EUROPARLAMENTARII LA RAPORT
În interiorul delegației PD-L, gradul cel mai mare de dezacord raportat la pozițiile politice ale șefului delegației, Theodor Stolojan, îl înregistrează Monica Macovei (5,75%), în timp ce Iosif Matula deviază cel mai puțin de la linia domnului Stolojan (2,28% din voturi). Claudiu Tănăsescu, migrat la PSD la începutul acestui an, înregistrează cel mai scăzut grad de acord politic cu șeful delegației, Cătălin Ivan, votând altfel decât acesta la 12,52% din voturi. Un grad relativ mare de dezacord se înregistrează și în relația Cătălin Ivan – Ioan Mircea Pașcu (4,24%). Pe de altă parte, între Cătălin Ivan și Rovana Plumb există cea mai mică diferență de opinii politice, doar 2,65%. În interiorul delegației liberale se înregistrează un grad mai ridicat de individualism. Astfel, Cristian Bușoi s-a îndepărtat cel mai mult de la linia șefei delegației, Norica Nicolai, votând diferit față de aceasta la 8,10% din voturi. Poziția cea mai apropiată de doamna Nicolai este a Adinei Vălean, dar chiar și aici se inregistrează un grad de dezacord relativ mare (comparat cu situațiile din PSD și PD-L), în valoare de 5,31%.
Cât de transparenți sunt eurodeputații români? La doi ani de la începutul mandatului putem afirma că marea majoritate a europarlamentarilor români au început să considere transparența ca fiind importantă. Această evoluție poate fi pusă pe seama mai multor factori precum: -
Dorința de creștere a capitalului politic în țară, fapt ce stimulează eurodeputații să fie inventivi pentru a-și asigura vizibilitate și popularitate Presiunea exercitată de societatea civilă și mass media națională care relatează și cer tot mai des explicații eurodeputaților pentru comportamentul lor la Bruxelles și Strasbourg Scandalul de corupție din primavara acestui an în care este implicat și Adrian Severin, și care pare să fi determinat ceilalți eurodeputați români să pună mai mult preț pe transparență pentru a preveni suspiciuni cu privire la propria activitate.
Din dorința de a încuraja continuarea și accelerarea acestei tendințe către o mai mare transparență, am decis realizarea unui punctaj la nivel individual. În acest fel, dorim să răsplătim eforturile acelor europarlamentari care văd deja transparența ca parte integrantă a activității lor, exprimându-ne în același timp speranța că demersul nostru va acționa ca un stimulent și pentru europarlamentarii care sunt încă deficitari la acest capitol. În realizarea punctajelor privind transparența, am decis să luăm în considerare două elemente obiective, și asupra cărora putem afirma că avem informații complete: o o
Transparentizarea din proprie inițiativă: publicarea pe pagina de internet personală a informațiilor legate de activitatea de europarlamentar. Transparentizarea la cerere: punerea la dispoziție a informațiilor solicitate sub formă de chestionar de către Institutul Qvorum.
www.qvorum.ro