Ghid de bune practici

CUPRINS:

* INTRODUCERE * CAPITOLUL 1 - INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT - Despre proiect - Contextul proiectului - Grupul tinta al proiectului *...CAPITOLUL 2 - PROGRAME DE FORMARE - Dezvoltarea competentelor antreprenoriale - Tehnologia informatiei si comunicarii - Modelare ceramica - Impletituri rachita - Pictura icoane pe sticla - Tamplarie artizanala

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

INTRODUCERE

Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană finanţează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. Timp de 50 de ani, Fondul Social European a investit în programe dedicate creşterii gradului de ocupare în statele membre ale Uniunii Europene.

Priorităţi finanţate de Fondul Social European: - creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi intreprinderilor - creşterea accesului şi a participării pe piaţa muncii - promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminarii şi facilitarea accesului pe piaţa muncii pentru persoanele dezavantajate Unul dintre programele prin care FSE actioneaza in Romania este POSDRU.acesta fiind programul care stabileşte axele prioritare şi domenile majore de intervenţie ale României în domeniul resurselor umane, pentru perioada 2007 - 2013.

Acest material are scopul de a prezenta rezultatele obtinute in cadrul proiectului”„Promovarea meșteșugurilor tradiționale pentru a facilita trecerea de la agricultura de subzistență la ocuparea în activități non-agricole în mediul rural” cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 si de a oferi informatii depre modalitatea de desfasurare si de punere in practica a proiectului anterior mentionat.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Despre proiect Proiectul “Promovarea mestesugurilor traditionale pentru a facilita trecerea de la agricultura de subzistenta la ocuparea în activitati non-agricole în mediul rural”este cofinantat de Fondul Social European în cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013.

Obiectivul general al proiectului îl constituie facilitarea accesului la piata muncii a persoanelor din mediul rural, respectiv a celor ocupate în agricultura de subzistenta. Prin acest proiect au fost furnizate competentele necesare dezvoltarii personale si integrarii pe piata muncii în acest timp fiind revitalizate si dezvoltate mestesuguri traditionale. Obiectivul general al proiectului raspunde obiectivului general al POS DRU pentru dezvoltarea capitalului uman, si se încadreaza în specificul AP 5 prin promovarea actiunilor ce implica persoanele din zonele rurale prin redirectionarea acestora din agricultura de subzistenta catre activitati non-agricole.

Prin activitatile propuse, proiectul este relevant pentru DMI 5.2: “Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca”.

Beneficiarul proiectului este Fundatia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, o organizatie activa în dezvoltarea proiectelor pentru tineri si a celor de sustinere a traditiilor si obiceiurilor românesti.

Partenerii Fundatiei Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României în derularea acestui proiect sunt primariile a patru localitati din patru regiuni de dezvoltare ale tarii: - primaria localitatii Vaideeni, judetul Vâlcea - regiunea Sud - Vest Oltenia - primaria localitatii Blândesti, judetul Botosani - regiunea Nord - Est - primaria localitatii Jina, judetul Sibiu - regiunea Centru - primaria localitatii Valea Iasului, judetul Arges - regiunea Sud - Muntenia Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Activitatile proiectului: - Stabilirea de centre strategice de contact in 4 regiuni de dezvoltare - Activitatea de achizitii - Contactarea grupului tinta - Pregatirea modulelor de predare si invatare a mestesugurilor traditionale, de dezvoltare a competentelor antreprenoriale pentru initierea unei afaceri in mediul rural si utiliza - Organizarea de workshop-uri pentru grupul tinta in vederea promovarii mestesugurilor traditionale - Formarea profesionala a persoanelor ocupate in agricultura de subzistenta – Regiunea 1 - Seminarii regionale - Formarea profesionala a persoanelor ocupate in agricultura de subzistenta – Regiunea 2 - Formarea profesionala a persoanelor ocupate in agricultura de subzistenta – Regiunea 3 - Formarea profesionala a persoanelor ocupate in agricultura de subzistenta – Regiunea 4 - Organizarea unui targ de traditii - Dezvoltarea de Centre de promovare a mestesugurilor traditionale in cele 4 regiuni - Elaborarea si Editarea unui ghid de bune practici - Informare si Publicitate - Audit extern - Managementul si monitorizarea proiectului - Evaluarea competentelor profesionale dobandite de grupul tinta

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Grupul tinta Grupul tinta al proiectului ” Promovarea meșteșugurilor tradiționale pentru a facilita trecerea de la agricultura de subzistență la ocuparea în activități non-agricole în mediul rural”este reprezentat de persoane ocupate in agricultura de subzistenta. Selectia acestora a fost realizata conform principiului egalitatii de sanse - nicio persoana care a dorit sa participe la programele de formare nu a fost discriminata pe criterii de varsta, sex, studii, religie etc.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Statistici grup tinta - Vaideeni judetul Valcea

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Statistici grup tinta - Blandesti, judetul Botosani

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Statistici grup tinta- Jina judetul Sibiu

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Statistici grup tinta - Valea Iasului judetul Arges

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Contextul proiectului Traditiile si obiceiurile romanilor , oportunitatea trecerii de la agricultura de subzistenta la ocuparea in activitati non-agricole in mediul rural

Pentru majoritatea romanilor traditiile si obiceiurile stramosesti sunt prilej de bucurie in decorarea caminului , in petrecerea diferitelor sarbatori alaturi de cei dragi in jurul mesei.

Toate traditiile populare crestine sunt prilej de a crea opere de arta deosebite, unice folosind materiale din natura .

Indeletnicirile populare romanesti sunt transmise din generatie in generatie, dea lungul vremii, pentru ca ele sa fie pastrate cu cinste si sa arate adevaratul potential creator al poporului , identitatea noastra nationala.Sunt meserii vechi, din care stramosii nostri isi castigau existenta odinioara si care ar trebui in ziua de astazi sa stea la baza trecerii de la agricultura de subzistenta la ocuparea in activitati non-agricole in mediul rural.

De aceea ne-am propus ca prin acest proiect sa contribuim cu programe de pregatire pentru locuitorii din mediul rural , dandu-le astfel posibilitatea de a avea castiguri din cele mai vechi deprinderi populare , meserii non-agricole.

Prezentam in continuare cateva meserii

non-agricole care sunt raspandite in tara noastra in mediul rural si care au stat la baza abordarii de know-how in cadrul proiectului derulat de Fundatia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea Romaniei Olaritul sau ceramica populara este favorizata de continuitatea populatiei romanesti pe acest teritoriu, traditia ceramicii constituindu-se din perioada dacica pana ĂŽn prezent. Ceramica populara insumeaza o serie de elemente traditionale marcate de conditiile de viata si de evolutia gustului estetic. Articolele de ceramica se disting prin eleganta formelor si prin ornamentatie, au un caracter unitar, propriu, bine definit prin tehnica, forma, decor si colorit. Ceramica traditionala este modelata la roata.

Arderea ei se face de obicei in sobe. Ornamentica vaselor de ceramica este sobra, caracterizata printr-o dozare riguroasa a motivelor, cromatica fiind redusa la cateva culori de baza, ceea ce confera o nota specifica ceramicii.

Impletiturile sunt cunoscute din cele

Proiect cofinantat de Fondul Social european prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

mai vechi timpuri. Cosurile din papura sau impletiturile din rachita, lemn de alun au facut ca de pilda casele sa fie impodobite de mobilier sau alte accesorii pe care mainile iscusite ale mesterilor populari le realizau.Cosul din impletituri naturale este ideal pentru pastrarea painii proaspete, papura impletita lasand mici orificii necesare aerarii painii. Capacul este adancit in cos. Cele doua torti de pe capac folosesc la ridicarea si manevrarea acestuia, iar tortile de pe exteriorul cosului faciliteaza transportarea acestuia in maini.

Acest cos foarte bine finisat se va potrivi cu usurinta multor tipuri de bucatarii chiar si in ziua de azi.Cosul este lucrat adesea dupa metoda impletitului dupa calapod (cea mai des folosita). In acest scop se construieste mai intai un model al obiectului din lemn. Se foloseste urzeala din fire separate de calitate foarte buna, iar operatia impletitului incepe de la fundul calapodului.Pe langa valoarea lor utilitara, produsele din rachita reprezinta si aranjamente decorative cu aspect deosebit care nu necesita prea mult timp sau efort de intretinere.

Arta împletiturilor a fost prima tehnică folosită pentru construirea locuinţelor, precedând atât arta ţesutului, cât şi pe cea a ceramicii. Din neolitic și până către mijlocul veacului al XX-lea s-au confecționat numeroase și diverse obiecte utilizându-se acest meșteșug.

Obiectele confecționate din nuiele sau în combinație cu alte materiale (mai ales cu papura) erau, cel mai adesea, în strânsă legătură cu ocupațiile curente ale locuitorilor (agricultura, pescuitul, vânătoarea, culesul din natură s.a.): grape, coșuri de tot felul (mai mari, pentru cărat pește și pentru culesul și transportatul strugurilor, mai mici, pentru zmeură sau afine, mai înalte, purtate pe spate pentru greutăți, mai lunguiețe, de genul papornițelor, sau chiar rotunde, de dus mâncare la câmp), lese și garduri pentru prins pește sau pentru stâne, curse de animale, coșuri pentru căruțe.

A fost, de altfel, și prima tehnică pentru construirea locuințelor, fiind până azi prezentă în multe zone etnografice sub forma pereților împletiți din nuiele groase. De asemenea, împletiturile din nuiele se regăsesc și în interiorul caselor românești ca mobilier: lese care serveau

Proiect cofinantat de Fondul Social european prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

ca platformă de pat, leagăne de copii, pentru agățat de grindă sau de purtat pe spate, lingurare s.a. Împletiturile din nuiele de răchită presupun procedee tehnice complexe și o mare îndemânare. Cele mai întâlnite produse sunt coșurile, încă la mare cerere și nu numai în lumea satului. O categorie specială o reprezintă piesele de mobilier din împletitură de nuiele de răchită de diferite dimensiuni – fotolii, canapele, scaune, mese, etajere.

Tamplarie artizanala. Casele romanilor erau impodobite de mobilier de lemn, atent incrustate de diferite modele de inspiratie crestina. Arta cioplitului , arta tamplariei artizanale este cunoscuta din cele mai vechi timpuri. Piatra si lemnul au fost materialele care au stat la baza constructiei asezamintelor.

Lemnul se preteaza la intrebuintari diverse, decorarea propriu-zisa relizanduse cu unelte simple (topor, dalta, barda, briceag). Din punctul de vedere al tehnicii, nu este vorba de o sculptura in lemn propriu-zisa, in sensul ca nu se realizeaza detasarea completa a unui volum, tehnicile folosite fiind: crestarea,

incizia, pirogravarea, cojirea, cioplirea, impletirea, incrustarea sau tehnica ronde-bosse. Din punct de vedere ornamental, obiectele de lemn suplinesc lipsa culorii prin evidentierea insusirilor naturale ale esentei lemnului.

Motivele ornamentale folosite pot fi geometrice (zimti, spirale, cercul incizat, patratul, rombul, funia sau torsada, arcul de cerc etc), zoomorfe (reprezentarea sarpelui), ornamente vegetale (crenguta de brad, frunza, con, floare), antropomorfe (compozitii realizate prin incizii ce expune, de obicei, ciobanul cu oile) cosmice, liber desenate si mixte. Intre zonele in care se practica prelucrarea artistica a lemnului, se disting pentru sculptura portilor de lemn, centrul de la Buntesti din Bihor sau in Maramures.

Mobilierul, reprezentat de lazile de zestre, scaune, mese, banci, cuiere, polite, lingurare, lavite, dulapuri, blidare – este impodobit cu diverse crestaturi in lemn, si, uneori, colorat.

Blidarul este o alta piesa de mobilier fixata pe perete, cu 2 – 3 rafturi, prevazute cu stinghii la capete, în care se aseaza

Proiect cofinantat de Fondul Social european prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

vasele. Rafturile sunt pictate sau crestate la capete cu diferite modele geometrice.

