SEMNELE
timpului OCTOMBRIE 2007
REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~
Terorismul, erezia sufletului pustiu
Moartea dulce Oamenii care aduc furtuna Libertatea religioas`, \ntre r`zboi [i pace
10/2007
SEMNELE TIMPULUI
Sumar OCTOMBRIE 2007
www.semneletimpului.ro VOLUMUL 19 NR. 115 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.
DIRECTOR: Lucian Cristescu
Editorial
14
1 Blasfemia [i deficitul de con[tiin]`
Ultima or`... 2 {tiri
Religie
REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu, Adrian Neagu, Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea. CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea GRAFICA˘ ¸SI TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca MANAGER: Irina Anghel – 0744.472.463 ISSN 1453-7060 10/2007
6 Biblia [i civiliza]ia III 14 Libertatea religioas`, \ntre r`zboi [i pace
Politic 22 Terorismul
22
Cultur` 30 Petre }u]ea Un portret de cuvinte 29 Citatul ST
SEMNELE
timpului OCTOMBRIE 2007
REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~
Social 34 Moartea dulce
34
Terorismul, erezia sufletului pustiu
Moartea dulce Oamenii care aduc furtuna Libertatea religioas`, \ntre r`zboi [i pace
ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040
Mediu
44
43 Cre[terea animalelor, \n topul celor mai de temut poluatori mondiali 44 Oamenii care aduc furtuna II
Semnele Timpului Octombrie 2007
Opinie Blasfemia [i deficitul de con[tiin]` CRISTIAN M~GUR~
Tineretul american este bântuit de o
B
ibliografia puberilor care se idee fix` [i fandosit`: t`g`duie[te opt ani \n urm`. |n drum spre zgâiesc \n fa]a camerelor Bucure[ti, m-am \ntâlnit cu un existen]a Duhului Sfânt [i a lui video, contrar a[tept`rilor, fost coleg de [coal`, [i am avut Dumnezeu. Pe site-urile nu face nicio trimitere la operele parte de o m`rturisire stranie. marilor atei. Nici urm` de B`iatul devenise satanist. |mi The Blasphemy Challenge [i Nietsche, Russell, Sartre, Marx, era imposibil s` \n]eleg ce se d’Holbach sau Feuerbach, niciun Youtube sunt postate nenum`rate \ntâmpase cu el \ntre timp, cum m`rturisiri de necredin]`. fior din revolta tragic` a lui Ivan de-i intraser` \n cap asemenea Karamazov. Singura surs` de inspiidei. |l [tiam de-o discre]ie ra]ie le este moftul. Cre[tinismul a ajuns ast`zi s` fie des`vâr[it`, a[ezat, f`r` excese de vreun fel, un om o problem` de gust: credin]a \n Dumnezeu este la fel care-]i evoc` echilibrul [i pasivitatea. De unde de subiectiv` ca preferin]a pentru pantalonii evaza]i. aceast` convertire? Mi-a explicat c` nu mai credea Fenomenul are structura unui virus cu tulpina \n Dumnezeu, a[a c`… trecuse la alt` doctrin`, mai rezistent`. Se r`spânde[te rapid, nediscriminatoriu, adecvat` realit`]ii, dup` p`rerea lui. Am \n]eles [i-i atinge pe cei cu imunitatea sc`zut`. Ziarele imediat c` nu era muncit de revolt` \mpotriva Ceru\ncep s`-i dea aten]ie, televiziunile \i ofer` timp de lui [i c` r`spunsul era mai degrab` naiv, neimplicant. anten`. Canalul american Fox News a difuzat un Fostul meu coleg nu se prea lua \n serios [i nu era interviu cu liderul mi[c`rii, Brian Flemming, [i a victima unei adeziuni autentice. La mijloc era doar reu[it s` demonstreze, \n doar câteva minute, cât de influen]a proast` a anturajului, format din rockeri inconsistent` [i de prost gândit` este aceast` camcare-[i desenau cranii pe tricouri [i chinuiau pisici. panie anticre[tin`. Nu este vorba de o respingere {i pentru c` necredin]a lui p`rea a fi un simptom al argumentat` a lui Dumnezeu [i nici nu se construcrizei de identitate, aveam convingerea c` se va ie[te o polemic` acid` \mpotriva formei institu]iovindeca \n timp, atunci când via]a \i va ar`ta c`, nalizate a credin]ei, ci, dimpotriv`, totul se reduce dincolo de plafonul min]ii sale, exist` Cineva demn la recitarea stereotip` a unui text care circul`, din de cunoa[tere [i \ncredere. gur` \n gur`, pe la to]i cei care s-au l`sat prin[i \n Evoc aceast` amintire personal` nu pentru a miaceast` saraband` ateist` la mod`. Ideea fundanimaliza r`t`cirile tinere]ii. Fiecare caz oglinde[te mental` a nou-formatului grup ateist este cam unicitatea unei personalit`]i, [i, implicit, a unui paranorexic`: religia \nseamn` tiranie, \ndoctrinare, curs \n via]`. Poate c`, peste ani [i ani, ace[ti atei terichiar tortur` psihologic` atâta timp cât promoveaz` bili[ti \[i vor lega destinul de cel al persoanei iubite ideea c` Isus a murit pe p`mânt, a stat trei zile \n \n fa]a altarului, poate c` \[i vor \ngropa p`rin]ii mormânt, dup` care a \nviat, S-a ridicat la cer [i numai dup` o slujb` religioas`. Dumnezeu [tie. poate fi al`turi de to]i aceia care |i cer prezen]a. Cam Camil Petrescu avea o vorb`: „Cât` luciditate, atâta acesta este tot arsenalul de argumente folosit pencon[tiin]`, cât` con[tiin]` atâta pasiune [i deci atâta tru „eliberarea” tineretului de sub jugul cre[tinisdram`”. Este cert c` revolta lor \mpotriva cre[tinismului. {i ca efortul lor s` nu fie \n van, [i-au construit mului este n`scut` dintr-un deficit de luciditate campania pe un text din Evanghelia dup` Marcu, a[a sau de con[tiin]`, a[adar, [i drama lor ar putea p`\ncât s` fie siguri c` au intrat pe un drum cu sens rea insignifiant`. Gesturile sunt condamnabile, neunic: „…dar oricine va huli \mpotriva Duhului Sfânt \ntemeiate, [i vorbesc mai degrab` de un gol suflenu va c`p`ta iertare \n veac, ci este vinovat de un tesc decât de o certitudine de natur` religioas`. p`cat ve[nic.” (Marcu 3,29). Dar, dac` [i \ndr`ci]ii mai puteau fi vindeca]i, \nUrm`rind câteva clipuri pe site-ul Youtube, mi-am seamn` c` destinul lor ar mai putea fi corijat. Cu o sinamintit de un episod similar, petrecut cu [apte sau gur` condi]ie: luciditatea lor s` nu fi fost deplin`. ST
Octombrie 2007 Semnele Timpului 1
{tiri SOCIAL
România, \n aten]ia trafican]ilor de persoane Num`rul românilor exploata]i prin munc` este, pentru prima dat` \n ultimii cinci ani, mai mare decât al persoanelor exploatate sexual, potrivit unei statistici a Agen]iei \mpotriva Traficului de Persoane. I Steliana Nzikou
De la \nceputul acestui an, au fost trafica]i 1.400 de români, cei mai mul]i fiind exploata]i prin munc` for]at` (640), obliga]i s` se prostitueze (579) sau s` practice cer[etoria (124). Comparativ, anul trecut num`rul persoanelor traficate dep`[ea 2.000. Peste 600 de persoane au fost p`c`lite cu
locuri de munc` bine pl`tite pentru ca, mai apoi, s` fie exploatate prin munc`. Dintre acestea, 415 au muncit \n agricultur`, 197 \n construc]ii [i 28 \n serviciile hoteliere. Astfel, \n Spania se profit` cel mai mult de români (70% fiind exploata]i sexual) [i \n Italia (110 traficate pentru munc` for]at` [i 181 pentru prostitu]ie). Odat` ajun[i \n str`in`tate, oamenii au fost izola]i \n ferme, iar actele le-au fost confiscate. Trafican]ii vizeaz` \n mod special jude]ele Bra[ov, Mure[, Teleorman [i Dolj. De asemenea, statistica a ar`tat c` cele mai multe victime ale exploat`rii sexuale au \ntre 15 [i 25 de ani. |n plus, \n acest an, com-
parativ cu anul trecut, num`rul b`rba]ilor trafica]i a crescut cu 20%. Astfel, dac` \n 2006, 73% dintre persoanele traficate erau femei [i 27% b`rba]i, \n acest an, 53% dintre victimele trafican]ilor sunt femei [i 47% b`rba]i. ST
MEDIU
|nc`lzirea global` trimite popula]ia c`tre ]`rile aglomerate Dezastrele ecologice generate de \nc`lzirea global` amplific` fenomenul migra]iei dinspre ]`rile s`race spre cele bogate, a avertizat luna aceasta Antonio Guterres, pre[edintele \naltului Comisariat ONU pentru Refugia]i (UNHCR). I Steliana Nzikou
Efectele pe termen lung ale schimb`rii climaterice anticipeaz` o extindere constant` a fenomenului de de[ertificare pân` la punctul de a distruge condi]iile de via]` \n multe p`r]i ale lumii”, a declarat Guterres. Astfel, pentru fiecare centimetru crescut al nivelului m`rii, peste un milion de persoane
sunt dislocate. Conform UNCHR, pân` la sfâr[itul anului trecut, aproape 33 milioane de persoane au p`r`sit locurile natale din cauza dezastrelor naturale, a r`zboaielor, a opresiunii politice [i etnice [i a s`r`ciei extreme. Dintre acestea, circa 10 milioane de persoane au traversat grani]ele altor state [i sunt oficial considerate refugia]i,
potrivit terminologiei ONU, 13 milioane sunt dislocate \n interiorul grani]elor na]ionale, iar 5,8 milioane sunt apatride. Restul, de 4 milioane, sunt \n curs de a fi repatriate. „Comunitatea interna]ional` pare s` nu fie mai experimentat` \n gestionarea acestor noi cauze decât \n prevenirea conflictelor [i persecu]iilor”, consider` Guterres. ST Semnele Timpului Octombrie 2007
2
MEDIU
RELIGIE
22 grade Celsius, temperaturile record topesc Oceanul |nghe]at Una dintre sta]iile de cercetare din zona oceanului Arctic a \nregistrat \n aceast` var` temperaturi de peste 20 de grade Celsius, cu aproximativ 15 grade mai mult decât media din aceast` zon`. I Radu Vasile
Steliana Nzikou
Vremea excesiv de cald` a fost \nso]it` de o dezghe]are masiv` a oceanului Arctic, precizeaz` presa britanic`. Mai mult, \n septembrie, ghea]a a ajuns la cel mai sc`zut nivel \nregistrat vreodat`, ceea ce arat` foarte clar cât de sensibil` este aceast` zon` a lumii fa]` de \nc`lzirea global`. Cercet`torii de la Queen's University din Ontario au fost uimi]i s` vad` cum, \n timpul expedi]iei lor la High Arctic, pe insula Melville, termometrele ar`tau 22 grade Celsius \n luna iulie. Aceast` zon` este cunoscut` ca fiind unul dintre cele mai reci locuri din America de Nord. „Este un
lucru cu totul ie[it din comun având \n vedere c` vorbim despre un loc \n care temperatura medie este de aproximativ 5 grade Celsius. |n acest an \ns`, pe timp de zi, am \nregistrat temperaturi medii cuprinse \ntre 10 grade Celsius [i 15 grade”, spune Scott Lamoureux, profesor de geografie la Queen's University. Aproape jum`tate din luna iulie a fost excesiv de cald`. |n nordul Siberiei, temperaturile au urcat cu 4-5 grade peste media obi[nuit`. Expunerea prelungit` la razele solare a sporit pierderile de ghea]`, care a ajuns s` acopere doar 4,28 milioane de kilometri p`tra]i, cu aproximativ 39% mai pu]in decât se \nregistrase \n aceea[i perioad` a anului, \ntre 1979 [i 2000. Mai mult, un cercet`tor de la International Polar Year, \ntors recent dintr-o expedi]ie la Polul Nord, a raportat c` la Polul Nord ploua! De asemenea, locuitorii din zon` observ` [i ei o schimbare semnificativ` a mediului \nconjur`tor, ca urmare a verilor din ce \n ce mai calde. Spargerea ghe]ii mai devreme [i \ntârzierea \nghe]ului afecteaz` via]a popula]iei, prin influen]a asupra momentului [i locului \n care vân`toarea (principala ocupa]ie a oamenilor din aceast` regiune) poate avea loc. „Peisajul este pur [i simplu distrus \n fa]a ochilor no[tri”, se plâng locuitorii din regiunile polare. ST
Un senator [i un criminal |l dau \n judecat` pe Dumnezeu Absurditate. De curând, justi]ia român` a fost pus` \n situa]ia de a se pronun]a \ntr-un proces deschis \mpotriva lui Dumnezeu. Dosarul \n care Dumnezeu a fost chemat \n judecat` a fost depus la Parchetul de pe lâng` Judec`toria Timi[oara de c`tre un de]inut condamnat la 20 de ani de temni]` pentru omor deosebit de grav. Mircea Pavel sus]ine c` Dumnezeu nu [i-a respectat contractul \ncheiat cu el la data botezului. I Flavius Pan`
Conform reclama]iilor, Divinitatea nu l-a ap`rat de Satana, din aceast` cauz` criminalul ajungând acum dup` gratii. Prin urmare, Mircea Pavel a solicitat deschiderea ac]iunii penale continuare \n pagina 4
Octombrie 2007 Semnele Timpului 3
{tiri continuare din pagina 3 \mpotriva numitului Dumnezeu, pentru comiterea infrac]iunilor prev`zute de articolele 215, 221, 246, 256, 257, cod penal. Dumnezeu a fost acuzat de \n[el`ciune, t`inuire, abuz \n serviciu contra intereselor persoanelor, primire de foloase necuvenite [i trafic de influen]`. Pe data de 10 iulie a.c., procurorii au dat solu]ia de „ne\ncepere a urm`ririi penale pe motiv c` Dumnezeu nu este o persoan` real` [i nu are domiciliu”.
Spre deosebire de legile noastre, dar [i ale altor state, legea din Nebraska, SUA, permite ca Dumnezeu s` poat` fi adus pe banca acuza]ilor deoarece aceasta admite ideea c` El are domiciliul pretutindeni. Profitând de aceast` sc`pare legislativ`, senatorul Ernie Chambers a depus o plângere penal` \mpotriva Lui, considerând c` Dumnezeu este vinovat de terorism interna]ional. Politicianul sus]ine c` de epidemii, foamete, calamit`]i naturale, r`zboaie [i genocide, responsabil este Cel care dirijeaz` totul. Conform legii, cei care sunt g`si]i vinova]i de aceast` acuza]ie grav` risc` s` ajung` pe scaunul electric. ST
RELIGIE
Consiliul Europei, Strassbourg
Consiliul Europei: Crea]ionismul va fi scos din manualele [colare Toate statele membre vor fi obligate „s` se opun` ferm” pred`rii \n [coli a teoriei crea]ioniste ca disciplin` [tiin]ific`, \n urma unei decizii luate de parlamentarii Consiliului Europei (CE), cu 48 de voturi [i 25 \mpotriv`. I Steliana Nzikou
„Crea]ionismul neag` evolu]ia speciilor prin selec]ia natural` [i nu poate fi pus pe picior de egalitate cu evolu]ionismul”, se arat` \n rezolu]ia adoptat` luna aceasta de Adunarea Parlamentar` a Consiliului Europei (APCE). „Dac` nu suntem vigilen]i, crea]ionismul poate deveni o amenin]are pentru drepturile omului. }inta primar` a crea]ioni[tilor – \n majoritatea lor cre[tini [i musulmani – este educa]ia. Ei sunt deci[i s`-[i vad` \ncorporate ideile \n curicula [colar`, c`utând s` le prezinte \ntr-o manier` [tiin]ific`. Dar acest
fapt nu ar face decât s` creeze o confuzie \n mintea elevilor, care nu ar mai putea face distinc]ia \ntre credin]` [i [tiin]`. Teoria evolu]ionist` nu are nimic de a face cu revela]ia divin`, ci este bazat` pe fapte”, se mai spune \n documentul APCE. „Nu vrem s` cre`m o falie \ntre credin]` [i [tiin]`, ci s` prevenim \ncercarea de a opune credin]a [tiin]ei”, a declarat Anne Brasseur, raportorul Adun`rii Parlamentare. Ciudat lucru, \n timp ce se chinuie s` g`seasc` metode pentru a stopa predarea crea]ionismului \n [coli, pe motiv c` acesta este o amenin]are pentru drepturile omului, parlamentarii Consiliului European desfiin]eaz` tocmai aceste drepturi. Prin interzicerea crea]ionismului \n [coli, drepturile omului devin drepturile Comisiei Europene, iar liberul arbitru este restrâns [i „educat” dup` legile casei. A[adar, cine vrea libertate s` aleag`: exist` \ns` o singur` variant`. ST Semnele Timpului Octombrie 2007
4
POLITIC
Israelienii [i palestinienii negociaz` \mp`r]irea Ierusalimului Un apropiat al premierului israelian Ehud Olmert a declarat, la \nceputul acestei luni, c` guvernul este dispus s` sus]in` o divizare a Ierusalimului, dup` 40 de ani de dispute. I Radu Vasile
Declara]ia vine \n urma unei \ntâlniri \ntre negociatorii israelieni [i palestinieni \n care cele dou` p`r]i au stabilit cedarea c`tre palestinieni a câtorva cartiere din Ierusalimul de est locuite de arabi. |n schimb, Israelul ar primi recunoa[terea comunit`]ii interna]ionale, inclusiv a statelor arabe, asupra sectorului s`u din Ierusalim [i existen]a \n acel loc a capitalei
Israelului. |n plus, israelienii vor primi unele teritorii din Cisiordania. Dup` ce cartierele din Ierusalimul de est, \n care locuiesc aproximativ 170.000 de arabi, vor fi transferate sub controlul palestinienilor, se prevede c` ace[tia \[i vor stabili aici capitala viitorului stat. Zona de est a Ierusalimului a fost capturat` de c`tre israelieni de la iordanieni \n timpul r`zboiului din 1967. Autorit`]ile
israeliene nu vor ceda \ns` palestinienilor Ora[ul Sfânt [i nici cartierele din jurul s`u. Documentul, care cuprinde toate subiectele discutate la \ntâlnirea celor dou` p`r]i, va fi piesa central` a Conferin]ei de Pace din noiembrie, unde se vor \ntâlni George Bush (pre[edintele SUA), Ehud Olmert (premierul Israelului) [i Mahmoud Abbas (pre[edintele Palestinei). ST
SOCIAL
Copiii marginaliza]i \[i \ncep via]a sexual` la 13 ani Adolescen]ii care nu sunt populari printre colegii [i prietenii lor au tendin]a s`-[i \nceap` via]a sexual` \n jurul vârstei de 13 ani, relev` un studiu citat de Reuters Health. I Radu Vasile
|n Canada, aproximativ 17% dintre copiii de pân` la 14 ani au experimentat deja rela]iile sexuale, principala cauz` fiind rela]ia negativ` cu profesorii [i colegii, lipsa de \ncredere \n sine [i abuzul verbal. De altfel, abuzul verbal pare s` fie cauza mai multor
probleme de comportament. „Copiii abuza]i verbal sunt predispu[i la violen]`, \nc`ier`ri, consum de droguri sau alcool \n jurul vârstei de 13 ani”, consider` dr. Mara Brendgen de la Universitatea din Quebec. Cercet`torii sunt de p`rere c` remedierea situa]iei se poate face cu ajutorul p`rin]ilor care ar trebui s`-i ajute pe copiii lor s` \[i dezvolte abilit`]ile de socializare, s` nu se simt` singuri [i depresivi. De asemenea, profesorii ar trebui s` se preg`teasc` suplimentar pentru a putea gestiona clasele stresante [i copiii cu
nevoi deosebite, iar elevii ar trebui s` primeasc` [i ajutorul psihologilor [colari. ST
Octombrie 2007 Semnele Timpului 5
Religie
Biblia [i civiliza]ia
Dac` \n num`rul trecut ne-am familiarizat cu impactul pe care Biblia l-a avut asupra structurilor sociale din Imperiul Roman, \n articolul de fa]`, vom reconstitui urmele l`sate de Revela]ie \n trei domenii principale care definesc o civiliza]ie: justi]ia, educa]ia [i [tiin]a.
