Rubinele dintre noi

INTRODUCERE A PROIECTULUI RDN: Proiectul RDN este un proiect dezvoltat de niște elevi ai Liceului Teoretic ”Vasile Alecsandri” pentru a educa prin jurnalism.Numele este prescurtarea propozitiei ”Rubinele dintre noi”, aceasta fiind și tema;încercăm să dezgropăm toate rubinele dintre noi și să le dăm valoare.Uneori uităm de campionii care se nasc chiar sub ochii noștrii și ne ațintim privirea către cei din comunitățile din jurul nostru, iar asta înseamnă de cele mai multe ori că tăiem de la rădăcină talentele care se nasc chiar aici în localitatea noastră.

Proiectul a început anul trecut în ianuarie prin intervievarea elevilor din liceul nostru și a continuat până în anul acesta când am avut invitați mai speciali.Să vă prezentăm pe scurt reportajele efectuate până în această zi!

Prima serie a încercat să le ofere elevilor șansa de a se face cunoscuți prin valorile și aptitudinile lor; am început seria cu tinerii prin care noi ne mândrim. Comunitatea noastră este una de tip timid, închisă, rușinoasă față de propriile talente, ceea ce se revarsă în studenții noștri. Există foarte mulți elevi dotați cu aptitudini speciale care au muncit ca să ajungă la performanța lor,iar ceea ce putem noi face este să le lăudăm atât munca cât și perseverența alocată pentru a face ceva, de aceea unul dintre primii noștri invi-

-tați a fost Giurgică Lucian, un sportiv de performanță în tenisul românesc remarcat prin disciplina și perseverența sa;acesta ne-a prezentat motivul debutului său în acest sport, dieta și orele pe care el le aloca pasiunii lui;el ne-a dezvăluit și cum gestionează eșecul fiind urmat de un citat:”fără eșec nu există succes”, fiind un lucru foarte important în viața unui om, atât gestionarea eșecului, cât și ce am învățat din urma lui. Am urmat cu Alessia, o altă campioană a sportului, ea practicând înotul.Am fost șocați să aflăm că încă de la o vârstă așa de fragedă aceasta a început să înoate reușind să ajungă și pe podium la Campionatul Național și aproape să întreacă recordul lui David Popovici la 50 și 200 de metri craul. Am fost foarte bucuroși să o avem și pe Damoc Amalia, o voluntară implicată deoarece am aflat că încă există cititori de cărți și pasionați de poezie, atât prin citire cât și prin scriere.Ea a dezvăluit și dorința ei de a face bine și de a dezvolta această comunitate, de acolo fiind vizibilă și implicarea ei în proiecte de comunitate. Un lucru memorabil spus de aceasta a fost faptul că ea nu dorește să facă bine neapărat pentru ea, ci pentru cei care vor urma să se afle în locul ei. O altă persoană implicată în astfel de activități este Țurcanu Marta, o cercetașă care ne-a prezentat aspectele cele mai frumoase din a fi un cercetaș dar și motivele pentru care ar trebui să ne aliăm și noi, să nu uităm și de faptul că cercetășia trezește anumite instincte într-o persoană care mai încolo ne pot fi de folos în viața de zi cu zi. Alma este o elevă și o fostă reprezentantă a liceului care a fost un exemplu pentru ceilalți elevi, pasiunea ei față de citit și de scris și modul cum vizualiza oamenii prin ochii ei o făceau specială.. Am intrat într-o latură mai artistică apoi și am avut-o ca invitată pe Țurcanu Bianca, o artistă care a reușit să își expună picturile în muzeul de artă din Roman, ea a explicat și faptul că oamenii fără artă ar putea să existe, dar arta fără oameni nu, la fel ca și în cazul muzicii, lumea ar fi un loc pustiu fără ele, aici făcând introducere unui discipol al muzicii, Tamaș Paul, care prin muzica rock și-a dezvoltat și pasiunea pentru chitara electrică, confesiunea lui a avut legătură cu muzica care reușește să îți ofere o altă viziune asupra lumii. Penultimul interviu din această serie a fost cu Dămoc Dragoș care ne-a vorbit despre pasiunea lui de a se ocupa cu web developmentul, crearea de site-uri și cum noua lui pasiune pentru citit la ajutat să își îmbunătățească relaționalizarea cu oamenii. Ultimul interviu din serie a avut ca temă finanțele și investiția, care ne-au fost reprezentate tot de un elev al școlii numit Ionuț.

