Aprilie 2009

SEMNELE

timpului APRILIE 2009 4 LEI

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Sumar VOLUMUL 20 NR. 133 SERIE NOU~ 04/2009

34

REVISTA A AP~RUT |N LIMBA ENGLEZ~ |NC~ DIN 1840. FONDAT~ |N 1908, |N ROMÂNIA EA A FOST PUBLICAT~ PÂN~ |N 1942. SERIA NOU~ A FOST |NCEPUT~ |N 1990.

A PARE O DAT ~ PE LUN ~.

Director L UCIAN C RISTESCU Redactor-[ef C RISTIAN M ~GUR ~ Colegiul de redac]ie D ORIN A ITEANU , M ARIUS A NDREI , D ANIEL A LBU , A NDRADA B ADEA , F LORIAN C ÂRNU , D IANA G AVAJUC , A DRIAN N EAGU , M ARIUS N ECULA , S TELIANA N ZIKOU , B ENIAMIN P ASCU , A TTILA P ELI , C RISTINA P ELI , A NCA P ORUMB , F LORIAN R ISTEA , C RISTINA S ~NDULACHE .

Corectur` L UIZA G HICA Grafic` [i tehnoredactare C ~T ~LIN C IOLCA Secretar de redac]ie C RISTINA R U }~ - T EL : 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 04/2009 Adresa redac]iei E DITURA V IA }~ {I S ~N ~TATE , S TR . L ABIRINT 116, S ECTOR 3, B UCURE {TI , T ELEFON : +402 (1) 323 4895, F AX : + 402 (1) 323 0040

EDITORIAL CREDIN}A DIN CARE CRIZA A MU{CAT 02 Criza economic` este o dihanie hulpav`. Rând pe rând, \n pântecele ei atotcuprinz`tor, ajung mari antreprenori, cet`]eni mode[ti, politicieni, guverne.

O specie aparte de credincio[i face excep]ie: sunt cei care, ne\n]elegând problema, jubileaz` \n fa]a crizei \n care v`d doar func]ionalitatea unei trambuline de ocazie pentru s`rmanii care, ajun[i la ananghie, \[i aduc aminte de cele sfinte.

DE CRISTIAN M~GUR~

{TIRI 03 Discrimin`rile religioase, din ce \n ce mai numeroase

04 S`n`tatea vine la pachet cu prietenii!

05 Controverse biblice la Miss SUA 2009 06 Asisten]a medical` transfrontalier` prinde contur 07 Economia mondial` d` semne de stabilitate PAGINI REALIZATE DE LUIZA GHICA

RELIGIE SOSIILE LUI 666 08 La trei ani de la introducerea pa[apoartelor biometrice \n majoritatea ]`rilor europene (Belgia le-a \ntrodus \nc` din 2004), România se confrunt` cu o dilem` metafizic`. Religios prin tradi]ie, poporul român intuie[te o imixtiune a Necuratului.

DE LUCIAN CRISTESCU

40 28

18

DANSUL LUI DARWIN CU BISERICA 20 |n prima s`pt`mân` a lui martie, la Universitatea Gregorian` Pontifical` a fost organizat` o conferin]` interna]ional` pentru a marca 150 de ani de la publicarea c`r]ii lui Darwin, „Originea speciilor”.

DE MARIUS NECULA

8

POLITIC NATO, LA VÂRSTA PENSION~RII? 30 Cu toate c` amenin]area reprezentat` de fosta URSS [i blocul comunist a disp`rut \n urm` cu aproximativ dou`zeci de ani, NATO caut` noi ra]iuni pentru a-[i justifica existen]a.

DE FLORIAN RISTEA

SOCIAL INTUI}IONISMUL, AFACEREA ANULUI 36 |n China, zgârie-norii se construiesc dup` principiile feng shui. |n India, milioane de birouri se dau \n folosin]` abia dup` ce preotul hindus le-a sfin]it.

DE ANCA PORUMB

ECONOMIC NOI CRE~M BANII! 42 „Proiectul european” conduce ast`zi mai mult de dou` treimi din statele Europei spre o form` nou` de guvernare – puterea suprana]ional`.

Totu[i, nu trebuie uitat c` acest proiect complex [i de anvergur` a germinat dintr-o utopie (...)

DE BENIAMIN PASCU

Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

1

Editorial

Credin]a din care criza a mu[cat

{

i totu[i, sunt zone \n lume unde criza economic` nu-i \naripeaz` pe cei care aspir` direct la ceruri, ba dimpotriv`, \i coboar` pe evlavio[i cu picioarele pe p`m=nt. |n perimetrul dezbaterilor despre criza economic`, pe l=ng` subiectele obi[nuite legate de evolu]ia PIB-ului, deÆcitul bugetar, [omajul sau protec]ia social`, ar Æ cazul s` ad`ug`m o dimensiune pe c=t de pu]in analizat`, pe at=t de spectaculoas`: evolu]ia islamului politic. |n tot mai multe ]`ri musulmane, credincio[ii nu mai sunt \nclina]i s` sus]in` partidele cu platform` islamizant`, prefer=ndu-i \n schimb pe tehnocra]ii capabili s` scoat` economiile na]ionale din criz`.

Turcia este un bun exemplu. Partidul Drept`]ii [i Dezvolt`rii al premierului Recep Tayyp Erdogan (AKP – provenit din mi[carea islamist`) a \nregistrat un recul la ultimele alegeri municipale.

Liderul AKP a ignorat mesajele venite din partea oamenilor de afaceri [i a respins ajutorul FMI, sus]in=nd c` Turcia nu trece printr-o criz` economic` [i c` totul se poate reduce la un complex de factori psihologici. |n loc s` se ocupe de estomparea crizei economice, premierul conservator a ]inut s` patineze pe platforme islamiste, uit=nd c` orice credincios musulman, p=n` la \nt=lnirea mult visatelor cad=ne din lumea de apoi, trece mai \nt=i printr-un peisaj economic ceva mai auster, care a suferit o contrac]ie de 6,2% \n ultimul trimestru al lui 2008.

Cam acela[i scenariu este valabil [i \n Indonezia. Pe fondul crizei economice, Criza economic` este o dihanie hulpav`. islami[tii au sc`zut \n preferin]ele elecRând pe rând, \n pântecele ei toratului de la 38% \n 2004 la doar 25% \n prezent. |ntr-un sondaj de opinie din atotcuprinz`tor, ajung mari antreprenori, luna februarie, 76% din responden]i cet`]eni mode[ti, politicieni, guverne. O credeau c` guvernan]ii indonezieni ar specie aparte de credincio[i face excep]ie: sunt trebui s` se axeze pe dezvoltarea eco[i doar 0,8% sus]ineau c` politicei care, ne\n]elegând problema, jubileaz` \n nomiei ca ]`rii mai poate mar[a \n jurul religiei fa]a crizei \n care v`d doar func]ionalitatea sau al valorilor morale.

Agenda islami[tilor este [ubrezit` [i unei trambuline de ocazie pentru s`rmanii \n Iran. Pe Mahmoud Ahmadinejad \l care, ajun[i la ananghie, \[i aduc aminte a[teapt` alegerile \n iunie, anul acesta. Cu toate c` \n campania din 2005 de cele sÚnte. promisese c` va pune cap`t corup]iei [i c` toat` avu]ia str=ns` de pe urma CRISTIAN M~GUR~ exploat`rii resurselor de petrol va ajunge \n m=inile poporului, pre[edintele iranian s-a ocupat \ntre timp doar cu gestionarea e[ecurilor constante, punct=nd \n schimb la capitolul declara]iilor demagogico-belicoase anti-israeliene. Vendetele lui de operet` cu evreii [i cu americanii imperiali[ti vor c=nt`ri prea pu]in la alegerile din var`, a[a c` \nzorzonarea religioas`, odat` lep`dat`, va trebui s` fac` loc solu]iilor concrete, tehnice, de care Ahmadinejad nu prea s-a lipit de-a lungul mandatului s`u.

Discursul religios, ca [i cel politic, \mprumut` adesea masiv din tehnicile artei dramatice. Dar din e[ecurile repetate de a modiÆca lumea de aici, altfel dec=t \n forma radicalismelor politicoreligioase, [i recompensate \n prim` instan]` prin reverii mistice, tot mai mul]i credincio[i \ncep s` se trezeasc`. Criza economic` mu[c` din exaltarea religioas`. Abia de aici \nainte se poate vorbi de solu]ia moral`, de adev`ratul impact al credin]ei, c`ci din mahmureala credincio[ilor un politician abil poate scoate un mandat, dar pentru ceruri e pu]in [i inadecvat. ST

2

SEMNELE TIMPULUI

Aprilie, 2009

{TIRI RELIGIE

Discrimin`rile religioase, din ce \n ce mai numeroase Peste 200 de milioane de cre[tini sunt discrimina]i \n toat` lumea, a declarat arhiepiscopul Tomasi, observator permanent al Vaticanului la Organiza]ia Na]iunilor Unite.

|

n 2008, cre[tinii indieni, irakieni sau palestinieni au avut de suferit abuzuri numeroase, ind trata]i \ntr-un mod inuman (peste 500 de decese \n India). O voce clar` a Vaticanului, \naltul prelat se opune rezolu]iei cu privire la def`imarea religiei, preciz=nd c` religia catolic` este cea mai discriminat` din lume. „Daca vom \ncerca s` deschidem calea conceptului de def`imare la adresa convingerilor”, statul risc`, \ntr-un fel, “s` decid` c=nd o religie este def`imat` sau nu, [i, \n nal, aceasta s` afecteze libertatea religioas`”. „De exemplu, recunoa[terea juridic` a acestui

concept de def`imare religioas` poate folosit` pentru justi carea legilor \mpotriva blasfemiei care, [tim foarte bine, sunt utilizate \n unele state pentru a ataca minorit`]ile religioase, chiar \ntr-un mod violent. Provocarea este aceea de a se ajunge la un echilibru s`n`tos, care s` combine libertatea cu respectul pentru sentimentele altora, [i drumul pentru atingerea acestui obiectiv este acceptarea principiilor fundamentale ale libert`]ii, care sunt \nscrise \n tratatele interna]ionale”, a declarat Tomasi. ST Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

3

{TIRI SOCIAL

S`n`tatea vine la pachet cu prietenii!

V-a]i \ntrebat vreodat` ce efecte poate avea prietenia asupra s`n`t`]ii? Ei bine, prietenia este cea care v` poate ajuta s` lupta]i cu bolile [i depresia, care ajut` la recuperarea rapid` \n urma diferitelor afec]iuni, care \ncetine[te \mb`trânirea [i chiar prelunge[te via]a.

C

u toate acestea, pentru a mai s`n`to[i, de multe ori apel`m la medici, la c`r]ile care con]in sfaturi de via]` sau la suplimentele alimentare pe baz` de plante. |n urma unui studiu australian, realizat vreme de zece ani, a reie[it c` 22% din persoanele \n v=rst`, cu un cerc mai larg de prieteni, sunt mai pu]in expuse mor]ii premature dec=t cei care tr`iesc singuri. |n 2007, cercet`torii au declarat c` 60% 4

SEMNELE TIMPULUI

din persoanele care au prieteni obezi risc` s` creasc`, la r=ndul lor, \n greutate.

Rebecca G. Adams, profesor la Universitatea din Carolina de Nord, a men]ionat c` „rolul prietenilor \n via]a ec`rui individ nu este apreciat, \n general, la adev`rata sa valoare.

Majoritatea studiilor se axeaz` pe efectele vie]ii de familie, ale c`s`toriei, dar foarte pu]in asupra prieteniei, care are un

Aprilie, 2009

rol at=t \n bun`starea zic`, c=t [i psihic`”. Speciali[tii declar` c` \nc` nu se cunosc cauzele exacte pentru care prietenia este at=t de important` \n men]inerea s`n`]ii unei persoane [i, implicit, \n prelungirea vie]ii.

Cea ce [tiu sigur este c` bene ciile prieteniei ajung p=n` la nivelul unei asisten]e psihologice. „Oamenii care au prieteni r`cesc mai greu, datorit` faptului c` gradul de stres este mult mai sc`zut”, spune Adams. ST

SOCIAL

Controverse biblice la Miss SUA 2009 Ca orice concurs de frumuse]e, [i cel de anul acesta din Statele Unite ale Americii, desf`[urat la Los Angeles, a fost marcat de controverse.

C

arrie Prejean (Miss California - foto), c=[tig`toarea locului secund la competi]ia Miss SUA 2009, a [ocat un membru al juriului, Perez Hilton, unul dintre cei mai cunoscu]i bloggeri [i un gay declarat, dar [i o parte din spectatori. La \ntrebarea acestuia referitoare la pozi]ia concurentei \n ceea ce prive[te legalizarea c`s`toriilor \ntre persoane de acela[i sex, concurenta din California a declarat c` nu sus]ine c`s`toria \ntre persoane de acela[i sex.

„E foarte bine c` americanii pot vota pentru sau \mpotriva legaliz`rii acestor c`s`torii. Totu[i, eu cred c` un mariaj trebuie s` aib` loc \ntre un b`rbat [i o femeie.

A[a am fost crescut` [i a[a cred c` trebuie s` e“, a precizat t=n`ra \n v=rst` de 21 de ani. Se pare c` r`spunsul nu a fost cel fericit, pentru c`, potrivit mass mediei interna]ionale, ar condus-o doar pe treapta a doua a podiumului frumuse]ii. Culmea este c` r`spunsul concurentei l-a enervat at=t de tare pe Perez

Hilton, \nc=t el a spus despre concurent`, e dev`rat, \n culise, c` are „jum`tate de creier“ [i a numit-o „nenorocit` proast`“, conform celor de la Daily Mail. {i totu[i, Carrie Prejean a fost sprijinit` de mama ei care a explicat c` „\n Biblie scrie c` Adam s-a c`s`torit cu Eva, nu cu Steve”. La nalul competi]iei, t=n`ra a ]inut s` precizeze \ntr-un show televizat c` se simte „c=[tig`toare“. „{tiu c` acel r`spuns m-a costat coroana de Miss SUA, \ns` am spus ceea ce am sim]it. Mi-am sus]inut convingerile [i am fost sincer` cu mine \ns`mi“, a declarat Miss California. ST

Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

5

{TIRI

S~N~TATE

Asisten]a medical` transfrontalier` prinde contur |n Parlamentul European s-a discutat, la sf창r[itul lunii aprilie, propunerea ca asisten]a medical` transfrontalier` s` intre \n vigoare c창t mai cur창nd.

I

ni]iativa urm`re[te sporirea mobilit`]ii pacien]ilor pe teritoriul Uniunii Europene [i ar reprezenta 6

SEMNELE TIMPULUI

un bene ciu pentru pacien]ii din cadrul Uniunii Europene, av=nd \n vedere c` tratamentul \n alte state membre dec=t cel de a liere este facilitat. Prin urmare, un pacient care vrea s` bene cieze de tratament \ntr-un alt stat membru dec=t cel \n care este asigurat ar putea face acest lucru, iar tratamentul va pl`tit prin sistemul na]ional de asigur`ri sociale. Plata se va realiza p=n` la limita la care tratamentul ar costat \n ]ara de origine. Pacientul nu va trebui sa pl`teasca vreun avans dec=t \n situa]ia \n care ar trebuit s` pl`teasc` unul \n statul de a liere. Exist` posibilitatea ca

Aprilie, 2009

statele membre s` suporte, \n unele cazuri, chiar [i costurile pentru deplasarea [i [ederea \n ]ara aleas` de pacient, dar [i valoarea altor servicii ulterioare tratamentului, al c`ror scop este s` \mpiedice recidiva bolii. |n plus, pacien]ii europeni ar putea avea posibilitatea de a depune pl=ngeri [i de a cere desp`gubiri \n cazul \n care apar efecte adverse ale asisten]ei medicale. |n aceea[i directiv` exist` [i o form` de recunoa[tere reciproc` a prescrip]iilor medicale, valabile \n cazul medicamentelor prescrise de un medic str`in, dar care sunt autorizate \n statul membru de re[edin]`. ST

ECONOMIC

Economia mondial` d` semne de stabilitate Activitatea economic` are [anse s` se stabilizeze, \ns` nu prea curând. La aceast` concluzie au ajuns mini[trii de Únan]e [i [eÚi b`ncilor centrale din statele G7 (SUA, Marea Britanie, Japonia, Germania, Fran]a, Italia [i Canada) reuni]i la Washington, care au ad`ugat c`, de[i activitatea economic` ar putea \ncepe s` se redreseze spre sfâr[itul anului 2009, riscurile persist`, informeaz` BBC.

D

De asemenea, este necesar [i un efort scal sus]inut care s` vizeze reluarea cre[terii economice. Cu toate acestea, secretarul Trezoreriei americane, Timothy Geithner, a conchis c` „nu suntem aproape pentru a ie[i din \ntunericul care a cobor=t peste economia global` la \nceputul toamnei trecute”, ad`ug=nd c` abilitatea altor state de a-[i redresa economiile

este critic` pentru revigorarea SUA. La \nceputul lunii, \n 2 aprilie, la Londra, statele membre G20 deja anun]aser` un plan de stimulare a economiei mondiale \n valoare de un trilion de dolari, ce are \n vedere \nt`rirea legisla]iei privind fondurile de investi]ii [i paradisurile scale, dar [i reglementarea mai strict` a sistemului nanciar global. ST

Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

7

Pagini realizate de Luiza Ghica

„

ate recente sugereaz` c` ritmul declinului economiilor noastre a \ncetinit [i au ap`rut semne ale stabiliz`rii”, se precizeaz` \ntr-un comunicat.

Membrele G7 au precizat c` doresc reluarea procesului de creditare [i asigurarea stabilit`]ii institu]iilor nanciare prin alocarea de lichidit`]i, dar [i injectarea de capital \n b`nci.

Religie

La trei ani de la introducerea pa[apoartelor biometrice \n majoritatea ]`rilor europene (Belgia le-a \ntrodus \nc` din 2004), România se confrunt` cu o dilem` metaÚzic`. Religios prin tradi]ie, poporul român intuie[te o imixtiune a Necuratului. Ce ascunde op]iunea pentru utilizarea microcipului? Este el semnul damnat care constrânge la o nou` apartenen]`? Asemenea auspicii apocaliptice, marcate de umbra lui Antihrist, cu brandul s`u „666”, tulbur` omul simplu.

LUCIAN CRISTESCU 8

SEMNELE TIMPULUI

Aprilie, 2009

a Æ epuizat, fapt ce explic` [i gradul de \ndoial` cu care omenirea \nt=mpin` Æecare nou` ofert`.

Motivul nesiguran]ei rezid` din lipsa unui sistem obiectiv de decodare a lui 666. „Priceperea” la care Apocalipsa \ncurajeaz` nu are sor]i de izb=nd` f`r` o metodologie adecvat`. |nsu[i cuv=ntul „Apocalipsa” (= descoperire) sugereaz` c` sistemul de decodare se aÇ` chiar \n pachetul de informa]ii ale Bibliei, [i nu \n alte surse externe. Pentru aceasta, este necesar` o familiarizare cu conceptele de baz` ale Scripturii.

PRINCIPII BIBLICE DE INTERPRETARE PROFETIC~ Sf=nta Scriptur` cuprinde un mare num`r de profe]ii. Cea mai mare parte din ele se refer` la anumite momente istorice, a c`ror \mplinire s-a consumat \n trecut. O mic` parte din profe]ii, \n special cele din cartea lui Daniel [i Apocalipsa, vizeaz` „escaton”-ul, adic` „timpul din urm`”, sf=r[itul istoriei.

