Page 1

ISSN 1857-4459

) 4 1 2(

1 1 0 /2


ISSN 1857-4459

BULETINUL ABRM

2 (14) / 2011


BULETINUL ABRM ISSN 1857-4459 Publicaţie periodică, editată de Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova Apare din 2005 2 (14) 2011 Responsabil de ediţie: Ludmila COSTIN, preşedinte al ABRM Redactor-şef: Tatiana COŞERI Colegiul de redacţie: dr. Nelly ŢURCAN dr. Lidia KULIKOVSKI Genoveva SCOBIOALĂ Lector: Valeriu RAŢĂ Machetare computerizată: Valeriu RUSNAC

Adresa redacţiei: bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 148, MD-2021, Chişinău Tel.: 27 85 92 E-mail: tcoseri@hasdeu.md www.abrm.md

© Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova


CUPRINS EVENIMENTE Conferinţa aniversară a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova: BIBLIOTECA MAI MULT DECÂT BIBLIOTECA: INTEGRARE, INOVARE ŞI INFORMAŢIE PENTRU TOŢI 16-18 noiembrie 2011 Şedinţa în plen Ludmila COSTIN. Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova în timp..................................................5 Mariana HARJEVSCHI. Reflecţii şi repere de la conferinţa anuală IFLA (13-18 august 2011, San Juan, Puerto Rico)...............................................................................................................................11 DECLARAŢIA Conferinţei aniversare a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova (16-18 noiembrie 2011, Chişinău)...............................................................................................................13 MANIFESTUL IFLA pentru statistica de bibliotecă .....................................................................................15 Conferinţa BIBLIOTECA DINCOLO DE BIBLIOTECĂ: INOVARE ŞI LECTURĂ PENTRU TOŢI Tatiana COŞERI. Filiala municipală a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova – filială unde oamenii învaţă şi inovează împreună .........................................................................................................17 Lidia KULIKOVSKI. Inovaţia în management – responsabilitatea managerilor. Provocări, gânduri şi îndemnuri ................................................................................................................................................21 Genoveva SCOBIOALĂ. Forme şi metode noi de promovare a lecturii: continuitate şi inovare................26 Sesiunea de comunicări BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ: CREATIVITATE ŞI INOVAŢIE ÎN ORGANIZAREA ŞI DISEMINAREA INFORMAŢIEI Ludmila RĂILEANU; Ana NAGHERNEAC. Oportunităţile erei electronice şi utilizatorul 2.0 la Universitatea bălţeană ............................................................................................................................31 Valentina TOPALO. Parteneriatul internaţional pentru creşterea fluxului informaţional.............................34 Silvia CIOBANU. Conceptul revistei electronice Bibliouniversitas@ABRM.md .........................................39 Atelierul profesional BIBLIOTECILE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SECUNDAR PROFESIONAL ŞI MEDIU DE SPECIALITATE: ACTUALITATE, PROBLEME, SOLUŢII, PERSPECTIVE Comunicat .................................................................................................................................................40 Tatiana AMBROCI. Bibliotecile de colegiu – quo vadis? ...........................................................................42 Любовь МАРЧУК. Транспортному колледжу – 65.................................................................................48 Elena STRATAN. Comunicare profesională on-line: facilităţi pentru bibliotecari........................................49 Tatiana PANAGHIU; Victoria MOŞNEAGA. Promovarea publicaţiilor instituţionale şi de autor în spaţiul bibliografic virtual.............................................................................................................................52 Ala VLASOVA. Parteneriatul în dezvoltarea profesională continuă – un imperativ al timpului...................53 Viorica TANAŞCIUC. Cultura juridică a bibliotecarului – o competenţă profesională inerentă ..................54 A. RĂU, O. CERNEV, N. GODOROGEA, R. PROCA. Reflectarea situaţiei bibliotecilor de colegiu din Republica Moldova în revistele de specialitate autohtone.....................................................................57 Atelierul profesional BIBLIOTECA ŞCOLARĂ: PROVOCĂRI ŞI EXIGENŢE MODERNE Liubov ARION. Provocările şi exigenţele moderne ale bibliotecilor școlare...............................................60 Vera CIOCAN. Biblioteca şcolară – centrul comunităţii şcolare.................................................................62


Atelierul profesional FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ: IMPLICAŢII ALE ABRM. IMPACT PENTRU BIBLIOTECI Ludmila CORGHENCI. Formarea profesională continuă: iniţiative şi orientări ale ABRM .........................66 Tatiana COŞERI. COOLtura formării profesionale: oportunităţi de învăţare activă oferite de Buletinul ABRM ..........................................................................................................................................68 Tatiana AMBROCI. Formarea profesională a bibliotecarilor de colegiu: implicaţii ale ABRM ....................70 Elena HARCONIŢA; Elena STRATAN. Demersuri de formare profesională continuă în cadrul filialei Bălţi a ABRM ....................................................................................................................................75 Liubov ARION. A fi metodist înseamnă a fi de folos în profesie ................................................................78 Atelierul profesional CULTURA INFORMAŢIEI: PROIECTE ŞI ACTIVITĂŢI DE SUCCES ÎN BIBLIOTECI Natalia CULICOV. Abordarea prin competenţe a căutării informaţiei pentru o rată de succes ..................80 Maria VĂTĂMANU. Cultura informaţiei şi noua paradigmă educaţională ..................................................83 Atelierul profesional ASPECTE PRACTICE ALE CATALOGĂRII DOCUMENTELOR: STUDIU DE CAZ Lina MIHALUŢA. Descrierea bibliografică. Vedeta: nume autori străini.....................................................86


Buletinul ABRM Nr.2 (14)

EVENIMENTE

CONFERINŢA ANIVERSARĂ A ASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA: BIBLIOTECA MAI MULT DECÂT BIBLIOTECA: INTEGRARE, INOVARE ŞI INFORMAŢIE PENTRU TOŢI 16-18 noiembrie 2011

5

Şedinţa în plen

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN TIMP Onorată asistenţă, dragi colegi, Vă adresez un cald salut colegial, cu o sinceră şi profundă apreciere a faptului că domeniul pe care îl reprezentăm este onorat astăzi printr-un eveniment aniversar de anvergură: 20 de ani de activitate a Asociaţiei Bibliotecarilor din RM. Aniversarea a 20-a de la fondarea ABRM este nu doar un bun prilej de omagiere a asociaţiei, dar şi un moment oportun de a reflecta asupra valorii reale pe care o au bibliotecile şi bibliotecarii în societate. Pe parcursul a două decenii de activitate, ABRM a reuşit să devină o structură profesională reprezentativă a bibliotecarilor din întreaga republică şi o componentă distinctă în peisajul Erei Informaţiei prin programele şi proiectele realizate, eforturile de susţinere a mediului profesional şi implicaţiile active în protecţia şi evoluţia profesiei. În prezent, ABRM întruneşte mai mult de 1500 membri individuali şi cinci colective, care reprezintă întreg sistemul naţional de instituţii informaţional-bibliotecare: biblioteci publice, universitare, specializate, şcolare, de colegiu etc. Năzuinţa de consolidare a comunităţii profesionale a bibliotecarilor a fost realizată la Conferinţa bibliotecarilor din 14 noiembrie 1991, prin decizia căreia a fost constituită Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM) la iniţiativa unor profesionişti de forţă din domeniul biblioteconomiei, printre care: Alexe Rău, Ludmila Corghenci, Tatiana Costiuc, Vera Osoianu. Ulterior, fondarea asociaţiei a fost oficializată la 10 iunie 1992 prin emiterea Hotărârii nr. 393 a Guvernului Republicii Moldova Cu privire la înregistrarea Statutului Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova. Misiunea ABRM, fiind revizuită pe parcursul anilor, constă în a sprijini şi a promova statutul social şi profesional al bibliotecarului şi bibliotecii prin cooperarea eforturilor comunităţii profesionale cu cele ale factorillor de resort, implicarea în elaborarea

şi funcţionarea eficientă a cadrului legal adecvat, formarea profesională continuă, susţinerea bunelor practici. Pentru primul mandat în conducerea asociaţiei votul de încredere a fost acordat dnei Claudia Balaban, director al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”, care a dat tonul activităţii asociaţiei, depunând eforturi enorme pentru crearea unei platforme solide pe care avea să se sprijine activitatea asociaţiei. Incontestabile sunt şi meritele următorilor preşedinţi ai ABRM: Alexe Rău (1996-2000), Lidia Kulikovski (2000-2004) şi Ludmila Costin (din 2004 până în prezent), domniile lor contribuind la consolidarea capacităţii organizaţionale a asociaţiei, la desfăşurarea unor activităţi profesionale de calitate, la soluţionarea unor probleme stringente ale bibliotecilor şi bibliotecarilor, reuşind să influenţeze şi să modifice adeseori mersul evenimentelor. Trecerea de la un mandat la altul se caracterizează prin alegerea noilor structuri de conducere ale asociaţiei, stabilirea liniilor directorii, principalelor obiective de activitate ale asociaţiei. Membrii Consiliului şi Biroului ABRM constituie capacitatea lucrativă de bază a asociaţiei. O bună parte dintre ei (cum ar fi: Claudia Balaban, Ludmila Corghenci, Lidia Kulikovski etc.) au fost prezenţi în organele de conducere ale ABRM din perioada de constituire a ABRM şi până în prezent, evidenţiindu-se prin implicaţii active în viaţa asociaţiei. Pe parcursul anilor, structura de conducere a ABRM s-a completat cu forţe noi, care s-au integrat efectiv în activitatea asociaţiei. Iniţial, activitatea asociaţiei a fost organizată pe domenii prioritare de activitate, fiind instituite şase comisii profesionale specializate: de ocrotire a patrimoniului de carte; relaţii interne şi externe; dirijare, automatizare şi tehnologie; pregătirea şi perfecţionarea cadrelor; probleme juridice şi social-economice. Structura organizaţională a asociaţiei s-a concretizat în timp, în prezent activând zece comisii specializate:

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Ludmila COSTIN, preşedinte al ABRM


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

6

Cadrul de reglementare. Protecţie socială; Formare profesională continuă. Etică şi deontologie; Relaţii internaţionale şi activităţi de fundraising; Informatizare şi tehnologii informaţionale; Catalogare. Indexare; Cultura informaţiei; Standardizarea activităţii de bibliotecă; Management şi marketing; Activitate editorială; Promovare și publicitate bibliotecară. În scopul de a spori relevanţa comunicării profesionale şi soluţionarea problemelor specifice unor tipuri concrete de biblioteci, în anul 2006 în cadrul asociaţiei au fost constituite patru secţiuni pe tipuri de biblioteci: Biblioteci publice, Biblioteci universitare şi specializate, Biblioteci de colegiu şi Biblioteci şcolare. Alături de comisiile de profil, ABRM are ca structuri lucrative trei secţiuni zonale: zona Nord, zona Centru şi zona Sud. Extinderea dimensiunilor activităţii asociaţiei se exprimă prin organizarea şi funcţionarea a 46 filiale cu distribuţie naţională, care s-au impus prin activităţi profesionale diverse, contribuind la promovarea ABRM şi la îmbunătăţirea imaginii bibliotecarului în societate. Printre cele mai active filiale merită a fi menţionate Filiala Bălţi a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova (preşedinte – Elena Harconiţă) şi Filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” (preşedinte – Tatiana Coşeri). Membrii ABRM s-au întrunit periodic în reuniuni profesionale naţionale, în cadrul cărora au fost puse în discuţie problemele stringente ale bibliotecarilor şi bibliotecilor din ţară şi s-au promovat direcţii noi de dezvoltare în domeniu. Reuniunile de amploare care au contribuit la amplificarea rolului, locului bibliotecii şi a asociaţiei profesionale în societate au fost cele patru congrese ale bibliotecarilor din RM: • 3-5 octombrie 1995 – Congresul al III-lea al Bibliotecarilor din RM cu genericul Bibliotecile din RM în societatea contemporană (Filarmonica Naţională); • 6-7 decembrie 2000 – Congresul al IV-lea al Bibliotecarilor din RM cu genericul Bibliotecile şi asociaţiile profesionale ale bibliotecarilor în perspectiva secolului XXI (Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”); • 25-26 noiembrie 2004 – Congresul al V-lea al Bibliotecarilor Biblioteca în contextul edificării Societăţii Informaţionale în RM. Misiune, roluri, contribuţii (Teatrul „Satiricus Ion Luca Caragiale”); • 4-5 noiembrie 2008 – Congresul al VI-lea al Bibliotecarilor din Republica Moldova, care a pus în dezbatere promovarea imaginii, statutului social şi profesional al bibliotecarului (Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei).

Alte reuniuni profesionale importante în viaţa asociaţiei le reprezintă conferinţele, organizate iniţial o dată la doi ani, dar, începând cu anul 2006, fiind organizate în fiecare an, ele capătă o nouă dimensiune, permiţind monitorizarea permanentă a realizării deciziilor, introducerea operativă a modificărilor dictate de impactul mediului social. Istoria ABRM este cu mult mai amplă decât putem relata astăzi. A putut ea face faţă provocărilor timpului în toate etapele sale de evoluţie? Care sunt argumentele? Care au fost priorităţile şi mijloacele? Ridicarea statutului social al bibliotecarului De la constituire şi până în prezent ABRM a abordat probleme de importanţă vitală pentru activitatea prodigioasă a bibliotecilor şi bibliotecarilor. Obiectivul de bază al ABRM rezidă în ridicarea statutului social şi al prestigiului profesiei de bibliotecar, determinarea semnificaţiei sociale a activităţii bibliotecilor şi apărarea drepturilor bibliotecarilor. Pe parcursul întregii sale activităţi, ABRM a depus eforturi substanţiale de sensibilizare a societăţii şi factorilor de decizie în vederea ameliorării imaginii şi statutului social al bibliotecarului şi bibliotecii, creării condiţiilor adecvate de muncă pentru ca bibliotecarul să poată face faţă rolului său complex în procesul de edificare a Societăţii informaţiei. În acest sens, ABRM a întreprins diverse demersuri, intervenţii, cereri, plângeri către toţi decidenţii (ministere de resort, Guvern, Preşedinţie, Consiliul rectorilor, Consiliul director al colegiilor, Sindicat, Comisia pentru cultură a Parlamentului RM etc.) în vederea soluţionării problemelor ce se impuneau imperios la moment, marea majoritate referindu-se la: salarizare, finanţarea bibliotecilor, constiturea sau lichidarea bibliotecilor. Ca rezultat al intervenţiilor ABRM, la 17 februarie 1995 a fost organizată o întâlnire a membrilor biroului cu Preşedintele Republicii Moldova, domnul Mircea Snegur, la care s-au pus în discuţie activitatea Sistemului Naţional de Biblioteci, finanţarea achiziţiei de carte şi periodice, întreţinerea bibliotecilor, informatizarea SNB, salarizarea bibliotecarilor, precum şi susţinerea ABRM. Ca rezultat al acestei discuţii şi a adresării biroului Asociaţiei către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor a fost obţinută – conform reţelei tarifare unice de salarizare – extinderea grilei de remunerare a muncii bibliotecarilor de la 6 până la 16 (iniţial fiind de la 6 până la 11). Iar în anul 2006 propunerile ABRM referitoare la salarizarea bibliotecarilor au fost luate


tatea biblioteconomică din republică în atragerea atenţiei asupra rolului bibliotecii în societate. În scopul amplificării imaginii şi poziţiei bibliotecarului în comunitatea profesională, identificării şi valorificării potenţialului creativ al bibliotecarilor, de la începuturi şi până în prezent ABRM organizează în fiecare an două acţiuni de amploare – concursurile naţionale Cel mai bun bibliotecar al anului… (preşedinte – Ludmila Corghenci) şi Cele mai reuşite lucrări în domeniul bibliologiei şi ştiinţei informări (preşedinte – Elena Harconiţă). Cei mai buni profesionişti cu experienţe reprezentative şi cele mai originale lucrări în domeniu se bucură de binemeritate aprecieri din partea asociaţiei.

7

Cadrul de reglementare În toate perioadele de activitate, ABRM a participat la elaborarea şi avizarea proiectelor de acte normative, a altor reglementări ce ţin de domeniul de activitate a bibliotecilor. În anii 19931994 Biroul ABRM a participat la elaborarea Legii cu privire la biblioteci, adresându-se cu o moţiune către conducerea ţării de a urgenta aprobarea ei în Parlament. Legea în cauză a marcat un moment important în reglementarea juridică a instituţiei bibliotecare în Republica Moldova. ABRM a participat şi la operarea modificărilor ulterioare la lege, referitoare la prestarea serviciilor cu plată, asigurarea bazei economice, la elaborarea în comun cu CBN a ultimului proiect al legii. De asemenea, ABRM a luat atitudine imediată faţă de stipulările din Legea cu privire la activitatea editorială, în anii 2000, 2002, 2010, şi-a exprimat dezacordul total vis-à-vis de proiectul Legii despre salarizare, în 2001. ABRM a participat drept coautor şi la elaborarea Politicii culturale a RM, susţinând obiectivele acesteia referitoare la activitatea bibliotecilor. În anii 2008-2010 membrii organelor de conducere ale ABRM au participat cu propuneri concrete la elaborarea Strategiei de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci, proiectelor Codului educaţiei, Regulamentului privind modul de conferire a categoriilor de calificare a cadrelor bibliotecare. În scopul armonizării cadrului de reglementare cu privire la dreptul de autor din perspectiva accesului la informaţie ABRM s-a implicat activ în proiectul Advocacy pentru îmbunatăţirea Legii cu privire la dreptul de autor şi drepturile conexe. Pe 3 şi 4 decembrie 2009, Asociaţia şi Consorțiul eIFL Direct Moldova au organizat o serie de activităţi menite să sensibilizeze şi să influenţeze ajustarea Legii cu

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

în consideraţie de către Parlamentul RM în procesul de adoptare a proiectului de lege privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar. Tot în contextul salarizării bibliotecarilor, în colaborare cu Ministerul Educației s-a atribuit categoria superioară de salarizare bibliotecilor ASEM şi Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. ABRM a întreprins acţiuni repetate şi pentru stabilirea sporului la salariu pentru bibliotecari în funcţie de vechimea în muncă. Biroul asociaţiei a intervenit prompt şi la scrisoarea Ministerului Finanţelor din 18 august 1993, în care se prevedea reducerea alocaţiilor anuale pentru instituţiile de cultură în mărime de 30 la sută, ca urmare fiind suspendată aplicarea acestei prevederi pentru unele biblioteci raionale. E necesar de menţionat că unele din solicitările ABRM s-au soldat doar cu o rezolvare parţială, iar altele nu au avut reuşită, cum ar fi demersurile de renovare a spaţiilor pentru biblioteci, de îmbunătăţire considerabilă a completării colecţiilor de bibliotecă etc. ABRM şi-a orientat activitatea, încă de la origini, spre studierea statutului social al bibliotecarului, realizând mai multe studii în vederea ridicării nivelului acestuia în comunitate. În anul 2003 a fost realizată o cercetare prin care s-a studiat statutul social al bibliotecarului în RM, rezultatele căruia au fost utilizate în dialogul cu reprezentanţii factorilor decizionali în scopul redresării situaţiei sociale a bibliotecarului. În perioada ianuarie-august 2009 s-a efectuat un studiu având ca scop determinarea în opinia bibliotecarilor a motivelor nivelului scăzut al statutului social al acestora. Pentru atragerea atenţiei societăţii asupra importanţei profesiei de bibliotecar şi vizând amplificarea interesului pentru lectură, ABRM a lansat în anul 2010 acţiunea „Dăruieşte o carte”, în cadrul căreia locuitorilor capitalei li s-a oferit în dar câte o carte. În vederea consolidării statutului profesiei de bibliotecar în anul 2000 a fost aprobat Codul etic al bibliotecarilor din RM, iar în anul 2004 pentru revitalizarea codului etic şi funcţionarea acestuia în biblioteci au fost elaborate recomandări privind promovarea şi implementarea lui în biblioteci. Un eveniment important în istoria Asociaţiei reprezintă consemnarea pentru prima dată la 5 octombrie 2001 a Zilei Bibliotecarului. La iniţiativa ABRM, din anul 2010, conform deciziei oficiale a conducerii ţării, Ziua Bibliotecarului este consemnată la 23 aprilie – Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor, căpătând o semnificaţie nouă pentru comuni-


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

8

privire la dreptul de autor şi drepturile conexe din Republica Moldova la cerinţele bibliotecilor în mediul digital. Cunoaşterea legislaţiei de către bibliotecari constituie o platformă eficientă şi sigură de dezvoltare şi menţinere a bibliotecilor în societate, precum şi un suport în luarea deciziilor şi în relaţiile cu factorii de resort. În acest context, a fost realizat studiul de caz Impactul legislaţiei din domeniul bibliotecar asupra bibliotecilor din Republica Moldova, care a relevat un nivel ridicat al culturii legislative în mediul comunităţii bibliotecare, însă se cere o îmbunătăţire a cadrului de reglementare conform cerinţelor şi specificului actual al bibliotecilor, precum şi o armonizare a lui cu tendinţele internaţionale. Formarea profesională a bibliotecarilor a fost şi este o prioritate pentru ABRM. Existenţa unui cadru legal benefic totuşi nu asigură bunul mers al procesului, factorii de resort nefiind implicaţi în acesta. ABRM şi-a asumat multe responsabilităţi în acest sens. Fundamentul teoretico-metodologic îl constituie Declaraţia IFLA privind formarea profesională continuă. ABRM a acumulat bune experienţe la capitolele proiecte de succes: cum ar fi ŞBM, şcoli de vară, organizarea ciclurilor de reuniuni profesionale pentru diverse tipuri de biblioteci, promovarea CERTIDOC, a ghidurilor ENTITLE, a conceptului „Biblioteca care învaţă” etc. Ce avem azi de făcut? În primul rând, să ne apărăm învăţământul biblioteconomic organizat şi în acest sens menţionez iniţiativele Catedrei de biblioteconomie şi asistenţă informaţională a USM, sprijinite de către ABRM pentru pregătirea specialiştilor în cadrul ciclurilor de licenţă, masterat şi doctorat. În al doilea rând, este important să revigărom procesul de formare continuă prin intermediul unui centru naţional şi la acest capitol ABRM, în colaborare cu Catedra BAI a USM pregăteşte suportul teoretico-educaţional pentru a fi implementat în cadrul Centrului de formare continuă a USM. Colaborări Pentru o asociaţie profesională este importantă afilierea la structurile internaţionale, comunicarea şi integrarea ei în spaţiul informaţional mondial. Graţie eforturilor organelor de conducere ale asociaţiei, în anul 1993, ABRM devine membru cu drepturi depline al IFLA, fapt constatat la Conferinţa generală a acestei organizaţii, din august 1993, de la Barcelona. Pe parcursul anilor, ABRM a continuat să-şi menţină poziţia de membru IFLA, onorându-şi obliga-

ţia faţă de această organizaţie internaţională prestigioasă prin achitarea la timp a cotizaţiei de membru, având posibilitatea de a cunoaşte noile tendinţe în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării la nivel internaţional şi de a participa la conferinţele IFLA. Totuşi, au fost momente în istoria ABRM, când aceasta nu a reuşit să-şi onoreze obligaţiile, riscând să piardă statutul de membru al IFLA. În anul 2001, excluderea ABRM din IFLA a fost evitată graţie Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, care a achitat restanţele acumulate la sfârşitul anilor ’90. În urma unor demersuri adresate IFLA, în anul 2007 ABRM a obţinut reducerea cotizaţiei de membru de la 750 euro la 262 euro, ceea ce este foarte important pentru o organizaţie nonguvernamentală. Afilierea la această importantă structură profesională internaţională a permis ca un reprezentant din RM, şi anume vicepreşedintele ABRM Mariana Harjevschi, să facă parte din Comitetul drept de autor şi probleme juridice din cadrul IFLA. În anul 2011, ABRM devine membru al Biroului European al Asociaţiilor de Bibliotecari şi Specialişti în Informare Documentară (EBLIDA). Participarea ABRM în activitatea internaţională a bibliotecarilor s-a realizat şi prin prezenţa membrilor ei la conferinţele IFLA, ALA, la întâlnirile asociaţiilor de bibliotecari din Europa, la reuniunile asociaţiilor bibliotecarilor din România, Rusia, Turcia, SUA, Polonia, Franţa, Slovenia, Bulgaria, Ungaria, la conferinţele internaţionale organizate în Crimeea. ABRM întreţine pe parcursul anilor relaţii de colaborare şi cooperare şi la nivel naţional cu diverse structuri asociative: „Fundaţia Cărţii”, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Editorilor şi cu autorităţile, cum ar fi: Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei, Catedra de biblioteconomie şi asistenţă informaţională a USM. Un aspect important de colaborare al ABRM constituie intervenţiile privind unirea eforturilor pentru crearea şi dezvoltarea parteneriatelor, pentru obţinerea şi realizarea proiectelor. Exemple de parteneriat strategic la nivel naţional: Programul „Memoria Moldovei” şi SIBIMOL, consorţiul TINLIB şi eIFL Direct Moldova. ABRM a formulat strategii pentru extinderea accesului la informaţie cetăţenilor în folosul dezvoltării sociale. Începând cu 10 mai 2001, pe lângă ABRM activează Consorţiul eIFL Direct Moldova (din anul curent redenumit Consorţiul REM – Resurse Electronice pentru Moldova), al cărui preşedinte este dna dr. Silvia Ghinculov. Consorţiul s-a format din 17 biblioteci naţionale, academice, specializate, uni-


Complexitatea relaţiilor de colaborare ale ABRM se caracterizează prin includerea ABRM în circuitele şi parteneriatele internaţionale. Aici putem menţiona binecunoscutele proiecte europene PULMAN, PULMAN-XT, C@LIMERA. În cadrul acestor proiecte membrii ABRM au participat la şedinţele de lucru din oreșele Helsinki şi Ankara şi la activităţi de instruire de la Ljubljana şi Helsinki. În anul 2002 ABRM a aderat la Campania mondială de promovare a bibliotecii şi profesiei de bibliotecar @your library, care s-a produs la Conferinţa IFLA de la Glasgow, Scoţia.

9

Activitatea editorială O direcţie importantă a ABRM o constituie activitatea editorială, care s-a concretizat de-a lungul timpului în numeroase publicaţii, de care au beneficiat membrii asociaţiei. Documentul de care se conduce ABRM în această activitate este Politica editorială a ABRM, elaborată de către dna conf. univ. dr. Lidia Kulikovski. Din anul 2005 asociaţia editează cu o periodicitate semestrială Buletinul ABRM, care a devenit un instrument eficient de comunicare, informare şi promovare a ABRM. Buletinul ABRM este adresat tuturor tipurilor de biblioteci şi este difuzat, atât în format tipărit, cât şi în format electronic pe site-ul asociaţiei pentru a-i spori accesibilitatea şi disponibilitatea. De la fondarea revistei şi până în prezent au apărut 13 fascicole. ABRM a susţinut, mai mulţi ani la rând, în colaborare cu Biblioteca Naţională a RM, editarea Magazinului bibliologic şi a Gazetei bibliotecarului. Activitatea editorială se desfăşoară şi la nivelul filialelor şi comisiilor ABRM. Filiala municipală „B.P. Hasdeu” a asociaţiei susţine, din anul 2006, ziarul în format electronic BiblioCity; Comisia standardizarea activităţii de bibliotecă editează, din anul 2010, buletinul InfoStand biblioteconomic; Comisia catalogare şi indexare a iniţiat anul curent editarea unui buletin informativ al comisiei. Recent a fost lansată şi revista BiblioUniversitas a Secţiunii biblioteci universitare a ABRM. Activitatea editorială a asociaţiei se materializează şi în publicarea diverselor lucrări în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării. În scopul asigurării clasificatorilor cu instrumente de lucru, în 1992-1993, au fost elaborate şi editate în colaborare cu Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” Tabelele CZU pentru bibliotecile mici în limbile română şi rusă.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

versitare, publice etc. şi are ca scop asigurarea accesului la o gamă largă de reviste electronice din întreaga lume. Prin intermediul EBSCO Publishing bibliotecile au acces la 11 baze de date (18 200 reviste full text, peste 2500 cărţi, broşuri şi ediţii de referinţă în limba engleză). Susţinătorul principal al proiectelor ABRM a fost Fundația „Soros-Moldova” care, fiind determinată de situaţia economică precară a instituţiilor bibliotecare şi importanţa accesului la informaţie, a susţinut bibliotecile din RM în cadrul programului „Biblioteci”, ce a cuprins trei module: achiziţie de carte şi abonare la publicaţiile periodice, dezvoltarea profesională a specialiştilor din biblioteci, informatizarea bibliotecilor. Conlucrarea ABRM cu Fundaţia „Soros-Moldova” şi-a găsit exprimare în diverse proiecte, programe, orientate spre extinderea accesului la informaţie şi diversificarea serviciilor de bibliotecă pentru comunitate, cum ar fi serviciile pentru copii şi tineret, susţinerea informaţională a businessului mic şi mijlociu prin deschiderea, la începutul anilor 2000, a centrelor de informaţie economică la Chişinău, Bălţi, Cahul, Ungheni (Centrul informaţional agrar) şi Briceni (Centrul regional informaţional şi documentar „Pro Nord”). Fundaţia „Soros-Moldova” a sprijinit efortul ABRM în revitalizarea bibliotecilor din spaţiul rural. Doar între anii 2000 și 2004 au fost susţinute 133 de proiecte de dezvoltare a colecţiilor, 66 – de diversificare a serviciilor de acces la informaţie. Cunoaştem cu toţii aportul substanţial al Fundaţiei „Soros-Moldova” în susţinerea instruirii continue a bibliotecarilor. Este necesar de a fi remarcate proiectele „Centrul de Instruire Continuă a Bibliotecarilor «Şcoala de Biblioteconomie din Moldova» (SBM)”, Şcoala Formatorilor în biblioteconomie, şcolile de vară, proiectul de şcolarizare a bibliotecarilor privind utilizarea calculatorului etc. Alături de Fundaţia „Soros-Moldova”, ABRM a colaborat fructuos şi cu Agenţia Suedeză de Dezvoltare şi Cooperare Internaţională în realizarea proiectului Advocacy, cu Centrul de Resurse Informaţionale al Ambasadei SUA la Chişinău în organizarea videoconferinţelor, cu PNUD Moldova, Consiliul Europei, Alianţa Franceză, Banca Mondială în Moldova. Cu suportul financiar al acestor organizaţii au fost editate monografii, manuale, culegeri de standarde şi alte publicaţii pentru profesionalizarea bibliotecarilor, colecţiile bibliotecilor s-au completat cu literatură de referinţă, publicaţii ştiinţifice şi beletristică. Pe această cale dorim să aducem sincere mulţumiri tuturor organizaţiilor care au susţinut activităţiile din cadrul ABRM.


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Sub egida ABRM au apărut lucrări consistente, cum ar fi: Accesul persoanelor dezavantajate la potenţialul bibliotecilor (2006), autoare – conf. univ. dr. Lidia Kulikovski; Libertatea intelectuală şi accesul la informaţie de Irina Digodi; Managementul informaţional în instituţiile infodocumentare de dr. Silvia Ghinculov; Catalogul publicaţiilor elaborate de biblio10 tecile academice universitare şi specializate din Republica Moldova, întocmit de Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi; Linii directoare privind cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul intregii vieţi (2010), traducere de Maria Vatamanu şi Natalia Cheradi, redactare ştiinţifică de Nelly Ţurcan; eIFL – IP Advocacy pentru accesul la cunoştinţe: dreptul de autor şi bibliotecile în anul 2009, ediţie îngrijită de Mariana Harjevschi; Biblioteca publică: Linii directoare IFLA / UNESCO pentru dezvoltare în 2007, traducere de Irina Digodi şi Vladimir Dunduc, redactare ştiinţifică de Eugenia Bejan. Sub egida ABRM au fost editate şi Regulile de alcătuire a referinţelor bibliografice, culegerea Standarde naţionale referitoare la biblioteconomie, informare, documentare, cursul Bazele culturii informaţionale şi lucrarea Bibliotecile şcolare din Republica Moldova, publicaţii realizate în baza proiectelor de granturi mici, susţinute de Centrul de resurse pentru absolvenţi, Ambasada SUA în Moldova, elaborate de către Elena Harconiţă şi Mariana Harjevschi. La începutul anilor 2000, la iniţiativa asociaţiei cu sprijinul Fundaţiei „Soros-Moldova” au fost reeditate şi distribuite gratuit bibliotecilor din ţară diverse lucrări de specialitate, de exemplu, manualul Ghid de biblioteconomie, de Brigitte Richter, într-un tiraj de 3000 exemplare; au fost procurate de la bibliotecile din România: Dicţionarul de termeni de informatică, de Doina Banciu; Management pentru biblioteci şi centre de informare, Tabele CZU (în două volume) şi alte lucrări. Întru susţinerea informaţională a bibliotecarilor din republică, ABRM a realizat traducerea în limba română şi promovarea documentelor adoptate la conferinţele şi congresele IFLA şi a liniilor directoare PULMAN. Prezenţa în mediul electronic este un aspect esenţial al promovării asociaţiei. O realizare importantă a constituit-o lansarea, în anul 2006, a site-ului

ABRM, care serveşte ca spaţiu informaţional biblioteconomic şi ţine la curent bibliotecarii cu noutăţile, evenimentele din activitatea asociaţiei, evoluţiile din teoria şi practica biblioteconomică şi permite o comunicare eficientă între membrii comunităţii profesionale. Evident, e necesar de a amplifica posibilităţile paginii web, a utiliza şi alte forme de prezenţe în spaţiul virtual pentru a reliefa activităţile ABRM, a amplifica participarea tuturor membrilor în activitatea ABRM şi a asigura o transparenţă eficientă. Dragi colegi, vorba dnei Wanda Browne, preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din Carolina de Nord, SUA: „O asociaţie este puternică atât, cât are membri. Dar, totodată, ea trebuie să-i facă puternici.” Dvs., membrii Asociaţiei Bibliotecarilor din RM, sunteţi inima ei. Eficienţa activităţii liderilor, echipei Biroului ABRM este în proporţie directă cu implicarea, deschiderea, interesul Dvs. În acest sens, este important de a augmenta comunicarea profesională, a căuta împreună căi de soluţionare a problemelor ce ţin de rolul şi locul bibliotecarului şi bibliotecii în Societatea Informaţiei şi a Cunoaşterii. Suntem deschişi colaborării şi vă rog să reţineţi că în ABRM fiecare are posibilitatea să-şi exprime doleanţele. Apreciind vocea profesională a fiecărui membru, este important să ne manifestăm ca un cor profesional (este doar o comparaţie!). Privind prin prisma retrospectivă a activităţii asociaţiei, şirul activităţilor, reuşitelor, succeselor ABRM poate fi continuat, deoarece s-a lucrat intens în toate perioadele, stabilindu-se o stare de spirit benefică realizării obiectivelor propuse. Determinantul esenţial în acest context a fost, fără îndoială, cel uman. Nu e destul timp pentru a trece în revistă toate realizările comisiilor şi secţiunilor ABRM, care au reuşit să se remarce din plin prin implicaţiile, eforturile şi contribuţiile aduse la dezvoltarea asociaţiei. În acest context, aducem mulţumiri tuturor celor ce au activat şi activează în cadrul ABRM: preşedinţilor şi vicepreşedinţilor acesteia, membrilor Biroului şi Consiliului, preşedinţilor şi membrilor comisiilor, secţiunilor, filialelor ABRM şi tuturor celor care au contribuit şi contribuie la dezvoltarea şi prosperarea asociaţiei noastre. Îmi exprim speranţa că, în continuare, ABRM va realiza mai multe şi mai bune activităţi pentru binele bibliotecarilor, pentru îmbunătăţirea imaginii bibliotecii în societate.


REFLECŢII ŞI REPERE DE LA CONFERINŢA ANUALĂ IFLA (13-18 august 2011, San Juan, Puerto Rico) Mariana HARJEVSCHI, vicepreşedinte al ABRM sale remarcabile la salvgardarea patrimoniului puertorican, astfel comunicarea sa de deschidere a 11 subliniat importanţa conservării cuvântului scris, ca parte a moştenirii culturale, iar privind internetul distinsul profesor a sugerat să-l privim atât cu receptivitate, cât şi cu reticenţă. De asemenea, am fost captivată audiind trei vorbitori distinşi la şedinţele IFLA din 2011, şi anume C. Clarke Trevor, director general pentru cultură şi industrii creative din cadrul OMPI, care a menţionat despre provocările dreptului de autor la nivel internaţional şi care este politica diferitor guverne privind susţinerea unui echilibru între dreptul de autor şi dreptul privind accesul la informaţie, o sarcină, de altfel, destul de dificilă în societatea modernă. Mayra Santos-Febres, o bine cunoscută figură din Puerto Rico, din domeniul literaturii, şi Luis Molina-Casanova, al cărui domeniu de experienţă este cinematografia, au reliefat despre importanţa bibliotecilor în promovarea valorilor literare şi ale artei. În cadrul programului Conferinţei IFLA au fost reflectate diverse subiecte. Pe parcursul a şase zile au fost prezentate 218 sesiuni, 165 sesiuni de postere şi 120 de cabine ale expozanţilor. Sesiunile, care au derulat fie paralel, fie separat, au fost grupate după următoarele teme: – acces deschis şi resurse digitale; – politici, strategii şi advocacy; – utilizatori, acces şi servicii; – instrumente şi tehnici pentru bibliotecari; – idei, inovaţii, anticiparea noului. Astfel fiecare comitet, secţiune, grup profesional din cadrul IFLA urma să se implice prin diverse prezentări, desigur fiind incluse în program şi comunicări ale delegaţilor care în prealabil şi-au anunţat titlurile comunicărilor propriu-zise. Conferinţa IFLA este cea mai importantă adunare a bibliotecarilor din diverse tipuri de biblioteci, de aceea subiectele abordate în cadrul acesteia au fost extrem de diferite. Cu adevărat fiecare comitet, secţiune, grup profesional a încercat să pună pe agenda de discuţie subiecte de ordin tematic, să împărtăşească istorii de succes, şi chiar să semnaleze anumite probleme, să incite participanţii la discuţie, printre care menţionăm – abordări inovative privind furnizarea serviciilor şi produselor pentru cetăţeni; provocările multiculturalismului în crearea colecţiilor digitale; prezervarea culturii în

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Tentaţi de farmecul Mării Caraibilor, briza oceanului Atlantic, mult soare, temperaturi înalte, dar şi ploi tropicale şi umiditate ridicată, participanţii celei de-a 77-a Conferinţe IFLA s-au grăbit să ajungă la San Juan, capitala statului Puerto Rico, stat asociat al SUA. Circa 2500 de participanţi, din 116 ţări, au participat la conferinţa IFLA din 2011, conferinţă care a avut ca temă Bibliotecile dincolo de biblioteci: integrare, inovare şi informaţie pentru toţi. Un subiect destul de interesant şi tentant, deoarece şi-a propus să reunească eforturile multor specialişti în domeniul informării – bibliotecari, arhivişti, muzeografi, scriitori, editori, chiar şi specialişti în domeniul tehnologiilor informaţionale, distribuitori de baze de date, politicieni şi alţi factori de decizie pentru a interacţiona, a împărtăşi experienţa, a vizita biblioteci publice, universitare, specializate etc., chiar şi a fi expuşi la cultura şi viaţa socială puertoricană, muzică, dans şi bucătăria tradiţională din Caraibe. Această conferinţă IFLA a fost cea de-a doua în acea regiune a globului, ultima fiind în 1989, în Cuba. Deci, Insula încântării – cum îi spun localnicii – a fost, totodată, şi o alegere justificată a Biroului IFLA de a fi echitabili privind criteriul geografic al locului desfăşurării conferinţei, dar şi disponibilitatea şi capacitatea ţării de a susţine un astfel de eveniment major pentru comunitatea bibliotecară din întreaga lume. Participarea mea a fost posibilă, graţie unui grant oferit de IFLA pentru bibliotecari din ţările în curs de dezvoltare. Pentru mine a treia participare la Conferinţa IFLA a fost una semnificativă. Grantul care mi s-a oferit mi-a dat posibilitatea atât să particip la sesiunile conferinţei, un lucru firesc, cât şi să fiu prezentă în calitate de membră a Comisiei pentru drept de autor şi probleme juridice pentru a-mi onora obligaţiile mandatului ce mi-a fost acordat pentru perioada 2009-2013, precum şi să prezint comunicarea poster Advocacy pentru un drept de autor echitabil: Rolul bibliotecilor. Cazul Republicii Moldova, o primă experienţă pentru mine. Comitetul Naţional al IFLA l-a selectat pe dr. Pico Fernando, profesor universitar, istoric şi umanist din Puerto Rico, ca vorbitor-cheie pentru şedinţa de deschidere, care a susţinut comunicarea Viaţa de după a textelor: Când paradisul este un simplu site pe internet. Dr. Pico este o personalitate bine cunoscută prin excelenta sa în cercetare, contribuţiile


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

era migraţiei, dezvoltarea colecţiilor în perioada crizei economice; redefinirea rolurilor bibliotecilor publice şi misiunea bibliotecilor în procesul de e-guvernare; instruirea continuă a bibliotecarilor – ca strategie de dezvoltare a bibliotecilor şi a asociaţiilor bibliotecare; accesul studenţilor / elevilor la informaţie prin intermediul tehnologiilor; strategii de atragere a copiilor şi la bibliotecă; bariere privind accesul la infor12 tinerilor maţia din domeniul sănătăţii, colectarea electronică a datelor statistice pentru biblioteci ş.a. Desigur, conferinţa fiind una globală, a tratat şi subiecte arzătoare pentru regiuni – sisteme informaţionale în domeniul agriculturii pentru popoarele indigene şi securitatea alimentară; importanţa culturii informaţiei pentru populaţia multiculturală din America Centrală şi Caraibe. O atenţie deosebită a fost acordată problemelor ce ţin de dreptul de autor, accesul la informaţie. Aceste subiecte au fost aduse pe agenda IFLA de către comisiile pentru dreptul de autor şi alte probleme juridice (CLM), precum şi de către cea specializată – acces la informaţie şi libertatea de expresie (FAIFE). „Cum să fixezi lumea în era virtuală?”, a fost întrebarea-cheie la şedinţele acestor comisii, care au încercat să discute despre revoluţia Twitter din Egipt, fenomenul Wikileaks din ţările dezvoltate sau cine controlează accesul la internet în China etc. Totodată, IFLA a continuat şi anul acesta un subiect destul de fierbinte – excepţiile şi limitările dreptului de autor, sălile prevăzute pentru aceste sesiuni devenind neîncăpătoare. Un succes al IFLA a fost prezentarea de către grupul de lucrul al Tratatului cu privire la excepţii şi limitări, care urmează a fi pus în dezbateri la OMPI în perioada 21-23 noiembrie. Menţionam anterior că reprezentanţi ai OMPI au fost invitaţi pentru a asculta doleanțele bibliotecarilor care se confruntă cu probleme de acest ordin, precum limitarea împrumutului cărţilor electronice pentru un termen de 26 de ore. Trebuie să menţionez că tot mai mulţi utilizatori şi mai multe biblioteci achiziţionează cărţi electronice. În acelaşi timp, deşi multe edituri au devenit reticente privind intrarea acestora pe piaţa de desfacere a astfel de cărţi, totuşi unele edituri au impus condiţii restrictive, şi anume limitarea împrumutului la 26 de ore, care înfricoşează bibliotecarii privind atât viitorul serviciului de împrumut în cadrul bibliotecilor, cât şi intimitatea utilizatorilor acestor tipuri de cărţi. Astfel bibliotecarii în cadrul acestei sesiuni au discutat despre noul model ce ar putea să salveze de acest pericol. Anul acesta IFLA şi-a promovat cu mai multă intensitate Programul Acţiune pentru dezvoltare, un program finanţat de Bill & Melinda Gates, care are ca scop Dezvoltarea asociaţiilor naţionale de biblioteci /

bibliotecari, susţinerea acestora prin diverse granturi şi, totodată, promovarea politicilor (manifestelor, liniilor directoare) elaborate de către IFLA pe parcursul ultimilor ani. Direcţiile de acţiune sunt orientate spre 1) crearea asociaţiilor profesionale; 2) dezvoltarea asociaţiilor bibliotecare; 3) statistici de bibliotecă şi advocacy; 4) parteneriate şi fundraising. Conferinţa mi-a oferit oportunitatea să înţeleg cât de avansat este învăţământul universitar de specialitate, cât de bine organizat este acesta la nivel global. În mesajul de salut al ex-preşedintei Ellen Tise s-a menţionat despre faptul că nu disciplina Biblioteconomie este în pericol la începutul secolului 21, ci mai degrabă este nevoie de mai multă iniţiativă din partea bibliotecarilor pentru a traversa aceste provocări, de a oferi un nou brand profesiei. În acest sens a menţionat despre bine-cunoscuta frază a lui Darwin: „Nu supravieţuieşte cea mai puternică sau cea mai inteligentă specie, dar cea mai receptivă la o schimbare.” Astfel viitorii bibliotecari trebuie să conştientizeze că pot activa ca editori prin intermediul platformelor de acces deschis, pot deveni creatori de informaţii, iar Wikipedia este doar un exemplu în acest sens. A devenit o tradiţie de a susţine şi prezentări poster, peste 150 de delegaţi şi-au prezentat postere cu diverse tematici. Toate împreună, acestea au format o imagine caleidoscopică şi au reprezentat totodată iniţiativele bibliotecilor, a proiectelor-mari şi mici din întreaga lume care sunt desfăşurate de bibliotecari, studenţi etc. Sesiunile de afiş (sau poster) au fost prezentate în Sala de expoziţie la intervale de două ore, pe parcursul a trei zile. Prezentatorii au oferit şi materiale tipărite, pliante sau broşuri. Nu am ratat această oportunitate de a învăţa de la colegii din întreaga lume de a prezenta un poster! În cadrul lucrărilor congresului au funcţionat în jur de 160 de expoziţii ale marilor distribuitori de baze de date, echipamente de bibliotecă (precum digitizarea cărţilor) printre care – Elsevier, ProQuest, Ebsco etc. Cu noi experienţe novatoare s-au distins organizatorii IFLA. Alături de menţinerea publicaţiei Buletinul expres, a fost creat şi menţinut un blog IFLA, angajând bloggeri-voluntari care pe tot parcursul sesiunii au informat delegaţii despre toate evenimentele ce au avut loc. Plasarea pe Flickr a pozelor de la IFLA s-a produs şi anul acesta. În continuare Biroul IFLA a iniţiat concursuri precum Cea mai bună prezentare poster, Cel mai bun comunicator (promotor al IFLA), Cel mai bun buletin de informare al secţiunilor. Deoarece 2011 a fost anul în care a expirat mandatul preşedintei Ellen Tise, din Africa de Sud, a


fost prezentat şi noul preşedinte pentru perioada 2011-2013 – Ingrid Parent, din Canada –, care a declarat că sloganul pentru mandatul său va fi Bibliotecile – o forţă pentru schimbare, totodată a fost anunţată şi vicepreşedinta – Sinikka Sipilä, din Finlanda –, care ulterior va prelua funcţia de preşedintă în 2013. În final, ţin să îmi exprim încă o dată sentimentul de satisfacţie că participarea la o conferinţă de nivel

global mi-a oferit încredere să spun cu toată sinceritatea că IFLA 2011 din Puerto Rico a avut un impact nu doar profesional, ci, de asemenea, cultural şi social. De aceea, încurajez pe toţi Dvs. să găsiţi oportunităţi de a participa la următoarea ediţie a IFLA care va avea loc la Helsinki, Finlanda, iar acolo bibliotecile sunt la ele acasă şi, desigur, vă vor inspira, vă vor surprinde şi vă vor da aripi. 13

Preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova Domnului Marian Lupu Prim-ministrului Republicii Moldova Domnului Vladimir Filat Ministrului Culturii al Republicii Moldova Domnului Boris Focşa Ministrului Educaţiei al Republicii Moldova Domnului Mihail Şleahtiţchi

DECLARAŢIA

(16-18 noiembrie 2011, Chişinău) Membrii Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, reprezentanţi ai tuturor tipurilor de biblioteci, reuniţi în cadrul Conferinţei anuale aniversare ABRM, au luat în dezbatere starea actuală a bibliotecilor din republică din perspectiva rolului lor în dezvoltarea societăţii informaţiei şi cunoaşterii, în susţinerea inovării şi progresului social-economic, ştiinţific şi cultural al societăţii. Marcând, în anul curent, 20 de ani de la lansarea reformei bibliotecare în Republica Moldova şi 20 de ani de la constituirea asociaţiei profesionale, comunitatea bibliotecară reconfirmă importanţa bibliotecilor ca instituţii indispensabile procesului de democratizare şi dezvoltare a ţării prin asigurarea accesului nelimitat la informaţii şi cunoştinţe, tezaurizarea şi valorificarea moştenirii culturale şi ştiinţifice, sprijinirea educaţiei de bază şi a învăţării pe parcursul întregii vieţi, facilitarea incluziunii sociale, economice, culturale a tuturor membrilor societăţii. Reforma bibliotecară, demarată în anul 1991, a avut ca rezultat transformări semnificative ce ţin de principiile şi modul de funcţionare şi organizare a bibliotecilor din republică: constituirea Sistemului

