Profitul Agricol nr. 9, din 2023

nr. 9 din 8 martie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 9/2023

Agricultura este tot o strategie politicå

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Sunt la Paris, la o lansare de carte. “Geopolitica grâului”, o carte de economie agricolå scriså de Sébastien Abis. Am ajuns cam târziu ¿i gåsesc un loc pe margine. Francezii sunt civiliza¡i, iau loc din mijlocul rândului cåtre capåt, ca întârzia¡ii så nu deranjeze pe toatå lumea pentru un scaun.

Pe scenå, degajat, autorul începe så povesteascå cum i-a venit ideea.

Dupå ce i-a trecut bulversarea råzboiului, s-a apucat de discu¡ii, dezbateri, cu fermieri, politicieni, pre¿edin¡ii comisiilor economice din senat ¿i guvern.

Concluziile le-a adunat sub forma acestei cår¡i. Sala râde u¿or ¿i aplaudå.

Pe scenå urcå un alt tip degajat, cu pårul ni¡el cam rebel ¿i ochelari de tocilar pe nas. Sala îl aplaudå politicos. Este Marc Fesneau, ministrul lor al agriculturii. Vorbe¿te despre agresiunea Rusiei, ale cårei emo¡ii nu s-au stins încå în Europa de Vest. Spune cå aståzi teama unui risc nuclear (ce atent î¿i alege cuvintele) este una fundamentalå, în fa¡a cåreia pålesc ¿i problemele energetice, ¿i cele ecologice. Dar cå lumea occidentalå trebuie så-¿i påsteze direc¡iile ¿i så nu se råzgândeascå dupå fiecare izbucnire a Kremlinului.

Ministrul coboarå, aplaudat sincer, ¿i pe scenå urcå alt vorbitor. Este, în¡eleg eu, pre¿edintele comisiei agricole a Adunårii Na¡ionale, echivalentul Camerei Deputa¡ilor la noi. Vorbe¿te despre Fran¡a, care cunoa¿te o blamare pentru reu¿ita sa agricolå. Dar Fran¡a nu trebuie så se ru¿ineze cå produce mult. Pentru cå francezii nu vor så mai cunoascå foametea pe care au cunoscut-o dupå Al Doilea Råzboi. Dorin¡a de a avea suveranitate alimentarå a transformat-o în superputerea agricolå de aståzi ¿i prea multe organiza¡ii o acuzå de asta. Pentru Fran¡a, grâul nu este o armå.

Deputatul francez a fost ¿i el bine prizat de public. Aplauze când coboarå.

Autorul revine ¿i încheie cu o gåselni¡å percutantå: aståzi grâul este la fel de important ca petrolul. Grâul este petrolul Fran¡ei! Alina Cre¡u prime¿te chiar o dedica¡ie dezarmantå: “grâul este pace”, o reinterpretare a aforismului orwellian “råzboiul este pace”.

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 9/2023

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Brazilia aprobå grâul modificat genetic Un alt focar de PPA în Germania Azomure¿ nu a pornit produc¡ia

6 6 7

Macron pune condi¡ii pentru adoptarea acordului cu Mercosur Alcedo lanseazå fungicidul Salvator Max

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

O vizitå de lucru la fabrica de tractoare Irum

12

Båltirile afecteazå culturile în Cara¿-Severin

Tractoarele au blocat Bruxelles-ul

8

8

Vizita fermierilor UNCSV în ¡ara iriga¡iilor prin picurare

10

26

Syngenta apårå noble¡ea livezilor

42

7

Ma[ini & utilaje 28

Calculul sumei pierdute de fermieri Timi¿ul cere interven¡ie dupå importurile ucrainene 30 este corect, dar...

14 în criza cerealelor Cifrele comer¡ului UE - Ucraina 16 Picador 1,6 MG: o aplicare, trei efecte pozitive la porumb 32 Ucraina creeazå un fond de asigurare pentru nave 16 Cre[terea animalelor Gheorghe Stratulat: Ferma trebuie så aibå efective mici 34 Culturi vegetale Rezerva de apå din stratul 0-100 cm 8 Salonul Agriculturii de la Paris, unde crescåtorii Combaterea dåunåtorilor-cheie expun pentru orå¿eni 36 la rapi¡å ¿i cereale 20 Editarea genomicå în producerea semin¡elor Filan: O for¡å antifungicå pentru rapi¡å ¿i floarea-soarelui Calitatea slabå a solului ar putea compromite planul ambi¡ios al Chinei

Gr\dina, via [i livada 22

BASF: noua tehnologie smart pentru producåtorii de legume

24 Produsele recomandate de speciali¿tii BASF

Zorvec Vinabel - cea mai nouå 26 inova¡ie împotriva manei

37

SDF Farm Management, toatå ferma încape pe telefon

43

IPSO Agriculturå ¿i atuul combinelor inteligente

44

A mai plecat un pionier al ma¿inismului agricol european

46

Holde Agri pariazå totul pe Tiger

47

Maschio: de 20 de ani în România

48

Planul na]ional strategic PNS-ul 49 explicat succint

Opinii Albinele ¿i societatea umanå

38

40

52

Hobby Dupå vulpi

53

Insecta din farfurie...

54

EVENIMENTELE Bogdan Furfuricå este noul pre¿edinte APA Bråila ¥n urma numårårii voturilor, fermierul Bogdan Furfuricå (1.600 ha) este noul pre¿edinte al Asocia¡iei Producåtorilor Agricoli Bråila. El a câ¿tigat cu un scor strâns (56 la 46) în fa¡a Ninei Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR. Nina Gheorghi¡å a fost aleaså membru în Comitetul Director al APA. Rusia vrea så vaccineze toate påsårile contra gripei aviare Uniunea Producåtorilor de Carne de Pui din Rusia, Rosptisesoyuz, a propus o nouå strategie de combatere a gripei aviare prin vaccinarea tuturor påsårilor de la fermele industriale din ¡arå. Organiza¡ia a admis cå måsurile de biosecuritate adoptate pânå acum nu au reu¿it så opreascå råspândirea virusului ¿i sus¡ine cå vaccinarea este singura solu¡ie pentru a preveni o crizå alimentarå, pe fondul sanc¡iunilor interna¡ionale impuse Rusiei.

O astfel de campanie ar face imposibile exporturile de carne de pui din Rusia, pentru cå testele nu fac diferen¡a între virusul real ¿i tulpina folositå de vaccin.

Calendarul Concursului BASF Pove¿ti cu vinuri române¿ti Concursul BASF Pove¿ti cu vinuri române¿ti continuå ¿i în acest an. ¥nscrierile sunt încå deschise, dupå urmåtorul calendar: - pe 15 martie va avea loc etapa Muntenia. Data limitå pânå la care se pot trimite etichetele pentru jurizare este 3 martie iar probele de vin pânå pe 13 martie.

- pe 22 martie are loc etapa Banat ¿i Transilvania. Pentru jurizare, etichetele se înscriu pânå pe 9 martie iar probele de vin, pe 20 martie.

- pe 29 martie are loc etapa Oltenia ¿i Dobrogea. Etichetele sunt a¿teptate pânå pe 17 iar probele de vin pentru jurizare, pânå pe 27 martie.

Concursul se adreseazå tuturor podgorenilor sub 100 de hectare.

6

S|PT|MÂNII Brazilia aprob\ grâul modificat genetic Brazilia a aprobat cultivarea ¿i comercializarea unui varietå¡i de grâu modificat genetic pentru a rezista la efectele secetei, dezvoltatå de compania argentinianå Bioceres.

Statul sud-american devine astfel al doilea dupå Argentina care autorizeazå cultivarea varietå¡ii HB4, care ar putea cre¿te semnificativ produc¡ia de cereale din regiunile aride ale Braziliei.

Bioceres a salutat decizia autoritå¡ilor, “care aratå cå pia¡a brazilianå nu respinge tehnologia”, ¿i sus¡ine cå “varietatea HB4 are o produc¡ie mai bunå în orice condi¡ii fa¡å de semin¡ele normale, iar în regiunile aride asigurå o recoltå medie cu 43% mai mare.”

Abimapi, o asocia¡ie a producåtorilor de paste, pâine, biscui¡i ¿i pråjituri din Brazilia, spune cå grâul modificat

genetic va cre¿te aprovizionarea cu fåinå pe pia¡a internå ¿i ar putea provoca reducerea pre¡urilor la unele produse.

Organiza¡ia a militat mult timp pentru interzicerea culturilor modificate genetic, dar ¿i-a schimbat opinia dupå ce un sondaj a aråtat cå 70% dintre consumatorii brazilieni sunt dispu¿i så cumpere alimente modificate. În noiembrie 2021, Brazilia a devenit prima ¡arå din lume care a permis importurile de fåinå måcinatå din grâu modificat genetic.

Suprafa¡a totalå însåmân¡atå cu grâu în Brazilia este de aproape trei milioane de hectare, în special în Rio Grande ¿i Parana, dar ¡ara depinde de importuri din Argentina pentru cå recolta internå este insuficientå.

Un alt focar de PPA în Germania Autoritå¡ile din Germania au confirmat descoperirea unui nou focar de pestå porcinå africanå, la o fermå de mici dimensiuni din estul ¡årii.

Animalele au fost sacrificate pentru a opri transmiterea virusului ¿i a fost impuså o zonå de carantinå.

Focarul anuleazå practic eforturile diplomatice din ultimii ani ale Berlinului, care a încercat så negocieze reluarea exporturilor de carne de porc în

China ¿i alte state asiatice, care sunt interzise încå din anul 2020, dupå identificare primilor mistre¡i infecta¡i pe teritoriul german. Virusul a fost adus de animale sålbatice din Polonia ¿i au fost raportate pânå acum peste trei mii de cazuri de infec¡ie la mistre¡i doar în statul Brandenburg.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 9/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Azomure[ nu a pornit produc]ia Såptåmâna trecutå, premierul Nicolae Ciucå a vizitat Azomure¿, cel mai important producåtor de îngrå¿åminte din România, dorind så afle de ce compania nu a reluat încå produc¡ia.

“Am vrut så aflåm de ce în momentul de fa¡å nu au pornit produc¡ia, este clar cå discu¡iile sunt legate de competitivitatea produselor, care este strâns dependentå de pre¡ul gazelor.

Am promis cå în func¡ie de discu¡iile tehnice pe care vom continua så le avem atât cu dumnealor, cât ¿i cu producåtorii - pentru cå nu putem så luåm o måsurå unilateral doar pentru un producåtor -, trebuie så vedem cum facem în a¿a fel încât decizia pe care o vom lua så fie aplicatå pentru to¡i marii consumatori, atât de gaz, cât ¿i de energie”, a afirmat Ciucå.

Prim-ministrul a spus cå, întrucât eventualele ajutoare de stat trebuie agreate cu Comisia Europeanå, nu a

putut oferi conducerii Azomure¿ niciun råspuns concret.

“Tocmai de aceea nu am putut så dåm aståzi un råspuns, pentru cå instrumentul cel mai la îndemânå pentru Guvern ar fi acordarea de ajutoare de stat. Doar cå aceste ajutoare de stat trebuie agreate ¿i avizate împreunå cu Comisia Europeanå, iar pânå în momentul în care nu avem acest aspect

Premierul Nicolae Ciuc\ al\turi de Josh Zacharias, directorul general Azomure[

clarificat, nu putem så promitem absolut nimic”, a precizat Nicolae Ciucå.

Purtåtorul de cuvânt al Azomure¿, Ovidiu Maior, a apreciat discu¡ia detaliatå a reprezentan¡ilor combinatului cu oficialii politici ¿i sperå cå dialogul va continua.

O vizit\ de lucru la fabrica de tractoare Irum Såptåmâna trecutå, premierul Nicolae Ciucå a fåcut o vizitå de lucru la fabrica de tractoare Irum.

“Le-am våzut pentru prima datå toamna trecutå la târgul Indagra”, î¿i aminte¿te premierul. “Am stat de vorbå

cu cei care prezentau echipamentele la Romexpo ¿i am vrut så îi vedem la fa¡a locului cum muncesc, cum au reu¿it så integreze o mare parte din piese ¿i echipamente în industria din România, cum reu¿esc så producå aceste utilaje atât pentru pia¡a internå, cât ¿i pentru pia¡a externå.”

Nicolae Ciucå s-a declarat mândru de faptul cå utilajele produse la Reghin poartå logoul fabricat în România.

“Am observat acea etichetå care, oriunde o vedem, ne face mândri Made in România, produs în România.”

pagin\ de Arin DORNEANU Profitul Agricol 9/2023

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Macron pune condi]ii pentru adoptarea acordului cu Mercosur Pre¿edintele francez Emmanuel Macron a declarat din nou cå acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeanå ¿i grupul Mercosur nu va fi aprobat pânå când toate statele sud-americane implicate nu adoptå acelea¿i standarde de mediu pe care le respectå fermierii europeni.

“Atunci când le impunem unele restric¡ii producåtorilor no¿tri, trebuie så le impunem ¿i pentru alimentele pe care le importåm”, a explicat Macron. În ciuda eforturilor din ultimii ani, cei

patru membri ai Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay ¿i Paraguay) au standarde de mediu foarte diferite. În timp ce Uruguay a fåcut progrese mari în acest sens, Brazilia a redus masiv måsurile de protec¡ie a mediului în ultimii patru ani, în mandatul pre¿edintelui Jair Bolsonaro.

“Un acord nu este posibil dacå partenerii no¿tri nu respectå prevederile Acordului de la Paris a¿a cum facem noi ¿i dacå nu impun acelea¿i restric¡ii sanitare ¿i de poluare pe care noi le im-

punem fermierilor no¿tri”, a declarat pre¿edintele francez.

Tratatul de liber schimb dintre UE ¿i Mercosur a fost semnat în anul 2019 dupå negocieri care au durat douå decenii, dar nu a fost ratificat încå de parlamentele na¡ionale din statele UE, în principal din cauza politicilor de mediu ale lui Bolsonaro.

Fermierii francezi au cerut în mod repetat ca tratatul så nu fie ratificat, pentru a nu permite importul de alimente ieftine din America de Sud.

Tractoarele au blocat Bruxelles-ul Fermierii belgieni au adus mii de tractoare care au blocat traficul din centrul capitalei Bruxelles, pentru a protesta împotriva unui plan de reducere a nivelului de nitra¡i.

Guvernul din jumåtatea flamandå a Belgiei încearcå de mai multe såptåmâni så negocieze cu fermierii un acord pentru reducerea poluårii provocate de îngrå¿åminte, dar discu¡iile au e¿uat ¿i cabinetul flamand este aproape de demisie.

Mai multe organiza¡ii ale agricultorilor ¿i-au unit for¡ele ¿i au adus în capitalå aproximativ 2.700 de vehicule, conform estimårilor poli¡iei. Mai multe bulevarde importante din ora¿, unde se aflå ¿i principalele institu¡ii ale Uniunii Europene, au fost blocate timp de mai multe ore.

Fermierii spun cå în forma actualå planul îi va for¡a så dea faliment ¿i cå nu este unul echitabil, pentru cå alte industrii poluante nu sunt supuse unor restric¡ii similare.

8

“Este o catastrofå economicå ¿i socialå. Multe ferme vor fi for¡ate så reducå numårul animalelor pe care le påstreazå, sau så se închidå de tot”, spune Nele Kempeneers, purtåtor de cuvânt al organiza¡iei agricole Boerenbond. Controversele privind reducerea poluårii în agriculturå au provocat proteste masive ale fermier-

ilor din mai multe state europene.

Cele mai importante au fost cele din Olanda, acolo unde voturile agricultorilor furio¿i s-ar putea dovedi decisive în alegerile parlamentare organizate peste douå såptåmâni.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 9/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Vizita fermierilor UNCSV în ]ara iriga]iilor prin picurare 38 de fermieri din 27 de cooperative membre UNCSV au vizitat Israel, în perioada 27 februarie - 3 martie, la invita¡ia grupului Metzer.

Cele 27 de cooperative exploateazå 22.000 ha, dintre care 3.800 ha irigate, 6.000 ha în curs de irigare.

To¡i fermierii din grup au sau vor avea iriga¡ii prin picurare.

Am

înso¡it grupul ca jurnalist al revistei Profitul Agricol.