Terminologia profe]iei escatologice abund` \n metafore: „balaur”, „Æare”, „capete”, „coarne”… Consecvent` scopului ei – acela de a Æ \n]eleas` de cititor –, profe]ia \ns`[i le decodiÆc`.

Astfel, „Æarele” semniÆc` \mp`ra]i sau \mp`r`]ii (Daniel 7:17). „Ca„{i a f`cut ca to]i, mici [i mari, petele” [i „coarnele” boga]i [i s`raci, slobozi [i robi, reprezint` alte \mp`r`s` primeasc` un semn pe m=na ]ii desprinse din cele dreapt` sau pe frunte, [i nimeni s` dint=i (Daniel 7:24; Apoc. 17:8-10). „Apele” nu poat` cump`ra sau vinde, f`r` s` reprezint` „noroade, aib` semnul acesta, adic` numele gloate, neamuri, limbi” proape Æeca- Çarei sau num`rul numelui ei. Aici (Apoc. 17:15). „O zi” p rre genera]ie a e \n]elepciunea. Cine are pricepere semniÆc` un an (Ezeaavut suÆcient` s` socoteasc` num`rul Çarei. C`ci chiel 4:3-4). „Balai imagina]ie sau este un num`r de om; [i num`rul ei urul” – \n lb. greac` perspicacitate s` aplice marca este: [ase sute [ase zeci [i [ase.” dracon, de unde [i rom=„666” unei persoane non-grata. nescul drac – reprezint` Apocalipsa 13: 16-18 |n vechime – Nero, Diocle]ian, pe Satana (Apoc. 12:9) Iulian Apostatul; mai recent – [.a.m.d. IdentiÆcarea Napoleon, Kaiserul Wilhelm, Hitler, Kissinger, acestui glosar biblic este, a[adar, primul pas Reagan, internetul, codul de bare, [i, de cur=nd, \n decodarea corect` a „semnului Æarei” [i a cipurile electronice au adus justiÆc`ri pentru num`rului mistic 666. una sau alta dintre nenum`ratele numerologii.

Al doilea pas, la fel de important \n meto{irul „antihri[tilor” prezumtivi este departe de dologia descifr`rii profe]iei escatologice, este Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

9

Sosiile lui „666”

\n]elegerea contextului biblic. F`r` integrarea \n context, orice interpretare dreas` cu pu]in` logic` devine credibil`, de[i e aberant`. De aici [i at=tea „apocalipse”…

Contextul SÆntei Scripturi se axeaz` integral pe scenariul unui conÇict cosmic \ntre Dumnezeu [i Satana, \ntre bine [i r`u. Chiar de la \nceputul c`r]ii Genesa, scena se mut` pe p`m=nt, ca urmare a trecerii omului de partea lui Satana, prin neascultare. |n acest teritoriu damnat de p`cat coboar` Iisus Hristos, cu un scop dublu: s` reabiliteze onoarea lui Dumnezeu \n fa]a Universului [i s` salveze omul aÇat \n captivitatea celui r`u. Prin via]a Lui imaculat`, [i apoi prin moartea Sa pe crucea Golgotei, Hristos autentiÆc` planul de salvare a omului muritor, f`c=nd posibile iertarea [i \nÆerea lui. Totu[i, salvarea \nf`ptuit` de Hristos pe cruce este deocamdat` virtual`, ca un cec \n alb. Ea devine operativ` abia \n urma unui act de voin]` [i credin]` a omului. Iar, \ntruc=t diavolul nu L-a putut \mpiedica pe Iisus Hristos s` \mplineasc` actul jertfei, el \[i concentreaz` acum toat` iscusin]a \n a-l \mpiedica pe om s`-[i \nsu[easc` cecul salv`rii. |n acest cadru [i pentru acest obiectiv este mobilizat un personaj nou – Antihristul.

ANTAGONISMUL „HRIST VERSUS ANTIHRIST” Dup` cum Hristos, Fiul [i Trimisul lui Dumnezeu a venit [i S-a manifestat \n trup omenesc, 10

SEMNELE TIMPULUI

Aprilie, 2009

tot \n dimensiuni umane \[i face apari]ia [i emisarul diavolului, Antihristul. Din titulatur` („anti-hrist”), ne a[tept`m s`-l g`sim \ntr-o rela]ie de antagonism deschis fa]` de Hristos. Totu[i, contrar a[tept`rilor noastre, strategia sa const` mai pu]in \n t`g`duirea lui Hristos (prin ateism sau satanism), [i mai mult \n a-I contraface autoritatea, oferind omului un set de surogate cvasi-religioase, „ca s` \n[ele, dac` va Æ cu putin]`, chiar [i pe cei ale[i” (Matei 24:24).

Aceast` ipostaz` de „fals Hristos” deriv` din al doilea sens al prepozi]iei „anti”. Enciclopedia Catolic` \l traduce cu: „\n fa]a” sau „\naintea”, cu aplica]ie la timp (de ex: „ante-datare”) [i spa]iu (de ex: „anti-camer`”), dar [i ca func]ie, cu \n]elesul de „vice”. |n Antichitate, regele (basileul) obi[nuia s` aib` un „anti-basileu”, un vice-rege cu atribu]ii cvasi-regale. {i pretorul (strategul) avea un adjunct, „anti-strategos” care opera \n absen]a [efului, uz=nd de autoritatea acestuia.

Exact \n aceast` aur` pseudo-hristic`, de „viceHristos”, \l descrie apostolul Pavel pe „potrivnicul care… se a[az` \n Templul lui Dumnezeu, d=ndu-se drept Dumnezeu” (2 Tesaloniceni 2:4).

Imaginea popular` despre Antihrist se schimb` fundamental. Din bestie dezl`n]uit`, el apare ca o sosie a lui Hristos. Specialitatea lui e s` contrafac` \nchinarea [i s` instituie un fals cre[tinism.

TEOLOGIA „SEMNULUI LUI DUMNEZEU” Dac` expertiza Antihristului const` \n imitarea [i dublarea lui Hristos p=n` la substituirea originalului cu contrafacerea, dup` aceea[i logic` „semnul” lui Antihrist – despre care Apocalipsa 13:16 spune c` va Æ aplicat „pe m=na dreapt` sau pe frunte” – va consta \n contrafacerea „semnului” lui Dumnezeu. Din acest motiv, cercetarea trebuie s` elucideze mai \nt=i care este semnul divin. |ntre multe semne din Biblie cu caracter pasager [i aplica]ie ocazional`, doar trei semne poart` o semniÆca]ie emblematic`, \ntruc=t ele marcheaz` c=te un „leg`m=nt” pe care Creatorul \l \ncheie cu omul.

Primul semn apare \n Genesa 9:12-13 [i este curcubeul, „semn al leg`m=ntului dintre Mine [i p`m=nt (tot ce-i viu)”. El este dat ca asigurare c` Dumnezeu nu va mai \ng`dui un alt potop universal. Semnul acesta nu are \n mod direct de-a face cu omul. Apari]ia sa este ocazional` (doar \n anumite ocazii, dup` ploaie) [i are rol de garan]ie divin`.

Al doilea semn (Genesa 17:713) este circumcizia, „semnul leg`m=ntului dintre Dumnezeu [i s`m=n]a lui Avraam.” El exprim` un leg`m=nt pe care Creatorul \l \ncheie strict cu Avraam [i descenden]ii lui (evreii [i arabii). El nu este un semn universal, ci unul na]ional. Al treilea semn (Exod 31:13; Ezechiel 20:12.20) este ziua Lui de odihn`, Sabatul1, „un semn” al „leg`m=ntului necurmat”. Din raportul Genesei (2:3) [i din cuvintele lui Hristos (Marcu 2:27) reiese c` semnul acesta a fost destinat „omului”, lui Adam, cu mai bine de 2.000 de ani \nainte de apari]ia primului evreu. Pentru a-l eviden]ia [i a-i \nt`ri valabilitatea, Dumnezeu \l \ncastreaz` \n mijlocul Decalogului, rostind o \ntreag` po1. Sabat ([abat) \nseamn` \n ebraic` „\ncetare, oprire, odihn`”. Din „ha yom [abat” a derivat pentru 108 limbi ale p`mântului numele zilei a [aptea: Sabato, Sabbado, Subota, Szombat, sâmb`ta etc...

runc` pentru comemorarea acestui semn.2 |n alt` ordine de idei, descrierea pe care o face Apocalipsa (13:16), speciÆc=nd c` „semnul” va Æ a[ezat „pe m=na dreapt` sau pe frunte”, este sugestiv`. Expresia „pe m=na dreapt` sau pe frunte” o mai g`sim \n Biblie (Exod 13:9,16; Deut. 6:8; 11:18 – referin]ele sunt [i la lege, ca [i \n primul pasaj), [i atunci \n rela]ie tot cu o s`rb`toare. Faptul c` Apocalipsa chiar citeaz` pasajul sugereaz` o leg`tur` [i un context.

Dup` toate indica]iile din Scriptur`, este cel mai de a[teptat ca \n aceast` zon` - a „semnului leg`m=ntului” – s`-[i aÆ[eze Antihristul contrafacerea lui, prin decretarea unei s`rb`tori universale ca semn al autorit`]ii sale cvasi-divine (Exod 31:13).

„{ASE” VS „{APTE” |n culturile antice, cifrele – pe l=ng` valoare numeric` – aveau [i o semniÆca]ie mistic`. |n cultura semitic` (ebraic`, canaanit`, babilonian`), ca [i \n cea indian`, chinez` sau european`, cifra 7 reprezenta sacrul prin excelen]` [i era privit` ca simbol al des`v=r[irii. Ebraicul „[eba” ([apte) vine de la r`d`cina „saba” – plin`tate. |n Biblie, [apte apare de 700 de ori (595 de ori \n Vechiul 2. Exodul 20:8-11 – „Adu-]i aminte de ziua de odihn` (ha yom [abat) ca s-o sfin]e[ti. {ase zile s` lucrezi [i s` faci tot lucrul t`u. Dar ziua a [aptea este ziua de odihn` \nchinat` Domnului Dumnezeului t`u. S` nu faci nicio lucrare \n ea, nici tu, nici fiul t`u, nici fiica ta, nici robul t`u nici, roaba ta, nici vita ta, nici str`inul care se afl` \n casa ta. C`ci \n [ase zile a f`cut Domnul cerurile, p`mântul [i marea [i tot ce este \n ele, dar \n ziua a [aptea S-a odihnit. De aceea a binecuvântat Dumnezeu ziua de odihn` [i a sfin]it-o.”

Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

11

Sosiile lui „666” Testament [i 105 ori \n Noul Testament)3. |n Scriptur`, acest num`r se refer` la divinitate, „[apte” exprim=nd perfec]iunea. |n opozi]ie, simbolismul numerologic antic lega cifra 6 de om, pe considerentul principal c` „ziua de na[tere” a omului a fost ziua a [asea a s`pt`m=nii crea]iunii. Printre datoriile exprimate \n cele Zece Porunci, omului i s-a dat s` lucreze [ase zile („[ase zile s` faci tot lucrul t`u” – Exod 20:9), ziua a [aptea Æind rezervat` ador`rii lui Dumnezeu. |ntruc=t cele [ase zile \mplineau tot lucrul s`u, 6 a devenit simbolul „des`v=r[irii omene[ti”.

Odat` cu r`zvr`tirea post-diluvian` \mpotriva lui Dumnezeu, \n timpul lui Nimrod (vezi istoria turnului Babel din Genesa 11:1-9), babilonienii [i-au elaborat, \n replic`, un sistem ÆlosoÆconumerologic concurent, bazat pe 6, cifra omului-titan. Prin el, magii [i-au propus s` marcheze timpul [i spa]iul cu num`rul omului (\n Apocalipsa 13:18, 666 „e num`rul omului!”). Astfel, ei [i-au fundamentat geometria pe multiplii lui [ase, \mp`r]ind cercul \n 360 grade (6 x 60 grade), triunghiul echilateral (60 x 3) etc. Timpul a fost [i el \nsemnat cu cifra [ase: ora (60 secunde x 60 minute = 3.600), ziua (6 x 2 pentru zi; 6 x 2 pentru noapte). Acest sistem opereaz` \n matematic` [i ast`zi, ca sistemul sexagesimal. |n Antichitate, matematica interfera cu misticul din mitologie [i astrologie. Departe de a Æ doar o solu]ie logic` pentru uz pragmatic, sistemul sexagesimal era povestea despre zei \n numere.

Babilonienii preluaser` de la sumerieni panteonul lor politeist. |n timpul lui Hammurabi, l-au

atribuit Unitatea, num`rul 1. Au urmat ceilal]i, cu numerele 2, 3, 4…, p=n` la 36.

Odat` cu aÆrmarea politic` a lui Nimrod – uniÆcatorul cu sabia al triburilor mesopotamiene, constructorul unor cet`]i strategice ca Babel, Uruk, Ninive, [i lider al rebeliunii contra lui Dumnezeu (vezi Genesa 10:8-12) – panteonul babilonian mai prime[te un zeu important, al 37-lea. Acesta nu era altul dec=t \nsu[i Nimrod, omul ajuns Dumnezeu (prin apotheoza). El devenea nu „unul dintre cei mul]i”, ci zeu suprem. Nimrod - \n scrierea consonantic` ebraic` NMRD – ajunge MaRDuk sau MeRoDac, „Jupiter” al babilonienilor. Mitul mor]ii sale, al recompunerii cadavrului s`u de c`tre Semiramis (alias I[tar), al conceperii post-mortem a lui Thamuz, Æul s`u, [i celebrarea \nvierii lui la solsti]iul de prim`var` au cunoscut o larg` r`sp=ndire \n tradi]iile precre[tine. |N CONTEXTUL BIBLIC, ESTE EVIDENT Nimrod, alias Marduk, C~ ANTIHRISTUL {I SEMNUL LUI N-AU omul \ndumnezeit, era NIMIC DE-A FACE |N MOD DIRECT CU adorat ca Zeul-Soare.

DATELE BIOMETRICE, NICI CU MICRO- Devenit zeu suprem, lui nu i s-a atribuit un num`r CIPUL, NICI CU CODUL DE BARE… oarecare, ci devine „suma \mbog`]it cu zei [i mituri noi. Printre nenum`ra]ii numerelor” celorlal]i 36 zei majori: 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+ zei [i zei]e, 36 (6 x 6!) erau zei de prim rang.

Fiec`ruia i s-a atribuit un num`r, \n ordinea 15+16+17+18+19+20+21+22+23+24+25+26+ importan]ei. Lui Anu, zeul cel mai mare, i s-a 27+28+29+30+31+32+33+34+35+36 = 666 4 4. Renata Tatomir, „666 – num`r magic”, {tiin]` [i Tehnic`, aprilie 2005

3. Andrew Harris, „Bible Numerics”, 1999.

12

SEMNELE TIMPULUI

Aprilie, 2009

666 cap`t` deodat` sens \n identiÆcarea lui Antihrist. A[adar, el apare ca o reeditare a lui Nimrod, omul (cifra 6) care se d` drept Dumnezeu (666), care va pretinde \nchinare [i care va impune tuturor locuitorilor p`m=ntului, „mici [i mari, boga]i [i s`raci, slobozi [i robi, s` primeasc` un semn pe m=na dreapt` sau pe frunte, [i nimeni s` nu poat` cump`ra sau vinde, f`r` s` aib` semnul acesta, adic` num`rul numelui ei” (Apocalipsa 13:16-17). |n contextul biblic, este evident c` Antihristul [i semnul lui n-au nimic de-a face \n mod direct cu datele biometrice, nici cu microcipul, nici cu codul de bare sau cu vreun alt instrument de eviden]` al popula]iei.

CIPUL BLESTEMAT Dincolo de \ngrijor`rile pl`smuite de zelul religios combinat cu o informare aproximativ`, subiectul pa[apoartelor biometrice aduce pe tapet o problem` real`, de natur` etic`, pe care protestatarii au intuit-o [i care nu se leag` direct de Antihrist, ci de microcip5. La data memorabil` de 10 decembrie 1948, ONU adopta „Declara]ia 5. Cip-ul RFID (Radio Frequency Identification) este dispozitivul electronic de identificare care func]ioneaz` pe principiul undelor radio [i care identific` automat obiecte [i oameni. El are forma unei foi]e metalice sub]iri, aplicabil` pe orice produs comercial. El este deja utilizat la plata automat` de la punctele de taxare ale autostr`zilor (Z-Pass) [i la marcarea animalelor mari (cai, vaci). Departamentul american de stat Food and Drug Administration a aprobat, deja din 2004, implantarea cipurilor de forma bobului de orez \n fiin]ele umane (USA Today, 13 oct. 2004).

Universal` a Drepturilor Omului”, prin care proclama democra]ia [i drepturile omului \n lume. La 60 de ani dup` aceea, la 4 septembrie 2008, Adunarea General` ONU – acela[i for – s-a \ntrunit pentru a deÆnitiva „Strategia global` anti-terorism”, \n care unul dintre drepturile fundamentale ale omului – dreptul la sfera privat` (privacy - unul dintre cei patru st=lpi ai demnit`]ii umane6) – era afectat profund.

Schimbarea de atitudine a ONU survenea \ntr-un context mar]ial: \n octombrie 2001, SUA decreta „Actul Patriotic”, lege care conferea FBI-ului [i Departamentului de justi]ie al SUA puteri l`rgite pentru intercept`ri telefonice [i de comunica]ii prin internet pentru toate persoanele susceptibile de leg`turi cu Al Qaeda. Peste doi ani, \n 2003, Congresul american vota „Actul Patriotic II”, care extindea [i mai mult dreptul legal al serviciilor de informa]ii, autoriz=nd spionajul domestic, perchezi]iile inopinate la orice or` din zi sau noapte, monitorizarea pe termen lung etc.

La \nceput, oamenii au acceptat cu spirit de sacriÆciu intruziunile indiscrete ale puterii \n domeniul inviolabil al intimit`]ii personale. Dar at=t felul \n care au decurs lucrurile, c=t [i continua l`rgire a bre[ei pentru ochii curio[i ai jandarmului i-au alertat pe formatorii de opinie de pretutindeni.

VREAU „SINGUR”!

Private]ea7 – dreptul \nc`lcat prin introducerea monitoriz`rii individuale prin microcipuri – 6. Etica define[te binele [i r`ul \n raport cu patru repere: 1. autonomie (liber arbitru), 2. identitate; 3. apartenen]`; 4. private]e. Afectarea unuia dintre aceste drepturi fundamentale aduce \njosire demnit`]ii umane [i, \n consecin]`, constituie un act de imoralitate.

7. Pentru c` „privacy” (engl.) nu are un echivalent satisf`c`tor \n limba român` [i pentru c` no]iunea de „intimitate” (prin care conceptul este tradus) prezint` sensuri oarecum echivoce, am ales pentru acest articol un termen conven]ional: „private]ea” - dreptul omului la domeniu privat [i inviolabil, cu tot ce implic` aceasta.

Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

13

Sosiile lui „666” exprim` „dreptul de a Æ l`sat singur” \n izolare sau \n intimitatea unui grup, \n condi]ia anonimatului. (Samuel D. Warren [i Louis Brandeis, „The Right to Privacy”, 1890). Este dreptul unui individ, al unui grup sau institu]ii de a determina, \n ce-l prive[te, c=nd, cum [i p=n` la ce limite s` comunice altora informa]ii despre sine.

