Page 1

Covers:Layout 1

4/4/07

12:35 AM

Page 2

SEMNELE

timpului APRILIE 2007

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

civiliza]ia

Porno Morm창ntul pierdut al lui Isus G Slove profane G Copiii solda]i


Sumar + Editorial:Layout 1

4/4/07

4/2007

SEMNELE TIMPULUI VOLUMUL 19 NR. 109 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin Avramescu, Daniel Brânzan, Florian Cârnu, Adrian Neagu, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Flavius Pan`, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea, Florin Theodoru. CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea GRAFICA˘ ¸S I TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca MANAGER: Irina Anghel – 0744.472.463 ISSN 1453-7060 2/2007

12:28 AM

Page 2

Sumar APRILIE 2007

Editorial 1 Din an \n Pa[te

Religie 2 Slove profane 7 Mormântul pierdut al lui Isus

Politic 12 Rusia Un juc`tor prea mic pentru un rol atât de mare?

Cultur` 18 Dumnezeu nu va muri niciodat` 21 Citatul ST

Social 22 Civiliza]ia Porno 40 Copil`rie furat`

{tiin]` 32 Vindecare cu orice pre]

Mediu 45 Pâinea noastr` cea de toate zilele

ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

Semnele Timpului Aprilie 2007


Sumar + Editorial:Layout 1

4/4/07

12:29 AM

Page 1

Editorial Din an \n Pa[te LUCIAN CRISTESCU vorbe[te luna aceasta despre dilu]ia fenomenului cre[tin.

De curând am primit un PPS con]inând un set de imagini neobi[nuite. Un anume individ din SUA, Scott Wade, dotat cu un talent remarcabil de grafician, a \nceput s` graveze pe noroiul depus pe lunetele ma[inilor scene din cele mai diverse domenii: Mona Lisa [i Einstein, scene din fabule [i din familie, chipuri stilate [i mutre de bodeg`... |ntre toate acestea, din când \n când, apare [i chipul lui Isus.

F

aptul c` \ntr-o civiliza]ie alienat` fa]` de originile ei [i invadat` de alternative p`gâne mai apare chipul lui Hristos aduce un dram de reconfortare nostalgicilor: „Uite-l [i pe Isus!”. Satisfac]ia este similar` cu bucuria Pa[telor: vine [i trece. {i mai vine la anu’. Se pare c` noi, homo digitalis, suntem mul]umi]i cu via]a de petice aleatorii, gen MTV, cu care \ns`il`m efemer câte o rela]ie interpersonal`. Pentru suflet, Dumnezeu [i cer, avem la te[cherea obolul de zile mari, prin care ne aliniem convingerii c` suntem cre[tini de dou` milenii. |ntr-o lume secularizat`, Chipul de pe luneta murdar` \l percepem ca pe un steag de rezisten]`: „{i totu[i exist`!” M` nimerisem la... Popescu acas` chiar \n ziua când el \i aducea neveste-si buchetul standard cu „La mul]i ani!”. Pe când ea a[eza florile \n glastr`, stropi i se rostogoleau pe obraji. De bucurie?! Tr`s`turile ei [opteau am`r`ciune. Nu bucuria anivers`rii suna strâmb, nici ur`rile lui Gogu, ci amnezia celorlalte 364 de zile. Florile

deschideau o ran` veche, a \nstr`in`rii devenite obi[nuin]` civilizat`, ca [i mersul la biseric`, din an \n pa[te. Dac` dorul inimii nu poate s` se mul]umeasc` cu f`râme, dac` dragostea cere totul pentru totdeauna, oare cum prime[te Creatorul crei]arii religiozit`]ii de ocazie, da]i ca la poarta milei pentru pomenirea sufletului? Pentru c` „Dumnezeu este Dragoste” (1 Ioan 4,8), ne-a f`cut pentru rela]ie. De care? Rela]ie de rubedenii? Rela]ie de vecini? Rela]ie de doctor [i pacient? Rela]ie de banc` [i client? Rela]ie de [ef [i subaltern? De pop` [i penitent? Rela]ie de amici? Rela]ie de mam` [i prunc? |n Carte \nc` mai scrie: „Te voi logodi cu Mine – pentru totdeauna! Te voi logodi cu Mine prin... \ndurare! Te voi logodi cu Mine – [i vei cunoa[te pe Domnul!” (Osea 2,19.20). Dac` din preaplinul pasiunii scrijelesc numele S`u pe lunete, atunci e una. {i ce se vede pe noroi nu este un semnal venit din spa]iu s`-mi declan[eze amintiri duioase, ci proiec]ia din`untru, care, indiferent cât de murdar` ar fi realitatea, |l graveaz` pe Isus ca sens suprem. {i ca vindecare. ST

Aprilie 2007 Semnele Timpului 1


02-06 Slove profane:Layout 1

4/4/07

12:39 AM

Page 2

Religie

|ntre teologie [i literatur` „Isus este un personaj mult prea important pentru a fi l`sat exclusiv pe seama teologilor [i a Bisericii”1, spunea renumitul teolog Jaroslav Pelikan. A[a c` via]a lui Isus se reg`se[te \n fresce antice, picturi, muzic`, literatur` [i filme. Ce s-a crezut a fi adev`r e pus la \ndoial`, iar evangheliile apocrife ale noului mileniu ne dezv`luie alte adev`ruri tainice despre |ntemeietorul cre[tinismului. I Florin Bic`

I

sus Nazarineanul nu a fost Fiul lui Dumnezeu, ci un simplu om”, ne spun noile evanghelii. Un umil tâmplar din Nazaret, c`ruia via]a i-a oferit [ansa de a \ntreprinde ceva m`re]. A fost c`s`torit cu Maria din Magdala [i are urma[i care tr`iesc [i ast`zi. A murit \ntr-adev`r, dar \n ceea ce prive[te \nvierea...

De la istorie la fic]iune Nu putem nega faptul c`, nu de pu]ine ori, teologia (a se citi teologii) L-a tr`dat pe Isus printr-un nou mod de a privi lucrurile – extrem de personal –, de a \n]elege Scriptura [i de a face o exegez` a textelor [i pasajelor biblice. Abordarea istorico-critic`2, ce \[i are r`d`cinile \n ra]ionalismul secolului

al XVIII-lea este un exemplu relevant. Teologia de la \nceput de secol XX este marcat` de celebra lucrare a lui Albert Schweitzer, Quest of the Historical Jesus, care inaugureaz` debutul unui lung proces de c`utare a adev`rului din spatele Evangheliilor. Rudolf Bultman, un nume cu greutate \n teologia Noului Testament, va ini]ia un proces de demitologizare a Sfintelor Scripturi, sus]inând c` evenimentele descrise \n cele patru evanghelii canonice nu s-au petrecut \ntocmai. Punerea sub semnul \ntreb`rii a inspira]iei divine a Scripturilor, dorin]a de a reconstrui textul biblic, de a-i identifica adev`ratele surse (Biblia \[i pretinde o singur` surs`: „Toat` Scriptura este insuflat` de Dumnezeu...” 2 Timotei 3,16), de a Semnele Timpului Aprilie 2007

2


02-06 Slove profane:Layout 1

4/4/07

12:39 AM

demonstra lipsa de unitate a c`r]ilor canonice – toate acestea au avut un impact puternic nu numai asupra teologiei, ci [i asupra vie]ilor oamenilor. Noua teologie nu a r`mas \ntre paginile tratatelor de specialitate, ci a avut un impact puternic asupra modului \n care omul simplu \n]elege existen]a uman`. Nu-i de mirare c` raportarea omului la Dumnezeu e definit` de cea mai mare nep`sare. Pentru a nu fi mai prejos, artele s-au aliniat acestui curent, propus [i promovat chiar de teologie. |n mod cert, responsabilitatea revine \n primul rând teologilor. Ei sunt cei dintâi str`jeri ai adev`rului biblic. U[urin]a cu care au \ng`duit schimbarea de paradigm` \n privin]a interpret`rii Bibliei a \ncurajat, treptat, o raportare la fel de relaxat` fa]` de temele biblice, de c`tre exponen]i ai altor discipline. S` lu`m, spre exemplu, modul \n care unii scriitori au \n]eles s` \mbine nara]iunile biblice cu fic]iunea literar`. De-a lungul timpului, Biblia a fost o bogat` surs` de inspira]ie pentru nuveli[ti, povestitori [i romancieri. Mai ales \n literatura secolelor XIX-XX, sunt numeroase c`r]i a c`ror ac]iune se desf`[oar` \n vremurile biblice. Uneori, personajele sunt pl`smuite, alteori sunt chiar eroi inspira]i cu succes de Isus, Maria Magdalena, Pilat din Pont, Iosif sau Estera. Charles Dickens a publicat \n 1849 The Life of Our Lord: Written for His Children During the Years 1846 to 1849. George Moore a scris The Brook Kerith, D. H. Lawrence – The Man Who Died. Puternice reac]ii pro [i contra a stârnit romanul lui Nikos Kazantzakis, The Last Temptation of Christ (ecranizat de regizorul american Martin Scorsese). Anthony Burges se \nscrie \n aceast` list` cu Man of Nazareth. |n 1850, autorul suedez Par Lagerkvist public` romanul de mici dimensiuni Barabbas, roman care \i va aduce recunoa[terea interna]ional`. Un an mai târziu, Lagerkvist este laureat al Premiului Nobel pentru literatur`. Pornind de la un scurt episod biblic – eliberarea lui Baraba \n locul lui Isus, cu ocazia Pa[telor –, autorul \[i imagineaz` istoria

Page 3

celui eliberat, care \[i petrece restul vie]ii fr`mântat de o singur` \ntrebare: De ce a fost el cel eliberat? La fel de cunoscut este [i romanul Ben Hur: A Tale of the Christ3 (1860), al lui Lew Wallace, a c`rui ac]iune se petrece \n vremea lui Isus, dar al c`rui personaj principal este evreul Ben Hur. Drama lui se intersecteaz` \n câteva puncte esen]iale cu istoria Nazarineanului, \ntr-un final inima lui fiind atins` de realitatea mântuirii \ntrupat` de acel Om. Publicat \n 1942 sub titlul The Robe (C`ma[a lui Hristos), acest roman a devenit un best-seller al anilor ’40, fiind ecranizat la scurt timp dup` publicare. Autorul, Lloyd C. Douglas, va reveni cu romanul Marele Pescar. Lista c`r]ilor enumerate mai sus este mult prea s`rac`; nu cuprinde nici m`car un sfert dintre c`r]ile a c`ror surs` de inspira]ie a fost Biblia. De remarcat un lucru: \n timp ce primele romane inspirate din Biblie p`streaz` o anumit` doz` de fidelitate fa]` de surs`, respectiv fa]` de caracterul s`u inspirat, noua literatur` cultiv` o libertate fic]ional` nelegitim` fa]` de Sfânta Scriptur`.

Evanghelia dup` Mailer4 |n studiu se afl` Evanghelia dup` Isus Cristos, de Jose Saramago, [i Evanghelia dup` Fiul, a lui Norman Mailer. Cei doi autori nu sunt ni[te anonimi care au dorit s` ob]in` un renume prin abordarea original` a unor subiecte sensibile. Portughezul Saramago este laureat al Premiului Nobel pentru literatur` \n anul 1998, iar recunoa[terea interna]ional` a dobândit-o \nc` din 1982, când a publicat Memorialul Mân`stirii. La fel de celebru este [i Mailer, de dou` ori laureat al Premiului Pulitzer pentru literatur`, cu romanele Armies of the Night (1968) [i The Executioner’s Song (1979). C`r]ile sale au fost bine receptate de publicul larg [i de critici. Date fiind recunoa[terea [i aprecierea de care se bucur` autorii aminti]i, pare normal

Aprilie 2007 Semnele Timpului 3


02-06 Slove profane:Layout 1

4/4/07

12:39 AM

Page 4

Religie ca modul \n care [i-au imaginat via]a lui Isus s` stârneasc` interes \n rândul cititorilor. Noutatea pe care o aduce Norman Mailer este povestirea la persoana \ntâi. Altfel spus, cel care nareaz` diferitele episoade din via]a Fiului lui Dumnezeu este chiar... Fiul, Isus. „N-a[ spune neap`rat c` Evanghelia dup` Marcu e fals`, dar exagereaz` \n multe privin]e”5, este una dintre primele afirma]ii ale lui Isus \n cartea lui Mailer. „Luca nu era evreu. Prin urmare, relatarea lui este plin` de exager`ri; el \i ura pe evrei”6, adaug` personajul. Practic, a[ezând aceste cuvinte pe buzele lui Isus, Mailer desfiin]eaz` veridicitatea evangheliilor. Caracterizat` de scriitorul John Updike ca având o demnitate neo-biblic`, Evanghelia dup` Fiul este un roman care [ocheaz` \n primul rând prin interpretarea evenimentelor descrise \n Biblie, interpretare care este de fapt o r`st`lm`cire, o \ncercare de a-i convinge pe cititori c` istoria biblic` s-ar fi putut desf`[ura [i altfel decât am crezut, cu naivitate, noi. Suntem pu[i \n fa]a unui proces de desacralizare a Sfintelor Scripturi. Isus nu este f`r` de p`cat. Dup` propria-i m`rturisire, se dovede[te lipsit de respect fa]` de mama sa. Iosif [i Maria sunt prezenta]i ca membri ai sectei eseniene.7 {i dac` Scripturile \ndr`znesc s` spun` c` Iosif a fost \n[tiin]at \ntr-un vis despre pericolul uciderii Pruncului de c`tre Irod (Matei 2,13), Mailer corecteaz` aceast` legend`: nu un \nger, ci magii sosi]i din R`s`rit, intuind inten]iile criminale ale \mp`ratului, i-au sugerat lui Iosif s` fie cu ochii \n patru. Isus al lui

Nu putem s` nu observ`m tendin]a ca fiecare s` \[i construiasc` un Isus al lui: Isus ca star rock’n’roll, Isus \n chip de Che Guevara sau un Isus de Hollywood. Mailer – pe care \l numesc astfel pentru c` nu este totuna cu Isus al Evangheliilor – nu are convingerea deplin` a divinit`]ii sale. Iat` cum ni se confeseaz`: „Nu puteam s` v`d \n mine pe Fiul. Dup` [coal`, \n zilele \n care ne hârjoneam, pierdeam [i câ[tigam b`t`lii \n egal` m`sur`. Atunci cum s` fiu eu Fiul lui Dumnezeu? |ndoiala asta m-a p`r`sit doar de teama mâniei Lui.”8 Nu este nevoie s` fii teolog pentru a-]i da seama c` aceast` perspectiv` asupra identit`]ii [i misiunii nu |i este

caracteristic` lui Isus, a[a cum |l cunoa[tem din evanghelii. |ntr-o vreme \n care orice evanghelie – a lui Toma, a lui Iuda, a lui Brown etc. – este considerat` la fel de vrednic` de crezare ca [i acelea socotite alt`dat` inspirate, fiecare \[i poate construi propria versiune. „Lucrurile s-ar fi putut petrece [i a[a...” |n ciuda faptului c` r`mâne un f`ptuitor de minuni [i un propov`duitor al \mp`r`]iei, Isus al lui Mailer las` la fiecare pas impresia de nesiguran]`, gata s` fie doborât de incertitudinea originii sale: „Sunt sau nu sunt Fiul lui Dumnezeu?” Este cople[itoare „modestia” cu care Norman Mailer declara \ntr-un interviu: „Evangheliile nu sunt bine \ntocmite. Sunt mul]i scriitori care le-ar fi putut scrie mai bine, iar printre ei m` aflu, \n primul rând, eu...” David Gelernter, \n recenzia scris`, vede \n cartea lui Mailer un roman a c`rui putere rezid` nu \n inspira]ie sau limb`, sau personaj, sau poveste, ci \n arogan]` pur`.9 Ce necuviin]` poate fi mai mare decât aceea de a pretinde c` po]i gândi gândurile Fiului lui Dumnezeu?! Cu siguran]`, Mailer nu [i-a propus s` scrie o carte prin care s` ofenseze religia cre[tin`. Cartea lui se dovede[te o critic` la adresa societ`]ii contemporane, dar aceasta nu scuz` faptul c` a ales s` \[i ating` ]elul \ntr-o manier` lipsit` de sensibilitate fa]` de to]i aceia pentru Semnele Timpului Aprilie 2007

4


02-06 Slove profane:Layout 1

4/4/07

12:39 AM

care Biblia \nseamn` ceva cu adev`rat important. Isus, a[a cum este zugr`vit de autorul american, este un om obi[nuit, anonimul pierdut \ntr-o mul]ime de nimeni, care caut` s`-[i \ndeplineasc` destinul. {i, spre deosebire de al]ii, El chiar reu[e[te. Cu alte cuvinte, oricine poate fi Isus, dac` \[i dore[te cu adev`rat acest lucru.

Evanghelia dup` Jose Saramago10 Publicat` \n 1991, Evanghelia dup` Isus Cristos a stârnit imediat reac]ii puternice, Biserica Catolic` declarând cartea drept o blasfemie. Nimeni nu poate nega faptul c` este un roman bine scris. E chiar mai re u[it din punct de vedere literar decât cartea lui Mailer. Evanghelia dup` Isus Cristos este profund`, filozofic`, având puterea de a trezi \n cititor dileme [i o c`utare asidu` dup` r`spunsuri. Dar, cum nu este nimic nou sub soare, nici apocrifa lui Saramago nu se desparte de evan-

Page 5

ghelia lui Mailer. Scriitorul portughez insist` s` \mbrace \n mantia istoriei ceea ce, din perspectiva istorico-criticismului, este de fapt mitologie. |mbrac` mitologia \n istorie cu aceea[i u[urin]` cu care dezbrac` Evangheliile canonice de miraculos, de tain` [i de perfec]iunea Fiului lui Dumnezeu. Saramago ne a[az` \n fa]a unei pove[ti „care nu are semnifica]ia religioas` a Evangheliilor.”11 Inten]ia lui este de a redacta o variant` plauzibil` a istoriei lui Isus Hristos. Se neag` de la \nceput posibilitatea z`mislirii Fiului prin interven]ia Duhului Sfânt, Isus fiind doar fiul natural al tâmplarului Iosif. Greutatea evangheliei lui Saramago este a[ezat` pe dou` \ntreb`ri: cine [i cum este Dumnezeu? Erijându-se \n avocat al umanit`]ii, Saramago |l acuz` pe Dumnezeu de spirit dictatorial. Isus |nsu[i nu-L poate \n]elege. Tema romanului se construie[te \n jurul sentimentului de vinov`]ie al lui Iosif, a c`rui con[tiin]` este chinuit` de-a lungul vie]ii pentru faptul c` a fugit din Betleem, f`r` a-i avertiza pe locuitorii acestei a[ez`ri despre pericolul uciderii pruncilor. Ulterior, dup` moartea lui Iosif, acest sim]`mânt al responsabilit`]ii ne\mplinite va trece asupra lui Isus. „Noutatea” evangheliei lui Saramago este veche, pentru c` [i respectatul autor portughez calc` pe urmele altora care au scris despre rela]ia intim` dintre Isus [i Maria din Magdala, despre umanitatea lipsit` de divin a Fiului [i despre multe alte picanterii din via]a lui Isus.

Doar un dialog \ntre Fiul [i Tat`l, imaginat de Saramago: Doamne, spune-mi taci, gata cu \ntreb`rile, ceasul va sosi nici mai devreme, nici mai târziu, [i atunci vei [ti ce vreau de la tine, te aud, Doamne, [i m` supun, dar trebuie s`-]i mai pun o \ntrebare, nu m` bate la cap...12

Informa]iile biblice sunt amestecate cu detalii preluate din evangheliile apocrife ale primelor secole. Laz`r nu a \nviat, iar diavolul e mai de treab` decât Dumnezeu. Cartea se \ncheie cu moartea lui Isus pe cruce. „Nici eu nu-]i pot pune toate \ntreb`rile, nici tu nu-mi po]i da toate r`spunsurile”13 este replica de final a c`r]ii. Evanghelia lui Saramago este evanghelia incertitudinii, trezind \n noi amintirea unui gând al apostolului Pavel: „{i dac` n-a \nviat Hristos, credin]a voastr` este zadarnic`” (1 Corinteni 15,17).

Aprilie 2007 Semnele Timpului 5


02-06 Slove profane:Layout 1

4/4/07

12:39 AM

Page 6

Religie

Deci care este Vestea Bun`? Probabil ne-am obi[nuit cu o denigrare a adev`rurilor Sfintelor Scripturi, altfel nu se explic` ceea ce se \ntâmpl` ast`zi. Când Biserica ia atitudine fa]` de exprimarea postmodern` a nep`s`rii fa]` de ceea ce odinioar` era considerat sacru, de multe ori, vocile care pot s` se fac` auzite \n agora societ`]ii nu fac altceva decât s`-i ironizeze pe cei care, \n calitate de reprezentan]i ai Bisericii, [i nu numai, par a nu avea altceva de f`cut decât s` sus]in` ni[te standarde \n care nu mai crede nimeni. Vox populi se \nal]` doar pentru a face haz de cucernicia preacucernicilor, dar Cel care este lep`dat este chiar Dumnezeu. Nu putem s` nu observ`m tendin]a ca fiecare s` \[i construiasc` un Isus al lui: Isus ca star rock’n’roll, Isus \n chip de Che Guevara sau un Isus de Hollywood. S-a spus c` Mailer a scris pentru oamenii anilor ’90, care sunt preg`ti]i s` \n]eleag` un astfel de Isus, pentru c` seam`n` cu ei, pentru c` fr`mânt`rile lui interioare sunt asem`n`toare cu cele ale omului postmodern. Dac` Isus este ca mine, nu mai trebuie s` fiu eu ca Isus. Dar Isus al lui Matei, Marcu, Luca [i Ioan nu este chinuit de astfel de \ndoieli, nu are incertitudini privind rela]ia Sa cu Tat`l [i, mai important decât orice, a[teapt` ca modelul propus de El s` fie urmat. Isus este un subiect sensibil, atât pentru teologie, cât [i pentru orice alt` disciplin` care [i-L propune ca subiect de cercetare. Cine are dreptul s` ne stabileasc` limitele specula]iei? Bunul sim]? Credin]a? Teologia? Dac` ne oprim pu]in asupra textului sacru, g`sim pozi]ia lui Dumnezeu Tat`l fa]` de toate aceste \ntreb`ri: „M`rturisesc oricui aude cuvintele prorociei din cartea aceasta c`,

dac` va ad`uga cineva ceva la ele, Dumnezeu \i va ad`uga urgiile scrise \n cartea aceasta. {i dac` scoate cineva ceva din cuvintele c`r]ii acestei prorocii, \i va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vie]ii [i din cetatea sfânt`, scrise \n cartea aceasta.” (Apocalipsa 22,18.19). Dup` cum spunea Hora]iu, literatura are dou` \ndatoriri fa]` de cititori: s` le ofere \nv`]`tur` [i s`-i \ncânte. Din punctul nostru de vedere, evangheliile lui Mailer [i Saramago e[ueaz` \n ceea ce prive[te prima sarcin`. „O filozofie cre[tin` a literaturii nu poate fi decât deficitar` dac` desconsider` vreuna dintre aceste sarcini.”14 Poate c` teologia \[i pl`te[te vina de a fi domnit de-a lungul timpului peste celelalte discipline. De multe ori, cârmuirea aceasta a fost nedreapt`, la fel de nedreapt` pe cât este ast`zi iure[ul artelor asupra teologiei [i asupra a ceea ce st` scris. Paradoxul se reg`se[te chiar \n titlul romanului lui Mailer: Evanghelia dup` Fiul. Termenul grecesc euangelion este folosit \n literatura clasic` pentru a desemna r`splata dat` celui ce aduce ve[ti bune. |n Noul Testament, termenul dobânde[te un sens specific, fiind folosit pentru a desemna vestea cea bun` a mântuirii prin moartea [i \nvierea lui Isus Hristos. Dar care este vestea bun` pe care o aduce Evanghelia dup` Fiul? Care euanghelie? Al cui Fiu? ST

1. Jaroslav Pelikan, Iisus de-a lungul secolelor. Locul lui \n istoria culturii, Humanitas, Bucure[ti, 2000, pag. 7. 2. Pornindu-se de la ideea primatului ra]iunii \n calitate de criteriu pentru stabilirea adev`rului, \n teologia german` a secolelor XVIII-XIX, a devenit predominant` o abordare exegetic` a Bibliei, prin care se urm`re[te stabilirea veridicit`]ii scrierilor biblice. Textul sacru este supus unei analize de jos, care exclude posibilitatea caracterului inspirat al Scripturilor. 3. Romanul a fost prima oper` de fic]iune binecuvântat` de un pap`. 4. Norman Mailer, n`scut \n New Jersey \n 1923, a luptat \n Filipine \n timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial. Romanul s`u, The Naked and the Dead (1948), este considerat primul roman postmodern. Activitatea lui publicistic` combin` proza cu jurnalismul, eseistica, critica literar` etc. 5. Norman Mailer, Evanghelia dup` Fiul, Polirom, Ia[i, 2006, pag. 9. 6. Mailer, Op. cit., p. 73. 7. Esenienii au fost o sect` evreiasc` semimonastic` (secolele I-II d.Hr.), cunoscut` ast`zi din scrierile lui Josephus Flavius [i Philon din Alexandria, dar mai ales datorit` sulurilor descoperite la Marea Moart`. Asem`n`rile dintre practicile esenienilor [i cele ale cre[tinilor au constituit temelia multor specula]ii privind posibila leg`tur` dintre Isus [i aceast` sect`. Evident, Mailer ne ajut` s` descoperim aceast` leg`tur`, prezentându-i pe Iosif [i Maria drept esenieni. 8. Mailer, Op. cit., p. 28. 9. National Review – 28 iulie 1997. 10. Jose Saramago (n. 1922), autor portughez, doctor honoris causa al mai multor universit`]i. Traduc`tor, autor de poeme, de nuvele, dramaturg. 11. Recenzia lui Bob Corbett (http://www.webster.edu/∑corbetre/personal/ reading/saramago-gospel.html). 12. Jose Saramago, Evanghelia dup` Isus Cristos, Polirom, Ia[i, 2003, pag. 253. 13. Saramago, Op. cit., p. 434. 14. Leland Ryken, Literatura \n perspectiv` cre[tin` \n Dumnezeu [i cultura, Cartea cre[tin`, Oradea, 2006, pag. 245

Semnele Timpului Aprilie 2007 6


07-11 Mormantul pierdut:Layout 1

4/4/07

12:42 AM

Page 7

Mormântul pierdut al lui

Isus Simcha Jacobovici

James Cameron

Titanicul din Talpiot ia ap`

James Cameron, regizorul filmelor Terminator [i Titanic, aduce \n aten]ia publicului un documentar ce \[i propune s` fie o rescriere a istoriei Bisericii Cre[tine. Regizat \mpreun` cu Simcha Jacobovici, documentarul pretinde c` s-au descoperit r`m`[i]ele p`mânte[ti ale |ntemeietorului cre[tinismului. Punctul forte al filmului este asigurat de câteva osuare descoperite \n 1980 ce sunt identificate ca fiind ale lui Isus [i ale familiei Sale. Preten]ia este interpretat` de unii ca o grav` blasfemie. Al]ii spun c` filmul e un ultim atac adus cre[tinismului prin care „mitul” \nvierii lui Isus este spulberat pentru totdeauna. Ecourile din pres` au tonuri diverse, mare parte dintre publica]ii având o atitudine rezervat` sau chiar critic`. S` fie vorba de un fals grosolan sau de un adev`r ascuns, care abia acum iese la suprafa]`? I Marius Necula

Aprilie 2007 Semnele Timpului 7


07-11 Mormantul pierdut:Layout 1

4/4/07

12:42 AM

Page 8

Religie

Z

ece urne folosite la p`strarea osemintelor celor \nhuma]i au fost descoperite, \n mod accidental, de ni[te muncitori \n construc]ii, pe 28 martie 1980, \ntr-un cartier periferic al Ierusalimului, Talpiot. Pe 6 dintre aceste 10 urne din pl`ci de calcar, numite osuare, sunt \nscrise nume pe care le \ntâlnim [i \n Noul Testament: Isus, Iosif, Maria, Matei, Iuda [i Iose (ca diminutiv pentru Iosif). |n anii ’80 nu s-a dat o prea mare aten]ie descoperirii, considerându-se c` numele sunt destul de comune, iar posibilitatea de fi g`site \mpreun` era la fel de sporit`. |n 1996 \ns`, BBC a f`cut un film documentar având \n aten]ie aceast` descoperire de la Ierusalim. Primul arheolog care a examinat situl, Amos Kloner, spunea \nc` de pe atunci c` ideea de a sus]ine c` acesta ar fi mormântul lui Isus nu poate fi probat` cu date arheologice. Ipoteza este bun` \ns` pentru emisiunile de senza]ie de la TV, spunea Kloner. Documentarul Mormântul pierdut al lui Isus reia exact aceast` ipotez`, veche [i respins` de lumea academic`.