omeniul juridic Se spune c` Legea roman` a fost cea mai impresionant` [i admirabil` realizare a civiliza]iei romane. Dreptul Roman consista din dou` mari sec]iuni: Dreptul Civil (pachet convenit de societate) [i Dreptul natural (dictat de natura fiin]ei umane, aplicabil oric`rui neam de sub soare). Meritul justi]iei romane privea domeniul legii private [i al legilor privind proprietatea. Existau \ns` destule deficien]e \n legea public`, având \n vedere c` vaste zone nereglementate l`sau magistra]ilor puteri discre]ionare. Astfel, \n timp ce societatea roman` era tolerant` cu via]a privat` a individului, aceasta
D
era necru]`toare cu infrac]iunile contra statului. |ntrucât pentru romani religia era un instrument sacru de men]inere a ordinii soI Lucian Cristescu ciale [i a bun`st`rii imperiului, prin faptul c` asigura „pax deorum”1, ne\ndeplinirea ritualului fa]` de zei era o ofens` la adresa statului. A[a se face c` cea mai mic` re]inere de a arde t`mâie zeilor atr`gea condamnarea – de unde [i pogromurile anticre[tine.O sl`biciune a legii romane era discriminarea femeii, niciodat` recunoscut` ca om adult. Un articol din Legea celor 12 table prevedea: „Dac` o persoan` a cântat sau a compus un cântecel Semnele Timpului Octombrie 2007
6
roman`), ci doi sau chiar trei, dup` scrierile Bibliei. Scriptura defavoriza divor]ul [i bloca dreptul la rec`s`torire cât timp lipsea dovada adulterului. |mp`ratul Iustinian (534-538) este cel care reformeaz` legea roman`, a[ezând-o pe baze cre[tine. Astfel, Codul s`u \ncepe cu o declara]ie de credin]` cre[tin` [i cu porunca de aliniere general` a tuturor cet`]enilor fa]` de crezul cre[tin. La data aceea, lumea nu era preg`tit` s` perceap` aceasta ca pe o agresiune contra libert`]ii de con[tiin]`.
... \n timp ce societatea roman` era tolerant` cu via]a privat` a individului, aceasta era necru]`toare cu infrac]iunile contra statului.
Volumul Cosmos, Bios, Theos, editat de Henry Margenau [i Roy Abraham Varghese (1992), prezint` 60 de savan]i de vârf, to]i cre[tini, dintre care 24 premia]i Nobel (vezi casetele din text).
\mpotriva altei persoane, producând calomnie sau insult`, s` fie ciom`git pân` la moarte.” Legea roman` nu avea tangen]e cu morala privat`. Niciun roman nu putea \n]elege de ce homosexualitatea ar fi fost o chestiune de stat. Homosexualitatea era tolerat`, cu toate c` existase la \nceputul republicii o „Lex Scantinia” contra acestor practici. |mp`ra]ii romani ]ineau pe lâng` ei b`ie]i tineri, f`r` ca pederastia s` le scad` respectul. |ntr-o vreme s-a pus doar o tax` pe prostitu]ia homosexual`. Primul impact al Bibliei asupra lui „jus romana” se vede \n legile lui Constantin (334). |ntrucât omul este chipul lui Dumnezeu, legea interzicea stigmatizarea criminalilor cu fierul ro[u pe fa]`. |n plus, legea cerea acuzatorilor s` aduc` nu un singur martor (dup` cutuma
Textul Codului lui Iustinian se refer` uneori direct la Biblie ca la autoritatea de referin]`: „Totul trebuie s` se judece conform legii vechi [i moderne, adic` a legii lui Moise, care antedateaz` legile tuturor na]iunilor, [i a legii lui Hristos, a[a cum este con]inut \n legea \mp`ratului Constantin, Teodosie [i Leo.” Iustinian decreteaz` dou` amendamente cu prevederi drastice pentru „oamenii apuca]i de patim` dr`ceasc`, practicând \ntre ei poftele cele mai scârboase [i mai contrarii naturii, pe care-i \ndemn`m s` pun` la inim` teama de Dumnezeu [i de judecata viitoare... C`ci suntem \nv`]a]i \n Sfintele Scripturi c`, din cauza acestui comportament scabros, cet`]ile (Sodoma
ASTROFIZICA Sir Arthur Eddington (1882-1944), quaker, sus]in`tor timpuriu al teoriei relativit`]ii, cercet`tor al teoriei stelare. El a produs primul studiu [tiin]ific cu privire la interiorul stelelor, prezicând temperaturi enorme, fapt confirmat ulterior.
CARTOGRAFIA CELEST~ John Herschel (1792-1871) – observator al cerului emisferei sudice; credincios militant. Era fiul lui William Herschel (1738-1822) cartograful cerului emisferei nordice.
Octombrie 2007 Semnele Timpului 7
Religie ELECTROMAGNETISMUL James Clerk Maxwell (1831-1879), matematician [i fizician, cel ce a formulat teoria electromagnetic` a lumii, teoria cinetic` a gazelor, deschiz`torul culoarului pentru mecanica cuantic` [i pentru relativitatea special`..., cel mai influent savant pentru sec. XX, despre ale c`rui lucr`ri Einstein spunea c` „sunt cele mai profunde [i cele mai roditoare pe care fizica le-a experimentat de la Newton \ncoace.” Tot el produce „discul lui Maxwell” (corela]ia dintre culori), cât [i prima fotografie color (1861). La 22 ani, Maxwell se converte[te la cre[tinism. El era convins c` [tiin]a nu poate fi niciodat` un ghid pentru adev`rul religios. La un an dup` publicarea Originii speciilor lui Darwin, Maxwell a publicat argumentul perfec]iunii moleculelor: „\ntrucât moleculele sunt perfect identice, \nseamn` c` ele sunt produse de o Inteligen]`, conform unui plan inteligent...”
CHIRURGIA ANTISEPTIC~ Dr. Joseph Lister (1827-1812), quaker devotat, pleac` de la teoria germenilor patogeni a lui Louis Pasteur, folosind acidul carbonic. |n practica lui medical`, tot reamintea studen]ilor de teama de Dumnezeu.
aplicând rânduiala Scripturii, Alfred \mparte ]ara \n unit`]i de 10, 50 [i 100, dup` modelul recomandat lui Moise de Ietro. Liderii peste 100 erau numi]i Earl (con]i). Teritoriul unui Earl se chema „shire”, iar ajutorul Earl-ului se numea „shire-reef” – de unde ne-a r`mas cuvântul „[erif”. |n anul 876, regele Guthrum din Danemarca a invadat [i Wessex-ul. |n anul urm`tor, când Guthrum s-a \ntors, Alfred l-a \ntâmpinat la Edington [i l-a \nfrânt. Luându-l prizonier pe Guthrum [i r`m`[i]a o[tirii lui, Alfred l-a dus la castel [i i-a oferit acestuia o mas` mare [i un tratat de pace. Dup` ce le-a ar`tat practic \n ce const` cre[tinismul, Alfred i-a propus regelui s` devin` cre[tin. Când Guthrum a ie[it din apa botezului, Alfred l-a \mbr`]i[at spun\ndu-i: „E[ti fratele meu!” Apoi i-a mai zis: „}ara asta este prea mare ca s-o conduc singur. Nu e important cine o conduce. Conteaz` c` este o
GENETICA Gregor Mendel (18221884), c`lug`r austriac. Prin cercet`rile sale, a pus bazele geneticii moderne.
[i Gomora) au fost nimicite cu oameni cu tot.” Posteritatea [i-a fundamentat justi]ia pe Codul lui Iustinian, iar Codul lui Napoleon este un exemplu proeminent \n acest sens.
Studiu de caz: Alfred cel Mare Istoria Angliei, respectiv istoria Europei, ar fi fost cu totul alta dac` n-ar fi fost regele Alfred cel Mare (849-899). La data când Alfred lua sceptrul, aproape toat` Anglia era invadat` [i colonizat` de vikingii danezi, \n afar` de o mic` por]iune din sud, regatul lui Alfred – Wessex. Dup` ce descoper` Biblia [i se converte[te, Alfred cel Mare traduce mai \ntâi por]iuni din Biblie ([i primii 50 de psalmi), apoi d` o culegere de legi, \n prolog a[ezând cele Zece Porunci. Al`turi, mai a[az` o serie de pasaje biblice care vorbeau despre eliberarea sclavilor din [apte \n [apte ani, restric]ionarea r`zbun`rii sângelui [i protec]ia str`inilor. Apoi, Semnele Timpului Octombrie 2007 8
]ar` cre[tin`. R`mâi aici [i condu cu mine ]ara, sub st`pânirea lui Hristos!” Istoria se schimb`, vikingii p`r`sind \n cele din urm` Britania. De asemenea, când a fost \ntrebat` care este secretul m`re]iei britanice, regina Victoria a r`spuns: „Biblia, domnule, Biblia este secretul m`re]iei noastre!”. {i Lumea Nou` a fost influen]at` de principiile biblice. Codul de la Connecticut, din 1620, cel mai vechi cod american, a[eza bazele guvern`rii aproape \n \ntregime pe Tora. |nc` de la prima adunare de la New Haven, \n 1639, pastorul puritan [i cofondator al coloniei New Haven, John Davenport, acorda Bibliei primatul ca referin]` legal` [i moral` a coloniei: „Biblia ar trebui s` fie singura regul` care s` ne ghideze \n fundamentarea guvern`rii acestui stat.” |n vremea revolu]iei americane (17751783), cunoa[terea limbii ebraice era atât de
HELIOCENTRISMUL PLANETAR Nicolas Copernicus (14731543) canonic catolic [i astronom polonez, socotea c` sluje[te lui Dumnezeu cercetând crea]iunea Sa.
r`spândit` \ncât unii membri ai Congresului au propus chiar adoptarea acesteia ca limb`
Lumea Nou` a fost influen]at` de principiile biblice. Codul de la Connecticut, din 1620, cel mai vechi cod american, a[eza bazele guvern`rii aproape \n \ntregime pe Tora. na]ional` [i abandonarea limbii engleze, simbolul domina]iei engleze. „Morala biblic` constituie cea mai important` influen]` asupra sistemului legal modern din Occident”, declara John Warwick Montgomery2, profesor \n [tiin]e juridice [i umaniste.
Educa]ia R`spândirea Scripturii la \nceputul epocii moderne a condus la o rapid` cre[tere a alfa-
TAXONOMIA Carol Linne (1707-1778), savant luteran suedez, botanist [i zoolog. J.J.Rousseau \l admira: „Nu cunosc un om mai mare \n lume”. Despre el se zicea: „Dumnezeu a creat, dar Linne le-a a[ezat \n ordine”.
FIZICA CLASIC~ Isaac Newton (1643-1727) – pe lâng` teoria luminii [i cea a gravita]iei universale, a inventat calculul diferen]ial [i calculul integral. Newton considera cercetarea Biblic` drept prioritatea vie]ii sale. El a devotat peste 20 de ani din via]` cercetând profe]iile lui Daniel [i Apocalipsa, l`sând \n urm` volumul „Comentarii asupra lui Daniel [i Apocalipsa”. |n Principia, el \[i m`rturise[te scopul cercet`rii sale [tiin]ifice: dovedirea existen]ei lui Dumnezeu [i combaterea ateismului. Cartea sa se \ncheie cu urm`toarele cuvinte: „Acest cel mai minunat sistem de sori, planete [i comete, nu putea proveni decât din sfatul unei Fiin]e inteligente [i puternice. Aceast` Fiin]` guverneaz` toate lucrurile, nu ca un suflet al lumii, ci ca Domn peste toate. {i datorit` st`pânirii Sale, El vrea s` fie chemat Domnul Dumnezeu.” Octombrie 2007 Semnele Timpului 9
Religie
INDUC}IA ELECTROMAGNETIC~
HIDROSTATICA Blaise Pascal (1623-1662), matematician [i fizician francez genial, descoperitorul legii fundamentale a hidrostaticii, al legii vaselor comunicante... Multilateral, el este inventatorul primului calculator mecanic, dar [i al banalei seringi; cercet`tor al teoriei probabilit`]ii [i descoperitorul unor teoreme din geometria proiectiv`. La 31 ani, Pascal renun]` la cercetare, ca s` se dedice cu totul devo]iunii. Apologia religiei cre[tine, lucrare neterminat` [i adunat` \n Cuget`ri, a fost opera vie]ii sale prin care inten]iona s` conving` pe orice sceptic de existen]a lui Dumnezeu.
Michael Faraday (1791-1867) – descoperitor al induc]iei electromagnetice, al teoriei câmpurilor etc... Repudiind tradi]ii biserice[ti, principiul lui era: „Biblia [i numai Biblia”. Cre[tin sincer, Faraday practica sp`larea picioarelor la \mp`rt`[anie [i consuma hrana conform Leviticului cap.11. |n fiecare duminic` diminea]a [i miercuri seara, oricare ar fi fost urgen]a, Faraday p`r`sea Institutul Regal ca s` mearg` la \nchinare. A refuzat \n mai multe rânduri onorul de a fi \nnobilat [i de a conduce Institutul Regal de {tiin]e.
ANESTEZIOLOGIA
TEORIA ONDULATORIE A LUMINII
Crawford Long (18151878) cre[tin convertit. Co-descoperitorul anesteziei, James Y. Simpson (1811 – 1870) era [i el un cre[tin ardent. Când un reporter l-a \ntrebat care a fost cea mai mare descoperire a lui, acesta a r`spuns: „Aceea c` Isus Hristos a murit pentru p`catele mele.”
Thomas Young (1773-1829), fizician [i matematician englez str`lucit, de religie quaker.
MICROBIOLOGIA Anton von Leeuwenhoek (1632-1723 foto) olandez reformat, primul care a v`zut o bacterie. Adesea, el se referea cu reveren]` la Dumnezeu, fa]` de care descoperirile sale aduceau doar dovezi \n plus pentru minunata Sa crea]iune. Louis Pasteur (1822-1895), descoperitor al vaccinului antirabic. Bazându-se pe raportul Genezei, c` nimic n-a ap`rut de la sine, a vrut s` demonstreze imposibilitatea genera]iei spontanee a vie]ii [i, dup` 20 ani de experimente, a reu[it magistral.
CHIMIA MODERN~ Robert Boyle (1627-1691) – fondatorul Societ`]ii Regale din Londra, fizician [i p`rintele chimiei moderne, este descoperitorul uneia din legile gazelor (legea Boyle) [i al principiului propag`rii sunetului prin aer. Din scrupule cre[tine refuz` pre[edin]ia Societ`]ii Regale, voind s` evite jur`mântul. Din fonduri proprii, finan]eaz` traducerea Bibliei \n alte limbi. E director al Companiei Misionare Indiile de Est, pentru r`spândirea cre[tinismului \ntre p`gâni. La moarte, a instituit o rent` pentru sus]inerea Conferin]elor Boyle, sesiuni ce urmau s` fie ]inute de c`tre diverse personalit`]i \mpotriva ateismului.
MECANICA {TIIN}IFIC~ Francis Bacon (15611627), puritan, primul reformator al \nv`]`mântului [i p`rintele metodei [tiin]ifice.
VACCINUL
Edward Jenner (1749-1823), medic anglican englez, care a realizat primul vaccin din lume, \nvingând variola.
Semnele Timpului Octombrie 2007 10
NEUROLOGIA
TEORIA ATOMIC~
Charles Bell (1774-1842), primul care a produs o hart` a creierului, denumit` Magna Carta a neurologiei. |n 1833, Bell scrie volumul Mâna, \n care examineaz` mâna uman` [i o aduce ca argument pentru existen]a, inteligen]a, puterea [i bun`voin]a lui Dumnezeu.
Quaker-ul John Dalton (1766 – 1844), chimist, fizician [i meteorolog, a fost primul care a a[ezat teoria atomic` pe o baz` [tiin]ific`. Tot el a identificat incapacitatea deosebirii culorilor (daltonismul).
TERMODINAMICA Lord Kelvin (1824-1907), cercet`tor \n termodinamic`, analiza matematic` a electricit`]ii [i inventatorul scalei de m`surare a temperaturii absolute (scala Kelvin). La 21 ani, cu ocazia examenului s`u de absolvire la Cambridge, unul din profesori i-a declarat colegului: „Tu [i cu mine suntem tocmai potrivi]i s`-i ascu]im pana tinerelului...” La 22 ani era deja profesor la universitatea din Glasgow. Pornind de la Psalmul 102,25-26, el descoper` a doua lege a termodinamicii (legea entropiei), conform c`reia lumea a fost creat` de Cineva [i se \ndreapt` progresiv c`tre un sfâr[it inevitabil. El credea c` doar Dumnezeu putea s` restabileasc` distribu]ia original` a energiei \n univers.
NEBULOASELE STELARE William Huggins (1824-1912) – stabile[te diferen]a dintre nebuloasele gazoase [i galaxii.
MECANICA CEREASC~ Johannes Kepler, (1571-1630), teolog german, matematician [i astronom, descoperitorul perioadelor orbitale [i ale celor trei legi ale mi[c`rii planetelor. A fost cercet`tor al legilor optice [i inventatorul telescopului keplerian. El a extins, din pur` credin]`, concep]ia Trinit`]ii ca s` defineasc` \ntreitul s`u sistem heliocentric: soarele, stelele fixe [i spa]iul interstelar. Credin]a sa a fost r`spl`tit` prin descoperirea primei legi a mi[c`rii cosmice. Pentru erudi]ia sa, a fost numit matematicianul imperial [i consilier al \mp`ratului austriac Rudolf II. El obi[nuia s` spun`: „Eu regândesc gândurile lui Dumnezeu.”