Societatea modern` a \n]eles c` private]ea se g`se[te \n miezul conceptului de libertate a statului modern. Fiind \ntemeiat` pe autonomia Æzic` [i moral` a omului, private]ea este esen]ial` pentru bun`starea individului. Rezultatele unui studiu publicat de ABC News (10 ianuarie 2006) ar`tau c` procentul celor nemul]umi]i de intruziunile nejustiÆcate ale guvernului american \n via]a personal`, sub pretextul investig`rii terorismului, aproape c` s-au dublat \ntr-un singur an: de la 17% la 30%. |n plus, 47% din americani consider` c` \nregistr`rile convorbirilor telefonice private sunt inacceptabile.

Opinia politicienilor \ns` este alta. |ntr-un articol recent, publicat \n The Independent (25 febr. 2009), intitulat „Lupta cu terorismul cere sacriÆcarea private]ii”, fostul coordonator al OÆciului pentru Securitate [i Informa]ii din Marea Britanie, Sir David Omand, avertizeaz` c` va trebui s` ne obi[nuim cu g=ndul c` succesul \n lupta contra terorismului ne cost` private]ea. „A iscodi secretele oamenilor implic` \nc`lcarea zilnic` a legilor morale… Aceasta-i o alegere grea, contra curentului. Ea sacriÆc` libert`]i civile. Dar \n cazul terorismului este de preferat s` faci o derogare de la drepturile fundamentale ale omului…”

C=t de etic este un asemenea ra]ionament? {i c=t de eÆcient este el \n plan pragmatic?

„TE V~D, TE V~D!” P=n` nu demult, poli]ia [i serviciile de securitate n-aveau acces la informa]ii private ale cet`]enilor dec=t \n baza unei autoriz`ri legale. |n ultimii ani, legisla]ia a deschis un acces larg c`tre baze de date ample, sub acoperirea cuv=ntului magic: preven]ie.

Foarte recent (18 iunie 2008), Parlamentul Suediei a votat la limit` o lege prin care autorizeaz` interceptarea Æec`rei convorbiri telefonice private [i a Æec`rui mesaj electronic, f`r` vreun preaviz. Prezum]ia de nevinov`]ie – principiu Ændamental al sistemului juridic – este eliminat`. Titlul articolului publicat de cotidianul suedez The Local (10 iunie 2008), „Noua lege de intercept`ri e mult mai rea dec=t Stasi8”, f`cea aluzie la vremurile de trist` amintire, c=nd nu acuzatorul trebuia s` dovedeasc` vinov`]ia acuzatului, ci acela b`nuit trebuia s` produc` dovezi pentru inocen]a sa… |n Statele Unite, \nc` din timpul pre[edin]iei lui Clinton, FBI folose[te un soft de detectare, „Carnivore”, destinat captur`rii tuturor pachetelor de informa]ii care vin sau pleac` de la providerii de internet. Programul este \n stare s` reconstruiasc` integral con]inutul mesajelor circulate. |n 2003, s-a lansat un alt program, „Total Information Awareness Program” (Programul de „Total` Supraveghere a Informa]iilor”, ulterior denumit „Terrorism Information Awareness Program” - TIA). Pe l=ng` 8. „Stasi” – numele securit`]ii fostei R. D. Germane

14

SEMNELE TIMPULUI

Aprilie, 2009

DAC~ VIA}A A 100 DE PERSOANE (…) ESTE FOARTE PRE}IOAS~, CU CÂT MAI PRE}IOASE SUNT VIA}A

{I S~N~TATEA MENTAL~ ALE UNEI

aspecte legitime [i utile, oÆciul \nregistreaz` anual. {i de informa]ii Æltreaz` toate se apreciaz` c`, \n c=]iva NA}IUNI |NTREGI mijloacele de comunicare [i ani, acest num`r se va AMENIN}ATE DE bazele de date: rapoarte codubla. Pentru a controla merciale, Ænanciare, medicale \ntregul volum de inforINTRUZIUNILE LUI [i chiar documentele persoma]ii, se vor instala mii de BIG BROTHER? nale ale cet`]enilor \n bun` analizatori \n telefoane [i r=nduial`. Cu c=t detaliile opera]iunilor TIA re]ele de computere. Ace[tia vor redirec]iona sunt mai secrete, cu at=t produc mai mult` informa]iile spre o baz` central`. Odat` infor\ngrijorare. „Din pu]inul pe care-l [tim”, comen- ma]iile stocate, lucr`torii vor putea identiÆca ta revista Wired (3 aprilie 2003, „Do Privacy leg`turi \ntre celule teroriste sau simpatizan]ii Fears Allow Terororism?”), „e limpede c` sis- lor. Dar numai at=t? Cu un stoc at=t de uria[ temul este defectuos, c` nu te po]i baza pe el [i de date, este virtual imposibil s` se asigure proc` e foarte susceptibil la abuzuri. Constat`m c` tec]ie fa]` de abuzuri din partea agen]iilor de dreptul nostru de a Æ l`sa]i singuri a fost complet informa]ii sau chiar din partea unei conduceri abandonat.” nedemocratice. Din nefericire, publicul ignor` Marea Britanie a lansat de anul acesta un plan cu senin`tate pericolul. Cei mai mul]i, neav=nd de 12 miliarde de lire sterline pentru monitoriza- nimic de ascuns, sunt bucuro[i s` sacriÆce o rea po[tei electronice, telefonului [i a internetului p`rticic` din private]ea lor pentru o securitate Æec`rei persoane, chiar [i a convorbirilor din mai bun`. birouri, foaiere… ba chiar [i din sufrageria personal` (The Telegraph, 5 oct. 2008). Dac` \n SINDROMUL „BIG BROTHER” Cu toate c` obiectivul anun]at pentru culege2002, PC World compara Marea Britanie cu un „Cernob\l al private]ii”, starea \n care s-a ajuns rea masiv` a datelor este lupta contra terorismug`se[te greu un termen de compara]ie. La ora lui, informa]iile ajung s` Æe folosite de organele actual`, \n Londra exist` patru milioane de ca- statului: poli]ie, administra]iile publice, institu]imere de luat vederi - mai multe dec=t \n orice ile de s`n`tate public` etc. Contrar prevederilor alt` capital` - amplasate peste tot, chiar [i pe Conven]iei Europene privind Drepturile Omuacoperi[uri [i \n autobuze. |n cursul unei singu- lui (art. 8), statul se amestec` tot mai profund re zile, o persoan` obi[nuit` este fotograÆat` \n \n sfera intim` a individului. JustiÆc`ri precum medie de circa 300 de ori. Zilnic se scaneaz` cele „securitatea na]ional`”, „ordinea public`”… trei miliarde de e-mailuri (35.000 pe secund`). sunt mult prea vagi [i las` un prea mare spa]iu Peste 250 de miliarde de apeluri telefonice se de manevr`. Pe de alt` parte, posibilitatea ca Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

15

lucr`torii sau chiar institu]iile de monitorizare s` le foloseasc` \n scopuri ilicite e foarte tentant`. Cine le poate cere socoteal`?

Declara]ia fostului [ef de informa]ii britanic, Sir David Omand, c` „e mai de preferat s` \ncalci o lege moral` dec=t s` dai o [ans` terorismului”, este de-a dreptul iresponsabil`. O lege moral` nu este o conven]ie care se poate schimba prin consens. Ea eman` din natura intim` a Æin]ei. Iar c=nd un principiu moral sau un drept fundamental este \nc`lcat, ma[in`ria „om” se deregleaz` [i se distruge. „Cel care comite intruziune \n intimitatea altuia devine st`p=nul celuilalt. Intruziunea este arma primar` a tiranului.”9 O supraveghere orwellian`10 dezumanizeaz` [i produce o cascad` de efecte psiho-sociale dezastruoase. Dac` via]a a 100 de persoane (]inta terori[tilor) este foarte pre]ioas`, cu c=t mai pre]ioase sunt via]a [i s`n`tatea mental` ale unei na]iuni \ntregi amenin]ate de intruziunile lui Big Brother? Iat` din ce motive criticismul \mpotriva 9. Edward J. Bloustein, “Privacy as an Aspect of Human Dignity: An Answer to Dean Prosser”, 1964.

10. Vezi George Orwell, romanul “1984”

16

SEMNELE TIMPULUI

Aprilie, 2009

tehnologiei invazive este pe deplin justiÆcat.

(The Economist, articolul „Open Your Mind”, 23 mai 2002).

BOMBA DE SUB MAS~ Dac` pentru rom=ni adoptarea pa[apoartelor biometrice a generat un scandal at=t de dispropor]ionat, ce va produce aÇarea [tirii c` la 17 martie 2009 s-a legiferat deja ordonan]a de urgen]` a guvernului 69/2002 (amendat` la r=ndul ei prin OG 184/2008) de introducere a C`r]ii de Identitate Electronice (CIE)? Un asemenea act include mult mai mult dec=t banalele date biometrice. CIE, pe l=ng` datele personale [i datele biometrice11, va include o serie de acte: permisul de conducere auto, cartea de aleg`tor, num`rul de asigurare social`, num`rul de asigurare medical`. Dac` po]i l`sa ani \ntregi \n sertar pa[aportul, legea te va obliga s` por]i Cartea de Identitate Electronic` tot timpul asupra ta, ca s` poat` Æ prezentat` oric=nd organelor abilitate. Altfel, comi]i un act ofensator.

11. Datele biometrice includ scanarea irisului, amprenta digital`, caracteristicile fe]ei, ale vocii [i ale scrisului de mân`.

Sosiile lui „666” Çarei. C`ci este un num`rul omului; [i num`rul ei este: [ase sute [ase zeci [i [ase.”

(Apocalipsa 13: 16-18)

Niciun sistem nu poate garanta o securitate total`. Toate sistemele de carduri electronice au fost violate. Pe m`sur` ce tot mai multe carduri vor Æ scoase pe pia]`, tot mai mul]i hackeri vor [ti cum s` le sparg` codul. Ce dezastru se va produce c=nd vei confunda un CIE clonat cu unul autentic?! C=nd guvernul britanic a dispus \nregistrarea Æec`rui copil \ntr-o baz` de date imens`, de ce oare \nal]ii func]ionari au fost scuti]i s` predea datele biometrice ale copiilor lor, „din motive de securitate”, dac` toate acestea nu prezint` niciun pericol de scurgere sau manipulare?

{I TOTU{I APOCALIPSA „{i a f`cut ca to]i, mici [i mari, boga]i [i s`raci, slobozi [i robi, s` primeasc` un semn pe m=na dreapt` sau pe frunte, [i nimeni s` nu poat` cump`ra sau vinde, f`r` s` aib` semnul acesta, adic` numele Çarei sau num`rul numelui ei. Aici e \n]elepciunea.

Cine are pricepere s` socoteasc` num`rul

|n toat` confuzia st=rnit` de cipurile cu date biometrice exist` [i o temere \ndrept`]it`. Ea vizeaz` posibilitatea ca, odat`, omenirea s` ajung` s` Æe monitorizat` [i manipulat` de o oligarhie politic`. Prin tehnologie, exist` poten]ialul ca un singur om sau o institu]ie s` exercite controlul total ca acela pe care doar Dumnezeu e \ndrept`]it s`-l de]in`.

Aceast` virtualitate ar viola pe plan individual dreptul omului la intimitate, iar pe plan colectiv ar substitui democra]ia cu o dictatur` f`r` precedent \n istorie. Niciodat` o institu]ie politic` n-a de]inut at=tea p=rghii de control. Tehnologia electronic` actual` este pe cale s` creeze o infrastructur` \n stare s` ofere o imens` concentrare de putere, f`r` ca aceasta s` Æe cenzurat` de mecanismele democratice (plebiscit, dezbateri \n pres` [i sondarea opiniei publice). Tehnologia va continua s` se perfec]ioneze. La fel [i terorismul. Lucrurile odat` pornite pe aceast` direc]ie nu se vor opri aici. O infrastructur` de monitorizare de o precizie „chirurgical`”, ajuns` \n m=na unui dictator, ar avea urm`ri incalculabile [i ireversibile. O criz` politic` va conduce \n mod logic la multiplicarea m`surilor de „siguran]`”. Acestea, din cauza vulnerabilit`]ii sistemului, vor cere noi [i noi amput`ri ale private]ii, \ngr`dind progresiv toate libert`]ile. Un asemenea scenariu nu ]ine de science Æction. Istoria ne-a dovedit c` este cu totul posibil. |n viziunea Apocalipsei se proÆleaz` un viitor \n care oamenii vor ajunge \ntr-at=t de monitoriza]i \nc=t vor putea Æ exclu[i din circuitul economic \n cazul refuzului de a accepta ingerin]e \n materie de con[tiin]`. Este evident c` aceast` excludere (ca „nimeni s` nu poat` cump`ra sau vinde”) reprezint` violarea dreptului suprem al omului – dreptul la via]`. Cu c=teva decenii \n urm`, un asemenea scenariu ar Æ p`rut fantezist.

Ast`zi \ns`, pe valul oportunit`]ilor tehnico-informatice, apar condi]iile pentru autentiÆcarea contextului apocaliptic. {ansa noastr` este c` tr`im \nc` \n prezent, \n reversibilitate, [i nu \ntr-un viitor poten]ial. ST Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

17

Religie

MARIUS NECULA

18

SEMNELE TIMPULUI

Aprilie, 2009

|n prima s`pt`mân` a lui martie, la Universitatea Gregorian` PontiÚcal` a fost organizat` o conferin]` interna]ional` pentru a marca 150 de ani de la publicarea c`r]ii lui Darwin, „Originea speciilor”. Evenimentul a fost sponsorizat de Consiliul PontiÚcal pentru Cultur` [i [tiin]` – organizatorul principal –, dar [i de alte institu]ii [i universit`]i catolice. La aceast` conferin]` au fost invita]i biologi, paleontologi, geneticieni moleculari, ÚlosoÚ [i teologi.

Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

19

Dansul lui Darwin cu Biserica

C

u toate c` s-a desf`[urat \ntr-un mediu academic, evenimentul a prezentat profunde implica]ii religioase. |n cadrul conferin]ei s-a precizat c` evolu]ia nu demonstreaz` \n niciun fel inexisten]a lui Dumnezeu. Monseniorul Gianfranco Ravasi, conduc`torul Consiliului PontiÆcal pentru Cultur` [i [tiin]`, a aÆrmat cu aceast` ocazie c` „nu exist` o incompatibilitate a priori \ntre evolu]ie [i mesajul Bibliei”.

Evenimentul organizat la Roma este v`zut ca o adev`rat` piatr` de hotar, Æind catalogat drept „sf=r[itul r`zboiului de gheril` \mpotriva evolu]ionismului, dus de unele sectoare din ierarhia ecleziastic` (catolic`, n. red.).”1 Este clar c` se face referire la discu]iile generate de cardinalul vienez Christoph Schönborn, fost student [i apropiat al papei Benedict al XVI-lea. Controversa a plecat de la un articol scris pentru The New York Times 2, \n care acesta aÆrma c` teoria selec]iei naturale nu este compatibil` cu credin]a cre[tin`, pled=nd pentru designul inteligent. „Orice sistem de g=ndire care neag` sau caut` s` treac` cu vederea dovada cople[itoare a unui plan \n biologie este ideologie, nu [tiin]`”, aÆrma acum trei ani Christoph Schönborn.

Acuzat c` ar trece cu vederea dovezi clare ale evolu]iei,

NU EVOLU}IA ESTE PROBLEMA. PROBLEMA ESTE REPREZENTAT~ DE SCIENTISM {I DE CEI PRECUM DAWKINS, CARE FOLOSESC EVOLU}IA CA ARGUMENT PENTRU ATEISM. ROB RO BE ERT T J. R RU USS S EL ELL, L,, FO L ON ND DA ATO TORU ORU UL {I { DIRE DI IR RE EC CT TOR ORU UL LC CEN ENTR EN RU UL LUI UI PE EN NTR RU TE TEOL EO OL LOG LOG OGIE IE {I { {T TIIIIN} IN} }E NA NATU TURA ALE LE DIN N BE ERK KEL LE EY Y, C CA ALI L FORN FORNIA FO RN NIA A

1. Afirma]ia apar]ine lui Marco Politi, observator la Vatican al ziarului italian La Repubblica, citat \n „Vatican says Evolution does not prove the non-existence of God”, Times, 6 martie 2009.

2. „Finding Design in Nature”, The New York Times, 7 iulie 2005

20

SEMNELE TIMPULUI

Aprilie, 2009

desch deschidere tot mai mare fa]` ce c=ndva ar Æ fost de ceea c etich etichetat` drept „lep`dare de ccredin]`” – teoria evolu] iei. Mai mult chiar – declara]iile papilor [i diverse alte doc documente oÆciale au aju ajuns s` arate c` ar exista o concordan]` deplin` \n \ntre \nv`]`turile catolic lice [i biologia evolu]ion nist`.

D EVOLU}IEI, DA NU EVOLU}IONISMULUI

Charles Darwin

acesta s-a ap`rat cit=nd din propriul articol [i a subliniat c` nu neag` evolu]ia ca fapt, ci posibilitatea ca formele de via]` s` Æ ap`rut \n urma unei evolu]ii necontrolate.

Christoph Schönborn cita, de altfel, chiar \n articolul scris pentru The New York Times un document emis \n 2004 de Comisia Teologic` Interna]ional`: „Un proces evolutiv necontrolat – unul care s` ias` din limitele providen]ei divine – pur [i simplu nu exist`”.

A[adar, evolu]ia este admis` de c`tre savan]ii catolici, \ns` doar ca instrument creativ al lui Dumnezeu.

Reac]ia teologilor, a preo]ilor [i a intelectualilor catolici a fost \n general negativ` fa]` de teoria evolu]ionist`, sus]ine Rafael Martinez3, specialist \n ÆlosoÆa [tiin]ei la Universitatea Santa Croce din Roma. Totu[i, de-a lungul timpului s-a \nregistrat o

„Originea speciilor” a fost publicat` \n 1859, \n timpul papei Pius IX, c=nd s-a organizat [i Conciliul Vatican I (1869-1870). De notat este c`, \n cadrul dezbaterilor, a existat [i o sec]iune care se intitula „Credin]` [i ra]iune”. |n articolul 9 citim: „Tuturor cre[tinilor credincio[i le este interzis s` apere drept concluzii legitime ale [tiin]ei acele opinii care sunt contrare doctrinei [i credin]ei, \n special dac` ele sunt condamnate de Biseric` (...)”. La vremea respectiv`, teoria evolu]iei era privit` ca o specula]ie oarecare, printre multe altele, [i nu f`cea \nc` subiectul disputelor ideologice. Este de remarcat c` nici la Conciliul Vatican I, nici \ntr-o alt` ocazie Biserica Romano-Catolic` nu a a condamnat explicit teoria lui Darwin4. |n aceast` privin]`, concluziile Conciliului Vatican I i-au vizat doar pe cei care neag` existen]a unui singur

3. „Vatican says Evolution does not prove the non-existence of God”, Times, 6 martie 2009

4. Zvonurile conform c`rora „Originea speciilor” ar fi \n lista c`r]ilor interzise sunt pure specula]ii.

Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

21

Dansul lui Darwin cu Biserica Dumnezeu, Creator al celor s` accepte teoria evolu]iei, cu v`zute [i nev`zute, pozi]ie condi]ia de a crede c` suÇetul asumat` [i ast`zi. era opera lui Dumnezeu; cum Mai mult chiar – de-a lungul suÇetul – prin deÆni]ie – este de timpului s-au \nregistrat o con- natur` spiritual`, acest lucru tinu` apropiere fa]` de teoria implic` faptul c` a fost creat evolu]iei [i o distan]are net` de Dumnezeu [i nu a fost adus de grupul celor care sus]ineau la existen]` prin transformarea designul inteligent; bine\n]eles, materiei (spre deosebire de asta nu \nseamn` c` \n r=ndul trup). Tocmai acest aspect face savan]ilor catolici nu exist` ca Æecare persoan` s` Æe unic` [i opinii contradictorii referi- [i pe deplin purt`toare a chitoare la teoria evolu]iei. pului lui Dumnezeu, se sus]ine |n vremea papei Pius X, Co- \n enciclic`. misia Biblic` PontiÆcal` a emis |n cadrul documentului citat un document5, ratiÆcat \n 30 iunie 1909, \n ENCICLICA „HUMANI GENERIS” care se preciza c` REPREZINT~ PUNCTUL DE a[a-numita „creCOTITUR~ |N CADRUL CATOLICISa]ie special`” ar Æ fost speciÆc` MULUI, DEOARECE OFER~ INTELECnumai omului, TUALILOR CATOLICI PRO-EVOLU}IE nu [i altor specii.