Furtuna mediatic` Se pare c` cei doi realizatori ai filmului au mers pe re]eta care a adus multora nu doar celebritate, ci [i avere. Se vinde ceea ce creeaz` scandal [i disput`. Pe aceasta au mizat [i Mel Gibson cu intens mediatizatul film Patimile lui Hristos, Dan Brown cu romanul Codul lui Da Vinci, dar [i seria de documentare despre originile cre[tinismului, regizat` pe baza controversatei Evanghelii dup` Iuda. Deja unii au tras concluzia c` trebuie s` fie o conspira]ie anticre[tin` [i c` for]ele oculte urm`resc distrugerea cre[tinismului. |n mare parte, presa a avut [i \nc` are o atitudine critic` fa]` de documentar. „Filmul nu este un atac \mpotriva cre[tinismului, ci o ofens` la adresa ra]iunii. Nu blasfemia ar trebui s` [ocheze, ci inep]ia argumentelor.”1 Cam acesta este tonul critic fa]` de Mormântul pierdut al lui Isus atât \n presa interna]ional`, cât [i \n cea româneasc`. Realizatorii filmului pretind c` nu fac nimic altceva decât s` aduc` la cuno[tin]a publicului faptele. Ei afirm` c` nu fac niciun fel de interpretare, ci, ca o datorie a cugetului, doar prezint` ni[te descoperiri pe care al]ii le-au f`cut. Chiar dac` documentarul e f`cut de un „necredincios”, asta nu \i diminueaz` din start [ansa de a fi veridic – [i necredincio[ii pot descoperi adev`rul. {i \n al doilea rând, un lucru nu este fals doar

prin faptul c` nu se suprapune concep]iilor tale. S` analiz`m mai bine afirma]iile f`cute, bazându-ne strict pe dovezi.

Osuarele unei familii? Istoricii spun c` obiceiul p`str`rii r`m`[i]elor p`mânte[ti \n osuare a ap`rut dup` restaurarea ce a urmat robiei babiloniene (secolele VI-V \.Hr.) [i a durat pân` la distrugerea Ierusalimului din anul 70 d.Hr. Frank Moore Cross, profesor emerit \n cadrul departamentului de Limbi [i Civiliza]ii ale Orientului Apropiat de la Universitatea Harvard, consider` c` tipul de scriere folosit, dar [i utilizarea de osuare din calcar ne oblig` s` le dat`m \n perioada irodian` (1 \.Hr.-1 d.Hr.), \ns` dup` cronologia Noului Testament, moartea lui Hristos ar trebui plasat` abia prin anul 30 d.Hr. Dac` se admite teoria care sus]ine c` Isus nu a murit crucificat, ci de moarte natural`, asta ar face ca data mor]ii s` fie [i mai târzie. Dup` obiceiul antic, Semnele Timpului Aprilie 2007

8


07-11 Mormantul pierdut:Layout 1

4/4/07

12:42 AM

dac` cineva era \ngropat departe de cas`, din diverse motive, oasele trebuiau s` i se depun` \n cele din urm` \n localitatea de origine.2 |n felul acesta, ne-am a[tepta ca urnele s` fie \n Nazaret, [i nu \n Ierusalim. |n realitate, doar cei boga]i \[i permiteau osuare. Faptul c` la t`ierea \mprejur a lui Isus p`rin]ii S`i nu [i-au permis s` aduc` jertf` altceva decât turturele ne face s` concluzion`m c` familia lui Iosif era cel pu]in modest`, dac` nu s`rac`. Tot obiceiul vremii f`cea ca acelea[i osuare s` fie folosite de mai multe genera]ii. |n cazul \n care aici ar fi vorba \ntr-adev`r de o familie, faptul c` sunt folosite 3 limbi (ebraic`, aramaic` [i greac`) pentru inscrip]ionare ne face s` credem c` perioadele \n care au fost depuse oasele au fost diferite. Ar fi posibil deci s` avem r`m`[i]ele p`mânte[ti ale unei familii, dar de pe parcursul a mai multor genera]ii. Documentarul sus]ine c` se poate proba totu[i c` avem de a face cu o familie din aceea[i genera]ie [i invoc` o analiz` ADN. Testul a fost realizat de laboratorul Universit`]ii Lakehead din Thunder Bay, Ontario, \ns` cercet`torii nu au putut preleva mostre ADN decât din osuarul lui Isus [i cel al Marianmenei. {ansa de a mai recupera celelalte oase este egal` cu zero, deoarece, conform cutumei evreie[ti, ele au fost \ngropate \ntr-un mormânt nemarcat imediat dup` descoperirea osuarelor din 1980. Ce spune testul ADN? C` Isus [i Marianmene nu au aceea[i mam`. Realizatorii documentarului se gr`besc s` afirme c` testul arat` c` sunt deci so] [i so]ie. Nu trebuie uitat \ns` c` testul ADN nu poate demonstra c` cei doi sunt so] [i so]ie, ci doar arat` dac` ei sunt sau nu \nrudi]i genetic din partea mamei. Tot atât de bine pot s` fi fost fra]i vitregi de mam`, socru [i nor`, ginere [i soacr` ori pur [i simplu str`ini. Ultima variant` pare a fi cea mai plauzibil`, având \n vedere c` numele lui Isus este scris \n aramaic`, iar cel al Marianmenei este scris \n greac`. Faptul c` testul ADN nu a fost f`cut asupra celorlalte r`m`[i]e organice pentru a infirma ori confirma rela]ia de rudenie ne oblig` s` fim precau]i cu privire la ipoteza care sus]ine c` osuarele ar apar]ine unei singure familii. Siguran]a cu care

Page 9

autorii documentarului prezint` evenimentele seam`n` izbitor de mult cu stilul lui Dan Brown care, plecând de la fapte reale, ]ese fantasmagorii, pe care apoi le prezint` publicului ca fiind adev`r istoric. Acest stil e departe de impar]ialitatea [tiin]ific` [i scrupulozitatea academic`.

Numele de pe osuare Istoricii admit c`, \n vremea de atunci, cam o treime din popula]ia masculin` purta numele Isus3, iar un sfert dintre femei se numeau Maria (a se vedea [i tabelele anexate). Dup` calculele autorilor c`r]ii The Jesus Family Tomb (Mormântul familiei lui Isus), care \nso]e[te documentarul,

„Top 10” dintr-un total de 2.655 referin]e cu nume b`rb`te[ti descoperite \n inscrip]iile [i documentele din primul secol Rang

Nume

Total

G`site pe osuare

Procent din totalul referin]elor (2625)

1

Simon/Simeon

243

59

9,3%

2

Iosif

218

45

8,3%

3

Eleazar

166

29

6,3%

4

Iuda

164

44

6,2%

5

Ioan/Iohanan

122

25

4,6%

6

Isus

99

22

3,8%

7

Hanania

82

18

3,1%

8

Ionatan

71

14

2,7%

9

Matei

62

17

2,4%

10

Manaen/Menahem

42

4

1,6%

Primele 4 nume de femei dintr-un total de 328 \ntâlnite \n documentele primului secol Rang

Nume

Total

G`site pe osuare

Procent din totalul referin]elor (328)

1

Maria/Mariamne

70

59

21,3%

2

Salome

58

45

17,7%

3

Shelamzion

24

19

7,3%

4

Marta

20

17

6,1%

(Dup` studiile f`cute de Stephan Pfann)

Aprilie 2007 Semnele Timpului 9


07-11 Mormantul pierdut:Layout 1

4/4/07

12:43 AM

Page 10

Religie se estimeaz` c` au fost aproximativ 1.008 b`rba]i numi]i „Isus, fiul lui Iosif” care au tr`it \n primul secol \n Palestina. Nu uita]i c` aceasta este doar o estimare.4 Numele vor fi r`spândite [i mai târziu, prin intermediul cre[tinismului. Tocmai pentru c` erau nume atât de comune, mai bine de 25 de ani, osuarele nu au prezentat niciun interes pentru arheologi. „Numele Isus, fiul lui Iosif se g`se[te \n 3 din 4 osuare. Acestea sunt nume obi[nuite”, afirma profesorul Amos Kloner, arheolog israelit, primul care a catalogat osuarele. Un alt caz \n care s-a descoperit un osuar pe care scria „Isus, fiul lui Iosif” a fost \n 1940. {i atunci s-a presupus c` e vorba de Isus Hristos, dar, câteva luni mai târziu, nimeni nu mai discuta despre eveniment. „Da]i-mi o dovad` [tiin]ific`”, spune renumitul profesor, „[i m` voi lua la trânt` cu ea. Totul nu e decât o f`c`tur`”.5 Mai este un am`nunt care nu poate fi trecut cu vederea. A[a cum am amintit, inscrip]iile sunt \n 3 limbi. Isus, Iacov [i Iuda \n aramaic`, Iose, Maria [i Matei \n ebraic`, iar Marianmene \n greac`. Faptul acesta e straniu pentru o familie – ori indivizii provin din medii diferite, ori provin din perioade diferite. Care s` fi fost \ns` motivul pentru care membrii unei familii s` aib` inscrip]ionate numele de pe osuare \n 3 limbi?

Inscrip]ie dificil` Steve Caruso, specialist \n aramaic`, \ncearc` s` descifreze scrierea care se presupune c` \n traducere ar fi redat` cu „Isus, fiul lui Iosif”. Figura 1 Iat` scrierea, a[a cum ap`rea ea pe osuarul din calcar: Figura 1. Nu uita]i c` \n aramaic` [i ebraic` se scrie de la dreapta spre stânga. |n Figura 2, specialistul \ncearc` s` localizeze cuvintele din cadrul inscrip]iei. |n primul rând, se ignor` semnul din dreapta, care seam`n` cu X, pentru c` uneori, ca [i \n cazul de fa]`, este folosit pentru a marca Figura 2 \nceputul inscrip]iei. Primul cuvânt de la dreapta este ‫( עושי‬Ye[ua'), iar ultimul este ‫סוהי‬ ( Yehosef ). Se

presupune c` \ntre cele dou` ar fi cuvântul aramaic ‫( רב‬bar), care \nseamn` fiu. |n final am avea ‫עושי‬ (Ye[ua') ‫( רב‬bar) ‫( סוהי‬Yehosef). Adic` Isus, fiul lui Iosif. Iat` acum o privire \n detaliu a numelui Isus: Figura 3. Steve Caruso nu este \ns` mul]umit cu o astfel de identificare a literelor. Ia \n calcul [i primul ca racter din Figura 3 dreapta [i propune o alt` citire a inscrip]iei: Figura 4. Rezultatul este acum cu totul altul. Tot dup` opinia specialistului, este posibil ca sec]iunea din inscrip]ie redat` cu bar s` fie o parte din nume, [i nu un cuvânt separat. Un alt specialist, Stephen Pfann, pre[edintele Universit`]ii }`rii Sfinte din Ierusalim, are [i el dubii cu privire la citirea numelui Isus, literele putând fi redate, \n opinia acestuia, Hanun. Vedem a[adar cât de dificil` este descifrarea inscrip]iei araFigura 4 maice, iar acest lucru este confirmat [i de speciali[ti. Destul de controversat` este [i identificarea numelui Marianmene cu Maria Magdalena. Jacobovici recunoa[te \n interviurile acordate presei c` ideea promovat` de Dan Brown privind c`s`toria lui Isus cu Maria Magdalena a produs adev`rata revela]ie. Cum a ajuns la concluzia c` Marianmene, sau Mariamne, ar fi numele Mariei Magdalena? Mariamne apare \ntr-o carte apocrif`, Faptele lui Filip6, unii cercet`tori sus]inând c` se face referire la Maria Magdalena, \ns` nu exist` dovezi clare care s` demonstreze a[a ceva. Nu se poate ca Maria Magdalena s` fi fost numit` Marianmene, forma greac` a numelui ebraic Miriam, dac` se ]ine cont de faptul c` Maria era de origine din Magdala, sat evreu, f`r` influen]e eleniste.

Iar banii... Autorii documentarului prezint` ca fiind fapt ceea ce, \n realitate, e mai degrab` o Semnele Timpului Aprilie 2007

10


07-11 Mormantul pierdut:Layout 1

4/4/07

12:43 AM

interpretare for]at`. |n mod subtil, \n film este prezentat` doar o parte a dovezilor [i a faptelor, ascunzându-se sau trecându-se cu vederea unele detalii incomode, care ar arunca \n aer \ntreaga ipotez` prezentat` ca certitudine. Nu doar lumea cre[tin` s-a scandalizat, ci chiar lumea academic`, ce a considerat filmul nedemn pentru canalul Discovery 7. Teama de ridicol dispare \ns` când sunt \n joc sume uria[e. Autorii acestui film mediatizat la scar` planetar` nu se mul]umesc s` lanseze o ipotez`, ci prezint` totul ca o certitudine. Jacobovici nu este str`in de scandalurile cu iz arheologic, tot el alimentând un alt documentar despre pretinsul mormânt al lui „Iacob, fiul lui Iosif, fratele S-a emis ipoteza c` celebrul osuar al lui Iacov ar face chiar parte dintre cele ale „familiei lui Isus”. Ca argumente, sunt aduse dimensiunile identice. Totu[i din documente reiese c` osuarul lui Iacov (presupus a fi fratele vitreg al Domnului) are 50,5 cm x 25 cm x 30,5 cm, \n timp ce osuarele din Talpiot m`soar` 60 cm x 26 cm x 30 cm.

lui Isus”8. |n 2005, autorit`]ile israeliene au declarat „mormântul lui Iacob” drept fals, \nchizând cinci oameni pentru preten]ii false. Inclusiv Jacobovici a fost urm`rit penal. {i acum, ca [i atunci, arheologii adev`ra]i privesc cu scepticism „descoperirile” lui [i clasific` filmul ca fiind mai degrab` SF decât documentar. |n plus, realizatorii filmului sus]in c` „dovezi medico-legale [i rezultatele testelor ADN confirm` c` unul dintre mormintele descoperite \n 1980 \n Ierusalim este cel al lui Isus Hristos”. Fanfaronad`. Cuvinte goale, f`r` acoperire. Asta pentru simplul motiv c` analiza ADN func]ioneaz` numai prin compara]ie. |n cazul de fa]`, nu exist` niciun etalon. „Cu ce au fost comparate probele prelevate? Cu ADN-ul lui Dumnezeu Tat`l?”, \ntreab`, retoric, profesorul Amos Kloner, unul dintre cei mai prestigio[i arheologi israelieni.

Conspira]ia \nvierii? Plecând de la teoria emis` de documentar, Isus [i familia Sa trebuie s` fi tr`it ferici]i \n Ierusalim pân` la adânci b`trâne]i, a[a cum ar spune basmul, lucru imposibil deoarece vestea \nvierii lui Isus a fost for]a motrice care a n`scut Biserica Cre[tin`. |n privin]a aceasta, mult mai „credibil`” ar fi versiunea lui Michael Desmarque, care pretinde c`

Page 11

Isus a murit [i a fost \ngropat \n Japonia... 9 Citându-l pe Pressensé, „mormântul gol al lui Hristos a fost leag`nul Bisericii”. Faptele \nt`resc aceast` teorie. Undeva, \ntre 40 [i 60 d.Hr., deja circulau primele evanghelii care aminteau de \nviere. Este ilogic a sus]ine c` Biserica Cre[tin` se dezvolta pe baza credin]ei \ntr-un Isus mort, \nviat [i \n`l]at la cer, \n vreme cel El \nc` tr`ia al`turi de so]ia [i fiul s`u. Cu siguran]` c` nu ar fi existat cre[tinism dac` nu ar fi \nviat Isus. Aspectul crucial al \nvierii lui Hristos este magistral subliniat de \nsu[i apostolul Pavel: „{i dac` n-a \nviat Hristos, atunci propov`duirea noastr` este zadarnic`, [i zadarnic` este [i credin]a voastr`. Ba \nc` noi suntem descoperi]i [i ca martori mincino[i ai lui Dumnezeu; fiindc` am m`rturisit despre Dumnezeu c` El a \nviat pe Hristos, când nu L-a \nviat...”, (1 Corinteni 15,14.15). |n cazul \n care accept`m c` ar fi fost o conspira]ie, pentru ce 11 din cei 13 apostoli (pe lâng` cei 11 ucenici r`ma[i, ad`ug`m pe Matias [i Pavel) au acceptat martiriul? Nu g`sim nic`ieri \n scrierile Noului Testament c` primii cre[tini s-au bazat pe o filozofie de via]` ori pe o etic` original`. |n mod simplu, ei se vedeau datori s` depun` m`rturie cu privire la ceea ce poate fi numit un eveniment istoric: \nvierea \n trup a lui Isus. ST

1. Ziarul ZIUA, Escrocheria „Iisus din Talpiot”,, 5 martie 2007. 2. A se vedea [i scoaterea oaselor lui Iosif din Egipt odat` cu Exodul. 3. Josephus Flavius, istoric evreu contemporan cu apostolul Pavel, aminte[te de 21 de „Isu[i” care \ntr-un fel sau altul au fost celebri. 4. Statisticianul Andrey Feuerverger de la Universitatea din Toronto d` alte rapoarte. Detalii: http://www.utstat.utoronto.ca/andrey/ [i pe pagina de internet a Universit`]ii }`rii Sfinte: http://www.uhl.ac 5. Publica]ia Jerusalem Post, Kloner: O mare poveste dar un nonsens, 27 februarie 2007 6. Cartea apocrif` a fost descoperit` \n 1974 de c`tre François Bovon [i Bertrand Bouvier \n biblioteca m`n`stirii Xenophontos, de pe Muntele Athos. Manuscrisul din secolul al XIV-lea este o copie dup` un altul din secolul al IV-lea. |n carte se spune c` Isus a trimis o parte dintre apostolii S`i s` r`spândeasc` Evanghelia. Din grup f`ceau parte Filip, Bartolomeu [i o anume Mariamne, identificat` \n nara]iune ca fiind sora lui Filip. Bovon pretinde c` aceast` Mariamne ar fi Maria Magdalena, f`r` a se aduce \ns` niciun argument. O traducere \n englez` poate fi g`sit` la Biblioteca Societ`]ii Gnostice: http://www.gnosis.org/library/actphil.htm 7. Nici canalul Discovery nu este la prima gaf`. |ntr-un documentar despre Cleopatra se sus]inea c` ar fi fost negres`. Abia la final se amintea totu[i c` dinastia Ptolemeilor era de originea greac`... 8. Pe 21 octombrie 2002, \ntr-o conferin]` de pres` sus]inut` de Societatea de Arheologie Biblic` [i Discovery, se anun]a descoperirea osuarului lui Iacov, fratele Domnului, cu inscrip]ia Yaakov bar Yoseph achui de Yeshua. |n urma testelor, s-a demonstrat c` totul era un fals, expresia de la final „fratele lui Isus” fiind ad`ugat` mult mai târziu. 9. Se spune c`, \n 1935, un anume Kiyomaro Takeuchi a descoperit \n arhiva prefecturii Ibaraki, Japonia, un document vechi de 1900 de ani, care ar con]ine dovada c` Isus (Ie[ua) n`scut \n Betleem ar fi fost \ngropat \n satul Herai, Aomori, Japonia. Presupusul original s-a pierdut \n timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial, parvenindu-ne doar o copie. Autorit`]ile [i cercet`torii cred \ns` c` totul este un fals.

Aprilie 2007 Semnele Timpului 11


12-17 Rusia (6 pagini):Layout 1

4/4/07

12:45 AM

Page 12

Politic

Rusia Un juc`tor prea mic pentru un rol atât de mare? Mut`rile de pe tabla de [ah a politicii mondiale, analizate [i interpretate din perspectiva scopurilor urm`rite de participan]i, re]in aten]ia mai ales când sunt f`cute de marii „juc`tori”, care pot influen]a major cursul politicii globale. Sim]indu-se tot mai amenin]at` de extinderea NATO [i de „pericolul” numit Occident, Rusia a f`cut la \nceputul acestui an o „mutare” \ndr`znea]`, anun]ând c` este nevoit` s` \[i revizuiasc` doctrina militar`, \n favoarea uneia mult mai dure, care s` corespund` situa]iei geopolitice actuale. Anun]ul a stârnit \ngrijorare \n presa occidental` din cauza perspectivei unui nou R`zboi Rece [i a reaprins imagina]ia profe]ilor de ocazie, care v`d \n Rusia pe \nsu[i Antihrist. I Florian Ristea

Semnele Timpului Aprilie 2007 12


12-17 Rusia (6 pagini):Layout 1

R

4/4/07

12:45 AM

usia „joac` tare”. V`dit deranjat` de extinderea NATO \n spa]iile aflate odinioar` sub influen]a sovietic`, dar [i de anun]ul f`cut de SUA c` vor amplasa elemente ale scutului antirachet` \n Cehia [i Polonia, Rusia a reac]ionat prompt, \n ianuarie anul acesta, f`când public` inten]ia sa de a-[i modifica doctrina militar`. Acest anun] echivaleaz` aproape cu o declara]ie de r`zboi la adresa Occidentului. Un r`zboi rece, evident. Consiliul de Securitate Rus, citat de ziarul britanic The Guardian, a justificat aceast` decizie de \nlocuire a actualei doctrine militare (datând din anul 2000) cu una mult mai dur`, prin faptul c`, \n prezent, Rusia nu mai consider` terorismul global ca fiind cel mai mare pericol pentru ea. |n schimb, cele mai mari amenin]`ri la adresa Rusiei sunt considerate acum NATO [i Occidentul, ceea ce reprezint` o trimitere evident` la Statele Unite [i la r`zboiul acestora \mpotriva terorismului. „Noua doctrin` militar` ruseasc` va fi mult mai aspr` \n privin]a SUA [i NATO. Doctrina va reflecta \ngrijor`rile Rusiei cu privire la extinderea NATO [i la desf`[urarea sistemului anti-rachet` aproape de grani]ele Rusiei”, declar` Serghei Kortunov, profe-

Page 13

sor la Scoala de Economie din Moscova [i fost membru al consiliului. Confirmarea acestei tendin]e de escaladare a tensiunilor dintre Rusia [i Occident a venit din partea ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a afirmat c`, \n dialogul ruso-american cu privire la acest subiect, Washingtonul nu a oferit un r`spuns coerent cu privire la scopul amplas`rii sistemului anti-rachet` \n pragul Rusiei. Mult mai direct a fost \nsu[i pre[edintele Vladimir Putin, care, conform cu The Guardian, „a ridiculizat preten]ia Statelor Unite c` bazele (n.r. din Cehia [i Polonia) sunt destinate s` doboare rachetele venite dinspre Iran sau Coreea de Nord [i a afirmat c` ]inta lor real` este arsenalul nuclear al Rusiei.” „Este ca [i cum cineva s-ar sc`rpina cu mâna dreapt` la urechea stâng`”, a declarat pre[edintele rus \n cadrul discursului ]inut la cea de-a 43-a Conferin]` pe teme de Securitate Interna]ional` din Germania (9-11 februarie 2007). |n cadrul aceluia[i discurs, Vladimir Putin a criticat \n termeni duri Statele Unite pentru \ncerc`rile de a-[i impune voin]a politic` pretutindeni [i prin toate mijloacele, dar [i pentru dispre]ul \n cre[tere al acestora fa]` de principiile fundamentale ale dreptului interna]ional, care vor determina o nou` curs` a \narm`rilor \n lume.

