Literatura virtuala si curentul generatiei Google

1

1

LITTERATUS 16

1

ISBN 978-973-8930-51-3 © 2009 by Ionu] Caragea, Montréal.

Toate drepturile rezervate. website: www.ionutcaragea.ro email: icaragea@sympatico.ca Coperta: Dumitru Scor]anu

2

(red.) Ionu] Caragea

LITER ATURA VIRTUAL| [i

Curentul Genera]iei Google dialog la masa www

FIDES

3

De acela[i autor: 1. Delirium Tremens – Stef, Ia[i, 2006 2. M-am n\scut pe Google – Stef, Ia[i, 2007 3. Donator universal – Stef, Ia[i, 2007 4. Omul din cutia neagr\ – Fides, Ia[i, 2007 5. 33 bis – Fides, Ia[i, 2008 6. Analfabetism literar – Fides, Ia[i, 2008 7. Dic]ionarul Suferin]ei – Fides, Ia[i, 2008 8. Negru Sacerdot – Fides, Ia[i, 2008 9. Absen]a a ceea ce suntem – Fides, Ia[i, 2009 10. La suprême émotion – ASLRQ, Montréal, 2009 11. Déconnecté – Elmis, Ia[i, 2009 12. Guru amnezic – Fides, Ia[i, 2009 13. Literatura virtual\ [i Curentul Genera]iei Google – Fides, Ia[i, 2009

4

Cuv`nt `nainte Fie c\ vrem, fie c\ nu, Internetul ne marcheaz\ existen]a.

Apari]ia acestui nou mijloc de comunicare a revolu]ionat modul de g`ndire [i manifestare a scriitorului contemporan. ~ns\, dac\ pentru unii dintre noi Internetul `nseamn\ mersul firesc al evolu]iei, pentru al]ii reprezint\ o adev\rat\ cutie a Pandorei.

Ideea acestui dialog la masa www mi-a venit spontan. Am trimis un email mai multor zeci de scriitori, l\s`nd la latitudinea lor s\ r\spund\ sau nu la `ntreb\ri. Se pare c\ Internetul [i literatura virtual\ s`nt subiecte de continuu interes pe toate palierele de v`rst\ [i activitate literar\. Poe]i, prozatori, critici literari au r\spuns scurt sau detaliat, exprim`ndu-[i punctul de vedere. P\rerile lor c`t [i ale mele nu se vor a fi [abloane literare ci simple opinii ale unor oameni care iubesc arta scrisului [i se implic\ `n fenomenul literar. Sper ca acest dialog s\ trezeasc\ interesul speciali[tilor `n filologie [i istoria literaturii.

Ionu] Caragea

5

6

La acest interviu au avut pl\cerea [i amabilitatea s\ r\spund\: Alexandru Florin }ene – poet, critic literar, promotor cultural, pre[edinte al Ligii Scriitorilor din România.

Ileana Floran – poet\, promotor cultural [i pre[edinte al Asocia]iei Culturale Florema Design.

Veronica Balaj – poet\ [i prozatoare, membr\ a Uniunii Scriitorilor din România [i a Asocia]iei Scriitorilor de Limb\ Român\ din Québec.

Gabriel Mirea – poet, publicist, promotor cultural pe Bookblog.ro.

Lauren]iu B\dicioiu – profesor [i promotor cultural `n Mizil, organizator al concursului literar Romeo [i Julieta la Mizil.

Maria Popescu Butucea – poet\ [i prozatoare de fic]iune.

Angela Furtun\ – scriitoare, publicist\, critic literar, membr\ a Uniunii Scriitorilor din România, membr\ a Asocia]iei Scriitorilor de Limb\ Român\ din Québec, membr\ a Asocia]iei Jurnali[tilor Profesioni[ti din România [i membr\ fondatoare a Asocia]iei de Ap\rare a Limbii Române.

7

Petre Fluera[u – poet, promotor cultural, critic literar, fondator [i director al revistei ARCADA, membru al Asocia]iei Scriitorilor de Limb\ Român\ din Québec.

Radu Boti[ – poet, preot iconom stavrofor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Baia Mare, jude]ul Maramure[.

George L. Nimigeanu – poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala T`rgu-Mure[, membru al Societ\]ii Scriitorilor Bucovineni din Suceava [i membru al Asocia]iei Scriitorilor de Limb\ Român\ din Québec.

Mircea Gheorghe – scriitor, critic literar, membru al Asocia]iei Scriitorilor Români din Canada.

Marius Chelaru – eseist, poet, prozator, traduc\tor, promotor cultural, critic literar [i editor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Clubului Junimea din Ia[i, membru onorific al Funda]iei Maison Naaman pour la Culture, Beirut, Liban, membru al Societ\]ii Române de Haiku, membru al World Haiku Association, Japonia, membru al Asocia]iei Scriitorilor de Limb\ Român\ din Québec.

Petra Vlah – poet, publicist, prozator, critic literar.

Re[edin]\ permanent\ `n Los Angeles din 1979. ~ntre 1998-2003 a publicat cinci volume de poezie, o culegere 8

de eseuri, o carte de interviuri [i un roman autobiografic.

Colaboreaz\ cu articole pe teme de actualitate la numeroase reviste [i ziare de limb\ român\ din ]ar\ [i din restul lumii.

Ionu] Caragea – scriitor, promotor cultural, cofondator [i vicepre[edinte al Asocia]iei Scriitorilor de Limb\ Român\ din Québec, membru `n Uniunea Scriitorilor din România, filiala Ia[i.

9

10

1. Crede]i c\ asist\m odat\ cu apari]ia Internetului [i la o nou\ mi[care literar\ mondial\?

Alexandru Florin }ene – Apari]ia Internetului a revolu]ionat modul rapid de transmitere a informa]iilor, dar [i al literaturii, `n general al cunoa[terii operelor de art\, `n cele mai `ndep\rtate col]uri ale Terrei. Internetul este un mijloc de comunicare cu o raz\ de ac]iune f\r\ precedent, capabil s\ `mpleteasc\ mediile culturale mai str`ns ca oric`nd. Dac\ inventarea tiparni]ei a deschis drumul primei mari revolu]ii `n sfera comunic\rii dintre oameni, apoi televiziunea, acum, prin apari]ia Internetului, a fost declan[at\ a treia mare revolu]ie de acest fel.

Odat\ cu dezvoltarea Internetului a ap\rut [i cititorul de Internet [i, totodat\, scriitorul pe Internet. Astfel Internetul a `nceput s\ formeze dou\ categorii, a[a cum apari]ia tiparni]ei a format scriitorul de carte [i cititorul de carte, `nlocuind menestrelii [i ascult\torii acestora. De fapt, Internetul poate fi considerat drept cea mai recent\ dintr-o serie de schimb\ri evolutive petrecute de-a lungul secolelor `n domeniul formelor de comunicare. Trecerile de la comunicarea oral\ la cea scris\, de la cea scris\ la tipar [i apoi de la tipar la comunicarea prin radio, televiziune [i apoi Internetul, s-ar putea s\ par\ a fi evolu]ii destul de neutre. ~n acest context Internetul are o influen]\ asupra mi[c\rii literare mondiale ca suport electronic, influen]`nd stilul lucr\rilor, care va deveni 11

mai concis [i alert, inclusiv esteticul. Va ap\rea o interferen]\ a culturilor care se va reflecta [i `n literatur\. Peste ani va ap\rea o nou\ mi[care literar\ `n care specificul na]ional va fi mult estompat.

Ileana Floran – Da. Pot chiar spune c\ am asistat la na[terea unui nou curent literar.

Veronica Balaj – Desigur. De[i nu a[ vrea s\ dau un r\spuns p\tima[. Acceptarea din prima clip\ a existen]ei unui fenomen numit „Internet“ poate p\rea p\rtinitoare. Oricum am privi lucrurile, aceast\ nou\ formul\ nu poate fi ignorat\ [i cred c\ toat\ esen]a const\ `n ideea de comunicare. Un factor esen]ial `n evolu]ia uman\ a fost mereu comunicarea. Indiferent de form\: prin viu grai, prin scris, apoi radioul, televiziunea [i iat\, Internetul.

Acesta ofer\ posibilitatea unei comunic\ri foarte rapide la distan]e diferite [i pe diferite paliere intelectuale. Comunicarea, un element specific uman, corespunde cu viteza de g`ndire pe care o supline[te `n parte, azi, Internetul. Ce-ar fi fost omenirea dac\ nu ar fi existat c\i de comunicare? Privitor la literatur\, sigur, se pot comunica rapid, f\r\ limit\ de spa]iu, idei, formule literare dar (iat\, intervine [i un „dar“ pentru contracararea eventualei note de exclusivism), `n nici un caz nu putem considera c\ marile opere literare se creeaz\ spontan, comunic`nd pe Internet un text, o idee, o pagin\ literar\. „Mi[carea literar\ mondial\“ la care face]i referire exist\ `n parametri [i pe dimensiunea comunicare suplimentar\, schimb intens de informa]ii…

12

Gabriel Mirea – Noile mi[c\ri literare se ]in lan] `ncep`nd din secolul XIX, cu sau f\r\ Internet. Originalitatea – concept de sorginte romantic\, este legat\ `n mod evident de nou. De altfel avantajul Internetului ar putea contura o nou\ direc]ie prin trei demersuri posibile: fie o mi[care literal\ – s\ se mearg\ spre visul avangardi[tilor care `[i doreau poeme cu un aspect aduc`nd a desen, fie o mi[care de unificare `ntr-o limb\ suprana]ional\ – cum vedem `n numeroasele poeme cu inser]ii engleze[ti, fie – ceea ce ar fi de dorit – o mi[care de aprofundare cultural\, probabil cea mai pu]in vizibil\, av`nd `n vedere c\ azi exist\ cel pu]in teoretic posibilitatea accesului la orice carte.

Lauren]iu B\dicioiu – Cred c\ asist\m mai degrab\ la o nou\ form\ de art\, concomitent cu diluarea [i amestecul valorilor, din cauza prea marii permisivit\]i a Internetului.

Maria Popescu Butucea – Nu [tiu dac\ s-a `nchegat o mi[care literar\ mondial\ dar, cu siguran]\, deschiderile s`nt foarte mari. Nu este comparabil dec`t cu generalizarea `nv\]\m`ntului de acum c`teva secole. Se nasc tot mai multe talente `n fa]a calculatorului, tocmai datorit\ accesului u[or [i, mai ales, liber de orice cenzur\. Eu nu a[ fi scris niciodat\ dac\ nu a[ fi avut acces la net. ~ncep s\ v\d [i marile diferen]e `ntre cei care acceseaz\ [i cei care nu acceseaz\ Internetul, prin faptul c\ primii s`nt tot mai buni.

13

Angela Furtun\ – O mi[care literar\ presupune un canon literar [i poate c\ [i un program, `nainte de toate.

Pentru c\ literatura trebuie s\ fie un concentrat de mesaj ce vine simultan dintr-o analiz\ a experien]ei [i dintr-o sintez\ a inova]iilor, ca s\ o citez, `n esen]a ei, aici, pe Rebecca West. Iar de un canon nou, legat numai de Internet, nu putem `nc\ vorbi nici `n literatura român\, cum nici, cu at`t mai mult (fiind chiar utopic\ [i nerecomandabil\, concetist\, aceast\ formulare!), la scar\ global\. Iat\ cum, de[i nu avem `n vedere un canon, avem prin Internet o tehnologie a sufletului [i un apetit reac]ionar subminator al status quo-ului actual, exprimate prin forme de art\ digital\ [i motoare de crea]ie literar\.

Ceea ce s-a mondializat prin apari]ia Internetului a fost democratizarea accesului autorilor la actul public\rii, care se poate face acum [i numai on line, a[adar rapid [i cu prizare instantanee la public. Asta a `nsemnat, `ns\, ca al\turi de scriitori cu bun sim] [i profesioni[ti, s\ stea [i grafomani, [i oligofreni, [i oameni f\r\ talent sau f\r\ discern\m`nt estetic, infractori, deliran]i, sinuciga[i ce am`n\ prin delirul literar actul final, terori[ti ai literelor, exhibi]ioni[ti‌ Iar `n acest Babilon se deceleaz\ greu `ntre literatura hipertextual\, nerecomandabil\ public\rii, [i gratuitatea absolut\, maniacal\ monoman\ [i non-semantic\.

Pe de alt\ parte, s-ar putea ca toate aceste categorii subliterare [i non-literare s\ fi existat [i `nainte, `ns\ func]ionau `ntr-un spa]iu mai intim, privat [i inofensiv, laolalt\ cu un caiet de confesiuni [i eventual cu un jurnal 14

de spital, `n timp ce acum violen]a [i dezinhibarea manifest\ a artei (gratuit\, accesibil\, exhibi]ionist\) propagate prin Internet nu mai pot fi ascunse, nici ignorate sau minimalizate. Prin audien]\ [i libertate, Internetul legitimeaz\ expresivit\]i artistice de neconceput `n lumea non-internautic\ (iat\ c\ avem acum [i aceast\ dihotomie din punct de vedere axiologic!) sau `n lumea recent\ [i, mai mult, introduce categorii juridice noi, privind drepturile de autor, egale pentru capodopere [i rebuturi, dac\ `l amintim aici pe Umberto Ecco, cel ce publica acum c`]iva ani `n L’Espresso dezbaterile sale pe tema literaturii `n epoca Internetului sub genericul Plicule]ul Minervei.

Prin esen]a sa, Internetul schimb\ problema recept\rii, iar\ nu `n chip decisiv mecanismul facerii literaturii.

Schimb`nd `n mod revolu]ionar receptarea [i targetul discursului literar, Internetul devine [i ]inta elitelor intelectuale care `nc\ critic\ necru]\tor, aproape printr-un delir politic-ideologic, bazele actuale internautice: vulgaritatea maselor [i mediocritatea vremurilor internautice. Acesta este un paradox, dac\ ne g`ndim c\ Internetul a ap\rut ca instrument de lucru bibliografic al universitarilor [i elitelor intelectuale, pentru a se democratiza enorm `n ultimii dou\zeci de ani.

A[adar, acest fenomen ar trebui definit `n mod dinamic, ca un conglomerat conceptual situat `ntre mod\, stil de comunicare [i epistem\, privit ca un produs de fuziune a antropocentrismului cu un tehnocentrism agresiv.

15

„Canalele de comunicare `n mas\ trebuie f\cute s\ recunoasc\ [i s\ spun\ adev\rul, s\ vad\ pericolul pe care chiar ele `l ascund“, spunea undeva Karl Popper `n „Lec]ia acestui secol“, iar eu s`nt tentat\ s\ extind asupra Internetului (care a `nceput s\ fie achizi]ionat de media [i adjudecat ca viitor al comunic\rii prin entertainment) aceast\ aten]ionare emis\ de unul dintre cei mai liberali g`nditori ai secolului al XX-lea [i care, al\turi de Hayek [i Aron, a pus accentuat problema responsabilit\]ii intelectualilor, cu prec\dere `n societ\]ile corupte. Scriitorii nu s`nt str\ini de aceast\ responsabilitate, chiar [i atunci c`nd se nasc `n lumea Google. Libertatea f\r\ raportare la responsabilitatea intelectual\ este du[manul cel mai mare al unei culturi, al oric\rei culturi.

Petre Fluera[u – ~n mod evident dezvoltarea Internetului a creat mijloacele propag\rii literaturii. {i da, dac\ analiz\m exemplele oferite `n ultimii ani de scriitori de renume ca Stephen King sau Paulo Coelho, care au folosit preponderent Internetul ca mijloc de promovare a propriilor lucr\ri, putem vorbi de o mi[care literar\ mondial\ care se concentreaz\ foarte mult asupra aspectului online.

Radu Boti[ – Da, se poate spune. Rapiditatea ob]inerii, transmiterii dar [i a comunic\rii este de real progres [i pe t\r`m literar. Mult mai u[or pot fi stabilite pun]i de leg\tur\ [i din acest punct de vedere, neput`nd fi exclus\ chiar aceast\ nou\ mi[care literar\ mondial\.

