Page 1

PSIHOSUCCES ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE NUM~RUL 3/2012

cod ISSN Psihosucces = ISSN 2284 – 8037 http://psihosucces.ro/categoria/ziar-psihosucces/

O campanie preziden\ial` în lumea OILOR DE}TEPTE Autor: Camelia Stavarache, pre]edintele Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` (]coala Erskine) M-a inspirat acest titlu din “Jurnalul unei oi de]tepte”, cartea fiului meu de 11 ani, declarat cel mai tân`r autor din România anului 2012. O carte pe care ar fi bine s` o citeasc` ]i politicienii no]trii pentru a vedea c` minciunile lor au ajuns s` fie v`zute chiar ]i de ochii unui copil care nu ]i-a pierdut (înc`) inocen\a. Un copil –martor la declara\iile sfor`itoare ale oilor de]tepte legate de sus\inerea ]colii române]ti, dar care în realitate, nu mi]c` o copit` pentru a face ceva concret, o ]coal` în care avem absolven\i de liceu semianalfabe\i, doctori “copypaste”, studen\ii de tipul “almanahe” sau licen\ia\ii “ succesuri”. În \ara oilor de]tepte, unui copil care scrie o carte la 11 ani nu i se acord` nici un ajutor din partea celor care ar fi îndrept`\i\i s` o fac`. Am b`tut la poarta multor edituri sau institu\ii pentru a le cere sprijinul în publicarea c`r\ii. Nimeni nu s-a ar`tat interesat, de]i mai marii no]trii se plâng în toate emisiunile de exodul inteligen\elor peste hotare. Dac` noi, p`rin\ii nu am fi investit în acest proiect, totul s-ar fi dus pe apa sâmbetei. România de azi seam`n` tot mai mult cu \ara oilor de]tepte. O \ar` în care cei mul\i sunt considera\i cei pro]ti, iar politicienii no]trii se comport` ca ni]te veritabile oi de]tepte. Se spune, c` oaia nu este cel mai de]tept rumeg`tor, dovad` fiind situa\iile în care ea î]i urmeaz` ]eful turmei chiar ]i într-o pr`pastie. În \ara oilor de]tepte, copiii talenta\i primesc premii cot la cot cu cei mai slabi copii pentru c` la un moment dat, unul din abramburicii minsterului înv`\`mântului a decis c` a]a poate s`-i motiveze ]i pe cei submediocrii. Rezultatul a fost demotivarea copiilor inteligen\i ]i obedien\a înv`\`torilor fa\` de M`ria Sa Saco]a. Îmi amintesc c` la sfâr]itul clasei I a, dup` ce toat` clasa a primit premiul întâi, Sabin mi-a cerut s`-i fac o diplom` la calculator. I-am acordat premiul I pentru talentele lui, neidentificate de înv`\`toare, la “actorie ]i creativitate “. La sfâr]itul clasei a doua, înv`\`toarea s-a scuzat în fa\a mea ]i din fericire ]i a lui Sabin, pentru c` nu a putut s`-i dea un premiu special pentru talentul lui literar

ca ‘s` nu-i supere pe ceilal\i p`rin\i’. Cu înv`\`toarea din clasa a III a ( alta) nu am avut nicio rela\ie, de abia dac` o ]tiam dup` nume deoarece am fost gravid` cu b`ie\elul cel mic ]i starea de s`n`tate nu mi-a permis s` ajung deloc la ]edin\ele cu p`rin\ii. A]a c`, pentru domnia sa, talentul literar al lui Sabin, nici n-a existat. Probabil, într-un an, n-a avut suficient timp ca s`-l identifice. Sau ]i mai plauzibil, a fost prea ocupat` cu inventarea de aptitudini ]i talente pentru fii sau fiicele celor “darnici ]i s`ritori”la dezvoltarea fondului clasei. În clasa a IV a ne-am mutat în afara Bucure]tiului ]i pentru c` eu cred în deviza c` omul sfin\este locul, am decis c` nu are sens s`-l scol în fiecare diminea\` ca s`-l duc la vechea ]coala, a]a c` iar`]i ]i-a schimbat înv`\`toarea. Din nou, am ales politica de “no combat”, adic` f`r` “s` ling tig`ile pe la ]coal`”, cum zice Sabin în cartea sa. Rezultatul a fost c` datorit` “presiunilor parentale irezistibile” i s-a luat rolul principal dintr-o pies` ]i-a fost dat altcuiva, de]i copiii fuseser` foarte entuziasma\i de presta\ia lui Sabin. Noul s`u rol a fost redus la 4 replici. }i acest episod este descris foarte plastic ]i haios de c`tre Sabin în Jurnalul s`u. Oricum, Sabin nu mi-a mai cerut s`-i dau un premiu. Se pare c` sistemul aproape îl învinsese. În clasa a Va, am decis s`-l ajut s`-]i publice cartea, pentru c` mi-am dat seama c` acesta era ultimul tren pe carel mai puteam prinde. Totul sau nimic. Pentru un copil atât de inteligent ]i talentat, regulile din |ara Oilor De]tepte echivalau cu moartea talentului s`u. Sunt foarte bucuroas` c` Sabin vrea s` scrie o continuare a c`r\ii. Aceasta înseamn` c` pentru moment, am învins oile de]tepte. Foarte important este acum s` vindem c`r\ile, pentru c` suntem pe cont propriu. Publicarea c`r\ii lui Sabin mi-a ar`tat ce mic` este lumea respectului, cât de puternic` este domnia lingu]elii, incapabil` s` fac` fa\` solicit`rilor autenticit`\ii. Cel mai frumos cadou l-am primit de la fo]tii mei pacien\i, dintre care unii, ]iau încheiat terapia de 2-3 ani ]i totu]i mi-au fost al`turi în aceste momente.

no]trii rumeg` legile ]i le taie ca pe iarb`, î]i panseaz` a]a zisele r`ni ‘grave’ cu fulare de mii de euro ca s` scape de pu]c`rie, plagiaz` f`r` ru]ine ]i scuip` în obrazul academicienilor sau ne ofer` explica\ii de adormit...mieii. Doar într-o astfel de \ar` se inventeaz` o criz` politic` f`r` precedent pentru a permite oilor de]tepte s` profite de devalorizarea leului ]i s` se mai îmbog`\easc` înc` pu\in din vânzarea euroilor aduna\i f`r` trud`. Clasa politic` seam`n` tot mai mult cu o turm`, în care nici un individ nu iese din rând, nimeni nu-]i arat` coarnele din proprie ini\iativ` sau nu are alte opinii decât cele ale berbecilor ]efi chiar în situa\ii de înc`lcare a legii. Am sentimentul c` b`ie\ii de]tep\i cu nume caraghioase din Parlamentul României au reinventat totalitarismul . A]a v`d eu, România în anul de gra\ie 2012. DAR, S~ VEDEM CUM VEDE LUMEA OILOR DE}TEPTE, SABIN, LA 11 ANI. Extras din cartea Jurnalul unei oi de]tepte (editura Lindenfeld) de Sabin Stavarache,

Mee a fost invitat` de veri]oara Kornuta s`-i fac` o vizit` în p`durea Chi]toc de Brad, dar ea a zis c` îi este În \ara Oilor De]tepte, conduc`torii prea fric` s` se duc` singur` ]i am

hot`rât s` mergem cu to\ii. Pe drum, Toreadores a mâncat iarb` în form` de cartof pr`jit ]i l-a apucat burtec`raia. În fine, când am ajuns, am observat c` se adunaser` o gramad` de oi într-un singur loc, drept pentru care m-am dus s` întreb pe cineva care-i problema. Am pus aceast` întrebare unei Doamne Oaie ]i m-a cuprins frica v`zând c` are barb` ca un berbec, a]a c` am fugit. Când în sfâr]it, un mo]neag ne spuse ce-i cu adun`tura aia de oi, mie îmi veni în cap un plan, fiindc` acolo se f`cea o campanie electoral` pentru alegerea pre]edintelui. Mee, Bee ]i Toreadores oricum o luaser` înainte, a]a c` m-am hot`rât: m` fac pre]edinte!!!!!!!!!!!!! Când m` uit mai bine, observ c` alegerile erau plasate în mijlocul p`durii, ceea ce putea s`-mi duc` buhul în toate direc\iile. Mi s-a explicat c` fiecare candidat trebuia s` \in` un discurs despre democra\ie ]i alte lucruri care mie mi se par prea plictisitoare ca s` le mai enum`r. Când am ajuns acolo, dr`cie: to\i candida\ii vorbeau numai ce vor face ]i vor drege ]i totul numai despre democra\ie. Când veni rândul meu, spusei: - F`, fasolilor, cet`\eni ! Eo’ v` promit pe copita mea c` n-o s` v` dau democra\ie pe pâine ca sparanghelii `]tia. Eo’ v` dau cârna\i frip\i ]i cartofi. Oricum, sunt sigur` c` sunt mai buni decât orice cuvinte ale `stora. Candida\ii p`reau bulversa\i de cuvintele mele. V`zând asta, am continuat: - În ceea ce prive]te sistemul de ]coal`, vreau ca to\i elevii s` aib` câte un profesor care s`-i trag` de blan` când sunt adormi\i ]i s` le fac` temele, iar pe animalele b`trâne le bag în istorie!!!!!!! S`-]i caute de mâncare cum or ]ti, c` nu e treaba mea... Iar în final, v` dau citatul meu preferat din |iganiada: “pleac`-\i fruntea în fa\a `luia mai mare, t`v`le]tete în \`rân`, pup`-i t`lpile ]i când îl vezi sl`bit, ]o pe el”. }i crede\i sau nu, to\i cet`\enii izbucnir` în hohote de bucurie, asta pân` când veni Mee, Bee ]i Toreadores s` m` ia acas`. Am doar un singur cuvânt de spus: fir-ar! Dac` v` întreba\i cine a ajuns pre]edinte, r`spunsul este: doamna însp`imânt`toare-oaia cu barb` de berbec.


Pagina 2

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

SFATURILE ATHENEI

Pot s` m` îndr`gostesc de terapeutul meu? Sentimentele tale fa\` de psihoterapetul t`u pot îmbr`ca uneori forma atrac\iei erotice. Este important s` vorbe]ti despre ele în cadrul ]edin\elor de psihoterapie deoarece aceasta te poate ajuta s` descoperi lucruri importante legate de modelul t`u de ata]ament. Psihoterapeutul nu are voie s`-\i împ`rt`]easc` sentimentele ]i cu atât mai mult s` intre într-o rela\ie erotic` cu tine. Seduc\ia pacientului este un fenomen foarte periculos pentru cel din urm`, care traduce grave lacune emo\ionale din partea psihoterapeutului. Dac` este normal ca în cazul unui seminar sau terapie de grup s` aib` loc un anumit num`r de schimburi emo\ionale pozitive între participan\i ]i între terapeut ]i participan\i, nu acela]i lucru îl putem spune despre situa\ia în care terapeutul (a) intr` într-o rela\ie cu pacienta (ul) sa (s`u) sau intre\ine rela\ii sexuale cu aceasta ( acesta). Deci, în situa\ia în care psihoterapeutl dvs v` asalteaz` cu complimentele, v` invit` în ora] sau chiar v` sugereaz` c` este s`n`tos s` ave\i o rela\ie trebuie s` reclama\i acest lucru la Colegiul Psihologilor ]i s` întrerupe\i imediat psihoterapia cu acesta.

Psihoterapie gratuit`

Sunt cu chef, dar nu-s alcoolic. Oare?

Clinica de psihoterapie Psihosucces ofer` urmatoarele bonusuri clien\ilor s`i: 1. La 8 sedin\e de psihoterapie cu dna Camelia Stavarache o sedin\a de cosmetic` facial` gratuit` ( detoxifiere, hr`nire, tonifiere piele, tratament antiîmb`trânire). 2. In lunile iunie-august 1 ]edin\` de psihoterapie gratuit` ]i restul la un cost de 20 lei/sedin\a de psihoterapie [n cadrul „Programului de antrenament mental antistres ]i psihoterapia emo\iilor toxice“. Speciali]tii care activeaz` [n cadrul acestui program sunt: dra psih. Cristina P`trascu, dna psih. Simona Ionescu, dna psih. Lucia Constantinescu, dna psih. Mihaela Comisel, dna psih. Florentina Mandoc, dl psih. Claudiu T`nase. Indica\ii terapeutice: - Tulbur`ri emo\ionale (depresie, anxietate, atac de panic`) - Acnee - Obezitate - Insomnie - Tulburarile de comportament ale copilului - Probleme de cuplu - Controlul furiei - Alcoolism / dependen\e Program`ri Psihosucces: tel. 0760 965 433 (Cosmote), tel. 0721 150 661 (Vodafone)

Problema depende\ei de alcool e la mod` ]i nu \ine cont de vârst`, sex, nivel social sau religie. Cei mai mul\i alcoolici, se am`gesc cu gândul c` ei se pot opri când vor, c` nu sunt dependen\i. Dar, s` vedem ce spun tratatele de specialitate în leg`tur` cu acest subiect: Conform manualului de diagnostic psihiatric elaborat de Asocia\ia Psihiatrilor Americani (DSM IV) criteriile de diagnostic pentru dependen\a de alcool sunt urm`toarele: Un comportament repetitiv de uz de alcool, ducînd la deteriorare sau detres` semnificativ` clinic, manifestat` prin minim trei simptome din urm`toarele, survenind oricînd în aceea]i perioad` de 12 luni: - toleran\`, definit` prin oricare din urm`toarele: - necesitatea cre]terii considerabile a cantit`\ilor de alcool pentru a ajunge la efectul dorit - diminuarea semnificativ` a efectului la uzul continuu al aceleia]i cantit`\i de alcool 2) abstinen\`, manifestat` prin oricare din urm`toarele: - sindromul de abstinen\` specific (starea de r`u care apare când nu consum` alcool) - aceea]i substan\` (sau una strîns înrudit`) este luat` pentru a u]ura sau evita simptomele de abstinen\` 3) alcoolul este consumat în cantit`\i mai mari sau în decursul unei perioade mai lungi decît se inten\iona 4) exist` o dorin\` persistent` sau eforturi infructuoase de a înceta sau controla consumul de alcool 5) foarte mult timp este pierdut în

„EVENIMENTE PSI” ASOCIA|IA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ ]i }COALA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ RICHARD ERSKINE organizeaz` in iunie-octombrie 2012 grupe noi de formare in psihoterapia integrativa [n ora]ele: Bucuresti, Constan\a, Bra]ov, Sibiu, Râmnicu Vâlcea.