In trecut aceasta piesa de mobilier destinata uzului in bucatarie era mandria norei in fata soacrei sau vecinelor carcotase, pentru ca acolo se puneau farfuriile cele mai frumos pictate.

Executarea mobilierului pictat din Transilvania cunoaste perioada sa de inflorire sub influenta Renasterii in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea. troducerea mobilierului pictat în locuinte a avut un dublu rol : primul, cresterea rolului utilitar al acestuia, al doilea, ridicarea ornamentarii estetice.

Astfel, pictarea mobilierului cu motive florale a atins cel mai înalt grad al gustului popular.

Tezaurul elementelor stilistice , ca si a compozitiilor florale pictate pe mobilier a fost preluat de pe casetele tavanelor bisericesti, atunci s-a alcatuit unul din cele mai îndragite ornamente: buchetul de flori asezat în vaza, dupa stilul Renasterii, constituind o constructie simetrica. Bogatia elementelor buchetului floral pictat de mesteri reflecta de fapt starea materiala a viitoarei mirese. Col-

oritul fondului cromatic, al buchetului floral si a celorlalte elemente complementare folosite erau semnele distinctive care defineau zona de provenienta.

Toate materialele pentru prepararea vopselelor erau de natura animala, vegetala si minerala si erau pregatite dupa retetarele secrete ale mesterilor.

Lada este o piesa de mobilier taranesc în care se pastreaza diferite obiecte sau produse. Sunt de doua tipuri: lazi de cereale sau lazi de zestre.

Lazile de zestre se folosesc pentru haine si lenjerie. Ele se aseaza la capatul patului, si sunt realizate din lemn de fag, stejar sau frasin. Capacele lazilor pot fi plate sau bombate. Decorarea lazilor de zestre se face prin crestare si picture.

Fiecare zona foloseste motivele geometrice specifice: in Bihor la Budureasa – roata, bradutul, linii incrucisate sau frante dispuse simetric fata de un ax.

Pictura icoane pe sticla. O alta indeletnicire populara veche este pictura de icoane pe sticla. Cuvantul “icoana” vine din grecescul eikon care semnifica un portret, dar nu un portret al laturii fizice,

Proiect cofinantat de Fondul Social european prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

ci al celei trancedentale, destinat sa comunice spiritului, intr-o redare nu a materiei, ci a continutului care se gaseste dincolo de faptura fizica. O definitie a icoanei pe sticla spune ca aceasta se lucreaza dupa model (izvor). Fara a da prea mare importanta proportiilor anatomice, dar echilibrate cromatic, modelele in circulatie dupa care se lucreaza au o vechime de 200-300 de ani.

Primele icoane au fost gasite la Nicula langa Cluj, apoi la Sibiel, Fagaras.

Aparitia traditiei icoanelor pe sticla in Transilvania se datoreaza unor confluente fericite a mai multor factori.

Tehnica picturii pe sticla, cunoscuta conform izvoarelor documentare inca din penultimul secol dinaintea erei noastre, a cunoscut un avant deosebit in secolul al XVIII-lea, datorita existentei in Europa Centrala a manufacturilor de sticla.

Exista cateva caracteristici tipice unei icoane pe sticala; se deseneaza un personaj sau mai multe, restul spatiului se picteaza cu chenare de flori, chenare de sfoara rasucita (Nicula) steluta de Fagaras (Tara Oltului), Brasov (Scheii

Brasovului). In Moldova icoanele sunt impodobite cu flori mai mari decat oamenii.

Icoanele pe sticla au aparut pentru prima data in Ardeal (regiune mai instarita, cu paduri - ca sursa de combustibil pentru fabricile de sticla).

In icoanele lucrate dupa tipic nu se foloseste Rotring, ci cu pensule foarte subtiri sau penita. Astfel liniile iesite din pensula ies de diferite grosimi. Inainte pensulele se faceau din par de coada de pisica neagra culese la ora 12 noaptea.

S-a incercat si cu par din coada de cal sau de veverita. Pentru luminarea anumitor portiuni se foloseste o dunga alba ce dubleaza dunga neagra.

Culorile se folosesc aproape necombinate, poate doar mai stinse sau mai luminate.

Se cumparau pulberi (oxizi, cristale) ce se sfaramau in mojar si apoi se amestecau cu ulei, galbenus de ou si altele.

Icoanele pe sticla sunt in general caracterizate de numarul mare de personaje (dovada lucrarile complexe unele au chiar mai mult de 10 scene).

Poate fi un personaj central cum ar fi

Proiect cofinantat de Fondul Social european prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Maica Domnului ce apare in trei ipostaze: vesela cu Sfantul Prunc, indurerata cu Iisus pe cruce sau la Nasterea Domnului. Rama se freaca cu lumanare si cu peria pentru a se obtine un luciu de icoana veche.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Activitatile de formare in cadrul proiectului “ Promovarea mestesugurilor traditionale pentru a facilita trecerea de la agricultura de subzistenta la ocuparea in activitati non-agricole in mediul rural” au urmarit indeosebi indumarea tehnica si elaborarea practica a diferitelor obiecte de artizanat, dar si insusirea cunostintelor de baza in utilizarea TIC si dezvoltarea competentelor antreprenoriale.

Au fost elaborate planuri de actiune pentru fiecare participant in parte, stabilinduse traseul profesional pentru care va opta fiecare.

Cursuri oragnizate in cadrul acestui proiect: - modelare ceramica - tamplarie artizanala - pictura icoane pe sticla - impletituri rachita - competente antreprenoriale - tehnologia informatiilor si comunicarii La finalul activitatilor de formare, in fiecare regiune, au fost organizate seminarii si targuri in vederea promovarii rezultatelor intermediare ale proiectului.

Perioadele de formare au fost urmatoarele : 1.

Vaideeni Valcea – ianuarie, februarie 2011 2.

Blandesti Botosani – mai, iunie 2011 3.

Jina Sibiu – octombrie , noiembrie 2011 4.

Valea Iasului Arges – ianuarie februarie 2012

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR ANTREPRENORIALE PENTRU INIŢIEREA UNEI AFACERI ÎN MEDIUL RURAL ÎN ACTIVITĂŢI NONAGRICOLE

Cursul a avut ca obiective principale: • înţelegerea conceptului de antreprenoriat; • capacitatea de a elabora şi implementa un proiect (management de proiect); • dezvoltarea capacităţii de a lucra în mod cooperant şi flexibil în cadrul unei echipe (managementul comunicării); • dezvoltarea capacităţii de iniţiativă şi a capacităţii de a raspunde pozitiv la schimbări; • dezvoltarea abilitatăţii de a-şi identifica punctele slabe şi punctele forte; • dezvoltarea capacităţii de a evalua şi a-şi asuma riscuri în diverse situaţii (managementul riscurilor); • dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor pentru dezvoltarea propriei afaceri precum şi a deprinderilor de autosusţinere finaciară a afacerii; • dezvoltarea abilităţilor de identificare şi eliminare a riscurilor ce pot aparea în gestionarea propriei afaceri (mangementul riscurilor); Competente generale Aceste competenţe se referă la capacitatea unui individ de a identifica oportunităţi pentru activităţi personale, de a pune ideile în practică, cuprinzând o frescă a problematicii, care să arate contextul în care oamenii trăiesc şi lucrează, cum ar fi o bună cunoaştere a mersului economiei, a oportunităţilor şi provocărilor cu care se confruntă un angajator sau o organizaţie. Indivizii trebuie să fie, de asemenea conştienţi de latură etică a spiritului întreprinzător şi de faptul că pot fi un exemplu de bine, cum ar fi comerţul cinstit sau acţiunile sociale.

Deprinderile se raportează la capacitatea de a planifica, organiza, gestiona, conduce şi delega, analiza, comunica, raporta, evalua şi înregistra, reprezentare efectivă şi negociere, precum şi capacitatea de a lucra atât individual cât şi în echipa.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

O atitudine antreprenorială se caracterizează prin initiativă şi o atitudine proactivă în viaţa personală şi socială, la fel şi în timpul orelor de lucru.

Cursul este structurat pe 8 categorii de problematici urmărind dobândirea unor cunoştinţe şi competenţe specifice antreprenoriatului.

COMPETENŢE SPECIFICE

•

CONŢINUT TEMATIC

Identifi- TEMA 1 Universul activicarea faptelor, tatii antreprenoruproceselor si conlui ceptelor specifice sferei de activitate; • Identifi- Cunoştinţe şi concarea si întelegerea cepte vizate actiunilor antre- Metode didactice Evaluare prenoriale; • Utilizarea cunoştinţe instrumentelor TEMA 2 adecvate pentru desfasurarea actiu- Initierea si derularea actiunii nii; antreprenoriale • Identificarea aptitudinilor (afacerii) întreprinzatorului; • Identifi- Cunoştinţe şi concepte vizate carea propriilor Metode didactice aptitudini; Evaluare • Aplicarea prevederilor leg- cunoştinţe islative specifice; • Identifi- TEMA 3 Instrumente de carea oportuniconducere a afactatilor pietei • Evaluarea erii schimbarilor si

METODE/ FORME DE ACTIVITATE

-demonstraţia;

MIJLOACE ŞI MATERIALE DE INSTRUIRE

CRITERII DE PERFORMANŢĂ ŞI EVALUARE

- posturi individ- Evaluarea uale de lucru, cu acces la internet;

- continuă şi formativă pe parcursul aplicaţiilor;

- activitate individuală dirijată individual şi colec- - instrumente elabtiv; orate de formatori; - finală prin administrarea unui - expunerea; -videoproiector; test de evaluare; Forme de evaluare : - dezbaterea; - suport de curs - orală; - tip interviu, prin - exemplificarea; dialog; - finală – prin ad- studiu de caz. ministrarea unui test de evaluare; Instrumente de evaluare - prin dialog, conversaţie; - aplicaţii propuse spre rezolvare; Feed-back : - prin dialog, conversaţie prin analizarea secvenţelor parcurse;

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

COMPETENŢE SPECIFICE

CONŢINUT TEMATIC

tendintelor care in- Cunoştinţe şi contervin în mediul de cepte vizate afaceri; Metode didactice • ElaboEvaluare rarea planului de cunoştinţe afaceri; • Aplicarea TEMA 4 aptitudinilor speci- Marketing in faza fice în derularea de intiere a unei planului de afac- afaceri eri; • ExeCunoştinţe şi concutarea si cepte vizate adaptarea planului Metode didactice de afaceri la condi- Evaluare tiile de mediu pe cunoştinţe parcursul executiei; TEMA 5 • Evaluarea Extinderea actiunii rezultatelor afac- antreprenoriale erii; • ReCunoştinţe şi concunoasterea nece- cepte vizate sitatii si Metode didactice implicatiilor exe- Evaluare cutarii contractelor cunoştinţe conform legislatiei în vigoare; TEMA 6 • PerComportamentul ceperea riscurilor antreprenorului în ce decurg din com- afaceri portamentul în afaceri al întreCunoştinţe şi conprinzatorului; cepte vizate

METODE/ FORME DE ACTIVITATE

MIJLOACE ŞI MATERIALE DE INSTRUIRE

CRITERII DE PERFORMANŢĂ ŞI EVALUARE

Examinarea cursanţilor: - prin interviu, dialog – asupra aplicaţiilor/studii realizate; - prin test de evaluare; - expunere miniproiect inovativ original; - nota cursantului: 60% din examinare, 40% din aprecierea miniproiectului.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

COMPETENŢE SPECIFICE

CONŢINUT TEMATIC

METODE/ FORME DE ACTIVITATE

MIJLOACE ŞI MATERIALE DE INSTRUIRE

CRITERII DE PERFORMANŢĂ ŞI EVALUARE

• ConMetode didactice tracararea Evaluare riscurilor (manage- cunoştinţe mentul riscurilor) TEMA 7 • Identifi- Metode si mijloace carea riscurilor din de conducere cazurile studiate • Investi- Cunoştinţe şi congarea elementelor cepte vizate comune si speci- Metode didactice fice pentru reusita Evaluare în afaceri cunoştinţe TEMA 8 Reusita în afaceri.

Studii de caz Cunoştinţe şi concepte vizate Metode didactice Evaluare cunoştinţe

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICATIILOR (TIC)

Nota de prezentare Transformările societăţii româneşti din ultimii ani, dezvoltarea şi răspândirea informaticii, pătrunderea elementelor moderne de comunicaţii şi tehnologii informatice în ţara noastră, impun o pregătire diversificată în acest domeniu. Disciplina „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, in cadrul derularii proiectului european “ Promovarea mestesugurilor traditionale pentru a facilita trecerea de la agricultura de subzistenta la ocuparea in activitati non-agricole in mediul rural”trebuie să asigure dobândirea unor cunoştinţe de utilizare a calculatorului si a programelor de tehnologia informaţiei şi comunicării , de utilizare a internetului ca mijloc de comunicare si documentare la nivel de cultură generală, necesare unor activităţi cu caracter aplicativ utile în mediul în care îşi vor desfăşura activitatea.

Avantajele pe care le prezintă programa de fata pentru disciplina „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor” sunt următoarele: informaţia este foarte preţioasă, ea trebuie stocată, prelucrată şi transmisă în condiţii care asigură corectitudine şi exactitate, deci la nivel profesional; încurajarea cooperării între cursanti prin activităţi de grup cu asumarea de roluri individuale pentru realizarea unor sarcini de lucru; conţinuturile sunt adaptabile resurselor locale.

Competenţe cheie europene vizate prin studiul disciplinei Programa de studiu a fost gândita ca un program flexibil de învăţare care să ofere cea mai completă introducere în lumea calculatoarelor, conferind abilităţile de bază de utilizare a acestuia , precum si abilitati de utilizare a internetului si a postei electronice; fiind destinat celor care au folosit mai puţin sau deloc calculatorul.

Programa acoperă următoarele competente cheie : Noţiuni de bază despre calculator: tipuri de calculatoare, componentele unui calculator, cum pornim calculatorul, cum folosim mouse-ul şi tastatura; Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Desktop: pictogramele, ferestrele, cum închidem calculatorul, crearea unui document, tipuri de fişiere; Utilizarea programelor : Open Office Writer si Open Office Calc Internet: Internet şi World Wide Web (www), aplicaţii de navigare web, motoare de căutare; E-mail: conturi de poştă electronică, cum scriem mesaje; Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor in dezvoltarea unor proiecte personale individuale sau colective care sa asigure promovarea mestesugurilor traditionale pentru a facilita trecerea de la agricultura de subzistenta la ocuparea in activitati non-agricole in mediul rural.

Competente generale : • Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator • Cunoaşterea modului de utilizare a unor medii informatice de lucru • Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv şi creativitatea • Utilizarea internetului ca mijloc de comunicare si documentare .

Valori si atitudini: 1.

Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor 2.

Exprimarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru 3.

Conştientizarea impactului social, economic şi moral al utilizării calculatorului si a internetului 4.

Formarea obişnuinţelor de alegere corespunzătoare a aplicaţiilor în abordarea sarcinilor de lucru 5.

Manifestarea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

6.

Manifestarea disponibilităţii de a evalua/autoevalua activităţi practice 7.

Manifestarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate 8.

Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând mijloacele specifice unui sistem informaţional 9.

Formarea capacităţii de a utiliza instrumente informatice 10. Înţelegerea impactului tehnologiilor informatice în societate precum şi a conexiunilor dintre tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor şi situatiile practice.

Competente specifice si continuturi: 1.

Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator Competente specifice

Continuturi -

1.1.

Initierea in utilizarea si operarea pe calculator (componente, domenii de utilizare)

Hardware, spftware si tehnologia informatiei Tipuri de calculatoare Performanta calculatorului Unitatea centrala de prelucrare Memoria Dispozitive ( de intrare, de iesire, de intrare-iesire, de stocare) Deschiderea unei pagini Crearea unui document si salvarea lui Utilizarea tastaturii si a barei de utilitati word Deschiderea aplicaţiei Deschiderea, salvarea unei foi/registru de calcul Folosirea funcţiei „ajutor” Închiderea aplicaţiei Moduri de vizualizare Formatarea documentului: stabilirea dimensiunilor şi marginilor paginii, orientarea acesteia,

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Competente specifice

Continuturi

adăugare antet şi subsol, introducere numere pagină, etc.

Formatarea celulelor în conformitate cu tipul datelor ce le vor conţine Introducerea de informaţii într-o celulă: numere, text, simboluri Formatarea textului: font, dimensiune, stil, culoare, 1.2.

Aplicarea operaţiilor elementare şi a Orientare conceptelor de bază ale aplicaţiilor Open Office Selectarea unei celule sau a unui grup Writer si Open Office Calc de celule adiacente sau neadiacente, a unei linii, a unui rând Copierea/mutarea conţinutului unei celule într-o altă celulă a aceleiaşi foi de calcul sau a altei foi de calcul active sau între registre Ştergerea unei celule sau a unui grup de celule adiacente, a unei linii, a unui rând Căutarea/înlocuirea conţinutului unei celule Inserarea de rânduri/coloane Modificarea dimensiunilor liniilor şi coloanelor Unirea celulelor şi stabilirea tipului de aliniere Stabilirea tipurilor de margini utilizate pentru o celulă sau un grup de celule Sortarea datelor după unul sau mai multe criterii Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

2.

Utilizarea internetului ca mijloc de comunicare si documentare .

Competente specifice

Deschiderea unei ferestre de internet

Utilizarea motoarelor de cautare pe internet in scopul documentarii

Continuturi Intelegerea internetului ca interfata complexa ce utilizeaza notiunile : Word Wide Web (WWW) si e-mail Intelegerea notiunii de browser, URL, Hyperlink Utilizarea definitiilor in cautarea pe internet - Utilizarea de keywords

Familiarizarea cu limbajul propriu rularii unor aplicatii pe internet si utilizarea acestora

Download- area unor aplicatii , - Printarea unei pagini web, - Postarea unor continuturi/ filme/foto pe pagini web

Utilizarea e-mailului

- Intelegerea notiunii de casuta postala virtuala - Construirea unei adrese de e-mail si utilizarea postei electronice in comunicarea de informatii sau alte continuturi - Crearea de mesaje virtuale si transmiterea lor

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Modulul de modelare ceramica.

Ceramica este unul din cele mai vechi mestesuguri,datand inca din epoca neoliticului,adica cu mai bine de 6000 de ani i.Hr. Putem admira in muzee superbele vase din ceramica din acea epoca,care apoi pe teritoriu Romaniei a dat nastere unei civilizatii deosebite.

Ceramica populara datorita existentei milenare, reprezinta dovada continuitatii si unitatii poporului roman in spatiul carpato-danubiano-pontic. In secolele IV si III i.e.n. apare ceramica daco-getilor, ceramica care se poate regasi prin tehnica si decor , in productia unor centre de olari.

Peste aceste tipuri de ceramica s-au suprapus formele ceramicii grecesti si apoi cele romane. Mai tarziu, prin aparitia ceramicii smaltuite, ceramica romaneasca se inscrie in aria ceramicii bizantine de lux.

Cele mai importante centre de olarit din tara sunt la Horezu si Oboga in Oltenia, Arges si Darmanesti in Muntenia, Marginea,Cucuteni.

Ceramica de Horezu are un caracter propriu,unitar, bine definit prin forma, decor ,tehnica si colorit.

Olaritul este o meserie deosebit de grea, necesitand indemanare, putere si cunostinte deosebite. Cea mai mica greseala poate distruge obiectul. Consideram ca este foarte important sa promovam specificul national in ceea ce priveste arta ceramicii , avand in vedere tendinta europeana de a cultiva si pastra identitatea nationala a fiecarui Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

stat prin toate formele de expresie.

Producerea ceramicii are mai multe etape: extragerea pamantului (lutul) din filoane speciale,dopirea lui, framantarea cu mainile, picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecandu-se cu apa. Aceasta pasta se curata de impuritati, prin taiere in felii subtiri cu o sarma sau o lama metalica.

Obiectul se realizeaza prin asezarea bulgarelui de argila moale pe roata olarului.Mesterul o roteste cu piciorul, cu maiinile modeleaza bucata de lut constituind forma dorita vasului.

Roata e formata din doua parti, unu disc mic sus si unul mai mare in partea de jos, acestea fiind unite printr-un ax vertical. Pe discul de sus se pune bulgarele de pamant, iar discul de jos este miscat de mester, imprimandu-i cu piciorul o miscare circulara.

Modelarea vasului necesita o foarte buna tehnica si o viteza de lucru mare, pentru ca lutul sa nu se usuce.

Dupa ce sunt modelate vasele, se aseaza la uscat cateva zile.

Una din cele mai raspandite tehnici de decorare este cea cu cornul de vita avand in varf o pana de gasca. Cornul este umplut iar culoarea se scurge prin pana de gasca.

Avem astfel o penita veritabila. Decorurile fine se obtin folosind gaita un betisor din lemn cu fire de par de porc.

Absolut toate culorile folosite sunt naturale. - Rosul este obtinut dintr-un pamant bogat in oxid de fier (ruseala) Acesta este uscataa,toacat marunt, rasnita si inmuiata in apa. Se obtine astfel un lichid dens care se strecoara printr-o sita. - Negrul se obtine si el dintr-un pamant special, gasit in eroziunile de pamant dupa ploi. Verdele se obtine prin arderea in cuptor a cuprului. Zgura se cojeste, se piseaza, se macina si apoi se amesteca cu huma. - Albul se obtine din var amestecat cu piatra Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

alba de munte, arsa si pisata. -Galbenul este obtinut din huma de Medgidia , amestecata cu ruseala.

Cromatica vaselor de ceramica pastreaza traditii stravechi. Ceramica rosie din sudvestul tarii este de provenienta romana, iar galbenul, verdele si albul din diferite centre indica traditii bizantine.

Multimea vaselor produse isi poate gasi o explicatie in obiceiul ca la nunta sau la inmormantare acestea sa fie sparte. Multe vase de ceramica se spargeau si inaintea inceperii postului, pentru ca bucatele mancate sa nu fie puse din greseala intr-un vas vechi si sa se spurce cu mancare de dulce. Oalele de ceramica se adunau in fundul curtii si se spargeau cu ciomagul, fiind apoi inlocuite cu altele noi. Pana si prepeleacul (par cu cateva ramuri in varful carora erau agatate oalele de ceramica cu gura in jos, ca sa se scurga dupa ce au fost spalate) era distrus, pentru a nu spurca noile vase.

Mestesugul olaritului folosea in primul rand in alimentatie, dar ceramica este folosita si in scop decorativ, in constructii sau pentru anumite ritualuri. Locuinta taraneasca cuprinde o varietate de vase de ceramica - oale, ulcioare, cani, strachini, chiupuri, blide, oale pentru tinut laptele, oale enorme in care se pregatea mancarea pentru sarbatorile religioase, vase pentru flori, statuete, fluiere, jucarii etc.

Vasele smaltuite, bogat ornamentate si frumos colorate se folosesc si in scopuri practice, dar si la decorarea interiorului.

Deosebite sunt obiectele lucrate cu ocazii speciale, cum ar fi marile ulcioarele de nunta intalnite in Oltenia. Acestea folosesc culori vii pe fondul negru al vasului.

Programa de fata isi propune sa formeze atat deprinderi practice pentru participantii la cursuri dar sa si educe simtul artistic si sa insufle dorinta de a pastra si a duce mai departe mestesugul prelucrarii ceramicii romanesti in ideea integrarii in valorile europene.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Tehnica folosita de formatorul cursului demodelare ceramica traditionala este asemanatoare cu tehnica folosita in crearea ceramicii de Cucutenii. Cursantii deprinzand tehnica lucrului pe rotativa si a ridicarii vasului prin prelucrare manuala, fara ajutorul rotii olarului.

Competente cheie europene vizate prin studiul disciplinei capacitatea de a se exprima artistic printr-o gama variata de mijloace media, in concordanta cu abilitatile individuale capacitatea de a aprecia si a se bucura de arta diferitelor culturi , integrand cultura romaneasca prin specific si autenticitate in sfera culturii europene capacitatea de a identifica oportunitati economice si de le utiliza in cadrul activitatilor culturale capacitatea de a-si manifesta creativitatea si a-si exprima punctele de vedere fata de ceilalti Competente generale 1. Dezvoltarea deprinderilor de modelare; 2. Familiarizarea si cunoasterea artei desenului decorativ; 3. Deprinderea executarii unor vase fara a folosi roata olarului; 4. Consideratii asupra teoriei culorii; 5. Angobarea, arderea biscuite, decorarea cu angobe sau glazuri ceramice,arderea de smalt sau de glazuri.

Valori si atitudini Manifestarea interesului pentru cunoaşterea, interpretarea şi realizarea operelor de artă plastică şi decorativă Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a operei de artă Formarea unei viziuni estetice autentice Motivaţia pentru ocrotirea şi punerea în valoare a patrimoniului artistic naţional şi universal Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Competente specifice si continuturi 1. Deprindere de modelare Competente specifice

Continuturi

Tezaure de cultura si marturie a continuitatii tra- Clasificarea ceramicii dupa anumite categorii ditiei populare - Cunoasterea atelierului -Cunoasterea materiei de lucru- lutul -Cunoasterea sculelor si materialelor cu care se lucreaza in atelier -Cunoasterea normelor tehnice de protectia muncii -Se amintesc calitatile lutului de a capata forme diferite -Se amintesc procedeele tehnice elementare ca: apasarea, turtirea, strangerea, rularea in palme Initiere in tehnica modelarii sau pe planseta -Se executa lucrari practice cu elevii, dintr-o singura bucata de lut, fara a adauga sau scoate material, precum- sfera, prisma, cubul, conul, gasindu-se in acelasi timp elemente similare din natura

Realizarea prin adaugire aunei placi de lut

Adaugam treptat bucati de lut pe o planseta -Lipim bucatile de lut prinpresare si intindere -Cu ajutorul ruloului, a ciocanului de lemn sau a unei sarme creem o suprafata dreapta -Taiem marginea placii cu ajutorul unui ebosoar sau a unui cutit dand nastere unei forme geometrice (triunghi, patrat, cerc etc. ) necesara ulterior constructiei unui vas

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Competente specifice

Realizarea prin deformare si apasare a unei forme

Realizarea prin eliminare din volumul bloc

Continuturi -Se porneste de la o forma de baza prestabilita -Cu diferite corpuri tari, avand structure si forme diferite se realizeaza un volum plastic -Materialele cu care se realizeaza presarea sunt: bucati de lemn, crengi rupte, Frunze, bucati de panza sau tipare speciale -Se formeaza astfel o varietate de amprente in masa volumului plastic din lut, creind adevarate compozitii plastice decorative Se porneste de la forma bruta de baza realizata de catre cursant -Se trece apoi la indepartarea materialului cu ajutorul ebosoarului prevazut cu sarma indoita, pana capata forma dorita

Se creaza o forma initiala prin rularea lutului sau baterea lui cu ciocanul de lemn, pntru a forma o masa compacta, fara goluri de aer in material -Volumul obtinut pe stucturi compoziTransformarea unui volum initial prin sugru- tionale simple( verticala, orizontala, oblica)si in mare forme geometrice cunoscute se modifica prin strangulare, cu mainile, pe baza unor forte si distante pe care le stabilesc singuri -Se realizeaza astfel forme indraznete dintre cele mai variate

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Competente specifice

Transformarea prin despicare

Plierea suprafetelor

Continuturi Se creaza un volum ca forma si dimensiuni la alegerea cursantului prin metodele cunoscute -Cu ajutorul ebosoarului sau a cutitului cursantul taie materialul la diferite inaltimi si adancimi pe directii orizontale, verticale, oblice si curbeaza partea taiata sau o indeparteaza de forma initiala -Volumul obtinut capata noi linii dinamice masurand spatiul cu formele pe care le dobandeste Se creaza forma de baza care poate fi o placa orizontala sau un volum in spatiu de forme foarte simple -Se despica in parti inegale si apoi se suprapun formele obtinute intr-o ordine si distanta aleasa de cursant -Partea care se suprapune, se preseaza si se lipeste de materialul de baza, creandu-se forme dinamice sau ornamente care tin de viziunea fiecarui cursant

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

2.Deprinderea de a utiliza tehnici de desen decorativ Competente specifice

Punctul decorativ

Linia decorativa

Continuturi -In desenul decorative punctual reprezinta un semn mic sub forma de pata -Pentru obtinerea unor efecte decorative, punctele se grupeaza in diferite pozitii: siruri orizontale, verticale, oblice, siruri orizontale duble, grupari de puncte, siruri de puncte prin gradatie -Se exemplifica prin planse In desenul decorativ linia este o trasatura simpla sau ingrosata, trasata cu creionul, tocul, pensula, sau alte mijloace grafice -Ca directie, linia poate fi: dreapta, franta, curba, inchisa sau deschisa -Creatorii populari au folosit linia decorative ca mijloc de ornamentatie sub multiple aspecte: *ornamente ale caror forme sunt compuse din linii *ornamente ale caror forme sunt acoperite cu linii *ornamente in care linia este imbinata cu alte elemente -Au mai folosit, conform principiilor de baza ale pozitie decorative, linia curba prin reprezentatie, alternanta, simetrie, asimetrie, suprapunere -Una dintre particularitatile liniei curbe este incolacirea ei la unul dintre capete cunoscute sub numele de “spirala�

-Se exemplifica prin planse

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

-Creatorii populari au folosit atat punctul cat si linia in decorarea cu mult succes si fantezie a diferitelor obiecte de uz casnic si nu numai, ornamente de o reala valoare artistica.

Forta expresiei- a unui semn sau altui semn plastic, depinde de relatiile acestuia cu alte elePunctul si linia folosite de creatorii populari in mente din cadrul compozitiei. Astfel aceste redecorarea vaselor latiidintre semnele plastice, prin limbajul lor specific, definesc expresia unei compozitii -Ca modalitati de lucru erau folosite tehnicile zgrafitarii, amprentarii, adaugirii prin lipire sau picturii -Se exemplifica prin planse

Aplicatii practice pentru evaluare

Se va realiza o lucrare cu tema –un volum plastic -Lucrarea va trebui decorata prin tehnicile invatate -Se va face evaluarea

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

3. Tehnica de executie a vaselor fara a utilize roata olarului Competente specifice

Continuturi -Se realizeaza un desen cu volumul dorit

Vasul realizat din placi de lut

Vasul cu capac si toarte

-Se intinde o placa de lut prin tehnica cunoscuta -Se decupeaza cu cutitul sau cu ebosoarul in forme geometrice necesare volumului dorit -Se lipesc partile componente prin presare si finisare a imbinarilor -Se decoreaza vasul obtinut prin incizie sau adaugire cu elemente decorative invatate: linia si punctul Se face desenul vasului ce urmeaza a fi construit -Se realizeaza vasul din volume simple prin tehnica placilor de lut -Dupa construirea vasului se va realize capacul din placa de lut si tortite din suluri -Se lipesc tortitele si se decoreaza vasul cu elementele cunoscute

Se executa desenul -Se intinde masa de lut cu o suprafata neteda Compozitia decorativa modulata cu elemente -Se decupeaza si se executa modulele la digeometrice mensiunile cerute -Se imbina modulele intre ele prin lipire -Se decoreaza prin tehnicile invatate

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Competente specifice

Vasul din suluri (snururi) de lut

Aplicatii practice pentru evaluare

Continuturi Este tehnica de lucru neolitica de realizare a vaselor istorice pana la inventarea rotii -Scurt istoric -Se intinde masa de lut cu o suprafata neteda -Se decupeaza baza vasului intr-o forma dorita -Se lipeste apoi pe rotativa incercand sa fie cat mai bine centrat -Se fac apoi suluri de lut prin miscarea de translatie a mainii fata de planseta sau a mainilor fata in fata -Se pune primul sul de lut pe marginea placii de lut ce reprezinta baza vasului, se lipeste si se subtiaza -Se pun apoi suluri de lut succesiv unul peste altul, se lipesc si se subtiaza in asa fel incat sa dam si forma vasului -La treminarea constructiei vasului se finiseaza cu buretele umed -Se decoreaza prin zgrafitare sau adaugire -Se desprinde de pe rotativa cu ajutorul sarmei si se lasa la uscat

Se va realize un vas prin una din metodele invatate -Se va decora prin incizie sau zgrafitare -Se va face evaluarea

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

4. Tehnici de utilizare a culorii Competente specifice Ce este culoarea?

Culori calde,

culori reci

Semnificatii si simboluri ale culorii

Continuturi Culoarea este un atribut fundamental al luminii -Omul a cunoscut si deosebit fenomenele si elementele naturii inainte de toate prin culoarea lor specifica -Forma si culoarea sunt cele doua elemente esentiale ale oricarei perceptii optice, deci ale oricarei informatii vizuale Culori calde: rosu, orange, galben -Culori reci: violet, albastru, verde -Cea mai calda culoare: orange -Cea mai rece culoare: albastru -Exemplificare cu planse

Culorile sunt sentimente vizuale. Din studii, teste si cercetari se pot marca efecte resimtite de om la fiecare culoare fundamentala: -Rosu – inflacarare, lupta, entuziasm, vigoare, iubire, agresivitate -Orange – veselie, dorinta, exuberanta, energie, bucurie, caldura -Galben - Stralucire, pretiozitate, prosperitate, dragoste, soare, lumina, invidie, gelozie -Verde – speranta, odihna, conciliere, multumire, linisite, natura, tinerete, siguranta, refugiu -Albastru – puritate spirituala, delicatete, credinta, raceala, nostalgie -Violet – tristete, durere, umbra, ingandurare, credinta, pocainta, doliu -Alb – nevinovatie, pace, sinceritate, liniste, lumina -Negru – mister, necuprindere, sobrietate, moarte, intuneric, doliu

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Competente specifice

Continuturi

Culoarea in decorarea vaselor

Exemplificare prin planse -Descoperirea vaselor si desenelor specifice diferitelor zone -Descoperirea vaselor si desenelor neolitice

Aplicatii practice pentru evaluare

Se vor viziona imagini cu vase din mai multe zone si cursantii vor alege pe cele specifice zonei lor

5. Tehnica angobarii si a decorarii cu glazuri ceramice Competente specifice

Continuturi

Angobele

Angobele- invelisuri de argila opaca, de obicei colorate diferit de suport, care acopera vasul ceramic dupa ce acesta s-a uscat, prin inmuiere intr-o suspensie de pulbere fina de argila dizolvata in apa -Cum se pot obtine -Care sunt angobele specifice decorarii vaselor neolitice

Glazurile

Glazurile-sticle usor fuzibile depuse in straturi subtiri pe suprafata produsului ceramic, cu rolul de a impermeabiliza produsul fata de apa si a mari valoarea estetica in special prin luciu, netezime, culoare -Ce au in componenta -De cate tipuri sunt

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Competente specifice

Continuturi

Aplicatii practice Se vor realiza vase de diferite forme si dimensiuni dupa modele neolitice si nu numai -Se vor decora cu ajutorul angobelor pastrand desenul de pe vasul model -Se vor lasa la uscat Aplicatii practice pentru evaluare

Se va realize un vas la alegere, urmand toate etapele de modelare, angobare si glazurare -Se va evaluaacest vas

6.Tehnici de ardere Competente specifice Cuptoare traditionale

Continuturi -Producerea de ceramica constituie prima pirotehnologie complexa care implica mai multe faze interdependente, absolut necesare pentru obtinerea produsului finit. Punctul nodal al acestui mestesug il reprezinta etapa finala, de ardere, prin care lutul se trnsforma in artefactul ceramic. Acest process este definitoriu pentru aspectul si calitatea produsului finit si implicit, pentru toate activitatile legate de utilizarea ceramicii. Arderea se defineste prin utilizarea focului si a unei instalatii special construite pentru obtinerea temperaturii necesare procesului complex de metamorfoza a lutului. Importanta aparitiei si evolutiei cuptoarelor consta in marirea posibilitatii de control direct asupra focului, spre deosebire de vatra simpla, concretizata prin reducerea

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

efectului conditiilor atmosferice, posibilitatea obtinerii unei temperature inalte si mentinerea ei o perioada mai lunga de timp urmata de o racire lenta care are ca rezultat o marire a calitatii ceramicii. O instalatie intermediara spre aparitia primului tip de cuptor consta dintr-o groapa sapata in pamant, de forma rotunda si profil tronconic. Aceasta monocamera in care vasele sunt arse impreuna cu materialul lemnos, prezinta avantajul reducerii influientelor mediului, o incarcatura de vase mai mare, precum si controlul arderii pentru obtinerea unui caracter reducator.

Un moment important in evolutia mestesugului ceramic il constituie momentul cand olarii au observat ca in functie de modul cum se conduce o ardere, vasele obtinute pot avea nuante diferite. Ceramica obtinuta prin arderea oxidanta, care are loc in interiorul cuptorului in prezenta oxigenului are o culoare rosie ,iar la o ardere reducatoare , tirajul oxigenului este limitat datorita tipului de cuptor folosit, fie intentionat de catre olar pentru obtinerea unei ceramici de culoare neagra.

Alte tipuri de cuptoare -Cuptoare electrice -Cuptoare pe gaz -Cuptoare in linie .Aplicatii practice pentru evaluare

-Se vor face arderi succesive a vaselor realizate -Se vor face glazurari si arderi de glazura -Se va executa o lucrare ceramica, trecand prin toate fazele invatate -Se va evalua.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Etape modelare vas ceramica

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Modulul de impletituri nuiele rachita Nota de prezentare Meşteşugul împletitului, în special din paie, ca şi toate meşteşugurile din fibre naturale de altfel, este cunoscut încă din Antichitate. O etapă de înflorire se întâlneşte în Basarabia între secolele XIX-XX, unde meşteri iscusiţi se specializau în a acoperi casele cu paie de secară.

Păstrarea recoltei agrare a avut în numeroase zone etnografice ale ţării, un rol esenţial pentru asigurarea resurselor de trai pe întreg anul agricol (până la noua recoltă), precum şi asigurarea seminţelor în vederea continuării ciclurilor agricole.

De aici permanenta preocupare a omului de a concepe şi perfecţiona tehnici şi mijloace capabile să satisfacă acest deziderat, să păstreze şi să conserve producţia agricolă. Sistemele de depozitare şi conservare -geneza, dezvoltarea şi perfecţionarea lor, atât ca tehnică de construcţie, cât şi ca realizare estetică-, sunt strâns legate de dezvoltarea economică a gospodăriei tradiţionale, un reflex direct al dezvoltării proprietăţii. Aparent, componente secundare ale gospodăriei, a cărei matrice de bază rămâne binomul locuinţă – şură (grajd), sistemele de depozitare şi conservare (cămările) evoluează şi se perfecţionează în timp, ajungând, nu de puţine ori, să devină un etalon în planul socio-economic al gospodăriei.

Un astfel de exemplu este şi coşul pentru mălai(porumb) frecvent întâlnit în zonele cu o dezvoltare preponderent agricolă, cum este zona Curtea de Argeş. Coşul de mălai, de formă trapezoidal-ovoidală, evazat în partea superioară pentru a mări capacitatea de depozitare, se sprijină pe patru grinzi transversale sub care sunt aşezate lespezi de piatră. Structura de rezistenţă a coşarului este realizată din patru perechi de stâlpi verticali şi două perechi de grinzi orizontale, între care s-a realizat împletitura de nuiele. Nuielele de lază (arbore asemănător cu salcia, dar mai elastic şi mult mai rezistent în timp) sunt împletite orizontal într-un singur fir. Pentru a creşte rezistenţa împletiturii, din loc în loc, nuielele verticale sunt prinse în chingi de lemn, dispuse transversal în interiorul coşului.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

În ziua de azi meşterii care mai practică meşteşugul împletitului confecţioneaza diverse obiecte decorative, obiecte de uz casnic sau jucării din paie de secară, ovăz, orz sau grâu, mai puţin din nuiele, toate materialele fiind 100% naturale.

Deşi numărul practicanţilor este tot mai mic, cei care împletesc fac acest lucru atât pentru supravieţuire ca modalitate de existenţă, cât şi datorită practicării propriuzise a meşteşugului, în vederea transmiterii lui către generaţiile următoare.

Transformările societăţii româneşti din ultimii ani, dezvoltarea şi răspândirea informaticii, pătrunderea elementelor moderne de comunicaţii şi tehnologii informatice în ţara noastră, impun o întoarcere la tradiţii, la origini – cu scopul de a ne găsi propriul nostru drum, propria identitate naţională. Disciplina „Împletituri nuiele”, în cadrul derulării proiectului european “ Promovarea meşteşugurilor tradiţionale pentru a facilita trecerea de la agricultura de subzistenţă la ocuparea în activităţi non-agricole în mediul rural” trebuie să asigure dobândirea unor cunoştinţe de prelucrare şi utilizare a nuielelor, precum si unele activităţi cu caracter aplicativ utile în mediul în care îşi vor desfăşura activitatea.

Avantajele pe care le prezintă programa de faţă pentru disciplina „Împletituri nuiele” sunt următoarele: informaţia este foarte preţioasă, ea trebuie prelucrată şi transmisă în condiţii care asigură corectitudine şi exactitate, generaţiilor următoare; încurajarea cooperării între cursanţi prin activităţi de grup cu asumarea de roluri individuale pentru realizarea unor sarcini de lucru; conţinuturile sunt adaptabile resurselor locale.

Competenţe cheie europene vizate prin studiul disciplinei Programa de studiu a fost gândită ca un program flexibil de învăţare care să ofere cea mai completă introducere în lumea meşteşugurilor tradiţionale, conferind abilităţile de bază de obţinere a materiei prime , precum si abilitati de utilizare a nuielelor ; fiind destinat celor care au doresc să deprindă abilităţi în practicarea acestui meşteşug tradiţional..

Programa acoperă următoarele competente cheie : Noţiuni de bază despre materia primă: materiale de împletit, soiuri de Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

răchită utilizate la împletituri, categorii de răchită; Obţinerea materialului de împletit: culegerea şi depozitarea nuielelor, prelucrarea nuielelor-fierbere , decojirea nuielelor, depozitarea nuielelor cojite; Unelte şi echipament : maşini de tăiat pentru recoltarea răchitei, cuve pentru fierbere, maşini de decojit răchita, foarfeci de vie, cuţite; Tehnici de bază: principalele etape, alegerea materialelor pentru obiectul dorit, baza, cadrul, muchia, faţa, gura, procesul de finisare; Variaţii de design şi de împletituri : modelarea peretelui lateral, coşuri ovale, coşuri cadru, mânere, margini, împletituri alternative, capace; Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor în dezvoltarea unor proiecte personale individuale sau colective care să asigure promovarea meşteşugurilor tradiţionale pentru a facilita trecerea de la agricultura de subzistenţă la ocuparea în activităţi non-agricole în mediul rural.

Competente generale 1.

Dezvoltarea deprinderilor de identificare a materiei prime necesare 2.

Cunoaşterea modului de prelucrare a materiei prime 3.

Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv şi creativitatea 4.

Utilizarea deprinderilor dobândite ca mijloc de promovare a acestui meşteşug tradiţional .

Valori si atitudini 1.

Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice acestei discipline 2.

Exprimarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru 3.

Conştientizarea impactului social, economic şi moral al dobândirii cunoştinţelor şi deprinderilor specifice acestei discipline 4.

Formarea obişnuinţelor de alegere corespunzătoare a materialelor şi uneltelor necesare în abordarea sarcinilor de lucru 5.

Manifestarea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în genProiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

eral 6.

Manifestarea disponibilităţii de a evalua/autoevalua activităţi practice 7.

Manifestarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate 8.

Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a dobândi şi forma deprinderi noi utilizând mijloacele specifice acestui meşteşug 9.

Formarea capacităţii de a utiliza uneltele şi echipamentele specifice

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Competente specifice si continuturi 1.

Dezvoltarea deprinderilor de identificare a materiei prime necesare Competente specifice

Continuturi

Identificarea principalelor etape în vederea în- o ceperii activităţii. o o o o o

Identificarea principalelor soiuri de răchită şi categorii calitative utilizate la împletituri.

Cum să începem După ce să ne uităm Unde să căutăm Când să tăiem Cum să păstrăm Cum să pregătim

Nuiele de răchită (Speciile importante de răchita cultivate în răchitării sunt: Salix rigida Muhl( răchita Americană) şi Salix rigida var. myricoides produc mlade lungi de 1,5-2,5 m, subţiri, curate, neramificate, cu măduva puţină fiind cele mai utilizate în culturi; Salix viminalis L. (răchita galbenă), dă producţii mari la hectar, nuielile au 2,0-3,0 m lungime, sunt drepte, netede, flexibile, putin ramificate şi cu măduva mai groasă; Salix alba L.var. vitellina (L.) Stokes(răchita galbenă) produce nuiele lungi, majoritatea ramificate, fiind utilizate mai ales la împletituri grosiere; Salix purpurea L. (răchita roşie) produce nuiele lungi, subţiri, flexibile, apte pentru împletituri fine; Salix triandra L. (răchita cenuşie) creşte atât în flora spontană, cât şi în culturi, are creştere rapidă şi produce nuiele groase, albe lucioase, ce se ramifică.)Nuielile de răchită sunt de două categorii: -categoria A, nuielile necojite, în stare verde,

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

cu umiditate de 12% -categoria B, nuielile cojite, în stare uscata, cu umiditate de 15%.

2.

Cunoaşterea modului de prelucrare a materiei prime Competente specifice

Continuturi

Identificarea principalelor etape în prelucrarea 1) Recoltarea nuielelor de rachita se efectueaza materiei prime. in perioada de repaus vegetativ (15 octombriedecembrie si februarie-martie), cu exceptia zilelor cand temperature este sub -10ºC sau cand stratul de zapada este mai gros de 5 cm.

Recoltarea rachitei se face manual sau mecanic, cat mai aproape de suprafata solului. Taierea manuala trebuie facuta cat mai neted, perpendicular sau oblic pe axa, fara zdrelirea plantei mama.

Nuielile de rachita se curate de impuritati, se sorteaza pe clase de calitate, se leaga in snopi de 5-20 kg fiecare si se transporta la atelierele de impletituri sau alti beneficiari.

2).Depozitul pentru nuiele verzi de rachita,care se dimensioneaza in functie de cantitatea de rachita ce trebuie stocata intr-o perioada data. O tona de rachita verde ocupa circa 22m.p.

3).Instalatia de fiert nuielele de rachita,formata din unul sau mai multe cazane din table cu grosime de minim 3mm, capacitatea de 700010000 litri, in care se pot fierbe 300-400 kg nuiele intr-o sarja, la temperaturi de 115ºC, cu o durata de 6-9 ore.

4).Sectorul pentru cojit, despicat si rindeluit rachita, amenajat in incaperi separate. Cojitoarele si masinile de despicat si rindeluit sunt actionate electric.

5).Depozitul de nuiele cojite se amenajeaza in Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

aer liber si este destinat uscarii nuielelor. Hala pentru impletit se dimensioneaza in functie de capacitatea de productie si de numarul de muncitori impletitori si este prevazuta cu ferestre mari pe pereti longitudinali.

6).Camera de spalat este prevazuta, cu un bazin, in care, cosurile la 24 ore dupa spalare si unde se arde sulf pentru a distruge eventualelel ciuperci si de ameliorare a culorii cosurilor.

7).Camera de sulfatare este o incapere in care se pun cosurile la 24 ore dupa spalare si unde arde sulf pentru a distruge eventualele ciuperci si de ameliorare a culorii cosurilor.

8) Operatia de preuscare a cosurilor se efectueaza in aer liber si in magazii acoperite, cu pereti de plasa de sarma.

9) Uscarea se face in uscatoare, pentru a se realiza umiditatea de maximum 15% a cosurilor.

10) Lăcuirea coĹ&#x;urilor se efectueaza intr-o incapere separta, utilizandu-se lac dizolvat in diluant.

11) Depozitul de produse este o incapere mare, in care se face o ultima verificare a calitatii produselor si ambalarea lor in vederea expedierii la beneficiar.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

3.

Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv şi creativitatea Competente specifice Identificarea principalelor etape în realizarea unui coş simplu rotund.

Continuturi Principalele etape : alegerea materialelor , baza , cadrul , muchia, faţa, gura , procesul de finisare.

Identificarea principalelor tipuri de împletituri. • o o o o o o o o

Variaţii de design şi de împletituri Modelarea peretelui lateral Coşurile ovale Coşuri cadru Mânere Margini Araci de întărire Împletituri alternative Capace

Tehnici de împletire

o o o o o o

Împletire simplă cu un fir Împletire simplă cu fire successive Împletitură inelară cu două fire Împletitură inelară cu trei fire Înnădirea firului de împletit Încheierea împletirii inelare

Modele şi accesorii

o Model cu bază împletită : bază,bază rotundă cu păruşi în număr impar,bază rotundă cu păruşi în număr par, bază rotundă cu cruce din două fascicule, bază ovală, înfigerea păruşilor. o Toarte : toartă simplă, toartă simplă răsucită, toartă răsucită. o Bordura : bordură simplă arcuită, bordură simplă plată I, bordură simplă plată II, bordură dublă I, bordură dublă II

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Competente specifice

Continuturi

Realizarea unor obiecte.

Coş pentru flori, coş rotund, coş oval, vază

Promovarea acestui meşteşug tradiţional prin expoziţii, fotografii şi mass-media

Realizarea unei expoziţii cu obiectele realizate de cursanţi; o Realizarea unui album cu fotografii din timpul cursului şi al expoziţiei; o Prezentarea cursului şi a obiectelor realizate în mass-media.

Etape creare cos

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Modulul pictura de icoane pe sticla Nota de prezentare Identitatea unei natiuni se defineste prin valorile, obiceiurile si particularitatile traditiilor. Valorile si mestesugurile traditionale trebuie conservate si transmise generatiilor viitoare in forma originala, nealterata de defectele societatii moderne.

Cursul din cadrul programului de promovare a mestesugurilor traditionale are ca principal scop instruirea si aplicarea cunostintelor dobandite in vederea dezvoltarii pe viitor a noi activitati in domeniul artistic.De asemenea se propune realizarea unei educatii artistice si dezvoltarea gustului estetic.

Icoana pe sticla este, in Transilvania, prin excelenta, o icoana taraneasca. Potrivit lui Horia Bernea ,“icoana taraneasca este o categorie generica ce ascunde o multitudine de influente, expresii si stiluri asimilate, traite si asezate pe suprafata de lemn, sticla, panza sau piatra, in diferite zone si diferite momente ale istoriei taranului (oare cand incepe istoria taranului?!…) cu un duh aparte, unic si inconfundabil prin directitatea sa.” Aceste icoane reflecta un mod de gandire specific taranului roman transilvanean, traitor intr-un spatiu intercultural. Ele sunt si o expresie a interferentei gandirii religioase rasaritene cu iconografia populara apuseana. Apoi, treptat, drumul spre sud al icoanei ardelene intalneste mistica rasariteana, dogmatica si erminia sa. In acest sens, fragilul material al sticlei este adoptat pentru realizari iconografice de mare amploare, precum Judecata de Apoi sau compozitiile cu praznicare.

Reprezentari mai complexe, specifice icoanei pe sticla, sunt teme precum Maica Domnului cu Proorocii, Maica Domnului cu Apostolii, sau icoane cu scene in miniatura, precum Sf. Nicolae Arhiereu (inconjurat de 12 scene din viata sa), Sf. Gheorghe (inconjurat de 14 scene din viata si martiriul sau) s.a.; dar si praznicare cu scene din viata lui Iisus si sfinti (praznicare simple si “praznicare duble”) sau cu Patimile lui Iisus. Acest tip de icoane pot avea ca surse de inspiratie, in cazul Maicii Domnului cu Proorocii, respectiv cu Apostolii, icoane imparatesti ortodoxe Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

din bisericile transilvanene, icoane pe lemn de mari dimensiuni si frecvente in zona.

Pentru icoanele cu Sfantul Nicolae Arhiereu (foarte popular in Transilvania) sau Sfantul Gheorghe, pot sta la origine atat modele locale dar mai ales icoane de traditie bizantina aduse din Tara Romaneasca; de asemenea sunt posibile analogiile compozitionale. In cazul praznicarelor cu scene din viata lui Hristos, fara a elimina creativitatea personala, sursele de inspiratie ar putea fi si icoane de traditie bizantina, si pictura bisericilor ortodoxe si, nu in ultimul rand, altarele poliptice transilvanene.

Competente cheie europene vizate prin studiul disciplinei Spiritul obiceiurilor stravechi trebuie pastrat prin transmiterea noilor generatii , dar si adaptat societatii actuale.In cadrul programului se urmareste initierea persoanelor cu sau fara potential artistic – in utilizarea tehnicii traditionale a picturii pe sticla.

Candidatii vor deprinde notiuni despre tehnica traditionala si aplicarea acesteia in realizarea de noi modele dar si conservarea celor vechi: 1. Invatarea si utilizarea tehnicii traditionale a picturii pe sticla 2. Utilizarea canoanelor si a modelelor (sablon) originale cu scopul pastrarii stilului traditional 3. Folosirea tipului de pata plata specific acestei tehnici 4. Utilizarea corecta a pensulei pentru obtinerea diferitelor efecte plastice 5. Folosirea corecta a culorilor in combinatii potrivite 6. Combinarea culorilor in tonuri si nuante variate 7. Conservarea operei realizate 8.Utilizarea notiunilor invatate in promovarea tehnicii si a stilului traditional in contextual socio-cultural actual.

Competente generale 1.Documentare despre evolutia tehnicii si dezvoltatrea icoanelor pe sticla 2.Prepararea suportului de lucru si conturarea formelor 3.Elaborarea detaliata a formelor si pictarea acestora.

4.Conservarea si pastrarea operei realizate Valori si atitudini Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

• Manifestarea interesului pentru cunoaşterea, interpretarea şi realizarea operelor de artă plastică şi decorativă, religioase şi laice • Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a operei de artă • Formarea unei viziuni estetice autentice • Motivaţia pentru ocrotirea şi punerea în valoare a patrimoniului artistic naţional şi universal

Competente specifice si continuturi Competente specifice

Continuturi

Documentare despre evolutia tehnicii si dezvoltatrea icoanelor pe sticla

a. Scurta prezentare a istoricului tehnicii picturii pe sticla b. Aparitia si evolutia icoanelor pe sticla pe teritoriul tarii noastre c. Particularitati ale tehnicii in functie de regiune d. Importanta pastrarii tehnicii si promovarea acesteia

Prepararea suportului de lucru si conturarea formelor

a. degresarea cu spirt a suprafetei ce urmeaza a fi pictata b. prepararea sticlei cu usturoi pentru pastrarea in timp a culorii si conturului formelor c. conturarea formelor in tus negru

Elaborarea detaliata a formelor si pictarea aces- a.Dupa conturarea tuturor detaliilor lucrarea se tora lasa pentru uscare aproximativ 2 ore. b. pictarea formelor realizate in culorile imaginii originale(pentru conservarea in timp a calitatii picturii – culoarea tempera se combina cu o emulsie realizata din galbenus de ou, apa si ulei de in fiert ) c. Combinarea culorilor pentru obtinerea nuantelor si crearea astfel a unor armonii cromatice Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

4.Conservarea operei realizate

Dupa finalizarea picturii in tempera se lasa o ora la uscat si se revine pe aceasi suprafata cu alt strat de culoare mai rezistenta (acrylic sau culoare de ulei) pentru a se conserva in timp in stadiul initial.

Etape pictura icoana pe sticla

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Modulul tamplarie artizanala Nota de prezentare Creator al unei arte de o mare bogatie si originalitate, poporul roman a faurit valori artistice pline de fantezie in domeniul sculpturii lemnului.

Cu unelte simple ca securea, ferastraul, tesla, horjul, scoaba, cutitul, dalta, compasul, potricala, ghinul, tiparul de pirogravat au fost create de-a lungul timpului forme si figuri diferite de la o zona la alta a tarii dar unite toate pe pamant romanesc.

Experienta milenara in arta lemnului a invatat mesterii intrebuintarea adecvata a fiecarei esente lemnoase: • Bradul si stejarul – la constructii; • Fagul – pentru lazi de zestre; • Cornul si alunul – pentru bate ciobanesti si codiristi de bici; • Frasinul – pentru cadre de usi si ferestre; • Paltinul si teiul – pentru furci de tors, linguri, ploste si casete Mestesugarii romani au simtit intotdeauna nevoia sa infrumuseteze obiectele produse de ei. Printre acestia se numara si sculptorii in lemn. In arta romaneasca a prelucrarii lemnului, stilul ornamental predominant este cel geometric, dar in decorul obiectelor din lemn sunt raspandite si motivele florale, zoomorfe si antropomorfe.

In diferite regiuni ale tarii, pornind de la stalpii casei, care pot fi stalpi cu mar, stalpi rotunzi, in forma de cruce, stalpi serpuiti s-au diferentiat diferite terminologii decorative: mar, roata, brau, creste in cruci, scara matei, serpi, zimturi, stea, para, chip de om etc...

Aceste forme, generale sau particulare, sunt folosite de toti mesterii populari din Romania chiar si in ziua de astazi.

Ei vor lasa mostenirea stramoseasca catre cei tineri, care v-a fi dusa mai departe, caci, pana la urma, arta traditonala insemna continuitate si evolutie.

Structura curriculară a prezentei programe este astfel construită încât să dezvolte gradual cunoştinţele şi competenţele beneficiarilor pentru o temeinică şi complexă formare profesională în domeniul artelor vizuale.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Principiile pe care se bazează aceasta programa de învăţământ continuă, pe de o parte tradiţia romaneasca in ceea ce priveste mestesugului sculpturii in lemn , pe de alta parte nevoia de a duce mai departe arta ca identitate nationala. Se dezvoltă spiritul creativ înnoitor, prin încurajarea experimentului creativ şi a cercetării tendinţelor contemporane în artele vizuale dar si tehnicile traditionale de prelucrare.

Programul începe prin teme de studiu care urmăresc exersarea deprinderilor şi abilităţilor practice în vederea pregătirii beneficiarilor pentru a înţelege actul de creaţie. Acest lucru se va realiza prin activităţi practice (transpunere) corelate cu elaborarea unui discurs plastic creativ (cuprind exerciţii care acoperă problematica plastică a genurilor majore ale sculpturii: plastica mică; portretistica; sculptura figurativă de for public; sculptura ambientală).

Practica de documentare şi creaţie artistică oferă beneficiarilor posibilitatea de a realiza lucrări de sculptura.

Competente cheie europene vizate prin studiul disciplinei capacitatea de a se exprima artistic printr-o gama variata de mijloace media, in concordanta cu abilitatile individuale capacitatea de a aprecia si a se bucura de arta diferitelor culturi , integrand cultura romaneasca prin specific si autenticitate in sfera culturii europene capacitatea de a identifica oportunitati economice si de le utiliza in cadrul activitatilor culturale capacitatea de a-si manifesta creativitatea si a-si exprima punctele de vedere fata de ceilalti Competente generale - competenţa de a fi creator şi practician în domeniul sculpturii in lemn - competenţa de a realiza un program personal de cercetare în domeniu şi de conceptualizare a demersului artistic - competenţa de a executa la nivel profesionist lucrări de sculptură de interior, Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

sculptură ambientală, proiecte pentru sculptură de for public, proiecte şi lucrări de instalaţie de artă - abilităţi practice privind tehnica prelucrării materialelor specifice sculpturii in lemn Valori si atitudini Manifestarea interesului pentru cunoaşterea, interpretarea şi realizarea operelor de artă plastică şi decorativă Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a operei de artă Formarea unei viziuni estetice autentice Motivaţia pentru ocrotirea şi punerea în valoare a patrimoniului artistic naţional şi universal

Competente specifice si continuturi Competente specifice

Continuturi

1.Documentarea artistica si introducerea in mestesugul cioplitului in lemn

-Prezentarea istoricului sculpturii in lemn

2.Pregatirea materialelor de lucru si a instrumentelor de lucru

-Prezentarea principalelor instrumente utilizate

3.Tehnici de lucru in sculptura in lemn

-

Alegerea materialului; Taierea cu fierastrăul 1/3 din lăţimea plăcii din lemn de tei sau despicarea placii la dimensiunea obiectului care se doreste a fi sculptat (ex. lingura); trasarea modelului lingurii pe bucata de lemn obţinută în urma despicării (profilul

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

frontal cât şi cel lateral) degroşarea iniţiala se poate face cu scule electrice (fierăstrău pendular, fierăstrău cu bandă sau cuţitul Mora cu lamă dreaptă (model Mora Frost 105). Tăieturile sunt scurte, paralele şi urmăresc retezarea fibrelor lemnoase. scobirea cupei lingurii şi rafinarea formei (smirglu foarte aspru, de granulaţie 60, pentru planeizarea urmelor de tăietură de cuţit şi pentru rafinarea formei ;urmează, succesiv, granulaţiile 100, 180 250); finisarea finală prin aplicarea a 3-4 straturi de ulei de in sicativat.

4.Exersarea deprinderilor de sculptura in lemn -Executarea unui obiect de arta populara in realizarea unor obiecte de arta populara folosind tehnicile de sculptura in lemn.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Etape creare obiect tamplarie artizanala

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Rezultate si concluzii Dacă înţelegem tradiţia ca pe o sumă de valori, dacă conştientizăm faptul că ne naştem, trăim şi profităm de pe urma tradiţiei, în sensul larg al termenului, cel de totalitate a valorilor acumulate de societate la un moment dat, putem lega tradiţia de educaţie, de credinţă, de cultură şi tehnică, de toate domeniile vieţii, de noi înşine, care, astfel, trebuie să devenim responsabili pentru valorile pe care le creăm şi le transmitem celor care ne vor urma. În societatea în care trăim, ca urmare a înţelegerii în sens peiorativ a tradiţiei, dar mai ales a grabei şi presiunilor care ni se fac pentru introducerea şi acceptarea, în societatea românească, a unor valori care nu o definesc şi pe care marea majoritate a oamenilor nu le acceptă, s-a ajuns la deteriorarea tradiţiei, la înnoirea forţată cu anumite valori, care nu se pot numi identitare, întrucât nu au de a face cu valorile comunităţii româneşti. De aceea, se cuvine să abordăm cu toată seriozitatea problema păstrării valorilor identitare, când în societatea tradiţională românească se simte tot mai mult mişcarea către lumea tehnologică şi pierderea, cu timpul, a patrimoniului viu. In aceasta directie am orientat proiectul de fata , in ideea de a transmite mai departe unele meserii traditionale romanesti care pot deveni sursa de venit non-agricol in spatiul rural.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

INDICATORI

sectiunea indicatori realizati prezinta rezultatele obtinute p창na la momentul tiparirii acestui material

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

PARTENERI Comuna Vaideeni este situata în nord vestul judetului Vâlcea, în zona Muntilor Capatânii.

Este formata din satele Izvoru Rece, Cerna, Marita, Cornetu si Vaideeni si are o populatie de peste 4000 de locuitori.

Comuna Vaideeni este situata într-o regiune cu o bogata traditie, locuitorii sai fiind adevarati pastratori ai obiceiurilor stramosesti. .

Comuna Blândesti este asezata în jumatatea sudica a judetului Botosani. Aceasta localitate are în administratie satele Cerchejeni si Soldanesti si o populatie de aproximativ 2800 de locuitori.

Principalele activitati specifice acestei comune sunt: agricultura, silvicultura, pescuitul si cresterea animalelor.

Comuna Jina este situata în sud-vestul judetului Sibiu si are o populatie de peste 4000 de locuitori.

Ocupatiile principale ale locuitorilor sai sunt: cresterea animalelor, silvicultura, diverse mestesuguri.

Comuna Valea Iasului este o localitate din judetul Arges, cu o populatie de peste 2500 de locuitori. În administratia sa, se afla satele: Badila, Barbalatesti, Borovinesti, Cerbureni, Mustatesti, Ruginoasa, Ungureni, Valea Uleiului.

Activitatile specifice acestei zone sunt: cresterea animalelor, cultivarea pamântului si pomicultura.

Proiect cofinantat de Fondul Social european prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Anexe Studiu de caz - Plan de afaceri

1.

Descrierea afacerii

Înca din cele mai vechi timpuri, in Moldova folosirea nuielelor de răchită pentru confecţionarea unor obiecte de uz gospodăresc sunt cunoscute ca o veche tradiţie, îndeosebi în zonele cu podgorii şi livezi. În ultimul timp articolele împletite din nuiele de răchită câştigă tot mai mult interes pe piaţa internă şi externă datorită multiplelor însuşiri pe care le întrunesc, şi anume: greutate redusă, coloraţie frumoasă, rezistenţă, elasticitate şi durată mare de exploatare. Astăzi, aceste obiecte pentru gospodăriile ţărăneşti prezintă o deosebită importanţă, mai cu seamă dacă ne gândim că nuielele de răchită se găsesc în cantităţi nelimitate, ce se obţin cu minimum de cheltuieli. Totodată, împletiturile de răchită servesc drept articole de artizanat, purtând un caracter decorativ şi stil tradiţional, care determină un interes deosebit pentru turişti.

In cadrul acestei propuneri avansam ideea utila de infiinţare a unui atelier de confecţionare a articolelor împletite din nuiele de răchită. Capacitatea anuală a atelierului va fi de 300 coşuri.

Printre avantajele aceste afaceri menţionăm, că această activitate poate fi desfăşurată de membrii unei familii în tot cursul anului, dar îndeosebi iarna (la lipsa lucrărilor agricole), ceea ce creează condiţii favorabile pentru venituri stabile şi folosirea cu un randament sporit a forţelor de muncă şi mijloacelor de producţie.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

2.

Investitia necesara

Pentru activitatea atelierului se vor folosi spaţii existente din ograda proprietarului afacerii.

Investiţia iniţială nu înseamnă decât achiziţionarea câtorva scule simple şi deloc sofisticate, care sunt următoarele: Denumirea investitiei

Valoarea investitiei (lei)

Cazan de fierbere a nuielelor

500

Cuţite de diferite forme şi dimensiuni

300

Foarfece simple

20

Foarfece de vie

40

Dorn metalic

20

Instrumente de măsurat

120

TOTAL

1000

Cazanul (cada) pentru fierberea nuielelor va avea capacitatea de circa 1000 litri.

Cuţitele se vor folosi la despicarea nuielelor. Secţionarea nuielelor se va face cu foarfecele, perpendicular cu axa, la dimensiuni fixe. La descojirea nuielelor se va folosi un cleşte fixat pe un suport de construcţie proprie. Pentru retezarea capetelor de nuiele se vor folosi foarfecele de nuiele. Pentru găurirea păruşilor se va folosi dornul. Pentru împletirea mantalei coşului se vor folosi cosorul (pentru ascuţirea păruşilor folosiţi la mantaua coşului), bătător, metrul, planşeta şi un dispozitiv de fixat.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

3.

Studiul de fezabilitate

Analiza pietei producatorilor. În decursul timpului tehnica împletiturilor a atins un nivel de artă în următoarele ţări ale lumii: India, China, Pakistan, Philippine, Franţa, Germania, Polonia şi Ungaria. La noi în ţară această îndeletnicire în ultimul timp din diverse motive demografice şi economice a fost puţin uitată, cu toate că există o piaţă de desfacere stabilă, iar odată cu dezvoltarea viticulturii şi pomiculturii – piaţa va creşte.In Romania , cele mai importante centre de împletituri de răchită sunt :Pecica-Arad, Salonta şi Oradea-Bihor, Corund-Harghita, Rădăuţi-Suceava, Piteşti-Argeş, Râmnicu Sărat-Buzău, Siliştea Snagovului-Ilfov. Printre producătorii de împletituri de rachita din regiunea Moldovei vom menţiona Dan Isparliu – Focsani(Vrancea) ; Asociatia Mesterilor Populari din Moldova; Tudor Alexandru Todiraşcu din satul ieşean Heci, Lilian Toderascu (Lespezi-Iasi).

Sortiment. Astăzi piaţa împletiturilor cunoaşte o gamă foarte variată de articole împletite din nuiele de răchită. În unele ateliere s-a format o adevărată tradiţie în tehnica împletiturilor, secretele meseriei transmiţându-se din tată în fiu, perfecţionându-se cu fiecare generaţie. De aceea, este util ca cei care doresc sa deschida un centru de impletuturi de rachita sa faca vizite de documentare la aceste ateliere, familiarizări şi cumpărături, în vederea îmbogăţirii cunoştinţelor în arta împletiturilor din nuiele de răchită (articole de mobilă şi galanterie).

Majoritatea obiectelor împletite din nuiele de răchită se numesc în general “coşuri”, iar altele fac parte din categoria articolelor de mobilier şi decorative. În afacerea dată se va analiza un sortiment ce va include atât articole simple de gospodărie, cât şi de decor. Sortimentul produs va include: coşuri de legume cu şi fără capac (pentru piaţă); coşuri industriale din nuiele nedescojite pentru colectarea strugurilor, legumelor şi fructelor; coşuri pentru decor; coşuri pentru flori; coşuri pentru porumbei; coşuri pentru rufe; coşuri pentru îmbrăcarea vaselor din sticlă; coşuri pentru birou; coşuri pentru lemne; coşuri pentru peşte; coşuri pentru păsări (colivii) şi coşuri pentru produse de panificaţie.

Pe viitor sortimentul se poate lărgi şi va cuprinde o gamă variată de produse, dintre Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

care vom enumăra: canapele, fotolii simple şi de grădină, scaune, taburete, etajere, vaze.

Activitatea atelierului va asigura un sortiment de articole de o înaltă valoare calitativă, atractive şi practice.

Clienţi. Producţia de împletituri de nuiele are la bază comenzile ferme din partea unor clienţi stabili şi ocazionali, precum şi livrarea obiectelor în reţeaua de comercializare. Printre potenţialii cumpărători ai produselor confecţionate, îndeosebi a mobilierului, vom menţiona: sectorul de locuinţe individuale, baruri, restaurante, cafenele, săli de odihnă şi oficiul firmelor comerciale.

Deoarece articolele din împletitură de nuiele sunt produse nepretenţioase, pentru comercializarea lor se va colabora cu vânzători din pieţe agricole şi diferite tipuri de magazine, cu care se vor stabili relaţii de colaborare, şi care vor activa în baza sistemului de adaos comercial sau a unui comision din vânzări. Totodată, articolele artistice din împletitură de nuiele se vor expune la diferite târguri şi expoziţii cu vânzări. Activitatea atelierului va ţine de colaborarea cu fabricile de mobilă în vederea executării unor comenzi speciale.

Tendinţa pieţei de desfacere este în creştere, fiind foarte mult influenţată de nivelul de dezvoltare a turismului în ţară. Vânzările de articole vor creşte în cazul producerii unor modele deosebite, care vor atrage uşor atenţia cumpărătorilor.

Preţul este, de cele mai multe ori, factorul decisiv în alegerea pe care o va face clientul. De aceea, este importantă cunoaşterea ofertei concurenţilor şi preţurile practicate de aceştea. Un preţ cu aproximativ 5-10% mai mic va fi întotdeauna atractiv pentru clienţi. Preţurile la unele şi aceleaşi articole din împletituri de nuiele sunt foarte variate şi depind, în mare măsură, de calitatea realizată, manoperă, tehnologii aplicate şi numărul de nuiele folosite.

Publicitatea. Pentru promovarea articolelor din împletitură de nuiele se va participa la expoziţii, târguri şi on-line pe site-ul www.targultraditiilor.ro unde este si o sectiune de magazin online; se vor face anunţuri în ziare şi la radio. O altă cale de promovare a articolelor împletite din nuiele de răchită va fi amenajarea unui stand atractiv în interiorul unui magazin, pe care se va expune oferta de împletituri.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Materia primă. La demararea afacerii, în primii 2-3 ani, ca materie primă se pot folosi răchitele din flora spontană. Aceasta va permite minimalizarea cheltuielilor de start şi a riscului afacerii. Întrucât răchita din flora spontană se găseşte numai în anumite locuri naturale (în lunca bazinelor acvatice) şi numai în anumite anotimpuri, va fi necesară realizarea unor stocuri de nuiele, numite altfel lujerii anuali. În afacerea dată se analizează cazul procurării nuielelor de răchită de calitatea de Iaproducatorii directi, la preţul de 1,5 -2 lei/ kg.

Odată cu dezvoltarea afacerii şi atingerii unor obiective propuse, se va trece de la folosirea materiei prime provenită de la producator ,la materia primă proprie, obţinută de pe parcele speciale de cultură a răchitei, numite răchitării. Răchităria va reprezenta o plantaţie de aproximativ 150 mii butaşi/ha, cu o producţie de 6-12 tone de nuiele la hectar.

Pentru obţinerea unor nuiele de calitate necesară se vor folosi următoarele specii de răchită (salcie): albă; galbenă; americană; roşie (purpurie); salix viminalis; cenuşie, salix x rubra, mică şi plesnitoare.

Nuielele din răchita albă şi plesnitoare sunt de calitatea a III-a, fiind mai grosiere şi servesc ca material ajutător de fixare în prelucrarea nuielelor de calitatea I şi II. Nuielele din răchita galbenă sunt de calitatea a II-a. Din răchita americană, roşie, cenuşie, mică se obţin nuiele fine de calitatea I-a.

Calitatea nuielelor. Se consideră calitative nuielele cu următoarele caracteristici:  fără ramuri laterale şi noduri, de formă cilindrică, subţiri şi drepte;  flexibilitate înaltă;  măduvă subţire;  lungime mare (1,50…1,5 m);  coaja se înlătură uşor şi devin albe;  la fierbere capătă o culoare cafeniu-deschis

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Colectarea nuielelor va avea loc la intrarea lujerilor în perioada de repaus vegetativ, care se produce către sfârşitul lunii octombrie şi începutul lunii noiembrie.

Colectarea se va face până în primăvară, cu excepţia lunii ianuarie. Se vor colecta nuiele cu lungimea minimă de 0,4 m. Tăierea mlădiţelor de răchită se va face manual, pentru împletituri fine folosindu-se numai nuielele în vârsta de 1 an. Nuielele cu vârsta de 2 ani se vor folosi numai ca material grosier, la producerea fundurilor pentru coşurile mari. Recoltarea mlădiţelor de pe fiecare cioată se va face la rând. Tăierea se va executa la 2-3 cm mai sus de cioată, perpendicular pe ax, cu cuţite bine ascuţite.

Activitatea atelierului va include următoarele etape: 1. colectarea nuielelor; 2. sortarea nuielelor de răchită; 3. curăţarea nuielelor de impurităţi (buruieni, frunze, noroi etc.); 4. depozitarea nuielelor; 5. fierberea nuielelor; 6. zvântarea nuielelor; 7. împletitul articolelor.

Imediat după, sau concomitent cu strângerea nuielelor se va efectua sortarea lor pe specii şi pe clase de calitate. Fiecare lot se va lega în snopi aparte, cu un număr fix de nuiele nedescojite.

Depozitarea nuielelor nedescojite se va face în încăperi acoperite şi bine aerisite, separate de producere, ferindu-le de atacul de dăunători şi diferite boli (mucegai, pătarea cu rugină etc.). Stivele cu snopi de nuiele vor forma coridoare de aerisire.

Nuielele nedescojite vor fi ferite de ploi.

La colectarea şi depozitarea nuielelor se va ţine seama de scăderea lor în greutate, care poate ajunge până la 65-70% din greutatea lor iniţială.

Valorificarea nuielelor. La confecţionarea coşurilor necesare în agricultură şi gospodării se vor folosi nuiele nedescojite. Pentru confecţionarea împletiturilor fine se for folosi nuiele descojite şi prelucrate (fierbere, coloraţie).

Fierberea nuielelor are ca scop sporirea elasticităţii şi rezistenţei lor, şi uşurarea operaţiei de descojire. După fierbere nuielele capătă o culoare cafeniu-aurie, Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

datorată substanţelor tanante din coajă şi lemn. Procesul de fierbere mai este şi un mijloc de combatere a mucegaiurilor din ţesutul lemnos. Fierberea se va face în cazane, la t=1000C. Durata de fierbere variază dependenţă de specia de răchită şi durata de depozitare. Astfel, pentru nuielele proaspăt colectate fierberea durează mai mult, decât în cazul unor nuiele păstrate timp îndelungat. În mediu, durata de fierbere a nuielelor este de 8-9 ore. La fierbere muncitorul va urmări alimentarea cu apă şi combustibil a cazanului, precum şi fierberea şi scoaterea nuielelor fierte. Pentru ardere se vor folosi diferiţi combustibili: deşeurile rămase de la cojirea şi prelucrarea nuielelor, paie, coceni de porumb, resturi de lemne uscate, tulpini şi pălării de floarea-soarelui (capitule) şi alte materiale, care nu pot fi folosite în alte scopuri.

După fierbere snopii de nuiele se vor scoate din cazan şi se vor stivui în picioare, pe o suprafaţă uscată, pentru zvântare, după care va urma operaţia de descojire manuală. Descojirea nuielelor se va face de către împletitor cu ajutorul unor unelte simple confecţionate din lemn sau metal, denumite cojitoare sau cleşte fixat pe un suport. Operaţia de descojire manuală cu ajutorul cojitorului se execută prin introducerea nuielei printre braţele cojitorului a cărei deschizătură permite să se cureţe numai coaja fără a strivi şi lemnul. Productivitatea de descojire a nuielelor de către un muncitor este de circa 40 kg/8 ore.

Coaja rezultată va fi folosită ca combustibil la fierberea răchitei, ea fiind evacuată spre uscare în altă încăpere.

Deoarece nuielele umede au o flexibilitate înaltă, imediat după descojire se trece la împletit. Împletitul se va face cu utilizarea judicioasă a nuielelor, micşorând procentul de deşeuri şi asigurând produse calitative.

Pentru coşuri, părţile componente sunt: fundul coşului de diferite forme (oval, rotund, pătrat, dreptunghiular); perete (manta); gura coşului, care are diferită împletitură; toartele coşului, care se deosebesc după modul de împletire şi poziţia lor pe coş; capacul, care la unele coşuri lipseşte.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Finisarea împletiturilor de răchită.

Pentru sporirea frumuseţii şi rezistenţei la unele împletituri se vor aplica următoarele operaţii de finisare:  spălare cu apă pentru înlăturarea unor grăsimi sau alte substanţe aderate pe suprafaţa produselor;  sulfatare cu bioxid de sulf în instalaţii speciale timp de 5 ore, în vederea decolorării articolelor;  bronzarea (colorarea articolelor în culori brune-argintii şi cafenii); se realizează prin expunerea articolelor la soare timp de 24 ore sau folosirea unor coloranţi (baiţ, permanganat de potasiu, decocturi de anin şi ceapă etc.);  lăcuirea împletiturilor cu soluţii de răşină.

Timpul folosit la executarea lucrărilor depinde de:  gradul de complexitate al împletiturii (diametrul nuielelor; distanţa dintre nuiele etc.);  profesionalismul împletitorului.

Regim de lucru. Numărul de zile lucrătoare pe an este de 300 zile. Conform estimărilor, numărul de articole confecţionate anual este de 435 unităţi, ceea ce înseamnă aproximativ câte 1,45 articole împletite zilnic. La o organizare corectă a activităţii, volumul dat de articole poate fi realizat de membrii unei familii, care îşi vor împărţi corect sarcinile. Luând în considerare că procesul de creaţie va avea loc în condiţii de casă, membrii de familie fiind la îndemâna împletitorului, putem afirma cu certitudine că volumul de producere este real.

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Articol de cheltuieli

Valoarea anuală (lei)

Consum de nuiele

2000 kg rachita neprelucrata

Consum de materiale auxiliare

300

Cheltuieli generale şi administrative

1 000

Cheltuieli comerciale

500

Cheltuieli neprevăzute (3%)

50

Autorizaţii

400

TOTAL

4250

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Prognoza vânzărilor: Sortimente de coşuri produse

Cantitatea anuală, unităţi

Preţ unitar, lei

Vânzări anuale, lei

1. Coşuri de legume cu şi fără capac (pentru piaţă)

40

25

1000

2. Coşuri industriale din nuiele nedescojite pentru colectarea strugurilor, legumelor şi fructelor

100

50

5 000

3. Coşuri pentru decor

50

30

1500

4. Coşuri pentru flori

60

15

900

5. Coşuri pentru porumbei

10

25

250

6. Coşuri pentru rufe

20

25

500

7. Coşuri pentru îmbrăcarea vaselor din sticlă

50

35

1750

8. Coşuri pentru birou

30

25

750

9. Coşuri pentru lemne

5

20

100

10. Coşuri pentru peşte

10

25

250

11. Coşuri pentru păsări

10

35

350

12. Coşuri pentru produse de panificaţie

50

20

1000

TOTAL

300

13 350

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!

Bibliografie 1.

ABRUDAN, Ioan; LOBONTIU, Gabriela; LOBONTIU, Mircea IMM-urile si managementul lor specific. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2003 2.

CROITORU G., Duica A. - „Management. Aplicatii si studii de caz”, Editura Bibliotheca, 2006 3.

POPESCU Delia - Întreprinzatorul de succes – repere teoretice si pragmatice, Ed. Economica, Bucuresti, 2005.

4.

POPESCU Delia - Management: concepte, principii, metode, probleme, studii de caz, jocuri de roluri, Ed. Economica, Bucuresti, 2006 5.

POPESCU Delia - Management: concepte, principii, metode, probleme, studii de caz, jocuri de roluri, Ed. Economica, Bucuresti, 2006.

6.

HIRSICH, Entrepreneurship, Irwin, N.Y., 2002.

7.

KOTLER Philip - Managementul Marketingului, Editura Teora, Editia a V-a, 2008.

8.

Ghidul Tanarului Intreprinzator - AGENTIA PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTELOR SI PROGRAMELOR PENTRU IMM-URI. 9.

ECKERT-ULRICH Jeanette – „Împletirea coşurilor din nuiele”, Ed. Casa 10.

VAUGHAM Susie – „Coşuri din nuiele”, Ed. MAST, 2008 11.

MUSLEA Ion - Icoanele pe sticla si xilogravurile taranilor romani din Transilvania –– editura “Grai si suflet – Cultura Nationala” – 1995 12.

IRIMIE Cornel, FOCSA Marcel - Icoane pe sticla – editura Meridiane – 1971 13 ROSU Georgeta - Icoane pe sticla – editura Alcor

Proiect cofinantat de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste in oameni!