16

George Nimigeanu – Av`nd `n vedere aspectele pozitive pe care le are Internetul (l\s`ndu-le pe celelalte la o parte), dispari]ia distan]elor este un avantaj considerabil.

Doar necunoa[terea uneia sau alteia dintre limbile „de comunicare“ ar putea fi un impediment. C`t prive[te faptul c\ limba englez\ a devenit „cvasiuniversal\“, ideea unei noi mi[c\ri literare „mondiale“ n-ar fi una f\r\ putin]a de a se na[te. Numai c\, indiferent care ar fi „cursul“ importan]ei acestei mi[c\ri, specificul na]ional (datorat na]ionalit\]ii autorului) al operei literare nu va putea fi evitat; [i nici n-ar fi corect s\ fie evitat, pentru c\ „[tergerea“ specificului ar [tirbi ceva din valoarea operei respective, prin aplatizare, prin uniformizare. Doar „nervul“ autorului, sim]ul s\u valoric, amprenta sa specific\, talentul s\u scriitoricesc, harul dumnezeiesc `nvestit `n el de pronia cereasc\ ar mai putea „salva“ o asemenea literatur\ „mondializat\“. {i poate c\ ar fi bine s\ nu uit\m c\ diversitatea face valoarea, bine[tiind c\ realitatea bate literatura (fic]iunea). Dar, oare, nu cumva m\ `n[el `n aceast\ privin]\? Nu cumva viitorul ne preg\te[te surprize, azi de neimaginat?

Mircea Gheorghe – Internetul face parte ast\zi din via]a cotidian\ a sute de milioane [i poate a miliarde de oameni, `n primul [i `n ultimul r`nd ca o component\ esen]ial\ a noilor tehnologii de informare [i comunicare (NTIC). Ca atare, dac\ `n]elegem prin apari]ia unei noi mi[c\ri mondiale literare, o mai mare vizibilitate [i dezvoltare a unei mi[c\ri literare deja existente, o ie[ire a ei 17

dintr-un anonimat local, r\spunsul este da. El poate contribui la mondializarea – ca s\ folosim un concept la mod\ – a unor anumite tendin]e sau mi[c\ri literare.

Dar nu [i la producerea lor. Internetul nu-mi pare un laborator literar ci doar vitrina imens\ a unui eventual laborator.

Marius Chelaru – Poate da, poate nu. Nu [tiu sigur dac\ asist\m la o nou\ mi[care literar\, dar pot spune c\ asist\m la crearea unui nou spa]iu de manifestare, mult mai larg [i care, pe anumite secven]e este un catalizator, pe altele poate constitui [i un lucru nu `ntotdeauna bun. „Mi[care literar\“ este un termen complex, care are conota]ii semantice precise. S\ exemplific\m: 1. pentru asocia]iile/ autorii de haiku din `ntreaga lume, Internetul a fost, evident, un veritabil motor pentru schimbul de informa]ii, publicarea de reviste virtuale. Practic distan]a, [i geografic\ [i cultural\, a putut fi survolat\ de ace[tia, altfel, datorit\ Internetului. ~n fapt, activitatea lor a fost mult mai bine sus]inut\ astfel.

C`teva momente numai: `n anul 1999, Jim Kacian publica `n revista „Haiku Moment“ textul „Beyond Kigo: Haiku in the Next Millennium“, imagine a felului `n care se discuta despre haiku/ terminologia aferent\, r\sp`ndirea `n lume. Ulterior, prin revistele/ `ntrunirile fizice [i virtuale ale World Haiku Association, Ban’ya Natsuishi [i al]i fondatori au discutat pe tema „keywords“ – termen cu implica]ii evidente [i `nsemnate `n ceea ce `nseamn\ „fenomenul“ haiku azi (lucru vizibil `n felul cum se scrie/ comenteaz\/ discut\ despre haiku 18

azi pe plan mondial, inclusiv la noi, a[adar). Sau s\ amintim alte dou\ asocia]ii haiku interna]ionale: Haiku International Association (HIA), fondat\ `n 1989, la Tokyo, la care s-au asociat alte zece societ\]i de haiku, din 8 ]\ri (din Germania [i România c`te dou\); editeaz\ o revist\, are site web, organizeaz\ un concurs interna]ional.

2. World Haiku Club (WHC), `nfiin]at\ `n 2000 – la o `nt`lnire anual\ a WHC gazd\ a fost România, la Constan]a; editeaz\ dou\ publica]ii: Ginyu, trimestrial\ [i World Haiku, cel pu]in o revist\ on-line. R.H. Blyth a folosit primul expresia world haiku. Iar situa]ia autorilor din România este la fel de elocvent\ `n ceea ce prive[te aceast\ efervescen]\, real\, `n domeniu.

Concluzion`nd, `n „mi[carea“ haiku interna]ional\ internetul a fost perceput, `n linii mari, ca o cale prin care se pot propaga/ populariza cel mai lesne informa]ii de ultim\ or\, crea]ii, poeme. Dovad\ st\ [i faptul c\ mai multe asocia]ii/ grup\ri cu pozi]ii/ roluri semnificative `n domeniul haiku/ liricii nipone din Japonia [i din lume (World Haiku Association, World Haiku Club, Haiku International Association, Meguro International Haiku Circle, Shimanami Kaido, International Haiku Convention, Haiku Society of America, British Haiku Society, Association Française de Haiku, Irish Haiku Society, Shanghai Haiku-Hanpai Study Association, Haiku Canada, Taipei Haiku-Society [.a.) au ales s\ aib\ site.

Unele au [i diverse publica]ii pe Internet. ~n ceea ce prive[te ]ara noastr\, S.R.H. Bucure[ti [i S.H. din Constan]a nu au pentru moment site-uri. Creatorii de 19

haiku de la noi fie au blog/ site-uri personale, fie public\ `n spa]ii virtuale precum cele amintite anterior, fie ele specializate sau nu.

Pe calea netului autorii români, care au [i crea]ii de cert\ calitate, s-au putut face cunoscu]i `n ]ar\ [i, mai ales, peste hotare, au putut participa la concursuri (unde au fost/ s`nt mereu r\spl\ti]i cu distinc]ii). Netul joac\ un rol tot mai mare `n schimbul de informa]ii [i publicarea de crea]ii originale, eseuri, texte din domeniul liricii nipone. Autorii, de la noi [i din alte p\r]i, putem spune, de[i probabil s`nt [i excep]ii/ discu]ii [i controverse, folosesc din plin aceast\ alternativ\. Iar `mbun\t\]irea continu\ a performan]elor tehnicii de calcul, apari]ia unor softuri tot mai sofisticate va duce [i la cre[terea spectaculoas\ a posibilit\]ilor. Dar nu putem vorbi despre crearea unei mi[c\ri, `n deplinul sens al cuv`ntul, ci de un „catalizator“.

3. Scriam `ntr-un articol despre site-urile de poezie, `n spe]\ despre c\r]ile unor autori care au ales, ca [i alte mii, s\ `[i publice crea]iile ([i) pe net; acolo vorbeam de „poezie.ro“. Aminteam despre modul `n care era catalogat acest site: fie ca un loc `n care „duiumul de veleitari `]i creeaz\ o stare antipoetic\ greu de eradicat“ – Gellu Dorian (Convorbiri literare, martie 2006), fie ca o alternativ\ viabil\: Lucian Chi[u (prefa]a la Ultima genera]ie, primul val, antologie poezie.ro); [i eram `n acord cu Lucian Chi[u, care sublinia [i c\ nici o revist\ de cultur\, nici un cenaclu literar nu pot atinge, ca amploare, dezbaterile de opinii de pe site, care poate fi „concomitent [i revist\ [i cenaclu literar“. (De[i, desigur, exist\ [i amen20

damente legate de modul `n care se aleg [i se discut\ textele.) Spuneam atunci c\, probabil, motiva]iile celor care public\ pe site acoper\ o palet\ larg\, de la modul `n care ar putea avea acces `n revistele literare, la o anumit\ „libertate“ pe care o confer\ Internetul; aminteam [i preocup\rile programatice, [i de faptul c\ se poate vorbi de c`teva „direc]ii“ `n care se `nscriu crea]iile/ creatorii de pe acest site. ~n linii foarte generale, cei care scriu [i vor s\ afle p\rerea altora despre munca lor pot comunica pe aceast\ tem\, iar acei poe]i care au dob`ndit o anume consacrare `n revistele literare, au (sau nu) volume publicate, au ales s\ publice [i pe acest site.

Este [tiut c\ p\rerile presei literare s`nt `mp\r]ite: `n mare, unii nu dau prea multe [anse celor care public\ aici (de exemplu: „Un astfel de lan], care num\r\ acum zeci de mii de autori, sute de mii de texte a[ezate `n site-ul amintit, se poate defini `ntr-o odisee liric\ regenerativ\ care are menirea s\ satisfac\ interese din ce `n ce mai multe, care, datorita impactului imediat, las\ `n spate cititul adev\rat, asimilarea [i mai ales grila estetic\ prin care este obligatoriu s\ treci un text la lectur\“, Gellu Dorian, Convorbiri literare, martie 2006), al]ii cred c\, `n afara celor care mai mult `ncearc\, este [i o galerie semnificativ\ de nume care s-ar putea impune (ori s-au impus deja) sau c\ e binevenit un spa]iu at`t de generos.

C\ parte dintre cei care au ales s\ publice pe site s`nt cel pu]in promisiuni. Nicolae Manolescu spunea, `ntr-un interviu acordat lui Vartan Arachelian1, despre ce [i cum 1 Un domn la Paris, publicat s`mb\t\, 16 septembrie 2006 – citat din varianta pe Internet a magazinului „NEWS 365“.

21

se public\ pe Internet, `n general, c\: „Din p\cate, cantitatea publicat\ dep\[e[te orice `nchipuire“ [i: „Nu exist\ nici o monitorizare, nici un control, nici un spirit critic, este un sac enorm `n care se arunc\, nediferen]iat, totul la gr\mad\“. {i: „E p\cat pentru ei, pentru c\ b\nuiesc, n-am nici un motiv s\ cred contrariul, c\ s`nt [i oameni talenta]i printre ei, care risc\ fie s\ se piard\, fie s\ fie considera]i ni[te veleitari care n-au acces la presa scris\ sau la edituri. Ceea ce nu e cinstit, pentru c\ unii dintre ei s`nt valoro[i. Dar dac\ ei prefer\ acest sistem, dac\ nu se autocontroleaz\, dac\ nu ies `n public cu spirit critic n-au nici o [ans\“.

S`nt chestiuni pe care le-am discutat [i eu de mai multe ori cu cei care gestioneaz\ astfel de site-uri.

Mai s`nt [i discu]iile de tipul suport de h`rtie/ revist\/ volum – versus site/ calculator/ spa]iu virtual. Unii nu cred cine [tie ce `n publicarea pe net (de exemplu, Marco Baudino2, Italia – pornind de la considerente ca modul `n care putem (re)cunoa[te/ percepe audien]a `n re]eaua virtual\, amintind c\ rela]ia pia]\ – literatur\ nu creeaz\ `n mod necesar un gap `ntre cititor [i autor). ~n cartea sa, Future Writers Internet Writers, poetul egiptean Ahmed Fadel Shabloul scrie c\, `n afara celor trei lucruri de care are nevoie o literatur\ bun\ (capacitatea de produc]ie, gust, critic\), ar mai trebui [i abilitate `n folosirea computerului. ~n acela[i timp, vede coexist`nd publicarea pe suport de h`rtie cu cea pe Internet, amintind faptul c\ sute de volume pot fi salvate pe un CD, dezbate [i o serie 2 Din discursul lui M.B. la Budapesta, 22-24.04.2005, la un forum cu caracter literar.

22

de aspecte ca: unde s`nt sentimentele/ emo]iile c`nd lucrezi pe/ cu un computer, „critica electronic\“ va converti tot ce `nseamn\ sentimentele frumoase `ntr-un protocol? Reamintind avantajele computerului `n consultarea unui volum mare de informa]ii, consider\ c\ pentru critic este de mare folos: are la dispozi]ie tot ce dore[te, trebuie s\ [tie doar s\ acceseze bazele de date, s\ le foloseasc\. Ahmed Fadl Shabloul vorbe[te adesea despre „realismul literaturii digitale/ adab al waqeiya al raqamiya“: „Lucr\m la o teorie a „realismului literaturii digitale/ digital realism literature“, care va face literatura mai interactiv\ prin folosirea instrumentelor pe care le ofer\ Internetul, precum multimedia [i intertextul. Va fi o literatur\ mai interactiv\ – cititorul va ajuta la crearea textului“ 3.

A[adar, nici aici nu putem spune, `n opinia mea, despre o mi[care literar\, de[i exist\ preocup\ri teoretice, experimente, c\utarea „noului“, opinii interesante. Deocamdat\ asta e.

4. Eu cred c\ mul]i dintre cei care public\ ([i) pe Internet au talent [i, la urma urmelor, este o problem\ de op]iune. Din c`te [tiu, cel pu]in la noi, dar cred c\ [i `n alte p\r]i, exist\ [i o reac]ie la felul `n care cred ei c\ se comport\ redac]iile revistelor de cultur\ (s`nt critici ca: sectarism, grupuri, interese/ dezinteres etc. – s\ not\m `ns\ c\ parte din aceste acuze au fost aduse [i celor care iau deciziile pentru/ pe diverse astfel de site-uri).

3 Eman Shaban Morsi, Union and website for Internet writers provide publishing opportunity and highlight new genre, `n Cairo Magazine, 3-9 noiembrie 2005.

23

Concluzii: a. internetul poate constitui o cale alternativ\/ variant\ care trebuie exploatat\/ `n]eleas\/ comentat\, dar nu trebuie uitat c\ respectarea unor criterii ([i estetice) c`t se poate de bine definite poate conduce la realiz\ri notabile. Viitorul va decide cum vor convie]ui Internet, c\r]i, ziare, radio, televiziune [.a.; b. este `ns\ evident\ latura bun\ – s-au creat asocia]ii pe net, site-uri puternice la nivel interna]ional. Aici ajungem [i la modalitatea mult mai accesibil\ de comunicare pe care o constituie spa]iul virtual. Mai `n acord cu tendin]ele de „globalizare“ a informa]iei. Cu o not\ `ns\ privind problemele legate de posibilit\]ile concrete de verificare a corectitudinii informa]iei!

Ar fi de subliniat c\ Internetul – prin spa]iul mai mult dec`t generos pe care `l ofer\ – sprijin\ mult afirmarea/ propagarea mai rapid\ a unei diversit\]i de opinii, iar acest lucru este, cred eu, unul dintre cele mai importante aspecte. De fapt, `n ultim\ instan]\, cred c\ cei mai mul]i dintre autorii care au apelat la Internet, au f\cut-o, poate, mai ales pentru facilitatea (fie [i cel mult aparent\) de a-[i face cunoscute mai u[or crea]iile. c. De aici `ncolo, dac\ este sau nu o nou\ mi[care literar\, depinde ce `n]elegem prin asta – dac\ consider\m c\ ar fi un nou spa]iu/ o nou\ propunere de „program“, acest lucru se poate discuta secven]ial, `nc\. Dac\ `n]elegem `n aceast\ faz\ aspecte de tipul: un spa]iu mult mai generos de publicare, o modalitate mult mai rapid\ de comunicare/ propagare a operei literare, a unor instrumente de lucru (m\ refer chiar la dic]ionare [i 24

aspecte de lingvistic\/ vocabular, baze de date [.a.) a unor programe literare, atunci cred c\ s`nt mai multe de spus `nspre un aport pozitiv.

Petra Vlah – Curentele literare s`nt create de o sim]ire [i o exprimare artistic\ inovatoare `mp\rt\[it\ de o anume genera]ie. Ele au caracteristici u[or identificabile [i `[i pun amprenta pe crea]ia celor ce se afiliaz\ filozofic, politic sau artistic la asemenea curente.

Apartenen]a la un anume curent literar nu este strict legat\ de momentul istoric al crea]iei ci, `n principal, vizeaz\ adeziunea la „viziunea artistic\“ a curentului.