MATEMATICA BINAR~ {I LOGICA SIMBOLIC~ Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646-1716). Cre[tin pios, a pornit de la concep]ia c` realitatea poate fi redus` la conflictul dintre Dumnezeu [i diavol, la bine [i r`u, deci la „unu” (│) [i „zero” (─). Astfel, reducând totul la doi „digi]i”, a pus bazele calculului binar, pe care se fundamenteaz` [tiin]a computerelor. Independent de Newton, Leibniz a descoperit calculul infinitezimal [i a adus o contribu]ie important` fizicii, geologiei, teoriei probabilit`]ii, mecanicii cuantice, ciberneticii, psihologiei, lingvisticii, eticii, sociologiei, istoriei [i filosofiei [i altele. El l-a anticipat chiar [i pe Einstein, sus]inând \n opozi]ie cu Newton c` spa]iul [i timpul sunt relative, nu absolute. Ca luteran devotat, Leibniz a refuzat avans`ri al c`ror pre] era abjurarea de la credin]`.
TOPOLOGIA
Leonhard Euler (1707 – 1783), matematician, fizician [i astronom eleve]ian, cu o memorie fotografic`. Euler era obiectul ridiculiz`rilor lui Voltaire datorit` credin]ei sale hughenote.
Octombrie 2007 Semnele Timpului 11
Religie betiz`rii. |nc` din secolul al XIV-lea, lollarzii care str`b`teau Anglia [i povesteau ne[tiutorilor de carte istoriile din Biblie au f`cut ca Scriptura s` devin` cartea-s`mân]` pentru \ntreaga literatur` englez` ce avea s` se nasc`.3 Jan Amos Comenius (1592-1671), pastor [i episcop al Bisericii Husite, refugiat dup` declan[area Contrareformei \n Cehia, concepe \n jurul anilor 1630 opera de referin]` a pedagogiei moderne, Didactica Magna. Comenius considera Sfânta Scriptur` drept \nceputul [i sfâr[itul \nv`]`rii, iar educa]ia – mijlocul ce condi]ioneaz` pietatea, virtutea [i cuno[tin]ele. Astfel, a fost chemat s` reformeze, pe r\nd, sistemul [colar suedez, apoi pe cel englez. Posteritatea l-a numit „p`rintele pedagogiei moderne”. |n America colonial`, puritanismul a fondat numeroase colegii [i universit`]i: Harvard, Yale, Princeton, Brown, John Hopkins. Cea mai veche universitate, Harvardul, a fost fondat la numai 16 ani de la debarcarea p`rin]ilor peregrini \n Plymouth. Fondatorul ei, tân`rul pastor John Harvard, a donat toat` biblioteca [i jum`tate din avere colegiului, a c`rui declara]ie de misiune era „pentru promovarea \nv`]`rii [i perpetuarea ei pentru posteritate, spre a nu l`sa pastori analfabe]i \n biseric`.”
{tiin]a: F`r` concep]ia biblic` a Crea]iunii, n-am fi cunoscut niciodat` [tiin]a modern`4. Dac` am fi continuat s` ador`m zeii babilonieni, n-am fi avut nici aspirina, nici vaccinul poliomielitei. „Cre[tinii au pornit de la premisa c` exist` un Dumnezeu ra]ional care a creat un univers ra]ional, a[a \ncât omul ra]ional s`-l poat` descoperi [i \n]elege. {i acesta este fundamentul progresului”, explica profesorul Robert Oppenheimer, de[i necredincios. |n concep]ia politeist`, zeii se identificau cu natura [i ac]ionau ira]ional [i arbitrar,
ANATOMIA COMPARAT~ Georges Cuvier (1769 – 1832) fondatorul anatomiei comparate [i a paleontologiei vertebratelor.
ENTOMOLOGIA Jean Henri Fabre (1823 – 1915), numit [i Homer al insectelor. Exclama]ia lui a r`mas celebr`: „Eu nu pot zice c` doar cred \n Dumnezeu, eu |l v`d!... Mai degrab` mi s-ar smulge pielea decât s` mi se ia credin]a \n Dumnezeu!”
deasupra oric`rei legi. Lumea ap`rea ca un amestec de natural [i supranatural, domeniu \n care cercetarea ra]ional` nu-[i avea locul. Zeii \n[i[i deveneau gelo[i dac` omul \ncerca s` \n]eleag` natura. |n viziunea cre[tin`, Dumnezeu este separat de natur`. El este d`t`torul legilor
Semnele Timpului Octombrie 2007 12
„spiritul apei”). Concep]ia aceasta bloca na[terea [tiin]ei. Dac`, la un moment dat, un munte se pr`bu[ea, un râu seca sau o dinastie c`dea, \n]eleptul lua toate acestea ca un semn al unei „schimb`ri de ordine” \n cosmos [i \n istorie, f`r` a c`uta s` cerceteze rela]ia cauzal` dintre ele. Dimpotriv`, conform Bibliei, universul nu este Dumnezeu, ci un mecanism creat de El. Astfel, universul nu poate fi nici etern [i nici necesar. {i pentru c` exist` \n forma aceasta pe care o cunoa[tem, trebuie s` existe un motiv pentru care este a[a, [i nu altfel. Chiar dac` natura este sub damnarea p`catului, Biblia ne aduce speran]`: r`ul nu va d`inui ve[nic. Iar prin [tiin]`, unele efecte ale r`ului pot fi diminuate. Tocmai de aceea un astfel de univers treze[te curiozitatea de a cerceta. Cosmologia biblic`, \n contrast cu viziunea p`gân`, este liniar`, nu ciclic`.
care sus]in \ntregul univers. Astfel, crea]iunea Lui poate fi \n]eleas` pe baz` ra]ional`, \n temeiul rela]iei cauz`-efect. Dac` se trec \n revist` alte culturi necre[tine, ceea ce surprinde este incapacitatea acestora de a da na[tere unui fond germinativ pentru [tiin]a modern`. Universul conceput de hindu[i, azteci, egipteni, babilonieni sau de chinezi era etern, necesar, ciclic [i organismic. Nimic nu era \n plus, nimic nu putea fi \nrâurit de voin]a omului. Natura era \mpânzit` cu spirite. Legi naturale nu puteau exista, \ntrucât natura \ns`[i era dumnezeu („spiritul vacii” sau
Dumnezeu a creat [i a supravegheat istoria, conducând-o spre un p`mânt nou, purificat. Aceast` gândire liniar`, cu finalitate, este important` pentru [tiin]`. De ce? Gânditorii concep]iei ciclice a lumii tind s` zic`: „Nu e nimic nou!”. |n loc s` caute acest nou, ei caut` \n urm` \n]elepciunea celor din Epoca de aur. Cre[tinul crede \ns` c` poate exista ceva pe care cei din vechime nu l-au cunoscut, Ceva pe care nimeni nu l-a aflat. Doar conceptul Dumnezeului biblic promoveaz` cercetarea [tiin]ific`, datorit` ra]ionalit`]ii, ordinii, logicii, legit`]ii, scopului, unit`]ii [i diversit`]ii pentru care universul exist`. Iat` cum se explic` faptul c` mul]i p`rin]i \ntemeietori ai [tiin]ei de pe b`trânul continent au fost cre[tini devota]i. ST (continuare \n num`rul viitor)
1. Pax deorum = pace cu zeii (lat.) 2. Citat din conferin]ele ]inute \n 1994, la Universitatea Luton, Anglia, pe tema „Lege [i Moralitate”. 3. Carol Thiessen, How the Bible has shaped the Western World, Faith Today July/August 1998 4. Când pomenim [tiin]a, ne referim \n mod special la [tiin]a experimental`, nu la disciplinele speculative (matematic`, logic` sau filosofie) [i tehnice (inginerie, arhitectur`). Este clar c` culturile necre[tine au realizat culmi excep]ionale \n art`, arhitectur` [i tehnologie: Taj Mahal, marea priamid`, observatoarele maia, Zidul chinezesc, Parthenonul... [tin]a \ns` este altceva decât tehnologie. Ea caut` s` \n]eleag` modul \n care func]ioneaz` natura, indiferent dac` urmeaz` rezultate practice (domeniul tehnicii).
Octombrie 2007 Semnele Timpului 13
Religie
Libertatea religioas`,
\ntre r`zboi [i pace La jum`tatea lunii septembrie, Departamentul de Stat al SUA publica un raport1 privind libertatea religioas` \n 2007 la nivel mondial. Conform raportului, cele mai des \nt창lnite cazuri \n care se poate vorbi de abuzuri privind libertatea religioas` sunt regimurile totalitare. Grupurile religioase \n ansamblu sunt v`zute aici ca du[man al statului. O a doua categorie \n privin]a abuzurilor ar fi intoleran]a fa]` de minorit`]ile religioase, iar \n a treia categorie intr` discriminarea social` pe considerente religioase. Sunt state \n care, \n ciuda unui cadru legal adecvat, se poate observa o atitudine re]inut` [i chiar discriminatorie, mai ales la nivelul de jos al societ`]ii. |n a patra categorie intr` abuzurile care se pot produce prin emiterea de legi discriminatorii: avantajoase pentru anumite grupuri religioase [i dezavantajoase pentru altele. I Marius Necula
Semnele Timpului Octombrie 2007 14
Religia neeliberat` |n Armenia, 82 de martori ai lui Iehova sunt \n \nchisoare deoarece, conform conceptelor religioase, au refuzat serviciul militar. Cu ocazia noilor \ncorpor`ri din octombrie, se a[teapt` ca num`rul de]inu]ilor s` creasc`. Conform legisla]iei din Federa]ia Rus`, religia, ca obiect de studiu, poate fi introdus` \n curriculum de c`tre autorit`]ile locale. |n regiunea Belgorod, religia este un obiect de studiu obligatoriu \n [coal`, iar manualele sunt concepute exclusiv \n acord cu credin]a ortodox`. |n fapt, \ns`[i materia se nume[te cultur` ortodox`. Celelalte culte cre[tine, dar [i necre[tinii v`d \n aceasta o grav` \nc`lcare a libert`]ii religioase. |n Uzbekistan, noile reglement`ri ale muftiatului (aservit statului) limiteaz` libertatea religioas` a credincio[ilor musulmani pe timpul Ramadanului. Conform acestor norme, nici imamii [i nici credincio[ii nu mai pot participa la servicii religioase pe timpul nop]ii. Nici cre[tinii nu o duc prea bine \n aceast` ]ar`. Orice activitate misionar` este declarat` ilegal` [i este pedepsit` conform legilor. Se \ntâmpl` adesea ca literatura cre[tin` s` fie confiscat` \mpreun` cu orice alt` proprietate, iar credincio[ii s` fie amenda]i ori chiar \nchi[i. Cre[tinul Khyn-Mun Kim a fost amendat pentru c` depunea „activit`]i religioase ilegale” – \mp`r]ea literatur` cre[tin`. Suma pe care acesta a fost obligat s` o pl`teasc` statului nu este de neglijat: salariul mediu pe un an de zile. Una dintre bisericile adventiste din Serbia, cea din Belgrad, a fost ]inta vandalismului \n vara aceasta. Pe ea a fost l`sat un poster pe care scria „sectele reprezint` moarte pentru na]iunea sârb`”. Mesajul a fost revendicat de mi[carea neonazist` „Nacionalni Stroj”. Biserica Adventist` [i alte comunit`]i minoritare au fost de mai multe ori ]inta ultrana]ionali[tilor \n ultimul an.
D
e obicei, aceasta se petrece atunci când majoritatea popula]iei unei ]`ri este aderent` unei religii. |n aceast` situa]ie, pe fundalul unei tradi]ii istorice, orice „nou`” religie este tratat` discriminatoriu. |n final, trebuie s` amintim c` practica de \ngr`dire a grup`rilor religioase identificate drept secte periculoase este \ntâlnit` oriunde \n lume, chiar [i \n ]`rile cu tradi]ie \n privin]a libert`]ii religioase. Conform raportului, \n ]`ri precum Sudan, Arabia Saudit` sau Yemen, trecerea la cre[tinism te poate costa chiar via]a. Aici, nicio form` de cult diferit` de islamism nu este oficial acceptat`. Muncitorii nemusulmani sunt considera]i de mâna a doua: nu li se
permite nici m`car s` fie \ngropa]i \n aceste ]`ri. |n Iran, prozelitismul este interzis prin lege. |n alte ]`ri, precum China, Vietnam, Coreea de Nord sau Cuba, activitatea religioas` este atent controlat` de autorit`]i, care impun sanc]iuni severe \n cazul \nc`lc`rii normelor. L`ca[urile de cult sunt tolerate, dar doar sub strictul control din partea structurilor de stat, care intervin adesea \n probleme delicate precum numirea conduc`torilor religio[i sau num`rul maxim de candida]i admi[i la [colile confesionale (acolo unde exist`). La acestea trebuie ad`ugate discrimin`rile de natur` politic` [i social`, precum marginalizarea celor care au convingeri religioase [i
Octombrie 2007 Semnele Timpului 15
Religie oprimarea violent` a celor care ader` la biserici sau confesiuni care nu sunt controlate de guvern. |n India, Sri Lanka, Nepal sau Indonezia, terorismul practicat de grupurile fundamentaliste \mpiedic` practicarea credin]ei. |n alte ]`ri, precum Rusia, Ucraina sau Grecia, existen]a unei religii tradi]ionale face extrem de dificil` activitatea misionar` a altor confesiuni. Raportul arat` c` problema libert`]ii religioase este \nc` una grav` \n multe zone, existând chiar cazuri de persecu]ii, represalii sau omoruri.
Ce este libertatea religioas`? Libertatea, de orice natur` ar fi ea, nu poate fi instituit`: ea pur [i simplu exist`, fiecare individ n`scându-se cu ea. Adesea se face o confuzie \ntre libertatea de con[tiin]`/credin]` [i libertatea religioas`. Practic vorbind, libertatea de a crede nu poate fi nici garantat` [i nici \ngr`dit`. Concep]iile unui individ [i viziunea cu privire la lume [i existen]` sunt strict personale [i nu pot fi \n niciun fel limitate. |n clipa de fa]`, oriunde \n lume exist` libertate de con[tiin]`. De exemplu, un român ortodox pleac` \n vacan]` \ntr-o ]ar` unde cre[tinismul nu este recunoscut ca religie. Afecteaz` situa]ia aceasta crezul turistului nostru? |n niciun fel. Sau s` presupunem c` cineva este \nchis pentru ceea ce predic` [i, implicit, gânde[te. Poate oare temni]a s` limiteze libertatea individului de a cugeta? Nicidecum. A[adar, libertatea de a crede \nc` nu poate fi luat`. Deocamdat`...
Constitu]ia României, art. 29 1) Libertatea gândirii [i a opiniilor precum [i libertatea credin]elor religioase nu pot fi \ngr`dite sub nicio form`. Nimeni nu poate fi constrâns s` adopte o opinie ori s` adere la o credin]` religioas`, contrar` convingerilor sale. (2) Libertatea con[tiin]ei este garantat`; ea trebuie s` se manifeste \n spirit de toleran]` [i de respect reciproc.
Dar nu tot a[a stau lucrurile \n privin]a libert`]ii religioase. Tehnic vorbind, aceasta \nseamn` libertatea de a alege religia [i de a o practica. Conform articolului 18 din Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului, oricine „are dreptul la libertatea gândirii, de con[tiin]` [i
religie; acest drept include libertatea de a-[i schimba religia sau convingerea precum [i libertatea de a-[i manifesta religia sau convingerea, singur sau \mpreun` cu al]ii, atât \n mod public, c\t [i privat, prin \nv`]`tur`, practici religioase, cult [i \ndeplinirea riturilor”. Dreptul la libertatea religioas` apare men]ionat, \ntr-un fel sau altul, \n toate declara]iile interna]ionale care cuprind recunoa[terea drepturilor umane fundamentale. Acela[i lucru este valabil [i pentru constitu]iile celor mai multe dintre statele democratice: libertatea religioas` nu se prezint` ca un drept pe care statul sau puterea public` \l acord` cet`]enilor, ci ca un drept anterior ordinii juridice [i pe care statul are datoria doar de a-l tutela [i ocroti. E adev`rat, un crez poate fi declarat ilegal, de asemenea [i practicarea diverselor ritualuri religioase, dar nimeni nu poate s` \i ia individului capacitatea ca \n forul interior al min]ii sale s` adere la unele concepte religioase, filozofice ori politice. Exist` deci drepturi fundamentale care nu pot fi condi]ionate (via]a, gândirea, credin]a etc.), iar altele care pot fi controlate: dreptul la exprimare, dreptul la mi[care [i asociere ori dreptul de a practica anumite ritualuri. Libertatea religioas` are de a face tocmai cu acestea din urm`. Un alt termen uzitat \ntr-un asemenea context este [i acela de toleran]` religioas`. Ca principiu, toleran]a este sus]inut` de oricine, \n sensul c` fiecare ar dori s` fie tratat cu \ng`duin]`. |n practic` \ns`, de la individ pân` la comunit`]i \ntregi, toleran]a lipse[te uneori cu des`vâr[ire. Istoric vorbind, termenul s-a n`scut tocmai pe fundalul \n care o minoritate prime[te \ng`duin]` din partea unei majorit`]i. O expresie mai potrivit` ar fi aceea de acceptare reciproc`. Pentru a afla \ns` cum s-a ajuns la crearea no]iunii de toleran]`, este necesar s` facem o mic` incursiune \n istorie. Semnele Timpului Octombrie 2007
16
clar` [i neechivoc` a Divinit`]ii. |n opozi]ie |n cadrul Imperiului Roman, pluralitatea cu politeismul p`gân, se sus]ine un singur religioas` era generat` [i de conglomeratul Dumnezeu, care cere o \nchinare total` [i sinetnic; pluralismul era v`zut de altfel ca o mare gular`. Formula este deci simpl`: un singur calitate a Imperiului. |n multe cazuri se ajungea Dumnezeu – o singur` credin]`. la sincretism, \mprumuturile reciproce fiind Libertatea religioas` era sus]inut` \n Antifenomenul care aducea, \n cele din urm`, chitate plecându-se de la pluralismul religios. omogenitatea. Acesta deschidea astfel poarta Diversitatea nu era un ideal, ci o simpl` reac`tre o unitate organic` a tuturor religiilor. litate. Panteonul avea loc pentru fiecare zeu, Din ra]iuni politice, cultul \mp`ratului trebuia oricare ar fi fost acesta. s` ocupe locul primordial, lucru acceptat de orice „Ascult`, Israele! Domnul, Dumnezeul nos- Numai c` Dumnezeul cre[tin nu putea fi tru, este singurul Domn. S` iube[ti pe \nchin`tor. De altfel, actul de a aduce omagii \mp`ra- Domnul, Dumnezeul t`u, cu toat` inima ta, a[ezat printre celelalte divinit`]i. Preten]ia de cu tot sufletul t`u [i cu toat` puterea ta.” tului era, \n sine, o simpl` unicitate a creat ne\n]eMoise, Deuteronomul 6,4.5 formalitate. O singur` le gere, iar aceasta a na]iune nu s-a \ncadrat \ns` \n mod corespunz`tor. {i „Eu sunt calea, adev`rul [i via]a. Nimeni nu adus dup` sine persecu]ia. Refuzul cre[tinilor vine la Tat`l decât prin Mine.” asta datorit` religiei pe care de a aduce omagii o avea. |ncerc`rile repetate Isus, Evanghelia dup` Ioan 14,6 \mp`ratului [i de a parde a le impune evreilor culticipa la s`rb`torile idotul cezarului au sfâr[it de „Este un singur Domn, o singur` credin]`, latre a fost interpretat fiecare dat` prin revolte un singur botez.” ca un act de rebeliune sângeroase. Nemul]umiApostolul Pavel, Epistola c`tre Efeseni 4,5. ce punea \n pericol chiar rile nu erau de ordin politic; siguran]a statului. |n Iudeea era in facto provinanul 312, Constantin ader` la credin]a cre[tin` cie roman`. De unde aceast` obstina]ie privind continuând \n acela[i timp s` de]in` [i func]ia acceptarea altor forme de \nchinare? Totul de Pontifex Maximus – titlul p`gân de mare pornea de la concep]iile religioase. Iudaismul, preot. |n urma \ntrevederii (februarie-martie [i mai târziu cre[tinismul, prezint` o imagine 313) de la Mediolanum (Milano) dintre Constantin [i Licinius, este promulgat edictul care va garanta legitimitate religiei cre[tine. De fapt, Edictul de la Milano este o scrisoare adresat` de Licinius guvernatorilor provinciilor controlate de el, prin care le cerea s` \nceteze orice persecu]ie asupra cre[tinilor, iar propriet`]ile confiscate s` fie imediat returnate. Scrisoarea nu consfin]ea cre[tinismul ca religie de stat [i nici nu-l angaja personal pe Licinius \n credin]a cre[tin`. Conduc`torii de mai târziu vor continua procesul de acordare de privilegii Bisericii Cre[tine, pân` când, \n final, cre[tinismul va deveni religie de stat. Teodosie I, \n 380, declar` cre[tinismul religie exclusiv` a statului. Oricine ar fi \ndr`znit s` adopte o alt` form` de \nchinare ar fi suportat pedeapsa din partea autorit`]ilor. Mai târziu, \n 392, prin Edictul de la Constantinopol, p`gânismul este interzis, iar \n final, \n 529, Iustinian va decreta \nchiderea [colii filozofice de Octombrie 2007 Semnele Timpului 17
Religie la Atena. Se pare, a[adar, c` oricine dore[te libertate religioas`, dar numai pentru sine. Vorba lui Grigore Alexandrescu, \n fabula Câinele [i c`]elul: „Adev` rat vorbeam, / C` nu iubesc mândria [i c` ur`sc pe lei, / C` voi egalitate, dar nu pentru c`]ei.” Lipsa de \ng`duin]` se poate sesiza chiar \n sânul Bisericii. Aceasta a devenit persecutoarea celor care predicau erezii – adic` \nv`]`turi care se ab`teau de la dogmele oficial recunoscute. Ideologic vorbind, Biserica Catolic` pretinde c` de]ine dreptul de a exercita intoleran]` dogmatic` deoarece ea este „stâlpul [i temelia adev`rului” (1 Timotei 3,15). O consecin]` logic` a acestei realit`]i este faptul c` Biserica nu poate manifesta toleran]` fa]` de neadev`r, aceasta fiind nimic altceva decât tr`darea cauzei Bisericii. „Dup` cum Dumnezeul adev`rat nu poate tolera idoli str`ini, tot a[a adev`rata Biseric` a lui Hristos nu poate tolera biserici str`ine al`turi de ea.”2 Acuzat adesea de intoleran]`, catolicismul r`spunde prompt: „Da, catolicismul e cel mai intolerant dintre crezuri. E intoleran]a \ns`[i, deoarece e adev`rul \nsu[i.3 |n Declara]ia Congrega]iei pentru Doctrina Credin]ei, R`spunsuri la unele \ntreb`ri privind anumite aspecte ale doctrinei despre Biseric`, publicat` la 10 iunie 2007, se subliniaz` \nc` o dat` fapSemnele Timpului Octombrie 2007 18
tul c` Biserica Catolic` este unica \n care subzist` „elementele esen]iale constitutive” ale Bisericii voite de Hristos, fiind deci singura Biseric` adev`rat`. Biserica Ortodox` s-a sim]it lezat` de aceste declara]ii, uitând de altfel c` preten]ii asem`n`toare are ea \ns`[i. Conform unuia dintre cei mai cunoscu]i teologi ai secolului trecut, Dumitru St`niloae, Biserica Ortodox` e singura biseric` adev`rat`, celelalte fiind biserici nedepline.4
Universalismul – o posibil` solu]ie? Adep]ii pluralismului religios v`d diversitatea ca pe un aspect pozitiv al realit`]ii. Cei care sus]in o astfel de viziune nu sunt \n c`utarea unui adev`r absolut, ci mai degrab` consider` c` fa]ete ale adev`rului sunt reflectate de orice religie. Nici nu trebuie s` fie o c`utare a adev`rului absolut, pentru c` nu exist`. Acesta e motivul pentru care nicio religie nu poate s` \[i aroge titlul de „adev`rat`”. Din aceast` perspectiv`, textele religioase sunt definite ca medita]ii umane cu privire la divin. {i pentru c` nu exist` o revela]ie divin` suprem`, \n fiecare religie se pot reg`si frânturi de adev`r. Accentul cade pe acceptare reciproc` [i dialog. Aceast` viziune universalist` este redat` cel mai bine de cuvintele lui Mahatma Gandhi: 1. „Toate religiile sunt adev`rate. 2. Toate religiile au oarecare erori \n ele. 3. Toate religiile \mi sunt aproape tot atât de dragi ca hinduismul meu, \n acela[i fel precum toate fiin]ele umane ar trebui s` ne fie dragi ca cele mai apropiate rude. Venera]ia mea fa]` de alte religii este aceea[i ca pentru propria credin]`; a[adar, nici gând c` ar fi posibil` vreo convertire.”5 Unele religii sunt prin ele \nsele deosebit de tolerante [i de permeabile (Bahá'í, [intoismul ori Taoismul), abordarea aceasta f`când parte din propria cosmoviziune, dar nu acela[i lucru se poate spune despre iudaism, cre[tinism sau islamism. De ce? Pentru c` fiecare dintre cele trei religii pretinde c` de]ine revela]ia divin`. Religiile orientale nu cunosc revela]ia, ci doar iluminarea, deoarece aici \nsu[i omul este un soi de divinitate. Influen]a
universalismului d` \n final roade, toleran]a fiind definit` actualmente ca acceptarea celuilalt „recunoscând c`, teoretic, [i cel`lalt are dreptate”.6 Atitudinea care a predominat \n decursul secolelor a fost aceea de clasificare a religiei [i de raportare diferen]iat`, \n func]ie de locul ei de origine. Numai c` ast`zi exist` o expansiune universal` (am putea spune „global`”) a cre[tinismului, a budismului \n Occident, a islamismului \n Europa… Tendin]a actual` este aceea de a se diminua din ce \n ce mai mult subiectul privind \ntâietatea (istoric`) [i legitimitatea definit` doar dup` criterii spa]iogeografice. Nu doar cre[tinismul este singura religie universal`. Nici budismul, nici [intoismul nu sunt ast`zi limitate la ]`rile unde au ap`rut. {i nici islamismul. Astfel, \n \ntreaga lume se poate observa clar un fenomen de \nlocuire a tradi]iilor [i culturilor indigene, fiecare religie fiind pe deplin implicat` \n câ[tigarea de noi
Adep]ii pluralismului religios v`d diversitatea ca pe un aspect pozitiv al realit`]ii. Cei care sus]in o astfel de viziune nu sunt \n c`utarea unui adev`r absolut, ci mai degrab` consider` c` fa]ete ale adev`rului sunt reflectate de orice religie. adep]i. Fenomenul nu ar fi putut s` se dezvolte decât pe fundalul unei continue sublinieri a importan]ei libert`]ii religioase. Libertatea religioas` implic` deci [i dreptul de a alege [i de a profesa religia dorit`; oferta fiind, dup` cum se poate vedea, destul de larg`. |n acela[i timp, putem vorbi de dreptul de a manifesta propria religie, care la rândul s`u cuprinde dreptul de a publica, \nv`]a, predica [i de a face prozelitism, al`turi de dreptul de a ac]iona \n via]a public` [i privat` \n conformitate cu propriile convingeri religioase.
Prozelitismul Prozelitismul? A face noi ucenici. Exist` sectoare diverse deschise spre prozelitism: prozelitismul politic, prozelitismul artistic sau cel [tiin]ific; cu alte cuvinte, forme diferite de a ar`ta altora care sunt ideile personale. |n acest context, ar fi pe deplin lipsit de logic` s`
Octombrie 2007 Semnele Timpului 19
Religie se considere c` libertatea religioas` nu presupune un drept la prozelitism (nu includem aici metodele imorale de for]are a voin]ei cuiva pentru a adera la o anume credin]`). |ntr-un interviu acordat agen]iei Zenit, María José Ciaurriz, profesoar` de Drept Bisericesc la Universitatea Na]ional` din Madrid, afirma categoric: „Exprimarea public` precum [i cea privat` a propriei credin]e trebuie s` se bucure de cea mai mare ocrotire din partea orânduirii juridice interna]ionale [i na]ionale. Orice manifestare a propriei credin]e este un act de prozelitism, \ntrucât transmite celorlal]i o convingere personal` care, prin \ns`[i natura sa, trebuie s` fie comunicat`. Acest lucru se poate face prin \nv`]`tur`, prin expunerea propriilor idei \n c`r]i [i prin mijloacele de comunicare precum [i prin conferin]e [i prin alte mijloace similare; se poate face prin conversa]ie direct` [i privat`..., adic` se poate face prin toate mijloacele Bazându-se pe principiul evanghelic al legitime care urm`resc s` des- iubirii pentru aproapele [i \n virtutea recopere [i altor persoane propriile gulii de aur, papa Grigore al IX-lea, convingeri [i, totodat`, s` le atrag` \ntr-un document adresat episcopilor francezi privitor la rela]iile dintre catolispre acestea.”7 Dar, oricât de legitim ar fi, ci [i evrei, scria pe 6 aprilie 1233: prozelitismul continu` s` fie o „Cre[tinii trebuie s` arate fa]` de iudei surs` de tensiuni interreligioase. aceea[i bun`voin]` pe care ei (cre[tinii) un cre[tin nu trebuie Pentru c`utarea unor solu]ii ar dori s` o primeasc` \n ]`rile p`gâne.” s` denigreze credin]a altor grupuri cre[tine. comune, \n luna august, \n Profesorul Fiorello Toulouse, Fran]a, mai mul]i oficiali Mascarenhas, un iezuit indian [i lider chariscatolici, protestan]i, ortodoc[i [i anglicani au matic, a spus c` unul dintre testele evangheparticipat la o \ntâlnire organizat` \n comun de liz`rii adecvate trebuie s` fie capacitatea de a Consiliul Mondial al Bisericilor [i Consiliul inspira „dialogul interreligios [i armonia reliPontifical pentru Dialogul Interreligios (Bisgioas`”. Grupul de lucru caut` s` defineasc` erica Catolic`). La \ntâlnire a participat un diferen]a dintre evanghelizarea energic`, pe Orice manifestare a propriei credin]e este un care o sprijin` toate grupurile, [i campaniile care urm`resc ademenirea cre-dincio[ilor act de prozelitism, \ntrucât transmite celorla]i altor culte. o convingere personal` care, prin \ns`[i Anecdotic vorbind, diferen]a dintre prozelitism [i evanghelizare este extrem de simpl`: natura sa, trebuie s` fie comunicat`. dac` e f`cut` de mine se nume[te evanghe(Maria Jose Ciaurriz) lizare [i misiune, dac` e f`cut` de tine... e clar c` este prozelitism. grup de 30 de reprezentan]i din diferite grupuri cre[tine, scopul fiind acela de a elabora un cod O alt` perspectiv` de conduit` privind prozelitismul care s` fie Dac` religia este definit` ca \nchinarea adus` acceptat de toate cultele cre[tine. Cu acea Divinit`]ii, atunci este clar c` ne mut`m de pe ocazie, vorbitorii au fost de acord cu faptul c` un teren subiectiv, pe unul obiectiv. |ndatoririle Semnele Timpului Octombrie 2007 20
religioase devin mai mult decât simple op]iuni personale: sunt cunoscute prin revela]ie, definite de |nsu[i Dumnezeu. {i pentru c` Dumnezeu este Binele suprem, atunci religie nu poate fi decât aceea care sus]ine binele. Deci nicio grupare care se opune binelui individual sau comun nu poate fi numit` religie [i nu poate pretinde dreptul de manifestare \n virtutea libert`]ii religioase. Acceptând existen]a unui Dumnezeu suprem, perfect moral, suntem obliga]i s` recunoa[tem [i existen]a obiectiv` a liberului arbitru, asta pentru c` perfec]iunea moral` implic` dragoste [i libertate. {i pentru c` |nsu[i Dumnezeu nu for]eaz` pe nimeni \n a-I aduce \nchinare, atunci nicio fiin]` uman` nu poate for]a pe semenul s`u \n vederea \nchin`rii. De aici, nimeni, nici chiar guvernele, nu ar avea c`derea de a decide legalitatea unei anume confesiuni atâta timp cât ea intr` \n defini]ia anterioar` de religie. Personal, g`sesc un alt fundament al libert`]ii
religioase: dragostea. Pentru a-l iubi pe semenul meu, care este diferit de mine \n concep]ii, credin]e [i ritualuri, nu e necesar s` aflu dac` acesta este corect sau gre[it. Nu, e suficient s` \n]eleg c` e om. Un om care caut` o cale \n via]`. El e liber s` spun` ce crede. Eu sunt liber s` ascult, s` evaluez [i s` decid. Eu sunt liber s` spun ce cred, iar el e liber s` asculte, s` evalueze [i s` decid`. Astfel doar, libertatea unuia se termin` \n momentul \n când \ncepe a celuilalt. Dragostea are [i ea o regul`, de aur: „Tot ce voi]i s` v` fac` vou` oamenii, face]i-le [i voi la fel”. (Evanghelia dup` Matei 7,12). ST
1. Documentul poate fi g`sit la http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2007/ 2. Enciclopedia Catolic`, art. „Religious Toleration”, http://www.newadvent.org/cathen/14763a.htm 3. The Rambler, 8 septembrie 1851, p. 178 4. Dumitru St`niloae, Dogmatica, vol. 2, ed. 1997, p. 176. 5. M. K. Gandhi, All Men Are Brothers: Life and Thoughts of Mahatma Gandhi as told in his own words, Paris, UNESCO 1958, p 60. 6. Constantin Cuciuc, Sociopshihologia religiei, p. 273 7. Catholica.ro, 25 iunie 2003, Prozelitism sau evanghelizare?
Octombrie 2007 Semnele Timpului 21
Politic |n cursul anului trecut, 11 state membre ale Uniunii Europene au fost ]inta a 598 de atacuri teroriste. Majoritatea acestora au fost provocate de grup`rile teroriste separatiste. Opera]iunile au vizat, \n principal, Fran]a (Corsica), cu 283 de atacuri, [i Spania (\n special regiunea Basc`), cu 136 de atacuri. Alte opera]iuni ale grup`rilor anarhiste [i de stânga au fost \nregistrate pe teritoriile Greciei, Italiei, Olandei [i Germaniei, ]`ri unde autorit`]ile au anchetat 79 de atacuri. Anul 2006 a \nsemnat pentru statele membre ale Uniunii Europene urm`rirea [i investigarea a 59 de grup`ri teroriste, peste 20% dintre acestea desf`[urând activit`]i subversive [i \n spa]iul extra-comunitar. |n realitate, num`rul grup`rilor teroriste este mult mai mare, iar plaja opera]ional` dep`[e[te, practic, poten]ialul de acoperire al oric`rei structuri de monitorizare. I Beniamin Pascu
T
erorismul nu este un fenomen nou \n Europa. De-a lungul timpului, acesta a suportat muta]ii, la fel ca manifest`rile sau cauzele sale extreme. De[i \n Uniunea European` (UE) – ca entitate politic` – terorismul trebuie abordat din perspectiva global` a mediului interna]ional de securitate, contextul fenomenului \n spa]iul comunitar are la baz` capitalul istoric, politic, economic [i social al fiec`rui stat membru. Pentru majoritatea organiza]iilor teroriste, UE a devenit o baz` logistic` [i de finan]are, strategiile distructive alimentate fiind opera]ionale de foarte multe ori, fie periferic, fie extra-comunitar. |n cadrul UE, terorismul este, \n esen]`, un fenomen transna]ional, iar pentru investigarea, prevenirea, combaterea [i st`pânirea acestuia \ntr-o propor]ie de (relativ`) siguran]`,
autorit`]ile depun eforturi care absorb anual \ntre 500 [i 700 de milioane de euro. TE – SAT 2007 reprezint` cea de-a cincea edi]ie a Raportului UE privind terorismul [i tendin]ele acestuia \n cursul anului 2006. Acesta este primul raport pentru care Oficiul European de Poli]ie, EUROPOL, \[i asum` \ntreaga responsabilitate [i al doilea produs major de notorietate public` al „Organised Crime Threat Assessment” (OCTA). |n func]ie de sursa de motivare a fenomenului, raportul ofer` urm`toarea clasificare a terorismului: islamic, etno-na]ionalist/separatist, anarhist/de stânga [i de dreapta. Printre altele, \n document se specific` faptul c`, \n anul 2006, \n 15 ]`ri membre ale UE, unde terorismul s-a pronun]at accentuat, au fost aresta]i 1.238 de indivizi sub acuza]ia de infrac]iuni teroriste. Semnele Timpului Octombrie 2007
22
Terorismul, erezia sufletului pustiu
Peste 68% dintre arest`ri au fost efectuate \n Fran]a, Spania, Italia [i Olanda, majoritatea celor ajun[i \n boxe venind pe filier` islamic`. De re]inut c` (mono)polul arest`rilor \l de]ine Fran]a – cu o pondere de 33%. Dintre cei 1.238 de indivizi pu[i sub acuza]ie \n spa]iul vest-european, 43% se \ncadreaz` la terorism islamic, 32% la separatism, iar restul, de 25%, la diverse alte forme de terorism, inclusiv facilitarea [i finan]area acestora. De asemenea, este interesant faptul c` jum`tate dintre suspec]ii aresta]i erau cet`]eni ai UE, 24% fiind femei. |n ceea ce prive[te vârsta celor aresta]i, aceasta variaz` \ntre 17 [i 70 de ani, cu un vârf de grafic cantitativ pe segmentul 22-34 de ani. Raportul TE – SAT 2007 precizeaz` c` Spania este ]ara care a realizat (pân` la finele lui 2006) cele mai multe
condamn`ri. |n ceea ce prive[te pedepsele aplicate, acestea variaz` de la un stat membru la altul. Totu[i, \n mare, pedepsele au fost cuprinse \ntre 15 [i 40 de ani, excep]ie f`când Spania, unde au fost aplicate deten]ii [i de 99 de ani. Referitor la aresta]ii islami[ti, cei mai mul]i proveneau din Algeria, Maroc [i Tunisia. Acela[i document precizeaz` c` la polul opus se afl` }`rile Baltice, Slovenia [i Croa]ia, care au \ntâmpinat numai incidente minore.
