Ziar Psihosucces - Numarul 5

PSIHOSUCCES ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE NUM~RUL 4/2012

cod ISSN Psihosucces = ISSN 2284 – 8037 http://psihosucces.ro/categoria/ziar-psihosucces/

Depresia lui Alex Extras din studiul de caz prezentat la „Primul Congres Interna\ional de Psihoterapie Integrativ` „Psihoterapia azi: rela\ia client terapeut [ntre tradi\ie ]i modernism” organizat de Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` (]coala Erskine) Psiholog MERGEA TATIANA, psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ` (]coala Erskine) Sunt Alex, am 15 ani ]i Via\a mea este, o umbr` neagr` Pe un câmp alb,.

De câte ori [n cursul vie\ii nu ne [ntreb`m: - De ce m` simt deprimat?; - Oare de unde [mi vine aceast` triste\e ]i ce s` fac cu ea? {ntrebare retoric`, generat` de experien\ele noastre negative ]i filtrate de cogni\iile noastre. Cei cu o via\` echilibrat`, nu a]teapt` r`spuns, ]i nici nu-l caut`, ei ]tiu c`, noi ]tim mai mult decât credem c` ]tim,. Cei mai mul\i caut` sens, al\ii accept` sau se revolt` ]i devin ostili, unii merg cât de departe pot, iar Alex...

Da, Alex, un copil de 15 ani, aproape 16 cum zice el, institutionalizat de la vârsta de 12 ani., la care po\i g`si aproape toate modelele depresive [ntr-o singur` poveste.

L-am cunoscut pe Alex acum trei ani când am [nceput s` lucrez pe Centrul de Recuperare. Era o prezen\` mereu trist`, cu un u]or balbism, accentuat doar la frustrare. Ast`zi el este o, umbr` neagr`, apatic`, cu un mers lent, u]or leg`nat ]i spate curbat. Acum balbismul este atât de accentuat [ncât cu greu formeaz` o propozi\ie inteligibil`.

Uneori are accese de agresivitate, nejustificate, prost gestionate de un personal insuficient format profesional.

Alex este un adolescent [nalt, dar f`r` for\`, (exceptând perioadele de agresivitate), cu o mimic` schimb`toare ]i vorbire lent`. {ncepe greu o activitate, frângându-]i mereu mâinile, descurajarea ]i neputin\a ie]ind foarte repede la suprafa\`. De foarte pu\ine ori termina ce a [nceput, spunând mereu, la ce bun..., Se a]teapt` anticipat la e]ec:.

- Oricum nu o s` ias` bine...,.

- La ce-mi folose]te..., TRAUMA BIOLOGIC~ A LUI ALEX. Alex este primul n`scut al unei mame tinere, care mai are [n prezent doi copii acas`, ]i fiecare dintre ei are un alt tat`.

El este copilul nedorit, pe care l-a abandonat emo\ional [nc` [nainte de a-l na]te.

Primele luni din via\` ]i le tr`ie]te [n sec\ia pediatrie, apoi st` o perioad` de câteva luni [ntr-un centru de plasament, ulterior fiind [ncredin\at unui asistent maternal profesionist. R`mâne la acest

asistent pân` [n jurul vârstei de 12 ani, când este institu\ionalizat.

Coex-ul lui Alexandru con\ine experien\e negative [nc` din perioada intrauterin`. Scenariul f`r` iubire [ncepe [nc` din aceast` perioad`. Pe injonc\iunea, nu exista, se adaug` ulterior, nu meri\i s` fi iubit, tr`it [n perioada asistentului maternal (, mama profesionist`,) ]i apoi [n institu\ie. Biotrauma este urmat` de tulburarea oralit`\ii ]i apoi de lipsa simbiozei materne. Toate ingredientele viitoarei depresii.

TULBURAREA ORALIT~|II LA ALEX Alex experimenteaz` acest lucru [n primele luni de via\`. Universul lui era limitat, un p`tu\ cu gratii albe, [n care i se aduceau la ore fixe mesele, mereu insuficiente. |ip`tul lui de foame, sete, afec\iune era inutil. Se intra pentru hran`, cur`\enie, schimbat scutece sau uneori pentru un medicament. Toate aceste lucruri sunt ancorate acum [n personalitatea lui. Nici acum lucrurile nu stau mai bine din punctul lui de vedere.

M`nânci ce \i se d` f`r` posibilitatea de a alege, f`r` micile pl`ceri pe care noi ceilal\i ni le putem satisface. Cel pu\in acum mâncarea este suficient`. {n consecin\` a]tept`rile lui de la ceilal\i sunt uria]e ]i dispropor\ionate, iar de cele mai multe ori fabulatorii.

Imaturitatea lui social` transpare [n atitudini, preten\ii, gânduri, tr`iri.

DORIN|A NESATISF~CUT~ DE SIMBIOZA A LUI ALEX Alex ]i-a tr`it copil`ria neiubit, prea pu\in acceptat de ceilal\i, s`r`cia emo\ional` provocând injonc\iunea mai sus amintit`, nu meri\i s` fi iubit,. Din centrul de plasament la mama, profesionist`, care este ca o clo]c`, dar una care practic se autoprotejeaz`. La ace]ti copii se produce o substimulare prin supraprotec\ie, doar c` aceast` protec\ie este [ndreptat` spre propria persoan` (a mamei). Aceasta autoprotejare este resim\it` de copii ca ]i ambivalent`. Ei sunt uneori incapabili de a face fa\a tuturor regulilor ]i preten\iilor exterioare de-a dreptul perverse uneori. Te iubesc alterneaz` cu nu e]ti bun de nimic,.. pân` ]i mama ta te-a l`sat, te protejez pe tine e mascat de confuzie ]i interesul propriu al, mamei profesioniste,.

Lipsurile unei societ`\i [n continu` tate exist`. Când aducem [n discu\ie autodefinirea, cunoa]terea (validare), transformare ]i c`utare? acceptarea, impactul ]i ini\iativa ne DEFICITUL DE INDIVIDUA|IE LA men\inem circumspec\i. Nevoia de iubire ]i exprimare a iubirii este deficiALEX Mediul [n care s-a n`scut ]i a tr`it tar` din perioada intrauterin` ]i am motiAlex a fost plin de experien\e negative vat acest lucru de multe ori [n cursul pe care le-a incorporat cum a ]tiut. Pen- acestei lucr`ri. tru a demonstra acest lucru v` prezint: PIERDEREA DE OBIECT LA ALEX Alex este impregnat de aceast` pierO zi din via\a lui Alex: Ora 7:, azi m-am trezit la ora ]apte dere de obiect, [nc` din perioada intrau]i a] fi vrut s` mai stau pu\in sub p`tur`. terin`. La el acest lucru s-a repetat când Vreau, nu vreau trebuie s` m` trezesc. mama profesionist` a renun\at la el.

Colegul de camera bâzâie discret ]i []i Efectele psihice sunt evidente mai ales flutur` mâinile enervant. {ncerc s`-l ca rela\ia este cea care d` sens ]i validare ignor. Nu prea reu]esc ]i tip la el. Mârâie Sinelui. Ori pierderea persoanei de re]i mai enervant ]i pleac` la baie. Se aud la\ie primare de dou` ori duce la deziluvocile celorlal\i colegi, marea majoritate zie ]i fragmentare. St`rile lui de agita\ie sunt sp`la\i de educatoare. Norocul meu urmate de apatie ]i confuzie confirm` c` pot s` fac acest lucru singur. De]i de deziluzia, fragmentarea se vede, [n atitucele mai multe ori dau cu un pic de ap` dini, opozi\ii, op\iuni, dorin\e, cerin\e... pe fa\` ]i cam atât.

CONCLUZII, Ora 8: iau micul dejun.

Ap`rarea depresiv` presupune o preOra 8,30: [ncepe ]coala ]i nu urc`m decât un etaj. Noi avem camerele la eta- dispozi\ie de reac\ie [nn`scut` ca stratejul I al cl`dirii. La etajul doi sunt gie de supravie\uire, care este pus` [n birourile ]i ]coala. Acolo st`m pân` la mi]care [n caz de nevoie chiar de c`tre sugarul mic. Ca s` []i poat` men\ine ora 12 când mergem la cantina ]colii. homeostazia, bebelu]ul aduce procesele {ntre orele 12- 13: iau prânzul. vitale la un nivel energetic mai mic, penOrele 13- 16: continu`m lec\iile.

Ora 16: coborâm pe modulul de tru a fi ferit de ]oc ]i moarte, (Stiemerb`ie\i, unde avem program de voie pân` ling). Ce frapeaz` dup` ce cite]ti ce la cin`. De obicei ne uit`m la televizor spune Stiemerling? Melanjul modelelor (canalul urm`rit difer` [n func\ie de edu- [n povestea lui Alex. Imagina\i-v` o catoare de pe tura), dormim sau st`m pur sticl` oarecare umplut` cu nisip colorat, straturi, straturi. Acesta este Alex, când ]i simplu. mama arunc` sticla pentru c` nu-i place, Ora 19: iau cina.

Ora 20: cei mai mici se duc la somn, melanjul se produce, starturile ro]ii intr` cei mari se uit` la televizor. }i cum nu [n cele albastre, se amestec` cu cele po\i s` mul\ume]ti gusturile tuturor de verzi, galbenul p`trunde [n auriu ]i senobicei hot`r`]te educatoare pe ce canal timentul ap`s`tor al unei existen\e ratate r`mâne televizorul. Noi cei mari ne te n`uce]te brusc. Deficitul de individducem la somn pe la 22, uneori mai ua\ie [ncepe odat` cu abandonul matern repede, depinde din nou de educatoare. (biotrauma), stratul ro]u, pe el lipsa simCe sim\i când cite]ti un asemenea jur- biozei ]i apoi, tulburarea oralit`\ii, cel nal? Nimic. Da! A]a este, nu se [ntâmpl` verde, din nou deficitul de individua\ie, nimic. Aceia]i rutin` zilnic` f`r` vali- pierderea persoanei de rela\ie...

Am ame\it. d`ri, f`r` feed-back-uri, cu socializ`ri Concluzia este c` depresia nu este, minime, activit`\i rare, doar de s`rb`tori.

Cunoscând povestea de via\` a lui drama [n sine, ci [nsu]i strategia de Alex m` [ntreb integrativ care nevoi ap`rare care [l salveaz` pe Alex. Reac\ia rela\ionale le are satisf`cute. E greu de lui depresiv` la evenimentele traumatice spus, poate par\ial cea de securitate. este cea care echilibreaz` deficitele exisTr`ie]te [ntr-un mediu pe care [l ten\iale. }i r`mâne [ntrebarea de final: cunoa]te, cel pu\in lucrurile materiale - Este bine sau nu s` lucrezi cu nu-i lipsesc. {n jurul lui sunt colegi cu aceia]i soart`, deci ]i cea de reciproci- depresia lui Alex?

Pagina 2

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

SFATURILE ATHENEI

Opt pa]i pentru a deveni psihoterapeut [n general Pasul unu: licen\a [n psihologie, asisten\` social`, pedagogie, psihopedagogie special`, teologie, medicin`, sociologie Pasul doi: intrarea [n programul de formare de baza al unei asocia\ii acreditate de Colegiul Psihologilor din România (lista asocia\iilor pe www.copsi.ro) cu durata [ntre 2-7 ani [n func\ie de specificul form`rii [n psihoterapie la care ai aderat.

Pasul trei: intrarea [n programul de dezvoltare personal` ( minim 150 de ore) ]i finalizarea terapiei personale. Cele mai multe asocia\ii realizeaz` dezvoltarea personal` [naintea form`riii de baz`/ [n paralel cu ea sub form` de terapie de grup (1 [ntâlnire pe lun`) sau terapie individual` ([n psihanaliz`, analiz` jungian`, terapie adlerian`) Pasul patru: dup` finalizarea form`rii de baz` ]i a dezvolt`rii personalecertificarea de c`tre asocia\ia formatoare ca psihoterapeut sub supervizare pe baza unui examen sau nu, [n func\ie de asocia\ie ]i acordarea dreptului de liber` practic` de c`tre Colegiul Psihologilor din România Pasul cinci: intrarea [n supervizare. Ca psihoterapeut sub supervizare po\i practica psihoterapia, [\i po\i deschide cabinet. {n cadrul ]edin\elor de supervizare ( individuale ]i /sau de grup- [n func\ie de asocia\ie) se analizeaz` problemele [ntâmpinate cu clientul [n psihoterapie ( aspecte de transfer, contratransfer, erori etc) Pasul ]ase: certificarea ca psihoterapeut autonom de c`tre asocia\ia formatoare pe baza unui examen sau nu, [n func\ie de asocia\ie ]i acordarea dreptului de liber` practic` ca psihoterapeut autonom de c`tre Colegiul Psihologilor din România Pasul ]apte: acordarea dreptului de liber` practic` ca psihoterapeut specialist de c`tre Colegiul Psihologilor din România dup` cinci ani de experien\` ca psihoterapeut autonom Pasul opt: acordarea dreptului de

de ore) ]i finalizarea terapiei personale. {n psihoterapia integrativ` erskine dezvoltarea personal` se face sub form` de maraton lâng` Sinaia ( 7 ]i respectiv 8 zile [n doi ani consecutiv, [n luna iulie Opt pa]i pentru a deveni psihoter- sau august) sau terapie de grup pentru apeut [n psihoterapia integrativ` studen\i. (}coala Erskine) Pasul patru: dup` finalizarea Pasul unu: licen\a [n psihologie, form`rii de baz` ]i a dezvolt`rii personasisten\` social`, pedagogie, psihopeda- ale- certificarea de c`tre Asocia\ia de gogie special`, teologie, medicin`, soci- Psihoterapie Integrativ` ca psihoterologie. Studen\ii la facult`\ile mai sus apeut sub supervizare pe baza unui men\ionate pot [ncepe programul de for- examen ( scris ]i prob` practic`) ]i acormare [n psihoterapia integrativ` cu dez- darea dreptului de liber` practic` de voltarea personal` sub form` de terapie c`tre Colegiul Psihologilor din România de grup, [ntâlniri lunare sau la dou` luni.

Pasul cinci: intrarea [n superPasul doi: intrarea [n programul vizare. }edin\ele de supervizare [n pside formare de baza al Asocia\iei de hoterapia integrativ` erskine sunt indiPsihoterapie Integrativ` cu durata de 2 viduale ( gratuite) ]i de grup, contracost ani (24 module, 1 modul pe lun` [n (12 ]edin\e) pe parcursul a minim un an. weekend sau [n timpul s`pt`mânii, [n func\ie de solicit`ri) Pasul ]ase: certificarea ca psihoterapeut autonom de c`tre Asocia\ia de Pasul trei: intrarea [n programul Psihoterapie Integrativ` pe baza unui de dezvoltare personal` ( minim 150 examen ]i acordarea dreptului de liber` liber` practic` ca psihoterapeut principal de c`tre Colegiul Psihologilor din România dup` zece ani de experien\` ca psihoterapeut autonom

practic` ca psihoterapeut autonom de c`tre Colegiul Psihologilor din România Pasul ]apte: acordarea dreptului de liber` practic` ca psihoterapeut specialist de c`tre Colegiul Psihologilor din România dup` cinci ani de experien\` ca psihoterapeut autonom Pasul opt: acordarea dreptului de liber` practic` ca psihoterapeut principal de c`tre Colegiul Psihologilor din România dup` zece ani de experien\` ca psihoterapeut autonom Formarea in psihoterapia integrativ` este validata de Colegiul Psihologilor ca si formare [n sistem masteral astfel [ncât nu mai este nevoie de master pentru absolven\ii Bologna. Spre deosebire de form`rile [n psihologie clinic`, [n psihologia muncii sau transporturilor care [\i permit accesul f`r` master pân` la gradul de autonom (inclusiv), formarea [n psihoterapie [\i d` dreptul s` ajungi psihoterapeut principal, f`r` s` mai fii obligat s` faci masterul.

