Page 1

Psihosucces Nr. 6 - mai 2013

PUBLICA|IE LUNAR~ - ISSN 2284 – 8037 - SE POATE CITI }I ONLINE:WWW.PSIHOSUCCES.RO

ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Oare de ce ne [n]el`m partenerul dup` 40 de ani?

pagina 2

P`rintele ambivalent pag. 3

De la prietenie la psihoterapie? pag. 4

Inamicul aten\iei num`rul 1: desenul animat [n exces Autor: psiholog principal, CAMELIA STAVARACHE, specialist [n hipnoz`, psihoterapie integrativ` ]i psihosomatoanaliz`, pre]edintele Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` (]coala Erskine), directorul clinicii Psihosucces

10 provoc`ri sau 10 pariuri cu via\a ta

pag. 5

Copiii vorbesc pag. 7 mar\ian` Top cinci erori ale psihoterapeutului [ncep`tor pag. 10 (partea [ntâi)

Totul sau nimic [n primii 3 ani de via\` {n primii ani de via\` po\i [nv`\a orice limb` str`in` dore]ti, inclusiv dialectul mandarin considerat o limb` foarte grea. Experien\ele timpurii [\i preg`tesc mintea, prin dezvoltarea re\elei de sinapse de la nivelul creierului. {nc` din primele momente de la na]tere, observ`m o reac\ie fiziologic` a bebelu]ului la ceea ce vede. {n creierul uman exist` un num`r imens de sinapse. Fiecare neuron din cele 1011 (o sut` de miliarde) are [n medie 7 000 de conexiuni sinaptice cu ceilal\i neuroni. La un copil de trei ani avem 1015 sinapse. Acest num`r scade cu vârsta, ajungând [ntre 1014 ]i 5×1014 la un adult.. Concluzia este urm`toarea: cel mai mult [nv`\`m [n primii 3 ani de via\`. Hipostimulare vs. hiperstimulare cerebral` Prea pu\in` stimulare a creierului [n primii ani de via\` ( copil izolat, abuzat, abandonat) are efecte negative, chiar dezastruoase asupra creierului ( vezi cazul copiilor crescu\i [n izolare ]i descoperi\i dup` vârsta de 4-5 ani ]i care nu au reu]it s` mai [nve\e s` vorbeasc`) . Dar ce se [ntâmpl` când exist` prea mult` stimulare? {n prezent, copilul este [n situa\ia de a petrece 4-5 ore pe zi pân` la v`rsta de 5 ani [n fa\a calculatorului sau a televizorului. Problema cu desenele animate sau jocurile pe calculator este c` viteza cu care se schimb` cadrele este foarte mare: 1 cadru la 3 secunde. Acest lucru creaz` o diferen\` [ntre situa\iile de via\` reale ( mersul [n parc, la restaurant etc) [n care con\inutul este nonviolent ]i viteza de schimbare a cadrelor este mult mai lent` ]i ceea ce vedem [n desenele animate sau [n jocurile PC. De exemplu, desenul animat Feti\ele Powerpuff are atât un con\inut violent cât ]i un ritm agitat de schimbare a secven\elor. Vizionarea acestui serial de anima\ie cre]te cu 60% riscul tulbur`rilor de aten\ie ulterioare. Jocurile pe calculator cu un con\inut agresiv cresc cu 110% riscul tulbur`rilor de concentrare. Ipoteza suprastimul`rii Expunerea prelungit` la stimuli [ntr-o perioad` critic` pentru dezvoltarea creierului formeaz` mintea s` a]tepte un nivel ridicat de stimulare exterioar`, ceea ce creeaz` probleme de aten\ie mai târziu. Rezultatul suprastimul`rii este c`, la ]coal`, totul va p`rea prea plictisitor, prea lent. Cu cât copii se uit` mai mult la televizor [n primii 3 ani de via\`, cu atât este mai probabil s` aib` probleme de aten\ie la ]coal`. Pentru fiecare or` de stat la televizor [nainte de 3 ani, ]ansele s` aib` probleme de aten\ie cresc cu 10%. Experiment cu ]oareci suprastimula\i {ntr-un experiment realizat pe ]oareci care au fost pu]i [n situa\ia experimental` de a se uita 6 ore pe zi la televizor timp de 2 s`pt`mâni, ]oarecii suprastimula\ii au explorat foarte pu\in obiectele noi ( lipsa de curiozitate) ]i au manifestat hiperactivitate ]i comportament de risc crescut (]oarecii normali au evitat zonele de câmp deschis, considerate [n mod instinctiv periculoase de to\i ]oarecii nestimula\i ]i au alocat 75% din timp, explor`rii obiectelelor noi). Care este alternativa la suprastimulare? Salvarea vine din metodele educa\ionale tradi\ionale: citirea de pove]ti, vizite la muzee, discu\ii interactive, jocuri de stimulare a imagina\iei. Stimularea cognitiv` a copilului prin folosirea acestor mijloace creative, scade ]ansele problemelor de aten\ie ]colare.


Pagina 2

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

De ce ne [n]el`m partenerul dup` 40 de ani? de psiholog VALENTINA MAHFOUZ, anul II de formare [n psihoterapia integrativ` Erskine Iubirea nu are vârst` se spune dar, a] completa eu, difer` doar dup` intensitatea cu care o tr`iesti ]i asta vine odat` cu experien\a ]i mai ales cu timpul. Din p`cate foarte pu\ine femei p`r`sesc rela\iile [n care s-au compl`cut ]i devalorizat ]i dac` o fac, o fac, abia dup` ce copiii []i iau zborul. }i acum, se na]te intrebarea: Ce le face pe femei s` []i [n]ele partenerul de via\` ]i mai ales, de ce sunt mai [nclinate s` fac` asta [ntre 40 si 50 de ani? Motivele infidelit`\ii feminine sunt: 1. Au o [ncredere mai mare [n ele. Femeile trecute de 40 de ani nu mai sunt atât de nesigure [n ceea ce le prive]te. Se cunosc ]i se simt bine [n pielea lor. Multe au un job care le permite sa aib` o identitate aparte de rolul lor de mam` si so\ie. Faptul c` lucreaza in afar` casei le ofer` mai multe oportunit`\i de a cunoa]te b`rba\i fa\` de cele care lucreaz` acas` ori sunt casnice. 2. Perioada de ingrijit copiii s-a [ncheiat. {n jurul vârstei de 40 de ani, femeile deja au trecut de perioada de al`ptare, a nop\ilor nedormite. Multe dintre ele, poate au revenit la silueta dinaintea na]terii. Se simt FRUMOASE

mai mult o menajer` decât o so\ie iubit` ]i apreciat`, atunci numai este decât un pas pân` la a c`uta afec\iune in alt` parte. Dac` so\ul mai petrece si majoritatea timpului s`u la serviciu, in c`l`torii sau ie]ind cu prietenii, apare 3. Hormonii [n schimbare. Dupa 40 [nc` un motiv [n plus. de ani, nivelul testosteronului din corpul 6. Cre]terea [ncrederii. Adulterul femeii [ncepe s` creasc`. Asta duce, evident, la cre]terea libidoului.Tab`ra poate fi o metod` de a te readuce pe linia opus`, a]a-zi]ii hormoni materni, pre- de plutire, de a-\i ridica moralul ]i de a te cum estrogenul si oxitocina, bat in face sexy, mai frumoas` ]i mai iubit`. retragere. Astfel, scade dorin\a de a face Dac` o femeie nu se simte apreciat` sau pe plac celor din jur si cre]te tendin\a de este neglijat` de so\ul s`u, uneori o a se pune ea si nevoile ei pe primul plan. aventur` va fi solu\ia pe care o va alege. 4. Plictiseala din dormitor. Trebuie 7. R`zbunarea pentru gre]elile din s` recunoa]tem faptul c` dup` 10-20 de ani de mariaj, apare previzibilitatea. O trecut. Indiferent dac` barbatul a fost [ntâlnire romantic` cu cineva nou este primul care a [n]elat-o, ori poate a jucat excitant`, interzis`, inedit`. Efectul la cazinou economiile casei, a facut o dopaminelor eliberate de corp intr-un investi\ie proast` sau a fost prins asemenea moment este similar cu cel al min\ind, femeia se simte r`nit` ]i tr`dat`. }i, uneori, simte nevoia sa st`rii induse de droguri. pl`teasc` [n aceea]i moned`. 5. Se simt neglijate. Femeia trebuie 8.Griji financiare. Multe dintre s` [ndeplineasc` multe roluri intr-o c`snicie: este buc`tareas`, menajer`, familii se confrunt` [n aceast` perioad` d`dac`, asistent`, iubit`,etc. Mai este de cu diverse probleme de ordin financiar, mirare c` pân` atinge vârsta de 40 de ani ceea ce [nseamn` o presiune [n plus se poate sim\i epuizat`? Dac` se simte asupra c`sniciei. Femeile trecute de 40 pentru prima oar` dup` mult timp, indiferent de cât de mari sunt copiii, ele au ceva mai mult timp liber ]i se pot relaxa mai des. {ncep s` ias` din nou cu so\ul, cu prietenele sau cu ….altcineva.

de ani simt c` au pierdut ani buni din viat` crescând copii ]i, in acela]i timp, lucrând pentru a aduce un ban in cas`. Atunci când so\ii ramân f`r` loc de munc` sau sunt pl`ti\i prost, unele femei pot sim\i c` ace]tia nu []i [ndeplinesc partea lor de [n\elegere, c` []i evita responsabilit`\ile, iar nemu\umirile se adun`. 9. Strategia de ie]ire. Oricum ai dao, s` in]eli este mai simplu decât s` accep\i adev`rul ]i s` ceri divor\ dup` mul\i ani de convie\uire. Pentru unele femei, este pur si simplu o gur` de aer proasp`t. Dac` am [ncerca s` ne vedem cu al\i ochi partenerul de via\`, poate am reu]i s`-l salv`m de disperarea care-l [mpinge la adulter, medicamente, b`utur`, jocuri de noroc sau....droguri. Acest material a fost scris [n urma cercet`rii realizate pe un lot de 48 de femei cu vârsta [ntre 40 -50 de ani care mi-au impart`]it motivele pentru care uneori au evadat [n adulter. Bibliografie CARTEA FEMEII FAR~ PREJUDEC~|I de Marianne Buhler

Exist` dou` tipuri de psihoterapie integrativ`?

Alimentele prim`verii verzi: Leu]teanul

Poate nu o sa v` vin` s` crede\i, dar r`spunsul este DA. Este vorba de psihoterapia integrativ` erskine ]i psihoterapia integrativ` eclectic`. Din p`cate, ne]tiutorii le bag` [n aceea]i oal`, ne[n\elegând diferen\ele dintre ele, care sunt de fapt diferen\ele dintre eclectism ( al`turare, [n]iruire) ]i integrare ( combinare, rezultat nou). Dar, despre ce este vorba? {n România, psihoterapia integrativ` erskine este promovat` doar de ASOCIA|IA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ ( API). Ca s` nu o confunda\i cu celelalte asocia\ii eclectice de psihoterapie integrativ` atunci când o c`uta\i pe site-ul Colegiului Psihologilor din Romania trebuie s` re\ine\i c` are cel mai scurt nume, format doar din trei cuvinte ( cifra magic` trei). Pentru a evita confuziile, [n comunicatele noastre este scris [n parantez` ]coala Erskine. Dar, s` vedem ce [nseamn` psihoterapia integrativ` erskine: - Presedintele asociatiei este Camelia Stavarache. Coordonatorul echipei noastre de formatori si in acelasi timp, presedintele nostru de onoare este dr. Richard Erskine- fondatorul psihoterapiei integrative - [n forma sa empiric`, embrionar`, psihoterapia integrativ` creat` de Richard Erskine [n 1972 a fost ini\ial eclectic`. Ulterior, [n baza unor cercet`ri efectuate pe parcursul a 25 ani , psihoterapia integrativ` erskine s-a desprins de ramura eclectic` ]i a dezvoltat teorii proprie ale personalit`\ii, motiva\iei ]i metodelor. - psihoterapia integrativa erskine pune un accent foarte mare pe men\inerea unui contact intern ]i extern “aici ]i acum” cu pacientul ]i pe optimizarea nevoilor rela\ionale ale acestuia. - psihoterapia integrativa erskine este o psihoterapie de adâncime, rela\ional`, care ajunge pân` [n perioada preverbal` când s-au pus primele temelii ale scenariului de viata ]i s-a fixat introiectul . - psihoterapia integrativ` erskine []i trage r`d`cinile din Analiza tranzac\ional` ]i Gestalt terapia, dar are ]i propriile puncte de vedere legate de interpretarea scenariului ]i a Sinelui. I se mai spune ]i analiza tranzactional` integrativ`. {n ceea ce prive]te psihoterapia integrativ` eclectic`, identific`m urm`toarele caracteristici: - psihoterapia integrativa eclectic` asimileaz` metode, tehnici, teorii ale altor psihoterapii, dar [i lipseste un fir conductor, preia cate putin din diferite scoli de psihoterapie ( e dificil s` combini metode si teorii diferite) - psihoterapia integrativa eclectic` nu are o teorie proprie a personalitatii, a motivatiei si nici tehnici proprii - psihoterapia integrativa eclectic` foloseste abordarea “din simptom in simptom”, nu merge [n profunzime - psihoterapia integrativa eclectica este promovat` de Asocia\ia European` de Psihoterapie Integrativ` (EAIP) - [n Romania exist` o singur` asocia\ie acreditat` de psihoterapie integrativ` ]coala Erskine (API ) ]i trei asocia\ii de psihoterapie integrativ` eclectic`.