Supravie]uirea curentelor literare ]ine `n mare m\sur\ de validitatea lor ini]ial\; manierismele dadai[tilor au fost spulberate `n c`]iva ani, non-poezia optzeci[tilor nu a supravie]uit nici ea, `n vreme ce romanticismul este `nc\ viabil.

Dac\ prin „mi[care literar\ mondial\“ `n]elegem `ns\ o vehiculare rapid\ a ideilor [i o modalitate de informare aproape instantanee `n privin]a produc]iilor literare, Internetul poate fi considerat o turbin\ capabil\ de a genera interes `n orice domeniu.

Ionu] Caragea – Orice fenomen la scar\ mondial\ influen]eaz\ [i sfera cultural\, implicit literatura. ~ns\ nu se poate spune c\ apari]ia propriu-zis\ a Internetului a declan[at o nou\ mi[care literar\ mondial\, ci evolu]ia din ultima vreme a ansamblului Internet/ tehnologie (software, hardware etc.). Conceptual [i fic]ional, Internetul a ap\rut `n 1946, `ntr-o povestire de Murray 25

Leinster. A urmat o serie de aplica]ii [i mai multe experimente pentru ca `n anii 1988-1989 Internetul s\ devin\ comercial, facilit`nd schimbul de e-mailuri prin re]eaua MCI MAIL. Evolu]ia semnificativ\ a Internetului a `nceput odat\ cu proiectul World Wide Web, publicat de compania CERN `n 1991 [i apari]ia ulterioar\ a browserului ViolaWWW [i a sistemului de operare X Window.

Desigur, prin multiplele facilit\]i pe care le ofer\ diversele programe de redactare/ media existente pe Internet (sau pe propriul PC), coroborate cu dezvoltarea fulminant\ a programelor de comunicare, a jocurilor pe re]ea [i a lumilor virtuale, literatura a c\p\tat [i alte conota]ii, chiar pluridimensionale, scriitorii [i lectorii miz`nd pe imagina]ie [i multipersonalitate. Motoarele de c\utare, c\r]ile virtuale, bibliotecile virtuale, libr\riile virtuale dau o nou\ valen]\ literaturii, facilit`nd viteza de asimilare a noilor informa]ii, `ntr-o lume `n care societatea de consum impune ritmul rapid [i `n care numai Internetul poate face cu adev\rat fa]\. ~ns\ Internetul poate fi privit [i ca un turn babilonian sau ca un joc de domino. Exist\ oric`nd riscul ca mediul virtual s\ piard\ informa]ii, s\ fie supus unor accidente, chiar s\ dispar\ f\r\ hrana sa cea de toate zilele, curentul electric. Am spus `n anul 2007, `n poezia „Disconnect“, volumul „M-am n\scut pe Google“: [i dac\ pic\ serverul mai s`nt poet?/ [i dac\ pic\ brusc Internetul `n toat\ lumea/ cine va mai auzi de mine?

Se poate vorbi despre literatura pe Internet, Net-Literatura sau Literatura Virtual\, ca [i noua mi[care mon26

dial\ (curent literar), dezvoltat\ deja de peste un deceniu, care exist\ `n paralel sau `n simbioz\ (din ce `n ce mai evident) cu literatura pe suport fizic, tradi]ional\.

27

2. }in`nd cont c\ Google este cel mai folosit motor de c\utare pe Internet, cum l-a]i aprecia ca spa]iu global de evolu]ie a literaturii moderne din 1998 [i p`n\ `n prezent?

Alexandru Florin }ene – Motorul de c\utare pe Internet, Google, `mbin\ un grad de promptitudine pe care c\r]ile [i albumele de art\ nu-l pot egala cu dimensiunea vitezei [i vizualizare. Rezultatul fiind un sentiment de prezen]\ [i de asisten]\ la na[terea operei literare.

Ileana Floran – Drept un element extrem de important pentru informare [i promovare.

Veronica Balaj – Ca o alternativ\ a literaturii scrise, tip\rite, Google poate fi considerat un spa]iu global, ceea ce nu e pu]in, ba dimpotriv\, accentueaz\ pozitiv nevoia de inter-rela]ionare uman\, de suplinire a unor goluri de informa]ie pe care nu le-ai putea accesa dec`t prin ani de studiu dac\ ai apela exclusiv la partea scris\ a literaturii. Globalizarea [i interculturalitatea s`nt coordonate definitorii ale existen]ei contemporane. Planeta virtual\ Google deschide o sumedenie de c\i pentru un flux impresionant de informa]ii [i `n domeniul literaturii dar s\ nu extrapol\m totu[i, repet, marea literatur\ nu se creeaz\ spontan doar din informa]iile aflate `ntr-un circuit fabulos pe Internet. Clasicii pot fi cunoscu]i `n parte 28

dac\ s`nt transcrise operele lor, pot ap\rea „clasici“ ai literaturii virtuale dar c`t\ durabilitate vor avea `n timp? ~ntrebare la care s-ar putea r\spunde printr-un studiu adecvat.

Gabriel Mirea – ~ntrebarea e neclar\. Google ca motor de c\utare nu permite un spa]iu de evolu]ie, ci doar de c\utare a literaturilor lumii. De altfel, multe dintre roti]ele Google mi-au r\mas ascunse sau nu le-am folosit, deoarece exist\ alte forme concurente mai populare.

Totu[i nu am la cuno[tin]\ c\ prin Google s\ se fi realizat m\car o ne`nsemnat\ mi[care literar\.

Lauren]iu B\dicioiu – Google este foarte util, `ns\ nu oricine se poate orienta `n labirintul Internetului care este simultan [i jungl\ [i gr\dina mirific\.

Maria Popescu Butucea – Eu nu am suficiente cuno[tin]e despre o „istorie a literaturii mondiale“ determinat\ de acest motor de c\utare. Dar s`nt sigur\ c\ mul]i citesc pe Google [i a[a au ajuns s\ [i creeze. Crea]ia cap\t\ [i alte `n]elesuri. Acum se vorbe[te [i de alte motoare, la fel de bune. Cred c\ Google a deschis cu adev\rat o nou\ er\. Aud `ns\ c\ a semnat contracte cu cei care supravegheaz\ min]ile [i crea]ia. Oricum e nevoie de libertate `n art\. S\ spui orice [i s\ la[i „mintea global\“, aceast\ comunitate a viitorului, s\ decid\ ce este valoare [i non-valoare [i nu autorit\]ile instituite.

Aici e cheia succeselor.

29

Angela Furtun\ – Google a devenit un univers cultural extrem de complex. O paradigm\ [i o epoc\. Un stil vintage. O mod\ subliminal contagioas\. Un statut. Un tip de matematic\ [i un curent filosofic. O pedagogie [i o religie. Nu degeaba engleza american\ deja opereaz\ constant cu tipuri de gug\liri, iar urban-dic]ionarele – frecventate asiduu de tineri, definesc familii uria[e de cuvinte dintre care pomenesc c`teva: Googleability, Googleable, Googlearning, Googlearthaphobia, Googleatrophy, Googleballs, Googlebate, Googlebating, Googlebation, Googlebator, Googlebayamazon, Googleberries, Googleblockinforshizzlenizzle, Googlebomb, Googlebox, GoogleBrain, Googlecentric, Googlective, Googlectual, Googlee, Googlefest, Googlefied, Googleheim, Googlehoff, Googleholic, GOOGLEILLITERATE, Googleism, Googleization, Googleless, Googlelicious, GOOGLEMIN, Googlemite, Googlenesia, Googlenet, Googleologist, Googleosophy, Googlepause, GooglePedia, Googlephant, Googlephile, Googlephobe, Googleplex.

Data de 1998 nu mi se pare elocvent\. Fenomenul a `nceput cu mult `nainte `n Occident [i numai Estul Europei sau lumea a treia au venit mai t`rziu, s\ zicem, `n anii 90 sau 2000.

Literatura, `ns\, nu cunoa[te o taxinomie Google diferit\ de taxinomiile sale obi[nuite. Literatura ata[at\ Internetului (prin mecanisme de hipertext, prin spa]ii de editare [i biblioteci online) nu trebuie privit\ separat de literatura `n ansamblu. Mai degrab\ aici este necesar s\ 30

aplic\m teoria transdisciplinarit\]ii, a[a cum o predic\ `n manifest la ora actual\ savantul român Basarab Nicolescu, [i a[a cum au pus-o `n circula]ie acum cincizeci de ani Jean Piaget sau Edgar Morin ori Eric Kantsch. Transdisciplinaritatea tocmai la acest sat planetar `n care tr\im ast\zi se refer\, `l articuleaz\ la condi]ia uman\ actual\ [i `i descrie tipurile de provoc\ri. Aplicat\ literaturii din Google, transdisciplinaritatea `i poate descrie devian]a [i devierea de la criteriile clasice, dar [i rigoarea [i deschiderea inovativ\. La fel cum se ocup\ de dimensiunea poetic\ a existen]ei pe Google, cultul personalit\]ii pe Google, dictatura [i totalitarismele de pe Google, [tiin]a [i cultura pe Google, shopping pe Google etc., transdisciplinaritatea este o [ans\ pentru omenire de a nu suferi blocaje `n fa]a tehnologiilor de mare vitez\ (cele Internetice y compris) ci, dimpotriv\, de a accepta cu senin\tate noile provoc\ri cu care ele intervin `n via]a omului.

Petre Fluera[u – Google este pentru omul modern ceea ce era Biblia odat\ pentru oamenii trecutului. Este un fenomen care se manifest\ `n absolut toate domeniile, deci [i `n cel literar. Informa]iile la care Google ne faciliteaz\ accesul contribuie la o mai bun\ `n]elegere a creatorilor [i la o interconectivitate sporit\. Ambele conduc spre o nou\ literatur\, coerent\, inovativ\ [i adaptat\ perfect publicului modern. (Dac\ nu m\ crede]i, just Google it!)

Radu Boti[ – Pozitiv.

31

George Nimigeanu – Iat\ o `ntrebare la care nu [tiu s\ r\spund.

Presupun, totu[i, c\ un scriitor actual simte o acut\ necesitate de a se informa, cum simte [i necesitatea de a ie[i „`n lume“. Informarea presupune un mare consum de timp, pentru depistarea surselor, pentru citirea, consemnarea [i fi[area lor, pentru selectarea celor mai importante [i mai semnificative secven]e din aceste surse pentru opera pe care o are `n proiect, tocmai pentru a „`nc\rca“ valoric propria lucrare, sus]in`ndu-[i opiniile (ideile). C\utarea `n sine a surselor, `n noianul de lucr\ri ap\rute `n lume, este o ac]iune fagocitar\ asupra timpului limitat de care dispune omul zilelor noastre `n sfera cultural-literar\ de interes. Rapiditatea inform\rii, calitatea surselor, temeinicia informa]iilor, validitatea lor [i indicarea celor mai prestigioase nume de autori [i titluri de lucr\ri este o alt\ latur\ a muncii de documentare care m\n`nc\ timpul unui cercet\tor, indiferent de domeniul de activitate, deci [i a celor din domeniul literar-cultural. A[a st`nd lucrurile, Google se dovede[te un instrument absolut necesar, pentru depistarea rapid\ a surselor de informare. Doar limba `n care este exprimat\ „sursa“ ar putea fi o piedic\, transla]ia dintr-o limb\ `n alta nefiind la `ndem`na oricui. Demn de subliniat este faptul c\, pentru traduc\tori, poliglotismul este un atu formidabil, accesul lor la surse fiind net superior `n fa]a celor care vorbesc doar limba lor matern\. Cunoa[terea limbilor str\ine devine, astfel, determinant\ `n „multiculturalism.“ 32

Mircea Gheorghe – Nu cred c\ motorul de c\utare Google poate fi un „spa]iu global de evolu]ie a literaturii“. Mi se pare un nonsens. Google este un instrument, un mijloc de acces la informa]ie. ~n spa]iul real, el corespunde unui mijloc de transport ultrarapid. Google `n domeniul circula]iei informa]iei este similar cu avionul `n domeniul circula]iei oamenilor.

Marius Chelaru – Cred c\ mare parte din r\spuns am dat-o deja. Nu cunosc situa]ia la nivel mondial, dar eu folosesc Google. Nu [tiu dac\ este neap\rat ([i) un spa]iu global de „evolu]ie“ al literaturii moderne, dar cu certitudine ofer\ multe posibilit\]i celor care lucreaz\ `n domeniul acesta/ public\ literatur\.

Petra Vlah – Internetul este f\r\ discu]ie un univers `n sine, o poart\ deschis\ omenirii spre a intra `n spa]iul cunoa[terii [i al recunoa[terii. ~n ce prive[te „evolu]ia“ literaturii, nici Google [i nici Internetul nu au un rol evolutiv, au `ns\ un imens rol de popularizare.

Gusturile literare se schimb\ `n timp, modific\rile formelor de exprimare reflect\ tendin]e actualizate de exprimare; `n m\sura `n care bombardamentul googleian devine pe zi ce trece tot mai puternic, exist\ [ansa de a impune „valori“ dubioase sau nonvalori, prin `ns\[i frecven]a cu care s`ntem expu[i la ele.

Ionu] Caragea – Google este cel mai cunoscut [i cel mai folosit motor de c\utare pe Internet din ultimii ani.

33

{i-a impus `ntr-un timp record suprema]ia, surclas`nd concuren]a, dup\ cum se poate constata `ntr-un top prezentat de Seoconsultants.com. ~n anul 2008 Google acapara 71,9% dintre utilizatorii de Internet, urmat la mare distan]\ de Yahoo cu 17,7%, MSN Live cu 4,10% [i Ask cu 3,35%. Evident, nu se mai poate vorbi de Google doar ca despre un mijloc de c\utare pe Internet. Multitudinea de aplica]ii [i programe precum Google Groups, Google Chrome, Google Images, Google Translate, Google Earth, Google Email, Google Desktop etc., au transformat motorul ini]ial de c\utare `ntr-un conglomerat informa]ional [i multimedia, un adev\rat spa]iu multicultural. Nu m-ar mira ca Google s\ pun\ `n practic\ `ntr-o bun\ zi [i un sistem de operare, concurent lui Microsoft Windows.

Pe de alt\ parte, Herbert Spencer spunea, referitor la principiul evolu]iei, c\ toate evenimentele din natur\, inclusiv dezvoltarea cultural\, parcurg drumul de la simplu la complex. Putem extrapola acest principiu [i la mediul virtual, noua `nf\]i[are a naturii umane, sau la Google, ca la o cale direct-evolutiv\?

34

3. Ce p\rere ave]i despre convie]uirea Internet-carte, `n condi]iile `n care Google faciliteaz\ accesul la orice autor [i orice oper\ literar\?

Alexandru Florin }ene – Dup\ p\rerea mea, Internetul d\uneaz\ procesului de formare a deprinderilor legate de lectur\. Acest mod de transmitere rapid\ informeaz\, `ns\ mai pu]in `mbie cititorul s\ citeasc\ profund o oper\ literar\. Dup\ o statistic\ efectuat\ `n Statele Unite s-a constatat c\ pasiona]ii de Internet din r`ndul copiilor ob]in la [coal\ rezultate inferioare celor ob]inute de colegii lor care petrec mai pu]in timp `n fa]a calculatorului. ~n continuare cartea va r\m`ne adev\ratul suport al operei literare.

Ileana Floran – Este un mariaj reu[it `ntre Internet [i carte. C\r]ile virtuale s`nt extrem de binevenite, mai ales `n ]\rile `n care, din cauza costurilor, doritorii nu au acces facil la literatur\.

Veronica Balaj – Rela]ia Internet-carte este c`t se poate de benefic\, f\r\ s\ `ncline balan]a prea mult spre una sau spre cealalt\ dintre p\r]i. C\r]ile `[i au farmecul lor, constituie o istorie, Internetul vine, precum am mai spus, ca o subliniere [i o completare cerut\ de viteza informa]iilor aflate `n circuitul contemporan. Bibliotecile tradi]ionale fac parte dintr-o anume istorie a omenirii 35

[i nu putem ignora sau anula acest capitol existen]ial, dar bibliotecile virtuale `[i au [i ele rolul, scopul [i locul lor `ntr-o devenire a istoriei culturii.