Programul de vizite a fost unul foarte intensiv, cu cel pu¡in douå obiective zilnic. O vizitå a fost la fabrica Metzer, din chibu¡ul cu acela¿i nume. O alta la un grup de cooperative care vând de un miliard de euro pe an. ¥n altå zi, am fost la Fondul de asigurare a riscurilor naturale pentru agriculturå Kanat, la Fondul

10

pentru dezvoltarea Agriculturii Mashav, am våzut planta¡ii de banane digitalizate ca într-un film SF, cu senzori care citesc umiditatea, pH ¿i conductivitatea electricå, informa¡iile fiind colectate permanent de un computer care comandå irigarea ¿i fertirigarea. ¥n altå zi am fost la uzina de tratare a apelor reziduale, pe care o transformå în apå pentru iriga¡ii. Så vå mai spun cå Israelul a construit sta¡ii de compostare a dejec¡iilor în preajma tuturor ora¿elor?

Tehnologia a ajuns atât de avansatå, încât toate apele reziduale sunt tratate integral, fårå a mai rezulta reziduuri toxice.

De fapt, Israelul se laudå cu performan¡a de a capta ¿i utiliza/reutiliza orice picåturå de apå dulce, indiferent de surså. În plus, au ¿i uzine de desalinizare a apei. Apa urmeazå a fi utilizatå pentru “înverzirea” de¿ertului, care în prezent ocupå jumåtate din suprafa¡a ¡årii.

Deocamdatå, apa de iriga¡ii este strict ra¡ionalizatå, dar se irigå 90% din

suprafa¡a agricolå, predominând culturile legumicole ¿i pomicole (se asigurå consumul intern ¿i se exportå cantitå¡i importante, importându-se cereale ¿i carne). Dar se cultivå cu succes ¿i porumb, cu produc¡ii de 20 t/ha. Porumb extratimpuriu, semånat la început de an, protejat de frig cu folie de polietilenå ¿i recoltat în mai. ¥n Israel se fac eforturi permanente pentru eficientizarea consumului de apå, în condi¡iile în care se anticipeazå cå, în doar 10 ani de zile, disponibilul de apå pentru agriculturå se va reduce cu 40%. De exemplu, Institutul de cercetare de stat Neve Yaar studiazå efectul culturilor de acoperire.

Proiectul se aflå în anul 5 din 15 ¿i primele concluzii aratå o reducere a pesticidelor cu 50%, a necesarului de apå cu 30%, precum ¿i a necesarului de fertilizan¡i, produc¡iile fiind acelea¿i.

Dar, despre toate acestea, voi reveni în detaliu în numerele urmåtoare.

Robert VERESS

Profitul Agricol 9/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 3 martie, a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei).

A scåzut cu 24 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 27 februarie.

Grâu

România FOB Constan¡a 275 euro/t (+ 2) 1.347 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 27.02 - 3.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023. ¥n perioada 27 februarie - 3 martie pre¡ul grâului pe pie¡ele

Principalele destina¡ii: Coreea de Sud 77.770 tone, China

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

75.700 tone, Columbia cu 57.700 tone, Mexic 57.070 tone, Japonia 57.070 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 327 dolari/tonå (1.504 lei). A scåzut cu 22 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 267 euro/tonå (1.308 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 299 euro/tonå (1.465 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 27 februarie. $/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 Aprilie 285 283 279 269 257 Mai 290 289 287 277 261 Iunie 291 290 289 275 265 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 Aprilie 330 329 327 315 301 Mai 327 323 321 310 300 Iunie 323 321 319 307 297

de 265 dolari/tonå (1.219 lei). A scåzut cu 18 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România FOB Constan¡a 210 euro/t (- 5) 1.029 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 27.02 - 3.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 3 martie 2023, a fost Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 Aprilie 271 269 267 255 253 Mai 269 267 265 253 251 Iunie 267 265 263 257 247 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aprilie Mai

12

$/t

27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 277 273 271 270 257 279 277 275 273 269

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie 2023, este de 203 euro/tonå (995 lei).

A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei).

A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 289 euro/tonå (1.416 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 3 martie 2023, a fost de 281 euro/tonå (1.377 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 februarie.

€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 253 euro/t (1.308 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna aprilie 2023 este de 253 euro/t (1.204 lei).

A înregistrat o scådere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna aprilie, a fost de 251 dolari/t (1.155 lei).

A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 Aprilie 345 343 341 339 327 Mai 347 345 343 340 337 Iunie 349 347 345 343 339 euro/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 Rouen 291 290 289 277 267 Dunquerque 291 290 289 277 267 Pallice 299 299 297 285 273 Creil FOB 289 287 285 273 265 Moselle FOB 269 267 265 269 267 Rouen FOB 327 325 323 301 299

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 293 euro/tonå (1.436 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 257 dolari/tonå (1.182 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 281 279 277 274 279 281 279 277 274 281 285 283 279 277 293 Bordeaux FOB 287 285 281 279 285 Pontivy 293 291 289 287 289 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 9/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 27 februarie 3 martie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 567 dolari/tonå (2.608 lei). A scåzut cu 8 dolari/ tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: China 1.077.770 tone, Germania Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 541 dolari/tonå (2.498 lei).

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 27.02 28.02 Aprilie 1.347 1.331 Mai 1.317 1.315 Iunie 1.325 1.323

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

FOB Constan¡a 211 euro/t (+ 4) 1.034 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 27.02 - 3.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 259 euro/tonå (1.269 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å

PREºURI

27.02 - 3.03.2023

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 547 euro/tonå (2.680 lei).

A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 februarie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 527 euro/tonå (2.582 lei).

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 3 martie 2023, a fost de 611 dolari/tonå (2.811 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå.

27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 Aprilie 567 565 561 565 553 Mai 569 567 557 559 549 Iunie 561 559 555 557 545

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

77.770 tone, Olanda 73.970 tone, Mexic 37.770 tone ¿i Taiwan 7.770 tone.

$/t

01.03 02.03 03.03 1.330 1.357 1.335 1.313 1.317 1.341 1.321 1.327 1.335

euro/t

27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 Rouen 285 283 279 277 259 Dunquerque 287 285 283 277 259 Pontivy 281 279 277 269 267 Orz bere: Creil** 285 283 281 279 277 Moselle** 297 293 291 289 285

re, FOB-Moselle, a închis la 285 euro/tonå (1.396 lei).

A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 Aprilie 623 621 619 617 611 Mai 619 613 609 607 603

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 3 martie 2023, a fost de 547 dolari/tonå (2.516 lei).

A înregistrat o scådere de 22 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 27 februarie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2023, este 537 euro/t (2.631 lei).

A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n såptåmâna 27 februarie 3 martie 2023, pre¡ul floriisoarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 557 euro/t (2.729 lei).

A scåzut cu 22 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 27 februarie.

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

Australia: pentru livrare în aprilie 2023, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (952 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 Dieppe 579 569 567 563 557

A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.592 lei). A înregistrat o scådere de 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 529 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 Rouen 537 535 531 529 527 Dunquerque 545 543 541 537 529 Moselle 557 555 553 551 547

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 Aprilie 569 563 561 559 547

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 Aprilie 287 285 283 281 279 Mai 297 295 289 287 285

27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 599 597 595 593 627 609 599 597 595 609 591 589 587 585 597

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 27 februarie - 3 martie, a fost de 279 dolari/tonå (1.283 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

$/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Aprilie Mai Iunie

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2023, este 577 dolari/t (2.654 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

269 dolari/t

Profitul Agricol 9/2023

- 24

265 dolari/t

- 18

$/t

27.02 28.02 01.03 02.03 03.03 Aprilie 527 525 523 521 541 Mai 525 523 521 519 517

567 dolari/t

-8

279 dolari/t

-8 13

Pre]uri [i pie]e

Calculul sumei pierdute de fermieri dup\ importurile ucrainene este corect, dar...

Secretarul general ARCPA, Victor Beznea, are o situa¡ie generalå a pie¡ei comer¡ului global, regional ¿i local cu cereale. Cu toate acestea, avertizeazå de la bun început: “Cine se angajeazå så anticipeze pre¡uri nu este responsabil. Factorii care determinå pre¡urile sunt mai numero¿i ca în urmå cu 20-30 de ani, nu doar intrinseci pie¡ei cerealelor, ci de naturå financiarå, economicå, geopoliticå... În principiu, e bine så vinzi atunci când o faci în profit. Po¡i specula pentru un profit mai mare, dar nimeni nu-¡i garanteazå cå pia¡a se va duce în sensul dorit de tine”. Totu¿i, se anticipeazå un sezon prost, cel pu¡in pentru grâu.

“Mul¡i fermieri se plâng cå nu au cum så iaså în profit cu pre¡urile care se proiecteazå acum pentru noua recoltå, dacå nu reu¿esc produc¡ii-record. Probabil au dreptate”.

Dintre remarcile despre evolu¡ia pie¡ei în ultimul sezon am re¡inut cå: Porumbul nu a avut acelea¿i amplitudini de cre¿tere ¿i descre¿tere ca la grâu, fluctua¡iile de pre¡uri nefiind atât de abrupte; UE a produs peste 70 de milioane de tone de porumb în sezonul 2021. Dar în 2022 recolta a coborât la 51-51 de milioane de tone, cu pierderi mari nu doar în România, ci ¿i Fran¡a, Ungaria, alte state producåtoare; Necesarul de import al UE este de estimat de USDA la 23 de milioane de tone, dar între traderi se vehiculeazå chiar cifra de 25 de milioane de tone.

Deocamdatå, s-au importat doar 12 mili14

Dacå s-ar închide coridorul de transport ucrainean, primul lucru care s-ar întâmpla ar fi cå ar såri sus pre¡ul grâului.

Apoi celelalte pre¡uri, pentru porumb ¿i oleaginoase.

Avem deja experien¡ele anterioare.

Victor Beznea, secretarul general ARCPA

oane, ceea ce înseamnå cå intervine o urgen¡å pe lan¡ul de aprovizionare.

Despre fluxurile de cereale din Ucraina: Americanii estimeazå o scådere a exporturilor de grâu ¿i porumb din Ucraina. Pânå acum, ¡ara invadatå de Rusia a reu¿it så exporte, în acest sezon, 11 milioane de tone de grâu ¿i 17 milioane de tone de porumb, conform declara¡iilor ministrului agriculturii din Ucraina; În România, în acest sezon, s-au importat circa 700.000 de tone de grâu ¿i 700.000 de t de porumb din Ucraina. La aceste cifre se adaugå tranzitul: 900.000 de t de grâu ¿i peste 1,2 milioane de t de porumb; Tranzitul nu a influen¡at evolu¡ia pre¡urilor pe pia¡a localå. Importurile da.

“Pornind de la faptul cå pierderea de pre¡ de la începutul recoltårii pânå în prezent este de 100 de euro, e posibil ca estimarea de 70 de euro ca pierdere de pre¡ survenitå dupå importurile ucrainene så fie corectå. Dar, asta dacå am vrea så credem cå to¡i fermierii nu

au vândut atunci, când pre¡urile au fost maxime, din cauza Ucrainei. De fapt, nu au vândut fiindcå au sperat så mai creascå pre¡ul”; Dacå s-ar închide coridorul de transport ucrainean, primul lucru care s-ar întâmpla ar fi cå ar såri sus pre¡ul grâului.

Apoi celelalte pre¡uri, pentru porumb ¿i oleaginoase. Avem deja experien¡ele anterioare, prima la începutul råzboiului, apoi când au fost zvonuri cå se închide coridorul.

“Pia¡a reac¡ioneazå cu panicå. Apoi, lucrurile s-ar lini¿ti, din nou, deficitul fiind compensat de Rusia. Rusia este cel mai mare exportator de grâu, anul acesta anun¡ând o produc¡ie de 100 de milioane de tone ¿i un export de 50 de milioane, acoperind aproape orice destina¡ie. Dupå acest anun¡ al Moscovei, pie¡ele s-au calmat. Ucraina se chinuie în prezent så exporte. În ultimele luni, Rusia a câ¿tigat toate licita¡iile din Egipt. Doar australienii reu¿esc så se impunå în Asia”.

Robert VERESS Profitul Agricol 9/2023

Pre]uri [i pie]e

Cifrele comer]ului UE - Ucraina În decembrie 2022, ponderea Ucrainei în exporturile UE a depå¿it nivelul de dinainte de råzboi, ajungând la 1,5%, fa¡å de 1,2% în februarie 2022, conform Eurostat. În acela¿i timp, importurile au råmas la 1,0% în decembrie, fa¡å de 1,1% înaintea invaziei ruse¿ti.

Comer¡ul UE cu Ucraina a fost puternic afectat de la începutul invaziei Rusiei, cu o perturbare puternicå ini¡ialå înregistratå între a doua jumåtate a lunii februarie ¿i martie 2022, când ponderea ¡årii vecine în ceea ce prive¿te fluxurile europene a scåzut atât pentru

importuri, cât ¿i pentru export (-40%, respectiv -56%).

Ponderea Ucrainei în importurile comunitare a scåzut pentru produse precum uleiul de floarea-soarelui (79,8% în 2022, comparativ cu 87,5% în 2021), porumb (47,5% fa¡å de 50,7%), semin¡e de rapi¡å (31,0% fa¡å de 39,2%) ¿i fier ¿i o¡el (4,4% fa¡å de 10,7%). În schimb, a crescut u¿or ponderea importurilor pentru uleiul de soia (37,6% în 2022 fa¡å de 35,9% în 2021) ¿i lemn (11,6% fa¡å de 9,8%).

Robert VERESS

România este cel mai mare importator de semin¡e oleaginoase România a fost în anul 2022 cel mai mare importator de semin¡e oleaginoase din Ucraina ¿i a cumpårat 18,6% din cantitatea totalå exportatå de statul vecin. Acest efect al invaziei ruse i-a luat prin surprindere pe speciali¿ti, pentru cå în 2021 România nu se numåra nici måcar printre primii 20 de importatori. Ucraina a exportat ulei ¿i semin¡e în valoare de aproape 3,8 miliarde de dolari anul trecut, o cre¿tere de 54% fa¡å de anul 2021. Exporturile celui mai important produs, uleiul de floareasoarelui, au scåzut înså cu 16%, pânå la 4,3 milioane de tone.

Ucraina creeaz\ un fond de asigurare pentru nave Vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov a anun¡at crearea unui fond de asigurare în valoare de 500 de milioane de dolari pentru compensarea pagubelor produse navelor civile care folosesc porturile Ucrainei de la Marea Neagrå.

Ucraina sperå în acest mod så convingå mai multe companii de transport maritim så utilizeze coridorul deschis printr-un acord intermediat de ONU ¿i Turcia, în ciuda riscurilor foarte mari.

Guvernul de la Kiev a cerut oficial Turciei ¿i ONU så înceapå negocierile pentru prelungirea cu un an a acordului care permite exportul din unele porturi 16

din Marea Neagrå ¿i a solicitat deschiderea celor douå porturi din ora¿ul Mykolaiv, de¿i armata ruså ocupå pozi¡ii în apropiere.

În cadrul întâlnirii grupului G20, la care a participat ¿i Rusia, Secretarul de Stat al SUA Anthony Blinken a cerut ¿i el Kremlinului så semneze cât mai repede extinderea acordului ¿i a acuzat Rusia cå împiedicå inten¡ionat transporturile din Ucraina prin tergiversarea procedurilor de inspec¡ie a navelor.

“Cer grupului G20 så adopte o pozi¡ie clarå privind prelungirea ¿i dezvoltarea culoarului din Marea Neagrå, pentru a îmbunåtå¡i securitatea alimentarå a statelor vulnerabile”, a declarat Blinken.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 9/2023

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de ap\ din stratul 0-100 cm la data de 6 martie Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, începutul lunii martie 2023 s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii reduse cantitativ ¿i chiar absente în cea mai mare parte a regiunilor agricole.

Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice la nivel de ¡arå, pentru prima decadå a lunii martie 2023 se prezintå astfel: 18

Oltenia 0 l/mp Banat 0-0,2 l/mp (Banloc) Cri¿ana 0 l/mp Muntenia 0-10 l/mp (Giurgiu) Moldova 0 l/mp Transilvania 0 l/mp Maramure¿ 0 l/mp Dobrogea 0-2,9 l/mp (Mangalia).

La data de 6 martie, în cultura grâului de toamnå, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, la sta¡iile meteorologice din cadrul ANM, se încadreazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Transilvania, Maramure¿,

Cri¿ana, Banat ¿i Oltenia, pe suprafe¡e agricole extinse din Muntenia, local în estul, nordul, nord-vestul, centrul ¿i sud-vestul Moldovei.

Deficite de apå în sol (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå) se înregistreazå în Dobrogea, local nordul, nord-estul, estul ¿i sudul Munteniei, vestul, centrul, estul, sud-estul, sudul, izolat nord-estul Moldovei. Totodatå, în aceastå perioadå, consumul de apå din sol al plantelor este redus, plantele aflându-se în general în stadiul de repaus biologic, local în zonele de câmpie fiind posibile reluåri ale proceselor vegetative.

Profitul Agricol 9/2023

CULTURI VEGETALE

Combaterea d\un\torilor-cheie la Având în vedere provocårile sezonului la culturile de toamnå, insecticidul polivalent Nexide 60 CS s-a dovedit a fi un real ajutor în combaterea dåunåtorilor la rapi¡å ¿i cereale.

Temperaturile peste media perioadei au dat tonul avertizårilor privind apari¡ia gårgåri¡ei rapi¡ei în multe zone din ¡arå. Totodatå, se preconizeazå cå lipsa unui sezon cu adevårat rece, secondatå de un volum redus de precipita¡ii (stres hidric), a favorizat supravie¡uirea rezervelor biologice ale dåunåtorilor problemå din culturile de iarnå (cereale, rapi¡å).

Indiferent cum analizåm poten¡ialul de atac al insectelor, concluzia este una singurå: doar controlul preventiv asigurå reducerea semnificativå a riscului de infestare, cu toate beneficiile directe ce decurg de aici.

tezå, este recunoscutå pentru modul dublu de ac¡iune, de contact ¿i de ingestie, împotriva dåunåtorilor. Prin utilizarea produsului, se ob¡ine un efect complet, atât asupra adul¡ilor ¿i larvelor, cât ¿i unul ovicid, deoarece ac¡ioneazå rapid asupra sistemului nervos al insectei, cåreia îi provoacå hiperactivitate, urmatå de paralizie ¿i moarte. Din acest motiv, este foarte recomandat ¿i pentru tratamentele insecticide în stadiile larvare, când, de exemplu, majoritatea dåunåtorilor la rapi¡å sunt cei mai periculo¿i, întrucât au deja dezvoltat aparatul masticator ¿i rod, sug sau în¡eapå ¡esutul vegetal al plantelor de culturå.

Dåunåtorii “de sezon” din rapi¡å

Gândacul lucios (Meligethes aeneus) are o genera¡ie pe an care ierneazå în sol. La ie¿irea din hibernare în luna aprilie, atacå bobocii, pe care îi perforeazå ¿i îi colonizeazå atât pentru depunerea de ouå, cât ¿i pentru hranå. Atât adultul, cât ¿i larva sunt periculo¿i, întrucât se hrånesc cu organele florale, limitând capacitatea plantei de a produce silicve ¿i astfel blocând poten¡ialul de produc¡ie.

Chiar dacå nu sunt “de sezon”, este bine så lua¡i în considerare un plan de preven¡ie împotriva urmåtorilor doi dåunåtori, mai ales în cazul în care inten¡iona¡i så ave¡i continuitate în cultura de rapi¡å:

Gårgåri¡a tulpinilor de rapi¡å (Ceutorhynchus napi) este unul dintre cei mai periculo¿i dåunåtori ai acestei culturi. Prezintå o genera¡ie pe an, care ierneazå în zonele împådurite de lângå terenurile agricole sau în stratul superficial al solului de la baza plantelor de culturå. Ie¿irea din hibernare este declan¿atå de o serie de 3 zile cu temperaturi diurne în zona de 9-10°C, în februarie martie, iar dupå o perioadå de hrånire ¿i împerechere, adul¡ii în¡eapå marginile frunzelor ¿i vârfurile tulpinilor, în care î¿i depun ouåle.

Larvele eclozeazå dupå o såptåmânå sau douå, în func¡ie de temperaturile exterioare. Cu cât acestea sunt mai ridicate, cu atât larvele ies mai repede ¿i rod interiorul tulpinilor, provocând daune semni-

Viespea rapi¡ei (Athalia rosae) are douå genera¡ii pe an ¿i ierneazå ca larvå adultå în sol, iar primii adul¡i apar în luna mai. Al doilea ciclu de evolu¡ie este periculos pentru rapi¡a de toamnå, în cazul densitå¡ilor mari, deoarece atacul larvelor din a doua genera¡ie provoacå defolieri masive. Larvele populeazå limbul inferior, pe care ini¡ial îl mineazå, såpând galerii. Ulterior, larvele adulte rod frunzele pânå la pe¡iol. În cazul unui grad ridicat de infestare, cultura poate fi compromiså în câteva zile, din plantå råmânând doar nervurile, aspectul fiind unul dantelat.

Insecticid polivalent: ac¡iune concretå, spectru larg, moment optim În primul rând, temperaturile ridicate ajutå dåunåtorii så traverseze un ciclu evolutiv mai rapid, astfel încât ace¿tia gåsesc în culturile de rapi¡å ¿i cereale, la repornirea în vegeta¡ie, un mediu prielnic hrånirii ¿i înmul¡irii accelerate.

Nexide 60 CS este un insecticid foarte eficient, care controleazå principalii dåunåtori din culturile de toamnå (¿i nu numai), ¿i care prezintå o fotostabilitate crescutå, astfel încât poate fi aplicat ¿i la temperaturi de 25° - 26°C. Formularea avantajoaså, capsule în suspensie (CS), spore¿te aderen¡a substan¡ei active la suprafa¡a plantei, deoarece manifestå o rezisten¡å mai bunå la spålare în urma precipita¡iilor ¿i asigurå persisten¡a solu¡iei la temperaturi ridicate.

Substan¡a activå, gama-cihalotrin (60 g/l), din grupa piretroizilor de sin20

ficative plantelor, care ramificå puternic, devin fragile ¿i casante, favorizând apari¡ia putregaiurilor.

Profitul Agricol 9/2023

CULTURI VEGETALE

rapi]\ [i cereale Puricele cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) este favorizat de iernile blânde, întrucât depunerea pontei poate continua ¿i în aceastå perioadå, astfel încât în primåvarå - varå rezerva de dåunåtori så fie semnificativå. Adul¡ii rod frunzele, în care laså gåuri, înså daunele provocate nu au impact economic. Toamna înså, larvele perforeazå organele plantei, såpând galerii în timp ce se hrånesc cu seva. Plantele afectate î¿i pierd vigoarea ¿i rezisten¡a la înghe¡, iar cultura poate fi compromiså. Controlul acestora trebuie planificat din timp, întrucât este un dåunåtor versatil, care atacå ¿i alte specii brasicacee, dintre care ¿i cele spontane (de exemplu, mu¿tar sålbatic), de unde pot migra cåtre plantele de culturå.

Dåunåtorii-cheie ai cerealelor Nexide 60 CS este foarte eficient atât în cazul insectelor cu aparat masticator adaptat ¿i pentru supt, cum are gândacul bålos (Lema melanopa), cât ¿i împotriva dåunåtorilor cu aparat bucal pentru în¡epat ¿i supt, a¿a cum este cazul plo¿ni¡ei cerealelor (Eurygaster integriceps) ¿i al afidelor.

Gândacul bålos (Lema melanopa) apare primåvara, când temperatura medie ajunge la 9 - 10°C. Adul¡ii rod frunzele plantelor tinere, iar atacurile pot fi recunoscute dupå dungile paralele cu nervurile. Larvele atacå epiderma superioarå ¿i parenchimul frunzelor, iar semnele atacurilor sunt dungile longitudinale de pe frunze. Atacul se produce în vetre, fiind vizate în special culturile de ovåz ¿i orz, dar insecta afecteazå ¿i celelalte graminee.

Plo¿ni¡a cerealelor (Eurygaster integriceps) - factorii care favorizeazå dezvoltarea adul¡ilor sunt temperaturile crescute, precipita¡iile reduse ¿i vântul de intensitate scåzutå. Dacå aceste condi¡ii vor fi îndeplinite, atunci vom sesiza un efectiv numeric sporit de dåunåtori, începând din perioada în care temperatura medie zilnicå va fi de 10°C 15°C. Perioada de dåunare este mai-iunie: larvele se hrånesc cu boabele în stadiul de lapte, iar adul¡ii se hrånesc cu

Beneficiile tratamentului cu Nexide împotriva dåunåtorilor la rapi¡å ¿i cereale: l Ac¡ioneazå asupra sistemului nervos, conducând la hiperactivitate, paralizie ¿i, în final, la moartea insectei. l Efectul produsului se observå în scurt timp dupå aplicare, prin stoparea hrånirii insectelor, având ¿i efect ovicid l Dimensiunile diferite ale microcapsulelor asigurå difuzia substan¡ei active un timp mai îndelungat, determinând astfel o protec¡ie de duratå împotriva dåunåtorilor.

Profitul Agricol 9/2023

Dozå micå, moment flexibil de aplicare NEXIDE 60 CS poate fi utilizat chiar ¿i de trei ori pe sezon, cu evitarea stadiului de înflorit, datoritå selectivitå¡ii reduse. Dozele recomandate variazå între 0,05 - 0,08 l/ha, în func¡ie de gradul de infestare, tipul ¿i stadiul dåunåtorului combåtut ¿i momentul aplicårii. Ambalajele disponibile sunt de 1 ¿i 5 l. În func¡ie de tipul de dåunåtor ¿i condi¡iile climatice, eficacitatea substan¡ei active se men¡ine între 7 ¿i 14 zile de la momentul aplicårii.

Pentru un plus de eficien¡å al tratamentului, pentru cre¿terea gradului de reten¡ie pe frunze ¿i al rezisten¡ei la spålare, se recomandå utilizarea NEXIDE 60 CS împreunå cu adjuvantul DESIGNER.

boabele în faza de coacere, provocând importante pagube.

Afidele cerealelor (Rhopalosiphum padi / Metopolophium dirhodum) sau påduchii cerealelor sunt insecte foarte periculoase, întrucât atacå plantele tinere, toamna, dar ¿i pe cele mature, în perioadele cålduroase (vara), din care extrag sucul celular, cu care se hrånesc. Se înmul¡esc foarte rapid (depun orå pe spatele limbului, iar larvele pot fi u¿or confundate cu adul¡ii) ¿i colonizeazå rapid plantele. În cazul în care controlul nu se realizeazå la timp, infestarea este rapidå. Pe lângå pagubele provocate culturii (oprirea în evolu¡ie a plantelor, distrugerea elementelor de produc¡ie, inhibarea fotosintezei prin producerea excre¡iilor etc.), ele pot fi ¿i vectori de transmitere ai virusurilor (ex.: virusul piticirii galbene).

21

CULTURI VEGETALE

Editarea genomic\ în producerea semin]elor La Forumul APPR, o tânårå vorbitoare ¡inea vie aten¡ia sålii.

Era Oana Dima, româncå stabilitå în Belgia, directorul ¿tiin¡ific al Institutului de Biotehnologie din Ghent.

Ea a prezentat avantajele editårii genomice în ob¡inerea unor randamente deosebite la orz, grâu, påtlågele ro¿ii, soia, canola ¿i pentru multe alte plante.

O

mul urmåre¿te evolu¡ia randamentului plantelor de mii de ani ¿i face ameliorare mereu. Editarea genomicå este doar o metodå prin care se ard etapele ameliorårii naturale pentru rezultate mai bune. În SUA, boabele de soia au un con¡inut mai bogat de ulei. A¿a se ob¡ine o mâncare pråjitå mai sånåtoaså.

Iar în Japonia s-au ob¡inut ro¿ii benefice pentru reducerea tensiunii. În prezent, nu existå o abordare diferen¡iatå pentru reglementarea culturilor ob¡inute prin editare genomicå în UE. Mai precis, ¡årile din Uniunea Europeanå, Africa de Sud ¿i Noua Zeelandå confundå plantele editate genomic cu plantele modificate genetic. În schimb, Statele Unite ale Americii, Canada, Argentina, Brazilia, Rusia, China, India, Australia fac aceastå distinc¡ie. La fel ¿i Marea Britanie. “Va urma UE aceea¿i cale ca ¿i Marea Britanie?” întreabå Oana Dima.

Aståzi, pentru Comisia Europeanå, “organismele ob¡inute prin tehnici noi de mutagenezå, care au apårut sau au fost dezvoltate în mare parte dupå adoptarea Directivei 2001/18, sunt organisme modificate genetic ¿i fac

22

Oana Dima, director [tiin]ific al Institutului de Biotehnologie din Ghent, Belgia

obiectul prevederilor legisla¡iei privind OMG-urile. Oamenii de ¿tiin¡å insistå înså cå legisla¡ia OMG-urilor nu este adecvatå scopului ¿i este depå¿itå”, spune Oana Dima. În acest moment, este nevoie de un cadru de reglementare diferen¡iat pentru plantele rezultate din editare genomicå, în care s-au produs modificåri de ADN, fenomen care ar fi putut avea loc ¿i în mod natural sau prin reproducere conven¡ionalå.

Existå deja peste 650 de aplica¡ii diferite de editare a genomului în culturi, despre care s-au publicat numeroase studii. Editarea genomicå este utilizatå într-o mare varietate de culturi: orez, tomate, porumb, cartofi, soia, grâu, canola, orz.

Aplica¡iile de editare a genomului aduc beneficii producåtorilor ¿i consumatorilor: calitate îmbunåtå¡itå a alimentelor/furajelor; randamentul ¿i cre¿terea plantelor; toleran¡å la stres biotic; utilizare industrialå; toleran¡å la erbicide; toleran¡å la stres abiotic; o deosebitå aromå ¿i culoare a produsului; performan¡å la stocare.

Dacå este editatå genomic, vi¡a-devie va avea o rezisten¡å crescutå la ciuperci (Erysiphe necator) ¿i la fåinare, manifestå o dependen¡å reduså de utilizarea fungicidelor.

Grâul este mai tolerant la secetå, rezistå mai bine la ciuperci ¿i mucegaiuri, iar fermierul evitå astfel folosirea fungicidelor chimice sau organice pentru combaterea mucegaiului.

Cartoful devine mai rezistent la virusul X al cartofului ¿i astfel pierderile de produc¡ie se reduc.

Editarea genomicå a citricelor înseamnå mai multå rezisten¡å împotriva bacteriilor (Xanchomonas citry), care provoacå frecvent cancerul citricelor.

Påtlågelele ro¿ii vor rezista mai u¿or la stresul termic ¿i vor da produc¡ii mai bune.

Porumbul manifestå mai multå toleran¡å la secetå ¿i va avea produc¡ii mai bune.

Aplica¡iile de editare a genomului au fost identificate la 65 de culturi diferite, majoritatea fiind efectuate la orez, ro¿ii, porumb, soia ¿i grâu.

Aplica¡iile din baza de date demonstreazå cå editarea genomului poate contribui la Acordul Verde al UE ¿i la strategia Farm to Fork.

Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, remarca recent cå UE a råmas cu 50 de ani în urma celorlalte mari puteri agricole fiindcå refuzå editarea genomicå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 9/2023

CULTURI VEGETALE

Filan> O for]\ antifungic\ pentru Filan (a doua denumire comercialå a produsului Pictor) este un fungicid sistemic, sub formå de suspensie concentratå (SC), care are la bazå douå substan¡e active puternice, inovatoare: boscalid 200 g/l ¿i dimoxistrobin 200 g/l.

Produsul este omologat pentru culturile de floarea-soarelui ¿i rapi¡å ¿i prezintå ac¡iune preventivå, curativå ¿i eradicativå. Dincolo de ac¡iunea de protec¡ie a culturilor, aplicarea lui are ¿i beneficii fiziologice, de men¡inere a “stay green”-ului pe o perioadå mai îndelungatå ¿i de revitalizare a plantelor. În plus, dupå utilizarea Filan, se observå o umplere mai bunå a boabelor ¿i, drept urmare, se pot ob¡ine produc¡ii mai mari, de calitate mai bunå.