Documentul l`sa O VOCE |N CADRUL BISERICII. s` se \n]eleag` faptul c`, spre deosebire de om, animalele ar se amintea, pe de alt` parte, Æ ajuns la existen]` prin inter- c` toate Æin]ele umane desmediul evolu]iei – instrumentul cind din Adam, care a transmis p`catul \ntregii umanit`]i. de lucru al lui Dumnezeu.

De asemenea, un pas impor- Aceast` aÆrma]ie ap`ruse ca tant a fost f`cut \n 1950, c=nd urmare a nevoii Bisericii de a papa Pius al XII-lea – prin g`si o explica]ie pentru docenciclica „Humani Generis” – trina p`catului originar – un a declarat: „Biserica nu inter- pilon de baz` al \nv`]`turii zice oamenilor de [tiin]` cerce- catolice. Acest aspect teologic tarea [i discu]iile privitoare la (doctrina p`catului originar) doctrina evolu]iei at=t timp c=t venea, la r=ndul s`u, \n conse recunoa[te c` originea cor- tradic]ie cu o alt` ipotez` [tiin]ipului uman este \ntr-o materie Æc` – teoria poligenismului vie [i preexistent`”. |n plus, – conform c`reia umanitatea credincio[ii catolici erau liberi [i-ar avea originea \n mai mul]i Adami [i Eve. 5. Citat de James B. Stenson, „Evolution: a CaEnciclica „Humani Generis” tholic Perspective”, Catholic Position Papers, Series A, Number 116, March, 1984, Japan reprezint` punctul de cotitur` Edition, Seido Foundation for the Advancement \n cadrul catolicismului, deoaof Education, 12-6 Funado-Cho, Ashiya-Shi Japan. rece ofer` intelectualilor 22

SEMNELE TIMPULUI

Aprilie, 2009

catolici pro-evolu]ie o voce \n cadrul Bisericii. Este de remarcat [i faptul c` enciclica amintea un element-cheie: catolicii (sus]in`tori ai evolu]iei) erau liberi s`-[i exprime opiniile, dar cu precau]ie, pentru a nu se crea confuzie [i pentru ca, \n Ænal, s` se respecte dreptul Bisericii de a clariÆca subiectele disputate \n lumina revela]iei.

Dup` Conciliul Vatican II (1962-1965) se reia subiectul poligenismului. Pentru a reduce tensiunile dintre \n]elegerea crea]ionist` clasic`, ce impunea monogenismul (conform c`ruia to]i oamenii se trag dintr-un str`mo[ comun: Adam [i Eva), [i abordarea evolu]ionist`, care sus]inea poligenismul, s-a apelat la un artiÆciu de delimitare: crearea a dou` tipuri de genez` – cea teologic` [i cea biologic`6.

Practic, acest artiÆciu conducea la acceptarea simultan` a monogenismului (pe plan teologic) [i a poligenismului (pe plan biologic).

Pe m`sura trecerii timpului, declara]iile privind acceptarea teoriei evolu]iei devin din ce \n ce mai explicite. A[a se face c` \n 22 octombrie 1996, \n cadrul unui discurs ]inut la Academia PontiÆcal` de {tiin]e, papa Ioan Paul al II-lea aÆrma: „Noile descoperiri ne duc la recunoa[terea faptului c` evolu]ia este mai mult dec=t

6. Roberto Masi, „The Credo of Paul VI: Theology of Original Sin and the Scientific Theory of Evolution”, L’Osservatore Romano, 17 aprilie 1969, edi]ia englez`

Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

23

Dansul lui Darwin cu Biserica o ipotez`.”7 |n cadrul aceluia[i discurs, fostul pontif sublinia c` teoria evolu]iei nu ofer`, \n schimb, nicio explica]ie privitoare la originea suÇetului uman.

Biserica Romano-Catolic` pare a renun]a, treptat-treptat, \n totalitate la \n]elegerea tradi]ional` privind crea]ia, accept=nd \n schimb cadrul general al [tiin]ei. Comisia Teologic` Interna]ional`, coordonat` pe atunci de cardinalul Ratzinger (actualul pap`), a emis un document despre crea]ie [i evolu]ie \n 2004: „|n timp ce povestea originii umane este complex`, f`c=nd subiectul diverselor revizuiri, antropologia Æzic` [i biologia molecular` combinate ne arat` c` originea speciei umane se reg`se[te \n Africa de acum 150.000 de ani, \n cadrul unei popula]ii |N CIUDA |NCERC~RILOR umanoide cu o mo[tenire genetic` comu- EVOLU}IONI{TILOR TEI{TI n`. Cu toate acestea, DE A CONVINGE (…) C~ este necesar s` se explice factorul decisiv EVOLU}IA {I CREA}IA ontologic – momentul al originii omului: SUNT COMPLEMENTARE, tranzi]iei c`tre spiricre[terea continu` a tual”. „}`r=na a devenit m`rimii creierului, ce a TENSIUNEA DINTRE CELE om \n momentul \n culminat cu apari]ia lui DOU~ INTERPRET~RI NU A care, pentru prima homo sapiens.”8 DISP~RUT. Pasajul este destul dat`, a fost capabil` s` de ambiguu [i pare s` lase loc umanoid`” trebuie v`zut` ca aib` g=ndul lui Dumnezeu”10, at=t concep]iei monogenice, Adam sau dac` din ea va Æ aÆrma \n 2006 actualul pap`.

Teologii catolici se gr`besc, c=t [i celei poligenice. Conform ie[it Adam. Acea sclipire de celor citate mai sus, nu se inteligen]`9 care a ap`rut la totu[i, s` ne atrag` aten]ia c` poate deduce dac` „popula]ia primii hominizi reprezint` dezvoltarea primilor membri ai interven]ia divin` de inoculare speciei umane (Æe indivizi, Æe a suÇetului: aceasta este crea]ia. popula]ii) reprezint` un eve7. Ioan Paul II, Mesajul c`tre Academia Pontifical` de {tiin]e: „Despre evolu]ie”, 22 octombrie De fapt, \nsu[i Ioan Paul II a niment care nu poate avea o 1996, http://www.ewtn.com/library/papaldoc/ numit acest eveniment „un salt jp961022.htm 8. International Theological Commission, „Communion and stewardship: human persons created in the image of God”, http://www.vatican.va

24

SEMNELE TIMPULUI

9. Fiorenzo Facchini, „Evoluzione e creazione”, L’Osservatore Romano, 16-17 ianuarie 2006

Aprilie, 2009

10. „Creation and Evolution: A Conference With Pope Benedict XVI in Castel Gandolfo”, S.D.S. Ed. Stephan Horn, p. 15

explica]ie natural` [i, deci, trebuie s` Æe atribuit` interven]iei divine.

EVOLU}IONISM TEIST Biserica Catolic` sus]ine oÆcial „evolu]ia teist`”, ceea ce \i permite s` accepte datele [tiin]iÆce, dar – mai ales – interpret`rile evolu]ioniste.

Astfel, evolu]ia este v`zut` ca parte a unui plan divin, neÆind altceva dec=t metoda creatoare a lui Dumnezeu.

De remarcat este c` Biserica Catolic` nu este singura biseric` ce are o astfel de abordare: \n duminica11 din 12 februarie 2006 se \mplineau 197 de ani de la na[terea lui Charles Darwin. Acea duminic` a fost dedicat` evolu]iei, \n cadrul multor biserici din SUA organiz=ndu-se seminarii care sus]ineau c` un credincios nu trebuie s` aleag` \ntre crea]ie [i evolu]ie, cele dou` Æind pe deplin compatibile. La aceste festivit`]i au participat 450 de biserici: metodiste, luterane, episcopaliene, presbiteriene, baptiste, al`turi de comunit`]i nedenomina]ionale.

Evenimentul a fost folosit [i ca mijloc de dezicere de corpul fundamentalist evanghelic, ce impune o interpretare literal` a textului biblic.

To]i evolu]ioni[tii cre[tini au un punct comun: modul \n care se raporteaz` la textul biblic. Povestirea crea]iei nu ar trebui v`zut` ca o relatare istoric` ori [tiin]iÆc`, ci drept 11. „US churches celebrate ’Evolution Sunday’”, www.ekklesia.co.uk, 13 februarie 2009

Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

25

Dansul lui Darwin cu Biserica o proclamare a adev`rurilor teologice de baz` cu privire la origini. |ntr-un comentariu al Genezei, cardinalul Ratzinger (actualmente papa Benedict al XVI-lea) vorbea despre „unitatea intern` a crea]iei [i evolu]iei, a credin]ei [i ra]iunii”, subliniind c` cele dou` domenii ale cunoa[terii sunt complementare, [i nu contradictorii. „Nu putem spune crea]ie sau evolu]ie de vreme ce acestea deÆnesc dou` realit`]i diferite.

Istoria ]`r=nei p`m=ntului [i suÇ`rii lui Dumnezeu (...) nu explic`, de fapt, de unde provin oamenii, ci – mai degrab` – cine sunt ei. (....) Viceversa, teoria evolu]iei caut` s` \n]eleag` [i s` descrie dezvoltarea sub aspect biologic. Totu[i, \n acest fel, ea nu poate explica nici de unde vine proiectul persoanelor umane, nici originea lor profund` [i nici natura lor particular`. La nivelul la care ne aÇ`m acum, cele dou` sunt mai degrab` realit`]i complementare dec=t reciproc exclusive.”12 Cu alte cuvinte, c=nd \n Biblie se folose[te termenul de crea]ie, de fapt se refer` la evolu]ie, iar – \n accep]iunea savan]ilor catolici – c=nd se vorbe[te de evolu]ie, se face trimitere nici mai mult nici mai pu]in dec=t la interven]ia divin` \n cadrul evolu]iei. Abordarea aceasta pe dou` planuri este posibil` pentru simplul motiv c` Biserica Catolic` (al`turi de sus]in`torii teologiei liberale) se dezice de interpretarea ad literam a Bibliei. Din acest 12. Cardinal Ratzinger, „In the Beginning: A Catholic Understanding of the Story of Creation and the Fall”, Eerdmans, 1995, p. 41-58

26

SEMNELE TIMPULUI

motiv, pasajele ce redau crea]iunea nu sunt citite ca istorie, ci mai degrab` ca alegorie.

PROBLEME NEREZOLVATE |n ciuda \ncerc`rilor evolu]ioni[tilor tei[ti de a convinge at=t omul de r=nd, c=t [i comunitatea academic`, de faptul c` evolu]ia [i crea]ia sunt complementare, tensiunea dintre cele dou` interpret`ri nu a disp`rut. |n realitate, o astfel de viziune acomoda]ionist` nici nu poate Æ visat` de c`tre adev`ra]ii evolu]ioni[ti: cei atei. „{tiin]a [i religia sunt pe deplin opuse la nivelul ÆlosoÆc

Aprilie, 2009

cel mai profund. {i asta pentru c` cele dou` cosmoviziuni \[i disput` adev`rul pe acela[i teritoriu intelectual: originea universului [i rela]ia umanit`]ii cu acesta – conÇictul este deci inevitabil.”13 Avansurile f`cute de Biseric` nu sunt luate \n seam` de c`tre savan]ii atei. Biserica ajunge \n pozi]ia jenant` a unei fete care nu mai [tie cu cine s` danseze. Michael Denton, autorul celebrei c`r]i „Evolu]ia, o teorie \n criz`”, recuno[tea: „|n ciuda \ncerc`rii teologiei liberale de a trece cu vederea aspectul esen]ial, 13. Norman K. Hall [i Lucia K.B. Hall, „Is the War Between Science and Religion Over?”, The Humanist, Vol. 46, Mai/Iunie 1986, p. 26

atotputernic, sf=nt [i plin de dragoste. |n realitate, Dumnezeul evolu]ioni[tilor tei[ti nu este dec=t un Dumnezeu al golurilor, care ulterior va Æ eliminat din scen`. Pe de alt` parte, cum putem \mp`ca doctrina p`catului originar cu teoria evolu]iei? Evolu]ia demonstreaz` c` suferin]a [i moartea nu sunt consecin]ele c`derii \n p`cat, ci fac parte din lumea noastr` cu mult timp ca umanitatea s` intre \n scen`. |n schimb, teologii se \nc`p`]=neaz` s` mai citeze pe Sf=ntul Apostol Pavel15, care vede c` originea r`ului [i a mor]ii se aÇ` \n c`derea lui Adam – \n]eles ca persoan` singular` [i nicidecum ca alegorie a unui grup primordial de hominizi. Pentru o consecven]` ideologic`, Biserica (oricare ar Æ ea), prin acceptarea evolu]iei, ar trebui s` renun]e la doctrina p`catului originar [i, implicit, la \nv`]`tura cu privire la isp`[ire, la iertare [i la valabilitatea jertfei lui Hristos [i – chiar mai mult – la Dumnezeu. La acest nivel trebuie s` recunoa[tem

realitatea e c` nu poate exista care nu pot Æ trecute cu o religie cu fundamente biblice vederea. |n Ænal, sistemul idecare s` poat` accepta \n acela[i ologic al Bisericii ajunge s` Æe timp [i supozi]ia de baz` a erodat tocmai \n p`r]ile vitale. teoriei darwiniene. {ansa [i planul …NU POATE EXISTA O RELIGIE CU sunt concepte total FUNDAMENTE BIBLICE CARE S~ POAT~ opuse.”14 Cu alte cuvinte, cine vrea ACCEPTA |N ACELA{I TIMP {I SUPOZI}IA DE s` se aÆrme credin- BAZ~ A TEORIEI DARWINIENE. MICHAEL DENTON cios este obligat s` accepte crea]ia ex nihilo [i s` {i p=n` la urm` de ce ar folosi un c` evolu]ionistul ateu este mult Dumnezeu atotputernic evolu- mai consecvent dec=t cel teist, resping` evolu]ia.

Acceptarea evolu]iei odat` ]ia ca instrument al crea]iei? f`r` a avea vreo garan]ie c` cu rezolvarea (aparent`) a unei Evolu]ia teist` induce o \n]e- aceast` consecven]` ar implica divergen]e (tensiunea dintre ra- legere defectuoas` a naturii [i veridicitatea. ST ]iune [i credin]`) na[te o serie lui Dumnezeu. Logic vorbind, de alte probleme colaterale, Dumnezeul evolu]iei teiste nu 15. Biblia, I Corinteni 15:21-22 „C`ci dac` moartea a venit prin om, tot prin om a venit [i \nvipoate Æ acela[i cu al Bibliei 14. Michael Denton, „Evolution: A Theory in Crierea mor]ilor. {i, dup` cum to]i mor \n Adam, sis”, London, Burnett Books, Ltd., 1985, p. 66 tot a[a, to]i vor \nvia \n Hristos.” \n care este descris ca Æind Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

27

Politic

Cu toate c` amenin]area reprezentat` de fosta URSS [i blocul comunist a disp`rut \n urm` cu aproximativ dou`zeci de ani, Organiza]ia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) caut` noi ra]iuni pentru a-[i justiÚca existen]a.

FLORIAN RISTEA

A

jut` la men]inerea p`cii \n Balcani; patruleaz` pe Marea Mediteran` \n c`utarea suspec]ilor de terorism sau pe coasta de r`s`rit a Africii pentru a combate pirateria; acord` suport logistic Uniunii Africane [i asisten]` umanitar` victimelor dezastrelor naturale; prime[te noi membri (dovad` c` \nc` mai este un club popular) [i chiar lupt` \n Afganistan pentru a asigura exercitarea [i extinderea autorit`]ii guvernului legitim pe \ntreg teritoriul ]`rii – Alian]a Nord-Atlantic` este mai ocupat` ca oric=nd. Cu toate acestea, se confrunt` cu o criz` de identitate ce s-a perpetuat de la sf=r[itul R`zboiului Rece [i p=n` ast`zi. Cu ocazia anivers`rii a 60 de ani de existen]`, \n cadrul recentului summit de la Strasbourg 28

SEMNELE TIMPULUI

NATO,

la vârsta pension`rii?

Aprilie, 2009

[i Kehl, desf`[urat \ntre 3 [i 4 aprilie a.c., s-a \ncercat o nou` cosmetizare a Alian]ei, oferindu-se \nc` un argument care \i sprijin` existen]a: Afganistanul.

„INTERVIN, DECI EXIST!” Credibilitatea [i chiar viitorul NATO sunt puse la \ndoial`, deoarece – \n contextul noilor realit`]i – aceasta \[i pierde tot mai mult rolul de principal for al dialogului strategic dintre America [i Europa. Dup` cum se poate constata, confruntarea cu criza economic` este treaba G20; amenin]area reprezentat` de programul nuclear al Iranului este \n aten]ia unui club restr=ns, format din [ase state; securitatea energetic` [i rela]ia cu Rusia intr` tot mai mult \n sfera de interes a Uniunii Europene, iar cooperarea serviciilor secrete \mpotriva terorismului se face bilateral. Prin urmare, opera]iunile militare au devenit ra]iunea de a Æ a organiza]iei – un fel de „Intervin, deci exist”.

Cum \ns`, \n acest domeniu, NATO se intersecteaz` cu un alt „garant al p`cii [i stabilit`]ii” mondiale – Organiza]ia Na]iunilor Unite (ONU) –, criza existen]ial` a Alian]ei devine [i mai evident`. Dilema s-ar

putea traduce printr-o \ntreit` \ntrebare: Cine, pe cine [i de cine ap`r`?

DE CINE NE AP~R~ NATO? Cel mai bun r`spuns la aceast` \ntrebare ar putea Æ faimoasa aÆrma]ie a Lordului Ismay – primul Secretar General al Alian]ei –, care spunea la momentul cre`rii organiza]iei c` scopul ei era „s`-i ]in` pe ru[i afar`, pe americani \n`untru [i pe germani la p`m=nt”.1 Cu toate c` organiza]ia are acum 28 de membri (ultimele dou` state, Albania [i Croa]ia, au aderat la 1 aprilie 2009), iar „men]inerea securit`]ii nordatlantice” a \ncetat demult s` mai Æe scopul primordial al Alian]ei (vasele sale patruleaz` chiar [i prin Golful Aden \n \ncercarea de a captura pira]ii somalezi), realitatea pare s` Æ r`mas aceea[i. Practic, \ntreaga existen]` NATO a fost marcat` de \ndoieli cu privire la tr`inicia rela]iilor dintre SUA [i statele europene, fapt ce a sl`bit \ns`[i credibilitatea Alian]ei \n privin]a capacit`]ii sale de a-[i ap`ra membrii de poten]ialii agresori. Se [tie faptul c` asemenea \ndoieli, \nso]ite de 1. Dr. David Reynolds, „The Origins of the Cold War in Europe: International Perspectives”, p.