Noi î\i d`m posibilitatea s` devii organizator de grup în ora]ul t`u pentru a forma grupe ]i [n alte centre universitare din România. Detalii utile g`si\i pe site-le noastre www.psihoterapie.biz ; www.formarepsihoterapie.ro {nscrieri: as.integrativepsychotherapy@yahoo.com; tel. 0744 33 44 19 (informa\ii luni, miercuri ]i vineri între orele 10-19h)

activit`\i necesare ob\inerii alcoolului, consumului sau recuper`rii din efectele lui 6) activit`\i sociale, profesionale sau recrea\ionale importante sunt abandonate sau reduse din cauza consumului 7) consumul este continuat, de]i subiectul ]tie c` are o problem` de s`n`tate sau psihologic` persistent` sau intermitent` care probabil a fost cauzat` sau exacerbat` de alcool ( de exemplu, continu` s` bea, de]i recunoa]te c` ulcerul a fost agravat de consumul de alcool) De specificat dac` este: Cu dependen\` fiziologic`: proba de toleran\` sau de abstinen\` (adic` este prezent fie itemul 1, fie itemul 2). F`r` dependen\` fiziologic`: nici o prob` de toleran\` sau de abstinen\` (adic`, nici itemul 1, nici itemul 2 nu este prezent) Exist` dou` forme de dependen\`: Dependen\a psihic` reprezint` impulsul psihic nest`pînit de a continua consumarea de alcool pe care-l au alcoolicii cronici. Dependen\a psihic` este urmarea impresiei de relaxare, de diminuare a dificult`\ilor care apar dup` consumul de alcool. Dependen\a fizic` este consecin\a men\inerii permanente a unei concentra\ii de alcool în sînge care apare pentru a evita consecin\ele negative care apar la întreruperea administr`rii (sindromul de abstinen\`). Experien\ele au ar`tat c` toleran\a ]i dependen\a fizic` încep s` se dezvolte de la prima administrare.


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 3

Castelul cu amintiri Autor: Psiholog, psihoterapeut sub supervizare în psihoterapia integrativ` ( ]coala Erskine) Daniela Tudor Fiecare diminea\` înseamn` pentru mine contactul cu lumina, difuz` sau intens` a unei noi zile….plin` de promisiuni, b`t`lii, oportunit`\i, înfrângeri ]i victorii. O nou` zi, un nou pas în c`l`toria mea ca trec`tor prin aceast` via\`. Înainte, fiecare pas m` speria, m` apropia tot mai mult de final. }i finalul însemna pentru mine suferin\a ….finalul unei etape din care tata f`cea parte, sau finalul unei etape în care mama mea nu suferea de bolile b`trâne\ii. Ast`zi îns` m-am gândit mai mult la fiecare zi în care noi colectam câte o amintire. }i depozitam aceste amintiri într-un castel minunat, în inima noastr` , ]i – unii dintre noi mai compulsivi – chiar organizeaz` aceste amintiri, pe categorii u]or accesibile. Amintiri pe care le scoatem când vrem s` fim tri]ti – sunt momente când vreau s` plâng înc` odat`, ca un omagiu, pentru momentele grele, care m-au f`cut s` fiu ast`zi puternic`. Prima zi de ]coal`, când am plâns dup` mama – atunci am înv`\at c` a pleca de acas` nu este periculos. Am mai plâns apoi în prima zi de facultate, dup` ce mi-am luat la revedere de la tata ]i am r`mas singur` în Bucure]ti ….în timp , am constatat c` acea perioad` m-a maturizat, a]a cum nici o alt` experien\` nu putea s` o fac`. Poate prea repede sau poate prea dur, îns` oricum ar fi, maturitatea este un dar de care fiecare trebuie s` ne bucur`m, ]i s`-l onoram. Amintiri de care îmi este ru]ine – aici îmi \in foarte strict încuiate toate momentele pe care a] vrea s` le fi ]ters cu radiera ….îns` uneori m` opresc s` le onorez ]i pe acestea, pentru c` aceste momente m-au înv`\at lec\ia dur` a responsabilit`\ii. Mi-a fost ru]ine când lam min\it prima oar` pe tata ]i atunci când i-am v`zut privirea trist`, am luat decizia ca niciodat` în via\a s` nu mai spun lucruri în care nu cred. Nu mi-a fost u]or s` respect aceast` promisiune, decizia de a spune ce gândesc m-a costat uneori prietenia unor oameni, alteori o promovare sau o m`rire de salariu. Îns` nu am mai putut niciodat` min\i, deoarece privirea tat`lui meu m-a urm`rit mereu. Amintiri întunecate – am câteva momente în via\` care m-au dus într-un h`u fizic ]i psihic. Am avut momente de depresie, de panic`, când se p`rea c` lumea mea se n`ruie. Vizite la spital, la urgen\`, unde doctorii tratau atacurile de panic` cu prea mare lejeritate- un calmant, un somnifer ]i gata ! Îns` aceste experien\e m-au f`cut s` fiu ceea ce sunt ast`zi – o persoan` empatic`, capabil` s` în\eleag` suferin\a interioar` a celui care îmi poveste]te despre asta. Pot sim\i neputin\`, groaz` c` nu mai ai control…]i acum ]tiu c` oricine poate dep`]i aceste etape, a]a cum ]i eu am reu]it. Amintiri despre oamenii din via\a mea – aici îmi \in toate chipurile , unele dintre ele uitate de minte. Unii oameni m-au ajutat s` m` definesc, al\ii m-au ajutat s` m` ridic , al\ii m-au r`nit. Le sunt recunosc`toare oamenilor care mau „c`lcat în picioare” , pentru c` a]a am înv`\at c` m` pot ridica. Am înv`\at de la aceste momente de umilin\` ]i dezam`gire ca oamenii m` pot r`ni numai dac`

eu îi las s` m` r`neasc`. Îns` pot alege s`-i în\eleg, s`-i comp`timesc ]i s` le mul\umesc pentru prezen\a lor în via\a mea. Am înv`\at în timp c` este u]or s` fii virtuos în rela\iile cu oamenii buni, provocarea este atunci când oamenii nu sunt a]a cum vrei ]i te determin` s` sco\i la iveal` arme pe care nu te crezi în stare a le folosi.}tiu acum c` pot r`mâne în starea mea de echilibru , mai ales în raport cu ace]ti oameni. Pentru c` nici o persoan` care a fost împreun` cu mine în trenul vie\ii nu a ap`rut inutil sau întâmpl`tor. Fiecare persoan` a l`sat o urm` în mine, ]i datorit` lor sunt persoana complet` de ast`zi. Amintiri care dor – îmi aduc aminte uneori de momentele în care prin faptele sau cuvintele mele am r`nit alte persoane, unele dintre ele foarte apropiate ]i dragi mie… }i a]a am înv`\at c` un cuvânt poate distruge o rela\ie, sau un ton poate produce r`ni în suflet care niciodat` nu se vor mai vindeca. Am înv`\at lec\ia respectului fa\` de cel`lalt , lec\ia autocontrolului ]i lec\ia r`bd`rii. Am picat de multe ori testele la aceste “lec\ii “, îns` continui s` repet exerci\iul r`bd`rii ]i al t`cerii ….. Fiecare pas al c`l`toriei mele în castelul amintirilor m-a f`cut s` m` apropii din ce în ce mai mult de zona de vindecare …îns` pân` acolo am avut de urcat câteva trepte . Uneori am urcat u]or, pe umerii unor oameni dragi care sau str`duit s` m` ajute s` m` ridic ]i f`r` de care nu mai puteam vedea cerul….alteori am s`rit u]or, atunci când frica mea s-a ascuns în col\urile cele mai îndep`rtate ale min\ii. }tiam c` urcând , pot ajunge s` ating cu mâna albastrul vindec`rii ….

în interiorul meu a fost prima iluminare cognitiv`. }i tot în acea zi am decis s` AC|IONEZ în loc s` m` plâng . Când le predau lec\ia lui “VREAU !” , unii clien\i m` întreab` acum dac` nu este un gest egoist. A]a poate p`rea , îns` f`r` s` ai o motiva\ie clar` ]i puternic`, nimic nu se schimb`. }i nu este mai egoist gestul de a te pierde pe tine ]i a r`mâne golit de orice sentiment….]i atunci ce po\i d`rui celorlal\i ? Nimic…. A patra treapt` a fost respectul – întâi respectul fa\` de mine apoi respectul fa\` de ceilal\i. Nu am înv`\at asta la ]coal`, locul unde profesorii ne puneau la col\ dac` gre]eam sau ne ironizau atunci când stând în ]ir indian în fa\a clasei, frica ne bloca cuno]tin\ele. Nu am înv`\at-o nici mai târziu la un serviciu unde angaja\ii se jigneau unii pe al\ii , directorii plecau cu orele “la mas` “]i unde valoarea mea profesional` nu avea nici o relevan\`. Abia mai târziu, când am ajuns s` lucrez la o companie multina\ional` am înv`\at respectul . Un climat de munc` corect, valoarea autentic` a unor oameni bine preg`ti\i profesional, valori morale înalte ]i solicitarea limitelor individuale…toate acestea au cl`dit în mine un sentiment de respect fa\` de tot ceea ce m` înconjoar`, fie c` este vorba de resurse materiale, de oameni sau de mediu. F`r` respect unii fa\` de al\ii ]i f`r` s` ne aplec`m cu uimire c`tre noi, nu putem înainta .

A cincea treapt` este cea a în\elegerii propriilor dorin\e deoarece de cele mai multe ori, conflictele se nasc atunci când dorin\ele min\ii ]i cele ale inimii sunt în distonant`. Eu am decis la un moment dat s` le unesc, a]a încât Prima treapt` a fost a descoperirii ceea ce vrea gândul s` vrea ]i emo\ia, ]i mele – la un moment dat, pierdut` fiind în acel moment a fost pace interioar` ]i în neantul unor emo\ii, gânduri, ac\iuni am putut s` ac\ionez a]a cum era corect. f`r` rost ]i f`r` finalitate, nu am mai ]tiut cine sunt. O bun` parte din energie A ]asea treapt` pentru mine a fost am consumat-o pentru a m` recompune, c`utarea unui ajutor în exterior – chiar fiin\` f`cut` din pozitiv ]i negative, din dac` familia mea, surorile, so\ul sau p`r\i slabe ]i puternice, din p`r\i bune ]i fiica erau deseori în situa\ia s` m` aud` rele….}i ziua în care m-am accepta a]a a mia oar` povestind despre fantomele cum sunt , cu toate aceasta pleada de mele interioare ]i m` ascultau cu sentimente, ziua în care m-am minunat în\elegere ]i condescendent`. Doar unede complexitatea fizic` ]i psihic` a pro- ori, numai uneori, le sim\eam exasperpriei mele fiin\e a reprezentat primul pas area ]i neputin\` în cuvintele cu care c`tre putere. doreau s` m` încurajeze. Acest suport al rela\iilor de calitate a contat foarte mult A doua treapt` a fost autocontrolul – în procesul meu c`tre transformare. vârtejul de triste\e, furie, dezam`gi- Apoi, mai târziu, am avut suportul valre...era cople]itor. P`rin\ii mei, oameni oros al formatorului meu din ]coala de prea toleran\i, nu m-au înv`\at înotul în psihoterapie pe care am urmat-o, care în amontele emo\iilor negative, nu aveam procesul de dezvoltare personal` a reu]it nicio barc` care s` m` ajute s`-mi \in în s` m` inspire ]i s` m` ghideze. frâu acest curent tumultuos. Am înv`\at s`-mi recunosc emo\iile ]i s` le conA ]aptea treapt` a fost curajul – trolez cu ajutorul terapeutului meu, care curajul de a spune ce simt, curajul de a mi-a pus în mâna vâslele cu care am pu- dori s` schimb cursul evenimentelor, tut s` duc barca acolo unde doresc curajul de a-mi schimba profesia, curajul eu…nu unde vrea ea s` m` du- de a-mi p`r`si un serviciu foarte c`….Uneori mai greu, alteori mai lin, a- promi\`tor în favoarea antreprenoriatucum reu]esc s` am ochiul mai ager, mâ- lui….toate aceste ac\iuni m-au înv`\at c` n` mai sigur`, sufletul mai deschis ….}i în fa\a “voin\ei unui om, îngerii se dau la chiar dac` sunt zile când cad din barc`, o parte “ . Acum ]tiu c` atunci când am am înv`\at c` POT merge mai departe, momente de blocaj, singura re\et` este chiar dac` via\a poate fi plin` de AC|IUNEA. Recunosc teama de nou, provoc`ri. de schimbare, îns` , a]a cum spunea unul dintre trainerii pe care i-am avut, A treia treapt` a fost voin\a – ziua în “numai un nebun poate crede c` dac` care am decis c` ceea ce se întâmpl` în face lucrurile la fel poate ob\ine rezultate jurul meu este o reflectare a ceea ce este diferite “.