A doua serie a avut la bază niște invitați mai serioși, prima serie fiind o introducere a ceea ce am fost, iar a doua serie povestea a ceea ce vom putea fi. Am început cu un interviu cu doamna Psihoterapeut Gabriela Benchea și am vorbit despre abuzul asupra copiilor, cum ne putem da seama cu cine vorbim, cum să ne comportăm cu ei și ce putem face pentru ei. Am urmat cu un documentar care avea legătură cu Hramul și ce însemna el pentru oameni, de unde a început tradiția, ce se află în spatele ei și cum se bucură oamenii de această Sărbătoare; aceste lucruri urmau să ne fie explicate mai clar în primul podcast al Proiectului RDN unde l-am avut ca invitat pe Părintele Fabian Doboș, interviu care merită văzut datorită sfaturilor pe care le prezintă la sfârșit dar și datorită lecției de viață pe care acesta ne-o prezintă. L-am avut ca invitat și pe domnul profesor Ovidiu Trifan, care ne predă muzica, acesta ne-a răspuns la niște întrebări existențiale, dar ne-a recomandat și niște filme, cărți și melodii care sunt inevitabile de văzut, citit și ascultat.

N Spatele

CAMERELOR:Echipa din spatele camerelor era formată din 5 persoane(Burcă

Roxana, Chelaru Cristian, Frâncu Daria, Gherguț Emanuel și Kerekes Adriana) care îndeplineau mai multe atribuții:2 jurnaliști, 2 cameramani,2 redactori și un editor.Înainte de a filma un interviu sau un podcast era nevoie de destul de multă pregătire.Alegeam temele din timp și ne programam în așa fel încât să poată mai ales invitatul. Alegerea invitaților nu a fost așa de grea deoarece aveam destule rubine printre noi, însă doream sa acaparăm și temele care i-ar interesa și pe ceilalți localnici și studenți, ceva ce i-ar impresiona sau le-ar stârni interesul. După alegerea invitatului și a temei, cei doi redactori ai noștrii dezvoltau întrebările în așa manieră încât să fie speciale, intelectuale dar și pe placul oamenilor. Putem spune că am devenit o comunitate cu studenți avangardiști, deci de o asemenea manieră erau și întrebările noastre.Procesul de alegere al întrebărilor era destul de greu, uneori neavând inspirația necesară dar fiecare a avut modurile lui de a-și stârni creativitatea.

Acum urmează practica! După alegerea datei filmărilor, a orei, invitatulul, etc, urma să ne întâlnim la filmare; echipa noastră se întâlnea cu jumătate de oră înainte de filmare pentru a aranja platoul, pentru a seta camerele la cadrul potrivit, pentru a instala microfoanele,iar după asta aranjarea factorilor externi precum lumina, backround-ul, ascunderea lavalierei,etc. Aveam două camere, una fixată pe intervievator, iar cealaltă pe intervievat. De obicei nu era cazul să luăm mai multe duble, invitații pe intervievator, iar cealaltă pe intervievat. De obicei nu era cazul să luăm mai multe duble, invitații noștri au dat dovadă de mult profesionalism, iar filmările erau liniștite; au fost unele momente în care am întâlnit probleme cu camerele sau cu lavalierele dar în final totul a decurs bine. După filmarea cadrelor și a vocii urma ca editorul nostru să-și facă treaba, aceea era editarea și fixarea cadrelor; consider că aceasta era una dintre cele mai grele job-uri, editatul lor necesita mult timp și implicare, fiecare interviu avea nevoie de un intro, de un ending, de o decurgere a firului narativ cât mai lină, iar editorul este cel care făcea ca rezultatul final să fie așa de aranjat. Toate echipamentele de lucru au fost achitate prin resurse proprii, am fost proprii noștri sponsori, dar nici o secundă nu am regretat, toți ne-am dat interesul pentru a ieși ceva cât mai simplu și interesant dar cel mai important toți ne-am dorit o schimbare și să exprimăm ceva și sunt sigură că, mesajul nostru a ajuns la lume și a schimbat ceva, se poate vedea că avem o comunitate mai deschisă și mai dornică de a se exprima. Unele momente de peripeție au fost acele momente când murea bateria de la cameră, lavaliera nu mai avea baterie, memory-cardul era plin sau când din greșeală cineva nu-și dădea telefonul pe silențios. În spatele acelor interviuri am primit și multe încurajări și vorbe de apreciere deoarece noi chiar doream să schimbăm ceva la comunitate și puneam în practică acest lucru. Bine înțeles, noi am acceptat atât aprecierile cât și criticile constructive care nu lipseau! Echipa noastră vă mulțumește pentru interes și sperăm că am reușit să transmitem la un număr cât mai mare de săteni mesajul nostru!!!!!

Redactor-șef:

Albert Bianca

Echipa de redacție:

Sescu Claudia

MinuțAlessia

CiobanuAmalia

Dumea Diana

GălățanuAlina

Robu Camelia

Chelaru Cristian

EvaAlin

KerekesAdriana

Gherghel Ariana

Tamaș Paul

Săbăoani, ian. 2023.