13.

„Prin acord unanim, p`r]ile pot invita s` adere la acest Tratat orice alt stat european aflat \n pozi]ia de a urma principiile acestui Tratat. Orice stat astfel invitat poate deveni parte la Tratat, \n urma depunerii la Guvernul Statelor Unite ale Americii a documentului de aderare. Guvernul Statelor Unite ale Americii va notifica fiecare parte \n leg`tur` cu depunerea fiec`rui astfel de document de aderare.” (Articolul 10 al Cartei NATO)

Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

29

NATO, la vârsta pension`rii? nemul]umirea cu privire la septembrie o creaser`, \mprerolul predominant al SUA \n un` cu suport popular masiv cadrul organiza]iei [i „rela]i- fa]` de r`zboiul \mpotriva ile speciale” dintre acestea [i talibanilor afgani, a creat, la Marea Britanie l-au determinat vremea respectiv`, un conpe Charles de Gaulle, \n 1966, sens \ntre statele membre \n s` ordone retragerea Fran]ei ce prive[te scopul Alian]ei. De din structurile atunci \ns`, de comand` acest conale NATO [i sens s-a NATO VA s`-[i construevaporat, iasc` propriul iar \n preCONTINUA S~ arsenal nuclezent se conEXISTE ATÂTA ar, pentru a Æ stat` reale VREME CÂT sigur c` ]ara „Æsuri” \n sa este la r=ndul aliaAMERICA VA AVEA ad`post de ]ilor. Unele NEVOIE DE EA. amenin]area pe care o reprezenta atunci URSS. Transform`rile prin care a trecut Alian]a de-a lungul timpului nu par s` Æ schimbat ceva \n privin]a statu-quo-ului, ea ajung=nd s` Æe privit` \n prezent mai mult ca o ramp` de lansare a statelor care doresc s` adere la Uniunea European`. NATO trece cu adev`rat printr-o criz` existen]ial`, iar \ncerc`rile de „cosmetizare” nu fac dec=t s`-i prelungeasc` aceast` criz`, ce poate adeveri vechea zical` „Boal` lung`, moarte sigur`”.

R`m=ne memorabil` \ncercarea fostului ministru german al ap`r`rii, Peter Struck, \n 2002, de a justiÆca interven]ia armat` [i participarea trupelor germane \n r`zboiul din Afganistan, prin aÆrma]ia c` „ap`rarea Germaniei \ncepe \n Hindu Kush”. Impresia pe care atacurile teroriste de la 11 30

SEMNELE TIMPULUI

Aprilie, 2009

state sunt preocupate de anihilarea talibanilor [i a re]elei Al Qaeda, \n timp ce altele – \n special statele din fostul bloc comunist – se tem \nc` de du[manul lor istoric, Rusia.

Acestea din urm` doresc mai mult` siguran]` pentru propriul lor teritoriu dec=t s` orbec`iasc` dup` un du[man adesea invizibil. Chiar [i state puternic angajate \n lupta \mpotriva jihadului global, cum sunt Canada [i Olanda, pl`nuiesc s`-[i reduc` prezen]a militar` de pe acest palier.

Norvegia, la r=ndul ei, v`z=nd

pe zi ce trece cum se tope[te ghea]a arctic`, este \ngrijorat` tot mai mult de ambi]iile polare ale Rusiei.

acesta, Barak Obama a l`sat impresia c` \i ascult` pe alia]i, c` accept` noua politic` de inspira]ie european` \n Afganistan, dar nu a cedat nimic din ceea ce l-a interesat cu adev`rat: \n toate discu]iile, prioritatea sa a r`mas distrugerea re]elei Al Qaeda. {i,

clar \n eviden]` \n cadrul disputei aproape ridicole \n care s-au angajat alia]ii europeni cu privire la numirea premierului danez Anders Fogh Rasmussen CINE ESTE \n func]ia de Secretar General al NATO – func]ie presti{EFUL NATO? gioas`, dar f`r` o inÇuen]` Aceste realit`]i p`reau determinant`. Numirea acess` conduc` la o tuia – care treechilibrare a pribuia f`cut` \n orit`]ilor Alian]ei unanimitate – a SECURITATEA NOASTR~ ESTE \n cadrul sumfost contestat` STRÂNS LEGAT~ DE SECURITATEA mitului de anul vehement de acesta. Rezultatele {I STABILITATEA AFGANISTANULUI. Turcia, memau scos \ns` din br` NATO din PRIN URMARE, FOR}A nou \n eviden]` 1952, din caufaptul c` NATO INTERNA}IONAL~ DE ASISTEN}~ za sprijinului este departe de pe care RasmuPENTRU SECURITATE (ISAF), realizarea unui ssen l-a MANDATAT~ DE ONU, CUPRINZÂND acordat, adev`rat partene\n riat trans-atlantic, urm` cu trei 42 DE NA}IUNI, CONSTITUIE \n cadrul c`ruia ani, ziarului daPRIORITATEA-CHEIE PENTRU NOI. Europa s` se aÇe nez care a DECLARA}IA SUMMITULUI pe picior de egapublicat caricaDE LA STRASBOURG {I KEHL litate cu SUA. turile def`im`Chiar dac` Angela toare cu proMerkel, cancelarul fetul Mahogerman, pare s` cread` acest ca dovad` a Çerului s`u diplo- med. Liderii acestei ]`ri s-au lucru [i chiar dac` pre[edintele matic, Obama a ad`ugat c` opus numirii lui Rasmussen francez Nicolas Sarkozy a acesta este un obiectiv pe care p=n` la Ænalul summitului, anun]at cu emfaz` \ntoarcerea „America nu \l poate atinge aduc=nd \n discu]ie, pentru ]`rii sale, dup` 43 de ani, \n f`r` ajutorul europenilor” [i i-a prima dat` \n istoria Alian]ei, structurile de comand` ale avertizat pe ace[tia c` ei sunt argumente referitoare la NATO, raportul de for]e din cei mai expu[i atacurilor tero- valorile religioase, blasfemie cadrul Alian]ei explic` totul. riste. Rolul s`u de lider necon- [i libertate de exprimare.

La o popula]ie de 306 mili- testat al Alian]ei a ie[it [i mai Premierul turc, Recep Tayyp oane de locuitori (fa]` de 500 de milioane de „P`r]ile convin c` un atac armat \mpotriva uneia sau mai multora dintre ele, europeni, membri ai \n Europa sau \n America de Nord, va fi considerat un atac \mpotriva tuturor NATO), chiar [i f`r` [i, \n consecin]`, sunt de acord ca, dac` are loc asemenea atac armat, fiecaa mai lua \n calcul re dintre ele, \n exercitarea dreptului la auto-ap`rare individual` sau colectiv` extraordinara lor for]` recunoscut prin Articolul 51 din Carta Na]iunilor Unite, va sprijini partea sau nuclear`, Statele Unite p`r]ile atacate prin efectuarea imediat`, individual sau de comun acord cu cedispun de o capacitate lelalte p`r]i, a oric`rei ac]iuni pe care o consider` necesar`, inclusiv folosirea militar` dubl` fa]` de for]ei armate, pentru restabilirea [i men]inerea securit`]ii zonei nord-atlantice.” alia]ii s`i europeni. (Articolul 5 al Cartei NATO).

Con[tient de lucrul Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

31

NATO, la vârsta pension`rii?

Erdogan, care a refuzat s` se al`ture dineului oÆcial, a fost apelat telefonic de premierul italian Silvio Berlusconi (care a dat peste cap protocolul diplomatic al summitului de la Kehl timp de dou` ore, c=t a durat convorbirea telefonic`), pentru a-l convinge s`-[i dea acordul pentru numirea lui Rasmussen. OÆciali din cadrul summitului spun \ns` c` situa]ia a fost rezolvat` doar prin interven]ia lui Barak Obama, care, \n schimbul acordului fa]` de numirea lui Rasmussen, s-a oferit „garant” al respect`rii angajamentelor pe care Alian]a [i le-a luat fa]` de Turcia.

Aceste realit`]i, precum [i rezultatele Ænale ale summitului, adeveresc faptul c`, de la \nÆin]area sa, \n 1949, NATO a avut \ntotdeauna un singur „patron”: pre[edintele Statelor Unite ale Americii.

A FI SAU A NU FI? Aceasta-i \ntrebarea pentru NATO. Ra]iunea de a Æ a NATO a fost pus` \n discu]ie \n special dup` \ncheierea R`zboiului Rece, \n urm` cu dou` decade, deoarece comunismul – inamicul pentru care fusese creat` Alian]a – \ncetase s` existe [i, odat` cu acesta, [i blocul militar cunoscut sub numele de „Pactul de la Var[ovia”. Alian]ei i s-a spus atunci „s` plece din zon` sau s` dispar`” („out of area or out of business”) – o mantr` de care alia]ii s-au temut chiar [i dup` ce NATO a fost principalul actor \n alungarea s=rbilor din Kosovo (1999).

O nou` justiÆcare a existen]ei 32

SEMNELE TIMPULUI

sale a ap`rut la 11 septembrie 2001, dat` la care NATO a invocat formal, pentru prima dat` de la \nÆin]area ei, Articolul 5 al Tratatului, care aÆrm` c` „p`r]ile consimt c` un atac armat \mpotriva uneia sau mai multora dintre ele, \n Europa sau America de Nord, va Æ considerat un atac \mpotriva tuturor”. |ns` America nu s-a mul]umit atunci cu o alian]` formal` [i, prin urmare, NATO s-a pomenit pe teatrul de opera]iuni din Afganistan, ascult=nd mai degrab` ordinele venite de la Casa Alb` dec=t pe cele de la Bruxelles. Doar dup` ce americanii au deschis un nou front \n Irak, a preluat NATO cu adev`rat comanda for]ei de stabilitate din Afganistan.

Aprilie, 2009

Aceste realit`]i istorice conÆrm` ideea c` NATO va continua s` existe at=ta vreme c=t America va avea nevoie de ea.

AFGANISTANUL – ULTIMA CARTE Cea mai gr`itoare dovad` \n sus]inerea aÆrma]iei de mai sus o constituie summitul de anul acesta, care, prin noul accent pus pe rolul NATO \n r`zboiul din Afganistan, a marcat un alt punct de cotitur` \n ra]iunea de perpetuare a Alian]ei.

Cum insurgen]a taliban` nu d` semne s` cedeze (dimpotriv`, pare s` creasc` de la an la an), participan]ii la summitul de la Strasbourg [i Kehl au reaÆrmat nevoia ca Alian]a

Afganistan. Washingtonul nu se a[teapt` \ns` ca europenii s`-[i suplimenteze contingentele la cote comparabile cu ale sale, ci sper` doar c` alia]ii s`i vor contribui la instruirea poli]iei [i a jandarmeriei afgane – rol pe care Fran]a [i alte state europene s-au angajat s` [i-l asume. Motivul insisten]ei americane nu este doar acela de a asigura stabilitatea unei ]`ri democratice, ci [i unul care ]ine de orgoliul r`nit al Americii, de imaginea sa [ifonat` \n Irak, adev`r ce s-a putut deduce u[or din aÆrma]ia pre[edintelui american, care a spus c` dore[te ca militarii str`ini s` se retrag` cu fruntea sus din Afganistan, dup` ce vor Æ anihilat amenin]area terorist` reprezentat` de re]eaua Al Qaeda, aliat` terori[tilor.

R`m=ne de v`zut dac` NATO va Æ \n stare s`-i pun` la respect pe talibani [i s` instaureze ordinea \n ]ar`. Dac` va reu[i, va r`m=ne probabil unul dintre pilonii Americii [i ai

s` \[i redeÆneasc` scopul ]ionale de Asisten]` pentru [i strategia \n aceast` ]ar`. Securitate (ISAF) din AfganisAstfel, \n declara]ia referi- tan, care num`r` \n prezent toare la Afganistan, emis` la 70.000 de solda]i, dintre care Ænalul summitului de c`tre [eÆi de stat [i PENTRU CET~}ENII NO{TRI, NATO PARE O de guverne, se recunoa[te faptul c` asigu- ORGANIZA}IE CARE |I IA PE FIII NO{TRI {I rarea stabilit`]ii aces- |I TRIMITE |N AFGANISTAN. tei ]`ri r`m=ne prioESPEN BARTH-EIDE, FOST SECRETAR DE STAT |N CADRUL ritatea-cheie a AlianMINISTERULUI AP~R~RII DIN NORVEGIA ]ei, pentru ca ea s` nu se transforme din nou \ntr-o mai mult de jum`tate (38.000) securit`]ii interna]onale. Dac` baz` pentru atacuri teroriste sunt americani. El anun]a- nu, \nseamn` c` talibanii vor sau \ntr-un refugiu al extre- se deja, \n cadrul Conferin- Æ cei care \i vor semna actul mismului violent, ce poate ]ei Interna]ionale pentru de „pensionare” \n trec`torile destabiliza regiunea [i afecta Afganistan – un preambul al din Hindu Kush, Alian]a Æind \ntreaga comunitate interna]io- summitului de la Strasbourg nevoit` s` plece din zon` [i, nal`. Pentru atingerea acestui [i Kehl –, desf`[urat` la 31 probabil, s` dispar`. Asta scop, pre[edintele SUA, Barak martie 2009, la Haga, c` anul \nseamn` c`, foarte probabil, Obama, a solicitat alia]ilor acesta Statele Unite vor tri- NATO \[i joac` ultima carte \n suplimentarea For]ei Interna- mite \nc` 21.000 de solda]i \n Afganistan. ST Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

33

Social

|n China, zgârienorii se construiesc dup` principiile feng shui. |n India, milioane de birouri se dau \n folosin]` abia dup` ce preotul hindus le-a sÚn]it. Dar cine s-ar Ú gândit c` pe Wall Street gigan]ii Únanciari ar apela la serviciile unui clarv`z`tor pentru a-[i coordona tranzac]iile?

ANCA PORUMB

e-a lungul timpului, oameni simpli sau capete \ncoronate, politicieni, [eÆ de stat sau vedete au fost tenta]i s` recurg` la astrologi, magicieni sau vr`jitoare. De cele mai multe ori, apelarea la asemenea practici a fost urmat` de scandal, compromitere [i, \n vechime, de pedepsirea p`c`tosului \mpreun` cu „ucenicul diavolului”. Practica 34

SEMNELE TIMPULUI

vr`jitoreasc` a supravie]uit \ns`, locul oracolului din Delphi sau al lui Nostradamus Æind luat de „Mama Omida”, intui]ionista Laura Day sau de nenum`ratele site-uri de clarviziune. „Cu at=t mai mult ast`zi, \n vremuri anormale, de ce nu am \ncerca paranormalul?”, par a se \ntreba tot mai mul]i oameni, care nu mai au \ncredere nici

Aprilie, 2009

\n b`nci, nici \n exper]i economici. „C=nd nu [tii la ce s` te a[tep]i de la un interviu pentru un job sau de la un parteneriat de business, atunci vei apela – cel mai probabil – la un clarv`z`tor”, spune Gita Johar, profesor la Columbia University Business School.

Johar, care studiaz` efectele supersti]iilor asupra comportamentului consumatorilor, a

afacerea anului AL {ASELEA SIM}?

sugerat c`, atunci c=nd portofoliul \]i scade sau businessul st` pe loc, discu]iile cu un astfel de clarv`z`tor ar putea reprezenta „un mijloc de a te sim]i \n control”. Astrologii, chiroman]ii, cunosc`torii de Tarot, numerologii [i al]i speciali[ti \n paranormal fac o avere sf`tuindu-[i clien]ii s` ia decizii \n privin]a bugetului, conÆrm` USA Today 1.

|n plin` recesiune, vr`jitoarea [i-a luat un nou nume de scen` – intui]ionist`, pentru a proÆta mai u[or de naivitatea [i vulnerabilitatea oamenilor. „Intui]ionist” scrie [i pe cartea de vizit` a Laurei Day2. La 49 de ani, Day este o mam` singur` din New York, f`r` nicio preg`tire \n domeniul afacerilor, dar care a c=[tigat o avere de 10 milioane de dolari folosindu-[i intui]ia, spune ea, pentru a r`spunde nelini[tilor [i problemelor diferi]ilor manageri, directori, avoca]i, regizori sau chiar celebrit`]i de la

Hollywood.

Intui]ia ei poate Æ \nchiriat` pentru 10.000 de dolari pe lun`. Se limiteaz` \ns` la cinci clien]i \n Æecare lun`, pentru a le putea sta la dispozi]ie 24 de ore din 24. Un grup select de clien]i (printre care actri]ele Jennifer Anniston [i Demi Moore, care sunt clientele ei Ædele), workshop-uri pentru companii [i o carte – „Practical Intuition” – bestseller New York Times: iat` activitatea intui]ionistei Laura Day, care prezice viitorul f`r` c`r]i de tarot sau globuri de cristal. „Ce se ascunde \n spatele acestor intui]ioni[ti?”, se \ntreab` Newsweek 3. Sunt ei doar buni ascult`tori care [tiu s` speculeze indiciile oferite de clien]i? Merg la noroc cu r`spunsurile? „E un fel de secret murdar pe care nu \l pot dezv`lui”, ca de altfel nici identitatea clien]ilor – nume sonore de la Hollywood [i din politic` –, a c`ror reputa]ie ar avea de suferit, concluzioneaz` s`pt`m=nalul american. „Intui]ia func]ioneaz` la capacitate maxim` \n absen]a informa]iei. Dac` a[ lua 100 de oameni de pe strad`, mi-ar Æ de ajuns o or` pentru a-i \nv`]a ceea ce [tiu. Este o

Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

35

Intui]ionismul, afacerea anului simpl` abilitate uman`. Al [aselea sim]”, sus]ine Laura Day. Gigantul \n tehnologie Seagate o pl`te[te pentru a lucra cu stafful din conducere. Un regizor celebru de la Hollywood i-a urmat sfatul [i a produs un Ælm de desene animate care a cucerit boxofÆce-ul american. Tot Day lucreaz` cu un avocat de top din New York, pe care \l ajut` s`-[i aleag` jura]ii [i c`ruia \i dezv`luie argumentele adversarilor. Actri]a Demi Moore sus]ine c` Day i-a prezis cu mult timp \nainte ultimul s`u mare succes.

Oamenii se joac` de-a intui]ia. P=n` [i pre[edintele George Bush m`rturisea pentru Washington Post c` are acest „al [aselea sim]”. |n plus, statisticile creioneaz` contextul care normalizeaz` astfel de manifest`ri: doi din trei americani cred \n puterea clarv`z`torilor de a descoperi viitorul (Michael Shermer, „Why People Believe Weird Things”).