}tirbu Mariana Licen\iat BFKT ]i recuperare medical` Nutri\ionist, master [n valorificarea principiilor bioactive din plante medicinale Psiholog [n formare [n psihoterapia integrativ` ]coala Erskine ( anul II)

vos central, expectorant, balsamic, reglator al ciclului menstrual. Se folose]te cu efecte terapeutice maxime ca atare, [n salate de crudit`\i, sub form` de suc ob\inut din frunze ]i diluat cu suc de morcov, [n supe atunci când se serve]te masa. Are efecte terapeutice remarcabile [n tratamentul deregl`rilor de apetit, [n dismenoree, [n Con\ine 1% ulei volatil. Datorit` tuse. Este folosit ca adjuvant [n trataacestui ulei volatil, precum ]i a altor mentul reumatismului, afec\iunilor carprincipii con\inute, are o serie de propri- diace cronice, hipertensiunii, arteritei, et`\i terapeutice, fiind stomahic, stimu- bolilor renale ]i urinare. lent cardiac, stimulent al sistemului ner-

7 prânzuri antioboseal`, antistres, antidepresie, protectoare inim` Luni Friptur` de vac` cu mu]tar, cimbru, frunze de dafin spanac la vapori 1 felie de pâine Salat` de sfecl` cu nuci ]i ulei de r`pit` }erbet de c`p]uni Mar\i Piept de pui la gr`tar Compot de mere cu scor\i]oar` Salat` verde cu ulei de rapit` sau m`sline 1 felie de pâine Cafea ( cu zah`r sau f`r`) Miercuri 6 stridii Omlet` cu verde\uri Salat` de ro]ii cu p`trunjel ]i ulei de m`sline 1 felie de pâine Brânz` alb`

Joi Sparanghel Miel cu cimbru Fasole verde la vapori 1 felie de pâine 1 iaurt natural Vineri Peste la gr`tar Cartofi cop\i Salat` de crudit`\i cu ulei de m`sline Salata de fructe Sâmb`t` Varza cu carne de porc }erbet de l`mâie 1 cafea sau 1 ceai ( cu sau f`r` zah`r) Duminica Rasol de vac` cu legume Salat` de p`p`die Salata citrice: portocale ]i grefruit


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 3

P`rintele ambivalent Autor: Cristina Popescu, psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ` ( ]coala Erskine) {n rela\ia p`rinte-copil, p`rintele vine cu un bagaj emo\ional rezultat din mai multe planuri: Istoria personala- modelul emo\ional ]i educa\ional c`p`tat din rela\ia cu p`rin\ii. {n general, p`rin\ii reproduc [n rela\ia cu propriul copil modelul educa\ional primit de la proprii p`rin\i. De asemenea, [ns`]i rela\ia de cuplu de tipul compromisului este un model care de cele mai multe ori []i are r`d`cinile [n propria copil`rie. De]i con]tient, ei []i doresc s` nu fac` gre]elile p`rin\ilor lor, de multe ori ei reproduc sub diferite alte forme disfunc\ionalit`\ile asimilate [n copil`rie. De asemenea sunt cazuri [n care, incon]tient, ace]tia []i continu` [n rela\ie cu copiii, lupte [ncepute [nc` din copil`rie cu proprii p`rin\i, “profitând” astfel de postura de autoritate cu care sunt investi\i prin calitatea lor. Starea emo\ional` prezenta. P`rin\ii transmit copiilor propriile emo\ii atât la nivel senzorial, energetic cât ]i la nivel comportamental. Raportându-ne la “c`sniciile compromis”, ace]tia investindu]i copilul cu responsabilitatea de arbitru, liant al propriei rela\ii, obtureaz` propria identitate a copilului ]i posibilitatea de a fi el [nsu]i. De asemenea, instabilitatea ]i ambivalenta fa\` de partener, creaz` copilului sentimentul de insecuritate [n propria familie. Expectan\ele de viitor. P`rin\ii vin [n relatia cu proprii copii cu expectan\e personale foarte strâns legate de propriile lor experien\e. De multe ori []i doresc ca proprii copii s` realizeze ceea ce ei nu au realizat, s` fac` alegeri pe care ei nu au avut curajul s` le fac`. De multe ori se [ntâmpla ca p`rin\ii s` aleag` s` divor\eze, la cererea copilului lor, ca decizie pe care nu au avut capacitatea de a o face singuri. De exemplu, Crina afirma, c` de]i a tr`it intr-un mediu dezorganizat ]i ostil, [n care dependenta de

alcool a tat`lui s`u a creat un co]mar atât [n via\a ei cât ]i a mamei sale, mama sa a reu]it s` ia decizia divor\ului abia când fiic` s-a i-a cerut acest lucru, la 17 ani. {n acest fel, consider`m c` mama a delegat copilului s`u responsabilitatea lu`rii acestei decizii. Teoria ata]amentului aduce [n lumina nevoia oamenilor de a crea ]i [ntre\ine leg`turi fundamentale emo\ionale puternice fa\` de al\i oameni. Cel care a pus bazele acestei teorii este John Bowlby. Acesta subliniaz` c` o rela\ie fundamental` [ntre modelul de ata]ament primordial mam`-copil, ]i dezvoltarea viitoa-

Hipnoza [n stomatologie Clinica de psihoterapie Psihosucces (psiholog Camelia Stavarache) [n colaborare cu clinica stomatologic` DentExpert (dr. Natalia Lefter) realizeaz` interven\ii stomatologice utilizând tehnici psihologice de relaxare pentru reducerea anxiet`\ii sau hipnoz` pentru reducerea durerilor sau eliminarea anestezicelor. Hipnoza se folose]te cu succes [n clinicile occidentale de peste 50 de ani deoarece permite interven\ii stomatologice [n care pacientul nu simte fric` sau durere. Pentru eliminarea complet` a durerii ]i a anesteziei medicamentoase pacientul trebuie s` aib` un grad ridicat de hipnotizabilitate. {n cazul pacien\ilor cu hipnotizabilitate redus` sau medie se pot folosi tehnici de relaxare auxiliare care nu [nlocuiesc anestezicele chimice, dar elimin` [ntr-un procent considerabil frica ]i anxietatea. Indica\ii: fobia de injec\ii, frica de dentist, anxietate copii, intoleran\` la anestezice Program`ri: 0721 150 661 (Vodafone), 0760 965 433 (Cosmote) Cost ]edin\` anestezie prin hipnoz`: 120 ron Cost ]edin\` relaxare folosit` [n stomatologie: 80 ron La aceste costuri se adauga costul interven\iei stomatologice. Pentru a viziona o interven\ie stomatologic` cu dr. Natalia Lefter ]i psiholog Camelia Stavarache [n care s-a folosit hipnoza accesa\i linkul: http://clinicapsihoterapie.ro/hipnoza-in-stomatologie/

relor rela\ii. De asemenea, psihanalistul Arrieta Slade concluzioneaz` [n urma cercet`rilor ca un copil are predispozi\ie genetic` de a se ata]a de o persoan` fundamental`, asigurând astfel continuitatea acestui model pe parcursul [ntregii sale vie\i, dar [n acela]i timp “pl`te]te cu deranjamente func\ionale p`strarea continuit`\ii fata de o anumit` persoan`”, creând disfunc\ionalit`\i la nivel cognitiv ]i emo\ional. Ambivalen\a marital` se caracterizeaz` prin insecuritate rela\ional` ]i dependen\` fa\` de partener. Imprevizi-

bilitatea comportamental` este de asemenea des [ntâlnit` [n rela\iile de acest tip ]i este dat` de multitudinea reprim`rilor ]i emo\iilor ambivalente care defuleaz` la un moment dat prin supape comportamentale. De asemenea, oscila\iile emo\ionale de la afec\iune la respingere, genereaz` confuzie ]i dep`rtare de propria identitate ]i emo\ionalitate. Acestea sunt semnele caracteristice unui ata]ament ambivalent de care a beneficiat p`rintele [nc` din copil`rie. Atât [n rela\ie cu p`rintele, cât ]i [n rela\ie cu rela\ia p`rin\ilor s`i, copilul beneficiaz` astfel de un model de ata]ament ambivalent.

Concursul Psihosucces Clinic` de psihoterapie Psihosucces ofer` urm`toarele bonusuri clien\ilor s`i: 1. La 8 ]edin\e de psihoterapie cu pre\ integral (80-120 ron/sedin\` [n func\ie de specialist) 4 ]edin\e de antrenament Pilates ]i autoap`rare urban` Psihosucces. 2. Concursul lunii mai: - 5 abonamente de psihoterapie online (4 ]edin\e de psihoterapie online la un pre\ de 25 ron-]edin\`) -10 abonamente de psihoterapie individual` la sediul din Bucure]ti cu 1 ]edin\` de psihoterapie gratuit` (ultima) ]i 3 la un cost de 25 lei/]edin\a de psihoterapie [n cadrul „Programului de antrenament mental antistres ]i psihoterapia emo\iilor toxice “. Participantii la concurs trebuie s` trimit un mail pe adresa clinicapsihosucces@yahoo.com cu r`spunsul la [ntrebarea: “Ce motiv am ca s` m` schimb?” (vor fi selectate cele mai motivante r`spunsuri) Indica\ii terapeutice: Depresie; Fobii ; Atac de panic`; Agorafobie; Sindromul de oboseal` cronic`; Sindromul de inadaptare profesional`; Emo\ii toxice generate de stres; Comportamente de e]ec, Timiditate ]i anxietate copii, Insomnie, Obezitate, Probleme de cuplu. Program`ri Psihosucces: Tel. 0760 965 433 (Cosmote), tel. 0721 150 661 (Vodafone)