O nou` curs` a \narm`rilor? The Guardian mai citeaz` [i al]i lideri militari importan]i ai Rusiei care [i-au exprimat nemul]umirea fa]` de „expansiunea continu`” a NATO \n spa]iul ex-sovietic [i faptul c` „Rusia

Aprilie 2007 Semnele Timpului 13


12-17 Rusia (6 pagini):Layout 1

4/4/07

12:45 AM

Page 14

Politic se simte tot mai mult \nconjurat` de vecini ostili”. Fa]` de aceast` situa]ie [i ca r`spuns la planul Statelor Unite de a amplasa sistemul s`u antirachet` \n coasta Rusiei, armata rus` a amenin]at c` \[i va direc]iona rachetele balistice cu raz` medie de ac]iune c`tre ]inte din Polonia [i Cehia. De asemenea, pe fondul inten]iilor m`rturisite ale Casei Albe c` „are de gând s` se apropie mai des [i mai intens de Rusia” (The New York Times), aceasta amenin]` c` se va retrage din Tratatul cu privire la rachetele cu raz` medie, semnat \n 1987. Studiind aceast` perspectiv`, anali[tii politici prev`d o \nr`ut`]ire a situa]iei deoarece lucrul acesta ar atrage dup` sine [i alte consecin]e. Neratificarea Tratatului pentru Reducerea For]elor Tratatul \ncheiat \n 1990 \ntre Alian]a Atlantic` [i Pactul de la Var[ovia a permis distrugerea a 60.000 de tancuri [i piese de artilerie, a sute de avioane [i elicoptere [i reducerea for]elor armate de pe continent de la 6 milioane la sub 3 milioane de militari.

Conven]ionale \n Europa este doar una dintre posibilele urm`ri ale retragerii Rusiei din ceea ce \nsemna pân` acum o adev`rat` piatr` de hotar \n privin]a securit`]ii europene. Forma revizuit` a acestui tratat (Istambul, 1999) nu a intrat \nc` \n vigoare tocmai din cauza divergen]elor dintre NATO [i Rusia. Chiar dac` \n 2009 va expira Tratatul START II, pân` \n prezent nu exist` niciun fel de negocieri cu privire la un posibil Tratat START III. Toate acestea echivaleaz` cu o retragere a Rusiei din dialogul cu Occidentul [i, a[a cum s-a exprimat ministrul de externe al Federa]iei Ruse, Sergei Lavrov, vom asista la o re\mp`r]ire a Europei \n dou` blocuri, ca \n timpul R`zboiului Rece.

De ce nu se sperie Occidentul de Rusia? Anun]ul f`cut de Ministerul Rus al Ap`r`rii cu privire la schimbarea doctrinei militare a Rusiei nu este deloc o surpriz`. Pre[edintele Putin le ordonase generalilor s`i \nc` din iunie 2005 s` revizuiasc` doctrina militar` a ]`rii, iar faptul c` acest anun] a fost f`cut \ntr-un asemenea moment este mai degrab` firesc decât surprinz`tor. El este perceput ca un pas logic, care a venit dup` ce Ministerul Rus al Ap`r`rii anun]ase \n ianuarie 2007 sporirea cheltuielilor militare cu 23% mai mult fa]` de anul 2006. Cifrele cheltuielilor anun]ate de

minister se ridic` la 860 de miliarde ruble (32,42 miliarde dolari), ceea ce \nseamn` 16% din totalul cheltuielilor bugetului federal, sus]ine Agen]ia RIA Novosti. Cu toate acestea, Statele Unite [i Occidentul \n ansamblu nu manifest` o \ngrijorare prea mare fa]` de jocul tare al Rusiei. Cu tot progresul economic [i cre[terea cheltuielilor militare din ultimii ani, bugetul militar al Rusiei este de 25 de ori mai mic decât cel al Statelor Unite [i cheltuit \n cea mai Semnele Timpului Aprilie 2007

14


12-17 Rusia (6 pagini):Layout 1

4/4/07

12:45 AM

Page 15

sl`biciune serioas` a Rusiei la nivelul armelor conven]ionale, lucru de care [i liderii de la Pentagon sunt con[tien]i. Prin urmare, spectrul unei noi curse a \narm`rilor nu mai are darul s` dea fiori ca \n timpul R`zboiului Rece, deoarece, \n prezent, lucrul acesta ar atrage dup` sine frânarea economiei ruse[ti [i a dezvolt`rii ]`rii. Con[tient de lucrul acesta, fostul ministru de externe [i primministrul Rusiei, Evgheni Primakov, a declarat c` amplasarea unor baze americane \n România [i Bulgaria sau construirea de elemente ale scutului anti-rachet` \n Cehia [i Polonia este \n avantajul Statelor Unite, care dispun de un buget militar incomparabil mai ridicat decât cel al Rusiei. |n opinia sa, aceste m`suri sunt destinate s` epuizeze Rusia prin atragerea ei \ntr-o curs` a \narm`rilor care i-ar sl`bi [i frâna economia, dup` ce aceasta a \nregistrat un avânt constant \n ultimii ani.

Lupul tot mai singuratic Pe de alt` parte, atitudinea Rusiei nu \ngrijoreaz` prea mult Statele Unite [i Occidentul, deoarece acestea sunt con[tiente de faptul c`, \n condi]iile unei lumi cu o economie tot mai globalizat`, comportamentul de lup singuratic al Rusiei nu poate dura la nesfâr[it. |ncet [i sigur, Rusia se va integra \n sistemul economic global, ceea ce va conduce

Rusia [i OMC Organiza]ia Mondial` a Comer]ului (WTO – World Trade Organization), cu sediul la Geneva, a fost \nfiin]at` \n anul 1995 ca succesoare a defunctei GATT (Acordul General pentru Comer] [i Taxe Vamale). Originile organiza]iei dateaz` de la Conferin]a Monetar` [i Financiar` a Na]iunilor Unite din 1944, de la Breton Woods. Miza ader`rii la aceast` organiza]ie o reprezint` ob]inerea de c`tre statele membre a accesului mai facil pe pie]ele externe. |n acest sens, membrii OMC negociaz` bariere vamale mai reduse, \n cadrul unor negocieri care se \ntind pe parcursul mai multor ani.

mare parte pentru plata soldelor [i pentru asigurarea unui standard de via]` minim pentru cei 1,16 milioane de solda]i ru[i. |n aceste condi]ii, reformarea acestei armate, profesionalizarea ei, dar [i re\nnoirea echipamentelor militare sunt serios \ngreunate. Cu excep]ia a dou` submarine, chiar [i arsenalul nuclear pe care se bazeaz` Rusia \n prezent este vechi de peste 30 de ani. Dup` unii anali[ti, accentul pus \n perioada 2000-2007 pe aducerea la zi a acestui arsenal semnaleaz` o

la o interdependen]` suficient de mare fa]` de restul sistemului interna]ional pentru ca strategiile [i interesele revizioniste pe care aceasta le manifest` \n prezent s` fie temperate sau chiar dizolvate \n oceanul cald al globaliz`rii. De[i nu este membr` a unor organiza]ii interna]ionale ca NATO sau Uniunea European` (UE), Rusia este angajat` \n formule institu]ionale „speciale” cu acestea. Eforturile sale de a intra \n Organiza]ia Mondial` a Comer]ului (OMC) sunt binecunoscute, ca [i

Aprilie 2007 Semnele Timpului 15


12-17 Rusia (6 pagini):Layout 1

4/4/07

12:45 AM

Page 16

Politic faptul c` ultima ]ar` care trebuie s` ratifice aderarea Rusiei la aceast` organiza]ie este… SUA! |n privin]a folosirii energiei ca arm` geopolitic`, speciali[tii sunt de p`rere c` actualul comportament al Rusiei se va \ntoarce curând \mpotriva sa. Argumentele se bazeaz` pe faptul c`, \n dorin]a de a-[i proteja sectorul industrial esen]ial pentru dezvoltarea sa – extrac]ia de petrol [i gaze naturale –, Rusia limiteaz` accesul investitorilor str`ini pe pia]a intern` de energie, ceea ce va duce inevitabil la regres. Bazându-se pe fondurile interne limitate [i pe o capacitate de rafinare [i prelu-

|ncet [i sigur, Rusia se va integra \n sistemul economic global, ceea ce va conduce la o interdependen]` suficient de mare fa]` de restul sistemului interna]ional pentru ca strategiile [i interesele revizioniste pe care aceasta le manifest` \n prezent s` fie temperate sau chiar dizolvate \n oceanul cald al globaliz`rii. crare a resurselor sale energetice de asemenea limitat`, economia rus` va stagna sau chiar va regresa. Exist` opinii conform c`rora \ntreaga cre[tere economic` a Federa]iei Ruse dup` criza din 1998 se datoreaz`, \n mare parte, evolu]iei ascendente a pre]ului petrolului, [i nu sporirii produc]iei interne. Un argument destul de conving`tor este faptul c`, \n ultimii patru ani, cotele de produc]ie la gazele naturale [i petrol ale Rusiei au stagnat, ceea ce, pe fondul unei cre[teri \nsemnate a consumului intern, face ca amenin]`rile prezente ale Rusiei la adresa Occidentului s` constituie un joc periculos pentru ea.

„Ce am fost [i ce-am ajuns” |n realitate, Rusia \[i supraestimeaz` for]ele. |n opinia unor anali[ti, pare destul de clar faptul c` Rusia nu-[i poate permite s` declan[eze un nou r`zboi rece, ci, pur [i simplu, ea are nevoie de un du[man extern pentru a-[i mobiliza popula]ia \n jurul liderilor actuali, \n special \naintea plec`rii lui Putin de la putere, \n 2008. {i, ca \ntotdeauna, instrumentul cel mai eficient \n acest demers este alimentarea sentimentelor na]ionaliste [i a celor antiamericane [i antioccidentale. Poporul rus se \nfl`c`reaz` de fiecare dat` când i se aminte[te cum ]ara – „marea Rusie” – s-a ridicat dup` fiecare

criz` [i a ren`scut, indiferent c` amenin]area s-a numit Napoleon Bonaparte (1812) sau Hitler (1941). Liderii actuali fac apel la con[tiin]a colectiv` a acestui popor, care [i-a format un destin mesianic ce \i cere s` se ridice la \n`l]imea chem`rii de a \nfrânge orice du[man [i de a se impune ca lider important pe arena interna]ional`. Aceast` imagine a Rusiei \n ochii propriului popor este dintotdeauna punctul forte al politicii sale. Modelul de baz` al psihologiei na]ionale este permanen]a istoric`, faptul c` Rusia trebuie s` fie a[a cum a fost [i este ea \n amintirile, idealurile [i obsesiile propriului popor. Din acest motiv nu se poate \mp`ca Rusia cu ideea transform`rii ei dintr-o superputere, a[a cum era \nainte de 1990, \ntr-o Semnele Timpului Aprilie 2007

16


12-17 Rusia (6 pagini):Layout 1

4/4/07

12:45 AM

Rusia nu-[i poate permite s` declan[eze un nou r`zboi rece, ci, pur [i simplu, ea are nevoie de un du[man extern pentru a-[i mobiliza popula]ia \n jurul liderilor actuali, \n special \naintea plec`rii lui Putin de la putere, \n 2008. putere de nivel regional, cum este ast`zi. Declara]ia care anun]` schimbarea doctrinei militare nu trebuie perceput` doar ca o r`bufnire de orgoliu sau un gest reflex fa]` de inten]ia Statelor Unite de a plasa interceptoare de rachete \n Cehia [i Polonia. Este mai degrab` un pas firesc [i ferm, minu]ios preg`tit, \n \ncercarea de a se impune din nou ca juc`tor important pe scena politicii mondiale, dup` criza datorat` destr`m`rii fostei URSS.

Joc la dou` capete Aceast` percep]ie proprie a Rusiei ca mare putere interna]ional` determin` \n prezent

Page 17

puterea de la Moscova s` \ncerce s` recâ[tige [i credibilitatea pe care a pierdut-o dup` 1990 datorit` faptului c`, de atunci [i pân` \n prezent, ea a f`cut o mul]ime de amenin]`ri pe care niciodat` nu le-a pus \n aplicare. Recentul ultimatum dat Iranului cu privire la livrarea de petrol rusesc pentru reactorul nuclear de la Bushehr poate fi socotit un exemplu cu privire la dorin]a Rusiei de a-[i recâ[tiga imaginea de lider politic ascultat pe plan interna]ional. De[i a invocat motive financiare pentru amânarea livr`rii de petrol c`tre Iran, speciali[tii spun c`, \n realitate, este o dovad` c` Rusia nu dore[te un Iran cu capabilit`]i nucleare. Al]i comentatori afirm` c` gestul Rusiei a \nsemnat o ultim` tentativ` de a sc`pa Iranul de atacul american, ca urmare a refuzului acestuia de a renun]a la programul s`u nuclear. Indiferent de deznod`mânt, Rusia ar avea de pierdut. Un Iran nuclear ar diminua considerabil influen]a geopolitic` a Rusiei \n zona Orientului Mijlociu, iar o prezen]` a armatei americane \n Iran ar fi chiar mai rea. Dar, a[a cum spune vechiul proverb, cu o floare nu se face prim`var`. Tonul ferm adoptat de Rusia fa]` de Iran nu poate acoperi serioasele vulnerabilit`]i pe care aceasta le are \n prezent \n compara]ie cu Occidentul reprezentat de NATO [i Statele Unite. Dimpotriv`, aceast` situa]ie conduce mai degrab` la concluzia c` rena[terea Rusiei, predicat` cu atâta entuziasm de la Moscova, este departe de a se realiza.

Rusia, patria antihristului? Situa]ia politic` interna]ional` a Rusiei contrazice a[tept`rile unor profe]i de ocazie, care v`d \n Rusia chiar Antihristul, bazându-se pe textele biblice despre Gog [i Magog (Ezechiel 38 [i 39 sau Apocalipsa 20,8). Aceste a[tept`ri se \ntemeiaz` mai degrab` pe o interpretare eronat` a textelor respective sau chiar pe rusofobia promovat` de filmele de la Hollywood, care au adus venituri substan]iale produc`torilor. O regul` de bun sim] \n interpretarea profe]iilor biblice, men]ionat` chiar de Biblie, este aceea c` veridicitatea interpret`rii unei profe]ii este confirmat` doar dup` \mplinirea respectivei profe]ii. |ns`, dac` imagina]ia r`t`ce[te pe câmpiile fanteziei, f`r` s` ]in` cont de realitatea istoric` [i, mai ales, de cea contemporan`, rezultatul nu poate fi decât o excita]ie spiritual` ieftin` [i inutil`, pe care viitorul o va sanc]iona. ST

Aprilie 2007 Semnele Timpului 17


18-20 Cronica:Layout 1

4/4/07

12:48 AM

Page 18

Cultur`

Dumnezeu nu va muri niciodat` N

asasinat de un soldat imic nu pare s` umple „Tragedia zilelor noastre”, terorist. Tragedia \l va marele gol \n care lumea noteaz` preotul Ion Buga, marca profund pe Paul modern` plute[te \n Evdokimov, care va cre[deriv`. |nceputul secolului al traduc`torul c`r]ii lui Paul te sub influen]a mamei. XIX-lea a inaugurat „uria[a Evdokimov, Vârstele vie]ii Ea \l va ini]ia [i \i va absen]`” prin teribila afirma]ie: Dumnezeu a murit! Iat` c`, pes- spirituale, „nu este nici suferin]a, favoriza interesul pentru teologie. te secole, strig`tul lui Nietzsche nici s`r`cia, nici frica, ci Dup` obiceiul de nu [i-a pierdut actualitatea. sentimentul unei uria[e absen]e”. atunci [i urmând tradi]ia Angoasa lumii moderne se resimte tot mai acut odat` ce reI Alina Popa familiei, Paul Evdokimov va absolvi {coala Miliperele spirituale au fost \ndetar`. Izbucnirea revolu]iei \l va surprinde la Kiev, p`rtate de pe magistrala vie]ii. Un cer golit de unde \[i \ncepuse studiile de teologie, dar pe care autoritatea divin` declar` categoric ruptura dintre le \ntrerupe dup` \nrolarea \n Armata Alb`. Parom [i Dumnezeu. O perpetu` vânzoleal` prin neaticip` la luptele de cavalerie \mpotriva bol[evijunsurile vremii \mpiedic` privirea omului mocilor. |n urma \nfrângerii, va lua drumul exilului. dern/postmodern s` se \nal]e dincolo de ceea ce Ajunge la Constantinopol, unde lucreaz` mai \ntâi se vede [i s` cunoasc` \n]elepciunea lui Dumca [ofer de taxi, apoi \ntr-un restaurant. |n 1923 nezeu ce \ntrece limitele gândirii moderne. pleac` la Paris, locul unde era adunat` toat` „inteCartea lui Paul Evdokimov este un dialog cu lighen]ia” rus` exilat`. La Sorbona \[i ia licen]a \n omul contemporan. F`r` a se adresa speciali[tilor filozofie, iar \n 1928 este licen]iat \n teologie la Insti\n teologie, Vârstele vie]ii spirituale \l angajeaz` pertutul Saint Serge. Se c`s`tore[te cu Nata[a Brunel. sonal pe cititor \ntr-o lectur` deschis` spre toate |n timpul ocupa]iei, familia Evdokimov se va refudomeniile de actualitate: religie, filozofie, psihologia la Valencia, unde Paul Evdokimov \[i va sus]ine gie, literatur`, art` [i chiar birocra]ie. Deseori, teza de doctorat la Facultatea de Litere, cu tema textul trimite la gândirea profund` a marilor teologi ortodoc[i din exil (Berdiaev, Bulgakov, Lossky, Dostoievski [i problema r`ului. Dup` decesul Afanasiev, Florovski), dar [i \nspre variate concepso]iei, \n 1945, Paul Evdokimov se dedic` \ntru ]ii, vremuri, nume [i spa]ii (de la Sf. Irineu la totul slujirii aproapelui. Conduce diferite societ`]i Freud, Kirkegaard, Sartre, Dostoievski, Nietzsche), de \ntrajutorare pentru exila]i sau pentru s`raci. construind astfel pun]i pe care cititorul le traverParticip` la lucr`rile Consiliului Ecumenic al Biseaz` uimit de coeren]a limbajului [i de adâncimea sericilor [i este membru al Comitetului de Studii afirma]iilor. de la Bossey, unde [i pred` la Institutul Saint Chiar dac` este scris prin viziunea unei gândiri Serge. Se rec`s`tore[te cu fiica unui diplomat jateologice ortodoxe, textul este un mesaj adresat ponez, care \l va sus]ine \n demersul s`u publicisoric`rui om, ortodox [i neortodox, credincios [i tic. Titlurile publicate se vor succede cu repezinecredincios deopotriv`. Este cartea unui gândiciune: Femeia [i mântuirea lumii, Gogol [i Dostotor sensibil [i atent la cele mai adânci probleme ale ievski, Hristos \n gândirea rus`, Sfânta tain` a iuexisten]ei. Este o cugetare asupra lumii moderne. birii, Iubirea nebun` pentru Dumnezeu, Vârstele Paul Nicolaevici Evdokimov s-a n`scut la vie]ii spirituale – carte luat` de altfel \n aten]ia aces2 august 1901, \n Petersburg. Tat`l s`u apar]inea tei recenzii. nobilimii militare, iar mama provenea din vechea Cei care l-au cunoscut m`rturisesc c` era aristocra]ie. |n 1907, colonelul Evdokimov a fost de o bun`tate nemai\ntâlnit` [i de o prietenie Semnele Timpului Aprilie 2007 18


18-20 Cronica:Layout 1

4/4/07

12:48 AM

Page 19

universal`. Aceste tr`s`turi se reg`sesc \n \ntreaga sa oper`. Structurat` \n trei p`r]i, cartea semnat` de Paul Evdokimov, parcurge treptele vie]ii spirituale. Dup` ce analizeaz` ateismul [i formele sale ce amenin]` destinul lumii moderne, autorul inaugureaz` vârstele vie]ii spirituale prin \ntâlnirea dintre Dumnezeu [i om. Odat` \nchegat`, aceast` cuno[tin]` trece spre o treapt` mai \nalt`, marcat` de c`utarea neobosit` a omului dup` Dumnezeu. Acesta este drumul revel`rii, al dialogului dintre Creator [i crea]ie. Ajuns` aici, fiin]a uman` este invitat` s` r`mân` \n Hristos, s` se \mplineasc` \n cunoa[terea Sa. |ntâlnirea. Lumea se desacralizeaz` sub ochii no[tri f`r` s` mai \ntâlneasc` vreo rezisten]`. Sacrul, care anterior descoperea [i m`rturisea despre „cealalt` lume”, se pierde \n timp. Mai vorbe[te sacrul omului modern? Pentru el, spune Paul Evdokimov, transcenden]a se suspend`, devine inexistent`. Via]a contemporan` face astfel loc unui ateism tradus prin insensibilitatea omului la religiozitate. Ca atare, via]a spiritual` nu-l mai intereseaz` pe omul contemporan, considerat` de acesta nefolositoare [i de cele mai multe ori incomod`. Ateismul reprezint` o civiliza]ie construit` pe respingerea/neacceptarea/nerecunoa[terea lui Dumnezeu, pe negarea oric`rei dependen]e \n raport cu metafizicul. Ateismul neag` teismul, adic` |l neag` pe Dumnezeu, un proces complicat pentru sus]in`torii acestei teorii, deoarece, spune autorul, este o adev`rat` problem` a ateismului aceea de a demonstra „complexul lui Dumnezeu” \nainte de a-l nega. Cu toate acestea, de-a lungul istoriei, s-a manifestat [i a prins teren favorabil \n doctrina marxist`, \n scientism, fiind prezent chiar [i \n atitudinea cre[tinilor mediocri, luând forma unei pseudo-credin]e. Conform doctrinei marxiste, noteaz` autorul, omul este singura realitate a istoriei. El poart` \n sine principiul propriei geneze, crearea omului de c`tre om. Negarea lui Dumnezeu a permis afirmarea omului, astfel \ncât cercul se \nchide deasupra omului total, supra-omul, care preia atributele lui Dumnezeu. Ateismul militant al ]`rilor comuniste merge mai departe \n negarea oric`rei dependen]e de divinitate [i se centreaz` pe nega]ia „Hristos nu a \nviat!”. Omul nu are nevoie s` fie salvat, iar prin aceasta, sacrificiul \[i pierde rostul. Scientismul, o form` destul de r`spândit` a ateismului, vine din contextul cultural [i tehnic al

vie]ii curente. Scientismul, afirm` Paul Evdokimov, se str`duie[te s` dea socoteal` pentru lume, f`r` a mai fi nevoie de interven]ia zeilor. Conform acestei doctrine, omul este o fiin]` \n devenire. Dar \n ciuda optimismului s`u, scientismul [i-a ajuns limitele: nu-i mai propune nicio fericire omului, dovedindu-se neputincios \n rezolvarea conflictelor [i a suferin]elor. Lipsit de perspectiv`, omul se nelini[te[te \n fa]a necunoscutului. Exist`, noteaz` autorul, \nc` un obstacol foarte mare care vine de la cre[tin`tatea \ns`[i. Este ateismul latent al credincio[ilor mediocri. Sunt cei, continu` Paul Evdokimov, care fac economie de convertire a inimii [i \n dreptul c`rora Dumnezeu pare a fi inexistent. Aceast` postur` profaneaz` numele lui Dumnezeu. Credin]a pentru omul modern, spune Paul Evdokimov, poart` \n ea \ns`[i un obstacol: Dumnezeu este \n cer, iar oamenii, pe p`mânt. {i dac` se impune o distan]` insuportabil`, cum poate s` p`trund` prezen]a lui Dumnezeu \n via]a oamenilor? De ce face Dumnezeu credin]a atât de dificil`? Mai este cu putin]` o \ntâlnire \ntre om [i Dumnezeu? Aici, noteaz` autorul, intervine misterul revel`rii. Pentru cel care [tie s` aud`, Dumnezeu r`spunde prin t`cere. |n acest fel \[i m`rturise[te El iubirea fa]` de om. Credin]a este un dialog, iar revela]ia este urmarea acesteia. Credin]a, spune autorul, este o transcendere c`tre realitatea ascuns` care se reveleaz`. Ea suprim` orice demonstra]ie, orice no]iune abstract` despre Dumnezeu pe care ni-L face cel mai intim cunoscut. Revelarea. Taina revel`rii, afirm` Paul Evdokimov, se continu` cu \ntruparea lui Dumnezeu. Pentru a crea lumea, Creatorul se face Mielul \njunghiat \nainte de zidire. Pe cruce, Dumnezeu alege s` moar` \n locul omului, pentru ca acesta s` poat` avea via]a. Prin \ntruparea Sa, omul nu mai