Psihoterapia integrativa practic`. Analiz` tranzac\ional` ]i psihoterapie integrativ`. Studii de caz Autor: Richard Erskine (USA) Editura Asociatiei de Psihoterapie Integrativ` 2012 Prima carte tradus` [n Romania din operele “p`rintelui psihoterapiei integrative” Conceput` [n dou` p`r\i, cartea “Psihoterapia integrativa practica “prezint` mai [ntâi principiile fondatoare din spatele psihoterapiei integrative ( Analiz` Tranzac\ional`, Gestalt, Sistemul de Scenariu), apoi continu` cu expunerea procesului psihoterapiei integrative ( fundamente, domenii, focalizarea pe St`rile Eului, contact, cadru terapeutic). {n final, descrie 11 fa\ete ale psihoterapiei integrative prin intermediul unor scene “live” de psihoterapie, retranscrise dup` sesiuni de terapie de grup. Aceast` modalitate original` de prezentare a studiilor de caz sub forma unei radiografii [n timp real a sesiunii de psihoterapie, [\i permite sintonizarea cu emo\iile clientului ]i urm`rirea planului de psihoterapie, cu toate dilemele, capcanele ]i insight-urile specifice.

Cartea [i ofer` profanului, un document accesibil pentru a [n\elege bog`\ia psihoterapiei integrative, rolul traumelor cu „t” sau “T” ]i impactul rela\iilor primare asupra stilului de ata]ament.

Specialistului, [i d` prilejul de a-]i nuan\a arta ]i practica psihoterapeutic` prin intermediul numeroaselor studii de caz, acompaniate de analize ]tiin\ifice de tip „stop-cadru”.

Numar de pagini: 314, format A4 Cost : 65 ron + taxe postale ( livrare prin Po]ta Român`) sau 65 ron achizitionare directa de la sediul Asociatiei de Psihoterapie Integrativa din Bucuresti, str. Alba nr. 12 COMANDA CARTE: formarepsihoterapie@yahoo.com

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 3

Copil cu ADHD sau copil indigo?

Psiholog VALENTINA MAHFOUZ, anul II de formare [n psihoterapia integrativ` (]coala Erskine) O zi torid`. Eu m` refugiez pe o banc` [n parc la umbra unui copac ]i privesc cu admira\ie copiii mici ]i m`ri]ori ce alearg` de colo colo ca un furnicar. Ar trebui s` m` oboseasc` agita\ia lor, dar ca mam` a unui b`iat de 10 ani am antrenament ]i totul mi se pare normal. {mi atrage aten\ia un b`ie\el de vreo 5 ani]ori care neavând r`bdare s`-]i a]tepte rândul la tobogan [i [mpinge pe ceilal\i iscând o adev`rat` furtun` [ntre p`rin\i ]i copii. A]teptam curioas` s` v`d reac\ia mamei b`ie\elului instigator. A s`rit din locul unde st`tea, ]i-a smuls copilul, i-a dat câteva palme, dar [n acela]i timp se certa cu ceilal\i p`rin\i luându-i ap`rarea fiului. Mi s-a strâns inima, a] fi vrut s` intervin s`-i explic mamei c` aceste reac\ii necontrolate ale b`ie\elului au explica\ii ]i ar trebui s` le descopere. Dar mi-am [nfrânat pornirea ]i gândul m-a purtat c`tre toate c`r\ile pe care le-am citit ajutându-m` s` [n\eleg reac\iile copiilor no]tri.

Copiii [n ziua de ast`zi sunt altfel, [\i dau mai multe probleme, sunt mai inteligen\i, mai predispu]i la confrunt`ri, mai intuitivi, mai violen\i. Noi, p`rin\ii ]i la rândul lor dasc`lii, ar trebui s` g`sim un nou mod de abordare, diferit de vechile modalit`\i practicate [n trecut.

De ceva vreme, auzim tot mai des de sindromul ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder) sau Deficit de aten\ie/Tulburare hiperchinetic`. Aceast` afec\iune este mai frecvent` la copii ]i adolescen\i. Aceast` boal` debuteaz` [n coplil`rie ]i poate persista ]i la vârsta adult`. De]i la unii copii sintomele ADHD dispar odat` cu [naintarea [n vârst`, foarte pu\ini prezint` simptome la vârsta adult`.

Manifest`rile copiilor cu ADHD sunt diverse, mul\i dasc`li sau chiar p`rin\i [i catalogheaz` pe ce ace]ti copii ca fiind ori lene]i, ori prea zv`p`ia\i. Din p`cate, multe sunt cazurile [n care ignoran\a adul\ilor ]i lipsa de informare [i poate face pe unii copii s` []i adânceasc` tulburarea ]i s` ajung` maturi inadapta\i ]i profund neferici\i.

Un studiu f`cut [n \ara noastr` [n ]coli a dovedit c`, [n fiecare clas` exist` copii cu aceast` tulburare. Ca s` ne putem da seama cum [i putem recunoa]te, voi reda simptomele dup` care speciali]tii se ghideaz` [n punerea diagnosticului: - []i men\ine cu greutate concentrarea la lucru ]i la joac` - pare s` nu asculte atunci când cineva i se adreseaz` direct - nu respect` instruc\iunile

- nu termin` ceea ce a [nceput - ignor` detaliile - gre]e]te din neglijen\` - are dificult`\i [n a-]i organiza sarcinile ]i activit`\ile - evit` activit`\ile care necesit` efort intelectual sus\inut - este distras de zgomote exterioare - alearg` sau se ca\`r` atunci când nu ar trebui - vorbe]te excesiv - se agit` sau se foie]te - simte nevoia s` se ridice de pe scaun - este [n mi]care, parc` ar fi animat de un motor Semne ale impulsivit`\ii: - r`spunde [nainte ca [ntreb`rile s` fie complete - are dificult`\i [n a-]i a]tepta rândul - [ntrerupe sau deranjeaz` alte persoane La prima vedere, recunoa]tem aceste manifest`ri chiar ]i la copii no]tri, deoarece to\i micu\ii se comport` uneori astfel, de aceea diagnosticul de ADHD poate fi stabilit numai de un specialist. {mi amintesc de o carte citit` cu ceva vreme [n urm`, scris` de o scriitoare, doctor [n psihologie, Doreen Virtue, care i-a numit metaforic pe ace]tia COPIII INDIGO. A scos la lumin` partea frumoas` ]i constructiv` a acestor minunate creaturi.

F`când un studiu pe ace]ti copii, scriitoarea a avut pl`cuta surpriz` s` constate creativitatea, spontaneitatea, IQ-ul ridicat, frumuse\ea sufleteasc` ce se ascunde [n spatele unor reac\ii violente.

De prea multe ori copiii cu ADHD sunt pedepsi\i, certa\i ]i batjocori\i, dac` nu acas`, atunci de profesori ]i colegi, pân` ajung s` le fie ru]ine de ceea ce sunt. Asemeni unor câini ce au luat prea mult` b`taie, ace]ti copii umbl` adesea cu capul plecat. Multe dintre problemele lor []i au r`d`cinile [n abuzurile emo\ionale. De]i este un fapt binecunoscut c` alimenta\ia influen\eaz` hiperactivitatea, societatea [n care tr`im promoveaz` produsele prefabricate de proast` calitate ]i magazinele fast-food.

Industria farmaceutic` [mpreun` cu medicii ]i cu ajutorul p`rin\ilor ai c`ror copii au fost diagnostica\i cu ADHD a recurs la calea cea mai u]oar` ]i anume: administrarea medicamentelor [n locul luptei pentru a g`si o rezolvare natural`. {n America, p`rin\ii unui copil cu ADHD au refuzat administrarea medicamentului RITALIN, supranumit ]i PASTILA CARE TE FACE S~ TE SIM|I BINE, deoarece acesta asigur`

aceea]i senza\ie de deta]are ]i bun`stare pe care o dau cocain` sau marijuana ]i [n schimb, au decis s` stimuleze capacit`\ile cu care fiul lor era [nzestrat, prin educa\ie. Au refuzat s` cread` c` acest copil are lips` de aten\ie ]i din contr`, au constatat c` are un surplus de aten\ie, iar mintea lui are o vitez` mult mai mare decât a multora. Bine[n\eles c` este un caz fericit, acest copil a absolvit o universitate ]i are un job pe m`sura capacit`\ilor sale.

Unii au ales medicamentele pentru a]a-zisa vindecare ]i au sfâr]it prin sinucidere. Marea majoritatea devin depende\i de droguri dup` ce li s-a dat RITALIN, ZOLOFT ]i PAXIL. Din fericire, [n multe \`ri s-a ajuns la concluzia c` ace]ti copii trebuie s` [nve\e [n ]coli cu programe speciale ]i cu profesori pe m`sur`, pentru c` ei s` se simt` accepta\i de societate. S-au f`cut programe speciale axate pe exerci\ii fizice prin care se urm`re]te pe cale natural` modificarea reac\iilor chimice ale creierului ]i a comportamentului. }i la noi [n \ar` sau deschis câteva centre de recuperare pentru copiii cu autism, ADHD sau alte tulbur`ri de dezvoltare. {n cazul copiilor cu ADHD, ei []i dau seama c` nu se simt bine din punct de vedere fizic ]i emo\ional ]i atunci [ncearc` altceva, cum ar fi mâncatul excesiv, fumatul, cump`r`turile, aventurile sentimentale, navigarea pe internet, practicarea jocurilor video ]i urm`rirea obsesiv` a programelor TV. Aceste activit`\i le [mbun`t`\esc pentru o perioad` scurt` starea de spirit ]i le modific` echilibrul chimic al creierului,

dar finalul este dezastruos pentru ei, c`zând [n depresii cumplite.

Pe de alt` parte, [nlocuirea mânc`rurilor gen fast-food cu mâncare g`tit` [n cas`, excluzând dulciurile, excesul de cofein`, consumarea de fructe ]i legume proaspete scade hiperactivitatea acestor copii. {n urma unui alt studiu f`cut de americani s-a constatat c` ace]ti copii cu ADHD au un nivel de serotonin` mai sc`zut decât ceilal\i. Un nivel sc`zut poate provoca st`ri de letargie, depresie ]i preferin\e exclusive pentru anumite mânc`ruri. Cercet`torii le-au administrat acestor copii vitamina B6 [n locul RITALINULUI ]i rezultatul a fost surprinz`tor de bun, a crescut nivelul de serotonin`, men\inându-se mult timp ]i dup` [ncetarea tratamentului. La fel s-a [ntâmplat ]i cu administrarea suplimentelor cu magneziu unde s-a [nregistrat o sc`dere a hiperactivit`\ii. De asemenea, cei care consumau excesiv b`uturi cofeinizate ]i multe alimente prelucrate care con\in acid fosforic au o lips` de magneziu, deoarece acest acid extrage magneziul din organism. Cu alte cuvinte, trebuie s` avem grij` ca unui copil hiperactiv s`-i d`m zilnic vitamine ]i minerale care s` con\in` magneziu, fier, cupru ]i calciu.

Mai sunt multe de spus despre aceast` tulburare, dar ]i mai multe de f`cut...

NOT~: Concluzii trase [n urma citirii mai multor materiale scrise de cercet`tori americani ]i inspirat` din cartea „COPIII INDIGO” de DOREEN VIRTUE.

Hipnoza [n stomatologie

SmartPSY: Ghidul psihoterapeutului integrativ

Clinica de psihoterapie Psihosucces (psiholog Camelia Stavarache) [n colaborare cu clinica stomatologic` DentExpert (dr. Natalia Lefter) realizeaz` interven\ii stomatologice folosind [n locul anestezicelor chimice, anestezia prin hipnoz`.

Autor : Camelia Stavarache Editura Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` 2012

Program`ri: 0721 150 661 (Vodafone), 0760 965 433 (Cosmote)

Num`r de pagini: 414, format A4 Cost: 30 ron + taxele po]tale ( plata ramburs livrare prin Po]ta Român`) sau 30 ron achizi\ionare direct` de la sediul Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` din Bucure]ti, str. Alba nr. 12) Comanda: formarepsihoterapie@yahoo.com Descriere: Cartea SmartPSY: Ghidul psihoterapeutului integrativ con\ine 57 fi]e de diagnostic, 84 tehnici de psihoterapie , 6 programe complexe de psihoterapie pentru tulbur`ri sexuale, insomnie, bulimie, atac de panic`, fobii, SSPT ]i un pachet de fi]e supervizare [n psihoterapia integrativ` pentru 10 pacien\i, care sunt de un real folos [n aplicarea anchetei, sintoniz`rii ]i implic`rii.

Cartea este util` prin aspectul practic deoarece con\ine aproape toate instrumentele necesare unui psihoterapeut sau psiholog clinician [n cabinet.

Un element inedit al c`r\ii este structurarea tip agend` care [\i permite s` completezi fi]ele direct ]i s` scrii [n carte.

Pagina 4

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Cum s` ne dezvolt`m inteligen\a Autor: psiholog DANIELA TUDOR psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ` (]coala Erskine) Conform dictionarului limbii române, este cel mai controversat dintre ele: „ INTELIGÉN|~ este capacitatea inteligen\` spiritual` sau existen\ial`. individului de a se adapta la [mprejur`ri noi, de a sesiza rela\iile esen\iale ]i de a 1.Inteligen\a verbal` ]i auditiv` g`si o ie]ire dintr-o anumit` situa\ie, de a rezolva probleme noi; in termeni Aceasta este aptitudinea marilor comuni, o numim de]tept`ciune “. oratori, traineri, poe\i, scriitori, umori]ti.

Cei cu inteligen\` auditiv` vor avea Termenul apare din vechime ]i este nevoie s` aud` [n cap lumea din considerat o caracteristic` exclusiv exteriorul lor. Cei care au acest tip de uman`, care permite utilizarea expe- inteligen\`, [nva\` mai u]or auzind rien\ei anterioare pentru a rezolva informa\ia sau vorbind decât [n alt` situa\ii prezente noi. manier`.

Inteligen\a apare ca o calitate a Dezvoltarea acestei inteligen\e se [ntregii activit`\i mintale, ca expresia poate face prin studiul unei limbi straine, organiz`rii superioare a tuturor proce- lectur` ]i scris. Comunicarea verbala selor psihice, inclusiv a celor afectiv - sistematic` ]i complex` cu persoane din motiva\ionale ]i de voin\`. Pe m`sur` ce anturajul social duce la dezvoltarea se formeaz` ]i se dezvolt` mecanismele acestei abilit`\i. ]i opera\iile tuturor celorlalte func\ii psihice se formeaz` o inteligen\` flexibil` 2.Inteligen\a matematica ]i supl`.

Aceasta este inteligen\a cifrelor, este Termenul de inteligen\` are o dubl` gândirea logic`, ordonat` a fizicienilor ]i acceptiune: pe de o parte de proces de matematicienilor. Cel care are o astfel de asimilare ]i prelucrare a informa\iilor inteligen\` [nva\` cel mai usor atunci variabile, [n scopul unor adapt`ri când i se prezint` cifre, când lucrurile au optime, iar pe de alta parte, de aptitu- logic`; se descurc` foarte bine cu dine rezidând [n structuri opera\ionale simboluri ]i reprezent`ri grafice. dotate cu anumite calit`\i (complexitate, Dezvoltarea capacit`\ilor logice fluiditate, flexibilitate, productivitate), poate fi obtinu\` prin rezolvarea unor prin care se asigur` eficien\a comporta- jocuri logice sau [nva\area unui limbaj mentului. de programare. {n sens general, se consider` c` emisfera stâng` este specializat` [n ordinea 3. Inteligen\a artistica verbal` ]i semantic`, iar emisfera dreapt` de\ine func\iile de manipulare a Talentul artistic este un tip de intelirela\iilor spa\iale ]i de configurare a gen\` care se dezvolt` la cei sensibili la imaginilor, a]a [ncât se pot contura vari- sunete, ritmuri, note muzicale ]i strucante de inteligen\` cu dominanta logico- turi muzicale, dar ]i la culori sau forme. semantic` sau spa\io-imagistic`.

Pentru stimularea inteligen\ei artistice, este indicat s` se m`reasca orizonFiind un termen abstract, interpret`- turile muzicale, ascultând genuri cât mai rile sunt diverse ]i unori antagonice. diverse ]i exersând calit`\ile vocale.

