20
ULTIMA DECADĂ
Transpunerea acestui concept în amenajarea efectivă se referă la dispunerea pavajului în cadrul viitorului pietonal: „benzi sinuoase de granit în mai multe tonuri de gri, simbolizând valurile argintii ale râului, dar şi inserarea unor suprafeţe”. Soluţia mai presupune şi introducerea unor pavilioane gândite pentru a găzdui diferite forme de comerţ: ceainarie/cafenea, punct de informare turistică, librărie/presă şi spaţii de expunere. Materialul folosit pentru acestea este lemnul – element în strânsă legatură cu conceptul şi atât de specific zonei. Unitatea întregii soluţii este cea mai importantă calitate descrisă de membrii juriului în urma evaluării. De asemenea, atenţia pentru cadrul construit existent este unul dintre atuurile propunerii alese:
8/2001
„Pentru a crea un spaţiu urban de calitate, faţadele blocurilor vor fi renovate, iar cele ale clădirilor de patrimoniu vor fi restaurate, cu eliminarea elementelor publicitare agresive şi adoptarea unui cod de culori similar culorilor iniţiale ale clădirilor vechi – alb, beige deschis, gri pal. Firmele şi siglele publicitare vor respecta o anumită gamă de materiale naturale – fier forjat, cupru, lemn şi vor avea dimensiuni adaptate gabaritului faţadelor, evitându-se depăşirea proporţiilor. Vor fi evitate vitrajele-oglindă şi cele în culori stridente, pentru a se respecta valoarea ambientală a faţadelor.” Pe lângă beneficiile pe care proiectele de acest gen le pot aduce oraşului, apreciem posibilitatea reală de implicare a tinerilor arhitecţi în viitorul urbei. Dovada o face proiectul de pe locul secund, aparţinând unei echipe de studenţi de la Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” Iaşi.
21