Urcând aceast` scar` virtual`….a mea acum are ]apte trepte, a voastr` poate avea mai multe sau mai pu\ine, cu trepte mai mici sau mai abrupte ….putem trece la nivelul superior al personalit`\ii noastre, de unde perspectiva se l`rge]te, putem vedea orizontul , cerul, ]i – cel mai important – pe noi în]ine, a]a cum suntem. }i aici , la acest nivel, g`sesc o zon` foarte drag` mie - cea a amintirilor pl`cute – acestea îmi s`desc de fiecare dat` în inim` s`mân\a bucuriei care îmi aduce energia necesar` activit`\ilor curente. M` duc înapoi în camera cu amintiri din copil`rie, când zburdam liber` la bunica la \ar`, peste câmpurile de grâu copt, cu miros greu de spice aprinse de ar]i\`. Sau plec cu imagina\ia în p`durea în care colindam cu veri]oarele mele ]i culegeam brându]e ]i mere p`dure\e….ce acre r`u erau ]i ce bune! În aceast` camer` p`strez cu grij` amintirea primei reu]ite, primul zece din clasa 1…amintirea coroni\elor de flori de la finalul claselor primare ]i gimnaziale… Sentimentul de mândrie pe care l-am avut la intrarea la liceu…la facultate….prima apreciere primit` din partea ]efului…..|in aici toate laudele primite pentru succese mai mici sau mai mari ….]i am înv`\at c` fiecare succes mare are la baza unul, dou` sau mai multe reu]ite mici. }i dac` vreau s` am succes în viitor, m` întorc s` iau din camera amintirilor pl`cute un pumn de pulbere magic`, aurie, pulberea succesului, pentru c` ea m` face mai puternic` ]i m` fere]te acum de e]ecuri dureroase. Aceste momente m` feresc de noi c`deri în fric` ]i depresie, pentru c` uneori plasa gândurilor negative se \ese nev`zut` ]i nesim\it` în jurul meu …o descop`r gata s` m` prind` din nou ]i atunci singura putere care o distruge este cea a amintirilor pl`cute….. Fiecare dintre noi are o amintire atât de pl`cut` încât ea este prezent` mereu în inim`, ca un gr`unte magic, pre\ios, gata s` genereze for\a ]i performan\` de câte ori o cerem…numai s` o cerem…. Fiecare clip`, or`, zi , poate fi util` dac` o privim ca pe o lec\ie din care înv`\`m cum s` devenim mai buni, mai performan\i, mai echilibra\i. Nimic nu este f`r` rost, nici o întâmplare, nici un om care apare . F`r` trecutul în care ne punem r`d`cinile ]i din care ne tragem esen\a nu putem cre]te verticali, c`tre soarele propriei noastre împliniri , liberi ]i complet defini\i. Nici o întâmplare nu apare ca s` ne doboare, e pus` în calea nostra pentru a înv`\a c` o putem dep`]i …..f` un pas, respir`, zâmbe]te …]i gata ! ai trecut dincolo de bariera pe care doar noi în]ine ne-o fix`m uneori ! Fiecare dintre noi avem un castel interior, populat cu oameni ]i amintiri…..Folosi\i-le ca lec\ii, ca instrumente pentru cre]terea voastr`, ca inspira\ie pentru zilele care vin, chiar dac` uneori aceste momente par pr`fuite ]i însp`imânt`toare…..Lua\i-le, ]terge\ile, cur`\a\i-le, ]lefui\i-le ]i transforma\ile în cei mai buni înv`\`tori ai vo]tri ! Fiecare clip`, cu ceea ce aduce ea este valoroas`, trebuie numai capitalizat` în folosul vostru ! La cât mai multe amintiri….


Pagina 4

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

INEDIT PSI

Terapia cu ajutorul calului în tratamentul autismului la Constan\a Autor: Psiholog Bîlb` Anca Nicoleta – psihoterapeut in psihoterapie integrativ` (scoala Erskine), psiholog in psihologie clinic`, educational`, terapie ABA si hipoterapie.

Din perspectiva psihologicului ]i a dromului Asperger, au fost adesea socialului, structura lectiilor de c`l`rie descrisi ca stângaci, cu un tonus muscuinduce o stare controlat` de disciplin`. lar anormal si un mers particular. Multi dintre ei prezint` comportamente moHipoterapia – terapia cu ajutorul torii stereotipe. Studiile demonstreaz` c` calului este o form` de terapie mai pu\in anomaliile de miscare sunt prezente practicat` la noi in \ar`, dar cu o mare foarte timpuriu la copiii auti]ti si chiar r`spândire în nord-vestul Europei, în pot precede emergen\a simptomelor claPortugalia, Spania si Statele Unite, dato- sice ale sindromului. Din acest motiv, rit` efectelor benefice ]i a rezultatelor c`l`ritul ]i hipoterapia are un impact ob\inute în diverse afectiuni. deosebit asupra copiluli autist care Beneficiarii hipoterapiei pot fi copiii devine capabil de o mai bun` organizare cu deterior`ri senzoriale severe sau pro- a propriei persoane, î]i îmbun`t`\e]te bleme neurologice (autism, ADHD, comunicarea , iar comportamentul deSindrom Down), copiii cu dificult`\i vine mult mai hot`rât, cu efecte imediate perceptuale sau disfunc\ie de integrare asupra imaginii ]i încrederii de sine. senzorial` precum ]i copiii cu dizabiS` mergi al`turi de un cal sau c`lare lit`\i severe/profunde. Utilizatorii de pe el î\i dezvolt` un mare numar de scaun rulant care nu au activitate moto- capacita\i psihomotrice, cum ar fi rie grosier` pot de asemenea, beneficia tonusul muscular, coordonarea mi]c`rii, de hipoterapie. reprezentarea în spatiu ]i timp, echilibru Hipoterapia este indicat` ]i în trau- si un anume sim\ al ritmului. Activit`\ile matisme cerebrale, scolioz`, artrit`, cu cai cer un contact psihic permanent amputa\ii traumatice, sechele de cu animalul. În timpul \es`latului se poliomielit`, distrofie muscular`, scle- descoper` corpul calului ]i în paralel, roz` multipl`, accidente cerebrale ]i vas- copilul face cuno]tin\` cu propriul corp. culare, hemi ]i paraplegii. Mi]carea calului îl oblig` s` apeleze Indivizii care manifest` tulbur`ri din numai la propriile instincte, la echilibrul spectrul autist, in particular de tipul sin- natural al corpului ]i astfel se reduc

problemele de mi]care, iar comportamentul copilului devine mai calm ]i mult mai hot`rât. Efectele benefice ale hipoterapiei au inceput sa fie cunoscute in ultimul timp si in \ara noastr`. La Constan\a am creat un astfel de centru de hipoterapie. Psihoterapeu\ii no]trii al`turi de copii ]i de p`rin\ii acestora lupt` pentru a le putea oferi acestor copii momente cât

Efectul psihologic al întâlnirii cu un exhibi\ionist. Studiu de caz

mai aproape de normal, cât mai aproape de via\a noastr` de zi cu zi. Aceste emo\ii de bucurie, de uimire, de triumf, de decizie, de eliberare surprinse pe chipul copiilor, ne motiveaz` s` mergem mai departe, ne arat` ceea ce copiii bolnavi nu ne pot spune de cele mai multe ori ]i anume c` ei vor s` continue, c` ]i pentru ei emo\iile conteaz` ]i îi fac mai puternici.

B`rbatul gravid

Sarcina psihologic` este cunoscut` Autor: Psiholog specializat în psihoterapie integrativ`, hipnoz` ericksoniana ]i somatoanaliz`, sub numele de pseudocyesis. Etimologia psiholog clinician, pre]edintele Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` CAMELIA STAVARACHE (http://www.psihosucces.ro/) cuvantului provine din grecescul «pseuPrintre primele cazuri de psihoterapie descris, faptul c` a existat o amenin\are tact sexual. Trauma tr`it` i-a readus în dos» - fals, si «kyesis» - sarcin`. Cel mai pe care le-am avut, se num`r` ]i cazul fizic` combinat` cu for\area pacientei de prim plan problema adop\iei sale ]i lipsa celebru pacient a fost regina Angliei, Maria Tudor. Este o boal` cu o predisunei fete care se întâlnise cu un a-i atinge organul sexual cu mâna, a gen- unui model feminin cu care s` se identipozi\ie feminin`, dar exist` ]i b`rba\i care exhibi\ionist în lift. Acesta, sub erat ulterior o simptomatologie psiho- fice. De]i afirma c` rela\iile cu mama de-a lungul timpului s-au sim\i «îns`rcina\i». amenin\area cu\itului o obligase s`-l logic` la cea din urm`. Exhibi\ionismul, adoptiv` au fost foarte bune, îi displ`cea Vârsta pacientelor variaz`între 6 ½ ]i masturbeze, ejaculând pe mâinile ei. chiar ]i în form` simpl`, în care are loc faptul c` aceasta nu se epila, felul în care 79 ani, de obicei dureza 9 luni, dar au Criteriile de diagnostic pentru doar expunerea organelor sexuale, are se îmbraca, c` de altfel ]i faptul c` i-a fost si cazuri în care “sarcina” a durat un efect negativ mai ales asupra copiilor ascuns c` este copil adoptat (a descoper- câ\iva ani. exhibi\ionism, dup` DSM III R sunt: Simptomele subiective sunt cele întalit singura, întâmpl`tor la 14 ani). Faptul ]i persoanelor de sex feminin. nite într-o sarcin` clasic`: amenoree, c` întâmplarea din lift s-a continuat cu o grea\`, v`rs`turi matinale, pofte, distenA) Impulsuri sexuale intense, Tân`ra, student` la psihologie, era tulburare sexual` (aversiune sexual`) se sie abdominal`. Cel mai comun semnrecurente ]i fantezii excitante sexual, cu o durat` de cel pu\in 6 luni, implicând nec`s`torit`, dar avea un prieten stabil explic` prin rela\ia dintre pacienta ]i distensia abdominala se datoreaz` exceexpunerea organelor genitale proprii de mai multe luni. Dup` întâmplarea din mama ei. Pacienta, de]i a con]tientizat sului de gr`sime, distensiei gazoase, unui str`in. Uneori persoan` se mas- lift, comportamentul ei sexual s-a schim- adev`rul despre adop\ie la pubertate, reten\iei fecale sau urinoamelor ]i a exagerarii lordozei abdominale care bat foarte mult. În primul rând, a dez- probabil c` îl “cuno]tea” incon]tient turbeaz` în timp ce se expune cauzez` mutarea viscerelor abdominale. voltat o aversiune fa\` de sperm` ]i ejac- demult (amintiri arhaice reprimate). Nu se pot identifica BCF (b`t`ile corduB) Persoana a ac\ionat conform aces- ulare. Din aceast` cauz` î]i masturba Copiii adopta\i nu-]i “simt” r`d`cinile, lui fetal) ]i nici imaginea f`tului la ecotor impulsuri sau sufer` considerabil din prietenul sub du] pân` când acesta ejac- se percep ca ]i când nu ar fi fost nicio- graf. Au fost raportate teste de sarcin` ula ]i de abia dup` aceea accepta o dat` lega\i cu un cordon ombilical de pozitive, precum ]i hormonii sexuali cauza lor Exhibi\ioni]tii sunt considera\i relaite sexual`. În al doilea rând, dorin\a mama. Astfel, le e mai greu s`-]i PRL crescut ]i FSH sc`zut. Hipnoza ]i psihoterapia integrativ` au inofensivi tocmai datorit` faptului c` nu ei sexual` a sc`zut foarte mult ]i nu de tr`iasc`” feminitatea” sau “masculinifost folosite cu grade diferite de succes. sunt violen\i ]i nu molesteaz` fizic, ci pu\ine ori, recurgea la subterfugii cla- tatea”. Trauma din lift a produs o bre]` Nu exist` date fiabile despre rata de vindoar “vizual”. În cazul pe care vi l-am sice, gen oboseala, pentru a evita un con- în pseudofeminitatea ei ]i a]a fragil`. decare sau de recuren\`.