Jihadul – o religie a mor]ii? Concep]ia european` ([i nu numai) include faptul c` terorismul nu poate fi disociat de Jihad (R`zboiul Sfânt). |n acest context, nu este lipsit` de importan]`, \n decriptarea fenomenului, opinia pre[edintelui Societ`]ii Islamice din SUA, dr. Abdel Sidd\q\. Conform
Octombrie 2007 Semnele Timpului 23
Politic acestuia, o mare parte dintre adep]ii Jihadului prezint` grave insuficien]e: „Exist`, cu siguran]`, musulmani care golesc de con]inut conceptul de Jihad. Fie din ignoran]`, fie \ncercând s`-[i ating`
scopurile politice, discreditând astfel Islamul [i comunitatea musulman`”. Prin urmare, ce reprezint` Jihadul? Conform Dictionnaire Arabe – Francais – Anglais (Paris, 1972), termenul Jihad \[i are
Profilul teroristului psihopat (nu neap`rat islamic) se caracterizeaz` cel mai ades prin neacceptarea ordinii stabilite, aprecia]` drept opresiune deghizat`. (Nicolae Radu) originea \n verbul djahada, care \nseamn` „a fi harnic”, „a face efort”, „a fi \ncordat”, \n vederea atingerii unui scop. Jihad, sau Djihad, mai \nseamn` (Ruslan, 2003) „a-]i \ncerca propria limit`”, la care se adaug` alte numeroase sensuri, printre care [i acela de „r`zboi sfânt”, de „lupt`”. Sensul originar al Jihad-ului este dat \ns` de Coran, care orienteaz` \n]elesul cuvântului spre ideea de lupt` interioar`, lupt` cu sine \nsu[i pentru a evolua, efort l`untric \n vederea atingerii unui anume prag evolutiv. Astfel, dr. Abdel Sidd\q\ face precizarea c` „Jihadul nu este \ntotdeauna un r`zboi, de[i uneori poate lua astfel de forme. Islamismul veritabil este o religie a p`cii, care, conform
principiilor sale, exclude opresiunea. R`zboiul este permis \n Islam numai atunci când mijloacele pacifiste, precum dialogul sau negocierile, au fost epuizate f`r` a se ajunge la vreun rezultat pozitiv”. De altfel, \n Sura 17,190 din Coran se precizeaz`: „Lupta]i \ntru
calea lui Dumnezeu cu cei care lupt` \mpotriva voastr`. Nu fi]i c`lc`tori de lege, c`ci Dumnezeu nu-i iube[te pe c`lc`torii de lege”. La rândul s`u, chestorul de poli]ie, prof. univ. dr. Anghel Andreescu, secretar de stat \n Ministerul de Interne [i al Reformei Administrative, men]ioneaz` \n volumul XVII, 2007, al publica]iei Terorismul azi (editat` de Institutul de Studii [i Cercet`ri ale Terorismului) c` „este vremea s` se renun]e la sintagma ’terorist islamic’ \n favoarea celei de ’terorist’ pur [i simplu. Teroristul islamic invoc` \n mod abuziv Islamul, Osama bin Laden fiind un exemplu concludent”. Un studiu realizat \n 2005 la Facultatea de Drept a Universit`]ii Laiden din Olanda relev` \ns` \ngrijor`torul fapt c` elementul de violen]` este prezent \n 83% dintre cazurile de terorism provocate de islamici. De asemenea, ]elurile politice reprezint` 72% dintre cazuri, iar \ntr-o propor]ie de 62%, terori[tii pun accent pe elementul inducerii sentimentelor de fric` [i teroare. Acela[i studiu relev` c`, dintre cei 250 de terori[ti care au reprezentat e[antionul de studiu, 26% \[i pierduser` un p`rinte \nainte de \mplinirea vârstei de 14 ani, 79% au avut \n adolescen]` rela]ii conflictuale cu p`rin]ii, Semnele Timpului Octombrie 2007
24
\n timp ce 33% [i-au descris ta]ii \n termeni ostili. Din acela[i studiu mai rezult` c` 33% dintre terori[ti au fost anterior condamna]i de un tribunal pentru minori. „Profilul teroristului psihopat (nu neap`rat islamic) se caracterizeaz` cel mai ades prin neacceptarea ordinii stabilite, apreciate drept opresiune deghizat`”, precizeaz` locotenent colonel dr.
Nicolae Radu de la Serviciul de Protec]ie [i Paz`, [eful Centrului de Expertiz` [i Asisten]` Psihologic`. „Tinerii r`zvr`ti]i sunt cei dintâi orienta]i spre organiza]iile teroriste. Afla]i la periferia vie]ii comunitare, provenind, \n principiu, din mediile defavorizate, complexa]i [i ne\mplini]i, tinerii atin[i de psihoza terorismului \ncearc` s` se r`zbune pe o lume care i-a ejectat, pe un mod de via]` incompatibil cu psihologia lor deviant`”, mai spune Nicolae Radu. |n acela[i timp, Maria Johana Rundinke, directoarea Centrului de Recuperare a tinerilor minori atra[i \n diverse ac]iuni de terorism, din Amsterdam, Olanda, precizeaz` \n Psihologia panicii (Ed. Hrunke, 1995,
Amsterdam) c` „peste 70% dintre tinerii aresta]i \n Olanda [i proveni]i din regiunea Orientului Apropiat, implica]i \n ac]iuni de terorism \n diverse state ale UE, [i-au motivat politic faptele. Interogatoriile au relevat faptul c` \n con[tiin]a lor exista un lider, o ideologie, un scop de sorginte politic`. Pentru ei, lumea este nedreapt`, calea de rezolvare a problemelor este una singur`, cea a for]ei (implicit a mor]ii), iar Dum-
nezeu admite crima dac` scopul este ’sfânt’. Ceea ce d` dramatism vie]ii acestor tineri este faptul c`, pentru ei, atingerea obiectivului este mai presus decât via]a \ns`[i. Este clar c` cineva le-a indus acest lucru. Sisteme [i re]ele ale crimei profit` de mintea \nc` nestructurat` a acestor tineri. De aici [i acceptarea limpede a suicidului, sub ideea de sacrificiu util, \n detrimentul a zeci de vie]i curmate \n autobuze, sta]ii de metrou sau [coli”.
Cine este du[manul? Filozoful contemporan Jurgen Habermas a abordat de-a lungul carierei sale [i
Washington Post, 11 septembrie 2007: Atacurile din 11 septembrie 2001 au [ocat omenirea, cet`]eni din 87 de ]`ri pierzându-[i atunci via]a. Pentru americani, aceast` zi a \nsemnat reconsiderarea istoriei [i reproiectarea viitorului. Atunci când neantul \nghite 3.000 de nevinova]i, iar vie]ile a zeci de mii de familii r`mân devastate, când printre ruine au fost g`site trupuri de copii \n bra]ele mamelor sau ale bunicilor, când chipuri alt`dat` vii ale so]ilor, so]iilor sau prietenilor r`mân doar \n memorie, atunci [i doar atunci realiz`m cât suntem de vulnerabili [i de fragili: o adiere de vânt \n zbuciumul New York-ului, al Washington-ului sau al Pennsylvaniei. Exist` acolo, \n cer, un Dumnezeu care vede tot. Care ne mângâie [i ne \nt`re[te. Un Dumnezeu la care ne rug`m pentru to]i cei apropia]i, pentru to]i cei care mai au puterea s` lupte cu durerea. Dar mai exist` un dumnezeu – unul al nop]ii [i al terorii, al min]ilor bolnave [i al gândurilor funeste. Unul care vrea s` separe ]`ri [i popoare, care seam`n` ur` [i culege sânge, care
]ine lan]urile asupririi [i otrava \nvr`jbirii. Un lucru \ns` [tim: nimic nu este \ntâmpl`tor. Important` e alegerea steagului sub care vrem s` lupt`m. Al Luminii sau al \ntunericului. La 11 septembrie am v`zut ce a adus steagul \ntunericului: moarte, durere, suferin]`. E timpul s` pre]uim Lumina, s` ne [tergem lacrimile [i s` iubim din nou. Dumnezeu s` binecuvânteze lumea \ntreag`!
Octombrie 2007 Semnele Timpului 25
Politic Le Monde, 4 august, 2005: La doi ani de la atacul din 11 septembrie 2001, \n lume au avut loc nu mai pu]in de 375 de atacuri teroriste. Rata de cre[tere a acestui flagel are o progresie uluitoare. Numeroaselor atentate reu[ite \n ultimii ani le-au c`zut victim` o serie \ntreag` de demnitari: ■ 12 martie 2003, Zoran Djinjici, prim-ministrul Serbiei [i Muntenegrului; ■ 13 februarie 2004, Zelimkhan Iandarbiev, pre[edintele Ceceniei; ■ 13 februarie 2004, Khen Shui-Bian, pre[edintele Taiwanului; ■ 9 mai 2004, Ahmad Kad\rov, noul pre[edinte al Ceceniei, dup` Iandarbiev. Ac]iuni teroriste comise asupra unor obiective [i institu]ii publice c`rora le-au c`zut victim` oameni obi[nui]i, printre care foarte mul]i copii [i tineri: ■ 11 martie 2002, cele trei g`ri din Madrid – 221 de mor]i; ■ 12 octombrie 2002, Insula Bali, Indonezia, club de noapte – 191 de mor]i;
■ 23 octombrie 2002, teatrul din Moscova – 120 de mor]i; ■ 9 septembrie 2003, Hotel Na]ional, Moscova – 6 mor]i; ■ 3 septembrie 2004, [coala din Beslan, Ose]ia de Nord – 329 de mor]i. Toate acestea demonstreaz` c` terorismul este un flagel care poate lovi oriunde, oricând [i pe oricine. Aeroportul Barajas, Spania - atentat terorist cu bomb`
problematica terorismului, anticipând importan]a pe care acesta o va c`p`ta la \nceputul celui deal treilea mileniu; importan]` ce transpare, pe de-o parte, din necesitatea reconsider`rii rolului terorismului \n rela]ia cu statul laic, iar pe de alt` parte, din r`spunsul pe care statul ar trebui s`-l dea fundamentalismului religios. Ast`zi este de necontestat faptul c` fundamentalismul (\n special cel islamic) a degenerat \n terorism, punând civiliza]ia (\n special pe cea apusean`) \n fa]a unor provoc`ri inedite, care zdruncin` fundamentele politice [i filozofice ale lumii moderne. |n opinia lui Habermas, atacul Statelor Unite la 11 septembrie de c`tre terori[tii islamici „este efectul tensiunilor acumulate \ntre societatea secularizat` [i fundamentalism; este efectul unor traume pe care societatea le-a traversat de-a lungul istoriei: al colonialismului, Holocaustului, fascismului, totalitarismului, \ncât contribu]ia filozofic` a terorismului actual se sprijin` pe acest filon. Fundamentalismul nu poate \n]elege secularizarea, nu poate accepta mo-dernizarea [i nu poate asimila
globalizarea. Acest lucru stârne[te sentimente ambivalente [i contradictorii” – lucru dovedit [i la 14 februarie 1989, când Ayatolahul Khomeini a lansat o fatwa \mpotriva autorului Versetelor satanice, Salman Rushdie, prin care acesta era condamnat la moarte. O dovad`, dup` Habermas, c` pragul de toleran]` care separ` acceptabilul de neacceptabil este stabilit arbitrar de c`tre autoritatea existent`. „Fundamentalismul este reactualizarea paradigmei intoleran]ei religioase. Mai degrab` o transformare de atitudine \n credin]`, decât un corp coerent de credin]e. Atitudinea credin]ei indic` mai curând felul \n care credem, decât \n ce credem”, spune Habermas. Orice crim` comis` este prea mult. |ns` diferen]a dintre teroare [i crima comun` devine clar` \ndeosebi \n timpul schimb`rii regimurilor, când fo[tii terori[ti ajung exponen]i ai noii puteri, reprezentan]i respecta]i ai ]`rii. „Or, spune Habermas, diferen]a dintre terorismul na]ional [i cel interna]ional posed` o tr`s`tur` care graviteaz` \n jurul crimei de mas`, al anihil`rii nediscriminatorii a inamicului, a femeilor, copiilor, persoanelor lipsite de ap`rare”. Istoria Semnele Timpului Octombrie 2007
26
recent` a dovedit c` aceast` form` de r`zboi a caracterizat majoritatea mi[c`rilor de eliberare na]ional` din a doua jum`tate a secolului XX. „Terorismul este un r`zboi iregular, adic` un r`zboi purtat \mpotriva unor inamici nonstatali, fie ei terori[ti, insurgen]i sau lupt`tori ai unei mi[c`ri de eliberare na]ional`. Din acest punct de vedere, un factor pare a fi relevant: nimeni nu [tie niciodat` cu adev`rat care \i este du[manul”, men]ioneaz` dr. Alexandru Miron, expert \n cadrul Ministerului de Interne [i al Reformelor Administrative, \n lucrarea O viziune european` asupra religiei [i terorismului („Terorismul azi”, vol. XVII). Probabil acesta este [i motivul pentru care Habermas consider` c` Osama bin Laden este mai degrab` „un substitut”. „A spune c` declari r`zboi terorii, nuan]eaz` Alexandru Miron, este o abera]ie. Aceasta este
\ns` pozi]ia clasei politice europene, care \i ridic` pe ace[ti criminali la statutul de du[mani combatan]i ai unui r`zboi pe care domniile lor politicienii europeni trebuie s`-l administreze [i s`-l justifice” . Raportul TE – SAT 2007 al UE subliniaz` un lucru interesant: principala problem` a terori[tilor nu este crima. Aceasta este efectul. Problema este educa]ia, adic` inducerea acelei mentalit`]i de negare a valorilor universale, cu prec`dere a respectului fa]` de om, ca entitate social` esen]ial`, [i a liberului arbitru ca demers suprem. Esen]a mecanismului revendicativ este [antajul. Astfel, receptivit`]ii [i relax`rii comunica]ionale li se r`spunde prin radicalism [i inflexibilitate. Prof. dr. Eva Delcea, de la Institutul de Cercet`ri ale Terorismului,
consider` c` „principalul obiectiv educa]ional \n prevenirea acestui flagel trebuie s` constea \n promovarea respectului fa]` de Dumnezeu [i de sine, ca preambul al cristaliz`rii unei con[tiin]e s`n`toase fa]` de stat [i de societate. ’S` nu ucizi!’ nu rezolv` problema. Este, cel mult, terapia prin interdic]ie a unui flagel care se consum` mai \ntâi pe halucinantele coordonate mental-patologice ale unei ’\mp`r`]ii a absurdului’. Aici trebuie intervenit mai \ntâi”. O aten]ie special` trebuie acordat` rela]iei simbiotice dintre terorism [i mass-media, dintre terorism [i sistemul de comunica]ii globalizat. Reprezint` o realitate de necontestat faptul c`, de la atacurile din 11 septembrie 2001, lumea a fost bombardat` de media cu imagini terifiante despre terorism, despre posibile scenarii apocaliptice, precum atacurile chimice, bacteriologice sau radiologice. La rândul lor, terori[tii au r`spândit teroarea [i (mai ales) efectele acesteia prin intermediul mass-media, pentru a amplifica \n con[tiin]a oamenilor efectul dezastrelor. Rela]ia dintre terorism [i media este una pe cât de complex`, pe atât de pervers`. Terorismul are nevoie de publicitate, iar mass-media, de audien]`. Scopul ambelor p`r]i este acela de Octombrie 2007 Semnele Timpului 27
Politic a da na[tere unui puternic efect psihologic, care pentru unul \nseamn` putere, iar pentru cel`lalt, bani.
O imagine |n Ghetsemani, spre sear`, pe când vorbea Isus, la lumina f`cliilor a ap`rut Iuda, unul dintre cei doisprezece. Era \n mijlocul unei gloate mari, \narmate cu s`bii [i ciomege. |n pre[tiin]a Sa, Isus [tia ce avea s` urmeze. O gloat` mandatat` de preo]ii cei mai de seam` [i de farisei trebuia s` aduc` la \ndeplinire arestarea Celui care Se declara a fi Mesia. |naintând spre ei, Isus i-a \ntrebat: „Pe cine c`uta]i?”. „Pe Isus din Nazaret!”, au strigat ei. „Eu sunt!” Atunci, oamenii aceia s-au apropiat
de Isus, au pus mâna pe El [i L-au prins. Dar Simon Petru, care se afla lâng` Maestrul s`u, a scos sabia din teac`, l-a lovit pe robul marelui preot [i i-a t`iat urechea dreapt`. Atunci, Isus i-a zis: „Bag`-]i sabia \n teac`!” O imagine prin care Biblia relev`, la scara esen]elor, discrepan]a \n modul de abordare a unei situa]ii conflictuale: Isus – expresia dialogului, a comunic`rii, a dezamors`rii, a tendin]ei de rezolvare pe cale pa[nic` a conflictului („Pe cine c`uta]i?”), \n
|n m`sura \n care Legea este neglijat` sau transformat` \ntr-un simbol profanator, omorând cu ea \n mân`, matricea moral` va r`mâne neschimbat`, o sechel` perpetu` a lipsei de asumare. pofida unui deznod`mânt cunoscut, [i Petru – omul reac]iei viscerale („A scos...”), al nondialogului, al for]ei, expresia solu]iei radicale. Isus – expresia autorit`]ii date de entitatea pe care o reprezenta („Eu sunt!”), [i Petru – expresia autoritarismului (lider al grupului de pescari, apoi de ucenici) dat de voin]a individual`. Isus – expresia criteriului axiologic („C`ci to]i cei ce scot sabia de sabie vor pieri”), [i Petru –
expresia primitivismului („a t`iat”) aplicat asupra unui factor care, de[i par]ial implicat, nu avea putere de decizie \n finalizarea situa]iei (Malhu, doar rob al marelui preot). Isus – expresia omului dispus s` ofere [ansa men]inerii rela]iei, expresia actului recuperatoriu, \n pofida dezavu`rii actului de tr`dare („Iuda, prietene, ce ai venit s` faci, f`...”), [i Petru – expresia punitivului, a r`zbun`rii, ce se putea repercuta la fel de bine [i asupra lui Iuda, omul care, odat` exclus din anturaj, era surclasat de la categoria prieten la cea de tr`d`tor. Isus – o [ans` \n plus dat` condi]iei umane, Petru – un cimitir al ideilor. Este exagerat s`-l consider`m pe marele ucenic un precursor al teroristului modern. Gestul s`u con]ine \ns` aceea[i esen]` din care se alimenteaz` ast`zi gestul (chiar [i suicidar) al uciga[ului de mas`: ura. Având Semnele Timpului Octombrie 2007
28
\n vedere temperamentul coleric al lui Petru, resping ideea c` a ac]ionat premeditat. Dar acest lucru nu-i confer` circumstan]e atenuante. Dimpotriv`, acestea devin nule \n condi]iile \n care Petru a fost un absolvent al [colii de Ucenici „Mesia”. |n pofida acestui lucru, sup`rarea lui Isus – „Bag` sabia \n teac`!” – nu a fost \ndreptat` \mpotriva insuficien]elor etice ale lui Petru, ci \mpotriva actului de nesupunere fa]` de o anumit` ordine, \mpotriva excesului de personalitate (dublat`, poate, chiar de o doz` de oportunism), \mpotriva radicalismului [i fundamentalismului, \mpotriva a ceea ce se \ntâmpl` \n noi [i cu noi pe coordonate proprii: lucruri v`zute de oameni [i de Dumnezeu, dar nev`zute de noi. |n momentul ridic`rii sabiei, Petru era orb. Ura reu[ise s`-l deta[eze total de realitatea profund`.
|n fa]a lui Dumnezeu, nimeni nu este mai presus de Ordinea moral`. |n m`sura \n care Legea este neglijat` sau transformat` \ntr-un simbol profanator, omorând cu ea \n mân`, matricea moral` va r`mâne neschimbat`, o sechel` perpetu` a lipsei de asumare. Un segment al terorismului actual accept` moartea ca form` de extrapolare a libert`]ii. Suprimarea nu rezolv` \ns` ecua]ia unei vie]i falimentare, ci doar capacitatea de a muri \n Hristos poate deveni fundamentul libert`]ii autentice. Voca]ia acestei manifest`ri ]ine \ns` de dimensiunea ei educativ`: este riscant s` gânde[ti o realitate nou` \n termenii uneia de care nu vrei s` te desprinzi. Aceasta nu este interfa]a unei file a istoriei, ci doar un semn al timpului pe care \l tr`im: o lume de vis \n parametri arhaici... ST
Octombrie 2007 Semnele Timpului 29
Cultur`
Petre }u]ea „Poarta spre Dumnezeu este credin]a, iar forma prin care se intr` la Dumnezeu e rug`ciunea.”