Pagina 4

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

De la prietenie la psihoterapie? Autor: Andreea R~DULESCU, psiholog, psihoterapeut [n supervizare Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` (API) Cu to\ii am [nv`\at despre cadrul [n care este recomandat s` se desf`]oare un demers terapeutic, despre a-i oferi clientului un spa\iu emo\ional [n care s` se simt` securizat, acceptat, [n\eles, validat. Cazul care va fi prezentat [n continuare dep`]e]te cadrul terapeutic clasic, fiind atipic. Nu este vorba despre o interven\ie terapeutic` [n adev`ratul sens al cuvântului, ci despre o interven\ie de urgen\`, cu o persoan` cunoscut`. Rela\ia anterioar` nu permite caracterizarea clasic` de terapeut-client ]i nici eu nu o consider [n acest fel. Interven\ia s-a desf`]urat pe parcursul unei singure [ntâlniri, [ntr-o situa\ie de criz` existen\ial`. Alina este o doamn` trecut` de 40 de ani, cu o situa\ie familial` destul de complicat` pentru ea: divor\at`, locuie]te cu p`rin\ii care au probleme multiple de s`n`tate, dintre care cea mai grav` ]i mai greu de gestionat este demen\a. Partenerul de via\`, la fel ca ]i unul dintre p`rin\i sufer` de dependen\` de alcool. O cunosc de mul\i ani ]i calitatea timpului petrecut [mpreuna [n trecut, rela\ia bazat` pe [ncredere, modul profund [n care am comunicat pân` acum au f`cut ca [n momentul de maxim` criz` existen\ial` s` m` caute, s` [mi cear` ajutorul. {n urm` cu câteva s`pt`mâni suferise o criz` unde cele mai pregnante simptome au fost cele cardiace. Dus` de urgen\` la spital a fost diagnosticat` cu preinfarct [n antecedente ]i cu angin` pectoral`. Prime]te tratament de lung` durat` pentru acuzele cardiace. {n urma tratamentului are pulsul foarte mic: 4050 b`t`i/ minut. Urmeaz` noi investiga\ii, diagnosticul devine incert, ceea ce o bulverseaz` ]i [i induce o stare de agita\ie psiho-emo\ional` din ce [n ce mai accentuat`. Merge la psihiatrie ]i prime]te tratament cu Zoloft ]i Xanax. De]i face tratamentele prescrise de medici starea nu se [mbun`t`\e]te Când

mi-a cerut s` ne [ntâlnim se confrunta cu o stare de triste\e profund` ]i de angoas`. Nu se poate opri din plâns ]i toate fricile ]i nemul\umirile ies la suprafa\`, fiind nevoit` s` se confrunte cu ele, s` le denumeasc`, s` le priveasc` [n fa\`. Triste\ea ]i disperarea o cuprind tot mai mult. Nu vede nici o cale de a ie]i din starea [n care se afl`, atât social cât ]i emo\ional. Parc` nimic [n via\a ei nu merge bine. Se simte neacceptat` [n familie, insecurizat` material ]i emo\ional, nu se simte validat` nici [n plan profesional, nici ca femeie. Toate eforturile ei de a-]i influen\a partenerul pentru a renun\a la alcool sunt f`r` succes, ceea ce o conduce la disperare o dat` [n plus, pentru c` se repet` scenariul pe care [l tr`ie]te al`turi de p`rin\i. Ace]tia refuz` aproape toate ini\iativele ei. Se consider` inferioar` [n raport cu ceilal\i (chiar ]i cu mine, ceea ce am folosit pe parcursul interven\iei ar`tându-i c` de-a lungul timpului au existat situa\ii diverse [n care ]i-a dovedit valoarea, iar p`rerea ei a contat). Corpul ei exprim` toate st`rile prin care trece, grijile, fricile, disperarea. Respira\ia era superficial`, umerii c`zu\i, bazinul orientat c`tre fa\`. Din istoria rela\iei noastre cuno]team pozi\ia ei de via\` de tipul “EU NU SUNT OK”, manifestat` prin gânduri de tipul “nu merit s` fiu iubit`”. Astfel de gânduri au fost introiectate [n copil`rie din injonc\iunile transmise de p`rin\i, prin comportamentul lor fa\` de ea. Alina a dezvoltat ata]ament de tip evitant [n rela\iile cu ambii p`rin\i. A tr`it toat` via\a cu sentimentul c` p`rin\ii o valorizeaz` mai mult pe sora ei c`reia [i acord` mai mult` aten\ie ]i afec\iune. Acum, Alina are un comportament supus ]i [n mare parte lipsit de asertivitate (diminuat par\ial [n ultimii ani, dar totu]i prezent). St`rile Eu-lui cel mai des folosite la nivel social erau de tipul Copil supus ]i P`rinte hr`nitor mani-

festând [ns` ]i st`rile de Adult ]i de Copil Liber, dar mai rar. Experimenteaz` emo\ii precum ru]inea ]i vinov`\ia. Nu are [ncredere [n ea ]i [n capacit`\ile sale, la modul concret [n momenul [ntâlnirii noastre se afl` [n situa\ia de a nu [ndr`zni s` porneasc` pe un drum nou pe care ]i-l dore]te foarte mult. Obi]nuie]te s` nu \in` cont de nevoile ei, f`când tot posibilul s` [i mul\umeasc` pe cei din jur, f`cându-le pe plac chiar ]i [n situa\iile care o scot din zona proprie de confort. Rezolv` des problemele altora. Folose]te ca mecanisme de ap`rare altruismul, activismul ]i refularea. Pentru [nceput am l`sat-o s`-]i ventileze gândurile ]i emo\iile, fiind acolo, prezent` ]i empatic`. I-am oglindit triste\ea ]i am normalizat-o. Ulterior, cu delicate\e, am [nceput s` c`ut`m solu\ii pentru ie]irea din criz`. Pe parcursul interven\iei ]i-a amintit când s-a sim\it prima pentru prima dat` abandonat` – [n jurul vârstei de 4 ani. Era singur` [ntr-o cas` nou`, p`rin\ii fiind pleca\i pentru câteva minute. Sentimentul abandonului a revenit de multe ori pe parcursul vie\ii. {n\elegând acum, cu mintea adultului ]i din starea de Adult, c` la momentul acela nu a fost abandonat` ci doar l`sat` câteva minute s` exploreze nou` locuin\` [n timp ce restul familiei se preocupa de bagaje, a putut s`-]i aminteasc` modul prin care atunci când era copil reu]ea s` dep`]easc` momentele de angoas`. Era un joc cu o oglind` prin care mintea magic` a copilului reu]ea s` dep`]easc` toate obstacolele. Mecanismul redescoperit a f`cut s` se diminueze pân` la dispari\ie starea de angoas` din prezent, triste\ea sa diminuat ]i ea consistent, a putut s` zâmbeasc`, s`-]i dea seama care sunt posibilele solu\ii la dilemele sale din prezent ]i, cel mai important, a f`cut-o s` con]tientizeze c` poate dep`]i ]i

acum problemele privindu-le ca pe ni]te obstacole ce pot fi dep`]ite, nu bariere de netrecut. Pentru ancorarea st`rii-resurs`, am folosit o oglind` ]i a repetat jocul din copil`rie, fapt ce a bucurat-o ]i [n acela]i timp a pus-o [n contact cu sine-[ns`]i. Din acel moment a decis s` []i urmeze visele, f`când un plan cu pa]i ac\ionali, a hot`rât s` mearg` la psihoterapie, s` fac` tot ce \ine de ea pentru a-]i vindeca traumele ]i pentru a ie]i din scenariul de via\` cu care nu se mai simte confortabil. Din câte cunosc, pân` [n prezent ]i-a urmat planul [ndeaproape ]i a f`cut progrese mari, având grij` de nevoile proprii, a [nv`\at s` pun` limite, a [nv`\at s` spun` NU. Simptomele cardiace au disp`rut cu des`vâr]ire, controalele medicale ulterioare au dovedit o inim` care func\ioneaz` normal. Nu mai are nevoie de tratament. La finalul interven\iei, am discutat despre necesitatea de a urma o form` de psihoterapie. La acest moment m-am sim\it pentru prima dat` [n dificultate, stânjenit`. Am gândit c` dac` a] lucra cu ea ca terapeut a] pierde rela\ia solid` care mi-a permis aceast` interven\ie de urgen\`. O rela\ie dual` m-ar face s` pierd din via\a mea o persoan` drag` ]i valoroas`, pe care nu a] pre\ui-o mai pu\in, [ns` nu am mai putea fi la fel de apropiate pentru c` nu mi-a] mai [ng`dui s` fiu deschis` cu ea a]a cum sunt obi]nuit` s` fiu. {n plus, mi-am pus problema c` poate sunt aspecte pe care de-a lungul timpului le-am manifestat [n rela\ia cu ea ]i va avea nevoie s` le expun` [n terapie. Acest lucru ar pune-o [n situa\ia de a compromite fie rela\ia, fie terapia. Rela\ia noastr` solid` a putut \ine loc de alian\` terapeutic` dar numai pentru acel moment. Am discutat [mpreun` aceste aspecte ]i am decis de comun acord s` r`mânem prietene ]i doar atât!

Ce [\i ofer` ASOCIA|IA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ (]coala ERSKINE)? - o formare [ntr-o psihoterapie modern`, de ultima genera\ie - echipa de ]ase formatori interna\ionali care fac parte din comitetul de conducere al Asocia\iei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ` (IIPA): 1. RICHARD ERSKINE (USA) – fondatorul psihoterapiei integrative ]i al Asocia\iei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ`, pre]edinte de onoare al asocia\iei noastre; 2. ELENA GUARRELLA (Italia) pre]edintele Asocia\iei Italiene de Analiz` Tranzac\ional` Integrativ` 3. AMAIA MAURIZ ETXABE (Spania) pre]edintele Asocia\iei Spaniole de Psihoterapie Integrativ` 4. ISABELLA NUBOLLONI (Italia), supervizor [n psihoterapie integrativ` 5. ANTHONY JANETTY (USA) formator interna\ional [n psihoterapie integrativ` 6. ANDRE MOREAU (Belgia) certificat european de psihoterapeut - echipa de formatori nationali specializati in psihoterapia integrativa erskine: CAMELIA STAVARACHE; CARMEN LOVINESCU - program de formare [n psihoterapia integrativ` acreditat de Colegiul Psihologilor din Rom@nia ]i Federa\ia Rom@na de Psihoterapie - la cerere diplome de psihoterapeut integrativ interna\ional acordate de Asocia\ia Interna\ional` de Psihoterapie Integrativ` (IIPA) - programa formativ` [n asociere cu Institutul Italian de Analiza Tranzac\ional` Integrativ` (IANTI), Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` din Bilbao ]i Institutul de Psihoterapie Integrativ` din New York. - Supervizarea individual` este gratuit` (30 de ore). 10 ORE GRATUITE DE LUCRU PE SIMULATORUL “INTEGRATIV PSI”. Se asigur` accesul gratuit la pacien\i ]i cabinete de psihoterapie [n perioada superviz`rii. - suport de curs, acces biblioteca, editare ]i tip`rire gratuit` de car\i scrise de membrii asocia\iei Detalii despre formatori, programa pe www.psihoterapie.biz Revista asociatiei www.formarepsihoterapie.ro Ziarul Psihosucces www.psihosucces.ro