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 5

„Jurnalul unei oi de]tepte” Selec\ie din Jurnalul unei oi de]tepte: Editura Lindenfeld, Bucure]ti, 2012 © Sabin Stavarache 2012 ©Lindenfeld Descrierea CIP a Bibliotecii Na\ionale a României STAVARACHE, SABIN Jurnalul unei oi de]tepte / Sabin Stavarache. Bucure]ti : Lindenfeld, 2012 ISBN 978-606-93072-2-9 821.135.1-31 Redactor: M`d`lina Ghi\escu Machetare: Dan Cacovean Grafic`: Dragos Balaniuc Coperta: Lindenfeld Luni Sal’tare! Numele meu este Hee ]i sunt o oaie care tr`ie]te în ora]ul Facebook al`turi de surorile mele: Mee ]i Bee. Mee este întotdeauna cea mai fricoas` dintre noi ]i cea mai sceptic`. Bee îns` ar vrea s` experimenteze orice, numai s` nu moar` proast`. Eu sunt cea mai frumoas`, iar Bee ]i Mee par gemene la urâ\enie. S` v` zic ceva important despre mine: sunt cea mai de]teapt` ]i frumoas` fiin\` pe care o cunosc. Locuiesc cu Bee ]i Mee deoarece noi nu mai avem mam` sau tat`. Tot ce-mi amintesc din vaga mea copil`rie este glasul mamei mele care îmi zicea c` va pleca departe, departe. Eu am crezut c` se duce la magazin s`-mi ia înghe\at`, dar de fapt a plecat ]i m-a l`sat pe mine ]i surorile mele s` ne descurc`m singure. Vrând-nevrând, am fost nevoite s` st`m în casa p`rin\ilor ]i s` ne descurc`m cum putem. Programul meu matinal: la 9:00 când m` trezesc, îi spun lui Mee s`-mi fac` patul ]i lui Bee s`-mi preg`teasc` micul dejun ]i ceva dulce s`-mi ud beregata. AAAAA! tocmai am uitat ceva: de câteva luni m-am împrietenit cu un bou numit Toreadores care este cam frumu]el. El locuie]te cu noi ]i cite]te ziarul despre bârfe în fiecare diminea\`

când eu îmi savurez zeama de varz`. La prânz, eu m`nânc iarb` cu surorile mele ]i seara ele îmi maseaz` picioarele fiindc`, precum spuneam, sunt cea mai frumoas` ]i de]teapt` fiin\` pe care o cunosc. S` v` spun ]i înjur`turile mele preferate. De fiecare dat` când ceva nu mi se pare bine, de exemplu, când Mee nu îmi a]eaz` corect pl`pumioara sau dac` cineva face o gaf`, spun: “M` fasoleo, ce faci?!”. Desigur, aceast` înjur`tur` o mai folosesc câteodat` ]i ca un fel de alint, cum ar fi “m`, fasolelor, bine f`cur`\i treaba”… M-am obi]nuit cu expresia asta fiindc` îmi place fasolea foarte mult. Iar dac` cineva m` c`lc` pe nervi de-mi sar dracii din copite, îi zic: “M` sparanghelule, ce ai?” Mar\i Azi nu am avut nimic de f`cut a]a c` am decis s` m` uit cu binoclul la ce f`ceau surorile mele. Prima oar` m-am uitat la Bee, dar m-a luat cu frig când am v`zut c` ea se uit` la flori ]i la nisip f`r` s` clipeasc`. Cred c` era înc` în transa indus` de mine în clas` fiindc` v` reamintesc, surorile mele si Toreadores îmi sunt colegi. De la distan\`, Bee p`rea lini]tit`, dar dup` aceea se pare c` a auzit un zgomot (pe care eu de aici nu-l puteam analiza) ]i a început s` fug` mai ceva ca un iepure când vede o ceap` în drum. Atunci am observat c` Bee fugea de fapt de o albin` tocmai înspre mine. Ea a observat binoclul meu si mi l-a cerut ca s` sperie albina, dar eu nu i l-am dat ]i am continuat c`ut`rile lui Mee. Prima dat` m-am uitat [n dreapta, dar nimic. Când am dat s` m` uit in partea cealalt`, am observat c` Mee nu era nici acolo. Am c`utat-o pân` când am descoperit-o în p`dure unde se juca cu prietenele ei sparanghele, oi\ele Merinos. Ele s`reau coarda ]i cântau cântecele. Mee cânta cu ele de parc` ar fi fost [n lumea Barbie. În ciuda faptului c` erau patetice, toate oile din acel program (inclusiv Mee) se distrau destul de bine.

Jurnalul unei oi de]tepte “Cartea Jurnalul unei oi de]tepte, scris` de Sabin Stavarache, un copil de doar 11 ani este un proiect ambi\ios ]i demn de toat` aten\ia noastr`, a tuturor. {ntr-o perioad` în care copiii se îndreapt` mult mai mult spre tenta\iile tehnologiei decât spre magia pove]tilor, Sabin a îndr`znit s`-]i fac` public` pasiunea: scrisul. {nzestrat cu mult curaj ]i un ochi critic neobi]nuit pentru vârsta lui, pove]tile sale, aventurile oi\elor Bee, Mee ]i Hee vor face prin limbajul comic un deliciu al cititorilor de toate vârstele. Autorul juvenil nu se d` la o parte de la formul`ri ingenioase, licen\e scriitorice]ti îndr`zne\e ]i d` publicului o carte plin` de prospe\ime ]i pe alocuri o altfel de monografie a copil`riei bucure]tene. El observ` ]i spune lucrurilor pe nume, cu naturale\ea ]i sinceritatea caracteristic` vârstei sale, reu]ind s` surprind` mereu prin îmbinarea subiectivismului unui scriitor care î]i iube]te personajele, cu obiectivismul copilului care observ` un comportament nelalocul lui în jurul s`u. Aventurile oi\elor ar putea fi mai mult decât ni]te povestioare care ne înveselesc, pot fi chiar satire într-o form` embrionar`.” – M`d`lina Ghi\escu, actri\` Cost carte- 20 ron Pentru comenzi vizita\i www.jurnaluluneioidestepte.ro sau pute\i achizi\iona cartea direct de la sediul Psihosucces din Bucure]ti, str. Alb` nr. 12 ( tel. 0721 150 661) Blumenthal Production ]i Editura Lindenfeld sprijin` proiectul „Jurnalul unei oi de]tepte”.

Atunci m-am gândit c` ar fi mai bine s` îmi fac ]i eu o prieten` nou` ca s` nu ajung ca Mee, dar mi-am amintit c` sunt cea mai perfect` oaie din lume ]i c` eu nu m` joc cu prietenii care sunt a]a de sparangheli încât au IQ-ul 50. }i uite a]a, am terminat misiunea cu binoclu' întorcându-m` la televizor. Miercuri: stiloul Ei bine, peste trei zile trebuie s` m` duc la ]coal`. }tiu c` vi se pare ciudat s` v` imagina\i o oaie care merge la ]coal`, mai ales acea oaie fiind Eu, dar s` v` povestesc cum s-a întâmplat: Când Toreadores citea ziarul de bârfe a observat c` mai este o s`pt`mân` pân` începe ]coala, a]a c` mi-a zis c` trebuie s` mergem ACOLO. Asta mi s-a p`rut ca un holocaust deoarece copitele mele sunt f`cute doar s` ating` iarba. Degeaba Mee ]i Bee m` rugau s` pun mâna pe stilou s` exersez, c` eo’ tot nu îl atingeam. Zilele ]i nop\ile treceau cu nemiluita, iar mie îmi cre]tea lenea tot mai mult. Azi fiind o zi cu soare, lui Toreadores îi veni o idee, a]a c` se duse în gr`din` ]i lu` dou` frunze pe care le lipi pe stilou. Vrând-nevrând, stiloul putea fi atins

acum, a]a c`, mul\umit` lui Toreadores, m` duc la ]coal`. (La naibaaaaaa!) Joi: prima zi de ]coal` Era o zi cu soare. Eu ]i surorile mele Bee ]i Mee a]teptam s` ni se aleag` clasa unde s` st`m, dar era a]a de mult` lume în curtea ]colii încât mie îmi veni o idee. Atunci le spusei surorilor mele: - F`, fasolilor, oricum este prea mult` lume prin preajm`, a]a c` hai s` ne strecur`m în prima clas` strigat`. Zis ]i f`cut. Dup` un timp, veni la noi o profesoar` de biologie ]i ne zise c` doamna noastr` înv`\`toare lipse]te azi fiindc` are probleme cu gr`simea, a]a c` vom face biologie tot restul zilei. Când începu lec\ia, doamna spuse: - Mielu]ei ]i iedu\i, ia spune\i-mi ]i mie ni]te exemple de animale domestice. Lini]te mormântal`. Numai Bee era cu copita pe sus. - Ia zi-i tu, Bee, spuse profa. - VAC~, doamna profesoar`. - Bravo. Altcineva? Din nou lini]te. Iar`]i Bee ridic` copita. - Bine, hai zi tu, Bee. - VAC~, doamna profesoar`. - Off! Nu mai ]tie nimeni un alt animal? Bee iar ridic` copita. - Ai grij` ce spui, Bee. - VAC~, doamna profesoar`.10 11 Profesoarei îi cresc coarne de drac. Deodat`, din mul\ime, m` ridic eu ]i îi spun cu un aer “fudulic”: - V~CU|~, doamna profesoar`. Ei bine, asta chiar a sup`rat-o pe doamna fiindc` vroia s` m` mute la alt` clas`, definitiv. Atunci îi spusei: - V` rog, doamna profesoar`, nu m` muta\i de lâng` surorile mele c`ci cine îmi va mai pune c`r\ile pe banc`? Cine m` va mai trage de blan` când dorm la ore ]i CINE ÎMI VA MAI FACE TEMELE? Fix eu, Bee ]i Mee ne ridicar`m în picioare ]i spuser`m un alt citat preferat de mine (în total ]tiu dou` chestii mai tari din piesa |iganiada în care am avut rolul lui J`n`n`u. Am mare succes cu ele, par cool, dar... secret!) : - AVEM SUFLET DE COPIL, MIN|IM... DAR NU TR~D~M! Ehe, se pare c` a]a am înmuiat-o pe prof` ]i am sc`pat basma curat`. EU cred c` Mee ]i Bee sunt foarte mândre ]i bucuroase s` aib` o sor` a]a ca mine.


Pagina 6

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Art terapia vindec` traumele Autor: psiholog Monica Rus, psihoterapeut sub supervizare în psihoterapie integrativ` }coala Erskine; pictor autodidact. Sunt trist, sunt speriat, sunt furios... simt c` ceva se întâmpl` cu mine ]i este a]a de greu s` exprim în cuvinte ceea ce simt. Cuvintele par s` ias` atât de greu, iar gândurile dau n`val`... stau în fa\a psihoterapeutului meu far` s` ]tiu cum s`-i transmit ceea ce simt, ceea ce m` apas`, durerea cumplit` care îmi cuprinde pieptul, nodul din gât, tensiunea din umeri... bucuria si speran\a... problema mea... acel ceva pe care nu ]tiu s`-l definesc acum. Oare a] putea desena, exprima prin culoare ceea ce simt? A] putea ar`ta în alt mod cum vede mintea mea durerea pe care o am, triste\ea, furia, anxietatea sau neîncrederea?’’’’ Acesta poate fi dialogul interior al oric`rui client ajuns în cabinetul de psihoterapie. Ce este de f`cut? Cei mai mul\i dintre clien\i ajung la psihoterapeut când se simt împin]i din interiorul fiin\ei lor de o fort` nevazut` care cere schimbare. Atunci cand tratamentul psihoterapeutic nu mai depinde în totalitate de un schimb verbal, de o vindecare exclusiv prin intermediul cuvântului, se cere poate o alta abordare. Art terapia poate fi un act curativ atât in sens cathartic dar mai ales comunica-

tiv. Este un alt mod de abordare a clien\ilor care nu verbalizeaz` ]i nu pot exprima emo\iile prin intermediul cuvântului. Din aceast` categorie mai fac parte: copii mici, persoane cu dizabilit`\i mentale si/sau deficit de dezvoltare psihic` sau verbal`, persoane care au trecut prin traume severe etc. Exprimarea artistic- simbolic` poate determina incon]tientul s` de vin` con]tient, poate aduce la suprafa\` imagini care se afl` [n profunzimile incon]tientului. Trebuie facut` o precizare: art terapia nu inseamn` a a]tepta din partea clientului capodopere in materie de art`. Pentru exprimarea liber` a emo\iilor, anxiet`\ilor, frustr`rilor, ideilor, tensiuArt terapia este eficient` in tratarea: - Negativismul; nilor, pentru în\elegere de sine ]i facil- Anxieta\ii, atacurilor de panic`, - Hiperactivitatea; itarea comunic`rii ]i rela\ion`rii, art ter- Tulbur`ri ale somnului; apia folose]te tehnici ca: desenul, pic- fobiilor; - Depresiei; - Tulbur`ri de expresie; tura, imageria activ`, jocul de rol, Travaliului de doliu; - Boli cronice; pove]tile terapeutice, teatrul creativ, - Adic\iilor; - Boli degenerative (ex. Alzheimer). dansul, mi]carea, muzica, mânuirea de - Traumelor diverse; marionete, modelajul, lucrul cu corpul, - Timidit`\ii; Scopurile Art terapiei sunt: sculptura, colaje, basmele, fotografia, - Problemelor de rela\ionare ]i comu- prevenirea si reducerea stresului; etc. }edin\ele de art terapie se desfa]oar` - îmbun`t`\irea capacit`\i de comuniîn grup sau individual, si dureaz` 60 sau nicare; - Problemelor fizice, cognitive si neu- care ]i rela\ionare; 100 de minute. rologice;