Cartea lui Petre }u]ea nu este o carte \n sensul propriu al cuvântului. Cartea lui }u]ea vorbe[te. Cuvintele erup din pagina scris`, pe care o converte[te ca suport de comunicare \ntre autor [i cititor. {i reu[e[te. I Alina Popa
O
dat` deschis`, a[a-numita carte se transform` \ntr-o chilie simpl` [i prietenoas`, locul cel mai potrivit de \ntâlnire dintre autor [i cititor. De aici, via]a discerne un lung traseu pe care }u]ea \l recompune din esen]a gândurilor [i din tremurul emo]iilor. Via]a lui al`tur` gândurile [i emo]iile pe care le \n[ir` mai apoi \n conversa]ia dintre el [i ascult`torul lui. {i nimeni, spune autorul, „nu a intrat \n contact cu mine f`r` s` ia ceva
\n traist`.” Cine gust` o dat` din vorbele lui }u]ea se amestec` \ntru totul \n bucuria de a exista [i de a fi \n lume. Se cufund` dincolo de mirajul cotidianului \ntr-o fascinant` lume povestit`. Se las` asediat de formularea oral` pe care }u]ea o prefer` paginii scrise. Opera lui pare s` fie adunat` \ntr-o carte pe care n-a scris-o niciodat`, dar pe care a vorbit-o. A alc`tuit-o precum zborul. Mereu viu [i actual. Atent modelat \n farmecul cuvântului rostit. Semnele Timpului Octombrie 2007
30
}u]ea a vorbit pe cont propriu [i \n cele mai pu]ine cuvinte. S-a risipit \n via]` [i a regrupat-o \n fragmente desc`tu[ate de imaginile preconcepute. |ntr-un stil inconfundabil, s-a a[ezat la marginea dintre lume [i fiin]` pe
„Cum scrii?”, a fost \ntrebat cândva }u]ea. F`r` niciun zeu \n col]ul camerei care s`-i \nlesneasc` inspira]ia. Singur [i atent la el \nsu[i, la propria via]` am`git` de experien]a \nchisorilor comuniste, dar \mplinit` [i reg`sit` \n profunzimea credin]ei. „Sunt emo]ionat de fila goal`”, afirm` }u]ea. {i nu f`r` rost. |n fa]a ei se-adun` nelini[tea \nceputului de rând. De via]`. F`r` ambiguit`]i filozofice sau teorii [tiin]ifice. |nsemn`rile lui }u]ea se nasc din l`untrul sinelui. Dintr-un interior decorticat pân` la esen]a pur` a gândurilor. „Eu nu m` socotesc decât o oarecare fiin]` gânditoare. Gândesc [i spun ceea ce gândesc. E bine? E r`u? Eu spun ce cred c` trebuie s` spun.” De fapt, atitudinea lui de a-[i dezv`lui persoana pân` la forma crud` a propriei identit`]i apar]ine \ntregii sale genera]ii. Anii ’30 aduc \n fa]` in[i care se descoper` pe sine, care tr`iesc prin a-[i rosti propria identitate. Genera]ia din care face parte [i
care le-a suprapus [i le-a filtrat \n fa]a ascult`torului s`u, descoperindu-se pe sine. |ntr-un remarcabil interviu, Emil Cioran spunea c` }u]ea nu poate s` mint` [i c` \n tot ceea ce spune e el \nsu[i. |n cele 322 de vorbe memorabile ale lui Petre }u]ea, nu reg`sim o persoan` care a
}u]ea este genera]ia jurnalelor. Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Nicolae Steinhardt se scriu pe ei \n[i[i. Se dedic` propriilor gânduri [i idei din care-[i construiesc propriul destin. Gândesc [i recompun totul prin prisma propriilor viziuni. {i prin aceasta sunt liberi. Iar liber, spune }u]ea, \nseamn` s` gânde[ti totul cu mintea ta. S` stai din nou \n fa]a paginii goale, \nv`luit de nelini[tea debutului, [i s` scrii totul, \ncepând cu tine \nsu]i.
enun]at simple aforisme, ci una care a reu[it s` comprime \n pu]ine cuvinte lucrurile esen]iale ce ne compun via]a. A vorbit despre Dumnezeu [i ateism; despre comunism [i democra]ie; despre sfânt, geniu [i idiot; despre mister, cunoa[tere [i adev`r; despre moarte [i nemurire. A vorbit, \n sfâr[it, despre sine. Despre Petre }u]ea. Iar defini]ia lui e simpl`: „Petre }u]ea, românul.” O defini]ie valabil` \n ciuda celor 13 ani consuma]i \n \nchisorile
Dumnezeul despre care vorbe[te }u]ea nu doar c` anuleaz` legile totalitare care aspir` spre un nihilism absolut, ci dezvolt` \n structura uman` aspira]ia c`tre \nalt.
Octombrie 2007 Semnele Timpului 31
Religie comuniste. Un regim caustic, demonic [i devotat imanentismului absolut. Comunismul, spune }u]ea, „mut` complet omul \n lumea asta.” |l blocheaz` \ntr-un spa]iu deziluzionat, terifiant de arid, ce agonizeaz` precum un muribund. „Comunismul este un cancer social. Unde se instaleaz`, r`mâne pustiu.” Dar \n acest sistem contorsionat, bizar [i flagelant, }u]ea coboar` miracolul credin]ei. Paradoxal, \n mizeria deten]iei comuniste, \n nesfâr[itul ei proces de dezumanizare, re\nvie credin]a. Ea reprezint` singura tr`ire ce repune \n valoare fiin]a uman`. O deschide spre taina revela]iei. Religia, spune }u]ea, „e expresia unui mister tr`it”, iar „a fi cre[tin \nseamn` a cobor\ Absolutul la nivel cotidian.” Pentru }u]ea, Divinitatea descoperit` \n credin]a cre[tin` nu se ascunde [i nu se refuz` \n spatele unor limite, ci ea tr`ie[te \n cotidian. Se strecoar` asemenea aerului [i locuie[te pân` [i \n singur`tatea descurajant` impus` de sistemele totalitare. „Despre cre[tinism, Bergson spune c` noi \l respir`m. Are materialitatea aerului. Seam`n` cu aerul. Noi suntem cre[tini f`r` s` vrem. {i, când suntem atei, suntem cre[tini: c` respir`m cre[tinismul cum respir`m aerul.” Ca atare, Dumnezeul despre care vorbe[te }u]ea nu doar c` anuleaz` legile totalitare care aspir` spre un nihilism absolut, ci dezvolt` \n structura uman` aspira]ia c`tre \nalt. „Poarta spre Dumnezeu este credin]a, iar forma prin care se intr` la Dumnezeu e rug`ciunea.”
Coord. Gabriel Liiceanu, 322 de vorbe memorabile ale lui Petre }u]ea, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2007, 137 pagini
|n viziunea lui }u]ea precum [i \n cea cre[tin`, omul nu se poate defini decât prin raportare la Dumnezeu. |n El este \nceputul, dar [i sfâr[itul tuturor lucrurilor. |n absen]a Lui, afirm` autorul, „omul r`mâne un biet animal ra]ional [i vorbitor, care vine de nic`ieri [i merge spre nic`ieri. {i el r`mâne a[a chiar dac` este laureat al Premiului Nobel sau m`tur`tor.” Cum singur a afirmat, nimeni nu a plecat de lâng` autor f`r` s` ia ceva din el. {i a avut dreptate. Cartea lui e ca o hologram`. Fiecare parte reune[te \ntregul. |i este \ndeajuns cititorului s` strâng` \n mân` un fragment, pentru c`, odat` desf`cut, citatul devine o copie a autorului \nsu[i. {i i-a fost mai lesne lui }u]ea, alc`tuit din p`r]i, din câteva sute de vorbe memorabile, s` se reverse \n ceilal]i, \n cititorii s`i. De fapt, \n ascult`torii lui. Deoarece \naintea lui }u]ea lectura se ascult`. Chiar dac` vorbele sale au atins afirma]ii regândite mai apoi sau nu, ascult`torul trebuie s` ia aminte c` }u]ea [i-a asumat curajul de a gândi lumea prin mintea sa. A recompus via]a exprimându-se pe el \nsu[i. Iar \n acest caz, chiar [i eroarea, dup` cum afirm` Gabriel Liiceanu, e mai u[or de suportat. ST Semnele Timpului Octombrie 2007
32
Citatul ST Un act esen]ial al vie]ii religioase
„
Rug`ciunea
Rug`ciunea este cel mai pur act al vie]ii religioase; cel mai uman, \n acela[i timp. Nic`ieri nu se oglinde[te mai bine starea tragic` a omului – \n lupta cu p`catul din inima lui [i cu puterile lumii din afar`. |n rug`ciune se rezum` drama condi]iei umane; marea ei neputin]` [i arz`toarea ei speran]`. S-a spus c` sentimentul religios \nseamn` sentimentul de dependen]` a omului fa]` de Dumnezeu. Sau, cum spune un gânditor german contemporan, Rudolf Otto, sentimentul creatural – cu alte cuvinte con[tiin]a c` noi, oamenii, suntem creaturi, suntem f`cu]i de altcineva, suntem f`pturi ale lui Dumnezeu. Sentimentul acesta religios este atât de strâns legat de firea omeneasc` \ncât \l putem \ntâlni pretutindeni, de la cele mai \napoiate popoare primitive p\n` la cei mai des`vâr[i]i mistici. {i nic`ieri nu se m`rturise[te mai plenar [i mai frumos acest sentiment de dependen]` decât \n rug`ciune. Rug`ciune care este tr`irea sentimentului de dependen]`, \n`l]area sufletului c`tre Dumnezeu, setea de mântuire – adic` de \mp`care a omului cu el \nsu[i [i cu Firea. Act esen]ial al vie]ii religioase, rug`ciunea poate avea forme nesfâr[ite, corespunzând unei experien]e suflete[ti de nesfâr[ite nuan]e. Se cunosc rug`ciuni de cerere, de \ndurare, de isp`[ire, de laud`, de implorare, de dezn`dejde. Oriunde a existat via]` religioas`, a existat rug`ciunea. {i cum sentimentul religios este universal [i autonom, el nefiind produsul niciunei alte cauze externe – economice, sociale sau psihologice – rug`ciunea se g`se[te pretutindeni unde tr`iesc colectivita]i umane, pretutindeni unde s-a luat cuno[tin]` de drama existen]ei umane.
”
Mircea Eliade, Despre rug`ciune, 50 de conferin]e radiofonice
Octombrie 2007 Semnele Timpului 33
Social |n Marea Britanie, Colegiul Regal al Obstetricienilor [i Ginecologilor inten]ioneaz` s` propun` ca bebelu[ii n`scu]i sub 22 de s`pt`mâni s` nu primeasc` certificate de na[tere, chiar dac` respir`. Profesorul Chris Rapley, directorul Studiilor Antarctice Britanice, sus]ine reducerea popula]iei umane prin eutanasie ca solu]ie a diminu`rii polu`rii mediului. |n august 2004, autorit`]ile juridice olandeze [i Clinica Universitar` Groningen au semnat un act care autorizeaz` un protocol experimental orientat spre extinderea practic`rii eutanasiei la copiii sub 12 ani. S-a pornit, a[adar, de la omorârea pacien]ilor bolnavi \n faz` terminal` [i s-a ajuns la omorârea bolnavilor cronici care au cerut-o, la omorârea depresivilor care nu aveau nicio suferin]` fizic`, dar au cerut s` moar`, la omorârea nou-n`scu]ilor pentru simplul fapt c` aveau infirmit`]i. Eutanasia risc` s` fie o nou` frontier` ideologic` de celebrare idealist` [i individualist` a libert`]ii umane. I Anca Porumb
Moartea Semnele Timpului Octombrie 2007
34
o]iunea de eutanasie, introdus` mai \ntâi \n secolul al XVII-lea de c`tre Francis Bacon, \nsemna „moarte u[oar`”. Ea s-a l`rgit rapid, astfel \ncât, \n secolul al XVIII-lea, desemna ac]iunea de „moarte blând`”, iar \n secolul al XIX-lea, „moarte din mil`”. Actualmente, no]iunea [i-a ad`ugat noi semnifica]ii, \nsemnând „a omor\ din mil` pentru a suprima suferin]ele extreme sau a evita copiii anormali, dezvoltarea bolilor incurabile sau a maladiilor psihice, evitând o via]` imposibil de suportat, ce implic` greut`]i prea mari pentru familie sau societate”. S-a pornit de la „alinarea suferin]ei persoanelor care se afl` \ntr-un stadiu terminal al bolii”, pentru a se ajunge la propunerea eutanasierii tinerilor handicapa]i, a bolnavilor mintal, a celor \n vârst` sau senili, a celor grav bolnavi [i a persoanelor aflate \n com`. |n vizorul eutanasiei se afl` [i cei care sufer` de boli care \i fac incapabili s` comunice – persoanele paralizate, \n com` sau, pur [i simplu, atât de bolnave [i sl`bite \ncât nu pot s` scoat` sunete inteligibile. Adep]ii eutanasiei sus]in c` astfel de pacien]i au o „calitate a vie]ii” atât de sc`zut` c` le-ar fi mai bine mor]i. |n Statele Unite, cel mai frecvent mod de eutanasie se realizeaz` prin \nfometare [i deshidratare – una dintre cele mai agonizante mor]i. „Via]a poate deveni a[a de nepl`cut` [i de lipsit` de speran]` c`, practic, nimeni nu ar vrea s` [i-o continue, iar oponen]ii eutanasiei trebuie s` priveasc` \n mod onest acest fapt. Suferin]a poate lua multe forme fizice, mintale
N
dulce Octombrie 2007 Semnele Timpului
35
Social [i emo]ionale”, scria Richard Dunstan \n raportul Eutanasia: dezbaterea continu`, publicat \n august 1995. |n virtutea acestei considera]ii, cur]ile de justi]ie au decis, nu de pu]ine ori, c` eutanasia este permis` pentru pacien]ii capabili de a lua decizii [i care cer insistent aceasta pentru c` sufer` dureri insuportabile care nu pot fi altfel alinate. Cu toate acestea, doctorul Pieter Admiraal, un cunoscut conduc`tor al mi[c`rii de legalizare a eutanasiei \n Olanda, a declarat public c` „durerea nu poate constitui niciodat` o motiva]ie adecvat` pentru eutanasie, ]inând cont de tehnicile medicale curente ce pot controla durerea practic \n orice circumstan]`”.
Neproductiv, deci eliminat Adep]ii eutanasiei \[i construiesc pledoariile pe conceptul de „calitate mai sc`zut` a vie]ii”. Astfel, \n timp ce societatea tradi]ional` considera c` via]a omului are o valoare absolut`, contemporaneitatea introduce ideea de
Card \mpotriva eutanasiei Zeci de mii de catolici din Marea Britanie au, \n prezent, carduri personale prin care cer medicilor s` nu le retrag` alimenta]ia [i lichidele artificiale \n cazul \n care se \mboln`vesc. Cardul, propus de Asocia]ia Femeilor Catolice, include urm`toarea declara]ie: „|n caz de spitalizare, v` rog s` contacta]i un preot romano-catolic. A[ dori ca asisten]a mea medical` s` includ` lichide – oricum ar fi ele administrate.” Crearea unor asemenea carduri a fost gândit` ca urmare a temerilor ce provin din acceptarea larg` a eutanasiei. (The Observer)
relativitate a valorii omului, pornind de la premisa potrivit c`reia unii oameni sunt intrinsec superiori altora. |n plus, filozofia utilitarist` sus]ine c` valoarea unui individ este m`surat` dup` cât de util poate fi grupului sau societ`]ii din care face parte. |n acest context, o persoan` are dreptul s` tr`iasc` atâta vreme cât aduce beneficii societ`]ii [i are datoria de a muri când nu mai poate fi util` celorlal]i. |n articolul Eutanasia: un caz de libertate individual`, Jay Johansen se revolt` \mpotriva acestor noi ideologii: „Ce se poate spune despre societatea noastr`, când spunem c` vom \nceta s` \ngrijim o persoan` deoarece ea este ’neproductiv`’ sau un ’surplus’? Nu cred c` valoarea vie]ii umane poate fi m`surat` dup` cât de multe piese de ma[in` poate face aceast` persoan` sau dup` câte impozite ar putea pl`ti. Noi trebuie s` ne angaj`m \n activit`]ile economice pentru a tr`i, dar nu acesta este motivul pentru care tr`im. Scopul economiei este de a sus]ine via]a uman`; scopul vie]ii umane nu este de a sus]ine economia. O persoan` infirm`, una retardat` mintal sau o persoan` \n vârst` nu este mai pu]in valoroas` decât o persoan` tân`r` [i s`n`toas`. Faptul c` ea contribuie mai pu]in la economie nu are nimic de-a face cu valoarea ei ca fiin]` uman`”. Nu pu]ini sunt cei care nu \mp`rt`[esc aceast` viziune. Astfel, \n articolul „Datoria de a muri a b`trânilor”, ap`rut \n New York Times pe 29 martie 1984, guvernatorul statului Colorado, Richard Lamm, declara: „B`trânii afla]i \ntr-un stadiu ultim de boal` au datoria de a muri [i trebuie s` se dea la o parte”.
Datoria de a muri Derek Humphry (foto), fondatorul Societ`]ii Hemlock, grupul american ce conduce mi[carea pro-eutanasic`, Semnele Timpului Octombrie 2007
36
a sugerat \ntr-o carte publicat` \n 1998 c` ar trebui s` existe „o responsabilitate a datoriei de a muri \n cadrul familiei care trebuie s` r`mân` voluntar`, dar nu mai pu]in a[teptat`… Persoanele care se afl` \n condi]ii medicale critice se num`r` printre cele ce utilizeaz` \ngrijirea medical` mult dispropor]ionat fa]` de restul”. Humphry adaug`: „Economia, nu problema l`rgirii libert`]ilor individuale sau a autonomiei crescânde, va conduce sinuciderea asistat` la nivelul unei practici acceptabile”. Un num`r tot mai mare de medici insist` asupra ideii c`, atunci când cred c` via]a unui pacient nu merit` s` fie tr`it` din cauza unui handicap sau a „calit`]ii s`race a vie]ii”, ei trebuie s` aib` dreptul de a-i refuza pacientului tratamentul salvator, chiar dac` pacientul [i familia acestuia nu sunt de acord. Ca urmare, \n decembrie 1990, Societatea pentru |ngrijire Medical` Critic` a editat un raport \n care afirma c` medicii au dreptul s` refuze terapia cerut` de un pacient dac` ei o consider` a fi „\mpov`r`toare”. Cazul statului Oregon nu este unul singular. |n septembrie 1998, statul Oregon a restric]ionat finan]area unui analgezic-cheie – oxicontin –, f`cându-l inaccesibil multor pacien]i bolnavi cronic sau \ntr-un stadiu terminal. Practic, pacien]ii cu boli precum neuropatie diabetic`, scleroz` multipl`, distrofie reflex` simpatetic` sau cu alte boli dureroase [i fatale nu au mai beneficiat de tratamentul cu oxicontin. Programul de asisten]` medical` al statului Oregon nu a mai pl`tit pentru acest analgezic, dar a finan]at, \n schimb, sinuciderile pacien]ilor. Astfel, \n timp ce finan]eaz` sinuciderea asistat` pentru s`raci [i handicapa]i, planul de s`n`tate al statului Oregon pune bariere birocratice \n calea subven]ion`rii calmantelor [i chiar a antidepresivelor eficiente. Odat` cu aprobarea legii privind sinuciderea asistat` medical, \n noiembrie 1997, statul Oregon a ini]iat o serie de ac]iuni de restric]ionare a fondurilor pentru \ngrijirea medical` a celor bolnavi cronic sau \ntr-un stadiu ultim, limitarea finan]`rii oxicontinului numai pentru pacien]ii cu cancer fiind doar una dintre acestea. |n fapt, Programul de Asisten]` Medical` a \ncercat s` restric]ioneze, pentru prima oar`,
\n ianuarie 1997, accesul la medicamentele antidepresive ale beneficiarilor Medicaid. Ulterior, \n timp ce sinuciderea asistat` a devenit o prioritate \n \ngrijirea medical`, statul a institu]ionalizat refuzul de a acoperi costurile a mai mult de 150 de servicii medicale. |n acest fel, prescrierea analgezicelor necesare celor grav bolnavi a fost subminat` de c`tre singurul stat american care subven]ioneaz` sinuciderea asistat`. „Faptul c` statul Oregon nu va finan]a adecvat serviciile noastre personale de \ngrijire, dar \n schimb va pl`ti ca noi s` murim nu \nseamn` nimic altceva decât un genocid cultural”, deplângea situa]ia Ric
Medicul mor]ii Poreclit de c`tre colegii s`i Doctorul Mor]ii (Dr. Death engl.), Jack Kevorkian a inventat o „ma[in` de sinucis”, pentru a u[ura moartea bolnavilor f`r` [anse de recuperare. Prima sa client` a fost Janet Adkins, care, \n 1990, la 54 de ani, suferea de maladia Alzheimer. Aceasta a apelat la serviciile medicului, dorind s` moar` \nainte ca boala s`-i macine capacitatea de judecat`, aceasta dup` ce \ncercase toate tratamentele posibile la acel moment. Kevorkian a fost implicat \n sinuciderea a cel pu]in 130 de persoane, pentru care a fost dat \n judecat` de 5 ori, sc`pând mereu de condamnare. Practic, folosind ma[ina de sinucis, pacientul este cel care apas` pe buton pentru a-[i administra monoxidul de carbon sau substan]ele chimice care cauzeaz` moartea. |n cazul lui Thomas Youk, un suferind de scleroz` lateral` amiotrofic`, Jack Kevorkian a administrat chiar el injec]ia letal`. Eutanasierea a fost \nregistrat` pe o caset` video [i difuzat` la televizor \n cadrul emisiunii „60 de minute”. Ulterior, \n timpul procesului intentat de statul Michigan, Jack Kevorkian avea s` declare c` legea nu ar trebui s` se aplice \n cazul lui deoarece „unele ac]iuni luate din pur bun sim] nu sunt crime”.
Octombrie 2007 Semnele Timpului 37
Social Burger, membru al Programului pentru Asisten]a Handicapa]ilor Americani Ast`zi. Aceast` politic` financiar`, care a luat diverse forme [i \n alte p`r]i ale lumii, a condus la situa]ii de-a dreptul [ocante. Astfel, \n 1993, câinii dintr-un spital din Toronto puteau beneficia imediat de diferite tehnici moderne, \n timp ce, pentru acelea[i facilit`]i, oamenii trebuiau s` se \nscrie pe liste de a[teptare. Aceasta se datora faptului c` st`pânii câinilor puteau pl`ti [i beneficia imediat de tratamentul dorit, acoperind practic prin taxe \ntre]inerea aparaturii medicale, \n timp ce oamenii, conform sistemului, aveau acces limitat [i se aflau \n imposibilitatea de a pl`ti direct serviciul medical solicitat. Tr`im \ntr-o cultur` a mor]ii, \n care cei ce au f`g`duit odat` s` men]in` via]a sunt prea des dornici s` o distrug`. „Profesia noastr` Este mult mai u[or [i ieftin s` omori un medical` este acaparat` de ’uciga[i milo[i’ pacient decât s`-l tratezi. Programele de ra]iocare nu mai subscriu doctrinei jur`mântului nalizare a \ngrijirii medicale se r`sfrâng nu hippocratic”, puncteaz` medicul Ron Sutton, numai asupra b`trânilor [i bolnavilor incurabili, \n articolul De ce avem nevoie de medici proci chiar [i asupra copiilor. |n 1982, \n statul Indiana s-a n`scut „Baby Doe”, cu sindromul Down via]`?. „Ace[ti ’medici’ care pactizeaz` cu [i cu o problem` la esofag, u[or de corectat prin moartea se gr`besc s` propun` avortul când opera]ie. P`rin]ii nu au dorit g`sesc cel mai mic cusur la s`-[i opereze copilul, ci un copil nen`scut. Ei sunt au cerut ca el s` fie l`sat gata s` prescrie moartea |n contextul filozofiei s` moar` de foame [i utilitariste, o persoan` când, \n opinia lor, un sete. Curtea Suprem` pacient nu mai poate avea are dreptul s` tr`iasc` o calitate acceptabil` a a statului Indiana a atâta vreme cât aduce vie]ii”. Mai mult, Sutton hot`rât c` p`rin]ii pot cere aceasta pe baza beneficii societ`]ii [i are previne: „De mul]i ani, dreptului constitu]iodatoria de a muri când organiza]iile pro-via]` au nal la intimitate, avertizat c` eutanasia va nu mai poate fi util creând un precedent urma avortului. |n aceea[i celorlal]i. ce a „permis” [i altor manier`, dreptul de a muri copii, considera]i va fi urmat de datoria de a a avea o via]` nemuri. Moartea cu demnidemn` de a fi tr`it`, s` moar`. |n tate va fi impus` oamenilor care vor s` tr`iasc` noiembrie 1996, presa american` semtotu[i cu un handicap sau cu o calitate mai nala faptul c` un centru de ra]ionalizare mic` a vie]ii. O societate care-[i arunc` la a \ngrijirii medicale din Texas, ce utiliza gunoi copiii nen`scu]i va g`si c`i convenabile ultrasunete pentru a detecta leziunile pentru a se dispensa de nedori]ii ei, de inimii f`tului, „ofer` p`rin]ilor copicet`]enii-povar`”. ilor afecta]i un avort gratuit”. „Dac` ei |n }`rile de Jos, cel pu]in 3% dintre decesele aleg s` nasc` acel copil, orice cheltuieli \nregistrate la copiii cu vârste de 1-17 ani au medicale legate de defectul inimii nu vor fi acofost provocate prin eutanasie. |n Flandra, Belperite de c`tre centru”, spuneau reprezengia, 7% din totalul deceselor nou-n`scu]ilor au tan]ii centrului, cita]i de AAPS News. fost provocate de o injec]ie cu o doz` letal` de
Cultura mor]ii
Semnele Timpului Octombrie 2007 38
medicament. Cei mai mul]i dintre copii aveau malforma]ii congenitale sau erau n`scu]i prematur. Trei pediatri din patru au fost preg`ti]i s` se implice \n eutanasierea nou-n`scu]ilor. |n Olanda, cel pu]in 1000 de pacien]i sunt uci[i \n fiecare an prin eutanasiere f`r` consim]`mântul sau dorin]a lor. Trei rapoarte din 1991, 1996 [i 2001 arat` c`, \n 1000 de cazuri, medicii au prescris un medicament cu inten]ia clar` de a gr`bi sfâr[itul f`r` cererea explicit` a pacientului.
Dorin]a de Via]` Legisla]ia Statelor Unite pune ast`zi la dispozi]ia pacien]ilor o serie de acte, valabile din punct de vedere legal, prin care o persoan` \[i poate exercita dreptul la moarte. Cel mai notoriu act r`mâne Dorin]a de Via]` (Living Will). Este vorba de un document prin care o persoan` \[i poate da acordul \n avans pentru a i se \ntrerupe tratamentul medical necesar vie]ii \n cazul \n care, \n urma unei boli sau a unui accident, ar deveni incapabil` de a lua decizii. Dorin]a sun` astfel: ,,Dac` sunt \ntr-un stadiu ultim de boal` [i nu mai sunt capabil s` iau decizii cu privire la tratamentul meu medical, cer ca medicul care m` \ngrije[te s` opreasc` tratamentul care doar prelunge[te procesul mor]ii [i nu este necesar pentru confortul meu sau pentru a-mi alina durerea.” |n cazul semn`rii unui astfel de document, medicul are autoritatea decizional` [i, \n plus, nu este obligat s` consulte familia pacientului \n ceea ce prive[te \ntreruperea tratamentului
medical. Mai mult, o Dorin]` de Via]` confer` unui medic imunitate fa]` de responsabilitatea civil` sau criminal`, \n cazul \ntreruperii tratamentului. Primul proiect de lege privind Dorin]a de Via]` a fost introdus \n legisla]ia statului Florida \n 1975. Autorul sus]inea c`, prin legalizarea unor astfel de documente, 90% dintre retarda]i [i bolnavii mintal din Florida ar ,,c`p`ta permisiunea” de a muri, iar statul ar economisi astfel 5 miliarde de dolari. |nsu[i pre[edintele Bill Clinton [i so]ia lui au participat la campania \n favoarea eutanasiei, f`când presiuni asupra popula]iei pentru a semna Dorin]e de Via]`. Ace[tia au explicat c` astfel puteau fi controlate costurile \ngrijirii medicale. |ntr-un interviu la NBC, Clinton a afirmat c` semnarea Dorin]elor de Via]` este ,,o cale s` stârpim pe unii dintre ei”. Un alt argument \l constituie aparatura medical` insuficient` [i ra]ionalizarea ei. Dr. Otis Bowen afirma, \n 1987, \n plenul Comitetului Financiar al Senatului, c` singura cale de a mic[ora costurile utiliz`rii aparaturii medicale de \nalt` tehnic` era de a-i \ncuraja pe americani s` semneze Dorin]e de Via]`. Ca urmare a acestei legisla]ii aberante, societatea american` a fost zguduit` de situa]ii de-a dreptul [ocante. |n 1983, la vârsta de 26 de ani, Elizabeth Bouvia a luat hot`rârea de a se sinucide prin \nfometare [i s-a interesat dac` exist` posibilitatea ca un spital s` \i asigure confortul necesar. De[i suferea de o paralizie cerebral`, ea fusese capabil` s`-[i termine liceul [i s`-[i \ntemeieze o familie. |ns`
Octombrie 2007 Semnele Timpului 39
Social Eutanasia [i sinuciderea asistat` ■ Eutanasia – actul deliberat de a pune cap`t vie]ii unui pacient cu inten]ia de a-i curma suferin]a. ■ Eutanasia voluntar` – eutanasia la cererea pacientului sau cel pu]in cu consim]`mântul acestuia. ■ Eutanasia involuntar` – eutanasia \mpotriva voin]ei unei persoane con[tiente. ■ Eutanasia non-voluntar` – eutanasia unui pacient incon[tient (deci incapabil s`-[i exercite voin]a), precum persoane care sufer` de demen]` senil` sau copii mici. ■ Eutanasia activ` – terminarea inten]ionat` a vie]ii unui pacient de c`tre un medic care crede c` moartea este \n beneficiul pacientului, spre exemplu prin decuplarea aparatelor. ■ Eutanasia pasiv` – terminarea vie]ii unui pacient prin omisiune, spre exemplu prin retragerea tratamentului. ■ Sinuciderea asistat` medical – terminarea de c`tre un pacient a propriei vie]i, cu ajutorul medicului.
ultimii doi ani \i aduseser` numai necazuri: \i murise fratele, pierduse un copil [i renun]ase la facultate din cauza discrimin`rii bazate pe handicapul s`u. Avoca]ii lui Elizabeth au angajat trei speciali[ti \n \ngrijire medical` pentru a evalua starea ei de s`n`tate. Ace[tia au c`zut de acord c` dorin]a ei de a se sinucide era ra]ional`, deoarece ea era handicapat`. Cazul ei a ajuns \n tribunal, iar judec`toarea a afirmat: ,,Este evident c` Elizabeth a luat o hot`râre con[tient` [i \n cuno[tin]` de cauz`, anume c` prefer` moartea unei existen]e marcate de neajutorare – o condi]ie intolerabil`.” Ignoran]a unei judec`toare a condamnat astfel la moarte o femeie \n putere, care ar fi putut s` aib` o via]` normal` dac` ar fi primit tratament medical [i psihiatric adecvat. Cazul lui Elizabeth a ajuns, \n final, la Curtea de Apel din California. |n acest timp, ea era hr`nit` printr-o perfuzie. Curtea a ordonat \ndep`rtarea perfuziei, pe baza legii care sus]ine „dreptul la intimitate”. Aceast` lege hot`r`[te c`
nu este nevoie ca o persoan` s` fie \n com` sau aproape de moarte pentru a refuza s` fie hr`nit` [i nici nu este necesar s` fie examinate motivele care stau la baza acestei decizii. A fost prima curte care a sus]inut sinuciderea asistat`.
Cine vrea s` moar`? USA Today relateaz` c` „printre oamenii vârstnici afla]i \ntr-un stadiu ultim al bolii [i care au \ncercat s` se sinucid`, num`rul celor suferinzi de depresii psihice se ridic` la 90%”. Confirmarea o d` [i Revista American` de Psihiatrie: „Tr`s`tura izbitoare a rezultatelor noastre este c` to]i pacien]ii care doresc o moarte prematur` sau se gândesc la sinucidere au fost considera]i ca fiind suferinzi de boli clinice depresive; niciunul dintre pacien]ii care nu au avut o depresie clinic` nu a avut gânduri sinuciga[e sau nu [i-a dorit s` moar` mai repede”. |n consecin]`, dorin]a de a muri este mai degrab` expresia durerii, a depresiei sau a unui slab control al simptomelor, decât o dorin]` autentic`. |n Oregon, unul din doi pacien]i care au solicitat sinuciderea asistat` medical s-a r`zgândit dup` \nceperea tratamentului, ca urmare a controlului durerii, prescrierii de medica]ie antidepresiv` sau a trimiterii \ntr-un sanatoriu. La bolnavii afla]i \n faz` terminal`, dorin]a de a muri era mai puternic` la cei cu dureri insuportabile [i f`r` sprijin din partea familiei. Cea mai puternic` dorin]` \ns` era la cei cu depresie sever`. Aproape 60% dintre acei pacien]i care [i-au exprimat clar dorin]a de a muri erau depresivi. „Dorin]a de a muri la bolnavii \n faz` terminal` este adesea asociat` cu depresia – cauz` tratabil` –, [i aceasta poate sc`dea \n timp. O dezbatere documentat` despre euta nasie ar trebui s` recunoasc` importan]a considerentelor Semnele Timpului Octombrie 2007
40
psihiatrice, la fel ca [i schimbarea dorin]ei bolnavilor de a muri.” („Dorin]a de a muri la boala incurabil`”, Revista American` de Psihiatrie, 1995). Astfel, un studiu britanic, realizat \n 1974, a stabilit c` 93% dintre persoanele sinuciga[e studiate erau bolnave mintal. Psihologul Joseph Richman scrie: „Toate sinuciderile, inclusiv cele ’ra]ionale’, reprezint` o evitare sau un substitut pentru rezolvarea problemelor de via]` [i de moarte.” |n ceea ce prive[te persoanele cu handicapuri severe, nu atât problema lor fizic` sau mintal` este cea care le face via]a dificil`, cât atitudinea societ`]ii fa]` de ele: interzicerea accesului \n unele locuri publice, discriminarea \n angaj`ri [i un comportament plin de aversiune sau mil`. Adev`ratul respect pentru drepturile oamenilor cu handicap ar trebui s` dicteze ac]iuni care s` \ndep`rteze aceste atitudini, nu s`-i „ajute” s` se sinucid`. Psi-
hologii au descoperit \n mod frecvent c`, atunci când ace[ti oameni vorbesc despre sinucidere sau chiar \ncearc` s` se sinucid`, majoritatea nu vor cu adev`rat s` moar`. Ei doresc doar s` primeasc` pu]in` aten]ie. A-i spune unei astfel de persoane c` are dreptul s` se
Odat` ce este legalizat`, eutanasia va deveni din ce \n ce mai mult o ’op]iune de tratament’ printre celelalte tratamente medicale [i chirurgicale obi[nuite. sinucid` \nseamn` a-i spune: „Ai dreptate, e[ti un infirm inutil, e[ti o povar` pentru familia ta, irose[ti timpul medicilor, [i lumea ar fi mai bun` f`r` tine”. Un raport recent din Oregon a dezv`luit c` procentul pacien]ilor care au murit prin sinucidere asistat` medical
Octombrie 2007 Semnele Timpului 41
Social deoarece se sim]eau o povar` pentru ceilal]i a crescut de la 12% \n 1998, la 26% \n 1999 [i la 63% \n 2000. Odat` legalizat`, eutanasia va deveni din ce \n ce mai mult o „op]iune de tratament” printre celelalte tratamente medicale [i chirurgicale obi[nuite. Eutanasia va deveni acceptat` \n condi]ii ca depresie, stres, singur`tate, frica de \mboln`vire sau frica de declin, dar [i pentru copiii sau adul]ii cu infirmit`]i. „Odat` ce accep]i c` uciderea reprezint` o solu]ie pentru o singur` problem`, mâine vei g`si sute de probleme pentru care uciderea poate fi privit` ca o solu]ie”, sus]ine dr. Karel Gunning, medic generalist olandez. Tot a[a cum avortul
reprezint` o op]iune pentru orice femeie \ns`rcinat`, eutanasia, odat` legalizat`, va deveni o op]iune pentru oricine este bolnav. Dup` ce avortul a fost legalizat \n Canada, \n 1969 au fost f`cute 11.000 de avorturi. |n 2002, au fost f`cute 102.000 de avorturi. Aceast` cre[tere impresionant` indic` o pierdere a respectului fa]` de sfin]enia vie]ii umane. Odat` ce legea permite luarea unei vie]i umane, este preg`tit terenul pentru distrugerea tuturor vie]ilor vulnerabile, deoarece legea serve[te drept ghid pentru con[tiin]`. Ceea ce este legal e perceput ca fiind permis din punct de vedere moral.
Moartea unei persoane, gr`bit` \n mod inten]ionat, prin omiterea unor interven]ii medicale (eutanasia pasiv`) este complet diferit` de omiterea tratamentului zadarnic sau neadecvat. Spre exemplu, când doar p`streaz` func]iile corpului, f`r` speran]` de rec`p`tare a cuno[tin]ei, \ngrijirea medical` este inutil` [i poate fi oprit` sau retras`, f`r` mustr`ri de con[tiin]`. |n mod similar, tratamentele medicale de prelungire a vie]ii pot fi omise sau oprite dac` ele nu fac altceva decât s` adauge suferin]` pacientului [i s` amâne inutil procesul mor]ii.
Un happy-end? |n post-modernism, durerea [i suferin]a au devenit contravalori. Fericirea a ajuns s` fie confundat` cu pl`cerea fizic` [i satisfac]ia sim]urilor. Pierzându-[i sensul religios, omul [i-a asumat o libertate nelimitat`, care \l face s` dispun` \ntru totul de via]a [i de moartea sa. Pentru c` medicina nu-i garanteaz` omului o moarte nedureroas`, eutanasia apare ca solu]ia-minune care \nl`tur` durerea [i agonia. Moartea dulce e una dintre multele oferte exotice [i \n[el`toare ale secolului \n care tr`im. Oricât ne-am eschiva, via]a, suferin]a [i moartea \[i au vremea lor. Exist` „o vreme pentru na[tere [i o vreme pentru moarte” (Eclesiastul 3,2). |n aceast` cultur` a mor]ii care ne acapareaz`, \nc` mai avem timp [i lumin` pentru a da sens vie]ii. S` descoperim lumina \mpreun` cu filozoful francez Bertrand Vergely: „Cel mai adesea credem c` via]a noastr` ]ine de la na[tere pân` la moarte. |n mod curios, Biblia ne ofer` ca sens al umanit`]ii o istorie ce ]ine de la c`dere la mântuire. Cum s` nu vedem aici cea mai frumoas` ilustrare a diferen]ei dintre o via]` plin` de duh [i o via]` lipsit` de duh? S` analiz`m o via]` lipsit` de duh. Aceasta ]ine de la na[tere pân` \n clipa mor]ii. O via]` plin` de duh ]ine de la moarte pân` la na[tere.”1 ST
1. Mai multe detalii privind acest subiect pute]i citi pe http://ro.altermedia. info/cultura-vietii, dar [i \n Bertrand Vergely, „Moartea interzis`”, citat \n Bioetica [i taina persoanei, ed. Bizantin`, Bucure[ti, 2006, p. 240
Semnele Timpului Octombrie 2007 42
Mediu
Cre[terea animalelor, \n topul celor mai de temut poluatori mondiali n prezent, fiecare om Bolile cardiovasculare, obezitatea formate imediat \n p`[uni, iar 40% dintre m`nânc`, \n medie, 100 [i diabetul sunt doar câteva dintre cerealele recoltate de de grame de carne pe urm`rile directe ale consumului pe ce a mai r`mas zi. |n ]`rile bogate, media este de 200-250g, iar \n excesiv de produse de origine servesc drept hran` pentru animale. ]`rile s`race, de 20-25g. animal`. Mai mult, ultimele „Costurile de mediu Conform speciali[tilor din industrie, produc]ia de cercet`ri relev` faptul c` poluarea pentru unit`]ile de carne s-ar putea chiar dugenerat` de animale afecteaz` produc]ie animal` ar trebui s` se reduc` la bla \n 2050, ajungând, de dramatic mediul \nconjur`tor. jum`tate pentru a \mla 229 de milioane de tone, cât era la \nceputul I Radu Vasile piedica o agravare a nivelului de de[euri emianilor 2000, la 465 de milise”, estimeaz` Organioane de tone. La nivel za]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur` din global, cre[terea veniturilor popula]iei este cadrul ONU. M`surile pe care le propun cerce\nso]it` de cre[terea consumului de carne. t`torii \mpotriva acestor pericole includ impuCât prive[te impactul asupra mediului, simnerea de ra]ii de furaje econome sau modifipla cre[tere a animalelor aduce o contribu]ie carea sistemului digestiv al rumeg`toarelor. mai mare (18% din total) la acumularea de Ar putea fi astfel redus nivelul de metan polugaze cu efect de ser` la nivel mondial decât o ant rezultat din fermenta]ia gastric` a bovinelor. fac transporturile chiar. |n plus, dejec]iile eliUn prim pas \n aceast` direc]ie ar putea fi minate de animale sunt bogate \n azot, ceea ce introducerea de aditivi alimentari pe baz` de conduce la poluarea aerului [i a cursurilor de uleiuri vegetale \n hrana animalelor sau a unor ap`. De asemenea, din totalul suprafe]elor furaje mult mai concentrate \n cereale. ST defri[ate \n lume, aproape o treime sunt trans-
|
Octombrie 2007 Semnele Timpului 43
Mediu
Antene HAARP
Semnele Timpului Octombrie 2007 44
Oamenii care aduc
furtuna |nc` din timpuri demult apuse, oamenii au dorit [i au \ncercat s` schimbe vremea. Motiva]ia – protejarea culturilor care ofereau hrana de fiecare zi \mpotriva secetei, dar [i \mpotriva inunda]iilor sau grindinei. Se credea c` \mbunarea zeilor prin sacrificii sau atragerea gra]iei spiritelor prin descântece populare [i invoca]ii vor rezolva problemele meteorologice. |n alte contexte geografice, se considera c` doar Dumnezeu ar fi atotputernic [i ar avea vremea sub st`pânirea Sa. I Dorin Aiteanu
C
el mai temerar program de influen]are meteorologic` la nivel global este proiectul HAARP – High-frequency Active Auroral Research Program (Programul de Cercetare Auroral` Activ` cu \nalt` Frecven]`). Proiectul, \n valoare de 30 de milioane de dolari, a constat \n construirea \n Alaska a unui emi]`tor puternic de unde radio de \nalt` frecven]` pentru a iradia por]iuni din ionosfer`. Sistemul a fost dezvoltat sub coordonarea fizicianului Bernard Eastlund, fost membru al Comisiei pentru Energie Atomic` [i posesor a trei patente de sisteme pentru controlul vremii. Specialistul a fost \ns`rcinat de c`tre compania de gaze naturale ARCO \n 1984 s` transfere energia con]inut` \n z`c`minte imense de gaze naturale (23 mii de miliarde de metri cubi) din Alaska \n interiorul continentului. Deoarece sursa era foarte departe, iar o solu]ie economic` de transport (naval sau conducte) nu era posibil`, planul lui Eastlund era de a transforma gazul \n electricitate \n Alaska, [i apoi, cu ajutorul microundelor, s`-l transfere \n interiorul Statelor
Octombrie 2007 Semnele Timpului 45
Mediu Unite. Astfel a luat fiin]` sistemul de antene HAARP. Dup` evaluarea primelor teste, s-a observat c` efectele acestor antene \n modificarea vremii [i de influen]are a sistemelor globale de comunica]ie sunt mult mai relevante decât transferul energetic propriu-zis, moment \n care scopurile [i scenariile au migrat pe domeniul militar. Scopul declarat al sistemului era de a „observa varia]iile complexe ale ionosferei din Alaska... [i de a crea un sistem de comunica]ie cu submarinele armatei”. Texte extrase de pe pagina oficial` a proiectului spun urm`toarele: „...Capacitatea de a emite unde electromag-
netice de frecven]e \nalte variabile pe suprafe]e foarte mari [i de a controla modificarea lor face posibil` \ntreruperea comunica]iei terestre, maritime sau aeriene. Modificarea vremii ar fi posibil`, de exemplu, prin schimbarea structurii superioare a atmosferei, constituind o forma]ie de particule ce poate ac]iona ca o lentil` sau ca un instrument de focalizare”. Profesorul Michael Chossudovsky, om de [tiin]`, spune c` „arma perfect` de distrugere \n mas` este controlul vremii cu scopuri militare”.1 „Statele Unite ale Americii desf`[oar` experimente [tiin]ifice pe scar` larg` \n cadrul programului HAARP [i, f`r` a fi sub controlul comunit`]ii interna]ionale, vor crea arme capabile s` anihileze comunica]iile radio [i, \n acela[i timp, echipamentele instalate pe sistemele spa]iale, pe rachete, vor fi \n m`sur` s`
provoace accidente \n re]elele de electricitate, \n cele de petrol [i de gaze naturale, având un impact major asupra s`n`t`]ii mentale \n regiuni \ntinse”, se arat` \ntr-un comunicat din 2002 al agen]iei ruse de [tiri Interfax, care prezint` pozi]ia parlamentului Rusiei. Profesorul Chossudovsky aminte[te [i falimentul agriculturii \n Coreea de Nord [i necesitatea acesteia de a accepta ajutoare alimentare interna]ionale de urgen]`, prin alternarea pe o perioad` \ndelungat` a secetei cu inunda]ii puternice, o secet` puternic` \n 1999 \n Siria, Iran [i Irak precum [i \n Cuba. Experimentele militare de genul HAARP sunt, de cele mai multe ori, f`cute pe teritoriul propriu, american. Programul ar putea pierde la capitolul discre]ie, de pild`, dac` \ntr-o anumit` zi s-ar produce intrarea a sute sau mii de Semnele Timpului Octombrie 2007
46
agen]i, chiar [i sub acoperire, \nso]i]i de echipamentele de m`surare \ntr-o ]ar` str`in`. {i \n plus, dac` experimentul d` gre[ [i inten]iile ies la lumin`, se poate crea o situa]ie destul de delicat`, poate chiar periculoas` \n raport cu ]ara respectiv`, spun criticii experimentelor.
Pe culmile imagina]iei Pagina de internet ECO News define[te r`zboiul cu mediul \nconjur`tor ca „o manipulare inten]ionat` a ecosistemului natural, cum ar fi clima [i vremea, sistemele terestre [i ionosfera, magnetosfera [i sistemul de pl`ci tectonice [i/sau declan[area de evenimente seismice, pentru a produce distrugere fizic`, economic`, psihosocial` unui segment de popula]ie sau unei regiuni, ca o parte a unui r`zboi strategic sau tactic”. Când vine vorba de influen]area pl`cilor tectonice [i declan[area de cutremure, problema se schimb`. Gândul c` [i cutremurul de 9 grade din 26 decembrie 2004 din Indonezia, urmat de tsunami, care a produs m`turarea ]`rmului [i 300.000 de victime, ar fi putut fi provocat de mâna omului \ntrece orice imagina]ie. Presa arat` \ns` spre elementele stranii care au avut loc \n timpul s`pt`mânilor premerg`toare catastrofei. Pe 28 noiembrie 2004, Reuters raporteaz` e[uarea pe nisip a 169 de balene [i delfini pe coasta Tasmaniei \n doar trei zile. Bob Brown, senator al parlamentului australian, a motivat e[uarea balenelor [i delfinilor prin bombe acustice subacvatice, prin teste seismice pe fundul
oceanului \n scopul realiz`rii unor prospec]iuni petroliere subacvatice. O re]ea de 24 de tunuri subacvatice cu aer produc unde sonore cu frecven]` foarte joas`, atingând \n ap` peste 200 dB ce pot p`trunde pân` la 40 km sub fundul oceanului, r`spunsul primit de c`tre sonde fiind analizat pentru descoperirea de resurse naturale. Funda]ia Australian` de Conservare a anun]at c` emisia acestor sunete la fiecare 10 secunde timp de dou` s`pt`mâni este cea mai probabil` explica]ie pentru e[uarea delfinilor, care au un sistem auditiv foarte sensibil. Pe 24 decembrie 2004, s-a produs un cutremur de 8,1 grade \n largul coastei tasmaniene, cu o replic` de 6,1 grade. Dou` zile mai târziu a urmat dezastrul provocat de cutremurul care a generat valul uciga[. Experimentele lui Nikola Tesla, cel care a reu[it s` aduc` o cl`dire \ntreag` \n vibra]ii periculoase cu ajutorul unui minuscul aparat de vibra]ie pozi]ionat \ntr-un loc-cheie [i vibrând pe o anumit` frecven]`, numit` frecven]a de oscila]ie a construc]iei respective, ar muta aceste supozi]ii
Arma perfect` de distrugere \n mas` este controlul vremii cu scopuri militare. (Michael Chossudovsky) referitoare la evenimentele din Indonezia \n sfera plauzibilului. „Cuno[tin]a despre un dezastru natural: Washingtonul fusese informat c` un val uciga[ se preg`te[te \n Oceanul Indian”, scria profesorul Chossudovsky, ad`ugând faptul c` divizia marinei americane din Pacific era \n alert`, fiind pe lista Centrului de Avertizare din Pacific, iar baza naval` american` Diego Garcia a fost avertizat`, neraportând nicio pierdere de vie]i omene[ti, de[i a fost \n calea valului devastator.
Cine are controlul? Dac` ateii au p`rerile \mp`r]ite [i fie pun toate aceste evolu]ii ale naturii pe seama hazardului, fie sunt \ncrez`tori \n contribu]ia [tiin]ei la ini]ierea acestor modific`ri, cre[tinii nuan]eaz` interven]ia supranaturalului \n mod diferit. O prim` op]iune ar fi interpretarea nenorocirilor ca o pedeaps` divin` pentru dec`derea moral` a oamenilor. |n 1 |mp`ra]i 17, Scriptura
Octombrie 2007 Semnele Timpului 47
Mediu
vorbe[te despre \mp`ratul apostat Ahab, care I-a \ntors spatele lui Dumnezeu [i a practicat \nchinarea la idoli. Prin prorocul Ilie, Ahab a fost \n[tiin]at de producerea unei secete timp de trei ani, lucru care s-a petrecut \ntocmai, provocând o mare foamete \n ]ar`. Un alt punct de vedere cuprinde interven]ia demonic` \n producerea de catastrofe, cum ar fi cazul lui Iov. Conform Scripturii, Dumnezeu \i pune credin]a lui Iov la \ncercare, dorind s` demonstreze, \n fa]a lui Lucifer [i a \ngerilor, credincio[ia robului S`u nu doar pe „vreme bun`”, ci mai ales \n strâmtorare. Astfel, Dumnezeu \i permite \n mod temporar lui Lucifer s`-l loveasc` cu nenorociri pe Iov. Acesta apeleaz` la fenomenele naturale, f`când s` se coboare foc din cer peste avu]ia [i peste slujitorii s`i (Iov 1,17) [i trimi]ând o tornad` peste familia sa (Iov 1,19). Chiar dac` \n acest caz Lucifer este ini]iatorul acestor modific`ri ale vremii, cre[tinii sunt totu[i de acord c` lucrul acesta a fost posibil doar cu acceptul Divinit`]ii. Capitolul 24 din Evanghelia dup` Matei vorbe[te de o intensificare a catastrofelor naturale cu pu]in timp \nainte de revenirea Mântuitorului (Matei 24,7): „Un neam se va scula \mpotriva altui neam [i o \mp`r`]ie \mpotriva altei \mp`r`]ii; [i, pe alocurea, vor fi cutremure de p`mânt, foamete [i ciume.” (versetul 7). Nu este exclus ca aceast` intensificare a catastrofelor s` se produc` \ntre altele [i cu sprijinul tehnologic al marilor superputeri politice ale momentului ce aspir` la o hegemonie mondial`. Faptul c` o bun` parte din experimente e[ueaz` \n mod catastrofal pen-
tru oamenii de rând, dar [i pentru mediul \nconjur`tor ar fi totu[i un semn c` Dumnezeu nu gireaz` astfel de demersuri. Ba mai mult, privind la aceast` „joac` de-a Dumnezeu”, Scriptura ne spune \n Apocalipsa, capitolul 11, c` Domnul \i va pedepsi pe cei ce aduc furtuna, aici incluzându-se probabil [i schimbarea vremii, secetele, inunda]iile, uraganele [i probabil cutremurele declan[ate cu concurs omenesc: „Neamurile se mâniaser`, dar a venit mânia Ta; a venit vremea s` judeci pe cei mor]i, s` r`spl`te[ti pe robii T`i proroci, pe sfin]i [i pe cei ce se tem de Numele T`u, mici [i mari, [i s` pr`p`de[ti pe cei ce pr`p`desc p`mântul!” (Apocalipsa 11,18). Sunt demne de luat \n seam` [i scenariile lansate de unii scriitori cre[tini, \n contextul unui proxim punct culminant al puterii aparente a omului asupra p`mântului [i asupra naturii. Ace[tia v`d producerea de catastrofe ca un element de presiune din partea st`pânirii unice asupra celor care nu se supun regulilor morale arbitrare impuse de c`tre aceasta, nonconformi[tii fiind acuza]i c` ar atrage mânia divin`. Mânia aceasta este grandios zugr`vit` \n Scripturi ca fiind oprit` de la dezl`n]uire de patru \ngeri puternici, imagine care le confer` \ncredere slujitorilor sinceri ai Lui. Pentru ace[tia, cei care se ridic` mai presus de natur` nu reu[esc s` produc` decât o aparent` furtun` \ntr-un vas cu ap`. Cât despre ploaie, exist` convingerea c` Domnul lor le va trimite una, târzie, care va \nviora sufletele. ST
1. Articol publicat \n 27 septembrie 2004 pe pagina canadian` a Global Research
Semnele Timpului Octombrie 2007 48
Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.
Octombrie 2007 Semnele Timpului 49
„Educa]ia e ca un pom fructifer: Dac` nu e altoit, face fructe mici [i acre.” Robert Frost
SEMNELE
timpului