Socrate ]i Platon considerau c` Pictura, modelajul, sculptura, sunt inteligen\a [i permite omului s` [n\eleag` activitati utile pentru cei care doresc s`ordinea lumii ]i de a se conduce pe sine ]i dezvolte aceasta latur` a inteligen\ei. [nsu]i, iar Budha milita pentru eliberarea omului de inteligen\` pentru a ajunge la 4.Inteligen\a vizual` ]i spa\ial` cea mai [nalt` forma de fericire.

Pentru gândirea occidentala, inteliPersoanele care au inteligenta spa\iagen\a apare a fi atributul esen\ial,funda- l` dezvoltat` []i pot imagina, pot in\emental al omului, care face din om ceea lege ]i pot reprezenta vizual cu mai ce el este [ns` pentru gândirea oriental`, mult` u]urin\` concepte geometrice ]i inteligen\a este redus` la minimum. spa\iale.

Acest tip de inteligen\` poate fi S-a constatat c` uneori, persoanele descoperit [n diferite forme, de la un dotate cu inteligen\` mental` peste sim\ al direc\iei dezvoltat, pân` la o medie pot fi dep`]ite la nivel adaptativ coordonare foarte buna a mi]c`rilor ]i de persoane mai pu\in abilitate cognitiv. memorie vizual` deosebit`.

R`spunsul se poate afla [n teoria proPentru a exersa aceste calit`\i, se pus` de c`tre Dr. Howard Gardner [ncepe de la rezolvarea unor puzzle-uri, referitoare la inteligen\ele multiple. labirinturi ]i modelarea plastilinei pâna la construirea unor machete. Exerci\iile Profesor la Universitatea Harvard , de imagina\ie, prin vizualizarea mentala Gardner a criticat no\iunea tradi\ional` tridimensionala a unor obiecte sau de inteligen\` bazat` pe IQ. cl`diri ajut` la dezvoltarea acestui tip de Cele ]apte tipuri de inteligen\` au inteligen\`. fost descrise [n cartea “Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences”.

5 . Inteligen\a kinestezic` (“Cadrele Mentale: Teoria Inteligen\elor Multiple”), iar ulterior au fost compleModul [n care mi]c`rile corpului tate cu [nc` dou`, dintre care al nou`lea, sunt controlate ]i coordonate \ine ]i el de

un tip de inteligen\`. Atle\ii, actorii, chirurgii ]i pilotii au aceste capacit`\i dezvoltate cel mai mult.

Dansul, mersul pe biciclet`, dar ]i sporturile sau yoga, te pot ajuta s` dezvol\i capacit`\ile legate de inteligen\a kinestezic`.{nv`\area prin joc, utilizând aplica\ii practice cât mai multe, dezvolt` acest tip de inteligen\`.

6 . Inteligen\a interpersonal` Aceasta este latura necesar` unui bun lider ]i se refer` la capacitatea de a organiza ]i motiva oamenii, de a construi echipe ]i a dezvolta rela\ii pe termen lung.

Comunicarea este elementul cheie al acestui tip de inteligen\`, ce este absolut necesar pentru a purta negocieri cu succes.

Pentru a dezvolta inteligenta interpersonal`, este necesar s` se cunoasc` elementele comunic`rii asertive ]i ai ales elementele ascult`rii active.

7. Inteligenta intrapersonala Manifestat` mai ales de c`tre scriitori, filosofi, psihologi ]i teologi, inte-ligen\a intrapersonal` este capacitatea de a-\i explora propriile emo\ii ]i motiva\ii, [ntr-un mod obiectiv.Este capacitatea de reflectare introspectiv` ]i de [n\elegere profund` a mediului psihic personal.

Pentru [mbun`t`\irea acestui tip de inteligen\`, este util` experimentarea autocunoa]terii – rezolvarea de teste de personalitate, analizarea propriilor gânduri, emo\ii ]i actiuni pot ajuta acest proces. De asemenea, exerci\iile de relaxare ]i medita\ie sunt utile pentru dezvoltarea inteligen\ei intrapersonale.

Pentru a fi stimulat` inteligen\a spiritual`, cunoa]terea celor mai r`spândite sisteme filosofice ]i religioase este necesar` .

Deoarece tr`im [ntr-o perioad` unde concuren\a este din ce mai acerb`, cu to\ii ne dorim s` ne dezvolt`m cât mai mult capacit`\ile native. Acumul`m cuno]tinte, ne dezvolt`m abilit`\iletotul pentru a face fa\` cu succes provoc`rilor din mediul exterior.

Iat` alte câteva metode prin care putem [mbun`t`\i func\iile mentale, oricare ar fi forma sub care se manifest`: Regim alimentar s`n`tos – consumul de pe]te gras (macrou, sardin`, somon), ulei de nuci, semin\e de rapi\` este cea mai sigur` surs` bogat` [n Omega 3 cu rol [n dezvoltarea ]i [ntre\inerea celulelor creierului ]i activitatea neuronilor.

Bananele ]i fructele uscate, ca surs` de vitamina B6 ]i de magneziu, stimuleaz` producerea de serotonin` , cu rol [n apari\ia st`rii de bine .

Fructele ro]ii ]i fructele de p`dure (c`p]uni, coac`ze, fragi, mure) con\in vitamina C, antioxidan\i care ajut` la lupta [mpotriva radicalilor liberi ]i duc la ameliorarea circula\iei ]i [nt`rirea micile capilare sangvine stimulând func\iile cognitive.

Fructele de mare, pâinea integral`, algele, germenii de grâu sunt produse bogate [n vitamina B12 ]i [n proteine (liseina), Mn, Li, Zn, I acestea ducând la combaterea stresului, oboselii intelectuale ]i a deregl`rilor nervoase.

Ou`le, carnea alba de pe]te con\in lecitin` ]i fosfolipide care stimuleaz` memoria ]i procesul de [nv`\are

Mai apar dou` tipuri de inteligen\`, Obiceiurile s`n`toase contribuie de care nu sunt reg`site [n clasificarea iniasemeni la stimularea nivelului \ial` a lui Howard Gardner : inteligen\ei.

Micul dejun – echilibreaz` nivelul 8 .Inteligen\a naturist` zah`rului din sange, ceea ce spore]te Talentul la gr`din`rit sau capacitatea num`rul de nutrien\i pentru creier, de a comunica foarte bine cu animalele procurând nivelul de energie necesar sau chiar de a le [mblânzi face parte din activit`\ii intelectuale cotidiene.

Somnul este un element important inteligen\a naturist`.

Pentru a cre]te sensibilitatea la natu- care contribuie la men\inerea ]i dezvolra, este util` orice activitate de gr`din`- tarea func\iilor cognitive. Privarea [nderit, chiar daca e vorba doar de [ngrijirea lungat` de somn poate accelera moartea a câtorva ghivece . Aprofundarea cuno]- celulelor. Renun\area la alcool este imtin\ele despre clasificarea speciilor de portant` deoarece studiile stiin\ifice pun plante ]i animale ]i apropierea de ele [n eviden\` faptul c` un consum excesiv de alcool reduce dimensiunea creierului. poate stimula aceste capacit`\i.

Sportul ajut` la cre]terea nivelului de oxigenare celular` ]i stimuleaz` func\ia 9 Inteligen\a spiritual` tuturor celulelor. Cele mai recomandate Cea mai controversat` dintre tipurile sporturi sunt jogging-ul ]i [notul.

Stimulare intelectual` Cititul inde inteligen\` este cea spiritual` sau existen\ial`. Studiile medicale arat` c` vers, scrisul [n oglinda, [nv`\area ]i jorug`ciunea ]i medita\ia [mbun`t`\esc curile de gândire reprezinta catalizatori comunicarea [ntre p`r\ile componente ai leg`turilor neuronice, al asocierilor ale creierului, dar diminueaz` fluxul mai „vioaie” a informa\iilor stocate pe sanguin c`tre lobii parietali, lucru ce creier . duce la percep\ii subiective asupra timpului ]i spa\iului.

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 5

STUDIU DE CAZ – LACRIMA }I EROII EI PREFERA|I • Extras din studiul de caz prezentat la „Primul Congres Interna\ional de Psihoterapie Integrativ` „Psihoterapia azi: rela\ia client terapeut [ntre tradi\ie ]i modernism” organizat de Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` (]coala Erskine) Psiholog OLGA DIMANCEA psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ` (]coala Erskine) Lacrima a [nceput terapia din proprie ini\iativ`, motivând c` simte c` nu se reg`se]te, c` se pierde, c` nu mai g`se]te modalit`\i de a face fa\` situa\iei. La prima [ntâlnire avea o postur` mohorât`, cu mi]c`ri lente, obosite parc`, glas timid ]i tremurat. Paradoxal, ochii [i str`luceau iar fa\a i se schimonosea [ntrun surâs chinuit de parc` [ntreaga ei fiin\a [ncerca s`-]i aminteasc` cum era atunci când se sim\ea bine. {ntreaga ei fiin\` plângea iar ea [ncerca s` ascund` asta afi]ând o masc` de zâmbete. A]a c` am numit-o Lacrima.

Lacrima are 36 de ani, tat`l ei a murit, mama tr`ie]te, este pensionar`, are un frate mai mare, c`s`toria p`rin\ilor a fost armonioas`, nu este dependent` financiar de familie, are amintiri frumoase legate de copil`rie, fiind un copil foarte iubit ]i r`sf`\at, la ]coala nu a avut dificultati de rela\ionare ]i nici de studiu, asimilând foarte repede, are studii universitare. {n prezent este director la o companie cu personal numeros, face multe rapoarte de activitate ]i este necesar ca de multe ori s` ini\ieze anumite proiecte sau s` ajute la implementarea acestora. Este [nconjurat` de colegi care []i fac mai mult sau mai pu\in treaba, este nemul\umit` de atitudinea uneori lipsit` de reponsabilitate a acestora ]i de multe ori ia asupra ei reponsabilitati care nu-i apar\in. Este nemul\umit` c`, de]i []i face treaba foarte bine, lucru care se vede din reu]ita proiectelor ei, ]eful ei nu o apreciaz` ]i nu o respect`. Este de multe ori jignit` ori certat` pentru e]ecurile altora. {i place profesia ei ]i nu ar prefera alta de]i []i petrece foarte mult timp la serviciu, via\a personal` fiind de foarte multe ori absent`. Nu a fost niciodat` c`s`torit`, nu are copii. Are un grup de prieteni, dar când se [ntâlne]te cu ace]tia vorbe]te foarte mult despre serviciu. Nu a avut ]i nici nu are probleme de s`n`tate. Este fum`toare, nu ia medicamente, dar este atent` la starea ei de s`n`tate. Este eficient` ]i eficace, uneori se simte obligat` s` fac` anumite lucruri ([n plan profesional.

Evolu\ie psihoterapeutic` Clienta prezenta o stare foarte agitat`, precizând c` se simte captiv` [n plan profesional ]i c` ]eful ei o “abuzeaz` emo\ional”. Am [ntrebat care este [ntâmplarea sau evenimentul care au determinat-o s` precizeze acest lucru. Client` a relatat despre faptul c` este pus` [n situa\ia de a face anumite lucruri cu care nu este de acord, dar c` nu ]tie cum s`

semnaleze acest lucru, sim\indu-se for\at` s` realizeze anumite demersuri.

Cum ar fi: s` regleze anumite rapoarte ale altora conform cu reperele de [ntocmire ale companiei, s` continue proiectele care sunt [n sarcina altor colegi, colegi care sunt oarecum proteja\i de c`tre ]ef. Din aproape [n aproape mi-a relatat despre cum este pus` [n fa\a unor situa\ii problematice pe care trebuie s` le rezolve de]i nu ea a creat problemele. O nemul\ume]te faptul c` este pus` s` fac` ]i treaba altora ]i ca ace]tia nu []i [nsu]esc atribu\iile de serviciu ]i nu []i asuma responsabilitatea pentru proiectele [n derulare. Nu i se pare corect ca tot ea s` fie certat` ]i tot ea s` repare ceea ce al\ii nu reu]esc sau nu vor s` fac`. {n cazul acesta am [ntrebat-o dac` ceilal\i (subordona\ii) ]tiu ce au de f`cut sau dac` li se aduce la cuno]tin\a protocolul pe care trebuie s`-l respecte.

Ex. Un subordonat nou trebuia s` predea un raport. Acesta a fost [ntocmit f`r` s` urmeze protocolul companiei, ci dup` cum ar fi auzit c` trebuie f`cut. Am [ntrebat-o ce a f`cut atunci când a primit raportul. Clienta mi-a r`spuns c` l-a luat, s-a uitat pe el, a v`zut c` este gre]it [ntocmit, dar c` nu a precizat acest lucru angajatului. Discutând cu clienta despre acest incident aceasta a identificat [n cele din urm` ca modul ei de a proceda a fost eronat deoarece nu a f`cut decât s`l eticheteze pe angajat ca fiind incompetent, f`r` s` discute cu el dac` a primit toate detaliile protocolului de urmat. Nu a f`cut acest lucru, dar [n schimb a ref`cut raportul singur`, luându-]i astfel o sarcin` suplimentar`. Mai mult, acesta este un mod obi]nuit de a “repara” gre]elile celorlal\i. Clienta a identificat modul corect de solu\ionare a acestei situa\ii: s` returneze raportul celui care trebuie s`-l [ntocmeasc`, precizând asupra protocolului ]i l`sându-l pe angajat s` repare gre]eala f`cut`. Totodat` a concluzionat c` [n cadrul ]edin\elor de departament ar trebui s` semnaleze aceste erori [n comunicarea profesional` ]i nu s` le acopere pt a –si proteja colegii sau pentru a nu [ntârzia cu termenele de predare.

Eroii prefera\i P`cal`, eroul preferat la 6 ani, a fost descris astfel: de]tept, dar f`r` ca cei din jur s` vad` asta, puturos dar sprinten la minte, profita [n multe cazuri de prostia oamenilor, nu r`spunde provoc`rilor celorlal\i oameni a]a cum ace]tia s-ar a]tepta, dar [i bate cu armele lor; de

multe ori este spectator ]i [i place pozi\ia de spectator; este deasupra (superior), [n unele situa\ii nu se agit` pentru a rezolva ceva, iar asta [i scoate din min\i pe ceilal\i; P`cal` nu are nevoie de mult pentru a-]i considera via\a [mplinit`, el tr`ie]te simplu ]i frumos.

Doresc s` precizez c` acestui erou clienta [i acorda maxim` importan\`, a vorbit foarte mult despre el (aproape o ]edin\` [ntreag` i-a fost acordat` lui P`cal`), a relatat chiar ]i câteva istorioare, a men\ionat c`-l place foarte mult chiar ]i acum, la maturitate, [l vede ca pe un personaj profund ]i foarte important, mai important decât [l vedea [n copil`rie, prin simplitate ]i unicitate.

Nevoile de rela\ionare pe care eu leam identificat aici ([n ceea ce o prive]te pe client`) sunt nevoia de validare (s` fie respectat` pentru ceea ce este, nu pentru ceea ce face), nevoia de autodefinire (respectul unicit`\ii ei) dar ]i nevoia de reciprocitate (de a fi al`turi de oameni care s`–i fie similari, care au acelea]i obiective).

Henric al IV-lea, eroul de la 15 ani, a fost descris ca fiind sincer, bun evaluator al situa\iilor [n fa\a c`rora se afla, [ncrez`tor, cu o minte sclipitoare prin care surprindea, admirabil pentru cum modul de a câ]tiga “b`t`liile”. Nu-]i aminte]te atât de multe am`nunte din ceea ce a citit, dar i-a r`mas [n minte imaginea de ansamblu a personajului, curajul ]i demnitatea cu care a r`spuns multor provoc`ri - un personaj “admirabil”.

La 21 de ani, eroina preferat` era personajul principal din cartea “Voi cuceri Manhatanul”, personaj care era un copil de bani gata, care pân` la moartea tat`lui ei nu a f`cut nimic util, dar care ulterior a dat dovad` de perseveren\`, capacitate de a fi o lupt`toare [n fata provoc`rilor ]i problemelor pe care nu le mai [ntâlnise pân` atunci. }i aici am identificat nevoia de validare ]i de autodefinire. {n plan actual pentru clienta sunt importante aceste nevoi, dar este important` ]i nevoia de acceptare. Mentorul care [n trecut o [ncuraja ]i o proteja nu mai este din p`cate acum (tat`l ei). La un moment dat al existen\ei ei a [ntâlnit aceast` persoan`, ]eful ei, persoana pe care, de]i la [nceput nu a pl`cut-o deloc, la un moment dat a admirat-o, acesta a sus\inut-o [n felul lui, i-a acordat credit (la aceast` companie client` s-a format [n multe privin\e oarecum singur`, a [nv`\at ]i a dovedit c` poate, a fost trep-

tat promovat` datorit` rezultatelor ei).

Treptat, ]eful ei a fost [nzestrat cu imaginea mentorului. Nu acela]i mentor din trecut, dar unul prezent ]i foarte important. Pe parcursul timpului imaginea mentorului s-a deteriorat, acesta nu o mai sus\ine, nu o mai [ncurajeaz` [n acela]i fel, ba chiar deloc, clienta nu se mai poate baza pe el. Acest fapt a determinat-o s` r`spund` [ntr-un mod eronat conflictelor care au ap`rut, s` lucreze [ntr-un mod eronat (f`când treaba altora pentru a acoperi anumite gre]eli ]i pentru a nu genera un alt conflict).

Primul semn de ameliorare ]i de [n\elegere a antrenamentului asertiv a fost [n momentul [n care a [nceput s` se organizeze [n privin\a sarcinilor ei ]i a sarcinilor colegilor ei. Nu a mai acceptat s` reia lucr`rile gre]ite ale colegilor pentru a le remedia ci le-a dat acestora [napoi pentru ale [mbun`t`\i. “M` simt u]urat`!!!! Am timp s`-mi fac treaba a]a cum [mi place! {n tihn`, lini]tit`! Colegii mei... s` munceasc` ]i ei ]i s` r`spund` pentru ce muncesc! Parc` nu mai aveam [ncredere [n ceea ce f`ceam: dac` fac sau nu bine, o lu`m de la cap`t c`utând s` nu fi gre]it pe undeva” – pentru acest aspect am dedicat câteva relax`ri cu sugestii generale de [nt`rire a Eului ]i Permisiunea p`rintelui ideal cu anularea injonc\iunilor (ai dreptul s` gre]e]ti, ai dreptul s` nu faci nimic).

Cel de al doilea semn a fost acela de a \ine cont c` are un program de lucru, de la 9 la 18, program pe care a [nceput s`-l respecte. “Eh, a]a pot ]i eu s` plec la timp! Altfel, m` uita Dumnezeu la serviciu f`când treaba altora!”

Final de poveste.

Ultima [ntâlnire am f`cut [mpreun` evaluarea programului terapeutic.

Am [ncurajat-o ca ]i pe viitor s` r`spund` [n acela]i mod nevoilor ei ]i s` p`streze elementele noi [nv`\ate [mpreun`. Am felicitat-o pentru dorin\a de a realiza aceast` schimbare pentru ea ]i pentru efortul depus. Acum fiin\a ei [mi p`rea congruent` cu expresia fe\ei, exprimându-]i la bucuria ]i corporal ]i cognitiv. Lacrima de pe obrazul ei era expresia reg`sirii emo\ionale iar chipul ei simpatic nu mai p`rea schimonosit de zâmbetul for\at... era un zâmbet ce se alungea frumos pân` la urechi, [ncre\indu-i frumos ochii ]i [nseninândui [ntreaga fiin\`. Am [mbr`\i]at-o ]i am sim\it cum emo\ia noastr` era aceea]i: un calm pl`cut, ca o reg`sire.

Pagina 6

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Adolescen\a – Ga]ca disloc` familia!

Autor: Psiholog Elena Sbarcea, anul II formare in psihoterapie integrativa (]coala Erskine), masterat in „Psihosociologia deviantei - criminologie” Ast`zi vârsta la care recunoa]tem conduita adolescentin` este de 11-12 ani, fa\` de genera\iile anterioare când se vorbea de debutul adolescen\ei in perioada 14-16 ani. Adolescen\a este considerat` o etap` fireasc` a dezvolt`rii copilului. Dar cât de fire]ti sunt rebeliunea, nonconformismul, dualitatea, curiozitatea, independen\a, protestul, ideile, emotiile ... specifice acestei vârste?

Majoritatea p`rintilor de adolescen\i sunt speria\i când ajung in cabinetul specialistului c`ruia ii cer ajutor ]i cei mai mul\i dintre ace]tia []i dau seama mai târziu, c` [i sperie normalitatea. Deci care este normalitatea [n aceast` etap` a vie\ii copiilor no]tri?

Micul prin\ [ncepe s` aib` secrete, inchide u]a la dormitor ]i cere intimitate la numai 11 ani? Feti\a care credeai c` \ie prieten`, [\i face o scen` [n fa\a grupului pentru c` nu e]ti de acord sa doarm` la o coleg`? Are 16 ani ]i a venit cu un tatuaj, fara ca m`car s`-\i fi dat ocazia s` [i explici care sunt riscurile?

Nu ]tii care e vârsta la care e potrivit s` []i vopseasc` p`rul, iar anturajul ei nu te ajut` deloc, pentru c` fetele au deja ]uvi\e lila? O [ntrebi despre mirosul de \ig`ri ]i [\i spune c` e de la colegii care fumeaz` lâng` ea? Treci linistit c`tre cas` si auzi din parc vocea cunoscut` a fiului t`u, aruncând cuiva cuvinte pe care

ai fi putut s` juri c` nu le-ar pronun\a niciodat`? Pe scurt, deseori conduitele ]i alegerile lui nu mai corespund cu op\iunile tale?

Ei bine, e]ti un om normal, p`rinte al unui copil normal, al unui adolescent. Un copil care, la fel ca toti ceilalti indivizi, are bariere proprii, f`r` ca tu s` fi gre]it, f`r` ca el s` fi gre]it. Are nevoie de autonomie, de respect, de intimitate, are nevoie s` experimenteze, s` cunoasc` cât mai mult si s` ias` de sub controlul parental, are nevoie s` ]tie c` nu este dependent de ajutorul celorlal\i. A crescut, se define]te ca individ ]i are nevoie ca ceilalti s` vad` ]i s` recunoasc` asta. Este timpul s` [nve\e s` ia decizii, pe cele corecte ]i responsabile.

Este timpul s` [nve\e ]i s` []i asume c` este unul dintre “constructorii” propriului destin.

Un alt aspect care se remarc` [n aceast` perioad` este aten\ia deosebit` pe care adolescentul o acord` imaginii sale.

N-ar fi r`u, ca p`rinte, s` acorzi importan\a acestui aspect, gândind c` imaginea exterioar` a adolescentului o reflect` ca o oglind` pe cea interioar`, sau, de ce nu, c` nevoia adolescentului de a face schimb`ri de look este nevoia lui de a face schimb`ri interioare, c` aceast` preocupare pentru schimb`ri provine din complexe fie de ordin fizic, fie de ordin emo\ional.

P`l`vr`geala e o rezisten\` [n psihoterapie sau un strig`t dup` ajutor?

Autor: psiholog CLAUDIU T~NASE, psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ` (]coala Erskine)

Pe parcursul terapiei D-na V a fost cooperant`, a venit cu regularitate, [ntreruperile motivate, fiind anun\ate din timp, foarte rarele [ntârzieri datorate mijloacelor de transport fiind anun\ate ]i ele. Cu toate acestea, de]i a declarat faptul c` dore]te s` fac` ceva care s` [i ia gândurile astea care vin ]i nu o las` [n pace (gânduri legate de triste\e ]i furie), implicarea sa [n rezolvarea unor teme pentru acas` a fost foarte mic`, iar pe parcursul ]edin\elor de terapie a avut dese divaga\ii. La [nceput povestea justificat, apoi din ce [n ce mai pu\in justificat, despre alte persoane, despre rudele [ndep`rtate, despre vecini, despre persoanele de la grupul de seniori unde i-am recomandat s` se duc` (are 62 de ani)), apoi relat`rile de la un ONG unde sa dus voluntar ca s` ajute copiii, toate acestea au f`cut ca timp pre\ios din terapie s` fie irosit. Aceast` ascundere [n spatele tufi]ului stufos de am`nunte nesemnificative a dus la amânarea discut`rii evenimentului cel mai important din via\a sa ]i anume: moartea fratelui geam`n la na]tere, suferin\a generat` p`rin\ilor ]i resim\it` de ea pe toat` perioada

copil`riei mici, [ngrijor`rile lor obsesive fa\` de s`n`tatea feti\ei supravie\uitoare. P`rin\ii nu au discutat niciodat` cu dna V impactul produs de moartea geam`nului. {n familia dnei V se vorbea despre orice ]i despre nimic. Desele [ncerc`ri de p`l`vr`geal` ale dnei V [n neconcordan\` cu scopul terapiei, o ajutau pe pacient` s` se protejeze de durerea survenit` [n urma confrunt`rii cu realitatea, o ajutau s` r`mân` rupt` de propriile emo\ii. {n spatele verbiajului s`u psihologic urlau f`r` cuvinte fantasmele existen\iale de tipul: “sunt vinovat` pentru c` tr`iesc” + fantasma incon]tient` c` poate a provocat cumva moartea fratelui s`u a fost rea cu el [n uter, “trebuie s` fiu extraordinar` ca s` ar`t c` am meritat s` tr`iesc”, “e bine s` fiu femeia b`rbat (f`r` emo\ii) pentru a-l [nlocui pe fratele mort ]i [n felul acesta fratele va tr`i prin mine”.

De abia [n momentul [n care m-am gândit la semnifica\ia din spatele p`l`vr`gelii a [nceput adev`rata psihoterapie pentru dna V. Vorbea mult ]i despre lucruri inutile pentru c` se temea s` vorbeasc despre drama ei interioar`.

Adolescen\a este o vârst` la care p`rin\ii pot s` decid` dac` le sunt copiilor lor prieteni sau nu. Iar atunci când, din p`cate nu reu]e]ti s` [i fii aproape, [l câ]tig` grupul. Adolescen\ii ne[n\ele]i [n familie se [ndreapt` c`tre grup. Fiecare

individ are nevoi ]i a]tept`ri [n rela\iile cu ceilal\i. Atunci când familia nu r`spunde acestor nevoi, ga]ca cu siguran\` va umple golul. }i astfel, descoperim rolul toxic al g`]tii, acela de a disloca familia.

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 7

„CARTE DE VIZIT~” Este autorul a cinci c`rti si a ASOCIA|IA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ (API) este [nfiin\at` numeroase articole privind teoria si metodele psihoterapiei. legal din 2006 Din 2001, Richard Erskine este presedintele Asociatiei Internationale de PRE}EDINTE Pre]edintele asocia\iei este CAMELIA Psihoterapie Integrativa.

STAVARACHE, pre]edine de onoare ELENA GUARRELLA (Italia) dr. RICHARD ERSKINE (USA) Membru fondator al Asociatiei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ`, ACREDITARI NA|IONALE Colegiul Psihologilor din Romania si membru in comisia de certificare a Federatia Romana de Psihoterapie au Asocia\iei Interna\ionale de Psihoterapie acreditat formarea de baza pentru ob\i- Integrativ`, formator ]i supervizor internerea titlului de psihoterapeut ]i forma- na\ional in psihoterapia integrative, forrea continua pentru care se aloca credite. mator si supervizor international in analiza tranzactionala, Formator si superviRECUNOA}TERE INTERNA|IONAL~ sor in Psihodrama, Consultant familiar API [n colaborare cu Asocia\ia (AICEF), Psihoterapeut ]i Supervizor [n Interna\ionala de Psihoterapie Integrati- Centrul }colar pentru consultanta familv` (IIPA) organizeaz` pentru psihotera- iala din Roma, presedintele Institutului peu\ii autonomi [n psihoterapia integra- de Psihoterapie Integrativa –Roma. tiv` ]coala Erskine [n completarea forAMAIAMAURIZ ETXABE (Spania) m`rii de baz` cursuri pentru ob\inerea tiMembru in comisia de certificare a tlului de PSIHOTERAPEUT INTERAsociatiei Internationale de Psihoterapie NA|IONAL {N PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ CERTIFICAT IIPA (di- Integrativa, formator si supervizor interna\ional in psihoterapia integrativ`, ploma recunoscut` interna\ional) presedintele Asociatiei de Psihoterapie Integrativ` din Spania.

CE DIPLOME PUTETI OB|INE Diploma de psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa ANTHONY JANNETI (USA) forDiploma de psihoterapeut autonom in mator ]i supervizor interna\ional [n psipsihoterapia integrativa hoterapia integrativ` Diploma emisa de Federatia Romana de Psihoterapie pentru a practica in CAMELIA STAVARACHE strainatate Presedintele Asociatiei de PsihoteraCertificat IIPA ( Psihoterapeut interpie Integrativ`, formator ]i supervizor [n na\ional în psihoterapia integrativ`.) psihoterapie integrativ`, formator ]i MEMBRII ECHIPEI SCOLII DE supervizor [n psihosomatoanaliza, spePSIHOTERAPIE INTEGRATIVA cialist in hipnoza clinica ]i terapie ericksoniana, directorul clinicii de PsihoteraRICHARD ERSKINE: Formatorii asociatiei noastre fac parte pie Psihosucces din 1997 si pân` în predin Asociatia Interna\ional` de Psihote- zent. A scris “ Ghid psihoterapeutic penrapie Integrativa ]i sunt coordona\i de tru reducerea conflictelor “ (2000) foloRichard Erskine- „p`rintele psihoterapiei inte- sit ca manual de lucru in toate penitencigrative” si presedintele Asociatiei Interna- arele din Romania si “Cazuri neobi]nuitionale de Psihoterapie Integrativa (IIPA). te in psihoterapie. Programe de psihoterapie integrativ` “( 2007). A REALIZAT PRIMA NA}TERE SUB HIPNOZ~ RICHARD ERSKINE (Canada) Richard Erskine fonadatorul psihoter- DIN ROMÂNIA. apiei integrative este doctor in psiholoCARMEN LOVINESCU gie, psiholog clinician, psihanalist licenFormator si supervizor in psihotertiat, analist certificat in Analiza apie integrativa, formator si supervizor Tranzactionala, psihoterapeut in psihoterapie de grup si specialist recunos- in psihosomatoanaliz`, formator si cut international in psihoterapia integra- supervizor in psihologie clinic`, expetiva si Gestalt, cu patru decenii de expe- rien\` in psihologia clinica si psihoterrienta in practica si training-urile de psi- apie de peste 28 ani Formatori asocia\i: hoterapie. Dr. Erskine preda cursuri si Dr. ANDRE MOREAU (BELGIA)sustine ateliere de lucru cu privire la teoria si metodele psihoterapiei integrative certificat european de psihoterapeut, in numeroase \`ri din intreaga lume. specialist [n gestalt ]i AT ISABELLA NUBOLONI (ITALIA) Asocia\ia Interna\ional` de Psihoterapie Integrativ` are filiale în circa 40 de t`ri. Psihoterapeut certificat EATA (Asociatia In 1981 si 1998 a fost co-laureat al Europeana de Analiza Tranzactionala); Premiul Memorial EricBerne pentru Psihoterapeut certificat IIPA (Asociatia dezvolt`ri în teoria si metodele Analizei Internationala de Psihoterapie Integrativa); Supervizor IIPA in psihoterapie Tranzac\ionale.

moveaz` o psihoterapie integrativ` eclectic` ci [ns`]i psihoterapia integrativ` creat` de fondatorul acesteia, dr.

Richard Erskine. CADRU CONCEPTUAL PROPRIU, NU ECLECTIC - O echip` de formatori români ]i europeni coordonat` de [nsu]i Richard Erskine.

- Dezvoltarea personal` se face dup` modelul promovat de Richard Erskine ]i anume TAB~RA MARATON sau module de psihoterapie de grup - Un sistem unic, modern de predare prin folosirea simulatoarelor “Psi” pentru stabilirea diagnosticului ]i realizarea unor ]edin\e virtuale de psihoterapie.