Doi p`rin\i schizofreni transmit în 55% din cazuri boala descenden\ilor Dovezile ce sustin rolul factorilor genetici în apari\ia schizofreniei se bazez` pe studiile familiale (incidenta mai mare a schizofreniei în rândul rudelor biologice de gradul I si II), studiile pe gemeni ]i studiile pe adop\ii (p`rinii adoptivi ai schizofrenilor în compara\ie cu p`rin\ii adoptivi ai unor copii normali). Aceste cerecetari au aratat o inciden\` mai crescut` a bolii la subiec\ii cu unul din p`rin\i schizofreni (15% pentru subiec\ii cu un p`rinte schizofren si 55% pentru cei cu ambii p`rin\i, dupa Rosenthal). In cazul gemenilor monozigo\i (identici) probabilitatea ca ambii copii sa faca boala este de 46% spre deosebire de cei dizigo\i unde procentul ajunge la 14%. Procentajele arat` c` bagajul genetic este important, dar nu suficient, un rol important avându-l si mediul. Studiile neurofiziologice au demonstrat c` la pacien\ii cu schizofrenie are loc o sc`dere a dimensiunilor neuronilor, o modificare de orientare a celulelor si diminuarea structurilor sinaptice. În acela]i timp num`rul neuronilor nu scade. Gena DISC 1 se consider` c` este implicat` în patogeneza schizofreniei. Expresia genei DISC-1 sufer` importante varia\ii pe parcursul

dezvolt`rii intrauterine, atingând concentra\ia maxim` in perioada embrionar` tardiv`, perioad` în care are loc dezvoltarea cortexului cerebral. Aceast` gen` interactioneaz` cu numeroase proteine citoscheletice implicate în neurodezvoltare, una din ele fiind NUDEL. Forma mutant` a genei DISC-1 nu reu]e]te s` interac\ioneze cu proteina NUDEL, diminuând astfel cre]terea neuronal`. O alt` gena care a fost recent descoperit` ca având un rol în declan]area schizofreniei paranoide este gena CELS-R1. Alte 7 gene sunt implicate ]i ele în patogenia schizofreniei: Dintre acestea, un studiu a relevat c` NRG1 care regleaz` neurotransmiterea glutamatergic` cu rol în dezvoltarea neuronal` ]i în felul în care creierul r`spunde sau se adapteaz` la ac\iunea factorilor din mediul înconjur`tor este responsabil` de producerea schizofreniei, de asemenea. În concluzie, genetica deschide o poarta nebanuit` pentru întelegerea schizofreniei, ceea ce trebuie clarificat e modul in care factorii genetici se decompenseaz` sub influen\a anumitor factori de mediu


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 7

„CARTE DE VIZIT~” ASOCIA|IA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ (API) este [nfiin\at` legal din 2006 PRE}EDINTE Presedintele asocia\iei este CAMELIA STAVARACHE, iar pre]edin\ii de onoare sunt: prof. univ. dr MIHAELA MINULESCU, lector drd MIHAELA STOMFF ]i psiholog principal dr TURCU IUSTINIAN. ACREDITARI NA|IONALE Colegiul Psihologilor din Romania si Federatia Romana de Psihoterapie au acreditat formarea de baza pentru ob\inerea titlului de psihoterapeut ]i formarea continua pentru care se aloca credite. RECUNOA}TERE INTERNA|IONAL~ API in colaborare cu Asociatia Internationala de Psihoterapie IntegraDin 2001, Richard Erskine este tiva organizeaza pentru psihoterapeutii autonomi cursuri pentru obtinerea titlu- presedintele Asociatiei Internationale de lui de de PSIHOTERAPEUT INTER- Psihoterapie Integrativa. NA|IONAL IN PSIHOTERAPIE INELENA GUARRELLA (Italia) TEGRATIV~ CERTIFICAT IIPA (diMembru fondator al Asociatiei Interplom` recunoscut` interna\ional) na\ionale de Psihoterapie Integrativ`, membru in comisia de certificare a CE DIPLOME PUTETI OBTINE Diploma de psihoterapeut sub Asocia\iei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ`, formator ]i supervizor intersupervizare in psihoterapia integrativa Diploma de psihoterapeut autonom in na\ional in psihoterapia integrative, formator si supervizor international in analpsihoterapia integrativa Diploma emisa de Federatia Romana iza tranzactionala, Formator si supervide Psihoterapie pentru a practica in sor in Psihodrama, Consultant familiar (AICEF), Psihoterapeut ]i Supervizor [n strainatate Certificat IIPA ( Psihoterapeut inter- Centrul }colar pentru consultanta familiala din Roma, presedintele Institutului na\ional în psihoterapia integrativ`.) de Psihoterapie Integrativa –Roma. MEMBRII ECHIPEI SCOLII DE AMAIA MAURIZ ETXABE (Spania) PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA Membru in comisia de certificare a RICHARD ERSKINE: Asociatiei Internationale de Psihoterapie Formatorii asociatiei noastre fac parte din Asociatia Interna\ional` de Psihote- Integrativa, formator si supervizor interrapie Integrativa ]i sunt coordona\i de na\ional in psihoterapia integrativ`, Richard Erskine- „p`rintele psihoterapiei inte- presedintele Asociatiei de Psihoterapie grative” si presedintele Asociatiei In- Integrativ` din Spania. ternationale de Psihoterapie Integrativa (IIPA). CAMELIA STAVARACHE Presedintele Asociatiei de PsihoteraRICHARD ERSKINE (Canada) Richard Erskine fonadatorul psihoter- pie Integrativ`, formator ]i supervizor [n apiei integrative este doctor in psiholo- psihoterapie integrativ`, formator ]i gie, psiholog clinician, psihanalist licen- supervizor [n psihosomatoanaliza, spetiat, analist certificat in Analiza cialist in hipnoza clinica ]i terapie erickTranzactionala, psihoterapeut in psi- soniana, directorul clinicii de Psihoterahoterapie de grup si specialist recunos- pie Psihosucces din 1997 si pân` în precut international in psihoterapia integra- zent. A scris “ Ghid psihoterapeutic pentiva si Gestalt, cu patru decenii de expe- tru reducerea conflictelor “ (2000) folorienta in practica si training-urile de psi- sit ca manual de lucru in toate penitencihoterapie. Dr. Erskine preda cursuri si arele din Romania si “Cazuri neobi]nuisustine ateliere de lucru cu privire la teo- te in psihoterapie. Programe de psihoteria si metodele psihoterapiei integrative rapie integrativ` “( 2007). A REALIZAT in numeroase \`ri din intreaga lume. PRIMA NA}TERE SUB HIPNOZ~ Asocia\ia Interna\ional` de Psihoterapie DIN ROMÂNIA. Integrativ` are filiale în circa 40 de t`ri. CARMEN LOVINESCU In 1981 si 1998 a fost co-laureat al Formator si supervizor in psihoterPremiul Memorial EricBerne pentru dezvolt`ri în teoria si metodele Analizei apie integrativa, formator si supervizor in psihosomatoanaliz`, formator si Tranzac\ionale. Este autorul a cinci c`rti si a supervizor in psihologie clinic`, expenumeroase articole privind teoria si rien\` in psihologia clinica si psihoterapie de peste 28 ani metodele psihoterapiei.

de Psihoterapie Integrativ` din New York. - Singura asocia\ie de psihoterapie integrativ` din Romania care are o echipa de formatori romani si europeni coordonat` de însusi Richard Erskine. - Dezvoltarea personala se face dup` modelul promovat de Richard Erskine si anume TAB~RA MARATON sau module de psihoterapie de grup - Un sistem unic, modern de predare prin folosirea simulatoarelor “psi” pentru stabilirea diagnosticului si realizarea unor ]edinte virtuale de psihoterapie. - Supervizare individuala gratuit` ( 30 ore). - {n perioada superviz`rii asigur`m gratuit pacien\i ]i cabinete pentru desfa]urarea ]edin\elor de psihoterapie. - Oferim programe de psihoterapie structurate pe ]edinte pentru princiSPECIFICUL SCOLII DE PSIHO- palele boli psihice - Op\ional tab`r` de dezvoltare perTERAPIE INTEGRATIVA RICHARD sonal` cu formatori europeni în Belgia ERSKINE sau Italia. - formarea de baz` dup` programa Institutului de Psihoterapie Integrativ` INFORMATII SUPLIMENTARE SI din New York ( CADRU CONCEPTUINSCRIERI: AL PROPRIU, NU ECLECTIC) Site oficial: www.psihoterapie.biz - Singura asociatie de psihoterapie integrativ` din România care nu proSite revista de psihoterapie integramoveaza o psihoterapie integrativ` tiv`: www.formarepsihoterapie.ro eclectica ci îns`]i psihoterapia integratiSite ziar Psihosucces: va creat` de fondatorul acesteia, dr. www.psihosucces.ro Richard Erskine. Mail: - Programul de formare este superas.integrativepsychotherapy@yahoo.com; vizat de Asocia\ia Interna\ional` de Tel. 0744 33 44 19 ( lunea, mar\ea ]i Psihoterapie Integrativ` ]i Institutul vinerea 10-14h) Formatori asocia\i: dr. ANDRE MOREAU (BELGIA)certificat european de psihoterapeut, specialist in gestalt ]i AT prof. univ. dr. MIHAELA MINULESCU pre]edintele ARPA, formator ]i supervizor [n analiza jungiana ]i psihologie clinic` prof. “Aaron T. Beck” univ. dr. DANIEL DAVID, formator ]i supervizor in psihoterapii cognitive si comportamentale, pre]edintele Asocia\iei de Psihoterapii Cognitive ]i Comportamentale din Romania dr. TURCU IUSTINIAN, vicepre]edintele Asocia\iei de Hipnoz` clinic` ]i psihoterapie ericksonian`, formator ]i supervizor în hipnoz`, formator ]i supervizor în psihologia clinic`, experien\` clinic` de 30 ani.

COLECTIVUL DE REDAC|IE Redactor ]ef: conf. univ. dr. Livica Fr`\iman Consultan\i de specialitate: Camelia Stavarache, Magda Luchian, Carmen Lovinescu Redactori: Cristina P`tra]cu, Florentina Mandoc, Valentina Mahfouz Informa\ii ]i sugestii: Mail: contact@psihosucces.ro Ziarul poate fi g`sit ]i în varianta on-line http://psihosucces.ro/categoria/ziar-psihosucces/


Pagina 8

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

DIAGNOSTIC PSI

S` atac`m atacul de panic`! Autor. psiholog Constantinescu Lucia, psihoterapeut în supervizare cu drept de liber` practic` în psihoterapia integrativ`, clinica Psihosucces-Bucure]ti Un atac de panic` se caracterizeaz` prin respira\ie accelerat`, senza\ie de ame\eal` sau le]in, senza\ie de sufocare, teama de moarte, de a înnebuni sau de a pierde controlul. Mul\i oameni sufer` atacuri de panic` în anumite situa\ii. La unii dintre ace]tia atacurile de panic` devin frecvente, sup`r`toare ]i le pot afecta via\a. Când atacurile de panic` devin foarte frecvente sau când o persoan` se gânde]te cu team` la posibilitatea apari\iei unui nou astfel de atac, se poate spune c` sufer` de tulburare de panic`. Tulburarea de panic` este descris` atât de atacuri de panic` frecvente ]i nea]teptate cât ]i de starea indus`, o anumit` preocupare c` aceste crize se vor repeta ]i îngrijorarea privind consecin\ele atacurilor viitoare. De obicei diagnosticul de tulburare de panic` este asociat cu agorafobia, o stare de anxietate legat` de locuri sau situa\ii din care persoana respectiv` ar putea sc`pa cu dificultate, i-ar crea stânjeneal`, sau nu ar fi posibil s` primeasc` ajutor în situa\ia în care survine un atac de panic` nea]teptat. Uneori un asemenea atac poate fi generat tocmai de situa\ia în care se g`se]te persoana. Unele persoane ajung ca, din cauza atacurilor de anxietate, s` evite anumite locuri sau situa\ii pentru c` observ` o leg`tur` între acestea ]i atacurile lor de panic`. Sunt evitate zonele aglomerate, spa\iile deschise, autobuzele, trenurile,

spa\iile închise ]i situa\iile în care persoana se afl` departe de cas` ]i/sau nu poate primi ajutor. Senza\iile care pot fi tr`ite în timpul unui atac de panic` sunt: Respira\ie întret`iat` Durere în piept B`t`i de inim` accelerate Ame\eal` Senza\ie de sufocare Senza\ie de le]in Transpira\ie Tremur`turi Vedere neclar` Senza\ia c` lucrurile din jur nu sunt reale Furnic`turi Gur` uscat` {nmuierea picioarelor Frisoane sau valuri de c`ldur` Senza\ia c` nu poate gândi sau vorbi Frica de moarte Frica de pierderea controlului ]i de a ac\iona nebune]te Atacurile de panic` pot fi provocate de stres, de anxietate sau de hiperventila\ie. Stresul poate fi Stres psihologic (certuri, deces sau boal` în familie, probleme financiare sau probleme la serviciu) sau Stres fizic ap`rut ca urmare a unui program epuizant la locul de munc`, a lipsei de somn, a abuzului de alcool sau de medicamente, a unei convalescen\e dup` o boal` sau a unei diete necorespunz`toare care conduce la sc`derea glicemiei. Când o persoan` este stresat`

Vânzare de carte

“Cazuri neobi]nuite în psihoterapie. Programe de psihoterapie integrativ`” editura Ceconii, 2007, autor Camelia Stavarache, prefa\` prof.univ. dr. Irina Holdevici Cost : 20 ron + 7 ron taxele po]tale ( plata ramburs) sau achizi\onare direct` de la sediul Psihosucces din str. Alb` nr. 12, Bucure]ti sau din libr`riile partenere Extras din sumar: Un program de psihoterapie, cu exerci\ii practice, structurat pe ]edin\e, antistres Studii de caz neobi]nuite: obsesia de nasturi, obsesia de pâr\uri, trauma mâinilor arse, na]terea sub hipnoz`. Criterii de diagnostic ]i programe de psihoterapie pentru depresie ]i atac de panic`.