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 5

10 provoc`ri sau 10 pariuri cu via\a ta? Beneficiu: Mintea ta este mai 6. Po\i tr`i o zi f`r` s` te machiezi lini]tit`. O minte lini]tit` este o unealt` sau s` folose]ti produse de [ngrijire 1. Po\i tr`i f`r` telefonul mobil foarte puternic` ]i plin` de creativitate. corporal`? (Poate pentru unii aceasta ar fi o m`car o singur` zi? 3. Po\i tr`i f`r` televizor m`car solu\ie numai [n cazul [n care nu ar fi Telefoanele mobile folosesc micropentru o zi? nevoi\i s` ias` din cas`). Provocarea unde pentru a comunica [ntre ele. Dac` Majoritatea dintre noi avem peste 100 real` este s` faci acest lucru [ntr-o zi, ca vorbe]ti foarte mult la telefonul mobil, de programe TV. De multe ori, este oricare alta. se poate spune c` [\i “g`te]ti creierul”. Beneficii: Nu numai c` [i vei permite Atunci când sun`m pe cineva de pe dificil s` ne [ndep`rt`m de televizor. Mai r`u, cred c` mul\i dintre noi ne dorim s` pielii tale s` respire, [ns` vei permite telefonul mobil acesta emite undeva avem mai multe ecrane pentru a vedea corpului t`u s` se fereasc` m`car pentru [ntre 1,9 ]i 3 GHz (Giga-Herti) ca s` se mai multe canale [n acela]i timp: filme, o zi de toate chimicalele d`un`toare pe conecteze cu anten` de telefonie mobil`. ]tiri, sport, muzic`, etc...oferta este care le con\in toate aceste produse ce Acest lucru [nseamn` c` telefonul t`u foarte generoas`. sunt absorbite direct [n fluxul sanguin emite [ntre 1.900.000.000 ]i Beneficii: Blochezi toate ]tirile ]i prin piele. 3.000.000.000 de vibra\ii pe secund`. Aceste vibra\ii p`trund [n tot corpul nos- imaginile negative ]i [\i po\i folosi tim7. Te po\i descurca f`r` ma]in`/mijtru, [n fiecare celul`, [n special [ns` [n pul [ntr-un mod mult mai productiv. Po\i face mai mult` mi]care. Po\i s` [\i loc de transport pentru o singur` zi? zona capului, a creierului. tr`ie]ti via\a, [n loc s` prive]ti la al\ii Societatea [n care tr`im este dependDac` nu avem un handsfree sau o cum o fac. ent` de ma]ini, ma]ini de tot felul ]i pereche de c`]ti, putem reduce aceast` implicit de petrol. Dar, ma]inile nu cantitate de iradiere cu aproximativ 50% 4. Po\i mânca numai fructe m`car polueaz` doar aerul, ele sunt ]i o cauz` a dac` \inem telefonul [n mâna la distan\` pentru o singur` zi? obezit`\ii ]i a lipsei de mi]care. Ne-am de corp pân` când interlocutorul va Fructele sunt foarte s`n`toase, [n mod obi]nuit s` mergem peste tot cu ma]ina. r`spunde la telefon ]i abia atunci s` special cele organice, bio sau cum ne Multe familii au mai multe ma]ini, câte ducem telefonul la ureche. place s` le spunem [n Romania, fructele una pentru fiecare membru. Iar exemplul Putem [ns` s` reducem cu 100% de la \ar`. Fructele sunt pline de vitape care [l d`m copiilor no]trii, ar trebui radierea dac` nu vorbim deloc la telefon, mine ]i alte substan\e nutritive, s` fie unul pozitiv, activ, [n care ma]ina m`car pentru o zi. fitochimicale care ne ajut` [n preven\ia este folosit` numai [n situa\ii clare ]i de Beneficii: Hai s` spunem doar c` le ]i reducerea riscului anumitor boli ]i necesitate. d`m celulelor nervoase o binemeritat` Beneficii: Mai pu\in` poluare, mai pauz` de la radia\ii, cu toate c` impli- afec\iuni. Beneficii: Pe lâng` faptul c` acest mult` mi]care pentru tine ]i copiii t`i. ca\iile de s`n`tate sunt mult mai mari lucru te poate ajuta s` dai jos ceva kilograme, fructele te pot ajuta s` te detoxi8. Po\i s` stai o zi f`r` s` fumezi sau fiezi ]i [\i vor da energie ]i str`lucire. s` bei alcool? 2. Po\i m`car pentru o zi s` nu Ce g`sim [n \ig`ri? Acetona – cu care judeci pe nimeni sau vreo situa\ie? 5. Po\i s` petreci o zi f`r` s` [njuri? se cur`\a oja de pe unghii. Amoniac Atunci când evaluezi sau analizezi [n Acest lucru este dificil, mai ales dac` g`sit [n produsele de cur`\at. Arsenic – o mod constant, creezi multe turbulen\e [n [\i petreci mult timp [n trafic. Nu te enerotrav` din insecticide. Formaldehida – dialogul intern. Ac\iunea de a nu judeca va ]i [ncearc` s` r`mâi [n control. folosit` pentru a conserva cadavrele. creaz` lini]te [n minte. Speciali]tii spun Beneficii: Nu te agi\i, nu te stresezi, Cadmiu – un metal folosit [n baterii. Tar, c` proiect`m de foarte multe ori [n evi\i conflicetele cu cei din jur, evi\i s` monoxid de carbon. cel`lalt propriile noastre defecte sau Beneficii: Mai este nevoie s` le folosim vocea p`rintelui critic ( vocea fii [njurat la rândul t`u, evi\i s` emani energie negativ` care [n primul rând, te scriem? unuia dintre p`rintii no]trii) pentru a-l judeca ssau a-l pune [n patul lui Procust afecteaz` pe tine la toate nivelele. 9. Po\i s` stai o zi f`r` s` te enervezi? pe cel`lalt.

Preluare dup` Alec Blenche

Orice ar face oricine ca s` te enerveze, [ncearc` s` reac\ionezi calm. }tiu c` este mai u]or de spus ]i mai greu de f`cut. Dar dac` reu]im acest lucru, avem numai de câ]tigat. Beneficii: Pace ]i o minte concentrat`. }anse mici de a fi stresat ]i de a face lucruri pe care apoi s` le regre\i. 10. Po\i s` tr`ie]ti o zi f`r` bani? E]ti [n stare s` pleci de acas` f`r` s` ai un ban [n buzunar sau o carte de credit? Mul\i dintre noi suntem dependen\i sau foarte atra]i de cump`r`turi. {ns` de multe ori, dup` o serie de cump`r`turi, ne simtitm vinova\i. Al\ii se simt pierdu\i sau speria\i dac` pleac` de acas` f`r` portofel. Beneficii: Te elibereaz`. Te scap` de sentimentul de vinov`\ie. {\i d` posibiliatea s` fii creativ ]i s` te descurci f`r` a avea bani. Sunt multe lucruri care ne afecteaz` s`n`tatea, starea de spirit ]i via\a [n general. Important este s` le con]tientiz`m ]i u]or, u]or, pas cu pas, s` le diminu`m ]i s` le elimin`m complet. De multe ori, oamenii au nevoie s` fie provoca\i pentru a putea ie]i din zona lor de confort, din zona de rutin` [n care se simt [n siguran\`. Este [ns` important, ca aceast` provocare s` nu fie una care s`-i scoat` din zona de confort ]i s`-i duc` [ntr-o zon` de stres. A]a c`, lans`m o provocare pentru cine simte o astfel de nevoie. Iar provocarea este pentru o singur` zi. Cu timpul, aceast` zi se va putea transforma [n dou` zile, apoi [n trei ]i tot a]a. Accep\i provocarea? E]ti [n stare s` [ncerci m`car una, dac` nu mai multe din aceste provoc`ri, pentru o singur` zi? Surse pentru acest articol: beneficii http://hubpages.com/ provoc`ri


Pagina 6

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Preluare dup` www.corpul-uuman.com

Cauzele plânsului la copil – Cum s` interpreta\i plânsul copilului dvs bra\e ]i de a fui leg`na\i pentru a se calma. Unii sunt lini]ti\i dac` sunt [nfofoli\i bine [ntr-o p`turic` astfel [ncât bra\ele lor s` nu se poat` mi]ca. Este posibil ca [nf`]atul ]i leg`natul s` fie confortabile deoarece acesta recreaz` senza\iile familiare pe care bebelu]ul le resim\ea atunci când era [n uter.

Cauzele plânsului la copil – Se considera [n trecut ca o mam` bun` [nva\a s` recunoasc` diferitele feluri de plâns ale copilului ei ]i ]tie ce s` fac` pentru c` acestuia s`-i fie bine. {n realitate, chiar ]i p`rin\ii cei mai buni nu pot s` deosebeasc` tipurile de plâns ale copiilor lor. Iat` câteva posibilit`\i pe care s` le lua\i [n considerare atunci când copilul dumneavoastr` plânge… Cauzele plânsului la copil – Copilului [i este foame? Fie c` hr`ni\i copilul urmând un program regulat, fie c` [i da\i s` m`nânce atunci când dore]te, este posibil s` v` forma\i o idee asupra modelului sau de alimenta\ie ]i anume: la ce momente ale zilei dore]te s` m`nânce mai mult, când se poate trezi mai devreme, etc. Unii copii nu vor avea niciodat` un model regulat al comportamentului zilnic, iar acest lucru face pentru p`rin\i mult mai dificila sarcin` de a-]i da seama de ce au ace]tia nevoie la un moment dat. De exemplu, când copilul dumneavoastr` a mâncat doar jum`tate din por\ia obi]nuit` la ultima mas`, acesta poate fi motivul pentru care o or` mai târziu este treaz ]i plânge, [n loc s` se [ntâmple dup` 3 ore (ca de obicei). Bine[n\eles c` este posibil ca. de]i a

mâncat mult mai pu\in decât [n mod nor- problem` s`-i oferi\i o suzet` s-au s`-l mal, el s` doarm` lini]tit pân` la [ncuraja\i s`-]i g`seasc` propriile momentul obi]nuit al mesei urm`toare. degetele. Majoritatea copiilor sug de pl`cere [n timpul primelor luni de via\`, Cauzele plânsului la copil – Dore]te urmând ca acest obicei s` dispar` de la s` sug`? sine [n primii 1-2 ani. Suptul este un efect calmant asupra copiilor chiar ]i atunci când ace]tia nu Cauzele plânsului la copil – Dore]te primesc lapte sau alimenta\ie artificial`. s` fie \inut [n bra\e? Copiii mici pot avea nevoie [n mod Când copilul dumneavoastr` este agitat ]i considera\i c` este satul, nu este nicio special de senza\ia fizic` de a fi \inu\i [n

C`sniciile compromis - impactul emo\ional asupra copilor Autor: Psiholog CRISTINA POPESCU, psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ` (]coala Erskien)

Compromisul este definit ca o [n\elegere, acord, bazat pe ced`ri reciproce, concesie; [n\elegere [ntre dou` sau mai multe persoane de a supune unui arbitru rezolvarea litigiului dintre ele (cf. DEX). C`snicia este definit` ca trai [n comun al so\ilor, via\` conjugal`, c`s`torie. {n cele ce vor urma ne vom abate privirea la acea situa\ie [n care so\ii, respectiv p`rin\ii r`mân [n rela\ie, popular spus, “de dragul copiilor”. A]adar, [ntorcându-ne la defini\ia compromisului, so\ii []i investesc copilul cu responsabilitatea de a rezolva litigiul afectiv dintre ei. Astfel, se constituie doua pârghii psihologice disfunc\ionale: 1.Rela\ia disfunc\ional` [ntre so\i 2. Investirea (incon]tient`) a copilului cu sarcina de a uni o c`snicie al c`rui liant afectiv s-a rupt. De ce este ales copilul ca mediator sau motiv al unei c`snicii disfunc\ionale? Copilul, prin [ns`]i vulnerabilitatea lui, devine cel mai pertinent motiv, atât [n fata p`rintelui [nsu]i, cât ]i [n fata societ`\ii. Privit` dintr-un alt unghi, ceva mai spiritual, un copil are capacitatea de a sim\i, prin natura primordial simbiotic` cu mama, st`rile ]i emo\iile acesteia, ]i prin natura predominant senzorial` st`rile ]i emo\iile tat`lui. Plec`m [n studiul acestor rela\ii de la

premisa abordat` de metoda ESPEARE, conform c`reia, orice rela\ie este format` din: EU, TU ]i RELA|IA DINTRE NOI. Astfel, [n cazul p`rin\ilor exista rela\ia: MAMA + TATA + RELA|IA mamatata= RELA|IE p`rin\i. Cu siguran\` ]tim c` un copil are o rela\ie special` cu mama. De asemenea ]tim c` acesta are o relatie cu tat`l. {ns`, mergând pe teoria mai sus men\ionat` copilul are o rela\ie simultan` ]i cu rela\ia p`rin\ilor s`i: COPIL + MAMA = RELA|IE mama-copil COPIL + TATA = RELA|IE tatacopil COPIL + RELA|IE p`rin\i = RELA|IE copil-rela\ie p`rin\i {ntorcându-ne la rela\ia dintre p`rin\i, descoperim c` tema central` ambivalent`. Aceast` ambivalen\` este caracterizat` de conflictul dat de sentimentul de inapartenen\` la cuplu, nefericire, insecuritate ]i ancora relational`copilul. Aceast` ambivalent` se manifest` prin atitudini ]i comportamente oscilante, prin st`ri emo\ionale ce fluctuez` de la bucuria de a fi p`rinte la nefericirea rela\ional`, de la furie la resemnare. Astfel, se pierde no\iunea de cuplu ]i fundamentul acestuia dat de sentimentele de iubire, securitate, etc.