- Supervizare individual` gratuit` (30 ore).

- Participare gratuita la programele SMARTPSY (detalii pe www.psihoterapie.biz) - {n perioada superviz`rii asigur`m gratuit pacien\i ]i cabinete pentru desf`]urarea ]edin\elor de psihoterapie.

- Oferim programe de psihoterapie structurate pe ]edin\e pentru principalele boli psihice - Op\ional tab`r` de dezvoltare personal` cu formatori europeni [n Belgia SPECIFICUL SCOLII DE PSIHO- sau Italia.

TERAPIE INTEGRATIVA RICHARD ERSKINE INFORMA|II SUPLIMENTARE }I - Formarea de baz` se face dup` pro- {NSCRIERI: grama Institutului de Psihoterapie Site oficial: www.psihoterapie.biz Integrativ` din New York. Programul de Site revista de psihoterapie integrativ`: formare este supervizat de Asocia\ia In- www.formarepsihoterapie.ro terna\ional` de Psihoterapie Integra- Site ziar Psihosucces: tiv` ]i Institutul de Psihoterapie Inte- www.psihosucces.ro grativ` din New York Mail:formarepsihoterapie@yahoo.com - Singura asocia\ie de psihoterapie Tel. 0744 33 44 19 (lunea, miercurea ]i integrativ` din România care nu pro- vinerea 10-20h) integrativa. Experienta in psihoterapie individuala si psihoterapie de cuplu din 1990, coordoneaza trainiguri si proiecte in scoli si institutii private din Italia; colaborareaza cu IANTI Roma (Institutul de psihoterapie integrativa si Analiza Tranzactionala) in programul de formare psihoterapeuti; este presedintele Asociatiei pentru Promovarea Dialogului Social “Dialogue Spaces” unde supervizeaza proiecte de educatie si psihoterapie pentru parinti si cupluri Prof. Univ. Dr. MIHAELA MINULESCU pre]edintele ARPA, formator ]i sueprvizor [n analiza jungiana ]i psihologie clinic` Prof. “Aaron T. Beck” univ. Dr. DANIEL DAVID, formator ]i supervizor [n psihoterapii cognitive ]i comportamentale, pre]edintele Asocia\iei de Psihoterapii Cognitive ]i Comportamentale din România Dr. TURCU IUSTINIAN, vicepre]edintele Asocia\iei de Hipnoz` clinic` ]i psihoterapie ericksonian`, formator ]i supervizor [n hipnoz`, formator ]i supervizor [n psihologia clinic`, experien\` clinic` de 30 ani.

COLECTIVUL DE REDAC|IE Redactor ]ef: conf. univ. dr. Livica Fr`\iman Consultan\i de specialitate: Camelia Stavarache, Carmen Lovinescu Redactori: Cristina P`tra]cu, Florentina Mandoc, Valentina Mahfouz, Elena Sbarcea Informa\ii ]i sugestii: Mail: clinicapsihosucces@yahoo.com Ziarul poate fi g`sit ]i în varianta on-line http://psihosucces.ro/categoria/ziar-psihosucces/

Pagina 8

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

PSIHOTERAPIA LIVE

„EVENIMENTE PSI”

ALICE {N |ARA MINUNILOR

GRUPE NOI DE FORMARE {N PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA

Autor: ALICE POPESCU

Eu sunt Alice, am 16 ani ]i a] dori s` v` relatez o parte din povestea mea de via\`.

Totul a [nceput la vârsta de 5 ani când am descoperit [ntr-un ziar o poz` cu un c`\el de care m-am [ndr`gostit pe loc ]i cu care am [nceput s` dorm [n fiecare noapte.

Dar, [ntr-o zi nefericit`, tata a venit ]i mi-a rupt-o, ceea ce m-a [ntristat foarte mult. De atunci, am botezat c`\elul cu numele de Rex. Când bietul de el ]i-a dat duhul (momentul când tata a rupt poza), c`\elul mi-a spus: „alege, vrei s` r`mâi un om sau s` devii personaj?”, iar eu am f`cut alegerea corect` de a m` transforma [ntr-un un personaj toat` via\a.

Cu timpul, având ocazia fericit` de a viziona mai multe filme de desene animate, mi-am selectat ni]te personaje din fiecare. Astfel am ajuns s` fiu: - cânele Buster – din „Doamna ]i vagabondul”; - lupul Balto – „Balto”; - leul Simba – „Regele Leu”; - c`pc`unul Shrek – „Shrek”; ]arpele Asmodeus – „Redwall” - ursul Baloo – „Cartea Junglei”.

Odat` cu aceste filme mi-am luat ]i trei grade de maestru: 1. Maestrul Trecutului 2. Maestrul Devirus`rilor 3. Maestrul Cursurilor de Personaje Maestrul Trecutului [l folosesc pentru a retr`i momentele pl`cute din via\`.

Maestrul Devirus`rilor m` ajut` s`-mi devirusez prietenii personaje de ceea ce cu siguran\` [i afecteaz` ]i pe ei, iar eu nu accept [n general (pisicile, bebelu]ii), iar prin Maestrul Cursurilor de Personaje frecventez cursuri de vacan\` ce constau [n secven\e alese de mine din acele filme pe care le derulez zilnic, [nv`\ând din ele cum s` devin un personaj mai bun.

Pân` [n anul 2007, regatul meu de personaje l-am condus sub

numele de Simba 1, dar datorit` apari\iei [n via\a mea a unor evenimente pe care am [ncercat s` le evit, am introdus [n acest regat ni]te clone ale lui Simba 1, [n num`r de 9, ce trebuiau s`-l [nlocuiasc` pentru o perioad` scurt` de timp, fiecare având câte o poveste interesant` ]i un rol important.

Tot [n anul 2007, am descoperit c` port [n mine o gelozie nejustificat` pe copiii mici, mai ales pe bebelu]i. De acest lucru mi-am dat seama când so\ia unui prieten de familie a r`mas [ns`rcinat`, iar eu, disperat`, am crezut c` acelui copil i se va acorda toat` aten\ia, iar eu voi fi total neglijat`. Când a venit luna septembrie, ne-am hot`rât s` facem [mpreun` o excursie la Moldova. Acolo, aflându-m` [n m`n`stirea Putna [n fa\a mormântului lui }tefan cel Mare ]i a icoanei ce-l [nf`\i]a pe voievod, }tefan cel Mare mi-a comunicat un mesaj prin care [mi spunea: „dac` vrei s` rezi]ti la ceea ce va urma, multiplic` pozele cu mine ]i calendarul pe care \i-l voi da”. De atunci, ascultând sfatul primit, am [nceput s` trag la imprimant` sute de poze cu Stefan cel Mare, ajungând s` dorm cu 5 Kg de }tef`nei [n pat, spre disperarea p`rin\ilor mei care m-au dus [ntrun final, la control psihiatric de specialitate. Aici, le-am explicat ]i motivul pentru care eu am construit un asemenea monument de hârtii ]i anume, doar din dorin\a de ami \ine companie pe strad` ]i [n cas`, pentru a sim\i [ncurajare ]i sus\inere, [nmul\irea lor f`cânduse ca o cerere [n c`s`torie, dup` cum [mi spusese [n vis lupul Anaiu, un personaj din filmul Balto, cu toate detaliile de rigoare.

Chiar ]i [n prezent, merg pe strad` cu hârtiile mele, dar cu alte personaje pe care mi le aleg [n func\ie de puterea lor de protec\ie.

Un alt capitol din via\a mea este acela când pisica a devenit pentru mine simbolul pierderii. Prima [ntâmplare a fost legat` de c`\elul

Rex de care m-am [ndr`gostit pentru prima oar`, iar motivul pentru care tata mi-a rupt poza lui a fost acela c` eu m` purtasem foarte urât cu pisica din fa\a blocului care tot intra ]i ie]ea din cas`. O v`zusem odat` cum i se f`cuse r`u ]i vomitase. Aducându-mi aminte de acest moment, am luat-o ]i am aruncat-o pe sc`ri cu toat` for\a.

O alt` [ntâmplare s-a petrecut când pisica bunicii din partea mamei s-a [mboln`vit tocmai de 1 iunie, o zi special` pentru mine ]i am fost obligat` de [mprejur`ri s` fiu ]i eu de fa\`, sacrificându-mi ziua mea preferat` ]i [nc` o dat` m-am sim\it tr`dat`.

Un alt episod tr`it de mine care m-a convins c` pisica este un simbol al pierderii [n via\` a fost când am urm`rit toat` telenovela „Clona” f`r` s` pierd nici un episod, iar când s`-l vizionez pe ultimul s-a iscat o ceart` [ntre p`rin\i pe tema pisicii din cas` (bine[n\eles, [n leg`tur` cu mine).

Datorit` conflictului eu am pierdut ultimul episod din serial. Asta a fost o adev`rat` traum` pentru sufletul meu. Nici acum nu m` pot obi]nui cu ideea. {n fiecare zi tr`iesc drama de a m` [ntâlni cu pisica familiei mele pe hol, [n buc`t`rie, [n baie, dormitor ]i a]tept, sperând c` va veni ]i ziua [n care voi avea libertatea deplin` de a m` dezvolta [n mod normal ca ]i ceilal\i copii de vârsta mea, asta [nsemnând ca pisica s` plece din cas` definitiv. Aceasta este dorin\a mea, dar pe mine nimeni nu m` [n\elege. Acesta este strig`tul meu de ajutor. Chiar dac` am iubit-o cândva (aceast` pisic` fiind cadoul mamei pentru mine la cererea mea la vremea respectiv`), acum aleg altceva ]i doresc s` fiu respectat`. {n [ncheiere, [mi exprim dorin\a de a scrie o carte despre via\a mea, [n care s` dezvolt ideile relatate pân` acum, ceea ce ar putea surprinde mult` lume care ar citi-o.

ASOCIA|IA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ ]i }COALA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ RICHARD ERSKINE organizeaz` [n ianuarie-martie 2013 grupe noi de formare [n psihoterapia integrativ` [n ora]ele: Bucure]ti, Constan\a, Bra]ov, Râmnicu Vâlcea.

Noi [\i d`m posibilitatea s` devii organizator de grup [n ora]ul t`u pentru a forma grupe ]i [n alte centre universitare din România.

Detalii utile g`si\i pe site-le noastre www.psihoterapie.biz; www.formarepsihoterapie.ro {nscrieri: formarepsihoterapie@yahoo.com tel. 0744 33 44 19 (informa\ii luni, miercuri ]i vineri [ntre orele 12-18h) DEZVOLTARE PERSONAL~ PENTRU STUDEN|I LA BUCURE}TI ]i CONSTAN|A PROGRAM INCLUS IN CADRUL FORM~RII {N PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ (]coala Erskine) CONDI|II DE {NSCRIERE: Pot participa la programul de dezvoltare personal` studen\ii de la facultatile de psihologie, asisten\` social`, pedagogie, psihopedagogie special`, teologie, medicin` indiferent de anul de studiu.

COSTURI: 30 de euro/modul/ o dat` pe luna (minim 20 de module, conform cerin\elor COLEGIULUI PSIHOLOGILOR din ROM^NIA) Nota: modulele nu se vor face [n perioada vacan\ei de var` (august, septembrie) RECUNOA}TERE: pe baza unui contract [ntre beneficiar ]i Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` orele de dezvoltare personal` vor fi recunoscute integral ]i incluse [n programul de formare [n psihoterapia integrativ` finalizat cu diploma de psihoterapeut sub supervizare/autonom. Colegiul Psihologilor din Rom@nia a impus un minim de 150 de ore de dezvoltare personal`/ sau p@n` la [ncheierea dezvolt`rii personale pentru a intra [n formarea de baz`.

Detalii utile g`si\i pe site-urile noastre www.psihoterapie.biz; www.formarepsihoterapie.ro {nscrieri: formarepsihoterapie@yahoo.com tel. 0744 33 44 19 (informa\ii luni, miercuri ]i vineri [ntre orele 12-18h)

Jurnalul unei oi de]tepte „Cartea Jurnalul unei oi de]tepte, scris` de Sabin Stavarache, un copil de doar 11 ani este un proiect ambi\ios ]i demn de toat` aten\ia noastr`, a tuturor. {ntr-o perioad` [n care copiii se [ndreapt` mult mai mult spre tenta\iile tehnologiei decât spre magia pove]tilor, Sabin a [ndr`znit s`-]i fac` public` pasiunea: scrisul. {nzestrat cu mult curaj ]i un ochi critic neobi]nuit pentru vârsta lui, pove]tile sale, aventurile oi\elor Bee, Mee ]i Hee vor face prin limbajul comic un deliciu al cititorilor de toate vârstele.

Autorul juvenil nu se d` la o parte de la formul`ri ingenioase, licen\e scriitorice]ti [ndr`zne\e ]i d` publicului o carte plin` de prospe\ime ]i pe alocuri o altfel de monografie a copil`riei bucure]tene. El observ` ]i spune lucrurilor pe nume, cu naturale\ea ]i sinceritatea caracteristic` vârstei sale, reu]ind s` surprind` mereu prin [mbinarea subiectivismului unui scriitor care []i iube]te personajele, cu obiectivismul copilului care observ` un comportament nelalocul lui [n jurul s`u. Aventurile oi\elor ar putea fi mai mult decât ni]te povestioare care ne [nveselesc, pot fi chiar satire [ntr-o form` embrionar`.” – M`d`lina Ghi\escu, actri\` Cost carte- 20 ron Pentru comenzi vizita\i www.jurnaluluneioidestepte.ro sau pute\i achizi\iona cartea direct de la sediul Psihosucces din Bucure]ti, str. Alb` nr. 12 (\el. 0721 150 661) Blumenthal Production ]i Editura Lindenfeld sprijin` proiectul „Jurnalul unei oi de]tepte”.

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 9

STUDIU DE CAZ

Defragmentarea sinelui [n psihoterapia integrativ` Extras din studiul de caz prezentat la „Primul Congres Interna\ional de Psihoterapie Integrativ` „Psihoterapia azi: rela\ia client terapeut [ntre tradi\ie ]i modernism” organizat de Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` (]coala Erskine) Psiholog Dorin |urcan, de femei u]oare ]i petreceri; mama, conpsihoterapeut sub supervizare [n psi- fruntat` cu situa\ia, s-a [nchis [n ea, devihoterapia integrativ` (]coala Erskine) indu-]i furia neexprimat` c`tre preocup`ri obsesionale pentru activit`\ile Studiul vizeaz` exemplificarea unui gospod`re]ti. Clienta are un frate cu 4 demers diagnostic ]i terapeutic [nte- ani mai tân`r care sufer` de nanism; a meiat pe metodele de investigare, sin- [ncetat pur ]i simplu s` mai creasc` pe la tonizare ]i implicare, care sunt instru- 13-14 ani. {]i aminte]te din copil`rie ]i mentele fundamentale ale psihoterapiei adolescen\` c` tat`l s`u avea frecvente integrative. {n cadrul a ceea ce numesc accente de gelozie, de cele mai multe ori aici defragmentarea sinelui, respectiv dup` ce consuma alcool. {n aceste trecerea de la un sine fragmentat c`tre situa\ii se [ntâmpla destul de des s` pun` un stadiu mai evoluat de integrare a mâna pe cu\it ]i s` amenin\e cu folosirea sinelui, este esen\ial ca [ntregul travaliu lui. {nc` de la o vârst` fraged`, clienta sterapeutic s` fie centrat pe rela\ie, astfel a sim\it ca un tampon [ntre p`rin\i, inter[ncât psihoterapia s` fie tr`it` de c`tre punându-se deseori [ntre cu\itul mânuit client ca o experien\` pozitiv` corec- de tat` ]i mama [nsp`imântat`. E de toare. p`rere c` tat`l i-a barat [nc` din copil`rie ]i adolescen\` dezvoltarea sensibilit`\ii, Interviul preliminar interzicându-i la un moment dat s` Atunci când doamna Zâna m-a con- frecventeze cercuri de pictur` sau dans. tactat telefonic pentru a stabili o A fost o fat` “b`ie\oas`” prin atitudine, [ntrevedere preliminar`, am fost sur- preocup`ri ]i cercul de prieteni pe care [l prins, la o prim` impresie, de tonul frecven\`, astfel c`, [n primii ani ai imperativ ]i de vocea dogit`, cu inflexi- tinere\ii [nc` mai reac\iona violent fa\` uni masculine, cu care [mi solicita o de b`rba\ii care [ndr`zneau s`-i fac` prim` ]edin\`. Intui\ia [mi spunea c` voi curte. Singurul c`ruia i s-a permis s` se avea de a face cu o persoan` domina- apropie de ea a fost un ex-coleg de liceu, toare, cu credin\e bine fixate ]i greu de care i-a devenit so\. A dat na]tere unicuschimbat, ancorate [n psihologia con- lui copil pe la 30 de ani. trolului exterior. }i, desigur, m` gânAm [n\eles [n cadrul interviului predeam eu, cu un model de comunicare liminar c` nevoile ini\iale ale clientei conflictual. De aceea, [n timpul interviu- vizau reducerea nivelului de stres, autolui preliminar care a avut loc a doua zi, estimat ini\ial la 9 pe o scal` decimal`. am fost foarte atent la modul [n care m` {ntrebat` despre con\inutul acestui stres, sintonizez cu ritmul ei verbal impetuos. doamna Zâna a relevat un con\inut mai Am acceptat, u]or contrariat, dominarea curând depresiv: plânge frecvent, vede ei – exprimat` prin privirea de o\el ]i viitorul tulbure, [ntunecat, lipsit de sperfelul [n care ridica vocea, acoperindu-m` an\`, este apatic` ]i lipsit` de interes ori de câte ori cutezam s` o [ntrerup, de]i pentru tot ]i toate. Obiectivul ini\ial al abia f`cuser`m cuno]tin\` – ]i am decis terapiei, stabilit de client`, a vizat ames` nu pun prea multe [ntreb`ri, limitân- liorarea simptomaticii depresive ]i un du-m` doar la a rezuma din când [n când management mai eficient al furiei. secven\ele discursului. Am aflat astfel, Clienta a formulat plastic acest obiectiv, pentru [nceput, c` are pu\in peste 50 de exprimându-]i nevoia de a g`si lumini\a ani ]i locuie]te [ntr-un ora] dintr-un de la cap`tul tunelului dup` ultimii jude\ vecin, unde lucreaz` ca func\ionar, ]apte ani depriman\i, care au fost pentru iar so\ul este pensionat medical pentru o ea foarte [mpov`r`tori. afec\iune locomotorie.

La finalul interviului preliminar am Ancheta fenomenologic` a decurs procedat la stabilirea contractului terdestul de bine [n acest mod. Necazurile apeutic, convenind la o terapie cu final ei constau din faptul c` resim\ea foarte deschis, frecven\a ]edin\elor fiind de una acut stresul de la serviciu, era extrem de pe s`pt`mân`. Elementele de cadru teriritabil` ]i se angaja [n conflicte apeutic au inclus obligativitatea recifrecvente cu colegii ]i ]efii. {n ultimul proc` privind contramandarea ]edin\elor timp, [ncercase s`-]i tempereze aceste ]i interdic\ia acting-out-ului. Totodat`, manifest`ri, dar constatase c` atunci la [ntrebarea sa cu privire la formulele de când p`rea s` reu]easc`, devenea depri- adresare pe care le vom folosi pe parcurmat`. Dispozi\ia depresiv` era accentu- sul terapiei, am convenit de comun at` de lipsa de speran\` privind acord s` ne tutuim. rezolvarea situa\iei financiare precare cu care se confrunta de câ\iva ani: familia Diagnoza integrativ` a personalit`\ii avea datorii mari la banc`, apartamentul – o arheologie a traumelor fiind pe punctul de a fi supus procePrincipalele repere ale diagnozei perdurilor de executare silit`. Afirm` c` sonalit`\ii au constat din suportul de sine sufer` de mai multe afec\iuni somatice, ]i capacitatea de schimbare, beneficiile printre care hepatit`, colecistit` ]i lom- secundare ale simptomelor, mecanisbosciatic`, iar so\ul fusese pensionat mele de ap`rare, [ntreruperile de contact, medical [n urma unei interven\ii chirur- transferul ]i contratransferul, comportagicale [n zona lombar`. {n urm` cu o mentul de ata]ament, nevoile rela\ionas`pt`mân`, clienta fusese diagnosticat` le, scenariul de via\`, credin\ele de scecu episod depresiv moderat ]i trimis` [n nariu ]i psihotraumele. {n final, datele concediu medical. Aceast` etichet` psi- astfel ob\inute au fost integrate unitar ]i hiatric` [i confirmase cumva condi\ia de reprezentate grafic printr-o diagram` de om “bolnav” pe care ]i-o asumase [ntr- evolu\ie a personalit`\ii, inspirat` dup` un un anumit moment din via\`, atribuit` de model prezentat de Elena Guarella (2010). altfel ]i de colegi, care o cam ocoleau, considerând-o “nebun`”.

De]i ini\ial clienta a [ncercat din Investigarea istoriei personale a rele- r`sputeri s` []i ascund` nevoile sale vat c` Zâna a fost copilul cel mare al rela\ionale pentru a nu se ar`ta vulneraunei familii [n care conflictele erau bil`, acestea au fost dezv`luite rapid de frecvente, tat`l fiind mare b`utor, iubitor rela\ia terapeutic`. Astfel, [nc` din

primele ]edin\e am constatat c` Zâna prezenta deficite la nivelul majorit`\ii nevoilor rela\ionale, ceea ce explica izolarea ]i sentimentul de solitudine care au contribuit la lunga perioad` de deprimare pe care a traversat-o [nainte de a se hot`r[ s` [nceap` o psihoterapie. Am reg`sit ca fiind [n mod special emergente nevoia de siguran\`, nevoia de validare, nevoia de acceptare, nevoia de autodefinire ]i nevoia de de impact. De]i negase anterior c` ar fi sim\it vreo nevoie rela\ional` [n raport cu tat`l s`u, [n ]edin\a a 9-a a recunoscut c` a tânjit [ntreaga copil`rie dup` aten\ia lui, povestind pentru prima dat` cât de dureros a fost pentru ea faptul c` acesta nu a apreciat sensibilitatea ]i [nclina\iile ei artistice, cât de mult a suferit atunci când, [ntr-un acces de furie, i-a adunat toate c`r\ile [n curte ]i le-a dat foc, chiar [n ziua [n care [mplinea 16 ani. La finalul ]edin\ei ]i-a recunoscut ]i con]tientizat [ns` nevoile reprimate de validare, acceptare ]i autodefinire. Totodat`, a con]tientizat [ntr-o alt` ]edin\` c` actuala sa nevoie acut` de siguran\` emo\ional` ]i team` intens` de vulnerabilitate rezultând de aici []i au originea [n neglijarea la care a supus-o mama, care a f`cut-o s` se simt` neadecvat` sau inept` de fiecare dat` când [ndr`znea s` exprime unele emo\ii sau dorin\e specifice vârstei.

Totodat`, nevoile sale de autodefinire, acceptare ]i validare au ap`rut [n terapie sub forma mascat` a unor formule v`dit extravagante de tipul “a]a sunt eu, nebun`”, “am fost rea toat` via\a, mama zicea c` urlam ca o apucat` când eram [n scutece” sau “tot timpul am fost b`ie\oas`”, pe care, dup` ce a intuit care e cursul subtil al terapiei, m` invita implicit s` le dezbatem, pentru c` [n final s` putem conchide [mpreun` cât sunt de exagerate. Am avut deseori senza\ia c` aceste formule [nsemnau, de fapt, contrariul lor, respectiv ni]te interoga\ii afirmative mascate de tipul” sunt [n regul`, nu-i a]a?”,” sunt o fiin\` bun`, nu?” sau” am fost doar o fat` mai neastâmp`rat`, dar sunt OK, nu-i a]a?”. Am avut totodat` senza\ia c` a]tepta ner`bd`toare s` propun evaluarea acestor cogni\ii negative pentru a-]i infirma auto-criticile ]i a-]i valida astfel, prin intermediul rela\iei cu mine, adev`ratele emo\ii ]i credin\e despre sine, pe care p`rea s` nu aib` suficient curaj ca s` le afirme direct.

Astfel de momente de validare ]i depatologizare din terapie au contribuit la o relativ rapid` repara\ie narcisic` ]i la o [mbun`t`\ire apreciabil` a autopercep\iei clientei. Pe la mijlocul terapiei, Zâna a [nceput s` se team` cumva de noua imagine de sine, repozitivat`, care prindea contur, [ncepând s` se [ntrebe dac` nu cumva []i construie]te un sine fals: se suspecta c` mi-ar fi [ntins incon]tient o capcan`, pentru c` eu s` [i alimentez vanitatea. Am acceptat acest punct de vedere c` pe oricare alt` ipotez` de lucru, la care putem s` reflect`m [mpreun`. Atitudinea mea pare s`-i fi anulat aceste [ndoieli defensive care se opuneau schimb`rii, deoarece temerile sale privind imaginea fals` au disp`rut complet atunci când i-am cerut s`-mi aduc` dovezi, altele decât injonc\iunile parentale din copil`rie, care s` ateste cât este de rea sau de nebun`.

Scenariul de via\` ]i credin\ele de

scenariu.

Am identificat ca central` [n scenariul de via\` al Zânei credin\a Ceva este [n neregul` cu mine, ai c`rei primi germeni probabil c` dateaz` din perioada preverbal`, posibil chiar din primele zile de via\`. P`rin\ii Zânei ]i-au dorit ca primul copil s` fie b`iat ]i a fost pentru ei o mare dezam`gire c` acest lucru nu s-a [ntâmplat. Se ]tie c` [n perioada preverbal`, de]i [nc` nu a deprins mentalizarea, copilul prime]te comunicarea mamei ]i [ncearc` s` r`spund` la rândul s`u prin modalit`\i emo\ionale, gestuale sau fiziologice. Dac` a fost neglijat` sau respins`, chiar dac` nu-]i mai aminte]te, Zâna a resim\it cu certitudine lipsurile rela\ionale, iar aceast` prim` traum` s-a depozitat undeva [n memoria s`, ac\ionând ca un cui ruginit.

Desf`]urarea terapiei Parcurgând diagrama de evolu\ie a personalit`\ii Zânei, mi-am consolidat argumentele pentru a centra strategia terapeutic` pe rela\ie ]i pe [mplinirea nevoilor rela\ionale deficitare, ca experien\` corectoare. {n consecin\`, am utilizat rar ]i cu discern`mânt tehnicile experien\iale, considerând c` acestea au un caracter prea confrunta\ional [n raport cu problematica relevat` de client`. Consider c` aceast` abordare a contribuit substan\ial la relaxarea mecanismelor sale de ap`rare, precum ]i la o implicare mai bun` [n procesul terapeutic. M-am limitat s` propun unele tehnici, [ndeosebi cognitiv-comportamentale, gestaltiste, neurolingvistice sau eriksoniene, doar atunci când am sim\it c` acestea i se potrivesc sau am considerat c` utilizarea lor i-ar aduce un beneficiu real ]i important clientei.

Cu toate precau\iile mele, s-a [ntâmplat de câteva ori ca propunând anumite tehnici s` [ntâmpin rezisten\` ]i s` trebuiasc` s` renun\. De exemplu, [n ]edin\a a 8-a a trebuit s` renun\ la utilizarea visului treaz dirijat, prin care [ncercam s` aduc [n planul con]tient material proiectiv legat de tema furiei, [n vederea analiz`rii ]i semnific`rii lui.

Abia [ncepusem exerci\iul, când i-am observat imediat rezisten\a, exprimat` printr-un disconfort evident: st`tea [ncordat` pe scaun, [nchisese ochii, dar [i \inea [nchi]i foarte strâns, cu o [ncordare evident` a pleoapelor ]i a mu]chilor fe\ei; avea pumnii [ncle]ta\i ]i []i mi]ca capul ritmic [n stânga ]i [n dreapta. Mi-a dat impresia cuiva care este legat de scaun cu o sfoar` ]i se zbate s` scape.

De]i clienta nu-mi ceruse, am [ntrerupt exerci\iul imediat ]i am [ntrebat-o ce se [ntâmpl`. Furioas`, mi-a repro]at c` tonul vocii mele i s-a p`rut prea imperativ. Am renun\at s` utilizez aceast` tehnic`, dar am profitat amândoi de pe urma lipse mele ini\iale de sintonizare, analizând secven\a. La finalul ]edin\ei, Zâna a putut astfel con]tientiza c` furia sa ap`rea de cele mai multe ori ca r`spuns la situa\iile [n care interpreta ac\iunilor altora drept [ncerc`ri de a-]i impune controlul, ori când le percepea cumva pe acele persoane ca fiind prea dominatoare.

Dincolo [ns` de tehnici ]i exerci\ii de acest fel, o psihoterapie integrativ` centrat` pe rela\ie presupune utilizarea simultan` a metodelor de investigare, sintonizare ]i implicare, atât ca principii de lucru, cât ]i ca instrumentar tehnic.

Pagina 10

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Autismul ]i terapia ABA Extras din studiul de caz prezentat la „Primul Congres Interna\ional de Psihoterapie Integrativ` „Psihoterapia azi: rela\ia client terapeut [ntre tradi\ie ]i modernism” organizat de Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` (]coala Erskine) Autismul este o tulburare pervaziva de dezvoltare care afecteaz` 3 arii ale func\ionarii individului: social`, comunicarea ]i comportamentul. De foarte multe ori este asociat ]i retardul, deci aria cognitiv`, care nu poate fi m`surat` real deoarece dizabilit`\ile sociale ]i de limbaj interfereaz` cu aplicarea testelor.

S-a [ntâmplat de foarte multe ori ca persoana care aplica testul s` influen\eze mult rezultatele, la fel ]i modul [n care sunt puse [ntreb`rile.

V` voi descrie ce [nsemna autismul din punctul de vedere al manualului de diagnostic DSM IV-R ]i din punctul de vedere al unui terapeut ABA ]i mai ales m` voi axa pe cum remediaz` terapia ABA (analiza comportamentala aplicat`) fiecare din “simptomele” copiilor.

Pe aria social` se pot observa lipsa contactului vizual, neadecvarea mimicii, gesturilor ]i posturii. {n terapie exista programe de contact vizual: primul fiind “R`spuns la nume” [n care copilul trebuie s` priveasc` terapeutul atunci când acesta [i striga numele (]i s` spun` “Da”). Programul se face [ntâi la m`su\a de lucru iar copilul prime]te o recompens` oral` (de obicei ciocolat`, pufule\i, stixuri, bezele). Dup` ce programul se mastereaza la mas` (adic` copilul [nva\a foarte bine ce are de f`cut) se trece la generalizarea achizi\iei [n mediu. Copilul va r`spunde prin contact vizual la auzul propiului nume [ntâi la distan\a de 1m, apoi 2m, apoi 3m, apoi din alt` camer`, apoi [n parc. Contactul vizual ridica mari probleme din punct de

Psiholog M~D~LINA CHI|AC, psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ` (]coala Erskine) vedere al socializ`rii a]a c` se insist` pe bunici). Un alt fel de generalizare este func\ionale (exista copii care [ncep terfolosirea lui pe parcursul [ntregii terapii generalizarea persoanei: copii cu autism apia [nc` de la 1an ]i 6 luni).

O alt` diferen\` fa\` de copii neucapre poate dura ]i peste 5ani se pot obi]nui se r`spund` doar unor (bine[n\eles modificat` ]i adaptat` [n persoane: de aceea exista o echip` de rotipici este lipsa [mp`rt`]irii spontane func\ie de vârst`, achizi\ii, evolu\ie, terapeu\i (nu doar unul) ]i dup` mas- a bucuriei, reu]itelor sau intereselor. necesit`\i). Se continu` cu un program la terearea cu ei sunt instrui\i ]i membrii Chiar ]i nevoile primare, cum ar fi m`su\` care presupune p`strarea contac- familiei s` cear` r`spunsuri la [ntreb`rile foamea ]i setea r`mân ne-exprimate, poate chiar necon]tientizate [n anumite tului vizual de c`tre copil pe o perioad` [nv`\ate de copil.

O alt` problem` care apare pe aria cazuri. Astfel, terapeu\ii [nva\a s` din ce [n ce mai lung` de timp (este un fel de desensibilizare permanent` social` este lipsa de interes pentru a sta- “citeasc` gândurile” copiilor ]i s` [i deoarece s-au f`cut cercet`ri care au bili rela\ii cu egalii. Copii cu TSA (tul- ajute/oblige (pe cei verbali) s` se ar`tat c` exist` o anxietate care [i face pe burare de spectru autist) nu par s` exprime “spontan”, adic` s` []i exprime copiii cu TSA s` piard` contactul vizual) gaseasc` pl`cere [n interac\iunea cu verbal dorin\ele (nu prin \ipete ]i trageri cu ar fi programul “R`spunsul la ceilal\i ]i [nva\` foarte greu regulile de mân`) prin programe ca “Cereri” [ntreb`ri” care este un program de sociale. Printre primele programe sunt (\inem un obiect preferat ]i [i cerem [ntreb`ri sociale [nv`\ate pe de rost: “A]teapt` rândul” ]i “Joc social” (domi- copilului s` spun` “D`-mi x”) sau Cum te cheam`? Câ\i ani ai? {n ce ora] no cu animale, memo). Treptat se intro- “Limbaj spontan” (când trage de mân`, locuie]ti? Ce culoare are soarele/iarba? duc “Pref`-te c` e]ti un animal” ]i promptam copilul s` spun` “Vino”, “Jocul simbolic” (d` de mâncare la “Bun`”, “pa”, “Ce mi-ai adus?” “Unde Etc. Problemele de postur` vin din faptul bebelu], leag`n`-l, [mpinge ma]ina), este x?”).

Alta deficien\` se refer` la c` dizabilitatea afecteaz` ]i propriocep- ace]tia fiind doar câ\iva dintre itemii pe tivitatea ]i coordonarea: copilul nu []i care un copil [i va [nv`\a [n primul an de [n\elegerea emo\iilor ]i a regulilor sociale. S-a spus mult` vreme c` auti]tii cunoa]te bine propriul corp (se pre- terapie).

Pentru a stabili rela\ii cu egalii, copii nu au emo\ii, dar neurostiin\ele au supune c` din cauza problemelor sinapselor intre neuroni). Se fac pro- cu TSA merg la gr`dini\` normal` demonstrat c` emo\iile sunt la fel de grame de “P`r\ile corpului”, de “Imitare [nso\i\i de un terapeut care este numit intense ca ale neuro-tipicilor, doar ca grosier`” ]i “Imitare fin`” plus pro- “shadow” ]i care are rolul de a-l ajuta pe manifestarea lor este diferit`. De asegrame de “Ac\iuni cu sau f`r` obiecte”. copil (]i a-l constrânge pu\in) s` inter- meni, nivelul de dezvoltare a sentiIncidental (sau [n cadrul altui program), ac\ioneze cu ceilal\i, s` respecte regulile mentelor (care au o component` cognise [nva\` ]i semnifica\ia gesturilor: sociale, s` [l ajute ]i s` [l [nve\e pe copil tiv` ]i una social`) difer` foarte mult, [n copilul trebuie s` vin` atunci când I se s` se adapteze. Este foarte important` func\ie de cât de bun` este dezvoltarea face semnul de vino, trebuie s` a]tepte [ncadrarea [ntr-o gr`dini\` cu copii neu- cognitiv`. Programele de interven\ie pe atunci când I se face semnul ]amd ]i [n rotipici deoarece copilul cu TSA are aceast` sfer` sunt: Pref`-te c` e]ti fericplus trebuie s` [nve\e ]i el s` foloseasc` nevoie s` fie [nconjurat de normalitate it/trist, explicarea emo\iilor: Cum crezi aceste gesturi func\ional. Fiecare pro- pentru a progresa [n aceast` direc\ie. {n c` se simte? Când te-ai sim\it x? De ce – gram se face [ntâi la mas`, apoi se gen- acela]i timp, este recomandabil` inter- pentru c`, Reguli sociale. (video-proeralizeaz` [n mediu ([n camera de lucru) ven\ia cât mai devreme [n evolu\ie pen- gram de reguli sociale). apoi [n exterior (la gr`dini\`, [n parc, la tru a forma cai neuronale cât mai

Mandoc Florentina BUCURE}TI, Cabinet Individual de Psihologie Mandoc Florentina – Psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ` ]i psiholog clinician sub supervizare.

Loca\ie: Bucure]ti, Str. Alb`, Nr.12; (zona Unirii, rond Co]buc); Motto: Nu exist` niciun motiv suficient de bun pentru a ne opri din dezvoltare ]i schimbare pân` [n ultima zi a vie\ii noastre. (Karen Horney) {n momente de incertitudine, confuzie, durere sau cump`n`, alegerea unei terapii devine o solu\ie posibil` ]i viabila, ins` adeseori pasul nu este f`cut. Este [ns` bine de ]tiut c` fiecare persoan` reac\ioneaz` diferit la dificult`\i, [ntr-un mod unic ]i personal care se poate manifesta la nivelul gândurilor, al comportamentelor sau prin emo\ii ]i prin rela\ionarea cu cei din jur, ori chiar prin simptome fizice nepl`cute care nelini]tesc. {mpreun` vom (re) descoperi acele resurse care te vor ajuta s` (re) stabile]ti echilibrul ]i s` (re) g`se]ti armonia. “Viitorul [ncepe acum.”

Tu e]ti singurul care decide când [ncepe viitorul pentru tine.

Arii de competen\`: Abordarea conflictelor emo\ionale ]i a patternurilor comportamentale; psihoterapie de cuplu; psihoterapia copilului; terapie de grup; lucrul cu scenariul de via\` ]i analiza st`rilor eu-lui – printr-o selec\ie atent` de metode corporale, comportamentale, cognitive, cu aplicabilitate [n dezechilibre depresive, anxioase, fobii, adic\ii ]i gestionarea optim` a stresului.

Program`ri la tel: 0740034940 sau prin mail: mandocflorentina@gmail.com Mai multe informa\ii pute\i ob\ine ]i accesând adresa: http://www.la-psiholog.ro/cabinet-individual-de-psihologie-mandoc-florentina#articole

LILIANA NOVACEK BUCURE}TI Psiholog, psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ` Arii de competen\e: boli/tulbur`ri emo\ionale generate de stres, psihoterapie individual` adult ]i copil Program`ri: tel. 0722 326 167 RODICA STOICAN BUCURE}TI Cabinet Individual de Psihologie Psiholog clinician ]i psihoterapeut – psihoterapie integrativ`, sub supervizare.

Specializ`ri [n terapia de cuplu, boli psihosomatice, traume ]i probleme emo\ionale.

Telefon program`ri: 0737 285 245 Sector 4 www.psiho-healing.ro

Cazuri neobisnuite in psihoterapie.

Programe de psihoterapie integrativa Autor: Camelia Stavarache, prefata prof.univ.dr Irina Holdevici Editura: Ceconii 2007 Numar de pagini: 147 Cost: 20 ron + taxele postale ( 7 lei, plata ramburs Posta Romana) sau 20 ron achizitionare directa de la sediul Asociatiei de Psihoterapie Integrativa din Bucuresti, str. Alba nr. 12) Comanda: formarepsihoterapie@yahoo.com Descriere: este o carte cu continut practic, care prezinta in prima parte un program de psihoterapie integrativa antistres, complet structurat pe 20 de sedinte, in partea a doua nasterea sub hipnoza, iar in ultima parte tulburarile anxioase si depresive.

Sunt prezentate si cateva studii de caz: Crina si obsesia de flatulenta, Mugurel si frica de nasturi, Stejar si frica de cearta, Gerbera se teme de diavol etc.

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 11

STUDIU DE CAZ

DEFRAGMENTAREA SINELUI {N PSIHOTERAPIA INTEGRATIV~ Extras din studiul de caz prezentat la „Primul Congres Interna\ional de Psihoterapie Integrativ` „Psihoterapia azi: rela\ia client terapeut [ntre tradi\ie ]i modernism” organizat de Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` (]coala Erskine) Psiholog Dorin |urcan, psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ` (]coala Erskine) Studiul vizeaz` exemplificarea unui demers diagnostic ]i terapeutic [ntemeiat pe metodele de investigare, sintonizare ]i implicare, care sunt instrumentele fundamentale ale psihoterapiei integrative. {n cadrul a ceea ce numesc aici defragmentarea sinelui, respectiv trecerea de la un sine fragmentat c`tre un stadiu mai evoluat de integrare a sinelui, este esen\ial ca [ntregul travaliu terapeutic s` fie centrat pe rela\ie, astfel [ncât psihoterapia s` fie tr`it` de c`tre client ca o experien\` pozitiv` corectoare.

Interviul preliminar Atunci când doamna Zâna m-a contactat telefonic pentru a stabili o [ntrevedere preliminar`, am fost surprins, la o prim` impresie, de tonul imperativ ]i de vocea dogit`, cu inflexiuni masculine, cu care [mi solicita o prim` ]edin\`. Intui\ia [mi spunea c` voi avea de a face cu o persoan` dominatoare, cu credin\e bine fixate ]i greu de schimbat, ancorate [n psihologia controlului exterior. }i, desigur, m` gândeam eu, cu un model de comunicare conflictual. De aceea, [n timpul interviului preliminar care a avut loc a doua zi, am fost foarte atent la modul [n care m` sintonizez cu ritmul ei verbal impetuos. Am acceptat, u]or contrariat, dominarea ei – exprimat` prin privirea de o\el ]i felul [n care ridica vocea, acoperindu-m` ori de câte ori cutezam s` o [ntrerup, de]i abia f`cuser`m cuno]tin\` – ]i am decis s` nu pun prea multe [ntreb`ri, limitându-m` doar la a rezuma din când [n când secven\ele discursului. Am aflat astfel, pentru [nceput, c` are pu\in peste 50 de ani ]i locuie]te [ntr-un ora] dintr-un jude\ vecin, unde lucreaz` ca func\ionar, iar so\ul este pensionat medical pentru o afec\iune locomotorie.

Ancheta fenomenologic` a decurs destul de bine [n acest mod. Necazurile ei constau din faptul c` resim\ea foarte acut stresul de la serviciu, era extrem de iritabil` ]i se angaja [n conflicte frecvente cu colegii ]i ]efii. {n ultimul timp, [ncercase s`-]i tempereze aceste manifest`ri, dar constatase c` atunci când p`rea s` reu]easc`, devenea deprimat`.

Dispozi\ia depresiv` era accentuat` de lipsa de speran\` privind rezolvarea situa\iei financiare precare cu care se confrunta de câ\iva ani: familia avea datorii mari la banc`, apartamentul fiind pe punctul de a fi supus procedurilor de executare silit`. Afirm` c` sufer` de mai multe afec\iuni somatice, printre care hepatit`, colecistit` ]i lombosciatic`, iar so\ul fusese pensionat medical [n urma unei interven\ii chirurgicale [n zona lombar`. {n urm` cu o s`pt`mân`, clienta fusese diagnosticat` cu episod depresiv moderat ]i trimis` [n concediu medical.

Aceast` etichet` psihiatric` [i confirmase cumva condi\ia de om “bolnav” pe care ]i-o asumase [ntr-un anumit moment din via\`, atribuit` de altfel ]i de colegi, care o cam ocoleau, considerând-o “nebun`”.

Investigarea istoriei personale a relevat c` Zâna a fost copilul cel mare al unei familii [n care conflictele erau frecvente, tat`l fiind mare b`utor, iubitor de femei u]oare ]i petreceri; mama, confruntat` cu situa\ia, s-a [nchis [n ea, deviindu-]i furia neexprimat` c`tre preocup`ri obsesionale pentru activit`\ile gospod`re]ti. Clienta are un frate cu 4

ani mai tân`r care sufer` de nanism; a [ncetat pur ]i simplu s` mai creasc` pe la 13-14 ani. {]i aminte]te din copil`rie ]i adolescen\` c` tat`l s`u avea frecvente accente de gelozie, de cele mai multe ori dup` ce consuma alcool. {n aceste situa\ii se [ntâmpla destul de des s` pun` mâna pe cu\it ]i s` amenin\e cu folosirea lui. {nc` de la o vârst` fraged`, clienta s-a sim\it ca un tampon [ntre p`rin\i, interpunându-se deseori [ntre cu\itul mânuit de tat` ]i mama [nsp`imântat`. E de p`rere c` tat`l i-a barat [nc` din copil`rie ]i adolescen\` dezvoltarea sensibilit`\ii, interzicându-i la un moment dat s` frecventeze cercuri de pictur` sau dans. A fost o fat` “b`ie\oas`” prin atitudine, preocup`ri ]i cercul de prieteni pe care [l frecven\`, astfel c`, [n primii ani ai tinere\ii [nc` mai reac\iona violent fa\` de b`rba\ii care [ndr`zneau s`-i fac` curte. Singurul c`ruia i s-a permis s` se apropie de ea a fost un ex-coleg de liceu, care i-a devenit so\. A dat na]tere unicului copil pe la 30 de ani.

Am [n\eles [n cadrul interviului preliminar c` nevoile ini\iale ale clientei vizau reducerea nivelului de stres, auto-estimat ini\ial la 9 pe o scal` decimal`. {ntrebat` despre con\inutul acestui stres, doamna Zâna a relevat un con\inut mai curând depresiv: plânge frecvent, vede viitorul tulbure, [ntunecat, lipsit de speran\`, este apatic` ]i lipsit` de interes pentru tot ]i toate.

Obiectivul ini\ial al terapiei, stabilit de client`, a vizat ameliorarea simptomaticii depresive ]i un management mai eficient al furiei. Clienta a formulat plastic acest obiectiv, exprimându-]i nevoia de a g`si lumini\a de la cap`tul tunelului dup` ultimii ]apte ani depriman\i, care au fost pentru ea foarte [mpov`r`tori.

La finalul interviului preliminar am procedat la stabilirea contractului terapeutic, convenind la o terapie cu final deschis, frecven\a ]edin\elor fiind de una pe s`pt`mân`. Elementele de cadru terapeutic au inclus obligativitatea reciproc` privind contramandarea ]edin\elor ]i interdic\ia acting-out-ului. Totodat`, la [ntrebarea sa cu privire la formulele de adresare pe care le vom folosi pe parcursul terapiei, am convenit de comun acord s` ne tutuim.

Diagnoza integrativ` a personalit`\ii – o arheologie a traumelor Principalele repere ale diagnozei personalit`\ii au constat din suportul de sine ]i capacitatea de schimbare, beneficiile secundare ale simptomelor, mecanismele de ap`rare, [ntreruperile de contact, transferul ]i contratransferul, comportamentul de ata]ament, nevoile rela\ionale, scenariul de via\`, credin\ele de scenariu ]i psihotraumele. {n final, datele astfel ob\inute au fost integrate unitar ]i reprezentate grafic printr-o diagram` de evolu\ie a personalit`\ii, inspirat` dup` un model prezentat de Elena Guarella (2010).

De]i ini\ial clienta a [ncercat din r`sputeri s` []i ascund` nevoile sale rela\ionale pentru a nu se ar`ta vulnerabil`, acestea au fost dezv`luite rapid de rela\ia terapeutic`.

Astfel, [nc` din primele ]edin\e am constatat c` Zâna prezenta deficite la nivelul majorit`\ii nevoilor rela\ionale, ceea ce

explica izolarea ]i sentimentul de solitudine care au contribuit la lunga perioad` de deprimare pe care a traversat-o [nainte de a se hot`r[ s` [nceap` o psihoterapie. Am reg`sit ca fiind [n mod special emergente nevoia de siguran\`, nevoia de validare, nevoia de acceptare, nevoia de autodefinire ]i nevoia de de impact. De]i negase anterior c` ar fi sim\it vreo nevoie rela\ional` [n raport cu tat`l s`u, [n ]edin\a a 9-a a recunoscut c` a tânjit [ntreaga copil`rie dup` aten\ia lui, povestind pentru prima dat` cât de dureros a fost pentru ea faptul c` acesta nu a apreciat sensibilitatea ]i [nclina\iile ei artistice, cât de mult a suferit atunci când, [ntr-un acces de furie, i-a adunat toate c`r\ile [n curte ]i le-a dat foc, chiar [n ziua [n care [mplinea 16 ani.

La finalul ]edin\ei ]i-a recunoscut ]i con]tientizat [ns` nevoile reprimate de validare, acceptare ]i autodefinire. Totodat`, a con]tientizat [ntr-o alt` ]edin\` c` actuala sa nevoie acut` de siguran\` emo\ional` ]i team` intens` de vulnerabilitate rezultând de aici []i au originea [n neglijarea la care a supus-o mama, care a f`cut-o s` se simt` neadecvat` sau inept` de fiecare dat` când [ndr`znea s` exprime unele emo\ii sau dorin\e specifice vârstei.

Totodat`, nevoile sale de autodefinire, acceptare ]i validare au ap`rut [n terapie sub forma mascat` a unor formule v`dit extravagante de tipul “a]a sunt eu, nebun`”, “am fost rea toat` via\a, mama zicea c` urlam ca o apucat` când eram [n scutece” sau “tot timpul am fost b`ie\oas`”, pe care, dup` ce a intuit care e cursul subtil al terapiei, m` invita implicit s` le dezbatem, pentru c` [n final s` putem conchide [mpreun` cât sunt de exagerate. Am avut deseori senza\ia c` aceste formule [nsemnau, de fapt, contrariul lor, respectiv ni]te interoga\ii afirmative mascate de tipul” sunt [n regul`, nu-i a]a?”,” sunt o fiin\` bun`, nu?” sau” am fost doar o fat` mai neastâmp`rat`, dar sunt OK, nu-i a]a?”.

Am avut totodat` senza\ia c` a]tepta ner`bd`toare s` propun evaluarea acestor cogni\ii negative pentru a-]i infirma autocriticile ]i a-]i valida astfel, prin intermediul rela\iei cu mine, adev`ratele emo\ii ]i credin\e despre sine, pe care p`rea s` nu aib` suficient curaj ca s` le afirme direct. Astfel de momente de validare ]i depatologizare din terapie au contribuit la o relativ rapid` repara\ie narcisic` ]i la o [mbun`t`\ire apreciabil` a autopercep\iei clientei. Pe la mijlocul terapiei, Zâna a [nceput s` se team` cumva de noua imagine de sine, repozitivat`, care prindea contur, [ncepând s` se [ntrebe dac` nu cumva []i construie]te un sine fals: se suspecta c` mi-ar fi [ntins incon]tient o capcan`, pentru c` eu s` [i alimentez vanitatea. Am acceptat acest punct de vedere c` pe oricare alt` ipotez` de lucru, la care putem s` reflect`m [mpreun`. Atitudinea mea pare s`-i fi anulat aceste [ndoieli defensive care se opuneau schimb`rii, deoarece temerile sale privind imaginea fals` au disp`rut complet atunci când i-am cerut s`mi aduc` dovezi, altele decât injonc\iunile parentale din copil`rie, care s` ateste cât este de rea sau de nebun`.

Scenariul de via\` ]i credin\ele de scenariu.

Am identificat ca central` [n scenariul de

via\` al Zânei credin\a Ceva este [n neregul` cu mine, ai c`rei primi germeni probabil c` dateaz` din perioada preverbal`, posibil chiar din primele zile de via\`. P`rin\ii Zânei ]i-au dorit ca primul copil s` fie b`iat ]i a fost pentru ei o mare dezam`gire c` acest lucru nu s-a [ntâmplat. Se ]tie c` [n perioada preverbal`, de]i [nc` nu a deprins mentalizarea, copilul prime]te comunicarea mamei ]i [ncearc` s` r`spund` la rândul s`u prin modalit`\i emo\ionale, gestuale sau fiziologice.

Dac` a fost neglijat` sau respins`, chiar dac` nu-]i mai aminte]te, Zâna a resim\it cu certitudine lipsurile rela\ionale, iar aceast` prim` traum` s-a depozitat undeva [n memoria s`, ac\ionând ca un cui ruginit.

Desf`]urarea terapiei Parcurgând diagrama de evolu\ie a personalit`\ii Zânei, mi-am consolidat argumentele pentru a centra strategia terapeutic` pe rela\ie ]i pe [mplinirea nevoilor rela\ionale deficitare, ca experien\` corectoare. {n consecin\`, am utilizat rar ]i cu discern`mânt tehnicile experien\iale, considerând c` acestea au un caracter prea confrunta\ional [n raport cu problematica relevat` de client`.

Consider c` aceast` abordare a contribuit substan\ial la relaxarea mecanismelor sale de ap`rare, precum ]i la o implicare mai bun` [n procesul terapeutic. M-am limitat s` propun unele tehnici, [ndeosebi cognitivcomportamentale, gestaltiste, neurolingvistice sau eriksoniene, doar atunci când am sim\it c` acestea i se potrivesc sau am considerat c` utilizarea lor i-ar aduce un beneficiu real ]i important clientei.

Cu toate precau\iile mele, s-a [ntâmplat de câteva ori ca propunând anumite tehnici s` [ntâmpin rezisten\` ]i s` trebuiasc` s` renun\. De exemplu, [n ]edin\a a 8-a a trebuit s` renun\ la utilizarea visului treaz dirijat, prin care [ncercam s` aduc [n planul con]tient material proiectiv legat de tema furiei, [n vederea analiz`rii ]i semnific`rii lui. Abia [ncepusem exerci\iul, când i-am observat imediat rezisten\a, exprimat` printr-un disconfort evident: st`tea [ncordat` pe scaun, [nchisese ochii, dar [i \inea [nchi]i foarte strâns, cu o [ncordare evident` a pleoapelor ]i a mu]chilor fe\ei; avea pumnii [ncle]ta\i ]i []i mi]ca capul ritmic [n stânga ]i [n dreapta.

Mi-a dat impresia cuiva care este legat de scaun cu o sfoar` ]i se zbate s` scape. De]i clienta nu-mi ceruse, am [ntrerupt exerci\iul imediat ]i am [ntrebat-o ce se [ntâmpl`.

Furioas`, mi-a repro]at c` tonul vocii mele i s-a p`rut prea imperativ. Am renun\at s` utilizez aceast` tehnic`, dar am profitat amândoi de pe urma lipse mele ini\iale de sintonizare, analizând secven\a. La finalul ]edin\ei, Zâna a putut astfel con]tientiza c` furia sa ap`rea de cele mai multe ori ca r`spuns la situa\iile [n care interpreta ac\iunilor altora drept [ncerc`ri de a-]i impune controlul, ori când le percepea cumva pe acele persoane ca fiind prea dominatoare.

Dincolo [ns` de tehnici ]i exerci\ii de acest fel, o psihoterapie integrativ` centrat` pe rela\ie presupune utilizarea simultan` a metodelor de investigare, sintonizare ]i implicare, atât ca principii de lucru, cât ]i ca instrumentar tehnic.

Pagina 12

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

VÂNZ~TORII DE ILUZII ILUZIA A DOU~ZECI}IUNA: Atestatul de psihoterapeut sub supervizare la pachet cu Certificatul european/interna\ional de psihoterapeut Unele ]coli de psihoterapie promit ob\inerea Certificatul European de Psihoterapeut (CEP) la sfâr]itul primilor doi ani de formare. Acest` promisiune este o utopie deoarece titulatura CEP se acord` psihoterapeu\ilor cu experien\`, deci [n nici un caz unui psihoterapeut [ncep`tor care de-abia intr` [n supervizare.

Certificatul European de Psihoterapeut (CEP) [\i permite s` practici psihoterapia [n 46 de \`ri din Europa f`r` s` mai dai examene suplimentare. El reprezint` o [ncununare a activit`\ii de psihoterapeut. CEP fost instituit de Asocia\ia European` de Psihoterapie (EAP) cu sediul la Viena, [n urma adun`rii generale din iunie 1997 de la Roma. {n absen\a unei reglement`ri na\ionale [n majoritatea \`rilor din Europa (ca ]i de altfel, [n Romania) el certific` un nivel de formare avansat ]i comparabil [n toate \`rile europene (3200 de ore, [n 7 ani de studiu, din care 3 ani de propedeutic` ]i 4 ani [ntr-o metod` recunoscut` de psihoterapie). El este menit s` [ncurajeze schimbul de profesioni]ti ]i libera lor circula\ie [n \`rile Europei ]i prime]te, [n acest sens, [ncuraj`ri din partea Comisiei de la Bruxelles („guvernul” european), c`reia i-a fost [naintat` o Platform` Comun` pentru Psihoterapie (Directiva asupra Recunoa]terii Calific`rilor Profesionale - 7 septembrie 2005 - 2005/26/EC).

CEP este adoptat, in prezent, de c`tre reprezentan\ii organismelor de psihoterapie din 46 de \`ri al Europei. La ora actuala exista aproximativ 3000 de de\in`tori ai CEP. Acesta este conferit de c`tre EAP, la recomandarea Organizatiei Na\ionale de Acreditare (NAO), care [n Romania este Federa\ia Român` de Psihoterapie ]i cu aprobarea Organismului European de Acreditare (EWAO) care reprezint` metoda respectiv` sau de comisia ad hoc a EAP (GAP – Grandparenting Advisory Panel, pentru metode de psihoterapie care nu au o EWAO).

Federa\ia Român` de Psihoterapie (FRP), membr` a Asocia\iei Europene

Comisiei Profesionale ]i de Certificare a Asocia\iei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ`.

de Psihoterapie (EAP) are statutul de Organiza\ie Na\ional` de Acreditare (NAO). {n aceasta calitate, FRP, prin Comisia Profesional`, a [nceput activitatea de evaluare ]i recomandare a psihoterapeu\ilor români pentru dobândirea Certificatului European de Psihoterapeut. {ntr-o prim` etap`, Certificatul European de Psihoterapeut (CEP) a fost acordat [n România celor care [ndeplinesc criteriile de certificare prin “grandparenting”, urmând ca [n prezent ]i [n viitor dobândirea acestui certficat s` se fac` pe baza parcurgerii etapelor de formare caracteristice fiecarei modalitati psihoterapeutice (in acord cu regulamentele respectivei EWAO). {n conformitate cu practicile interna\ionale, cu standardele EAP, precum ]i [n acord cu prevederile Regulamentului Comisiei Profesionale a FRP, certificarea prin “grandparenting” a fost incheiata la sfâr]itul anului 2004.

Pâna [n prezent, Comisia Profesionala a FRP a certficat pe plan national, ([n-

ILUZIA A DOU~ZECI}IDOUA: devii psihoterapeut cu diploma de psiholog sau de master Diploma de psiholog nu-\i ofer` prea multe posibilit`\i de a lucra [n domeniul psihologiei dac` nu mai faci ]i alte form`ri de specialitate. Sigur, [n alte domenii gen mass-media, afaceri, politic` etc po\i profesa ca ]i consultant de specialitate sau te poti angaja pe un post cu studii superioare f`când altceva decât psihologia. {n psihologia muncii, transporturilor, consiliere, psihoterapie ]i psihologie clinic` trebuie s` te [nscrii [n diferite programe-form`ri postuniversitare cu durata [ntre 6 luni-7 ani. Cele mai lungi form`ri sunt [n psihoterapie: 3-7 ani.

Masterul [\i ofer` o preg`tire academic` ]i nu una profesional`, deci nu po\i deveni psihoterapeut doar f`când un master. Exist` unele ]coli de psihoterapie care recunosc un anumit num`r de ore f`cute [n cadrul masterului. Formarea [n psihoterapie presupune parcurgerea etapelor: formare de baz`, dezvoltare personal` ]i cepând din 1997 ]i continuand cu 2002 supervizare ]i se face numai [n cadrul ]i 2003) prin procedeul de “grandparen- unei asocia\ii acreditate de Colegiul ting” 19 psihoterapeu\i. Ace]ti sunt for- Psihologilor din Romania. matori cunoscu\i cu o activitate psihoteILUZIA A DOU~ZECI}ITREIA: rapeutic` voluminoas`, numeroase c`r\i scrise ]i cei mai mul\i dintre ei, cu lipsa banilor m` [mpiedic` s` fac o formare postuniversitar` [n psihotecariere universitare de prestigiu.

Certificatul interna\ional de psiho- rapie terapeut [n psihoterapia integrativ` Banii sunt importan\i, dar nu esen\i(CIIP) are un statut asem`n`tor, dar este acordat de Asocia\ia Interna\io- ali. Condi\ion`rile personale, credin\ele nal` de Psihoterapie Integrativ` negative despre sine sunt adev`ratele (IIPA). La acest certificat, [n Romania, motive ale nonimplic`ri noastre sau au acces doar psihoterapeu\ii care au renun\`rii la un vis. urmat ]coala de psihoterapie integrativ` ILUZIA A DOU~ZECI}IPATRA: erskine din cadrul Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` (API). Etapele ieftin ]i bun [n psihoterapie Mul\i dintre noi credem [n idealul necesare ob\inerii CIIP sunt urm`toarele: psihoterapeut autonom [n psihote- „ieftin ]i bun”, dar s` nu uit`m vorba rapia integrativ` + o completare a englezului: „sunt prea s`rac ca s` m` form`rii de baz` cu 150 de ore de [mbrac ieftin!”. Multe form`ri ieftine formare ]i 50 de ore de supervizare. ascund costuri suplimentare sau o echipa Formatorii trebuie s` fie formatori de traineri format` din psihoterapeu\i interna\ionali [n psihoterapia integrativ`. care nu sunt formatori sau sunt formaLa final, se sus\ine un examen [n fa\a tori [n alte domenii, sunt preo\i etc .

Colegiul Psihologilor din România

Psihoterapie gratuit` Clinic` de psihoterapie Psihosucces ofer` urm`toarele bonusuri clien\ilor s`i: 1. La 8 ]edin\e de psihoterapie cu dna Camelia Stavarache o ]edin\` de cosmetic` facial` gratuit` (detoxifiere, hr`nire, tonifiere piele, tratament anti[mb`trânire).

2. {n lunile ianuarie-martie 1 ]edin\a de psihoterapie gratuit` ]i restul la un cost de 20 lei/]edin\a de psihoterapie [n cadrul “Programului de antrenament mental antistres ]i psihoterapia emo\iilor toxice “.

Speciali]tii care activeaz` [n cadrul acestui program sunt: Dra psih. Cristina P`tra]cu, dna psih. Simona Ionescu, dna psih. Lucia Constantinescu, dna psih. Mihaela Comi]el, dna psih. Florentina Mandoc, dl psih. Claudiu T`nase.

Indica\ii terapeutice: - Depresie - Fobii - Atac de panic` - Sindromul de oboseal` cronic` - Sindromul de inadaptare profesional` - Emo\ii toxice generate de stres - Alcoolism/dependente - Comportamente de e]ec - Timiditate Program`ri Psihosucces: tel. 0760 965 433 (Cosmote), tel. 0721 150 661 (Vodafone)

Cabinet Psihologic Individual SANDU ADRIAN DANIEL COD. 1OT0361

Psihologia Muncii ºi Transporturilor PSIHOLOGIE CLINICA Rm. Vâlcea: Str. Mihail Eminescu nr. 28 (DISPENSAR OSTROVENI ETAJ 2, CABINET 7)

Drãgãºani: Aleea Viitorului, bl. A7, sc. C - parter http://www.infopagina.ro/psihologie-clinica/ramnicuvalcea/sandu-adrian http://www.romedic.ro/cabinet-individual-de-psihologie-ramnic http://cabinetpsihologie.webs.com/

SERVICII PSIHOLOGICE • • • • • • • •

logopedie psihologie clinicã consiliere psihologicã psihoterapie psihologia muncii ºi industrial-organizaþionalã psihologia transporturilor psihologia aplicatã în servicii psihologie aplicata in domeniul securitãþii naþionale

Contact: tel/fax: 0250-712.712; mobil: 0722-428.913