reac\ioneaz` devenind anxioas`. Simptomele specifice anxiet`\ii, printre care se num`r` accelerarea ritmului cardiac (resim\it` sub forma palpita\iilor), redirec\ionarea sângelui dinspre organele interne spre mu]chi (care provoac` uscarea gurii, grea\` ]i disconfort abdominal), respira\ie îngreunat` (dificult`\i de respira\ie sau senza\ie de sufocare), tensiune muscular` (resim\it` sub form` de tremur`turi, încordare a mu]chilor ]i durere) ]i o diminuare a aten\iei (care duce la dificult`\i de concentrare pân` la derealizare ]i depersonalizare), reprezint` schimb`rile fiziologice determinate de o situa\ie pe care individul o percepe ca amenin\`toare. Oamenii care au suferit atacuri de panic` ajung s` se team` ]i de cea mai mic` fric` pentru c` ]tiu c` un atac de panic` începe cu o cre]tere a anxiet`\ii. Când o persoan` devine prea anxioas`, teama îi poate afecta performan\a deoarece în acele momente ea se concentreaz` asupra simptomelor anxiet`\ii, încercând s` scape. Hiperventila\ia se manifest` printr-o respira\ie excesiv` fie prea repede, fie prea profund. De obicei respira\ia anormal` trece neobservat`, dar nu ]i efectele hiperventila\iei. Din cauza sc`derii concentra\iei de dioxid de carbon din sânge, ca urmare a respira\iei excesive, apar simptome cum sunt: ame\eal`, palpita\ii, încordare sau durere în piept, sl`biciunea picioarelor, senza\ii de furnic`turi în mâini ]i picioare ]i o team`

din ce în ce mai accentuat`. Atacurile de panic` afecteaz` în special pe acele persoane care sunt adesea preocupate peste m`sur` de numeroase aspecte ale vie\ii lor, mai ales de s`n`tatea lor ]i au tendin\a de a-]i face tot felul de gânduri de îngrijorare. {n timpul unui atac de panic` apar gânduri c` ceva îngrozitor este pe cale s` se întâmple, ceea ce atrage dup` sine o îngrijorare foarte mare privind prezentul ]i viitorul. Aceste gânduri pot declan]a, intensifica ]i prelungi reac\iile anxioase. Persoanele cu tulburare de panic` prezint` un grad ridicat de risc (în compara\ie cu popula\ia) putând dezvolta ]i o tulburare de personalitate de tip anxios cum ar fi tulburarea de personalitate dependent`, cea evitant` sau cea obsesiv-compulsiv`. Modificarea reac\iilor la anumite evenimente prin schimbarea modului eronat de a gândi ]i dobândirea posibilit`\ilor de control sunt strategii menite s` îmbun`t`\easc` via\a persoanelor su-ferinde de tulburare de panic`. Aceste strategii se aplic` în cabinetele de psihoterapie prin utilizarea de tehnici adecvate. {n clinica Psihosucces împreun` cu colegii mei ne-am specializat în afec\iuni de tipul celor descrise mai sus, dar ]i în altele, cum sunt: depresia, anxietatea, stres post traumatic, somatiz`ri, tulbur`ri de somn, bulimie, anorexie, probleme de comunicare sau de rela\ie.

Legile înv`\`rii Chiar ]i când înv`\`m trebuie s` \inem cont de dou` legi foarte importante: Legea transferului pozitiv: „când între dou` con\inuturi de înv`\are (lec\ii, teme) exist` similitudini, rela\ii logice cauzale sau de alt tip ]i se pot stabili asocia\ii ]i compara\ii este mai eficient` înv`\area lor împreun`, decât înv`\area lor în mod independent, deoarece un con\inut odat` înv`\at faciliteaz` substan\ial însu]irea ulterioar` a celuilalt prin transferul pozitiv de cuno]tin\e, sporirea gradului de în\elegere, stabilirea de asocia\ii, corela\ii, compara\ii etc. (exemplu, economie, economie mondial`, geografie economic` etc). Legea transferului negativ: când

dou` con\inuturi de înv`\are f`r` similitudini între ele ]i între care nu se pot stabili rela\ii, compara\ii, transferuri, asocia\ii etc. (exemplu, istorie, chimie, limbi str`ine) sunt înv`\ate împreun` sau la intervale mici de timp între ele, eficienta înv`\`rii este mult diminuat` de interferen\a care se produce între con\inuturile de înv`\are ]i care genereaz` transferul negativ prin inhibi\ie proactiv` (influen\a con\inutului anterior) sau retroactiv` (influen\a con\inutului posterior). Ca s` evit`m legea transferului negativ cre]tem pauzele între discipline (sport, muzica). Nu trece\i de la o tem` la alta f`r` ca prima s` fie însu]ita temeinic, deoarece transferul negativ se produce ]i între teme asem`n`toare, dar netemeinic însu]ite.


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 9

Studiu de caz: Crina ]i obsesia de flatulen\` Extras din lucrarea ”Cazuri neobi]nuite în psihoterapie. Programe de psihoterapie integrativ`” de Camelia Stavarache Crina avea 37 de ani când s-a prezentat la cabinet. De circa 5 ani de zile fusese diagnosticat` cu tulburare obsesivcompulsiv`. Urmase mai multe tratamente psihiatrice atât ambulatoriu cât ]i intraspitalicesc. Crina î]i abandonase serviciul deoarece îi era jena „c` trage pâr\uri” ]i colegii vor observa. Pacienta era divor\at`, dar continua s` aib` rela\ii intime cu fostul so\. De fapt, se comportau ca un cuplu, de]i so\ul locuia o mare parte din timp cu p`rin\ii lui. Rela\ia de cuplu nu o mul\umea pentru c` so\ul avea un comportament iresponsabil (consuma zilnic alcool), se implica prea pu\in în educa\ia copilului, ocupa\ia lui principala fiind serile petrecute cu amicii. Ideile obsesive ale pacientei erau: „mi-e fric` s` nu trag un vânt”, „dac` miroase urât”. „cine mearge în spatele meu m` miroase”. Idei interpretative: „cineva a tu]it/a dus mâna la nas/a întors capul/]i-a schimbat locul de lâng` mine, deci i-a mirosit urât”

Comportamente de verificare: trage aer în piept ca s` miroas` aerul, tine fesele strânse, contractate ]i este atent` la „senza\iile din anus”. Comportamente de evitare: se fere]te s` ias` din cas`, nu se a]eaz` lâng` nimeni în mijloacele de transport în comun, nu circul` cu liftul decât dac` e singur` („Spa\iile mici nu permit o ventilare corespunz`toare a aerului!”) Ideile obsesive sunt cvasipermanente, chiar ]i când e singur` acas`. Singurele excep\ii sunt momentele când are succese sau e captivat` de o emisiune. Persoanele care nu-i creaz` „stresul c` se va face de râs c` a tras un pâr\” sunt cele foarte apropiate care-i cunosc problema, inclusiv medicul curant ]i psihoterapeutul. În timpul ]edin\elor de terapie nu ]ia pus problema elimin`rii „gazelor nedorite” deoarece se simte acceptat`. Cu cât persoana are un statut mai înalt, cu atât agita\ia interioar`, tremurul, nervozitate ]i team` c` se va face de râs, c` va mirosi urât- sunt mai mari. Din punctul s`u de vedere, sunt dou`

categorii de „vânturi”: cele pe care le simte în momentul evacu`rii ]i cele „invizibile” pe care nu ]tie când le-a eliminat, dar le percepe mirosul urât. Programul de psihoterapie s-a întins pe o durat` de 6 luni. Pentru detalii privind evolu\ia acestui

caz ]i programul psihoterapeutic în detaliu v` rug`m s` consulta\i lucrarea mai sus men\ionat`. Cost carte: 20 ron+ taxele po]tale ( 7 ron). Comenzi carte: mail: clinicapsihosucces@yahoo.com, telefon: 0726 257 981.

Hipnoza în sindromul colonului iritabil Tehnica plimb`rii bananei prin mall Autor: Autor: Psiholog specializat în psihoterapie integrativ`, hipnoz` ericksoniana ]i somatoanaliz`, psiholog clinician, pre]edintele Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` CAMELIA STAVARACHE (http://www.psihosucces.ro/)

Albert Ellis creatorul psihoterapiei ra\ional emotive î]i punea clien\ii s` cânte la col\ul str`zii, s` cer]easc` sau s` plimbe o banan` prin magazine. El

numea aceast` tehnic` „Atacul ru]inii” ]i o justifica prin faptul c` „ru]inea ne opre]te s` ne asum`m riscuri ca s` facem lucrurile care ne plac.”

Ce emo\ie detect`m cel mai u]or? Radarul nostru pentru emo\ii este specializat în detectarea amenin\`rii ]i a mimicii furioase. Experimentul lui Arne Ohman a ar`tat c` oamenii deceleaz` mult mai rapid o fa\` furioas` decât o

fa\` vesel`. În alte experimente similare, subiec\ii au identificat mult mai u]or imaginile în care erau ascun]i ]erpi decât imaginile cu flori.

Cum recunoa]tem insomnia Sindromul de colon iritabil cunoscut ]i ca probleme la stomac sau colon spastic, constipa\ie spastic`, colit` sau stomac nervos are ca simptome principale constipa\ia cronic` care alterneaz` cu diaree, balonare, flatulen\a, durere de burt` difuz`. Mul\i pacien\i suferinzi de aceast` boal` ajung la simptome invalidante: senza\ie permanent` de balonare sau defeca\ie, scaune multiple- ceea ce-i „for\eaz`” s` stea în cas` ca s` nu fie prin]i pe picior gre]it. În unele cazuri afec\iunea se asociaz` cu tulburare borderline ]i tulburare obsesiv-compulsiv` legat` de microbi ]i contaminare. Aceste asocieri fac dificil` vindecarea. Cercet`torii problemelor de s`n`tate din Anglia au demonstrat prin numeroase probe ]i studii clinice c` hipnoza func\ioneaz` în aceste cazuri ]i recomand` ca toate cazurile grave de colon iritabil s` fie tratate prin hipnoz`. Psihoterapia integrativ` urm`re]te s` identifice scenariul de via\` al pacientu-

lui, care în numeroase cazuri este unul bazat pe perfec\ionism, cu interdic\ii privind asumarea sexualit`\ii. Refularea homosexualit`\ii în cazul b`rba\ilor poate fi uneori identificat` în cauzalitatea bolii. Structura unui program de hipnoterapie cuprinde: Anamneza cu identificarea indica\iilor ]i contraindica\iilor pentru hipnoz` Analiza miturilor privind hipnoz` M`surarea gradului de hipnotizabilitate (Barber, Stanford) Induc\ia hipnotic` cu aplicarea unor metafore specifice acestei afec\iuni: metafora pendulului, a râului, a orchestrei etc. Pe lâng` hipnoz`, psihoterapia trebuie s` urm`reasc` schimbarea credin\elor scenariului, modificarea comportamentelor care men\in problema, analiza h`r\ii corporale ]i terapia corporal`. Durata unei interven\ii în astfel de cazuri este de ordinul câtorva luni.

Criterii de diagnostic pentru insomnii (dup` DSM-III R): A) acuza principal` este aceea de dificultate în ini\ierea sau men\inerea somnului, sau de somn nereconfortant (somn care este dup` cât se pare adecvat cantitativ, dar las` persoanei senza\a de nerefacut`) B) perturbarea de la A) survine de cel pu\in trei ori pe s`ptamân`, pentru cel

pu\in o lun`, si este suficient de sever` pentru a duce, fie la acuzarea unei fatigabilit`\i marcate in timpul zilei, fie la observarea de catre al\ii a vreunui simptom care este imputabil perturb`rii somnului, de exemplu, iritabilitatea sau deteriorarea activit`\ii. C) apari\ie nu exclusiv în cursul evolu\iei unei tulburari a ritmului somnveghe sau a parasomniei

Hipnoza în stomatologie Clinica de psihoterapie Psihosucces (psiholog Camelia Stavarache) în colaborare cu clinica stomatologic` DentExpert (dr. PRIMAR Natalia Lefter) realizeaz` interven\ii stomatologice folosind în locul anestezicelor chimice, anestezia prin hipnoz`. Pentru a beneficia a anestezie hipnotic` trebuie s` ave\i o susceptibilitate hipnotic` medie sau mare. În acest scop, în cadrul clinicii de psihoterapie Psihosucces vi se va testa gradul de hipnotizabilitate ]i apoi se va alege cea mai bun`

tehnic` de hipnoz` porivit` pentru profilul dvs de personalitate. Acest lucru presupune dou` ]edin\e de hipnoz` anterioare interven\iei stomatologice. Dac` dori\i s` ob\ine\i doar o stare de relaxare f`r` anestezie care s` elimine fobia de dentist, atunci induc\ia hipnotic` se poate realiza direct în cabinetul stomatologic f`r` s` mai fie nevoie de m`surarea hipnotizabilit`\ii. Program`ri: 0721 150 661 (Vodafone), 0760 965 433 (Cosmote)