Cauzele plânsului la copil – Oare plânge pentru c` s-a udat? Majorit`\ii copiilor se pare c` nu le pas` de acest lucru ([n special când sunt mici) [ns` unii pot fi mai sensibili decât al\ii. Verifica\i scutecele ]i [ncerca\i s` [l schimba\i dac` acest lucru s-a [ntâmplat. Dac` poart` scutece din pânz` verifica\i acele de siguran\`; unul dintre acestea poate fi desf`cut ]i poate s` [n\epe copilul. Acest lucru se [ntâmpl` foarte rar, [ns` ar fi bine s` v` uita\i pentru a fi sigur`. Cauzele plânsului la copil – Are indigestie? De obicei, copiii care au probleme cu digestia laptelui pot plânge timp de o or` sau dou` dup` ce au fost hr`ni\i atunci când laptele este digerat cel mai activ. Dac` hr`ni\i copilul la san, lua\i [n considerare modificarea propriei dumneavoastr` alimenta\ii, de exemplu reducerea aportului de lapte sau cafein`


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 7

Copiii vorbesc mar\ian` Autor: psiholog PETRU|A BERCARU anul II de formare [n psihoterapia integratic` erskine Analiza Tranzac\ional` transmite un mesaj indirect care ar suna cam a]a: când p`rin\ii spun un lucru copiilor, acel lucru este [n\eles ca altceva, Conform creatorului analizei tranzac\ionale, Eric Berne, copiii vorbesc „mar\iana”. Dac` mesajul real, venit din partea p`rintelui, este: „ai grij` c` o s` cazi”, mesajul (mar\ian) care ajunge la copil ar fi: „\iam spus asta, pentru c` eu am [ntotdeauna dreptate”. {n psihoterapie, mesajele reale se descoper` [ntrebând adultul din prezent: la ce boac`ne de-ale tale chicotea mama cu [ng`duin\` (chiar dac` erai pedepsit)? Berne sus\ine c` gândirea mar\ian` [i ajut` pe copii s` descifreze ce vor cu adev`rat p`rin\ii de la ei. Asta nu [nseamn` c` p`rin\ii le vor r`ul copiilor lor, ci doar c` poart` [n spatele lor scenarii pe care le transmit mai departe incon]tient, crezând c` fac bine la nivel con]tient. Exemple de gândire mar\ian` sau juridic`: * E]ti prea mic ca s` bei alcool! (mesaj real) – OK, mai a]tept pu\in! (gândire mar\ian`) * S` nu faci acelea]i gre]eli ca taic`tu! (mesaj real) – Când o s` fiu mare, o s` fiu ca tata! (gândire mar\ian`) Ca s` fie interiorizate, comenzile parentale trebuie s` se repete ]i s` fie [nc`rcate emo\ional (s` fie purt`toare de agresivitate, umilin\`, ru]ine ]i s`-i produc` o emo\ie copilului). Totu]i, porunca parental` se [ndepline]te doar dac` copilul se hot`r`]te s` o accepte. „Mar\iana” traduce cuvintele [n forma adev`ratei lor semnifica\ii [n func\ie de rezultatele pe care le determin` ]i judec` oamenii, nu dup` inten\ia lor aparent`, ci dup` „etalarea final`”.

Putem vindeca schizofrenia Potrivit speciali]tilor, depresia, schizofrenia ]i demen\a degenerativ` de tip Alzheimer au toate [n comun, probabil, un hipocamp mic]orat. Acum, un medicament nou, care a [nceput s` fie testat recent pe oameni, promite s` readuc` la dimensiuni normale acea parte a creierului. Potrivit dr. Karl Johe, CEO la Neuralstem, depresia afecteaz` deopotriv` nivelurile de neurotransmi\`tori, neuronii ]i dimensiunea hipocampului. Specialistul sus\ine c` medicamentul pro-

dus de compania pentru care lucreaz` sar putea adresa tuturor acestor probleme ]i, mai mult, ar putea inversa procesul bolii pân` la punctul [n care pacien\ii s` poate renun\a definitiv la medica\ie. Nu s-a demonstrat [nc` faptul c` un hipocamp prea mic cauzeaz` depresie ]i alte afec\iuni [n cazul omului, dar acest lucru s-a probat [n cazul ]oarecilor ]i al maimu\elor. Tot pe ]oareci a fost testat ]i medicamentul [n discu\ie ]i, [ntradev`r, roz`toarele au prezentat hipocampuri mai mari [n urma administr`rii.

Tehnici pentru reducerea mâniei ( extras din cartea „SmartPsy: ghidul psihoterapeutului integrativ”, de Camelia Stavarache editura Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ`, 2012) }terge cu buretele toate argumentele care te-au sup`rat ]i nu mai c`uta altele noi; r`mâi singur pân` te calmezi ; prive]te lucrurile ]i din alt` perspectiv` (de exemplu, perspectiva din Mizerabilii [n care furtul unei pâini nu este un act reprobabil ci un gest de supravie\uire); [nlocuie]te gândurile negative cu unele rezonabile. {ngroparea energiei negative – vizualizeaz` mânia sub forma unei culori ro]ii care p`trunde [n corpul t`u ]i se descarc`

prin picioare [n p`mânt Eliminarea ostilit`\ii – cu fiecare expira\ie elimin` ostilitatea ]i o proiecteaz` pe un ecran exterior, apoi distruge ostilitatea cu o arm` laser; Reducerii dimensiunii persoanei ostile – []i imagineaz` scena conflictual`, apoi vizualizeaz` scena tot mai estompat`, mai [ntunecat`, iar persoana ostil` devine tot mai mic`, cu o voce tot mai redus`;

Co]marurile pot prevesti boli grave de psiholog GEORGE AVRAM, anul II de formare [n psihoterapia integrativ` Erskine Se pare c` persoanele care adorm mai târziu noaptea sunt mai predispuse la co]maruri. Potrivit unui studiu publicat [n 2011 in Jurnalul de Somn si Ritm Biologic, care a analizat studentii din 264 de universitati, cei care experimentau des co]maruri erau studen\ii care obi]nuiau s` se culce foarte târziu, aproape spre diminea\`. Nu se ]tie care este leg`tura direct` [ntre somn ]i cosmaruri, [ns` cercet`torii au emis ipoteza c` este posibil ca nivelul mare de cortizol s` contribuie la declan]area

co]marurilor. Ca ]i când co]marurile n-ar fi deja o problem`, exist` ]i o tulburare foarte rar` a somnului – denumit` – Tulburare a somnului REM – care [i face pe cei care sufera de a]a ceva s`-]i “tr`iasc`” visul [n realitate: \ip`, lovesc sau devin violenti [n timp ce dorm. Aceste probleme pot fi semne de avertizare pentru boli precum Parkinson sau demen\`, relev` un studiu publicat [n 2010 in Jurnalul de Neurologie.

COLECTIVUL DE REDAC|IE Redactor ]ef: conf. univ. dr. Livica Fr`\iman Consultan\i de specialitate: Camelia Stavarache, Carmen Lovinescu Redactori: Cristina P`tra]cu, Florentina Mandoc, Valentina Mahfouz, Elena Sbarcea, Ciprian Panciu Informa\ii ]i sugestii: Mail: clinicapsihosucces@yahoo.com Ziarul poate fi g`sit ]i în varianta on-line http://psihosucces.ro/categoria/ziar-psihosucces/


Pagina 8

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

“EVENIMENTE PSI”

PRIM~VARA BOBOCILOR {N PSIHOTERAPIA INTEGRATIV~

Re\eta de antidepresiv natural si energizant: 3 l de ap` si 3 linguri de sun`toare se fierb pân` se ajunge la 1 1/2 L. Se strecoar` si [n acest ceai se fierb 3 kg morcov ras pân` se face past`. Se adaug` 1 kg miere de tei si 1/2 kg nuci t`iate. Se pune [n borcane ]i se la las` la macerat 5 zile. Se p`streaz` [n frigider. Se ia o lingur` x 3 ori/zi [nainte de mas`.

•••

Sucul de diminea\`

ASOCIA|IA DE PSIHOTERAPIE Personal` pentru studen\i LA Psihoterapie Integrativa orele de dezINTEGRATIV~ (]coala Erskine) orga- BUCURESTI, TIMI}OARA ]i CON- voltare personala vor fi recunoscute nizeaz` [n mai 2013: STAN|A integral si incluse in programul de formare in psihoterapia integrativa finalizat 1. Grupe Noi de Formare acreditat` PROGRAM INCLUS IN CADRUL cu diploma de psihoterapeut sub super[n sistem masteral [n psihoterapia inte- FORM~RII {N PSIHOTERAPIA vizare/autonom. Colegiul Psihologilor grativ` [n ora]ele: Bucure]ti, Constan\a, INTEGRATIVA ( scoala Erskine) din Romania a impus un minim de 150 Timi]oara, Bra]ov, Râmnicu Vâlcea. de ore de dezvoltare personala/ sau pana Conditii de participare: absolven\i CONDITII DE INSCRIERE: la incheierea dezvoltarii personale pensau licen\ia\i de la facultatile de psiPot participa la programul de dez- tru a intra in formarea de baza. hologie, asistenta sociala, pedagogie, voltare personala studentii de la faculDetalii utile g`si\i pe site-le noastre psihopedagogie speciala, teologie, tatile de psihologie, asistenta sociala, www.psihoterapie.biz; www.formarepNoi [\i d`m posibilitatea s` devii pedagogie, psihopedagogie speciala, sihoterapie.ro organizator de grup [n ora]ul t`u pentru teologie, medicina indiferent de anul de {nscrieri formare/ dezvoltare persona forma grupe ]i [n alte centre univer- studiu. ala: formarepsihoterapie@yahoo.com; sitare din România. tel. 0744 33 44 19 (informa\ii luni, RECUNOASTERE: pe baza unui mar\i 10-18h ]i vineri [ntre orele 102. Grupe Noi de Dezvoltare contract intre beneficiar si Asociatia de 14h)

}tia\i c`...str`nut`m cu viteza uraganului? de psiholog CORINA-DANIELA PAVEL, anul II de formare [n psihoterapia integrativ` Erskine Vei fi surprins s` afli cât de pu\ine lucruri cuno]ti despre corpul t`u. Cite]te informa\iile de mai jos ]i verific`-\i singur cuno]tin\ele generale ]i vei afla c` trupul t`u este un univers despre care nici m`car nu [\i imaginai c` poate exista. *Viteza cu care aerul este eliminat [n timpul unui str`nut este de cel pu\in 160 de kilometri pe or`. {n timpul unui uragan, viteza vântului este de numai 119km pe or`. * Un om poate rezista pân` la 40 de zile f`r` mâncare, 6 zile f`r` ap` ]i 6 minute f`r` aer. De asemenea, el nu poate rezista, [n mod normal, f`r` s` doarm` mai mult de 11 zile. *Unghiile de la degetele mâinilor cresc, [n medie, de ]ase ori mai repede decât cele ale picioarelor.

* Femeile clipesc de dou` ori mai des decât o fac b`rba\ii * {n prima lun` de via\`, un copil [nva\` atât de multe lucruri, [ncât sinapsele din creierul s`u cresc de la 50 de trilioane la 1 quadrilion. Dac` ]i corpul s`u s-ar dezvolt` cu aceea]i viteza, copilul ar cânt`ri 77 de kilograme dup` numai o lun` de via\`. * {n momentul na]terii, creierul unui copil con\ine circa 14 miliarde de celule, num`r care nu mai cre]te pân` la sfâr]itul vie\ii. Dup` vârsta de 25 de ani, creierul uman [ncepe s` piard` pân` la 100.000 de celule zilnic. Dup` vârsta de 50 de ani creierul uman []i reduce sim\itor volumul. * Pentru a te [ncrunta, e]ti nevoit s` folose]ti 43 de mu]chi ai fe\ei iar pentru a zâmbi nu ai nevoie decât de 17. * Fiecare centimetru p`trat din pielea ta con\ine 6 metri de vase de sânge, 3,5 metri de nervi, 1300 de celule nervoase,

100 de glande sudoripare ]i 3 milioane de celule. * Atunci când atingi un obiect, semnalul circul` prin corp, prin intermediul nervilor, cu peste 200 de kilometri pe or`. * Nasul uman poate percepe pân` la 50.000 de mirosuri diferite. *ADN-ul unui om con\ine 80.000 de gene *Mu]chii unui ochi se mi]ca de circa 100.000 de ori pe zi. Pentru a ne imagina ce [nseamn` acest lucru, gândi\i-v` c` echivalentul unui asemenea efort pentru mu]chii picioarelor [nseamn` un traseu de 80 de kilometri [n fiecare zi. *Acizii digestivi prezen\i [n stomacul uman sunt atât de puternici [ncât pot dizolva zincul ]i coroda o\elul. Din fericire pentru noi, celulele din mucoasa gastric` a stomacului se [nnoiesc la maxim 3-4 zile, nel`sând timp acizilor s` le dizolve.