Naţional de Biblioteci, crearea cadrului legislativ şi de reglementare în domeniu, demararea procesului de informatizare a bibliotecilor, modernizarea, extinderea şi diversificarea serviciilor de bibliotecă bazate pe tehnologii noi de informare şi comunicare, integrarea în sistemul biblioteconomic mondial, realizarea unor proiecte naţionale şi internaţionale cu impact deosebit pentru biblioteci etc. Apreciind realizările înregistrate în această perioadă, Conferinţa constată, în acelaşi timp, existenţa mai multor probleme stringente cu care continuă să se confrunte instituţiile bibliotecare din republică. Baza tehnico-materială a bibliotecilor, în deosebi a celor din spaţiul rural, dotarea lor cu echipamente şi tehnologii moderne rămâne mult în urma nivelului reclamat de societatea actuală. Pe parcursul a peste trei decenii în republică practic a fost sistată construcţia edificiilor de bibliotecă. 84% din cele 2940 biblioteci existente sunt amplasate în spaţii adaptate, circa 40 din ele fiind în stare avariată. Multe biblioteci, în special săteşti, nu dispun de

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

CONFERINŢEI ANIVERSARE A ASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

mobilierul şi echipamentele necesare, de telefoane, de încălzire în perioada rece a anului. În pofida rolului atribuit bibliotecilor în edificarea societăţii informaţionale, doar 238 (17,0%) din numărul total al bibliotecilor publice din republică deţin calculatoare, numărul celor conectate la internet constituind 149 (11,0%). De remarcat şi faptul că 14 multe din aceste calculatoare sunt ineficiente din cauza caracteristicilor tehnice şi software-ul depăşite, iar bibliotecile nu dispun de mijloacele financiare necesare pentru renovarea lor. Colecţiile multor biblioteci sunt, în mare parte, depăşite fizic şi moral. Alocaţiile bugetare pentru achiziţia de carte nu sunt puse în concordanţă cu necesităţile reale şi cu evoluţia preţurilor pe piaţa editorială, iar practica, atestată în ultimii ani, de optimizare a bugetelor locale din contul surselor alocate pentru biblioteci, reduce şi mai mult posibilităţile lor de dezvoltare. Astfel, rata de înnoire a fondurilor de carte rămâne a fi departe de standardele actuale, în bibliotecile publice constituind în medie 52 de ani (IFLA / UNESCO recomandă o rată de înnoire de şapte-zece ani). După mai mult de 20 de ani de la adoptarea limbii de stat şi trecerea la grafia latină, suntem nevoiţi să constatăm că publicaţiile în grafie latină constituie mai puţin de jumătate din totalul de documente în limba de stat existente în colecţiile bibliotecilor publice din republică. Legislaţia în domeniu şi normativele în vigoare în mare parte nu corespund noilor realităţi în care activează instituţiile infodocumentare, iar nerespectarea lor de către fondatori şi factorii decizionali afectează funcţionarea eficientă a bibliotecilor, amplificând şi mai mult problemele existente în domeniul finanţării, asigurării materiale, dezvoltării colecţiilor etc. Este destul de critică asigurarea bibliotecilor cu personal calificat de specialitate. Conform datelor statistice, din cei 4500 de bibliotecari care activează în sistemul naţional de biblioteci, doar 28,1% sunt specialişti cu studii superioare în biblioteconomie. Nivelul inadecvat de salarizare a bibliotecarilor (salariul mediu în bibliotecile publice şi şcolare constituie 850 lei) determină fluctuaţia sporită a cadrelor, influenţează negativ statutul social al bibliotecarului, prestigiul şi atractivitatea profesiei de bibliotecar. În acest context, participanţii la conferinţă îşi exprimă profunda îngrijorare privind situaţia actuală care s-a creat în învăţământul biblioteconomic universitar şi reiterează necesitatea adoptării

unor măsuri ce ar preveni desfiinţarea învăţământului biblioteconomic cu tradiţii de peste 50 de ani. Conferinţa anuală ABRM declară dorinţa şi angajamentul comunităţii profesionale de a acţiona în vederea soluţionării problemelor menţionate. Totodată, participanţii la Conferinţă fac apel către autorităţile centrale ale statului să susţină comunitatea bibliotecară în demersul de redresare a situaţiei existente în domeniul biblioteconomic din Republica Moldova şi atrag atenţia asupra necesităţii întreprinderii următoarelor acţiuni: – actualizarea legislaţiei în domeniul biblioteconomic, aducerea cadrului de reglementare şi normativ în concordanţă cu tendinţele şi standardele actuale (elaborarea noii Legi a bibliotecilor, revizuirea normativelor de asigurare şi funcţionare a bibliotecilor); – elaborarea şi realizarea în practică a politicii şi strategiei de stat în domeniul dezvoltării bibliotecilor; – elaborarea şi realizarea unui program naţional de dezvoltare a colecţiilor pentru bibliotecile publice şi şcolare; – finanţarea adecvată a bibliotecilor, asigurarea prioritară a investiţiilor pentru modernizarea bibliotecilor în contextul rolului acestor instituţii în edificarea societăţii informaţiei şi a cunoaşterii; – sprijinirea sistemului de pregătire a cadrelor calificate pentru domeniul infodocumentar prin reprofilarea şi modernizarea învăţământului biblioteconomic universitar în cadrul Universităţii de Stat din Moldova; – aplicarea unor noi criterii de salarizare în domeniu, adecvate cunoştinţelor şi competenţelor solicitate bibliotecarilor în contextul noilor funcţii pe care le realizează instituţiile infodocumentare. Susţinerea domeniului bibliotecar de către autorităţile statului, implicarea activă a factorilor decizionali în soluţionarea problemelor existente va contribui la transformarea tuturor bibliotecilor în instituţii cu adevărat moderne, active, accesibile şi atractive, capabile să sprijine realizarea tuturor reformelor democratice, sociale, economice din societate. Aprobată în cadrul şedinţei în plen a Conferinţei aniversare a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova 18 noiembrie 2011, Chişinău


MANIFESTUL IFLA PENTRU STATISTICA DE BIBLIOTECĂ Propus spre adoptare la Conferinţa anuală a ABRM din 16-18 noiembrie 2011

Datele statistice sunt indispensabile pentru gestionarea internă a bibliotecilor, dar acestea pot fi mult mai utile. Atunci când sunt prezentate factorilor de decizie, instituţiilor finanţatoare sau publicului, acestea pot influenţa planificarea strategică, pot crea şi menţine încrederea în biblioteci. Manifestul IFLA pentru statistica de bibliotecă „Bibliotecile şi serviciile de informare servesc societăţii prin prezervarea memoriei, sprijinirea dezvoltării, educaţiei şi cercetării, susţinerea consensului internaţional şi a bunăstării comunităţii” (Alex Byrne, 2005). Statistica de bibliotecă: date care pot face o diferenţă Datele cantitative şi calitative referitoare la serviciile de bibliotecă, utilizării bibliotecii şi beneficiarii ei sunt esenţiale pentru a demonstra şi confirma valoarea deosebită pe care o oferă bibliotecile. Importanţa statisticii depinde de conţinutul şi operativitatea prezentării lor, cooperarea tuturor bibliotecilor din ţară fiind absolut necesară.

peri materiale de preţ sau istorii de succes încă necunoscute. Ce indică statisticile de bibliotecă 15 Prin măsurarea datelor de intrare în bibliotecă (resurse, inclusiv clădiri şi echipament, personal şi colecţii), statisticile de bibliotecă indică implicarea la nivel politic, inclusiv al autorităţilor, în dezvoltarea serviciilor de bibliotecă. Prin măsurarea rezultatelor finale (frecvenţa utilizării colecţiilor şi serviciilor tradiţionale şi electronice) bibliotecile pot demonstra că serviciile lor sunt adecvate pentru diferite categorii de populaţie. Compararea datelor de intrare cu rezultatele finale demonstrează cât de eficient şi-au organizat bibliotecile serviciile sale. Datele cu privire la necesitatea implementării şi utilizării unor servicii de bibliotecă pot, de asemenea, indica rezultatul scontat al acestora asupra populaţiei. Aceste rezultate finale (cu privire la cultura informaţiei, competenţe în căutarea informaţiei, succese în domeniul învăţământului sau integrarea socială) vor fi mult mai vizibile, dacă datele calitative din sondajele la care au participat utilizatorii se vor completa cu cele statistice. Bibliotecile şi-au asumat noi responsabilităţi în Societatea Informaţiei în continuă schimbare; ele au nevoie de noi tipuri de statistici pentru gestionarea şi promovarea acestor sarcini noi.

Statisticile de bibliotecă sunt necesare pentru gestionarea efectivă a bibliotecilor, dar sunt mai importante pentru promovarea serviciilor de bibliotecă în faţa diferitor grupuri de persoane interesate, precum: factori de decizie şi finanţatori, manageri şi personalul bibliotecii, utilizatori actuali şi potenţiali, massmedia şi publicul larg. Pentru factorii de decizie, manageri şi finanţatori, datele statistice devin esenţiale în luarea deciziilor cu privire la îmbunătăţirea nivelului serviciilor şi planificarea strategică.

Calitatea statisticilor de bibliotecă Datele corecte, fiabile şi comparabile sunt esenţiale pentru importanţa şi utilitatea statisticilor de bibliotecă. Calitatea statisticii naţionale – şi, în final, a celei internaţionale – depinde atât de precizia şi livrarea cu promptitudine a datelor de către fiecare bibliotecă în parte, cât şi de întocmirea cu atenţie a acesteia, în scopul identificării eventualelor erori sau interpretări greşite. Pentru a face rezultatele comparabile între regiuni sau ţări, trebuie utilizate aceleaşi definiţii şi aceleaşi metode statistice.

În cazul bibliotecilor, care au deschis şi au asigurat accesul la informaţia relevantă pentru toate categoriile de populaţie, statistica de bibliotecă poate desco-

Bibliotecile se subordonează diferitor autorităţi. Cele mai multe dintre ele servesc instituţii specifice (universităţi, entităţi comerciale) sau comunităţi. Alte

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Context Iniţiativa cu privire la acest document a fost propusă de ex-preşedinta Secţiei pentru statistica de bibliotecă Claudia Lux la conferinţa din Montreal (august 2008). Ideea este de a avea un document-certificat cu privire la importanţa statisticii de bibliotecă, întrucât el demonstrează valoarea pe care bibliotecile o oferă utilizatorilor lor şi societăţii.


instituţii pot fi doar responsabile pentru misiunea, funcţionarea sau reglementarea juridică a bibliotecilor din domeniul lor. Astfel, responsabilitatea de a culege datele statistice referitoare la bibliotecile subordonate acestora poate fi direcţionată unor instituţii şi organizaţii care nu împărtăşesc aceleaşi scopuri.

16

Deşi colectarea datelor de bibliotecă începe întotdeauna în biblioteci individuale, finalizarea se constituie într-o compilaţie de date, la nivel regional şi naţional. În acest context, bibliotecile trebuie să colaboreze pentru a forma reţele regionale / naţionale de întocmire a statisticilor de bibliotecă, asigurând un sistem de biblioteci la nivel naţional care să funcţioneze eficient.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Model de chestionar Având în vedere diversitatea de instituţii responsabile implicate de procesul de completare a statisticilor de bibliotecă, este importantă utilizarea unui chestionar uniform, cu date şi metode standardizate. Prin urmare, într-un proiect comun al IFLA, UNESCO şi ISO s-a conceput un model de chestionar, destinat bibliotecilor publice şi academice. Este vorba despre un chestionar cu 23 de întrebări, bazat pe standardul ISO pentru statistica de bibliotecă, ce are în vedere ambele tipuri de servicii de bibliotecă, atât cele tradiţionale, cât şi cele electronice. Testarea acestuia în America Latină şi în Insulele Caraibe au dovedit fezabilitatea utilizării acestui model de chestionar, privind colectarea datelor statistice, pornindu-se de la o bază comparabilă. Modelul de culegere a statisticii de bibliotecă însumează atât datele de intrare, cât şi pe cele cu privire la rezultatele bibliotecilor, demonstrând totodată şi rolul bibliotecii ca punct-cheie în furnizarea accesului la informaţie, ca centru de întâlnire şi comunicare, ca spaţiu de învăţare şi cercetare. Mai multe informaţii pot fi obţinute, dacă rezultatele chestionarului sunt oferite în raport cu datele sociodemografice, colectate de către UNESCO şi alte agenţii internaţionale,

de exemplu, nivelul culturii informaţiei, educaţiei şi accesului la internet dintr-o anumită ţară. Finanţare, legislaţie şi colaborare reciprocă Guvernele şi celelalte instituţii importante în luarea deciziilor sunt încurajate să fondeze şi să finanţeze corespunzător unităţi specializate responsabile pentru centralizarea statisticilor naţionale de bibliotecă, realizate pe baza chestionarului-model, sprijinind autorităţile locale şi regionale în culegerea acestora. Comunitatea internaţională trebuie să susţină bibliotecile şi serviciile de informare în procesul de colectare şi comparare uniformă şi corectă a statisticii referitoare la resursele şi serviciile lor, sprijinind bibliotecile în procesul de promovare a culturii informaţiei şi educaţiei. IFLA şi UNESCO sunt pregătite să sprijine dezvoltarea sistemelor pentru întocmirea statisticilor de bibliotecă la nivel naţional, pentru a asigura ca bibliotecile să fie conduse în mod eficient, iar contribuţia lor în societatea bazată pe cunoaştere să fie recunoscută. Pentru obţinerea unor date fiabile, ar trebui să fie concepute, în cooperare internaţională, module de predare pentru întocmirea statisticilor de bibliotecă. Scopul final trebuie să fie, pe de o parte, ca bibliotecile să fie gestionate eficient, utilizând statistica, iar pe de altă parte, ca datele să fie întocmite şi comparate, iniţial la nivel naţional şi, în final, la scară internaţională, pentru a demonstra contribuţia lor la procesul de învăţare şi de alfabetizare, la dezvoltarea socială, culturală şi economică. Implementarea Manifestului Factorii de decizie de la toate nivelurile şi comunitatea internaţională a profesioniştilor din domeniul bibliotecilor sunt invitaţi să facă prezentul manifest cunoscut şi să pună în practică principiile şi acţiunile exprimate în document.


CONFERINŢA

BIBLIOTECA DINCOLO DE BIBLIOTECĂ: INOVARE ŞI LECTURĂ PENTRU TOŢI FILIALA MUNICIPALĂ A ASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA – FILIALĂ UNDE OAMENII ÎNVAŢĂ ŞI INOVEAZĂ ÎMPREUNĂ Tatiana COŞERI, 17 director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, preşedintele Filialei municipale a ABRM Peisajul implicări este divers în corespundere cu ariile de responsabilitate: Consiliul ABRM, Biroul executiv al ABRM Comisia relaţii internaţionale şi activitate de fundraising Comisia cultura informaţiei Comisia formare profesională, etică şi deontologie Comisia informatizare şi tehnologii informaţionale Comisia promovare şi publicitate bibliotecară Comisia cadru de reglementare şi protecţie socială Comisia activitate editorială

Mariana Harjevschi vicepreşedinte Lidia Kulikovski membri Tatiana Coşeri Mariana Harjevschi preşedinte Savela Starciuc membru Eugenia Filip membru Tatiana Coşeri membru Ludmila Pânzaru

membru

Genoveva Scobioală Angela Ciobanu

membru

Tatiana Coşeri Lidia Kulikovski Genoveva Scobioală Secţiunea biblioteci publice Lidia Kulikovski Savela Starciuc Cristina Mamaiscaia Grupul de lucru pentru actua- Ludmila Pânzaru lizarea „Formei statistice 6c” Tatiana Coşeri în conformitate cu standardul de statistică Traducerea standardului Ludmila Pânzaru „Indicatori de performanţă” Comisia de evaluare în cadrul Tatiana Coşeri Concursului Naţional „Cel mai bun bibliotecar al anului” Comisia de evaluare în cadrul Lidia Kulikovski Concursului Naţional „Cele mai reuşite lucrări ale anului în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării” Programul EIFL-IP Mariana Harjevschi Consorţiul REM Ludmila Pânzaru Comisia IFLA pentru dreptul Mariana Harjevschi de autor şi probleme juridice Demersuri privind situaţia în- Mariana Harjevschi văţămîntului biblioteconomic Lidia Kulikovski Tatiana Coşeri Comitetul tehnic nr. 1 Ludmila Pânzaru

membru preşedinte membru membru preşedinte membru membru membri

membru membru

membru membru membru

membru

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Complexitatea, diversitatea şi dinamica relaţiilor profesionale ale bibliotecarilor din Republica Moldova se realizează la momentul actual printr-un dialog sănătos. Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova devine liantul de coeziune profesională şi socială. Pe parcursul celor 20 de ani cu succes au fost evidenţiate valorile bibliotecii, asigurînd durabilitatea Sistemului Naţional de Biblioteci şi aplicînd eligibil inovaţii. ABRM este organizaţia nonguvernamentală care asigură interacţiunile profesionale reciproce dintre bibliotecari şi biblioteci. Platforma relaţiilor o constituie valorile comune, părerile, cunoştinţele şi viziunile de viitor. Filiala municipală a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova exprimă vocea bibliotecarilor din capitală. Numeroasă în ceea ce priveşte cantitatea şi consistentă ca aport, filiala se implică în toate acţiunile de durată. Numărul membrilor pe parcursul ultimilor cinci ani variază de la 200 pînă la 230. Filiala tutelează şi bibliotecarii din suburbiile municipiului Chişinău. În fiecare an, preponderent în luna februarie, se organizează acţiunea Sînt membru al ABRM. Deja a devenit o tradiţie, o cultură a responsabilităţii de apartenenţă profesională. Competenţele şi abilităţile echipei „Hasdeu” sînt utile în cadrul ABRM. Acest imperativ în esenţă se exprimă prin prezenţa bibliotecarilor în conducerea ABRM (vicepreşedinte, membri de comisii, membri de secţiuni), în organizarea evenimentelor de amploare, în participarea cu multiple comunicări la conferinţe şi reuniuni profesionale, în implicarea rezolvării unor probleme (drept de autor, Legea cu privire la biblioteci, conferirea categoriilor de calificare, strategia de dezvoltare a bibliotecilor, învăţămîntul biblioteconomic), în desfăşurarea activităţilor de formatori naţionali, în oferirea de consultaţii şi în îndrumarea coerentă a colegilor.


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Managementul la Filiala municipală a ABRM este axat pe grija faţă de fiecare angajat în vederea stimulării creativităţii şi inovaţiei. Acest fapt se datorează unui algoritm bine consolidat:  aplicarea schimbării continue: O zi fără schimbări – o zi pierdută;  crearea condiţiilor interactive de adaptare a bibliotecarilor la schimbări: O oră de formare în 18 fiecare zi;  reacţii şi acţiuni operative la inovaţii: Ideea nu obţine efectul dorit pînă nu lucrezi. Cunoştinţele instituţionale sînt un beneficiu pentru Biblioteca Municipală. Ele direcţionează pozitiv dezvoltarea bibliotecii, formînd o imunitate de supravieţuire şi o resursă de angajament civic, comunitar. Inerent iniţiativele transformă cunoştinţele în acţiuni inedite, inovative asigurînd succesul şi reputaţia. Procesul de schimbare interacţionează, în primul rînd, cu percepţia echipei „Hasdeu” asupra misiunii, viziunii şi valorilor împărtăşite. În al doilea rînd, cu structura şi managementul aplicat. Iar în al treilea rînd, cu procesul de comunicare şi comportamentul salariaţilor. Toate cele trei componente se înscriu elocvent în evoluţia accelerată a Bibliotecii Municipale. Indicatorii de schimbare şi impactul ideilor inedite sînt vizibile în diverse cercetări, proiecte şi servicii:  dezvoltarea identităţii: elaborarea misiunii, viziunii şi valorilor, înregistrarea logoului corporativ la AGEPI, publicarea rapoartelor de activitate, elaborarea fundamentului juridic şi metodologic, dezvoltarea şi implementarea signajului interior etc.;  proiecte: biblioteca multiculturală, biblioteci în parteneriat, duplex profesional, biblioteci şi servicii specializate, formarea culturii informaţiei la utilizatori, activităţi de sensibilizare a rolului bibliotecii în viaţa cetăţeanului, lucrări bibliografice şi informative, externalizarea şi interactivitatea serviciilor, produse Web 2.0, baze de date, soft de evidenţă a resurselor umane etc.;  studii şi cercetări: cercetare biblioteconomică (calitate, managementul proiectelor, activitatea de fundraising, imagine, inovaţie, activităţi cu publicul, promovare, designul spaţiilor, învăţarea pe parcursul vieţii), cercetare bibliografică (bibliografii tematice şi biobibliografii), cercetare de marketing (sondaje, focus-grup, experimentul);  resurse umane: extinderea numărului de formatori la nivel naţional, creşterea numărului de masteranzi, angajaţi ai BM, instruirea continuă a personalului (nivel intern, în comunitatea biblioteconomică şi internaţională), creşterea numărului de comunicări, creşterea numărului de articole scrise de

bibliotecari, atestarea cadrelor bibliotecare (49%), testarea competenţelor (organizarea Zilei europene privind promovarea competenţelor profesioniştilor în informare şi documentare). Calitatea serviciilor asigurate pentru publicul larg depinde de competenţa angajaţilor. Schimbarea constantă a nevoilor societăţii, tehnologiile în continuă evoluţie şi dezvoltarea cunoştinţelor profesionale sînt entităţi indispensabile în procesul de formare a bibliotecarului ca intermediar activ între utilizatori şi sursele de informare. Oportunităţile de educaţie permanentă sînt accesibile pentru toţi bibliotecarii. Asigurarea echităţii transferului de cunoştinţe la BM se sprijină pe:  evaluarea permanentă a nevoilor de învăţare;  diversificarea formatelor de instruire profesională;  constituirea spiritului instituţional şi a poziţiei clare în educarea continuă a angajaţilor;  diseminarea pe scară largă a informaţiilor despre tendinţe, schimbări şi inovaţii biblioteconomice;  recunoaşterea formării profesionale în procesul de promovare, avansare în carieră. Atestarea 2006 a fost o etapă importantă în istoria Bibliotecii Municipale – bibliotecarii au obţinut grade de calificare, iar bordul de calitate al BM a fixat noi tendinţe şi acţiuni ale îmbunătăţirii managementului participativ. Astfel, în septembrie apare primului număr al buletinului BiblioCity. Buletinul filialei municipale a Asociaţiei Bibliotecarilor din R. Moldova are scopul de a constitui un spaţiu de comunicare profesională. Echipa „Hasdeu” devine mai vizibilă în faţa utilizatorilor şi colegilor. La început buletinul apărea lunar în variantă tipărită. Pe parcurs s-a ajuns la concluzia că informaţia trebuie să fie actuală, să provoace dezbateri şi să fie accesibilă pentru toţi colegii din comunitatea biblioteconomică. Tranzacţia ziar-blog (ianuarie 2009) a fost condiţionată şi de tendinţele moderne – Biblioteca 2.0. Aceasta ne-a permis să urmărim feedbackul şi să observăm ariile de interes, domeniile asupra cărora sînt concentraţi bibliotecarii de la BM. Buletinul BiblioCity a devenit o sursă de informare şi de promovare a activităţii bibliotecarilor, membri ai filialei municipale a ABRM. Numărul de vizite şi de împrumut a crescut considerabil în ultimii doi ani. 2010 2011 Postări 258 171 Vizite 16 682 47 890 5 237 51 661 Împrumut


Masteranzi 2006 2007 2008 2009 2010 2011

8 8 6

Studenţi 25 29 60 87 29 32

Prin competenţă, mentorii BM au contribuit nu numai la reuşita studenţilor şi masteranzilor, ci şi la promovarea Bibliotecii Municipale, prestigiului profesiei de bibliotecar. Motivarea adecvată a angajaţilor are implicaţii directe asupra performanţei instituţionale. Acţiuni concrete în vederea sporirii motivaţiei sînt:  recunoaşterea realizărilor;  asigurarea posibilităţilor de învăţare şi de dezvoltare personală. Responsabilitatea socială pe care o are BM faţă de angajaţi:  facilităţi acordate în caz de boală, deces, diverse probleme de familie;  facilităţi colective – activităţi culturale comune, excursii. Bibliotecarii BM sînt remuneraţi la timp, corect, în funcție de volumul şi calitatea muncii executate, în conformitate cu prevederile Codului Muncii (titlul V

Salarizarea şi normarea muncii; titlul VII Regulamentul intern al unităţii. Disciplina muncii; titlul X Particularităţile de reglementare a muncii unor categorii de salariaţi), Convenţiei colective (nivel de ramură) (art. 7 Timpul de muncă şi de odihnă; art. 8 Organizarea muncii şi salarizarea; anexa nr. 1 Sporuri la salariul de bază) și ale legislaţiei în vigoare cu privire la sistemul şi condiţiile de salarizare a personalului din unităţile 19 bugetare în baza Reţelei tarifare unice. Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior, tinerilor angajaţi li s-a stabilit un spor la salariul tarifar în mărime de 10% pentru perioada primilor trei ani de activitate. Sporul pentru vechime în muncă, nocivitate, grad de calificare şi supliment la salariul de funcţie în mărime de 30 la sută ca instituţie cu o deosebită importanţă pentru comunitate sînt asigurate pentru implicarea în viaţa chişinăuienilor cu oferte inovative şi servicii interactive. Munca asiduă, activismul şi abnegaţia au fost apreciate de diferiţi factori de decizie, de parteneri şi prieteni:  Concursul republican „Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate”, Festivalul cărţii şi lecturii (Ministerul Culturii);  Ordinul „Gloria muncii” dnei Lidia Kulikovski, pentru merite deosebite şi contribuţii substanţiale;  Ordinul Republicii dlui Vlad Pohilă pentru merite în dezvoltarea literaturii, activitatea publicistică prodigioasă şi contribuţii la promovarea valorilor naţionale. Ordinul Republicii este distincţia supremă a Republicii Moldova care se conferă pentru merite excepţionale în toate domeniile de activitate întru binele Patriei şi al omenirii;  diplome de excelenţă ale Ministerului Culturii, Ministerului Educaţiei;  Diplomă de onoare pentru cele mai eficiente aplicări ale cuantumului guvernamental la completarea bibliotecilor şi pentru biblioteca cu cel mai mare indice de lectură (Ministerul Culturii);  „Omul anului 2008” (Lidia Kulikovski) (Asociaţia Mondială a Copiilor Talentaţi);  Diplomă de excelenţă pentru înalte valori culturale, civice şi umane din partea Societăţii Române de Radiodifuziune, Studioul regional de radio Tîrgu-Mureş;  Diplomă de onoare în semn de apreciere pentru remarcabile cercetări în domeniul istoriei presei basarabene a Asociaţiei Române de Istorie a Presei, Consiliului editorial al Revistei române de istorie a presei;  Diplomă de excelenţă pentru promovarea autenticelor valori ale culturii româneşti şi universale,

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Arealul geografic al vizitelor este divers. Evident că R. Moldova ocupă primul loc, urmează România, Rusia, SUA, Ucraina, Germania. Printre ţările care preferă să afle despre experienţa BM sînt şi Italia, Olanda, Franţa, Marea Britanie, Canada, Thailanda şi Letonia. Ca sursă de informare despre articolele plasate pe blog, utilizatorii preferă site-urile de referinţă www.google.com, http://infoprof.blog.com, http://chisinaul.blogspot.com, http://www.hasdeu.md, http://www.facebook.com, http://www.bing.com. Prezenţa echipei „Hasdeu” în mediul ştiinţific profesional contribuie la asigurarea calităţii învăţămîntului superior. În procesul de cercetare studenţii şi masteranzii utilizează practicile de calitate ale BM. Astfel, bibliotecarii noştri sînt citaţi în tezele de an, de licenţă şi de master. Aici putem menţiona topul citărilor: Lidia Kulikovski, Mariana Harjevschi, Tatiana Coşeri, Ludmila Pânzaru, Taisia Foiu, Caludia Tricolici, Genoveva Scobioală. BM continuă să fie bază pentru practica studenţilor şi masteranzilor de la Catedra de biblioteconomie şi asistenţă informaţională, de la Universitatea Liberă Internaţională (jurnalism, comunicare).


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

pentru entuziasmul şi devotamentul cu care s-a consacrat tezaurul, pentru activitatea îndelungată în slujba cărţii şi a lecturii publice din partea Bibliotecii Judeţene Mureş;  Diplomă de excelenţă de la Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu”, Asociaţia culturală „Cărţi deschise”, Vrancea (România);  Diplomă de excelenţă de la Consiliul Jude20 ţean Cluj;  Certificat din partea Goethe-Institut din Bucureşti pentru îndeplinirea standardelor de calitate – Centrul de Informare şi Documentare German;  Diplomă de la Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinătate;  Trofeul „Clopotul de bronz” de la Centrul „Acces-info”;  Medalia Uniunii Filateliştilor;  Medalia „A. Hasdeu – 125 de ani de nemurire” (Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Ştiinţa”);  Medalia „USM – 65 de ani”;  diplomele Gazetei bibliotecarului (Biblioteca Naţională a Republicii Moldova);  Diplomă de laureat a ziarului Timpul;  în contextul jubileului de 50 de ani de activitate a învăţămîntului biblioteconomic universitar din Republica Moldova, Biblioteca Municipală a fost apreciată de Catedra de biblioteconomie şi asistenţă informaţională cu diplome de excelenţă (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Lidia Kulikovski, Mariana Harjevschi, Tatiana Coşeri) şi medalii jubiliare;  diplome din partea Secţiei naţionale a Consiliului Internaţional al Cărţii pentru Copii şi Tineret pentru implicarea activă în organizarea Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret;  diplome din partea Primăriei municipiului Chişinău şi subdiviziunile ei: Direcţia cultură, Direcţia generală educaţie, tineret şi sport;  diplome din partea Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Intelectuale;  diplome pentru organizarea Festivalului etniilor;  diplome de excelenţă din partea Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România;  Concursul ABRM „Cel mai bun bibliotecar al anului...”: 2011 (Savela Starciuc, Aliona Vîrlan), 2010

(Elena Butucel, Margareta Şcelicikova), 2009 (Taisia Foiu), 2008 (Claudia Tricolici), 2006 (Elena Butucel, Elena Vulpe, Valentina Turvinenco), 2005 (Elena Dabija, Elena Roşca, Mariana Harjevschi), 2004 (Elena Vulpe), 2003 (Parascovia Onciu, Natalia Sosnovshi), 2002 (Elena Dabija, Elena Butucel, Tatiana Ischimji, Angela Olărescu), 2001 (Ecaterina Nedzelschi), 2000 (Mariana Harjevschi, Elena Roşca);  Concursul Naţional al ABRM „Cele mai reuşite lucrări ale anului în biblioteconomie şi ştiinţa informării”: Premiul Mare, premiul „Ion Madan”, compartimentele: bibliologie, biblioteconomie, bibliografii, biobibliografii, alte publicaţii, materiale promoţionale; premii speciale pentru originalitate, design. Pentru loializarea utilizatorilor şi partenerilor se utilizează artefacte inedite – lupă, cifra nr. 1, genţi, pungi, creioane ecologice, se organizează Forumul celor mai fideli utilizatori. Iar pentru ideile inovative bibliotecarii primesc Brevet de invenţie. Matricea succesului se mai datorează unui stil de management bine conturat şi direcţionat spre îmbunătăţirea continuă:  orientarea spre oameni ca generatori ai performanţei;  depăşirea obstacolelor ca o nouă etapă a succesului;  consolidarea spiritului de echipă;  utilizarea instrucţiunilor, procedurilor şi politicilor pentru eliminarea confuziilor;  responsabilitatea pentru calitate;  cooperarea şi susţinerea reciprocă;  implementarea tehnologiilor;  dezvoltarea personală şi instituţională. Filiala municipală a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova se manifestă în arealul biblioteconomic cu un pronunţat caracter interactiv, îmbinînd elementele de teorie cu activităţi practice. Filiala îşi propune şi în continuare să sprijine dezvoltarea competenţelor, abilităţilor şi dobîndirea de noi cunoştinţe, îmbunătăţind calitatea vieţii instituţionale şi asociative. Pentru Filiala municipală a ABRM angajamentul, lucrul în echipă, eficienţa şi adaptabilitatea sînt valori substanţiale cu efecte viabile. Comunitatea poate conta pe noi! Lucrăm împreună pentru a fi cei mai buni!


INOVAŢIA ÎN MANAGEMENT – RESPONSABILITATEA MANAGERILOR. PROVOCĂRI, GÂNDURI ŞI ÎNDEMNURI1 Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI, director general, BM „B.P. Hasdeu”

1„Apelul

la management în structurile infodocumentare a venit târziu ca intensitate şi cuprindere a fenomenelor…”, constata prof. univ. dr. Ion Stoica în Criza în structurile infodocumentare. Sensuri şi semnificaţii contemporane2. Continuăm în aceeaşi cheie: apelul la inovaţie în domeniu a venit destul de târziu în bibliotecile noastre. Apelul la schimbare bibliotecile îl mai aşteaptă încă. Vremurile de astăzi oferă provocări nemaiîntâlnite vreodată, inclusiv provocări de management, printre care: tendinţa dereglementizării, deverticalizării, digitalizării, dominaţia internetului; micşorarea ciclului de viaţă al strategiilor; diminuarea (prin tehnologii) a costurilor de comunicare. Din aceste provocări reiese clar că o serie de practici manageriale şi organizaţionale vor dispărea. Vremurile noi, cu provocările lor, cer invenţii organizaţionale la nivelul tuturor practicilor manageriale – atât la stabilirea şi programarea obiectivelor, impulsionarea şi echilibrarea efortului, coordonarea şi controlul activităţilor, acumularea şi aplicarea cunoştinţelor, cumularea şi alocarea resurselor, cât şi la dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor, gestionarea şi satisfacerea necesităţilor utilizatorilor. Orice idee care schimbă modul în care se îndeplinesc aceste activităţi biblioteca o poate înscrie ca inovaţie în management. Inovaţia în management implică schimbări şi în structurile şi rolurile din cadrul bibliotecii. Orice nouă modalitate de a asigura comunicarea dintre departamente, centre, filiale, servicii, oficii, parteneri, grupuri, furnizori, utilizatori este considerată ca inovaţie. Exemple avem în sistemul infodocumentar – menţionez doar două exemple: schimbările de structură şi de comunicare instituţională inovativă la ULIM şi BM „B.P. Hasdeu”. Obiectivul inovaţiei în management ţinteşte şi practicile ce reglementează modul în care activitatea Kulikovski, Lidia. Inovaţia în management – soluţia schimbării în managementul infodocumentar. Partea I: Introspecţie teoretică. În : Bibliotheca Septentrionalis, 2011, nr. 2. 2 Stoica, Ion. Criza în structurile infodocumentare. Sensuri şi semnificaţii contemporane. Constanţa: Ex Ponto, 2001, p. 9. 1

managementului se desfăşoară în fiecare zi: planificarea; bugetarea; managementul proiectului; angajările şi promovările; instruirea şi dezvoltarea; comunicarea internă şi externă; managementul informaţiilor; evaluarea activităţii instituţionale; evaluările activităţii angajaţilor şi ale sistemului de recompense. Aceste procese, „mecanisme de transmisie”, cum le numeşte Gary Hamel3, ce transpun principiile managementului în practici cotidiene, nu cer mari investiţii pentru a le inova – cer noi abordări şi dorinţa de a inova. Exemple de inovaţii avem la nivel operaţional, la nivel de produse şi servicii – le găsim în publicaţiile specialiştilor noştri de la BM, ULIM, ASE; le-am întâlnit în dezbateri, prezentări, diseminări în cadrul diverselor activităţi profesionale. Nu se vorbeşte, în domeniul biblioteconomic, nu se scrie despre inovare la nivel de strategie şi, bineînţeles, la fel, aridă, este literatura şi tematica activităţilor profesionale referitoare la inovaţia în management. Recunoaştem contribuţia fiecărui tip de inovaţie la dezvoltarea organizaţională, dar inovaţia în management se situează deasupra celorlalte pentru că managementul este responsabil de dezvoltarea obligaţiei – de a inova, de a se dezvolta, de a se schimba – pe care o are biblioteca. Provocările, iminente, cu care se va confrunta biblioteca secolului acesta cer responsabilităţi manageriale: (1) accelerarea semnificativă a ritmului de înnoire strategică (imperativ!) în bibliotecile mici şi mari; (2) includerea inovaţiei în responsabilităţile zilnice ale tuturor angajaţilor; (3) crearea unui mediu de lucru foarte stimulant care să inspire angajaţii să ofere ce e mai bun în ei. Observăm că toate se referă la practicile managementului şi menţionăm că într-o lume în care ciclul de viaţă al strategiilor se reduce, inovaţia este singura modalitate prin care bibliotecile îşi pot reînnoi contractul cu viitorul. Bibliotecile, mult timp, s-au aflat la adăpost de vânturile aprige ale vremii. Bariere reglementative, Hamel, Gary; Breen, Bill. Viitorul managementului. Trad.: Irina Henegar. Bucureşti: Publica, 2010, p. 41.

3

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

„Nu ne putem alege împrejurările exterioare, dar putem alege întotdeauna cum să le răspundem.” 21 (Epictet)


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

monopolul pe distribuirea informaţiei, utilizatori inconştienţi de puterea şi drepturile lor, imaginea de instituţie indispensabilă societăţii – toate acestea reprezentau ziduri care le protejau de impactul devastator al lumii în schimbare. În prezent majoritatea acestor fortificaţii s-au prăbuşit. Să le luăm pe rând: (1) Deregularizarea şi liberalizarea au redus 22 barierele de acces la informaţie – biblioteca nu mai este unica instituţie care asigură acces la informaţie sau care furnizează acces la informaţie! (2) Puterea internetului ne-a dat şansa să ajungem pe o piaţă internaţională a informaţiei fără prea mare efort. Dar bibliotecile noastre nu au avut potenţialul profesional necesar, nici alte posibilităţi ca să se dezvolte precum Google, eBay, MySpace, Wikipedia etc. În bibliotecile din spaţiul rural internetul rămâne a fi un vis frumos, dar îndepărtat. (3) Dezintegrarea via deverticalizare şi outsourcing – poate ajuta bibliotecilor prin faptul că-şi pot transfera din ce în ce mai multe activităţi unor terţi. Bibliotecile publice din R. Moldova încă nu îmbrăţişează externalizarea – cunoaştem doar experienţa Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” şi a Filialei Biblioteca Publică de Drept. (4) Utilizatorii noştri, care beneficiază acum de puterea internetului, de tehnologii precum 3D, 4D, de avantajele pe care le oferă telefonia mobilă influenţează de asemenea obstacolele, provocările, dar şi generează oportunităţi pe care bibliotecarii nu le observă. (5) Utilizatorii devin, pe zi ce trece, din ce în ce mai puţin ignoranţi. Iarăşi exemplul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” poate fi dat în abordarea inovativă a relaţiilor ei cu utilizatorii. (6) Internetul reduce costurile tranzacţiilor. Profesiile de intermediere sunt la marginea prăpastiei sau vor fi în curând. Despre biblioteci ne spune Charles Leadbeater, că sunt aproape în prăpastie, în ultimul său volum despre cultură Noi gândim1. (7) Monopolurile de distribuţie, de furnizare a informaţiilor – aşa cum revistele, ziarele, multe dintre cărţi, ştirile ajung la cititori fără o reţea fizică de distribuţie, la fel şi conţinutul creat de biblioteci, colecţiile bibliotecii ajung la utilizatori fără ca ei să meargă la bibliotecă. Dată fiind surparea „zidurilor protectoare”, este surprinzător să constatăm că atât de puţine biblioteci îşi inovează conceptul de activitate, atât de puţine biblioteci au introdus inovaţia ca prioritate managerială, ca valoare instituţională, ca responsabilitate a tuturor angajaţilor şi ca un criteriu de evaluare individuală şi instituţională. Inovaţia rămâne, în continuare, la periferia intereselor bibliotecare – este în Leadbeater, Charles. Noi gândim. Inovaţie în masă nu producţie în masă. Bucureşti: Publica, 2010, p. 161-175.

1

continuare responsabilitatea nimănui, în cel mai bun caz a unui departament dedicat sau a secţiilor metodice în bibliotecile raionale şi nicidecum nu la nivelul managerilor. În lumea infodocumentară se vorbeşte despre inovaţie, se dezbate (dar, am menţionat, se scrie foarte puţin despre inovaţie). Dar există o mare prăpastie, între retorică şi realitate. Temei pentru această afirmaţie servesc rezultatele studiilor şi cercetărilor întreprinse de Catedra de biblioteconomie şi asistenţă informaţională referitoare la managementul inovaţional, la mediul stimulant şi propice dezvoltării creativităţii, la eficienţa managementului resurselor umane etc. Cercetarea Eficienţa managementului inovaţional a fost realizată în baza Bibliotecii Municipale, bibliotecă, unde instruirii i se acordă o importanţă prioritară. Dar fiecare bibliotecă poate să verifice existenţa prăpastiei între retorică şi practică. E destul să abordeze câţiva angajaţi, pentru un exerciţiu de feedback, şi să le adreseze următoarele întrebări: (1) Cum a fost pregătit pentru a deveni un inovator în domeniu? Ce instruire a primit? Ce instrumente i s-au pus la dispoziţie?; (2) Are acces la un formator sau mentor în privinţa inovaţiei? Există un expert în inovaţie în cadrul bibliotecii care l-ar putea ajuta să-şi dezvolte ideile novatoare? Sau întrebaţi-i, fără să enumeraţi variante de răspuns, care sunt caracteristicile distinctive ale bibliotecii dvs. şi veţi vedea cât de puţini, sau poate nimeni, vor menţiona adaptabilitatea şi ingeniozitatea – caracteristici-stimulente ale proceselor inovaţionale. În cadrul cercetărilor efectuate la BM, bibliotecarii au fost întrebaţi: Consideraţi că sunteţi o bibliotecă inovativă? Au răspuns „Da” toţi cei 100% de respondenţi. În cazul răspunsului „Da”, au fost rugaţi să precizeze în ce direcţie este orientat procesul inovativ în biblioteca lor, fără a-i orienta prin variante de răspuns. Ilustrăm cu răspunsurile aranjate în ordine descrescândă: (1) îmbunătăţirea serviciilor – 24,4%; (2) dezvoltarea de noi produse / servicii care să satisfacă necesităţile informaţionale ale utilizatorilor – 23,2%; (3) îmbunătăţirea imaginii bibliotecii în comunitate – 22,00%; (4) îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe ale angajaţilor – 15,85%; (5) îmbunătăţirea comunicării interne şi externe – 8,53%; (6) îmbunătăţirea managementului bibliotecii – 6,09%. Managementul se află pe ultimul loc. Din răspunsurile obţinute se desprinde concluzia că bibliotecarilor li-i mai îndemână să considere „îmbunătăţire” schimbările pe care le întreprind decât inovaţie. În viziunea lor inovaţie nu este ceva radical, iar după cum s-a exprimat un respondent, nimic radical nu se întâmplă în biblioteci.


1 Personal calificat Mijloace financiare Achiziţii de echipament IT, de resurse Servicii inovatoare Partenerii de cooperare pentru inovare Sistemul de management Accesul la informaţii

2

3 4 5 19,5% 42,7% 37,8% 40,24% 17,07% 31,7% 11,00% 17,07% 64,63% 13,41% 4,87% 3,70% 9,80% 86,60% 2,43% 10,97% 10,97% 75,60% 14,63% 67,07%

9,75%

8,53%

3,65% 18,30% 78,04%

Utilizatorilor li s-a adresat o singură întrebare: Consideraţi bibliotecarii, ca profesiune, inovanţi? Trebuiau să răspundă cu da sau nu. Răspunsurile ne-au uimit: DA! Sunt inventivi! – a acumulat 15% de respondenţi. Alte variante de răspuns: BM are o reţea foarte modernă de filiale – 20,3%; Ne surprinde plăcut ceea ce se întâmplă, în special, la Sediul Central al BM – 7,3%; Îşi îmbunătăţeşte mereu activităţile – 6,8%. Restul respondenţilor s-au referit la abilităţi şi competenţe: bibliotecarii BM sunt profesionişti – 22,3%; sunt flexibili în comunicare – 12,6%; sunt competenţi, devotaţi profesiei – 4,6%. Deloc de neglijat a fost răspunsul a 11,1% de respondenţi care au afirmat că „nu prea am văzut inovativitate”. BM nu se împacă cu un rezultat pozitiv de doar 49,6%, atâţea şi-au expus părerile referitor la inovativitatea ei. Deşi, concluzia cercetării identifică BM ca bibliotecă inovantă. Analiza SWOT1 a managementului inovaţional întăreşte această afirmaţie identificând următoarele puncte forte: 1) BM susţine o politică inovaţională de dezvoltare; 2) inovarea este valoare instituţională; Această analiză SWOT nu este produsul Bibliotecii Municipale, este parte a unei lucrări de masterat cu tema: Evaluarea managementului inovaţional la BM „B.P. Hasdeu”, autor Cristina Mamaiscaia. 1

3) strategia prevede dezvoltarea unei biblioteci inovante; 4) biblioteca susţine şi creează un mediu propice inovării; 5) administraţia motivează şi încurajează procesele inovaţionale; 6) BM asigură un climat de formare inovaţional; 7) BM şi-a elaborat propriul brevet de invenţii; 23 8) BM înregistrează ca proprietate intelectuală serviciile noi; 9) BM a înregistrat la AGEPI brandul instituţional; 10) BM este biblioteca cu cele mai multe modernizări şi proiecte implementate; 11) inovarea este criteriul de evaluare instituţională şi individuală. Situaţia, de facto, în bibliotecile publice, şi chiar la BM, ne sugerează că suntem departe de managementul inovaţional. Acum să ne întrebăm pe noi, managerii, responsabilii de viitorul bibliotecilor: Putem reinventa modul în care sunt structurate şi gestionate bibliotecile? Este posibil să le oferim angajaţilor libertatea de a fi creativi? Putem, în cazul când managerii sunt inovanţi. Nu ne împiedică nimeni să fim instituţii motivante, inovatoare şi adaptabile – şi cu voinţa noastră, a managerilor, lipsite de birocraţie. Managerii trebuie să fie inovatori, altfel nu se pot asigura sisteme de management care susţin mobilitatea socială şi dezvoltarea personală – ingrediente esenţiale ale adaptabilităţii oricărei organizaţii. Crearea şi menţinerea unei culturi pro-adaptabilitate, inevitabilă, indispensabilă în secolul al XXI-lea este o sarcină mai grea. Scopul managementului este mai întâi să amplifice şi apoi să cumuleze efortul uman, să obţină mai mult din partea oamenilor, prin oferirea de instrumente, stimulente şi condiţii de lucru. Bibliotecile pot reuşi dacă inventează modalităţi prin care să amplifice şi să cumuleze efortul – dacă extind limitele performanţelor individuale şi colective. Acesta este scopul inovaţiei. Gary Hamel insistă că internetul va revoluţiona modelul nostru prăfuit de management, susţinând că designul pentru crearea unui sistem de management adecvat secolului al XXI-lea nu este departe. El pune pariu că Managementul 2.0 va avea, în mare parte, aceleaşi caracteristici ca Web 2.02. Ce avem noi astăzi? Conducem Biblioteca 2.0 cu Management 1.0, dezvoltăm, poziţionăm şi promovăm cu Marketing 3.0. Aceste concepte nu sunt întru totul compatibile. Conflictul rezidă între creativitate şi

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Altă întrebare, Care sunt factorii ce influenţează poziţia inovativă a bibliotecii dvs. şi în ce măsură?, adresată aceluiaşi eşantion, urmărea măsura în care managementul influenţează inovaţia în biblioteci. De data aceasta, cu bună ştiinţă, a fost inclusă această poziţie în variantele de răspuns. Gradul de influenţă al factorilor s-a măsurat pe o scară de la 1 la 5, unde: 1 – nu influenţează; 2 – influenţă redusă; 3 – influenţă medie; 4 – influenţă în mare măsură; 5 – influenţă puternică. Şi iarăşi managementul ocupă ultimul loc în răspunsurile respondenţilor – doar 8,3% din bibliotecari consideră că sistemul de management influenţează puternic inovarea în biblioteci.

Hamel, Gary; Breen, Bill. Viitorul managementului. Trad.: Irina Henegar. Bucureşti: Publica, 2010, p. 326.

2


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

organizare. Rezolvarea acestui conflict este cel mai urgent şi cel mai dificil compromis cu privire la management şi, prin urmare, cel care are cea mai mare nevoie de inovaţie. Pentru a şti mai bine de unde, cum şi când să începem inovaţia în management trebuie să cunoaştem contextul organizaţional, competenţa şi gradul de disponibilitate / pregătire a oame24 nilor. S-au efectuat, în acest sens, la BM, trei studii profunde. În 2009: Evaluarea eficienţei managementului resurselor umane1; în 2010: Evaluarea managementului inovaţional2, şi în 2011: Evaluarea locului de muncă3. Concluzia bazată pe rezultatele ultimei cercetări este următoarea: Singura modalitate prin care o bibliotecă se poate pregăti pentru viitor este să fie pregătită pentru oameni. Amintim aici afirmaţia prof. Ion Stoica: „Nevoia de nou şi de adaptare face parte din condiţia existenţială a oricărei entităţi şi manifestări socioumane.”4 Bibliotecarii nu sunt din altă specie. Suntem nevoiţi să ne adaptăm, iar aceasta ne strâmtorează să creăm un model de management adecvat secolului al XXI-lea care cu adevărat să stimuleze, să cinstească şi să preţuiască iniţiativa, creativitatea, pasiunea – calităţi esenţiale, ale succesului, în acest secol. Toate procesele de schimbare, înregistrate în câmpul infodocumentar, recunoaşte prof. Ion Stoica, au fost realizate prin invenţie şi reformare…5 Deşi zice autorul: „Într-o acută suferinţă se află managementul infodocumentar, cu toată larga lui paletă de activităţi.”6 „Am convingerea, continuă autorul citat, că, nu peste multă vreme, întregul spaţiu infodocumentar va suferi transformări radicale. Acestea vor avea, ca direcţie fundamentală, continua federalizare funcţională a structurilor, dezvoltarea şi rafinarea formelor de acces, de organizare şi de utilizare a resurselor.”7 Schimbarea trebuie clădită pe câteva platforme conceptuale strategice, dintre care prof. Ion Stoica aminteşte cultura sistemismului, cultura calităţii, cultura tehnologică8. Adăugăm aici şi cultura inovaţiei. Pentru a clădi platforma strategică a inovaţiei, trebuie să contestăm dogma managerială moştenită. Putem? Da, dacă schimbăm, revizuim fundamentele filosofice care ne-au format convingerile despre conAutor Tatiana Şatravca. Autor Cristina Mamaiscaia. 3 Autor Elena Butucel. 4 Stoica, Ion. Sensul schimbării în Universul Infodocumentar. Constanţa: Ex Ponto, 2009, p. 21. 5 Ibidem, p. 11. 6 Ibidem, p. 168. 7 Ibidem, p. 181. 8 Ibidem, p. 57. 1 2

ducere. Încercăm să le schimbăm pe cele încetăţenite în biblioteci pe unele pro-inovaţie:  bibliotecile nu pot inova pe bibliotecile demonstrează modele inovative de activitate;  tehnologia creează avantaje şi oportunităţi de inovare pentru biblioteci pe conceptele de activitate neconvenţionale creează avantaje, diferenţiere, satisfacţii profesionale şi surprize;  inovaţia înseamnă produse şi tehnologii noi pe inovaţia înseamnă concept de activitate cu totul nou;  tradiţionalul, convenţionalul este mereu o virtute pe neconvenţionalul, diversitatea şi varietatea sunt calea spre inovaţie;  bibliotecile nu pot face din inovaţie o capacitate pe se poate face, în bibliotecă, din inovaţie o capacitate, dar nu fără a depune efort;  managementul (conducerea) de vârf al (a) bibliotecii decide strategiile de inovare sau schimbare pe toată lumea contribuie, poate contribui la crearea strategiei de inovare. Specialiştii, printre care şi Gary Hamel9, consideră că trebuie să credem în trei lucruri dacă vrem cu adevărat să creăm o capacitate pentru inovaţie (validate de noi şi pentru biblioteci):  dacă optăm şi investim în transformarea inovaţiei în capacitate, vom produce dividende imense – bilet pentru viitorul bibliotecii;  există o sursă bogată de imaginaţie latentă în biblioteca noastră şi spirite, creative şi întreprinzătoare, entuziasm destul – toate acestea trebuie puse în slujba bibliotecii;  chiar este posibil să facem din inovaţie o capacitate. Avem experienţa instituţionalizării calităţii şi eficienţei drept capacitate organizaţională. Credem că este timpul să investim în transformarea inovării activităţii noastre în capacitate precum a meritat să investim în calitate. Bibliotecile care şi-au revizuit procesele de activitate de bază pentru a le eficientiza, acum trebuie să-şi reinventeze procesele manageriale de bază pentru inovaţie. Lecţiile eficienţei, calităţii ne vor fi utile în învăţarea lecţiei manageriale pentru inovaţie. Problema este că nu avem prea mult timp la dispoziţie. Bibliotecile, în starea de astăzi, au nevoie de internare Hamel, Gary; Breen, Bill. Viitorul managementului. Trad.: Irina Henegar. Bucureşti: Publica, 2010.

9


repertoriu pentru public, înnoit în fiecare an. Noul an de activitate este lansat ca o nouă stagiune a orchestrei? Dacă specialiştii spun că acum se construieşte karaoke capitalism1, noi ce facem, ce avem? Bibliotecile sunt încremenite în stagnare. Avem administrare excesivă şi îndrumare deficientă (John Kottler), inovare timidă şi aşteptăm vremuri mai bune. 25 Câţi dintre managerii bibliotecilor publice (suntem în perioada planificării activităţii pentru anul viitor) s-au gândit la următoarele aspecte? Biblioteca X în 2012: Portofoliu: Ce produse şi servicii voi oferi / lansa? Relaţii: Cum şi unde am de gând să le dezvolt? Poziţionare: Căror utilizatori sunt adresate, care utilizatori le vor utiliza? Loc: Prin ce căi sau reţele le voi distribui / livra / difuza? Pasiune: Cum voi reuşi să-i surprind pe utilizatori / locuitori / cetăţeni? Priorităţi: Pentru a fi o prezenţă aparte, în 2012, cu ce lucruri voi fi de acord şi cu care nu în acest segment temporal? Dacă nu le-aţi luat în considerare sau nu le-aţi discutat în bibliotecă, aţi pierdut trenul schimbării şi pentru 2012. Amânăm pentru alt an… Într-o lume imprevizibilă este foarte important să discutăm despre viitor. Viitorul nostru depinde, sunt convinsă, de puterea de inovare a bibliotecii şi de… utilizatori – utilizatorii care de la an la an se rarefiază fizic şi ne sperie când dau năvală pe la bibliotecă, pentru că ne surprind nepregătiţi. Bibliotecile sunt, în mentalul colectiv, instituţii greoaie pentru a corespunde cererii de servicii mai personalizate (nu zicem personale), sunt închistate, rezistente la reformă, încete la îmbrăţişarea ideilor noi. Ne asumăm vina, pentru că am abordat procesul de inovare dintr-o perspectivă îngustă, reducţionistă. În mintea utilizatorilor (sic! a celor existenţi, a celor care ne utilizează) biblioteca este o instituţie cu un grad înalt de previzibilitate şi cu un nivel scăzut al surprizelor. Vremurile cer managerilor să iasă din rândul celor care merg pe cărări bătătorite. Altfel bibliotecile vor rămâne gări pustii şi staţii de alimentare fără resurse. Forţele ce remodelează peisajul lumii în care trăim ne impun remodelări şi nouă. Doi factori sunt importanţi pentru viitorul bibliotecii: modul în care biblioteca valorifică inovaţia şi colaborarea şi modul

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

la terapie intensivă de inovaţie. Reinventarea proceselor manageriale pentru inovaţie are scopul de a accelera schimbarea în domeniu, de a accelera primenirea de care are nevoie stringentă biblioteca publică. Reacţiile conducătorilor de biblioteci publice le intuim, ba chiar le ştim, le cunoaştem. Sintetizate, punctele lor de vedere spun clar: e foarte greu să inovezi, managementul infodocumentar nu are nici libertatea şi nici procedee care să stimuleze inovaţia. Managerii bibliotecilor, întrebaţi de inovaţie, identifică probleme. Le dăm dreptate, pentru că procesele manageriale, aşa cum sunt încă, în biblioteci, sunt potrivnice inovaţiei: mai întâi de toate, majoritatea proceselor manageriale sunt legate de bugete, de calendare, iar oportunităţile apar fără să ţină cont de ele. Nu putem stoca oportunitatea la depozit până când va fi şedinţa consiliului local sau până va accepta Direcţia cultură, în subordinea cărora se află biblioteca… Bugetele noastre sunt organizate, lunar, trimestrial sau anual. Ele sunt inviolabile când cerem alocări suplimentare şi violabile când se fac rectificări (în sens de diminuare) de către fondatori. Apoi, în rândul doi, majoritatea proceselor manageriale bibliotecare favorizează conservatismul, nu inovarea. În rândul trei, procesele manageriale iau modelul de activitate existent ca punct de plecare. Ele contribuie la păstrarea statu-quo-ului – a ceea ce avem, aşaînchipuita stabilitate. Cei care au încercat inovarea s-au confruntat cu dificultăţile ridicate de procesele manageriale. Majoritatea proceselor manageriale se bazează pe utilizatorii şi practicile existente. Bibliotecile au muncit pentru a impune conformitatea, alinierea şi continuitatea – pentru aceasta există sistemele manageriale. Inovaţia este în conflict cu conformitatea, alinierea şi continuitatea. Ce face managementul să le împace? Încercăm să le îmbinăm cu măiestrie prin inovări conceptuale. Le împacă măiestria managerului de a încuraja creativitatea, inovarea. Cine face din managementul proiectului un modus operandi – reuşesc; unele biblioteci îl fac şi modus vivendi – deci, practică inovarea organizaţională. Contează, în acest dificil travaliu, flexibilitatea managerului în procesul de inovare a managementului. Managerul nu este un personaj rigid cu ochelari de cal, cu arătător, cu metru şi cântar. Astăzi managerul, conducătorul unei instituţii, mai degrabă este conducătorul unui talk-show sau conducătorul şi coordonatorul unui reality-show. Rolul managerului este egal ca rol cu cel al dirijorului unei orchestre. Orchestra este relevantă atât timp, cât îşi reînnoieşte constant, iar uneori şi radical, repertoriul. Avem un

Jonas Riddenstrale şi Kjell Nordstrom, autori ai bestsellerurilor: Funky Business (Bucureşti: Ed. Publica, 2007), Karaoke capitalism (Bucureşti: Ed. Publica, 2009).

1


în care răspunde procedurilor disfuncţionale şi destabilizatoare. Amintim, aici, celebra frază a lui Charles Darwin: „Supravieţuitorul unei specii nu este nici cel mai puternic, nici cel mai inteligent, ci acela care se adaptează cel mai bine la schimbare.” Se referă aceasta şi la instituţii, inclusiv la biblioteci.

4. Kulikovski, Lidia. Biblioteci versus inovaţii. În: BiblioPolis. 2009, vol. 29, nr. 1, p. 33-36. 5. Kulikovski, Lidia. Inovaţia în management – soluţia schimbării în domeniul infodocumentar: introspecţie teoretică. În: Bibliotheca Septentrionalis. 2011, nr. 2. 6. Moldovan, Liliana. Introducere în managementul serviciilor de bibliotecă. Cluj-Napoca: Dacia XX, 2010. 116 p. 7. Stoica, Ion. Criza în structurile infodocumentare. Sensuri şi semnificaţii contemporane. Constanţa: Ex Ponto, 2001. 222 p. 8. Stoica, Ion. Sensul schimbării în Universul Infodocumentar. Constanţa: Ex Ponto, 2009. 226 p. 9. Качанова, Е.Ю. Инновации в библиотеках. СПБ.: Профессия, 2003. 317 с. 10. Качанова, Е.Ю. Инновационно-методическая работа библиотек. СПБ.: Профессия, 2007. 334 с.

26 Referințe bibliografice

1. Hamel, Gary; Breen, Bill. Viitorul managementului. Trad.: Irina Henegar. Bucureşti: Publica, 2010. 338 p. 2. Christensen, C.M.; Raynor, M.E. Inovaţia ca soluţie în afaceri: crearea şi menţinerea unei creşteri de succes. Bucureşti: Curtea Veche, 2010. 304 p. 3. Kulikovski, Lidia. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” – bibliotecă inovatoare. În: Biblioteca Municipală – bibliotecă inovantă. Ch.: MagnaPrinceps, 2010, p. 4-5.  

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

FORME ŞI METODE NOI DE PROMOVARE A LECTURII: CONTINUITATE ŞI INOVARE

Genoveva SCOBIOALĂ, manager, Departamentul marketing, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

În societatea de astăzi, mai mult ca oricând, există o cerere incredibilă de informaţii. Simţind nevoia de o informare rapidă, scurtă şi la obiect, omenirea a inventat calculatorul şi reţelele de comunicaţii, care s-au afirmat drept instrumente indispensabile de cunoaştere a lumii înconjurătoare. Bibliotecile, instituţii dinamice, predispuse şi receptive la schimbare, au conştientizat importanţa calculatorului în satisfacerea necesităţilor informaţionale ale cititorului, căruia ulterior i-am zis utilizator, punându-le la dispoziţie mai multe servicii de informare şi socializare prin intermediul tehnologiilor moderne. La început, poate fără să ne dăm seama de un eventual pericol – de diminuarea numărului de cititori. Şi cum tot ce este inovativ este şi atractiv, tot mai mulţi cititori s-au redirecţionat spre această modalitate uşoară de a se informa – internetul, care oferă simultan imagini dinamice, culori criante, efecte sonore. Bibliotecarii au considerat şi mai cred că este suficient loc şi pentru internet, şi pentru biblioteci. Aşa cum nu au dispărut cinematografele odată cu apariţia televiziunii, tot aşa nu va fi substituită cartea

tradiţională cu cea electronică sau cu internetul, ele doar se vor complementa reciproc. În speranţa şi cu dorinţa de a conferi demnitate şi identitate cărţii, bibliotecarii BM încearcă diverse metode şi forme, unele inovante, altele optimizate, de restabilire a dragostei pentru lectură. Iar statistica împrumutului de publicaţii confirmă faptul că BM îşi centrează tot efortul pe utilizator şi pe preferinţele lui de lectură. Drept exemplificare prezentăm mai jos numărul publicaţiilor consultate în ultimii cinci ani, reamintindu-vă că BM este o bibliotecă-reţea cu 31 filiale: – 2010 – 7 120 455; – 2009 – 6 905 440; – 2008 – 6 316 783; – 2007 – 6 467 111; – 2006 – 11 163 502. La prima vedere s-ar părea că împrumutul anului 2006 a fost un apogeu, după care lectura s-a diminuat considerabil. Nu este tocmai aşa. În acea perioadă, sper că vă mai amintiţi, evidenţa statistică la ediţiile periodice şi la împrumutul electronic era


sondajelor realizate cu diferite ocazii. Tehnicile mai noi: plasarea pe web a celor mai solicitate titluri, lista cărţilor „jubiliare” (aniversate), prezentări în formatul PowerPoint, plasarea pe bloguri a celor mai atractive şi inedite momente – sunt mijloace informaţionale vizuale, accesorii care, prin dinamism, entuziasmează şi consolidează informaţia, întregindu-i efectul. Cărţile propuse pentru aceste programe sunt 27 selectate cu multă atenţie, cu rigurozitate, ţinând cont de valoarea lor artistică, de veridicitatea şi actualitatea subiectului, de măsura în care reuşeşte să emoţioneze şi să convingă cititorul de adevărul ideilor pe care le lansează. Considerăm important să promovăm prioritar autorii noştri naţionali. Or, Chişinăul citeşte o carte a inclus opere ale scriitorilor din diferite generaţii: A. Busuioc, N. Dabija, C. Partole, I. Colesnic, I. Iachim, dar şi mai tinerii – D. Crudu, S. Baştovoi. Finalitatea esenţială a acestor programe este formarea capacităţii de înţelegere a textului literar, de a-l asimila, de a atinge prin el noi orizonturi, de a înţelege importanţa lecturii şi a o transforma în bucuria de a citi. Un alt program de lectură inovativ, cu deschidere spre acţiuni ce conturează încrederea în valorile cărţii şi ale lecturii, este unul mai recent, dar care a suscitat deja un viu interes. Este vorba de Lecturi aperitive „Carte la pachet”, implementat de Filiala „O. Ghibu” după modelul proiectului francez Lire en fête, cu o concepţie originală de stimulare a apetitului pentru lectură, de savurare din deliciul ei. Programul se desfăşoară într-o formă atractivă, de o manieră liberă şi degajată, miza punându-se pe decor şi atmosferă: ambient, acorduri muzicale, cafea, audieri şi vizionări, expoziţii. Programul mai înseamnă o colecţie de cărţi din cele mai reprezentative, recomandabile pentru lecturi; o prezentare relevantă, uşor sesizabilă a unor mesaje din diverse titluri, subtile influenţe de alegere şi recomandare. Această formă de activitate prin caracterul inovativ şi dezinteresat de manifestare îi ademeneşte în primul rând pe tineri. Pentru această categorie de utilizatori, Filiala „Ştefan cel Mare” a iniţiat un program inovativ Nopţile lecturii, care şi-a propus experimentarea activităţilor nocturne. Scopul principal al programului rezidă în a oferi o alternativă tinerilor – de a petrece timpul liber în mod util şi frumos şi dezvoltarea gustului pentru lectură la publicul care poate deveni cititor activ. Prin intermediul acestui program se urmăreşte promovarea lecturii, promovarea bibliotecii ca instituţie, consolidarea

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

calculată în alt mod. Următorii ani, când am început să aplicăm statisticile internaţionale, situaţia s-a schimbat. Se observă chiar şi o anumită evoluţie, fie ea şi nesemnificativă. În Strategia de dezvoltare a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” 2008-2017 am identificat patru arii de concentrare, prima fiind Carte, lectură, studiu şi cultură. Pentru realizarea cu succes a acestor importante direcţii, BM a început activităţi de revigorare a lecturii sub toate formele de manifestare. Ne vom referi la câteva dintre ele, cele mai eficiente şi mai atractive. Programele de lectură sunt nişte proiecte educativ-culturale prin care biblioteca încearcă să stimuleze lectura şi să promoveze cărţi apreciate pentru adevărata lor valoare artistică, cognitivă şi informativă. Obiectivele acestor programe: – stimularea lecturii şi a interesului pentru carte în general; – cultivarea atitudinii pozitive faţă de lectură, sensibilizarea comunităţii chişinăuiene în favoarea lecturii tradiţionale; – redescoperirea şi redefinirea rolului cărţii; – formarea abilităţilor de comunicare; – descoperirea şi susţinerea aptitudinilor creative ale cititorilor; – susţinerea muncii în echipă; – încurajarea ideilor novatoare, a implicării, a voluntariatului; – stabilirea unor relaţii de parteneriat cu uniunile de creaţie; – mobilizarea bibliotecarilor spre lecturi „de suflet” cu consecinţe majore asupra formării şi dezvoltării personalităţii. Aceste programe se adresează atât celor adulţi (Chişinăul citeşte o carte), cât şi copiilor: Copiii Chişinăului citesc o carte şi Ora poveştilor, iar unul dintre ele este comun Lecturile verii, toate însă au aceeaşi menire – cultivarea gustului pentru lectură, astfel încurajându-se o apropiere autentică, efectivă de carte. Pentru a spori curiozitatea şi atractivitatea utilizatorilor în cadrul acestor programe recurgem la mai multe forme cunoscute deja: lecturi cu voce tare, pe dialoguri, întâlniri cu scriitorii, audieri în lectura scriitorilor sau a actorilor consacraţi, cenacluri literare. Celor mai mici se mai propun lecturi în afara bibliotecii – în parcuri, lângă havuzuri sau lacuri, în curţile bibliotecilor etc., modalitate extrem de apreciată de către ei. Sugestiile pentru Lecturile verii se testează pe doi-trei cititori mai fideli şi mai iubitori de lecturi sau se selectează în urma


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

dragostei pentru frumos şi, totodată – promovarea tinerelor talente. Sub forma unor serate literare tinerii susţin recitaluri de versuri ale poeţilor preferaţi, din creaţii proprii, dar şi discută, audiază şi interpretează piese muzicale preferate. Astfel, participanţii la Nopţile lecturii pentru a impresiona colegii trebuie să identifice cele mai inspirate, cele mai atractive opere, 28 or, aceasta presupune lecturarea şi selectarea lor. Nopţile lecturii a devenit un spaţiu favorabil de manifestare şi de promovare a tinerelor talente, inclusiv pentru că programul a fost pe larg mediatizat. Adevărate lecţii de viaţă devin lecturile din cadrul taberelor de lectură de vară, organizate de filialele: „Alba Iulia”, „I. Mangher”, „Transilvania”. Ţinând cont de contingentul participanţilor – copii din familii vulnerabile –, lecturile în acest caz sunt alese cu grijă: textele citite trebuie să conţină momente de plăcere, de meditaţie, de evadare într-o altă realitate de care să se bucure şi ei cel puţin pentru ceva timp. O altă modalitate de promovare a lecturii o constituie activităţile extramuros, devenite deja tradiţie în majoritatea filialelor. Prin intermediul acestui gen de activitate biblioteca publică îşi deschide larg uşile, cu deosebire, pentru o categorie specială de persoane, cele dezavantajate, asigurându-le accesul la carte, lectură, cunoaştere, informare, documentare şi studiu. Acest serviciu complex contribuie la integrarea lor în societate, la educarea şi dezvoltarea personalităţii, dar şi la îmbunătăţirea nivelului tehnicii de lectură, în primul rând al copiilor, la dezvoltarea interesului şi gustului pentru carte, lectură în general. Comunicarea interactivă în baza lecturilor, a cărţilor prezentate consolidează relaţia dintre bibliotecă şi utilizator. Acest program se desfăşoară sub genericul Biblioteca vine la tine cu prieteni, prin „prieteni” înţelegându-se bibliotecari, scriitori, cititori-voluntari talentaţi de la şcolile de muzică sau de arte, iar interacţiunea cărţii cu jocul, cu muzica, cu dezbaterile facilitează tipuri de relaţii ce se nuanţează şi se diversifică, devin mai productive şi de lungă durată. Prin intermediul lecturilor li se oferă o şansă de a cunoaşte alte realităţi, alte adevăruri, li se poate schimba chiar viziunea asupra vieţii, iar nevoia de informare, de cunoaştere şi de autoinstruire devine tot mai evidentă. Din 2008 la Sediul Central a fost inaugurată o nouă formă de promovare a lecturii Scrieri creatoare. Moderatorul acestui atelier este poetul, prozatorul, eseistul şi dramaturgul Dumitru Crudu. Şedinţele întrunesc liceeni, studenţi şi tineri licenţiaţi din Chişinău şi din împrejurimi, dornici de a învăţa arta de a scrie un text literar.

Scopul propus este de a forma o nouă generaţie de scriitori, iar puncte de reper au fost luate două linii fundamentale: crearea unor noi texte şi analiza marilor creaţii literare. Moderatorul programului le oferă participanţilor modele literare autohtone şi universale, beneficiind chiar şi de experienţa scriitorilor invitaţi. Tinerii scriitori produc ad-hoc texte epice sau lirice, după care acestea se discută şi, în caz de necesitate, se îmbunătăţesc. Impactul Scrierilor creatoare s-a materializat în faptul că o parte dintre membrii atelierului deja au debutat cu volume sau cu grupaje de poezie, proză, eseu în revistele literare, ceea ce înseamnă că deja începe să se coaguleze o nouă promoţie literară. Drept recompensă, BM editează o antologie din creaţia membrilor acestor ateliere. Salutară în acest sens a fost iniţiativa Bibliotecii „Maramureş” de a edita culegerea Misterul eternului sentiment, care include poezii ale membrilor cenaclului „Magia cuvântului” ce activează la această bibliotecă. Scrisul este o artă a îmbinării cuvintelor în mod armonios şi fermecător, iar placheta a adus multă bucurie în sufletele autorilor / cititorilor noştri, punându-le în valoare abilităţile literare, încercândule porţile afirmării. De asemenea, are menirea să sporească interesul asupra multiplelor valori ale lecturii, să încurajeze apropierea autentică de carte, să redescopere noi apariţii editoriale Festivalul cărţii evreieşti, desfăşurat la Filiala „I. Mangher” pentru a XII-a oară. La acţiunile din cadrul festivalului participă anual peste 1000 de utilizatori activi ai bibliotecii, iar genericul lor este Tineret. Carte. Internet. Impactul este: îndemnul la lecturi noi, originale sau traduceri, promovarea cărţii evreieşti, a traducătorilor, a ilustratorilor, dar şi un număr mare de cititori noi înscrişi. Filiala de Arte „Tudor Arghezi” a iniţiat o nouă formă de promovare a cărţii şi a bibliotecii intitulată Zona de lectură (liberă!). Aflată în vecinătate cu Secţia Consulară a Ambasadei României, unde oamenii stau în aşteptare la cozi interminabile, zile în şir, biblioteca, împreună cu Mesageria Deleu-Deleu, companie de distribuţie a cărţilor şi a presei, a organizat o expoziţie mobilă de cărţi, hărţi şi reviste, invitându-i la lectură, oferindu-le în paralel şi unele servicii gratis, cum ar fi o revistă, un ceai sau o cafea fierbinte. Gestul i-a impresionat pe mulţi dintre cei ce aspiră a obţine viză sau paşaport românesc, determinându-i pe unii dintre ei să păşească pragul bibliotecii şi să-i utilizeze serviciile. O societate a concurenţei implică un marketing eficient, cu diverse iniţiative libere. Acţiuni promoţio-


şi promovarea şi cultivarea acestui gen de artă în rândurile tinerei generaţii. Un concurs literar de amploare a fost în acest an cel de microeseuri Chişinăul în 575 de cuvinte, organizat cu prilejul aniversării a 575-a de la prima atestare documentară a Chişinăului, BM contribuind, astfel, la promovarea mesajelor despre capitala noastră, la stimularea dorinţei de a-şi cunoaşte mai 29 bine, dar şi de a-şi proteja mai mult oraşul în care locuiesc. Acesta a avut drept scop afirmarea utilizatorilor noştri cu aptitudini literare, stimularea creativităţii, dar şi determinarea lor să reflecteze asupra imperativului de cultivare a sentimentului de dragoste faţă de plaiul natal, să-şi expună argumentat viziunea despre devenirea Chişinăului, despre personalităţile lui marcante, despre viitorul imediat şi mai îndepărtat al capitalei. Concursul s-a dovedit a fi un bun prilej de a stimula spiritul de creativitate, de comunicare, de recunoaştere publică a talentului utilizatorilor bibliotecii. Totodată, această competiţie a devenit o iniţiativă reuşită a organizatorilor de a consolida relaţiile dintre utilizator şi bibliotecă, de a oferi prietenilor BM o nouă oportunitate de asimilare şi aprofundare a cunoştinţelor domeniului preferat, precum şi o metodă eficientă de educare prin cultură şi artă. Prin urmare, putem afirma cu certitudine că toate concursurile organizate şi desfăşurate în biblioteci, indiferent de domeniul lor, de scop, de finalitate, stimulează imaginaţia şi gândirea, dezvoltă abilităţi de comunicare şi cooperare, contribuie la valorificarea potenţialului creator al participanţilor. Pentru promovarea lecturii am încercat să profităm şi de avantajele internetului, mai concret de apariţia diferitor site-uri de socializare. Astfel, în exclusivitate Departamentul organizarea colecţiilor a format pe facebook.com Grupul „Impresii de lectură”. Scopul formării acestuia a fost de a motiva utilizatorii de facebook.com la lectură, de a comunica cu ei, de a împărtăşi impresiile vis-à-vis de cărţile citite, indiferent de domeniu sau limbă. Tot aici, membrii grupului pot recomanda şi altora o serie de cărţi care i-au impresionat. Este un grup deschis şi are la momentul actual peste 300 de membri. Cărţile propuse spre discuţie sunt din diferite domenii, iar membrii grupului, deşi au un statut ocupaţional diferit, sunt pasionaţi atât de lecturi, cât şi de comentarii asupra lor. Odată propusă o lucrare sau alta, Biblioteca organizează şi nişte expoziţii virtuale, expunând toate titlurile din autorul respectiv ori cele mai solicitate cărţi din domeniu la care s-a făcut referire.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

nale care îşi caută şi îşi găsesc locul în BM sunt şi concursurile, care se bazează pe cunoştinţele, perspicacitatea concurenţilor, dar şi pe tentativele de fidelizare a lor. În 2010 concursul cu o puternică rezonanţă în comunitate a fost Cel mai fidel cititor, la care au participat 133 (atâţia ani a avut anul trecut biblioteca noastră de la fondare) de cititori fideli bibliotecii, cărţii, lecturii din cei peste 116 mii de utilizatori activi. Participanţii au fost selectaţi conform criteriilor prestabilite, indiferent de vârstă, etnie sau categorie socială. Printre cei mai devotaţi BM au figurat nume notorii, cu statornicie de ani buni în calitate de abonat al bibliotecii: pictorul Glebus Sainciuc, cititor din 1950, scriitorul şi profesorul Rodion Cucereanu (cititor al bibliotecii din 1955!), criticul literar, prof. univ. dr. hab. Eliza Botezatu, traducătoarele Argentina Cupcea-Josu şi Eugenia David, actriţa Ninela Caranfil şi mulţi alţii. Tinerii cititori prezenţi la activitate au fost impresionaţi de îndemnul „generaţiei de aur” a cititorilor BM şi, cu certitudine, peste ani, vor completa această bază de date. Pentru sentimentul de afecţiune aceştia au fost răsplătiţi pe măsură. Celor mai fideli cititori li s-au înmânat diplome, genţi (pe care era imprimat logoul BM şi inscripţia: Cel mai fidel cititor) cu un set de cărţi (din opera lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, B.P. Hasdeu ş.a.) şi premii băneşti. Sperăm ca primul for al celor mai fideli cititori ai BM „B.P. Hasdeu” să aibă continuitate, numărul lor să fie într-o ascensiune relevantă, pentru că biblioteca e un flux de vise care pot fi transformate în realitate, pentru că în fiecare zi cărţile de pe rafturi îşi aşteaptă admiratorii, cutezătorii, entuziaştii. O premieră pentru BM este Concursul de caligrafie Crinii latini care, aflat la a IV-a ediţie, adună un număr tot mai mare de participanţi, pasionaţi de artele frumoase, dar şi studenţi de la Facultatea de artă plastică şi design a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. Tinerii concurenţi tratează cu pasiune şi cu simţul răspunderii concursul, demonstrându-ne prin lucrările prezentate că acest gen de artă, de mare rafinament, poate transmite un mesaj estetic şi cultural, profund şi complex. Realizarea subiectelor care de altfel sunt destul de variate: abordarea motivelor cărţii şi a bibliotecii cu specificările Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” – 130 ani; Poezia lui M. Eminescu „Doina” la 125 ani de la apariţie; Chişinău, oraş al cărţii s-au axat pe două direcţii complementare: stimularea gustului pentru lectură, cultivarea dragostei pentru valorile perene şi sensibilizarea la frumos prin aplicarea artelor figurative, cum ar fi caligrafia tradiţională, dar


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Crearea paginii de Flickr este o modalitate recentă de promovare gratuită a bibliotecii prin stocare on-line de imagini şi poze de la activităţile şi acţiunile organizate, impulsionând vizitatorul virtual de a participa la asemenea evenimente, de a descoperi noi forme şi metode de lectură. Iar serviciul Propuneri de achiziţii de pe web ne permite într-un 30 timp rezonabil să completăm fondul cu publicaţii recente sau care lipsesc, la solicitarea utilizatorilor virtuali. Profilul multiplu al unei biblioteci publice îl determină pe bibliotecar să-şi perfecţioneze mereu cunoştinţele, să se documenteze continuu, să însuşească noile curente din specialitatea lui. Secretul eficienţei activităţii bibliotecarului constă în munca depusă sistematic, cu tenacitate şi rigurozitate. Pentru a avea o platformă de comunicare profesională, de socializare şi dezbateri, de stimulare a lecturii profesionale, a studiului neformal, a educării estetice, a încurajării diferenţierii şi originalităţii, BM a organizat un Club de elită „Biblioteca Mov”, care reuneşte specialişti din cadrul BM, reprezentanţi ai bibliotecilor naţionale, academice, universitare şi din alte domenii, pe care îi uneşte un interes de inovare, promovare, calitate, studiu, experiment. Principiul ce stă la baza activităţii Clubului este, de fapt, foarte simplu şi anume: crearea unor ideii remarcabile, care să se „autopromoveze”, să fie observate, luate în seamă. Căci este ceva nou, ceva interesant, ceva excepţional. Este o vacă mov!, simbol al creativităţii, imaginaţiei, înţelepciunii, memorabilităţii. În realizarea acestor activităţi s-a mizat foarte mult pe o publicitate convingătoare. Posterele din biblioteci, semnele de carte sau pliantele, afişele din şcoli şi grădiniţe, din pieţele agricole, cinematografe, foile volante plasate prin cutiile poştale în blocurile de locuinţe din vecinătate – au conţinut mesaje, relatări, comunicări persuasive, dar care să atragă atenţia, să declanşeze interesul, dorinţa, să-l determine pe cel interesat să participe la acţiunile de lectură. Important este ca fiecare instrument de publicitate să conţină elemente de identificare a BM,

moduri inovative de prezentare şi convingere, calitate grafică, dar şi sloganuri ingenioase: Vara înlocuieşte calculatorul cu cartea, Viaţa mea s-a schimbat cu lectura, Delicii de vară, Consumul excesiv de lectură nu este nociv!, Ia-ţi lecturile de la BM!, Consumă zilnic carte..., Rupe lanţul lenei cu lectură, Profită de lectură în vacanţă!, Lecturi pentru timpul liber, Lectura vindecă, fumatul omoară, Dacă vrei să nu îmbătrâneşti... citeşte! Un gen special de publicitate practicată de BM este cea inscripţionată, care utilizează drept purtători de informaţie semne şi inscripţionări pe diferite suporturi: agende, pixuri, calendare de buzunar, brelocuri, insigne, tricouri, pungi, şepci baseball, cutii de chibrituri etc. Acestea sunt oferite cu generozitate celor mai devotaţi, mai fideli, generând familiaritate între utilizator şi bibliotecă şi creându-le impresia că fac parte dintr-un număr de „aleşi”. Obiectivele urmărite sunt: să revigoreze lectura şi să sporească interesul faţă de programele de lectură, de divertisment, de instruire; să conştientizeze rolul cărţii în formare şi educare, să instaureze în rândurile cititorilor o atitudine favorabilă şi de ataşament faţă de bibliotecă şi de serviciile ei. În concluzie, putem afirma că publicaţiile scrise îşi menţin încă cea mai mare pondere în formarea personalităţii cu un grad mare de cultură, cu sete de cunoaştere, cu dragoste de frumos, iar cititorii noştri şi astăzi se ghidează, intuitiv, de spusa lui Leonardo da Vinci: „Nu se cheamă bogăţie ceea ce se pierde. Numai comoara minţii, a sufletului tău câştigată prin citirile tale este adevărata bogăţie, căci ea nu se pierde şi nu se prăpădeşte niciodată.” Indiferent de progresul tehnic al societăţii, cartea rămâne instrumentul primordial al formării caracterelor, al orizontului cultural, iar bibliotecarului îi revine sarcina de a întreţine relaţii de interacţiune cu cititorii, captându-i prin programe şi activităţi inedite. Or, cunoaşterea în profunzime a fenomenului lecturii constituie cunoaşterea utilizatorilor, a intereselor, a aspiraţiilor lor.


SESIUNEA DE COMUNICĂRI BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ: CREATIVITATE ŞI INOVAŢIE ÎN ORGANIZAREA ŞI DISEMINAREA INFORMAŢIEI

Ludmila RĂILEANU, şef serviciu; Ana NAGHERNEAC, bibliotecar principal, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Trăim un timp al schimbărilor, un mileniu care aduce noi cerinţe educaţionale. „Puţini credeau acum o jumătate de secol că bibliotecile vor deveni sfere ale unei atît de intense competiţii, dovedind că au vocaţia schimbării”, spune Ion Stoica. Era informaţională ia treptat locul celei industriale şi societatea tradiţională este înlocuită de societatea bazată pe informaţie şi cunoaştere. Societatea bazată pe informaţie şi cunoaştere presupune utilizarea intensivă a informaţiei în toate sferele activităţii şi existenţei umane. Perioada schimbărilor radicale în sistemul educaţional ne determină să căutăm nu doar dimensiuni noi ale succesului, ci şi factorii ce contează reuşita. Bibliotecile îşi reevaluează rolul în societatea informaţională reuşind de fiecare dată să se adapteze din mers la noile realităţi tehnologice. Serviciile Web 2.0 au scopul de a consolida legăturile dintre bibliotecă şi utilizator. Orice bibliotecă lucrează pentru utilizatori punîndu-le la dispoziţie, în măsura posibilităţii, informaţia de care aceştia au nevoie, iar mediile digitale obligă bibliotecile să se modernizeze mereu. Accesul la informaţia fără frontiere este obiectivul fundamental al bibliotecilor din mileniul III. Un nou succes al internetului este Web 2.0, o comunitate de opinii distincte care desemnează o cantitate mare de aspecte interactive şi colaborative bazate pe încredere, pe o nouă generaţie de dezvoltatori, pe Open Source, pe broandband şi pe oameni, pe cunoştinţele lor, pe dorinţa de comunicare. Web 2.0 în biblioteci înseamnă o actualizare permanentă a serviciilor, noi capacităţi ale bibliotecarilor de a ţine piept solicitărilor în continuă schimbare ale utilizatorilor. Modelul Biblioteca 2.0 se caracterizează prin patru elemente esenţiale:  este centrat pe utilizator (acesta participă la crearea conţinutului şi a serviciilor);  furnizează experienţă multimedia (colecţiile şi serviciile Bibliotecii 2.0 conţin componente video şi audio);

 este dezvoltat din punct de vedere social (webul bibliotecii include prezenţa utilizatorilor, existînd moduri sincrone şi asincrone, pe care aceştia le utilizează cînd comunică între ei sau cu bibliotecarii);  este complet nou (biblioteca trebuie să permită utilizatorilor să schimbe biblioteca). Vorbind de Biblioteca 2.0, avem în vedere următoarele aspecte:  bibliotecă deschisă oricui;  bibliotecă existentă oriunde;  bibliotecă angajată să servească utilizatorii actuali şi potenţiali;  bibliotecă ce oferă acces multiplu la resursele unice;  disponibilitate permanentă;  conţinut informaţional mai bogat şi mai bine structurat. Aşa dar, biblioteca nu poate fi concepută fără utilizatori, ei se află în centrul atenţiei, ei creează „era informaţiei” şi această evoluţie prefigurează apariţia unor servicii web mai capabile şi mai inteligente. Utilizatorul 2.0 este un derivat al Webului 2.0 aşa cum sînt şi alte derivate similare: Biblioteca 2.0 şi Bibliotecarul 2.0. Conceptul de Utilizator 2.0, din spaţiile revoluţiei Web 2.0, poate fi uşor sintetizat: „Utilizatorul 2.0 este cel care creează şi răspîndeşte informaţia.” Profilul Utilizatorului 2.0:  este un mare consumator de informaţii, nerăbdător să obţină informaţia curentă şi cît mai rapid;  din ce în ce mai satisfăcut de calitatea informaţiei pe care o găseşte de sine stătător în internet;  preferă mai mult resursele online decît pe cele tradiţionale;  este obsedat de e-mail, bloguri, reţele sociale;  este total unit în reţea (laptop, player);

31

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

OPORTUNITĂŢILE EREI ELECTRONICE ŞI UTILIZATORUL 2.0 LA UNIVERSITATEA BĂLŢEANĂ


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

 cu abilităţi tehnice din ce în ce mai evoluate; cu experienţă, de cele mai multe ori, mai bogată decît a bibliotecarului. De aceea, pentru a face faţă unui asemenea utilizator, bibliotecarul trebuie să fie pe potrivă;  participă la crearea conţinuturilor, devine social bogat, este un utilizator centrat pe comunitatea virtuală. 32 Din numeroasele aplicaţii ce caracterizează Web 2.0 am selectat doar o parte din ele pe care vom încerca să le prezentăm din perspectiva unor modalităţi noi de a comunica, de a interacţiona şi a oferi noi servicii de bibliotecă capabile să satisfacă necesităţile de informare ale utilizatorilor. Pentru a deveni utile, acestea trebuie organizate, prelucrate astfel încît utilizatorul să aibă posibilitatea de a selecta şi a accesa cu precizie şi rapiditate informaţia dorită, din mulţimea celor existente în domeniul său de activitate. În această ordine de idei vom opta pentru acele aplicaţii virtuale care vor fi capabile să folosească cunoştinţele noastre puse în sprijinul şi slujba utilizatorilor. În continuare ne vom referi la principalele elemente de Web 2.0 pe care le oferă Biblioteca Ştiinţifică a USB „A. Russo”, ca instituţie culturală şi ştiinţifică, utilizatorilor săi. Un model de accesare a resurselor şi serviciilor bibliotecii este website-ul, îmbunătăţit cu tehnologii Web 2.0, care include următoarele rubrici: Pagina utilizatorului ce oferă o gamă largă de servicii: Fișa DSI – Diseminarea selectivă a informaţiei; Ghiduri / Tutoriale; Cultura informaţiei; Programul „Noul utilizator”. Diseminarea selectivă a informaţiei este o direcţie de activitate utilizată de mai mult timp în bibliotecile instituţiilor superioare de învăţămînt, care are menirea de a satisface cerinţele informaţionale ale unui grup de utilizatori antrenaţi în munca de cercetare ştiinţifică... În acest context ne-am propus de a plasa pe pagina utilizatorului Formularul de înregistrare DSI, care cuprinde următoarele date: nume, prenume; categorie utilizator; facultatea; catedra; tema de cercetare; scopul / destinaţia cercetării; termen; e-mail / telefon de contact. Cultura informaţiei include un set de materiale didactice ce contribuie la formarea unui ansamblu de cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice ce permit identificarea unei nevoi informaţionale, urmată de localizarea, evaluarea şi utilizarea informaţiei găsite. Programul „Noul utilizator” se organizează la începutul fiecărui an de studiu şi propune atenţiei utilizatorului pe interfaţa site-ului: programul de activitate aprobat de rectorul Universităţii; lista biblioteca-

rilor responsabili de relaţiile cu facultatea, de datele de contact ce asigură integrarea informaţiilor noi în baza de date, perfectarea permiselor, promovarea turelor ghidate, servirea cu seturi de documente; regulamentul bibliotecii; ghiduri și materiale promoţionale. Întreabă bibliotecarul. Este un serviciu oferit prin intermediul paginii web http://libruniv.usb.md, unde fiecare utilizator are posibilitatea de a consulta interactiv bibliotecarii de referinţă ai bibliotecii pentru soluţionarea unor solicitări referitoare, de obicei, la scurte bibliografii pe diferite teme de cercetare sau de răspunsuri la întrebări simple, factografice prin consultarea cataloagelor bibliotecii sau publicaţiilor de referinţe. Pînă acum prin intermediul acestui serviciu au fost solicitate 74 cereri de informare atît din partea utilizatorilor noştri, cît şi a utilizatorilor din alte instituţii. Utilizatorii au posibilitatea să se implice în formarea colecţiilor, în îmbunătăţirea unor servicii accesînd opţiunea Propuneri pentru achiziţii, completînd un formular special pentru achiziţionarea de către bibliotecă a documentelor care lipsesc în colecţia ei. Opinii – prin acest serviciu utilizatorii ne scriu opiniile, propunerile lor vizavi de activitatea bibliotecii. Buletinul informativ Achiziţii recente informează utilizatorii despre noile achiziţii prin e-buletine informative ce ilustrează domeniile: Generalităţi, Informatică. Matematică. Fizică. Tehnică şi tehnologii. Medicina, Filosofie. Logică. Etică, Psihologie şi pedagogie, Religie, Ştiinţe sociale (sociologie, demografie, statistică, politologie, istorie), Economie. Management, Drept. Jurisprudenţă, Ştiinţe naturale. Chimie. Biologie. Botanică. Zoologie. Agricultură. Geografie, Artă. Divertisment. Sport, Ştiinţe filologice. Biblioteca digitală conţine lucrările profesorilor universitari (manuale, note de curs, culegeri de exerciţii) şi ale colaboratorilor bibliotecii (monografii, bibliografii şi biobibliografii, anuare, cataloage, dicţionare, buletine informative, materiale ale conferinţelor). Ea include circa 300 de documente, fiind prezentate în full-texte, format pdf, structurate pe domeniile ştiinţei, conform Clasificării zecimale universale, în interior conform ordinii alfabetice după autori şi titlu. Lista de publicaţii periodice abonate de bibliotecă, fiind expusă pe site, face legătura directă cu formatul electronic al titlului care se regăseşte în acces liber pe net. De pe site pot fi lecturate online și conţinuturile integrale ale revistelor editate de universitarii bălţeni: Artă şi educaţie artistică, Fizică şi tehnică, Limbaj şi context, Confluenţe bibliologice, Glotodidactica, Tehnocopia, Noua revistă filologică, Semn, care pot fi accesate gratis şi de pe blogul eIFL-OA Moldova –


Blogul bibliotecii este un spaţiu relevant pentru noutăţi, evenimente, postarea conţinuturilor noi pentru utilizatori. Este o altă cale de a pune noi informaţii în sprijinul cercetării ştiinţifice, de a implica utilizatorii în evaluarea, comentarea şi crearea de noi produse. Vizitînd blogul, utilizatorii se pot informa, pot partaja informaţia, pot lăsa comentarii: http://bsubalti.wordpress.com. 33 Pe Flickr utilizatorii pot află despre evenimentele organizate de bibliotecă, pot partaja imagini vizitînd cel mai mare depozit online de fotografii: http://www.flickr.com/photos/bsubalti. Biblioteca este prezentă cu albumele: Săptămîna Accesului Deschis la Informaţie, Serviciile bibliotecii, Zilele informării, Formarea profesională, Lansări de carte etc. Wikipedia – http://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca Ştiinţifică Universitară din Bălţi. Accesul la informaţie rămîne scopul fundamental al bibliotecilor moderne şi acest fapt va fundamenta strategiile noastre de dezvoltare. Creşterea surselor digitale şi dezvoltarea tehnologiei informaţionale va permite ca biblioteca să devină segmentul cel mai important în sistemul de informare universitară şi va asigura calitatea procesului de instruire. Referinţe bibliografice 1. Biblioteca Ştiinţifică. Raport de activitate 2010. Univ. de Stat „Alecu Russo”, Bibl. Şt., Centrul Managerial. Bălţi, 2011. 174 p. 2. Lupu, Valentina; Novac, Petruţa. Bibliotecarul de azi. În: Biblioteca, 2010, nr. 8, p. 240. 3. Negură, Adela. Informatizarea proceselor de bibliotecă. Practici Biblioteca 2.0 la UPS „Ion Creangă”. În: Magazin Bibliologic, 2010, nr. 1/2, p. 69-74. 4. Osoianu, Vera. „Biblioteca 2.0” – vector actual al biblioteconomiei. În: Confluenţe bibliologice, 2010, nr. 1/4, p. 54-68. 5. Osoianu, Vera. Utilizatorul de bibliotecă 2.0: context, profil, tendinţe. În: BiblioPolis, 2010, nr. 4, p. 17-28. 6. Plăieşu-Dvornic, Cristian. „Biblioteca 2.0” – o nouă tehnologie informaţională pentru biblioteci. În: Biblio Scientia, 2009, nr. 1/2, p. 108-110. Library 2.0. [online]. Disponibil: http://en.wikipedia.org/wiki/Library2.0 http://www.slideshare.net/cdbclub/modele-demanifestare-a-fenomenului-utilizatorului-20-inbibliotecile-lumii http://www.slideshare.net/cdbclub/utilizatorul-20tendinţe-context

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

acces la formatul electronic al revistelor editate în R. Moldova (circa 30 de reviste ştiinţifice). Expoziţiile online Achiziţii recente în colecţia bibliotecii expun lunar, cu prezentarea descrierii bibliografice, coperţi digitizate, adnotări, oferă informaţii pertinente privind achiziţiile pe domenii. Expoziţiile de documente ale profesorilor universitari şi ale bibliotecarilor, intrate în colecţia bibliotecii în anii 2007-2011, prezintă lunar copertele, sumarului scanat şi full-textele documentelor digitizate. Publicaţiile sînt aranjate după facultăţi, în interior – în ordinea alfabetică după autori şi titluri. Expoziţiile tematice organizate pe platforma YouTube sînt o formă atractivă de informare și comunicare cu utilizatorul. Acestea sînt expuse și pe site-urile de socializare la care este conectată biblioteca: Facebook, Twitter, Flickr, inclusiv pe blogul bibliotecii. Pentru a fi mai aproape de utilizatori, pentru a oferi servicii de calitate, Biblioteca Ştiinţifică şi-a creat spaţiul său în reţele sociale, în mediul virtual prin site-urile de socializare Facebook, Twitter, YouTube, Flickr, Slideshare, precum şi în enciclopedia deschisă Wikipedia. Facebook. Utilizatorul poate fi la curent cu activităţile bibliotecii prin partajarea conţinuturilor, comunicare directă prin Chat, postarea avizelor, informaţii despre evenimente, expoziţii, lansări, comentarii, devenind prietenul ei în comunitatea Facebook: http://www.facebook.com. Twitter. Utilizatorul poate fi la curent zilnic cu tot ce face biblioteca pe Twitter, reţea socială gratuită şi de microblogging – http://twitter.com/BSU_Alecu_ Russo – prin postarea de mesaje scurte despre activitatea bibliotecii, numite tweets (ciripit), pe pagina proprie, care ajung imediat către reţeaua de utilizatori, promovarea site-ului web, servicii / produse (avize, invitaţii, noutăţi, expoziţii online, publicaţii, videofilme). YouTube. Utilizatorul poate urmări ce se întîmplă la bibliotecă pe YouTube, site-ul web unde ei pot încărca şi vizualiza videoclipuri: http:// www.youtube.com/user/libruniv. Biblioteca este prezentă în YouTube cu 43 de videofilme: Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi – 65 de ani; Biblioteca Ştiinţifică – 65 de ani, Săptămîna Accesului Deschis la informaţie la Biblioteca Ştiinţifică, Zilele ONU la Biblioteca Ştiinţifică, Biblioteca şi utilizatorul în Dialog 2.0: inovaţie şi informaţie pentru toţi etc. Slideshare oferă utilizatorului nostru un şir de comunicări ştiinţifice ale bibliotecarilor în cadrul reuniunilor ştiinţifice: http://slideshare.net/libruniv.


PARTENERIATUL INTERNAŢIONAL PENTRU CREŞTEREA FLUXULUI INFORMAŢIONAL

Valentina TOPALO, şef, Centrul de Documentare al ONU, Centrul manifestări culturale, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi „A şti nu este suficient, trebuie să aplicăm. A dori nu este suficient, trebuie să acţionăm.” Johann Wolfgang von Goethe

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

34 Concept de parteneriat Începînd cu anii ’90 al secolului trecut, în biblioteci tot mai intens se utilizează termenii de parteneriat, cooperare, colaborare. La prima vedere s-ar părea că aceste cuvinte au aceeaşi conotaţie, însă de la caz la caz semnificaţia lor diferă. Enciclopedia Britannica explică cuvîntul parteneriat că este „o cooperare benevolă între două sau mai multe părţi, care au convenit să lucreze în comun pentru realizarea unor scopuri comune”, cooperare este „o conlucrare sistematică a unor persoane, unităţi economice sau ţări”, colaborare este „forma de relaţii între state, organizaţii etc. în vederea soluţionării unor probleme de interes comun”. Terminologia utilizată de unele ţări anglofone sau cele francofone pentru definirea conceptului de parteneriat se rezumă la noţiunea cooperare, colaborare, accentul fiind pus pe evidenţierea „imaginii” pe care o doresc să o transmită. Comunitatea mondială recunoaşte „cooperarea intersectorială drept o condiţie obligatorie pentru dezvoltarea democraţiei şi economiei, iniţiază acţiuni prin care cer guvernelor să fie recunoscuţi drept parteneri cu drepturi egale pentru soluţionarea problemelor societăţii”. În biblioteci parteneriatul are o arie de cuprindere extinsă, aceasta incluzînd şi parteneriatul, şi cooperarea, şi colaborarea. Există mai multe tipuri de parteneriate: internaţionale, naţionale, locale. Dezvoltarea parteneriatului dintre Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din mun. Bălţi şi unele structuri internaţionale Istoria parteneriatului avansat al bibliotecii este legat de proclamarea independenţei statului Republica Moldova. În 1992, Republica Moldova a fost acceptată în calitate de membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ulterior aderării devine membru al tuturor instituţiilor specializate ale ONU. În 1992 – membru al UNESCO, devenind semnatara Convenţiei Culturale Europene în 1994, în 1993 – membru al Consiliului Europei, în 1994 – membru deplin al Agence de la Francofone, în 2005 – aspirant candidat la aderarea în Uniunea Europeană, membru al Acordului Central European al

Comerţului Liber şi al Parteneriatului pentru Pace (program lansat de NATO). În anul 2005 Republica Moldova a aderat la Procesul de la Bologna, ca urmare, la Universitatea de Stat „Alecu Russo” se înfiinţează Departamentul Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, a cărui misiune de bază este asigurarea internaţionalizării instituţiei bălţene şi încadrarea ei în sistemul european al cercetării şi învăţării, Biblioteca fiind subdiviziunea centrală unde se realizează studiul independent al studenţilor. Instrumentele principale în cooperarea internaţională sînt acordurile bilaterale, programele de colaborare culturală cu diverse ţări stipulate în Legea culturii (nr. 413-XIV din mai 1999; art. 14 şi 15 conţin reglementări detaliate privind colecţiile de bibliotecă, baza economică a bibliotecilor şi colaborarea internaţională a lor) şi în noua Strategie a Parteneriatului de Ţară pentru Moldova 2000-2004, 2005-2010. Prin promovarea legii, statul moldovenesc nu face decît să recunoască că o alternativă socială şi viabilă pentru biblioteci ţine de cooperări, parteneriate cu tradiţii filantropice, de binefacere, misionare, şi nu privite ca acţiuni caritabile pentru societate. Diversitatea de structuri şi colecţii internaţionale integrate în Biblioteca Universităţii bălţene este rezultatul relaţiilor variate de parteneriat cu diferite instituţii, organizaţii, influenţe academice şi diverse agenţii, prieteni ai Bibliotecii Ştiinţifice. Lista acordurilor de cooperare inserează un şir de ţări: România, Rusia, Ucraina, Polonia, Lituania, SUA, Franţa, Germania, Elveţia. Parteneriatul a schimbat şi a introdus în vocabularul bibliotecarilor noi denumiri – bibliotecă depozitară, colecţii internaţionale, centre de informare şi documentare, puncte de informare şi documentare – fără a schimba statutul bibliotecii, dar impunînd o anumită organizare şi conducere, eforturi sporite profesionale şi manageriale. Centrul de documentare al ONU, Centrul de Informare al Uniunii Europene sînt definite ca „subdiviziuni structurale ale Bibliotecii Ştiinţifice, care oferă asistenţă informaţională, ştiinţifico-culturală în scopul


facilitării accesului la resursele documentare şi informaţionale destinate procesului educaţional universitar şi preuniversitar; un loc de cultură, deschidere şi integrare” (Regulamentul de organizare şi funcţionare a centrelor de documentare şi informare, p. 50). Vorbind despre structuri şi colecţii internaţionale, apărute în biblioteca universitară în ultimele două decenii ale sec. XX şi primul deceniu al sec.

XXI, trebuie să spunem că reprezintă un element nou, de schimbare benefică, cu un puternic impact asupra dezvoltării fondurilor şi modernizării serviciilor infodocumentare. Actuala structură a bibliotecii este constituită din 12 servicii, două centre, două puncte de informare, inclusiv Serviciul comunicarea colecţiilor ce asigură accesul la toate colecţiile internaţionale integrate în aceşti ani. 35 Donaţii de cărţi şi echipament tehnic Anul Donaţii / Cantitatea 1992-2011 circa 26 000 documente, televizor color, tuner, fax, antenă parabolică 2009-2010 1927 documente 2009 211 titluri cărţi (304 exemplare) 1993-2011 4069 documente

5.

Universitatea Fresno, California, SUA

2005

6.

Elveţia: colecţia „Wilhelmi”

2004

7.

Germania: Filiala Bibliotecii Institutului „Goethe” din Bucureşti Franţa: Alianţa Franceză, Proiectul 100 000 de cărţi, Asociaţia Umanitară „Amis sans Frontieres” Agence Universitaire de la Francophone

2003

8. 9. 10. 11.

12.

2002 2011

World Bank Group, colecţia Băncii Mondiale – Biblioteca Depozitară Regională

2007

14.

NATO: Punctul de Informare NATO

2010

15. 16.

Lituania: colecţia „Lituania” Uniunea Europeană: Centrul de Informare al Uniunii Europene AGEPI: Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din R. Moldova

2010 2011

R. Moldova: colecţia de carte veche “Ioan Nicorici”

2010

18.

filosofie, drept, psihologie, politică, economie, muzicologie, filologie, istorie 9000 documente arta comunicării, arta scrisului, lingvistică, pictură, literatură 1760 documente, 32 CD-uri, DVD- literatură, lingvistică, uri, computere, imprimantă, boxe, beletristică microfoane 182 de cărţi în limba germană, 5 tit- diverse domenii luri / 753 volume de ediţii periodice 1989 documente diverse domenii 10 titluri de reviste şi 84 titluri de cărţi, CD-uri, DVD-uri, computer 1024 documente

Ucraina: Universitatea Naţională „I. Fedko” 2010 din Cernăuţi, Asociaţia Culturală Ucraineană ONU: PNUD Moldova, agenţii ale ONU 2001-2011 4000 documente, 569 volume de ediţii periodice, 177 documente AV, 67 CD-uri, DVD-uri, 4 calculatoare, scanner multifuncţional, aparat de fotografiat, videocasetofon CoE: colecţia Biroului Consiliului Europei în 2007 338 documente: 150 titluri de cărţi Moldova (319 exemplare), 19 ediţii periodice

13.

17.

Total

Domenii diverse domenii; colecţii de ex-librisuri diverse domenii diverse domenii

2007

literatură, lingvistică, educaţie filologie, istorie, drept drepturile omului, protecţia mediului, sănătate, educaţie, cultură

drept internaţional, drept european, jurisprudenţă, politologie, relaţii internaţionale, educaţie şi învăţămînt 600 titluri de cărţi (700 exemplare), statistică, demografie, politiinclusiv 22 CD-uri, 39 publicaţii că economică, comerţ, ecoperiodice nomie mondială, ecologie, management 63 documente, 2 computere, relaţii internaţionale imprimantă, mobilier 27 titluri (34 exemplare) 30 volume legislaţia UE, cultura europeană, istorie, civilizaţie 83 titluri de cărţi (91 exemplare); acte legislativ-informative, 7 titluri (334 volume) de ediţii rapoarte anuale, culegeri periodice, 18 CD-uri. tematice 694 titluri de cărţi (750 exemplare); teologie, istorie (Noul Tes8 titluri (50 volume) de ediţii tament, Vechiul Testament, periodice biblii, evanghelii, epistolele apostolilor, cîntece bisericeşti, liturghii etc.) 53 570 volume

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Nr. crt. Ţara 1. România: Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina” 2. Biblioteca Naţională din Bucureşti 3. Institutul Cultural Român, Direcţia români din afara ţării 4. SUA: Newschool for Social Research – proiectul JDP


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

36

Din relaţiile de parteneriat colecţia documentară a bibliotecii în aceşti ani s-a îmbogăţit cu 53 570 volume sau cu 85% din totalul de achiziţii, ele constituind adesea unicate, publicaţii de mare valoare ştiinţifică şi culturală. Raportat la numărul de studenţi, colecţiile respective măresc numărul de documente ce revin la achiziţie fiecărui utilizator – circa 0,76 unităţi (normele IFLA recomandă 0,3 exemplare per utilizator pe an). Aceste colecţii sînt adecvate şi comprehensive pentru fundamentarea, stabilirea şi realizarea obiectivelor educaţionale şi ştiinţifice ale universităţii bălţene. Puterea lor este de cunoaştere, iar aceasta presupune informaţii diverse, obţinute într-un timp scurt pe diverse suporturi informaţionale atît tradiţionale, cît şi on-line. Fluxul informaţional,

direcţionat pe domenii de ştiinţă şi tipuri de publicaţii, are loc prin intermediul a 12 săli de lectură şi patru săli de împrumut. Este de remarcat în mod special activitatea serviciilor funcţionale menite să asigure dezvoltarea resurselor informaţionale, clasificarea, structurarea şi oglindirea lor prin siglele de păstrare specificate în cataloagele tradiţionale şi electronice. Pentru a cunoaşte beneficiile noilor posibilităţi de acces la cunoştinţe, a afla opiniile utilizatorilor în acest sens, a fost realizat sondajul Biblioteca Ştiinţifică şi transferul de informaţie către utilizatori, scopul cercetării fiind evaluarea rolului bibliotecii în transferul de informaţie şi aprecierea realizării misiunii de acoperire eficientă documentar-informaţională a procesului didactic şi de cercetare ştiinţifică.


30 068, în rusă – 6000, în alte limbi – 9000) solicitate şi consultate de 37 867 de vizitatori. Utilizarea mediilor: internet – 16 104, baze de date – 2800, documente AV – 6000, CD-uri, DVD-uri – 1200. Dacă revenim la feedbackul realizat cu ajutorul chestionarului, la itemul La ce resurse electronice apelaţi mai frecvent?, utilizatorii apelează la bazele de date ale structurilor internaţionale după cum ur- 37 mează: cel mai frecvent utilizatorii apelează la bazele de date EBSCO – 37% –, unul dintre cei mai mari furnizori de reviste în format electronic. Aceste baze pot fi accesate în toate sălile de lectură, la Mediatecă, Serviciul referinţe bibliografice, Centrul de Documentare al ONU / Centrul EUi, de la calculatoarele din reţeaua universităţii şi constituie un suport important în realizarea activităţii de cercetare. Dintre bazele de date consultate mai des putem menţiona: baza de date MoldLex – 24%, Biblioteca digitală locală – 22%. Urmează accesarea altor resurse electronice: baza de date SumarScanat – 13% (colecţia JDP), bazele de date ale Băncii Mondiale – 9%, colecţia de CD-uri/DVD-uri – 8%, bazele de date ale ONU şi agenţiilor ei – 7%, bazele de date ale Consiliului Europei – 5%, baza de date Înregistrări muzicale în MP3 şi baze de date NATO – cîte 4%. Acest procentaj este explicabil prin natura informaţiei specializate, adresată specialiştilor din anumite domenii.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Vizavi de impactul acestor colecţii şi structuri internaţionale, calitatea lor, diversitatea de domenii, s-au înregistrat următoarele opinii: 26 la sută le consideră excelente, bune – 48%, acceptabile – 12%, slabe – 2%. Sursele de documentare solicitate mai frecvent de utilizatori sînt: cărţi – 92%, publicaţii în serie – 41%, e-documente – 10%, documente AV – 44%, resurse electronice – 11%, baze de date – 19%. La întrebarea „Care din subdiviziunile bibliotecii sînt cele mai bine organizate?”, am înregistrat că respondenţii apreciază drept cele mai bine organizate următoarele săli de lectură: nr. 1; de ştiinţe socioumanistice şi economice ce găzduieşte colecţiile Băncii Mondiale, Consiliului Europei, NATO, Lituaniei (foarte bine – 32%, bine – 32%); nr. 3; de ştiinţe reale, naturale, ecologie, pedagogie, psihologie; de artă – gazda colecţiei AGEPI (32% – foarte bine, bine – 29%). Utilizatorii au remarcat întreaga diversitatea de servicii şi posibilităţi garantate de Centrul Manifestări Culturale / Centrul de Documentare al ONU / Centrul Uniunii Europene apreciind astfel: foarte bine – 21%, bine – 37%, satisfăcător – 6%. Neîndoielnic, CD al ONU ramîne a fi o structură eficientă, de 10 ani (inaugurat în 2001, la 24 octombrie, de Ziua Naţiunilor Unite), a procesului de învăţămînt. Dovadă sînt cele 45 065 de documente (în limbile română –


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Un rol deosebit de important în dezvoltarea colecţiilor şi a serviciilor electronice îl au partenerii profesionali: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti, Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Naţională Pedagogică, bibliotecile universitare din Suceava, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Cernăuţi. În 18 ani de parteneriat s-a realizat: 38 – colecţii documentare reprezentative, personalizarea spaţiilor prin crearea de centre, puncte de informare – cu funcţii biblioteconomice; – furnizarea de informaţii prin toate spaţiile de informare – săli de lectură şi împrumut la domiciliu; – asigurarea accesului la infrastructura informaţională locală, naţională şi internaţională; pagina web a bibliotecii (http://libruniv.usb.md) oferă acces la informaţii online: la catalogul electronic, vizualizat cu ajutorul modulelor OPAC şi TINREAD de pe site, propunînd utilizatorilor circa 294 000 de notiţe bibliografice; acces la bazele de date ale ONU, UE, BM, AUF, ICR, NATO, JDP, EBSCO, acces la platformele eficiente de marketing YouTube, Twitter, Facebook, Flickr, Blog, pentru promovarea colecţiilor internaţionale; – extinderea infrastructurii informaţionale prin digitizarea a 7000 sumare de publicaţii periodice în limbile străine; – digitizarea şi convertirea instrumentelor audiovideo de însuşire a limbilor străine; – asistarea şi formarea utilizatorilor pentru căutarea, regăsirea şi utilizarea informaţiilor prin promovarea cursului Bazele culturii informaţiei (24 de ore); – crearea de noi servicii şi facilităţi în Serviciul comunicarea colecţiilor, în centre, puncte de informare;

– organizarea de expoziţii care propun volume ce ţin de diverse domenii, metode şi tehnici de educaţie contemporană; – organizarea şi desfăşurarea manifestărilor cultural-educative, ştiinţifice în colaborare cu facultăţile, liceul, Colegiul „Ion Creangă” în Clubul ONU NORD / Educaţie civică europeană. Se poate afirma că în domeniul relaţiilor de parteneriat s-a acumulat o experienţă, Biblioteca Ştiinţifică a depus un efort susţinut în vederea realizării unuia din obiectivele-cheie: stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat. În loc de concluzie... În una din monografiile de ţară ale Oficiului „Tempus Moldova” (Trans European Cooperation Scheme for High Education), program al UE, se spune: „Gradul de echipare al unei biblioteci este un indicator important pentru calitatea unei universităţi. Partenerii internaţionali şi-au adus o contribuţie importantă la acest capitol, pentru că au dat bibliotecilor universitare posibilitatea de a-şi completa fondurile de carte. Multe dintre titlurile noi provin din Europa, America, care nu erau disponibile în trecut şi care ar fi fost inaccesibile bibliotecilor fără asistenţa programelor şi proiectelor, fie şi numai din cauza costurilor ridicate.” Referinţe bibliografice 1. Biblioteca Ştiinţifică. Raport de activitate 2010. Coord. : E. Harconiţa (red.). Bălţi, 2010. 119 p. 2. Iulic, Margarita; Vacarciuc, Valentina. Relevanţa transferului de informaţie. În: Confluenţe bibliologice: rev. de biblioteconomie şi şt. inf., 2011, nr. 3/4, p. 96-105. 3. IFLA pentru susţinerea dezvoltării [online]. Disponibil: http//www.abrm.md.menu7-5html 4. www.libruniv.usb.md


CONCEPTUL REVISTEI ELECTRONICE BIBLIOUNIVERSITAS@ABRM.MD Silvia CIOBANU, şef, Serviciul marketing şi activitate editorială, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Fiind membri ai societăţii informaţionale, bibliotecile universitare tind spre deschidere şi colaborare. În vederea creării unui spaţiu virtual de comunicare profesională, în cadrul Secţiunii biblioteci universitare, la Conferinţa ABRM a fost propus conceptul revistei electronice bibliouniversitas@abrm.md. Articolele vor fi plasate la rubricile: Teorie şi practică în biblioteconomie şi ştiinţele informării, Tehnologii, Resurse informaţionale, Acces deschis. Arhive digitale, Informatizare, Interviuri / Dialoguri, Aniversări, Evenimente, Repere terminologice, Achiziţii recente. Membrii colegiului de redacţie sînt: Elena Harconiţa, director, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi; dr. Lidia Kulikovski, director, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, mun. Chişinău; dr. Silvia Ghinculov, director, Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice din Republica Moldova; Ludmila Costin, director, Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a Universităţii

Agrare din Moldova; Liubov Karnaev, director, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” din Chişinău; Ecaterina Zasmenco, director, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova; Rodica Avasiloaie, director, Biblioteca Academiei de Arte; Zinaida Sochircă, director, Departamentul Informaţional Biblioteconomic al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova; Zinaida Stratan, director, Biblioteca Universităţii Tehnice din Moldova; prof. dr. Mircea Regneală, România. Designul, tehnoredactarea, machetarea revistei vor fi efectuate de Silvia Ciobanu, şeful Centrului de marketing şi activitate editorială al Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Revista va apărea de două ori pe an, va avea o rubrică destinată autorilor (Autori). Numerele precedente vor putea fi găsite în Arhivă. Articolele se vor expedia la următoarea adresă: elena.harconita@mail.ru.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

39


ATELIERUL PROFESIONAL BIBLIOTECILE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SECUNDAR PROFESIONAL ŞI MEDIU DE SPECIALITATE: ACTUALITATE, PROBLEME, SOLUŢII, PERSPECTIVE Comunicat

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Tema: Bibliotecile din învăţământul secundar 40 profesional şi mediu de specialitate: actualitate, probleme, soluţii, perspective. Organizatori: Secţiunea biblioteci de colegii şi şcoli profesionale; Colegiul de Transporturi din Chişinău. Moderatori: Tatiana Ambroci, şef bibliotecă, Colegiul de Construcţii, Chişinău; Elena Stratan, director adjunct, BŞUS „A. Russo”, Bălţi. Participanţi: 45 persoane, reprezentanţi ai bibliotecilor de colegiu, şcoli profesionale, universitare, municipale, specializate şi şcolare. Invitaţi speciali: Maria Golban – consultant; Maria Burlacu – consultant, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Program:  Cuvântul de salut al directorului Colegiului de Transporturi – Boris Rusu.  Medalion profesional Biblioteca Colegiului de Transporturi – 65 ani: trecut, prezent, viitor, omagiu adus de comunitatea bibliotecară acestei instituţii cu înmânarea Diplomei din partea Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova.  Nouă comunicări, prezentate de I. Tătărescu (Comitetul Tehnic nr. 1), T. Ambroci (SBCŞP), A. Cecârlan (BRŞA UASM), E. Stratan (BŞUS „A. Russo”, Bălţi), V. Moşneaga, T. Panaghiu (DIB ULIM), L. Gologan (BŞMUSMF „N. Testemiţanu”, A. Vlasova (Colegiul Tehnologic), V. Tanaşciuc (Colegiul de Informatică), O. Cernev (BUTM).  Luări de cuvânt – M. Golban, M. Burlacu (Ministerul Educaţiei), I. Tătărescu, L. Gologan, A. Vlasova.  Concluzii.  Înmânarea certificatelor. Atelierul face parte din ciclul de acţiuni organizate în cadrul Conferinţei aniversare a ABRM Biblioteca mai mult decât biblioteca: integrare, inovare şi informaţie pentru toţi. Obiectivul atelierului: stimularea discuţiilor asupra celor mai importante şi stringente probleme cu care se confruntă bibliotecile din instituţiile de învăţământ secundar profesional şi mediu de specialitate privind colecţiile, achiziţiile, dotarea tehnică şi

formarea profesională a personalului de bibliotecă. S-a mizat şi pe căutarea unor soluţii, reliefarea unor perspective pentru acest tip de biblioteci în contextul schimbărilor spectaculoase din societate. Atelierul a început cu un cuvânt de salut din partea directorului Colegiului de Transporturi dl B. Rusu, după care a urmat un moment jubiliar prilejuit de aniversarea a 65-a de la fondarea Bibliotecii Colegiului de Transporturi. Şefa bibliotecii – dna Liubov Marciuc, care activează la această instituţie mai bine de 25 ani – a făcut o incursiune scurtă în istoricul bibliotecii, familiarizând auditoriul cu cele mai reprezentative evenimente şi performanţe ale bibliotecii. O surpriză pentru cei prezenţi, dar şi pentru directorul Colegiului, a fost expoziţia de lucrări grafice şi în batic, de broderii şi goblen, vernisată în Sala de lectură a bibliotecii, autor – managerul bibliotecii dna Liubov Marciuc. Discuţiile ulterioare s-au axat pe informaţiile prezentate de T. Ambroci în baza rezultatelor unei chestionări, efectuate în bibliotecile de colegiu în 2011. Analiza chestionarelor a scos în vileag mai multe probleme:  lipsa cadrului de reglementare pentru bibliotecile de colegiu (cel existent necesită modificări);  lipsa instrumentelor principale necesare în activitatea biblioteconomică: tabele CZU, tabele de autor, standarde profesionale, instrucţiuni, îndrumări metodice, tipizate de bibliotecă, publicaţii de specialitate etc.;  spaţiu insuficient pentru asigurarea condiţiilor optime de păstrare a colecţiilor de documente, număr de locuri insuficiente în sălile de lectură pentru contingentul de elevi respectiv, mobilier depăşit, necesitatea efectuării reparaţiilor cosmetice;  numărul insuficient de manuale pentru disciplinele de cultură generală şi de specialitate, numărul scăzut de intrări noi în colecţie, numărul mic de titluri de publicaţii periodice abonate;  dotarea tehnică insuficientă: lipsa calculatoarelor, a copiatoarelor, imprimantelor, lipsa conectării la internet, lipsa unui soft de bibliotecă;  lipsa centrelor metodologice de asistenţă profesională pentru bibliotecile de colegiu;


lipsa unui centru de formare profesională continuă pentru bibliotecarii de colegiu; Problema cadrelor bibliotecare calificate;  nerespectarea prevederilor Convenţiei colective, semnată şi de Ministerul Educaţiei, privind plata pentru condiţii nocive de muncă etc. În luările de cuvânt pe marginea acestui subiect I. Tătărescu a menţionat că o bună parte din problemele enumerate nici nu prezintă probleme şi sunt uşor soluţionabile, depinde doar de iniţiativa bibliotecarilor: cadrul de reglementare poate fi elaborat de bibliotecarii de colegiu, instrumentele de lucru biblioteconomice şi literatura de specialitate pot fi găsite, actualizarea cunoştinţelor se poate face prin autoformare. Problemele de dezvoltare a colecţiei şi de dotare se soluţionează cu administraţia instituţiei. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au demonstrat că sunt la curent cu problemele bibliotecilor de colegiu, confirmând că este nevoie de implicarea Ministerului în soluţionarea mai multor probleme ce ţin de achiziţii, dotare, formare profesională continuă a personalului din motivul că mulţi administratori diminuează importanţa acestor structuri în instituţiile de învăţământ. Maria Burlacu a promis bibliotecilor de colegiu susţinere didactică – donaţii de manuale de specialitate din România în cadrul unui proiect. Maria Golban a promis toată susţinerea în soluţionarea problemelor ce necesită implicarea Ministerului Educaţiei. Alte subiecte abordate:  competenţa profesională – premisa performanţei în activitate, axată pe cunoaşterea teoriei infodocumentare, a actelor legislative, a documentelor de reglementare, a teoriilor, practicilor şi experienţelor, a standardelor profesionale în vigoare;  statistica de bibliotecă: noi cerinţe, noi oportunităţi pentru biblioteci, auditoriul luând act de Manifestul IFLA pentru statistică de bibliotecă, de standardele Statistici internaţionale de bibliotecă, de priorităţile anului 2012;  comunicare profesională on-line: facilităţi pentru bibliotecari. Comunicare 2.0, bloguri, microbloguri, canale de comunicare în reţeaua internă, Google+ etc.: din experienţa BŞUPS „A. Russo”, Bălţi;  reflectarea situaţiei bibliotecilor de colegiu din Republica Moldova în publicaţiile de specialitate autohtone;  promovarea publicaţiilor instituţionale şi de autor în spaţiul bibliografic virtual prin plasarea în Open Bibliographic Data Gide experienţa DIB ULIM;

 organizarea acţiunilor de informare în instituţiile infodocumentare – prezentarea Codului de bună practică – o experienţă de succes a BRŞA a USAM în organizarea Zilei specialistului, Zilei catedrei, a expoziţiilor, a sintezelor bibliografice, difuzării selective a informaţiei, acţiunilor de informare extramuros etc.;  parteneriatul în formarea profesională, astfel 41 bibliotecarilor de colegiu le-a fost sugerată ideea de a-şi face ca parteneri bibliotecile şcolare, publice comunale şi raionale, universitare din teritoriu, catedrele instituţiilor în care activează alte biblioteci şi centre infodocumentare;  cultura juridică a bibliotecarului – o incursiune în legislaţia şi cadrul de reglementare privind angajarea, salarizarea şi evaluarea personalului, formarea profesională continuă, evidenţa, circulaţia, dezvoltarea colecţiilor, statistica şi standardizarea în biblioteconomie, accentul fiind pus pe instrucţiunea Evidenţa colecţiilor de bibliotecă cu exemplificarea unor aspecte ale verificărilor efectuate de Curtea de Conturi.  

 

 

Propuneri pentru 2012: crearea unui grup de lucru pentru elaborarea cadrului de reglementare pentru bibliotecile de colegiu; sensibilizarea ministerelor de resort şi a Consiliului director al instituţiilor de învăţământ mediu de specialitate de către conducerea ABRM în problema asigurării bibliotecilor de colegiu cu surse financiare suficiente pentru achiziţii de carte şi publicaţii periodice şi, dotarea tehnică a acestora cu computere conectate la internet, cu imprimante, copiatoare, scanere şi cu un soft de bibliotecă; implicarea conducerii ABRM în problema plăţii îndemnizaţiilor pentru condiţii nocive bibliotecarilor de colegiu; implicarea ABRM în problema multiplicării tabelelor CZU, varianta desfăşurată, a tabelelor CZU şi a tabelelor de autor, şi difuzării lor contra cost bibliotecarilor de colegiu; implicarea ABRM în editarea unei culegeri de standarde necesare activităţii infodocumentare în bibliotecile de colegiu; sloganul anului 2012 pentru bibliotecile de colegiu: „Nicio zi fără Carte! Nicio zi fără Bibliotecă!”

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA


BIBLIOTECILE DE COLEGIU – QUO VADIS? Tatiana AMBROCI, Colegiul de Construcţii „Atâta timp cât nu încetezi să urci, treptele nu se vor termina; sub paşii tăi care urcă, ele se vor înmulţi la nesfârşit.” (Franz Kafka)

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

42 Poziţia bibliotecilor de colegiu ca centre metodico-didactice, informaţionale şi documentare ale instituţiilor de învăţământ se clatină sub efectele directe ale crizei financiare şi sociale. Aceste instituţii infodocumentare sunt direct afectate de faptul că nu mai pot ţine pasul schimbărilor spectaculoase ce au loc în mediul informaţional şi al tehnologiilor informaţionale, nu mai pot face faţă cerinţelor informaţionale tot mai exigente ale utilizatorilor, nu pot asigura la un nivel înalt şi calitativ acoperirea informaţională şi didactică a procesului educaţional, nu mai pot fi un suport real, stabil şi efectiv pentru procesul de studiu, ce ar însemna că devine tot mai dificil să-şi îndeplinească misiunea, pentru care au fost create, iar şansele de redresare sunt, în acest moment, aproape nule. Am discutat în ultimul timp cu mai mulţi colegi de breaslă din diferite tipuri de biblioteci, prin prisma experienţei lor profesionale, să se expună în problemele privind schimbarea situaţiei în aceste biblioteci la compartimentele: dezvoltarea colecţiilor, dotarea tehnică, informatizarea şi modernizarea serviciilor şi, nu în ultimul rând, formarea profesională continuă a cadrelor bibliotecare, dar majoritatea şi-au exprimat dezamăgirea, incertitudinea şi pesimismul faţă de situaţia delicată, în care ne aflăm, şi de modul în care vom depăşi această stare de fapt. Nu ştiu cum se întâmplă că de ani de zile acest învăţământ mediu de specialitate sau superior de scurtă durată, cum se numea cu 10 ani în urmă, sau – vocaţional tehnic, cum este numit în proiectul Codului educaţiei, nu-şi găseşte locul bine determinat în Sistemul Naţional de Învăţământ, această situaţie reflectându-se în mod direct şi asupra bibliotecilor acestor instituţii. Cel mai mult au avut de suferit cadrele bibliotecare ce au rămas fără nicio asistenţă metodică de specialitate, o parte din bibliotecari au fost reduşi sau optimizaţi, cum e la modă acum să se spună, mulţi profesionişti au plecat, fiind înlocuiţi cu persoane venite din alte domenii, fără studii speciale şi pregătire profesională. În ultimii 20 de ani nimeni n-a fost preocupat de formarea profesională continuă a acestei categorii de bibliotecari, doar Asociaţia Bibliotecarilor prin Şcoala de Bibliote-

conomie şi apoi prin crearea Secţiunii biblioteci de colegiu, a înviorat puţin atmosfera prin organizarea unor seminare, traininguri, mese rotunde, conferinţe pentru bibliotecarii de colegiu, aceste acţiuni purtând un caracter ocazional şi de scurtă durată. Tema comunicării am formulat-o cu o întrebare firească, pe care fiecare dintre noi ne-o punem: Încotro mergem, biblioteci de colegiu? Quo vadis, bibliotecari de colegiu? Ce avem de făcut? Ce perspective ne aşteaptă în viitor? Şi genericul atelierului l-am formulat, aşa cum se vede în program, în marea speranţă că astăzi vom discuta problemele pe care le avem, vom încerca să găsim nişte soluţii de ameliorare a situaţiei şi de a reliefa nişte perspective optimiste pentru bibliotecile în care activăm, pentru a le menţine pe linia de plutire şi de dezvoltare a mediului infodocumentar. Ceea ce am constatat cu toţii este faptul că bibliotecile universitare, naţionale şi ştiinţifice ne-au depăşit cu mult în problemele ce ţin de automatizare şi informatizare a proceselor bibliotecare, de diversificarea serviciilor moderne oferite utilizatorilor. Decalajul format între instituţiile infodocumentare din Sistemul Naţional de Biblioteci pune în dezavantaj bibliotecile şcolare şi de colegiu în faţa instituţiilor de profil mult mai avansate, personalul acestor instituţii – în faţa colegilor de breaslă, starea actuală a acestora deteriorând grav imaginea instituţiei bibliotecare în genere şi a profesiei de bibliotecar, care şi aşa este destul de şubredă în societate. Este o situaţie critică şi totuşi bibliotecarii acestor instituţii încearcă să schimbe ceva pentru a supravieţui într-o societate a informării şi cunoaşterii. Actualitate De mai bine de un an de zile tot încercăm să aflăm care este situaţia reală în bibliotecile de colegiu. S-a elaborat un chestionar, care a fost distribuit bibliotecilor de colegiu de trei ori: de Biblioteca USM, de Biblioteca Colegiului de Construcţii şi de Ministerul Educaţiei. Trei încercări şi acelaşi rezultat: doar 20 de biblioteci de colegiu au răspuns la acest chestionar. Dacă veţi contacta Centrul Metodologic al Bibliotecii USM şi Serviciul statistică al Bibliotecii Naţionale, care acumulează în fiecare an datele sta-


instituţie. Lasă de dorit coeficientul privind numărul de manuale în limba română, ce constituie în medie 50% din numărul total de manuale, în unele biblioteci acest coeficient fiind sub 40%. Publicaţiile periodice sunt un suport informaţional important pentru procesul de studiu din considerentele că conţin cele mai noi informaţii din domeniile respective. Bibliotecile de colegiu abonează în medie 15-20 titluri de periodice, 43 ceea ce confirmă faptul că administraţia instituţiilor conştientizează rolul important al acestui gen de informaţie. Literatura beletristică ocupă un loc bine determinat în colecţiile de documente ale fiecărei biblioteci. Analizând cifrele din chestionare la compartimentul beletristică putem conchide că procentul înalt al acestui gen de documente în colecţiile bibliotecilor de colegiu – 10-15% – se datorează numărului mare de carte artistică în limba rusă păstrată de ani de zile şi care, în cea mai mare parte, reprezintă un fond de carte neutilizabil. Sunt câteva biblioteci care n-au completat unele poziţii din chestionar: mărimea spaţiului bibliotecii, numărul total de publicaţii, numărul de titluri de publicaţii periodice abonate etc., ceea ce dovedeşte că în instituţia respectivă nu se ţine o astfel de evidenţă. Sursele de completare a bibliotecilor de colegiu sunt: editurile „Lumina”, „Litera”, „Ştiinţa”, „TehnicaInfo”, „Cartier”; librăriile din Chişinău; distribuitorii de carte „Policadran”, „Silvia MV” SRL, SA „Olhionia”, „ProNoi”, „Molddidactica”, „Mesageria”, „Incercom”, direct de la autori, donaţii din partea ambasadelor, asociaţiilor de părinţi, Bibliotecii Naţionale, ONG-urilor, de la profesori şi elevi. Abonarea la publicaţiile periodice se efectuează la „Poşta Moldovei”, „Moldpresa” şi SA „Deleu-Deleu”. În urma analizei informaţiei prezentate în chestionar privind sumele alocate pentru achiziţia de documente în anul 2010 s-a constatat că majoritatea bibliotecilor de colegiu au beneficiat de surse financiare satisfăcătoare pentru dezvoltarea colecţiilor: pentru procurarea manualelor, cărţilor beletristice şi cognitive figurează sume în mărime de la 10 000 lei până la lei 79 900 lei, pentru periodice – de la 8000 lei până la 21 000 lei anual. Nu putem trece cu vederea şi câteva instituţii care n-au primit niciun leu pentru achiziţie de carte şi periodice sau sume destul de mici între 1100 lei şi 3000 lei pentru carte şi pentru abonare la periodice – între 2600 lei şi 3600 lei. Dacă ţinem cont de preţurile destul de mari la cartea didactică, beletristică, dar şi la abonamentele serialelor, precum și de faptul că colegiile sunt la autogestiune și nu toate instituţiile dispun de surse extrabugetare suficiente, numărul destul de mic reflectat în chestionar la compartimentul Intrări noi îşi găseşte explicaţia.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

tistice ale bibliotecilor din republică şi care deţin toată informaţia privind activitatea bibliotecilor din ţară, veţi afla că în republică sunt în total 19 biblioteci de colegiu. Din 46 instituţii medii de specialitate, doar 19 au biblioteci. Aceste informaţii sunt puse la dispoziţia diferitor organe statale, organe nonguvernamentale, altor instituţii şi, când sunt afişate şi publicate aceste date despre bibliotecile de colegiu, suntem foarte deranjaţi şi supăraţi pe colegii noştri iresponsabili, care nu conştientizează sau subestimează importanţa evidenţei statistice naţionale. Quo vadis, biblioteci de colegiu? Este bine ştiut că pentru a aborda unele probleme sau a semnala unele situaţii, pentru a elabora unele strategii, pentru a afla starea de lucruri actuală este nevoie de chestionare, de sondaje, de colectarea datelor statistice, este nevoie de informaţie. O secţiune a ABRM, cum este cea a bibliotecilor de colegiu şi a şcolilor profesionale, care activează de cinci ani, nu cunoaşte şi nu deţine informaţii despre bibliotecile de colegiu. În urma analizei chestionarelor prezentate de doar 20 de biblioteci de colegiu, am determinat care este situaţia la zi în aceste instituţii la compartimentele spaţii, colecţii, achiziţii, dotare, personal etc. Spaţii Datele din chestionare demonstrează că bibliotecile de colegiu dispun de spaţii pentru oferirea serviciilor de împrumut la domiciliu a documentelor şi de consultare a acestora în săli de lectură, numărul de locuri în unele instituţii depăşind cifra de 70. Raportând datele statistice privind numărul de documente la mărimea spaţiului deţinut de bibliotecă, putem concluziona că în unele biblioteci nu este suficient spaţiu pentru a asigura condiţii optime pentru colecţiile de documente. Raportând contingentul de elevi la numărul locurilor în sala de lectură, constatăm că în unele biblioteci nu este respectat coeficientul de 15%, aşa cum prevăd normativele în vigoare şi cum prevăd cerinţele comisiilor de acreditare a instituţiei. Colecţii Numărul de volume, reflectat în chestionare, vorbeşte despre faptul că bibliotecile de colegiu au în gestiune fonduri impunătoare de publicaţii. Dacă urmărim datele statistice privind conţinutul acestor colecţii, vedem că: publicaţiile în limba română constituie în medie 50%, materialele didactice (manualele) constituie în medie 65% din numărul total, acesta fiind un indicator satisfăcător (norma fiind nu mai puţin de 60%), ceea ce confirmă că bibliotecile îşi dezvoltă colecţiile în conformitate cu misiunea pe care o îndeplinesc şi anume, de a susţine didactic, informaţional şi documentar procesul educaţional din


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Următoarele compartimente ale chestionarului au avut ca scop de a scoate în evidenţă pregătirea profesională a managerilor bibliotecilor de colegiu. Astfel, după felul cum au răspuns la întrebări, care, de altfel, conţineau şi răspunsurile, s-a observat cine cunoaşte terminologia de specialitate, documentele de bibliotecă, instrumentele de lucru şi cine este un 44 străin în domeniu. Unele răspunsuri au fost atât de confuze, încât s-a presupus că ori persoanele nu cunosc limba de stat, ori au înţeles eronat întrebările din chestionar. Astfel, la întrebarea „Cum se efectuează evidenţa primară şi individuală a documentelor?” 70% din respondenţi au răspuns: „Conform instrucţiunii.” Doar 30% au descris etapele şi documentele de evidenţă ce confirmă cunoaşterea şi aplicarea în practică a instrucţiunii privind evidenţa colecţiilor. 10% din respondenţi nu ţin evidenţa publicaţiilor seriale. La întrebarea „Care sunt motivele eliminării publicaţiilor din colecţie?” 40% din respondenţi au numit motive ce nu ţin de instrucţiunea susnumită, folosind un vocabular depăşit. 25% din respondenţi nu dispun de cataloage şi fişiere, 10% din respondenţi au menţionat un sistem divers de cataloage şi fişiere ce confirmă faptul că în aceste biblioteci activează specialişti cu studii biblioteconomice. 50% din respondenţi au menţionat că nu deţin instrumentele necesare pentru activitatea de bibliotecă: tabele CZU, tabele de autor, standarde, documente de reglementare, literatură de specialitate, publicaţii periodice din domeniu. 20% din bibliotecile chestionate au menţionat că nu dispun de tipizate de bibliotecă: fişa cărţii, caiete de evidenţă a activităţii bibliotecii etc. Dotarea tehnică: 12 biblioteci din 20 sunt dotate cu calculatoare, total – 33 computere, dintre care: 13 staţii de lucru pentru bibliotecari, 20 staţii de lucru pentru utilizatori; nouă biblioteci sunt conectate la internet, şapte biblioteci dispun de imprimante, şase biblioteci sunt dotate cu copiatoare. Personalul bibliotecilor de colegiu: în 20 de biblioteci de colegiu activează 51,5 unităţi de bibliotecar. Dintre ei: cu studii superioare – 43, cu studii superioare de specialitate – 25, cu studii medii de specialitate – 6, cu studii medii – 3. Astfel, 49% din bibliotecarii de colegiu au studii superioare de specialitate, 35% sunt veniţi din alte domenii (cadre didactice), 17% reprezintă bibliotecarii cu studii medii şi medii de specialitate. Vechime în domeniu: 1-5 ani – 4 bibliotecari, 5-15 ani – 12, 15-30 ani – 17, peste 30 ani – 19 bibliotecari. 70% din bibliotecarii de colegiu au o vechime de peste 15 ani în domeniu.

Probleme Pilonii de rezistenţă ai bibliotecii, după cum consemnează Vlad Pohilă într-un editorial, sunt: fondurile de carte, localul sau edificiul bibliotecii, personalul ei. Fără o bibliotecă modernă, dotată tehnic, cu o bază materială bună, cu o structură organizaţională flexibilă şi adaptabilă la noile cerinţe nu poate exista o instituţie de învăţământ modernă. Instituţia de învăţământ trebuie să asigure condiţii de amplasare şi păstrare a fondurilor de carte în bibliotecă cu respectarea tuturor normativelor ce ţin de lumină, umiditate, spaţiu etc. Instituţia de învăţământ este obligată să asigure biblioteca cu surse financiare pentru dezvoltarea colecţiei de carte didactică, metodică şi cognitivă în scopul asigurării procesului educaţional. Orice comisie, inclusiv de acreditare a instituţiei, va analiza datele privind fondurile de documente ale bibliotecii: numărul total al acestora, numărul de carte didactică şi metodică, numărul de manuale ce-i revin unui utilizator, numărul de publicaţii periodice de specialitate abonate, numărul intrărilor noi, procentul de reînnoire a fondurilor de carte, sursele financiare repartizate pentru achiziţii de carte etc. Problema dezvoltării colecţiilor este una din problemele cele mai importante ale bibliotecilor de colegiu. Actualmente nu există niciun document, ce ar reglementa procesul de dezvoltare a colecţiilor în aceste instituţii. Nu sunt documente normative care ar orienta bibliotecarii în direcţia proporţionalităţii colecţiei de documente specifice unei instituţii de învăţământ. Din literatura de specialitate a ţărilor vecine am reţinut un procent de minimum 60% din numărul total de documente, care ar trebui să constituie fondul de manuale pentru bibliotecile de învăţământ. După cum se ştie, gradul de învechire a manualelor de cultură generală şi a domeniilor permanent în schimbare (economie, drept etc.) este de 5-10 ani. Astfel, în fiecare an biblioteca este nevoită să-şi reînnoiască fondul de manuale cu cel puţin 20%. Preţurile la cartea didactică au crescut spectaculos, de aceea bibliotecile nu pot să-şi permită să procure manuale pentru o asigurare de 100% sau 50%, cum prevăd unele normative, cheltuind sume enorme de bani, ca peste câţiva ani aceste publicaţii să fie eliminate din fond ca depăşite moral. O bibliotecă de învăţământ trebuie să formeze şi un fond de carte suplimentară, care ar include publicaţii de referinţă – enciclopedii şi dicţionare de profil, universale şi lingvistice; publicaţii oficiale; publicaţii periodice de specialitate. O bibliotecă de colegiu trebuie să formeze şi un fond de carte de beletristică,


schimbare a legislaţiei privind achiziţiile publice, de o examinare a unor cazuri speciale, când vine vorba de biblioteci; – procesul de organizare a achiziţiilor publice i-a mult timp şi, la finisarea procedurii, stocurile de carte se epuizează din librării sau depozite, astfel biblioteca, pentru a închide contul, este pusă în situaţia să cumpere alte cărţi, de care nu prea are nevoie; 45 – este aproape imposibilă completarea retrospectivă a fondurilor. Dacă biblioteca, din lipsă de informare, nu procură un titlu de carte la timp, ea riscă să nu mai achiziţioneze acest document. Este cazul manualelor de cultură generală, dar şi al celor de specialitate, editate de universităţi şi de editurile autohtone şi de peste hotare. Cartea de specialitate este greu de găsit pe piaţa autohtonă, este greu de adus de peste hotare, nu se editează în Republica Moldova. Nu deţinem informaţii privind planurile editoriale ale editurilor şi universităţilor autohtone care editează manuale. Este foarte dificil de lucrat cu unii distribuitori de carte, care aduc tipărituri din România, Federaţia Rusă și care nu-şi onorează promisiunile; – achiziţia documentelor electronice este foarte actuală, acest tip de documente lipsind cu desăvârşire din colecţiile bibliotecilor de colegiu. Pe piaţa autohtonă nu este o ofertă pe potriva profilului şi specialităţilor acestor instituţii. Este foarte greu fără o pregătire specială în tehnologii moderne să te descurci în aşa tip de documente. Nici cadrele didactice nu pledează pentru utilizarea acestui tip de documente în activitatea didactică din lipsa unor competenţe informaţionale; – dotarea bibliotecilor cu calculatoare, copiatoare, printere, scanere, soft, baze de date şi documente electronice este una din cele mai stringente probleme. Nicio bibliotecă de colegiu nu are soft şi nu a început procesul de informatizare; – s-au acumulat multe probleme ce ţin de personalul bibliotecilor de colegiu. Numărul de state din bibliotecile de colegiu, după cum arată datele din chestionare, este mai mic în raport cu numărul de utilizatori, aceasta demonstrând un volum mare de lucru pentru bibliotecari. Documentele de reglementare prevăd numărul de state în bibliotecile de colegiu în raport cu numărul de compartimente sau structuri ale bibliotecii, dar care ar trebui să fie şi în relaţie directă cu numărul de utilizatori. În colegii numărul de utilizatori a crescut cu mult, cadrele bibliotecare în unele instituţii au rămas în acelaşi număr, în altele au fost reduse. – altă problemă este lipsa unui centru metodologic pentru acordarea asistenţei profesionale de

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

ţinând cont de curriculumul şcolar la disciplinele umanistice, dar şi de solicitările utilizatorilor. Din lipsa surselor financiare accentul în procesul de achiziţie se pune doar pe cartea didactică. Toate aceste cerinţe privind dezvoltarea colecţiei de documente trebuie să fie specificate în planul strategic şi anual al bibliotecii, pentru a se ghida de ele pe parcurs. Problemele cu care se confruntă bibliotecarii de colegiu la selectarea cărţilor pentru achiziţii sunt: – asigurarea elevilor cu manuale de cultură generală (clasele X, XI, XII) este o problemă de mai mulţi ani. Bibliotecile de colegiu n-au fost incluse în sistemul de arendă a manualelor de rând cu liceele, Ministerul Educaţiei a fost preocupat de comenzile la edituri a unui număr de manuale concret destinat liceelor, astfel bibliotecile de colegiu au fost puse în situaţia să caute manualele necesare procesului de studiu la edituri şi librării şi să nu le găsească. Instituţiile de învăţământ vizate au cheltuit bani grei pentru a asigura o parte din elevi cu manuale. Actualmente o bună parte din aceste manuale procurate din anii 2001-2006 deja nu mai corespund curriculumului; – creşterea spectaculoasă a preţurilor la publicaţiile periodice a provocat reducerea numărului de abonamente, de titluri la reviste ştiinţifice de specialitate atât de necesare procesului de studiu. Aceste scumpiri sunt o povară pentru instituţiile medii de specialitate cu bugete mici. Astfel, reducerea abonamentelor provoacă limitarea accesului la cea mai nouă informaţie de specialitate a elevilor şi cadrelor didactice, acestea din urmă fiind lipsiţi de o sursă de informaţie foarte importantă pentru procesul educaţional, multe dintre care ar putea sta în fruntea listelor bibliografice ale disciplinelor de specialitate în acelaşi rând cu manualele şi cursurile de bază; – procurarea cărţilor se face prin achiziţii publice, indiferent de unde sunt cumpărate. Bibliotecile de colegiu, de obicei, procură manualele de la edituri, unde sunt cele mai mici preţuri, sau de la distribuitori, care aduc carte de specialitate din afara ţării şi sunt unicii pe piaţă care oferă aceste servicii. Nu este nicio logică în a cere alte oferte când cărţile se procură direct de la editură sau de la unicii distribuitori, cum este, de exemplu, „Incercom” – singurul cu drept de a distribui documente normative în construcţii. Când sunt cerute oferte pe care bibliotecarul nu le poate găsi în completitudinea comenzii făcute, este pus în situaţia să recurgă la diferite acţiuni nu tocmai corecte pentru a găsi aceste oferte. Mulţi agenţi economici, inclusiv editurile, sunt miraţi / mirate de faptul că trebuie să treacă prin achiziţii publice sume de până la 5000 lei. Este nevoie de o


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

specialitate bibliotecarilor de colegiu, ceea ce face ca această categorie de bibliotecari să nu coordoneze cu nimeni activitatea sa, să nu deţină documentele de bază ce reglementează activitatea bibliotecară – regulamente, instrucţiuni, standarde –, să nu deţină instrumentele de bază necesare efectuării proceselor biblioteconomice – tabele CZU, tabele de autor, tipi46 zatele de bibliotecă, adică registre, caiete, fişe etc. – cadrul de reglementare pentru bibliotecile de colegiu lipseşte; este necesar de a modifica şi a actualiza documentele existente, de a elabora documente cadru pentru acest tip de biblioteci: Regulamentul de organizare şi funcţionare, Regulamentul de ordine interioară, fişele postului, diverse instrucţiuni etc. Nu toate bibliotecile de colegiu au la dispoziţie instrucţiunea Evidenţa colecţiilor de bibliotecă. S-a organizat un seminar pe această temă în cadrul căruia a fost diseminată şi această instrucţiune, dar mai este necesar de a organiza şi alte acţiuni de instruire pentru o studiere şi o analiză mai profundă. În bibliotecile de colegiu lipsesc instrumentele principale necesare activităţii în bibliotecă: tabele CZU, tabele de autor, standarde, instrucţiuni ce ţin de activitatea biblioteconomică, îndrumări metodice pentru diferite procese biblioteconomice, tipizate de bibliotecă: registre, fişe, caiete de evidenţă etc., publicaţii de specialitate; – din lipsa tehnologiilor, a conectării la internet, bibliotecarii de colegiu sunt lipsiţi de informaţia de specialitate, nu sunt la curent cu desfăşurarea diferitor reuniuni profesionale: conferinţe, ateliere, seminare, traininguri, la care ar putea lua parte. Pasivitatea unora, nedorinţa de a comunica cu colegii din teritoriu în scopul schimbului de experienţă şi informaţie profesională, participare la acţiuni de formare, întruniri metodice în bibliotecile publice, universitare din teritoriu conduc la aceea că aceste biblioteci şi personalul lor se autoexclud din mediul infodocumentar; – bibliotecarii de colegiu solicită cursuri de formare profesională continuă la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei sau la alte centre de formare din ţară şi de peste hotare. Actualmente, de cursuri de formare continuă la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei beneficiază doar bibliotecarii şcolari; – bibliotecarii de colegiu au nevoie de literatură de specialitate, de reviste, ziare, ghiduri. Lipsa literaturii de specialitate conduce la aceea că bibliotecarii nu sunt la curent cu ceea ce se întâmplă în mediul infodocumentar, nu cunosc ce evenimente şi acţiuni se produc, ce schimbări au loc în activitatea biblioteconomică;

– problema includerii disciplinei Cultura informaţiei în programele de învăţământ ca disciplină opţională a fost discutată la mai multe întruniri. Formarea culturii informaţiei este şi o cerinţă a Tratatului de la Bologna. Dar este necesar ca bibliotecarii antrenaţi în predarea acestei discipline să urmeze cursuri de formare a culturii informaţiei a bibliotecarului de lungă durată cu un program bine structurat, după exemplul colegilor din România. De altfel, aceste cursuri în România sunt organizate pentru bibliotecarii şcolari de către Asociaţia Bibliotecarilor; – bibliotecarii de colegiu, care au susţinut gradul de calificare în urma atestării, solicită eliberarea certificatelor de conferire a gradelor de calificare, fie şi contra cost; – o problemă de mai mulţi ani pe care bibliotecarii de colegiu nu o pot soluţiona fără implicarea Ministerului Educaţiei este plata pentru condiţii nocive de muncă. Soluţii: – numirea unei persoane competente din domeniul biblioteconomic la Ministerul Educaţiei, responsabilă de biblioteci, care ar putea acorda asistenţa metodică şi consultativă pentru bibliotecile din învăţământ, inclusiv pentru cele de colegiu, şi care ar asigura un cadru de reglementare; – crearea unui grup de lucru în cadrul ABRM care ar elabora şi ar actualiza: Nomenclatorul documentelor de bibliotecă, Regulamentul de organizare şi funcţionare, Regulamentul de ordine interioară, fişele posturilor, instrucţiuni etc.; – elaborarea unui ghid pentru bibliotecarii de colegiu ce ar include toate documentele de reglementare a activităţii lor; – implicarea Ministerului Educaţiei și a ABRM pentru a sensibiliza directorii de colegii în problema dotării bibliotecilor cu tipizate și alte instrumente și materiale necesare activităţii biblioteconomice, abonării la publicaţiile de specialitate biblioteconomică; – implicarea ABRM în problema multiplicării tabelelor CZU (varianta desfășurată); – includerea bibliotecilor de colegiu în sistemul de arendă sau crearea unui sistem de arendă alternativ, cum a fost propus de Consiliul director al colegiilor, pentru o asigurare de 100% a contingentului de elevi cu manuale de cultură generală pentru clasele X, XI, XII; – revitalizarea colecturii de bibliotecă, care ar fi intermediarul între toţi furnizorii de carte şi biblioteci, structură acreditată de Ministerul Educaţiei, pentru a aduce carte din România sau Federaţia Rusă, şi care ar asigura cu carte didactică şi alte documente


atunci şi pentru biblioteci se vor deschide perspective de ascensiune şi de modernizare. Suntem optimişti în privinţa viitorului bibliotecilor de colegii, însă nu cred că în viitorul apropiat bibliotecile vor deveni o prioritate, în ideea apropierii lor de conceptul modern de bibliotecă. Dar nici nu trebuie să abandonăm aspiraţiile. Avem exemplul progreselor pe care le-au făcut cole- 47 gii noştri şi atuul că ştim care este direcţia în care trebuie să ne orientăm activitatea. Trebuie să ne preocupăm mai mult de valorificarea oportunităţilor de finanţare oferite de fondurile structurale şi de proiectele europene în domeniu, să găsim forme de asociere cu resurse partajate, cu alte cuvinte, să regândim practicile folosite până acum. Formarea profesională continuă, actualizarea permanentă a cunoştinţelor teoretice şi deprinderilor practice, în special în direcţia tehnologiilor informaţionale, vor contribui la o schimbare substanţială în bibliotecile de colegiu. Consolidarea bibliotecilor de colegiu în soluţionarea problemelor, crearea unor consorţii, participarea în proiecte, va grăbi procesul de modernizare, va reduce cheltuielile materiale şi intelectuale. Sloganul anului 2012 pentru bibliotecile de colegiu este: „Nicio zi fără Carte! Nicio zi fără Bibliotecă!” Acesta presupune: – o gamă largă de servicii informaţionale; – un program divers de activităţi de animaţie culturală; – o prezenţă permanentă în activităţile structurilor de învăţământ din instituţie; – o colaborare şi cooperare intensă cu cadrele didactice, diriginţii, şefii de catedre etc.; – activităţi comune în colaborare cu alte biblioteci, instituţii, organizaţii; – o promovare insistentă a cărţii de beletristică şi a lecturii; – o participare activă cu comunicări la diferite reuniuni; – o promovare activă a bibliotecii, personalului, serviciilor în mass-media; – o perseverenţă în modernizarea bibliotecii, a serviciilor infodocumentare. Se cere ca noi, bibliotecarii de colegiu, să depunem efort şi perseverenţă pentru a soluţiona problemele menţionate mai sus, dar şi altele despre care nu s-a vorbit în acest raport. Bibliotecile de colegiu au toate şansele să devină centre moderne de informare şi documentare cu un personal competent pentru instituţiile medii de specialitate.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

necesare bibliotecile din republică. În România astfel de structuri activează cu succes. La noi aceste funcţii le-ar putea prelua „Molddidactica”. Pentru bibliotecile mici este nevoie de colectură. Cartea de specialitate este greu de găsit pe piaţa autohtonă, este greu de adus de peste hotare; – problema procurării cărţilor prin achiziţii publice trebuie abordata în cadrul unor întruniri cu organele competente pentru a schimba legislaţia; – pentru excluderea inegalităţii tehnologice şi digitale este necesară implicarea Ministerului Educaţiei şi a altor ministere de resort în soluţionarea problemelor privind dotarea bibliotecilor de colegiu cu calculatoare, printere, copiatoare, scanere şi soft de bibliotecă. Ministerul Educaţiei, în colaborare cu ABRM, cu Asociaţia Colegiilor, cu Consiliul director al colegiilor, cu alte ministere ar trebui să elaboreze o strategie de dezvoltare şi de modernizare a bibliotecilor de colegiu şi şcolare. Sunt mai multe oferte de soft: BiblioPhil, TinRead, IRBIS etc. care costă mulţi bani, dar sunt şi din cele ce se pot obţine gratis, cum e Koha, IBLAsoft, Marc, în schimb acestea ar putea să ne coste mai mult ulterior. Ministerul Educaţiei ar putea anunţa un concurs de elaborare a unui soft de bibliotecă pentru colegii, care, mai târziu, ar putea fi procurat şi implementat în aceste instituţii. Este necesar de a lua o decizie comună pentru toate bibliotecile de colegiu, de creat un consorţiu în scopul de a schimba mersul lucrurilor. Toate încercările separate ale bibliotecilor de colegiu fără susţinerea ministerelor de resort, fără susţinerea Asociaţiei Bibliotecarilor, a instituţiilor de învăţământ respective, nu vor avea sorţi de izbândă; – includerea disciplinei Cultura informaţiei în programele de învăţământ ca disciplină opţională; – revitalizarea centrelor metodice din universităţile de profil sau crearea unor centre noi în instituţiile infodocumentare. Bibliotecarii de colegiu solicită asistenţă metodică de specialitate permanentă în domeniul biblioteconomic. Ar fi necesară implicarea Ministerului Educaţiei, a Ministerului Culturii; – soluţionarea problemei privind plata pentru condiţii nocive de muncă bibliotecarilor din învăţământul mediu de specialitate. Perspective Atâta timp cât guvernarea va avea convingerea că economia naţională are nevoie şi de specialişti de o formare medie de specialitate, că această formă de învăţământ îşi are locul bine determinat în Sistemul Naţional Educaţional, că aceste instituţii trebuie susţinute în procesul de reformare şi modernizare,


ТРАНСПОРТНОМУ КОЛЛЕДЖУ – 65 Любовь МАРЧУК, зав. библиотекой, Автодорожный техникум

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

В 1946 году, одновременно с Автодорожным техникумом, была создана и библиотека. Первая зав. библиотекой Ирина Задорожная вспоминает: 48 «Когда я поступила на работу в техникум в 1947 году, вся библиотека размещалась в двух шкафах по ул. Колодезной, 7 на втором этаже и частично на чердаке. В то время особенно острая нужда была в учебниках по всем предметам, особенно по общеобразовательным.» С переходом на ул. Киевскую, 79, первое время библиотека размещалась в одной из аудиторий и лишь с 1963 года заняла специальное помещение. Количество читателей с 1947 г. до 1970 г. выросло со 100 человек до 2120, а общее количество выданных в 1970 году книг составило 60 000 экземпляров, книжный фонд от 1500 книг в 1948 году, вырос до 55 000 в 1970 году. В 1971 году, с приходом в новый учебный корпус на ул. Сармизеджетуса, 31, под библиотеку была выделена площадь 260 m2, где мы работаем в настоящее время. В этом году мы отметили 65-летний юбилей колледжа. На сегодняшний день фонд библиотеки Транспортного колледжа насчитывает 97 226 экз. печатных единиц на общую сумму 870 985 лей. Из общего фонда количество технической литературы составляет 42 968 экз., художественной литературы, включая программную – 16 950 экз., из них на румынском языке – 37 824 экз. Учебники составляют 40 744 экз., из них на румынском языке 22 291 экз. Ежегодно книжный фонд пополняется на 1000 печатных единиц на общую сумму 50 000 леев. За последние два года, мы приобрели коллекцию справочных документов, таких как: универсальная энциклопедия Britannica, Enciclopedia statelor lumii, Enciclopedia de istorie universală, серию книг Raftul de cultură generală, Literatura din Basarabia în secolul XX, Biblioteca pentru toţi, академическое издание словаря института лингвистики «Iorgu Iordan» в четырех томах, серию Psihologie, Ştiinţe ale educaţiei, Metodică издательства «Polirom». Библиотека ежегодно организует подписку на периодические издания, включающие отраслевые, массовые и местные издания. Мы выписываем специальные журналы, такие как: Automoto-sport, Автомобили, За рулем, Тюнинг авто-

мобилей, Авторевю, Клаксон, Автомобильный сервис, Autoshow; педагогические издания, такие как: Didactica pro, Univers pedagogic, Univers pedagogic pro, Făclia, а также ряд журналов универсального содержания: Moldova, Moldova turistică, Noi, Ştiinţă şi tehnică. Проблемы приобщения молодежи к чтению, воспитание творческого читателя, приобретает особое социальное звучание. Речь идет о необходимости повысить роль книги, чтения в гармонизации и гуманизации личности молодого человека. В условиях возрастающего объема новых знаний и исключительно быстрого роста документальной информации все большее значение приобретает умение человека ориентироваться в источниках информации, поэтому обязательной формой обслуживания, на наш взгляд, является популяризация знаний в области информационных источников и навыков работы с ними. В библиотеке проводится определенная работа в этом направлении. При первом же знакомстве с первокурсниками, библиотекари проводят с каждой группой беседы в читальном зале: Cunoaşterea începe cu mirarea, Cărţile sunt copiii raţiunii, Dacă vei fi curios, vei cunoaşte multe, Cultura este modul specific de a exista al omului în univers. Совместно с цикловыми комиссиями библиотека проводит Дни информации, Дни специалиста, где организуются просмотры новых изданий, а также выставляются ретро-издания, проводятся обзоры новых книг у книжных выставок. Такие мероприятия посещают не только преподаватели, но и студенты. Библиотека тесно сотрудничает со всеми кафедрами колледжа, с классными руководителями, оказывая помощь в организации и проведении классных мероприятий. Важным составляющим элементом нашего фонда являются издания, подготовленные профессорско-преподавательским составом нашего колледжа. За последние пять лет было подготовлено и выпущено более 70 методических пособий, несколько изданий учебников, написанных нашими преподавателями. Этими изданиями успешно пользуются студенты при подготовке к курсовым и дипломным работам. Но при всем обилии книжной продукции мы постоянно сталкиваемся с дефицитом отраслевой литературы, и на сегодняшний день опять-таки остро стоит вопрос о комплекто-


вании фонда литературой по специальности. И поэтому основной упор делается на читальный зал, где собирается вся новая литература. Проблему дефицита учебной литературы, ее дороговизны, недоступности для студентов должна решить электронная библиотека, которая является средством расширения доступности информационных ресурсов, условием организации самостоятельной работы студентов, тогда будут сняты многие острые проблемы, лихорадящие сегодня библиотеки, а студенты могут быть уверены в том, что всегда получат нужную им книгу.

И последнее… Сегодня, как возможно, никогда ранее, для нашего общества актуальным является тезис, сформулированный Дени Дидро, который писал: «Люди перестают мыслить, когда перестают читать.» Мы перешагнули рубеж XXI века, но как бы ни развивались СМИ, книга сохранит свою роль в духовной жизни человека. А человек будет искать 49 книгу. И хочется верить, что с каждым годом все больше людей будут понимать: библиотека – между читателем и книгой – не помеха, а посредник и помощник.  

COMUNICAREA PROFESIONALĂ ON-LINE: FACILITĂŢI PENTRU BIBLIOTECARI

În domeniul fiecărei profesii se dezvoltă un set de informaţii specifice membrilor comunităţii care defineşte cultura profesională. Cultura profesională a bibliotecarului reprezintă o imagine de ansamblu şi înţelegere a profesiei, a misiunilor, valorilor, istoriei şi prezentului dezvoltării bibliotecilor, cunoaşterea unei bibliografii adecvate de referinţă. Această cultură evoluează, este mobilă, informaţia se actualizează în permanenţă prin publicaţii nou-apărute în domeniu, materiale ale reuniunilor profesionale, relaţii de colaborare curente dintre profesionişti, prin schimbul de informaţii şi opinii, prin comunicarea profesională relevantă. Tehnologiile de internet au potenţat vizibil comunicarea profesională oferind diverse servicii / instrumente / medii în dinamizarea acestui demers. Avantajele comunicării on-line presupun:

– accesul rapid la informaţii; – transfer de informaţii; – utilizarea în comun a resurselor; – distribuirea conţinuturilor profesionale; – partajarea experienţelor; – participarea la evenimente şi discuţii în timp real etc. Impactul comunicării profesionale on-line în cadrul comunităţilor de socializare este unul prolific în vederea armonizării comunicării, învăţării împreună a profesionalismului, promovării valorilor meseriei de bibliotecar, cunoaşterii experienţelor globale, unirii eforturilor bibliotecarilor de pe toate meridianele lumii. Instrumentele / canalele de comunicare în contextul tehnologiilor Web 2.0 sînt: bloguri, microbloguri, videobloguri, audiobloguri, RSS, reţele sociale, mape documentare, videoconferinţe, webinare etc.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Elena STRATAN, şef, Serviciul cercetare şi asistenţă de specialitate, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Bibliotecarul care comunica prin platformele online şi reţelele de socializare trebuie să deţină respectiv competenţe şi abilităţi 2.0 pentru postarea / partajarea / distribuirea informaţiilor / conţinuturilor profesionale, să cunoască şi să utilizeze fluxurile de informaţii. Aceste competenţe solicită: – crearea unui cont de e-mail; – crearea / postarea materialelor pe un blog / 50 microblog; – crearea / gestionarea unui profil / a unei pagini în reţelele de socializare (Facebook, Twitter, Linkedin, Google+ etc.); – inserarea textelor / imaginilor / widgeturilor / videofilmelor/ linkurilor etc.; – utilizarea / subscrierea la RSS / la bloguri şi site-uri; – gestionarea unui jurnal de lectură / Google Reader etc. Crearea blogurilor profesionale bibliotecare devine astăzi o necesitate inerenţă profesiei, existând o multitudine de medii gratuite: http://wordpress.com, http://www.blogger.com, http://www.livejournal.com. O adevărată revoluţie a blogurilor bibliotecare s-a produs în Rusia, România, organizându-se diverse concursuri, webinare, nonconferinţe virtuale ale bloggerilor etc. În Republica Moldova acest fenomen a luat amploare, îndeosebi, în bibliotecile publice. O experienţă de succes în comunitatea profesională virtuală a fost lansarea blogului de biblioteconomie şi ştiinţa informării http://clubbib.wordpress.com. La un an de comunicare virtuală pe acest blog, Vera Osoianu, administratoarea blogului, reiterează: „În familia virtuală care sînt blogurile, reţelele de socializare, este loc pentru toţi care simt necesitatea comunicării profesionale, necesitatea de a se implica şi a contribui la modelarea bibliotecii moderne în corespundere cu aşteptările utilizatorilor, atât a celor tradiţionali, cât, mai ales, a celor moderni. Anul 2011 a deschis noi posibilităţi de comunicare profesională virtuală. Învăţăm încet cum să comunicăm virtual. Este calea acceptată şi urmată de colegii noştri bibliotecari de pe alte meridiane, care au avantajul de a fi cu câteva mişcări înaintea noastră şi noi nu avem motive pentru a ocoli calea ce ne poate aduce mai aproape de ceilalţi. Mediul virtual este acelaşi pentru toţi şi depinde de fiecare cum îl foloseşte pentru a scoate plusvaloare.” Bibliotecarii universitari bălţeni comunică şi partajează informaţii profesionale utilizînd site-ul bibliotecii http://www.libruniv.usb.md (programe / rapoarte de activitate, Clubul „BiblioSpiritus”); blogul bibliotecii

http://bsubalti.wordpress.com – 95 de postări în categoriile: Filiala Bălţi a ABRM, Centrul Biblioteconomic, Formare profesională, Manifestări ştiinţifice, Profesionalizare. De asemenea şi-au creat conturi în reţelele sociale Facebook, Linkedin, Twitter, YouTube, Slideshare, Flickr, Odnoklassniki, urmăresc, interacţionează / postează / diseminează informaţii profesionale inclusiv informaţii despre evenimentele produse la bibliotecă. Socializarea comunicării profesionale impune noi abordări. Cum comunică bibliotecarii din lume? Ce facem pe o reţea profesională? Comunicăm, relaţionăm, ne informăm. Comunicarea pe Facebook (http://facebook.com) (350 milioane de utilizatori) implică facilităţi de profesionalizare precum: aderarea la grupuri profesionale; urmărirea paginilor asociaţiilor profesionale, bibliotecilor, colegilor bibliotecari; participarea la cluburile de lectură; informarea şi partajarea noutăţilor; folosirea linkurilor; diseminarea experienţelor; promovarea proiectelor etc. Grupuri profesionale pe Facebook: Biblioteci şi bibliotecari, Impresii, Cărţi care trebuie de citit, File din viaţă şi cărţi, Biblioteci şi edituri, ANBPR, Clubul bibliotecarilor din România, Bibliomania, Totul despre cărţi, Современная библиотека etc. Pagini web: IFLA, ABRM, Clubul „Biblioteca Mov”, Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării, ProLibro, Clubul tinerilor bibliotecari, Portalul „Чтение 21”, The Library of Congress etc. Grupul Biblioteci şi bibliotecari (162 membri) promovează activitatea din biblioteci, despre bibliotecari şi pasiunile lor prin ştiri, fotografii, experienţe ale campaniilor desfăşurate în biblioteci: De ce este importantă biblioteca pentru tine? Noaptea bibliotecilor, Biblioteca vie etc. Grupurile Impresii (318 membri), organizator Serviciul organizarea colecţiilor, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Cărţi care trebuie de citit (3390 membri) asemenea unor cluburi de lectură promovează cărţile bune, lecturile utile. Comunitatea profesională Linkedin: (http://www.linkedin.com) este un produs de socializare pentru profesioniştii din întreaga lume. 120 milioane de profesionişti utilizează Linkedin pentru schimb de informaţii idei, oportunităţi şi posibilităţi. Crearea profilurilor bibliotecarilor va fi evident o plusvaloare adăugată profesiei noastre. Pe Linkedin bibliotecarii pot comunica cu colegii de breaslă, pot crea grupuri profesionale, dar şi să adere la grupurile deschise din domeniul biblioteconomic precum: IFLA, Biblioteca virtuală, Biblioteca 2.0, Bibliotecarul şi internetul etc. Aici putem partaja surse tematice,


În cadrul Bibliotecii am realizat un test de interacţionare / relaţionare a grupului de bibliotecari în reţeaua Google+. Fiecare bibliotecar şi-a creat profilul profesional pe Google+, cercul de utilizatori Bibliotecari BŞU şi am început monitorizarea conţinutului / informaţiei expediate de colegi, altfel spus comunicarea în cerc. Informaţiile din internet pe care le considerăm utile activităţii noastre le distribuim 51 cercului nostru prin funcţia „share”. Este importantă funcţia Cercuri care permite crearea grupurilor de utilizatori şi posibilitatea de a distribui informaţia unui anumit grup fără ca celelalte grupuri sau utilizatorul din internet să vizualizeze conţinutul. Funcţiile principale Google plus: Pagina principală – fluxul, Fotografii, Profilul, Cercurile, Chat şi conferinţă (hangout) prin care se distribuie noutăţi, se apreciază postarea prin clic pe +1, se comentează, se participă la un hangout (videoconferinţă), se distribuie „share” postarea cercurilor de utilizatori, sugestii de adăugare în cercuri a utilizatorilor etc.

oportun canal de comunicare profesională prin care se face schimbul de informaţii. Google+ poate fi accesat direct din Google avănd un simplu cont deschis pe http://gmail.com. Crearea contului pe Gmail oferă facilităţi relevante pentru bibliotecari vs utilizarea produselor Google: Chat, jurnal de lectură a noutăţilor – Reader, blog personal gratuit – Blogger, crearea documentelor în Docs, păstrarea / editarea fotografiilor în Picasa, acces la fluxul de noutăţi Coogle+, +1 – vizualizarea informaţiilor selectate în profilul personal, acces la profilul personal.

Nu există o altă alternativă de a ne dezvolta cultura noastră profesională în contextul globalizării informaţiei decât de a ne integra în comunităţile profesionale on-line, în reţelele care au convertit lumea întreagă şi avem acum şansa de a fi şi noi bibliotecarii din R. Moldova alături în familia virtuală a bibliotecarilor profesionişti din lume. Referinţă bibliografică Craia, Sultana. Comunicare şi cultură profesională. În: Biblioteca, 2009, nr. 1-2, p. 14.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

linkuri utile de adrese din toate domeniile, inclusiv cele legate de formarea noastră profesională. Majoritatea bibliotecarilor deţin experienţe de comunicare pe reţeaua http://odnoklassniki.ru, dar mai puţin la nivel de profesie aşa cum relaţionează bibliotecarii profesionişti din Rusia prin promovarea experienţei, transferului de informaţii, idei, inovaţii. Pe această reţea sunt create circa 400 de grupuri de utilizatori de bibliotecă: Bibliotecile lumii, Biblioteci electronice, Biblioteca 2.0, Bibliotecarul lider, Bibliotecarul de succes etc. Grupul Отличный библиотекарь (3548 membri) cuprinde 65 albume, pune în discuţie circa 322 teme: site-uri, bloguri utile, impresii despre ultima carte citită, invitaţii la evenimente, concursuri, portofoliul bibliotecarului, linkuri ale revistelor, surse on-line, e-bookuri etc. Mottoul grupei: „Lumea noastră profesională, schimb de experienţă, idei, inovaţii etc.” Recent a luat start o nouă reţea de socializare a Google-ului Google+ https://plus.google.com, cel mai


PROMOVAREA PUBLICAŢIILOR INSTITUŢIONALE ŞI DE AUTOR ÎN SPAŢIUL BIBLIOGRAFIC VIRTUAL Tatiana PANAGHIU, şef oficiu, DIB ULIM; Victoria MOŞNEAGA, bibliotecar, DIB ULIM

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

52

În era tehnologiilor informaţionale, cînd internetul ocupă tot mai mult loc în viaţa şi activitatea de cunoaştere a omului e inevitabilă o adaptare a activităţii biblioteconomice şi bibliografice la rigorile actuale ale timpului. Crearea spaţiului bibliografic virtual este şansa bibliotecilor de a rămîne în pas cu timpul. Cred că Măria Sa Cartea nu îşi va pierde nicicînd din importanţă, doar că e nevoie de o integrare activă în acest spaţiu. El nu exclude cartea, ci o poate completa şi promova, fiind valorificat iscusit. Unul din paşii pe care îi întreprindem în acest sens este plasarea resurselor instituţionale şi de autor în catalogul Open Bibliographic Data Guide. Acest pas este un impact al şedinţei Clubului bibliografilor din noiembrie 2010. Aş dori să menţionez sprijinul consultativ, obţinut din partea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” – personal al dnei L. Pânzaru –, deoarece această bibliotecă a făcut cunoscută experienţa sa în cadrul şedinţei Clubului. Plasarea publicaţiilor instituţionale şi de autor în acest ghid este o pîrghie de promovare extraordinară pentru resurse şi, în acelaşi timp, contribuie la amplificarea imaginii instituţiei. Open Bibliographic Data Guide este un catalog electronic internaţional, gratuit, cu acces liber, în care putem înregistra publicaţii, putem face descrierea bibliografică, adnotări, putem introduce extrase, putem forma linkuri pentru pagini web ş.a. Pentru a deschide site-ul accesăm adresa http://obd.jisc.ac.uk. Apoi accesăm extensia Open library. După ce s-a deschis pagina, putem efectua căutări după titluri, vedete de subiect, autori, dar pentru a înregistra o resursă e nevoie de a ne autoriza printrun login. Apoi tastăm din meniu Add a book şi deschidem fişa de înregistrare. Ea ne oferă spre completare cinci cîmpuri obligatorii, şi anume: titlul, autorul, autorul colectiv (editorul), anul publicării şi un număr de identificare (ISBN). Dacă unul din aceste cîmpuri nu e completat, nu putem efectua înregistrarea. După salvarea informaţiei din această pagină se deschide fişa cu diverse opţiuni: locul publicării, cuprinsul cărţii, date adăugătoare la menţiune, limba în care este editată publicaţia, paginaţia, tipul de publicaţie şi alte elemente de identificare. De asemenea avem posibilitatea de a înregistra şi coperta cărţii scanată. Tot pe această fişă este plasat şi submeniul:

– What’s about?; – Add excerpts; – Links. La tastarea primului element din submeniu – What’s about? – se deschide o fişă adăugătoare în care se află cîmpul, în care putem face descrierea conţinutului cărţii, descrierea bibliografică completă (la latitudinea celor ce înregistrează publicaţia), indexarea cu vedete de subiect generale şi grupate după categorii: persoane, localităţi, perioade de timp. Opţiunea Add excerpts ne oferă posibilitatea de a înregistra citate, extrase remarcabile întregi din publicaţie cu indicarea paginaţiei. De asemenea, este prezent cîmpul, pe care avem posibilitatea de a face notiţe (de ex., de ce a fost ales anume acest citat?). Prin opţiunea Links putem face linkuri pentru diverse pagini web, unde această publicaţie este prezentă, pur şi simplu descrisă sau chiar în formă de full-text. În aşa mod, cel ce va accesa descrierea publicaţiei date va avea acces la informaţia despre ea pe alte site-uri şi la textul complet (dacă el este plasat pe unul dintre acestea). În final, toate fişele fiind completate, informaţia se salvează cu opţiunea Save. Astfel, obţinem o prezentare impresionantă a publicaţiei în Open Bibliographic Data Guide, ea fiind accesibilă tuturor utilizatorilor din internet. Înregistrarea resurselor în acest ghid ne permite: – promovarea, asigurarea prezenţei lucrărilor instituţionale şi de autor în reţeaua globală (prin elementele de identificare: autor, editor, ISBN ş.a.); – amplificarea imaginii instituţiei (fidelizarea autorilor ULIM); – utilizarea mai eficientă a performanţelor informaţionale ale bibliotecii, precum sînt paginile web şi expoziţiile virtuale, datorită linkurilor cu cărţile înregistrate; – difuzarea informaţiei despre resursele infodocumentare ale ULIM (inclusiv şi conţinutul) către utilizatorii acestui ghid din întreaga lume; – contribuie la consolidarea societăţii informaţionale. Următorul pas la acest capitol – asigurarea prezenţei publicaţiilor instituţionale şi de autor în baza de date internaţionale OCLC, de serviciile căreia beneficiază mai mult de 60 mii de biblioteci de pe Terra.


PARTENERIATUL ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ – UN IMPERATIV AL TIMPULUI

Ala VLASOVA, şef, Biblioteca Colegiul Tehnologic

Motto: „Între o idee bună şi o faptă frumos realizată stau cel puţin două minţi luminate.” Avantajele parteneriatului în formarea profe- 53 sională continuă: – parteneriatul determină înţelegere, armonie; – ajută în atingerea unui maximum de performanţă în realizarea activităţii; – contribuie la înaintarea ideilor avansate; – contribuie la formarea atitudinilor pozitive reciproce; – facilitează succesul reciproc. Problema cadrelor din bibliotecile de colegiu şi din şcolile profesionale, problema formării profesionale continue a bibliotecarilor a fost pusă în discuţie la diferite întruniri, unde s-a menţionat caracterul ocazional, nesistematic al acţiunilor de instruire, al numărului mic de bibliotecari implicaţi în acest proces. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei organizează cursuri de formare continuă şi pentru bibliotecarii şcolari la care se alătură şi cîţiva bibliotecari din colegii, dar aceasta este insuficient, nu rezolvă problema formării profesionale continue. Au fost înaintate propuneri concrete pentru ameliorarea situaţiei. Din păcate, schimbări nu au avut loc. Rămîne să căutăm alte forme şi metode pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemului de formare profesională continuă în vederea unei mai bune adaptări la nevoile în permanentă schimbare a beneficiarilor bibliotecii. Parteneriatul. Cine pot fi parteneri în formarea profesională continuă a bibliotecarilor din colegii şi şcoli profesionale? Pot fi bibliotecile de colegii care organizează diferite activităţi cu caracter instructiv, formativ, educativ. Parteneri în formarea profesională continuă a bibliotecarilor din colegii şi şcoli profesionale pot fi şi catedrele din instituţiile date, care pot organiza şedinţe metodice cu abordarea subiectelor pedagogice şi psihologice necesare şi bibliotecarilor în activitate, cursuri de iniţiere în tehnologiile informaţionale, ce ar duce la adresări mai insistente către administraţia instituţiei pentru informatizarea bibliotecii, dotarea cu tehnică performantă. Parteneri în formarea profesională continuă a bibliotecarilor pot fi elevii voluntari care vin cu idei noi, viziuni progresiste. Parteneri în formarea profesională continuă a bibliotecarilor din colegii şi şcoli profesionale pot fi şi sînt bibliotecile universitare de profil şi nu numai prin activi-

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Necesitatea perfecţionării, formării profesionale continue este problema numărul unu în toate domeniile de activitate, dar mai ales în zona profesiilor infodocumentare. Bibliotecile parcurg în prezent o perioadă de dezvoltare şi transformare atît de rapidă, încît succesul lor depinde de „reformarea” personalului. Bibliotecarii sînt în situaţia cînd trebuie să-şi modernizeze, să-şi amplifice permanent cunoştinţele şi deprinderile profesionale. Trebuie să-şi reînnoiască cunoştinţele, să capete altele noi. Viitorul aparţine acelora care au iniţiativă, care pot să-şi menţină individualitatea prin acumularea de noi experienţe, prin adaptarea la nevoile, în permanentă schimbare, a beneficiarilor. Toate acestea se pot obţine în situaţia în care este un sistem bine determinat de şcolarizare al bibliotecarilor. În caz contrar, formarea profesională continuă se poate efectua doar prin colaborarea, cooperarea bibliotecilor de diferite tipuri, prin parteneriat. Parteneriatul reprezintă o realitate nouă, specifică pentru epoca în care trăim, caracterizată prin colaborare şi schimb de experienţe între oameni, organizaţii. Folosit iniţial în business, termenul parteneriat a trecut apoi şi în alte domenii, inclusiv în sfera culturii, învăţămîntului. Colaborarea şi cooperarea între parteneri sînt nişte piloni siguri ai succesului, în beneficiul fiecărei părţi. Un parteneriat sănătos şi în dezvoltare este atunci cînd ambele părţi sînt interesate de a merge împreună spre scopuri comune. Parteneriatul, în formarea profesională continuă a bibliotecarilor, e o strategie generală de învăţare – e deschidere spre dialog, schimbul de competenţe, susţinerea noilor idei, îmbunătăţirea serviciilor de bibliotecă, conştientizarea responsabilităţilor fiecărei părţi. Ce prevede parteneriatul în formarea profesională continuă? Acest parteneriat prevede: – cooperarea şi coordonarea eforturilor bibliotecarilor de diferite tipuri pentru desfăşurarea procesului de instruire continuă a personalului; – diversificarea subiectelor de instruire; – studierea şi analiza necesităţilor de instruire a bibliotecarilor; – promovarea experienţelor interesante.


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

tăţile organizate: seminare, conferinţe, ateliere profesionale, acordarea consultaţiilor în grup şi individuale. Parteneri perfecţi în formarea profesională continuă a bibliotecarilor din colegii şi şcoli profesionale sînt bibliotecile publice. Astfel de parteneriat ajută la realizarea obiectivelor informaţionale, educative şi formative, facilitează comunicarea în scopul de a 54 dezvolta relaţiile pozitive şi de a crea acordul de deschidere şi cooperare. Activităţile de parteneriat stabilesc şi menţin legături reciproce benefice. Partener în formarea profesională continuă a bibliotecarilor din colegii şi şcoli profesionale poate fi şi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova prin activităţile de amploare organizate pentru bibliotecarii din diferite tipuri de biblioteci. Acum, cînd nu avem un centru de instruire şi formare profesională continuă, unica posibilitate a bibliotecarilor din colegii şi şcoli profesionale de a rezolva problema instruirii este parteneriatul. Dacă se întrunesc condiţiile: – bibliotecarii din colegii şi şcolile profesionale conştientizează necesitatea instruirii; – bibliotecarii doresc schimbare, formare profesională; – bibliotecarii sînt activi (nu sînt traşi de mînecă); – bibliotecarii sînt membri ai ABRM (sub egida ABRM se desfăşoară majoritatea activităţilor de instruire).

Unirea eforturilor profesionale dă posibilitatea de a moderniza şi a actualiza cunoştinţele, deprinderile, permite dezvoltarea unui sistem de formare profesională continuă prin programe ce asigură dobîndirea competenţelor necesare pentru a face faţă cerinţelor mereu crescînde ale învăţămîntului modern. Bibliotecile din colegii şi şcoli profesionale sînt deschise colaborării şi parteneriatului, angajaţii bibliotecilor respectă şi promovează calitatea şi valoarea. Referinţe bibliografice 1. Calitatea învăţămîntului profesional-tehnic şi cerinţele pieţei muncii: materialele Conferinţei internaţionale, Chişinău, 26-27 octombrie 2007. Ch.: UTM, 2007. 187 p. 2. Corghenci, Ludmila. Bibliotecarul şi biblioteca: aspecte ale eficienţei profesionale. Ch.: Epigraf SRL, 2009. 112 p. 3. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”: Dezvoltare. Progres. Colaborare. Parteneriate: culegere de comunicări de la Conferinţa internaţională consacrată aniversării a 130-a a BM. Ch.: Epigraf SRL, 2007. 336 p. 4. Enache, I. Formarea şi perfecţionarea bibliotecarilor. În: Biblioteca, 2010, nr. 12, p. 16-18.

CULTURA JURIDICĂ A BIBLIOTECARULUI – O COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ INERENTĂ Viorica TANAŞCIUC, şef, Biblioteca Colegiului de Informatică Cultura juridică, sub aspect de categorie juridica, este definită ca o cunoaştere şi o înţelegere temeinică a dreptului, a conţinutului actelor normative şi respectarea lor. Actele normative se constituie din legi ale Parlamentului RM, hotărâri ale Guvernului şi ale altor autorităţi publice centrale care, din momentul ce au intrat în vigoare, garantează drepturi şi obligaţii tuturor subiecţilor vizaţi. Nerespectarea lor conduce la sancţionarea persoanelor care încalcă norma legală. I. Baza legislativă pentru mediul bibliotecar nemijlocit a bibliotecarului, înregistrarea indicelor de Actualmente în Republica Moldova cadrul juridic performanţă, utilizarea tehnologiilor informaţionale şi în domeniul biblioteconomic reglementează întregul educarea utilizatorului pentru cultura informaţiei. domeniu cu referire la activitatea bibliotecii, angaLegislaţia din domeniu se constituie din acte cu jarea, promovarea şi evaluarea angajaţilor, condiţiile destinaţie specifică bibliotecii sau cu referire parţială de muncă, salarizarea, evidenţa şi dezvoltarea colec- pe care am grupat-o după tipuri de activităţi: ţiilor, statistica şi altele. Apare întrebarea: „În ce – evidenţa, dezvoltarea colecţiilor, circulaţia, stamăsură cunoaştem şi respectăm conţinutul normelor tistica; legale din domeniu şi cât de des apelăm la cadrul – legislaţia legată de angajare, salarizare, evajuridic biblioteconomic?” Acesta este direct proporţio- luare; nal cu desfăşurarea corectă a activităţii bibliotecii şi – formarea profesională.


rea comisiei responsabile de verificarea fondului bibliotecii şi termenele de realizare). Cu referire la acest subiect, articolul 26 din Legea cu privire la biblioteci prevede: „Inventarierea colecţiilor de bibliotecă se face periodic, în conformitate cu regulamentele elaborate şi aprobate de Ministerul Culturii şi Turismului.” Nerespectarea acestei prevederi conduce la sancţiuni disciplinare. Regulamentul privind casarea bunurilor uzate 55 raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 500 din 12 mai 1998 (MO, nr. 6265 din 9 iulie 1998), stabileşte modul de casare a bunurilor uzate sau moral învechite (întocmirea proceselor-verbale, procedura de perfectare a documentelor necesare, iar în articolul 9 s-a stabilit expres că pentru a primi autorizaţia de casare este necesar să se prezinte scrisoarea de însoţire, decizia administraţiei şi actele în trei exemplare autentificate cu ştampila instituţiei), atribuţiile comisiei de casare şi conţinutul final. La acest subiect, instrucţiunea în articolul 37 stipulează: „Eliminarea documentului, indiferent de tipul lui, poate fi efectuată în una din situaţiile: când documentul este deteriorat fizic, când documentul este depăşit în conţinut, când documentul este transferat unei alte biblioteci, când documentul s-a pierdut.” Şi articolul 39 stabileşte că „proceseleverbale privind eliminarea documentelor pierdute de la expoziţii sau din fondul cu acces liber la raft sunt alcătuite şi semnate de o comisie şi aprobate de către ordonatorul de credite”, iar „documentele primite de la cititori în locul celor pierdute trebuie să corespundă profilului de completare a bibliotecii. Aceste documente se înscriu în Registrul de evidenţă a documentelor pierdute de către cititori. La sfârşitul trimestrului, semestrului, anului se alcătuiesc două procese-verbale: de eliminare a documentelor pierdute şi de recepţionare a documentelor primite în locul celor pierdute”. Articolul 41 prevede ca, în cazul documentelor primite, calitatea conţinutului şi valoarea materială să nu fie mai mică, ba din contra – mai mare. Nu mai puţin important este şi subiectul publicaţiilor oferite şi al serviciilor prestate. Legea cu privire la biblioteci în articolul 28 stabileşte cu referire la accesibilitatea publicaţiilor: „Statul garantează oricărui beneficiar accesul la toate genurile de publicaţii intrate în biblioteci, inclusiv la nonpublicaţii şi la acte oficiale, conform convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Utilizatorii pot beneficia în bibliotecă şi de servicii contra plată în conformitate cu legislaţia în vigoare.” Luând în calcul modificările intervenite, unele formulări ale legii nu sunt în corespundere cu situaţia actuală. Noi vorbim încă de beneficiar, nu de utilizator. Neavând extinderea în pregătirea profesională sau parţială, mă întreb: „Cu cât s-a schimbat

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

II. Evidenţa, dezvoltarea colecţiilor, circulaţia, statistica În reglementarea juridică a instituţiilor bibliotecare din R. Moldova prioritar este adoptarea în 1994 a Legii cu privire la biblioteci, nr. 286-XIII din 16 noiembrie 1994 (MO, nr. 14), primul act normativ care reglementează aspectele generale de bibliotecă şi anume: caracteristica bibliotecii după categorii; administrarea bibliotecilor; colecţiile de bibliotecă ce includ publicaţiile din patrimoniul naţional constituit din ediţii bibliofile de unicat (anticariat), cărţi editate până la 1850, ediţii din anii 1851-1960 şi după. Vom face în continuare trimitere la articole cu referire la subiectul de interes (din diverse surse legale). Legea cu privire la biblioteci Articolul 21: „... (1) completarea colecţiilor se efectuează în baza mijloacelor financiare alocate de la bugetul de stat, bugetul local şi din alte surse”, iar „(2) în caz de ridicare a preţurilor la publicaţii, statul garantează majorarea alocaţiilor financiare pentru completarea colecţiilor din biblioteci.” Instrucţiunea Evidenţa colecţiilor de bibliotecă, aprobată prin ordinul ministrului culturii nr. 152 din 8 mai 2003 (Buletin informativ al Ministerului Educaţiei al RM, nr. 92-106, 2003), determină regulile generale de evidenţă a documentelor ce constituie colecţiile de bibliotecă, indiferent de statutul bibliotecii şi structura colecţiilor, şi este obligatorie pentru aplicare în toate tipurile de biblioteci ale Republicii Moldova. Articolul 1 stipulează: „Toate documentele ce fac obiectul completării colecţiilor bibliotecii (cărţi, publicaţii seriale, documente de muzică tipărită, manuscrise, documente grafice, cartografice, audiovizuale, electronice, microformate, brevete de invenţii, documente normative, cataloage industriale ş.a.) sunt supuse obligatoriu evidenţei de bibliotecă. Din punct de vedere valoric aceste documente sunt considerate mijloace fixe şi sunt supuse şi evidenţei contabile”, adică este obligatorie înregistrarea într-o anumită ordine a primirii sau eliminării documentelor prin Registrul de mişcare a fondului, Registrul de inventar, prin evidenţa documentelor însoţitoare (facturi, chitanţe, borderouri, acte de primire ş.a.) a documentelor la primire, prin procesele-verbale de primire şi de declarare a eliminării, prin registrele de evidenţă, toate actele emise în cadrul activităţii şi fişele de evidenţă individuală. Conform articolului 32, verificarea periodică a colecţiilor bibliotecilor este obligatorie. Termenele la care se efectuează verificarea sunt stabilite în raport cu numărul de unităţi materiale existente în patrimoniul fiecărei biblioteci. Această procedură se cere a fi efectuată şi în cazurile stipulate la articolul 33 (obligatoriu prin ordinul managerului instituţiei, cu indica-


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

situaţia pe verticală din 2007, când din 14 biblioteci de colegiu din Chişinău erau asigurate cu computere numai 10, conectate la internet erau doar trei, iar accesul utilizatorilor la noile tehnologii era posibil numai în două biblioteci de colegiu. Articolul 39 din lege prevede: „Fondatorii şi administraţia bibliotecii sunt obligaţi să asigure beneficondiţii optime de lucru în incinta ei.” Aici 56 ciarului este vorba despre dezvoltarea resurselor informaţionale tradiţionale şi electronice, asigurarea cu tehnică şi utilizarea tehnologiilor Web 2.0, educaţia utilizatorului în cultura informaţiei, oferirea spaţiilor pentru utilizatori şi personal. La rândul său, „beneficiarul este obligat să respecte regulamentul de ordine interioară al bibliotecii şi regulile privind integritatea publicaţiilor împrumutate” şi, desigur, răspunde pentru încălcarea legislaţiei cu privire la biblioteci (articolul 30 al legii). Încălcarea legislaţiei cu privire la biblioteci atrage după sine răspunderea disciplinară, materială, administrativă, penală şi se sancţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar nu este stipulat care concret subiecţi sunt pasibili de răspundere (factorii de decizie în cazul nefinanţării bibliotecilor, bibliotecarii sau beneficiarii). Codul contravenţional al RM, intrat în vigoare pe 31 mai 2009, stipulează la articolul 73 că „(2) distrugerea sau deteriorarea intenţionată a fondului bibliotecii se sancţionează cu o amendă da la 15 până la 25 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice”. O reglementare deosebit de importantă, inclusă în legislaţia biblioteconomică a unor ţări europene, la noi lipseşte. Stipularea pierderilor naturale (furtul de carte) care constituie o reală măsură de protecţie şi eliminare a stresului pentru bibliotecarii implicaţi în activitatea bibliotecilor cu acces liber la raft, trebuie neapărat inclusă în Legea cu privire la biblioteci. Autorităţile publice şi fondatorii asigură bibliotecilor bugetul necesar pentru menţinerea lor la nivelul tehnologiilor moderne, conform normativelor de finanţare. Bugetele unităţilor teritorial-administrative, ale ministerelor, departamentelor, precum şi bugetul de stat nu se aprobă dacă ele nu prevăd sumele necesare pentru dezvoltarea bibliotecilor. Ar fi cazul şi pentru planificarea internă a instituţiei din partea ministerului de resort să nu aprobe devizul de cheltuieli, până nu se include şi finanţarea bibliotecii cu o sumă concretă, care să nu poată fi modificată în scădere şi să acopere achiziţia curentă de carte şi abonări, informatizare şi automatizare, construcţii şi salarizarea personalului. În acest sens, ar fi oportun ca legea să includă sancţiuni instituţiilor tutelare dacă nu alocă banii necesari. În cazul în care bugetul nu este suficient pentru finanţarea bibliotecii, atunci aceasta ar trebui susţinută dintr-un fond special con-

stituit din surse extrabugetare şi includerea în sistemul de arendă a manualelor. III. Legislaţia privind angajarea, salarizarea şi evaluarea Paralel cu realizarea obiectivului de satisfacere a necesităţilor documentare şi informaţionale ale beneficiarilor, biblioteca trebuie analizată şi apreciată şi din perspectiva calităţii valorilor umane ca segment important al nivelului organizaţional de muncă şi motivarea acestora. Motivarea în cazul dat este remunerarea şi condiţiile favorabile de muncă ale bibliotecarului. Codul Muncii al RM (nr. 154-XV din 29 iulie 2003), reglementează ordinea de angajare şi concediere a salariaţilor în baza contractului individual de muncă, modalităţile de stimulare şi încurajare a muncii salariaţilor şi normarea ei, răspunderea materială. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar (nr. 355-XVI) şi Hotărârea cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare (nr. 381 din 13 aprilie 2006) stipulează categoriile de salarizare şi salariile de funcţie pentru angajaţii din unităţile de cultură. Anexa 19 la hotărârea de guvern a fost modificată şi se aplică de la 1 septembrie 2011 pentru bibliotecari după categoriile de salarizare: 14 – 963 lei; 15 – 990 lei; 16 – 1023 lei; 17 – 1067 lei; 18 – 1122 lei; 19 – 1177 lei. În afară de aceasta, norma legii stabileşte posibilitatea de remunerare prin premii, ajutor material şi alte sporuri la salariu la decizia administraţiei, după consultarea cu reprezentanţii salariaţilor dacă dispun de resurse extrabugetare sau din economii, precum şi prin sporuri la salariu pentru vechimea în muncă, în baza Regulamentului cu privire la modul de calculare a perioadei de muncă (a personalului din unităţile bugetare, salarizat în baza Reţelei tarifare unice, aprobată prin Hotărârea nr. 801 din 20 iulie 2007). Codul muncii al RM în articolul 117 Indemnizaţia de concediu stabileşte că „...salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât valoarea salariului” şi se plăteşte cu cel puţin trei zile înainte de plecarea salariatului în concediu, iar durata concediului este de 35 de zile calendaristice. Cererea de concediu se depune cu 14 zile înainte de data începerii acestuia. Convenţia colectivă de ramură (2008-2010) prevede în anexa 5 Lista-tip a locurilor de muncă cu condiţii grele, pentru care salariaţilor li se stabilesc sporuri de compensare, concediul suplimentar de patru zile, iar durata săptămânii de 35 de ore (în loc de 40) cu un spor la salariu de 105 lei. Pentru obţinerea acestor sporuri este necesar să se formeze o comisie de constatare în cadrul Ministerului Munci,


Protecţiei Sociale şi Familiei a prestării acestor servicii contra plată din partea instituţiei. Modificarea din 1 ianuarie 2012 (MO, nr. 21-24) a Legii cu privire la indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, nr. 289-XV din 22 iulie 2004, în articolul 4 Sursele de finanţare a prestaţiilor de asigurări sociale stabileşte: „(2) plata indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli obişnuite se efectuează în modul următor: a) prima zi calendaristică de incapacitate temporară se suportă din contul persoanei asigurate; b) a doua, a treia şi a patra zi se plăteşte din mijloacele financiare ale angajatorului; c) începând cu a cincea zi, indemnizaţia se plăteşte din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.” Situaţia ilustrează că salariile bibliotecarilor sunt mici şi se menţine tendinţă de diferenţiere a acestor salarii faţă de salariile altor specialişti din sistemul bugetar. Autorităţile de resort, precum şi sindicatele de ramură trebuie să-şi concentreze eforturile asupra

rezolvării acestei probleme. Cu toate că norma juridică teoretic ne asigură şi ne garantează anumite sporuri la salariu, în realizarea practică mai sunt lacune. În exercitarea atribuţiilor de serviciu suntem obligaţi de a respecta disciplina de muncă. Conform Codului muncii al RM (articolul 206), pentru încălcarea disciplinei de muncă angajatorul are dreptul să aplice faţă de salariat sancţiuni disciplinare: avertismentul; mustrarea; mustrarea aspră; concedierea 57 (pentru absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă). Părţile unui raport de muncă, angajatorul şi salariatul, poartă răspundere materială (titlul XI) pentru cauzarea unui prejudiciu material sau moral altei părţi, de aceea este foarte important ca normele legale să fie respectate. În final lansez afirmaţia: „Un drept dacă nu-l ştii, nu-l ai.” De aceea, este bine să ne înarmăm continuu cu informaţie curentă ce ţine de baza legală din domeniul biblioteconomic şi să demonstrăm nu numai beneficiarilor, dar şi factorilor de decizie că „un bibliotecar bine informat este şi bine înarmat”.

A. RĂU, O. CERNEV, N. GODOROGEA, R. PROCA, Universitatea Tehnică a Moldovei Bibliotecile de colegiu din Republica Moldova sunt componente definitorii ale sistemului naţional de învăţământ. Prin structuri, funcţionalităţi, servicii şi patrimoniu infodocumentar ele răspund cerinţelor complexe şi variate de informare, studiu, educare şi cercetare a cadrelor didactice şi elevilor. Biblioteca de colegiu este o verigă a sistemului educaţional naţional. Rolul fundamental al bibliotecii de colegiu este de a funcţiona ca partener al colegiului în procesul de educare şi formare a elevilor. Bibliotecarii din colegii încearcă de fiecare dată să participe la evenimentele care se produc, să fie în pas cu procesul educaţional, să se implice în problematica şi situaţia actuală a învăţământului. Ei, fiind preocupaţi de modul în care ar putea contribui la formarea unor instituţii moderne, reflectă periodic în publicaţii experienţa lor în diverse domenii ale biblioteconomiei, cum ar fi: formarea culturii informaţionale a utilizatorilor, dezvoltarea interesului pentru lectură, formarea competenţelor de comunicare, perfecţionarea şi formarea continuă a bibliotecarilor, automatizarea bibliotecilor etc.

Pentru biblioteconomia Republicii Moldova este foarte importantă colectarea acestor experienţe vizavi de cunoaşterea situaţiei, furnizarea informaţiei pentru dezvoltarea ştiinţifică. În prezenta comunicare ne-am propus să analizăm publicaţiile din revistele de specialitate pentru a oglindi situaţia bibliotecilor de colegiu. La ora actuală bibliotecarii din colegii îşi propun ca scop primordial perfecţionarea şi formarea continuă, deoarece acest lucru este o necesitate prioritară într-o societate informaţională. Realizările şi problemele actuale din această direcţie de activitate sunt reflectate de Ala Vlasova în articolul Perfecţionarea şi formarea continuă a bibliotecarilor de colegiu – o necesitate prioritară într-o Societate Informaţională. [16] Situaţia privind personalul bibliotecilor din colegii, categoriile de vârstă şi studii, vechimea în muncă, posibilităţile lor de formare, instruire şi autoinstruire profesională, bazată pe rezultatele unui sondaj desfăşurat în colegiile din municipiul Chişinău, sunt relevate în cercetarea Tatianei Ambroci. [3] În alt articol, acelaşi autor se referă la conţinutul deontologic al profesiei bibliotecarului, menţionând că

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

REFLECTAREA SITUAŢIEI BIBLIOTECILOR DE COLEGIU DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN REVISTELE DE SPECIALITATE AUTOHTONE


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Codul etic al bibliotecarilor din Republica Moldova, după 10 ani de existenţă, rămâne a fi un document viabil. El prevede toate aspectele etice de activitate şi de relaţii ale bibliotecarului, prevăzute şi în codurile etice ale altor ţări, aceasta obţinând o apreciere bună atât din partea specialiştilor autohtoni, cât şi a celor din străinătate. Totuşi, acest document necesită unele 58 redactări, modificări în corespundere cu schimbările din domeniul infodocumentar. Pentru aceasta sunt necesare elaborări ale unor comentarii, elucidarea problemelor promovării acestui cod etic. [1] Tehnologiile informaţionale, fiind un catalizator al schimbărilor în societate, au afectat şi bibliotecile mai mici, impunând adaptarea la noile condiţii în spaţiul informaţional modern. Primii paşi şi realizarea unor idei, metode, proiecte în instituţiile bibliotecare de colegiu sunt dezvăluite de Viorica Tanasciuc, care priveşte cu mult optimism schimbările ce se produc în biblioteci. [14] Un sector important în activitatea bibliotecilor este dezvoltarea colecţiilor. Evidenţa colecţiilor de bibliotecă cere o aplicare riguroasă a metodologiei de lucru, în conformitate cu instrucţiunea Evidenţa colecţiilor de bibliotecă, aprobată prin ordinul Ministerului Culturii nr. 152 din 8 mai 2003. Despre aplicarea acestei instrucţiuni în bibliotecile de colegiu şi şcoli profesionale relatează în articolul său Ala Susarenco. [13] Organizarea colecţiilor şi reflectarea lor în aparatul de referinţă al bibliotecii a reprezentat tematica ciclului de ateliere, ediţia 2009. Problemacheie s-a axat pe modificarea Clasificării zecimale universale şi implementarea prevederilor Standardului interstatal 7.1 2003. La lucrările atelierului au participat 42 reprezentanţi ai bibliotecilor de colegiu şi universitare din întreaga republică, cadre didactice de profil de la Colegiul de Arte din Soroca. Despre desfăşurarea acestei activităţi, care a inclus şi un omagiu comunităţii bibliotecare, cu prilejul consemnări a 40 de ani de la fondarea Bibliotecii Colegiului Tehnologic, menţionează cercetătoarea Ludmila Corghenci. [9] Bibliotecile de colegiu devin tot mai preocupate de modul în care ar putea contribui la formarea unui nivel înalt de cultură informaţională a beneficiarilor. Studiul, realizat de Lilia Gore şi Tatiana Coşeri, scoate în evidenţă un aspect important, cum ar fi insuficienţa abordării conceptului de Cultură Informaţională, fiind chiar necunoscut de către utilizatorii bibliotecilor de colegiu. Drept urmare, nu sunt utilizate efectiv pârghiile şi posibilităţile bibliotecilor, studenţii părăsesc instituţiile de învăţământ mediu de

specialitate fără abilităţile şi competenţele necesare de a se orienta în societatea informaţională şi a cunoaşterii. Se simte necesitatea confirmării rolului de actor efectiv al bibliotecii în procesul educaţional, în implementarea principiilor Procesului de la Bologna, sprijinirea reformelor în sistemul învăţământului. [11] Întreaga activitate a bibliotecii Colegiului Tehnologic e concentrată pe servirea beneficiarilor, asigurând accesul la informaţii şi idei, la cunoaştere, educaţie continuă, dezvoltare culturală. Împreună cu catedra de ştiinţe umanistice, ea organizează şi desfăşoară diverse activităţi, discuții, reviste bibliografice, conversaţii, compoziţii muzical-literare. Ala Vlasova consemnează, de asemenea, în articolul Biblioteca Colegiului Tehnologic – parte integrantă a procesului educaţional, şi despre colaborarea cu alte biblioteci, în scopul schimbului de publicaţii, precum şi despre organizarea unor activităţi în comun. [15] Secţiunea biblioteci de colegiu este o parte indispensabilă a ABRM. Ea a pornit pe calea colaborării cu alte secţiuni şi comisii din asociaţie, în scopul realizării obiectivelor propuse. Astfel, au fost organizate mai multe acţiuni de instruire şi reuniuni profesionale la nivel naţional. Despre acestea relatează Tatiana Ambroci în nr. 1 al Buletinului ABRM din 2009. [6] E salutabil faptul că Secţiunea biblioteci de colegiu a antrenat bibliotecari de colegiu în activităţile ABRM, ale Bibliotecii Naţionale şi ale altor centre informaţionale. În publicaţia Tatianei Ambroci sunt reflecţii asupra activităţilor la care au fost antrenaţi bibliotecarii din colegii. De asemenea, sunt expuse propuneri şi recomandări venite din partea participanţilor la fiecare reuniune sau atelier, în baza sondajelor efectuate. [5] Patronajul bibliotecar este o nouă formă a relaţiilor interbibliotecare. Este coraportul dintre bibliotecile unei reţele, în cadrul căreia o bibliotecă îşi asumă benevol sarcina de a acorda sprijin profesional altor instituţii de acest gen. Istoria patronajului şi noile obiective ale Bibliotecii UTM, privitor la bibliotecile colegiilor de profil tehnic, sunt expuse în articolul Georgetei Ghenghea. [10] O bibliotecă a instituţiei de învăţământ este ca o comoară, care poate fi înscrisă în rândul celorlalte valori din tezaurul cultural al neamului. Istoria bibliotecii Colegiului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău, care a rezistat în perioade grele datorită curajului şi experienţei întregului colectiv şi care pe parcursul anilor s-a afirmat ca centru informaţional în sprijinul procesului instructiv-educaţional, este relatată în publicaţia Ludmilei Cereş. [7]


Referinţe bibliografice 1. Ambroci, T. Codul etic al bibliotecarului din Republica Moldova: 10 ani de existenţă. În: Buletinul ABRM, 2010, nr. 1, p. 43-48.

2. Ambroci, T., Galben, E. Săptămâna ONU la Colegiul de Construcţii. Cazul Bibliotecii Colegiului de Construcţii din Chişinău. În: Gazeta bibliotecarului, 2007, nr. 1, p. 22-24. 3. Ambroci, T. Instruirea continuă şi autoinstruirea – o necesitate şi o responsabilitate a bibliotecarului de colegiu. În: Buletinul ABRM, 2008, nr. 1, p. 49-53. 59 4. Ambroci, T. Mihail Sebastian – un autor recuperat la o oră de literatură. În: Confluenţe bibliologice, 2008, nr. 1-2, p. 91-94. 5. Ambroci, T. Raportul de activitate al Secţiunii biblioteci de colegiu a ABRM în anul 2007 şi strategii pentru anul 2008. În: Buletinul ABRM, 2008, nr. 1, p. 91-94. 6. Ambroci, T. Secţiunea biblioteci de colegiu. În: Buletinul ABRM, 2009, nr. 1, p. 22-24. 7. Cereş, L. Biblioteca CNVVC – prin ani cu demnitate. În: Buletinul ABRM, 2009, nr. 2, p. 43-45. 8. Cereş, L. Cântare profesiei. În: Buletinul ABRM, 2009, nr. 1, p. 58-60. 9. Corghenci, L. Bibliotecarii de colegiu în procesul de formare continuă. În: Gazeta bibliotecarului, 2009, nr. 3, p. 9. 10. Ghenghea, G. O nouă formă a relaţiilor interbibliotecare – patronajul. În: Buletinul ABRM, 2008, nr. 1, p. 40-41. 11. Gore, L.; Coşeri, T. Formarea culturii informaţionale a utilizatorilor. Cazul bibliotecilor de colegiu din Chişinău. În: Buletinul ABRM, 2010, nr. 1, p. 14-21. 12. Malina, L. Campania „A citi e la modă”: experienţa Bibliotecii Colegiului de Construcţii. În: Buletinul ABRM, 2009, nr. 1, p. 45-46. 13. Susarenco, A. Metodologia privind evidenţa documentelor în bibliotecile de colegii şi şcoli profesionale. În: Buletinul ABRM, 2009, nr. 2, p. 45-48. 14. Tanasciuc, V. Automatizarea şi informatizarea bibliotecilor de colegiu: starea actuală şi soluţii de ameliorare. În: Buletinul ABRM, 2009, nr. 1, p. 49-51. 15. Vlasova, A. Biblioteca Colegiului Tehnologic – parte integrantă a procesului educaţional. În: Gazeta bibliotecarului, 2009, nr. 3, p. 8. 16. Vlasova, A. Perfecţionarea şi formarea continuă a bibliotecarilor de colegiu – o necesitate prioritară într-o Societate Informaţională. În: Buletinul ABRM, 2009, nr. 1, p. 51-53.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Manifestările culturale sunt o parte indispensabilă a activităţii bibliotecilor de colegiu. Biblioteca Colegiului de Construcţii organizează pe parcursul anului de studii, în colaborare cu alte subdiviziuni ale instituţiei, un şir de acţiuni ştiinţifico-culturale, menite să cultive tinerilor gustul lecturii, interesul pentru cele mai valoroase opere ale literaturii române şi universale. [4] Activităţile din cadrul campaniei „A citi e la modă” la acest colegiu sunt enumerate în publicaţia Liubei Malina. Un număr impunător de evenimente au fost mediatizate în mass-media: Gazeta bibliotecarului, Făclia, Univers Pedagogic etc. [12] Colegiul de Construcţii din Chişinău organizează anual un şir de activităţi cu genericul Săptămâna ONU în Colegiul de Construcţii, cu prilejul Zilei mondiale a ONU. [2] Toată gama activităţilor din cadrul bibliotecilor ar fi imposibilă fără aportul şi dăruirea de sine a bibliotecarului. Un omagiu bibliotecarilor şi bibliotecii găsim în articolul Cântare profesiei al Ludmilei Cereş. [8] La finele acestei cercetări menţionăm că tematica bibliotecilor de colegiu a fost abordată de către bibliotecile Colegiului de Construcţii din Chişinău, Colegiului Politehnic din Chişinău, Colegiului Tehnologic, Colegiului de Informatică etc., autori: T. Ambroci, L. Cereş, L. Gore, L. Malina, V. Tanasciuc, A. Vlasova etc. Au fost prezentate următoarele subiecte: formarea culturii informaţionale a utilizatorilor; dezvoltarea colecţiilor; dezvoltarea interesului pentru lectură; formarea competenţelor de comunicare; perfecţionarea şi formarea continuă a bibliotecarilor; automatizarea. Deşi nu s-a efectuat o analiză profundă, ţinem să menţionăm numărul mic de publicaţii cu referire la bibliotecile de colegiu. Sunt multe întrebări privind dezvoltarea bibliotecilor de colegiu. Probabil, multe experienţe nu sunt reflectate îndeajuns în revistele de specialitate, cum ar fi completarea şi gestionarea colecţiilor, statistica de bibliotecă, informatizarea, istoria bibliotecilor de colegiu etc. Toate aceste probleme, devenind obiect al cercetărilor ştiinţifice, ar putea fi soluţionate mai uşor.


ATELIERUL PROFESIONAL BIBLIOTECA ŞCOLARĂ: PROVOCĂRI ŞI EXIGENŢE MODERNE PROVOCĂRILE ŞI EXIGENŢELE MODERNE ALE BIBLIOTECILOR ȘCOLARE Liubov ARION, sp. principal, metodist, DGETS, mun. Chişinău, preşedintele Secţiunii biblioteci şcolare a ABRM

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

60 Biblioteca şcolară: provocări şi exigenţe moderne a fost genericul atelierului din cadrul conferinţei aniversare a ABRM desfăşurată la 17 noiembrie 2011 în incinta LT „Gh. Asachi”. Ca motto a servit opinia colegei din Rusia N. Ţiganova: „Sursele crizei noastre nu sînt în sărăcie, ci în necorespunderea noastră epocii. Căile de schimbare trebuie căutate nu în noile tehnologii, dar în schimbarea conştiinţei noastre.” Sala festivă, unde şi-a desfăşurat lucrările atelierul Secţiunii biblioteci şcolare a fost amenajată cu frumoase expoziţii de lucrări ale bibliotecarilor, dar şi ale copiilor, realizate în cadrul programelor „În prietenie cu biblioteca creştem mari şi deştepţi”, „Hai, copile, hai la carte, dacă vrei s-ajungi departe...”. Au atras atenţia participanţilor următoarele expoziţii:  Istoria bibliotecii LT „Gh. Asachi”;  Bibliotecile şcolare din sectorul Buiucani: tradiţie şi modernitate;  Cea mai originală carte;  Clipe de neuitat;  Lecturile copilăriei mele;  Personaje din poveşti;  Personaje îndrăgite;  Căsuţa cu poveşti;  Tezaurul intelectual al LT „Gh. Asachi”;  Parteneriat durabil şi eficient: bibliotecile şcolare şi publice;  Articole croşetate de Elena Cortac, LT „G. Meniuc”. Atelierul a întrunit 106 bibliotecari şcolari din Republica Moldova, care au primit cîte un set de materiale. Obiectivele atelierului:  aprofundarea cunoştinţelor şi ariei de competenţe profesionale a bibliotecarilor şcolari;  comunicarea profesională a bibliotecarilor şcolari din Republica Moldova;  stabilirea tehnologiilor de informare, motivare şi implementare ce ţin de promovarea imaginii bibliotecii şcolare;  valorificarea şi promovarea profesionalismului bibliotecarilor şcolari;  definirea provocărilor şi exigenţelor impuse bibliotecilor de societatea cunoaşterii.

Pentru comunicări s-au înscris 12 persoane din bibliotecile şcolare, publice şi BNC „Ion Creangă”. În cuvîntul de deschidere am salutat colegii şi oaspeţii felicitîndu-i cu sărbătoarea noastră comună – 20 de ani ai ABRM, care este o vîrstă de realizări, succese şi planuri îndrăzneţe de viitor. Una din cele mai durabile în timp asociaţii profesionale a ABRM a fost creată în anii grei de restructurare, s-a menţinut şi a făcut multe pentru comunitatea profesională sporind imaginea bibliotecilor şi a bibliotecarilor, obţinînd pentru ei posibilitatea de a-şi dovedi potenţialul profesional prin susţinerea gradelor de calificare. Am adus sincere mulţumiri administraţiei liceului (dlui B. Volosatîi, director, şi dnei E. Şoitu, director adjunct) pentru înţelegere, colaborare, susţinere tehnică, crearea condiţiilor de activitate şi ajutorul material fără de care nu era posibilă desfăşurarea atelierului profesional al Secţiunii biblioteci şcolare. Dnul B. Volosatîi a poziţionat bibliotecile pe locul de frunte al istoriei în dezvoltarea civilizaţiilor, a demonstrat rolul bibliotecii în formarea dumnealui ca personalitate ca să se mîndrească în final cu deschiderea în incinta liceului a Centrului de informare şi documentare în cea mai frumoasă şi spaţioasă încăpere. Ludmila Corghenci, vicepreşedinte al ABRM, a fost oaspetele conferinţei susţinînd comunicarea Biblioteca şcolară: aspecte şi modalităţii de argumentare a integrării în comunitatea profesională. Dumneaei a făcut o analiză a plasării bibliotecilor şcolare în sistemul de biblioteci din ţară propunînd soluţii de integrare mai eficientă în comunitatea profesională. În funcţia mea de preşedinte al Secţiunii biblioteci şcolare, mi-am expus părerea asupra subiectului Bibliotecile şcolare: realizări, provocări şi exigenţe. Cei prezenţi s-au văzut în imaginile din sinteza Paşi spre cunoaştere, parteneriat şi promovare profesională, care a oglindit acţiunile secţiunii din ultimii patru ani. În cadrul conferinţelor anuale ale ABRM:  la 28 aprilie 2008, în incinta LT „C. Negruzzi”, s-a desfăşurat masa rotundă Biblioteca şcolară: realizări şi perspective, la care au participat bibliotecari şi metodişti din raioanele Străşeni, Ialoveni, Anenii Noi, Soroca;


Programe şi acţiuni:  lansarea şi realizarea Programului „În prietenie cu biblioteca creştem mari şi deştepţi”;  lansarea acţiunii „Să cunoaştem baştina”;  programul „Hai, copile, hai la carte, dacă vrei s-ajungi departe...”, pentru anii 2011-2012;  Săptămîna bibliotecii în şcoală (18-23 aprilie). Elaborarea şi difuzarea îndrumarelor metodice: – Evaluarea activităţii bibliotecii şcolare; – Completarea Raportului statistic 6e; – Completarea formularelor Schemei de închiriere a manualelor, inclusiv în format electronic; – Evidenţa activităţii bibliotecii şcolare; – Ghidul bibliotecarului şcolar; – Arta lecturii. În cadrul cursurilor de formare continuă pentru bibliotecarii şcolari, organizate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţie, s-au organizat traininguri profesionale şi fiecare participant a primit cîte un set de materiale metodice. Îmbucurător este faptul că pe paginile ediţiilor periodice de specialitate Univers pedagogic, Capitala au fost publicate mai multe articole semnate de bibliotecari şcolari din Chişinău, Cahul, Nisporeni. Se publică materiale pe paginile ziarelor raionale din Soroca, Anenii Noi, Străşeni. Achită cotezaţiile de membru al ABRM secţiunile din raioanele Edineţ, Nisporeni, Ocniţa, Soroca, Sîngerei, Teleneşti, Floreşti, Anenii Noi, Şoldăneşti, Străşeni, Chişinău. Am atras atenţia colegilor că activitatea bibliotecarilor şcolari trebuie îndreptată spre:  informatizarea bibliotecilor (din cele 1442 biblioteci şcolare doar 126 dispun de calculator);  cunoaşterea şi utilizarea calculatorului de către bibliotecari (a fi prietenos copiilor înseamnă a trăi

în lumea lor, cu interesele lor, a cunoaşte calculatorul, a oferi asistenţă în procesul de căutare şi găsire a informaţii electronice, adică a fi în pas cu cerinţele timpului; a nu cunoaşte calculatorul nu este o scuză şi nicio faptă de laudă în epoca cunoaşterii);  creşterea şi promovarea activă a imaginii bibliotecii şi bibliotecarului prin activitate excelentă; 61  stimularea interesului pentru cunoştinţe;  promovarea valorilor naţionale şi universale (un bibliotecar care nu organizează activităţi cu cititorii nu poate activa în biblioteca şcolară, căci este un bibliotecar neeficient şi nu este prietenos copiilor);  conştientizarea tendinţei de dezvoltare profesională ca modalitate de realizare profesională;  implementarea şi respectarea standardului despre evidenţa colecţiilor în biblioteca şcolară;  promovarea profesiei de bibliotecar. Aş fi dorit o activitate mai eficientă, dar mai rămîn probleme nerezolvate: – se întreţine un dialog profesional mai mult individual cu mulţi metodişti din raioane (sudul republicii este mai pasiv în cadrul acţiunilor, cu excepţia celor din Taraclia); – metodiştii din raioane nu furnizează datele solicitate pentru deţinerea situaţiei cu referire la bibliotecile şcolare din republică şi crearea bazei de date a ABRM. Mai mulţi din bibliotecarii care au prezentat comunicări au dovedit că succesele lor vin doar prin activitatea de parteneriat profesional. Dna Olga Marinescu, bibliotecară la LT „O. Ghibu”, a demonstrat colegilor că biblioteca este nucleul parteneriatului educaţional consolidînd principalii actori ai instituţiei: elevi, cadre didactice, bibliotecari, părinţi. În comunicarea cu genericul Ambasadorii bibliotecii sau activitatea de voluntariat în bibliotecă, Zinaida Slutu, bibliotecară la LT „Spiru Haret”, a vorbit despre realizările proiectului de voluntariat în care sînt încadraţi copii ai căror părinţi sînt plecaţi peste hotare. Copiii prestează servicii de voluntariat în folosul bibliotecii, iar biblioteca le serveşte drept spaţiu de comunicare, socializare, dezvoltare a creativităţii şi păstrării omeniei la tînăra generaţie. Cea mai mare prioritate a bibliotecii şcolare este faptul că cititorii nu trebuie căutaţi. Ei sînt alături. E nevoie doar de atenţie, dragoste şi de dorinţă de a valorifica cuvîntul scris, capacităţile intelectuale ale beneficiarilor. Acesta a fost mesajul dnei Vera Ciocanu, de la LT „N. Vornicescu” din Lozova, Străşeni, în comunicarea Biblioteca şcolară şi comunitatea şcolară argumentînd prin

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

 pe 6 octombrie 2009, la Liceul „Mihai Viteazul”, a avut loc conferinţa Imaginea bibliotecii şi a bibliotecarului în comunitate;  pe 11 octombrie 2010, la Liceul „M. Eliade”, a avut loc atelierul „Biblioteca şcolară între tradiţie şi modernitate”. Seminare pentru metodiştii din raioanele Republicii Moldava (în colaborare cu Ministerul Educaţiei):  Biblioteca şcolară: provocări şi oportunităţi ale dezvoltării, septembrie 2010;  Gestionarea procesului de asigurare cu manuale prin Sistemul Informaţional „Book Fund”, 2011.  Evidenţa colecţiilor bibliotecii şcolare.


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

activităţi concrete că prezenţa bibliotecii se simte acolo unde este prezent bibliotecarul şi cartea. Eugenia Plămădeală, de la Filiala „Alba Iulia” a BM „B.P. Hasdeu”, a expus activităţile proiectului extramuros în grădiniţele şi liceele din teritoriu în discursul Biblioteca „Alba Iulia” în afara bibliotecii. Dumneaei a îndemnat colegii să iasă din spaţiile 62 bibliotecilor, să vină printre copii, vorba proverbului arab: „Dacă nu vine Mahomed la munte, vine muntele la Mahomed.” Biblioteca este locul ideal de promovare al toleranţei de orice fel, după spusele lui N. Stănescu: „Oameni sîntem, oameni toţi...” Putem dezvolta sentimentul de toleranţă doar cunoscîndu-ne. Acesta a fost laitmotivul comunicării dnei Ana Pînzaru, LT „B. Herţli”, avînd titlul Biblioteca şcolară – promotor al tradiţiilor poporului evreiesc. Biblioteca LT „Varniţa”, Anenii Noi, şi-a extins spectrul imaginii prin modernizarea bibliotecii, punînd la dispoziţia utilizatorilor colecţii înnoite, patru calculatoare, activităţi prestate cu nivel înalt de pregătire în cadrul programelor „Împreună cu biblioteca creştem mari şi deştepţi” şi „Hai, copile, hai la carte, dacă vrei s-ajungi departe”, dar şi prin deţinerea locului I la concursul raional „Cea mai bine pregătită bibliotecă către începutul anului de studiu”. Comunicarea dnei Lolita Kaneev, BNC „Ion Creangă”, a fost o sinteză a proiectului de dezbateri comune ale BNC „Ion Creangă” şi bibliotecile din

licee şi colegii, în cadrul cărora s-a intenţionat a încadra elevii din instituţiile alolingve în mediul lingvistic comun – cel al limbii române. Acest proiect va continua în timp şi are drept obiectiv ajutorarea tinerilor vorbitori de limbă rusă de a cunoaşte limba română. Doamna Nina Gîncu, de la LT „Rubleniţa”, Soroca, a atras atenţia participanţilor prin frumoasa comunicare Promovarea valorilor locale la biblioteca LT „Rubleniţa”. Rezultatele acţiunii „Cunoaşte-ţi baştina” au demonstrat încă o dată că biblioteca este instituţia care promovează adevăratele valori: locurile istorice şi pitoreşti ale meleagului, tradiţiile, obiceiurile, personalităţile marcante şi că dragostea de neam porneşte de la dragostea de baştină. „Azi tinerii trebuie orientaţi spre adevăratele valori, spre înţelepciune, iar şcoala şi biblioteca sînt pilonii societăţii cunoaşterii”, a relatat dna Zinaida Ursu, de la BNC „Ion Creangă”. În final participanţii au remarcat nivelul înalt de organizare şi de desfăşurare a atelierului profesional, participarea unui număr mai mare de bibliotecari în comparaţie cu anul trecut (106 faţă de 66), comunicările captivante, variate ca subiect, puntea de legătură între comunicările surprinzătoare, tonul calm şi dispus spre colaborare. Ne-am despărţit spre a ne reîntîlni la un nou atelier în cadrul Salonului Internaţional de Carte pentru copii şi tineret.

BIBLIOTECA ŞCOLARĂ – CENTRUL COMUNITĂŢII ŞCOLARE Vera CIOCAN, bibliotecar, Liceul Teoretic „N. Vornicescu”, Lozova, Străşeni

Dragi bibliotecari, Tocmai aţi intrat în lumea schimbării pozitive: ca bibliotecari, aveţi puterea de a influenţa în mod semnificativ vieţile elevilor dumneavoastră, de a-i ajuta să obţină o imagine mai clară despre ei înşişi şi despre societate, de a transforma cuvintele într-o artă, de a-i conduce prin labirintul vieţii. Biblioteca şcolară oferă tuturor membrilor comunităţii şcolare servicii de educaţie, cărţi şi alte surse, care le dezvoltă gîndirea critică şi le permite să folosească eficient informaţia, indiferent de formă şi suport.

„Biblioteca este Templul Spiritualităţii şi al Cărţii, unde vin cititorii şi îngenunchează în faţa ei.” (Mihai Cucereavîi) Conform legislaţiei RM, bibliotecile instituţiilor de învăţămînt funcţionează fiind în subordinea acestor instituţii, avînd programe de studii şi funcţia de a sprijini procesul de instruire şi formarea colecţiilor pentru cercetare. Bibliotecilor le sînt atribuite funcţiile: patrimonială, informaţională, comunicativă, didactică, biblioteconomică, hedonică (manifestul UNESCO, IFLA). Obiectivele bibliotecii şcolare sînt: – să faciliteze şi să îmbunătăţească obiectivele educaţiei; – să creeze şi să întreţină la copii deprinderea de a citi şi de a învăţa;


Asaltul de idei – Ce reprezintă pentru tine cartea? – O plăcere; o obişnuinţă; o necesitate; o bucurie; o pasiune; o călătorie; un univers; un răspuns la întrebări. Explozia stelară • Cine este personajul principal? • Cum era citirea micului şcolar înainte de „lovi- 63 tura magică a înţelesului”? • Cum ţi s-a părut, în clasa I, munca ta de învăţătoare a citirii? De ce? • De ce tatăl copilului era nemulţumit de lectura acestuia? • Ce descoperă şcolarul în biblioteca tatălui său? • Cînd descoperă el plăcerea lecturii? Lectura ghidată a textului • Citire pe fragmente. Metoda CCC • Ce aţi simţit pe parcursul lecturii? • Ce aţi auzit sau aţi văzut? • Ce v-a impresionat mai mult? Microfonul magic Formulaţi întrebări asupra textului dat şi propuneţi-le unui coleg. Acesta, la rîndu-i, va răspunde şi va formula întrebări pentru alt coleg. Brainstormingul • Cum vedeţi biblioteca viitorului (computerizată, cu televizoare, aparate video şi altele)? • Ce întrebări îi puteţi pune unei cărţi? • Îţi place că eşti pe pămînt, carte? • Ce simbolizezi tu? • Cîţi cititori te-au citit? • Despre ce pot vorbi două cărţi? • Despre drumul parcurs, despre ziua de naştere, personajele principale, despre autorii lor, despre importanţa cărţilor în viaţă. Studiu de caz • De ce toamna cad frunzele de pe crengile copacilor? • Se răceşte timpul. • Îşi schimbă culoarea. • Le cheamă pămîntul. Metoda „Pomul fermecat” Bibliotecarul aduce elevilor un pom confecţionat din hîrtie. Pe fiecare frunză / creangă sînt scrise date din biografia lui Ion Creangă. Elevii trebuie să spună ce le aminteşte cuvîntul sau anul scris pe frunză. • 1837 – s-a născut scriitorul; • Humuleşti – satul în care s-a născut scriitorul (Ce mai ştiţi despre acest sat?); • Smaranda – mama lui Ion Creangă; • Ştefan a Petrei – tatăl;

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

– formarea culturii informaţionale drept condiţie indispensabilă a societăţii informaţiei şi a cunoaşteri; – să asigure accesul la resursele şi posibilităţile locale, naţionale, regionale, mondiale (altele – vezi Manifestul UNESCO); Misiunea bibliotecii trebuie să fie: – realizabilă (cu ajutorul creativităţii şi competenţelor organizaţiei, dar să solicite un efort, să constituie o provocare); – instructivă (declararea misiunii induce un sentiment de ataşament faţă de valorile comune tuturor, indiferent de funcţiile ocupate sau de activităţile desfăşurate, şi are rolul de a unifica eforturile); – precisă (pentru a-i ajuta pe manageri în stabilirea direcţiei strategice a bibliotecii, declararea misiunii trebuie să identifice în mod clar caracteristicile esenţiale ale organizaţiei); – oglinda valorilor şi culturii organizaţiei (este important ca misiunea să reflecte realităţile şi idealurile unei biblioteci, să exprime inima şi sufletul acesteia, să fie în acord cu valorile şi principiile cititorilor; în stabilirea obiectivelor, un manager trebuie să înţeleagă realităţile competiţionale, dar şi să conştientizeze valorile, principiile şi cultura organizaţională). Un rol important în realizarea misiunii şi a obiectivelor invocate îi revine bibliotecarului care îi consiliază pe elevi să utilizeze eficient sursele documentare de orice tip, de la cele imprimate la cele electronice, staţionar sau la distanţă, fiindcă „un copil este ca o sămînţă de floare... cît de frumos va creşte, cît de frumos va rodi, depinde de grădinarul care o va îngriji, de ce pămînt şi de cîtă lumină şi apă are, de cît e de ferită de frig, de furtună şi de soare prea puternic. E atît de plăpîndă... Cum ai putea s-o rupi ori să o calci în picioare, cînd e tot ce va mai rămîne în urma ta.” De aceea, biblioteca trebuie să fie un loc unde copiii ştiu să primească cea mai bună, cea mai corectă, cea mai actuală şi cea mai convingătoare informaţie, un centru unde copiii pot veni şi visa despre viitorul lor, un loc unde cititorii îşi pot imagina vieţile lor astfel, pot călători spre tărîmuri îndepărtate, pot învăţa despre alte popoare şi culturi. Formarea beneficiarilor-copii s-a aflat întotdeauna în centrul atenţiei bibliotecarilor şcolari. În cadrul activităţilor utilizez diverse forme colective de activitate: jocul didactic, dramatizarea, discuţiile sau dezbaterile, cercetarea în echipe etc. De asemenea, aplic şi tehnici mai moderne de lucru cu cartea, cum ar fi: SINELG-ul, cadranul, cubul, ciorchinele, mozaicul, turul galeriei... Descoperirea lecturii Textul Anii de ucenicie de Mihail Sadoveanu.


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

• 40 – opera i-a fost tradusă în 40 de limbi; • David Creangă – bunelul; • Broşteni – acolo a învăţat Ion, a stat în gazdă la Irinuca; • Eminescu – prietenia celor două personalităţi; • 1889 – anul morţii; • Moştenire literară – se va vorbi despre opera 64 scriitorului. „Moşul cu pălărie” – tehnica de lucru Moment organizatoric: • Aranjaţi în cerc, elevii deplasează din mînă în mînă o pălărie, spunînd cuvintele: „Moşul are pălărie, / Moşul nostru multe ştie.” • Cel care s-a ales cu pălăria în mînă va răspunde la întrebările colegilor, formulate în baza textului explorat. • În cazul cînd răspunde corect, colegii urmează să exclame în cor versurile: „Moşul nostru multe ştie, / Lasă altul moş să fie.” • În situaţia cînd elevul nu răspunde corect, acesta este ajutat şi se continuă cu alte versuri: „Moşul nostru nu prea ştie, / Lasă altul moş să fie.” „Lectura în doi” – o tehnică ce îşi propune să parcurgă următoarele faze, respectînd etapizarea dezvoltării gîndirii creative: generarea, conceptualizarea, optimizarea, implementarea şi definitivarea. Metoda „Sacul magic” (cu diferite obiecte) Cui aparţin obiectele? • cureaua – tatei; • băţul – mătuşii Mărioara; • cireşele – lui Ionel, mătuşii; • sumanul – tatei; • cînepa – mătuşii Mărioara. Aceste metode şi tehnici (şi nu numai) pot fi utilizate separat sau împreună, completîndu-se reciproc. Ele contribuie la formarea unei generaţii cu abilităţi de utilizare a tehnicilor de lectură şi informare, capabilă de a se orienta într-o lume informatizată. Colaborarea dintre şcoală şi familie – premisă a succesului Familia este prima care transmite copilului valorile morale şi etice. Şcoala trebuie să formeze un cititor competent, cu un gust propriu pentru lectură. Elevul să devină un cititor activ pentru tot parcursul vieţii. Nouă, bibliotecarilor şcolari, ne revine datoria şi onoarea de a concentra eforturile tuturor celor implicaţi în această nobilă acţiune... De aceea, este folosit orice prilej de a promova necesitatea creşterii interesului şcolarilor pentru citit... Demonstrez părinţilor cum să-şi facă timp pentru ceea ce e mai important în viaţa lor: dezvoltarea armonioasă a propriilor copii...

Asigur părinţilor că elevii au timpul necesar lecturii... Rog părinţii să facă din lectură o activitate obişnuită a familiei... Să le citească şi să le spună poveşti copiilor cît pot de des – universul lor se va dezvolta odată cu ei... Să realizeze o apropiere fizică şi sufletească în momentele de lectură. Recomand părinţilor că ar fi bine ca fiecare copil să aibă o biblioteca personală, pe care să şi-o administreze singur... Provoc discuţii între părinţii ai căror copii „citesc” şi cei cu copiii care „abia dacă deschid o carte”... Stimulez pe copii să-şi ia, unii altora, interviuri pe tema „Cum ai reuşit?”. Propun miniteste pentru părinţi: „Scrieţi pe liniatură de tip I, caligrafic, următorul enunţ: «Cîteva calităţi ale copilului meu sînt...»” Recomand părinţilor să lectureze Abecedarul, de Tudor Arghezi. Lectura necesită nu numai îndrumare, dar şi control. Grija deosebită în vederea îndrumării lecturii revine atît profesorului, bibliotecarului, cît şi familiei. Părinţii trebuie să cunoască lista lecturii suplimentare din programa şcolară. Biblioteca şcolară este nucleul parteneriatului profesor-educator Una din cerinţele învăţămîntului modern este formarea la elevi a deprinderilor de studiu individual şi de muncă independentă. Bibliotecarul are misiunea de a transforma biblioteca într-un centru de informare şi documentare, într-un instrument eficient de muncă intelectuală, în slujba profesorilor şi elevilor. S-au organizat activităţi în parteneriat cum ar fi: concursul de cunoaştere a poveştilor, concursul de desene şi aplicaţii, Concursul republican „Moştenire”, Concursul republican „La izvoarele înţelepciunii”, Concursul republican „Tipărirea cărţilor”, Show intelectual „Erudit Cafe”, concursurile iniţiate de revista Noi ş.a. Activitatea în colaborare a bibliotecii cu cadrele didactice contribuie la instruirea literar-artistică a copiilor, orientată spre educarea personalităţii, spre dezvoltarea cognitivă şi formarea comportamentului socioafectiv la elevi. Cum evaluăm lectura? Lectura trebuie verificată şi dirijată periodic de profesor şi bibliotecar. Cantitatea ei trebuie corelată cu calitatea, aşa încît să nu se ajungă la supraîncărcarea elevilor, dar nici la un mijloc facil de distracţie. Bibliotecarul trebuie să observe atitudinea elevului faţă de literatura citită şi, implicit, influenţele educative şi instructive ale acesteia asupra lui. Propunem cîteva metode.


cilor de lectură. De aceea, organizarea, difuzarea şi modernizarea serviciilor culturale pentru elevi rămîne unul din factorii-cheie care asigura atractivitatea bibliotecii pentru beneficiarii noştri. Referinţe bibliografice 1. Arion, Liubov. Biblioteca – spaţiu de informatizare. În: Univers pedagogic pro. 2010, 18 febr., 65 nr. 1-2, p. 5. 2. Cartea. Biblioteca. Cititorul: buletin metodic şi bibliografic. Fascicula 4 / Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”. Ch.: Pontos, 2004. 112 p. 3. Cristea, Sorin. Managementul organizaţiei şcolare. Bucureşti: EDP, 2003. 4. Globa, Elizaveta. Drumul cărţii către cititor. În: Univers pedagogic pro. 2010, 10 iun., nr. 23, p. 8. 5. Iosifescu, Şerban. Management educaţional pentru instituţiile de învăţămînt. Bucureşti: MEC, 2001. 6. Isac, Ştefania. Integrarea TIC în procesul de predare – învăţare. În: Univers pedagogic. 2010, nr. 2, p. 33-39. 7. Mustea, Aliona. Modalităţi de formare a deprinderilor de lectură. În: Învăţătorul modern. Revistă ştiinţifico-metodică. 2010, nr. 4, p. 34. 8. Jemăneanu, Nina. Ghid pentru bibliotecarul şcolar. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1974. 72 p. 9. Jinga, Ioan. Conducerea învăţămîntului. Manual de management instituţional. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1993.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Un personaj naufragiat Te afli navigînd pe mare pe o plută mică... Din toate cărţile pe care le-ai citit alege un singur personaj alături de care ai vrea să te afli. Ce personaj ai alege? Soarele arde, iar proviziile sînt tot mai puţine… Care e personajul? Din ce carte? Cine e autorul? – Încurajaţi-i pe elevi să îşi exprime părerile, emoţiile, nedumeririle referitor la cele citite. – Stimulaţi-i să îşi aleagă modele de viaţă dintre personajele pozitive. – Folosiţi metodele clasice: citire pe roluri, selectarea unor expresii, teste de evaluare ş.a. Metode active şi îndrăgite de copii: – jocurile pe roluri; – concursurile „Recunoaşte personajul!”, „Scriitorul preferat”, compuneri de ghicitori sau chiar de probleme de matematică cu personaje din povesti; – lucrările plastice colective (desene, colaje etc.); – elevii din clasele mici ar putea face fişe de lectură sub forma unor portofolii care să cuprindă desene (personaje, scene din poveste, portretul scriitorului, caricaturi ale personajelor negative), lucrări executate în echipă şi fără să fie nevoiţi să scrie prea mult; vor lucra la aceste portofolii toţi elevii care citesc cărți de acelaşi autor sau cu aceeaşi tematică (Anotimpuri, Familia ş.a.); – încurajaţi-i pe copii să se înscrie la biblioteca şcolii şi să citească volumele împrumutate; – arătaţi-vă mereu interesul pentru această activitate a lor; – lăudaţi reuşitele lor ori de cîte ori aveţi prilejul. Biblioteca şcolii are funcţia de laborator al cărţii, unde elevul este îndrumat şi avizat în folosirea tehni-


ATELIER PROFESIONAL FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ: IMPLICAŢII ALE ABRM. IMPACT PENTRU BIBLIOTECI FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ: INIŢIATIVE ŞI ORIENTĂRI ALE ABRM 66

Ludmila CORGHENCI, director adjunct, Departamentul Informaţional Biblioteconomic al ULIM, vicepreşedinte al ABRM

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Formarea profesională continuă (FPC) – necesitate stringentă profesională şi personală Actualitatea şi importanţa formării continue a bibliotecarilor este determinată de mai mulţi factori. Provocările mediilor şi obligaţiile bibliotecarilor impun cunoştinţe suplimentare, mereu înnoite şi actualizate. Iniţierea de către Ministerul Culturii, în anul 2006, a procesului de atestare a bibliotecarilor în scopul conferirii gradelor de calificare, la fel, solicită din partea acestei categorii profesionale cunoştinţe şi deprinderi actualizate. Mai adăugăm la cele menţionate că amplificarea cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale este unul dintre factorii de bază ai incluziunii social-profesionale a bibliotecarului, pârghie de amplificare a prestigiului profesional şi personal (1, 3). Fundamentul teoretico-metodologic al FPC Declaraţia IFLA Dezvoltarea profesională continuă: Principii şi acumularea celei mai bune experienţe cu privire la instruire (http://www.abrm.md/files/ iflainstruire.pdf) reliefează câteva principii de bază ale procesului:  evaluarea periodică a nevoilor de învăţare;  gama largă de oportunităţi de învăţare, atât formală, cât şi informală; oferte precise făcute în mai multe formate şi destinate să vină în întâmpinarea unor nevoi clare, în module structurate pentru acoperirea subiectelor de la nivelul introductiv până la cel avansat;  spiritul organizaţional şi managerial din partea celor delegaţi să se ocupe de dezvoltarea profesională şi educarea continuă a personalului, oameni care să aibă experienţă în educarea continuă a adulţilor;  diseminarea largă a informaţiei privind educarea continuă şi a surselor de informaţie, descrise în mod clar;  activităţi legate de educarea continuă, care: să includă obiective legate de învăţare aliniate unor nevoi clare; să urmeze principiile proiectului de instruire şi ale teoriei învăţării; să selecteze

 

 

instructori de curs pe baza cunoştinţelor acestora în domenii; documentare substanţială vizavi de participarea persoanelor fizice la procesul de învăţare şi recunoaşterea învăţării continue în procesul de angajare şi în cel al luării deciziilor de promovare; un minimum de 0,5 până la 1% din bugetul instituţiei alocat dezvoltării profesionale, după cum se menţionează în Serviciile de bibliotecă publică: liniile directoare IFLA/UNESCO pentru dezvoltare (a se vedea: http://www.ifla.org/VII/s8/ proj/publ97.pdf). aproximativ 10% din orele de muncă să fie asigurate atât pentru participarea la workshopuri / ateliere de lucru, conferinţe, învăţare la locul de muncă şi alte activităţi educaţionale, cât şi pentru proiecte de învăţare informală; evaluarea ofertelor şi programelor de educaţie continuă şi de dezvoltare profesională; un program de cercetare care să evalueze starea DPC (dezvoltării profesionale continue) şi care să examineze eficacitatea şi rezultatele educării continue şi a programelor de dezvoltare profesională continuă. Cadrul legal al procesului FPC Legea cu privire la biblioteci (nr. 286-XIII din 16 noiembrie 1994), art. 18, alin. 2: „Statul asigură [...] perfecţionarea lor în centre speciale.” Legea învăţământului (nr. 547-XIII din 21.07.1995), art. 39, alin. 3: „[...] perfecţionarea personalului de specialitate al bibliotecilor din sistemul învăţământului sunt asigurate de Ministerul Educaţiei.” Hotărârea nr. 1224 din 9 noiembrie 2004 a Guvernului Republicii Moldova Cu privire la organizarea formării profesionale continue (Consiliul Naţional de Formare Profesională Continuă; Regulamentul cu privire la organizarea formării profesionale continue).


Comunitatea profesională a semnalat de nenumărate ori (scrisori către factorii de decizie, intervenţii şi interpelări etc.) privind situaţia critică în vederea asigurării cu personal de specialitate. La nivel naţional (total 2907 biblioteci / 4575 bibliotecari) ponderea specialiştilor cu studii superioare biblioteconomice alcătuieşte doar 28,4%. După cum specifică universitarii de la Catedra biblioteconomie şi asistenţă informaţională a USM, studiile superioare universitare de biblioteconomie, finanţate din bugetul de stat, începând cu anul 2008 sunt în scădere. Pentru anul 2008 s-au alocat – 15 locuri (secţia zi), 15 (frecvenţă redusă); pentru 2009 – 10 (secţia zi), 0 (frecvenţă redusă); 2010 – 5 (secţia zi), 10 (frecvenţă redusă), iar în anul 2011 – 15 (secţia zi), 10 (frecvenţă redusă). Reieşind din aceasta, bibliotecile din Republica Moldova riscă în următorii ani să rămână fără specialişti cu studii superioare de specialitate. Iniţiative şi acţiuni ale ABRM:  în sprijinul bibliotecilor de colegiu: ciclul de acţiuni profesionale Biblioteca de colegiu: aliniere la cerinţele Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii (în colaborare cu Secţiunea biblioteci de colegiu şi şcoli profesionale);  în sprijinul bibliotecilor şcolare: implicaţii ale ABRM în organizarea procesului de formare continuă a bibliotecarilor şcolari sub egida Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei (actualizarea programei analitice prin introducerea subiectelor: Sistemul Naţional de Biblioteci: cadru legal, organizare,

dirijare, Standarde profesionale în vigoare, Marketing de bibliotecă etc.; organizarea acţiunilor de formare continuă); ateliere organizate în colaborare cu Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a Primăriei Chişinău (în colaborare cu Secţiunea biblioteci şcolare); în sprijinul bibliotecilor publice: şcoli şi tabere de vară (Orhei, Ungheni), acţiuni de formare profe- 67 sională (ateliere, mese rotunde: Bălţi, Orhei, Soroca).

ABRM: pro formarea profesională continuă. Ce avem de făcut:  inaugurarea cursurilor de formare profesională în cadrul Centrului de Formare Continuă a Secţiei formare continuă a USM, activitatea căruia se desfăşoară conform legislaţiei în vigoare, certificatele / diplomele de absolvire fiind recunoscute în procesul de atribuire a gradelor de calificare, promovare în post, avansare în carieră (pentru detalii a se vedea: http://usm.md/?page_id=47);  colaborări cu Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei în sprijinul procesului de formare continuă a bibliotecarilor;  promovarea conceptelor formării continue, învăţării permanente, viziunilor moderne în domeniu în scopul conştientizării procesului de către fiecare bibliotecar;  promovarea, sprijinirea şi încurajarea bunelor experienţe, modelelor de organizare a formării continue la locul de muncă. Referinţe bibliografice 1. Corghenci, Ludmila. Centrul de Instruire Continuă a Bibliotecarilor „Şcoala de Biblioteconomie din Moldova”: activităţi, realizări, impact. În: Corghenci, Ludmila. Bibliotecarul şi biblioteca: aspecte ale eficienţei profesionale. Ch., 2009, p. 18-28. 2. Dezvoltarea profesionala continua: Principii şi acumularea celei mai bune experienţe: declaraţia IFLA. Acces: http://www.abrm.md/files/ iflainstruire.pdf. [Accesat la 4 noiem. 2011] 3. Marinescu, Nicoleta. Dezvoltarea profesională biblioteconomică. Iaşi, 2007. 155 p. ISBN 978973-1783-44-4.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Statistici îngrijorătoare (anii 2009 / 2010): total angajaţi în Republica Moldova: 4661, inclusiv cu studii superioare în biblioteconomie – 1298 (27,8%) / 4575, inclusiv cu studii superioare în biblioteconomie – 1301 (28%); angajaţi în bibliotecile publice: 2504, inclusiv cu studii superioare în biblioteconomie – 770 (30,7%) / 2470, inclusiv cu studii superioare în biblioteconomie – 783 (31%); angajaţi în bibliotecile din învăţământ: 2017, inclusiv cu studii superioare în biblioteconomie – 444 (22%) / 1963, inclusiv cu studii superioare în biblioteconomie – 428 (22%) angajaţi în bibliotecile şcolare: 1539, inclusiv cu studii superioare în biblioteconomie – 204 (13,3%) / 1523, inclusiv cu studii superioare în biblioteconomie – 199 (13%).


COOLtura FORMĂRII PROFESIONALE: OPORTUNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ACTIVĂ OFERITE DE BULETINUL ABRM Tatiana COŞERI, preşedintele comisiei Activitate editorială, ABRM

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Succesul şi vizibiliatea unui domeniului info68 documentar sunt demonstrate prin învăţare, cunoştinţe şi competenţă. Sunt trei cuvinte-cheie prin intermediul cărora bibliotecarii se află într-un mediu permanent al învăţării active. Practicile formării unei culturi a învăţării la Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova au fost împărtăşite în cadrul conferinţelor anuale, atelierelor profesionale, meselor rotunde, în articole de specialitate. Pe parcursul celor cinci ani Buletinul ABRM a devenit un brand corporativ, un mijloc de comunicare profesională, un instrument de învăţare activă şi element indispensabil în dezvoltarea şi în avansarea profesională. Graţie Buletinului ABRM specialiştii din ţară şi de peste hotare pot simţi pulsul profesiei de bibliotecar din R. Moldova. CV-ul Buletinului ABRM: • Anul naşterii – 2005 • Editorul – ABRM, organul media oficial al ABRM • Periodicitatea – semestrial • Grupul-ţintă – comunitatea biblioteconomică din RM • Scop – instrument de informare, promovare a activităţii ABRM, de educare continuă prin publicarea materialelor despre rezultatele obţinute, noutăţile vieţii comunităţii bibliotecare, cercetări în domeniu, practici de calitate, instrument de promovare a priorităţilor • Conţinut – articole, eseuri bibliografice, biblioteconomice şi bibliologice, informaţii despre concursurile profesionale, sinteze şi recenzii, rezoluţii, politici şi declaraţii, practici de calitate • Drept de publicare – orice membru are dreptul de a publica, buletinul asigură oportunitate pentru exprimarea punctelor diverse de vedere, pentru expresia şi opinia referitoare la domeniul şi profesia de bibliotecar. • Rubrici – Activitatea ABRM, Aniversări, Asociaţii bibliotecare pe mapamond, Cadru de reglementare, Conferinţe, Editorial, Evenimente, Instruire profesională, Întruniri profesionale, Noutăţi, Planuri, Rapoarte, Teorie şi practică, Viaţa filialelor.

Primul număr al Buletinului a apărut în 2005, având drept coordonatori pe Ludmila COSTIN (preşedinte ABRM) şi Valentina CHITOROAGĂ (redactor responsabil). Membrii colegiului de redacţie – Tamara BAGHICI, Ludmila CORGHENCI, Elena COROTENCO, Lidia KULIKOVSKI, Iulia TĂTĂRESCU s-au străduit ca Buletinul să fie „oglinda veridică care va reflecta cele mai importante evenimente” [1]. Numărul cuprinde următoarele informaţii: statutul ABRM, raportul de activitate al ABRM 20002004, rezoluţia Congresului V al bibliotecarilor din Moldova, ABRM: priorităţile anului 2005, Anul bibliologic 2004, Consiliul de conducere al ABRM, comisiile ABRM. Dacă primul număr a fost dedicat în întregime aspectului organizatoric al ABRM, atunci numărul doi are rubrici bine conturate: Editorial, Documente de reglementare ale ABRM, Teorie şi practică biblioteconomică, Instruire profesonală continuă, Din viaţa filialelor ABRM, Întruniri profesionale, Asociaţii bibliotecare pe mapamond, Informaţii utile. Conţinutul publicaţiei periodice semestriale treptat se extinde prin abordări praxiologice: promovarea accesului la informaţie, cultura informaţiei, educaţia intelectuală, incluziune socială, comunicare interculturală, formarea profesională, aplicarea standardelor bibliotecare, competenţe profesionale, informatizare, integrarea bibliotecilor în proiecte europene, drept de autor etc.. Articolele se aliniază la rigorile Politicii editoriale a ABRM [2], elaborată de dr. conf. univ. Lidia KULIKOVSKI. Politca cuprinde trei secţiuni:  Secţiunea I. Buletinul ABRM: scop, conţinut, drept de publicare, drept de autor, responsabilitate editorială, colegiul de redacţie, publicitate.  Secţiunea II. Personal: redactor-şef, colegiul de redacţie.  Secţiunea III. Linii directoare pentru autori: stilul, formatul, fotografii, cerinţe de procesare a textului Buletinul ABRM a evoluat împreună cu schimbările din domeniul infodocumentar. Numărul membrilor colegiului de redacţie din 2007 se extinde cu dr. Nelly ŢURCAN şi Alexe RĂU. Iar din 2009 componenţa redacţiei este următoarea: redactor-şef –


Numărul buletinului Nr. 1 Nr. 2 Nr. 3 Nr. 4 Nr. 5 Nr. 6 Nr. 7 Nr. 8 Nr. 9 Nr. 10 Nr. 11 Nr. 12

Pagini 39 36 32 36 28 40 119 32 96 96 56 82

Suport financiar Camera Naţională a Cărţii Camera Naţională a Cărţii Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Universitatea Agrară Tipografia „Prag3”

Camera Naţională a Cărţii

În cele 12 numere ale Buletinului ABRM au fost publicate 402 de articole. Subiectele cele mai abordate sunt:  formarea profesională (33);  bibliotecar (30);  cultura informaţiei (22);  rapoarte (18)  informatizare, întruniri profesionale, parteneriat, servicii (12);  concursuri (11);  educarea utilizatorilor (10);  standarde, etică profesională (9);  inovaţie (7);  conferinţe, imagine, multiculturalism (6);  management, marketing (5);  procese tehnologice (4);  lectură, protecţie socială (3);

 reţele sociale, utilizator (2);  lecţii bibliografice, împrumut interbibliotecar, libertate intelectuală, patrimoniu ştiinţific, prezervarea documentelor, proprietate intelectuală, statistici, voluntariat, indexare, specialitatea „Biblioteconomie şi asistenţă informaţională” (1). Cele mai active biblioteci s-au dovedit a fi Biblio- 69 teca Municipală „B.P. Hasdeu”, DIB ULIM, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi, Biblioteca Ştiinţifică a ASEM. Restanţieri la acest capitol sunt bibliotecile publice, comunale, şcolare care nu utilizează oprtunităţile de promovare a practicilor de succes. Aspectul dat în perspectivă va fi îmbunătăţit prin organizarea unui master-class „Cum se scrie un articol”. Printre cei mai activi autori sunt: • Ludmila CORGHENCI (26); • Ludmila COSTIN (16); • Elena HARCONIŢA (14); • Lidia KULIKOVSKI (12); • Tatiana COŞERI (9); • Elena STRATAN (9); • Mariana HARJEVSCHI (8); • Viorica LUPU (6); • Natalia CHERADI (6); • Tatiana AMBROCI (6); • Silvia GHINCULOV (5). Fiecare dintre noi este creator de imagine. Filozofia Buletinului ABRM este ÎNCEARCĂ, deoarece este un mediu propice de creativitate şi inovaţie, o cale spre schimbare, un suport de a spune colegilor ce facem şi cum o facem, un instrument de învăţare. Jos cu lenea! Să acţionăm acum! Referinţe bibliografice 1. Chitoroagă, Valentina. La început de drum. În: Buletinul ABRM. 2005, nr. 1, p. 3. 2. Kulikovski, Lidia. Politica editorială a ABRM. În: Buletinul ABRM. 2007, nr. 5, p. 9-11.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Tatiana COŞERI, colegiul de redacţie – dr. Nelly ŢURCAN, dr. Lidia KULIKOVSKI, Genoveva SCOBIOALĂ. Statutul de publicaţie profesională denotă şi atribuirea din 2009 a codului ISSN. Design-ul devine mai atrăgător începînd cu anul 2010. Un alt criteriu al dezvoltării buletinului este şi numărul de pagini:


FORMAREA PROFESIONALĂ A BIBLIOTECARILOR DE COLEGIU: IMPLICAŢII ALE ABRM

Tatiana AMBROCI, Biblioteca Colegiului de Construcţii, Chişinău

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

70

„Adevărata provocare a societăţii contemporane constă tocmai în capacitatea şi modalităţile de a organiza un sistem viabil şi productiv de educaţie permanentă.” (Ion Stoica) Formarea profesională continuă se integrează în esenţa educaţiei permanente sau a educaţiei pe parcursul întregii vieţi, prin care este reconsiderat raportul dintre formarea profesională iniţială şi formarea continuă. Formarea continuă este axată pe patru tipuri fundamentale de învăţare, ce constituie pilonii cunoaşterii profesionale:  a învăţa să ştii, ceea ce înseamnă dobândirea instrumentelor de cunoaştere;  a învăţa să faci;  a învăţa să trăieşti împreună cu alţii, ceea ce înseamnă a putea coopera;  a învăţa să fii şi a învăţa să devii, aceasta reprezentând elementul valoric rezultat din cele trei tipuri menţionate mai sus. Formarea profesională continuă a cadrelor bibliotecare din colegii este una din cele mai stringente şi actuale probleme la ziua de azi, când au loc schimbări spectaculoase în toate domeniile, în special, în domeniul tehnologiilor informaţionale, care se dezvoltă într-un ritm accelerat. Pentru a face faţă noilor cerinţe înaintate de societatea informaţiei, bibliotecarii din instituţiile de învăţământ mediu de specialitate trebuie să-şi actualizeze permanent cunoştinţele şi deprinderile, utilizând, în acest scop, toate posibilităţile şi metodele disponibile. Bibliotecarii trebuie să posede competenţe de formare profesională continuă, ce presupune:  identificarea necesităţilor de formare profesională continuă în raport cu sarcinile şi obligaţiile de serviciu;  determinarea priorităţilor în formarea profesională;  aplicarea diverselor strategii de formare continuă;  flexibilitatea şi mobilitatea în aprobarea schimbărilor din domeniul de activitate. Bibliotecarii din instituţiile de învăţământ mediu de specialitate până la 1989 erau antrenaţi permanent la seminare, întruniri metodice, alte acţiuni de formare de către centrele metodice din cadrul bibliotecilor universitare de profil, unde erau informaţi

despre toate noutăţile din domeniu, pentru ei se elaborau îndrumări metodice privind activitatea biblioteconomică, erau ghidaţi de metodişti în activitatea biblioteconomică. După desfiinţarea acestor centre, bibliotecarii de colegiu au fost lăsaţi în voia sorţii. Astfel, nici Ministerul Educaţiei, nicio altă instituţie nu s-a preocupat de soarta bibliotecilor şi de personalul acestora mai bine de 14 ani. Mulţi din specialişti au părăsit domeniul, în locul lor fiind angajate persoane fără nicio pregătire în domeniul biblioteconomic şi fără motivaţie de a schimba ceva, fiind axate pe evoluţia carierei în domeniul de bază – pedagogie sau altele. Au urmat anii ’90, marcaţi de o criză socială ce a avut consecinţe negative pentru toţi, inclusiv, pentru bibliotecile de colegiu:  bibliotecarii au intrat în pătura celor mai săraci oameni ai societăţii;  bibliotecarii au început să plece în masă din biblioteci, inclusiv, din colegii;  a scăzut evident motivaţia profesională;  a scăzut brusc finanţarea învăţământului, inclusiv a bibliotecilor;  a scăzut esenţial prestigiul profesiei;  bibliotecarii de colegiu au rupt toate relaţiile de colaborare şi de comunicare cu alte instituţii, s-a format o izolare totală de comunitatea profesională şi a avut loc trecerea în anonimat. Pe parcursul anilor au avut loc schimbări în domeniul biblioteconomic la nivel de legislaţie, de modernizare a activităţilor şi proceselor, astfel, bibliotecarii de colegiu, care au rupt toate relaţiile de colaborare şi de comunicare cu alte instituţii, s-au pomenit izolaţi de toată lumea. Doar în reţeaua agrară s-a păstrat asistenţa metodică oferită de Biblioteca Ştiinţifică a UASM. Centrul metodologic pentru bibliotecile de colegiu şi universitare devine Biblioteca USM. Au fost organizate două întruniri (în anul 1992 în spaţiul Colegiului de Informatică; în septembrie 1997 – masa rotundă Biblioteca de colegiu în Sistemul Naţional de Bib-


L. Corghenci. Această conlucrare a fost foarte benefică pentru bibliotecari, deoarece, într-un timp relativ scurt, au fost organizate un şir de acţiuni de formare continuă cu un impact deosebit pentru comunitate. Secţiunea biblioteci de colegiu în colaborare cu Comisia formare profesională continuă, etică şi deontologie a iniţiat un ciclu de reuniuni profesionale cu genericul Biblioteca de colegiu: aliniere la cerin- 71 ţele Societăţii Informaţiei şi a Cunoaşterii, care a avut ca scop amplificarea cunoştinţelor şi deprinderilor bibliotecarilor, aprofundarea comunicării profesionale, stabilirea relaţiilor de colaborare, unirea eforturilor în soluţionarea problemelor profesionale. Pornind de la ideea că biblioteca rămâne a fi instituţia care învaţă, ghidează, informează, îndrumează, utilizând în acest scop, metode şi tehnici moderne, prima reuniune a Secţiunii biblioteci de colegiu a fost pe tema Cultura informaţiei a beneficiarilor şi a personalului bibliotecii de colegiu – cerinţă indispensabilă a Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii, ce a fost organizată la două luni după crearea secţiunii, în februarie 2007, în spaţiul Bibliotecii Colegiului Financiar-Bancar. Atelierul profesional a cuprins aspectele generale privind formarea culturii informaţiei, reflectate în documentele internaţionale, accentul fiind pus pe implementarea standardului ISO 690. Referinţe bibliografice. Este necesar de menţionat două momente importante privind organizarea acestor reuniuni: s-a convenit de a organiza aceste reuniuni în spaţiile bibliotecilor din colegii, pentru a face cunoştinţă mai aproape cu aceste instituţii, cu personalul acestora, cu direcţia instituţiei de învăţământ, astfel beneficiul fiind triplu: scoaterea din anonimat a bibliotecilor de colegiu pentru comunitatea infobibliotecară; impulsionarea bibliotecarilor din colegiu pentru a face prezentări, comunicări şi a etala tot ce are biblioteca mai bun, atenţionarea direcţiei instituţiei asupra importanţei bibliotecii ca parte integrantă a procesului educaţional; ridicarea prestigiului bibliotecii şi personalului la nivel de instituţie şi comunitate profesională. Al doilea moment este că acţiunile organizate în cadrul acestui ciclu de reuniuni au fost organizate în colaborare cu alte comisii ale ABRM, astfel nivelul de pregătire şi de organizare a acestora a fost destul de înalt, din motivul că, în dependenţă de tematică, au participat ca formatori cei mai buni specialişti din domeniu. Astfel, la atelierul sus-menţionat şi-au adus contribuţia trei comisii: Secţiunea biblioteci de colegiu, Comisia formare profesională continuă, etică şi deontologie şi Comisia cultură informaţională. De la

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

lioteci, Biblioteca Colegiului de Construcţii), sub egida Centrului metodologic al BCU, la iniţiativa bibliotecarilor de colegiu, în cadrul cărora s-a discutat mai mult despre probleme, fără a se veni şi cu soluţii. În lipsa unui sistem de formare continuă, asigurat de stat, pentru bibliotecarii de colegiu, Asociaţia Bibliotecarilor a luat asupra sa această misiune. De altfel, asociaţiile profesionale din lume sunt preocupate de formarea continuă a membrilor săi, aceasta fiind una din misiunile de bază. Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova a fost iniţiatoarea antrenării bibliotecarilor de colegiu în acţiuni de formare continuă în cadrul Şcolii de Biblioteconomie, astfel peste 17 bibliotecari au participat la activităţile de instruire. După aproape 14 ani de anonimat şi absenţă din comunitatea profesională, o parte din bibliotecarii de colegiu au beneficiat de acţiuni de formare continuă: mese rotunde, ateliere, traininguri pe cele mai diverse şi stringente probleme de activitate profesională, fiind asiguraţi şi de un suport informaţional în mape. Şcoala de Biblioteconomie a impulsionat şi a stimulat bibliotecarii de colegiu să-şi schimbe mentalitatea şi atitudinile privind dezvoltarea profesională, formarea continuă, actualizarea cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice şi, nu în ultimul rând, să comunice cu colegii de breaslă abordând teme profesionale. După încetarea funcţionării Şcolii de Biblioteconomie, au avut loc câteva reuniuni ale bibliotecarilor de colegiu, organizate la iniţiativa acestora din urmă cu susţinerea DIB ULIM, a ABRM şi a Bibliotecii USM, dar acestea au purtat un caracter ocazional. În anul 2006, în cadrul ABRM, a fost creată Secţiunea biblioteci de colegiu care a avut ca obiective direcţionarea activităţii bibliotecilor de colegiu în conformitate cu legislaţia şi documentele normative în vigoare, cu politicile şi recomandările instituţiilor profesionale naţionale şi internaţionale, organizarea reuniunilor profesionale în scopul formării profesionale continue a bibliotecarilor de colegiu. Din anul 2007 secţiunea ABRM Biblioteci de colegiu a informat comunitatea bibliotecară respectivă despre cadrul de reglementare existent, a diseminat informaţii privind noutăţile, schimbările şi modificările documentelor normative din domeniu atât în cadrul reuniunilor profesionale, cât şi prin alte metode, utilizând faxul, telefonul, poşta tradiţională şi e-mail. Secţiunea a mers pe calea colaborării cu alte comisii ale ABRM, cea mai productivă şi mai eficientă colaborare fiind cu Comisia formare profesională continuă, etică şi deontologie, preşedinte –


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Comitetul tehnic nr. 1, în calitate de formatori, au fost antrenaţi L. Corghenci, E. Bejan, I. Tătărescu. Anul 2007 a mai fost marcat de două acţiuni profesionale semnificative pentru bibliotecarii de colegiu:  conferinţa ştiinţifico-practică Secolul XXI – secolul comunicării: aspecte etico-morale; Biblioteca Colegiului de Construcţii; 72  atelierul profesional Bibliotecile de colegiu în cadrul Asociaţiei Bibliotecarilor vizavi de problemele de instruire profesională: starea actuală şi perspective; BŞUS „A. Russo”, Bălţi. Un lucru enorm a făcut pentru bibliotecarii de colegiu din nordul republicii filiala ABRM a Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi, unde activează şi membra secţiunii – dna E. Stratan, organizând un ciclu de acţiuni de formare continuă şi preocupându-se şi de elaborarea şi diseminarea diferitor materiale şi îndrumări metodice necesare exercitării activităţii biblioteconomice. În anii 2008-2009 secţiunea a organizat un şir de acţiuni de formare continuă, care au avut un impact deosebit asupra bibliotecarilor de colegiu, aceştia din urmă devenind mai prietenoşi, mai cooperanţi şi cu o credibilitate mai mare faţă de ABRM:  atelierul profesional Bibliotecile şcolare şi de colegii în sistemul educaţional: aliniere la cerinţele şi priorităţile învăţământului actual; Biblioteca Colegiului de Construcţii;  seminarul Modificări în Clasificarea zecimală universală şi descrierea bibliografică a documentelor; Colegiul Tehnologic din Chişinău;  atelierul profesional Programul integrat de informatizare a bibliotecii „BiblioPhil”: caracteristici şi posibilităţi de aplicare. Formator – Cosmin Sabo, Universitatea de Nord, Baia Mare, România; Colegiul de Construcţii;  masă rotundă Aspecte ale gestiunii activităţii de bibliotecă: provocări instituţionale şi sociale; Biblioteca CNVV, Stăuceni. În anii 2010-2011 secţiunea ABRM a organizat acţiuni cu subiecte mult aşteptate de bibliotecarii de colegii:  atelierul profesional Evidenţa colecţiilor de bibliotecă: aspecte conceptuale şi aplicative; Biblioteca ASEM. În cadrul atelierului bibliotecarilor le-a fost oferit un suport în procesul de implementare a instrucţiunii naţionale Evidenţa colecţiilor de bibliotecă, ei luând act de experienţele reprezentative ale Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM, Bibliotecii Colegiului Naţional de Comerţ, DIB ULIM, portofoliul recepţionat

conţinând multe materiale utile, inclusiv şi instrucţiunea în cauză;  atelierul profesional Biblioteca de colegiu / de şcoală profesională în dialog cu fenomenul 2.0; Biblioteca Colegiului de Informatică. Atelierele menţionate au fost organizate în colaborare cu:  Comisia formare profesională continuă, etică şi deontologie;  Comisia cultura informaţiei;  Comisia catalogare şi indexare;  Comisia standardizare;  Comisia statistică;  Comisia informatizare şi tehnologii informaţionale;  Comitetul tehnic nr. 1;  DIB ULIM;  Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”;  Biblioteca Naţională a RM;  Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” etc. Formatori: L. Corghenci, E. Bejan, I. Tătărescu, V. Chitoroagă, A. Susarenco, L. Gologan, A. Panici, C. Sabo etc. Bibliotecarii de colegiu în ultimii patru ani au fost prezenţi şi la alte activităţi de formare continuă ale ABRM, ale instituţiilor infodocumentare din municipiu:  DIB ULIM;  Biblioteca Naţională a RM;  Biblioteca ASEM;  Biblioteca UASM;  Biblioteca UTM;  Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” etc. Toate acţiunile de formare continuă organizate de ABRM în ultimii ani au contribuit la faptul că o parte a bibliotecarilor de colegiu au învăţat să facă, să comunice şi să coopereze, să fie şi să devină, acest fapt fiind demonstrat de performanţele în carieră (obţinerea gradelor de calificare, participarea la Concursului Naţional „Cel mai bun bibliotecar al anului”, participare cu comunicări, publicaţii în edițiile periodice etc.). ABRM a consolidat şi a promovat bibliotecile de colegiu în comunitatea bibliotecară, provocând bibliotecarii la comunicare profesională, schimb de idei şi experienţe, contribuind simţitor la îmbunătăţirea imaginii acestor instituţii. Asociaţia Bibliotecarilor, inclusiv Secţiunea biblioteci de colegiu şi Comisia formare profesională continuă, etică şi deontologie, au încurajat bibliotecile de colegiu să-şi promoveze serviciile şi acti-


Asociaţia Bibliotecarilor a contribuit mult la stimularea şi încurajarea bibliotecarilor de colegiu pentru participare la Concursul Naţional „Cel mai bun bibliotecar al anului”, astfel câştigători ai acestui concurs au devenit patru bibliotecari. Bibliotecarii de colegiu recunosc faptul că ABRM a fost acel catalizator care i-a determinat să fie mai activi şi mai participativi în comunitatea servită, în comunitatea profesională şi 73 în activitatea ABRM. Atestarea bibliotecarilor este un examen destul de serios, unde sunt puse pe cântar cunoştinţele, competenţele şi abilităţile bibliotecarului ca specialist, profesionist şi cercetător. Comisiile ABRM au organizat mai multe acţiuni, prin care au informat şi au încurajat bibliotecarii pentru participare la procesul de atestare. Şi Secţiunea biblioteci de colegiu, împreună cu Comisia formare profesională continuă, etică şi deontologie au informat comunitatea respectivă despre procedura de atestare, bibliotecarii primind şi o asistenţă profesională la alcătuirea portofoliului, la elaborarea Raportului de evaluare. Astfel, la moment, s-au atestat 12 bibliotecari de colegiu din Chişinău, care au obţinut grade de calificare II, I şi superior. Am solicitat informaţia la Ministerul Culturii privind numărul de bibliotecari de colegiu din republică, care au susţinut atestarea, dar nu mi s-a oferit, cu regret, această informaţie. Credibilitatea bibliotecarilor de colegiu faţă de ABRM se măreşte din ce în ce mai mult şi aceasta se vede din numărul crescând al membrilor ABRM din rândul acestui contingent. Actualmente, 29 biblioteci de colegiu din 42 sunt membre ale ABRM, precum şi 35 de bibliotecari sunt membri ai ABRM. Prezenţa bibliotecarilor de colegiu la toate acţiunile ABRM demonstrează preocuparea Asociaţiei Bibliotecarilor pentru aceste instituţii. Bibliotecarii de colegiu au convingerea că doar prin implicarea ABRM vor putea soluţiona unele probleme importante:  dotarea bibliotecilor de colegiu cu echipament tehnic necesar, inclusiv, cu soft de bibliotecă;  elaborarea cadrului de reglementare pentru bibliotecile de colegiu;  organizarea acţiunilor de formare continuă de lungă durată, continuarea ciclului de acţiuni de formare a bibliotecarilor de colegiu, inclusiv, în direcţia utilizării tehnologiilor informaţionale. Viitorul profesiei depinde în mare parte de programele educaţionale de formare iniţială profesională şi de formarea continuă a specialiştilor din domeniul

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

vităţile în publicaţii periodice, inclusiv, de specialitate, astfel, pe parcursul ultimilor trei-patru ani au apărut mai multe articole semnate de bibliotecari din colegii şi şcoli profesionale:  Liceul Profesional nr. 1;  Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie;  Colegiul Politehnic;  Colegiul Tehnologic;  Colegiul de Construcţii;  Colegiul de Medicină din Ungheni etc. Articolele au apărut în: Gazeta bibliotecarului, Buletinul ABRM, BiblioPolis, Confluenţe bibliologice, Univers pedagogic, Făclia, Literatura şi arta etc. Acţiunile de formare continuă, organizate pentru bibliotecile de colegiu de ABRM, au format la bibliotecari şi abilităţi de elaborare şi de prezentare a comunicărilor. Astfel, Asociaţia Bibliotecarilor, prin comisiile menţionate mai sus, a încurajat bibliotecarii de colegiu să participe la reuniuni profesionale cu comunicări şi prezentări, printre aceştia menţionăm:  Cereş L., Biblioteca Colegiului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie;  Melihov V., Biblioteca Colegiului Naţional de Comerţ;  Vlasova A., Colegiul Tehnologic;  Tanaşciuc V., Colegiul de Informatică;  Samohvalova A., Colegiul Financiar-Bancar;  Malina L., Colegiul de Construcţii;  Marciuc L., Colegiul de Transporturi etc. Asociaţia Bibliotecarilor a jucat un rol semnificativ şi în completarea bibliotecii profesionale a bibliotecarilor de colegiu cu publicaţii de specialitate. Bibliotecile de colegiu au beneficiat de donaţii de carte, printre care menţionăm:  eIFL-IP. Advocacy pentru accesul la cunoştinţe: dreptul de autor şi bibliotecile. Ch., 2009.  Ghinculov, S. Managementul informaţional în instituţiile informaţionale. Ch., 2007.  Biblioteca publică: Linii directoare IFLA/ UNESCO pentru dezvoltare. Ch., 2007.  Şcoala de Biblioteconomie din Moldova. Buletin trimestrial. Ch., 2002-2005.  Buletinul ABRM;  BiblioPolis;  Aniversări culturale etc. Concursurile profesionale stimulează creativitatea şi contribuie la acumularea unor competenţe şi abilităţi în procesul de pregătire. Scopul oricărui concurs este de a scoate în evidenţă calităţile profesionale şi personale ale specialistului, performanţele acestuia la locul de muncă, talentele şi alte calităţi.


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

infodocumentar, care ar trebui să răspundă nevoilor de pregătire şi de dezvoltare profesională, inclusiv şi de utilizare a tehnologiilor informaţionale. Acţiunile ABRM de formare profesională continuă, care sunt de scurtă durată, nu sunt suficiente pentru o aprofundare a cunoştinţelor profesionale şi nu pot cuprinde tot spectrul de deprinderi practice, bibliotecarii de 74 colegiu pledând pentru cursuri de lungă durată cu un program bine determinat la un centru de formare continuă acreditat de Ministerul Educaţiei. Acest centru ar putea fi:  Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, care, actualmente, este preocupat doar de formarea bibliotecarilor şcolari, din colegii beneficiind de cursuri de formare psihopedagogică doar patru bibliotecari;  catedra de specialitate de la USM;  bibliotecile universitare dotate;  Şcoala de Biblioteconomie (revitalizată);  ABRM, acreditată de către Ministerul Educaţiei pentru formarea continuă a bibliotecarilor, după exemplul ABR, o experienţă demnă de urmat, unde ABR, atestată ca formator prin decizia CNFPA, organizează pentru bibliotecari cursuri de formare continuă de lungă durată cu înmânarea certificatelor sub auspiciile Ministerului Educaţiei. Cursurile sunt contra cost cu preţuri reduse pentru membrii ABR;  instituţiile de învăţământ ce implementează învăţământul la distanţă, inclusiv formarea profesională continuă la distanţă. În prezent multe biblioteci se orientează spre această formă de instruire. Fără o bibliotecă electronică profesională nu va fi posibil de supravieţuit. Astfel, inevitabil vom ajunge să utilizăm şi această metodă de formare la distanţă. Actualmente foarte mult se vorbeşte despre inovaţii în biblioteci, despre pregătirea profesională a specialiştilor în direcţia inovării şi creativităţii. În biblioteci astăzi este nevoie de profesionişti de o nouă formaţie, cu un nivel înalt de cultură a informaţiei, ce ar poseda tehnologiile informaţionale, ce tind spre o dezvoltare profesională continuă, cu un spirit înalt de creativitate şi o gândire nestandardă. În urma unui sondaj efectuat în rândul bibliotecarilor de colegiu s-a constatat că 49% din personalul bibliotecilor de colegiu are studii superioare de specialitate, ceilalţi specialişti sunt veniţi din alte domenii de activitate. Referitor la vechimea în muncă s-a constatat că peste 70% din personal are o vechime de peste 15 ani în domeniu, aceasta demonstrând îmbătrânirea cadrelor bibliotecare din instituţiile sus-

numite. Bibliotecile de colegiu au nevoie de cadre tinere cu o pregătire profesională bună, care cunosc şi pot utiliza tehnologiile informaţionale pentru a aduce schimbarea şi în acest tip de biblioteci. În lipsa unei asigurări stabile şi profesioniste de formare continuă din partea statului, în lipsa unei asistenţe metodologice de specialitate, bibliotecarii de colegiu au toată încrederea că ABRM va întreprinde măsuri de redresare a situaţiei. Bibliotecarii de colegiu, în marea lor majoritate, sunt tradiţionalişti, cu o frică de noile schimbări ce se produc în domeniu şi în societate, cu o mentalitate depăşită, de aceea preocuparea pentru formarea continuă va rămâne încă mult timp o prioritate pentru ABRM. Concluzii Calitatea serviciilor asigurate de bibliotecă depinde de pregătirea profesională, de competenţele şi experienţa personalului. În Manifestul IFLA pentru bibliotecile publice se menţionează că aproximativ 10% din orele de muncă să fie asigurate de participări la ateliere de lucru, conferinţe, învăţare la locul de muncă şi alte activităţi educaţionale. Mai mult decât atât, în acelaşi Manifest se menţionează că asociaţiile profesionale poartă responsabilitatea evaluării periodice a nevoilor de învăţare. Resursele umane sunt definitorii pentru identitatea şi imaginea instituţiei infodocumentare. Bibliotecarii de colegiu trebuie permanent motivaţi şi încurajaţi pentru a-şi asuma şi a-şi construi un traseu propriu de formare continuă, pentru a-şi menţine şi a-şi dezvolta competenţele profesionale, pentru a-şi diversifica metodele de formare continuă. Bibliotecarii de colegiu conştientizează că trebuie să fie responsabili de reuşita carierei lor, trebuie să fie cooperanţi cu toate instituţiile abilitate în formare continuă, cu colegii de breaslă, cu toate structurile, care pot interveni sau contribui la creşterea profesionalismului şi actualizării cunoştinţelor şi abilităţilor din domeniu. Sperăm că ABRM va fi şi în continuare un susţinător al bibliotecilor şi bibliotecarilor de colegiu, acea structură, care consolidează, promovează şi învaţă. Educaţia permanentă ne fereşte de îmbătrânirea timpurie din punct de vedere cerebral şi psihosocial, ne menţine tinereţea spirituală. Savantul japonez Matsuzava spunea: „Să gândeşti activ, continuu şi intens, căci opreşti îmbătrânirea creierului şi obţii performanţe deosebite, până la creaţii de mare valoare şi eficienţă.” Îndemnul meu pentru bibliotecarii de colegiu este: să ne ferim de îmbătrânirea spirituală, căci de cea fizică oricum nu scăpăm.


DEMERSURI DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ ÎN CADRUL FILIALEI BĂLŢI A ABRM Elena HARCONIŢA, director; Elena STRATAN, şef serviciu, Biblioteca Știinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi „Filialele ABRM se organizează după criteriile teritorial sau 75 departamental şi pot alege la Adunarea generală a membrilor ei un împuternicit care să le reprezinte în Consiliul ABRM.” (Statutul ABRM, articolul 23) „Filiala Bălţi se remarcă prin activităţi organizate în scopul promovării asociaţiei, îmbunătăţirii imaginii bibliotecarului în societate, instruirii continue a bibliotecarilor...” (Ludmila Costin, ABRM – mediu de instruire şi comunicare intraprofesională, Buletinul ABRM, 2008, nr. 1, p. 4) – promovarea imaginii bibliotecarului în societate; – dezvoltarea / modernizarea competenţelor bibliotecarilor; – augmentarea comunicării profesionale interbibliotecare; – unirea eforturilor în soluţionarea problemelor profesionale. Strategii şi acţiuni de formare profesională continuă ale filialei Slogan: Învăţăm profesionalismul în Asociaţie. Axare pe modulele: Informare, Tehnologii, Comunicare, Management. Planificarea acţiunilor de formare: planul anual de activitate al filialei conform solicitărilor membrilor; subiectele de actualitate; schimbările în profesie; tehnologiile noi etc. Tematica subiectelor abordate: statistici de bibliotecă; indicatori de performanţă; planificarea; evidenţa colecţiilor; actualizări în catalogare, clasificare; informarea bibliografică; animaţiile culturale; tehnologiile Word, Excel, PowerPoint; internet / Web 2.0; blogurile / reţelele sociale etc. Genuri de activităţi: seminare, traininguri, ateliere profesionale, workshopuri, mese rotunde, lansări de documente, lansări de pagini web, baze de date, prezentări de standarde, experienţe bibliotecare, întîlniri cu personalităţi notorii din biblioteconomia naţională, scriitori etc. Formatori: trei licenţiaţi ai cursurilor Formarea formatorilor („Soros”, ŞBM) – E. Harconiţa, V. Topalo, E. Stratan; specialişti cu experienţă şi abilităţi de predare de la Biblioteca universitară bălţeană: L. Mi-

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Filiala ABRM din Bălţi (carte de vizită) Anul constituirii: 1991. În urma apelului preşedintelui Asociaţiei la Conferinţa ABRM (3-4 octombrie 2006) de a crea filiale şi a susţine demersul ABRM, bibliotecarii Bibliotecii Știinţifice a Universităţii de Stat „Alecu Russo” şi-au asumat decizia în impulsionarea demersului bibliotecilor din nordul Moldovei. 6 martie 2007: Adunarea generală şi atelierul profesional Să învăţăm profesionalismul în Asociaţie a adunat toţi bibliotecarii din municipiu şi a constituit o filială unică cu sediul la Biblioteca Știinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, președinte: Elena Harconiţa, director BȘU. Filiala nou-creată număra 134 de membrii din diverse reţele ale municipiului: 72 bibliotecari universitari, 30 din biblioteci publice, 26 din biblioteci şcolare, patru din biblioteci de colegiu şi doi din şcoli profesionale. 15 decembrie 2011: La Conferinţa de diseminare a manifestării aniversare Biblioteca mai mult decît biblioteca: integrare, inovare şi informaţie pentru toţi, din 16-18 noiembrie 2011, dedicată celor 20 de ani de la constituirea Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, Filiala Bălţi a fost reorganizată în Filiala de nord a bibliotecilor din învăţămînt. Membri: bibliotecari universitari, bibliotecari de colegiu şi şcoli profesionale, bibliotecari şcolari din 616 şcoli din cele 15 raioane din nordul RM şi din municipiul Bălţi, responsabili de activitatea bibliotecilor şcolare din direcţiile generale de învăţămînt, tineret şi sport – în total: circa 300 de membri. Misiune: – amplificarea relaţiei dintre Asociaţie – bibliotecă – bibliotecar;


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

haluţa, S. Ciobanu, L. Răileanu, E. Cristian, A. Nagherneac, V. Ganea, R. Toncoglaz. Personalităţi notorii din domeniu: Claudia Balaban, Valentina Chitoroagă, dr. Hermina Anghelescu. Feedback: evaluarea acţiunilor de formare a prestanţei formatorilor prin chestionare, analize, interviuri etc. Echipament şi portofolii educaţionale: colecţia de 76 specialitate şi inovaţii a bibliotecii (acces la 3500 de documente, cărţi, reviste, standarde, mape didactice). Multiplicarea materialelor acţiunilor de formare (tabele de autor, capitole din standarde, mostre de descrieri bibliografice, referinţe, texte ale lecţiilor). Plasarea materialelor pe blog în colecţia Profesionalizare: http://bsubalti.wordpress.com şi pe slideshare: http://slideshare.net/libruniv. Expedierea prin e-mail, oferirea donaţiilor de cărţi, reviste, CD-uri, materiale promoţionale etc. Instrumente de promovare a demersurilor de formare:  lucrarea editată în colecţia ABRM – 20 de ani: Harconiţa, Elena. ABRM – Filiala Bălţi la 20 de ani de activitate / E. Harconiţa, L. Mihaluţa, E. Stratan; lector: G. Mostovic; design: S. Ciobanu; tehnored.: N. Culicov. Bălţi: Bibl. Şt., 2011. 32 p. În lucrare sînt evidenţiate activităţile de formare profesională continuă (seminare, ateliere, traininguri) desfăşurate în filială şi Centrul biblioteconomic al BŞU în cadrul modulelor: actualizări în catalogare, clasificare; cadrul de reglementare; marketing; comunicare; informatizare etc.;  revista Confluenţe bibliologice (rubrica ABRM – 20);  comunicări la diverse reuniuni profesionale;  publicaţii în presa de specialitate;  site-ul bibliotecii: rubricile Filiala ABRM, Centrul biblioteconomic;  blogul bibliotecii http://bsubalti.wordpress.com (categorii: Filiala ABRM Bălţi, Formare profesională, Profesionalizare). Colaborări: Ministerul Educaţiei al RM, ABRM, Centrul de Resurse Informaţionale al Ambasadei SUA, biblioteci din ţară şi de peste hotare, organizaţii internaţionale (ONU, NATO, EUI, Biroul Consiliului Europei), personalităţi notorii din domeniu, scriitori. Filmul acţiunilor de instruire: anii 2007-2011 În perioada 2007-2011 au fost organizate 15 acţiuni de instruire fiind antrenaţi circa 700 bibliotecari.

6 martie 2007 – Adunarea generală şi atelierul profesional: Să învăţăm profesionalismul în Asociaţie. Fiecare participant a intrat în posesia unui set de materiale cu mostre ale descrierilor bibliografice, a Ghidului licenţiatului (BŞ US „A. Russo”), a materialelor promoţionale şi documentelor de la CD ONU. 25 aprilie 2007 – inaugurarea Punctului de Informare al Biroului Consiliului Europei. Difuzarea donaţiei BICE. Atelierul profesional Indicatori de performanţă – suport important în evaluarea activităţii şi promovării imaginii bibliotecii. Difuzarea ghidului metodic Calcularea indicatorilor de performanţă. 25 mai 2007 – conferinţa susținută de Claudia Balaban, directorul general al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”, preşedinte al Secţiei Naţionale a Consiliului Internaţional al Cărţii pentru Copii şi Tineret (IBBY) de pe lîngă UNESCO, cu genericul Promovarea cărţii pentru copii vizavi de participarea la Congresul mondial al IBBY (al 30-lea) în China şi la Festivalul internaţional de carte pentru copii din Coreea. 22-24 august 2007 – Conferinţa anuală a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova cu genericul Instruirea continuă – cerinţă inerentă a Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii, desfăşurată, în premieră, la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Conferinţa Ştiinţifică Biblioteca – portal educaţional intelectual şi informaţional în edificarea Societăţii Cunoaşterii. 28 octombrie 2009 – reuniunea profesională în vederea diseminării informaţiilor de la: masa rotundă Accesul Deschis în Republica Moldova, din 14 octombrie, şi Conferinţa anuală a ABRM Provocări pentru profesionişti în era informaţiei, din 15-17 octombrie. 1 decembrie 2009 – atelierul profesional Măsurători statistici şi indicatori de performanţă în gestiunea bibliotecilor. Suport educaţional: Standardul internaţional ISO 2789:2009. Informare şi documentare. Statistici internaţionale de bibliotecă (capitolele 1-3). 7 decembrie 2010 – atelierul profesional Instruire pentru cultura informaţiei şi profesionalizarea bibliotecarului şcolar. Modulele: Actualizări în catalogare / clasificare; Comunicare; Tehnologii. Suportul educaţional: tabele de autori; prezentarea referinţelor bibliografice utilizate în cercetare: ghid practic; mostre de descriere bibliografică; resurse electronice în ajutorul bibliotecarului şcolar; indicaţii metodice privind organizarea expoziţiilor / revistelor bibliografice / materialului promoţional; Formularul statistic 6-c pentru bibliotecile şcolare; buletinul InfoStand bibliotecono-


6-c pentru bibliotecile şcolare; noi publicaţii în domeniu. Donaţii de documente: Vakulovski, Alexei. În gura foametei: mărturii ale supravieţuitorilor. Bucureşti: Institutul Naţ. pentru Studiul Totalitarismului, 2011; revista Limba Română, nr. 11-12, 2011; revista universităţii Sintagmele, inclusiv donaţii din partea Băncii Mondiale, NATO, Centrului de Infor- 77 mare al Uniunii Europene, Centrului de Documentare al ONU, Consiliul Mondial al Românilor. Impact Antrenarea în acţiuni de formare profesională a bibliotecarilor din zona de nord a RM. Facilitarea accesului bibliotecarilor la resursele metodice şi de specialitate. Extinderea comunicării profesionale a bibliotecarilor din reţeaua de învăţămînt. Asigurarea informaţională şi metodică a necesităţilor bibliotecilor membre ale filialei. Concluzii Organizarea acţiunilor de instruire în cadrul Asociaţiei intensifică şi optimizează comunicarea profesională, stabileşte relaţii de colaborare şi cooperare bibliotecară, mobilizează şi dinamizează demersul informaţional-biblioteconomic comunitar. Perspective Interacţionarea filialelor ABRM în cadrul reţelelor sociale / comunităţilor profesionale din internet (Facebook, Google+, Linkedin, Twitter etc.). Organizarea acţiunilor de formare profesională on-line: webinare, videoconferinţe etc.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

mic; revista bibliotecii Confluenţe bibliologice; revista universităţii Sintagmele; prospectul Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi; cărţi şi reviste, materiale promoţionale de la CD ONU, Punctul de informare al Consiliului Europei, Punctul de informare NATO. 11 aprilie 2011 – Conferinţa Necesităţile informaţionale ale utilizatorilor de biblioteci şi Cultura informaţiei: implicarea bibliotecilor, susţinută de dr. Hermina G.B. Anghelescu, School of Library & Information Science Wayne State University Detroit, Michigan. 18 mai 2011 – Seminarul Cadrul legislativ naţional: sugestii, opinii, necesităţi, dificultăţi actuale. Zilele literaturii române, ediţia a II-a, desfăşurată în Universitate, la care au fost prezenţi scriitorii: Ion Vianu (fiul lui Tudor Vianu), Emil Brumaru, Ion Mureşan, Arcadie Suceveanu, Maria Şleahtiţchi, Vasile Ernu, Emilian Galaicu-Păun. 15 decembrie 2011 – Conferinţa aniversară Biblioteca mai mult decît biblioteca: integrare, inovare şi informaţie pentru toţi, din 16-18 noiembrie 2011, dedicată celor 20 de ani de la constituirea Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, şi Atelierul profesional Utilizarea Office 2007 (PowerPoint) în prezentarea comunicărilor. Participanţilor le-au fost înmînate certificate şi suporturi educaţionale: Declaraţia conferinţei aniversare a ABRM, 16-18 noiembrie 2011, Chişinău; Manifestul IFLA pentru statistica de bibliotecă; Ghidul bibliografului; Prezentare în PowerPoint: aplicaţie; Raportul statistic


A FI METODIST ÎNSEAMNĂ A FI DE FOLOS ÎN PROFESIE Liubov ARION, sp. principal, metodist, DGETS Motto: „Nu poţi învăţa pe nimeni nimic, dar îl poţi ajuta pe fiecare să descopere în sine aceea ce trebuie să înveţe.” (Galileo Galilei)

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

78 Trăim astăzi timpuri grăbite şi noianul informaţional dictează în activitatea bibliotecilor multiple şi permanente schimbări. Bibliotecile din ţară au trecut trei etape ale schimbării din cele cinci enumerate de cercetătorii americani G. Greison şi K. O’Dell şi se află la etapa schimbărilor rapide cu riscuri şi constrîngeri materiale. Bibliotecile şcolare se află la etapele a doua şi a treia, cînd asigurarea materială este sub nivel, cînd scade imaginea bibliotecii şi se fac eforturi pentru eficientizarea activităţii. Dar la ce etapă n-ar fi, bibliotecile totdeauna au nevoie de un serviciu, care ar diagnostica starea şi nivelul de adaptare către schimbări. Acesta este serviciul metodic. Ultimii ani el a început să se numească diferit: serviciul de reclamă şi marketing, serviciul monitoring şi consulting, serviciul asistenţă de specialitate, dar funcţiile au rămas în esenţă aceleaşi:  ajutorarea bibliotecarilor la toate compartimentele şi în toate problemele apărute în activitatea bibliotecilor, stimularea asimilării noutăţilor profesionale;  renaşterea şi păstrarea profesionalismului în biblioteci;  dirijarea schimbărilor spre dezvoltarea procesului inovaţional;  menţinerea şi creşterea imaginii bibliotecilor şi bibliotecarilor;  evaluarea activităţii bibliotecilor şi bibliotecarilor. În cabinetul metodic municipal al Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport trei metodişti au în vizorul lor activitatea a 169 biblioteci şcolare din mun. Chişinău, cu 211 de bibliotecari. Metodistul responsabil de activitatea bibliotecilor cunoaşte bine specificul bibliotecii şcolare, este un bun profesionist şi posedă abilităţi de ajutorare în asimilarea noutăţilor profesionale. Pe lîngă asigurarea procesului educaţional cu materiale didactice prin oferte bine chibzuite, distribuire eficientă, organizarea împrumutului interbibliotecar, metodistul îşi îndreaptă activitatea spre a fi de folos bibliotecarilor. Sînt create toate condiţiile pentru a primi

consultaţiile necesare atît în spaţiul DGETS, cît şi în teritoriu, în spaţiul bibliotecilor: la reorganizarea colecţiilor, sistematizarea publicaţiilor, organizarea activităţilor de promovare a cărţii şi a edițiilor de referinţă, perfectarea documentaţiei bibliotecii, planificarea schimbărilor. Strategia dezvoltării profesionale a bibliotecarilor şcolari include organizarea reuniunilor metodice, realizarea programelor „Biblioteconomie pentru toţi”, „Învăţăm de la cei buni”, „Noutăţi profesionale”, atelierelor profesionale în cadrul conferinţelor pedagogice anuale, care sînt anticipate de studiul noutăţilor profesionale, studierea celor mai bune practici profesionale, întocmirea îndrumărilor metodice. În municipiu, sînt biblioteci şcolare-pilot, unde bibliotecarii înaintează în profesie prin învăţarea reciprocă, se prestează consulting individual, inclusiv cu deplasare la locul de lucru. De asemenea, bibliotecarii şcolari sînt antrenaţi în toate întrunirile profesionale din exterior nu numai cu prezenţa, ci şi cu experienţe reprezentative. Reuniunile metodice au drept obiectiv evaluarea activităţii pe segmentul anului şcolar şi trasarea obiectivelor şi priorităţilor noului an. Iată subiectele ultimilor ani:  Bibliotecile şcolare – spaţiu deschis pentru multiculturalism;  Activitatea de cunoaştere şi de memorie locală în bibliotecă;  Educaţia pentru şi prin valori ale tinerei generaţii în biblioteca şcolară;  Cultura organizaţională şi calitatea serviciilor în bibliotecă;  Principii morale şi deontologice în activitatea bibliotecii;  Gestionarea procesului de asigurare cu manuale prin Sistemul informaţional „Book Fund”. Programul „Biblioteconomie pentru toţi” încadrează seminare, traininguri pentru bibliotecarii începători:  Sistemul de evidenţă a colecţiilor în bibliotecile şcolare;


sionale cu bibliotecarii: erau neîncrezuţi, speriaţi, cu gîndul că nu se vor reţine prea mult în bibliotecile şcolare şi, graţie motivării pentru a se simţi importanţi, susţinerii la primele reuşite şi îndemnului spre noi urcuşuri, am ajuns să văd astăzi bibliotecari-colegi cu care mă mîndresc şi ştiu că orice însărcinare le va fi pe potrivă, fiindcă ei înşişi au încredere în ei. Aduc cîteva nume în speranţa 79 că numărul lor va creşte odată cu sporirea experienţei profesionale: Svetlana Ursu, LT „Univers Lions”; Svetlana Lungu, LT „Nicolae Sulac”; Vera Andreeva, LT „Acad. C. Sibirschi”; Viorica Ciobanu, LT „Gh. Asachi”; Olga Marinescu, LT „O. Ghibu”, etc. Susţinerea gradului de calificare este un prilej de creştere profesională şi împreună cu bibliotecarii anticipăm acest eveniment prin definirea subiectelor de cercetare pentru trei ani reieşind din specificul bibliotecii în care activează bibliotecarul, din particularităţile psihologice şi de caracter, din potenţialul creativ. Ofer consultanţă şi susţinere de cîte ori este nevoie ca în final pretendentul la gradul de calificare să vină cu un studiu serios, cu activităţi asistate de metodist şi administraţia instituţiei, cu un portofoliu conform cerinţelor şi cu încrederea că el este omul potrivit la locul potrivit. În luna mai 2011 au susţinut gradele de calificare 22 de bibliotecari şcolari din mun. Chişinău. Îmi creştea inima văzînd bibliotecarii „tutelaţi” cît de încrezători se prezentau în faţa Comisiei municipale de atestare a bibliotecarilor, cum îşi dezvăluiau abilităţile, cum se apreciau, cum erau plini de încredere şi de planuri pe viitor. Acestea sînt nişte reuşite, care au venit cu anii şi cu multă muncă de dăruire oamenilor, dar şi cu susţinere din parte colegilor din centrele metodice republicane, care au fost alături de noi în cadrul activităţilor profesionale: Eugenia Bejan şi Lilia Tcaci (Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, Vera Osoianu (Biblioteca Naţională a RM), Lidia Kulikovski şi Tatiana Coşeriu (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”), Ludmila Corghenci, Larisa Gologan (Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova). Sînt conştientă de realizările modeste, fac planuri de viitor în speranţa unor vremuri mai bune fiind ferm convinsă că succesul vine doar acolo unde-i dorit şi este realizat de oameni. Noi, metodiştii, doar trebuie să fim de folos oamenilor. Aduc tuturor colegilor mulţumiri şi felicitări cu ocazia aniversării a 20-a a ABRM, urări de sănătate, voie bună şi urcuş profesional.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

 Implementări practice ale schimbărilor în statistica internaţională;  Descrierea bibliografică a documentelor în contextul viziunilor şi cerinţelor moderne;  Raportul statistic 6c: schimbări şi aplicaţii practice. Programul „Învăţăm de la cei buni” presupune seminare, mese rotunde, ateliere, simpozioane de promovare a celor mai frumoase practici profesionale cu asistări la ore şi activităţi demonstrative:  Biblioteca şcolară între tradiţie şi modernitate;  Biblioteca şi păstrarea curată a stării de suflet;  Biblioteconomia – forma sublimă de reabilitare a spiritualităţii, moralităţii şi inteligenţei la tînăra generaţie. Programul „Noutăţi profesionale” include seminare, traininguri de familiarizare cu noutăţi şi cerinţe de ultimă oră:  Biblioteca 2.0 – o nouă generaţie de biblioteci;  Statistici internaţionale de bibliotecă (ISO 2789:2006);  Referinţele bibliografice: elaborare, prezentare, citare (pentru şcolile alolingve). Subiectele atelierelor profesionale în cadrul conferinţelor anuale ale cadrelor didactice au pornit de la temele conferinţelor:  Modernizarea bibliotecii şcolare – cerinţă de bază în formarea beneficiarilor;  Formarea activismului civic şi a responsabilităţii patrimoniale la tînăra generaţie – misiunea bibliotecii mileniului III;  Biblioteca şcolară – centru prietenos pentru învăţare;  Biblioteca şcolară – mediu binevoitor. În centrul activităţii metodice este plasat omulbibliotecarul deoarece întreaga activitate a bibliotecii depinde de el. Metodistul cunoaşte caracterul fiecărui bibliotecar, potenţialul lui profesional, realizările în activitate. Aici este foarte important ca în planificarea schimbărilor bibliotecarul să participe în egală măsură cu metodistul oferindu-i spaţiu şi posibilităţi pentru manifestarea lui personală şi profesională. În cele mai dese cazuri bibliotecarii sînt firi timide, modeste chiar dacă posedă capacităţi intelectuale deosebite. Este important ca la momentul oportun să oferi sprijin specializat şi să promovezi încrederea că el este omul potrivit pentru sarcina dată. Îmi amintesc de primele contacte profe-


ATELIER PROFESIONAL

CULTURA INFORMAȚIEI: PROIECTE ȘI ACTIVITĂȚI DE SUCCES ÎN BIBLIOTECI ABORDAREA PRIN COMPETENŢE A CĂUTĂRII INFORMAŢIEI PENTRU O RATĂ DE SUCCES

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

80

Natalia CULICOV, şef, Serviciul referinţe bibliografice, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Un rol important în regăsirea informaţiei în biblioteci îl au cataloagele care constituie primul instrument de informare, avînd rolul de intermediar între utilizator şi colecţia de documente existentă în bibliotecă. Odată cu modernizarea şi automatizarea tuturor activităţilor de bibliotecă, sistemul de cataloage a suferit schimbări, acum toate bibliotecile mari din lume pun la dispoziţia utilizatorului cataloage electronice cu acces local şi/sau online. Fără a minimaliza importanţa cataloagelor clasice existente în bibliotecă, afirmăm că totuşi catalogul electronic oferă utilizatorilor posibilităţi largi de căutare şi găsire a informaţiilor prin mai multe puncte de acces (titlu, autor, vedete de subiect, cuvintecheie din titlu), precum şi modalităţi de combinare a mai multor criterii de căutare. Cu toate acestea, catalogul electronic trebuie supus unei evaluări permanente, pentru a stabili calitatea şi nivelul de reuşită a unei biblioteci în a-i informa pe utilizatori prin intermediul catalogului electronic. Orice planificare a calităţii trebuie să fie succedată de evaluarea ei. În acest context, este obligatorie determinarea criteriilor obiective de apreciere a eficienţei în biblioteci şi se poate realiza o cuantificare a acestor activităţi pe baza unui sistem de indicatori de performanţă. Pentru aceasta este recomandat standardul internaţional SR ISO 11620. Informare şi documentare. Indicatori de performanţă pentru biblioteci, care are drept scop de a promova utilizarea indicatorilor de performanţă în biblioteci şi de a face cunoscut modul în care se poate realiza măsurarea performanţei. Măsurarea performanţei presupune „colectarea unor date statistice şi a altor tipuri de date ce descriu activitatea bibliotecii şi analiza acestor date în scopul evaluării performanţei” (1) sau, cu alte cuvinte, compararea a ceea ce face biblioteca (performanţă) cu ceea ce trebuie să facă (misiune) şi cu ceea ce vrea să realizeze (scopuri). Performanţa este „gradul în care o bibliotecă îşi îndeplineşte obiectivele, mai ales raportat la necesităţile utilizatorilor” (1).

Indicatorul de performanţă este „o expresie cuantificată, utilizată pentru evaluarea şi compararea performanţei unei biblioteci” (1). Standardul internaţional precizează condiţiile de aplicare a indicatorilor de performanţă pentru biblioteci, stabileşte un set de indicatori pentru uzul bibliotecilor de toate tipurile. Unul dintre indicatorii pe care ne-am propus să-l calculăm, este B. 2.7.2 Rata de succes a căutării în catalogul pe subiecte. Definiţia indicatorului: stabilirea procentului de titluri din catalog care corespund subiectului căutat de utilizatori şi sînt găsite de acesta la subiectul interesat. Scopul indicatorului: indicatorul permite de a evalua calitatea catalogului pe subiecte în conformitate cu cerinţele utilizatorilor. Calcularea indicatorului se efectuează prin determinarea proporţiei unei regăsiri de succes a documentelor. O căutare în catalogul pe subiecte este considerată de succes atunci cînd îndeplineşte două condiţii: – un nivel înalt de corespondenţe, adică cît mai multe titluri care se referă la subiectul căutat să fie găsite în catalog; – o precizie înaltă, adică întreg setul de titluri găsite în catalog trebuie să corespundă nemijlocit subiectului căutat. Măsurarea ratei de succes a căutărilor pe subiecte permite identificarea punctelor slabe în procesul de indexare pe subiecte; în metodele de căutare în catalogul pe subiecte; în instrucţiunile de utilizare a catalogului, precum şi în competenţele informaţionale ale utilizatorului privind principiile de organizare şi accesare a catalogului. De ce anume acest indicator? Biblioteca Ştiinţifică a US „A. Russo” se preocupă dintotdeauna de oferirea unor servicii de calitate, de formarea utilizatorilor pentru obţinerea acestor servicii. Astfel, pentru a oferi utilizatorului un instrument eficient de regăsire a informaţiei, de cîţiva ani sîntem într-un proces continuu de verificare şi redactare a fişierului de autoritate Vedete de subiect.


 statutul socioprofesional din care fac parte. 2. Pentru a putea stabili cu mai multă claritate subiectele care îi interesa pe utilizatori, aceştia erau invitaţi şi la o discuţie. 3. Căutarea în catalog a fost repetată de către bibliotecar, pentru a verifica dacă au fost consultate toate vedetele de subiect corespunzătoare temei cercetate (anexa 2). 81 Decizia bibliotecarului, în ceea ce priveşte relevanţa titlurilor găsite, desigur că este subiectivă, bazîndu-se doar pe cunoştinţele pe care le are acesta la subiectul respectiv, dar totuşi cuvîntul bibliotecarului rămîne a fi ultimul în stabilirea indicatorului, conform standardului. Colectarea datelor Au fost colectate două tipuri de date: 1) numărul de titluri corespunzătoare subiectelor căutate, găsite de utilizatori. S-au luat în calcul toate titlurile corespunzătoare subiectelor căutate pe care utilizatorii le-au considerat relevante şi relevanţa cărora a fost confirmată de bibliotecar; 2) numărul de titluri corespunzătoare subiectelor căutate, care sînt în realitate indexate în catalog. Rata de succes a căutării pe subiecte s-a calculat cu ajutorul formulei: A/B • 100%, unde: A este numărul de titluri corespunzătoare subiectului căutat, găsite de utilizator, iar B este numărul de titluri corespunzătoare subiectului căutat, care sînt în realitate indexate în catalog. Indicatorul trebuie să fie un număr întreg cuprins între 0 şi 100. Un indicator care se apropie de 100 indică o rată de succes. Interpretarea datelor şi factorii care influenţează indicatorul Toate cele 50 de chestionare au fost validate, deoarece au fost respectate toate cerinţele anchetei. În urma prelucrării chestionarelor am obţinut următoarea proporţie: 1683/2252 • 100 = 75%, unde: 1683 este numărul de titluri corespunzătoare subiectelor căutate, pe care le-au găsit utilizatorii, 2252 este numărul de titluri corespunzătoare subiectelor căutate, care sînt în realitate indexate în catalog. 75% este indicatorul care arată rata de succes a căutărilor în catalogul pe subiecte. Adică, 75% de titluri din catalog corespund subiectelor căutate de utilizatori şi au fost găsite de aceştia la subiectele interesate. După părerea noastră este un indicator destul de bun, care ne demonstrează o rată de succes de nivel înalt. Acest indicator demonstrează:  un catalog pe subiecte destul de eficient;

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Succesul în căutarea şi identificarea informaţiei necesare după vedeta de subiect, depinde atît de calitatea indexării, cît şi de nivelul culturii informaţionale a utilizatorilor, de capacitatea de a formula corect ecuaţia de căutare. În acest sens prin promovarea cursului Bazele culturii informaţiei pentru studenţii anului I, precum şi prin asistenţa informaţională acordată utilizatorilor zi de zi în sala de referinţe, dar şi prin alte programe şi activităţi organizate în bibliotecă, noi contribuim esenţial la formarea acestor competenţe. Indicatorul poate fi aplicat de toate bibliotecile care au cataloage pe subiecte. Iar eventualele comparaţii între biblioteci ar impune ca bibliotecile să folosească aceleaşi reguli de catalogare şi o formă de catalog similară, ceea spre ce tind astăzi toate bibliotecile din ţară. Calcularea indicatorului respectiv este un proces destul de dificil, care necesită timp şi forţe de muncă. Este foarte dificil să măsori succesul căutărilor, deoarece chiar şi cel mai experimentat bibliotecar nu întotdeauna este în stare să găsească toate titlurile corespunzătoare unui anumit subiect. Deoarece cataloagele tradiţionale (sistematic şi analitic) periodic sînt conservate, ne-am pus ca scop să efectuăm un minisondaj avînd drept scop stabilirea calităţii catalogului electronic pe subiecte ca instrument eficient de găsire a informaţiilor prin prisma competenţelor informaţionale ale utilizatorilor. Sondajul s-a efectuat în Serviciul referinţe al bibliotecii, în perioada septembrie-noiembrie 2011. Mărimea eşantionului cercetat a fost de 50 de subiecţi care efectuau cercetări bibliografice în catalogul electronic pe subiecte în Serviciul referinţe. Eşantionul a inclus studenţi de la diferite facultăţi (74%), din toţi anii de studii, studenţi atît de la secţia de zi, cît şi de la cea cu frecvenţă redusă. Studenţii constituiau categoria de utilizatori cu cea mai mare pondere între utilizatorii serviciului nostru. Printre chestionaţi au fost şi profesori (10%) de la diferite facultăţi, masteranzi (12%), elevi ai Liceului Teoretic şi Colegiului Pedagogic (4%). Metodologia aplicării Pentru stabilirea ratei de succes a căutării pe subiecte am utilizat următoarele metode, considerate cele mai eficiente: 1. Utilizatorii ce efectuau căutări pe un anumit subiect au fost solicitaţi să completeze un chestionar în care să menţioneze (anexa 1):  descrierea succintă a subiectului căutat;  vedetele de subiect la care au căutat;  vedetele de subiect în cadrul cărora au găsit titlurile pe care le consideră relevante;  numărul total de titluri relevante găsite;


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

 plenitudinea fişierului de autoritate Vedeta de subiect;  o competenţă informaţională satisfăcătoare a utilizatorilor. Cu toate acestea neobţinerea unui indicator de 100% ne demonstrează că există factori care au influenţat negativ acest calcul, unii din ei nu au 82 depins de competenţa bibliotecii, ci de: 1) utilizatori:  nivel scăzut de competenţă informaţională (număr de ore insuficiente pentru instruirea adecvată a utilizatorilor (4 ore pentru sistemul de cataloage în BŞU); nefrecventarea orelor de cultura informaţiei);  necunoaşterea regulilor specifice indexării pe subiecte;  selectarea vedetelor de subiect necorespunzătoare temei cercetate (vedete prea generalizate, prea succinte, scrierea incorectă a cuvintelor, utilizarea unor cuvinte necunoscute); 2) sistemul de clasificare şi indexare:  reguli şi principii complicate de indexare pe subiecte;  lipsa unui vocabular controlat de vedete de subiect;  lipsa trimiterilor (de la subiecte nepreferate la cele preferate; la subiecte în relaţie etc.); 3) sistemul de catalogare:  interfaţa nesatisfăcătoare a catalogului pe subiecte (nu este vizibilă vedeta de subiect în întregime; nu se vede pe monitor limba selectată etc.;  catalogul pe subiecte nu permite efectuarea unei căutări avansate. Modificarea cererii şi repetarea căutărilor de către bibliotecar ne-a permis să determinăm rata de succes a căutărilor din punctul de vedere al profesionistului. Analizînd datele, am ajuns la concluzia că: – 12 utilizatori (24%), ceea ce constituie aproape 1/4 din cei chestionaţi, au utilizat posibilităţile catalogului electronic pe subiecte de la 91 la 100%; – 8 utilizatori (16%) de la 81 la 90%;

– 7 utilizatori (14%) de la 71 la 80%; – 5 utilizatori (10%) de la 61 la 70%; – 6 utilizatori (12%) de la 51 la 60% etc. După categoria socioprofesională, studenţii sînt cei care au demonstrat o rată de succes mai înaltă decît celelalte categorii de utilizatori. Mai mulţi utilizatori, şi anume 38 (76%), au utilizat posibilităţile catalogului pe subiecte de la 51 la 100%, şi doar 12 (24%) utilizatori de la 0 la 50%. Acest lucru este îmbucurător, demonstrînd eficienţa şi calitatea catalogului pe subiecte şi o bună cunoaştere a modalităţilor de căutare în catalogul pe subiecte de către utilizatorii bibliotecii. În linii generale, cercetarea ne-a permis să evaluăm calitatea catalogului pe subiecte în conformitate cu cerinţele utilizatorilor; plenitudinea catalogului pe subiecte; să identificăm punctele slabe în procesul de indexare pe subiecte; în metodele de căutare în catalogul pe subiecte; în instrucţiunile de utilizare a catalogului, precum şi în nivelul de competenţă informaţională a categoriilor de utilizatori antrenaţi în cercetare. Aceste date ne vor permite să întreprindem un şir de acţiuni în vederea ridicării nivelului ratei de succes a căutărilor în catalogul pe subiecte. Referinţe bibliografice 1. SM ISO 11620:2011. Informare şi documentare. Indicatori de performanţă pentru biblioteci. Ch., 2011. 107 p. 2. Bazele Culturii Informaţionale : Curs universitar. Bălţi : Presa univ. bălţeană, 2007. 156 p. ISBN 978-9975-50-002-9 3. Поиск по предметной рубрике. În: Полл, Р. Измерение качества работы. Международное руководство по измерению эффективности работы университетских и других научных библиотек : trad. din lb. engl. [on-line]. Мoscova: Logos, 2001. – 150 p. [citat 1.11.2011]. Disponibil: <http://www.unilib.neva.ru/dl/134/ch08.html>


CULTURA INFORMAŢIEI ŞI NOUA PARADIGMĂ EDUCAŢIONALĂ Maria VĂTĂMANU, şef, Serviciul bibliografie, BŞ ASEM Schimbarea paradigmei educaţionale conţine urmări consistente nu doar pentru instituţiile educaţionale, dar şi pentru biblioteci, deoarece influen- 83 ţează direct funcţia lor educaţională. Creşterea semnificativă a proporţiei de lucru independent cu surse de informare în structura oricărui tip de activitate umană în societatea informaţională, implementarea largă a noilor tehnologii, care au îmbogăţit semnificativ spectrul serviciilor şi produselor informaţionale, prestate utilizatorilor – toate acestea, condiţionează necesitatea achiziţionării de către bibliotecari nu doar a cunoştinţelor şi abilităţilor profesionale tradiţionale. Ei sunt impuşi să înveţe utilizatorii metode de muncă cu informaţia. Un alt aspect asupra căruia s-a făcut simţită influenţa schimbărilor produse în societate este accesul la informaţie şi cunoaştere, precum şi generarea de percepere nouă şi transferul acesteia. Contează cum fiecare ţară reuşeşte să-şi educe şi să-şi instruiască cetăţenii. Amploarea informaţională, multitudinea formelor de manifestare, diversitatea instrumentelor şi tehnologiilor de mediere au produs schimbări majore în felul oamenilor de a comunica, de a învăţa, de a face afaceri, de a rezolva diverse probleme. În aceste condiţii este necesar ca fiecare individ să posede un bagaj minim de cunoştinţe şi abilităţi care să-i permită să descifreze noul context informaţional, să-i permită să se adapteze şi să se integreze în noua formă de manifestare a comunicării sociale, să fie eficient în noua societate informaţională. Importanţa educaţiei pentru cultura informaţiei este recunoscută pe plan mondial şi preocupări pentru aceasta găsim în mai multe programe internaţionale iniţiate de către ONU şi, în special, UNESCO. În cadrul mai multor forumuri au fost stabilite caracteristicile de bază ale societăţii informaţionale şi ale societăţii cunoaşterii în care trăim astăzi:  informaţia şi cunoştinţele devin forţa principală care transformă societatea;  ciclul de renovare tehnologică (de producere, socială, educaţională, medicală etc.) depăşeşte ritmurile schimbului de generaţii;  educaţia continuă şi la necesitate, capacitatea de reciclare constituie condiţia de bază pentru a reuşi, a avea succes;

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

La ora actuală, pentru prima dată în istoria omenirii, informaţia şi cunoştinţele au ocupat poziţia dominantă în raport cu astfel de categorii importante cum sunt materia şi energia. S-a produs trecerea de la civilizaţia industrială la civilizaţia informaţională. Crearea societăţii informaţionale constituie un obiectiv prioritar al omenirii. Dezvoltarea societăţii informaţionale este strâns legată de nevoile tot mai avansate ale fiecărui cetăţean pentru perfecţionarea profesională, reînnoirea cunoştinţelor, achiziţionarea unor noi abilităţi. Această tendinţă a condiţionat schimbarea paradigmei şi modelului educaţiei. A apărut necesitatea de a garanta adecvarea educaţiei schimbărilor dinamice ce au loc în natură şi societate, în tot mediul ce înconjoară omul, volumului crescând de informaţii, dezvoltării fără precedent a tehnologiilor infocomunicaţionale. Intrarea omenirii în epoca societăţii informaţionale a condiţionat schimbarea sloganului „Învăţare pentru toată viaţa” cu unul nou – „Învăţare pe tot parcursul vieţii”. Caracteristicile calitative noi ale paradigmei educaţionale sunt: orientarea către o personalitate care se dezvoltă continuu, trecerea de la modelul reproductiv al învăţării la cel productiv, umanist, orientat spre cultură; multistructural şi multivariat; se menţionează caracterul activ al educaţiei. Cea mai importantă componentă a noii paradigme educaţionale o constituie ideea educaţiei continue, ce cuprinde toate formele, genurile şi nivelurile educaţiei, care depăşeşte mult limitele educaţiei formale. Înţelegerea necesităţii învăţării continue presupune formarea convingerii că orice cunoaştere este relativă şi siguranţa poate fi obţinută doar prin reînnoirea şi suplimentarea cunoştinţelor pe tot parcursul vieţii profesionale. Realizarea ideii învăţării continue este direcţionată spre depăşirea discrepanţei dintre tempoul creşterii cunoştinţelor din lumea contemporană şi posibilităţile limitate de achiziţionare a omului în perioada învăţării. Această discrepanţă impune instituţiile educaţionale, întâi de toate, să formeze capacitatea de învăţare, de dobândire a informaţiei, de extragere a celor mai necesare cunoştinţe. Pentru aceasta pedagogul nu numai el însuşi trebuie să posede bazele cunoştinţelor informaţionale şi ale abilităţilor, dar trebuie să fie gata să le transmită, formând astfel un gen aparte de cultură – cultura informaţiei.


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

 existenţa individului depinde de capacitatea de a găsi la timp, de a obţine, de a percepe adecvat şi a utiliza eficient informaţia nouă. În întreaga lume tot mai puternic se conştientizează necesitatea rezolvării problemelor globale – pregătirii la timp a oamenilor pentru noile condiţii de viaţă şi de activitate profesională în mediul informa84 ţional, să fie instruiţi ca să acţioneze autonom în acest mediu, să utilizeze eficient posibilităţile lui, să poată a se apăra de influenţele negative. Organizaţiile mondiale care au iniţiat discuţia şi studierea problemelor pregătirii omului pentru viaţa în societatea informaţională, sunt UNESCO şi IFLA. Importanţa care se acordă culturii informaţiei variază în funcţie de ţară. Conceptul cunoaşte diferite interpretări care ţin de includerea sau nu a abilităţilor privind tehnologia alături de cele legate de informaţie. Deşi în Republica Moldova nu există o concepţie unitară a educaţiei pentru cultura informaţiei şi persistă o abordare monodisciplinară, în cadrul căreia formarea culturii informaţiei se reduce la promovarea cunoştinţelor bibliografice, la promovarea metodelor raţionale de muncă cu documentele tipărite etc., totuşi există la nivel naţional, anumite reacţii la necesitatea pregătirii speciale pentru competenţa informaţională. Astfel, prin Hotărârea Colegiului Ministerului Educaţii, nr. 7.4/6 din 7 mai 2002, şi prin Hotărârea Colegiului Ministerului Educaţii nr. 1.8 din 8 noiembrie 2002 Cu privire la includerea în procesul educaţional al instituţiilor de învăţământ preuniversitar a cursului opţional „Iniţiere în bibliologie şi cultura informării” este recomandat cursul facultativ Bazele culturii informaţionale pentru instituţiile de învăţământ superior universitar şi superior de scurtă durată. Începând cu anul universitar 2005-2006, Republica Moldova, în cadrul reformei educaţionale, a trecut la învăţământul centrat pe student, unul din principalele repere care jalonează reforma învăţământului superior european, cunoscută sub denumirea de Procesul de la Bologna. Această reformă direcţionează activitatea cadrelor didactice, a studenţilor şi a universităţii în ansamblu, în vederea centrării pe nevoile studenţilor şi a asigurării unui învăţământ de calitate, centrat pe achiziţia de competenţe relevante pentru activitatea postlicenţă. Situaţia care se conturează în urma multiplelor sondaje, intervievării vorbeşte despre faptul că în şcoli şi licee promovarea culturii informaţiei este slab organizată. Deşi cadrul reglementar recomandă instituţiilor preuniversitare şi universitare implementarea cursurilor facultative în

vederea educaţiei pentru cultura informaţiei rămâne un deziderat pentru majoritatea. Programul cursului de cultura informaţiei recomandat anterior prin Hotărârea de Guvern (2002) se cere redactat în conformitate cu noile rigori. Un nou program trebuie să permită desfăşurarea activităţilor de formare care să corespundă principiilor de bază: - cunoaşterea resursele informaţionale (varietatea surselor de informare tipărite şi electronice); - identificarea principalelor tipuri de nevoi informaţionale şi algoritmii lor de rezolvare (educarea abilităţilor de găsire a informaţiilor exacte, tematice, de adresă etc.); - educaţia abilităţilor de prelucrare analitico-sintetică a surselor informaţionale (metodele de culegere a informaţiei, de analiză, sintetizare); - învăţarea tehnologiei elaborării produselor informaţionale (elaborarea produsului propriuzis, necesar studierii, activităţii etc.). Învăţarea metodologiei muncii cu documente şi instrumente trebuie să asigure viitorilor studenţi următoarele abilităţi: 1) să identifice scopul cercetărilor ştiinţifice: să analizeze proiecte, să înţeleagă tematica lor. În cadrul acestei competenţe utilizatorii trebuie să ştie cum să-şi planifice munca, divizând-o pe etape în conformitate cu termenii stabiliţi; 2) să efectueze căutarea informaţiei: să utilizeze dicţionare, enciclopedii, să cunoască tipologia documentelor şi principiile organizării surselor informaţionale (structura colecţiei, sistemele de clasificare etc.), să poată utiliza instrumentele de acces la informaţie: cataloage, baze de date, internet, să cunoască limbajele de alcătuire a cererilor, operatorilor logici şi de proximitate, să înţeleagă trimiterile bibliografice; 3) să selecteze şi să utilizeze informaţia: să trieze şi să ierarhizeze informaţia, să poată să facă însemnări, să sintetizeze, să generalizeze, să elaboreze un plan, să redacteze introducerea şi încheierea; 4) să elaboreze propriul produs: să elaboreze liste bibliografice, să scrie o lucrare şi să expună în formă scrisă sau orală. Educaţia pentru cultura informaţiei poate deveni principalul vector în Europa cunoaşterii şi poate constitui o platformă internaţională de cunoaştere. Sunt necesare măsuri urgente de elaborare a unui nou cadru reglementar în corespundere cu


Referinţe bibliografice 1. Lay, Hesus. Linii directoare privind cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi. Ch., 2010. 64 p. 2. Nacional’naâ informacionnaâ politika : Bazovaâ model’. Paris-Moscova, 2010. 172 p. 3. Cooperarea internaţională : Procesul de la Bologna [sursă electronică]. Acces: http: 85 www.edu.md 4. Vătămanu, Maria. Cultura informaţională în contextul programului UNESCO „Informaţia pentru toţi”. În: Magazin bibliologic. 2010, nr. 1-2. 5. Cu privire la cadrul de reglementare a bibliotecilor din instituţiile de învăţământ superior. / Colegiul Ministerului Educaţiei. Hotărârea nr. 7.4/6 din 7 mai 2002. În: Buletin informativ. 2002, nr. 2, p. 98, 115-120. 6. Cu privire la includerea în procesul educaţional al instituţiilor de învăţământ preuniversitar a cursului opţional „Iniţiere în bibliologie şi cultura informării” / Colegiul Ministerului Educaţiei. Hotărârea nr. 1.8 din 8 noiembrie 2002. În: Buletin informativ. 2002, nr. 2, p. 75-87.

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

transformările ce au loc la nivel mondial. Bibliotecarii trebuie să se implice activ în instruirea pentru cultura informaţiei şi trebuie să înveţe să fie actorii principali în acest domeniu de activitate. Pentru succesul activităţii în vederea educaţiei utilizatorilor sunt necesare elaborarea şi editarea programelor şi manualelor, a metodologiei de predare şi evaluare, a testelor etc. Bibliotecarii trebuie să se implice şi în această activitate. Deoarece promovarea învăţării pentru cultura informaţiei constituie o muncă amplă şi complexă, ei trebuie să înveţe să creeze parteneriate cu cei interesaţi în acest gen de activitate şi, în primul rând, cu pedagogii. Bibliotecarii pot şi trebuie să contribuie la rezolvarea problemei globale – pregătirea la timp a oamenilor pentru noile condiţii de viaţă şi de activitate profesională în mediul informaţional arhiautomatizat, să fie instruiţi să acţioneze autonom în acest mediu, să utilizeze eficient posibilităţile lui, să poată să se apere de influenţele negative. Activând în această direcţie, bibliotecarii îşi vor fortifica prestaţia lor profesională, dar şi imaginea în comunitatea în care activează, realizând misiunea lor esenţială.


ATELIERUL PROFESIONAL

ASPECTE PRACTICE ALE CATALOGĂRII DOCUMENTELOR: STUDIU DE CAZ DESCRIEREA BIBLIOGRAFICĂ. VEDETA: NUME DE AUTORI STRĂINI

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

86

Lina MIHALUŢA, director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Formarea numelui autorului în limba originală se stabileşte în urma documentării catalogatorului asupra autorului: naţionalitatea sau cetăţenia, limba în care a scris. Odată aflate, aceste date trebuie identificate (într-o enciclopedie a ţării sale sau într-un lexicon) pentru a afla forma originală a numelui său pentru vedeta uniformă. Deci, un autor francez va fi căutat într-o enciclopedie franceză, un autor rus într-o enciclopedie rusă, un autor englez într-o enciclopedie engleză etc. şi nu altfel, pentru că formele specificate pot diferi unele de altele. De ex.: dramaturgul spaniol Lope Felix de Vega Carpio (1562-1635), în enciclopediile româneşti / franceze şi italiene, este trecut ca LOPE DE VEGA, Felix Carpio, iar în enciclopediile spaniole este trecut: VEGA CARPIO, Felix Lope. Catalogatorul nu are, însă întotdeauna la îndemînă toate instrumentele necesare documentării sale, mai ales în bibliotecile mici. În acest caz, studiul uzanţelor onomastice caracteristice diferitor limbi şi naţionalităţi îl vor ajuta să găsească forma exactă de nume pentru stabilirea vedetei uniforme şi aici trebuie reţinute cîteva observaţii asupra numelor de autori pe grupe lingvistice şi naţionale. În acest sens se pot stabili cîteva categorii de nume ca:  nume de autori din ţările de limbi romanice;  nume de autori anglo-saxoni;  nume de autori din ţările de limbi germanice;  nume de autori slavi etc. Autori din ţările de limbi romanice: română, franceză, italiană, spaniolă (Spania şi America Latină), portugheză (Portugalia, America Latină). Dificultăţile care apar pentru alegerea vedetei uniforme la această categorie de nume apare în cazul autorilor cu:  nume compuse;  nume cu prefixe;  nume cu prefixe stabilite sau atributive. Numele compuse romanice îşi au originea, în general, de la îmbinarea numelui de familie patern cu cel matern: la spanioli – primul nume este al tatălui, iar al doilea al mamei; la portughezi – primul nume este al mamei, iar al doilea al tatălui.

Modalităţi de combinare: prin liniuţă, prepoziţii, conjuncţii, articole, ca părţi separate. Nume compuse romanice unite prin liniuţă (În document / Vedeta uniformă): Ion Păun-Pincio (român) / PĂUN-PINCIO, Ion Argentina Cupcea-Josu (român) / CUPCEA-JOSU, Argentina Luigi Alpago-Novello (italian) / ALPAGO-NOVELLO, Luigi Unii autori francezi îşi trec prenumele legat prin linioară de numele de familie. În vedetă se va trece mai întîi numele, apoi prenumele, deci nu se va ţine cont de linioară: Roger-Ferdinand / FERDINAND, Roger Raoul-Rochette / ROCHETTE, Raoul Nume compuse romanice unite prin părţi separate sau nume duble. Pentru autorii români, francezi, italieni şi de limbă spaniolă aceste părţi speciale sînt scoase în vedetă începînd cu prima parte: Ion Budai Deleanu / BUDAI DELEANU, Ion Vicente Blasco Ibanez / BLASCO IBANEZ, Vicenze Umberto Zanotti Bianco / ZANOTTI BIANCO, Umberto Pentru autorii de limba portugheză aceste părţi sînt scoase în vedetă începînd cu ultima parte: Pedro Alvarez Cabral (portughez) / CABRAL, Pedro Alvarez Luis Aranha Pereira (brazilian) / PEREIRA, Luis Aranha Nume romanice cu prefixe. Prefixele constau din prepoziţii şi articole, care se notează în vedetă conform uzanţei naţionale din ţara al cărei cetăţean este autorul. Pentru numele româneşti orice prefix face parte din nume: Vasile a Mariei / A MARIEI, Vasile Nume franceze. Fac parte din nume articolele simple şi prepoziţiile articulate indivizibile L’, La, Le, Les, Des, Du (scrise cu majuscule): Gustave Le Bon / LE BON, Gustave Jean de La Fontaine / LA FONTAINE, Jean de Jean Du Moulin / DU MOULIN, Jean Marcel L’ Herbier / L’HERBIER, Marcel


William Mac Donald / MAC DONALD, William Eugene O’Neil / O’NEIL Eugene Sir Thomas de St. Serfe / ST. SERFE, Sir Thomas de – prefixele formate din particule, prepoziţii, articole de origine străină de, d’, de la, des, du, le, la, l’van, van, de von fac parte integrantă din numele 87 anglo-americane chiar dacă în limba de origine unele din ele nu sînt luate în consideraţie în vedetă: Augustus de Morgan / DE MORGAN, Augustus Walter de la Mare / DE LA MARE; Walter Carl Van Doren / VAN DOREN, Carl – particula of nu face parte din nume: John of Heveden / HEVEDEN, John of – numele compuse legate prin trăsătura de unire se trec în vedetă începînd cu prima parte a numelui: Cecil Day-Lewis / DAY LEWIS, Cecil – numele alcătuite din două sau mai multe părţi se trec în vedetă începînd cu ultima parte a numelui: John Stuart Mill / MILL, John Stuart Ford Madox Ford / FORD, Madox Ford Excepţie: Se trece în vedetă prima parte a numelui dacă autorul este mai cunoscut astfel sau dacă el însuşi preferă această formă: David Earl Lloyd George / LLOYD GEORGE, David Earl Nume de autori din ţările de limbi germanice. La numele de origine germană şi flamandă, în a căror componenţă intră prefixele (prepoziţii, articole simple sau contractate): von, von der, van’s, van’t, von, und, yu, yum, yur, af, av, am, auf’m, aus’m, im, van, van der, vander, ten, ter, ther, de, op, voor, nu se ţine seama de prefix, iar în vedetă se scoate acea parte a numelui care urmează după prefix: Leo op de Beeck / BEECK, Leo op de Carl de Geer / GEER, Carl de Jan ten Brink / BRINK, Jan ten La numele de autori belgieni de origine flamandă sau germanică se ţine cont de prefixe: Karel Van De Woestijne / VAN DE WOESTIJNE, Karel Charles De Coster / DE COSTER, Charles Numele olandeze, în a căror componenţă intră prefixe, se scot în vedetă, ţinînd seama de acea parte a numelui care urmează după prefix: Vincent van Gogh / GOGH, Vincent van Jacob Beart de la Faille / FAILLE, Jacob Beart de la Numele autorilor slavi (ruşi, ucraineni, belaruşi, bulgari, sîrbi, polonezi, cehi, slovaci, croaţi, sloveni)

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Nume italiene. Pentru numele italiene, în general, fac parte din nume articolele şi prepoziţiile simple La, Lo, Li (scrise cu majuscule în toate cazurile), iar Da, Dal, De, Degli, Dei, Della – pentru numele începînd cu sec. al XIX-lea: Giovanni La Cecilia / LA CECILIA, Giovanni Niccolo Lo Savio / LO SAVIO, Niccolo Lorenzo Da Ponte / DA PONTE, Lorenzo Angela Di Constanzo / DI CONSTANZO, Angela Nume spaniole. Pentru numele spaniole se ţine cont numai de articolele simple La, Las: Manuel Antonio Las Heras / LAS HERAS, Manuel Antonio În general, în numele spaniole şi portugheze, sînt reţinute numai particulele legate de nume: Enrique Demaria / DEMARIA, Enrique Roberto Lafuente / LAFUENTE, Roberto Nu fac parte din nume: – la români – de: Emil de Puşcariu / PUŞCARIU, Emil de – la francezi – de, d’: Alfred de Musset / MUSSET, Alfred de – la portughezi: da, das, de, do, dos, as, os (excepţie fac numele de origine portugheză purtate de autori nord-americani, particulele de mai sus fac parte din nume): Joao Adolpho das Santus / SANTUS, Joao Adolpho La brazilieni, particula di face parte din nume: Alberti Cardinal Di Yorio / DI YORIO, Alberti Cardinal Nume romanice cu prefixe stabilite sau atributive. Prefixele sau calificativele S, St., Ste.,Sta., Sân., Sant, Santo, Saint, Sainte fac parte integrală din nume şi se trec în vedetă: Robert de Saint-Jean / SAINT-JEAN, Robert de Luigi Santa Maria / SANTA MARIA, Luigi Paul Sân-Petru / SÂN-PETRU, Paul Nume de autori anglo-saxoni. În cadrul grupei de nume anglo-saxone (engleze, scoţiene, irlandeze, nord-americane) sînt caracteristice următoarele categorii: – nume cu prefixe – prefixele A’Ab, Ap (cu sensul de „fiu”), M’, Mc, Mac (scoţiene), O’ (irlandez – nepot, descendent), Fitz (normandă – „fiu”), Saint (frecvent St), fac parte integrată de nume şi constituie cuvînt de ordine: Gilbert Abbot A’Beckett / A’BECKETT, Gilbert Abbot


ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

prezintă dificultate în lucrările originale ale unora (ruşi, ucraineni belaruşi, bulgari, sîrbi) unde sînt redate cu scriere chirilică şi în diverse traduceri (numele lor este ortografiat diferit, după limba în care au fost traduşi). De exemplu:  A.C. Пушкин (în lb. rusă)  PUŞKIN, A.S. (rom.)  PUSCHKIN, Alexander S. (germ.) 88  POUCHKINE, Alexandre S. (fr.)  PUSHKIN, A. (engl.)  PUSKIN, Alekszender (maghiară) Pentru vedeta uniformă, se ia forma originală a numelui, dar se transliterează din scrierea chirilică în cea latină conform Standardului de transliterare. Astfel vedeta uniformă pentru acest exemplu va fi: PUŠKIN, Aleksandr Sergeevič Pentru autorii ruşi se cere ca în vedetă să fie completat nu numai numele, prenumele, ci şi patronimicul pentru diferenţa cazurilor frecvente de omonimi. Pentru alte categorii de autori a se vedea Ghidul de catalogare şi clasificare a colecţiilor bibliotecilor universitare din România (Bucureşti, 1976, p. 40126).

Referinţe bibliografice 1. Consultaţii de biblioteconomie : Completarea şi organizarea colecţiilor de publicaţii. Bucureşti: I.S.I.A.P., 1969. 2. Cotarea publicaţiilor [on-line] [citat la 18.08.2010]. Disponibil: http://lewebpedagogique.com 3. Ghidul de catalogare şi clasificare a colecţiilor bibliotecilor universitare din România. Bucureşti, 1976. 4. Horvat, Saluc. Introducere în biblioteconomie. Bucureşti: Ed. Grafoart, 1996. 5. Pas cu pas... în descrierea bibliografică internaţională standardizată ISBD – Catalogarea documentelor : Ghid în multiple modele şi exemple [on-line]. Disponibil: http://www.scribd.com/ doc/38812669/carte-biblioteconomie 6. Regneală, Mircea. Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării. În 2 vol. Ed. a 2-a rev. şi adăugită. Bucureşti, 2001. 7. Richter, Brigitte. Ghid de biblioteconomie. Trad. de Gheorghe Buluţă, Silvia Nestorescu. Bucureşti: Ed. Grafoart, 1995.

Buletin ABRM  
Buletin ABRM  

Publicatie semestriala a Asociatiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, nr.2 din 2011

Advertisement