\n sc`dere. Valerie Morrison, medium, nu mai are timp pentru pove[tile de dragoste, care deveniser` un domeniu favorit, pentru c` nici clien]ii nu mai au timp de a[a ceva: alt`dat` obseda]i de previziuni romantice, acum tot ce \i mai intereseaz` sunt chestiunile legate de viitorul lor strict economic. Directorii sunt interesa]i

de posibile disponibiliz`ri, lucr`torii din restaurante vor s` [tie dac` oamenii le vor mai frecventa localurile sau dac` CLARV~Z~TORUL vor prefera masa acas`. La un tarif de 85 de dolari pentru DE SERVICIU jum`tate de or`, Morrison le Segmentul clarv`z`torilor spune clien]ilor c` ar Æ bine pare s` Æe unul dintre pu]is` cumpere aur [i argint, s`-[i nele sectoare ce \nregistreaz` v=nd` antichit`]ile [i s` nu mai cre[tere \ntr-o economie aÇat` achizi]ioneze haine noi. „TraÆcul pe s site-ul meu web Cre[tinii [i paranormalul c cre[te, cre[te [i iar Persoanele care apar]in altor religii decât cre[tinismul [i iudaismul sunt mai \nclic cre[te”, declar` nate s` cread` \n existen]a fenomenelor paranormale, potrivit Institutului Baylor. Aurora A Tower, Paradoxal \ns`, oamenii credincio[i sunt mult mai curio[i decât ceilal]i \n leg`tur` cu c care construie[te paranormalul, iar unii dintre ei sunt tenta]i s` frecventeze mai des un medium sau un g grile astrologice clarv`z`tor decât biserica de care apar]in. p pentru clientela sa t mai numeroas`. tot 36

SEMNELE TIMPULUI

Aprilie, 2009

dup` posibilit`]i reale”. „|mi sun` telefonul permanent”, m`rturise[te Roxanne Usleman4, un medium din New York. Usleman, care sus]ine c` vorbe[te cu \ngerii pentru a-[i sf`tui clien]ii \n probleme personale [i Ænanciare, a \nregistrat at=t o cre[tere puternic` a traÆcului web, c=t [i o cre[tere semniÆcativ` a num`rului de consulta]ii private. „Clien]ii mei, majoritatea cu pozi]ii \nalte \n lumea afacerilor, m`

Tot ea adaug`: „Oamenii ajung s` cread` \n supranatural atunci c=nd ceea ce considerau drept ra]ional s-a pr`bu[it”.

Odat` cu instalarea crizei economice, afacerile s-au triplat [i pentru Barbara the Gray Witch: „Am ajuns pe post de consilier Ænanciar: \i sf`tuiesc pe oameni cum s`-[i administreze banii. Le spun c` e timpul sa coboare cu picioarele pe p`m\nt, s` nu-[i mai pl\ng` de mil` [i s` tr`iasc`

\ntreab`: „Ar trebui s` aduc un partener de afaceri \n companie? Ar Æ bine s` \nchei un contract cu aceast` Ærm`?”

Un alt sector prosper \n vremuri de criz` sunt re]elele ce ofer` servicii de clarviziune prin telefon. „|ncerc`m s` le reducem anxietatea”, declara un medium pentru USA Today. „Primim apeluri de la b`rba]i [i femei care m`rturisesc c` nu [i-au imaginat vreodat` c` vor apela la un clarv`z`tor”,

a declarat Maryanne Fiedler, director de marketing la Psychic Source, o re]ea de 165 de clarv`z`tori care ofer` consulta]ii telefonice.

Unii consultan]i ofer` sfaturi pentru care un om obi[nuit nu ar apela la altceva dec=t la propria ra]iune: de pild`, ca oamenii s` Æe mai str=ng`tori, mai chibzui]i c=nd e vorba de cheltuieli sau s` consulte agen]iile guvernamentale de proÆl, c=nd \[i pierd slujba. Dar clien]ii acestui fel de servicii – naivi, anxio[i, teroriza]i de banc` sau r`ma[i f`r` serviciu – dau 5,75 dolari pe minut pentru a li se spune lucruri evidente. „Oamenii simt c` metodele tradi]ionale nu au avut rezultate [i c` brusc toat` aceast` a[a-numit` siguran]` pe care au creat-o nu mai exist`.

Recurg la clarv`z`tori pentru o perspectiv` diferit`”, spune Tori Hartman, un medium din Los Angeles.

Clarv`z`torii spun c` afacerile le merg foarte bine, ca [i astrologii [i cei care canalizeaz` spiritele citesc \n palm` sau prev`d viitorul pe alte c`i.

Clien]ii acestora, printre care un num`r \n cre[tere de b`rba]i, sunt adesea profesioni[ti \n consiliere pe domenii precum cel imobiliar sau cel al investi]iilor, Æind pl`ti]i cu sume cuprinse \ntre 75 [i 1.000 de dolari pe or` pentru aceast` surs` de informa]ii.

HOCUS POCUS CU CREDIN}A Tot mai mul]i oameni cred cu t`rie \n existen]a

Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

37

Intui]ionismul, afacerea anului

„|N CONDI}II DE STRES SAU INCERTITUDINE, OAMENII TIND S~ SE BAZEZE PE SUPERSTI}IE SAU PE MAGIE. EI VOR S~ AIB~ SENZA}IA UNUI MINIM CONTROL ASUPRA A CEEA CE LI SE |NTÂMPL~...

THOMAS KRAMER extratere[trilor [i a fantomelor, mai mult chiar dec=t \n existen]a unui Dumnezeu, este rezultatul surprinz`tor al unui studiu realizat de publica]ia britanic` DailyMail. Din cele aproximativ 3.000 de persoane intervievate, 58% s-au declarat convinse de existen]a fenomenelor paranormale, \n timp ce doar 54% au aÆrmat c` mai cred \n existen]a divinit`]ii. Studiul mai arat` c` femeile sunt cele mai predispuse c`tre supranatural [i c` este mult mai posibil ca ele s` viziteze mediumuri [i vr`jitoare. „Oamenii au tendin]a s` cread` \n lucruri pe care nu le \n]eleg [i la care nu g`sesc explica]ii logice.

Poate p`rea ciudat, dar astfel de credin]e exist` \nc` de la \nceputurile omenirii. Poate c` nu mai credem \n z=ne [i spiridu[i, dar avem OZNurile, extratere[trii [i fenomenele paranormale. Religia [i credin]ele \n supranatural nu trebuie privite ca dou` fe]e distincte ale unei oglinzi. |n fapt, ele se aÇ` \ntr-o leg`tur` extrem de puternic`”, aÆrm` 38

SEMNELE TIMPULUI

Christopher Bader, sociolog la Universitatea Baylor.

Thomas Kramer, profesor de marketing la Colegiul Barruch, specialist \n comportamentul consumatorilor, ofer` [i el o explica]ie: „|n condi]ii de stres sau incertitudine, oamenii tind s` se bazeze pe supersti]ie sau pe magie. Ei vor s` aib` senza]ia unui minim control asupra

Aprilie, 2009

a ceea ce li se \nt=mpl`... Æe reduc=nd nivelul de stres, Æe induc=nd mai mult` speran]`”.

Stuart Vyse, profesor de psihologie la Universitatea Connecticut, conÆrm` c`, \n situa]ii nesigure, oamenii sunt dispera]i s` aÇe orice le-ar putea da sentimentul c` de]in controlul, chiar dac` e o simpl` iluzie.

MARCEL NU MINTE NICIODAT~ Citeam de cur=nd c` papagalii prezic`tori au revenit la mod` \n T=rgu Jiu. Un cet`]ean, un papagal [i o cutie cu bile]ele incit` dorin]a trec`torului de a-[i cunoa[te viitorul. Papagalul st` lini[tit pe o bar` din lemn [i a[teapt` comenzile stap=nului, care \l pune s` trag` c=te un bile]el. H=rtiu]ele sunt a[ezate \n func]ie de zodii, pas`rea Æind \ndemnat` s` aleag` dintr-un anume compartiment al cutiei, corespunz`tor semnului astral al curiosului: „|ncerca]i-v` norocul. Marcel nu minte niciodat`!”

Sunt oameni pentru care

viitorul at=rn` de ciocul unui papagal. Sau poate Æ aÇat prin c`r]ile de tarot ori din za]ul de cafea. Sau poate Æ intuit de cineva care posed` al [aselea sim]. A[a cred cei care vor s` apuce viitorul cu propriile m=ini. |n pre[tiin]a Lui, Dumnezeu singur cunoa[te viitorul [i ne sf`tuie[te s` nu ne \ngrijor`m de ziua de m=ine, ci s` c`ut`m \n]elepciunea: „Dac` o vei g`si, ai un viitor [i nu ]i se va t`ia n`dejdea” (Proverbe 24: 14). ST 1. USA Today, „Psychics make a fortune during uncertain economic times”, 16 martie 2009 2. The Independent, „Intuitionist Laura Day predicted the credit crunch - now big business is paying her big bucks”, 3 iulie 2008 3. Newsweek, „The $10,000-a-Month Psychic”, 30 iunie 2008 4. CNN, „Psychic’s business booming in tough economy”, 6 februarie 2009

Apetit pentru paranormal

cred \n viziuni, astrologie [i chiroman]ie

cred \n prezen]a ocazional` a extratere[trilor printre noi

sunt convin[i c` exist` case bântuite

cred \n vechi civiliza]ii mai avansate decât cea actual` (Atlantida)

din americani cred \n vise premonitorii

52% 41% % 37% % 24 4% 12%

Institutul Baylor pentru Studii Religioase din SUA a realizat o cercetare privind convingerile religioase ale americanilor, corelate cu credin]a \n diferite fenomene paranormale. Conform acestei cercet`ri:

Aprilie, 2009 SEMNELE TIMPULUI

39

„Proiectul european� conduce ast`zi mai mult de treimi din statele Europei spre o form` nou` de g nare – puterea suprana]ional`. Totu[i, nu trebui c` acest proiect complex [i de anvergur` a germin dintr-o utopie, iar asimilarea sa de c`tre na]iun permanent sub semnul incertitudinii.

„Proiectul european� conduce ast`zi mai mult de treimi din statele Europei spre o form` nou` de g nare – puterea suprana]ional`. Totu[i, nu trebui c` acest proiect complex [i de anvergur` a germin dintr-o utopie, iar asimilarea sa de c`tre na]iun permanent sub semnul incertitudinii.

na[tere a Statelor Unite. Dar, dincolo de romantismul european de la Laeken, din de- declara]iilor [i de idealismul demersurilor, 1, cu scopul de a elabora ceea ce lucr`rile Conven]iei s-au dovedit extrem de r 15” (c=te state existau la momen- bgÆagjc8 Æca_pc qr_r kck`ps _ tclgr as npmnpg_ \n UE) nu reu[iser`: un pachet viziune despre viitorul Uniunii, care, \n cele mai bc pcdmpkc* kclgrc q^ qgknjgÆac Yg multe cazuri, a diferit de a partenerilor s`i, iar xc dsla[gml_pc_ Slgslgg, modelul „Statelor Unite ale Europei” a avut tot speciali[tilor, lansarea Conven]iei at=]ia adversari c=]i sus]in`tori. prezentat \ncercarea suprem` a foNclrps acg k_g ksj[g bcjce_[g cp_ aj_p n_p_jcene de a apropia Uniunea de cet`- lismul dintre ac]iunea lor [i o manifestare simim le place liderilor de la Bruxelles lar` desf`[urat` la Philadelphia, \n vara anului Æl_jsj dmpsksjsg* a_pc _ bsp_r sl 1787, destinat` \ntocmirii Constitu]iei Statelor n]ii au trebuit s` prezinte liderilor Unite ale Americii. Ace[tia erau con[tien]i [i de a coerent` a noului Tratat, meca- faptul c`, asemenea predecesorilor americani, nducere, \n lipsa unei Constitu]ii, a Bruxelles 2002 putea \nsemna \ncununarea prote. Ambi]iile pre[edintelui Conven- cesului de creare a unui nou stat suprana]ional.

Egqa_pb b¾Cqr_gle* a_ Yg _jc slmp_ pgg dmpsksjsg _s dmqr k_pg8 cg _p Æ JOCUL DE PUZZLE ` redacta o Constitu]ie European` NU SE |NCHIDE l sens al cuv=ntului, pe baza c`reia ze Statele Unite ale Europei. Fos{i totu[i, \n timp ce Conven]ia p`rea s` c dp_lacx* b¾Cqr_gle ¹ a_pc _tc_ j_ qc _npmngc bc _q_k`j_pc_ Æl_j^* _qckc bc _lg ¹* _ ejskgr nc rmr n_paspqsj nea ultimelor piese ale unui vast [i comspunz=ndu-le celor care insinuau c` plex joc de puzzle, o suit` de \ntreb`ri p;l nclrps m _qckclc_ pcqnmlq_`gjg- s-au ridicat \n r=ndul participan]ilor, min Franklin, p`rintele Constitu]iei Zl npcq^ Yg nc `_llcpcjc mpe_lgx_[gg81 de ani c=nd a semnat actul de jmp lmlestcpl_kclr_jc npmrcqr_r_pc,

TATEA CET~}ENILOR EUROPENI |NC~ IZEAZ~ – NICI SUB ASPECTUL EXERI, NICI SUB CEL AL REPREZENT~RII – AMN~ O AUTORITATE UNIC~, EXAT~ POLITIC, ECONOMIC {I MILITAR.

ca un moment istoric, deschiderea entru viitorul Europei, ce a avut loc 02 la Bruxelles, a marcat \nceputul dm_prc bgÆagjc _qsnp_ pcdmpk^pgg slcg nclc j^pegrc, Amltcl[g_* sl gkclq inz=nd 105 reprezentan]i ai ]`ri[i candidate UE, fusese conceput`

A |NCERCARE

itatea cet`]enilor europeni \nc` nu izeaz` – nici sub aspectul exerci]iunici sub cel al reprezent`rii – ce utoritate unic`, extrapolat` politic, militar.

anii!

Dintre acestea, una se transmitea cu predilec]ie: dup` mai bine de cincizeci de ani de asamblare lent` [i anevoioas` a „jocului de puzzle”, era totu[i posibil ca piesele s` nu se potriveasc`?

At=t timp c=t arealul aplicativ al Conven]iei era dat de un continent \n care statele na]ionale erau convinse \ntr-o propor]ie considerabil` q^+Yg Æjrpcxc _srmestcpl_pc_ npglrp+sl kca_nism suprana]ional, aplicarea deciziilor acestuia din urm` se impunea cu fermitate. Op]iunile liderilor ]`rilor participante la eveniment se [tiau.

Ce nu se [tia era reac]ia

Aglag _lg k_g r;pxgs* gkcbg_r bsn Zlr;jlgpgg @gjbcp`cpe* bcqd^Ysp_r^ ton \ntre 5 [i 8 iunie 2008, Timot – pre[edintele B`ncii Federale di – men]iona \n Financial Times: „ ]ia din 2002 nu se punea proble unor m`suri preventive, \n eventu crize economice. De fapt, nu acest \nt=lnirii, iar interven]iile celor c Zl bgqas[gc sl _qrdcj bc qs`gcar _s te. Aceste lucruri nu s-au discutat

NOI CRE~M DOLARII

efectiv` a cet`]enilor acestor ]`ri. F hsjsg npcjs_r bc k_qc cp_ slsj t_e8 Cspmnc* Zl a_pc ¹ Zl lskcjc slcg slgr^[g ¹* qr_rcjc `me_rc bgl tcqr b ]`rilor s`race din est, care suport j_ p;lb pcegksj amkslgqr* Zl tcbcp unei entit`]i politico-economice co ac, B_p ask qc t_ Æ amknmpr_r _ac cazul declan[`rii unei crize?

C=t prive[te parametrii aplicativ rsjsg Cspmnc_l¼* _acYrg_ n^pc_s e estcpl_pc_ slga^ Zlqckl;lb _lep dmlb bckmep_Æa bc aglag qsrc bc locuitori, provenind din zeci de vorbind limbi diferite, av=nd tradi asjrsp_jc qncagÆac, Bc _gag* m _jr^ ac k^qsp^ m _qckclc_ estcpl_pc e_p_lrsj slcg bckmap_[gg tcpgr_`g ]iile declan[`rii unei crize econ ria [i datele statistice nu indicau Zlasp_h_rm_pc, Bc _jrdcj* glrcptcl[ jsg _sqrpg_a U_jrcp Jgaf`cpe _ amgl slsg j_pe qcekclr _j acjmp npcxcl[ european devine caduc \n condi]iil slsg pcepcq camlmkga qctcp Zl Cspm ocean. Nimeni nu-[i pune acum pr apgxc Æl_lag_pc q_s camlmkgac, Np ajsbc k^qspg bc qgesp_l[^, B_p* mb sl _qrdcj bc npmacq* npgkcjc tgargkc ultimii veni]i \n acest carusel al un cronicizat` criza, ideea de ’unita rp_lqdmpk_ Zl ¾Æca_pc nclrps cj¾, devin un profet sinistru, dar, la ora ruselul cu care vrem s` circul`m nu rezerv`”.

na[tere a Statelor Unite. Dar, dincolo de romantismul european de la Laeken, din de- declara]iilor [i de idealismul demersurilor, 1, cu scopul de a elabora ceea ce lucr`rile Conven]iei s-au dovedit extrem de r 15� (c=te state existau la momen-

\n UE) nu reu[iser`: un pachet viziune despre viitorul Uniunii, care, \n cele mai

$ multe cazuri, a diferit de a partenerilor s`i, iar

$ X ! modelul „Statelor Unite ale Europei� a avut tot speciali[tilor, lansarea Conven]iei at=]ia adversari c=]i sus]in`tori. prezentat \ncercarea suprem` a fo/

ene de a apropia Uniunea de cet`- lismul dintre ac]iunea lor [i o manifestare simim le place liderilor de la Bruxelles lar` desf`[urat` la Philadelphia, \n vara anului $

1787, destinat` \ntocmirii Constitu]iei Statelor n]ii au trebuit s` prezinte liderilor Unite ale Americii. Ace[tia erau con[tien]i [i de a coerent` a noului Tratat, meca- faptul c`, asemenea predecesorilor americani, nducere, \n lipsa unei Constitu]ii, a Bruxelles 2002 putea \nsemna \ncununarea prote. Ambi]iile pre[edintelui Conven- cesului de creare a unui nou stat suprana]ional. } <

$ $

JOCUL DE PUZZLE ` redacta o Constitu]ie European` NU SE |NCHIDE l sens al cuv=ntului, pe baza c`reia ze Statele Unite ale Europei. Fos{i totu[i, \n timp ce Conven]ia p`rea s` $

<

nea ultimelor piese ale unui vast [i comspunz=ndu-le celor care insinuau c` plex joc de puzzle, o suit` de \ntreb`ri

- s-au ridicat \n r=ndul participan]ilor, min Franklin, p`rintele Constitu]iei

81 de ani c=nd a semnat actul de

!

TATEA CET~}ENILOR EUROPENI |NC~ IZEAZ~ â&#x20AC;&#x201C; NICI SUB ASPECTUL EXERI, NICI SUB CEL AL REPREZENT~RII â&#x20AC;&#x201C; AMN~ O AUTORITATE UNIC~, EXAT~ POLITIC, ECONOMIC {I MILITAR.

ca un moment istoric, deschiderea entru viitorul Europei, ce a avut loc 02 la Bruxelles, a marcat \nceputul $

$

! @ inz=nd 105 reprezentan]i ai ]`ri[i candidate UE, fusese conceput`

A |NCERCARE

itatea cet`]enilor europeni \nc` nu izeaz` â&#x20AC;&#x201C; nici sub aspectul exerci]iunici sub cel al reprezent`rii â&#x20AC;&#x201C; ce utoritate unic`, extrapolat` politic, militar.

anii!

Dintre acestea, una se transmitea cu predilec]ie: dup` mai bine de cincizeci de ani de asamblare lent` [i anevoioas` a â&#x20AC;&#x17E;jocului de puzzleâ&#x20AC;?, era totu[i posibil ca piesele s` nu se potriveasc`?

At=t timp c=t arealul aplicativ al Conven]iei era dat de un continent \n care statele na]ionale erau convinse \ntr-o propor]ie considerabil`

nism suprana]ional, aplicarea deciziilor acestuia din urm` se impunea cu fermitate. Op]iunile liderilor ]`rilor participante la eveniment se [tiau.

Ce nu se [tia era reac]ia

@

J

$

ton \ntre 5 [i 8 iunie 2008, Timot â&#x20AC;&#x201C; pre[edintele B`ncii Federale di â&#x20AC;&#x201C; men]iona \n Financial Times: â&#x20AC;&#x17E; ]ia din 2002 nu se punea proble unor m`suri preventive, \n eventu crize economice. De fapt, nu acest \nt=lnirii, iar interven]iile celor c $ te. Aceste lucruri nu s-au discutat

NOI CRE~M DOLARII

efectiv` a cet`]enilor acestor ]`ri. F

]`rilor s`race din est, care suport

unei entit`]i politico-economice co ! "

cazul declan[`rii unei crize?

C=t prive[te parametrii aplicativ

#

$

locuitori, provenind din zeci de vorbind limbi diferite, av=nd tradi

! "

]iile declan[`rii unei crize econ ria [i datele statistice nu indicau

! " $

& ' *

european devine caduc \n condi]iil

ocean. Nimeni nu-[i pune acum pr

! /

! "

$

ultimii veni]i \n acest carusel al un cronicizat` criza, ideea de â&#x20AC;&#x2122;unita

$ <

<! devin un profet sinistru, dar, la ora ruselul cu care vrem s` circul`m nu rezerv`â&#x20AC;?.

tului de la Lisabona (2007), c=nd sg bcxcafgjg`ps Æl_lag_p qc nsrc_s qslrck Zl np_esj slcg apgxc* g_p ropei unite, cu tot ceea ce \nseamn` devin` subsidiar` eradic`rii crizei. uie s` ne ax`m. Eu cred c` vina o ile centrale, iar problema se poate npgl glqr_sp_pc_ slsg slga mpe_ amlrpmjcxc Zlrpcesj qgqrck `_la_p, are joac` un rol central pe pie]ele de capital, incluz=nd aici principargtc j_ lgtcj ejm`_j* b_p Yg `^lagjc bc nevoie s` opereze sub tutela unui a_pc q^ mdcpc m qsnp_tcefcpc amlqnmlq_`gjgr_rc_ mpe_lgqksjsg slga esp_pc_ qr_`gjgr^[gg Zlrpcesjsg qgqrck ` _acqr _qncar* Dcbcp_j Pcqcptc t_ ce un rol central \n stabilirea aceslabor=nd str=ns cu supervizorii din `ri. Se impune, deci, o mai bun` ca p^qnslbc apgxcg a_pc qc npmÆjc_x^¼, prgagn_l[gg Zlr;jlgpgg @gjbcp`cpe 0..6 r acjc k_g Ëepcjc¼ lskc _jc Æl_l[c+ le, printre care Ben Bernanke, Dcbcp_j Pcqcptc - QS?* Fclpw N_arul Trezoreriei SUA, Jean-Claude edintele B`ncii Centrale Europene, cjjgai* npcYcbglrcjc @^lagg Kmlbg]ionat c` o banc` central`, precum lr_rc j_ @gjbcp`cpe* _pc _srmpgr_rc_ mlcb^ nclrps m Zlrpc_e^ l_[gslc* ecanism control=nd rata dob=nzilor de moned`. O asemenea entitate rc pcrp_ec q_s j_lq_ `_lg jgafgxg nc glÇscl[_ t_jm_pc_ kmlcbcg l_[gm+ rc _ampb_ Zknpsksrspg estcplc\n schimbul unei dob=nzi. |ntr-un difuzat de L_rgml_j Ecmep_nfga,

anii!

ziaristul Peter White l-a abordat pe John Preqamu* sl Zl_jr mÆag_j _j Dcbcp_j Pcqcptc* as Zlrpcbarea: „Care este sursa dolarilor \mprumuta]i?”.

Prescow a r`spuns sec: „Noi cre`m dolarii. Sunt bani care nu au existat \nainte.” „Exist` vreo limit`?” a continuat White. „Nu, doar con[tiin]a acjmp bgl Dcbcp_j Pcqcptc¼, Bsn^ a_pc xg_pgqtul a conchis: „|n astfel de condi]ii, suspiciunijc amlbsa a^rpc m apgx^ Æl_lag_p^ npckcbgr_r^* amlacnsr^ Yg qsnp_tcefc_r^ bc m _srmpgr_rc kmlbg_j^* a_pc Zg qr_`gjcYrc _r;r _ltcpesp_* a;r Yg deznod`m=ntul”. Indirect, \n sprijinul lui Peter White vine nimeni altul dec=t Gordon Brown, prim-ministrul Marii Britanii, care a cerut „o lms^ _pfgrcarsp^ Æl_lag_p^ kmlbg_j^* _b_nr_r^ slcg cpc ejm`_jc¼, zlrp+sl bgqaspq Zl d_[_ Parlamentului, acesta a declarat: „Uneori este nevoie de o criz`, pentru ca oamenii s` accepte c` ceea ce era de mult evident nu mai poate Æ _k;l_r _ask Yg a^ qc gknslc m lms^ _pfgrcarsp^ Æl_lag_p^ glrcpl_[gml_j^* _b_nr_r^ slcg cpc ejm`_jc, Rpc`sgc q^ _tck sl lms qgqrck @pcrrml Woods pentru anii ce vor urma”. Este de men]ionat [i c` Acordul Bretton Woods a fost adoptat \n iulie 1944 pentru a reconstrui sistemul ecolmkga glrcpl_[gml_j bc bsn^ _j Bmgjc_ P^x`mg

zl mnglg_ slmp _l_jgYrg Æl_lag_pg* _n_p_rsj glstitu]ional actual nu este capabil s` fac` previxgslg, Qgqrcksj Æl_lag_p ctmjsc_x^* Dmlbsj Kmnetar Interna]ional este nerelevant \n aceast` apgx^* g_p Epsnsj acjmp 5 ngcpbc bgl jcegrgkgr_rc \ntr-o lume \n care China, Brazilia [i alte ]`ri au devenit juc`tori importan]i. Jeffrey Garten de la U_qfglerml Nmqr amlqgbcp^ a^ ËDcbcp_j Pcqcpve este mult prea solicitat` ca s` ac]ioneze ca o `_la^ aclrp_j^ ejm`_j^, Pmbmjdm Ng_ppg* _l_jgqr la New Times Media, scrie \ntr-un articol din 2 februarie 2009: „Se lanseaz` tot mai des ideea slcg am_esj^pg _ k_pgjmp Æl_l[c Zlrp+m _srmpgr_te cu putere de dispersie. Nu [tiu cum se poate concretiza recent un astfel de proiect, at=t timp a;r n_paspeck sl tgb bc _srmpgr_rc cvrpck bc periculos pentru toat` lumea. America depinde de intr`rile masive de capital str`in, \n valoare

DINCOLO DE G8

Kmlbg_j, ?acqr_ qr_`gjc_ sl qgqrck bc k_l_eckclr kmlcr_p* bgar;lb pcesjgjc nclrps qafgk`spgjc amkcpag_jc Yg Æl_lag_pc Zlrpc [^pgjc glbsqtrializate. A[a au fost create Fondul Monetar Glrcpl_[gml_j Yg @_la_ Kmlbg_j^* a_ mpe_lgqkc kclgrc Ëq^ e_p_lrcxc qr_`gjgr_rc_ Æl_lag_p^ Yg cre[terea economic` la nivel interna]ional”. ËDmlb_rmpgg @pcrrml Ummbq _s qr_`gjgr pcesjg pentru o lume \n care circula]ia capitalului era limitat`,” a continuat Gordon Brown. „Noi tre`sgc q^ qr_`gjgk lmg pcesjg* nclrps m jskc Zl a_pc agpasj_[g_ a_ngr_jsjsg cqrc ejm`_j^,¼ La r=ndu-i, Jeffrey Garten, membru al Council ml Dmpcgel Pcj_rgmlq* Zlrp+sl _prgamj bgl Financial Times, – „Avem nevoie de o nou` Autoritate Monetar` Global`” (We need a new Global Monetary Authority) –, consider` c` „Omenirea qc amldpslr^ pc_jkclrc as m apgx^ ejm`_j^, B_p* spre deosebire de crizele anterioare, criza actu_j^ acpc qmjs[gg ejm`_jc¼, zl njsq* cj kcl[gmlc_x^8 „Chiar dac` momentan opera]iunea de pompare masiv` de fonduri din partea statului are succes, acest demers va trebui urmat de o solu]ie pe rcpkcl jsle* a_pc cqrc sl_ qglesp^8 glqr_sp_pc_ slcg ?srmpgr^[g Ejm`_jc Kmlcr_pc, U_qfglermlsj pcaslm_Yrc a^ _ac_qr^ apgx^ _ bctclgr ejm`_j^, Pcxmjt_pc_ cqrc cvajsqgt ngp_kgb_j^* as sl v=rf de prism` unic, cu comanda unic`”.

sistemul trebuie reconsiderat, iar amlqgbcp_pc rpc`sgc q^ Æc ejm`_j^¼ ËLgagm glqrgrs[gc Æl_lag_p^ ls rpc` pcejckclr^pgg Yg qsnp_tcefcpgg, C apc_pc_ slsg estcpl camlmkga k q^ ls Æc pcbsq j_ E6* nclrps a^ b fac parte dou` dintre ]`rile puterni China [i India –, [i nici Brazilia, M [_p^ _dpga_l^, Ls nm[g q^ gelmpg _ac \n orizontul economic, au devenit c rin]`. Se impune, de asemenea, ins sistem de cooperare monetar` \ntre pentru c` unul dintre motivele act amlqrgrsgc bcpcej^pgjc kmlcr_pc bgl

brut` de trei miliarde de dolari pe z qsk^ t_ apcYrc Zl kmb qgesp Zl _lgg U_jj Qrpccr Yg U_qfglerml ls qsl fac` fa]`, f`r` o str=ns` cooperare Nc j;le^ _ac_qr_* bgkclqgslgjc g _jc Æl_l[cjmp qslr bglamjm bc mpga Acestea au crescut de la 12.000 de dolari, \n 1980, la aproape 200. arde de dolari \n 2007. O cantitate apcYrcpc bgl _acqr a_ngr_j qc _Ç^ _a \n zona Golfului, nu \n SUA sau \n k_g nm[g amlqrpsg gcp_pfgg Æl_lag_p U_qfglerml* d^p^ _ [glc amlr bc @ Tokio sau chiar Moscova”.

De altfel, [i pre[edintele Fran]ei, kozy, la \nt=lnirea cu liderii ]`rilor care a avut loc anul trecut, \n 15 Bruxelles, dup` ce a atras aten]ia tului c` „actuala criz` este criza p

tului de la Lisabona (2007), c=nd sg bcxcafgjg`ps Æl_lag_p qc nsrc_s qslrck Zl np_esj slcg apgxc* g_p ropei unite, cu tot ceea ce \nseamn` devin` subsidiar` eradic`rii crizei. uie s` ne ax`m. Eu cred c` vina o ile centrale, iar problema se poate npgl glqr_sp_pc_ slsg slga mpe_ amlrpmjcxc Zlrpcesj qgqrck `_la_p, are joac` un rol central pe pie]ele de capital, incluz=nd aici principargtc j_ lgtcj ejm`_j* b_p Yg `^lagjc bc nevoie s` opereze sub tutela unui a_pc q^ mdcpc m qsnp_tcefcpc amlqnmlq_`gjgr_rc_ mpe_lgqksjsg slga esp_pc_ qr_`gjgr^[gg Zlrpcesjsg qgqrck ` _acqr _qncar* Dcbcp_j Pcqcptc t_ ce un rol central \n stabilirea aceslabor=nd str=ns cu supervizorii din `ri. Se impune, deci, o mai bun` ca p^qnslbc apgxcg a_pc qc npmÆjc_x^¼, prgagn_l[gg Zlr;jlgpgg @gjbcp`cpe 0..6 r acjc k_g Ëepcjc¼ lskc _jc Æl_l[c+ le, printre care Ben Bernanke, Dcbcp_j Pcqcptc - QS?* Fclpw N_arul Trezoreriei SUA, Jean-Claude edintele B`ncii Centrale Europene, cjjgai* npcYcbglrcjc @^lagg Kmlbg]ionat c` o banc` central`, precum lr_rc j_ @gjbcp`cpe* _pc _srmpgr_rc_ mlcb^ nclrps m Zlrpc_e^ l_[gslc* ecanism control=nd rata dob=nzilor de moned`. O asemenea entitate rc pcrp_ec q_s j_lq_ `_lg jgafgxg nc glÇscl[_ t_jm_pc_ kmlcbcg l_[gm+ rc _ampb_ Zknpsksrspg estcplc\n schimbul unei dob=nzi. |ntr-un difuzat de L_rgml_j Ecmep_nfga,

anii!

ziaristul Peter White l-a abordat pe John Preqamu* sl Zl_jr mÆag_j _j Dcbcp_j Pcqcptc* as Zlrpcbarea: „Care este sursa dolarilor \mprumuta]i?”.

Prescow a r`spuns sec: „Noi cre`m dolarii. Sunt bani care nu au existat \nainte.” „Exist` vreo limit`?” a continuat White. „Nu, doar con[tiin]a acjmp bgl Dcbcp_j Pcqcptc¼, Bsn^ a_pc xg_pgqtul a conchis: „|n astfel de condi]ii, suspiciunijc amlbsa a^rpc m apgx^ Æl_lag_p^ npckcbgr_r^* amlacnsr^ Yg qsnp_tcefc_r^ bc m _srmpgr_rc kmlbg_j^* a_pc Zg qr_`gjcYrc _r;r _ltcpesp_* a;r Yg deznod`m=ntul”. Indirect, \n sprijinul lui Peter White vine nimeni altul dec=t Gordon Brown, prim-ministrul Marii Britanii, care a cerut „o lms^ _pfgrcarsp^ Æl_lag_p^ kmlbg_j^* _b_nr_r^ slcg cpc ejm`_jc¼, zlrp+sl bgqaspq Zl d_[_ Parlamentului, acesta a declarat: „Uneori este nevoie de o criz`, pentru ca oamenii s` accepte c` ceea ce era de mult evident nu mai poate Æ _k;l_r _ask Yg a^ qc gknslc m lms^ _pfgrcarsp^ Æl_lag_p^ glrcpl_[gml_j^* _b_nr_r^ slcg cpc ejm`_jc, Rpc`sgc q^ _tck sl lms qgqrck @pcrrml Woods pentru anii ce vor urma”. Este de men]ionat [i c` Acordul Bretton Woods a fost adoptat \n iulie 1944 pentru a reconstrui sistemul ecolmkga glrcpl_[gml_j bc bsn^ _j Bmgjc_ P^x`mg

zl mnglg_ slmp _l_jgYrg Æl_lag_pg* _n_p_rsj glstitu]ional actual nu este capabil s` fac` previxgslg, Qgqrcksj Æl_lag_p ctmjsc_x^* Dmlbsj Kmnetar Interna]ional este nerelevant \n aceast` apgx^* g_p Epsnsj acjmp 5 ngcpbc bgl jcegrgkgr_rc \ntr-o lume \n care China, Brazilia [i alte ]`ri au devenit juc`tori importan]i. Jeffrey Garten de la U_qfglerml Nmqr amlqgbcp^ a^ ËDcbcp_j Pcqcpve este mult prea solicitat` ca s` ac]ioneze ca o `_la^ aclrp_j^ ejm`_j^, Pmbmjdm Ng_ppg* _l_jgqr la New Times Media, scrie \ntr-un articol din 2 februarie 2009: „Se lanseaz` tot mai des ideea slcg am_esj^pg _ k_pgjmp Æl_l[c Zlrp+m _srmpgr_te cu putere de dispersie. Nu [tiu cum se poate concretiza recent un astfel de proiect, at=t timp a;r n_paspeck sl tgb bc _srmpgr_rc cvrpck bc periculos pentru toat` lumea. America depinde de intr`rile masive de capital str`in, \n valoare

DINCOLO DE G8

Kmlbg_j, ?acqr_ qr_`gjc_ sl qgqrck bc k_l_eckclr kmlcr_p* bgar;lb pcesjgjc nclrps qafgk`spgjc amkcpag_jc Yg Æl_lag_pc Zlrpc [^pgjc glbsqtrializate. A[a au fost create Fondul Monetar Glrcpl_[gml_j Yg @_la_ Kmlbg_j^* a_ mpe_lgqkc kclgrc Ëq^ e_p_lrcxc qr_`gjgr_rc_ Æl_lag_p^ Yg cre[terea economic` la nivel interna]ional”. ËDmlb_rmpgg @pcrrml Ummbq _s qr_`gjgr pcesjg pentru o lume \n care circula]ia capitalului era limitat`,” a continuat Gordon Brown. „Noi tre`sgc q^ qr_`gjgk lmg pcesjg* nclrps m jskc Zl a_pc agpasj_[g_ a_ngr_jsjsg cqrc ejm`_j^,¼ La r=ndu-i, Jeffrey Garten, membru al Council ml Dmpcgel Pcj_rgmlq* Zlrp+sl _prgamj bgl Financial Times, – „Avem nevoie de o nou` Autoritate Monetar` Global`” (We need a new Global Monetary Authority) –, consider` c` „Omenirea qc amldpslr^ pc_jkclrc as m apgx^ ejm`_j^, B_p* spre deosebire de crizele anterioare, criza actu_j^ acpc qmjs[gg ejm`_jc¼, zl njsq* cj kcl[gmlc_x^8 „Chiar dac` momentan opera]iunea de pompare masiv` de fonduri din partea statului are succes, acest demers va trebui urmat de o solu]ie pe rcpkcl jsle* a_pc cqrc sl_ qglesp^8 glqr_sp_pc_ slcg ?srmpgr^[g Ejm`_jc Kmlcr_pc, U_qfglermlsj pcaslm_Yrc a^ _ac_qr^ apgx^ _ bctclgr ejm`_j^, Pcxmjt_pc_ cqrc cvajsqgt ngp_kgb_j^* as sl v=rf de prism` unic, cu comanda unic`”.

sistemul trebuie reconsiderat, iar amlqgbcp_pc rpc`sgc q^ Æc ejm`_j^¼ ËLgagm glqrgrs[gc Æl_lag_p^ ls rpc` pcejckclr^pgg Yg qsnp_tcefcpgg, C apc_pc_ slsg estcpl camlmkga k q^ ls Æc pcbsq j_ E6* nclrps a^ b fac parte dou` dintre ]`rile puterni China [i India –, [i nici Brazilia, M [_p^ _dpga_l^, Ls nm[g q^ gelmpg _ac \n orizontul economic, au devenit c rin]`. Se impune, de asemenea, ins sistem de cooperare monetar` \ntre pentru c` unul dintre motivele act amlqrgrsgc bcpcej^pgjc kmlcr_pc bgl

brut` de trei miliarde de dolari pe z qsk^ t_ apcYrc Zl kmb qgesp Zl _lgg U_jj Qrpccr Yg U_qfglerml ls qsl fac` fa]`, f`r` o str=ns` cooperare Nc j;le^ _ac_qr_* bgkclqgslgjc g _jc Æl_l[cjmp qslr bglamjm bc mpga Acestea au crescut de la 12.000 de dolari, \n 1980, la aproape 200. arde de dolari \n 2007. O cantitate apcYrcpc bgl _acqr a_ngr_j qc _Ç^ _a \n zona Golfului, nu \n SUA sau \n k_g nm[g amlqrpsg gcp_pfgg Æl_lag_p U_qfglerml* d^p^ _ [glc amlr bc @ Tokio sau chiar Moscova”.