Ingrediente: sucul [l face\i combinând legumele sau fructele ce v` plac mai mult. Câteva exemple: -morcovi -papadie (de]i este mai amar`, este foarte s`n`toas`, iar pu\in suc de l`mâie o s`-i ia gustul) -spanac -piersici/caise/c`p]une/prune/mere Partea cea mai dificil`: arunca\i totul [n blender, ad`uga\i ap` (f`r` ap`, legumele se vor roti [n van, f`r` s` fie mixate [ntr-adev`r), amesteca\i (pute\i s` v` juca\i cu vitezele – nu prea conteaz`) pân` când totul [ncepe s` arate a suc ]i [mbutelia\i apoi sucul [n sticle, cât s` ajung` pentru 7 dimine\i. Dac` nu ave\i somn, pute\i s` v` trezi\i dis-de-diminea\` ]i s` face\i pe loc un pahar de suc fresh.


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 9

Piperul ne face ferici\i Autor: psiholog MARIAN CATARGIU, anul II de formare [n psihoterapia integrativ` Erskine Ce sunt, de fapt, endorfinele? Sunt o categorie de substan\e produse de creier, deci fac parte dintre neurotransmi\`tori (al`turi de dopamin` ]i serotonin`). Din punct de vedere chimic, endorfinele au structura de proteine complexe, iar rolul pe care li-l [ncredin\eaz` organismul este acela de analgezic, vizând suprimarea durerii de orice fel. Dup` cum le spune ]i numele, endorfinele au o structur` chimic` foarte asem`n`toare cu a substan\elor extrase din opiu ]i folosesc aceia]i receptori pentru a se „aga\a” de celule. Efectul de calmare a durerii este puternic, iar consecin\a este o stare de relaxare, de bucurie, chiar. Exist` stimuli preci]i care declan]eaz` secre\ia intern` a acestei substan\e: expunerea la lumin`, durerea, condimentele din mânc`ruri (piper, chilli), zah`rul, stresul sau râsul, sexul, gâdilatul ]i efortul fizic, [n general. Rezultatul este, de fiecare dat`, atingerea unei st`ri euforice. Cauza desc`rc`rilor uria]e de endorfine o reprezint` ]i efortul dus la extrem. Unii sportivi g`sesc aceast` stare atât de pl`cut`, [ncât ajung dependen\i de ea. Al\ii – mai pu\in amatori de atletism – [nva\` s` declan]eze secre\ia de endorfine supunându-se la dureri tot mai mari: []i fac nenum`rate tatuaje ]i piercing-uri sau se r`nesc inten\ionat. Un nivel foarte mare de endorfine se [nregistreaz` ]i [n sângele femeilor care nasc, cota maxim` fiind atins` imediat

dup` expulzarea f`tului pe cale vaginal`. }i nou-n`scu\ii care au avut de suferit [n timpul travaliului au endorfine mai multe, tocmai pentru a se proteja de durere, [n mod natural. Studiile mai arata c` percep\ia durerii este considerabil redus` dup` un hohot de râs s`n`tos, deoarece endorfinele sunt

capabile s` transforme un incident stresant [ntr-unul f`r` importan\` sau chiar [ntr-o senza\ie pl`cut` (aviz masochi]tilor). A]a c`, dac` sunte\i atlet, gravid` sau doar o persoan` care, din când [n când, mai [ntrece m`sura, bucura\i-v` c` endorfinele lucreaz`. Nu numai c` endorfinele v` [nl`tur` senza\iile de durere,

dar v` ]i pot face s` râde\i cu lacrimi. Este de re\inut c` ve\i dori s` repeta\i conjunctura care a produs pl`cere. Endorfinele ac\ioneaz` ca orice drog, iar data urm`toare s-ar putea s` fi\i prea [ndr`zne\ ]i s` afla\i care v` sunt cu adev`rat limitele.

Laptele de capr` este secretul longevit`\ii din Caucaz Cei mai b`tr[ni oameni de pe planet` tr`iesc [n mun\ii Caucaz. Conform Guiness Book, cel mai faimos a fost azerul Shirali Muslimov, care a murit pe 2 septembrie 1973 la incredibila v[rst` de 168 ani. Acest lucru a atras aten\ia cercet`torilor ru]i [nc` din 1940. S-a descoperit c` localnicii consum` zilnic kefir din lapte de capr`, dup` o re\et` \inut` secret genera\ii la r[nd. Kefirul este util [n insomnii, nevroze ]i alte afec\iuni ale sistemului nervos, infec\ii cronice de tip herpes. Mul\i speciali]ti recomand` kefirul [n dieta bolnavilor de SIDA. De

asemenea, [n cantit`\i impresionante, se }tirbu Mariana m`nânc` usturoi, nuci, stafide, miere ]i Licen\iat BFKT ]i recuperare medical` polen. Legumele ]i fructele sunt foarte Nutri\ionist, master [n valorificarea principiilor bioactive din plante medicinale pre\uite, iar din secretul longevit`\ii Psiholog [n formare psihoterapie integrativ` ]coala Erskine (anul II) azerilor face parte ]i Bahmaz, un suc natural din dude albe. Con\ine mai mult de 30 de vitamine, minerale ]i ami- zeilor transformând-o dintr-o biat` capr` cosmetic`, mai ales brânza de capr`, noacizi care lupt` cu colesterolul. Me- [ntr-o mare constela\ie. Se spune c` regi- pentru eliminarea pistruilor. Brânza se adicii au descoperit cu stupoare c` femeile na Egiptului, Cleopatra, era atât de fru- mestec` cu ulei de floarea-soarelui, ]i se continu` s` aib` activitate menstrual` moas` datorit` b`ilor pe care le f`cea [n aplic` imediat dup` baie. {n combina\ie mult dup` 55 ani, iar b`rba\ii devin ta\i lapte de capr`, cunoscut pentru calit`\ile cu mierea de albine, elimin` vân`t`ile. la 80. A]adar, laptele de capr` face minuni. antiinflamatorii la tenurile cu probleme, {n aplica\ii exerne sub form` de compCapra Amalteea, cea care l-a hr`nit pe sensibile ori [mb`trânite. {n re\ete vechi, rese, zerul din lapte de capr` ajut` la vinmicul Jupiter, a fost r`spl`tit`, zeul se recomand` utilizarea brânzeturilor [n decarea eczemelor ]i deger`turilor.

SmartPSY: Ghidul psihoterapeutului integrativ Autor : Camelia Stavarache Editura Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` 2012 Num`r de pagini: 414, format A4 Cost: 30 ron + taxele po]tale ( plata ramburs livrare prin Po]ta Român`) sau 30 ron achizi\ionare direct` de la sediul Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` din Bucure]ti, str. Alba nr. 12) Comanda: formarepsihoterapie@yahoo.com Descriere: Cartea SmartPSY: Ghidul psihoterapeutului integrativ con\ine 57 fi]e de diagnostic, 84 tehnici de psihoterapie , 6 programe complexe de psihoterapie pentru tulbur`ri sexuale, insomnie, bulimie, atac de panic`, fobii, SSPT ]i un pachet de fi]e supervizare [n psihoterapia integrativ` pentru 10 pacien\i, care sunt de un real folos [n aplicarea anchetei, sintoniz`rii ]i implic`rii. Cartea este util` prin aspectul practic deoarece con\ine aproape toate instrumentele necesare unui psihoterapeut sau psiholog clinician [n cabinet. Un element inedit al c`r\ii este structurarea tip agend` care [\i permite s` completezi fi]ele direct ]i s` scrii [n carte.


Pagina 10

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Top cinci erori ale psihoterapeutului [ncep`tor (partea [ntâi) Autor: psiholog Elena Palimac-Burcea, psihoterapeut Asociatia de Psihoterapie Integrativa (]coala Erskine) Ce este psihoterapia? 1. Psihoterapia integrativ` erskine este un proces de interven\ie ]i suport care are drept scop [nso\irea clientului spre vindecare ]i dezvoltare personal`. {n\elegem prin asta, dep`]irea unei situa\ii de criz`, tratarea anumitor tulbur`ri clinice, optimizarea proceselor psihice, cre]terea performan\elor psihice, fizice sau intelectuale odat` cu ob\inerea ]i men\inerea confortului, independen\ei ]i maturit`\ii emo\ionale. 2. Psihoterapia integrativ` erskine este un proces planificat, structurat, fundamentat ]tiin\ific, ce este direc\ionat spre vindecare. 3. Psihoterapia integrativ` erskine este un proces de vindecare bazat pe respectarea nevoilor clientului. {ncepând cu prima ]edin\`, pân` la finalul terapiei, psihoterapeutul poate comite o serie de erori pe care am ales s` le metionez mai jos cu speran\a c` evitarea lor poate duce la o [mbun`t`\ire a procesului terapeutic, precum ]i a rezultatului acestuia.

1. O alegere nepotrivit` a locului unde se desf`]oar` ]edin\a de psihoterepie Este recomandat c` ]edin\ele de terapie s` se desf`]oare [ntr-un cadru special destinat acestora, amenajat pentru a oferi clientului sentimentul de siguran\` ]i confort. Nerespectarea sau tratarea cu superficialitate a acestui aspect, poate aduce un prejudiciu [nsemnat clientului, dumneavoastr` ]i [ntregului proces terapeutic. {n spa\ii care nu ofer` un climat sigur ]i confortabil, clientul []i poate focaliza aten\ia [n a-]i metine siguran\a personal`, poate hr`ni mecanismele de ap`rare neadaptative ]i poate aloca resursele personale [n alte direc\ii, diferite de cele care ar aduce beneficii [n cadrul terapiei. O situa\ie des [ntâlnit` este aceea [n care a\i fost invita\i s` v` desf`]ura\i activitatea la domiciliul clientului, f`r` ca aceasta recomandare s` vin` din partea supervizorului, asistentului social sau a medicului (situa\ii [n care exist` motive [ntemeiate ca terapia s` se desf`]oare [n acel loc). Problemele care pot decurge sunt: lipsa de implicare a clientului, absen\a unui mediu nou ce poate facilita schimbarea, stabilirea unei false alian\e terapeutice ,

C`r\i din care po\i [nv`\a: 1. Cum se desf`]oar` o sesiune de psihoterapie integrativ` [n grup “Psihoterapia integrativa practic`. Analiz` tranzac\ional` ]i psihoterapie integrativ`. Studii de caz “, Autor: Richard Erskine (USA), Editura Asociatiei de Psihoterapie Integrativ` 2012. Prima carte tradus` [n Romania din operele “p`rintelui psihoterapiei integrative”

punerea siguran\ei personale [n pericol. Unele dintre aceste probleme pot ap`rea ]i [n cazul [n care clientul nu vine pentru ]edin\a de terepie [n cabinetul dumneavoastr`, ci la dumneavoastr` acas`. 2. Implicarea [n rela\iile duale Cu siguran\`, multora dintre noi li s-a solicitat de c`tre prieteni sau cuno]tin\e apropiate, [nso\irea acestora [ntr-un proces terapeutic. Dac` alegem s` facem asta, [nc`lcând normele deontologice, iat` care sunt problemele care pot ap`rea: fals` rela\ie terapeutic`, perturbarea procesului datorit` multitudinii de roluri, lipsa de obiectivitate a psihoterapeutului, folosirea timpului alocat ]edin\elor de terapie [n alte scopuri gen bârf` prieteneasc`, lipsa de implicare a clientului [n proces. 3. Lipsa inform`rii clientului Este de preferat s` nu uit`m c` [n prima ]edin\` s` ne prezent`m ca speciali]ti ]i s` facem o scurt` precizare [n leg`tur` cu domeniul nostru de activitate. Lipsa furniz`rii informa\iilor c`tre client referitoare la preg`tirea noastr` profesional`, scopul ]i modul [n care func\ioneaz` acest proces (durata unei

]edin\e, frecventa ]edin\elor, costul ]i modalitatea de plat`) precum ]i metodele ]i tehnicile utilizate de noi, poate duce la reale confuzii referitoare la rolul pe care ni-l poate atribui clientul (medic, sf`tuitor, salvator, etc). 4. Nerealizarea contractului terapeutic Contractul terapeutic reprezint` [n\elegerea dintre client ]i terapeut asupra obiectivului terapiei ]i a felului [n care vor lucra [mpreun` pentru [mplinirea acestui scop. Nerealizarea acestuia, poate avea drept consecin\` ineficienta procesului terapeutic datorat` lipsei stabilirii unui obiectiv clar definit ]i acceptat atât de client, cât ]i de terapeut. 5. Imposibilitatea stabilirii alian\ei terapeutice Exist` situa\ii [n care, din diferite motive, alian\a terapeutic` cu un anumit client, nu poate fi construit`. Nu sugerez ca imediat dup` prima ]edin\` s` [i recomand`m acestuia un alt terapeut. Recomand doar efectuarea unei analize mature ]i obiective asupra situa\iei, dep`]irea mitului omnipotentei ]i omniscientei, urmat` de cea mai potrivit` decizie având [n vedere binele clientului.