Pagina 10

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

B~TAIA E RUPT~ DIN... R~U }I SCADE INTELIGEN|A COPILULUI Autor: psiholog Elena Sbârcea, anul II de formare în psihoterapia integrativ` (]coala Erskine) B`taia nu e rupt` din rai! Unde d` mama nu cre]te, ci dimpotriv` doare mai r`u decât dac` ar fi dat altul! Dac` îl ba\i nu iese mai om decât dac` îl educi cu vorbe bune! Chiar dac` tu l-ai f`cut, nul omori tu, nu ai drept de posesie ]i de decizie asupra vie\ii lui, nu decizi tu, nui proprietatea ta. Când îi e]ti p`rinte ai fa\` de copil mai mult obliga\ii decât drepturi. E]\i obligat s`-i asiguri drumul prin via\`, s`-l construie]ti corect, s`-l protejezi ]i s`-l faci fericit. Ce este b`taia? Sub denumirea generic` de b`taie, putem aduna toate acele comportamente care duc la suferin\a fizic` ]i psihic` provocat` copilului de c`tre p`rinte sau un alt adult, a c`rui datorie ar fi siguran\a ]i protejarea copilului. În via\a de zi cu zi a copilului exist` suferin\a fizic` provocat` de lovire sau c`dere accidental`, dar aceasta nu va fi niciodat` aceea]i cu suferin\a provocat` de un adult. Când micu\ul se love]te ]i un adult îi sare în ajutor, copilul r`mâne cu durerea fizic`, dar simte implicarea emo\ional`, ajutorul primit. Nu va avea aceea]i percep\ie când, dup` ce va fi b`tut, va r`mâne singur cu suferin\a fizic` ]i emo\ional` pe care a declan]at-o agresivitatea celui în care copilul are încredere ]i de la care a]teapt` protec\ie. De ce i]i bat unii p`rin\i copiii? În opinia personal`, am considerat întotdeauna ca atunci când un p`rinte i]i love]te copilul o face numai pentru c`, din punct de vedere fizic poate s` fac` asta “îl love]ti doar pentru c` el are un metru ]i tu ai doi”. Un studiu elaborat în anii `80 de c`tre }traus ]i Paschall arat` c` 93% dintre mamele copiilor cu vârste cuprinse între 2 pân` la 4 ani ]i-au lovit copiii o dat` sau de mai multe ori pe s`pt`mân`, aproximativ jum`tate dintre ele au apelat

la disciplin` fizic` de cel pu\in 3 ori pe s`pt`mân`. În timp ce la copiii cu vârste cuprinse între 5 ]i 9 ani, numai 58% dintre mame au aplicat corec\ii fizice. Iat` c`, pe m`sura ce copilul cre]te el este b`tut mai rar. De ce? Se face educa\ie cu b`taia? Devine obedient? Este dresat? Ne este fric` de reac\iile de r`spuns? Majoritatea p`rin\ilor care i]i lovesc copiii, consider` c` pedeapsa fizic` este forma de educare care se potrive]te copiilor lor. Vom fi surprin]i s` afl`m c` de fapt cei mai mul\i dintre oamenii care au ales ca form` de educare b`taia, nu au încercat s` fac` educa\ie în alt fel. Sunt oameni care au fost educa\i la rândul lor cu corec\ii fizice, care au fost la rândul lor copii abuza\i ]i agresa\i, care au dobândit agresivitatea prin educa\ia primit` ]i o transmit mai departe. Exist` p`rin\i care con]tientizeaz` c` aplicându-i copilului corec\ii fizice acesta va deveni obedient. Întrebarea este: ne dorim astfel de copii? Se pare c` tot ce înva\` un copil b`tut este c` pe viitor va trebui s`-]i ascund` faptele pentru care a fost pedepsit ]i s` nu mai aib` încredere în p`rintele care astfel l-a abuzat. Majoritatea copiilor b`tu\i percep lovirea ca pe o metod` de a-]i rezolva problemele cu cei cu care interac\ioneaz`, ei vor avea tendin\e de a bate copii mai mici, reproducând astfel comportamentul adul\ilor din jurul lor. Exist` din p`cate, cazuri în care violen\` fizic` în interiorul familiei ]i a familiei extinse poate fi dus` pân` la extrem ]i în foarte multe dintre ele victimele sunt copii. Din nefericire, în astfel de situa\ii b`taia nici nu mai este perceput` ca o metod` de corec\ie, iar agresiunile difer` de la trasul de p`r, p`lmuire, lovire, arsur`, ciupire, op`rire pân` la electrocutare ]i alte acte violente a c`ror gravitate variaz` ]i destul de des poate duce la moartea copilului. Sunt

Top c`r\i Richard Erskine Ideile preliminare ale psihoterapiei Integrative au fost prezentate prima dat` de Richard Erskine în 1972 în prelegeri la University of Illinois. Un rezumat al acestor idei a fost publicat în lucrarea "ABC-ul psihoterapiei eficiente" (Erskine, 1975) ]i apoi au fost elaborate în cartea "Terapia scenariului" (Erskine, 1980). Unele dintre metodele sale clinice sunt prezentate tranzac\ie-cu-tranzactie în cartea "Psihoterapia integrativ` în ac\iune" (Erskine & Moursund, 1988). Asocia\ia de Psihoterapie

Integrativ` ( }coala Erskine) va publica "Psihoterapia integrativ` practic` " ]i o va lansa la Congresul Interna\ional de Psihoterapie Integrativ` organizat de asocia\ia noastr` la Bucure]ti în 16,17,18 noiembrie 2012. Richard Erskine va sus\ine ni]te workshopuri de excep\ie în cadrul congresului nostru ]i va fi prezent la lansare. Aceast` carte este deosebit` prin stilul practic ]i interesant cu care sunt descrise studii de caz realizate de autor în timpul taberelor maraton.

acele cazuri în care în urma situa\iilor tensionate dintre adul\i, tat`l agresor se r`zbuna astfel pe mam`, bona se r`zbuna pe p`rin\ii angajatori etc. Conform codului penal, legea 272/2004, art.90, copiii sunt proteja\i prin interzicerea aplic`rii pedepselor fizice de orice form` asupra lor.

În cazul în care b`taia este metoda adoptat` pentru educarea copilului aceasta îi va provoca pe termen lung o suferin\` psihic` cu consecin\e în dezvoltarea lui; putem avea ca rezultat un copil cu un IQ mai mic în raport cu copiii care nu sunt agresa\i, care va prezenta lips` de indredere ]i de respect de sine, imagine de sine alterat`, care va fi anxCe efect are b`taia asupra copilului? ios, agresiv, va întâmpina probleme în Din copil`ria proprie ]tiu sigur c` procesul de înv`\are, va fi predispus unde d` mama nu cre]te, cresc doar ni]te depresiilor ]i chiar tentativelor de suicid. resentimente ]i mai apar ni]te minciuni Interrela\ionarea lui cu situa\iile de via\` motivate mereu de teama de b`taie. ]i cu indivizii va fi defectuoas`, Oamenii de ]tiin\` demonstreaz` ]i ei ajungându-se pân` la un comportament c` un copil b`tut se dezvolt` diferit de violent sau chiar criminal. unul care nu este expus agresiunilor. Copiii mici, al c`ror creier este în stadiu Am intrat în camera copilului meu de de dezvoltare sunt supu]i unor riscuri 11 ani ]i i-am spus “am venit s` te bat”. mai însemnate. El a replicat calm: “Da? Ok, hai! “a luat B`taia aplicat` unui copil poate avea dou` s`bii de lemn ]i pe una mi-a întinsrepercursiuni pentru tot restul vie\ii ]i nu o mie, apoi a spus: “ajut`-m`, s`-mi pun m` refer acum la o b`taie care s`-l armura”. El a reca\ionat a]a pentru c` nu schilodeasc`. Adul\ii agresa\i de c`tre l-am b`tut niciodat`. Când eram eu p`rin\i în familiile de provenien\` vor copil, lucrurile nu erau nici m`car avea tendin\a de a ac\iona la fel în asem`n`toare. Lec\ia pe care am înv`\atfamiliile lor, vor deveni agresivi, pot o când eram de-o ]chioap` a fost c` o avea probleme de comunicare ]i de inte- palm` nu doare doar când o prime]\i, grare social` ]i i]i vor agresa la rândul doare toat` via\a! lor copiii.

Ca s` reduci \ig`rile, fumeaz` stând într-un picior În procesul de abandonare a fumatului întâmpin`m dificult`\i deoarece toate gesturile legate de fumat sunt automate. Dac` vrei s` te la]i de fumat, atunci este important s` rupi cercul vicios al automatismelor sau al situa\iilor în care te-ai obi]nuit s` fumezi. Astfel, este important: - s` disociezi cafeaua de \igar` : trebuie s` a]tep\i s`-\i termini \igara pentru a-\i bea cafeaua ]i mai ales s`-\i termini cafeaua înainte de a aprinde o \igar` ; - s` disociezi vorbitul la telefon de \igar`: s` stingi \igara înainte de a lua receptorul ]i s` a]tep\i s`-l pui la loc

înainte de a aprinde una ; - s` nu fumezi în ma]in` - s` disociezi sfîr]itul mesei de \igar`: s` ie]i din camera în care se afl` televizorul ]i s` fumezi în alt` parte ; - s` fumezi cu mâna stâng` dac` e]ti dreptaci sau stând într-un picior; Rolul acestor comportamente este acela de a face con]tientizabil momentul fumatului, de a-l face dificil, conducând astfel la reducerea num`rului de \ig`ri fumate. Aceast` disociere a \ig`rii de situa\iile «pl`cute» poate reduce cu circa 60% num`rul de \ig`ri fumate întro zi.


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 11

Mandoc Florentina

OANCEA DORINA

BUCURESTI, Cabinet Individual de Psihologie Mandoc Florentina – Psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa si psiholog clinician sub supervizare. Locatie: Bucuresti, Str. Alba, Nr.12; (zona Unirii, rond Cosbuc); motto: Nu exist` niciun motiv suficient de bun pentru a ne opri din dezvoltare ]i schimbare pân` în ultima zi a vie\ii noastre. (Karen Horney) In momente de incertitudine, confuzie, durere sau cump`n`, alegerea unei terapii devine o solutie posibila si viabila, ins` adeseori pasul nu este facut. Este îns` bine de ]tiut c` fiecare persoana reactioneaz` diferit la dificult`\i, intr-un mod unic ]i personal care se poate manifesta la nivelul gândurilor, al comportamentelor sau prin emotii ]i prin rela\ionarea cu cei din jur, ori chiar prin simptome fizice nepl`cute care nelini]tesc. {mpreun` vom (re)descoperi acele resurse care te vor ajuta s` (re)stabilesti echilibrul ]i s` (re)g`se]ti armonia. “Viitorul incepe acum.” Tu esti singurul care decide cînd incepe viitorul pentru tine. Arii de competen\`: abordarea conflictelor emotionale si a patternurilor comportamentale; psihoterapie de cuplu; psihoterapia copilului; terapie de grup; lucrul cu scenariul de viata si analiza starilor eu-lui – printr-o selectie atenta de metode corporale, comportamentale, cognitive, cu aplicabilitate in dezechilibre depresive, anxioase, fobii, adictii si gestionarea optima a stresului. programari la tel: 0740034940 sau prin mail: mandocflorentina@gmail.com Mai multe informatii puteti obtine si accesand adresa http://www.la-psiholog.ro/cabinetindividual-de-psihologie-mandoc-florentina#articole

CÂMPULUNG MUSCEL psiholog acreditat, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativ` Specializ`ri: traumele divor\ului ]i avortului, psihoterapia adultului ]i copilului Program`ri: 0749 011 289

RODICA STOICAN www.psiho-healing.ro BUCURE}TI Cabinet Individual de Psihologie Psiholog clinician si psihoterapeut – psihoterapie integrativa, sub supervizare. Specializ`ri în terapia de cuplu, boli psihosomatice , traume ]i probleme emo\ionale. Telefon programari: 0737 285 245, Sector 4 SLAVU XIMENA BUCURESTI, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa, Program`ri: tel. 0723 672 297, 0763 73 13 13, mail ximena_slavu@yahoo.com Competen\e: tulburarile stimei de sine, complexe de inferioritate, emotivitate, depresie, preg`tirea psihologic` preoperatorie, psihoterapia durerii LETI|IA GHEORGHIU BUCURESTI, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa, experien\` în tulbur`rile comportamentale ale copilului si adolescentului. TEL. 0721 128 508 STOICA VASILE VIOREL BUCURESTI, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa,

OLGA DIMANCEA Constanta, Psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa Adresa cabinet: str. Poporului nr. 36 Tel.: 0731 647 410; 0743 336 901; Mail : olga0710@yahoo.com Specializare în tratamentul tulbur`rilor anxios-depresive (atacuri de panica, fobii, depresie) ]i al tulbur`rilor de comportament ale adolescen\ilor

FLORENTINA IVAN Constanta, Psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa Program`ri: Tel.: 0742 072 369 Specializare în tratamentul atacurilor de panica, anxietatii, depresiei ]i al timidit`\ii RO}CULE| MIHAELA GABRIELA CONSTAN|A Cabinet individual de psihologie Psiholog, psihoterapeut Specializ`ri: •Psiholog clinician, master Psihologie clinica – Evaluare ]i interven\ie terapeutic`. •Psihoterapeut- sub supervizare în Psihoterapie integrativ`. Competen\e: evaluare clinic`, tehnici cognitive-comportamentale, tehnici de hipnoz` clinic` ericksonian`, tehnici de psihosomato-terapie, terapie corporal`, gestalt-terapie, programare neurolingvistic` (NLP), Acreditari: membr` a Colegiului Psihologilor din România, cod acreditare:10104 membr` a Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` Cabinetul de psihologie este autorizat ]i acreditat de Colegiul Psihologilor din România, cod 1CT2882, Comisia de Psihologie Clinic` ]i Psihoterapie. Toate serviciile psihologice se realizeaz` cu respectarea prevederilor Codului etic ]i deontologic al profesiei de psiholog ]i a Legii nr.213/2004 . Adresa: Constanta, str. Poporului nr. 36 Telefon programari: 0749/996.085 E-mail: mihaelarosculet@yahoo.com Tarif flexibil, în func\ie de problematica ]i puterea financiar` a clientului. Prima ]edin\` este gratuit`. MARIA B~N~U CONSTAN|A Psiholog, psihoterapeut sub supervizare în psihoterapia integrativ`, specializare în terapia de cuplu ]i stres ocupa\ional ( probleme emo\ionale ]i tulbur`ri generate de stresul de la locul de munc` sau de lipsa unei ocupa\ii) Centrul de Medicin` Integrat` ,,Via\a ta este ceea ce gândurile tale o fac s` fie” Str. Prof. Dr.Gheorghe Marinescu nr. 44A Tel: 0726786727 Tel. 0241.554.008, 0241.508.315

Marieta Panichi

Cabinet: str.Centurii nr.9, sector 6, tel:0766 432 074. Arii de competen\e: psihoterapia conflictului marital, tulbur`ri emo\ionale ]i stres ocupa\ional, dependen\a de droguri ]i alcool.

CONSTANTA Psiholog, psihoterapeut in supervizare in psihoterapia integrativa, psihoterapie individuala adulti si psihoterapie de grup pentru optimizarea rezultatelor scolare si dezvoltarea inteligentei emotionale. Programari: tel. 0726 368 398; mail: marieta.panichi@gmail.com

LILIANA NOVACEK

Monica Rus

BUCURE}TI psiholog, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa Arii de competen\e: boli/tulbur`ri emo\ionale generate de stres, psihoterapie individual` adult ]i copil program`ri: tel. 0722 326 167

CONSTANTA Licentiata in psihologie. Licentiata in psihopedagogie speciala. Psihoterapeut sub Supervizare in Psihoterapie Integrativa. Pe parcursul dezvoltarii personale a redescoperit pictura dupa 20 de ani ca o nevoie de exprimare artistica si sublimare in propria vindecare interioara. Foloseste elemente de art terapie in practica psihoterapeutica acordand importanta simbolului ca forma puternica de exprimare si comunicare. Indicatii: timiditate, emotivitate, traume emotionale, conflicte interioare. SCP Psihologie „Tudor, Rus, Rotaru ]i Ivan’’ B-dul Mamaia nr.237, interfon 11, Constanta Telefon: 0744 611 773 E-mail: abiafmf@yahoo.com

LUCIA CONSTANTINESCU BUCURESTI, psiholog, masterat “Psihodiagnoza cognitiva si consiliere psihologica”, master Practitioner in Programare Neuro-Lingvistica si psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa. Arii de competenta: anxietatea generalizata, atacuri de panica, fobii, tulburari emotionale, clinica Psihosucces, str. Alba nr. 12 (Unirii, rond Cosbuc) Tel. 0723 894 252 adresa e-mail: luciadumitra@yahoo.com

CRISTEA CONSTAN|A BR~ILA, psiholog, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa Specializ`ri: tulbur`rile emo\ionale ]i comportamentale ale adolescentului (absenteism, abandon ]colar, timiditate, anxietate, depresie, fobii), tulbur`rile copilului adoptat, psihoterapie adult ]i de familie. Program`ri: tel. 0745 110 405

Psiholog Bîlb` Anca Nicoleta – psihoterapeut in psihoterapie integrativa (scoala Erskine), psiholog in psihologie clinica, educationala, terapie ABA si hipoterapie CONSTANTA- psihoterapie adul\i, autism, deficien\e motorii ]i senzoriale copii Program`ri: 0745 33 40 40, mail: ancabalba@yahoo.com

CALMUC ANETA

Rozalia Solcan

GALATI, psiholog acreditat, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa, Experienta in psihoterapia tulburarilor emotionale ale adolescentului, fobiei scolare, tracului si timidit`\ii tel.0729 061 757, mail: calmuc_aneta@yahoo.com

BUZAU,

ILEANA HOVAGHINIAN

Cabinet de psihoterapie acreditat Psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa Tel.: 0724279725 Psihoterapia tulburarilor emotionale ]i comportamentale ale copilului, psihoterapie individual` adult, depresie, anxietate, dependen\a de etnobotanice/ dulciuri/calculator

URZICENI, IALOMITA, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa Cabinet individual de psihoterapie acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania str Panduri nr 21 tel.0766546359

Indicatii: timiditate, depresie, insomnie, boli psihosomatice, boli cronice invalidante, terapie de familie, tulburarile copilului adoptat


Pagina 12

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

VÂNZ~TORII DE ILUZII ILUZIA A TREISPREZECEA Nivelul ridicat de furie din mariaj reprezint` un factor de predic\ie foarte bun pentru divor\ Stilul vulcanic dintr-o c`snicie condimentat cu numeroase certuri nu este în mod special un factor de predic\ie pentru desp`r\ire. Un predictor mult mai bun al divor\ului este dispre\ul unuia sau ambilor parteneri.

ILUZIA A }AISPREZECEA Copiii nu pot suferi de depresie grav` Exist` numeroase cazuri de depresie clinic` declan]at` în copil`rie. ILUZIA A OPTSPREZECEA Majoritatea oamenilor care se sinucid las` bilete de r`mas bun. Studiile arat` c` doar 15-25% dintre cei care se sinucid las` bilete explicative sau de r`mas bun.

ILUZIA A PAISPREZECEA A face pe inabordabila este o modalitate bun` de a stârni interesul erotic al b`rbatului

ILUZIA A NOU~SPREZECEA Majoritatea travesti\ilor sunt homosexuali Adev`ra\ii travesti\i, persoane care î]i procur` excita\ia sexual` îmbr`cându-se în hainele sexului opus, sunt aproape to\i b`rba\i heterosexuali.

Cercet`rile sugereaz` c` b`rba\ii sunt mai pu\in interesa\i de femeile care sunt rezervate în compara\ie cu aten\ia pe care o acord` femeilor care par interesate de avansurile lor.

ILUZIA A DOU~ZECEA Oamenii care vorbesc mult despre snuciderea lor, nu se sinucid A vorbi în mod repetat despre sinucidere reprezint` unul dintre cei mai buni factori de predic\ie despre sinucidere. În concluzie, nu ignora\i amenin\`rile cu suicid ale celor apropia\i mai ales c` dou` pân` la trei treimi dintre sinuciga]i î]i semnaleaz` într-un fel sau altul inten\ia.

ILUZIA A CINCISPREZECEA Halucina\iile sau vedeniile sunt întotdeuna un simptom al nebuniei Exist` un procent de circa 10% de persoane care au avut halucina\ii f`r` s` fie sub influen\a drogurilor ]i f`r` s` sufere de schizofrenie sau alte boli mentale grave.

Tehnici de relaxare scurte (selec\ie dup` prof.univ.dr. Irina Holdevici) Antrenament de con]tientizare senzorial` Indica\ii: ob\inerea relax`rii, diminuarea preocup`rilor ipohondriace Const` dintr-o serie de sugestii de concentrare asupra diferitelor zone ale organismului pentru con]tientizarea senza\iilor subliminare provenite de la acestea. Se începe cu zona t`lpilor, a gambelor, coapselor, feselor, spatelui ]i se continu` cu abdomenul, bra\ele ]i capul, “adunându-se” toate senza\iile din aceste zone (amor\eal`, furnic`tur`, durere, greutate etc.). Con]tientizarea acestor senza\ii permite ob\inerea unei bune relax`ri. Instructajul const` în invita\ia de a se concentra progresiv asupra acestor por\iuni ale corpului ]i a identifica diferitele senza\ii, f`r` s` aib` importan\` natura acestora. Exemplu: “Concentreaz`-te asupra corpului t`u imaginându-\i c` t`lpile tale se relaxeaz`. Acum î\i relaxezi gambele... coapsele... fesele... spatele... abdomenul... bra\ele... capul” Tehnica imita\iei Indica\ii: cre]terea stimei de sine, reducerea anxiet`\ii

Tehnica “tragerii frânghiei” Indica\ii : eliminarea emo\iilor negative Se execut` din pozi\ia stând cu picioarele u]or dep`rtate, la nivelul umerilor. Imagina\i-v` c` deasupra capului dumneavoastr` se afl` cap`tul unei frânghii pe care o pute\i prinde dac` întinde\i bra\ele în sus. Ridica\i-v` pe vârfuri inspirând, iar în timpul expira\iei v` imagina\i c` apuca\i cap`tul frânghiei pe care îl trage\i cu for\`, îndoind bra\ele ]i genunchii. Repeta\i exerci\iul de 2-3 ori, c`utând s` sim\i\i starea de încordare muscular`. Tehnica respira\iei relaxante Indica\ii: eliminarea furiei Subiec\ii se a]eaz` pe marginea scaunelor ]i încruci]eaz` picioarele la nivelul genunchilor astfel încât vârfurile degetelor s` se sprijine pe podea. Bra\ele sunt îndreptate lateral, cu coatele îndoite, palmele în sus ]i degetele strânse în pumni. Dup` o inspira\ie ]i o apnee de maximum 2-3 secunde, încorda\i mu]chii bra\elor strângând pumnii ]i ap`sa\i vârfurile degetelor de la picioare pe sol. În acela]i timp, îndrepta\i coloana \inând capul drept, cu privirea îndreptat` înainte.

Sindromul creierului obosit al elevilor africani Autori: dr. NICOLETA C~R|A}, dr. P. BOISTEANU Spitalul Clinic de Psihiatrie Ia]i

În anumite grupuri culturale, spre deosebire de altele, exist` o tendin\` de exprimare a tr`irilor, în special cele anxioase ]i depresive, în termeni de acuze somatice (corporale). Un exemplu de afect, anxietatea în acest caz, manifestat sub forma unor acuze somatice este sindromul creierului obosit al elevilor nigerieni descris de PRICE. Ace]ti elevi se plângeau de cefalee intens` accentuat` de citit, dureri oculare ]i imposibilitatea de a-]i aminti ce au înv`\at la ]coal`, precum ]i alte acuze fizice ca palpita\ii, tremor, transpira\ii. În cea mai mare parte, aceste simptome reprezentau o negare a anxiet`\ii. Cercet`rile au ar`tat c` peste 50% dintre elevii unei ]coli erau afecta\i de aceast` stare. GERMAN leag` aceast` stare de matricea social` în care se instaleaz` ]i atrage aten\ia c` elevii afecta\i apar\in unor familii s`race ]i ai c`ror p`rin\i au investit o mare parte a venitului lor pentru a-]i educa copiii. Ace]ti p`rin\i sperau în acest fel s` le ofere “cheia magic` pentru avere ]i putere” prin ]colarizare. În acest fel, expecta\iile p`rin\ilor creaz` tensiune în rândul elevilor ]i pot genera un nivel ridicat al anxiet`\ii negat` de elev. Colegiul Psihologilor din România

Cabinet Psihologic Individual SANDU ADRIAN DANIEL COD. 1OT0361

Psihologia Muncii ºi Transporturilor PSIHOLOGIE CLINICA Rm. Vâlcea: Str. Mihail Eminescu nr. 28 (DISPENSAR OSTROVENI ETAJ 2, CABINET 7)

Se bazeaz` pe reproducerea la nivel de reprezentare a unei st`ri sau situa\ii care implic` în mod necesar ]i o destindere muscular`. Autorul d` ca exemplu pozi\ia birjarului, pozi\ia celui care se odihne]te ]ezând (subiectul este a]ezat pe scaun cu picioarele dep`rtate, coloana flectat` din talie ]i bra\ele sprijinite de coapse). În aceast` pozi\ie, închide\i ochii, respira\i calm, abdominal ]i destinde\i musculatura întregului corp. Dac` apar gânduri parazite, comuta\i aten\ia de la acestea ]i concenta\i-v` aten\ia asupra ritmului respirator. Exerci\iul se încheie cu repetarea unor instructaje verbale: “m` simt odihnit ]i plin de energie”, “am încredere în for\ele proprii”, “r`mân calm ]i lini]tit în situa\iile problematice”.

Tehnica respira\iei circulare Indica\ii: timiditate, trac Subiec\ii inspir` profund, imaginându-]i partea stâng` a corpului, de la degetul mare de la piciorul stâng ]i pân` în zona capului, iar în timpul unei expira\ii profunde, aerul parcurge drumul invers, de data aceasta pe partea dreapt` a corpului, de la cap pân` la degetul mare de la piciorul drept. Repeta\i exerci\iul de 8-10 ori. Dup` ce exerci\iul a fost bine însu]it, este indicat c` în timpul expira\iei s` se repete mental: “bra\ele ]i picioarele mele se înc`lzesc”, fapt ce contribuie la producerea mai rapid` a unei senza\ii de c`ldur` în membre.

Drãgãºani: Aleea Viitorului, bl. A7, sc. C - parter http://www.infopagina.ro/psihologie-clinica/ramnicuvalcea/sandu-adrian http://www.romedic.ro/cabinet-individual-de-psihologie-ramnic http://cabinetpsihologie.webs.com/

SERVICII PSIHOLOGICE • • • • • • • •

logopedie psihologie clinicã consiliere psihologicã psihoterapie psihologia muncii ºi industrial-organizaþionalã psihologia transporturilor psihologia aplicatã în servicii psihologie aplicata in domeniul securitãþii naþionale

Contact: tel/fax: 0250-712.712; mobil: 0722-428.913

Profile for Radu Maruntelu

Ziar Psihosucces - Numarul 4  

Numarul 4 al ziarului Psihosucces, editia 2012

Ziar Psihosucces - Numarul 4  

Numarul 4 al ziarului Psihosucces, editia 2012

Advertisement

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded