România în Parlamentul European
Numărul 6/2010
Cuprins: În România concediul minim de maternitate va fi extins la 20 săptămâni plătite integral IMM-urile româneşti nu vor mai avea probleme din cauza întârzierii plăților din partea autorităților publice sau a altor companii România şi celelalte state membre vor trebui să garanteze un venit minim persoanelor cu resurse financiare insuficiente Prezența delegației României în Parlamentul European după ședința plenară din săptămâna 18-21 octombrie
Principalele propuneri votate în plenul Parlamentului European în săptămâna 18-21 octombrie
Concediul minim de maternitate a fost extins la 20 de săptămâni platite integral Parlamentul European a adoptat cu 390 voturi pentru, 192 voturi împotrivă şi 59 de abţineri, o propunere de directivă care prevede extinderea concediului minim de maternitate la 20 de săptămâni platite integral cu salariul ultimei luni lucrate sau cu media salariilor lunare, alocaţia neputându-se situa sub limita celei pentru concediul medical. Amendamentul cheie privind extinderea concediului minim de maternitate de la 14 săptămâni la 20 de săptămâni plătite integral cu salariul ultimei luni lucrate sau cu media salariilor lunare, a fost adoptat doar cu o diferenţă de 7 voturi în favoarea prevederii (327 voturi pentru, 320 de voturi împotrivă şi 30 de abţineri). Astfel,
Grupul Partidului Popular European (PPE) este cel mai numeros grup politic din PE cu 265 de membri (36,1% din 736). PPE militează în mod constant pentru o consolidare a Uniunii Europene bazată pe supremaţia legii şi respectarea drepturilor fundamentale, pe aplicarea principiului subsidiarităţii si partajarea eficientă a puterii, precum şi pe instituţii democratice si independente. www.eppgroup.eu
Newsletter România în Parlamentul European amendamentul a fost susţinut la vot de forţele politice de stânga: Socialiştii şi Democraţii-S&D, Verzii şi Stânga radicală-GUE/NGL. Totodată, eurodeputaţii solicită statelor membre să ofere taţilor dreptul la un concediu de paternitate plătit integral, de cel puţin două săptămâni, în perioada concediului de maternitate. De asemenea, propunerea de directivă prevede ca femeile să aibă dreptul de a se întoarce la locul de muncă, sau la un „post echivalent”, o poziţie cu aceeaşi remuneraţie, aceeaşi categorie profesională şi aceeaşi fişă a postului precum cele avute înaintea începerii concediului de maternitate. Poziţia europarlamentarilor români: Majoritatea eurodeputaţilor români au susţinut la vot propunerea de directivă a legislativului european, cu excepţia lui Sebastian Bodu (PPE), Cristian Dan Preda (PPE) şi Traian Ungureanu (PPE) care au votat împotrivă. Totodată, doamnele eurodeputat Monica Macovei (PPE) şi Renate Weber (ALDE) s-au abţinut la vot, iar Rareş Niculescu, László Tőkés şi Corneliu Vadim Tudor nu au votat (vezi aici distribuţia voturilor şi textul).
Crearea unui Fond Monetar European – o posibilă măsură pentru ieşirea din criză Parlamentul European a votat o rezoluţie nelegislativă1 cu privire la îmbunătățirea guvernanței economice și a cadrului de stabilitate al Uniunii, în special în zona euro. Prin această rezoluţie, europarlamentarii solicită crearea unui fond monetar european permanent și a unor obligațiuni europene.
Grupul Alianţei Progresive a Socialiştilor şi Democrţilor (S&D) este al doilea grup ca mărime din PE, cu 184 de membrii (24,9% din 736). Valorile promovate de S&D sunt direcţionate către o coordonare economică europeană mai eficientă, drepturi fundamentale de muncă pentru toţi lucrătorii, o economie eficientă din punct de vedere al resurselor, măsuri de consolidare a democraţiei UE, precum şi îmbunătăţirea reprezentării UE în G20 şi alte organizaţii mondiale. http://www.socialistsandd emocrats.eu
Conform prevederilor acestei rezoluţii, pentru o coordonare eficientă a politicilor bugetare şi economice, Parlamentul European va avea un rol sporit în ceea ce priveşte monitorizarea bugetelor naţionale. Această rezoluţie a fost votată cu 468 de voturi „pentru”, 61 „împotrivă” şi 45 de „abţineri”, majoritatea grupurilor pro-europene (PPE, S&D, ALDE, Verzi) susţinând adoptarea acesteia. Poziţia europarlamentarilor români: Majoritatea europarlamentarilor români au votat în favoarea acestei propuneri de rezoluţie, excepţie facând Ramona Mănescu (ALDE), 1
Prin caracterul nelegislativ al unei rezoluții se înțelege faptul că Parlamentul European adoptă rezoluția pentru a invita Comisia Europeană să inițieze o propunere legislativă pe subiectul vizat de rezoluție
2
VoteWatch Newsletter Norica Nicolai (ALDE), Renate Weber (ALDE), Cristian Preda (PPE) și László Tőkés (PPE) care, deși au fost prezenţi, nu au votat (vezi aici distribuţia voturilor şi textul).
IMM – urile româneşti nu vor mai avea probleme din cauza întârzierii plăților din partea autorităților publice sau a altor companii Potrivit unei propuneri de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului, termenul atât pentru sectorul public cât și pentru cel privat pentru efectuarea plății pentru bunuri sau servicii furnizate va fi de 30 de zile. Însă, dacă ambele părți sunt de acord, termenul poate fi prelungit până la 60 de zile. După ce această propunere va fi adoptată în mod formal şi de Consiliu, statele membre au la dispoziţie 2 ani pentru a pune în aplicare dispoziţiile acesteia. Propunerea a fost votată de o majoritate largă obţinând 612 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” şi 21 de „abţineri”. În ceea ce priveşte votul eurodeputaţilor români pe această propunere de directivă, cea mai mare parte au susţinut-o, votând în favoarea adoptării acesteia. Excepţie au făcut László Tőkés (PPE), Norica Nicolai (ALDE) şi Viorica Dăncilă (S&D) care, deşi au fost prezenţi, nu au votat (vezi aici distribuţia voturilor şi textul).
Grupul Verzilor/ Alianţa Liberă Europeană reuneşte 55 europarlamentari (7,3% din 736) şi susţine dezvoltarea durabilă, drepturi culturale, democratice. Grupul militează pentru un mediu înconjurător bine întreţinut, precum şi pentru soluţionarea problemelor prin mijloace paşnice. Verzii doresc, de asemenea, să construiască o Uniune Europeană a unor popoare libere bazată pe principiul subsidiarităţii şi al solidarităţii. http://www.greens-efa.org
Principalele propuneri dezbătute în plenul Parlamentului European în săptămâna 18-21 octombrie
Europarlamentarii români au fost de acord cu adoptarea unor noi reguli privind modernizarea Organizaţiei privind Pescuitul în zona Atlanticului de Nord-Vest (NAFO) Rezoluţia dezbătută în plenul Parlamentului European are ca principal scop îmbunătăţirea utilizării şi conservării resurselor de pescuit. Prin amendamentele depuse, eurodeputaţii şi-au exprimat sprijinul pentru modernizarea organizaţiei, simplificarea procesului decizional şi stabilirea unei noi proceduri de soluţionare a litigiilor.
3
Newsletter România în Parlamentul European
Daciana Sârbu (S&D) a subliniat în cadrul acestei dezbateri că pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat are consecinţe grave asupra comunităţilor din zona Atlanticului de Nord, şi în special, asupra ecosistemelor marine, fiind o ameninţare la adresa resurselor alimentare. Cu toate acestea, domeniul de aplicare al convenţiei privind cooperarea în cadrul Organizaţiei privind Pescuitul în zona Atlanticului de Nord-Vest nu permite abordarea completă a problemelor legate de pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat.
Parlamentul European va avea puteri sporite în ceea ce priveşte acordarea instrumentelor financiare ţărilor non-UE Europarlamentarii au dezbătut în plenul Parlamentului European şase rapoarte2 cu privire la instrumentele financiare prin care sunt finanţate de către Comisia Europeană proiectele menite să consolideze cooperarea cu ţările în curs de dezvoltare şi să promoveze stabilitatea, democraţia, drepturile omului în ţări non-UE. Prin propunerile adoptate, eurodeputaţii au dreptul de a controla modul în care Comisia Europeană finanţează aceste proiecte. Practic, forul legislativ poate bloca documentele de strategie, dar şi programele multianuale elaborate de Comisia Europeană pentru instrumentele de cooperare externă.
Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) are 35 de membri în Parlamentul European (4,8% din 736). GUE/ NGL pledează pentru o Uniune Europeană mai transparentă, pentru democraţie directă şi pentru participarea activă a cetăţenilor. De asemenea, luptă pentru mai multe locuri de muncă şi oportunităţi educaţionale, pentru securitate şi solidaritate socială. www.guengl.eu
Elena Băsescu (PPE) a atras atenţia asupra implementării Instrumentului european pentru democraţie şi drepturile omului în regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova. Doamna eurodeputat a menţionat că este nevoie de „regândirea” acestui instrument în vederea elaborării unor strategii eficiente de implementare în această regiune. Experienţa a dovedit că acest instrument nu a fost folosit la maxima lui capacitate fiind înregistrate frecvente întârzieri de implementare şi probleme în ceea ce priveşte transparenţa.
2
Cele şase rapoarte sunt: Instrumentul de stabilitate; Instrumentul de finanţare a cooperării pentru dezvoltare; Instrumentul de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială; Instrumentul financiar pentru cooperarea cu ţările industrializate; Instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare.
4
VoteWatch Newsletter
Corina Creţu (S&D) a evidenţiat necesitatea exercitării dreptului de control al PE şi a subliniat problemele legate de modalitatea în care Comisia a pus în aplicare Instrumentul de finanţare a cooperării pentru dezvoltare.
România şi celelalte state membre vor trebui să garanteze un venit minim persoanelor cu resurse financiare insuficiente Parlamentul European a adoptat o rezoluţie conform căreia statele membre UE vor trebui să adopte măsuri specifice de sprijinire a persoanelor cu venituri insuficiente printr-o contribuție financiară minimă din partea statului și prin facilitarea accesului la servicii. Sistemele de venit minim trebuie să stabilească resurse financiare minime la un nivel echivalent cu cel puțin 60% din venitul mediu din statul membru în cauză. Astfel, acest sistem constituie un mod eficient de combatere a sărăciei, de garantare a unui nivel de viață adecvat și favorizarea incluziunii sociale.
Viorica Dăncilă (S&D) consideră că Uniunea şi statele membre trebuie să acorde o atenţie deosebită programelor de formare pe tot parcursul vieţii, acestea fiind o metodă de luptă împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale. De asemenea, a propus Comisiei să realizeze o analiză a domeniilor în care deficitul de personal calificat este în creştere, pentru a putea ulterior să promoveze măsuri de acoperire a acestui deficit. O posibilă măsură ar fi şi extinderea programului Erasmus şi la alte categorii socio-profesionale (tineri fără studii universitare sau şomeri incluşi în programe de reconversie profesională).
Sógor Csaba (PPE) a subliniat necesitatea luării unor măsuri urgente pentru eradicarea sărăciei având în vedere faptul că în ultima perioadă numărul persoanelor care se confruntă cu sărăcia este tot mai mare. Domnul eurodeputat consideră că cea mai eficientă măsură de eradicare a sărăciei o reprezintă politicile de ocupare, iar printr-o strânsă cooperare statele membre vor reuşi să elaboreze şi să implementeze măsuri eficiente de combatere a sărăciei. 5
Newsletter România în Parlamentul European
Eurodeputaţii români sprijină reformele realizate de Republica Moldova pentru a adera la UE Conform rezoluţiei adoptate de PE, un element esențial pentru promovarea stabilității politice și a prosperității economice în Republica Moldova îl reprezintă rezolvarea conflictului cu Transnistria. Totodată, europarlamentarii au invitat Comisia Europeană să înceapă elaborarea unui plan de acţiune pentru liberalizarea vizelor, având în vedere progresele realizate de Republica Moldova.
Monica Macovei a luat cuvântul în numele grupului PPE evidenţiind faptul că Moldova a început să pună în aplicare un plan cu măsuri prioritare în domenii esenţiale de reformă şi un plan pentru reforma justiţiei. Ţinând cont de faptul că Republica Moldova a realizat cele mai mari progrese din regiune, doamna europarlamentar a solicitat Consiliului să „răsplătească” munca şi voinţa Moldovei de a deveni membru UE. Totodată, a subliniat că UE ar trebui să se implice mai mult la nivel politic în Transnistria.
În numele grupului S&D a vorbit Adrian Severin, acesta menţionând că există o singură opţiune, şi anume: „europenizarea” sau „transnistrienizarea” Republicii Moldova. Problema democratizării Moldovei ţine de „dezbinările politice interne”, instabilitatea politică reprezentând o piedică în punerea în aplicare a reformelor pro-europene de către actualul guvern moldovean.
Cristian Buşoi (ALDE) a cerut instituţiilor europene să continue acţiunile de sprijin pentru Republica Moldova, astfel încât aceasta să poată continua reformele în vederea aderării la Uniunea Europeană. De asemenea, a solicitat Comisiei Europene elaborarea unui plan clar de elminare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni.
6
VoteWatch Newsletter
Prezența delegației României în Parlamentul European după ședința plenară din săptămâna 18-21 octombrie Elena ANTONESCU
100.00 %
Viorica DĂNCILĂ
87.32 %
George Sabin CUTAŞ 100.00 %
Renate WEBER
86.76 %
Iosif MATULA
100.00 %
Rovana PLUMB
85.29 %
Cristian PREDA
100.00 %
Adrian SEVERIN
85.29 %
Csaba SÓGOR
100.00 %
Rareş NICULESCU
82.35 % 81.69 %
Ioan ENCIU
98.59 %
Ioan Mircea PAŞCU
Adriana ŢICĂU
97.18 %
Traian UNGUREANU
78.87 %
Victor BOŞTINARU
95.77 %
László TŐKÉS
77.94 %
Monica MACOVEI
95.77 %
Ramona MĂNESCU
77.46 %
Marian-Jean MARINESCU
94.37%
Adina VĂLEAN
76.56 %
Cătălin IVAN
76.47 %
Sebastian BODU
76.47 %
Iuliu WINKLER Theodor STOLOJAN
94.20 % 94.12 %
Corina CREŢU
91.55 %
Norica NICOLAI
76.47 %
Elena BĂSESCU
90.14 %
Cristian BUŞOI
76.06 %
Claudiu TĂNĂSESCU
90.14%
Corneliu VADIM TUDOR
Petru LUHAN
88.24 %
George BECALI
Daciana SÂRBU
88.24 %
Grupul Europa Libertății și Democrației (EFD) este reprezentat în PE de 35 de membri (4,2% din 736). EFD promovează o cooperare democratică între statele europene suverane, respingând crearea unui superstat european, centralizat şi unic. Grupul se opune continuării integrării europene, care ar accentua structura politică centralistă a UE, considerând că nivelul legitim pentru democraţie revine Statelor Naţionale. http://www.efdgroup.eu/
52.94% 36.76%
7
Newsletter România în Parlamentul European
Institutul European pentru Democrație Participativă - Qvorum este o organizație non-guvernamentală, fondată în anul 2008, care şi-a stabilit ca misiune stimularea participării cetăţenilor şi a partenerilor sociali în procesul de formulare a politicilor la nivel naţional şi european. Qvorum își desfășoară activitatea la Bruxelles, București și Cluj-Napoca, iar principalele arii de analiză sunt monitorizarea lucrărilor Parlamentului European și ale Parlamentului României. În vederea informării publicului, Qvorum emite regulat informări de presă, newsletter-uri , analize și rapoarte de monitorizare. Totodată, Qvorum desfășoară traininguri educativ-informative pentru promovarea valorilor democratice şi a cetăţeniei europene active în special în rândul tinerilor din România.
Urmăriţi-ne în timp real pe: Facebook Citeşte numerele anterioare din newsletter pe portalul Qvorum
Contact: Doru Franţescu: doru.frantescu@qvorum.ro Rucsandra Filloreanu: rucsandra.filloreanu@qvorum.ro
Acest mesaj nu este SPAM. Conţine datele de identificare ale expeditorului şi instrucţiuni de dezabonare. Daca nu mai doriţi să primiţi acest newsletter, trimiteţi un e-mail cu subiectul: Dezabonare
Proiect finanţat de Guvernele Islandei, Principatul Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Mecanismului Financiar SEE 8