Filan, mix de substan¡e eficiente contra bolilor la rapi¡å ¿i floareasoarelui: 1. Boscalid, din clasa carboxamidelor, foarte apreciat la nivel global pentru spectrul såu larg de ac¡iune, precum ¿i pentru eficien¡a sa.

Boscalidul are o mi¿care de translocare acropetalå, având astfel capacitatea så protejeze planta din interior contra bolilor. De asemenea, are ac¡iune translaminarå: ac¡ioneazå la nivelul frunzei, protejând-o de infestare sau de råspândirea acesteia, prin dispersarea substan¡ei active în ¡esuturile foliare.

Boscalidul are efect preventiv deoarece împiedicå germinarea sporilor, dar ¿i curativ, întrucât stopeazå dezvoltarea miceliului ciupercilor patogene ¿i opre¿te sporularea. Efectele acestei substan¡e active se produc chiar ¿i atunci când infec¡ia a apårut.

2. Dimoxistrobin, membru al grupului strobilurinelor, analogi ai strobilurinei A, este produs în mod natural de cåtre ciuperca Strobilurus tenacellus.

Acest compus ac¡ioneazå împotriva dezvoltårii fungice atât la suprafa¡a plantei, cât ¿i în interiorul ¡esuturilor vegetale. Studiile aratå cå metoda cea mai eficientå de aplicare a acestei substan¡e este aplicarea foliarå, cum este ¿i cazul Filan. Aceastå substan¡å activå este absorbitå prin frunze, având o ac¡iune sistemicå ¿i translaminarå.

Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) pe tulpin\ (stânga - rapi]\, dreapta floarea-soarelui)

Efecte fiziologice ¿i cre¿terea productivitå¡ii Substan¡a activå boscalid nu are numai un puternic efect fungicid, ci cre¿te ¿i vitalitatea plantelor. Acest beneficiu se datoreazå reducerii nivelului de etilenå (hormonul îmbåtrânirii), întârziind astfel senescen¡a. Inhibarea produc¡iei de etilenå amelioreazå efectele unor perioade critice (secetå, temperaturi scåzute, atacuri de insecte). În lipsa tratamentului cu boscalid, plantele pot secreta acest hormon, ce împiedicå diviziunea celularå ¿i conduce la o încetinire a cre¿terii frunzelor tinere.

Prin compara¡ie, plantele de culturå tratate cu Filan se men¡in verzi pentru o perioadå mai îndelungatå, prelungindu-¿i procesele fiziologice ¿i conducând la o mai bunå umplere a semin¡elor. În Marea Britanie, s-a observat acest efect pozitiv asupra produc¡iei, în absen¡a bolilor vizibile; au fost efectuate un numår de 46 de teste privitoare la efectul boscalidului asupra rapi¡ei, care a indicat ¿i un plus de produc¡ie (+0,2 t/ha).

În cazul primåverilor cu temperaturi scåzute sau secetoase, aplicarea fungicidului Filan împreunå cu fertilizantul foliar Wuxal Boron Plus ajutå la cre¿terea vitalitå¡ii culturilor ¿i minimizarea efectelor cauzate de stresul climatic sau hidric. Wuxal Boron Plus furnizeazå culturilor aportul optim de bor din acid boric, 100% asimilabil ¿i u¿or de absorbit de cåtre plante. În plus, asigurå o înflorire uniformå, sus¡ine fecundarea ¿i legarea, oferind culturii ¿i un aport substan¡ial de azot ¿i fosfor. Sinergia dintre aceste elemente determinå o absorb¡ie superioarå a microelementelor necesare, generând o fructificare îmbunåtå¡itå ¿i ob¡inerea elementelor de produc¡ie superioare.

24

Filan: Fungicid cu spectru mare de combatere

Putregaiul alb la rapi]\ [i floareasoarelui (Sclerotinia sclerotiorum)

Sclero¡ii atacå toate organele aeriene ale plantei: tulpinå, frunze, silicve sau calatidiu. Primele semne sunt petele decolorate, albicioase, care, pe måsurå ce evolueazå, necrozeazå ¿i produc miceliu de culoare albå. Plantele afectate se ofilesc ¿i apoi se usucå. Aceastå boalå este una dintre cele mai agresive ¿i conduce la pierderi de produc¡ie ¿i de 60%.

Putregaiul cenu[iu al florii-soarelui (Botrytis cinerea)

Pe partea exterioarå a calatidiului apar pete brune, ce formeazå ¡esuturi moi, putrede. Pe acestea este vizibil un praf cenu¿iu, iar între semin¡e se formeazå sclero¡i. Boala deterioreazå semin¡ele, ce devin improprii pentru consum sau pentru a fi recoltate.

Profitul Agricol 9/2023

CULTURI VEGETALE

rapi]\ [i floarea-soarelui Beneficiile fungicidului Filan

P\tarea brun\ [i frângerea tulpinilor la floarea-soarelui (Phomopsis helianthi)

Pe organele atacate (frunze, tulpini, calatidiu) apar pete închise la culoare care se extind. ºesuturile afectate putrezesc ¿i slåbesc rezisten¡a tulpinii, care se frânge.

Putregaiul negru la rapi]\ (Phoma lingam)

La locul infec¡iei apar pete de ¡esut necrotic, cu fructifica¡ii negre (picnidii) ¿i margini galbene. Petele se extind, iar frunza se poate usca complet. Phoma este o boalå agresivå, care poate produce pierderi de produc¡ie de 25-40%.

l Control excelent al bolilor, printre care putregaiurile alb, cenu¿iu, negru (Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea ¿i Phoma lingam/Phomopsis helianthi); l La rapi¡å: protec¡ie asiguratå pentru exteriorul silicvei ¿i reducerea riscului de dehiscen¡å prematurå; l Produc¡ii mai ridicate ¿i de calitate mai bunå, datoritå nivelului sporit de umplere al boabelor; l Îmbunåtå¡irea vitalitå¡ii plantelor (stay-green pronun¡at), inhibarea etilenei.

Mod de aplicare ¿i dozå

Alternarioza la floarea-soarelui (Alternaria helianthi)

Boala se manifestå la început pe suprafa¡a foliarå, la nivelul etajelor inferioare, cu tendin¡å de ascensiune la restul frunzelor. Primele semne sunt pete cenu¿ii cu ¡esut uscat, înconjurate de un halou de culoare galbenå. Acestea se pot extinde pânå la uscarea totalå a frunzei.

Putregaiul cenu[iu la rapi]\ (Botrytis cinerea)

Producerea ¿i råspândirea infec¡iei sunt favorizate de umiditatea excesivå. Boala poate afecta toate organele plantei. În zonele afectate apar pete moi, de culoare galben-cenu¿ie, care, pe måsurå ce evolueazå, vor fi acoperite de un strat de miceliu cenu¿iu. Frunzele afectate se ofilesc ¿i mor, iar silicvele atacate putrezesc, nemaiputând fi fructificate.

Profitul Agricol 9/2023

Alternarioza rapi]ei (Alternaria brassicae)

Similar, pe frunzele de rapi¡å apar pete cenu¿ii, cu o zonå înconjuråtoare galbenå.

Debutul este, de asemenea, în partea inferioarå a plantei. Boala atacå frunzele, ce se pot usca total, dar ¿i silicvele, ce vor prezenta pete maronii. Silicvele atinse de boalå se crapå înainte de momentul recoltårii, cu pierderi ridicate de produc¡ie.

F\inarea rapi]ei (Erysiphe communis)

Pe ambele fe¡e ale frunzelor apar zone neregulate, formate dintr-o pâslå albicioaså. Boala poate ataca întreaga plantå. În stadii avansate, fructifica¡iile ciupercii sunt eliberate sub forma unei pulberi pråfoase, de unde ¿i numele bolii.

surse foto> www.alamy.com, Adobe Stock Photos, Dreamstime

La ambele culturi este recomandatå doza de 0,5 l/ha.

Produsul se prezintå în ambalaje de 5 l.

La rapi¡å, se aplicå din momentul îmbobocirii, pânå la formarea silicvelor, chiar ¿i pe durata înfloritului.

La floarea-soarelui, se aplicå în perioada dintre dezvoltarea primelor frunze ¿i pânå la înflorit.

Recomandåri la momentul tratamentului: l Evita¡i drift-ul la pulverizare, astfel încât aplicarea så nu fie realizatå ¿i pe culturile învecinate. l La rapi¡å, care este o plantå puternic meliferå, tratamentul cu Filan produce un risc minim pentru albine atunci când este utilizat conform instruc¡iunilor. Totu¿i, când aplicarea se face în timpul înfloritului, este necesarå informarea apicultorilor din vecinåtatea culturii, în prealabil. l În cazul culturilor cu plante cåzute, este indicat så lua¡i în calcul posibilitatea unei råspândiri secundare a bolii, din cauza contagiunii de la o plantå la alta.

25

CULTURI VEGETALE

Alcedo lanseaz\ fungicidul Salvator Max Salvator Max este un nou fungicid ready-mix din oferta Alcedo, cu efect “stay green”, recomandat pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum), în culturile de rapi¡å, fiind înså omologat ¿i pentru cereale ¿i vi¡a-de-vie.

La aplicare se folosesc echipamente terestre, bine reglate, astfel ca solu¡ia så nu ajungå pe alte suprafe¡e sau pe alte plante de culturå. Aplicarea se face

P g/l ¿i azoxistrobin, 120 g/l.

rodusul con¡ine tebuconazol, 200

La rapi¡å se aplicå un singur tratament pe aceea¿i suprafa¡å, într-un sezon. Se recomandå ca tratamentul så se aplice preventiv, înainte de apari¡ia primelor simptome de boalå. Momentul optim de aplicare este în fenofaza BBCH 61 - 65 a culturii de rapi¡å (de la cca 10% pânå la 50% din florile de pe racemul principal deschise).

foliar, folosindu-se volume normale de solu¡ie la hectar (200 - 400 L/ha). Timpul de pauzå pânå la recoltare este acoperit de perioada de vegeta¡ie.

La culturile de grâu, orz ¿i triticale se aplicå maxim 2 tratamente pe sezon,

în doza de 1 - 1,25 l/ha, de la sfâr¿itul înfrå¡irii pânå la sfâr¿itul înfloririi (BBCH 31-59), pentru combaterea fuzariozei (Fusarium spp.), fåinårii (Erysiphe graminis), ruginii (Puccinia spp.), septoriozei (Septoria spp.), arsurii frunzelor (Rhynchosporium secalis), sfâ¿ierii frunzelor/påtårii reticulare (Pyrenophora teres).

Se recomandå ca tratamentul så se aplice preventiv, înainte de apari¡ia primelor simptome de boalå.

La vi¡a-de-vie, Salvator Max este omologat pentru combaterea fåinårii (Uncinula necator).

Se aplicå în dozå de 0,175 l/ha, la avertizare, când existå pericol de infec¡ie, 0,35 l/ha la începutul înfloririi (BBCH 61), 0,525 l/ha la formarea fructelor (BBCH 71), iar doza de 0,7 l/ha este aplicatå atunci când boabele sunt de mårimea celor de mazåre (BBCH 75).

Robert VERESS

Calitatea slab\ a solului ar putea compromite planul ambi]ios al Chinei China va începe în acest an så planteze porumb modificat genetic, ca parte a unui plan ambi¡ios de cre¿tere a produc¡iei agricole interne ¿i de reducere a dependen¡ei de importuri.

Datele statistice aratå înså cå planul va fi greu de realizat, din cauza restrângerii suprafe¡ei arabile ¿i a calitå¡ii tot mai slabe a solului.

China folose¿te deja aproape toate terenurile disponibile pentru agriculturå, dar ultimele statistici publicate de 26

Beijing aratå cå suprafa¡a arabilå s-a redus cu 6% în perioada 2009-2019.

Cea mai gravå problemå este înså degradarea solului, care are nevoie de o perioadå foarte lungå de timp pentru a se reface. Conform unor estimåri, con¡inutul de materie organicå din cele mai fertile terenuri din nord-estul Chinei a scåzut cu 75% în ultimele decenii, din cauza folosirii abuzive de îngrå¿åminte chimice care au crescut aciditatea solului ¿i fenomenul de eroziune.

Luna trecutå, China a aprobat oficial cultivarea unor varietå¡i de porumb modificat genetic de companii locale, iar suprafa¡a alocatå pentru acest an este de 267.000 de hectare.

O publica¡ie guvernamentalå estima înså anul trecut cå pânå la 70% dintre culturile de porumb din principalele regiuni agricole folosesc deja în mod ilegal semin¡e modificate genetic, a¿a cå legalizarea lor nu va asigura o cre¿tere semnificativå a productivitå¡ii.

Profitul Agricol 9/2023

B\ltirile afecteaz\ culturile în Cara[-Severin În jude¡ul Cara¿-Severin, terenurile destinate însåmân¡årilor de primåvarå sunt arate încå din toamna anului trecut.

Acum, în luna martie, din cauza umiditå¡ii excesive, nu se poate intra cu utilajele pe teren, în multe zone.

18.000 ha de porumb ¿i 4.000 de floarea-soarelui Iosif Zarcula, directorul Direc¡iei pentru Agriculturå Jude¡eanå Cara¿Severin, a explicat: “Sunt aproape 20.000 de hectare arate pentru campania de primåvarå, dar lucrårile au fost fåcute din toamnå. În martie, mai existå båltiri ¿i terenul este foarte moale ¿i se evitå intrarea cu utilajele pe teren, în multe locuri. În total, preconizåm cå vor fi 32.000 de hectare de aråturå în primåvarå”. ¥n jude¡ul Cara¿-Severin vor fi cultivate 18.000 de hectare de porumb, 3.200 ha de soia, 4.000 de hectare de floarea-soarelui ¿i 200 ha de ovåz. Vor fi ¿i 1.700 ha de legume în câmp ¿i 4.500 ha de cartofi.

28

În ceea ce prive¿te problema pre¡ului la îngrå¿åminte, Zarcula a spus: “Se pare cå fermierii cu care eu am vorbit, mai ales dacå sunt puternici, vor reu¿i så respecte dozele ¿i nu î¿i vor reduce cantitå¡ile de îngrå¿åminte.

Fermele mare vor respecta normele privind tratamentele cu fertilizan¡i, fiindcå au reu¿it så ¿i ob¡inå întreaga cantitate de îngrå¿åminte necesarå. Poate fermierii mai mici vor întâmpina probleme”.

Nu existå deficit de apå în sol, a mai fost ¿i zåpadå, care a fost foarte utilå pentru culturi. ªi-a fåcut efectul. Plantele evolueazå bine, cu mici excep¡ii, acolo unde mai persistå båltirile. “În concluzie, pot spune cå ståm destul de bine în luna martie în agriculturå. Noi suntem un jude¡ fericit în aceastå privin¡å, fiindcå se ¿tie cå în unele zone din ¡arå, mai ales în zona Moldovei, seceta încå ridicå mari probleme. Se aratå un an promi¡åtor. Speråm så nu ne confruntåm cu secetå, a¿a cum a fost în vara anului trecut, de¿i în Cara¿ nu a ridicat probleme dificile. Vedem ce va urma, dar poate nu vom avea probleme în 2023”, a mai spus Zarcula. În 2022, au fost aproape 20.000 de ha cu porumb ¿i 4.320 de ha de floareasoarelui.

Grâul ¿i rapi¡a evolueazå spectaculos Aproape 28.000 de hectare sunt însåmân¡ate în jude¡ul Cara¿-Severin, în campania de toamnå 2022. Dintre care cu grâu 18.500, orz 2.200 ha ¿i rapi¡å 6.640 de hectare.

“Toate culturile sunt råsårite, aratå foarte bine în luna martie ¿i se dezvoltå cu succes. Au umiditate ridicatå, chiar în surplus. Au fost ¿i continuå så cadå ploi”, a explicat Iosif Zarcula.

Din påcate, båltirile au devenit o problemå destul de serioaså. E adevårat cå fenomenul are loc în unele zone ¿i pe anumite sole, unde apa nu s-a infiltrat în påmânt din cauzå cå terenul este argilos.

Rezultatul este cå, din aceastå cauzå, plantele au început så se asfixieze ¿i chiar så se îngålbeneascå unde e prea multå apå, dar speran¡e sunt ca bål¡ile så disparå fiindcå temperaturile au început så creascå, iar începe så se evapore.

Condi¡ia este så nu plouå prea mult ploile.

Rapi¡a, de asemenea, se dezvoltå foarte bine ¿i are un aparat foliar bogat, nu sunt probleme cu bolile. Totu¿i, pe unele sole, rapi¡a a mai pierdut primele douå-trei frunze, din cauza temperaturii scåzute ¿i a umiditå¡ii excesive.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 9/2023

CULTURI VEGETALE

Timi[ul cere interven]ie în criza cerealelor Pe 3 martie, tocmai de la Peciu Nou, jud. Timi¿, fermierii au transmis un mesaj cåtre Bucure¿ti, så intervinå cât mai urgent în criza cerealelor.

Ei au atras încå o datå aten¡ia cu privire la cantitå¡ile extrem de mari de cereale provenite din Ucraina, care au cople¿it pia¡a din România.

De aceea, acuzå ei, stau acum cu grâul în magazii, Gabriel Drågan, primarul din Peciu la inputuri s-au dublat, iar la cereale nevândut din 2022.

Nou, alåturi de prefectul Mihai Ritivoiu, sunt mai mici cu 40% fa¡å de 2022, înså

Instabilitatea pre¡urilor din cauza cerealelor în exces ucrainene este cea mai mare preocupare a fermierilor în aceastå perioadå, premergåtoare campaniei agricole de primåvarå”, spune Alexander Degianski, care administreazå 5.000 de ha.

“Oamenii sunt dispera¡i, pentru cå nu reu¿esc så î¿i valorifice grâul sub nicio formå, întrucât procesatorii preferå så îl cumpere pe cel din Ucraina, care se gåse¿te peste tot ¿i la pre¡uri mai accesibile, fårå så punå deloc problema calitå¡ii. De¿i grâul producåtorilor locali este de calitate, nimeni nu îl dore¿te.”

¿i-a aråtat solidaritatea cu agricultorii.

“Mesajul tuturor este cå numai autoritå¡ile guvernamentale pot så rezolve aceastå dificilå problemå. Numai o interven¡ie de la nivel central ar putea deblocat pia¡a cerealelor. Nu e normal så fie achizi¡ionate cantitå¡i a¿a mari de cereale fårå TVA din Ucraina la pre¡uri mici, dezavantajându-i pe producåtorii români”, a spus primarul.

Oamenii au atras încå o datå aten¡ia cu privire la problema calitå¡ii cerealelor importate, care nu poate fi asiguratå, dat fiind cå Ucraina nu este membrå a Uniunii Europene ¿i acolo se aplicå alte norme în agriculturå.

Din cauzå cå pia¡a este blocatå, deja mul¡i fermieri mici din Timi¿ se aflå în situa¡ii dificile, chiar critice. Pre¡urile

cu 20% mai mari ca în 2021.

“Totul depinde ¿i de fiecare cum reu¿e¿te så facå fa¡å crizei. Dacå omul nu a luat måsurile din timp, pentru a se pune în siguran¡å ¿i a putea începe campania agricolå de primåvarå în condi¡ii normale, atunci e greu pentru el”, a conchis Degianski.

El a reu¿it deja så pregåteascå terenul, iar semånatul îl va începe spre sfâr¿itul lunii martie, când temperaturile în sol vor fi peste 10 grade Celsius. Are asigurate toate cantitå¡ile necesare de inputuri: semin¡e, îngrå¿åminte, tratamente. În 2023, va cultiva 200 de ha de porumb ¿i 1.000 de floarea-soarelui.

La reuniunea de la Peciu Nou au participat ¿i reprezentan¡ii APIA ¿i ai AFIR, care au prezentat noile condi¡ii de eligibilitate ¿i ce trebuie så facå fermierii pentru a reu¿i så dezvolte proiecte cu finan¡are de la UE. Reprezentan¡ii fondurilor europene au atras aten¡ia cå jude¡ul Timi¿ stå foarte prost la atragerea finan¡årilor, de aceea trebuie implementate proiecte cât mai multe, mai ales în domeniul agricol, fiindcå existå fonduri foarte

mari care trebuie atrase, îndeosebi pe iriga¡ii. De aceea fermierii au hotårât så se organizeze într-o asocia¡ie a udåtorilor, ca så dezvolte proiecte de iriga¡ii.

La întâlnire au participat, pe lângå fermierii din vegetal, ¿i apicultorii crescåtorii de oi ¿i vite. Apicultorii ar dori så aibå ¿i ei zone unde så î¿i a¿eze familiile de albine, în pastoral. Concluzia a fost cå trebuie gåsite alte locuri, nu på¿unile comunale, unde ar bloca accesul animalelor.

“Crescåtorii de oi ¿i vaci au luat în concesiune på¿uni ¿i iau subven¡ie, iar dacå le va fi reduså suprafa¡a, ei o så piardå la APIA subven¡iile. A¿adar, trebuie så gåsim alte locuri unde apicultorii så î¿i a¿eze stupinele, nu pe terenurile comunale. Legea 383 spune cå cele mai indicate sunt râpele, marginile de ¿an¡uri, terenurile agricole sau alte locuri neutilizate, adicå zona pârloagelor”, a conchis primarul Gabriel Drågan.

“

30

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 9/2023

CULTURI VEGETALE

Picador 1,6 MG> o aplicare, Cultura de porumb este expuså, încå de la înfiin¡are, anumitor factori de stres biotici ¿i abiotici, cum ar fi lipsa de umiditate din sol, aportul insuficient de macro ¿i microelemente, apari¡ia bolilor ¿i, nu în ultimul rând, atacul insectelor.

Referitor la acestea din urmå, în urma retragerii unor substan¡e de pe pia¡å, se cautå solu¡ii cât mai eficiente pentru combaterea dåunåtorilor de sol ¿i limitarea Efectele atacurilor viermilor sârm\ la porumb pagubelor, astfel încât, de cele mai multe ori, singurå larvå având posibilitatea så ataViermii sârmå (Agriotes spp.) ce mai multe plante în timp scurt. sunt larvele gândacului pocnitor. Apaplanul de combatere Nu se limiteazå doar la rådåcinile ri¡ia lor în sol este favorizatå de rota¡ia începe încå de la semånat.

I

nsecticidul microgranulat de sol Picador 1,6 MG are rezultate foarte bune împotriva unor dåunåtori cu importan¡å economicå, a¿a cum sunt viermii sârmå (Agriotes spp.), buha semånåturilor (Agrotis spp.) ¿i viermele vestic al rådåcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera).

Substan¡a activå, cipermetrin (16 g/kg), din grupa piretroizilor de sintezå, ac¡ioneazå ca o neurotoxinå cu ac¡iune rapidå asupra sistemului nervos al dåunåtorilor, interac¡ionând cu canalele de sodiu ale acestora ¿i cauzându-le hiperactivitate, paralizie ¿i, în final, provocându-le moartea.

Cel mai periculos stadiu al dåunåtorilor de sol este cel de larvå maturå.

Atacul se manifestå subteran ¿i are loc în vetre. Prezintå aparat masticator suficient dezvoltat încât så poatå roade pår¡ile subterane ale plantei, distrugând astfel suprafe¡e semnificative din cultura porumbului.

Aceste larve mature se pot deplasa în sol pe distan¡e relativ mari (50 cm), o 32

plantelor tinere, care sunt ¿i cele mai vulnerabile, ci se hrånesc ¿i cu cele ale plantelor mature. Ajung de multe ori pânå la colet, de unde reteazå planta.

Rezultatul este unul singur: distrugerea culturii în propor¡ie de 20 - 70%.

Beneficiile Picador 1,6 MG:

- Datoritå presiunii de vapori reduse a cipermetrinului, microgranulele Picador 1,6 MG au cea mai lungå perioadå de eficacitate disponibilå la ora actualå în pia¡a insecticidelor cu aplicare la sol.

Suportul pe care este aplicatå substan¡a activå este insolubil în apå, rezistent la spålare. În condi¡ii de irigare sau ploi abundente, produsul î¿i påstreazå func¡ionalitatea.

- Datoritå densitå¡ii mari a suportului de carbonat de calciu, granulele nu se deplaseazå, sunt active strict acolo unde sunt plasate.

Bariera protectoare î¿i påstreazå geometria ¿i, implicit, eficacitatea.

- Are o perioadå de degradare lungå în condi¡ii de luminå ¿i prezintå rezisten¡å mare la UV.

culturilor de plante prå¿itoare. Atacul asupra plantelor începe primåvara, la temperaturi peste 8-9°C, când migreazå din sol cåtre stratul superficial, la 5 cm adâncime fa¡å de suprafa¡å.

Semnele apari¡iei dåunåtorului se recunosc dupå golurile din culturå, iar pragul economic de dåunare (PED) este de 1-3 larve/m2. Plantelor atacate li se îngålbenesc frunzele, se opresc din cre¿tere ¿i, în final, se usucå.

Larvele viermelui vestic al rådåcinilor de porumb (Diabrotica virgifera

Efectele atacurilor viermelui vestic al r\d\cinilor de porumb Profitul Agricol 9/2023

CULTURI VEGETALE

trei efecte pozitive la porumb leriile såpate în organele plantelor creeazå un mediu favorabil patogenilor, precum fuzarioza sau tåciunele.

virgifera) dupå eclozare migreazå cåtre suprafa¡å, atrase de metaboli¡ii specifici, produ¿i de rådåcinile tinerelor plantule în procesele de absorb¡ie radicularå. Faptul cå aceste larve nu sunt activate de temperaturå, ci doar de prezen¡a metaboli¡ilor radiculari, înseamnå cå atacul se produce mai târziu, atunci când orice insecticid aplicat pe såmân¡å ¿i-a pierdut de mult eficacitatea.

Se hrånesc cu rådåcinile sau coleoptilul plantelor de porumb, fåcând perfora¡ii pânå la nivelul coletului.

Ca urmare, plantele nu se mai pot sus¡ine ¿i se pråbu¿esc, luând forma gâtului de gâscå. Dacå rådåcinile sunt foarte afectate, plantele de culturå nu supravie¡uiesc. Mai mult decât atât, ga-

Buha semånåturilor (Agrotis spp.) este una dintre cele mai dåunåtoare insecte pentru culturi. Larvele tinere se hrånesc cu frunzele de la suprafa¡å, iar larvele adulte coboarå în stratul superficial al solului, unde reteazå planta în zona coletului sau sapå galerii în organele subterane ale plantei.

Rata de dåunare este foarte ridicatå (o singurå larvå se poate deplasa pe teritoriul ocupat de 8-10 plante). Atacul este eviden¡iat prin golurile provocate în culturå, fermierul fiind nevoit, de multe ori, så reînsåmân¡eze.

Aplicarea fluidizatå “mech net” a Picador 1,6 MG, cu ajutorul unui dispozitiv tip coadå de pe¿te, asigurå protec¡ia optimå a semin¡ei, în jurul cåreia se creeazå o barierå protectivå, cu efect repelent asupra dåunåtorilor.

Formularea microgranulatå permite aplicarea omogenå, distribuitå uniform pe întregul profil al brazdei, astfel încât granulele sunt plasate preponderent între såmân¡å ¿i suprafa¡a solului, adicå exact acolo unde dåunåtorii produc pagubele cele mai mari.

Sus - efectele atacului de buha sem\n\turilor la porumb.

Jos> buha sem\n\turilor

Spre deosebire de tratamentul conven¡ional al semin¡elor cu insecticide, Picador 1,6 MG are un mod de ac¡iune complet diferit. În cazul insecticidelor aplicate pe såmân¡å, neutralizarea dåunåtorilor apare doar dupå ce ace¿tia ajung så consume semin¡e sau plante ce au germinat din såmân¡a tratatå. Practica a demonstrat cå aceastå strategie func¡ioneazå doar în cazul atacurilor slabe sau moderate.

Granulele de Picador 1,6 MG, plasate inteligent în sol, creeazå o barierå repelentå, blocând astfel accesul dåunåtorilor la semin¡e sau plantele de culturå.

Surse foto> arhiva intern\ Kwizda Agro, www.alamy.com, Shutterstock, Adobe Stock Photos

Profitul Agricol 9/2023

33

CRE{TEREA

ANIMALELOR Gheorghe Stratulat> Ferma trebuie s\ aib\ efective mici La aceastå concluzie a ajuns Gheorghe Stratulat, un expert care a lucrat ca medic veterinar timp de 55 de ani.

Compania poate så fie oricât de mare, dar halele trebuie så fie mici, la distan¡e mari pentru ca pierderile så fie minime în caz de boalå.

“

La Avicola Titu, unde eram director general, aveam 130 de hale, de câte 2.000 de metri, una lângå alta”, poveste¿te doctorul Gheorghe Stratulat. “Când apårea o boalå, pierdeam jumåtate din efective. În ¡årile occidentale, întreprinderea avicolå e mare, dar unitatea morfologicå e foarte micå.

Am fost la cel mai mare producåtor de påsåri din Fran¡a. Avea un abator care tåia 25.000 de påsåri pe orå. În acele condi¡ii, dacå apårea o boalå, pierdea numai 1% din efective. Am fost director general opt ani la Titu ¿i pierdeam jumåtate din produc¡ie din cauza salmonelei.

Statul îmi dådea bani ca så scap de necaz, dar pierderile erau uria¿e din cauza efectivelor excesiv de mari, strânse la un loc. Nu ar trebui så ne mai permitem un asemenea lux”.

Sigur cå marii fermieri sunt de acord cu ideea, mai ales cå au pierderi foarte mari din cauza epidemiilor, dar invocå 34

mereu faptul cå utilitå¡ile costå excesiv dacå risipesc prea mult fermele.

Am avut o lungå discu¡ie cu Gheorghe Stratulat la terasa “Jos pålåria!” a actorului George Mihåi¡å din Pia¡a Universitå¡ii, la o cafea la fel de lungå.

Pretextul a fost o carte monumentalå, publicatå de el, cu multe amintiri profesionale, documente ¿i imagini, prin care probeazå activitatea lui de excep¡ie. Un an a muncit så o scrie.

“Am lucrat 55 de ani, timp în care am fåcut de toate, dar numai ca medic veterinar. Am ajuns ¿i ¿eful Serviciilor veterinare, ¿i directorul general al Centralei pentru produc¡ia avicolå în regimul celålalt. I-am detestat pe inginerii care au fåcut numai politicå, fårå profesie. Am avut ¿i prieteni, ¿i du¿mani. Am avut prieteni ¿i du¿mani. Prieteni am avut foarte mul¡i. Printre cei cu care nu m-am în¡eles a fost Valeriu Tabårå, actualul pre¿edinte al ASAS.” A început Facultatea de Medicinå Veterinarå la Ia¿i, a continuat la Bucure¿ti ¿i în 1966 a fost repartizat preparator la USAMV Timi¿oara, cu o medie foarte bunå. Dupå trei ani, a plecat în produc¡ie.

Coleg de camerå i-a fost Påun Otiman, un om deosebit. El a fåcut agronomie ¿i economie agrarå. Tatål lui era din Nåmoloasa, jude¡ul Gala¡i. Mama a venit din Vidin ¿i a fåcut Facultatea de farmaceuticå. A fost în China cu Angelo Miculescu. În perioada 1986-1990, era director general la Centrala pentru produc¡ia avicolå.

“Ne chema la såli¡å pentru prelucrare. (Sala micå a Palatului). Acolo lam cunoscut pe Silviu Curticeanu, educat, civilizat. Aveam investi¡ii de miliarde, programe complexe de dezvoltare. Trebuia så fac multe hale de iepuri ¿i nu le-am mai fåcut.

Ministrul Oancea era un om rigid, dar nu am avut probleme cu el. Pentru profesia de medic veterinar, eu am muncit o via¡å. Serviciile veterinare erau în cadrul Ministerului Agriculturii, dar ca departament autonom. Era coordonat de ministru, nu subordonat ministrului. Când era Ioan Oancea ministru, am avut ni¿te litigii enorme”.

Gheorghe Stratulat ¿i-a dat demisia din func¡ia de director general pentru cå nu se în¡elegea cu Valeriu Tabårå. “Am visat cå, dacå må duc la Instiutul Pasteur, voi face în România industrie farmaceuticå. To¡i întreabå dacå ai anticorpi monoclonali. Nu aveam nevoie de ei. Florin Gorgescu era ministrul Finan¡elor, spunea cå ¡ara nu are bani ¿i eu am luat to¡i absolven¡ii facultå¡ilor de medicinå veterinarå ¿i i-am angajat la DSV-urile jude¡ene”.

În

2008, legea promovatå de “Guvernul Boc” îl obligå så se pensioneze la 66 de ani. Fiind profesor universitar, conducåtor de doctorate, ¿i-a continuat activitatea academicå fårå retribu¡ie, pânå în 2016, la vârsta de 74 de ani. A primit o “diplomå de excelen¡å”, fårå nicio semProfitul Agricol 9/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

nåturå oficialå. ªi-a însu¿it panseul celebru al lui Louis Pasteur: “Medicul uman salveazå omul, medicul veterinar salveazå omenirea”. În 1988-1989, i se permite så-¿i ia doar douå zile de concediu.

“Eram tânår când am început så fiu mare-n titluri. Oancea avea ¿i el doctrina agronomicå în minte. În toatå lumea existå doar agronomie ¿i medicinå veterinarå. Restul - cå e zootehnie, cå e horticulturå - sunt ni¿te diviziuni ale muncii. ªtiam de toate ¿i citeam continuu. Am lucrat la Farmavet, care a fost ulterior vândut de Stånescu unui fond de investi¡ii al chinezilor.

L-am cunoscut bine pe Nicu Ceau¿escu. Era un båiat civilizat, contrar celor spuse de golanii de azi. Eu luam de la diverse jude¡e faian¡e, cristaluri pe care le vindeam prin gospodåria de partid.

Cu acei bani cumpåram soia pentru Avicola, care mergea prost, ¿i fåinå de pe¿te. M-a trimis Gheorghe David, ministrul Agriculturii, ca så vorbesc cu Nicu. M-a primit amabil, båiat civilizat, foarte respectuos. Era prim secretar.

Avicola mergea prost. Påianjeni peste tot, ingineri nebårbieri¡i... Iar eu trebuia så-l ajut pe Nicu så dea de mâncare clasei muncitoare. Se fåceau la Sibiu ni¿te vase emailate. Eu le luam ¿i le dådeam la export prin gospodåria de partid. M-am dus la Scornice¿ti, la Licå Bårbulescu. Duceau påsårile cu cåru¡a la gârlå. “Americanii å¿tia cresc påsåri care månâncå din påmânt”, spunea ¿i ne îndemna så le dåm ¿i noi påmânt la Profitul Agricol 9/2023

påsåri, la porci, în loc de soia. În realitate, era vorba de zeoli¡i, ni¿te minerale naturale. Zeoli¡ii sunt un grup de minerale care reprezintå aluminosilica¡i naturali, hidrata¡i de calciu, stron¡iu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu etc.

Zeoli¡ii pot fi naturali sau sintetici.

Numele de zeolit a fost dat de cåtre mineralogul suedez Axel Fredrik Cronstedt în 1756. Eu nu ¿tiam de zeoli¡i, ¿tiam cå se då ni¿te argilå la påsåri. L-am sunat pe unul din Cluj, care î¿i dådea doctoratul cu zeoli¡ii naturali. “Zeolitul este ca un cårbune medicinal dupå o maså copioaså la oameni”, m-a luminat omul.

M-am dus la Pasteur ca så fac treabå pentru ¡ara asta. Eu fåceam un reactiv care era perfect pentru pesta porcinå clasicå. ªi a venit unul cu un anticorp monoclonal de-afarå. Pe mine nu må interesa asta. Noi aveam vaccinul pentru pesta porcinå clasicå, fåcut de noi. Au renun¡at la noi ¿i au luat din import de douå ori mai scump. Manipularea este continuå. Existå categoria politrucilor zootehni¿ti, care nu au lucrat niciodatå într-o fermå.” În ultimii trei ani de activitate, a fost director de cabinet al pre¿edintelui ANSVSA. Era în plinå pandemie de pestå porcinå africanå.

A propus ca porcii din zonele blocate de focare så fie du¿i la Scandia Sibiu pentru conserve. I s-a spus cå nu avem capacitå¡i, nu avem nici måcar cutii ¿i nici capacitate de congelare.

Viorel PATRICHI

- Asistent universitar la Facultatea de Medicinå Vterinarå Timi¿oara (19661968); - Medic veterinar la Întreprinderea Avicolå de Stat Båicoi, jude¡ul Prahova (1968-1978); - Director general la ¥ntreprinderea Avicolå de Stat Titu, jude¡ul Dâmbovi¡a, cel mai mare complex din ¡arå.

Avea 16.750.000 pui de o zi. Livra la abator 50.000 de pui pe zi. Pe 17 august 1980, ziarul “Scânteia” publica pe prima paginå un articol ce remarca rezultatele deosebite de la complexul avicol Titu, condus de el. O unitate perfect integratå, care vindea pui în toatå ¡ara.

- Director general la Centrala pentru Produc¡ia Avicolå (1986-1990): În 1988, aceastå centralå avea 45 de întreprinderi avicole de stat, un Institut de Cercetare pentru Påsåri ¿i Animale Mici (la Balote¿ti, Ilfov), o sta¡iune de cercetare pentru animale de blanå, un Laborator de Patologie Aviarå; o antreprizå de construc¡iimontaj, la Buciumeni, Ilfov, 700 de ferme ¿i subunitå¡i distincte. l Produc¡ia totalå de ouå era în 1988 de 3.172 milioane de ouå (de patru ori mai multe decât în 1971); l Produc¡ia totalå de carne de pasåre era de 282.500 de tone (de 100 de ori mai mare decât în 1971); l Produc¡ia totalå de carne de iepure - 18.000 tone; l Numårul angaja¡ilor - 40.500 salaria¡i.

- Director al Poli¡iei sanitar-veterinare din cadrul Ministerului Agriculturii (1990-1991); - Directorul Direc¡iei de cre¿tere a porcilor ¿i påsårilor din Departamentul Agriculturii de Stat: decembrie 1991 - decembrie 1992); - Director general la Direc¡ia generalå sanitar-veterinarå din Ministerul Agriculturii. οi ia doctoratul ¿i este profesor de epidemiologie veterinarå la USAMV Bucure¿ti, în perioada 19972008. Este cadru didactic la USAMV Bucure¿ti în perioada 1966-2016.

35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Salonul Agriculturii de la Paris, unde cresc\torii expun pentru or\[eni SIA, marele Salon al agriculturii, tocmai ce ¿i-a închis por¡ile, la Paris. Are loc, cu regularitate, în fiecare an, în ultima såptåmânå a lui februarie, prima såptåmânå din martie.

O expozi¡ie atât de lungå, de douå såptåmâni, este mai pu¡in orientatå cåtre profesioni¿ti ¿i mai mult cåtre publicul urban, care vine, vede, gustå, cumpårå. ªi mai este ¿i o expozi¡ie a politicienilor, care vin, promit frumos ¿i pleacå la afacerile lor. În acest an, SIA a avut douå vedete: rasa Salers ¿i pre¿edintele Emmanuel Macron. Trebuie så recunoa¿tem cå fermierii francezi au ajuns motorul atitudinii europene fa¡å de påmânt.

Ei fac fa¡å cu greu marilor provocåri: pesta porcinå africanå, pandemia de Covid, gripa aviarå, securitatea alimentarå ¿i seceta.

Trasabilitatea produselor, respectul fa¡å de naturå ¿i know-how-ul fermierilor au ajuns în plan secund. SIA demonstreazå mai convingåtor ca oricând cå agricultura se aflå în centrul vie¡ii, dar ¿i la råscruce din cauza presiunii exercitate de cei care vor så ne impunå un alt fel de hranå, fårå agriculturå, dupå cum bine scrie Le Monde. “În aceastå lume a tranzi¡iilor energetice, ecologice ¿i sociale, fermierii sunt santinelele vie¡ii. Ei sunt contactul

cu realitatea”, spune zâmbind fermierul Jean-Luc Poulain, pre¿edintele Salonului Interna¡ional de Agriculturå.

Mascota acestei edi¡ii a fost Ovalie (foto), o vacå din rasa Salers, care a fåtat recent doi vi¡ei. Cu coarne în formå de lirå, ea a fost desemnatå de fermieri fiindcå întrune¿te cel mai bine tråsåturile rasei care provine din satul Salers din provincia Cantal.

De¿i nu se adreseazå atât de tare fermierului, la SIA au fost expuse 4.000 de animale. Au lipsit påsårile din cauza gripei aviare. Sunt mai multe animale decât la toate expozi¡iile noastre agricole la un loc.

Så vå mai zic cå în fiecare zi sunt concursuri de frumuse¡e ¿i licita¡ii pentru animale?

Cu peste 1.000 de expozan¡i ¿i în jur de 700.000 de vizitatori, SIA organi-

zeazå anual numeroase conferin¡e tematice. Salonul de la Paris coincide ¿i cu încheierea, la 1 martie, a negocierilor anuale între supermarketuri ¿i furnizorii lor, care vor så vândå la pre¡uri semnificativ mai mari pentru a putea absorbi propriile lor cre¿teri de costuri.

Le Figaro noteazå cå “agricultura ecologicå este pu¡in sus¡inutå, în timp ce agricultura conven¡ionalå prime¿te ajutoare de sute de milioane de euro”.

Podgoriile din Bordeaux ¿i Languedoc au devenit victime ale supraproduc¡iei ¿i vor så-¿i reducå stocurile. Au primit un plic de 160 de milioane de euro pentru a distila surplusul lor de vin ro¿u, chiar rosé. O måsurå de care vor beneficia ¿i pivni¡ele sau viticultorii din alte regiuni care o solicitå.

Prezent la salonul agriculturii, Emmanuel Macron ¿i-a fixat mira pe mai multe fronturi: reforma pensiilor, seceta, pescuitul.

A stat toatå o zi întreagå printre consumatori ¿i fermieri. ªi fiecåruia i-a promis ceea ce voia så audå. Le-a cerut marilor retaileri så depunå un efort în fa¡a cre¿terii pre¡urilor la alimente. A fåcut selfie-uri cu lumea, a primit cu zâmbetul pe buze ¿i destule huiduieli. Dar, de admirat cå pre¿edintele francez a rezistat timp de 14 ore prin târg.

Viorel PATRICHI 36

Profitul Agricol 9/2023

GR|DINA

VIA [i LIVADA BASF> noua tehnologie smart pentru produc\torii de legume BASF a prezentat o tehnologie smart nouå, pentru legumiculturå.

Simpozionul a fost organizat în parteneriat cu Rural Plant ¿i Hectar.

M

ihail Manolache, senior reprezentative al BASF, a explicat cå tehnologia smart este o formå inteligentå de protec¡ie a culturilor de legume creatå de cercetåtorii de la BASF. Sunt tehnologii de aplica¡ie generale, dar adaptate fiecårei zone. În bazinul legumicol din zona Lugoj sunt anumite condi¡ii pedoclimatice ¿i altele în zona clujului, în Câmpia Turzii sau în zona Doljului. Dar noua tehnologie smart se adaptateazå pentru fiecare loc ¿i chiar fermå.

“Noi încercåm så personalizåm tehnologiile în func¡ie de nevoi ¿i de condi¡iile din teren”, a precizat specialistul BASF. De exemplu, molia Tuta absoluta face ravagii în fermele de legume din zona de vest, dar în Moldova nu a existat pânå acum. Iar smart technology de la BASF poate lupta cu succes împotriva acestei molii.

Un lucru este clar: rolul noii tehnologii este de a rezolva problemele privind protec¡ia plantelor leguminoase.

Cu o tehnologie bunå se reduc pierderile de produc¡ie ¿i formele de rezisProfitul Agricol 9/2023

Echipa BASF

ten¡å ale bolilor ¿i dåunåtorilor. De aceea trebuie påstrate cu stricte¡e dozele de aplicare a produselor recomandate de BASF. Unii fermieri considerå cå e mai bine så dea o dozå dublå, crezând cå atunci va avea un efect mai bun.

“Atunci, la început, a¿a este, dar din påcate, astfel apar formele de rezisten¡å a bolilor ¿i dåunåtorilor. Anul urmåtor fermierul se va revoltå cå produsul nu mai are acela¿i efect. De aceea trebuie respectate dozele ¿i momentul de aplicare”, a aten¡ionat Manolache. În infec¡iile puternice, degeaba utilizezi un tratament, dacå nu îl aplici când trebuie, fiindcå atunci ¿i calitatea produc¡iei va fi mai scåzutå. Faci produc¡ie, dar una este så o vinzi cu 1 leu ¿i altå så o dai cu 3 lei.

Smart technology de la BASF înseamnå simplificarea managementului fermei, solu¡ii de încredere, produc¡ii de calitate ¿i timpul de pauzå favorabil, care este un aspect foarte important.

Un îndemn: respecta¡i schemele de tratament!

Mihai Manolache subliniazå importan¡a respectårii schemelor de tratament indicate de cercetåtorii BASF, pentru tomate, ardei, vinete, salatå, castrave¡i, morcov sau cartofi.

Pentru cå în spatele fiecårei scheme sunt luni ¿i chiar ani de muncå ¿i teståri.

Fiecare substan¡å ac¡ioneazå diferit, de aceea trebuie så se ¡inå cont de acest aspect.

“La fiecare pozi¡ionare e o muncå. ¡ine¡i cont de fiecare schemå ¿i atunci ve¡i avea rezultate. Schema cå am luato de la vecinu’, a dat ¿i cumåtru’ nu prea func¡ioneazå. Atunci apar formele de rezisten¡å”.

Manolache a recomandat ¿i produsele de la BASF care au mare eficien¡å împotriva buruienilor, bolilor ¿i dåunåtorilor.

Gheorghe MIRON 37

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Produsele recomandate de speciali[tii BASF Stomp Aqua este un erbicid pe bazå de pendimetalin, aplicat la sol, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale ¿i a unor specii de dicotiledonate anuale. Inhibå atât diviziunea celulei, cât ¿i alungirea acesteia în meristemul rådåcinilor.

Dezvoltarea buruienilor este stopatå direct, ca urmare a absorb¡iei prin vârfurile de cre¿tere coleoptil-hipocotil. Buruienile mor imediat dupå germinare sau råsårire, fiind eliminate timpuriu din competi¡ie.

chidå) ¿i este disponibil în ambalaje de 1 litru.

“Este un produs extraordinar mai ales pentru legume ¿i are efect foarte bun ¿i pe partea combaterii fåinårii”, spune Mihail Manolache.

Noul fungicid BASF se poate utiliza la culturi precum mår, pår, vi¡a-de-vie, cåp¿uni, afin, zmeur, mur, coacåz, agri¿, morcov, castrave¡i, tomate, vinete, ardei, salatå, plante ornamentale sau aromatice. E foarte eficient în combaterea Alternariozei.

Insecticidul Alverde poate fi folosit ¿i pentru a combate Tuta absolutå (molia minierå a tomatelor) sau Helicoverpa armigera (omida fructelor). În aceste cazuri se recomandå aplicarea insecticidului la eclozarea primelor larve.

Totodatå, Alverde oferå un mod nou de ac¡iune împotriva gândacului din Colorado, omizii fructelor ¿i moliei miniere a frunzelor de tomate.

Nouå substan¡å activå, metaflumiDagonis este un fungicid polivalent, zon, ac¡ioneazå rapid ¿i cu performan¡e omologat pentru peste 20 de culturi. deosebite, chiar ¿i în perioadele foarte Combinå douå substan¡e active inova- calde, contribuind decisiv la stoparea toare, fluxapiroxad ¿i difenoconazol (tri- pagubelor produse de dåunåtori.

Produsul a câ¿tigat teren foarte mare azol), pentru un control de lungå duratå în Covasna, Harghita ¿i Bra¿ov, unde asupra unui spectru larg de boli.

Produsul este formulat sub formå de sunt suprafe¡e importante cultivate cu suspensie concentratå (formulare li- cartofi, a aråtat specialistul BASF.

În Stomp Aqua substan¡a activå este protejatå în capsule microscopice.

Erbicidul se aplicå în postemergen¡å, la o varietate de culturi. La tomate se aplicå postemergent, maxim 1 tratament, pe perioada de vegeta¡ie, respectiv de la 2 frunze pânå la 9 ramifica¡ii vizibile. La cartof, se aplicå de la 2 frunze pânå când acestea se dezvoltå ¿i acoperå 90% din suprafa¡a solului.

38

Fungicidul Polyram se poate aplica la o varietate de culturi: cartof, ceapå, castrave¡i, tomate, tutun, mår, pår, vi¡åde-vie ¿i flori (garoafe). Fiind un fungicid de contact, tratamentul cu Polyram se efectueazå preventiv, la începutul perioadei de vegeta¡ie, la primele tratamente cu produse de contact (cre¿terea råsfirarea la sau låstarului inflorescen¡ei). În func¡ie de evolu¡ia bolii, pute¡i repeta tratamentele la un interval de maxim 10-14 zile.

Pentru cultura de cartof, fungicidul se utilizeazå pentru a combate mana cartofilor ¿i alternarioza. Produsul este recomandat ¿i la culturile de ceapå, castrave¡i, vi¡å-de-vie, tutun ¿i tomate, având efect în combaterea manei.

Fungicidul Cabrio Top con¡ine douå substan¡e active, metiram ¿i piraclostrobin, ce oferå protec¡ie eficientå pentru combaterea bolilor vi¡ei-de-vie sau tomatelor. Suplimentar, produsul beneficiazå de tehnologia AgCelence, ce oferå ¿i efecte fiziologice de vitalizare a plantelor. Produsul are o ac¡iune preventivå puternicå, prin inhibarea mobilitå¡ii zoosporilor, împiedicarea germina¡iei sporilor ¿i a dezvoltårii hifelor miceliele.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 9/2023

Zorvec Vinabel - cea mai nou\ inova]ie împotriva manei Corteva a lansat noul produs pentru combaterea manei la vi¡a-de-vie, fungicidul Zorvec Vinabel.

S

unt 5 ani de când Zorvec a debutat pe pia¡a autohtonå.

“Acum 5 ani am lansat cea mai inovativå moleculå pentru combaterea manei, Zorvec Activ. Aståzi, suntem aici pentru a celebra 5 ani de Zorvec în România ¿i lansåm cea mai nouå inova¡ie marca Corteva, un produs gata formulat, Zorvec Vinabel”, a declarat Maria Cîrjå, director de marketing Corteva.

“Inova¡ia este obiectul nostru numårul unu ¿i dorin¡a noastrå e så fim cei mai buni cu ceea ce lansåm. Iar Zorvec Vinabel este cea mai avansatå formulå la nivel mondial pentru combaterea manei, are un ecoprofil fantastic, iar efectul asupra calitå¡ii vinului este zero”, a declarat ¿i Jean Ionescu, country manager Corteva.

Tot Jean Ionescu a anun¡at ¿i lansarea, anul viitor, a unui produs nou, Utrisha N, prima bacterie microstabilizatå ¿i capsulatå care lucreazå în 40

simbiozå cu planta ¿i o ajutå så asimileze mai mult azot din atmosferå.

“Produsul nu va înlocui total fertilizarea cu azot, înså va contribui la o reducere importantå a cantitå¡ilor administrate, convertind azotul atmosferic în formå amoniacalå utilizatå de cåtre plantå în procesele biologic. Practic, Utrisha N va ajuta fermierii så facå economii la consumul de îngr¿åminte”, a explicat Jean Ionescu.

“Zorvec nu este o moleculå doar pentru România, ci a acaparat întreaga lume, cu peste 700.000 de hectare tratate. Dacå se ia în calcul recomandarea a douå tratamente, avem de departe produsul cel mai utilizat. O cantitate foarte micå de Zorvec poate ¡ine mult mai bine mana în frâu fa¡å de alte substan¡e competitoare existente pe pia¡å. ¥mpiedicå germinarea sporilor, a¿a cum au demonstrat-o studiile de laborator privind vizualizarea eficien¡ei lui Zorvec”, spune Adrian Ionescu, ma-

Doza de aplicare Pentru controlul manei la vi¡a-de vie doza recomandatå este de 0,5 0,6 l/ha, prin douå aplicåri bloc pe sezon, de la începutul înfloririi pânå la compactarea ciorchinelui.

nager portofoliu fungicide, insecticide ¿i produse biologice Corteva.

Zorvec Vinabel este o combina¡ie de substan¡e active, Zorvec ¿i Zoxamid, care împiedicå dezvoltarea rezisten¡ei ¿i au moduri de ac¡iune diferite asupra celulei patogene.

Produsul are un mod de ac¡iune biochimic, nu are rezisten¡å încruci¿atå cu fungicidele existente, protejeazå frunzele pe måsurå ce acestea cresc, inclusiv pe cele mai mici cu 20% fa¡å de dimensiunea finalå.

Zoxamid are un mod de ac¡iune sinergic cu Zorvec ¿i efect eradicant ¿i curativ, împiedicând diviziunea nucleului celulei fungice. De aceea este utilizat ¿i pentru combaterea putregaiului cenu¿iu (Botrytis cinerea).

Se recomandå douå aplicåri bloc consecutive, înainte ¿i dupå înflorire, ¿i poate oferi 28 de zile de protec¡ie în cele mai vulnerabile stadii.

Zorvec Vinabel este absorbit rapid pe ¿i în interiorul stratului de cearå al plantei ¿i oferå o rezis¡en¡å la spålare superioarå, la doar 20 de minute dupå aplicare. Dupå o orå de la aplicare este atât de bine absorbit cât altå moleculå competitoare în 7 zile.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 9/2023

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Syngenta ap\r\ noble]ea livezilor Pe 2 martie, Syngenta a organizat la Bra¿ov Forumul OptiTech pentru Pomiculturå.

Au participat peste 250 de fermieri, oameni de afaceri ¿i jurnali¿ti.

Andrei Måru¡escu, director pentru comunicare, i-a provocat la dialog pe fermierii Loredana Stelian, care ståpâne¿te o livadå de 60 de hectare de nuci la Såhåteni, ¿i Octavian Drågan, care administreazå de 35 de ani o fermå de meri, pruni ¿i cire¿i, aflatå în localitatea Ghinda din jude¡ul Bistri¡a Nåsåud. Ferma are o suprafa¡å de 42 de hectare. Ambii aplicå substan¡e Syngenta pentru protec¡ia livezilor.

Nathinee Ruta, directoare tehnicå la Syngenta pentru sånåtatea solului ¿i a plantelor, a explicat cå Isabion este cel mai utilizat biostimulant din lume.

Este deci cel mai bun ¿i pentru cå are cel mai mare con¡inut total de aminoacizi de origine naturalå.

Isabion îmbunåtå¡e¿te cre¿terea låstarilor ¿i a rådåcinilor, diminueazå efectele adverse, cauzate de înghe¡uri târzii, de cåldurå ¿i ¿ocul de transplantare. Con¡ine aminoacizi liberi (10%), carbon organic (4%), aminoacizi ¿i peptide (52%) ¿i apå (34%).

Datoritå isabonului, pomii leagå mai frumos, substan¡a protejeazå celula ¿i membranele celulare, ajutå la recuperarea rapidå dupå stres, stimuleazå cre¿terea viguroaså a låstarilor ¿i a rådåcinilor.

De exemplu, mårul cel mai bun se dezvoltå din floarea centralå. Ea se deschide prima ¿i e cea mai expuså la înghe¡uri târzii. Isabion protejeazå floarea centralå când bate bruma în aprilie-mai.

Florile laterale se desfac mai târziu, când se mai încålze¿te, dar merele lor 42

vor fi de slabå calitate.

Dacå tratåm piersicul cu Isabion, fructele nu cad dupå brumele târzii. La fel se întâmplå ¿i cu pårul. Se folose¿te o ratå de dilu¡ie de 1.000.

Iulian Zafiu, director de vânzåri pentru culturi speciale din România ¿i R. Moldova, a prezentat combaterea dåunåtorilor.

Astfel, AffirmOpti ac¡ioneazå rapid asupra dåunåtorului (prin sistemul nervos). Este extrem de eficient ¿i persistent, prezintå reziduuri reduse sau chiar zero. AffirmTop con¡ine emamectin benzoat ¿i e folosit pentru afin, zmeur ¿i pentru rugul de mure, contra musculi¡ei cu aripi påtate, combate bine molia porumbarului, viermele cu punct negru ¿i gårgåri¡a florilor de mår, dar ¿i buha sfeclei, omida fructelor ¿i omida torcåtoare a cåp¿unilor.

Volian ac¡ioneazå prin ingestie ¿i contact. Este eficient în combaterea larvelor tinere, cu un efect persistent de 14-21 de zile. A fost omologat pentru mår, pår, cais, piersic ¿i prun. Combate excelent lepidopterele. Afinto combate bine afidele (larve ¿i adul¡i), inhibå

hrånirea ¿i ac¡ioneazå prin contact sau ingestie.

Îmbråcatå într-un superb costum popular de Vâlcea, Mihaela Dogaru, directoare pentru omologåri în România ¿i Europa Centralå, a vorbit despre “regulile jocului” în folosirea substan¡elor chimice în UE, despre legisla¡ie. Chiar dacå e¿ti doctor în horticulturå, nu po¡i folosi substan¡ele fårå un curs pentru ob¡inerea certificatului de utilizator profesionist.

Inginerul horticol Marius Roman a înfiin¡at “Pepinierele Roman”. El a venit cu vreo 30 de pomi crescu¡i în butoia¿e, pe care a exersat tipurile de tåiere în fa¡a fermierilor.

O livadå bolnavå este o livadå urâtå.

Substan¡ele Syngenta ajutå livezile noastre så-¿i recapete noble¡ea. Dupå un eveniment riguros organizat, un gând må mai roade încå: oare cum facem så replicåm gustul legumelor ¿i fructelor noastre? Så speråm cå speciali¿tii de la Syngenta vor gåsi ¿i råspunsul la aceastå întrebare.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 9/2023

MA{INI & UTILAJE SDF Farm Management, toat\ ferma încape pe telefon SDF Farm Management este un serviciu care permite accesul la toate instrumentele digitale necesare pentru a gestiona o fermå.

Acest instrument este disponibil pe telefon, tabletå sau computer.

SDF Farm Management este disponibil în 5 versiuni: Pachetul Start. Oferå economie de timp ¿i copii ale informa¡iilor despre fermå, urmårirea câmpurilor ¿i opera¡iunile efectuate. De asemenea, genereazå automat toate documentele pentru registrul de campanie, controale, cererea în cadrul politicii agricole comune ¿i multe altele.

Pachetul Advanced. Func¡ia Satellite PRO monitorizeazå terenul de sus, iar imaginile din satelit aratå starea culturilor, prin intermediul a 8 indici diferi¡i.

Func¡ia Agrometeo afi¿eazå prognoze meteo precise, cu grafice u¿or de citit ¿i indica¡ii, cum ar fi momentele recomandate pentru a distribui produse fitosanitare. Se pot genera rapid hår¡i agronomice pentru a le utiliza la semånåtori ¿i ma¿ini de împrå¿tiat îngrå¿åminte.

Pachetul Rice. Permite gestionarea la 360 de grade a câmpurilor. Include o sta¡ie meteo SDF Weather Station ¿i un senzor de umiditate SDF Water Sensor.

Sta¡ia meteo måsoarå umiditatea ¿i temperatura aerului, precipita¡iile, umiditatea foliarå, direc¡ia ¿i viteza vântului, în timp ce senzorul de nivel ¿i temperaturå a apei monitorizeazå starea câmpurilor. Cu ajutorul func¡iilor de coProfitul Agricol 9/2023

Serviciul oferå o serie de facilitå¡i, printre care: 1. Întocmirea automatå a registrului de tratament; 2. Rapoarte de performan¡å a tractorului; 3. Avertizare asupra situa¡iilor riscante sau a celor neprevåzute în planul de lucru; 4. Acces la modele agronomice ¿i date care ¡in de mediu.

5. Monitorizarea în timp real a lucrårilor de pe câmp.

6. Respectarea perimetrelor de teren stabilite în prealabil.

municare prin satelit pute¡i monitoriza starea culturilor ¿i pute¡i crea hår¡i agronomice. Func¡ia Apårare oferå informa¡ii importante despre apari¡ia bolilor fungice, cum ar fi Bruson ¿i petele maronii, prin vizualizarea riscului de apari¡ie a bolii în urmåtoarele 6 zile.

Func¡ia Finan¡e oferå un bilan¡ opera¡ional al fermei.

Pachetul Wine. Permite o gestionare la 360 de grade a podgoriilor.

Acest pachet include SDF Weather Station, o sta¡ie meteo profesionalå care måsoarå umiditatea ¿i temperatura

aerului, precipita¡iile, umiditatea foliarå, direc¡ia ¿i viteza vântului. Func¡ia Apårare oferå informa¡ii importante despre apari¡ia bolilor fungice, cum ar fi mana, fåinarea, putregaiul cenu¿iu ¿i putregaiul negru, vizualizând riscul de apari¡ie a bolii în urmåtoarele 6 zile.

Func¡ia de Management al opera¡iunilor permite organizarea eficientå a activitå¡ilor, gestionarea flotei de utilaje agricole ¿i a personalului. ªi la acest pachet existå func¡ia Finan¡e, pentru un bilan¡ opera¡ional al fermei.

Pachetul Pro. Include o sta¡ie meteo SDF Weather Station ¿i doi senzori SDF Soil Sensor. Sta¡ia meteo måsoarå umiditatea ¿i temperatura aerului, precipita¡iile, umiditatea foliarå, direc¡ia ¿i viteza vântului, iar cei doi senzori monitorizeazå umiditatea solului, pentru a gestiona corect irigarea. ªi acest pachet include func¡iile Apårare, Managementul opera¡ional, Finan¡e, precum ¿i func¡ia Irigare, care oferå recomandåri cu privire la momentul ¿i cantitatea optimå de apå pentru irigare, economisind resurse ¿i evitând stresul hidric.

Arpad DOBRE 43

MA{INI & UTILAJE

IPSO Agricultur\ [i atuul Anul acesta, seria de evenimente Combine Camp a debutat cu o întâlnire cu fermierii din Dobrogea, la filiala IPSO Agriculturå din Ovidiu, Constan¡a.

A doua întâlnire a avut loc la sediul central al companiei, de la Mogo¿oaia.

La

fiecare întâlnire, zeci de fermieri au putut afla o serie de detalii despre combinele John Deere din seria S, T ¿i X. Cu aceastå ocazie s-a prezentat modul specific de func¡ionare ¿i avantajele fiecårui model în parte.

Speciali¿tii IPSO Agriculturå, printre care ªtefan ºicåu ¿i Mihai Dobrin, au prezentat avantajele combinelor inteligente fa¡å de cele “neinteligente”.

Astfel, conform calculelor, folosind AutoTrac (sistemul de GPS integrat care conduce automat combina pe câmp în timpul recoltårii folosind cea mai eficientå vitezå ¿i cel mai bun traseu) combina John Deere model S770 poate recolta cu peste 40 de tone mai mult pe zi, spre deosebire de aceea¿i combinå neechipatå cu AutoTrac.

Prin conectivitate ¿i accesul la Agricultura Inteligentå, solu¡iile de recoltare John Deere permit cre¿terea randamentului recoltelor, reduc costurile cu combustibilul ¿i cu for¡a de muncå ¿i oferå fermierilor stabilitate ¿i profitabilitate crescute.

Combine John Deere pentru orice fermå Anul acesta, producåtorul american John Deere aniverseazå 75 de ani de 44

când a lansat pe pia¡å prima combinå autopropulsatå. De atunci, inginerii såi de cercetare ¿i dezvoltare au adus numeroase inova¡ii ¿i au modernizat continuu gama de combine de recoltat cereale. Aståzi, în portofoliul IPSO Agriculturå se aflå combinele John Deere din seriile T, S ¿i X.

Seria T include 4 modele: T550i (motor de 6,8 litri) T560i, T660i ¿i T670i (acestea din urmå cu motoare de câte 9 l), cu flux conven¡ional, pe cåi¿ori.

Seria S are tot 4 modele: S770i (motor de 9 litri), S780i, S785i ¿i S 790i (cu motoare de câte 13,5 litri) ¿i flux axial, cu un singur rotor.

Seria X include douå modele, X9 1000 ¿i X9 1100, cu motoare de câte 13,6 litri ¿i flux axial cu douå rotoare.