Paul Evdokimov, Vârstele vie]ii spirituale, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2006, 242 pagini

Aprilie 2007 Semnele Timpului 19


18-20 Cronica:Layout 1

4/4/07

12:48 AM

Page 20

Cultur` r`mâne singur. Divinul intervine \n existen]a uman`, i se reveleaz`. „Nu mai tr`iesc eu, ci Hristos tr`ie[te \n mine”. Experien]a transcendentului care se pogoar` prelunge[te \ntâlnirea dintre Dumnezeu [i om. Odat` deschis drumul cunoa[terii, afirm` Paul Evdokimov, omul devine o f`ptur` nou`. Noul, continu` autorul, \nseamn` a nu mai fi singur, [i mai profund \nseamn` „omul \mbr`cat \n Hristos”. Dar \n civiliza]ia modern`, simbolistica sacrului e ignorat`. Via]a religioas` frizeaz` superficialul. Un pesimism grav provoac` un dezechilibru profund al spiritului uman. Ritualul nu mai spune nimic, iar simbolismul modern se refugiaz` \n semne [i sigle. Or, noteaz` Paul Evdokimov, acolo unde nu mai este Dumnezeu, nu mai r`mâne nici om. Pierderea chipului lui Dumnezeu dezumanizeaz` lumea. Fiin]a uman` pierde dimensiunea profunzimii \n timp ce-[i preg`te[te singur` propriul infern. Dincolo de interpretarea ortodox`, infernul, spune Paul Evdokimov, este \nchiderea omului fa]` de iubirea divin`. Este puterea titanic` de a-L refuza pe Dumnezeu. Aceast` reac]ie a omului este punctul cel mai avansat al libert`]ii umane. Tocmai aceast` libertate z`misle[te infernul, ea putând oricând s` hot`rasc` „Voia Ta s` nu se fac`”, decizie asupra c`reia nici chiar Dumnezeu nu mai are putere. Secularizarea prime[te o dimensiune apocaliptic`. Lumea se \nchide \ntr-o atmosfer` pesimist`, descurajant`. Separat` de Dumnezeu, gândirea actual` cunoa[te un accent al disper`rii [i vidului. Infernul, afirm` Paul Evdokimov, locuie[te printre noi [i se manifest` cu fiecare obstacol ridicat \n calea iubirii lui Dumnezeu. Ascuns \n Hristos. „|mbr`ca]i-v` \n toate armele lui Dumnezeu pentru a putea s` v` ]ine]i tari” (Efeseni 6,11). Apostolul Pavel, spune autorul, sf`tuie[te pe orice credincios s` exerseze \n lupta credin]ei. Creat dup` chipul [i asem`narea lui Dumnezeu, omul ar trebui s` tr`iasc` \ntr-o tensiune c`tre \n`l]imi, c`tre cel Prea\nalt. Ca orice

copie atras` de originalul s`u, omul-chip aspir` s` se dep`[easc` pe sine pentru a se arunca \n Dumnezeu, unde \[i g`se[te \mplinirea dorului s`u. Ascuns \n Dumnezeu, omul intr` \ntr-un loc tainic, unde adâncul sufletului se deschide \n lini[tea rug`ciunii. Rug`ciunea, spune Paul Evdokimov, este deodat` [i izvorul, [i forma cea mai intim` a vie]ii noastre. Locul tainic, continu` autorul, este inima omului transformat` \ntr-un sanctuar unde ne adun`m \n noi \n[ine. Via]a de rug`ciune, densitatea ei, adâncimea ei, ritmul ei m`soar` s`n`tatea noastr` spiritual`. Pentru a auzi glasul Cuvântului, trebuie s` [tii s`-i ascul]i t`cerea, s` o \nve]i mai ales. Omul agitat, scrie Shakespeare [i citat aici, stârne[te hohote de râs printre \ngeri. Reculegerea, afirm` Paul Evdokimov, deschide sufletul spre cele de sus, dar [i c`tre semeni. Sf. Serafim spunea: „Dobânde[te-]i pacea l`untric`, [i o mul]ime de oameni \[i vor afla mântuirea \n preajma ta”. Esen]ialul st`rii de rug`ciune rezid` pentru autor \n a „sta” [i a „asculta” prezen]a unei alte persoane sau aceea a lui. Glasul Lui vine prin toate vocile umane, iar chipul Lui este multiplu: este cel al Pelerinului de la Emaus, al Gr`dinarului v`zut de Maria Magdalena, al vecinului meu de pe strad`. A face din via]a ta o rug`ciune, concluzioneaz` autorul, \nseamn` a te angaja \ntr-un sacrament al comuniunii perpetue: „Dumnezeu coboar` \n sufletul rug`tor [i duhul migreaz` \n Dumnezeu”. Un tratat despre vârstele vie]ii spirituale, cartea lui Paul Evdokimov este o incursiune \n realit`]ile lumii contemporane, \n care ne sunt semnalate pericolele ce pândesc ata[amentul fa]` de ideologiile ateiste. O lume f`r` Dumnezeu, spune autorul, este o lume care se \nchide \ntr-un vid al angoasei [i mor]ii. Exist` totu[i o cale ce \nvinge pesimismul omului modern: \ntâlnirea dintre Dumnezeu [i om manifestat` prin revelarea divinului \n via]a fiin]ei umane invitate apoi s` r`mân` ascuns` \n Hristos. Acesta este drumul dinspre moarte spre via]`, dinspre uria[a absen]` cotidian` spre plin`tatea prezen]ei lui Dumnezeu. ST Semnele Timpului Aprilie 2007

20


21 Citatul ST:Layout 1

4/4/07

12:49 AM

Page 21

Citatul ST Gânduri despre moralitate LEV TOLSTOI vorbe[te despre n`zuin]a permanent` a omului spre des`vâr[ire moral`.

Diavolul trufiei

Diavolul trufiei este atât de [iret [i de iscusit \ncât, de \ndat` ce \ncepi s` te judeci cu cea mai mare sinceritate [i-]i vezi toate tic`lo[iile, el e deja prezent [i \ncepe s`-]i [opteasc`: Iat`, vezi ce bun e[ti, nu e[ti ca ceilal]i, e[ti smerit [i te condamni singur, e[ti bun.

Omul [tie

Omul [tie c` va muri [i chiar moare cu fiecare zi. S-ar p`rea c` ajunge s` [tii asta pentru a \n]elege (ceea ce nimeni nu \n]elege) c` sensul vie]ii nu poate s` nu fie independent de efemerul existen]ei. Sensul vie]ii e \ndeplinirea pe lumea asta a voin]ei celui care te-a trimis sau a ceea ce d` sens fiec`rei clipe a vie]ii, iar sensul e dat de singurul lucru: \ndeplinirea, n`zuin]a c`tre \ndeplinirea unicei dorin]e \n care po]i fi liber, des`vâr[irea moral`.

E r`u

E r`u când binele moral devine mijloc pentru atingerea unor condi]ii sau st`ri exterioare. De aici vin nenorocirile cele mai mari ale oamenilor: minciuna religioas`, minciuna statal`, cea revolu]ionar`…

” Lev Tolstoi, Despre Dumnezeu [i om Din jurnalul ultimilor ani (1907-1910)

Aprilie 2007 Semnele Timpului 21


22-31 Porno-civilizatia:Layout 1

4/4/07

1:16 AM

Page 22

Social

civiliza]ia

Porno |ntoarcerea spre p`gânism

1

|ntre 6 [i 9 august 1998, la Universitatea de stat Northridge din California, a avut loc prima Conferin]` Mondial` a Pornografiei2. Era pentru prima oar` când, al`turi de porno-staruri [i produc`tori de filme pentru adul]i, activi[ti homosexuali [i prostituate, comp`rea o ceat` de academicieni scor]o[i. Scopul conferin]ei era s` dea, \n sfâr[it, o fa]` academic` culturii porno. Pe parcursul a patru zile fierbin]i, academicienii au avut ocazia s` \ncerce, \ntr-o manier` foarte personal`, „o nou` cale epistemologic` de a-[i explora propria sexualitate”. I Lucian Cristescu

Semnele Timpului Aprilie 2007 22


22-31 Porno-civilizatia:Layout 1

4/4/07

1:16 AM

Page 23

ele mai \ndr`zne]e subiecte din lumea Libertate de-a valma pornografiei au fost atacate [i dezb`tute \n La [tirile ce au fost difuzate de mediile fostei 58 de ateliere [i zeci de \ntâlniri desf`[urate „Americi morale”, opinia public` a reac]ionat ca [i pe toat` perioada conferin]ei. Prostituata – victim` cum ar fi fost vorba de o simpl` nostimad`. Ultimii 50 de ani au transformat Statele Unite \n „]ara lisau vizionar`; Pornografia – Catharsis pentru mase; bert`]ilor f`r` frontiere”. Zona obscur` a promisLibertinismul francez din secolul al XVIII-lea; Subcuit`]ii a c`p`tat statut demn de „liber` expriteranele sexului New Age; Pornografia antic`: mare”. |n aceast` revolu]ie cultural` prelungit`, vasele erotice 3 – acestea sunt doar câteva dintre sexul a devenit simbolul modernit`]ii [i secretul titlurile dezb`tute \n cele patru zile. Au evoluat universal al marketingului celebrit`]i ca dr. Anabel pentru o gam` cât mai larChong, vedeta celui mai Pornografia \n Antichitate lung metraj porno (10 Cele mai multe cuno[tin]e despre lumea antic` sunt g` de produse. Filmele, ore) sau starul indus- asimilate \n [coal`, motiv pentru care [tim doar acele câte- ma[inile, \mbr`c`mintea triei porno, actorul John va lucruri nevinovate care se puteau spune unor copii. pentru copii [i programele Stagliano, recent depi- Când descoperim \ns` dimensiunea real` a unor compor- politice, toate se vând ca stat cu HIV. Conferin]a tamente considerate morale \n civiliza]iile precre[tine, pâinea cald` dac` sunt proclama o nou` evan- ne cutremur`m. Toate civiliza]iile antice erau religioase, promovate „cum trebuie”. ghelie: „Industria por- dar religiile respective nu aveau prea multe leg`turi cu ceea Nu degeaba speciali[tii \n nografiei e singurul mij- ce noi ast`zi, din perspectiv` iudeo-cre[tin`, numim publicitate spun c` sexul loc \n stare s` ajute moral`. |n religiile naturii se adorau puterile creatoare, cu vinde orice. Pas cu pas, vaoamenii \n problemele prec`dere cele procreatoare ale b`rbatului [i ale femeii, lorile na]iunii americane lor”; „Pornografia – un prin cultul falic [i ritualuri sexuale. |n Babilon, miresele tre- au fost restructurate dup` ameliorator de gust buiau s` se prostitueze la templu timp de 7 zile \naintea o nou` ax` care re\nvie asem`n`tor cu cel din nun]ii, pentru potolirea mâniei zei]ei care ura monogamia, p`gânismul antic. Dac` \n Antichitate sehamburgeri”; „Curând raporteaz` Herodot. |n Grecia antic`, „curtezanele” aveau to]i vor fi atât de satu- un statut social superior nevestelor care erau reduse la o xualitatea aceasta ne\ngr`dit` avea o dimensiune relira]i sexual \ncât nu va condi]ie social` inferioar`. gioas`, sacr`, la \nceput de mai fi violen]` sau r`zboi...” Mike Horner, |ntreaga Asia Mic` [i coasta Mediteranei erau \mpânzite secol XXI nu este altceva 5 decât un simplu dezm`]. produc`tor de filme de prostitu]ie sacr` . porno, le-a mul]umit |n Corint, Templul Afroditei ad`postea peste 1.000 de Un studiu recent, efectuat \n Statele Unite de Kaiser academicienilor la \n- hierodule. |n Canaanul dinaintea cuceririi de Family Foundation, arat` cheierea conferin]ei c`tre Israel, peste 50% dintre b`rba]i c` 67% dintre toate propentru sprijinul acor- practicau sodomia sacr`. Obigramele TV difuzate \n ore dat: „V` mul]umesc din ceiurile locului includeau incestul de vârf includ aproximativ suflet c` ne-a]i ajutat \n cadrul religiei de familie. |n India cinci scene cu caracter ses` devenim mai popu- de Sud, practica „devadasi”, \n 6 xual pe or`. |ntr-o singur` lari [i dominan]i”. Luke vigoare pân` acum 19 ani (!), s`pt`mân`, programele TV Ford, fiul faimosului consacra adolescente zeilor au prezentat \n prime-time teolog Desmond Ford, \ntr-un ritual nup]ial, dup` care 88 de astfel de scene. actualmente campionul fetele slujeau ca prostituate porno-jurnali[tilor, a castelor superioare. Bernal Diaz „L’enfant terrisurprins [i notat con- del Castillo (secolul al XVI-lea) cluzia unei celebre relateaz` \n cartea Cucerirea ble” – internetul prostituate, dr.4 Annie Noii Spanii c` \n Mexic se pracIstoricii apreciaz` c`, f`r` Sprinkle: „Conferin]a a ticau \n public rela]iile sexuale descoperirea dinamitei de 7 sem`nat cu o \ntâlnire \ntre b`rba]i adul]i [i copii , fapt c`tre Alfred Nobel, n-ar fi de liceu, care a \nne- care i-a \ngrozit pe conchistapu tut avea loc Primul bunit o gr` ma d` de dori. Obiceiul a disp`rut odat` R`zboi Mondial. Dac` este profesori [i doctora[i, cu stingerea civiliza]iei Aztece. a[a, nici pornografia n-ar culcându-i la p`mânt...” fi co tro pit lumea f`r`

C

Aprilie 2007 Semnele Timpului 23


22-31 Porno-civilizatia:Layout 1

4/4/07

1:16 AM

Page 24

Social Porno-dolarul Revista Forbes estima, \n 2001, c` industria pornografiei (doar cea legal`) a atins o afacere anual` de 56 miliarde dolari. Comparat` cu Hollywood, care scoate circa 400 de filme anual, industria porno produce peste 10.000 de filme. |ntr-o vreme când marile reviste supravie]uiesc doar din publicitate, Playboy are, numai \n America, peste 3 milioane de abona]i, iar site-ul cu acela[i nume este accesat de peste 5 milioane de ori pe zi8. Speculând câ[tigurile financiare fabuloase de pe urma industriei porno, marile companii interna]ionale au investit \n produc]ia [i distribu]ia pornografiei pe cablu TV. General Motors are 8,7 milioane de abona]i americani ce pl`tesc peste 200 de milioane dolari pentru canalul DirecTV, compania AT&T patroneaz` canalul Hot Network, iar MCI [i Sprint au peste 250 de linii telefonice fierbin]i. Companiile de telefonie mobil` au anun]at recent decizia de a produce aparate prev`zute cu ecran mare pentru acces`ri de site-uri porno [i cu „modificatori de voce” pentru deghizarea identit`]ii.9

n`scocirea internetului. Dac` cineva, \n urm` cu 20 ani, voia pornografie, trebuia s` \nving` ru[inea [i s` mearg` la o pr`v`lie specializat` pentru o revist` sau caset` video. Miraculosul web a aruncat \ns` \n aer orice obstacol. Avantajul st` \n cei patru „A magici”: Acas`, Accesibil, Abundent [i Anonim. Pentru curiozitatea neastâmp`rat` a adolescentului, internetul este mult mai comod decât revistele ascunse sub saltea... Acum, pornografie este pretutindeni, oricând [i oricât! The Financial Times10 a publicat recent un sondaj conform c`ruia 20% dintre adul]ii americani [i 70% dintre adolescen]i [i tineri viziteaz` lunar site-uri porno. Conform unui studiu efectuat de Focus on the Family, vârsta medie a primului contact cu pornografia a coborât de la 11 ani la 5, gra]ie internetului.11 The Washington Times nume[te pornografia „dependen]a noului mileniu”, iar internetul „cocaina porno-dependen]ei”. |n numai cinci ani, num`rul de site-uri pornografice a crescut cu 1.800%. Mai mult de 60% din toate paginile de internet (fi[iere, imagini [i filme) sunt legate de pornografie. Acum calculeaz`: Web-ul are peste un trilion de adrese! O simpl` accesare pe Google \]i aduce subit 200 milioane de adrese porno gratuite, unele deghizate sub cele mai nevinovate nume.12 Un studiu ini]iat de Google \n 2005 arat` c` termenul porno este accesat de aproximativ 68 de milioane de ori pe zi, iar po[ta electronic` \nregistreaz`

s`pt`mânal un trafic de circa 3 miliarde de email-uri cu con]inut pornografic.

Hoitul [i vulturii13 America era recunoscut` \n 1800 ca na]iune moral` prin excelen]`. Modelul hristic din Evanghelii14 \n`l]a pudoarea [i castitatea. Dup` 200 de ani, \n 2003, cercet`rile lui George Barna arat` o situa]ie cu totul diferit`: 40% dintre adul]ii Statelor Unite consider` c` pornografia este acceptabil` din punct de vedere moral [i c`, utilizat` \n mod privat, nu afecteaz` morala public`. Din contr`, cei mai mul]i americani cred c` pornografia nici nu se mai \ncadreaz` \n domeniul moralei, ci \n cel al libert`]ii de expresie, conform Amendamentului I al Constitu]iei SUA15. |n cartea Ciocnirea Ortodoxiilor, Robert George, profesor de drept la Universitatea Princeton, scria: „O prohibi]ie legal` func]ioneaz` doar atunci când majoritatea popula]iei recunoa[te c` obiectul interdic]iei este r`u.” Or tocmai aici este problema pornografiei: con[tiin]a na]iunilor de sorginte cre[tin` a suferit muta]ii aberante, sub ac]iunea unei serii de vectori devian]i. Primul vector a fost mi[carea „Noua Moralitate”, ap`rut` sub influen]a psihanalizei lui Sigmund Freud [i ca reac]ie la rigiditatea „vechii moralit`]i”16, imediat dup` Primul R`zboi Mondial, \n 1918. Pân` atunci, pornografia, de[i existent`, era ilegal` \n Statele Unite. Filozofia „Noii Moralit`]i”, deschis` [i eliberat` de ru[ine, a f`cut din sexualitate un subiect de liber` dezbatere.

„Omul negru” Al doilea vector, [i cel decisiv, a fost trasat de un zoolog curios, Alfred Kinsey (foto). Intrigat de di ver sitatea mo durilor de fecundare din lumea necuvânt`toarelor, Kinsey [i-a propus s` inventarieze varietatea practicilor sexuale umane. Motivat de o curiozitate nest`pânit`, Kinsey p`trunde prin lupanare \n lumea interlop`, de-a dreptul \n drojdia societ`]ii.

|n 1935, Kinsey creeaz` „Scala orient`rii sexuale”, teorie care sparge toate tiparele. Conform teoriei, orice om poart` \n sine, mai mult sau mai Semnele Timpului Aprilie 2007

24


22-31 Porno-civilizatia:Layout 1

4/4/07

1:16 AM

pu]in, toate \nclina]iile sexuale. Scala are un ambitus de la 0 la 6 – „0” \nsemnând exclusiv heterosexual, iar „6”, exclusiv homosexual. Subtil, „scala Kinsey” induce ideea c` homosexualitatea face parte din condi]ia natural`, deci legitim`, a naturii umane. Cercet`rile lui Kinsey atrag aten]ia Funda]iei Rockefeller, care-i acord` o burs`. Rezultatele cercet`rilor au fost publicate \n Raportul Kinsey, \n dou` volume: Comportamentul sexual al masculului uman (1948) [i Comportamentul sexual al femelei umane (1953). Contextul politic tulbure al anilor ’50 a g`sit \n noutatea acestui raport ocazia de aur pentru a distrage aten]ia popular` de la criza „R`zboiului Rece” al lui Truman. Presa a vânturat concluziile zoologului pe primele pagini. Raportul a avut efectul unui cataclism. Cele dou` volume au devenit imediat best-selleruri, iar Kinsey [i-a câ[tigat faima de „p`rinte al sexologiei”. Transferarea definitiv` a sexului din zona moravurilor \n cea a „naturalului”, la fel ca mâncatul, a fost scânteia revolu]iei sexuale a anilor ’60. |n Raportul Kinsey, zoologul pretindea c` \ntre 10% [i 47% (!) dintre americani au predispozi]ii homosexuale. Prinzând din zbor argumentul „academic”, Harry Hay – p`rintele mi[c`rii gay – public` \n acela[i an (1948) Manifestul homosexual, sus]inând „pe temeiuri [tiin]ifice” c` gay-ii reprezint` 10% din popula]ia lumii! Alte „descoperiri” ale lui Kinsey: 98% dintre b`rba]ii americani [i 50% dintre femei au \ntre]inut rela]ii sexuale premaritale; 95% (!) dintre americani au comis „infrac]iuni de natur` sexual`”; amânarea experien]ei sexuale dup` adolescen]` este d`un`toare psihic... Dar cea mai oripilant` dintre „descoperirile” lui este aceea c` pruncii sunt ap]i sexual chiar de la na[tere [i c` se pot angaja \n rela]ii sexuale cu adul]ii f`r` urm`ri nocive! Teza lui e cea care a determinat introducerea educa]iei sexuale \n [colile elementare.

O \n[el`ciune de zile mari Poate v` \ntreba]i cum a ajuns zoologul la asemenea concluzii. Kinsey \nsu[i a comunicat c` informa]iile au fost culese personal din teste efectuate pe 1.400 adul]i [i 317 copii. Kinsey n-a mai spus \ns` c` subiec]ii care \i furnizau datele erau \n propor]ie de 25% pu[c`ria[i condamna]i pentru crime sexuale, iar restul, de 75%, era format din proxene]i, b`rba]i care se prostituau, homosexuali, vagabonzi, punga[i [i droga]i... Zoologul nu a spus nici c` cei 314 copii, unii dintre ei având doar 2 luni, iar cei mai mari 11 ani, au fost testa]i din

Page 25

punct de vedere sexual de 9 b`rba]i, denumi]i „observatori instrui]i”. To]i cei 9 au avut specializarea de „violator de minori”! James Jones, biograful lui Kinsey17, scoate la iveal`, \n 2004, o mul]ime de informa]ii care-l prezint` pe Kinsey \n posturi de perversiune sexual`, sado-masochism [i rela]ii homosexuale cu adolescen]i [i chiar cu membrii echipei de cercetare. Pe bun` dreptate, prestigioasa revist` The Lancet18 noteaz`: „Criticile serioase din perspectiv` [tiin]ific` privind imperfec]iunile \n alegerea mostrei de popula]ie, ca [i observa]iile ne-etice sau chiar criminale f`cute asupra copiilor, cer colegilor lui Kinsey o seam` de explica]ii!” Dar, pân` când colegii lui au \nceput s` vorbeasc`, lumea \ntreag` s-a bucurat s`-l cread` pe Kinsey [i s` adopte teoria lui, potrivit c`reia „diversitatea” – inclusiv perversiunile – constituie un fenomen de mas`, [i \nc` unul implacabil, \mpotriva

Aprilie 2007 Semnele Timpului 25


22-31 Porno-civilizatia:Layout 1

4/4/07

1:16 AM

Page 26

Social Putregai pedofil 1. BBC, \n 7 februarie 2007, a anun]at descoperirea unei re]ele interna]ionale de consumatori de pornografie cu copiii, extins` \n 77 de ]`ri [i implicând 2.360 de suspec]i, cu vârstele \ntre 17 [i 69 ani. |n numai 24 de ore s-au \nregistrat mai mult de 8.000 de acces`ri. Materialele prezentate ofereau cumplite abuzuri sexuale [i viol`ri, \n care se auzeau ]ipetele unor feti]e [i copii. 2. The New York Times, \n 19 octombrie 2006, a publicat o ac]iune a FBI de depistare a unei re]ele de 125 de indivizi care urm`reau un site cu imaginile unui viol comis asupra unui copil de 6 luni. Printre cei aresta]i se num`r` un consilier de tineret, un ofi]er de poli]ie, un avocat, un instructor biblic pentru tabere de tineret [i al]i cet`]eni onorabili. 3. The Independent din Marea Britanie, \n 25 februarie 2007, dezv`luie: „Copiii sunt vându]i de bande organizate pentru prostitu]ie. |n Anglia, mai mult de 5.000 de copii (unii doar de 5 ani) sunt constrân[i s` lucreze ca sclavi sexuali...” 4. Venitul mondial al trafican]ilor de copii ajunge la 5 miliarde de lire sterline, pe când produc]iile video cu pornografie infantil`, cu o cre[tere de 2.000%, aduc un profit de 50 miliarde pe an.

c`ruia n-ai ce face, a[a c` trebuie s` te conformezi ca atare... |n plin avânt al anilor ’60, recent ap`rut`, revista Playboy ajunge la un tiraj de 5 milioane de exemplare pe lun`. Lumea intr` \n rezonan]`!