Mozart sau Diazepam? Autor: psiholog MARIAN CATARGIU, anul II de formare [n psihoterapia integrativ` Erskine

4. Cum s` identifici principalele tulbur`ri psihice, ce tehnici de psihoterapie s` folose]ti ]i cum s` completezi fi]a unui pacient “SmartPSY: Ghidul psihoterapeutului integrativ”, Autor : Camelia Stavarache, Editura Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` 2012

Se ]tie de mult` vreme ca muzica are efecte asupra creierului. Muzicologul Julius Pornoy a descoperit c` ea modifica metabolismul, scade sau cre]te presiunea sângelui ]i influen\eaz` digestia – pozitiv sau negativ, [n func\ie de tipul melodiei. Muzica generatoare de calm duce ]i la cre]terea nivelului endorfinelor: o jum`tate de or` de Bach sau Mozart are un efect comparabil cu [nghi\irea unei tablete de Valium. Ambele emisfere cerebrale participa la „drogarea” creierului, agentul produc`tor de pl`cere fiind nu versurile, ci muzica, melodia, sunetele, ritmul. Acesta

MARIETA PANICHI Constan\a

RODICA STOICAN BUCURE}TI, Sector 4

Cabinet Individual de Psihologie psiholog, psihoterapeut in psihoterapia integrativa Specializari: psihoterapie de cuplu, psihoterapia copilului si adolescentului, psihoterapie individual` (depresie, anxietate, tulbur`ri emo\ionale) PROGRAMARI: 0726 368 398

Cabinet Individual de Psihologie Psiholog clinician ]i psihoterapeut – psihoterapie integrativ`, sub supervizare. Specializ`ri [n terapia de cuplu, boli psihosomatice, traume ]i probleme emo\ionale. Telefon program`ri: 0737 285 245

2. Cum s` rezolvi dilema: cum po\i s` fii un erou, un elev popular ]i un ]mecher [n acela]i timp? “Jurnalul unei oi de]tepte”, Autor: Sabin Stavarache, 11 ani, cel mai t@nar autor de la Bookfest Rom@nia 2012 3. Cum s` tratezi cazuri ciudate precum fobia de nasturi, frica de flatulen\` sau na]terea prin hipnoz` “Cazuri neobi]nuite [n psihoterapie. Programe de psihoterapie integrativ`”, Autor: Camelia Stavarache, prefata prof.univ.dr Irina Holdevici, Editura: Ceconii 2007

PICTUR~ PE FA|~ (face painting) Petrecerile s`rb`tori\ilor pot fi mai animate ]i colorate prin picturile realizate pe fa\`, [n culori vesele ]i [n 20 de variante/ modele. Cost: 30 ron/petrecere indiferent de num`rul de participan\i. Realizez ]i poze profesionale ]i/ sau albume de absolvire ( cost 60 ron/album). {nscrieri: alkhatibamira@yahoo.com; tel. 0769 336 150.

din urm` se pare c` are cel mai important rol, c`ci mai exista o categorie de persoane aflate frecvent sub influen\a pronun\at` a endorfinelor: cei care bat [n tobe. Atunci când se dezl`n\uie, bateristul, profesionist sau amator, [ncearc` o senza\ie de plutire, [n special când e vorba de ritmuri lente. Asemenea frecvente induc organismului o stare de relaxare profund`, asociat` totu]i cu o acut` con]tiin\` de sine. Senza\iile, chiar dac` dureaz` pu\in, pot [mbun`t`\i calitatea vie\ii celui care tr`ie]te printre ritmuri.

www.psiho-healing.ro PIESE AUTO DE VÂNZARE Piese auto pentru orice tip de ma]in`, la cele mai avantajoase pre\uri. Ofer ]i consultan\` tehnic`. Comenzi: edicomserv@yahoo.com; tel. 0744 241 558


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 11

Interven\ia terapeutic` [ntr-un caz cu atacuri de panic` ]i fobie social` psiholog Lucia Constantinescu, psihoterapeut in psihoterapia integrativ` ]coala Erskine Atacurile de panic` ]i fobia social` fac parte din categoria tulbur`rilor anxioase ]i se refer` la temeri ira\ionale ]i la evitarea situa\iilor care provoac` astfel de nelini]ti. O persoan` care are atacuri de panic` crede c` frica o va face s` cedeze fizic ]i psihic, iar [n cazul fobiei sociale apare convingerea c` se va face de ru]ine. O astfel de persoan` este extrem de sensibil` la stres ]i se sup`r` sau se nelini]te]te foarte u]or. Dându-]i seama c` nu poate s`-\i gestioneze anxietatea, ea neag` sau scap` de sub control evenimentele care au generat aceste emo\ii ]i urm`re]te s` evite situa\iile care [i [nr`ut`\esc starea. {n loc s` caute s` [n\eleag` cauzele care au produs acea stare, ea se concentreaz` asupra simptomelor fizice care fac parte din r`spunsul anxios. Elena este o profesoar` de matematic` [n vârst` de 34 ani. Are un aspect fizic pl`cut ]i este o persoan` foarte [ngrijit`. A venit la cabinet acuzând dese atacuri de panic` care se manifest` [n special [n perioada vacan\elor. Spune c` la aceste st`ri de r`u simte c` nu are aer, o stare de le]in, nu se poate \ine pe picioare, team` c` va muri, va [nnebuni sau []i va pierde controlul. De asemenea, atunci când merge s`-]i fac` cump`r`turile [n anumite magazine i se [ntâmpl` s` simt` o stare de r`u, pe care ]i-o dep`]e]te cu mare greutate, iar uneori evit` acele magazine aglomerate. Este [ngrijorat` de posibil` apari\ie a altor crize ]i de consecin\ele unor astfel de atacuri. Primul atac de panic` s-a manifestat [n urm` cu doi ani la [nceputul vacan\ei de prim`var`. Atunci a fost la un medic psihiatru ]i i s-a prescris Xanax, tratament la care a renun\at dup` o s`pt`mân`. Pentru c` atacurile se repetau, [n vacan\a de var` s-a adresat unui psiholog pe care l-a frecventat timp de trei luni, fiind [n terapie pentru atac de panic`, agorafobie ]i depresie. Pacienta se fere]te s` ia dirigen\ie la clas` pentru a nu fi pus` [n situa\ia de a \ine ]edin\e cu p`rin\ii, sau de a vorbi la ]edin\ele corpului profesoral. {i este fric` de judecata celorlal\i. Având [n vedere simptomele pacientei am putut s` constat c` aceasta sufer` de atacuri de panic` cu agorafobie ]i fobie social`. Atacurile de panic` se manifest` prin ame\eal`, lips` de aer, o stare de agita\ie, palpita\ii, tensiune [n cap, furnic`turi [n obraz, durere [n capul pieptului ]i au o durat` diferit`, uneori chiar o zi [ntreag`. Ele se pot [ncadra pe nivelul 6 conform Scalei de m`surare a intensit`\ii atacului de panic` a lui Bourne (palpita\ii; dificult`\i [n respira\ie, senza\ie de moderat` dezorientare ]i irealitate; anxietate ]i panica drept consecin\` a pierderii controlului). Un rol important [n producerea atacurilor de panic` [l joac` stresul la care Elena este supus` permanent. Atacurile de panic` au ap`rut la câteva luni dup` divor\, pe fondul [ngrijor`rilor ]i suprasolicit`rii, când pacienta a r`mas singur` cu un copil, cu datorii, f`r` s`

aib` pe cineva care s` o sprijine. Elena sufer` ]i de fobie social`. Ea simte team` ]i evit` situa\ii cum sunt: s` foloseasc` un telefon [n public, s` vorbeasc` cu cineva din partea unei autorit`\i, s` vorbeasc` [n fa\a unei audien\e, s` lucreze sau s` scrie [n timp ce este observat`, s` fie [n centrul aten\iei, s` vorbeasc` la telefon sau fa\` [n fa\` cu o persoan` mai pu\in cunoscut`. {]i aminte]te c` [n copil`rie, la serbarea de sfâr]it de an ]colar a clasei a VI-a, a trebuit s` citeasc` [n careul ]colii un material ]i atunci a avut emo\ii atât de mari [ncât a [nceput s` tremure ]i nu a fost [n stare s` termine de citit. La [nceputul terapiei am avut [n vedere realizare unei rela\ii terapeutice cât mai bune caracterizat` prin spontaneitate, congruen\`, empatie, deschidere ]i acceptare necondi\ionat`, menit` s` trezeasc` [n pacient` sentimente de [ncredere, apropiere, colaborare ]i respect. Rela\ia terapeutic` are un rol foarte important [n succesul interven\iei terapeutice având menirea s` [i ofere pacientei sentimentul de confort, acceptare f`r` a fi judecat`, siguran\`, sus\inere, importan\`, valorizare, creând pentru aceasta un teren favorabil pentru exprimarea emo\ional` ]i abordarea oric`ror probleme. Prin crearea unei rela\ii care se dezvolt` adecvat ]i armonios pacienta este mai permisiv`, are o deschidere mai mare fa\` de terapeut ]i este mai compliant` fa\` de prescrip\iile acestuia (teme ]i exerci\ii). Obiectivele terapiei au fost: terapia atacurilor de panic` cu agorafobie, terapia fobiei sociale, cre]terea [ncrederii [n sine, cre]terea rezisten\ei la stres, [mbun`t`\irea rela\iei cu p`rin\ii, o rela\ie stabil` cu un b`rbat pe care s` se poat` baza. {nc` de la primele ]edin\e de terapie am constatat c` pacient` are o frecven\` respiratorie foarte mare, de 25 de respira\ii pe minut. Am [nceput cu tehnici respiratorii (respira\ia hipoventilant`, respira\ia abdominal` ]i respira\ia [n patru timpi) ]i tehnici de relaxare (Jacobson, Schultz). {n acea perioad`, Elena se plângea de elevii foarte g`l`gio]i ]i neascult`tori de la ]coal` care o stresau

puternic. Pentru relaxare ]i diminuarea stresului, i-am recomandat s` foloseasc` tehnica “Pozi\ia birjarului” ]i ”Tehnica tragerii frânghiei”. De asemenea, am aplicat ”Reconfigurarea h`r\ii corporale” cu scopul de a elimina [ncordarea ]i tensiunea ]i a ob\ine o stare fizic` mai bun` prin inducerea relax`rii ]i a accept`rii fiec`rei p`r\i a corpului. Nu doar la ]coal` Elena era deranjat` de g`l`gie, ci ]i acas`. Ea nu suport` televizorul motivând c` este prea zgomotos. A r`mas cu aceast` sensibilitate din timpul c`sniciei, când so\ul s`u urm`rea frecvent filme cu sonorul dat tare. Ea afirm` c` o deranjeaz` violen\ele prezentate [n emisiunile de ]tiri ]i meciurile, iar filme nu urm`re]te. Când era supus` unor situa\ii stresante gândurile negative care [i ap`reau [n minte conduceau la accentuarea st`rii de r`u. Atacul de panic` este produs de o secre\ie masiv` de adrenalin`. Dac` pacienta st` lini]tit`, adrenalin` se metabolizeaz` [n trei pân` la cinci minute, ]i starea ei general` se amelioreaz`. Reac\iile de panic` au o durat` scurt`, de câteva minute ]i dispar, dac` subiectul nu le agraveaz`, luptând [mpotriva lor sau spunându-]i [n gând lucruri care [i sporesc anxietatea. F`când distinc\ia dintre teama primar`, care se refer` la reac\iile fiziologice ce stau la baza atacului de panic` ]i teama secundar` care apare atunci când pacienta se sperie singur` spunându-]i [n gând tot felul de lucruri [ngrozitoare, ea are posibilitatea s`-]i diminueze teama secundar` recurgând la sugestii de auto[ncurajare de tipul: « totul o s` treac` », « am mai f`cut fa\` ]i [nainte unor astfel de situa\ii », « senza\iile pe care le tr`iesc nu sunt pl`cute, dar le pot accepta ». Elena a [nv`\at unele strategii de contracarare a atacului de panic` [n stadiu incipient, cum sunt : angajarea [n activit`\i simple, cu caracter repetitiv (s` numere de la 100 la 1, s` numere persoanele care stau la o coad`, ma]inile de o anumit` culoare etc.), desf`]urarea unei activit`\i care presupune concentrarea aten\iei (citirea unui roman sau a unei reviste, dezlegarea unui rebus, tricotat sau cusut, jocuri de c`r\i sau