Gabriel Mirea – ~nt`i `ntrebarea trebuie nuan]at\. Asta se `nt`mpl\ numai operelor ie[ite de sub protec]ia copyright-ului [i e valabil mai ales pentru cele de origine englez\. Exist\ `n continuare foarte multe c\r]i din alte limbi r\mase inaccesibile, literatura român\ fiind v\duvit\ de aceste noi suporturi. Oricum, senza]ia accesului la peste 20 de milioane de c\r]i, cifr\ pe care o promova Google ca realizare acum o jum\tate de an este cople[itoare. R\m`ne `n continuare de identificat un dispozitiv cu care s\ se poat\ citi toat\ aceast\ bibliotec\ imens\ de pe net.

Lauren]iu B\dicioiu – Google este util folosirii – `n mod didactic – a unor fragmente literare, `n niciun caz lecturii integrale a unei opere, mai ales de mari dimensiuni. El poate eventual doar stimula gustul pentru lectura adev\rat\, cu fo[net [i miros de carte proasp\t\ sau cu adiere de parfum de epoc\… Poezia `ns\ este marea c`[tig\toare…: Maria Popescu Butucea – Cred c\ vor coexista o vreme, dar cur`nd Internetul va deveni principala form\ de comunicare [i de acces la orice [i oriunde [i pentru to]i cei educa]i s\ o fac\.

36

Angela Furtun\ – P\rerea bun\ pe care o am despre aceast\ convie]uire, care reprezint\ o `mbog\]ire pentru cultura omenirii, nu poate anula cele c`teva critici: scriitura neglijent\ pe Internet este adesea o impietate, iar absen]a actului critic competent (care nici `n presa scris\ nu prea mai este func]ional, din p\cate) transform\ literatura de pe Internet, dintr-un posibil ocean de frumuse]e [i savoare literar\, `ntr-o mare moart\ [i sufocat\ de toate dejec]iile planetei. Lucrurile, `n art\, trebuie f\cute a[a cum trebuie, `mi spunea mai demult Eugeniu Co[eriu, `n]eleg`nd prin aceasta c\ „[tiin]a [i epistemologia nu ofer\ o « cheie » [i ar fi foarte periculos s\ ofere « chei ». Singurul fapt care se poate sublinia aici este acela c\ `n cultur\ avem anumite tradi]ii pe care trebuie s\ le dezvolt\m, c\ `n toate activit\]ile culturale oamenii, toate fiin]ele umane implicate, s`nt active ca agen]i ai culturii [i c\, deci, to]i `n]eleg [i cunosc ce este cultura, `n toate formele ei, ce este arta, ce este limbajul, ce este [tiin]a, `n toate formele ei, chiar dac\ nu fac ei `n[i[i mult\ cultur\, [tiin]\, art\ [.a. ~n cultur\ lucrurile se petrec diferit fa]\ de [tiin]ele naturii. Cu adev\rat, `n [tiin]ele naturii trebuie s\ [tim ce s-a stabilit ca valabil p`n\ la noi, plec`nd tocmai de la acel adev\r. ~n [tiin]ele culturii, avem tradi]ii ce ne duc foarte departe. Trebuie s\ identific\m cum s-au dezvoltat aceste tradi]ii, precum [i `n ce direc]ii vom continua a le dezvolta.

De[i s-au f\cut gre[eli, devieri, trebuie s\ `n]elegem c\ fiecare a vrut s\ spun\ ceva cu privire la ceea ce [tia, pentru c\ omul, prin natura sa, [tie ce este cultura ca activitate a omului. Deci, dac\ se poate semnala ceva care nu este o 37

cheie, ci este un sens, un principiu, ar fi acest principiu al tradi]iei [i al nout\]ii `n tradi]ie, ca dezvoltare a tradi]iei“.

A[adar, nimic nou sub soare, ci numai drumul de la clasic la modern [i calea modernului c\tre clasicizare.

C`ndva, Googlegenesis va fi demodat, pe c`t este de avangardist `n zilele noastre.

O lume care dezvolt\ tehnologii [i civiliza]ii paralele, ce nu se exclud (Gutenberg [i Google) [i nu se concureaz\ neloial `mi convine. ~n fond, planeta suport\ o cre[tere demografic\ pe care nu o mai poate controla cu mijloacele clasice de ieri. Iar educa]ia [i cultura scris\ pot fi preluate `ntr-o anumit\ m\sur\ de Google, cu costuri reduse [i cu beneficii uria[e. Se pare c\ nu avem de ales: ori accept\m aceast\ oportunitate tehnologic\ [i o dezvolt\m, ori accept\m ca umanitatea s\ se divizeze din nou: pe de o parte, elita informa]ional\ [i internautizat\, care vorbe[te un limbaj, iar pe de alt\ parte, pauperii informa]iei care, dac\ ar fi l\sa]i s\ se `ndep\rteze prea mult de cultura actual\ a cyberspa]iului ar putea deveni un fel de rezerva]ie supus\, cu timpul, unor mari discrimin\ri [i genociduri.

Petre Fluera[u – Cartea nu va disp\rea, cel pu]in nu `n urm\torul secol. Dar da, pe m\sur\ ce Internetul se dezvolt\ din ce `n ce mai mult, observ\m cum c\r]ile se impun mai greu. Probabil c\ prima consecin]\ vizibil\ a acestui fenomen va fi dispari]ia scriitorilor mici, care refuz\ s\ se adapteze pie]ei. Ne `ndrept\m, fie c\ vrem, fie c\ nu, spre o societate axat\ exclusiv pe consum [i 38

servicii, iar literatura va trebui s\ se `ncadreze `n aceste dou\ categorii, fie s\ poat\ fi consumat\ ca entertainment, fie s\ ofere un serviciu, iar aici ni[a de c\r]i practice `ncepe deja s\ acapareze pia]a.

Radu Boti[ – A[ vedea totul ca pe o completare reciproc\.

George Nimigeanu – Cartea este bine [i frumos s-o ai `n bibliotec\, iar sursa de informare poate sta [i `n calculator, pe birou, `ntre cele dou\ „mijloace“ neexcluz`ndu-se raportul de convie]uire ci, din contr\, raporturile fiind de completare reciproc\. {i totu[i cartea are `n plus [i o component\ de „imagine“, cu conota]ii psiho-estetice care, hai s\ zicem, „d\ bine“. }in`nd `n m`n\ o carte `ncerci sentimente de satisfac]ie, retr\ie[ti momente care pot fi legate de acea carte, ori de momentul cump\r\rii ei, sau de momentul lans\rii, de momentul `nt`lnirii cu autorul care a avut amabilitatea s\ acorde un autograf, autorul fiind un vechi prieten, sau o cuno[tin]\ apropiat\ care `]i poate deveni prieten. Sau poate c\ autorul este un om de care te leag\ ni[te `nt`mpl\ri din trecut, `nt`mpl\ri mai mult sau mai pu]in fericite etc.

Deci, cartea este „altceva“. Iar eu s`nt adeptul c\r]ii, f\r\ a exclude cealalt\ form\ de existen]\ literar\. Iar ca autor, [ti]i foarte bine, tr\ie[ti alte satisfac]ii c`nd `]i ]ii cartea ta `n m`n\, fa]\ de satisfac]ia pe care o `ncerci [tiind c\ ai o carte gata… `n calculator.

39

Mircea Gheorghe – Google faciliteaz\ accesul doar la anumi]i autori [i opere literare. E imens de mult\ literatur\ pe Internet dar infinit mai mult\ exist\ `n afara lui. Tendin]a este ca echilibrul s\ se realizeze [i prin `nc\rcare invers\: exist\ pe Internet o cantitate din ce `n ce mai mare de literatur\ care nu va exista niciodat\ [i `n afara lui.

Dar Internetul cu motoarele lui de cercetare – printre care Google – nu este comparabil cu cartea `ntr-o privin]\ elementar\. El nu este capabil s\ asigure continuitatea dintre genera]ii. Dac\ m`ine, printr-o minune s-ar putea trece toate c\r]ile [i to]i autorii din lume pe suporturi numerice [i de aici pe Internet [i apoi s-ar distruge bibliotecile fizice, faptul ar echivala cu o pr\bu[ire a civiliza]iei `n c`teva decenii. Fiindc\ ast\zi eu pot citi, de exemplu, o carte tip\rit\ acum 150 de ani, dar nu mai pot citi un articol pe care l-am desc\rcat `n urm\ cu 16 ani, `nainte de a disp\rea de pe Internet, pe o dischet\ flexibil\ din plastic de 5,5". Nu mai am pentru ea nici lector la ordinator! {i nici WordPerfect 4.2, formatul `n care l-am salvat, nu mai poate fi citit de vreun ordinator din zilele noastre. Ar fi posibil\ probabil conversiunea lui `n Word, dar ce b\taie de cap! Ori nu am dificult\]ile acestea cu o carte, indiferent c`t ar fi ea de veche. Chiar [i un incunabul este perfect lizibil pentru cine cunoa[te alfabetul!

Ce va fi Internetul peste 50, sau peste 100 de ani, [i cu ce programe [i cu ce instrumente de lectur\ vom mai citi Dialogurile lui Platon, pe care le g\sim `n zilele 40

noastre pe Internet? Din fericire, nu le g\sim doar acolo! }ine cineva socoteala informa]iei care s-a pierdut din momentul `n care au ap\rut Windows 95, [i browserele grafice, Internet Explorer, Mozaic [i Netscape `nlocuind sistemul de exploatare DOS [i navigarea prin gofer?

Din am`ndou\ punctele de vedere se observ\ c\ Internetul este obligat s\ convie]uiasc\ `n toat\ umilitatea cu cartea dup\ cum [i cartea trebuie s\ convie]uiasc\ inteligent cu Internetul. S\-[i dezvolte mutual for]ele [i s\-[i corijeze tot mutual sl\biciunile.

Marius Chelaru – Am o p\rere despre ce [i cum ar putea fi `n viitor, `n linii mari, dar la momentul de fa]\ cred c\ trebuie s\ vedem realitatea a[a cum este. Adic\ aceast\ convie]uire este guvernat\, `nc\, de ni[te limit\ri, multe normale/ corecte (dac\ ne referim la „acces“ cum ar fi cele ]in`nd de spa]iul legislativ – m\ refer la 1.) legile dreptului de autor, de pild\; 2) cred c\ `nc\ mai c\ut\m `n ce prive[te „legisla]ia Internetului“), altele care ]in [i de prejudec\]i, de limitele de timp/ bani (`n multe locuri culegerea pe calculator este `nc\ o problem\; c\r]ile mai vechi trebuie scanate [i asta cost\ sau este imposibil `nc\ `n unele locuri), cuno[tin]e tehnice etc.

Cred `ns\ c\ `n scurt timp vor ap\rea [i schimb\ri de atitudine, `n sensul c\ tot mai mul]i vor `n]elege c\ Internetul poate [i trebuie s\ fie folosit, pentru c\ ofer\ infinite posibilit\]i. Dar [i temeri, evident – se [tie c\ exist\ [i o „cenzur\ politic\“ a spa]iului virtual. Aici s`nt `nc\ 41

multe de spus, dar cred c\ prin ceea ce este, Internetul ofer\ mai multe grade de libertate. Depinde cum vor fi ele folosite, c`t de creativ.

Petra Vlah – Accesul la aproape orice autor [i orice oper\ literar\ este `n sine pozitiv. A avea o bibliotec\ universal\ de mii de volume `ntr-un spa]iu de m\rimea unei chichine]e este f\r\ `ndoial\ un avantaj. ~n vreme ce Internetul este o experien]\ „la rece“, distant\ [i impersonal\, cartea r\m`ne o rela]ie intim\, spiritual\ [i inegalabil\. Valoarea senzorial\ de r\sfoire a paginilor, confortul spiritual de a-]i alege locul, timpul [i pozi]ia `n care savurezi lectura, nu pot fi egalate de ecranul computerului.

Motive financiare determin\ apari]ia sau dispari]ia anumitor modalit\]i de publicare, dar vreau s\ cred c\ literatura `n format de carte va supravie]ui. Tip\rirea de carte va fi mai selectiv\, probabil se va restr`nge [i specializa `n edi]ii de lux.

Ionu] Caragea – `ntr-un eseu din volumul de poezii „Omul din cutia neagr\“, intitulat „Cartea `n trecut, prezent [i viitor“, vorbeam despre „fenomenul global de cultur\ care este monopolizat de c\tre armele manipul\rii: Internetul [i televiziunea. ~ntr-o lume `n care via]a se m\soar\ la or\, asist\m la o neglijare `ngrijor\toare a c\r]ii.

Noul ne `nva]\ s\ respir\m mai repede, s\ ne hr\nim mai repede, s\ iubim mai repede. Preludiul unei lumi gr\bite dureaz\ cel mult o r\sfoire de ziar `n autobuz sau `n metrou. Nici nu ne d\m seama c\ s`ntem sclavii unei informa42

]ii de tip hot dog. Cine a mai murit, cine s-a mai desp\r]it… Unii dintre noi chiar au ajuns s\-[i programeze via]a `n func]ie de horoscop.

Acas\, butonul de la telecomand\ ne poart\ `n lumea mirific\ a filmelor. C`teva beri [i c`teva pungi de chipsuri sau snakuri ne ]in de ur`t. ~nc\ ne plictisim? Un simplu click ne ofer\ satisfac]ia garantat\ a jocurilor pe calculator.

Orgasmul intelectual (sau fizic) este atins prin mijloace c`t mai practice, c`t mai moderne. Upgrade-uri peste upgrade-uri ne `nva]\ s\ privim fiecare zi ca pe un level c\tre next level. Siteurile Internet ne asigur\ fie mijlocul cel mai facil de-a intra `ntr-o bibliotec\ virtual\, fie bucuria unei b`jb`ieli `ntr-o lume artificial\, plin\ de nickuri sau clone. Totul de dragul interac]iunii, al fricii de singur\tate [i al economiei de timp. Un singur scroll ne permite s\ r\sfoim `ntreaga oper\ a unui autor. Gata, l-am citit [i pe \sta… [i nici nu ne-a luat prea mult timp… s\ mergem la bibliotec\ s\ ne abon\m, s\ c\r\m c\r]ile dup\ noi, pretutindeni…

Nici nu ne d\m seama de promiscuitatea poetic\. De]inem controlul perfect [i totu[i ne afl\m `n declin. E ceva ce lipse[te. Nu [tim ce anume [i de ce…

Cum reu[e[te cartea s\ supravie]uiasc\ `n acest colaps cultural? Cartea nu are nici butoane, nici tastatur\, nici becule]e, nici ecran cu cristale lichide sau plasm\, nici camer\ web, nici emoticons…

Probabil cartea este pilda vie]ii noastre care ne aduce mereu aminte c\ la `nceput a fost cuv`ntul. Ea reu[e[te s\ recreeze lumea negru pe alb. Industriile cinematografice [i IT au cartea la temelie. {i totu[i o neglij\m. Nu ne d\m seama c\ pagina aceea de h`rtie ne p\streaz\ normali. Infor43

ma]ia nu este un hot dog. Trebuie s\ `nv\]\m s\ dialog\m cu noi `n[ine. Avem nevoie de intimitatea pe care cartea ne-o ofer\, altfel vom stagna, vom fi sclavii dependen]elor cotidiene. Vom alerga pe loc ca ni[te cobai `n cu[c\ [i vom crede c\ asta e cursa vie]ii noastre, Rat Race. Nu ne vor cre[te niciodat\ aripi. Nu ne vom folosi niciodat\ imagina]ia a[a cum trebuie. ~n fa]a noastr\ se vor derula mesaje cu repeziciune, dintre care le vom selecta doar pe cele care ne satisfac func]iile [i nevoile de baz\.

Nimic nu se compar\ cu a ]ine cartea `n m`n\. F\r\ carte r\m`nem limita]i [i `nfiera]i `n modernism. ~ncep`nd cu pip\itul coper]ilor, vom sim]i cartea cum vibreaz\. Prefa]a este ca o introducere `n via]\, con]inutul ca o oaz\ `n mijlocul de[ertului, postfa]a ca o amintire pl\cut\. Vom lua cuvintele [i le vom a[eza unele peste altele, construind imagini durabile, la fel ca aceea a nemuritoarei Ana zidit\ de c\tre me[terul s\u. Vom r\m`ne cu memoria intact\, f\r\ goluri, f\r\ reclame, f\r\ influen]e [i mesaje subliminale.

Vom fi naturali, vom fi OAMENI. Dintre toate minunile lumii, cartea ne va face cu adev\rat ferici]i.“ ~n eseul de mai sus, [i `n perioada unei rela]ii mai delicate cu fenomenul NET, vorbeam despre latura periculoas\, despre dependen]\, cu toate c\ Internetul are avantaje incontestabile atunci c`nd este folosit chibzuit, ca mijloc [i nu ca scop `n sine. ~ns\ ce ne rezerv\ cu adev\rat acest mijloc de comunicare ([i nu numai?) S\ fie calul troian al umanit\]ii sau Matrix-ul unei altfel de evolu]ii? Odat\ p\trun[i `n Second Life vom mai dori s\ ne `ntoarcem?

44

Cumva, sufletul nostru men]ine `n echilibru cele dou\ talere ale balan]ei, Lumea Virtual\ [i Lumea Real\.

Nu putem fi reticen]i c`nd vine vorba de evolu]ia tehnologic\, a[a cum nu putem nega istoria multimilenar\ a c\r]ii. Totu[i, Internetul este `nc\ la faza de experiment.

Pe propria noastr\ fiin]\. Trebuie s\ fim aten]i.

45

4. Poate fi considerat Internetul unul dintre factorii importan]i spre trecerea la universul Cyber-poetry?

Alexandru Florin }ene – Unii speciali[ti sus]in c\ viitorul ne va oferi trei tipuri de scriitori [i poe]i: scriitorul uman care, asemenea predecesorilor s\i din secolele trecute, scrie cu stiloul pe h`rtie [i public\ lucr\rile `n c\r]i, format tradi]ional, scriitorul neuman care, cu ajutorul calculatorului electronic, complementeaz\ sau chiar `nlocuie[te activitatea scriitorului [i a poetului, [i consumatorul de cultur\ care, folosind tehnologia viitorului, este propriul s\u furnizor de produse culturale.

Ileana Floran – Desigur. E factorul decisiv.

Veronica Balaj – Cred c\ este factorul care condi]ioneaz\ cyber-poetry.

Gabriel Mirea – S-ar putea ca odat\ cu apari]ia h`rtiei electronice cartea s\ devin\ doar spa]iu virtual, s\ se umple de linkuri, de anima]ii, de muzic\. Cartea va deveni `ntr-o oarecare m\sur\ propriul interpret. Poezia va g\si noi forme de spectacol, este deja `n plin\ recucerire a stadioanelor, iar cuv`ntul pus `n context sinestezic poate avea un efect inimaginabil. Cu ajutorul netului, poetul `[i redescoper\ condi]ia de mag.

46

Lauren]iu B\dicioiu – ~n mod cert da. ~ns\ poezia pe Internet are prea mult de-a face cu tehnologia. Este alt fel de poezie. Nu [tiu unde va duce ea.

Maria Popescu Butucea – Desigur. Poezia nu se exprim\ doar `n cuvinte ci [i `n imagini, sunete, culori.

Mai ales non-exprimabilul poate fi surprins mai bine `n fa]a ecranului cu multele sale posibilit\]i de exprimare.

Nu se pierde nimic din profunzimea medita]iei, reflec]iei, cum aud la mul]i profesori de literatur\, b\tr`ni [i tributari vechilor practici, dogmatici [i `nchista]i. ~mi pare r\u pentru ei. Viitorul nu le mai apar]ine. Cur`nd poezia va fi cu totul altfel datorit\ Cyber-ului.

Angela Furtun\ – F\r\ `ndoial\ c\ are un caracter decisiv. Cyber-poetry este, `n fond, un subcapitol al poeziei care s-a dezvoltat pe suport Internetic [i prin mecanismele hipertextualismului. Dac\ va avea sau nu va avea relevan]\ de durat\, dac\ va genera valoare, audien]\, critic\ favorabil\ [i durabilitate `n timp, aceasta este deja problema general\ a oric\rei forme de literatur\.

Petre Fluera[u – Cyber-poetry `nseamn\ `n esen]\ Internet, pentru c\ `n absen]a comunic\rii, mediul online practic nu exist\. Deci da, este de departe cel mai important factor.

Radu Boti[ – De ce nu.

47

George Nimigeanu – La aceast\ `ntrebare chiar nu [tiu ce s\ r\spund. B\nuiesc eu ceva, dar nu m\ hazardez, pentru c\ nu citesc poeme (c\r]i) pe Internet. M\ obose[te enorm chiar [i scrierea textelor mele. ~mi place `ns\ cartea ]inut\ `n m`n\, a[a cum o [tiu `nc\ de c`nd am p\[it pragul [colii. R\m`n la cartea-obiect.

Mircea Gheorghe – Cyber-poetry nu poate exista f\r\ Internet. Dar Cyber-poetry nu va fi niciodat\ un univers ci doar o parte a universului literaturii, `n general, [i a poeziei, `n special.

Marius Chelaru – Da. Acum, desigur, depinde cum vedem acest univers, cum vedem rela]ia cu suportul clasic, pe h`rtie etc.

Petra Vlah – Mai mult dec`t oricare alt\ form\ artistic\ de exprimare, poezia este esen]a spitualit\]ii; ea implic\ emo]ie intelectual\ [i senzorial\, implic\ scufundarea cititorului `n universul intim al autorului. Poezia se cite[te `n g`nd [i se recit\ `n [oapt\.

Ionu] Caragea – ~n primul r`nd, ce este poezia? O defini]ie propriu-zis\ este dificil de formulat, cu toate c\ Wikipedia descrie „Poezia (din grecescul poivhsiz, poiesis, care are sensul de « facere » sau « creare ») drept o form\ de art\ `n care limba este utilizat\ pentru calit\]ile sale estetice [i evocative, pentru a completa sau a `nlocui semnifica]ia sa aparent\. Poezia poate fi scris\ indepen48

dent, `n forma unor poeme discrete, sau poate ap\rea `n conjunc]ie cu alte arte, `n opere dramatice `n versuri, imnuri sau texte ale unor c`ntece“. ~n al doilea r`nd, ce `n]elegem prin Cyber-poetry?

Conform unei defini]ii luate de pe Slideshare.net, Cyber-poetry este genul de poezie care folose[te termeni tehnologici [i concepte, `n special referitoare la computere, limbaje de programare [i sisteme de operare. Se consider\ c\ Cyber-poetry `[i are r\d\cinile `ntr-o surs\ de inspira]ie mult mai vast\ datorit\ dimensiunii digitale. Sau c\ poate fi privit\ ca un mariaj `ntre art\ [i tehnologie.

Din punctul meu de vedere Cyber-poetry poate exista [i f\r\ Internet, `ns\ acest mod de comunicare nu face dec`t s\ propage informa]iile [i s\ permit\ accesul la noi surse de inspira]ie. Astfel se poate forma o comunitate Cyber-poetry. ~n volumul „M-am n\scut pe Google“ am f\cut `n repetate r`nduri trecerea la arta Cyber, puternic influen]at de Internet sau tehnologie. C`teva exemple: „Iubirea nu este dec`t un mouse pe care experiment\m clickuri“, „Doamne, am primit mesaj de la tine `n timp ce m\ spovedeam pe h`rtie. S-a `nfiripat un link `ntre cer [i p\m`nt prin care m\ hr\neam, prin care te downloadam poezie“, „Degeaba ne ]inem de m`ini, nu vom avea niciodat\ priz\ la public, ci doar la curent; [tim am`ndoi c\ adev\rata man\ cereasc\ este un abonament…“, „C`teodat\ m\ rog la Dumnezeu [i primesc email cu locurile `n care pot descoperi fericirea.“

49

Chiar dac\ aceast\ nou\ dimensiune a poeziei nu m-a acaparat `n totalitate, o con[tientizez, o apreciez [i consider c\ Internetul este un factor important spre cunoa[terea [i amplificarea Cyber-Poetry a[a cum Pc-ul a fost cel care a f\cut trecerea la acest univers. Dup\ cum se observ\, mici nuan]e definitorii.

50

5. Se poate spune c\ odat\ cu apari]ia Internetului, zilele postmodernismului s`nt pe sf`r[ite?

Alexandru Florin }ene – ~n anul 1999 publicam `n Curierul prim\riei Cluj-Napoca un amplu articol `n care afirmam apropiata dispari]ie a postmodernismului [i apari]ia noului curent globmodernul. Dac\ postmodernismul `n România promova o limb\ de lemn [i sub masca ideilor absconse (vezi genera]ia 80) f\cea jocul regimului comunist-criminal, globmodernul `mbin\ tradi]ionalismul cu modernul. Poate [i Internetul a contribuit la dispari]ia perimatului postmodernism. Paradoxal, asist\m la na[terea globmodernului care deja s-a n\scut. Acum `ncerc\m s\-l teoretiz\m. Societatea globmodern\ nu este caracterizat\ de o cultur\ `nalt\, ci de o cultur\ de mas\ [i activit\]i multina]ionale `n cuprinsul unei pie]e interna]ionale.

Ileana Floran – Asta nu, eu cred `ntr-o evolu]ie paralel\.

Veronica Balaj – Nu, nu a[ crede aceasta. Merg pe ideea nuan]\rilor [i atunci, e clar c\ Internetul poate sublinia clipa, tr\irea poeticeasc\ a unui moment, mai ales c\ postmodernismul `n poezie a accesat adesea prezentarea fragmentar\ a lumii, merg`nd la esen]\ prin formule poetice noi, adesea ating`nd experimentul. Un 51

joc al fanteziei creatoare exersat de-a lungul istoriei literare, dup\ cum se [tie cu mai mult sau mai pu]in succes.

Mobilitatea circuitului ideilor pe Internet poate chiar favoriza acest joc al fanteziei postmoderniste. Regulile s`nt mobile, nimic static, deci exact `n consens cu lumea virtual\.

Gabriel Mirea – Mai degrab\ nu. Postmodernismul a ajuns deja un univers [i m\ simt `ncurcat s\ `ncerc s\-l definesc rapid. A[ sim]i c\ nu-i pot surprinde esen]a [i nici nu [tiu dac\ are una sau mai multe. Da, va disp\rea `n sensul c\ vor ap\rea alte nume de curente. {i nu, nu va disp\rea fiindc\ presupune experien]a concretului, formul\rile textualiste, ironia. Toate acestea se reg\sesc [i `n poezia de tip cyber.

Lauren]iu B\dicioiu – Hm… Ce este postmodernismul? Au `ncercat mul]i s\-l defineasc\. Chiar [i modernismul ridic\ dificult\]i `n `n]elegere [i `ncadrare ideologic\. Nu cred c\ postmodernismul este pe sf`r[ite, dimpotriv\, el tr\ie[te `ntr-un non[alant englezesc prezent continuu…

Maria Popescu Butucea – Cred c\ da. Postmodernismul e pe sf`r[ite prin `ntoarcerea la naturale]ea exprim\rii [i datorit\ marilor posibilit\]i [i niveluri ale Internetului.

Angela Furtun\ – Ah, nu. Dimpotriv\. Paradigma a[a-numitei culturi noi `nc\ nu [i-a consumat ciclul.

52

Aten]ie la precizarea f\cut\ de Fredric Jameson `nc\ din anii 70 c`nd spunea c\ apari]ia postmodernismului, legat\ de cel de al treilea stadiu de dezvoltare a capitalismului, `nseamn\ abolirea total\ a referin]ei [i instaurarea unei ere a semnului pur, dominat\ de „liberul joc al semnifican]ilor“. Internetul este `nso]it de un meta-discurs legitimator, care stabile[te criterii [i conven]ii ce `i guverneaz\ existen]a de entitate aciuat\ pe l`ng\ casa omului: pet-ului, bibliotecii, buc\t\riei, s\lii de fitness sau de medita]ie `i ata[\m ast\zi Internetul, [i astfel se structureaz\, `n jurul acestor planete, noua noastr\ existen]\. C`t se poate de, `nc\, tardiv… postmodern\, totu[i.

Petre Fluera[u – Odat\ cu apari]ia Internetului, [i mai ales odat\ cu fenomenul web 2.0, zilele oric\rui curent artistic s-au sf`r[it. Viitorul apar]ine creatorilor [i nu curentelor. Pentru c\ oamenii citesc c\r]i, nu curente literare.

Radu Boti[ – Mai repede a[ vedea ideea de complementaritate. Posibil.

George Nimigeanu – Modernismul, postmodernismul, ca toate modelele, s`nt aspecte formale trec\toare; ele se manifest\ `n mod temporar, `n func]ie de „curent“, apoi dispar. Domni[oara (fie ea poezie sau proz\) r\m`ne, condi]ia fiind aceea de a fi „s\n\toas\, frumoas\ [i pe placul… publicului cititor, iubitor de literatur\“. {i nu are cum s\ nu fie pe placul cititorului dac\ ea, literatura, exprim\ general-umanul, sub toate `nf\]i[\rile lui, 53

inclusiv `n rela]ie cu adev\rul absolut sau cotidian al momentului, cu problematica transcenden]ei sau a banalit\]ii de zi cu zi, a individului, grupului [i/ sau societ\]ii, `n general sau particular. Scoaterea din realitate [i transgresarea `n imaginarul abscons, experimentalismul – de dragul experimentului – jocul de-a cuvintele, de dragul jocului (nu de dragul ideii, a sugestiei productive, care deschide u[i [i ferestre, care sparge stratul de nori, pentru a se vedea cerul, `nscrierea „`n mod\“, pentru c\ asta „se poart\“, mersul cu gloata, cu trupa [i `n pas caden]at, de dragul trupei [i a caden]ei), este un mod p\gubos de „a fi“ – mai ales `n „spa]iul literaturii“.

A[a cred eu. ~n rest, fiecare dup\ cum crede [i… poate.

Mircea Gheorghe – Ca toate mi[c\rile literare care au precedat-o, postmodernismul dispare datorit\ propriei dinamici interne. Internetul poate contribui la accelerarea acestei dinamici. Dar aten]ie: postmodernismul este un concept cu o geometrie variabil\. El `nseamn\ ceva la francezi [i altceva la italieni, la sud-americani ori la români. Mai mult dec`t o estetic\ literar\, el este o orientare [i o atitudine ale c\ror balize se afl\ `n literatura [i `n istoria na]ional\. Post-modernismul lui Orhan Pamuk, scriitorul turc distins cu premiul Nobel `n 2006 e altceva dec`t postmodernisml lui Mircea C\rt\rescu sau al lui Jorge Luis Borges. ~n al doilea r`nd, Internetul `nc\ nu a dep\[it, prin suporterii lui cei mai `nfl\c\ra]i, faza unei contraculturi `n raport cu cea dominant\. Exist\ fenomenul de na[tere a unor noi poli culturali dar [i fenomenul de expansiune 54

a culturii tradi]ionale pe Internet. Vedem `n zilele noastre, dac\ r\m`nem `n domeniul literaturii, o infrastructur\ de bloguri, site-uri, edituri, libr\rii virtuale etc., care produc [i difuzeaz\ informa]ie, poeme, publica]ii, c\r]i etc., produse pe Internet, [i o infrastructur\ paralel\ care apar]ine culturii tradi]ionale pentru care Internetul nu este un spa]iu global de evolu]ie ci doar un spa]iu de martketing. Exist\, de pild\, editura funda]iei Fleur-de-Lys care promoveaz\ scriitori, poe]i, memoriali[ti etc., refuza]i de editurile tradi]ionale, dar exist\ [i editura Gallimard, care-[i promoveaz\ cataloagele tradi]ionale [i zeci de autori publica]i pe h`rtie. Deocamdat\, un scriitor publicat la Gallimard se bucur\ de un prestigiu incomparabil mai mare dec`t unul publicat la Fleur-de-Lys. Acela[i lucru se `nt`mpl\ [i cu mi[c\rile literare. O mi[care literar\ ap\rut\ `n spa]iul tradi]ional va disp\rea tot acolo. Sau dac\ va fi `ngropat\ pe Internet, cioclii care o vor face vor apar]ine tot culturii tradi]ionale, dominante.

Marius Chelaru – Eu cred c\ [i denumirea aceasta de „post-modernism“ e una for]at\, dar trec`nd dincolo de acest lucru [i pornind de la ceea ce `n]eleg `n linii mari prin aceast\ sintagm\ cei care accept\ termenul [i conota]iile lui, nu s`nt sigur. ~n fond Internetul ar putea fi folosit [i ca un instrument [i at`t. Dar ar putea fi [i mult mai mult.

Petra Vlah – Postmodernismul presupune o schimbare de atitudini [i idei referitoare la con]inutul artistic.

55

Internetul este doar o unealt\ de difuzare a ideilor (oricare ar fi ele).

Google nu are o filozofie proprie [i cu at`t mai pu]in o sensibilitate artistic\ creatoare. Meritul s\u se rezum\ la vehicularea informa]iei.

Ionu] Caragea – Vorb\ mult\, s\r\cia postmodernului. Sau cum bine ironiza Daniel Corbu: „Postmoderni[tii dorm/ Buciumul tace cu jale“ (Nop]i cu lun\ peste hematiile visului).

Ca [i orice alt curent literar Postmodernismul este greu de definit, tocmai datorit\ complexit\]ii sale, modific\rilor continue de-a lungul timpului, de la o cultur\ la alta, [i mai ales datorit\ diferen]elor de opinie `ntre teoreticienii [i filosofii postmoderni. Dup\ opinia mea Postmodernismul este un virus `n continu\ muta]ie la care doctorii `n literatur\ nu au g\sit niciodat\ antidotul potrivit, `n ciuda experimentelor din laboratorul literar [i `n ciuda vaccin\rilor cu diverse antibiotice. De ce nu reu[esc? Pentru c\ este un virus produs/ definit tot de ei [i sc\pat de sub control odat\ cu renun]area la etic\ `n favoarea suspiciunii [i vulgului.

Jean-François Lyotard considera `n 1984 c\ postmodernismul atac\ ideea unor universalii monolitice [i `n schimb `ncurajeaz\ perspectivele fracturate, fluide [i pe cele multiple (v. Wikipedia). Cred c\ Internetul va fagocita toate expresiile postmodernismului [i va rezulta o nou\ paradigm\ a literaturii secolului XXI, o nou\ re-rena[tere av`nd ca spa]iu al expresivit\]ii, lumea virtual\.

56

6. Este Internetul un nou instrument de instrospec]ie, oglinda `n care se prive[te umanitatea?

Alexandru Florin }ene – Dac\ poezia este oglinda sufletului omenesc, Internetul poate fi oglinda concav\ `ntoars\ spre interiorul umanit\]ii. Poate fi lingua franca a `ntregii lumi. Internetul este instrumentul care contribuie la dezvoltarea semiculturii mondiale, a culturii la minut a lumii moderne. ~ntrebarea este nu dac\ valorile umanit\]ii s`nt clare [i distincte, ci dac\ cultura transmis\ prin Internet este corect\ sau o denatureaz\. Culturile din restul lumii se `ntrep\trund cu ajutorul Internetului.

Aceasta `i sile[te permanent pe oameni s\ priveasc\ `n ochi ceea ce este `n multe privin]e dureros, nepl\cut [i lesne de exploatat de cei care se ocup\ cu v`nzarea acestuia. Cel pu]in `n sens istoric, exploatarea Internetului este inseparabil\ de ceea ce distribuie.

Ileana Floran – Da. Ba chiar este o oglind\ fermecat\ `n care privindu-se, umanitatea se crede `n sf`r[it, uman\.

Veronica Balaj – F\r\ `ndoial\. O oglind\ mobil\ cu dimensiuni posibil de reglat dup\ voia imagina]iei, o oglind\ care vede aici [i acolo, care are `n interior mai multe starturi accesibile tr\irii de moment sau fanteziei creatoare. Este o oglind\ fermec\toare accesibil\ tuturor, 57

totul este s\ [tii s\ alegi partea bun\ din v`rtejul tr\irilor umane contemporane transpuse din g`nd [i suflet `n virtualitate.

Gabriel Mirea – ~ntrebarea asta m\ nedumere[te.

Personal n-am v\zut niciodat\ Internetul ca o form\ de introspec]ie, de altfel introspec]ia presupune privirea `n\untru, prin urmare c`t timp `mi `ndrept aten]ia spre exterior nu mai ajung s\-mi cunosc sinele. Evident c\ poate fi considerat generator al unor sentimente felurite, [tiu [i eu, Internetul poate provoca perversiuni, depresii, sinucideri, dar [i revela]ii, consol\ri, extaze. Este un univers ale c\rui obstacole le `nfrun]i cu propria putere [i dispozi]ie mental\. C`t despre partea a doua a `ntreb\rii, una dintre teoriile mele afirm\ c\ oamenii care nu au idei, tr\iesc sub semnul tradi]iilor pe care le sus]in `ntr-un mod `nver[unat. Cum ace[tia s`nt cei mai mul]i, Internetul – ca un aparent element neutru, ajunge s\-i obi[nuiasc\ [i altfel, cu alte tradi]ii, cu alte moduri de a vedea lumea, ba chiar – asta r\m`ne de v\zut – cu ideile.

Lauren]iu B\dicioiu – Nu. Internetul este fie un nefericit h\u, o pr\pastie ori un Everest nep\m`ntean. Internetul nu este, de fapt, nimic prin sine `nsu[i, el este doar omul care `l serve[te [i se serve[te din corpul lui amorfic.

Maria Popescu Butucea – Va fi adev\rata democra]ie [i nu surogatul acesta de acum care devine dictatur\ chiar [i `n materie de art\. Cei care valorizeaz\ nu mai 58

s`nt autorit\]i `n materie, nume, profesioni[ti, ci to]i cei care simt [i cred `n valori. Va fi adev\rata burs\ a valorilor c`nd cel care critic\ [i autorul s`nt egali, tocmai pentru c\ nu se cunosc [i nu `[i datoreaz\ nimic, ci doar acceseaz\ [i `[i spun sau nu p\rerea. Se poate spune nu numai introspec]ie, ci mai ales cunoa[tere adecvat\, imagine obiectiv\. Sau poate oglind\, da.

Angela Furtun\ – Dac\ accept\m c\ iubim [i oglinzile sparte, da. Mai degrab\ dec`t oglind\, `ns\, Internetul este endoscop, cip, RMN, imagistic diagnostician, substan]\ de contrast [i citostatic sau antidepresiv ori, la alegere, neurotonic, drog [i agheazm\. Asta, atunci c`nd facem‌ poezia sau filosofia Internetului. ~ns\ nu trebuie s\ exager\m [i nici s\ uit\m adev\rul: Internetul este o tehnologie a informa]iilor [i a informatiz\rii. Tehnic, Internetul este doar o imens\ re]ea de calculatoare, care conecteaz\ `ntre ele milioane de re]ele mai mici din `ntreaga lume. La re]eaua Internet pot fi conectate toate tipurile de calculatoare. Toate calculatoarele conectate la Internet fac schimb de informa]ii. Din aceast\ perspectiv\ pur tehnic\, Internetul este mai degrab\ un ciber-cortex uria[ (ce imit\ cortexul uman, dup\ al c\rui model s-a [i pornit `n aceast\ aventur\ acum o sut\ de ani), `n care circul\, se stocheaz\ [i se stratific\ toat\ informa]ia trecut\, prezent\ [i viitoare a omenirii care `l acceseaz\.

Petre Fluera[u – Momentan nu cred. Internetul, trebuie s\ `n]elegem, este `nc\ o crea]ie recent\ [i a ajuns la 59

prea pu]ini. Poate c\ `n viitor se va putea transforma [i `ntr-un fel de oglind\, `ns\ m\ `ndoiesc sincer. Oamenii nu prea mai s`nt atra[i de introspec]ii ast\zi.

Radu Boti[ – Internetul este un pas `nainte, din punct de vedere evolutiv, dac\ punem `n discu]ie latura sa benefic\.

George Nimigeanu – Internetul confirm\ adev\rul c\ un cuv`nt (chiar [i nerostit, dar g`ndit), un gest, o fapt\, o stare de lucruri, un eveniment, odat\ ce s-a produs, nu mai poate fi `ntors, [ters, eliminat, distrus, modificat…, indiferent de data la care a avut loc. Undeva, toate aceste aspecte ale existen]ei, ale fiin]\rii, ale trecerii, ale prefacerii, ale sim]irii etc., se `nmagazineaz\, dar nu r\m`n inactive. A[a st`nd lucrurile, privind `n perspectiv\, ]in`nd cont de ceea ce ai l\sat `n urm\, po]i previziona, fie `n leg\tur\ cu propria persoan\, fie `n leg\tur\ cu cel de al\turi, fie `n leg\tur\ cu societatea [i ziua ei de m`ine, fie chiar cu mersul lumii. Unii semeni pot vedea mai multe, al]ii mai pu]ine, al]ii nu v\d mai nimic. Anali[tii vizionari care stau „cu picioarele pe p\m`nt“ v\d mai multe dec`t cei „cu capul `n nori“. Cu to]ii, `ns\, tr\im urm\rile determinate de modul nostru de a fi, de a g`ndi [i de a ac]iona, de a sim]i, precum [i de modul `n care au g`ndit, au sim]it [i au f\ptuit antemerg\torii no[tri.

Internetul este o astfel de ma[in\rie a timpului, o oglind\ retrospectiv\ care vede [i `n viitor, prospect`ndu-l. Numai c\ viitorul depinde [i de prezentul ac]iuni60

lor noastre, pentru c\ `ntotdeauna viitorul are temelii „de bazalt“, cu neputin]\ de a fi distruse de c\tre ni[te fiin]e ca noi p\m`ntenii, care „ne petrecem“ precum boarea unui v`nticel hoinar prin pustiurile de[ert\ciunilor…

Mircea Gheorghe – Nu, nici vorb\. {i de fapt despre introspec]ie, cred c\ ea nu are nevoie de un instrument exterior. Introspec]ia `nseamn\, dup\ cum e bine cunoscut, auto-observare, auto-analiz\. Singurul instrument de care are nevoie este mintea proprie. ~n lipsa ei, oglinda nu are nici un rol. Dar c\ Internetul poate fi o asemenea oglind\ `n care se prive[te umanitatea, cred c\ da, este posibil s\ spunem asta. Umanitatea are o gr\mad\ de oglinzi `n care se prive[te: literatura, artele `n general, istoria, economia, tradi]iile, spaimele, utopiile etc.

Marius Chelaru – Da, cu nuan]\ri `n ce prive[te ambele sintagme, „instrument de introspec]ie“, „oglinda `n care se prive[te umanitatea“.

Petra Vlah – Introspec]ia presupune un r\gaz pe care individul [i-l acord\. A ne „oglindi“ `n Internet mi se pare departe de introspec]ie [i mai aproape de narcisism.

Ionu] Caragea – Da, am spus bine: introspec]ie. ~ns\ cum se poate analiza propria via]\ psihic\ `n fa]a unui monitor?

Totul a `nceput de c`nd Microsoft a creat portalul c\tre o alt\ dimensiune a con[tiin]ei umane. Windows era o lume de oglinzi/ferestre fermec\toare care te l\sa 61

s\ p\trunzi `n universul virtual, `n care omul, pe post de creator, experimenta. Primul lucru pe care l-a f\cut a fost s\ `nve]e s\ comunice cu Pc-ul ([i toate componentele sale), s\-i dea un nume, pentru ca mai apoi s\-l ajute s\ evolueze software [i hardware. Ca un fel de analogie metaforic\ – trup [i spirit. Pe m\sur\ ce timpul trecea omul dorea s\-i confere Pc-ului o caracteristic\ pe c`t mai asem\n\toare [i util\, s\-i fie satisf\cute nevoile [i necesit\]ile, s\-i fie prieten etc.

Internetul a ap\rut mai apoi [i a devenit instrumentul prin care omul a reu[it s\ comunice cu ceilal]i semeni, s\-[i dezvolte anumite laturi ale personalit\]ii, s\ scape de inhibi]iile rela]ionale, s\-[i dezvolte anumite abilit\]i psihice [i de limbaj, s\ poat\ vorbi cu u[urin]\ despre sine `n fa]a oric\rui confident, bine ales sau la `nt`mplare. Sau s\-[i p\streze anonimatul [i misterul propriului Eu. Bine`n]eles c\ au ap\rut [i tot felul de jocuri de-a cine s`nt [i ce fac, teatrul, aspecte r\uvoitoare sau chiar violente care pot fi experimentate facil prin intermediul Internetului, sub protec]ia scutului tehnologic [i al distan]ei.

Internetul ne face s\ ne cunoa[tem mai bine fiin]a uman\, cu toate calit\]ile, defectele [i angoasele ei. Iar dac\ vrem cu adev\rat s\ afl\m cine s`ntem, nu trebuie dec`t s\ facem click `n fereastra Google. Acolo ne vom g\si proiec]ia, acolo ne vom autoanaliza, acolo ne va p\sa ce se spune despre noi, chiar mai mult dec`t `n via]a real\. Internetul devine astfel refugiu [i medita]ie, introspec]ie [i extrospec]ie `n aceea[i m\sur\. R\m`ne de v\zut p`n\ unde se poate `mpinge aceast\ limit\ a dezu62

maniz\rii `n detrimentul virtualiz\rii, c`t de mult ne pot fi satisf\cute nevoile [i necesit\]ile. P`n\ una-alta s`ntem o specie care trebuie s\ se perpetueze, s\-[i continue existen]a pe Terra. Se va ajunge oare la o via]\ predominant virtual\ de la care omul s\ se deconecteze doar pentru reproducere, hran\ etc.? Cumva, lumea din Matrix ne-a dat r\spunsul. De cele mai multe ori fic]iunea s-a adeverit, proiectele min]ilor luminate sau ale geniilor S.F.-ului au fost realizate. Este o chestiune de timp.

63

7. Poate avea Internetul conota]ii transcendentale? Poate fi o religie?

Alexandru Florin }ene – Aparent Internetul une[te oamenii, `ns\ el `nsingureaz\ persoanele, spre deosebire de religie care une[te `ntr-un crez comun. Internetul nu va putea fi o religie, el are un efect coroziv asupra regimurilor totalitariste [i pregnant auto-totalitariste. Internetul este individualist [i aproape anarhic [i irit\ societ\]ile colectiviste.

Ileana Floran – Ar fi trist s\ fie a[a. Internetul trebuie perceput ca un mod rapid de comunicare, de accesare a cuno[tin]elor dob`ndite de omenire [i nicidecum ridicat la gradul de religie, chiar dac\ umanitatea are nevoie mereu de supranatural.

Veronica Balaj – Prea mult spus. Pasiona]ii de lumea virtual\ posed\ acea implicare p`n\ la ardere intens\ precum [i bigo]ii diverselor religii, dar religia presupune mister, transcendent\ implicare `n cu totul, dogme, o istorie complicat\ pe care Internetul azi o poate face cunoscut\, explorat\. Diferen]ele `ns\ trebuie respectate [i s`nt mai mult dec`t evidente. „Religia Internetului“ nu poate fi dec`t o metafor\.

Gabriel Mirea – Pentru popoarele primitive, cu siguran]\, da. S\ ne g`ndim la un doctor care merge `n 64

Amazon [i este `n stare s\ r\spund\ la orice `ntrebare g`ndit\ vreodat\ de vreun membru din trib, ba chiar e `n stare s\-i dea o mul]ime de variante, s\-i prezinte studii, c\i alternative, realiz\ri de excep]ie. Evident c\ ar p\rea un tip miraculos. S\-l `nve]e pe v`n\tor o tehnic\ mai eficient\ de v`nat sau pe o casnic\ moduri mai facile de preparare a cinei, aduce a ac]iune prometeic\. Pentru omul din societ\]ile evoluate `ns\, conota]iile transcendente deocamdat\ s`nt interzise, asta [i datorit\ concep]iei noastre ateiste asupra [tiin]ei. Nu `i consider\m pe cei care au f\cut sau perfec]ioneaz\ Internetul ca pe ni[te fiin]e vizitate de har divin, ci `i vedem ca pe ni[te tipi ingenio[i, buni matematicieni, abili `n a combina diversele utilit\]i ale netului. Partea magic\ a Internetului ar putea s\ fie evident\ pentru cei care nu au `nc\ acces la el sau l-au pierdut pentru mult\ vreme.

Lauren]iu B\dicioiu – O nou\ religie… Hm… Da, dar nu `n sensul dogmatic. Este prelungirea virtual\ a prozei noastre zilnice. Nu poate fi alt Dumnezeu, pentru c\ El este unic.

Maria Popescu Butucea – De o nou\ religie `n sens de institu]ie, cu siguran]\, nu avem [i nu va fi nevoie, dar o religie, da. Deja conexeaz\ lumea. Nu avem nevoie de zei pe piedestal, zeu poate fi oricine cu condi]ia s\ `[i `n]eleag\ rostul [i s\ insiste `n direc]ia perfec]ion\rii sale.

Vom fi cu adev\rat egalii [i nu sclavii b\ncilor, somit\]ilor, [efilor de cenacluri, nume faimoase etc.

65

Angela Furtun\ – ~n m\sura `n care ajunge pentru mul]i oameni o dependen]\, o manie sau chiar un cult, desigur c\ Internetul poate genera substitute de ideologie [i de religie. Conota]iile transcendentale ce deriv\ de aici nu s`nt la fel de periculoase c`t s`nt cele patologice, de modificare a mecanismelor de feed-back la stimulii umani [i naturali, de desensibilizare a omului la condi]ia uman\ [i adaptare a omului la o virtualitate iluzorie.

Modific\rile de personalitate aduc uria[e muta]ii. Genera]iile internautic\ [i non-internautic\ au pierdut definitiv simbolistica de rela]ionare [i stilurile comune de dialog, arta comunic\rii [i limbajele intraspecifice.

Dac\ accept\m o anume religiozitate ata[at\ Internetului, atunci entitatea internautic\ desemnat\ drept Dumnezeu este mai pu]in spiritual\ [i mai mult consumerist\ dec`t s`ntem dispu[i s\ recunoa[tem, iar c\utarea misterului nerevelat este supus\ unei dezvr\jiri care smulge omului din fibr\ sufletul, `nlocuindu-i-l cu valori de market [i cu rating.

Petre Fluera[u – Personal, cred c\ da. ~ns\ nu `n sensul vechi al termenului. Oamenii viitorului pot renun]a la vechile mituri [i la vechile iluzii pentru a crede `n puterea informa]iei [i `n puterea Internetului de a ne aduce `mpreun\ [i de ne face s\ comunic\m, s\ colabor\m. Pentru c\, a[a cum spune Michael Wesch `n filmul „The machine is us“, Web 2.0 nu mai leag\ pur [i simplu informa]ii, ci oameni.

66

Radu Boti[ – Internetul este comunicare [i acces la informa]ie, tehnica de folos-religie este prea mult.

George Nimigeanu – Nu este adev\rat c\ la aceast\ `ntrebare am r\spuns (indirect) la `ntrebarea cu nr. 6?

NIHIL SINE DEO! Internetul, cu toate c\ „demonstreaz\“ transcendentalul cu argumente [tiin]ifice „concrete“, nu poate fi o religie. Am comite un sacrilegiu s\ credem a[a ceva, pentru c\ fenomenologia mai sus amintit\ nu ]ine de transcenden]\, ci de fizica materialit\]ii lumii. Pe c`nd religia se refer\ la fenomenologia spiritualit\]ii lumii, la ~nsu[i Dumnezeu Creatorul tuturor celor v\zute [i nev\zute, numai [i numai prin puterea Cuv`ntului S\u Cel Viu [i Ve[nic, `ntru care [i prin care, iat\, vremelnicim [i noi c`t un fluture de lamp\ `n jurul Focului Sf`nt. F\r\ a putea afirma altceva dec`t c\ „am venit [i am v\zut…“ f\r\ a fi `nving\tori. Indiferent c`t de grozavi ne credem.

Mircea Ghoerghe – Internetul e o tehnologie de comunicare care ne farmec\ pe noi cei care tr\im ca adul]i din 1993 `ncoace. Ce-o s\ fie peste 40-50 de ani nu mai [tim. Tehnologiile viitorului care vor `nlocui Internetul s`nt deja discutate la diferite simpozioane [i conferin]e interna]ionale. Actualul Internet care folose[te ordinatorul [i telefonul f\r\ fir, „inteligent“, va fi dep\[it `n 10-20 de ani. {i atunci e ca [i cum ne-am fi `ntrebat la `nceputul secolului al XX-lea: poate avea tramvaiul electric

67

conota]ii transcendentale? Sau robinetul? Sau telefonul? Pot fi toate astea o religie?

Internetul nu poate fi o religie dar poate deveni un refugiu din fa]a vie]ii. {i poate crea o dependen]\ afectiv\ fa]\ de o lume virtual\ `n care ne p\rem mai de[tep]i, mai capabili, mai iubi]i [i mai admira]i dec`t `n lumea cealalt\, „banal\“ (dar pe care, totu[i, cu voie sau f\r\ voie, continu\m s-o iubim [i s-o curt\m ca s\ ne recunoasc\).

Marius Chelaru – ~n opinia mea nu.

Petra Vlah – De putut se poate orice. Toate religiile lumii au fanaticii lor, dar Internetul se pare c\ a dep\[it num\rul de discipoli ai oric\rei religii conven]ionale.

Ionu] Caragea – Cu to]ii s`ntem tenta]i s\ spunem c\ nu. O variant\ de r\spuns de-a dreptul [ocant\ este oferit\ de Web Bot Project, un super-program care caut\ pe Internet, cu ajutorul robo]ilor software indicii (cuvinte cheie) privind viitorul. La `nceput Web Bot era destinat specula]iilor bursiere. ~ns\ `n 2001 un programator a descoperit indicii care dep\[eau sfera financiar\ [i care aveau trimitere la un posibil atac terorist. Dup\ tragicele evenimente de la World Trade Center programatorii au descoperit [i alte indicii cutremur\toare. Predic]iile pe care le rezerv\ Web Bot `n ceea ce prive[te anul apocaliptic 2012 s`nt la fel de enigmatice [i alarmante precum marile oracole ale civiliza]iilor antice.

68

Ce devine astfel Internetul dac\ nu profe]ia [i religia viitorului? Iar Dumnezeu, cel care exist\ `n tot [i toate, de ce nu s-ar manifesta [i `n universul Cyber? De ce nu s-ar face biserici [i `n Second Life?

69

8. Putem s\ ne na[tem pe Internet? S\ tr\im, s\ iubim, s\ murim?

Alexandru Florin }ene – Nu! Cu NU mare.

Ileana Floran – Desigur c\ dup\ na[terea fizic\, na[terea eu-lui de care devii con[tient de la o anumit\ v`rst\ se poate face [i (sau numai – noi nu mai concepem altfel) pe Internet. Tr\im aici intens [i probabil c\ putem [i muri aici. La propriu sau la figurat. : Veronica Balaj – Dac\ `ntrebarea se refer\ la identitatea literar\, atunci s\ accept\m ideea c\ po]i fi cunoscut mai repede prin lucr\ri publicate pe Internet dec`t prin cele tip\rite, `ns\ nu `nseamn\ neap\rat c\ ne referim [i la valoare. Mai exist\ [i posibilitatea ca o idee artistic\ proprie, din inspira]ia personal\, pus\ pe Internet, s\ devin\ bun comun `n sensul c\ oricine o poate prelua pu]in modificat\ [i gata, [i-a `nsu[it-o ca pe un bun propriu. A[adar, putem s\ „tr\im“ ideile noastre [i ale altora, putem s\ le iubim [i s\ le reneg\m [i `n final putem s\ „murim“ ca identitate `n clipa c`nd un site se [terge, c`nd nu mai e[ti `n pagin\… Aici intervine ca element salvator pentru identitatea artistic\, pagina imprimat\ pe h`rtie. T\cutele biblioteci care cer mai mult timp pentru a le cunoa[te, unele pot fi anonime dar `n oricare din situa]ii ele p\streaz\ f\r\ prea multe riscuri ideile ca proprietate de autor. E [i bine [i riscant, este 70

atractiv [i f\r\ grani]e Internetul unde po]i deveni un nume pentru un timp trec\tor, po]i tr\i intens pe m\sura disponibilit\]ii interioare pe care o ai [i, apoi, ai toate [ansele s\ ie[i din circuit mai repede dec`t atunci c`nd numele `]i este scris pe o carte tip\rit\.

Gabriel Mirea – Alegoric putem orice. Totu[i nici m\car odat\ nu mi-am dat m`na cu Internetul. Dac\ ai perspective str`mbe, po]i s\ te `ntrebi dac\ nu cumva Internetul a permis evolu]ia unor animale p`n\ la stadiul de fiin]e g`nditoare care s\ ajung\ din descoperire `n descoperire la Internet. De altfel, unii oameni de [tiin]\ ne consider\ doar un sistem de sisteme, e adev\rat `nc\, prea complex pentru posibilit\]ile electronice de azi.

Cred c\ ar fi posibil `ntr-o oarecare m\sur\ s\ ne na[tem sau s\ murim pe net, prin supraveghere video, prin interven]ii cu ajutorul roboticii. Omul ar putea ajunge un fel de baterie din Matrix, solu]ie la care s-ar putea recurge destul de cur`nd av`nd `n vedere c\ ne epuiz\m rapid resursele naturale. C`t despre iubirea de pe net, asta e o solu]ie pentru dispera]i, cel pu]in deocamdat\‌ vezi site-urile matrimoniale online. Este [i un spa]iu de `nt`lniri, de prezentare, de rela]ionare cum se `nt`mpl\ pe site-uri de genul hi5.

Lauren]iu B\dicioiu – Unii da, se pot na[te pe Google, chiar [i Ionu] Caragea. Cred c\ na[terea este nedureroas\ [i neini]iatic\. ~n schimb via]a, dragostea, moartea s`nt concepte. Prea pu]ini accedem la sensurile superior filosofice ale acestor aparent-cuvinte.

71

Maria Popescu Butucea – Desigur. {i nu trebuie s\ ne temem de cyber. Este un nou modus vivendi. Va mai fi o vreme alienare, doar pentru c\ acum este vorba de un conflict de valori, genera]ii. Genera]ia veche `ns\ va „muri“. Umanismul adev\rat abia `ncepe. Dar… mai e nevoie de ceva, de eliberarea de prejudec\]ile moderniste [i postmoderniste ale capitalismului [i socialismului deopotriv\. E nevoie de o etic\ a Internetului [i de `ntoarcerea la o via]\ simpl\, p\str`nd tehnologiile c`[tigate.

Vom proteja natura [i ne vom extinde „uneltele cognitive“, curat [i simplu. Din p\cate `nc\ tr\im `ntr-o lume „murdar\“, care dispre]uie[te Internetul [i oamenii n\scu]i aici. Eu cred c\ oamenii n\scu]i aici s`nt mai buni.

Angela Furtun\ – Unii pot. Google poate fi un uter simbolic, un sicriu, teatru [i salon de `nfrumuse]are, cabinet de terapie [i laborator genetic. Altminteri spus, dependen]ilor de Internet li se administreaz\ doze de iluzii care `i pot conduce la negarea biologiei [i psihologiei umane.

Genera]ia mea mai are ceva rezerve fa]\ de aceste maternit\]i, pentru c\ a mai v\zut [i altceva `nainte [i nu [i-a format bazele educa]iei sau tipul de feed-back prin Internet. Totul e, `ns\, posibil, ast\zi. Iar genera]ia anului 2020 va privi [i la dumneavoastr\, Ionu] Caragea, tot ca la o fosil\, aidoma [i la noi. Evolu]ia uman\ actual\ nu se mai bazeaz\ pe salturi ce presupun achizi]iile [i omolog\rile informa]ionale ale c`torva genera]ii sau m\car a unei genera]ii [i transmise urma[ilor o dat\ la o 72

sut\ de ani, dup\ validarea experimental\, ci pe o compresie de achizi]ii [i salturi ce au loc la fiecare patru-cinci ani. Ne na[tem pe Internet, ast\zi, pentru c\ lumea acestor rapide salturi se bazeaz\ numai pe informa]ie [i deci devenim ostaticii informa]iei [i ai Internetului, ne pierdem memoria de fiin]\ [i ne integr\m `n tehnologia aferent\, dob`ndind o pseudocon[tiin]\ de fiin]e internautice, sentimente de prietenie internautic\, de dragoste internautic\ [i de nostalgii sau agonii internautice.

Tot ceea ce putem acum prin Internet, de[i ne face via]a mai confortabil\, ne `ndep\rteaz\ de acel om de alt\dat\, care era mult mai liber [i uman. Dar poate c\ acesta este un r\u necesar, mult mai mic dec`t r\ul de a fi permanent con[tient [i lipsit de resursele de autoiluzionare `n privin]a paradisului pierdut de pe Terra.

Petre Fluera[u – Asta se `nt`mpl\ deja, vezi WOW, sau Second Life. Nu cred c\ Internetul poate totu[i s\ `nlocuiasc\ via]a real\, aceasta este mai important\ dec`t orice altceva. Cu toate acestea, de multe ori o completeaz\ foarte bine. :P Radu Boti[ – Ar fi prea mult, `n acest fel s-ar diminua ori ar disp\rea definitiv sacrul v\zut [i perceput ca element al speran]ei `n ve[nicie, poate.

George Nimigeanu – S\ ne na[tem, la figurat, da. S\ tr\ie[ti `n virtualitatea Internetului, dup\ ce ai intrat `n lumea lui, se demonstreaz\ c\ se poate. S\ iube[ti, s\ 73

legi prietenii, s\ intermediezi c\s\torii, via]a a dovedit c\ se poate. Dar nu se poate muri pe Internet. Eventual, se poate `nregistra moartea cuiva, moarte care ulterior poate fi v\zut\, studiat\ cu ajutorul Internetului. {i asta, `n ciuda faptului c\ `n jurul nostru se moare `n fiecare clip\. {i totu[i, raport`nd fenomenul la un singur individ, `n momentul `n care el dispare dintre noi, dispare [i de pe o anumit\ „fil\“ (ca mod de manifestare) a Internetului. R\m`n `ns\ „vii“ fenomenele germinate (care nu se opresc niciodat\ – cred eu – din desf\[urarea lor ulterioar\) determinate de cel disp\rut, cursul fenomenologic ulterior fiind continuat de „chimismul [i fizicismul de dup\“, care este, de facto, o perpetu\ mi[care… a vie]ii ve[nice. Pentru c\ – a[a cred eu – moarte nu exist\ nic\ieri. Cum nu exist\ nici `n firul de nisip (siliciul fiind considerat amorf), care c`ndva a fost piatr\ `n munte.

Pentru c\ `n firul de siliciu exist\ mi[care, atomul de siliciu este [i el constituit din nucleu [i din electronii care se mi[c\ `n jurul nucleului, „vorbind“ `n limba lor despre „via]\“. {i dup\ cum [tim, s`nt medicamente pe baz\ de siliciu. Dac\ siliciul nu ar avea via]\ proprie nu ar putea fi utilizat ca medicament, pentru c\ nu po]i s\ `ntre]ii via]a cu ceva care nu are via]\, cum nu se poate s\ `ntre]ii focul cu ceva care nu arde. {i, minunea minunii, `n aceast\ direc]ie, este c\ miz`ndu-se pe via]a [i pe memoria cristalului de siliciu, dup\ mai multe „taton\ri“ [i etape [tiin]ifice, s-a n\scut… Internetul. S-a mizat [i s-a c`[tigat. „Vinovatul?“ Cristalul de siliciu, datorit\ memoriei lui fenomenale, datorit\ vitezei lui de a 74

r\spunde diferit dar cu fidelitate la stimuli diferi]i, datorit\ „mi[c\rii lui interioare“ `n concordan]\ cu „cerin]ele“ impulsurilor primite, adic\ tocmai datorit\ formidabilei lui vie]i interioare. ~ntorc`ndu-ne la `ntrebare, putem afirma c\ nu exist\ moarte nic\ieri. Exist\ doar o trecere dintr-o form\ de via]\ `ntr-o alt\ form\ de via]\. Evolu]ia `ns\ (cu E mare) presupune, f\r\ putin]a de a schimba „mersul lumii“, trecerea de la materialitate la spiritualitate. Aceasta este Calea, Adev\rul [i Via]a.

Mircea Gheorghe – Da, pentru unii, este posibil. Internetul favorizeaz\ o anumit\ experien]\ care poate fi decisiv\ `n via]a unui om. Se spune `n mod curent acela[i lucru [i despre alte experien]e: „X s-a n\scut a doua oar\ de c`nd i s-a schimbat [eful“, „De c`nd s-a f\cut contabil, Y a tr\it, a iubit [i a murit numai pentru cifrele lui“, „Madame Z s-a n\scut cu adev\rat de c`nd l-a `nt`lnit pe conu’ Mi[u“ [i a[a mai departe.

Marius Chelaru – Metaforic vorbind, desigur, dac\ putem face acest lucru pe foaia de h`rtie, de ce nu [i pe Internet.

Petra Vlah – De negre[it putem `ncerca dar triste]ea va fi incomensurabil\. Inlocuirea tr\irilor reale cu cele virtuale este alienarea [i anihilarea dus\ la extrem.

Ionu] Caragea – R\spunsul la aceast\ `ntrebare l-am dat deja `n anul 2007, odat\ cu apari]ia volumului de 75

poezii M-am n\scut pe Google [i a poeziei cu acela[i nume. Concluziile le trage]i singuri: „m-am n\scut pe Google/ am deschis ochii [i am privit printr-o fereastr\/ c\tre cealalt\ lume c\reia probabil trebuia s\-i spun/ Mam\/ am atins-o cu degetele mele p\trate/ [i mi-a fost team\‌ din p\cate/ s\ nu o r\nesc [i s\ nu m\ r\neasc\/ cuvintele mele aveau nevoie de atingere/ p\m`nteasc\// degeaba ne ]inem de m`ini/ nu vom avea niciodat\ priz\ la public, ci doar la curent/ [tim am`ndoi c\ adev\rata man\ cereasc\/ este un abonament// mai demult am primit mesaj de la Dumnezeu/ `mi spunea c\ va veni o zi `n care/ va exista o singur\ biseric\ universal\/ credin]a, da, credin]a va fi o stare de euforie/ declan[at\ de o perpetu\ mi[care/ spre nihilism/ / m-am n\scut pe o pagin\ de istorie care/ nu va fi niciodat\ scris\,/ cu certitudine/ va r\m`ne o `nt`mplare/ `n spa]iul infinit dintre dou\ secunde/ m\rginit de milioane de pixeli// am murit pe Google/ `nconjurat de miliarde de ferestre/ deschise pur [i simplu din gre[eal\/ sau poate nu [tiai c\ Dumnezeu este orb“

76

9. Crede]i c\ se poate vorbi despre un nou curent literar intitulat Curentul Genera]iei Google?

Alexandru Florin }ene – Acest curent nu este altul dec`t globmodernul de care vorbeam. El nu este numai al Genera]iei Google ci [i al genera]iilor care vor veni indiferent dac\ folosesc acest instrument al Internetului.

Ileana Floran – Absolut! Un curent literar novator compus din oameni extrem de talenta]i care, posibil, nu ar fi avut aceea[i [ans\ f\r\ Internet.

Veronica Balaj – Curentele literare se nasc dup\ reguli validate de timp, ceea ce se petrece acum cu informa]ia literar\ trimis\ de la un cap\t la altul al mapamondului, poate fi denumit [i curent dar `ntr-o alt\ accep]iune dec`t cea tradi]ional\. S-a lansat acum c`]iva ani curentul paradoxist `n literatur\, au fost [i multe alte `ncerc\ri cu mai mare sau mai pu]in\ rezonan]\, a[a c\ ideea de curent literar este ceva complex, riguros [i are neap\rat nevoie de timp pe l`ng\ sus]in\tori de valoare.

Haide]i s\ risc\m `mpreun\ [i s\ credem c\ exist\ un curent al genera]iei Google doar `n ce prive[te viteza de transmitere a informa]iilor, diversitatea acestora [i at`t.

Gabriel Mirea – Deocamdat\ nu, p`n\ nu se folosesc `nc\ din [coal\ device-uri de citit. Laptopurile nu s`nt o 77

solu]ie, dispozitive de gen Kindle nu se g\sesc – cel pu]in `n România. Poate un curent al netgenera]iei 2010, dar `n mod sigur nu Google. Nu `nc\.

Lauren]iu B\dicioiu – Nu se poate vorbi despre asta, pentru c\ nimeni nu l-a definit. Poate este `n faza incipient\ a c\ut\rii formei, formelor. Cred c\ acum totul este prea mult [i prea eterogen. Simplific\rile [i direc]iile apar]in viitorului. Viitorului foarte apropiat, de altfel…

Maria Popescu Butucea – Pentru acesta `mi trebuie mai multe cuno[tin]e. Timpul `mi este limitat pentru a accesa tot ce a[ vrea. Cred c\ merit\ un studiu din partea celor care l-ar putea realiza.

Angela Furtun\ – Nu e o idee rea. ~ns\ poate c\ vremea ei a [i trecut. Pentru c\ deja s`ntem `n mileniul trei, anul 2009, ziua de 4 ianuarie ora 19,30, iar aceast\ epoc\ se caracterizeaz\ prin perisabilitate conceptual\ accelerat\. Adev\rata Genera]ie Google are acum v`rsta pension\rii [i numai urma[ii ei dezvolt\ diverse alte noi forme de avangard\ artistic\, experiment literar, varii tipuri de socializare [i human touch, diverse stagii de comunicare ca art\ ce devine at`t de sofisticat\ `nc`t aproape c\ nu mai spune nimic nim\nui, ori al c\rei mesaj e superfluu.

Internetul pare s\ fie turnesolul care reveleaz\ cu alt\ privire uimirea rece a lui Gustave le Bon, cel ce `n Psihologia mul]imilor constatase c\ „civiliza]iile au fost create [i `ndrumate de c\tre o mic\ aristocra]ie intelectual\, nicio78

dat\ de mase. Acestea din urm\ nu au for]\ dec`t pentru a distruge, iar domina]ia lor reprezint\ `ntotdeauna dezordine“. ~ncotro merg acum mul]imile `ndrumate de aristocra]ia care a creat Internetul pentru a nu l\sa `n stare homeostatic\ dereglat\ natura uman\? Ei bine, Paul Virilo aminte[te, `n Accidentul originar, c\ noua inteligen]\ are nevoie de `nlocuirea principiului eficacit\]ii cu principiul responsabilit\]ii, a[a `nc`t tehno[tiin]ele noi [i arogante s\ fie reglate pe o vitez\ mai suportabil\, iar distrugerea civiliza]iei noastre greco-latine [i iudeo-cre[tine s\ fie am`nat\. De dragul vie]ii, de dragul Omului [i `mpotriva constat\rii c\ errare humanum, perseverare diabolicum.

Poate Internetul ajuta fiin]a uman\ s\ nu devin\ un conservator de catastrofe? Poate Internetul salva Omul de la accidentul originar? Acestea ar trebui s\ fie grijile noastre, ale genera]iilor modelate de Internet, `n aceast\ epoc\ a catastrofelor, ev care a suprapus [tiin]ei [i tehnologiei marile genociduri, `ncep`nd cu Auschwitz [i bol[evizarea [i termin`nd cu conceptele de distruc]ie mutual asigurate. Dar asta este o alt\… poveste.

Petre Fluera[u – Nu, pentru c\ ideea de Google contrazice din start `ncercarea form\rii unor curente literare.

Eu zic c\ ar trebui s\ cre\m [i s\ nu ne mai g`ndim at`t de mult la conceptul aflat `n spatele crea]iei, la grupul din care vrem s\ facem parte. Importan]i ast\zi s`nt doar cititorii, pentru c\ ei ne spun dac\ exist\m sau nu…

79

Radu Boti[ – Google are un rol `nsemnat, indiscutabil. Poate despre un Curent al Genera]iei Google s-ar putea contura opinii undeva peste c`teva zeci de ani, privind [i analiz`nd retrospectiv. Poate despre germenii Curentului Genera]iei Google ar fi mai la `ndem`n\ s\ amintim `n momentul de fa]\.

George Nimigeanu – Poate! Trebuie, `ns\, s\ se ]in\ cont de urm\rile unei astfel de „`ntreprinderi“. C`nd nu cuno[ti finalitatea unui fenomen fizic-psiho-cultural, cum este cel despre care vorbim, c`nd, odat\ declan[at, nu mai po]i controla fenomenul `n am\nuntele lui logice, fire[ti, din simplul motiv c\ posibilit\]ile de control s`nt limitate, sau lipsesc cu des\v`r[ire, c`nd dezvoltarea fenomenologic\ ulterioar\ poate deveni anarhic\, d`nd „semne“ c\, la un anumit nivel al dezvolt\rii „Curentului…“ acesta poate determina catastrofe cibernetice, f\r\ putin]a de a le aduce `n albia curgerii line, `n cadru determinat [i dorit, parc\ este mai cuminte s\ stai „`n p\tr\]elul t\u“. Bine`n]eles, aceasta este o p\rere personal\. A mea!

Mircea Gheorghe – Nu [tiu de existen]a unui asemenea curent, dar el ar trebui, dac\ exist\, s\ precizeze prin ce define[te din punct de vedere literar, dincolo de utilizarea motorului de cercetare Google.

80

Marius Chelaru – Ca s\ folosesc termenul dumneavoastr\, cred c\ se poate vorbi de un „curent“ care subsumeaz\ o multitudine de „curente“.

Petra Vlah – Genera]ia Google se refer\ la cei versa]i `ntr-ale tehnologiei moderne, indiferent dac\ sfera interesului lor este literatura sau compozi]ia chimic\ a carbonului. To]i cei care aspir\ la un loc `n istorie, [tiin]\ sau cultur\ trebuie s\-[i defineasc\ „crezul“ [i s\-[i realizeze proiectele. Google `i va ajuta dup\ aceea s\ [i le popularizeze.

Ionu] Caragea – Fiind n\scut pe Google [i nu f\cut, m\ simt `ndrept\]it s\-mi exprim punctul de vedere, propun`nd teoreticienilor [i doctorilor `n istorie literar\ Curentul Genera]iei Google. Consider c\ un element de referin]\ `l constituie volumul subsemnatului M-am n\scut pe Google, scris pe atelierul literar Agonia `n perioada 2006-2007. Voi puncta numai c`teva aspecte ale acestui curent: – Curentul Genera]iei Google este o mi[care artistic\ ce a luat na[tere exclusiv pe Internet, odat\ cu `nfiin]area motorului de c\utare Google `n anul 1998. De atunci [i p`n\ `n prezent Curentul Genera]iei Google s-a dezvoltat fulminant, odat\ cu apari]ia aplica]iilor text/multimedia c`t [i a diverselor programe utilitare oferite de compania american\ Google. Voi men]iona: Google Groups, Google Chrome, Google Docs, Google Images,

81

Google Translate, Google Earth, Google Email, Google Desktop etc.

– Curentul Genera]iei Google este o nou\ paradigm\ a literaturii contemporane pe suport virtual, ca o alternativ\ a scrisului pe suport fizic. Se bazeaz\ pe o nou\ estetic\ a liberei exprim\ri [i pe un nou criteriu valoric.

– Curentul Genera]iei Google reu[e[te s\ evite capcana de tip [ablon, excluz`nd monopolul institu]ional sau monopolul criticii literare. Dreptul la libera opinie, comentariile, num\rul de vizualiz\ri [i aria de r\sp`ndire pe Internet reprezint\ certificatul de valoare [i autenticitate.

– Curentul Genera]iei Google nu apare nici ca ruptur\ [i nici drept continuitate a postmodernismului. El este strict dependent de Internet dar promoveaz\ `n aceea[i m\sur\ poezia cotidianului, poezia oniric\, poezia filosofic\, poezia clasic\, poezia de gen Cyber, poezia Haiku etc.

– Poe]ii Curentului Genera]iei Google s-au afirmat pe Internet, pe atelierele literare, bloguri [i `n revistele Online de literatur\. Ei aleg ca form\ de publicare fie doar Internetul, fie publicarea pe cele dou\ suporturi, fizic [i virtual.

– Curentul Genera]iei Google `[i propune s\ elimine barierele de limb\, context, spa]iu istoric sau socio-cultural, adres`ndu-se tuturor scriitorilor de pe mapamond.

Astfel crea]ia liter\ va c\p\ta valen]e globale, literatura fiind produsul unui individ raportat at`t la con[tiin]a propriului popor c`t [i la cea universal\.

82

– Curentul Genera]iei Google `[i propune s\ caute [i s\ g\seasc\ modalitatea cea mai facil\ [i corect\ de afirmare a scriitorului contemporan.

83

84

CUPRINS

Cuv`nt `nainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 1. Crede]i c\ asist\m odat\ cu apari]ia Internetului [i la o nou\ mi[care literar\ mondial\? . . . . . . . . . . . . . . . 11 2. }in`nd cont c\ Google este cel mai folosit motor de c\utare pe Internet, cum l-a]i aprecia ca spa]iu global de evolu]ie a literaturii moderne din 1998 [i p`n\ `n prezent? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 3. Ce p\rere ave]i despre convie]uirea Internet-carte, `n condi]iile `n care Google faciliteaz\ accesul la orice autor [i orice oper\ literar\? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 4. Poate fi considerat Internetul unul dintre factorii importan]i spre trecerea la universul Cyber-poetry?46 5. Se poate spune c\ odat\ cu apari]ia Internetului, zilele postmodernismului s`nt pe sf`r[ite? . . . . . . . . . . . . . 51 6. Este Internetul un nou instrument de instrospec]ie, oglinda `n care se prive[te umanitatea? . . . . . . . . . 57 7. Poate avea Internetul conota]ii transcendentale? Poate fi o religie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 8. Putem s\ ne na[tem pe Internet? S\ tr\im, s\ iubim, s\ murim? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 9. Crede]i c\ se poate vorbi despre un nou curent literar intitulat Curentul Genera]iei Google? . . . . . . . . . . 77

85

86

fides Colec]ia LITTERATUS 1. Constantin N. Str\chinaru – Spre mai mult\ Lumin\ 2. Petru]a Sp^nu – Prozatori belgieni 3. Constantin N. Str\chinaru – Mihai Eminescu [i Gustavo Adolfo Bécquer 4. Magda Ciopraga – Marguerite Yourcenar, de la morale à l’écriture (`n limba francez\) 5. Lucia Cifor – Mihai Eminescu prin c`teva cuvinte cheie 6. Corina Dimitriu – Le Poème. Lectures analytiques (`n limba francez\) 7. Gabriela Gavril – Cercul literar de la Sibiu 8. Jacques De Decker – Cartea c\r]ilor belgiene 9. Maria I. Grigoriu – Exercices de lecture (`n limba francez\) 10. Henri Meschonnic – Utopia despre evreu (Premiul I al Uniunii Latine – birourile din Bucure[ti [i Chi[in\u – pentru cea mai bun\ traducere tehnico-[tiin]ific\ `n limba rom^n\ pe anul 2006) 11. Maria I. Grigoriu – Poétique de la tragédie (`n limba francez\) 12. Jacques De Decker – Filozofii amatori 13. Nicoleta Popa Blanariu – Când gestul rupe t\cerea.

Dansul [i paradigmele comunic\rii 14. Carmen-Maria Bolocan – Sfintele Evanghelii. Modele didactice 15. Maricela Strungariu – Michel Leiris – Discours autobiographique et connexions culturelles 16. (red.) Ionu] Caragea – Literatura virtual\ [i Curentul Genera]iei Google. Dialog la masa www.

87

Editura FIDES, IA{I, RO, UE EDITUR| RECUNOSCUT| DE CNCSIS gsm: +40 740 04 99 91; editura_fides@yahoo.fr; http://www.fides.srw.ro

88

1

1