Cade frontul! Nic`ieri foamea dup` „diversitate” nu este mai f`r` limite ca \n materie de sex. Dup` pornografie soft se vrea „hardcore”. Apoi fanteziile erotice vor s` exploreze rela]ia cu minorii [i chiar cu dr`gu]ele animale. |nc` din 1973, Asocia]ia Psihiatric` American` (APA) a eliminat comportamentul homosexual din categoria „devia]ii sexuale”. Faptul a dat aripi grupurilor activiste pro-sex cu copiii: dac` homosexualitatea este OK, de ce rela]iile sexuale dintre un b`rbat [i un copil – o simpl` prelungire a ceea ce-i acceptabil – sunt considerate deviante? Un an mai târziu, sub pretextul ap`r`rii unei cauze drepte, ia na[tere \n Marea Britanie o asocia]ie interna]ional` Pedophile Information Exchange, iar \n 1978 se \nfiin]eaz` Asocia]ia Nord American` pentru Dragoste B`rbat-B`iat (NAMBLA).

Lobby-ul de tipul „pic`tura chinezeasc`” conduce la o nou` rea[ezare de pozi]ii: \n 1994, pornind tot de la concluziile lui Kinsey privind sexualitatea infantil`, APA \nl`tur` „sexul cu copiii” din categoria comportamentelor deviante. |n 1999, asocia]ia a publicat chiar un studiu19 indicând c`… „pedofilia poate avea o influen]` pozitiv` asupra copilului”. |n studiu se arat` c` termenii acuzatori precum „copil abuzat”, „molestare” [i „victim`” trebuie elimina]i. |n locul lor se vor folosi termeni neutri ca „sex \ntre adul]i [i copii”. Un pedofil nu va mai fi diagnosticat ca „anormal”, decât dac` psihiatrii depisteaz` la el sim]`minte de vinov`]ie privind rela]ia sa cu copilul. Singurul aspect condamnabil \n aceast` rela]ie ar putea r`mâne violen]a. Concluziile de mai sus, \n ciuda aspectului academic, nu sunt doar ignorante, ci chiar antisociale, dac` te gânde[ti c` 95% dintre prostituatele adolescente au fost abuzate sexual \n copil`rie.20 Profesor laureat de bioetic` la Universitatea Princeton, australianul Peter Singer (foto) dezincrimineaz` zoofilia \n 200121. Pornind de la considerentul de „normalitate” Semnele Timpului Aprilie 2007

26


22-31 Porno-civilizatia:Layout 1

4/4/07

1:16 AM

stipulat de acela[i Kinsey, prin care se sus]inea c` circa 50% dintre adolescen]ii Americii rurale \ntre]in \n mod „normal” rela]ii sexuale cu animalele, Singer vrea s` \nl`ture tabuul tradi]iei iudeo-cre[tine. Nu suntem [i noi tot... animale? Bestialitatea, declar` el, este \n regul` cât` vreme nu r`ne[te animalul. {i Singer are destui suporteri vocali! |n numele libert`]ii [i al democra]iei, Uniunea American` pentru Libert`]i Civile (ACLU)22 a intentat câteva sute de procese instan]elor americane pentru a ob]ine \nl`turarea oric`rei restric]ii de a crea, de a publica sau distribui materiale pentru adul]i, obscenit`]i cu minori sau imagini pline de bestialitate. |n fa]a mareei populare, Curtea Suprem` bate \n retragere: \n aprilie 2002, Curtea invalideaz` interdic]ia Congresului („Actul Decen]ei \n Comunica]ii” – din 1996) cu privire la pornografia virtual` cu copii, p`strând deocamdat` interdic]ia \n cazul copiilor reali. Luând not` de „voin]a poporului”, Corpora]ia Internet pentru Alocare de Nume [i Numere a anun]at, \n ianuarie 2007, crearea unui domeniu explicit „XXX”, cu scopul control`rii

Page 27

cybersex-ului, pentru ca utilizatorii s` introduc` doar scene admise: „perversiuni, sado-masochism, torturi, [ocuri electrice sau pornografie cu copii virtuali...”

Maladia porno F`r` discu]ie, sexualitatea nu este un lucru r`u \n sine. Inventatorul ei este chiar Dumnezeu, Creatorul (Geneza 1,27.28), care a dat-o pentru \mplinirea fiin]ei umane \n cadrul institu]iei sacre, familia. Ca oricare dintre instincte, apetitul ]inte[te

Pornografia sap` realmente pe creier noi trasee neuronale anormale [i adictive. Practic, porno-dependentul se dozeaz` cu propria neurochimie, generând un cerc vicios repetitiv [i ruin`tor. spre un scop mai \nalt decât simpla pl`cere. Perversiunea se instaleaz` atunci când, pierzând din vedere scopul, omul devine aservit pl`cerii. Condi]ia aceasta define[te toate dependen]ele, inclusiv porno-dependen]a. Ca orice dependen]`,

Aprilie 2007 Semnele Timpului 27


22-31 Porno-civilizatia:Layout 1

4/4/07

1:16 AM

Page 28

Social goana dup` pl`ceri noi [i mai intense descrie o c`dere \n spiral` \n pu]ul alien`rii. Patrick Carnes, fondatorul Institutului de Recuperare Sexual` din Los Angeles, analizeaz`23 cauzele pentru care porno-dependen]a (sau parafilia) este cea mai ne\n]eleas`, dar [i cea mai adictiv` tulburare. Pe plan neurochimic, pornografia [i autostimularea, care o succede, cauzeaz` secre]ia unui cocteil de testosteron, oxitocin`, dopamin` [i serotonin`, cu efecte organice m`surabile asupra creierului24 [i extrem de adictive. Datorit` acestui efect, pornografia reu[e[te ceea ce nici heroina nu e \n stare. Practic, pornodependentul se dopeaz` cu propria neurochimie, generând un cerc vicios repetitiv [i ruin`tor. Canalul ABC News a transmis pe 4 aprilie 2006 o emisiune cu titlul Pornografia cauzeaz` leziuni ale creierului. Ca orice obicei, voyeurismul sap` realmente noi trasee neuronale anormale [i adictive. Dr. Mary Anne Layden, directoarea Programului de

M`rturii din Parade Magazine „Am fost folosit \n pornografia cu copii. S-a petrecut cu 8 ani \n urm`. Nu pot decât s` m` rog ca siluirile [i torturile de-atunci s` nu conduc` la mai multe violuri [i torturi. Am fost norocos c-am putut s` deschid ac]iune contra tartorului meu, tat`l meu – instructor de tineret, mason cu grad de maestru, inginer atomic [i violator de copii.” (9 decembrie 2006) „Sunt sup`rat! Fiica mea de 7 ani mi-a spus c` a fost molestat` de v`rul meu de 40 ani timp de 18 luni. |n zilele când r`mânea peste noapte la m`tu[a mea, v`rul meu a introdus-o \n pornografia pe computer [i treptat \n faza ’atingerii unul pe altul’. Am raportat faptul autorit`]ilor... Fiica mea \ns` nu \n]elege de ce toat` lumea a devenit atât de agitat` [i familia a ajuns brusc dezbinat` din cauza acelor lucruri nevinovate...” (24 ianuarie 2007) „N-am fost un derbedeu, un pierde var` prin baruri. N-am fost un pervers. Am fost un om normal [i am avut un cerc de prieteni buni. Am dus o via]` normal`, cu excep]ia unui singur obicei, mic, dar teribil – pornografia –, pe care \n tain` l-am ]inut lipit de sufletul meu.” E m`rturia f`cut` de Ted Bundy \nainte de execu]ie. Criminal \n serie, a ucis 30 de fete. „Nu cunosc niciun condamnat pentru sexualitate deviant` care s` nu fi fost un porno-dependent”, a ad`ugat Bundy \n ultimele minute ale vie]ii. (AFA Journal, septembrie 2004) Rabinul Israel Kestenbaum din New Jersey, directorul Institutului Iudaic din New York, distins cu titlul de „capelan al anului” pentru contribu]ia sa \n recuperarea porno-dependen]ilor, a fost arestat pentru corupere de minore \n urma unei luni de chat explicit sexual cu un poli]ist sub acoperire care juca rolul unei feti]e de 13 ani. (The New York Times, 26 februarie 2003)

Psihopatologie [i Traume Sexuale de la Universitatea Pennsylvania, a eviden]iat faptul c`, \n timpul vizion`rii pornografiei, tomograful (cu emisie de pozitroni) indic` reac]ii neuronale similare cu cele pe care toxicomanii le au atunci când privesc drogul. Funda]ia American` pentru Cercetarea Dependen]ei a \ntreprins un proiect amplu de investigare a 75.000 de subiec]i pe o perioad` de cinci ani, cu inten]ia ca rezultatele s` oblige Asocia]ia Psihiatric` American` (APA) s` reintroduc` dependen]a de pornografie pe lista toxico-dependen]elor \n edi]ia Manualului de diagnoz` din 200825.

Simptomatologia Pe plan psihologic, porno-dependen]a se define[te prin cinci caracteristici majore:  |l arunc` pe consumator \ntr-o lume virtual`. Tr`irea fanteziei este \ntotdeauna mai puternic` decât actul real. Faptul c` pornografia angajeaz` libidoul sexual \n absen]a unei persoane reale \l arunc` pe individ \ntr-o via]` ireal`, paralel`, exact ca drogul standard. Via]a \ncepe s` se centreze \n jurul sexolatriei, \n timp ce lucrurile importante (studiile, familia, jobul) sunt pur [i simplu ignorate. Investiga]ii profesionale au relevat faptul c` 70% din traficul pornografic are loc \n timpul orelor de serviciu, \ntre 9 [i 17!  Dezvolt` a[tept`ri nerealiste. Studiile arat` c` nici 5% dintre toate scenele sexuale nu \nf`]i[eaz` acte heterosexuale normale. |n schimb, o scen` din cinci include violen]` [i tortur`. Modelul pornografic – care reduce femeia la ni[te felii ale trupului, la un obiect erotic26 – ucide dimensiunea sufleteasc` [i reduce sexualitatea la impulsul reptilian violent. Statistica consemneaz` c` 10% dintre pornodependen]i \nceteaz` s` mai aib` rela]ii normale cu so]ia. Dopa]i cu show-ul, pornofilii au sim]`mântul c` so]ia lor s-a schimbat, c` nu mai este la fel de atr`g`toare, când de fapt deteriorarea s-a produs \n ei. |n raportul Academiei Americane a Avoca]ilor Matrimoniali din 2003, 68% dintre juri[ti au confirmat c` cybersex-ul a jucat un rol semnificativ \n divor]urile ultimilor ani, [tiut fiind c`, \n urm` cu 7-8 ani, pornografia aproape c` nu figura pe lista cauzelor de divor].  Produce dificult`]i de rela]ionare. Pornografia exacerbeaz` individualismul [i egocentrismul. „Cyberporno-ul”, scria Pamela Paul27, „infirmizeaz` tinerii \n a-[i forma rela]ii s`n`toase. Scufundat \ntr-un sex virtual pe care-l ob]ine f`r` niciun efort [i f`r` participare activ`, tân`rul \[i pierde Semnele Timpului Aprilie 2007

28


22-31 Porno-civilizatia:Layout 1

4/4/07

1:16 AM

capacitatea de a lega o rela]ie cu o fat`, de a cultiva afec]iunea [i prietenia durabil` [i de a \ntemeia o familie”. Na[te dedublare psihic`. Pornofilul este urm`rit de teama de a fi descoperit [i caut` pe orice cale s`-[i ascund` sevrajul, afi[ând o via]` cât mai onorabil`. Gândul c` va fi depistat \l terifiaz`. Micul s`u secret \l face s` devin` tot mai nesociabil. Dar continua stare de minciun` \l epuizeaz`. Sensul integrit`]ii se dezagreg`. Ru[inea \nc`lc`rii con[tiin]ei \l conduce la fragmentarea personalit`]ii. Pe m`sur` ce amplitudinea dependen]ei cre[te, via]a dubl` se n`ruie. Cople[it de sim]`mântul nimicniciei, subiectul se \ndreapt` [i mai mult spre abisul perversiunilor (viol, pedofilie), droguri29 [i, adesea, spre suicid.  Anihileaz` voin]a. Pornofilul constat` c` nu se mai poate deta[a de pornografie. Eliberarea pornodependentului ridic` probleme mai mari decât la un toxicoman, pentru c` dezintoxicarea poate scoate cocaina din corp, dar imaginile porno r`mân

Page 29

„arse” pe placa min]ii pentru totdeauna. Fantezia a devenit obsesie.30 Iat` motivele pentru care dr. Layden declara \n fa]a senatului Statelor Unite: „Pentru s`n`tatea psihologic`, pornografia este cel mai \ngrijor`tor lucru care exist` ast`zi!”

Lovitur` de teatru Actri]a Linda Lovelace, cel mai mare pornostar al anilor ’70, \[i publica cea de-a treia autobiografie \n 1980. Cartea a fost vândut` ca pâinea cald`. Neobi[nuitul nu a constat \n faptul c` Linda \[i scria a treia autobiografie, ci \n faptul c` autoarea dezv`luia o cu totul alt` istorie, una [ocant`. Dac` \n primele dou` autobiografii, Linda celebra sexul neinhibat ca form` de exprimare eliberatoare, de data aceasta ea dezv`luia fa]a ascuns` a prostituatei, via]a ei disperat de nefericit`, consumând atât extazul, cât [i abjectul revolu]iei sexuale. |n pornirea ei, Linda [i-a c`p`tat o a doua faim`, ca martor` de temut \n procesele intentate industriei

Aprilie 2007 Semnele Timpului 29


22-31 Porno-civilizatia:Layout 1

4/4/07

1:16 AM

Page 30

Social 12 pa[i de eliberare (extras din http://www.sa.org) 1. Recunoa[tem c` suntem f`r` putere \mpotriva patimii c`rnii [i c` via]a noastr` a devenit de nesuportat. 2. Credem c` doar o Putere mai mare decât a noastr` poate s` ne restaureze echilibrul psihic. 3. Ne-am hot`rât s` ne pred`m voin]a [i via]a noastr` interven]iei lui Dumnezeu \n m`sura \n care-L \n]elegem. 4. Suntem gata s` ne cercet`m f`r` team` via]a [i s` ne facem un inventar moral. 5. Recunoa[tem \naintea lui Dumnezeu [i a semenilor no[tri natura exact` a r`ului comis. 6. Vrem f`r` rezerve s`-L l`s`m pe Dumnezeu s` ne \nl`ture toate aceste defecte de caracter. 7. |n umilin]`, |l rug`m s` ne elibereze de recidiv`. 8. Suntem gata s` \ntocmim lista tuturor celor pe care i-am r`nit prin practica noastr` nelegiuit`. 9. Suntem hot`râ]i s` ne cerem iertare [i s` \ndeplinim repara]ia necesar`, dac` este cu putin]` [i dac` acest lucru nu cauzeaz` necazuri altora. 10. Vom continua s` ne cercet`m \n mod sincer [i, ori de câte ori gre[im, s` recunoa[tem aceasta, f`r` rezerv`. 11. Prin rug`ciune [i medita]ie, vom c`uta s` ne \mbun`t`]im rela]ia noastr` cu Dumnezeu [i s` cunoa[tem voin]a Sa pentru noi [i puterea Sa care ne sus]ine. 12. |n urma rede[tept`rii spirituale experimentate prin parcurgerea acestor pa[i, vom c`uta s` practic`m aceste principii \n toate aspectele vie]ii noastre [i s` ducem mesajul acesta altor sexoholici ca noi. (Asocia]ia Sexoholicilor Anonimi)

pornografiei. Experien]a ei de superstar frustrat, care se \ntoarce \mpotriva pornografiei, a primit un nume tehnic: „sindromul Linda”. Acest sindrom a fost tr`it [i de alte celebrit`]i, ca Angel Kelly [i Samantha Fox. |ns`[i Annie Sprinkle, doctor \n prostitu]ie [i moderatoarea primei conferin]e mondiale despre pornografie, recuno[tea c` dou` din trei actri]e porno p`r`sesc scena \n depresie [i frustrare. Pornografia \[i dezv`luia fa]a nev`zut`. |n 1996, Hollywoodul lansa filmul Poporul contra lui Larry Flynt, \n care creatorul revistei pornografice Hustler, Larry Flynt, era celebrat ca un erou eliberator al Americii fa]` de tabuul sexului. |n replic`, fiica sa, Tonya Flynt, a publicat o m`rturie31 zguduitoare a tragediei vie]ii ei. „Am fost crescut` \ntr-o cas` inundat` de pornografie. Am crescut \n credin]a c` femeia e un obiect de consuma]ie. L-am v`zut pe tat`l meu desensibilizat de pornografie.

Apoi, timp de nou` ani, am tr`it teroarea viol`rii la nesfâr[it de c`tre tat`l meu. Cea mai mare parte din copil`rie am \necat-o \n triste]ea de a fi folosit`. Am crescut \n credin]a c` singura mea valoare const` \n a produce pl`cere b`rba]ilor...” |n c`utarea unei compensa]ii, copila Tonya a \nceput s` fumeze, s` bea [i s` se prostitueze. La 13 ani, tat`l a internat-o \ntr-un ospiciu. Rec`p`tându-[i echilibrul mental, Tonya a \nfiin]at Funda]ia „Tonya Flynt” \mpotriva Pornografiei [i a Abuzului Sexual. „Cum pot oamenii s` spun` c` pornografia este lipsit` de victime? Via]a mea a fost aproape distrus` de pornografie. Sunt [ocat` cum pot pornografii s` \mbrobodeasc` lumea s` cread` o asemenea minciun`! Eu cred \n Primul Amendament. Cred c` libertatea de expresie este minunat`. Dar \mpreun` cu libertatea, vine [i responsabilitatea. |n ceea ce face Semnele Timpului Aprilie 2007

30


22-31 Porno-civilizatia:Layout 1

4/4/07

1:16 AM

tata ([i oamenii ca el), nu exist` niciun fel de responsabilitate. Tat`l meu, Larry Flynt, [i pornografia constituie o teribil` amenin]are pentru America. Consecin]a cea mai grav` este desensibilizarea noastr` \n privin]a r`ului. Este imposibil de evaluat cât putregai a b`gat \n inima na]iunii noastre”, m`rturisea fata expertului \n pornografie Larry Flynt. M` \ntreb acum: Cât` credibilitate mai poate avea sloganul porno-expertei dr. Anne Sprinkle: „Curând, to]i vor fi atât de satura]i sexual \ncât nu va mai fi violen]` sau r`zboi...”, când peste 90% dintre violatori, dup` cum au m`rturisit, sunt \ndopa]i cu pornografie32, când la fiecare 46 de secunde o femeie este violat` \n SUA [i când rata furtului de copii, \n ]ara tuturor libert`]ilor, SUA, este de 85 de copii pe or`?33

Drumul spre vindecare Cazuistica atest` c` porno-dependen]a este o maladie complex`, cu multe fe]e. Mai r`u este c` boala se disimuleaz` \n secretomanie, anonimitate [i izolare. Recuperarea cvasi-total`, experimentat` de o lung` list` de pornofili, b`rba]i [i femei, demonstreaz` c` exist` totu[i vindecare! Ca [i \n cazul oric`rei dependen]e, tratamentul este direct legat de motiva]ie. Dac` cineva este cu adev`rat motivat s` se schimbe, este posibil, dar este un proces activ [i se deruleaz` cel mai bine \ntr-un grup de suport. Orice boal` are o cauz` profund`. Dr. Jeff Seat, psiholog \n Nashville, apreciaz` c` primul pas spre vindecare const` \n identificarea [i rezolvarea traumelor din trecut. Iar procesul nu este unul lin. Rec`derea, mai ales \n primul an, face parte din procesul de vindecare ce poate dura \ntre trei [i cinci ani, potrivit psihologului Seat. Construind pe structura [i strategia Alcoolicilor Anonimi, \n 1997 s-a \nfiin]at o re]ea similar`: Sexoholicii Anonimi. Programul urmeaz` doisprezece pa[i spre eliberare, baza]i pe onestitate fa]` de sine [i pe credin]a \ntr-o putere mai mare, care vine de sus. Un fost porno-dependent m`rturisea: „Exist` un Dumnezeu care m` poate ajuta s` fiu cast, dac` m` \ndrept spre El zi de zi. Lui m` rog zilnic: ’Tat`, sunt f`r` putere, nu pot fi cast. Dar, Te rog, prin harul T`u, f`-m` cast pentru azi. Nu-]i cer mai mult, decât pentru azi.’ {i a[a am mers ultimii zece ani, victorios, zi de zi!”

Epilog La cap`tul a 20 de secole de istorie [i civiliza]ie cre[tin`, societatea se \ntoarce spre p`gânism.

Page 31

Odat` cu \n`l]area filozofiei hedoniste [i a cultului omului-zeu, morala iudeo-cre[tin` se vrea abolit` \n favoarea libertinismului. Un nou elan libera]ionist cuprinde genera]iile, cu tot tacâmul orgiastic. |n cele dou`sprezece volume de istorie a lumii, filozoful Arnold Toynbee a demonstrat c` dou`zeci [i trei de mari civiliza]ii ale lumii n-au c`zut prin sabie, ci prin sinucidere. Principala cauz` fiind decaden]a moravurilor, promiscuitatea [i permisivitatea sexual`. Noi, ca beneficiari ai istoriei, oare n-am \nv`]at nimic din trecut? ST

1. Din dou` motive, prezentul studiu investigheaz` fenomenul porno \n SUA: \ntâi, pentru c` SUA reprezint` ]ara cu sursele cele mai generoase \n domeniu [i, \n al doilea rând, pentru c` SUA au fost [i continu` s` fie liderul revolu]iei sexuale, proces ce a ajuns s` influen]eze \ntreaga lume, prin globalizare, alias americanizare, alias hollywood-izare. 2. Carina Chocano, Academicieni ai obscenit`]ii, \n SALON, 5 octombrie 1998. 3. Am redat titlurile cele mai nevinovate. 4. Anabel Chong [i Annie Sprinkle au ob]inut doctorate \n sexologie, \n zona „cercet`rii pragmatice”. 5. Vezi listele lungi ale lui Herodot (484-420 \.Hr.) [i Strabo (63 \.Hr.-21 d.Hr.). 6. Abia \n 1988 guvernul indian a promulgat actul „Andhra Pradesh Devadasi”, care interzice aceste dedic`ri. 7. Pederastia. Din greac`: paidos = „copil”; erastos = „amorez”. . 8. Eric Schlosser, The Business of Pornography, \n US News and World Reports, 10 februarie 1997. 9. The New York Times (17 septembrie 2005). 10. Not tonight, darling, I’m online, The Financial Times, 1 aprilie 2006. 11. Focus on the Family, May 5, 2000. 12. Stanford/Duquesne Study," publicat \n The Washington Times, 26 ianuarie 2000. 13. Aluzie la versetul din Evanghelia dup` Matei 24,28: „Oriunde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturii”. 14. Isus a spus: „A]i auzit c` s-a spus: ’S` nu preacurve[ti’. Dar Eu v` spun c` oricine se uit` la o femeie ca s-o pofteasc` a [i preacurvit cu ea \n inima lui.” (Matei 5,27.28). 15. E o grav` confuzie de a substitui categoriile morale (bine/r`u) cu libertatea de a opta pentru una dintre aceste categorii. Este sinonim cu diferen]a dintre pom [i pas`re. Ele nu sunt echivalente, ci complementare(?). 16. Moralitatea puritan` considera c` gleznele [i bra]ele goale sunt imorale. 17. James Jones, Alfred C. Kinsey: Via]a public` [i privat`, ed. Penguin Books, 2004. 18. The Lancet, 2 martie 1991, p. 547. 19. APA, A Meta-Analytic Examination of Assumed Properties of Child Sexual Abuse Using College Samples, \n Psychological Bulletin, februarie 1999. 20. California Consortium to Prevent Child Abuse, Raportul din 1992. 21. Peter Singer, Heavy Petting, \n revista Nerve, martie 2001. 22. „American Civil Liberties Union” num`r` 500.000 de membri. Printre altele, ACLU cere dezincriminarea drogurilor (heroina, cocaina, marijuana...) ocrotirea mi[c`rilor neo-naziste [i liberalizarea oric`rei manifest`ri sexuale. 23. Patrick Carnes, Out of the Shaddows: Understanding Sexual Addiction, 2001. 24. Judith Reisman, \n The Science Behind Pornography Addiction, 18 noiembrie 2004 25. Porno-dependen]a figura \n Manualul de diagnoz` din edi]ia 1980, dar a fost scoas` din edi]ia 1994. 26. Revista Penthouse nume[te femeia „pet” – anim`lu] de cas`. 27. Pamela Paul e jurnalist` la Time Magazine [i autoarea c`r]ii: Pornificarea: cum transform` pornografia via]a noastr`. Cartea a fost nominalizat` de San Francisco Chronicle ca una dintre cele mai bune c`r]i ale anului 2005. 28. Pamela Paul, The Porn Factor, \n Time Magazine, 19 ian. 2004 29. 80% din porno-dependen]i sunt dependen]i [i de cocain`. 30. Jennifer Schneider, Cybersex Exposed: Simple Fantasy or Obsession? (2001). 31. Tonya Flynt, Hustled: My Journey from Fear to Faith, 1998. 32. Rusty Benson, Vile Passions, \n AFA Journal, august 2002. 33. Victimizare Online, Raportul NCMEC despre tineretul na]iunii, 3 aprilie 2000.

Aprilie 2007 Semnele Timpului 31


32-39 Vindecare cu orice pret:Layout 1

4/4/07

12:56 AM

Page 32

{tiin]`

Vindecare cu orice pre] P

Motiva]i de insuccesul medicinei [tiin]ifice \n tratarea afec]iunilor sau pur [i simplu din curiozitate, din ce \n ce mai mul]i pacien]i din ]`rile dezvoltate \[i pun speran]ele \n medicina alternativ`. Printre altele, sunt aplicate procedee ca acupunctura sau homeopatia, \n care rela]ia cauz`-efect nu \[i g`se[te baza [tiin]ific`, fiind o combina]ie de tradi]ionalism oriental completat cu ipoteze elaborate recent. Lipsa suportului [tiin]ific [i faptul c` eficien]a acestor metode nu poate fi nici concret infirmat`, dar nici pe deplin confirmat` au dat na[tere la o serie de specula]ii privind implicarea ocultului \n aceste practici.

entru un medic cu baz` [tiin]ific` solid`, cuno[tin]e temeinice de fiziologie [i experien]` profesional` considerabil`, este dificil de \n]eles cum de e posibil ca un pacient hipertensiv, c`ruia metodele [tiin]ifice de diagnosticare [i tratament nu i-au fost de folos, s` g`seasc` vindecare apelând la metodele medicinei alternative. Nel`murirea doctorilor este simplu de \n]eles dac` te \ntrebi cum de a putut cauza sc`derea tensiunii arteriale un preparat homeopatic, care, din punct de vedere chimic, nu reprezint` nimic altceva decât... ap`. Un alt medic a \ncercat s` afle cauzele migrenei cronice \n cazul unei paciente aflate \n suferin]` de peste 20 de ani. Dup` \ncerc`ri repetate de identificare a cauzelor, dar e[uate, situa]ia se amelioreaz`

dup` ce pacienta apeleaz` la serviciile unui acupuncturist. F`r` discu]ie, r`spândirea practicilor orientale [i a metodelor alternative \n socie tatea vestic` nu s-ar fi bucurat de o ascensiune atât de exploI Dorin Aiteanu ziv` \n ultimele decenii, dac` nu ar fi avut [i efecte pozitive \n rândurile celor trata]i. |ntr-un reportaj publicat de Deutsche Welle \n mai 2005, Homeopatia caut` o mai larg` acceptare, se estimeaz` peste 100.000 de practicieni homeopa]i la nivel global [i aproximativ 500 de milioane de pacien]i care au primit un astfel de tratament. |n 2001, Comisia European` recunoa[te oficial homeopatia ca metod` acceptat` de tratament. Disputa se intensific` pe m`sura cre[terii Semnele Timpului Aprilie 2007

32


32-39 Vindecare cu orice pret:Layout 1

4/4/07

popularit`]ii acestor practici. Sus]in`torii sunt practican]ii, iar criticii sunt speciali[tii \n domeniul medicinei [tiin]ifice, dar [i \nv`]`torii cre[tini.

Acupunctura – metod` de lecuire Originile acupuncturii se g`sesc \n medicina tradi]ional` chinez` cu mai bine de 1.000 de ani \naintea erei cre[tine. Metoda este fundamentat` pe concep]ia religioas` oriental` (Taoism), care vede corpul uman ca pe un canal prin care curge „energia vital`”, numit` chi [i compus` din dou` tipuri de „energie universal`”: yin – energia negativ`, \ntunecoas`, feminin` (?!) [i yang – energia pozitiv`, luminoas`, masculin`. Conform acestei concep]ii, interac]iunea dintre cele dou` energii influen]eaz` sau chiar determin` destinul tuturor fiin]elor vii. Boala sau durerea este v`zut` ca un dezechilibru \ntre aceste energii, cauzat de un „blocaj” pe unul sau mai multe dintre cele 8 pân` la 12 canale, sau meridiane, prin care aceste energii cosmice ar str`bate corpul uman. Scopul acupuncturii este de a aduce \n echilibru, sau \n armonie, aceste energii prin stimularea prin \n]epare cu ace sub]iri a punctelor acupuncturale \n care sunt localizate aceste blocaje, aliniate de-a lungul acestor meridiane. Acupunctura modern` folose[te „stimularea” cu laser sau cu impulsuri electrice a acelora[i centri.

Un elixir atotvindec`tor Acupunctura sus]ine c` poate oferi ajutor \n cazul pacien]ilor ce pot prezenta migrene, v`rs`turi, astm cronic, dureri de um`r, accidente vasculare, dureri de spate, osteoartroz`, artrit` sau depresie. Practicienii pretind efecte pozitive \n cazul pacien]ilor care doresc s` renun]e la fumat sau sus]in c` pot ajuta femeile \ns`rcinate prin accelerarea travaliului [i prin diminuarea durerilor \n timpul na[terii. Interesant este \ns` modul de abordare, \n care acupunctura ]inte[te vindecarea pacientului „ca \ntreg” (principiul holistic), [i nu a bolii respective. |n majoritatea cazurilor \ns`, succesul curativ nu poate fi asigurat. Efectele pozitive asupra unora dintre pacien]ii testa]i \n urma tratamentului cu acupunctur` au fost puse de c`tre oamenii de [tiin]` sceptici fie pe seama fenomenului placebo, \n care impresia psihic` de vindecare produce efecte fizice benefice considerabile, fie pe seama capacit`]ii de vindecare proprie a corpului uman. Nerigurozitatea [tiin]ific` [i num`rul de regul` redus de probanzi sunt doar

12:56 AM

Page 33

Oamenii de [tiin]` nu cred \n acupunctur` Oameni de [tiin]` [i practicieni [i-au exprimat scepticismul [i pruden]a \n cea ce prive[te acupunctura tradi]ional`, dar [i acupunctura modern` sham. „Niciodat` nu s-a dovedit existen]a meridianelor sau a punctelor acupuncturale \n sens anatomic [i nici existen]a energiilor yin [i yang nu a fost demonstrat` conving`tor. Din aceste cauze, criticii tind s` resping` acupunctura tradi]ional`”, spunea profesorul Edzard Ernst, [eful departamentului de Medicin` Complementar` al Universit`]ii din Exeter, Marea Britanie. Robert Todd Caroll, [eful departamentului de Filozofie al Universit`]ii din Sacramento, USA, avocat al ateismului [i al scepticismului [tiin]ific, numea acupunctura „pseudo[tiin]a” pentru confuzia pe care o face \ntre principiile metafizice [i preten]iile empirice. „Indiferent cum este condus`, cercetarea [tiin]ific` nu va putea demonstra niciodat` c` deblocarea energiei chi prin acu punctur` sau prin alte metode poate fi eficient` \mpotriva oric`rei boli. Energia chi este prin defini]ie nedetectabil` prin metodele cercet`rii [tiin]ifice”, spunea Robert Todd Caroll. „Punctele de acupunctur` nu sunt cu nimic mai reale decât petele negre pe care le vede un om beat”, consider` dr. Felix Mann, pre[edintele fondator al Societ`]ii Britanice Medicale de Acupunctur` (Reinventând acupunctura – Un concept nou de medicin` antic`, 1996). |n acela[i ton plastic, profesorul Robert Park, fostul [ef al departamentului de Fizic` al Universit`]ii din Maryland, spunea: „Privi]i cum stau lucrurile. Cu câteva mii de ani \nainte de a se [ti c` sângele circul` prin vene sau c` bolile sunt cauzate de germeni, doctori care nu au disecat vreodat` nici m`car o broasc` pretindeau c` energiile yin [i yang pot fi echilibrate prin \n]eparea cu ace doar \n anumite puncte din miile de puncte dispuse pe cele 12 meridiane. Oamenii de [tiin]` au demonstrat c` acele stimuleaz` eliberarea de endorfine. {i ardeiul Jalapeno are acelea[i efecte. Atunci cine are nevoie de un acupuncturist?”

Aprilie 2007 Semnele Timpului 33


32-39 Vindecare cu orice pret:Layout 1

4/4/07

12:56 AM

Page 34

{tiin]` dou` dintre elementele criticate cel mai adesea \n desf`[urarea unor astfel de studii.

Tradi]ional versus modern Succesul \n tratarea durerilor f`r` cauze concrete a fost interpretat, \n urma mai multor studii, ca fiind efectul eliber`rii endorfinei \n urma aplic`rii acelor. Endorfina este un hormon secretat de creier care diminueaz` senza]ia de durere. S-a observat c` eliberarea de endorfine se produce prin \n]eparea unor puncte diferite de cele aflate pe a[anumitele meridiane. Noile interpret`ri au dus la apari]ia acupuncturii sham, sau acupuncturii moderne, care renun]` la \ntreaga teorie tradi]ional` chinez` bazat` pe dispunerea meridianelor de energie. Profesorul Klaus Linde, de la Centrul de Medicin` Complementar` al Universit`]ii Tehnice din München, a condus \n 2002-2003 un studiu care s` probeze eficacitatea acupuncturii pe un grup de 302 pacien]i suferinzi de migren`. Pacien]ii erau \mp`r]i]i aleatoriu \n trei grupe: o grup` pentru tratament cu acupunctur` clasic`, a doua grup` cu acupunctur` de tip sham, iar a treia grup` f`r` niciun tratament – fiind considerat` grup` de control. Pacien]ii au completat formulare cu date despre starea lor de s`n`tate cu pân` la 12 s`pt`mâni \nainte [i cu pân` la 24 s`pt`mâni dup` testare. Testul s-a desf`[urat \n 12 [edin]e, pe durata a 8 s`pt`mâni. Dup` \ncheierea [i evaluarea studiului numit „Tratamentul acupunctural nu e mai eficace decât tratamentul sham \n vindecarea migrenelor”, profesorul Linde a observat o sc`dere a intensit`]ii migrenelor la primele dou` grupuri (acupunctura tradi]ional` [i acupunctura sham), \n compara]ie cu grupul de referin]`, f`r` tratament. Efectele pozitive produse \ns` la nivelul primelor dou` grupe au fost similare, fiind puse de profesor pe seama efectelor fiziologice nespecifice ale \n]ep`rii, pe seama efectului placebo sau a combina]iei \ntre acestea.

Pe ce se bazeaz` acupunctura Asocia]ia Medical` American` a elaborat \n 1997 un raport privind o serie de metode de medicin` alternativ`, \ntre care se afl` [i acupunctura. „Exist` pu]ine dovezi pentru a confirma siguran]a sau eficien]a celor mai multe dintre metodele alternative. Mare parte din informa]ia existent` despre aceste terapii dovede[te c` pu]ine s-au ar`tat \ntr-adev`r eficace. Studii bine fondate [i

strict controlate se fac \nc` pentru a proba eficacitatea acestor metode alternative”, se arat` \n raport. Aproape 10 ani mai târziu, speciali[tii din cadrul Institutului Na]ional de Medicin` Complementar` [i Alternativ`, departament al Institutului Na]ional de S`n`tate din SUA, declarau: „Studii preclinice au documentat efectele acupuncturii, dar nu au reu[it s` demonstreze cum func]ioneaz` acupunctura \n cadrul sistemului medical occidental, care se practic` \n mod normal \n Statele Unite”.

Odiseea \mp`c`rii tradi]ionalului cu [tiin]ificul |ntr-un reportaj, Acupunctura: Dovada, difuzat la BBC, \n ianuarie 2006, profesorul Kathy Sykes de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, [i-a propus s` dea r`spunsuri la \ntreb`rile referitoare la efectele m`surabile cu metode [tiin]ifice ale medicinei alternative \n general [i ale acupuncturii \n special. Sykes a vizitat câteva cabinete de Semnele Timpului Aprilie 2007

34


32-39 Vindecare cu orice pret:Layout 1

4/4/07

acupunctur` din Marea Britanie pentru a observa metodele la fa]a locului [i pe propria piele. Un practician i-a examinat limba [i i-a dat diagnosticul: gânde[te prea mult [i are probleme cardiace, ceea ce nu era \ns` cazul. Nemul]umit de informa]iile acumulate, profesorul Sykes s-a decis s` viziteze China pentru a culege date direct de la surs`. |n China, Sykes s-a \ntâlnit cu speciali[ti recunoscu]i \n acupunctur` [i i-a intervievat pe unii pacien]i vindeca]i de hemiparez` facial` sau de viciul fumatului. Sykes s-a supus iar`[i unei [edin]e de acupunctur` \n urma c`reia practicianul a concluzionat c` nu ar exista un dezechilibru semnificativ, dar i-a recomandat totu[i s` lucreze mai pu]in [i s` se odihneasc` mai mult (?!). Mai târziu, profesorul a vizitat un centru de chirurgie \n care se desf`[ura o opera]ie pe cord deschis. Pacienta a fost anesteziat` par]ial cu ajutorul acupuncturii, r`mânând con [tient` \n tipul opera]iei. Anestezicele conven]ionale nu sunt preferate nici ast`zi de pacien]ii chinezi, deoarece presupun costuri de pân` la 3 ori mai mari decât anestezia prin acupunctur`. „Aceast` energie chi este chiar miezul acupuncturii. Chinezii o v`d ca pe o energie care curge \n jurul lumii [i prin trupurile oamenilor”, relateaz` Sykes \n urma discu]iilor cu c`lug`rii chinezi. C`lug`rii sus]in c` de]inerea controlului asupra acestei energii le permite s` fac` lucruri uimitoare, similare cu procedeele aplicate \n artele mar]iale, \n care aceast` energie este direc]ionat` pentru a distruge obiecte dure sau pentru lupt`. Tehnica thai chi este practicat` de milioane de chinezi \n fiecare diminea]`. Ace[tia, \mbr`ca]i \n alb, se armonizeaz` cu universul, dirijând energia chi prin mi[c`ri ale membrelor [i ale \ntregului corp. Tehnica pare a fi o combina]ie \ntre artele mar]iale [i balet. Morala care se desprinde este c` aceast` filozofie, \n loc s` g`seasc` partea cu probleme a trupului, \ncearc` s` echilibreze \ntregul corp. Profesorul Sykes se adreseaz` [tiin]ei pentru a g`si un r`spuns [i reune[te speciali[ti recunoscu]i din diferite domenii din Statele Unite: Mark Lythgoe (neurolog), dr. Aziz Asghar (neurofiziolog), prof. acad. George Lewith [i dr. Hugh McPherson (acupuncturist). Scopul \ntâlnirii este acela de a revela efectele neurologice ale acupuncturii, folosind cel mai recent aparat de investiga]ii cerebrale cu

12:56 AM

Page 35

rezonan]` magnetic`. Aparatul reu[e[te s` discearn` [i s` localizeze cele mai mici varia]ii ale câmpului electromagnetic emanat de capul pacien]ilor. Dou` grupuri de testare au fost formate, unul fiind supus unei \n]ep`ri propriu-zise \ntr-un anumit punct, celuilalt grup doar dându-i-se impresia de \n]ep`tur`, \ns` f`r` penetrarea tegumentului. Dup` câteva s`pt`mâni de evalu`ri, profesorul Sykes prezint` \n mod triumf`tor: „Iat` dovada!”, demonstrând o sc`dere a activit`]ii cortexului motor la cei trata]i prin \n]epare profund`, \n compara]ie cu cel la care a existat doar senza]ia de \n]epare superficial`, \n care creierul a produs prin sistemul limbic o reac]ie motorie normal` de conservare. Ceea ce a reu[it profesorul Kathy Sykes este \ns` doar o corela]ie medial` indirect` \ntre ac]iunea de \n]epare [i inhibarea zonelor de senza]ie dureroas`, care ar explica \ntr-o anumit` m`sur` succesul acupuncturii \n tratarea durerii. Cercet`rile par totu[i a fi departe de a furniza o explica]ie medical` clar` a acestui fenomen [i au demonstrat doar c` poate fi cuantificat cu mijloace [tiin]ifice. Tratamentul are [anse s` anuleze simptomele, \ns` are posibilit`]i reduse de a vindeca boala.

Homeopatia – tratament cu „ap` vie” Homeopatia este metoda medicinei alternative prin care, pentru a trata o anumit` boal` produs` de un agent chimic sau organic, este necesar` administrarea \n cantit`]i extrem de reduse a aceluia[i agent. La baza acestui tip de tratament st` zicala popular` „cui pe cui se scoate” (Similia Similibus Curentur), reformulat` modern de Samuel Hanemann, un doctor german n`scut \n 1755 [i considerat fondatorul medicinei homeopatice. Doctorul a administrat cantit`]i reduse de chinin` [i a observat c` aceasta produce simptomele malariei. Pe de alt` parte, luând \n calcul c` aceast` substan]` era folosit` la tratarea malariei, Hanemann a ajuns la concluzia c` aceea[i substan]` care vindec` un bolnav produce simptomele aceleia[i boli dac` se administreaz` unui om s`n`tos. Elementul controversat \n cadrul homeopatiei este principiul prin care eficien]a leacurilor cre[te propor]ional cu num`rul de dilu`ri repetate, de 1 la

Aprilie 2007 Semnele Timpului 35


32-39 Vindecare cu orice pret:Layout 1

4/4/07

12:56 AM

Page 36

{tiin]` Fundamentul Scepticismul la tratamentul cu remedii homeopatice a ap`rut aproape simultan cu proasp`t fondata metod`. Sir John Forbes, medicul reginei Victoria, a publicat \n 1846 articolul Homeopatia, alopatia [i fizica tân`r`, \n care spunea: „Doze extrem de mici de medicamente sunt inutile, ridicole [i o jignire grav` la adresa bunului-sim]”. |n cadrul „Programului pentru evaluarea medicinei complementare” din 2005, finan]at de guvernul elve]ian, s-au efectuat 110 experimente homeopatice controlate cu placebo, [i acela[i num`r de experimente implicând metode conven]ionale de tratament. Rezultatul a fost publicat \n jurnalul medical The Lancet [i sus]ine c` efectele tratamentelor homeopatice sunt, \n propor]ie covâr[itoare, similare cu efectele placebo. „Exist` punctul de vedere cum c` homeopatia ar func]iona, \ns` metodele [tiin]ifice moderne nu au explicat [i de ce”, se arat` \ntr-un raport cu \ntreb`ri [i r`spunsuri despre homeopatie al Institutului Na]ional de S`n`tate din Statele Unite, prin departamentul de Medicin` Alternativ`. {i Serviciul Na]ional de S`n`tate din Marea Britanie public` un raport \n care se precizeaz` pozi]ia forului \n ceea ce prive[te homeopatia. |n document este relatat` efectuarea a circa 200 de teste aleatorii, documentate prin publica]ii [tiin]ifice. „Nu s-a g`sit nicio dovad` clinic` cum c` homeopatia ar func]iona”, este concluzia centralizatorului, \n ciuda numeroaselor \ncerc`ri. Raportul sugereaz` c` eficien]a \n practica homeopatiei se datoreaz` efectului placebo, \n care faptul c` pacientul [tie c` este tratat este mult mai eficient decât tratamentul \n sine.

10 sau de 1 la 100 (metod` numit` \n limbaj homeopatic poten]are), [i prin agitare. Dac` presupunem existen]a substan]ei A care a provocat boala, 9/10 din substan]` se arunc` [i se completeaz` cu ap`, apoi se agit`. Procedeul se repet` de pân` la 30 de ori. Ca

«Scopul real al homeopatiei este deschiderea centrelor \nalte (n.r. \n creier) pentru un influx spiritual sau cosmic. Scopul este s` devii una cu tine \nsu]i, una cu universul, prin propriile gânduri.» George Vithoulkos medii de diluare se folosesc uneori alcoolul [i zah`rul. Dup` o astfel de procedur`, conform teoriei probabilit`]ilor, este aproape sigur c` nu mai r`mâne nici m`car o molecul` din substan]a ini]ial`, astfel c` acest remediu va con]ine, din punct de vedere chimic, doar ap` (sau alcool ori zah`r). |ns`, potrivit practicienilor,

acest fluid ar \nmagazina totu[i propriet`]i esen]iale ale substan]ei ini]iale.

|n interac]iune cu spiritul |n mod curios, ca [i acupunctura, homeopatia pretinde existen]a unei energii, sau for]e, care circul` prin corpul uman. |ntr-un articol al lui Rudolf Verspoor, Homeopatia \n umbr`: Un studiu cauzal \n tratarea bolilor cronice, se spune c` homeopatia ar vedea o persoan` bolnav` ca având un dezechilibru dinamic al ipoteticei „for]e vitale”, dezechilibru care ar sta la baza apari]iei bolii. „Homeopatia convinge cu u[urin]` orice om ra]ional c` bolile omene[ti nu sunt provocate de vreo substan]`, vreun acid sau de vreo alt` cauz`, ci aceste boli sunt doar deranjamente ale puterii spirituale (n.r. for]a vital`) care \nsufle]e[te \ntregul corp”, scrie Hahnemann \n prefa]a lucr`rii sale, „Organon de medicin`”. Hahnemann spune c` vindecarea homeopatic` nu este altceva decât o interac]iune Semnele Timpului Aprilie 2007

36


32-39 Vindecare cu orice pret:Layout 1

4/4/07

\ntre aceast` for]` vital` din corp [i remediul homeopatic ales \n mod riguros. Viteza de vindecare ar depinde numai de nivelul de energie vital` deja existent \n organism (leg`tura cu mediile spiritiste).

Program de variet`]i medicale. Alternative Pe l창ng` metodele detaliate mai sus, se \nt창lne[te o larg` varietate de procedee care au baze mai mult sau mai pu]in similare. Ca un derivat al acupuncturii, \ncepe s` intre \n practic` presopunctura, care e bazat` pe acelea[i principii, \ns` se aplic` la persoanele care nu suport`... acele, stimularea fiind f`cut` prin presiune mecanic` \n acelea[i puncte sau asupra acelora[i centri nervo[i. Reflexoterapia are r`d`cini tot \n China antic` [i are ca scop aceea[i reechilibrare a energiei vitale a organismului prin masarea unor puncte speciale din talpa piciorului care ar corespunde fiec`rui organ intern. Un studiu atent al acestor metode indic` tenace

12:56 AM

Page 37

spre aceea[i structur` imaginat` de c`tre c`lug`rii chinezi acum mai bine de 3000 de ani: fluxul universal de energie care circul` prin om.

Efecte secundare De[i mul]i acupuncturi[ti sus]in lipsa efectelor secundare, Asocia]ia Medical` American` men]ioneaz` s창ngerarea la locul \n]ep`rii (3% dintre pacien]i), formarea de hematom la incizia unei artere sau vene (2%) [i, cu o probabilitate de 1%, infec]ia, leziuni ale nervilor sau leziuni ale organelor aflate \n profunzime, cum ar fi pl`m창nii sau rinichii. |n plus, se vorbe[te despre durere \n timpul \n]ep`rii, de le[in [i somnolen]` dup` o astfel de [edin]`. |n cazul homeopatiei, se \nregistreaz` cazuri \n care starea de s`n`tate se degradeaz` sim]itor, pentru o perioad` scurt`, la \nceperea tratamentului. |n afar` de aceste cazuri, pe termen lung s-a observat intensificarea apari]iei depresiei sau nevrozei nu numai la acupunctur` sau homeopatie.

Aprilie 2007 Semnele Timpului 37


32-39 Vindecare cu orice pret:Layout 1

4/4/07

12:56 AM

Page 38

{tiin]` Disput` la frontiera dintre [tiin]ific [i spiritual |ntr-un spital din Germania, o asistent` i-a propus so]iei mele, dup` 10 ore de contrac]ii, când se apropia na[terea, iar durerile erau extrem de intense, un tratament acupunctural local pentru accelerarea travaliului [i diminuarea durerilor. Pentru c` so]ia activeaz` tocmai \n domeniul medical, cunoscând astfel detaliile referitoare la lipsa de fundament [tiin]ific [i la necunoa[terea pe deplin a efectelor secundare ale acestei practici, \n ciuda durerilor, a refuzat. Na[terea a decurs bine pân` la urm`, \ns` se pune \ntrebarea: De ce astfel de inten]ii nu se clarific` \nainte de \nceperea momentelor-cheie, [i nu atunci când pacientul e vulnerabil la acceptarea oric`rei metode, numai s` treac` mai repede peste momentul dureros –, iar pacien]ilor s` li se explice particularit`]ile \n esen]` ale acestor metode? „Potrivit legii celor cinci elemente, pl`mânii (metalul) sprijin` rinichii (apa). Dac` sunt afecta]i, pl`mânii trebuie, \n consecin]`, s`-[i foloseasc` toat` energia pentru a func]iona, poluând astfel rinichii, pentru c` nu au energie suficient` s` func]ioneze. Pentru a revitaliza rinichii trebuie s` tratezi pl`mânii”, scrie dr. Chang \n Manual complet de acupunctur`. Totu[i doctorul, adept al concep]iei taoiste [i al metafizicii \n func]ionarea acupuncturii, face [i afirma]ii „ne-religioase” \n cartea Manual de vindecare holistic`, \n care justific` totu[i reducerea durerii prin blocarea impulsului nervos

S-a ajuns s` fie absolut normal ca, \n cazul unei boli, s` solici]i ajutorul acupuncturii sau al altor metode alternative (...), iar, dac` vorbe[ti despre convingerea ta \n puterea vindec`toare a rug`ciunii, \ncasezi cele mai nedumerite priviri sau te love[ti de o critic` acerb` [i de acuza]ia de... misticism. dureros de a ajunge la creier (lucru greu de crezut f`r` distrugerea ireversibil` a fibrei nervoase senzitive) sau prin generarea prin \n]epare a unui stimul surogat, care va ]ine „ocupat” creierul [i va uita durerea ini]ial`. |n principal, sus]in`torii [i criticii metodelor alternative se \mpart \n patru categorii principale, \n func]ie de concep]ia proprie despre spiritualitate [i supranatural.

I |n prima categorie sunt sus]in`torii materiali[ti: practicieni, pacien]i sau, pur [i simplu, observatori ai fenomenului. Ace[tia nu cred \n prezen]a energiilor \n corp [i \n necesitatea echilibr`rii, dar inspira]i de statistici, care indic` \n multe cazuri ameliorarea durerilor sau a bolii, accept` provocarea medicinei alternative. Lipsa fundamentului [tiin]ific este pus` pe seama faptului c` [tiin]a, cu metodele actuale INCA, nu a reu[it s` explice func]ionarea acestor tratamente, dar sunt convin[i c` viitorul va aduce iluminarea necesar`. I A doua categorie este format` din criticii materiali[ti sau din atei, incluzând aici o mare parte dintre medici [i dintre oamenii de [tiin]`, care au ca argument principal tocmai lipsa bazelor [tiin]ifice [i care pun rezultatele pozitive pe seama efectului placebo. I A treia categorie este reprezentat` de sus]in`torii mistici, ferm convin[i de existen]a energiei universale, a lui yin [i yang, a for]ei vitale chi, aici intrând o parte considerabil` dintre practicieni [i pacien]i. Ace[tia sunt convin[i c` echilibrarea acestor energii este „mama” vindec`rilor tuturor bolilor. I |n final, \n a patra categorie sunt scepticii cre[tini, care, bazându-se pe \nv`]`turile Scripturii [i pe faptul c` metodele nu func]ioneaz` \n baza unei logici [tiin]ifice riguroase, suspecteaz` implicarea Semnele Timpului Aprilie 2007

38


32-39 Vindecare cu orice pret:Layout 1

4/4/07

ocultului [i a elementelor demonice \n astfel de vindec`ri.

Prin lupa cre[tin` |ntrebat de efectele secundare \n plan spiritual, dr. Felix Mann, recunoscut practician britanic, poveste[te o experien]` care a devenit tipic` \n ceea ce prive[te implicarea cre[tinilor practican]i \n acupunctura sau \n medicina alternativ`. Doctorul a discutat cu un cre[tin, un om obi[nuit, care \n urma efectu`rii mai multor [edin]e de acupunctur` a sc`pat \ntr-adev`r de durerile cronice de care suferea, punând acest succes pe seama terapiei. Pacientul poveste[te \ns` c` altceva i-a atras aten]ia \n timpul tratamentului. Acupuncturistul, \n timpul \nfigerii acelor, murmura ceva inaudibil, care la prima impresie p`rea un fel de incanta]ie. Pe parcursul celor dou` luni de tratament, pacientul a observat o sc`dere progresiv` a vie]ii lui spirituale: cu greutate reu[ea s` se roage sau s` citeasc` Biblia [i observa o lips` total` a dorin]ei de a mai merge la biseric`. Situa]ia a \nceput s` se \mbun`t`]easc` abia dup` \ntreruperea tratamentului. Dr. Mann, autodeclarat agnostic, spunea c`, dac` tratamentul este efectuat cu scopul aducerii energiilor yin [i yang \n armonie, atunci procedeul este, f`r` \ndoial`, ancorat \n ocultism.

Doar o \n[el`torie Pentru un cre[tin, Biblia spune ce este de f`cut pentru a trata o boal` chiar [i \n cazul \n care medicina conven]ional` nu mai are solu]ii. „Este vreunul printre voi bolnav? S` cheme pe b`trânii Bisericii [i s` se roage pentru el, dup` ce-l vor unge cu untdelemn \n Numele Domnului. Rug`ciunea f`cut` cu credin]` va mântui pe cel bolnav, [i Domnul \l va \ns`n`to[i [i, dac` a f`cut p`cate, \i vor fi iertate. M`rturisi]i-v` unii altora p`catele [i ruga]i-v` unii pentru al]ii ca s` fi]i vindeca]i. Mare putere are rug`ciunea fierbinte a celui neprih`nit.” (Iacov 5,14-16) Este interesant c`, atunci când \mp`ratul David a fost bolnav (Psalm 38,1-8), primul s`u gând nu a fost s` \[i balanseze energiile din corp [i s` le aduc` \n armonie cu universul. El s-a gândit c` poate aceast` boal` este un semn din partea lui Dumnezeu pentru el, de a se sfin]i. Iar solu]ia nu \ntârzie s` vin` (Psalm 40,1-3). Extinderea metodelor de tratament cu iz oriental \n ]`rile tradi]ional cre[tine \n ultimele decenii a dat na[tere unei atitudini \n societate, care pare

12:56 AM

Page 39

cel pu]in bizar`. S-a ajuns s` fie absolut normal ca, \n cazul unei boli, s` solici]i ajutorul acupuncturii sau al altor metode alternative având la baz` religiile orientale, iar dac` vorbe[ti despre convingerea ta \n puterea vindec`toare a rug`ciunii, \ncasezi cele mai nedumerite priviri sau te love[ti de o critic` acerb` [i de acuza]ia de... misticism. Aceast` „rulet` chinezeasc`” ce amestec` dup` nevoi „energia universal`” cu aspecte medicale, fiind flexibil` \n ofert` \n func]ie de segmentul social aflat \n vizor, ofer` uneori vindecare – [i aceea controversat` – [i nu spune mai nimic despre pre]ul ce trebuie pl`tit ulterior. ST

Gura lumii: despre implicarea ocultului \n tratament I „Acupunctura \[i are originea \n Asia. Este parte integrant` a religiei asiatice. Se presupune c` acele ar atinge energia chi, sau spiritul. Acupunctura ofer` o vindecare demonic`”, sus]ine dr. Rebecca Brown, \n cartea Un vas de onoare \n slujba Lui. K. Koch [i W.J. Ouweneel, exper]i \n ocultism, declar` c` acupunctura este mult mai eficient` \n cazul doctorilor [i al pacien]ilor care au abilit`]i de medii spirituale. Unii dintre practican]ii cu astfel de abilit`]i pretind c` ar vedea [fizic] meridianele de acupunctur`. I „|n mod clar, acupunctura nu se bazeaz` pe principiile lui Dumnezeu, a[a c` nu putem s` ne a[tept`m la aprobarea Sa \n ceea ce prive[te aceste practici”, spune Bob Larson, evanghelist cre[tin protestant, implicat \n exorciz`ri. I „Mul]i cre[tini din Marea Britanie sunt \ngrijora]i c` homeopatia ar implica ocultul. Hahnemann a fost francmason [i hipnotizator, \ns` este prezentat ca fiind bine educat [i un practician empatic. [...] Cu siguran]`, exist` dovezi \n Europa continental` ale leg`turii dintre homeopatie [i ocult, unde se relateaz` c` unii practicieni efectueaz` studii \n timpul tran[elor [i folosesc practici oculte cum ar fi pendulul”, avertizeaz` H. Bopp \n cartea Homeopatia. I George Vithoulkos, naturopat, sus]ine c`: „Scopul real al homeopatiei este deschiderea centrelor \nalte (n.r. \n creier) pentru influx spiritual sau cosmic. Scopul este s` devii una cu tine \nsu]i, una cu universul, prin propriile gânduri”. I |n Te po]i \ncrede \n medicul t`u?, John Arkenberg [i John Weldon explic`: „Mary Coddington, \n C`utarea energiei vindec`toare, coreleaz` o varietate a acestor concepte de energii, incluzând energia huna \n samanismul polinezian, arheus, sau for]a vital` a lui Paracelsus, magnetismul animal al lui Mesmer, energia psihic` a lui Cayce, for]a vital` \n homeopatia lui Hahnemann, inteligen]a ancestral` \n chiropractica lui Palmer, kundalini \n yoga [i vindecarea psihic`. Ea observ` c`, oricum ar fi numit`, energia vindec`toare posed` similarit`]i remarcabile [i adesea este men]ionat` ca având o inteligen]` proprie”.

Aprilie 2007 Semnele Timpului 39


40-44 Copiii soldati:Layout 1

4/4/07

12:59 AM

Page 40

Social

Copil`rie

furat` „V` rog, face]i tot ce pute]i pentru ca lumea \ntreag` s` [tie ce ni se \ntâmpl` nou`, copiilor. Pentru ca al]i copii s` nu aib` parte de violen]a de care am avut noi parte!” (E strig`tul unei fete de 15 ani care a reu[it s` scape din Lord’s Resistance Army, mi[care armat` neguvernamental` din Uganda, care, din 1995, a folosit 8.000 de copii pe post de solda]i.)

Inocen]i [i impresionabili – ca to]i copiii din lume –, s`raci [i ne[colariza]i, sunt prin[i cu to]ii \ntr-o zon` de conflict. O ]int` u[oar`. Un instrument de r`zboi ieftin, u[or de \narmat, de condus [i de motivat. Copii a c`ror copil`rie a fost demult furat`. COPII SOLDA}I. I Anca Porumb

T

tale, \n for]e paramilitare, \n mili]ii civile [i \n rei sute de mii de copii din Africa (Burundi, grup`ri armate neguvernamentale. Coasta de Filde[, Uganda, Congo, Somalia, Cât despre caracterul „voluntar” al \nrol`rilor, Sudan, Tchad), America (Columbia) [i Asia acesta este cât se poate de \ndoielnic. Dac` unii (Mianmar, Nepal, Filipine, Sri Lanka) se joac`, \n merg de bun`voie la r`zboi, o fac doar pentru a-[i prezent, de-a r`zboiul. Numai c` de data aceasta proteja familiile de eventuale kalachnikovul nu e o juc`rie, gloan]ele sunt adev`rate, minele antiper- Zece milioane de copii tr`iesc tâlh`rii, violuri [i asasinate cu care sonal pot exploda, câmpul de r`zboi un veritabil co[mar, traumatiza]i s-ar putea confrunta dac` cineva miroase a putred, iar cocaina ]ine pe via]`, f`r` demnitate, respin[i din familie nu vrea s` mearg` la loc de desert. de societate [i de familie pentru c` armat`. Pentru al]ii, voluntariatul e Ilegalitatea recrut`rii face imposi- au ucis. Pe alocuri, povestea lor un mod de a sc`pa de mizerie sau de o familie nep`s`toare. Al]ii vor doar bil` cunoa[terea num`rului exact s-a consemnat. s` se r`zbune. |nrolarea \n armat` de copii solda]i. O armat` invizibil`, devine pentru mul]i un mijloc de [i totu[i atât de real` [i atât de palsupravie]uire. Majoritatea copiilor r`zboinici vin din pabil`, cunoscut` mai ales din cauza m`rturiilor a medii sociale defavorizate. Orfani, refugia]i, sute de fete [i b`ie]i demobiliza]i de-a lungul anilor. ne[colariza]i [i \nfometa]i – copii care au avut Copiii solda]i nu sunt doar cei care poart` o ne[ansa de a se na[te \ntr-o zon` de conflict. |n arm`, ci sunt fete [i b`ie]i arunca]i deopotriv` \n ]`rile deja lovite de s`r`cie, r`zboiul tinde s` situa]ii care \i dep`[esc. Tinerii sunt \ncorpora]i, agraveze situa]ia economic` [i social` a familiilor. cu for]a sau „de bun`voie”, \n armate guvernamenSemnele Timpului Aprilie 2007 40


40-44 Copiii soldati:Layout 1

4/4/07

12:59 AM

Astfel, pentru pâinea cea de toate zilele, mul]i copii renun]` la familie [i se \nroleaz`. Pentru 34% dintre ei, principalul factor care i-a \mpins la r`zboi a fost s`r`cia. Oricum am \ntoarce-o, cadrul este acela al violen]ei [i al priva]iunii, astfel c` no]iunea de alegere nu este una pertinent`. Povestea unuia devine de multe ori povestea multor altora: „Când aveam 10 ani, rebelii au dat foc satului meu. Mi-au ucis \ntreaga familie [i pe mine m-au luat cu ei. Voiam s` m` r`zbun [i s` ucid cât mai mult. Am \ntâlnit mul]i copii \n rândurile armatei. Unii erau acolo pentru c` nu aveau ce s` m`nânce acas`, al]ii, pentru c` li se spuseser` fel de fel de pove[ti despre mândria de a fi soldat”.

Page 41

ele servesc ca obiecte sexuale pentru combatan]i. De obicei, copiii nu primesc nicio instruire \nainte de a fi para[uta]i direct pe front. Sunt martorii celor mai teribile atrocit`]i [i ei \n[i[i sunt for]a]i s` le comit`. Lupta, violul [i asasinatul devin mijloace de supravie]uire. Fiind incon[tien]i de pericol, sunt trimi[i \n prima linie, folosi]i ca scuturi vii, ca momeal`, ca cerceta[i, sunt trimi[i s` adune armele \n toiul luptei [i li se ordon` s` scoat` minele. Sunt adesea desemna]i pentru a lua parte la misiunile cele mai periculoase, for]a]i chiar s` lupte contra familiilor [i a rudelor. Sunt obliga]i s` poarte muni]ie, s`-[i fac` rost de mâncare [i sfâr[esc prin a fi b`tu]i tortura]i [i chiar omorâ]i. Mul]i continu` s` lupte doar pentru a-[i \nvinge sechelele psihice l`sate de propriul trecut. Copiii ace[tia vor avea nevoie de ani \ntregi pentru a reveni la realitate [i pentru a se reintegra \n societate. Armata reprezint` pentru ei o „familie” de substitu]ie, \n sânul c`reia sunt reboteza]i cu nume de r`zboinici. Sunt dezr`d`cina]i pentru a deveni total dependen]i de grupul care i-a recrutat. Obliga]i s`-[i ucid` familiile sau s`-[i vandalizeze satele, copiii sfâr[esc prin a-[i pierde identitatea. Izolarea de familie se face brutal [i inuman. Pentru o comunitate, este teribil s`-[i vad` propriii copii \ntorcându-se \mpotriva ei. Tocmai de aceea sunt destul de frecvente cazurile \n care copiii recruta]i sunt for]a]i s` participe la asasinarea altor copii, a rudelor [i a vecinilor. Recrutatorii [tiu prea bine c`, dup` asemenea asasinate, orice re\ntoarcere \n sânul familiei este imposibil`. Un b`iat din Liberia povestea c` [i-a condus grupul \n satul natal;

De obicei, copiii nu primesc nicio instruire \nainte de a fi para[uta]i direct pe front. Sunt martorii celor mai teribile atrocit`]i [i ei \n[i[i sunt for]a]i s` le comit`. Lupta, violul [i asasinatul devin mijloace de supravie]uire.

Solda]i \n miniatur` Majoritatea copiilor sunt r`pi]i sau lua]i de la [coal`, de pe strad`, din câmpurile de refugia]i sau chiar de acas`. |n timp ce unii sunt implica]i direct \n lupt`, ceilal]i servesc ca spioni, mesageri, hamali sau servitori. Unii dintre ace[ti copii sunt folosi]i \n cele mai brutale [i inumane moduri pentru a deschide c`i sigure \n zonele minate. Mergând \n fruntea trupelor, prin moartea lor, copiii elimin` pericolul pentru cei care vin \n spatele lor. Chiar [i fetele sunt folosite ca solda]i, dar cel mai frecvent

ace[tia i-au violat [i ucis mama \n fa]a \ntregii familii. B`iatul [tie c` tat`l lui nu \l va mai primi niciodat` acas` [i d`, f`r` remu[c`ri, explica]ia faptelor sale: „Dup` acest episod, rebelii au devenit familia mea [i am f`cut totul pentru a-i fi pe plac tat`lui meu (comandantul).” Mai mult, copiii solda]i sunt \nv`]a]i s` se drogheze. Administrate sub diverse forme – canabis, cocain`, amfetamine, crack, pudr` exploziv` – [i adesea combinate cu alcool, drogurile \l fac pe

Aprilie 2007 Semnele Timpului 41


40-44 Copiii soldati:Layout 1

Social tân`rul soldat s` fie incon [ti ent de faptele sale, insensibil la violen]` [i lipsit de orice sim]`mânt de vinov`]ie. |n Sierra Leone, copiilor li se d`dea un amestec de cocain` [i praf de pu[c` pentru a le \nl`tura orice team` \n timpul luptei.

4/4/07

12:59 AM

Page 42

Kalami a tr`it \n armat` de la 15 ani pân` la 21 de ani. „Ni s-a ordonat s` ucidem oameni for]ându-i s` r`mân` \n casele lor, \n timp ce noi le d`deam foc. Am \ngropat oameni de vii. |ntr-o zi, eu [i prietenii mei am fost constrân[i de comandan]ii no[tri s` ucidem o familie, s` t`iem trupurile moarte [i s` le mânc`m. Via]a mea s-a sfâr[it. Nu mai am niciun motiv s` tr`iesc. Nu pot dormi noaptea. |mi vin \n minte toate aceste lucruri groaznice pe care le-am v`zut [i pe care le-am f`cut când eram soldat”, m`rturise[te Kalami.

30.000 de kadogos Odat` cu r`zboiul din Republica Democrat` Congo, un nou cuvânt [i-a f`cut apari]ia \n dic]ionar: kadogo. |n limba swahili, kadogo \nseamn` „copil soldat”. Un cuvânt cât se poate de uzual pentru aceast` ]ar`, unde toate grup`rile armate au \n componen]a lor copii solda]i. La \nceputul r`zboiului, erau 30.000 de kadogos. Ast`zi, pe m`sur` ce violen]ele \nceteaz`, num`rul lor s-a redus la câteva mii. Cei mai noroco[i s-au \ntors la familiile lor, iar al]ii au fost ajuta]i de diverse ONG-uri s` \nve]e o meserie. Muhima a fost kadogo. Pescuia pentru a putea cump`ra o bucat` de pâine, când veri[orul lui l-a chemat s` se \nroleze. Promisiunea: 30 de dolari pe lun`. A plecat f`r` s` le spun` ceva p`rin]ilor. Avea 11 ani pe atunci. Au urmat cinci ani de r`zboi. „|nainte de lupt`, ne t`iam pe bra]e [i ne frecam cu ierburi Abou a fost recrutat când avea 11 ani, \n Sier- tradi]ionale. Crera Leone. Patru ani de armat` l-au transformat deam c` astfel nu \ntr-un uciga[, [i \nc` unul de temut. |n 2000, vom pu tea fi a fost demobilizat de ONU. S-a \ntors \n fami- uci[i. Ni se d`lie, dar familia se temea de el. Dup` [ase luni, deau ]ig`ri [i caa disp`rut iar. |n 2003, a fost din nou demobi- nabis. Femeile, \n lizat pe Coasta de Filde[. A m`rturisit c` a fugit schimb, erau de acas` pentru c` se sim]ea bântuit de spirite. pentru cei mai \n „Am plecat pentru c` nu [tiu s` fac altceva vârst`”, povesdecât s` m` bat [i s` fiu soldat. Acum, pacea te[te Muhima. domne[te \n Sierra Leone.” |n tab`ra advers` era Moise, un kadogo de 10 ani. Din 1998 pân` \n 2006, a luat parte la ostilit`]ile din estul statului Congo. „Când inamicul ataca, fetele erau deseori ucise pentru c` nu alergau sufi-

cient de repede pentru a se putea ascunde. Eu m-am b`tut pentru ]ara mea. F`ceam cursuri de educa]ie politic`. {tiam bine cine ne e du[manul”, spune Moise.

Drama continu` cu povestea sumbr` a fetelor \nrolate. Faida \[i aminte[te c` a fost r`pit` pe când se ducea \n p`dure dup` ap`. Avea 16 ani. A fost „dat` de nevast`” unui soldat de 20 de ani. El este tat`l copilului ei, pe care nu vrea s`-l revad`. Povestea Anuaritei e similar`: „La \nceput, soldatul c`ruia i-am fost dat` s-a ar`tat amabil; apoi a \nceput s` m` bat`. Când am dat na[tere unui copil, el a disp`rut. Am profitat [i am fugit. Mi-am reg`sit familia [i i-am dat copilului meu numele Speran]a”1.

O p`pu[` sau un kalachnikov? Când vine vorba de copii solda]i, nu putem face distinc]ia \ntre genuri. Neluate \n calcul, fetele reprezint` totu[i o treime dintre copiii solda]i. Exceptând Afganistanul, ele au fost recrutate \n acela[i ritm cu b`ie]ii. 41% dintre fetele soldat sunt combatante, iar \n unele grup`ri, acestea constituie majoAlbert avea 15 ani când o grupare ritatea. Relevant a armatei de opozi]ie l-a recrutat, este cazul gru\n Congo. „Ne d`deau canabis p`rii Calea lumi[i ne for]au s` ucidem oameni noas` (Sentier pentru a ne c`li. Câteodat`, ne Lumineux) din aduceau femei [i fete tinere pen- Peru, care se tru a le viola. Dac` refuzam, ne mândrea cu cel b`teau.” mai mare contingent feminin din lume. La acest procentaj se mai adaug` \nc` 28 de procente – fete ca sclave sexuale sau ca „so]ii” pentru solda]i. |n Uganda, fete de 12 ani au fost date comandan]ilor de la Lord’s Resistance Army. Joseph Kony, [eful LRA, avea la un moment dat 50 de so]ii. Cât despre fetele care refuzau rela]iile sexuale, sfâr[eau prin a fi pedepsite sau amenin]ate cu moartea. Grace, r`pit` pe când avea 13 ani, \n 1995, poveste[te: „Am fost dat` de nevast` comandantului Onen. M` b`tea deseori [i, \ntr-o zi, când i-am refuzat avansurile, mi-a crestat fa]a cu baioneta”. Natalia a fost recrutat` când avea 12 ani: „Regulat eram b`tut` [i violat` \n timpul nop]ii de c`tre solda]i. |ntr-o zi, comandantul a vrut s`-i devin ’so]ie’. Atunci, am \ncercat s` fug. M-au Semnele Timpului Aprilie 2007

42


40-44 Copiii soldati:Layout 1

4/4/07

12:59 AM

Page 43

Olivier [i-a \nceput existen]a de soldat la 11 ani [i, \n urm`torii 7 ani, a servit \n diverse grupuri armate. „Ni s-a ordonat s` jefuim tot, s` alung`m civilii [i s` le d`m foc la case. Popula]ia a reac]ionat [i a \ncercat s` ne \mpiedice. Comandantul ne-a spus s` omorâm pe oricine \ncearc` s` se opun`. Mi-a ordonat personal [i a pus doi solda]i s` m` p`zeasc` [i s` m` ucid` \n cazul \n care refuzam s` execut ordinul. A[a c` am ucis. Mi-au adus o femeie cu copiii ei [i a trebuit sa-i bag \ntr-o groap` [i s`-i \ngrop de vii. Ei ]ipau [i m` implorau s`-i cru]. Mi s-a f`cut mil`, dar când m-am \ntors s` plec, i-am v`zut pe cei doi solda]i care m` supravegheau. Mi-am spus: dac` le cru] via]a, ace[ti solda]i m` vor omor\ pe mine. Am f`cut deci ce mi se ceruse [i am \ngropat de vii o femeie [i pe copiii ei”, \[i aminte[te b`iatul.

Houssane Abdou are 16 ani. La barajul militar de la Hawara, \n Cisiordania, acest b`iat purta o centur` de 8 kg de explozibil, pe care urma s` o declan[eze \n apropierea solda]ilor israelieni, pe data de 10 noiembrie 2006. Ace[tia au remarcat comportamentul suspect al b`iatului [i au reu[it s` \l dezarmeze. Mama lui poveste[te: „Ieri sear`, m-a anun]at c` urma s` se \ntoarc` la [coal`, apoi prins, m-au biciuit [i m-au violat câteva zile la s-a dus la moschee s` se roage. Când s-a \ntors, \[i rând. La 14 ani, am n`scut. Nu [tiu cine e tat`l. Am t`iase p`rul [i m-a \mbr`]i[at. A trimite un copil de vâr\ncercat iar s` scap, [i de data asta am reu[it. Azi, sta lui s` comit` un atentat nu \nseamn` patriotism.” nu [tiu \ncotro s` merg [i mi-e fric` s` merg acas` Incidentul survine la câteva zile dup` arestarea pentru c` am fost soldat”. Fabienne avea 13 ani unui copil palestinian de 11 ani care transporta, f`r` când a fost recrutat` \n Burundi: „Nu mai [tiu s` [tie, o bomb`. |n fiecare zi, dup` [coal`, Abdalcâte persoane au avut rela]ii sexuale cu mine. lah Qaraan c`ra, pentru câ]iva eurocen]i, bagajele Dac` \ncercam s` fug, m` amenin]au cu moartea”. celor care treceau din Israel \n Palestina. Copilul „De multe ori am strigat \n sinea mea, dar nu am era cunoscut de militari [i \ndr`znit s` urlu cu voce tare”, \[i finalizeaz` m`rtu- Christian are exact aceea[i poveste: „M-au transporta \n acea zi trei valize, risirea o fat` de 14 ani, care dus \n câmpul de antrenament de la Nyaleke. care, presupunea el, con]ineau a f`cut parte dintr-o arma- M-au ras \n cap cu un ciob de sticl`. Pe terenul piese pentru o ma[in`. Solda]ii t` rebel` din Sri Lanka. de antrenament, tr`geau cu gloan]e reale pen- au descoperit \ns` o bomb` de Mitul femeii r`zboinice nu tru a ne \nv`]a s` nu ne mai temem. Câteodat`, dou` kilograme, preg`tit` s` are nimic de-a face cu ceea m` biciuiau. Am luptat pe front la Bunia, Mam- fie ac]ionat` cu ajutorul unui ce i se \ntâmpl` unei feti]e basa, Beni [i Butembo. Am omorât oameni cu telefon mobil. |n nordul Irakului, un b`iat ajunse peste noapte sol- pu[ca mea. Câteodat`, muni]iile erau a[a de dat. Pe restul, de 31%, le grele c` \ngenuncheam pentru a le putea folosi. de 12 ani s-a apropiat \n fug` a[teapt` perspectiva sum- Când luptam la Bunia, au t`iat capul comandan- de un vehicul \n care se afla br` a misiunilor sinuciga[e. tului meu chiar \n fa]a mea. Un glon] mi-a sfâ[iat un [ef de poli]ie. Când a ajuns Unele devin spioane pen- bra]ul. Nu am fost \ngrijit cum trebuie [i \nc` mai \n vecin`tatea ma[inii, b`iatul, tru c` dau mai pu]in de am probleme la bra]. Nu sunt pl`tit [i nu mi se care purta o centur` exploziv`, b`nuit decât b`ie]ii. „Job- d` nici mâncare, nici s`pun. Când m` voi face a declan[at explozia. Data: 2 noiembrie 2005. uri” ca buc`t`rese, hamali bine, vreau s` merg la [coal`.” Potrivit palestinienilor, sau menajere \ncheie oferta locurilor de munc` pe shahid – \n traducere „martir” câmpurile de r`zboi din secolul XXI. E important – este cel mai \nalt rang la care poate ajunge un s` \n]elegem c` aceste \ndatoriri nu sunt exclusive. muritor. Pentru ace[tia, este o onoare s` ai un marO fat` poate s`-[i petreac` ziua ca soldat cot la cot tir \n familie. De mici sunt \ndoctrina]i \n acest sens. cu b`ie]ii, iar noaptea s` fie folosit` ca amant`. VioPromisiunea e \ns`[i Paradisul. „Când un shahid lul este termenul comun din fi[a de \ndatoriri a se \ntâlne[te cu Creatorul lui, toate p`catele \i fiec`reia. Iar copiii n`scu]i \n urma acestor abuzuri completeaz` tabloul dramei tr`ite de fetele soldat.2 Jerome are 13 ani. |mpreun` cu al]i 26 de copii din sat, el s-a \nrolat

Misiuni sinuciga[e |n Palestina, un b`iat din patru viseaz` s` devin` martir la vârsta de 18 ani, potrivit unui studiu remis de Gaza Mental Health Center. Mul]i copii ajung s` participe la misiuni sinuciga[e pentru c` [i-au v`zut tat`l b`tut, ucis sau umilit.

de bun`voie. „Am ucis tutzi cu kalachnikovul meu. Am luat droguri pentru a fi invincibil. Nu-mi place armata pentru c` trebuie s` dormi \n jungl` [i pentru c` nu ]i se d` suficient` mâncare. Totu[i nu am niciun interes pentru via]a civil`. |n caz de atac, trebuie s` fugi cu ceilal]i civili. Prefer s` fiu soldat pentru a m` putea ap`ra. P`rin]ii mei sunt undeva \n Beni, dar nu \mi mai amintesc de ei”, spune b`iatul de doar 13 ani.

Aprilie 2007 Semnele Timpului 43


40-44 Copiii soldati:Layout 1

4/4/07

12:59 AM

Page 44

Social Anonim: „Ast`zi, mi-e team`. Nu [tiu s` citesc. Nu [tiu unde se afl` familia mea. Nu am viitor. Cel mai r`u e ziua, m` gândesc la viitorul meu [i la via]a mea irosit`. Nu mai a[tept nimic de la via]`.”3

sunt iertate, de la prima pic`tur` de sânge pe care o vars`. El nu are parte de zbuciumul mormântului. |n Paradis, va avea parte de 72 de neveste tinere, cu ochii negri. El devine avocatul ceresc pentru 70 de membri ai familiei sale. Pe capul s`u, este a[ezat` o coroan` [i o singur` piatr` din ea valoreaz` mai mult decât tot ce exist` \n lumea aceasta”, spunea dr. Isma'il al-Raduan pe PATV – televiziunea oficial` palestinian`, \n 2001.

Ori copil, ori soldat Un fost copil soldat a fost \ntrebat \ntr-un interviu dac` s-a rugat vreodat` lui Dumnezeu \n timpul r`zboiului. R`spunsul lui: „Dup` atâ]ia ani de stat \n jungl`, m-am \mpietrit. Nu \mi mai era team` de moarte. Cred totu[i c`, \ntr-un fel, Dumnezeu mi-a purtat de grij` pentru c` ast`zi tr`iesc. Dar \n timpul luptelor, nu mai credeam \n nimic, nici \n Dumnezeu, nici \n \ngeri, nici m`car \n diavol. Am uitat tot ce am \nv`]at odat` \n [coala

Arme vii |n ultimii 10 ani: I R`zboaiele au costat via]a a 2 milioane de copii [i au mutilat alte 6 milioane. I 10.000 de copii au c`zut victime minelor anti-personal. I 12 milioane de copii sunt refugia]i. I Conflictele de pe \ntreg globul au l`sat orfani 1 milion de copii. I |n Cambogia, 20% dintre solda]ii r`ni]i erau copii \ntre 10 [i 14 ani. I |n Uganda, Etiopia [i El Salvador, o treime dintre copiii solda]i erau fete.

Adolescen]ii britanici merg la r`zboi 15 solda]i britanici cu vârste sub 18 ani au fost mobiliza]i pe frontul din Irak, \ncepând cu anul 2003. Aceast` dezv`luire a fost f`cut` pe 4 februarie 2007, de c`tre ministrul britanic al ap`r`rii, Adam Ingram. Nu a contat nici c` Marea Britanie a ratificat protocolul ONU asupra Conven]iei privind drepturile copiilor [i implicarea lor \n conflictele armate, angajându-se „s` ia toate m`surile posibile pentru a se asigura c` membrii for]elor lor armate care nu au \mplinit \nc` vârsta de 18 ani nu vor participa \n mod direct la ostilit`]i”. Nu a contat nici c` adolescen]ii aveau 17 ani [i c` patru dintre ei erau fete.

duminical`.” Cu siguran]`, nici cei care pun \n mâinile copiilor un kalachnikov, un AK47 sau o carabin` M16 nu au nicio fric` de Dumnezeu. Pe de alt` parte, cei care lucreaz` \n taberele de demobilizare, \ncercând reintegrarea copiilor, se lupt` cu morile de vânt. Ace[ti copii poart` stigmatul de uciga[i, familiile nu \i mai vor, iar civiliza]ia \i reneag`. Strada [i cer[etoria sunt pentru mul]i singura perspectiv`. Nu degeaba Philippe Douste Blazy, mi nistrul francez de externe, aprecia la Conferin]a de la Paris de acum dou` luni c` situa]ia copiilor solda]i este o „bomb` cu efect \ntârziat”. „Nu exist` scuz`, nici argument acceptabil pentru a \narma un copil”, spunea arhiepiscopul Desmond Tutu. }`ri ca Burundi, Congo [i Liberia nu au ratificat \nc` Conven]ia interna]ional` cu privire la drepturile copiilor din 1989 [i nici protocolul adi]ional din 2000, care interzic recrutarea copiilor sub vârsta de 18 ani. Pân` [i o democra]ie occidental` cum e Marea Britanie a \nc`lcat aceste principii. A[adar, povestea continu`. R`mâne o singur` \ntrebare, naiv`, dar gr`itoare, cea a unui copil crescut \n civiliza]ia occidental`: „Copil soldat nu \nseamn` nimic, pentru c` ori e[ti copil, ori e[ti soldat, nu-i a[a?” ST 1. http://www.lemonde.fr/web/article/0,1-0@2-3212,36-862842,0.html, „Kadogos” les enfants-soldats du Congo, Le Monde, 02.02.07, autor: Jean-Pierre Tuquoi. 2. http://www.nochildsoldiers.org/situation.php, Le cas specifique de filles soldat, Rosalie Azar 3. http://www.un.org/children/conflict/french/childsoldiers21.html, http://web.amnesty.org/pages/childsoldiers-africanchild-fra, http://www.nochildsoldiers.org/situation.php

Semnele Timpului Aprilie 2007 44


45-48 Painea noastra:Layout 1

4/4/07

1:03 AM

Page 45

Mediu

Pâinea noastr` cea de toate zilele Pân` nu demult, problematica degener`rii condi]iilor climaterice era restrâns` doar la un grup de cercet`tori alarmi[ti care \ncercau, f`r` succes, s` sensibilizeze opinia public` [i factorii de decizie de la nivel mondial. |ns` ultimele estim`ri [i previziuni legate de clima global` \i oblig` chiar [i pe cei mai optimi[ti dintre noi s`-[i pun` \ntreb`ri cu privire la cursul viitorului. O prim` consecin]` a \nc`lzirii globale: agricultura, ajuns` \n ultimele decenii Cenu[`reasa economiei mondiale, \[i va cere \n curând drepturile de Prin]es` pe care le-a pierdut odat` cu explozia erei industriale. I Attila Peli

n multe state ale lumii, \ngrijorarea pentru hrana de mâine a apus demult, nu pentru c` oamenii ar fi devenit spirituali \ntr-o a[a m`sur` \ncât s` lase viitorul \n seama divinit`]ii (Matei 6,31-34), ci pentru simplul fapt c` probabilitatea producerii unei mari crize agricole este considerat` aproape nul`. |n acest sens, \n Statele Unite, s-a considerat a fi inutil` adoptarea unei politici de securitate

|

alimentar`, dat fiind faptul c` \n SUA se produc cu aproximativ 25% mai multe produse agricole decât necesarul intern. |n general, guvernele se \ngrijesc s` acopere dou` tipuri de riscuri ce pot ap`rea \n sistemul agricol: riscurile sistemice [i riscurile aleatorii. |n prima categorie se plaseaz`, de regul`, evenimentele legate de fluctua]ii ale pie]elor, \n timp ce \n

Aprilie 2007 Semnele Timpului 45


45-48 Painea noastra:Layout 1

4/4/07

1:03 AM

Page 46

Mediu

a doua categorie se \nscriu riscurile legate de condi]iile aleatorii de clim` de la an la an, care sunt acoperite \n mod special de sistemul de asigur`ri. Daryll E. Ray, directorul Agricultural Policy Analysis Center din cadrul Universit`]ii Tennessee, sus]inea \ntr-un articol din noiembrie 2006 c` nu sunt mai preg`tite pentru o catastrof` \n sistemul agricol decât au fost \n cazul uraganului Katrina, care a lovit New Orleans, chiar dac` Statele Unite sunt cel mai important [i mai eficient produc`tor de produse alimentare din lume. |n opinia lui, un eveniment catastrofic, chiar dac` improbabil, ar schimba fa]a economiei americane, dar [i stilul de

Subiectul diminu`rii rapide a z`c`mintelor de petrol concureaz` \ndeaproape (...) problema secetei [i a agriculturii. Dintre consecin]ele grave pe care schimb`rile de clim` le-ar putea avea, se pare c` efectul cel mai devastator este cel asupra agriculturii globale. via]` pe care \l practic` cet`]eanul obi[nuit. |n acest caz, din considerente ce ]in de eficien]a consumului, animalele considerate consumatori ineficien]i ar putea fi sacrificate din motive pur practice: este nevoie de câteva kilograme de produse vegetale pentru a produce un kilogram de

carne, aceasta din urm` având o valoare energetic` mai mic` decât cele câteva kilograme de produs vegetal necesare pentru a o produce. Ca rezultat, dieta zilnic` ar urma s` fie una cu preponderen]` vegetarian`. „Chiar dac` evenimentele catastrofice au o probabilitate de producere destul de redus`, experien]a a ar`tat c` astfel de catastrofe pot s` se produc` \n timpul vie]ii unui om”, spune Daryll Ray.

Surprize, surprize... Producerea unor astfel de evenimente nu ar mai trebui s` ne ia prin surprindere. Clima global`, criza petrolier`, solurile obosite [i explozia demografic` sunt doar câteva realit`]i care ne-ar putea deranja \n viitorul apropiat. Cu toate c` de-a lungul deceniilor au existat voci care au negat existen]a unei probleme de clim`, \n ultimii ani to]i savan]ii serio[i admit problema [i caut` solu]ii pentru rezolvarea ei. Ziarele aloc` primele pagini pentru acest subiect, iar oamenii de pe \ntreg p`mântul discut` din ce \n ce mai \ngrijora]i despre consecin]ele \nc`lzirii globale. De curând, câteva statistici au alarmat opinia public` mondial`. De exemplu, anul 2003 a fost cel mai c`lduros din Europa ultimelor decenii, iar cei mai c`lduro[i [apte ani din istoria continentului s-au aflat printre ultimii 14. |n plus, \n cursul ultimilor Semnele Timpului Aprilie 2007

46


45-48 Painea noastra:Layout 1

4/4/07

1:03 AM

30 de ani, temperatura medie a globului a crescut cu 0,6 grade Celsius. Reac]iile \n fa]a acestor recorduri negative nu au \ntârziat s` apar`. Prim-ministrul britanic, Tony Blair, \n urma unui raport al guvernului pe problema \nc`lzirii globale, a cerut autorit`]ilor m`suri concrete pentru a preveni o catastrof` iminent`. Raportul guvernului britanic, realizat de Nicolas Stern, previzioneaz` o cre[tere a temperaturii medii globale, pân` la sfâr[itul secolului, de pân` la 2-3 grade Celsius. Consecin]ele cele mai grave vor fi legate de de[ertificarea unor vaste regiuni agricole, printre care o mare parte a Africii precum [i partea sudic` a Europei. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, avertizeaz` c` schimb`rile de clim` reprezint` o amenin]are comparabil`, \n ceea ce prive[te consecin]ele, cu amenin]area r`zboiului. |n opinia acestuia, solu]ia st` \n mâinile marilor poluatori – SUA, China [i India – care ar trebui s`-[i revizuiasc` politica [i priorit`]ile. Urmând aceea[i tendin]`, Forumul Mondial de la Davros a avut ca principal subiect de discu]ie problema \nc`lzirii globale, iar discursul pre[edintelui american despre starea na]iunii nu a ocolit, ca \n alte cazuri, problema schimb`rilor de mediu. Problemele globale par s` nu ne ocoleasc` nici pe noi. Studii recente, publicate [i

Page 47

\n presa local` din România, arat` c` 10 jude]e din Dobrogea, Oltenia [i Banat trec printr-un proces lent de de[ertificare. Dintre multele consecin]e grave pe care schimb`rile de clim` le-ar putea avea, se pare c` efectul cel mai devastator este cel asupra agriculturii globale. Zeci de ani, diver[i oameni de [tiin]` au „strigat”, f`r` ecou, \n mediile de decizie sau \n rândurile opiniei publice, vestind topirea ghe]arilor. |ndat` ce s-a pus serios problema de[ertific`rii solurilor [i a efectelor climei sc`pate de sub control asupra agriculturii, oamenii au \nceput s` fie brusc interesa]i. Nu degeaba [i zicala „ totul trece prin stomac”. |n urma ultimelor rapoarte venite din partea comunit`]ii oamenilor de [tiin]` care afirm` c` procesul \nc`lzirii globale este unul ireversibil, din p`cate, pare s` fie deja cam târziu pentru g`sirea de solu]ii eficiente. Tot ce putem face, \n opinia spe ciali[tilor, este s` \ntârziem procesul. Subiectul diminu`rii rapide a z`c`mintelor de petrol concureaz` \ndeaproape [i este strâns legat de problema secetei [i a agriculturii. Pentru c` produsele petroliere stau la baza producerii fertilizatorilor agricoli, este pu]in probabil ca agricultura s` mai produc` un excedent, a[a cum o face acum, f`r` \ngr`[`minte. Ironia apare din faptul c`

Foametea \n istorie I Prima consemnare de acest fel este considerat` a fi pe paginile Sfintei Scripturi, când Avraam a plecat din Canaan \n Egipt din cauza foametei. Cartea Genezei, \n capitolele 41-47, relateaz` evenimentele din timpul lui Iosif. Au fost 7 ani de secet` \n toat` regiunea Canaanului [i a Egiptului. Pentru a supravie]ui, oamenii au fost nevoi]i mai \ntâi s` cumpere cereale de la faraon, apoi s` \[i vând` animalele, p`mânturile [i chiar pe ei \n[i[i ca robi. Nordul Europei a fost lovit de foamete la \nceputul secolului al XIV-lea (1315-1322). Au murit milioane de oameni de malnutri]ie. I Dup` colonizarea Indiei de c`tre britanici, \n a doua parte a secolului al XIX-lea, circa 30-40 milioane de oameni au murit din cauza subnutri]iei. I Foametea Cartofului din Irlanda (Irish Potato Famine) din 1845-1849 a ucis sute de mii de oameni. Motivul: produc]ia agricol` a Irlandei ajungea \n Anglia pentru c` englezii pl`teau mai bine pentru alimente. I Completând lista sutelor de milioane de mor]i contabilizate \n diverse genociduri, secolul XX are [i aici \ntâietate. De-a lungul secolului, se estimeaz` c` ar fi murit aproximativ 70 mi-

lioane de oameni din cauza foametei. Bengalul (1942-1945), China (1928 [i 1942), Uniunea Sovietic` (foametea provocat` de Stalin ca disciplinare politic` \n 1932-1933), Uganda (a murit 21% din popula]ie, incluzând 60% dintre copii \n 1980) [i Coreea de Nord (\n anii ’90) sunt ]`ri \n care sute [i milioane de oameni au murit dintr-un singur motiv: de foame. I Cel mai odios dintre toate aceste cazuri r`mâne cel al Chinei anilor 1958-1961, \n urma \ncerc`rii str`lucitului conduc`tor Mao Zedong de a industrializa for]at economia chinez`. }`ranii au fost for]a]i s`-[i lase p`mânturile pentru a fi colectivizate [i au devenit peste noapte muncitori [i me[te[ugari. Rezultatul a fost unul teribil: 30 milioane de mor]i \n urma subnutri]iei. I Coreea de Nord se adaug` listei printr-o tentativ` similar` de industrializare f`cut` cu secera [i ciocanul. |n urma c`derii Uniunii Sovietice [i a liberaliz`rii pie]ei chineze, economia coreean`, care era strict dependent` de produsele ieftine din cele dou` ]`ri, a colapsat l`sând \n urm` aproape 3,5 milioane de mor]i prin inani]ie. |n timpul foametei din Coreea de Nord, circulau informa]ii c` p`rin]ilor le era fric` s`-[i lase copiii singuri acas` din cauza atacurilor canibalice ale vecinilor.

Aprilie 2007 Semnele Timpului 47


45-48 Painea noastra:Layout 1

4/4/07

1:03 AM

Page 48

Mediu majoritatea solu]iilor pentru rezolvarea problemelor legate de de[ertificare sau de solurile obosite de agricultura intensiv`, care fac ca suprafa]a terenurilor agricole fertile s` scad` constant, trimit la o utilizare pe suprafe]e mai restrânse de sol, dar folosind cantit`]i mai mari de fertilizatori. |ns`, cum problema climei [i cea a reducerii produc]iei petroliere par s` concureze \n aceea[i competi]ie a dezastrului iminent, este pu]in probabil ca una s` se \ntrajutoreze cu cealalt`, pentru a ne salva de o foamete global` care bate la u[`. Nu ar trebui s` neglijam nici problema demografic` ce aduce \n fiecare zi, conform statisticilor ONU, un surplus de aproximativ 75 de milioane de noi guri de hr`nit. Chiar dac` statisticile arat` c` rata na[terilor a sc`zut de la 5 copii per femeie \n anii 1950-1955 la 2,65 copii per femeie \n anii 2000-2005, durata medie de via]` a crescut, pe acelea[i intervale de timp, de la 46 ani la 65 de ani. Asta \nseamn` c`, \n ciuda natalit`]ii din ce \n ce mai sc`zute, popula]ia globului cre[te constant.

Pentru c` produsele petroliere stau la baza producerii fertilizatorilor agricoli, este pu]in probabil ca agricultura s` mai produc` un excedent, a[a cum face acum, f`r` \ngr`[`minte. Cu toate aceste probleme care converg c`tre acela[i deznod`mânt, mul]i consider` c` „Revolu]ia Verde” (The Green Revolution) este r`spunsul la problemele ce urmeaz` s` vin`. Revolu]ia Verde a \nceput \n secolul XX, odat` cu apari]ia hibrizilor agricoli, care permit o produc]ie de pân` la 2-3 ori mai mare decât cea din agricultura clasic`. V`zând pu]in mai departe de lungimea nasului, constat`m c` problema r`mâne, deoarece aceste produc]ii mari se realizeaz` pân` la urm` pe una dintre cele dou` c`i: I fertilizarea puternic` f`cut` cu ajutorul fertilizatorilor ob]inu]i din ]i]ei; I obosirea [i mai accentuat` a p`mânturilor [i a[a extenuate de agricultura intensiv` a ultimelor decenii.

Foametea – o fantom` care ne bântuie de mult Foametea ce pare s` se anun]e pentru viitor nu este un fenomen nou. Istoria a fost pres`rat` cu multe cazuri de foamete, toate \ns` cu extindere

local`. |n urma unui studiu atent al cazurilor \nsemnate de-a lungul istoriei, [ocant este faptul c` principalul motiv al foametei \n istorie nu a fost \ntotdeauna legat de lipsa produc]iei agricole. Deseori, foametea a ap`rut din motive de natur` economic`, cum ar fi cazurile foametei din Irlanda (1845-1849) [i din Etiopia, regiunea Wollo (1973). |n aceste dou` cazuri, produsele erau exportate \n alte zone pentru c` se pl`tea mai mult pentru ele, iar \n regimurile dictatoriale, aceast` tactic` de \nfometare era folosit` pentru impunerea politicii interne. |n ultimul timp, chiar [i ]`ri democratice ca Statele Unite sau ]`ri din Europa de Vest au folosit metode de \nfometare pentru a-[i impune politica, \ns` la nivel interna]ional. |nfometarea democratic` e cunoscut` prin a[a-numitele embargouri economice: Cuba, Iugoslavia, Irak, Coreea de Nord, [i lista continu`. Analizând tentativele SUA de a controla rezervele de petrol mondiale [i implicit agricultura la nivel global, putem oare s` excludem eventualitatea unui embargo \n cazul \n care nu vom [ti s` ascult`m cumin]i la ceea ce ni se dicteaz` de peste ocean? Viitorul nu pare s` arate a[a cum ne place nou` s` \l credem, roz. |nc`lzirea global`, un proces considerat de oamenii de [tiin]` ireversibil, sc`derea vertiginoas` a z`c`mintelor de petrol existente [i cre[terea demografic` nu dau speran]a prea multor solu]ii \n ceea ce prive[te o foamete ce ar putea s` urmeze, de data aceasta \ns` una global`.

„Nu v` strânge]i comori pe P`mânt!” Copil fiind, am \ntrebat un adult, mult mai \n]elept decât mine, ce ar face dac` ar avea un milion de dolari [i, fiind \ntr-un de[ert, f`r` hran` [i ap`, i s-ar cere aceast` sum` \n schimbul unui pahar de ap` [i al unei pâini. |n]eleptul mi-a r`spuns c` i s-ar p`rea o tranzac]ie avantajoas`. Cam atât ar valora contul t`u din banc` \n cazul unei foamete acute globale: o pâine [i un pahar cu ap`. ST Semnele Timpului Aprilie 2007

48


49 Talon:Layout 1

4/4/07

12:40 AM

Page 49

|ncepând din luna martie, revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

Talon de comand`

Revista

Semnele Timpului

I 8 apari]ii (mai – decembrie)... 30 lei |ncepând cu anul 2007, revista Semnele Timpului apare lunar.

Adresa personal` la care se vor expedia revistele comandate Nume ................................................... Prenume .......................................................... Adresa: Str. ......................................................... nr. .............. Bl. .............. Sc. ......... Et. ......... Ap. ........... Localitatea ................................................... cod ....................... Jude] ....................................... Telefon ................................ Fax .............................. V` rug`m s` completa]i talonul cite], cu majuscule [i s`-l expedia]i pe adresa de mai jos, \mpreun` cu copia documentului (chitan]`, mandat po[tal sau ordin de plat`, prin care justifica]i plata abonamentelor) SC Casa de Editur` Via]` [i S`n`tate SRL Str.Valeriu Brani[te nr. 29, sector 3 Bucure[ti; Cod po[tal 030715 Cont bancar RO78BPOS70003044397ROL01 BANC POST UNIRII COD FISCAL R 6710635 Manager: Irina Anghel – 0744.472.463

Aprilie 2007 Semnele Timpului 49


Covers:Layout 1

4/4/07

12:35 AM

Page 1

„Nonviolen]a este arma celor puternici.” Mahatma Ghandi

SEMNELE

timpului

ST10  

S EMNELE civiliza]ia Mormântul pierdut al lui Isus G Slove profane G Copiii solda]i REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~APRILIE2007

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you