De altfel, [i pre[edintele Fran]ei, kozy, la \nt=lnirea cu liderii ]`rilor care a avut loc anul trecut, \n 15 Bruxelles, dup` ce a atras aten]ia tului c` „actuala criz` este criza p

u preocupare cum proiectul euroe s` se fisureze \n condi]iile acestei ice [i r`v`[itoare pentru majoritatea europene â&#x20AC;&#x201C; [i vorbesc de econoi dezvoltate. Asist`m deja la tenta]ia

ublica]ii au preluat, \n 26 februarie, f`cut` \n cadrul unei dezbateri de Senatului, Mircea Geoan`, conform ndi]iile crizei economice [i financiare, ropean \ncepe s` se fisureze, existând rena]ionaliz`rii politicilor economice rii destructur`rii geopolitice.

ericii Catolice, papa Benedict al eclarat \n 12 decembrie 2008 c` la

+

# $

Â&#x20AC; la criz` demonstreaz` cum activita

unâ&#x20AC;&#x153;, a spus suveranul pontif \n meu titlul â&#x20AC;&#x17E;Lupt=nd \mpotriva s`r`ciei strui paceaâ&#x20AC;&#x153;. Mesajul papal este tri

nterna]ionale. Benedict al XVI-lea tarea imediat` a unui â&#x20AC;&#x17E;cod etic co` stopeze accentuarea diferen]elor

! Â&#x201E; $

a sus]ine posibilitatea investi]iilor

L SCAUN NU TA DEOPARTE

anilor 2000, care au determinat Sta*

o politic` diferit`â&#x20AC;?. |n urma suma Bruxelles, liderii UE au solicitat

$

!

& *

el, ca instrument de â&#x20AC;&#x17E;eradicareâ&#x20AC;? a

anii!

de creare de G-uri multiple â&#x20AC;&#x201C; G4, cei patru mari din Europa, G20 â&#x20AC;&#x201C;, vedem cum Polonia \ncearc` s` preia ini]iativa \n coagularea unui sprijin politic [i poate financiar al ]`rilor central-europene, membre ale UE, asist`m la modul \n care Italia, Austria, Irlanda [i Grecia caut` solu]ii care ies oarecum din regula solidarit`]ii europeneâ&#x20AC;?, a subliniat Geoan`. Pre[edintele Senatului a sesizat, cu preocupare, existen]a unei rena]ionaliz`ri a Europei, \n sensul rena]ionaliz`rii politicilor europene, precum [i exacerbarea unui soi de na]ionalism economic, prost \n]eles. â&#x20AC;&#x17E;|n acest moment se constat` un fel de â&#x20AC;&#x2122;scap` cine poateâ&#x20AC;&#x2122;:

Â&#x2020;! +Â&#x2021;

pe termen scurt [i foarte scurt devine periculoas` pentru toat` lumea, chiar [i pentru cei care

Â&#x2020; !

Este a doua oar` c=nd, de la declan[area crizei, papa critic` sistemul economic actual, care, \n concep]ia sa, pune accent doar pe valorile lume[ti [i aproape deloc pe moralitate [i spiritualitate. +@

lorâ&#x20AC;&#x153;, a precizat Benedict al XVI-lea [i a ar`tat c`, â&#x20AC;&#x17E;odat` cu pr`bu[irea marilor b`nci, dispar [i banii, [i c` toate acele lucruri care par reale sunt de importan]` secundar`. Asta nu trebuie s` uite cei care \[i cl`desc vie]ile numai pe lucruri vizibile, precum succesul, cariera sau baniiâ&#x20AC;?. Pe scurt,

Fost pre[edinte Â&#x192;

profesor universita J * la Universitatea nuel Wallerstein cunoscut drept un list al evenimentel economice mondi dat, \n 2005, â&#x20AC;&#x17E;Cen Braudel pentru s nomiei, Sistemelo Civiliza]ieiâ&#x20AC;?. Iat` Wallerstein \ntr-un interviu acorda Monde \n 12 octombrie 2008: â&#x20AC;&#x17E;Fern spunea c` istoria omenirii se \mpa

<

cum sunt spre exemplu feudalismu lismul. Acestea se \mpart la r=ndu mai scurte, numite de Braudel â&#x20AC;&#x2122;ci rale conjuncturaleâ&#x20AC;&#x2122;, descrise de eco cum Nicolas Kondratieff [i Joseph str`nut`, economiile vestice fac Când scad leul, zlotul sau forintul, sc a spus Geoan`. |n aceste circumsta a ar`tat c` obliga]ia liderilor poli \mpreun` cu liderii politici europeni, e o pledoarie pentru traversarea crizei \ solidaritate. â&#x20AC;&#x17E;Dac` lucrurile merg a[a te, teama mea â&#x20AC;&#x201C; cunoscând tenta]iile din Europa, ca [i ale celor din Româ acest proiect european s` sufere \n ambi]ie [i, pân` la urm`, s` asist` rarea procesului de destructurare a declarat Mircea Geoan`.

r`spunsul papei la dep`[irea crizei nu const` \n reducerea implic`rii persoanelor consacrate \n favoarea omului la +

$

imanentist`. De aceea, este nevoie de oameni ai

! Â&#x20AC;

@

 ! "

# nat papa Benedict al XVI-lea. Tema crizei a fost reluat` de pontif la \nt=lnirea din 26 februarie cu

" Â&#x20AC; ! c`, â&#x20AC;&#x17E;dac` nu ar exista p`catul, am putea apela dac` putem s` d`m leap[a pe `[tia mai mici de la r`s`rit, pe noii veni]i, hai s` ia ei leap[a, c` poate ne \nzdr`venim noi.

Trebuie s` le spunem mai clar prietenilor [i alia]ilor din America [i Europa de Vest c`, dac` fac aceast` gre[eal`, este una fatal` \n principal pentru ei [i pentru proiectul europeanâ&#x20AC;?, a subliniat liderul PSD. Mircea Geoan` a argumentat afirma]ia f`cut`, precizând c`, \n clipa \n care se \ncearc` mutarea vortexului crizei c`tre economiile mai fragile din Europa Central` [i de R`s`rit, bumerangul, \n mod paradoxal, se \ntoarce tot c`tre economiile din Vest. â&#x20AC;&#x17E;Când Europa central`

ULTIMUL A

comb`tut [i accesibile tuturor, [i l

Â&#x201A; ! "

[at` de premise false [i, astfel, face

! @*

ci, mai \nt=i de to

u preocupare cum proiectul euroe s` se fisureze \n condi]iile acestei ice [i r`v`[itoare pentru majoritatea europene – [i vorbesc de econoi dezvoltate. Asist`m deja la tenta]ia

ublica]ii au preluat, \n 26 februarie, f`cut` \n cadrul unei dezbateri de Senatului, Mircea Geoan`, conform ndi]iile crizei economice [i financiare, ropean \ncepe s` se fisureze, existând rena]ionaliz`rii politicilor economice rii destructur`rii geopolitice.

ericii Catolice, papa Benedict al eclarat \n 12 decembrie 2008 c` la l_lag_pc ejm`_jc qr^ Ëqgqrcksj `_lqgr bc ncpqncargt^ Yg bc npcmasn_pc p_ag¼* amldmpk _ecl[gcg bc Yrgpg Pcla criz` demonstreaz` cum activita^ nm_rc Æ Zl _lskgrc kmkclrc cem+g mpgac amlqgbcpclr nc rcpkcl jsle un“, a spus suveranul pontif \n meu titlul „Lupt=nd \mpotriva s`r`ciei strui pacea“. Mesajul papal este trip_bg[gml_j YcÆjmp bc qr_rc* estcplc Yg nterna]ionale. Benedict al XVI-lea tarea imediat` a unui „cod etic co` stopeze accentuarea diferen]elor g Yg q^p_ag* Zlrp+m jskc a_p_arcpgx_r^ _pc_ camlmkga^, Qstcp_lsj nmlrgd _ acj k_g gknmpr_lr pmj _j Æl_l[cjmp a sus]ine posibilitatea investi]iilor

L SCAUN NU TA DEOPARTE

anilor 2000, care au determinat Stafgl_ Yg Cspmn_ q^ cj_`mpcxc* Æca_pc o politic` diferit`”. |n urma suma Bruxelles, liderii UE au solicitat jsg a_ _acqr_ q^ pcdmpkcxc p_ngb xgkc qgqrcksj Æl_lag_p _ars_j, Cp_ U_qfglermlsj ZYg npmnsqcqc8 ammpg qrp_rcegg Æl_lag_pc kmlbg_jc* j_lel, ca instrument de „eradicare” a

anii!

de creare de G-uri multiple – G4, cei patru mari din Europa, G20 –, vedem cum Polonia \ncearc` s` preia ini]iativa \n coagularea unui sprijin politic [i poate financiar al ]`rilor central-europene, membre ale UE, asist`m la modul \n care Italia, Austria, Irlanda [i Grecia caut` solu]ii care ies oarecum din regula solidarit`]ii europene”, a subliniat Geoan`. Pre[edintele Senatului a sesizat, cu preocupare, existen]a unei rena]ionaliz`ri a Europei, \n sensul rena]ionaliz`rii politicilor europene, precum [i exacerbarea unui soi de na]ionalism economic, prost \n]eles. „|n acest moment se constat` un fel de ’scap` cine poate’:

nc rcpkcl jsle», Ë?argtgr_rc_ Æl_lag_p^ jgkgr_r^ pe termen scurt [i foarte scurt devine periculoas` pentru toat` lumea, chiar [i pentru cei care npmÆr^ a;lb ngc[cjc kcpe `glc»* _ _b^se_r n_n_, Este a doua oar` c=nd, de la declan[area crizei, papa critic` sistemul economic actual, care, \n concep]ia sa, pune accent doar pe valorile lume[ti [i aproape deloc pe moralitate [i spiritualitate. ËApgx_ Æl_lag_p^ ejm`_j^ _p_r^ x^b^plgag_ `_lglor“, a precizat Benedict al XVI-lea [i a ar`tat c`, „odat` cu pr`bu[irea marilor b`nci, dispar [i banii, [i c` toate acele lucruri care par reale sunt de importan]` secundar`. Asta nu trebuie s` uite cei care \[i cl`desc vie]ile numai pe lucruri vizibile, precum succesul, cariera sau banii”. Pe scurt,

Fost pre[edinte Glrcpl_[gml_jc bc profesor universita r_rc_ @glef_krml la Universitatea nuel Wallerstein cunoscut drept un list al evenimentel economice mondi dat, \n 2005, „Cen Braudel pentru s nomiei, Sistemelo Civiliza]iei”. Iat` Wallerstein \ntr-un interviu acorda Monde \n 12 octombrie 2008: „Fern spunea c` istoria omenirii se \mpa rcknmp_jc bc jsle^ bsp_r^¾* bmkg kgrc qgqrckc bc mpe_lgx_pc camlm cum sunt spre exemplu feudalismu lismul. Acestea se \mpart la r=ndu mai scurte, numite de Braudel ’ci rale conjuncturale’, descrise de eco cum Nicolas Kondratieff [i Joseph str`nut`, economiile vestice fac Când scad leul, zlotul sau forintul, sc a spus Geoan`. |n aceste circumsta a ar`tat c` obliga]ia liderilor poli \mpreun` cu liderii politici europeni, e o pledoarie pentru traversarea crizei \ solidaritate. „Dac` lucrurile merg a[a te, teama mea – cunoscând tenta]iile din Europa, ca [i ale celor din Româ acest proiect european s` sufere \n ambi]ie [i, pân` la urm`, s` asist` rarea procesului de destructurare a declarat Mircea Geoan`.

r`spunsul papei la dep`[irea crizei nu const` \n reducerea implic`rii persoanelor consacrate \n favoarea omului la Ëm qglesp^ bgkclqgslc* a_pc Zl kmb glctgr_`gj t_ qd;pYg npgl _ Æ gqrmpgagqr^ Yg imanentist`. De aceea, este nevoie de oameni ai pse^agslgg Yg kslagg, Pse^agslc_ Yg _a[gslc_ qslr bmg rcpkclg a_pc* Zl Apgqrmq* ls _hsle lgagmb_r^ Zl amlÇgar, Bgknmrpgt^* qc k_rspgxc_x^ Zl amknjckclr_pgr_rc Yg glrcep_pc pmblga^¼* _ kcl[gm+ nat papa Benedict al XVI-lea. Tema crizei a fost reluat` de pontif la \nt=lnirea din 26 februarie cu npcm[gg Bgcacxcg bc Pmk_, Cj _ qs`jglg_r _rslag c`, „dac` nu ar exista p`catul, am putea apela dac` putem s` d`m leap[a pe `[tia mai mici de la r`s`rit, pe noii veni]i, hai s` ia ei leap[a, c` poate ne \nzdr`venim noi.

Trebuie s` le spunem mai clar prietenilor [i alia]ilor din America [i Europa de Vest c`, dac` fac aceast` gre[eal`, este una fatal` \n principal pentru ei [i pentru proiectul european”, a subliniat liderul PSD. Mircea Geoan` a argumentat afirma]ia f`cut`, precizând c`, \n clipa \n care se \ncearc` mutarea vortexului crizei c`tre economiile mai fragile din Europa Central` [i de R`s`rit, bumerangul, \n mod paradoxal, se \ntoarce tot c`tre economiile din Vest. „Când Europa central`

ULTIMUL A

j_ p_[gslc_ jsagb^* as _peskclrc comb`tut [i accesibile tuturor, [i l a_pc cvgqr^ Zl Æca_pc, B_p p_[gslc_ [at` de premise false [i, astfel, face m a_jc epcYgr^, Afg_p Yg tmgl[_ cqrc n^a_rsj mpgegl_p* _ac_qr_ ls a_sr^ q ci, mai \nt=i de to lcjc epsnsjsg bc gl

^k Zl d_x_ @ _ slsg _qrdcj bc agajs* a fost el descris de Kondratieff. |n ast` faz` a \nceput acum mai bine [i a urmat evident unei faze A, care 945 p=n` \n 1975, faz` considerat` ^ bc _acqr rgn bgl acg 3.. bc _lg bc emului capitalist. |n faza A a fost r npgl npmbsa[gc glbsqrpg_j^, zl d_x_ ul este nevoit, pentru a continua, s` Ær ¹ npgl acc_ ac Zl kmb m`gYlsgr ’cre[tere economic`’ (mut=nd ac npmbsa[gc nc qncarpsj Æl_lag_p' ¹ egcxc Zl qncasj_[gg, Bc ncqrc 1. bc umii se \ndatoreaz` masiv. |n preeck sjrgk_ nmp[gslc _ slsg d_xc @* care declinul virtual devine real [i ate aspectele mu[amalizate p=n` veal` (…). Vom asista la falimente cre[tere dramatic` a [omajului, la lmkga^ qclqg`gj^* amlqcagl[cjc Æglb

anii!

prematur de evaluat, exist=nd riscul subestim`rii parametrilor reali ai crizei. Ceea ce diferen]iaz` \n mod fundamental aceast` faz` de succesiunea ne\ntrerupt` de cicluri conjuncturale anterioare cqrc d_nrsj a^ qgqrcksj Æl_lag_p+`_la_p ls k_g reu[e[te s`-[i men]in` stabilitatea, condi]ie indispensabil` pentru ca un sistem s` existe. Pepgm_b_ bc bgqrpsecpc _ t_jmpgjmp tcafgsjsg qgqrck care \ncheie o faz` B a unui ciclu Kondratieff bspc_x^ Zl eclcp_j Zlrpc bmg Yg aglag _lg, zl kmkclrsj Zl a_pc qc nm_rc m`[glc bgl lms sl npmÆr real, se intr` \ntr-o nou` faz` A a unui nou ciclu.

Acum \ns`, aceast` trecere coincide [i cu o criz` _ qgqrcksjsg bc mpe_lgx_pc qmagm+camlmkga^* lucru care a f`cut s` intr`m \ntr-o perioad` de f_mq, ?armpgg npglagn_jg* estcplcjc Yg k_pgjc amppora]ii, declar` c` vor face tot ce le este \n putin]` pentru a o rezolva [i a restabili echilibrul.

Este \ns` foarte probabil c` nu vor reu[i asta. Nu Yrgs slbc qc t_ _hslec¼, ST

Sediul Fondului Monetar Interna]ional

Pctgqr_ Qcklcjc Rgknsjsg rc _qasjr^, M p special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau ctclrs_jc qsecqrgg j_ _bpcq_8 Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic „Semnele Timpului”

$ J $ a fost el descris de Kondratieff. |n ast` faz` a \nceput acum mai bine [i a urmat evident unei faze A, care 945 p=n` \n 1975, faz` considerat` Â&#x160;Â&#x2039;Â&#x2039; emului capitalist. |n faza A a fost

! Â? $

ul este nevoit, pentru a continua, s`

â&#x20AC;&#x2122;cre[tere economic`â&#x20AC;&#x2122; (mut=nd ac

Â&#x2018;

! " Â&#x2019;Â&#x2039; umii se \ndatoreaz` masiv. |n pre $ J care declinul virtual devine real [i ate aspectele mu[amalizate p=n` veal` (â&#x20AC;Ś). Vom asista la falimente cre[tere dramatic` a [omajului, la

anii!

prematur de evaluat, exist=nd riscul subestim`rii parametrilor reali ai crizei. Ceea ce diferen]iaz` \n mod fundamental aceast` faz` de succesiunea ne\ntrerupt` de cicluri conjuncturale anterioare $

reu[e[te s`-[i men]in` stabilitatea, condi]ie indispensabil` pentru ca un sistem s` existe. Pe

* care \ncheie o faz` B a unui ciclu Kondratieff

! Â?

real, se intr` \ntr-o nou` faz` A a unui nou ciclu.

Acum \ns`, aceast` trecere coincide [i cu o criz`

lucru care a f`cut s` intr`m \ntr-o perioad` de * ! Â&#x2021;

pora]ii, declar` c` vor face tot ce le este \n putin]` pentru a o rezolva [i a restabili echilibrul.

Este \ns` foarte probabil c` nu vor reu[i asta. Nu #! ST

Sediul Fondului Monetar Interna]ional

Â&#x20AC; Â&#x201E; Â&#x201C; ! Â&#x201D;

special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau

Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic â&#x20AC;&#x17E;Semnele Timpuluiâ&#x20AC;?

SEMNELE

timpului

FIECARE OM PE CARE |L |NTÂLNESC |N DRUMUL MEU |MI ESTE SUPERIOR PRIN CEVA. DE ACEEA |NCERC S~ |NV~} CÂTE CEVA PE LÂNG~ FIECARE. SIGMUND FREUD