jocuri pe calculator, planificarea activit`\ilor zilnice), vizualizarea unei scene care reconforteaz`, sau s`-]i concentreze aten\ia c`tre propria respira\ie f`când câteva exerci\ii de respira\ie ]i s`-]i induc` o stare de relaxare utilizând autosugestii de tipul «Inspir calm, lini]te, destindere», «Expir teama, agita\ie, [ncordare». De asemenea, la sesizarea senza\iilor nepl`cute sau a gândurilor negative ea poate s` spun` cu glas tare sau [n gând ”stop” gândurilor anxiogene de fiecare dat` când apar, ]i s` le [nlocuiasc` cu gânduri lini]titoare cu caracter suportiv: «totul va trece» , «sunt calm` ]i puternic`», etc. {n paralel cu tehnicile ]i strategiile care aveau ca scop eliminarea atacurilor de panic`, am abordat problema rela\iei cu p`rin\ii s`i. Pentru rezolvarea problemelor de anxietate social` ale pacientei, am lucrat cu aceasta desensibilizarea [n plan imaginativ [n mai mul\i pa]i. Pacient`, aflat` [n stare de relaxare, ]i-a imaginat c` \ine o ]edin\` cu p`rin\ii la care particip` un num`r de p`rin\i mai mic la [nceput, dar la reluarea fiec`rei etape num`rul acestora a crescut ]i, [n continuare ]i-a imaginat c` la ]edin\` particip` ]i d-na directoare ]i [nc` o profesoar`. {n etapele [n care num`rul de p`rin\i a crescut, ea a sim\it emo\ii mari ]i atunci am reluat relaxarea aprofundând starea de calm ]i lini]te interioar` pân` când ]i la ultimile etape ale acestei tehnici nivelul emo\iilor s-a situat [n limite suportabile. Un alt exerci\iu pentru desensibilizare a avut ca tem` o inspec\ie la clas`. Pentru desensibilizarea [n plan real, pacienta a primit ca tem` s` abordeze ]i s` participe la discu\ii cu persoane cu autoritate. {n timpul terapiei am c`utat s` men\in o rela\ie terapeutic` bun` cu pacinta, urm`rind s` satisfac nevoile acesteia de securitate emo\ional` ]i fizic`, de acceptare, validare, impact ]i autodefinire. {n ultimul timp, Elena nu a mai manifestat atacuri de panic`, rela\ia cu p`rin\ii s-a [mbun`t`\it mult ]i [i viziteaz` mai des, are o rela\ie bun` cu prietenul actual ]i []i fac planuri de viitor, [mpreun`.

Jurnalul unei oi de]tepte „Cartea Jurnalul unei oi de]tepte, scris` de Sabin Stavarache, un copil de doar 11 ani este un proiect ambi\ios ]i demn de toat` aten\ia noastr`, a tuturor. {ntr-o perioad` [n care copiii se [ndreapt` mult mai mult spre tenta\iile tehnologiei decât spre magia pove]tilor, Sabin a [ndr`znit s`-]i fac` public` pasiunea: scrisul. {nzestrat cu mult curaj ]i un ochi critic neobi]nuit pentru vârsta lui, pove]tile sale, aventurile oi\elor Bee, Mee ]i Hee vor face prin limbajul comic un deliciu al cititorilor de toate vârstele. Autorul juvenil nu se d` la o parte de la formul`ri ingenioase, licen\e scriitorice]ti [ndr`zne\e ]i d` publicului o carte plin` de prospe\ime ]i pe alocuri o altfel de monografie a copil`riei bucure]tene. El observ` ]i spune lucrurilor pe nume, cu naturale\ea ]i sinceritatea caracteristic` vârstei sale, reu]ind s` surprind` mereu prin [mbinarea subiectivismului unui scriitor care []i iube]te personajele, cu obiectivismul copilului care observ` un comportament nelalocul lui [n jurul s`u. Aventurile oi\elor ar putea fi mai mult decât ni]te povestioare care ne [nveselesc, pot fi chiar satire [ntr-o form` embrionar`.” – M`d`lina Ghi\escu, actri\` Cost carte- 20 ron Pentru comenzi vizita\i www.jurnaluluneioidestepte.ro sau pute\i achizi\iona cartea direct de la sediul Psihosucces din Bucure]ti, str. Alb` nr. 12 (\el. 0721 150 661) Blumenthal Production ]i Editura Lindenfeld sprijin` proiectul „Jurnalul unei oi de]tepte”.


Pagina 12

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Vine, vine prim`vara … Astenie sau depresie? Autor: Psiholog Elena Sbarcea, anul II formare [n psihoterapie integrativ`, masterat [n „Psihosociologia devian\ei - criminologie” De când lu`m grija de sine [n propriile mâini, [ncepem s` vehicul`m termeni pe care [i aducem cu noi sau [i [nv`\`m pe m`sur` ce ne confrunt`m cu anumite situa\ii. Astfel de termeni sunt ]i “astenie de prim`var`” sau “depresie”. {n ultima s`pt`mân` am auzit de cel pu\in patru ori persoane care spuneau “sunt astenic`, a venit prim`vara” sau “a]a sunt eu prim`vara, deprimat`”. Este corect? Este periculos? Este patologie? Ar trebui s` acord`m mai mult` aten\ie acestor st`ri? S` vedem la ce se refer` cei doi termeni. Astenia este o stare de sl`bire general` a organismului, care poate avea diverse cauze ]i care se poate manifesta sub diverse forme afectând sfera fizic`, psihic`, sexual` ]i intelectual`. Astenia de prim`var` se instaleaz` [n perioada trecerii de la iarn` la prim`var`, atunci când luminozitatea din timpul zilei cre]te brusc ]i semnificativ. Organismul ie]it din iarn`, lipsit de vitalitate, cu diverse caren\e, cu un metabolism afectat de sezonul rece ]i de alimenta\ia s`rac` [n vitamine ]i minerale este predispus oboselii fizice ]i psihice. Astenia de prim`var` se manifest` prin oboseal` muscular` ]i intelectual`, iritabilitate, labilitate emotional`, intoleran\` la zgomote ]i lumina, vitalitate sc`zut`, dureri diverse f`r` existen\a unor afec\iuni, tulbur`ri ale somnului ]i modific`ri de greutate. De]i astenia poate afecta pe oricine, speciali]tii spun c` majoritatea cazurilor semnalate sunt femei (7380%). Astfel, se face o asociere a asteniei cu alimenta\ia deficitar` ]i tulbur`rile hormonale [ntâlnite [n perioade ca menopauza, ovula\ia si sarcina. {n cele mai multe cazuri, astenia, nu necesit` tratament, dar se cere o aten\ie marit` asupra stilului de via\`. {n tratarea asteniei se recomand` consumul de vitamine naturale din fructe ]i legume, ceaiuri ]i sucuri naturale, plimb`ri [n aer liber, activit`\i sportive f`r` grad mare de efort, odihna, evitarea stresului, petrecerea timpului liber [n mod pl`cut ]i [n compania per- hipersomnie, consum de substan\e ]i altele. soanelor dragi. Iar atunci când problemele persist` f`r` Depresia poate fi citit` [n imaginea individului. De existen\a unui diagnostic [n urma consultului unui cele mai multe ori, acesta este o persoan` f`r` for\`, medic internist, poate fi vorba de depresie. agitat`, cu o fa\` trist`, cu riduri accentuate ]i col\urile gurii l`sate, care vorbe]te lent, ]optit ]i monoton. Este Depresia este o stare mental` de triste\e, face parte st`pânit de sentimente de descurajare, neputint`, din cele mai frecvente tulbur`ri psihice, afecteaz` un triste\e, vin`, abandon ]i singur`tate ]i gânduri despre segment mare al popula\iei la nivel mondial ]i, de cele moarte ]i suicid. Se asteapt` la e]ec, se retrage ]i evit` mai multe ori, este factorul principal al sinuciderilor. responsabilit`\ile. Are o atitudine negativ` fa\` de sine Vorbim de depresie clinic` atunci când starea alterat` ]i de ceilal\i ]i nu crede [n viitor. Iar ceea ce face cel dureaz` mai mult de dou` s`pt`mâni ]i [i [mpiedic` mai frecvent ca o depresie u]oar` s` fie confundat` cu individului cursul normal al vie\ii ]i desf`]urarea activ- astenia sunt manifest`rile neurovegetative ca: sensibilit`\ilor zilnice. La depresie se eviden\iaz` mai multe itatea la varia\iile meteo, tulbur`rile digestive, tipuri: exist` depresii cauzate de factori externi (eveni- pierderea libidoului, pierderea dispozi\iei ]i simpmente, mediu), altele cauzate de factori interni (hor- tomele vegetative. moni, substan\e secretate de organism) ]i depresii Studiile arat` c` 1% din popula\ie este afectat` de atipice. depresie. Se ]tie c` o mic` parte dintre cei afecta\i conSimptomatologia [n depresie este variat`, dar nu stientizeaz` ]i se supun unui tratament corespunz`tor. exist` un tipar. Sunt [ntâlnite: insomnii matinale sau de Cei mai mul\i nu consult` un psiholog din cauza adormire, inhibi\ie psihomotorie, idei de vinov`\ie, temerii de stigmatizare social` sau din ignoran\`. Toate anxietate, labilitate emotional`, suferin\e somatice di- cazurile de depresie pot fi tratate ]i nu toate cazurile de verse, fr`mânt`ri, dispozi\ie de am`r`ciune, [ngr`]are, depresie necesit` tratament medicamentos. Chiar ]i

CLINICA PSIHOSUCCES Bucure]ti: program de psihoterapie pentru depresie; program de psihoterapie pentru atac de panic`; program de psihoterapie pentru tulbur`ri emo\ionale; program de psihoterapie pentru tulbur`ri alimentare; program de psihoterapie pentru durere; program de psihoterapie pentru colon iritabil; Comarnic: Tab`ra pentru copii ]i adolescen\i care vor s` sl`beasc` MIAAU ” Model integrativ de Antrenament mental ]i Autoap`rare urban`” Tab`ra pentru adul\i de psihoterapie ]i sl`bit Program`ri: tel. 0760 965 433 Informa\ii program tabere pe www.psihosucces.ro

cazurile de depresie sever` pot fi vindecate. {n orice situa\ie [n care se reg`sesc simptomele descrise mai sus, exist` rezolvare. Fiecare dintre noi este dator s` se iubeasc` pe sine, s` se [ngrijeasc` de sine. Totul [ncepe cu o vizit` la psihoterapeut! V` doresc tuturor o prim`var` cu multe vitamine, cu mult` mi]care [n aer liber, cu multe zâmbete, cu soare, cu cât mai putin stres ]i f`r` motive de triste\e. Colegiul Psihologilor din România

Cabinet Psihologic Individual SANDU ADRIAN DANIEL COD. 1OT0361

Psihologia Muncii ºi Transporturilor PSIHOLOGIE CLINICA Rm. Vâlcea: Str. Mihail Eminescu nr. 28 (DISPENSAR OSTROVENI ETAJ 2, CABINET 7)

Drãgãºani: Aleea Viitorului, bl. A7, sc. C - parter http://www.infopagina.ro/psihologie-clinica/ramnicuvalcea/sandu-adrian http://www.romedic.ro/cabinet-individual-de-psihologie-ramnic http://cabinetpsihologie.webs.com/

SERVICII PSIHOLOGICE • • • • • • • •

logopedie psihologie clinicã consiliere psihologicã psihoterapie psihologia muncii ºi industrial-organizaþionalã psihologia transporturilor psihologia aplicatã în servicii psihologie aplicata in domeniul securitãþii naþionale

Contact: tel/fax: 0250-712.712; mobil: 0722-428.913

Profile for Radu Maruntelu

Psihosucces nr 6  

Psihosucces, nr 6, mai 2013

Psihosucces nr 6  

Psihosucces, nr 6, mai 2013

Advertisement

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded