunt mai potrivite decât desenele. Fotografiile color sunt mai vii, ele transmit mai bine atmosfera, starea de spirit, emoţiile. Fotografia albnegru parcă e acoperită de un „văl al timpului”, prin care pătrund mai bine elementele istorice ale imaginii. Fotografia color este mai scumpă decât cea alb-negru, dar ea se memorizează mai bine. Cititorul, 43 în primul rând, priveşte ilustraţiile, apoi citeşte titlul şi, în ultimul rând, textul propriu-zis. Informaţia trebuie plasată în această ordine: imaginea în partea de sus, sub ea – titlul şi textul mai jos de titlu. Prin urmare, ilustraţii fără text nu ar trebui să fie. În mesajele publicitare operaţi cu fapte simple şi precise. Nu utilizaţi cuvintele „dacă...”, „în caz că...”, mesajul se scrie numai la timpul prezent. Ar trebui să comunicăm consumatorilor ce trebuie să facă [3, p. 37]. Aşa dar, procesul de furnizare, obţinere şi prelucrare a informaţiilor în secolul XXI este cu mult mai complicat. Datorită acestui fapt a devenit mai complex şi procesul de furnizare a informaţiei de către bibliotecari şi asimilarea eficientă a informaţiei de către utilizatori. Bibliotecarul nu se poate limita numai la cunoştinţele şi abilităţile utilizate în secolul XX, munca lui necesită mai multe cunoştinţe, are o natură mai cognitivă. Cunoaşterea legilor percepţiei, abilitatea de a utiliza aceste cunoştinţe în practică, va permite personalului de bibliotecă să servească eficient utilizatorii existenţi, să fidelizeze utilizatorii şi să-i atragă pe cei, care au preferat anterior alte mijloace de obţinere a informaţiilor. Bibliotecile au ajuns acum la o nouă etapă de dezvoltare, mult mai complexă, se perfecţionează, se optimizează, se axează tot mai mult pe consumator şi încearcă să concureze cu alţi subiecţi de pe piaţa informaţională. Referinţe bibliografice 1. Marder, E. Comportamentul consumatorilor. Bucureşti: Teora, 2002. 365 p. 2. Мозер, К. Психология маркетинга и рекламы. Харьков, 2004. 378 с. 3. Мокшанцев, Р. Психология pекламы. Москва: INFRA-M, 2000. 228 c. 4. Cоломон, М. Поведение потребителей. СПб: Питер, 2001. 482 с.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

6. De o mare importanţă pentru orice formă de publicitate este alegerea de fonturilor cu care sunt realizate textele promoţionale. Uneori designerii utilizează fonturi ce seamănă cu scrisul de mână. Cu toate acestea, după cum se arată în numeroase studii, utilizarea acestui tip de fonturi în publicitate este considerată ca ineficientă, iar în unele cazuri inacceptabilă. 7. Textul trebuie să atragă şi să reţină neapărat atenţia privitorului, cititorului. Ochiul respinge automat textul lung, care nu este divizat în paragrafe, fără elemente evidenţiate şi subtitluri. Unele recomandări privind utilizarea fonturilor: • stilul Bold evocă o senzaţie de greutate, masivitate, fiabilitate a produsului, fontul mai subtil scoate în evidenţă eleganţa, precizia; • este util să se menţină continuitatea fonturilor şi să nu se folosească mai mult de trei fonturi; • cel mai bine sunt percepute literele negre pe fundal galben, literele verzi şi roşii – pe fundal alb; • liniile orizontale de text produc senzaţii de greutate, liniile diagonale instigă la acţiune; • textul amplasat în cadru atrage mai multă atenţie decât cel fără cadru; • elementele palide şi deschise la culoare a mesajului publicitar ar trebui să fie amplasate în partea de sus, iar cele întunecate şi grele (blocuri de text) – în partea de jos a paginii; • în cazul în care anunţurile sunt mai mici de o pagină, cel mai bine este să plasăm foaia vertical; • logoul ar trebui să fie amplasat în partea de sus, în mijloc sau în partea de jos pe dreapta. El ar trebui să fie suficient de mare pentru ca să fie observat. În textele publicitare trebuie de evitat: • titluri scrise cu majuscule sau pe părţi; • font reversiv; • tipuri de cursiv sau fonturi decorative; • texte sau anteturi amplasate pe imagini; • distanţă prea mare între litere şi cuvinte, textul ar trebui să fie compact; • aranjamentul strict geometric al elementelor – acest lucru complică percepţia, este utilă o asimetrie în amplasarea elementelor; • utilizarea textului în jurul imaginii – acest lucru reduce dramatic lizibilitatea acestuia, bordura din stânga a textului ar trebui să fie dreaptă.


MODIFICĂRI FUNDAMENTALE ÎN NATURA ACTIVITĂŢII BIBLIOTECILOR UNIVERSITARE Aurelia CEBOTARI, şef serviciu; Lilia LUPAN, specialist principal; Elena MALŢEV, şef oficiu; Ludmila MÎNDRESCU, şef oficiu, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

44

În contextul actual al unei societăţi bazate pe cunoştinţe, odată cu conştientizarea faptului că resursele informaţionale constituie cel mai important capital pentru orice instituţie, tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale în bibliotecile universitare au devenit un subiect de interes maxim pentru toate instituţiile de informare orientate spre succes. Tehnologiile informaţionale înseamnă nu numai tehnologii pentru informare, ci şi tehnologie pentru comunicare. Aceste două aspecte formează baza colaborării între biblioteci şi sporesc gradul de dezvoltare a profesiei de bibliotecar în folosul utilizatorului. Sistemul informaţional formează componenta cea mai importantă în dezvoltarea societăţii contemporane. Schimbările în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale au condus la apariţia unor modele şi tehnologii noi în toate celelalte domenii ale activităţii umane, în sfera serviciilor, industrie, cercetare, educaţie. Corespunzător, sunt necesare şi instrumente specifice de informare, care ar permite realizarea procesului de informare în cele mai diverse forme şi condiţii, în acest context se modifică şi rolul bibliotecii: utilizatorii instituţiei de informare trebuie să posede nu doar cunoştinţe elementare, dar şi deprinderi de utilizare a tehnologiilor informaţionale, necesare în procesul de căutare a informaţiei dorite în activitatea profesională şi socială. Serviciile oferite de biblioteci trebuie să devină nişte avantaje pe care să le utilizeze pentru a ocupa un nou segment de piaţă pentru a se extinde sau a-şi păstra poziţia. Astfel avantajul resurselor informaţionale, avantajul cunoştinţelor abilităţilor şi experienţei bibliotecarilor şi avantajul de a veni în întâmpinarea utilizatorilor cu servicii care să răspundă nevoilor preferinţelor utilizatorilor pot ajuta bibliotecile [4]. Internetul şi noile tehnologii pătrunzând în BŞ a ASEM, au determinat modificări fundamentale în natura activităţii serviciilor oferite de bibliotecă. În bibliotecă nenumărate procese de lucru se realizea-

ză fiind asistate de calculatoare, ceea ce a dat posibilitate ca biblioteca noastră să progreseze. Utilizarea calculatorului şi-a dovedit din plin eficienţa în stocarea, organizarea, regăsirea şi difuzarea informaţiei. Manualele au încetat să fie unica sursă de informaţii pentru studenţi. Varietatea enormă de date, care pot fi preluate din reţeaua de internet constituie o sursă alternativă de acumulare a cunoştinţelor. Numărul celor care sunt atraşi de serviciile de informare on-line sunt în creştere, dar nivelul lor de cunoaştere a noilor tehnologii, experienţa lor în domeniul resurselor digitale, a căutărilor de informaţie sunt foarte diverse. Cu părere de rău, nu toate resursele digitale, care se găsesc în distribuţie liberă în reţeaua internetului, pot fi utile în procesul educaţional. Pe de o parte, accesul la datele din reţea este necesar pentru educarea unor personalităţi multilateral dezvoltate, capabile să se integreze în societatea modernă. Pe de altă parte, preluarea din reţea a resurselor cu caracter agresiv, indecent, a informaţiilor neverificate poate conduce la denaturarea principiilor de viaţă ale tânărului cetăţean. Din relatările altor autori este cunoscut faptul că documentarea efectuată de către cercetătorii ştiinţifici prin consultarea cataloagelor marilor biblioteci ale lumii direct prin internet sau a planurilor editoriale ale marilor edituri mondiale, sau chiar a articolelor de revistă (multe fiind accesibile fie în ediţiile electronice ale revistelor, fie în directoarele de pe calculatoarele autorilor etc.) constituie un fenomen care priveşte partea cea mai calificată a beneficiarilor unei biblioteci universitare [1]. Cu ajutorul internetului oricine poate interacţiona cu alţi cercetători din întreaga lume sau poate afla părerile experţilor în domeniu, sau poate dobândi, pe lângă informaţii, şi o pasiune pentru subiectul pe care îl cercetează. Ultimele orientări din producţia de carte ştiinţifică importantă pentru bibliotecile universitare ca şi cele privind unele ediții periodice din domeniul tehnologii-


Deja înţelegem că viitorul aparţine formelor electronice. Utilizatorii tot mai mult preferă să apeleze la instrumentele informaţionale moderne, ce permit realizarea unor căutări multiaspectuale şi obţinerea unei informaţii mai ample. Aşadar, biblioteca reprezintă un organism sau o parte a unui organism a cărui principală menire este de a conserva o colecţie şi de a facilita, graţie servi- 45 ciilor oferite de personal, folosirea documentelor răspunzând nevoilor de informare, de cercetare, de educaţie sau pentru timpul liber al utilizatorilor. Modernizarea aspectului informaţional al instruirii este o necesitate. Procesul de modernizare este în plină desfăşurare. În următorii ani, urmează să fie realizate investiţii permanente în dezvoltarea infrastructurii bibliotecilor şi în ridicarea statutului bibliotecarilor. Tehnologiile informaţionale noi prezintă un instrument puternic şi flexibil în mâinile unui bibliotecar bun. Prin urmare, elementul-cheie al succesului unei biblioteci moderne, bazate pe utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale, îl constituie, la fel ca şi înainte, bibliotecarul – un bibliotecar modern, având cunoştinţe temeinice atât în domeniul său, cât şi în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale, un bibliotecar care se simte la fel de comod având în mână o carte sau apelând la calculator. Sperăm într-o colaborare continuă, care ne va ajuta să descoperim ceva nou şi să fim utili tuturor celor ce privesc cu îndrăzneală în viitor, fiind orientaţi spre colaborare, adaptare în comun a noilor tehnologii şi practici de lucru avansate. Referinţe bibliografice 1. Clocotici, Lidia. Biblioteca universitară şi noile tehnologii informaţionale. Acces: http://apollo.bcu-iaşi.eo/biblos/biblos6/ clocot.html 2. Ghinculov, S. Sub zodia cărţii. Chişinău: ASEM, 2009. 304 p. 3. Ghinculov, S.; Cheradi, N. Conceptul bibliotecilor electronice. În: Drept, economie şi informatică. 2006, nr. 6, p. 100-105. 4. Porumbeanu, O.-L. Managementul informaţiei şi al bibliotecilor în mileniul III. Bucureşti: Ed. Asociaţiei Bibliotecarilor din Învăţământ, 2004. 212 p. 5. http://www.bcu-iasi.ro

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

lor informaţionale sunt însoţite de CD-uri. Consultarea acestora cere prezenţa mijloacelor tehnice adecvate, la care BŞ ASEM face faţă pe deplin. Bibliotecile care nu vor avea asemenea mijloace renunţă, practic, la un întreg segment al producţiei editoriale. Evident, această renunţare înseamnă abandonarea simultană a unor potenţiali beneficiari. Deci, numai informatizarea, introducerea tehnicilor moderne pentru scopul final, oferirea şi schimbul de informaţii ar schimba esenţial serviciile acordate societăţii şi, în acest context, rămâne foarte important ca bibliotecarii să-şi asume conştient aceste noi schimbări şi responsabilităţi. Accesul la internet rezolvă, în sfârşit, şi problema accesului, de pe terminalele din bibliotecă, la publicaţiile electronice. O problemă aparte o constituie acumularea responsabilităţilor în domeniul TIC în cadrul instituţiei de informare. Soluţii pentru rezolvarea problemei sunt mai multe: de la angajarea unei persoane responsabile pentru implementarea TIC în instituţia de informare, până la angajarea companiilor specializate. Dar orice soluţie necesită anumite cheltuieli – prin urmare totul depinde, în final, de autoritatea locală, care finanţează biblioteca. Utilizatorii au acces la tehnologiile informaţionale nu numai în cadrul instituţiei de învăţământ, dar şi în afara ei. Un aspect important al atitudinii utilizatorilor faţă de bibliotecă este şi posibilitatea de a utiliza componentele TIC în procesul de studii. La fel se creează şi atitudinea faţă de bibliotecari. Este un motiv în plus de a moderniza atât echipamentul digital pentru informare, cât şi cunoştinţele bibliotecarilor în domeniu. Astfel, oferind bibliotecilor şansa de a experimenta, ele propun metode de acces la informaţie pe care utilizatorii le preferă, bazate mai mult pe elemente vizuale şi audio decât pe elemente textuale, metode inovative de furnizare a serviciilor, posibilităţi noi de interacţiune cu utilizatorii, oportunitatea de a experimenta şi a explora noi modele şi servicii imposibile sau dificil de oferit în lumea reală. În concluzie, efectuând o analiză a prezentului şi a perspectivelor de dezvoltare a internetului, înţelegem că bibliotecile îşi pot planifica existenţa de mai departe doar alături de această noutate tehnologică.


SERVIREA UTILIZATORULUI ÎN MEDIUL ELECTRONIC Inna KORCEVSKAIA, specialist principal; Ana MUNTEAN, specialist principal, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

46

Noile tehnologii de informatizare pătrund în toate domeniile de activitate şi de ştiinţă şi capătă o mare importanţă prin operativitate. Totodată, apar noi servicii oferite beneficiarului. S-a schimbat în ansamblu paradigma bibliotecii, ca centru de informatizare, de cultură şi de învăţământ. Toate schimbările acestea sunt în conformitate cu noile schimbări în societate, cu nivelul de informatizare, cu creşterea nivelului de competenţă informaţională şi a culturii informaţionale a beneficiarilor bibliotecii. Astăzi potenţialul universitar informaţional cuprinde, pe lângă fondul clasic al bibliotecii şi resurse electronice ştiinţifice şi educaţionale. Ceea ce puțin timp în urmă specialiştii în domeniul biblioteconomiei puteau doar să-şi imagineze, astăzi este deja realizat, lucrează şi dă rezultate. Biblioteca astăzi Astăzi Biblioteca Ştiinţifică a ASEM este o bibliotecă contemporană automatizată care oferă acces şi la resurse electronice. În prezent s-a pus la dispoziţia publicului OPAC-ul de la toate posturile de lucru pentru utilizatori, şase posturi ale bazei de date „Jurist”, 69 posturi de lucru pentru bazele de date online. Numărul total de computere în bibliotecă este de 105. S-au implementat următoarele activităţi: – automatizarea majorităţii proceselor tehnologice (achiziţie, inclusiv şi prin internet, abonarea electronică etc.); – punerea în funcţiune a catalogului electronic; – evidenţa electronică a beneficiarilor (citirea barcodei de pe permisul de cititor); – pentru informarea beneficiarilor s-a pus la dispoziţie site-ul bibliotecii (www.lib.ase.md) care conţine informaţie despre bibliotecă, despre serviciile ei şi resursele disponibile; – oferirea surselor informaţionale pe suport electronic; – oferirea accesului la baza de date „Legislaţia Republicii Moldova”; – oferirea accesului la resursele on-line; – prestarea serviciilor adiţionale (fotocopiere, listare, scanare, imprimare pe CD/DVD). Datorită tehnologiilor de internet, este posibil de a oferi accesul la fondul bibliotecii pentru publicul larg, utilizând site-ul Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM,

care este actualizat permanent. Site-ul bibliotecii este sursa principală de informare a utilizatorului. Meniul site-ului direcţionează confortabil utilizatorul în spaţiul informaţional al Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM, de exemplu: – spre biblioteci ce prezintă cataloage electronice, ediţii periodice, baze de date, servicii cu expoziţii on-line, intrări noi; – spre e-resurse – baze de date, linkuri utile, informaţii juridice, surse de referinţă, arhive ştiinţifice, biblioteci electronice, reviste ştiinţifice on-line, massmedia on-line etc. În Centrul de multimedia este amplasată colecţia de CD-uri, care conţin date statistice din diferite domenii, acte normative şi juridice europene, dicţionare şi enciclopedii. Din 2005, tezele de doctor, susţinute în cadrul ASEM, sunt stocate în format PDF şi puse la dispoziţia utilizatorilor pentru informare. Tot aici se prelucrează publicaţiile editurii ASEM pentru integrarea lor în Biblioteca digitală a ASEM. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, în activitatea de instruire şi de cercetare creşte rolul publicaţiilor electronice. Majoritatea editurilor mari, oferă acces contra plată sau gratuit la versiunile electronice ale revistelor. Datorită participării Bibliotecii Știinţifice a ASEM în consorţiul REM (Resurse Electronice pentru Moldova), profesorii, cercetătorii, masteranzii, doctoranzii, studenţii au acces la 11 baze de date full-text din mai multe domenii. Compania editorială EBSCO este furnizorul principal al bazelor de date academice din întreaga lume şi accesul la aceste resurse oferă oportunităţi unice consumatorilor de informaţii ştiinţifice din bibliotecile consorţiului. Consorţiul REM este un proiect comun al Institutului pentru o Societate Deschisă (Open Society Institute – OSI, Budapesta) şi Compania editorială EBSCO Publishing (SUA). EBSCO este la moment unul dintre cei mai mari furnizori de reviste în format tradiţional şi electronic. EBSCOhost oferă peste 18 000 de reviste, ziare şi buletine de ştiri full-text, de asemenea, peste 2300 de ediţii de referinţă: ghiduri şi broşuri din domeniile social şi umanistic. Toată informaţia se distribuie în format electronic tuturor ţărilor participante la proiect prin reţeaua OSI.


date conţine legi şi acte normative modificate (la zi) conform actelor despre modificări. Modificările sunt operate conform prevederilor legislaţiei, la data intrării acestora în vigoare. Actele sunt repartizate după emitenţi şi sistematizate conform Clasificatorului general al legislaţiei. Programul de consultare a bazei de date juridice permite căutarea actelor, pornind de la un minimum 47 de informaţii, pe care le posedă utilizatorul la moment. La început se afişează compartimentul Noutăţi, care include lista ultimelor 10 publicaţii ale Monitorului Oficial, urmată de lista unor acte importante, lista proiectelor de acte normative şi alte informaţii utile. Acest compartiment se actualizează odată cu actualizarea bazei de date. Fiecare act juridic conţine:  textul actului în original şi la zi;  fişa actului (data adoptării, data promulgării, data abrogării, unde şi când a fost publicat şi altele);  lista actelor cu modificările operate;  lista actelor modificate de el;  lista actelor la care se referă;  lista actelor care se referă la el. Baza de date „Jurist” este reînnoită săptămânal. În anul 1993, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM, încheind Memorandumul de Acord cu Banca Mondială de Reconstrucţii şi Dezvoltare, a primit statutul de The World Bank Depository Library (Bibliotecă depozitară a Băncii Mondiale) în Republica Moldova. Banca Mondială donează Bibliotecii ASEM publicaţiile sale: cărţi, studii şi sinteze economice, articole tehnice, dări de seamă, anuare şi date statistice etc., care pot fi găsite în catalogul electronic. În anul 2003 au fost reînnoite condiţiile de colaborare dintre bibliotecile depozitare şi Banca Mondială. Bibliotecile întreţin relaţii de colaborare cu Banca Mondială, cu distribuitorii publicaţiilor Băncii Mondiale în Moldova şi cu alte biblioteci regionale şi depozitare în scopul diseminării informaţiei despre activitatea Băncii Mondiale. Biblioteca organizează colecţia de publicaţii a Băncii Mondiale, realizează controlul bibliografic şi asigură accesul utilizatorilor la toate documentele. Biblioteca împrumută publicaţiile Băncii Mondiale prin intermediul ÎIB (împrumut interbibliotecar) utilizatorilor din Republica Moldova, care nu au posibilitate să frecventeze biblioteca. Informaţia despre noile apariţii şi despre publicaţiile ce urmează a fi editate poate fi găsită în catalogul trimestrial al Băncii Mondiale Publications Update. Astăzi colecţia Băncii Mondiale din cadrul Bibliotecii ASEM constituie 2400

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

În cadrul ASEM sunt solicitate mai mult Academic Search Premier şi Business Source Premier, care oferă texte integrale din toate domeniile economice: marketing, management, contabilitate, finanţe, inclusiv texte integrale din peste 4600 de titluri verificate de experţi în domeniu. Potenţialul acestor resurse este folosit de către utilizatorii noştri, numai la 10%. Printre principalele motive menţionăm: lipsa de cunoaştere a limbilor străine, a tehnologiei informaţiei, lipsa de aptitudini pentru obţinerea informaţiei ştiinţifice prin intermediul internetului etc. Interfaţa EBSCO este supusă constant modificărilor şi îmbunătăţirilor pentru a facilita accesul la resurse. Astfel: • interfaţa poate fi utilizată acum şi în limbile română şi rusă ca un avantaj pentru utilizatorii noştri; • o îmbunătăţire semnificativă este prezenţa funcţiei de translator on-line pe site-ul companiei; • există posibilitatea de a salva documentele sau de a trimite textele integrale prin e-mail; dacă documentul este prezentat în formatul HTML, textul va fi situat în corpul e-mail-ului, iar în cazul în care documentul este prezentat în formatul PDF, va fi trimis utilizatorului ca un fişier ataşat; • există secţiunea HELP pentru fiecare bază de date; posibilitatea de a intra pe pagina HELP în timpul navigării în baza de date. Informarea permanentă şi instruirea personalului în vederea dezvoltării deprinderilor de utilizare a resurselor electronice şi navigare profesională în totalitatea resurselor disponibile, la nivel de bibliotecă concretă, rămâne o sarcină importantă a activităţii bibliotecii. Acest obiectiv este primordial, deoarece numai un specialist pregătit poate să explice şi să demonstreze beneficiarului bibliotecii avantajele utilizării bazelor de date. Promovarea resurselor electronice este realizată prin intermediul site-ului www.lib.ase.md/eifl_direct_ moldova.htm şi al blogului consacrat problemelor accesului deschis în Republica Moldova: http://eifloamoldova.wordpress.com/, al altor instrumente web: Slideshare, YouTube etc. O sursă importantă pentru beneficiarul nostru este şi baza de date legislative „Jurist”. Baza de date conţine versiunea electronică a actelor juridice adoptate şi publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi în alte ediţii oficiale, începând cu anul 1989, în limbile română şi rusă. În acelaşi timp, baza de


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

exemplare, care pot fi găsite în catalogul electronic. A fost realizată înregistrarea la World Bank e-Library care oferă accesul on-line la circa 5000 de publicaţii. Adresa web: http://elibrary.worldbank.org/. În februarie 2002, prin semnarea unui acord de cooperare cu Comisia Europeana, a fost inaugurat Centrul European de Documentare în cadrul Biblio48 tecii Ştiinţifice a ASEM. Prin serviciile sale informaţionale, Centrul asigură condiţii viabile şi eficiente pentru accesul la informaţiile şi documentele Uniunii Europene tuturor membrilor comunităţii la informaţii economice, politice, sociologice, legislative etc. şi la alte produse informaţionale. Centrul furnizează informaţii privind integrarea europeană pentru procesele de instruire, formare şi educare, precum şi pentru activitatea de cercetare. Obiectivele Centrului: – organizarea şi prelucrarea colecţiei de documente ale Uniunii Europene şi reflectarea lor în catalogul electronic şi în buletinele informative în format electronic; – asigurarea accesului liber şi oferirea colecţiilor de documente şi informaţii tuturor categoriilor de utilizatori; – oferirea unei game de servicii și produse informaţionale deţinute de Centru; – perfecţionarea accesului la informaţii şi documente furnizate de UE şi dezvoltarea serviciilor bazate pe noile tehnologii ale informaţiei; – asigurarea unei colecţii de documente şi informaţii adecvate susţinerii programelor de învăţământ şi cercetare ce se desfăşoară în cadrul universitar; – informarea utilizatorilor despre dezvoltarea resurselor de informare puse la dispoziţia lor prin realizarea accesului on-line la bazele de date şi revistele electronice; – asistenţa informaţională şi consultativă; – participarea la diverse foruri consacrate problemelor dezvoltării şi integrării europene; – colaborarea constantă şi eficientă cu alte structuri ale CED în vederea satisfacerii nevoilor de informare a utilizatorilor; – editarea materialelor promoţionale; – elaborarea modelelor strategice de gestionare a revistelor electronice şi a altor resurse în cadrul Centrului. Adresa web: www.europa.eu.

Cu scopul integrării resurselor electronice ale bibliotecii în procesul de învăţământ şi ştiinţific al instituţiei, au loc diverse manifestări de informare a beneficiarilor (a studenţilor, masteranzilor şi profesorilor) despre resursele electronice gratuite. Informaţia este amplasată pe site-ul bibliotecii şi este expediată prin poşta electronica decanilor, şefelor de catedră. Vizitatorilor fără deprinderi de lucru cu computerul deseori le este dificil să găsească informaţia necesară (salvarea pe diverse suporturi, redactarea, crearea tabelelor, graficelor etc.), în ajutor îi vine consultantul. Pe zi se fac zeci de miniconsultări pentru astfel de vizitatori, în acelaşi timp personalul nu numai consultă, dar şi creează o atmosferă plăcută de lucru. Propuneri: 1. Profesionalizarea lucrătorilor bibliotecii prin autoinstruire, consultaţii reciproce. 2. Găsirea noilor căi de informare despre noutăţile bibliotecii: – utilizarea radioului local (în timpul recreaţiilor să se difuzeze diverse date informative). – Ticker (text electronic în mişcare, prin intermediul căruia putem informa beneficiarii despre intrările noi în bibliotecă). – ecrane informative (informaţia va fi plasată pe aceste ecrane în formă de filmuleţe – cu sau fără sunet – sau de prezentări PowerPoint). – lecţii de cultura informaţiei privind utilizarea tehnologiilor informaţionale pentru obţinerea informaţiei. Referinţe bibliografice 1. Banciu, Doina. Informatizarea bibliotecilor – concepte şi practice. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2001. 193 p. 2. Raport de activitate al Centrului multimedia din Biblioteca Ştiinţifică a ASEM pe anul 2010. 3. Raport de activitate al Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM pe anul 2010. Ch., 2011. 63 p. 4. Борцова, Н.; Лукашева, Р.И. Инновации в информационно-библиографической деятельности вузовской библиотеки. În: Научные и технические библиотеки. 2007, № 9, p. 45-53. 5. Ковязина, Е.В. Перспективы развития автоматизации библиотек. În: Научные и технические библиотеки. 2011, № 2, p. 84-93.


MANAGEMENTUL PROIECTELOR – UN NOU INSTRUMENT DE MODERNIZARE A BIBLIOTECILOR Pavel MELNIC, bibliotecar, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM Pe de o parte este procesul prin care bibliotecile (organizaţiile) implementează noi iniţiative, activităţi, 49 atât de mare anvergură, cât şi mai mică, cum ar fi: dezvoltarea unui nou serviciu, realizarea unei campanii de promovare a resurselor informaţionale disponibile, o nouă formă de deservire ş.a. Pe de alta parte, fiecare dintre noi a fost implicat la un moment dat în planificarea şi implementarea unui proiect, fie organizaţional (de ex., deschiderea unei noi filiale sau serviciu), fie personal. Managementul proiectelor este o activitate care organizează şi gestionează diferite resurse într-o asemenea manieră, încât proiectul are, la final, scopuri, timp şi costuri bine definite. Dacă înainte bibliotecile achiziţionau pentru utilizatorii să-i cărţi tipărite, acum ele pot achiziţiona în afară de ele şi dreptul de acces la ediţiile digitale, formând în aşa mod colecţia digitală. Deci, putem spune, că nu numai în societate se produc schimbări, dar şi în biblioteci, de aceea este necesară practicarea managementului proiectelor la nivelul cel mai înalt. În comunitate biblioteca este şi va rămâne, pentru mult timp, una din cele mai solicitate instituţii culturale. Procesele de tranziţie au schimbat motivaţia frecventării bibliotecilor de la lecturile din plăcere la cele pentru informare, de la activităţi tradiţionale la tehnologii moderne, de aceea managementul proiectelor trebuie să fie indispensabil în activitatea oricărei bibliotecii. Astăzi nu se mai pune accentul pe managementul pur şi simplu, ci pe managementul calităţii totale şi noile tehnologii informaţionale care servesc ca instrumente importante la monitorizarea şi implementarea proiectelor. Deci, managementul proiectelor este un mod de a lucra şi de a gestiona activităţile, dar şi un model de a-i organiza pe oameni. Este o manieră de organizare şi de coordonare a munci. Ceea ce îl deosebeşte de alte genuri de management este faptul că managementul proiectelor se concentrează în totalitate pe un anume rezultat. În domeniul biblioteconomic managementul proiectelor este încă la început de cale, deoarece nu a atins acele trepte care să dezvolte aceste structurii la un nivel superior. O problemă actuală este şi starea financiară a acestor instituţii. De aici apare o parafrază pe cât de tranşantă, pe atât de justificată: „Biblioteca viitorului

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Conducerea este o activitate tot atât de veche ca şi civilizaţia umană. Ea a făcut parte din societatea umană regăsindu-se de-a lungul timpului acolo unde era munca de orice natură: politică, economică, socială etc. Această acţiune practică, este cunoscută astăzi sub denumirea de management. Managementul este funcţia organizaţională care asigură desfăşurarea activităţilor într-un mod eficient şi urmăreşte obţinerea nivelului maxim de rezultate prin folosirea optimă a resurselor. Schimbările sociale şi economice produse în ultimul deceniu au creat unele dificultăţi în activitatea bibliotecilor. Astăzi bibliotecile din Republica Moldova se integrează într-un sistem complex de informare şi reprezintă un segment care poate să vină în întâmpinarea performanţelor impuse de economia de piaţă. Ritmul rapid de generare şi implementare a schimbărilor tehnice, economice şi manageriale, cu reflectare în comprimarea perioadelor de adoptare a deciziilor, situaţie ce reclamă antrenarea unui număr sporit de bibliotecari, face posibilă şi necesară participarea reală a acestora la soluţionarea multiplelor probleme cu care se confruntă bibliotecile din RM în această perioadă a Societăţii Cunoaşterii. Odată cu diversificarea necesităţilor informaţionale, dezvoltarea noilor tehnologii, dar şi micşorarea bugetelor, bibliotecile sau văzut nevoite să utilizeze o nouă formă de gândire şi să aplice alte metode şi instrumente de lucru şi anume managementul proiectelor pentru a răspunde rapid şi corect la necesităţile informaţionale ale utilizatorilor. Managementul proiectelor constituie un set complex de cunoştinţe şi activităţi eficient articulate spre organizarea şi dezvoltarea resurselor informaţionale, pentru a realiza obiectivele organizaţiei, acea componentă a managementului general responsabilă de dezvoltarea şi dinamizarea resurselor pentru a realiza performanţele individuale şi organizaţionale dorite. Nevoia de strategie, de dezvoltare a structurilor infodocumentare, de adaptare la schimbările reclamate de o lume în schimbare ridică acest management la nivelul de prioritate organizaţională. Tot mai mult se simte nevoia abordării strategice a managementului proiectelor în biblioteci, deoarece reprezintă un instrument-cheie la cel puţin două nivele: organizaţional şi personal.


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

va practica acest tip de management la nivelul maxim sau nu îl va practica deloc” [4, p. 9]. Teoreticienii afirmă că MP este, astăzi, abordat într-o viziune holistă, integrativă. Această viziune holistă a MP se concentrează asupra modului în care proiectele contribuie la scopurile strategice ale celor care le promovează, în particular. Toobin Jeffrey, fiind un bun specialist în MP, afir50 ma că „deşi problemele care au apărut imediat după lansarea proiectului Google Print n-au fost încă rezolvate, iar altele noi nu ezită să apară, lucrările continuă într-un ritm de invidiat”. În fiecare zi lucrătoare un camion încarcă cel puţin o mie de cărţi din colecţiile Bibliotecii Universităţii Stanford şi le duce într-o locaţie secretă unde sunt scanate pagină cu pagină şi incluse într-o enormă bază de date creată de Google. El are ambiţia să scaneze orice carte publicată vreodată şi să facă posibilă căutarea full-textelor, în acelaşi fel cum web site-urile pot fi căutate cu ajutorul motorului de căutare al companiei google.com [6, p. 99]. Ideea porneşte de la faptul că pe parcursul miilor de ani s-a adunat o cantitate uriaşă de cunoştinţe şi toate au fost oglindite într-o formă sau alta în cărţi. Acum putem afirma că o astfel de evoluţie se produce şi în bibliotecile noastre, unde în ultimii ani au loc schimbări profunde. Cu regret, aceste schimbări în domeniul biblioteconomic încă nu au căpătat un caracter de masă, dar totuşi se vede un tip de gândire, nou şi deschis. De aici apare întrebarea: De ce este necesar managementul proiectelor în practica bibliotecilor? Pentru că bibliotecile sunt sisteme rigide, care în practică înregistrează eşecuri ori de câte ori apare necesitatea rezolvării unor probleme noi într-o perioadă scurtă. Ele sunt direcţionate să rezolve probleme de rutină. În acest sens, necesitatea cunoaşterii şi însuşirii managementului de proiect în instituţiile bibliotecare devine una din principalele direcţii de acţiune ale programului de formare profesională a resurselor umane. Dezvoltarea managementului proiectelor este o prerogativă strategică, ca orice strategie şi noutate este şi o problemă pentru biblioteci, dar în acelaşi timp, oferă un sprijin întregului personal al bibliotecilor pentru realizarea cu succes a tuturor activităţilor de dezvoltare şi modernizare a acestor instituţii. A. Dvoracic spunea: „Proiectul implică relaţia noastră cu lumea” [2, p. 129]. Pentru o organizaţie în general, pentru bibliotecă în special, a avea un proiect înseamnă a avea o modalitate de a-ţi declara valorile existenţiale şi de a te referi la ele într-o manieră coerentă pentru a concepe o strategie de comunicare sau o formă de management. Tot în

acest sens Lidia Kulikovski afirma: „MP este un cadru adecvat pentru soluţionarea problemelor cu caracter complex şi inovaţional, care sunt dificil de rezolvat cu ajutorul abordărilor de management de tip clasic” [3, p. 22]. Pe când C. Opran afirma: „Un proiect este un pas în necunoscut, pândit de riscuri şi incertitudini” [5, p. 7]. Dar pentru depăşirea acestor bariere este necesar de a respecta succesiunea funcţiilor şi sarcinilor MP. Deci, pentru a rezolva sarcinile cu caracter de unicitate, altfel spus sarcinile de proiect, este necesară extinderea structurii organizatorice primare într-o organizaţie cu concepte de structură organizatorică secundară şi anume cu idei de management al proiectelor. După cum afirmă teoreticienii, pentru ca un proiect să aibă şanse maxime de reuşită, el trebuie să fie construit pe baza următoarelor principii: • inovaţie; • responsabilitate; • participare comunitară; • eficienţă; • profesionalism; • transparenţă [1, p. 65]. Aplicarea principiilor „managementului proiectului” în cadrul bibliotecilor creează unele oportunităţi cum ar fi: • formarea unei viziuni conceptuale în abordarea problemelor profesionale (atât strategice, cât şi curente), influenţează eficacitatea funcţionării instituţiei bibliotecare; • formularea explicită şi clară a fiecărui concept (proiect) şi promovarea lui la nivelul comunităţii, în serviciul căreia funcţionează biblioteca; • necesitatea instruirii continue la capitolul consolidarea educaţiei manageriale a personalului instituţiei bibliotecare. Toate aceste activităţii au caracteristici comune, care le încadrează în categoria proiectelor. Munca efectuată în aceste cazuri nu este o muncă de rutină. Ea are un caracter de noutate şi de unicitate. Dincolo de această similitudine fundamentală a oricărei activităţi desfăşurate, caracteristicile unui proiect ajută la diferenţierea acestuia de alte acţiuni ale unei organizaţii. Principalele caracteristicii ale proiectului sunt: • data de început şi de finalizare stabilită; • bugetul proiectului; • activităţile proiectului în general unice şi nerepetitive; • rolurile şi relaţiile care vor fi schimbate şi au nevoie să fie definite, dezvoltate şi stabilite. Parcurgând aceste caracteristicii, ne dăm bine seama că proiectele apar la toate nivelurile de orga-


Concluzii În fine, putem specifica următoarele avantaje ale „managementului proiectului” şi anume: • dezvoltarea abilităţilor angajaţilor (management de proiect, management de echipă, comunicare); • dezvoltarea atitudinii şi poziţiei profesionale (receptivitate, gândire pozitivă, acceptarea greşelilor etc.); • acumularea de cunoştinţe şi experienţe; • împlinirea profesională (mândrie, automotivare, încredere în sine, în organizaţia şi în membrii colectivului); • disciplinarea şi ordonarea persoanei atât din punct de vedere profesional, cât şi funcţional; • un proiect sau o concepţie de importanţă locală poate să devină un proiect de anvergură, de proporţii mari, unde sunt implicate diferite biblioteci, organizaţii; • proiectul implică lucrul în echipă, sarcina fiind pusă în faţa unui grup de oameni, de aici şi sentimentul de apartenenţă la acest grup, pentru fiecare din membrii grupului. Recomandări Analizând subiectul managementul proiectelor, se desprind următoarele recomandări: 1. Includerea subiectului managementul proiectelor (cu toate componentele şi cu impactul lui asupra activităţilor bibliotecii) în planurile de cercetare şi politicile bibliotecilor. 2. Includerea subiectului MP în programele de instruire profesională la nivel naţional, la nivel de fiecare bibliotecă.

3. Editarea unor manuale de management al proiectelor pentru bibliotecari. 4. Cercetarea sociologică mai profundă a percepţiilor, componentelor şi practicilor de elaborare a proiectelor, în scopul îmbunătăţirii MP. 5. Elaborarea instrumentarului metodologic de susţinere a actului managerial pentru a eficientiza activităţile MP. 51 În vederea asigurării succesului proiectelor, o condiţie esenţială constă în concentrarea permanentă a MP asupra îndeplinirii obiectivelor propuse, adică a schimbării într-un mod organizat a situaţiei existente în scopul modernizării bibliotecilor. Modernizarea influenţează major utilizarea bibliotecilor. Oferind servicii rapide şi eficiente, acestea demonstrează înţelegerea corectă a viitorului instituţiilor de cultură din ţară. Referinţe bibliografice 1. Amorţitu, Angela. De ce managementul proiectului la DIB ULIM? În: Symposia Professorum. Seria Biblioteconomie. Informare. Documentare. Ch.: ULIM, 2003, p. 63-67. 2. Dvoracic, Aurica. Managementul prin proiecte în Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi: implementarea proiectului, informaţie şi interacţiune comunitară pentru promovarea dreptului omului – educaţie permanentă printr-un nou concept asupra rolului bibliotecilor publice. În: Culegerea de comunicări: Dimensiunea socială a bibliotecii publice în societatea informaţională. Chişinău, 2003, p. 128-136. 3. Kulikovski, Lidia. Abordări ale managementului la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. În: Symposia Professorum. Seria Biblioteconomie. Informare. Documentare. Ch.: ULIM, 2003, p. 17-27. 4. Melnic, Pavel. Proiecte biblioteconomice: concepte şi instrumente de modernizare a bibliotecilor: Teză de master. Chişinău, 2010. 72 p. 5. Opran, Constantin. Managementul proiectelor [on-line]. Bucureşti (RO), 2002. 282 p. [citat: 15 martie 2010]. Disponibil: http://www.asucb.utgjiu.ro/ManagementulProiectelor.pdf 6. Toobin, Jeffrey. Oaspetele bibliotecii viitorului sau mai multe despre proiectul de digitalizare Google. În: Magazin bibliologic. 2006, nr. 4, p. 99-101.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

nizare. Ele pot implica o singură persoană sau un grup de persoane.


APLICAREA TEHNOLOGIILOR MODERNE ÎN DEZVOLTAREA COLECŢIILOR BIBLIOTECII

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

52

Igor AFATIN, director adjunct pentru informatizare; Tatiana PRIAN, bibliotecar principal, serviciul Dezvoltarea colecţiilor, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Societatea actuală se caracterizează printr-o dezvoltare tumultuoasă a tehnologiilor informaţionale în toate sferele activităţii umane, bibliotecile rămînînd a fi instituţii destinate pentru acumularea, depozitarea şi difuzarea cunoştinţelor în comunitate. Funcţia de bază a bibliotecilor universitare este satisfacerea nevoilor de informare a subiecţilor învăţămîntului superior – de la studenţii care sînt instruiţi în facultăţi la cadrele didactice şi colaboratorii antrenaţi în activităţi educaţionale şi ştiinţifice în cadrul comunităţii universitare. Cu cît acest obiectiv este realizat mai eficient, cu atît statutul lor este mai înalt, precum şi mai largi sînt perspectivele bibliotecilor. În scopul realizării acestui deziderat, bibliotecile sînt determinate să implementeze tehnologii noi la toate etapele de dezvoltare a colecţiilor. În cele ce urmează propunem cîteva momente din modernizările ce au avut loc în dezvoltarea colecţiilor Bibliotecii universitare de la Bălţi. Selectarea documentelor şi formularea comenzilor La etapa informării, poşta electronică şi internetul sînt de neînlocuit. Tot mai multe organizaţii şi întreprinderi îşi creează pagini web. Pentru a facilita căutările de carte, adresele electronice ale editurilor, tipografiilor, librăriilor au fost grupate după ţări şi expuse în mapa Edituri din Mapa generală – un spaţiu comun de comunicare profesională internă. Ofertele prelucrate sînt expediate deţinătorilor de fonduri din Bibliotecă şi pot fi vizualizate şi în format electronic în mapa Oferte. În mapa Cerinţe sînt înregistrate cerinţele neonorate asupra cărţilor lipsă în bibliotecă, precum şi ale celor suprasolicitate, deţinute în cantităţi insuficiente, dar şi ale absenţei literaturii pe o anumită tematică din toate subdiviziunile de comunicare a colecţiilor. Din această mapa, la fel, sînt selectate titluri pentru constituirea ofertei. Toată această informaţie este stocată în Mapa generală / General / Comenzi. Pe pagina web a Bibliotecii este plasat meniul Pagina utilizatorului şi submeniul Propuneri achiziţie prin intermediul căruia utilizatorii bibliotecii noastre pot face propuneri de achiziţii. Pentru a expedia mesajul este necesară completarea spaţiilor obligatorii, marcate cu un asterisc. Toate propunerile sînt examinate şi rezultatul acestora este comunicat solicitantului. Fişierul Buget-Achiziţie a fost creat pentru a facilita lucrul cu furnizorii la etapa de evidenţă contabilă. Datele sînt înscrise în dependenţă de tipul cheltuielilor: cărţi / publicaţii în serie; baze de date; alte cheltuieli.

În dreptul fiecărui furnizor sînt specificate contractele, suma contractelor, restul disponibil, ordinile de plată şi numărul / data facturilor. Pentru cărţi sînt indicate exemplarele, titlurile noi şi titlurile comandate; pentru publicaţiile în serie titlurile şi abonamentele. Preţul unui abonament sau al unei cărţi este calculat din suma tuturor cheltuielilor per exemplarele procurate. Valoarea şi cantitatea materialelor procurate (birotică, reparaţii de utilaj tehnic, copertare) se înregistrează în fereastra respectivă – Alte cheltuieli. Toate cheltuielile sînt trecute automat într-un tabel, care reflectă totalurile atît pe fiecare furnizor în parte, cît şi pe categorii de cheltuieli. Acest fişier de evidenţă permite planificarea bugetului bibliotecii pentru următorul an. Evidenţa statistică a achiziţiilor provenite din donaţii şi schimb se află într-un fişier de format Excel. Aparte sînt grupate datele după categorii de furnizori: biblioteci, instituţii, fonduri, asociaţii, autori, persoane particulare şi tot aparte, lunar, datele după stoc. Informaţia cum ar fi: nr. stocului, sursa, locul sînt date generale; exemplarele, titlurile şi valoarea sînt date care se înregistrează în porţiunile de spaţii separate, în dependenţă de modul de achiziţie. Acest fişier ne ajută să cunoaştem situaţia la zi în cazul fiecărui donator. Pentru a eficientiza evidenţa tehnico-operativă, borderoul lunar se ţine în mod electronic în format Excel. Datele referitoare la fiecare stoc cum ar fi: numărul stocului, cantitatea de documente, valoarea, indiferent de modul de achiziţie, se înscriu şi se calculează lunar. Totalurile din fiecare lună sînt sumate, fapt ce permite verificarea RMF-ului în Partea I. Tot aici sînt stocate datele din fişierele Buget-Achiziţie şi evidenţa statistică a achiziţiilor din donaţii şi schimb. Cumularea tuturor datelor din fişierele menţionate permite analiza amplă a surselor şi modurilor de achiziţie la finele fiecărui an şi planificarea indicatorilor bibliotecii pentru următorul an. Generatorul de Rapoarte on-line face posibilă obţinerea rapoartelor ca Registru inventar, Procesverbal ş.a. în format PDF, HTML, RTF. Acest lucru înlesneşte evidenţa atît individuală – Registru inventar, cît şi actele de primire a literaturii pentru evidenţa primară. Generarea unui raport se va efectua doar după înscrierea datelor în TinLIB. Procesul-verbal de predare-primire este tipărit pentru fiecare stoc aparte. Catalogarea şi indexarea datelor la următoarea etapă permite


Rapoartele Existent cărţi şi Existent seriale tipăresc listele titlurilor şi exemplarelor existente în FS. Datele prelucrate din TinLIB mai permit afişarea existentului în FS pe domenii. Pentru a vizualiza cantitatea de titluri separat pentru cărţi şi seriale tastăm Total titluri din meniul Rapoarte. Raportul Parteneri destinatari vizualizează lista bibliotecilor cu care noi întreţinem relaţii de schimb şi 53 cărora le-au fost expediate documente din FS. Provenienţa documentelor întrate în FS se poate afla cu ajutorul raportului Lista surselor. Actul de transmitere a stocului de carte care va fi expediat este obţinut selectînd tipul raportului şi înscriind numărul actului în fereastra de solicitare. Datele din tabelul local Ieşiri permit a face o evidenţă statistică generală pe fiecare partener. Pe viitor planificăm conectarea acestei baze de date (Fondul de schimb) la noul sistem Tinread, la fel, se presupune extinderea funcţionării sistemului în reţeaua de internet cu posibilitatea furnizării datelor destinatarilor potenţiali. Programele sus-menţionate au fost create pentru a moderniza, a facilita lucrul în Serviciul dezvoltarea colecţiilor. Aceasta nu ar fi fost posibil fără conlucrarea eficientă dintre serviciile informatizare, dezvoltarea colecţiilor, cercetare, asistenţă de specialitate şi Centrul managerial. Referinţe bibliografice 1.

SM ISO 2789:2009 din 8.09.09 – Informare şi documentare. Statistici internaţionale de bibliotecă. Ch., 2009. 51 p. 2. Instrucţiune privind evidenţa colecţiilor de bibliotecă: Ordinul Ministerului Culturii al Republicii Moldova nr. 152 din 8.05.2003. 3. Direcţii şi strategii de dezvoltare a colecţiilor în bibliotecile universitare. Constanţa: Ex. Ponto, 2001. 180 p. 4. Duchemin, Pierr-Yves. Arta informatizării unei biblioteci : ghid practic. Timişoara: Ed. Amarcord, 1998. 414 p. 5. Ely, Donald P. The Field of Educational Technology: Update 2000 A Dozen Frequently Asked Questions [online] [citat: 22.9.2011]. Disponibil: http://www.ericit.org/ digests/EDO-IR-2000-01.shtml 6. Fumea, Doina. Evaluarea calitativ-cantitativ a selecţiei în contextual universului informaţional. În: Biblioteca. 2000, nr. 1-2, p. 18, 46-47. 7. Ghinculov, S. Managementul informaţional în instituţiile infodocumentare. Ch.: Epigraf, 2007. 112 p. 8. Petrescu, N. Unele aspecte ale informatizării. În: Biblioteca. 1996, nr. 1, p. 31-32. 9. Виноградов, Д. В. Комплексная информатизация библиотеки. În: Библиотеки и информационные ресурсы в современном мире науки, культуры, образования и бизнеса: XVI-ая междунар. конф., Крым, 2009. [on-line]. М., 2009, p. 3-5 [citat: 12.09.2011]. Disponibil: http://www. gpntb.ru/win/inter-events/crimea2009/disk/134 .pdf 10. Современные педагогические технологии высшей школы: Программа пробл. методолог. семинара / МНЭПУ [on-line] [citat: 2.09.2011]. Disponibil: http://eop.narod.ru/met_ind. html 11. Терешин, В.И. Библиотечный фонд : Учеб. пособие [online]. М.: Изд-во МГУКИ, 2001. 176 p. [citat: 30.10.2011]. Disponibil: www.rba.ru/or/ comitet/.../knijpolka.html

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

tipărirea Registrului de inventar. Selectarea raportului general se face în celula Tip raport, criteriile de căutare a datelor pot fi diferite: după numere de inventar, după RMF (numărul stocului), după data prelucrării. Prelucrarea documentelor Prelucrarea tehnică a documentelor necesită astăzi şi aplicarea codului de bare, care oglindeşte numărul de inventar al cărţii în standard CODE-39. Acesta este obţinut cu ajutorul programei Barcode_Achiziţie. Barcodele generate formează dicţionarul numerelor tipărite, preîntîmpinînd erori în redactare şi excluzînd dublarea numărului de inventar. În funcție de necesitatea pentru cărţi noi, neinventariate sau pentru cărţile din Fondul de Schimb, cantitatea de etichete tipărite pe foaie este diferită. Dimensiunile etichetei adezive sînt înscrise în datele programului. Înscriind numărul de foi necesar, programul indică automat cantitatea de barcode generate şi numărul cu care va începe acest proces. Aplicarea codului de bare va permite în viitor împrumutul de carte în regim automatizat. Actualmente, scanarea are loc doar la catalogarea preliminară în softul TinLIB. Constituirea, gestionarea şi utilizarea fondului de schimb se făcea pînă nu demult doar în baza fişelor şi registrelor de evidenţă. Crearea bazei de date asupra acestui fond a plasat acest proces la un alt nivel. Baza de date a fondului de schimb reprezintă o programă a bazelor de date Microsoft Access. Aceasta se conectează la tabelele sistemului Tinread prin intermediul ODBC draiverului. La fel, se folosesc tabele locale pentru evidenţa achiziţiei şi eliminării documentului din fondul de schimb. La conectare din TinLIB sînt prelucrate doar acele înregistrări care se referă la fondul de schimb – avînd în cîmpul numărului de inventar abrevierea fs. Pentru cărţi căutarea se poate efectua după trei rubrici: numărul de inventar, autor şi titlu, pentru periodice doar după numărul de inventar şi titlu. Următorul pas este lucrul cu tabelele locale ale bazelor de date pentru fiecare înregistrare în parte. Intrări este tabelul de înregistrare a publicaţiilor întrate în FS unde se înscriu: data, numărul stocului, cantitatea de exemplare şi sursa documentului. În tabelul Ieşiri – data, numărul actului de ieşire, exemplarele şi destinatarul documentului. Pentru primirea documentelor însoţitoare şi a datelor statistice referitoare la fondul de schimb a fost creat generatorul de rapoarte. Rapoartele sînt grupate în trei categorii. Primele două sînt asemănătoare, se deosebesc doar după tipul publicaţiei – carte sau periodice. A treia categorie o constituie rapoartele generale. Primele rapoarte permit a vizualiza listele de literatură întrată în FS sau ieşită din FS într-o perioadă anumită de timp.


DIN VIAŢA FILIALELOR ABRM

Buletinul ABRM Nr.1 (15)

DE LA ÎNVĂŢARE PERMANENTĂ LA PROFESIONALISM Ludmila OUŞ, şef, Serviciul asistenţă de specialitate, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coşeriu”, Bălţi

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

54 „Învăţat e omul care nu termină niciodată de învăţat” – sunt cuvintele poetului şi filozofului român Lucian Blaga. La prima vedere e o frază simplă, care ne îndeamnă şi pe noi să „nu terminăm niciodată de învăţat”, dar atâta filozofie şi atâta înţelepciune sunt ascunse în spatele acestor cuvinte... Ce înseamnă a învăţa? A învăţa înseamnă a depune eforturi pentru a însuşi anumite cunoştinţe şi deprinderi dintr-un domeniu oarecare, de a deprinde o profesie (în cazul nostru cea de bibliotecar). A învăţa mai înseamnă şi a transmite cuiva cunoştinţe şi deprinderi dintr-un anumit domeniu, a dobândi cunoştinţe prin studiu, a ajunge prin muncă sistematică să cunoşti o meserie. „A nu termina niciodată de învăţat”, idee abordată de Lucian Blaga şi nu numai, înseamnă a nu înceta nici pe o clipă de a dobândi cunoştinţe în domeniul în care activezi, de a te forma ca profesionist, de a-ţi însuşi meseria. De acest principiu ne ţinem şi noi, cei de la Biblioteca Municipală „Eugeniu Coşeriu” din Bălţi, atunci când e vorba de formarea profesionistului bibliotecar şi deci însuşirea profesiei în conformitate cu rigorile timpului. În aprilie 2008, am participat la seminarul Pregătirea specialiştilor în infodocumentare pentru certificarea europeană CERTIDOC, formator Elena Leonte, expert european în infodocumentare. După ce am făcut cunoştinţă cu grila de competenţe necesare accesului în structurile infodocumentare europene, obiectivul principal al activităţii de instruire / formare profesională în cadrul Bibliotecii a devenit dezvoltarea competenţelor profesionale necesare specialiştilor din domeniul informării şi documentării în conformitate cu standardele europene propuse prin Euroreferinţialul de Consorţiu CERTIDOC. Am organizat chiar şi un seminar la acest subiect în cadrul bibliotecii, după care colegele mele (căci eu deja o făcusem după ce am participat la seminarul de la Chişinău), făcându-şi o autoevaluare profesională corectă, bazată pe criteriile stabilite de Euroreferenţial în cele patru nivele (informare, comunicare, tehnologii şi management), au stabilit ce mai au de învăţat şi care va fi drumul pe care vor merge (în domeniul

profesional, evident) pentru a deveni un profesionist de nivel european. Evident că este nevoie de un efort enorm, aş zice chiar colosal, ca să acumulezi toate acele competenţe prevăzute de Euroreferenţial, dar învăţând permanent, acumulând cât mai multă informaţie şi experienţă, vom deveni, în final, ceea ce trebuie să devenim. În această ordine de idei, în Bibliotecă au fost organizate diverse activităţi de instruire. Cele mai reprezentative subiecte puse în discuţie sunt:  Termeni de biblioteconomie şi ştiinţa informării: aspect general;  Activităţile cultural-ştiinţifice în bibliotecă. Metodica organizării conferinţelor;  Metodica organizării expoziţiilor în biblioteca publică;  Metodologia eliminării din fondurile bibliotecii a documentelor uzate moral şi fizic;  Descrierea bibliografică a documentelor. Referinţe bibliografice: prevederi ale standardelor în vigoare;  Indicatorii de performanţă în biblioteca publică;  Activitatea de cercetare: selectarea, prelucrarea şi sistematizarea materialului. Elaborarea producţiei de bibliotecă: politici şi metodologii;  Dezvoltarea şi promovarea colecţiilor de bibliotecă;  Elaborarea producţiei bibliografice de către biblioteci: metodologii speciale;  Utilizarea Catalogului electronic IRBIS – 64. Aspect general. Şi dacă ziceam la început că a învăţa mai înseamnă şi a transmite cuiva cunoştinţe şi deprinderi, începând cu anul 2009, de când am devenit Centru Biblioteconomic Zonal Nord, şi la acest capitol avem deja realizări frumoase, organizând diverse activităţi profesionale: seminarul Descrierea bibliografică a documentelor. Referinţe bibliografice: prevederi ale standardelor în vigoare, atelierul profesional Cultura deservirii utilizatorului în biblioteca publică, atelierul profesional Cultura informaţiei utilizatorului de bibliotecă, atelierul profesional Biblioteca 2.0 în contextul tranziţiei de la modelul tradiţional de bibliotecă la cel modern, masa rotundă Promotori ai bibliologiei basa-


Şi în acest sens Biblioteca Municipală „Eugeniu Coşeriu” din Bălţi vine în ajutor bibliotecarilor prin elaborarea şi ţinerea la zi a suportului informaţionaldidactic: revista de specialitate Biblio-info, Buletinul biblioteconomic. Portofoliul formatorului, Buletinul evenimentelor culturale, Buletinul aniversărilor culturale ş.a. O altă modalitate de instruire (şi de comunicare) 55 propuse de bibliotecă o reprezintă blogul acesteia (adresa: bibnordcoseriu.wordpress.com), unde poate fi găsită o amplă informaţie referitoare la activităţile bibliotecii şi unde bibliotecarii din zonă îşi pot amplasa articolele lor, iar pagina Instruirea continuă le oferă un amplu material cu caracter didactic. De fapt, aş zice, blogul în ansamblu este un instrument ce vine în sprijinul instruirii profesionale. Acestea sunt doar unele realizări ale bibliotecii în ceea ce priveşte instruirea / formarea profesională continuă. În sertarele noastre stau idei şi proiecte noi, cărora sperăm să le dăm viaţă. În încheiere, aş dori să aduc cuvintele lui Euripide că „fiecare zi ne învaţă ceva nou” drept îndemn de a nu lăsa nicio zi din viaţa noastră să treacă fără a nu învăţa ceva nou, fără a creşte pe plan profesional, fără a adăuga încă o picătură, cât de mică, la experienţa pe care o deţinem deja.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

rabene moderne: formule ale succesului, la care i-am avut în calitate de oaspeţi de onoare pe Claudia Balaban, Zinaida Sochircă, Tatiana Coşeri ş.a. În calitate de formatori ai activităţilor organizate i-am avut prezenţi atât pe angajaţii bibliotecii, cursanţi ai seminarului Formarea formatorilor, anul 2007 (Zinaida Dolinţă, Ludmila Ouş, Ana Botezat, Nina Gherman ş.a.), cât şi formatori naţionali (Vera Osoianu, Ludmila Corghenci, Valentina Chitoroagă, Iulia Tătărescu). Printre activităţile de instruire organizate în cadrul bibliotecii un loc important îi revine Şcolii tânărului bibliotecar, care are ca scop final instruirea şi încadrarea noilor angajaţi ai instituţiei. De asemenea, bibliotecarii noştri sunt participanţi activi ai activităţilor profesionale cu caracter naţional, de unde vin cu gânduri şi idei noi. La multe dintre acestea participă cu comunicări şi se împărtăşesc cu colegii din ţară cu experienţa acumulată. Activităţile de instruire sunt doar un mijloc de formare profesională, un mijloc important, aş zice chiar, dar ocazional. Din cele 365 de zile pe care le are anul, doar un procent foarte mic (în cazul nostru ≈10%) din timp este consacrat instruirii în cadrul activităţilor profesionale. Celălalt timp este rezervat autoinstruirii prin: comunicare, lecturi, studii, exersare etc.


Buletinul ABRM Nr.1 (15)

NOUTĂŢI EDITORIALE ÎŢI RECOMAND O CARTE (Bunica către nepoţelul său)

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Scumpul meu nepoţel! Îţi trimit o carte foarte inte56 resantă, din care, citind-o cu luare-aminte, ai putea să

afli lucruri cu adevărat folositoare, ba chiar întru totul necesare celui ce vrea să devină în viaţă om cărturar, cu scaun la cap, cum se zicea cândva în popor. E scrisă această carte de părintele Alexandru Stănciulescu-Bârda, contemporan cu noi şi, după cum se vede, înzestrat de la Dumnezeu cu dar scriitoricesc deosebit. Prin atare afirmaţie ţin să-ţi atrag atenţia că se citeşte cartea uşor, cu tragere de inimă şi nu o poţi lăsa din mâini cu una, cu două. Titlul cărţii e scurt de tot – Urme se numeşte ea, dar cuprinde în sine sensuri adânci, menite să ne dezvăluie, pe parcursul pătrunderii în conţinut, ceea ce a izbutit să înfăptuiască în viaţa sa autorul. Şi cum sunt descrise toate! Cu o măiestrie uimitoare, aşa întrucât rămâi profund impresionat de fiecare întâmplare, eveniment sau situaţie despre care ni se povesteşte. O adevărată splendoare literar-artistică avem la dispoziţie! Vine ea, cu certitudine, din îmbinarea reuşită a vocabularului extrem de bogat ce-l posedă autorul, cu folosirea cuvântului potrivit la locul potrivit. Tablourile astfel create parcă ar prinde viaţă şi-ţi trezesc imaginaţii vii despre celea ce au avut loc în timpuri mai mult sau mai puţin îndepărtate de zilele noastre. Important este şi faptul că accentul pe care îl pune, în contextul dat, părintele Alexandru pe specificul naţional al neamului românesc, se face foarte bine simţit de către noi, cititorii de azi, ceea ce de asemenea se datorează iscusinţei lui de scriitor talentat. Cartea aceasta, scumpul meu, e şi un îndrumar preţios pentru toţi doritorii de a-şi cultiva grijuliu, în mod continuu limba. Căci stilul literar al autorului poate fi considerat drept model perfect la formarea frazelor frumoase, ne poate servi ca exemplu grăitor şi la folosirea frecventă a expresiilor folclorice create cu mult tâlc de strămoşii noştri, încă ne oferă şi posibilitatea de a savura înţelepciunea numeroaselor proverbe româneşti din tezaurul creaţiei populare ce ne este lăsată moştenire de la predecesori. Dar te cucereşte cartea nu doar prin stilul artistic rafinat, ci şi prin conţinutul destul de original. Naraţiunea în cea mai mare parte e desfăşurată cronologic, cu relevarea specificului vieţii sociale şi al psihologiei oamenilor în perioade concrete de timp. Şi-i reuşeşte aceasta autorului de minune! Aşa că pe drept îl putem considera cronicar neîntrecut nu numai al comunei în care trăieşte şi al parohiei în

Conf. univ. dr. Ana SOFRONI, Brescia, Italia

care slujeşte, ci şi al unor aspecte din viaţa socială a întregii Românii din ultimii 30-40 de ani. Importanţa istorică a unor asemenea „cronici” la sigur că va fi apreciată cu nespusă recunoştinţă de generaţiile viitoare ce vor veni să continue calea neamului spre propăşire. Nouă însă, celor de azi, ne-ar sta bine să nu ratăm şansa şi să punem un început de bun augur meritatei recunoştinţe, ca trăitori ai aceluiaşi veac dimpreună cu părintele Alexandru. Pe cititorii cei mai tineri, precum eşti tu, scumpul meu nepoţel, sper să-i impresioneze în mod special povestirea despre aceea cum a ajuns autorul să-şi vadă realizat visul de a deveni scriitor. Ne-o mărturiseşte cu mare sinceritate părintele Alexandru: „Nu a lăsat să i se stingă vreodată dragostea cea mare de carte ce a simţit-o încă din copilărie.” Citea cu nesaţ, citea la şcoală chiar şi în timpul altor lecţii afară de cele de literatură, citea şi când păştea vacile, citea şi acasă până seara târziu. Fiind într-atât de mult pasionat de cititul literaturii artistice, cei maturi adesea îl iertau pentru şotiile şi năzbâtiile ce le făcea, fiindcă pe atunci lumea îi respecta pe ştiutorii de carte, manifesta atitudini sănătoase faţă de fenomenul lecturii ca atare. De fapt, aşa ceva întâlnim şi în prezent, când mulţi părinţi ar dori să-şi vadă neapărat copiii oameni învăţaţi, buni specialişti într-un domeniu sau altul. Dar nu întotdeauna copiilor noştri li se cultivă la timp dragostea de carte, pe care ei având-o, ar fi greu să-i rupi de la citit. Cam rar în ziua de azi cititul cărţilor se pune pe prim-plan în educaţia personalităţilor de mâine, preferându-se alte diferite ocupaţii cu scop de instruire. Tu, scumpul meu, fii prieten bun cu cartea. Ea te va învăţa cum să foloseşti şi pentru tine personal, dar şi pentru întreaga societate, „talanţii” cu care te-a înzestrat Dumnezeu, adică toate capacităţile ce le are un copil ager, dezgheţat şi deştept. Ca să pricepi acest lucru cât mai devreme, citeşte cartea Urme pe care ai primit-o de la mine şi te vei convinge ferm, că învăţămintele părintelui Alexandru StănciulescuBârda sunt foarte binevenite pentru acei ce intenţionează să se adâncească în înţelepciunea cărţilor. Îţi doresc să ai mereu sprijinul lui Dumnezeu la lectură! Depune stăruinţa cuvenită şi atunci cu certitudine că vei izbuti să acumulezi cunoştinţe suficiente pentru a-ţi afla rostul în viaţă. Ai putea atunci să laşi şi fapte frumoase în urma ta, aidoma celora cu care şi-a împodobit drumurile parcurse părintele Alexandru. 2 mai 2012


Buletin ABRM