“A¿adar, nu avem extrem de multe modele de combine, dar acestea î¿i fac treaba eficient ¿i sunt potrivite pentru toate tipurile de ferme vegetale din România”, spune ªtefan ºicåu. Productivitatea fiecåreia dintre acestea cre¿te exponen¡ial în momentul în care sunt adåugate sisteme ¿i func¡ii pentru agricultura de precizie.

O combinå neinteligentå are nevoie de o serie de echipamente externe înainte de a intra în lan, pe când una inteligentå dispune de sistem GPS integrat, umidometru, cântar pe elevatorul de boabe curate ¿i, cel mai important, este conectatå la MyOperation Center platforma online de urmårire a utilajelor.

Prin aceasta, speciali¿tii IPSO Agriculturå monitorizeazå permanent combinele ¿i pot da alerte cåtre fermieri, când anumite componente sunt pe cale så se deterioreze sau nu func¡ioneazå la parametri.

Practic, prin MyOperation Center, fermierul are pe tabletå sau pe telefon în permanen¡å loca¡ia utilajului, parametrii la care func¡ioneazå ¿i poate vizualiza

inclusiv monitorul din cabinå.

Platforma poate emite o serie de alerte iminente sau preventive ¿i se ocupå inclusiv de transmiterea documenta¡iei cu privire la timpul total lucrat de combinå, cât a mers la ralanti motorul, care a fost consumul mediu de carburant, cât a lucrat motorul în sarcinå maximå, câte hectare a lucrat ¿i câte tone de cereale a recoltat, realizându-se astfel ¿i o hartå de recoltare pe fiecare parcelå în parte. Acest lucru este deosebit de important pentru urmåtoarea recoltå, când fermierul poate decide o fertilizare selectivå în func¡ie de randamentul din anul anterior ¿i poate adapta inclusiv tratamente punctuale ale culturilor.

Pachete de servicii Speciali¿tii IPSO Agriculturå au prezentat douå pachete de servicii extrem de utile pentru operatorii de combine.

Primul este Pachetul Select, prin care se oferå training pe platforma MyJohnDeere ¿i prin intermediul aplica¡iei mobile Operations Center. Sunt oferite alerte proactive (Expert Alerts) ¿i o actualizare a softului pentru agricultura de precizie (monitor ¿i antenå GPS), împreunå cu suport telefonic din partea speciali¿tilor pentru agricultura de precizie. Totodatå, operatorii de combine beneficiazå de training în domeniul agriculturii de precizie.

Al doilea este Pachetul Premium, care include, pe lângå componentele pachetului Select, ¿i o verificare tehnicå proactivå a utilajului ¿i optimizarea func¡ionårii acestuia în câmp, la recoltare. De asemenea, acest pachet mai include ¿i analize de sol + imagini satelitare în timp real, precum ¿i imagini satelitare istorice, pe ultimii 5 ani. În privin¡a analizelor de sol, o probå medie Profitul Agricol 9/2023

MA{INI & UTILAJE

combinelor inteligente include, de fapt, 24 de probe-sondåri ¿i are în vedere stabilirea con¡inutului de P, K, Mg ¿i pH-ul / 5 ha, precum ¿i proba medie de microelemente la 30 ha.

Beneficiile acestor analize de sol sunt evidente: - Cresc eficien¡a aplicårii îngrå¿åmintelor - Reduc costul produselor pentru protec¡ia plantelor - Sporesc produc¡iile la hectar De anul trecut, IPSO Agriculturå oferå fermierilor ¿i sta¡ii meteo Meteobot, care måsoarå viteza vântului, radia¡ia solarå, precipita¡iile, temperatura, umiditatea, presiunea atmosfericå, umiditatea frunzelor culturii, temperatura ¿i umiditatea solului.

Totodatå, prin pachetul Premium se oferå suport pentru piese de schimb,

Profitul Agricol 9/2023

depozitul de la Mogo¿oaia, cel mai mare din ¡arå, având un stoc în valoare de peste 18 milioane de euro. Fermierii care achizi¡ioneazå pânå la sfâr¿itul lunii martie o combinå John Deere vor beneficia gratuit de majoritatea serviciilor oferite prin pachetul Premium.

Campanii în desfå¿urare În prezent, IPSO Agriculturå are în desfå¿urare trei campanii active.

John Deere Expert Check, pânå în 28 aprilie, prin care se efectueazå verificåri ale utilajelor John Deere ¿i se oferå discount pentru piese de schimb de 20% pânå la sfâr¿itul lunii martie, respectiv de 15% pânå la sfâr¿itul lunii aprilie, plus 3 ore de diagnozå gratuitå.

Manitou - Repara¡ii în atelier este cea de a doua campanie, prin care se

oferå 20% discount la piese de schimb pentru încårcåtoare Manitou pentru repara¡ii în service ¿i 10% discount pentru lubrifian¡i Manitou.

John Deere - Campania PIN va dura pânå în 28 aprilie 2023 ¿i se oferå discount de 30% pentru sistemul antifurt al antenei GPS. Campania este valabilå pentru antenele Satr Fire 3000 ¿i 6000, iar securizarea cu cod PIN se oferå pentru antena Star Fire 6000.

Seria evenimentelor Combine Camp continuå cu prezentåri la Bråila, în ferma Mitrea ªtefan, la Roman, la sediul IPSO, ¿i la Mure¿, în ferma lui Valentin Mårginean, câ¿tigåtorul trofeului Porumbul de Aur la neirigat.

Arpad DOBRE

45

MA{INI & UTILAJE

A mai plecat un pionier al ma[inismului agricol european Dr. Heinz Dreyer a fost un inventator de excep¡ie în domeniul tehnologiei agricole ¿i director general al Amazone. A încetat din via¡å pe 17 februarie, la vârsta de 90 de ani.

Heinz Dreyer a studiat ingineria mecanicå la Universitatea Tehnicå din München, iar din 1957, împreunå cu vårul såu, Klaus Dreyer, s-a implicat în

activitatea fabricilor Amazone ¿i au preluat împreunå conducerea companiei. De la început, Dr. Heinz Dreyer s-a dedicat cercetårii ¿i dezvoltårii de produse. De exemplu, cu primul distribuitor cu douå discuri ZA în trei puncte (distribuitor centrifugal) a reu¿it så dezvolte o inova¡ie care a devenit ulterior modelul pentru aproape toate distribuitoarele de îngrå¿åminte folosite în lume. A stabilit noi repere cu proiectarea semånåtorilor pentru lå¡imi de lucru mai mari ¿i a inventat semånåtoarea Amazone D4, cu care compania a devenit în scurt timp lider de pia¡å.

¥n 1975 s-a dedicat metodei progresive de însåmân¡are directå ¿i a inventat un bråzdar cu daltå pentru aceastå metodå.

Ca parte din cea de-a treia genera¡ie a familiei Dreyer, a jucat un rol decisiv în construirea companiei ¿i, cu o viziune antreprenorialå, a transformato într-un producåtor global de tehnologie agricolå.

La începutul anului 2005 i-a încredin¡at func¡ia de management fiului såu, Justus Dreyer.

Arpad DOBRE

MAISADOUR SEMENCES ROMANIA

Sunflower Trials seeds Production Lead Full time, Belciugatele, jud. Cålåra¿i, Departament Cercetare, Experien¡å minimå 2 ani, Englezå Candidatul ideal> - Hard skills - Agronomy;

- People management; - Plant breeding; - Project management - Analytics Soft skills; - Team spirit and collaboration; - Continuous improvement willigness; - Curiosity; - Critical sense and rigor execution; - Driving licence, cat. B.

Descrierea jobului, responsabilit\]i [i beneficii> - Provide trials seeds in quantity, quality and delivery time to R&D team;

- Manage trials seeds production plan in coordination with sunflower team request in winter and in summer; - Build retention strategy of trials seeds hybrids, in order to guarantee the good management of the stocks (physical and computer traceability of the batches) and batches validation; - Collabore actively with RD center manager to ensure full aligment on planning, safety and budget; - Lead or participate to cross-functional projects within the organisation & scientific community; - Manage operationnal local team by contributing to people development; - Apply and enforce health, safety, environment and compliance guidelines; - Participate actively to all operationnal activities in Belciugatele center.

46

Alexandru Bucoveanu +40.756.165.226 bucoveanu@maisadour.com

Profitul Agricol 9/2023

MA{INI & UTILAJE

Holde Agri pariaz\ totul pe Tiger Directorul tehnic al trustului Holde Agri, care administreazå 13.500 ha, este inginerul agronom Marius Botea.

Este un sus¡inåtor asumat al lucrårilor minime ale solului, pe care le promoveazå de peste 10 ani de zile.

H

olde Agri de¡ine terenuri, contractate în ultimii cinci ani, în proprietate sau arendå, în trei jude¡e: Teleorman, Cålåra¿i, Dâmbovi¡a. De¿i condi¡iile pedoclimatice sunt foarte diferite, Botea a eliminat plugul de peste tot, la conven¡ional. Îl mai folose¿te doar în cele 2.000 de hectare lucrate ecologic.

De patru ani de zile, Tiger este la putere. A constatat cå, la cultura de rapi¡å, indiferent de zonå, de textura solului, o lucrare cu Tiger, comparativ cu plugul, då rezultate mai bune sau cel pu¡in identice, costul de utilizare fiind mai redus.

Iar în cultura porumbului, într-o medie a produc¡iilor pe cinci ani, nu existå diferen¡e între pregåtirea cu plug ¿i cea cu Tiger. Înså trebuie intrat cu Tiger obligatoriu imediat dupå recoltat. Ulterior, se face un alt tandem: discul de 12 metri trebuie så fie cu maxim 20 ha înaintea semånåtorii.

“Avem în fiecare fermå câte un Tiger de 6 metri, tras de un tractor de 600 CP, care stå obligatoriu în urma combinei, întreaga campanie, zi-luminå. Trei schimburi, o lunå-douå luni, cât trebuie.

Dupå Tiger, cu discul se sparge capilaritatea la 3-4 cm. Dacå terenul nu este prelucrat astfel în maxim 48 de ore Profitul Agricol 9/2023

cu Tiger sau Top Down, 3 l de glifosat/ha, iar dupå trei såptåmâni încå doi litri ¿i jumåtate. În felul acesta, în doicinci ani problema samulastrei ¿i a buruienilor perene e rezolvatå”.

de la recoltat, se usucå. Cel pu¡in în zona Ro¿iori, dacå påmântul nu e lucrat când încå e reavån, dacå e låsat o såptåmânå, nu mai intrå nici plugul în el, decât dacå plouå”, spune Marius Botea.

3.500 ha sunt lucrate cu trei tractoare, dintre care doar unul de 600 CP, ¿i o gamå variatå de utilaje Horsch, inclusiv semånåtori Serto pentru cereale.

Cele 700 ha cultivate cu floareasoarelui la ecologic au dat constant produc¡ii slabe cu aceastå tehnologie. Prin urmare, a cumpårat un plug ¿i succesul a fost imediat: anul trecut produc¡ia aproape s-a dublat, de la 800 de kg/ha ajungând la o medie de 1.400 kg/ha.

A¿a cå, în toamnå, a arat din nou.

Dar asta e singura excep¡ie, ¿i, cu urmåtoarea precizare: aråtura trebuie obligatoriu închiså.

Folosind Tiger, Marius Botea a redus ¿i erbicidarea.

“Dacå a plouat un pic înainte de recoltå sau am precipita¡ii imediat dupå, lucrarea îmi scoate jumåtate din samulastra de grâu. Am scåpat de costrei, care e o problemå la fermele din jur. Între culturi, cel mai bine dupå grâu sau dupå rapi¡å, dau cu glifosat. O trecere

Pentru a evita tasarea terenurilor, Botea a fost nevoit så renun¡e la op¡iunea de a folosi semånåtori cu pregåtire.

Toatå gama de utilaje este de 12 metri sau multiplu de 12 (de exemplu, au o autopropulsatå de 36 metri). Astfel, s-au realizat cåråri multianuale permanente.

Se intrå, mereu, pe aceea¿i cårare, folosind RTK pentru precizie.

Scarificarea este lucrarea pe care tehnologul Holde Agri o dezavueazå mai mult decât aratul.

“Scarificatorul este primul utilaj la care a¿ renun¡a într-o fermå, dacå se respectå rota¡ia. Cine face lucrare la 4050 cm aruncå cu bani. La grâu lucrez terenul la 18 - maxim 20 cm. La rapi¡å 20-22 - maxim 25 cm. Porumb - maxim 25 cm”.

Întrebat cum se pot aplica strategiile sale într-o fermå micå, Botea avea råspunsul pregåtit: “Am un prieten fermier, fost coleg de facultate, care lucreazå 200 ha. Este chiar mai performant ca mine, aplicând aceea¿i tehnologie, închiriind utilajele necesare”. ªi pentru distrugerea covorului vegetal, folose¿te tot utilaje Horsch. Cu un Cultro de 12 metri, toacå resturile vegetale ¿i prelucreazå pu¡in solul, astfel cå, dupå el, Tiger-ul iese impecabil. Este o solu¡ie pe care o folose¿te de doi ani.

Diferen¡a fa¡å de erbicidarea totalå e cå glifosatul omoarå ¿i buruienile perene.

Iar o trecere cu Cultro e mai ieftinå ca o erbicidare.

Robert VERESS 47

MA{INI & UTILAJE

Maschio>

de 20 de ani în România

Un eveniment impresionant a avut loc, pe 24 februarie, în Arad, la Chi¿ineu Cri¿, în fabrica Maschio Gaspardo.

Covor ro¿u, invita¡i de seamå din România ¿i Italia, muzicå ¿i dansuri tradi¡ionale din Banat ¿i o minunatå petrecere cu multå voie bunå ¿i ospå¡ pe måsurå.

Au

aniversat 20 de ani de Maschio Gaspardo câteva sute de fermieri, autoritå¡i, ambasadori ¿i europarlamentari, dar ¿i to¡i cei 500 de angaja¡i ai fabricii. Din Italia au venit anume Andreea ¿i Mirco Maschio.

Fabrica de la Chi¿ineu Cri¿ a fost primul proiect de afaceri de care Mirco Maschio s-a ocupat personal. ¥ncå vorbe¿te bine române¿te, de¿i nu a mai exersat-o de când este pre¿edintele grupului.

Este mul¡umit cå fabrica din Chi¿ineu Cri¿ este cel mai mare pro48

ducåtor de utilaje agricole din România ¿i se aflå într-o extindere continuå. În 2022, cifra de afaceri a depå¿it 80 de milioane de euro. E o cre¿tere cu 35% fa¡å de 2021. ªi gama de produse este într-o continuå diversificare pentru a råspunde nevoilor pie¡ei. Dacå în primul an, în 2004, producea 400 de echipamente, în 2022, numårul s-a ridicat la 5.500. La început activitatea era concentratå pe producerea de utilaje pasive pentru prelucrarea solului, cum ar fi scarificatoare, grape cu discuri, cultivatoare, ulterior au fost construite pluguri ¿i utilaje pentru cosit etc.

Deschiderea fabricii în jude¡ul Arad, aproape de grani¡a de vest, a fost o ini¡iativå curajoaså care a apar¡inut lui Egidio Maschio, tatål lui Andreea ¿i Mirco. El a în¡eles oferta de resurse pe care o are jude¡ul Arad. Este vorba de o pozi¡ionare strategicå din punct de vedere logistic ¿i pentru Italia ¿i pentru pia¡a localå din România.

Mai mult, România este o ¡arå cu o puternicå voca¡ie agricolå, unde se cultivå peste 10 milioane de ha. De aici in-

teresul pentru a dezvoltå o fabricå de utilaje agricole aici. Toate acestea s-au întâlnit într-un mod fericit ¿i perfect cu oferta bogatå de utilaje pe care o are Maschio Gaspardo, alåturi de agricultura de precizie.

“Noi am introdus agricultura de precizie în agricultura din România”, spune, nu fårå mândrie, Mirco Maschio. În 2023, Maschio Gaspardo råmâne lider pe pia¡a utilajelor agricole, este resurså de dezvoltare pentru sectorul agricol din România ¿i din regiune, dar ¿i pentru comunitatea localå ¿i pentru to¡i cei cu care colaboreazå: angaja¡i, furnizori, clien¡i ¿i parteneri.

Mirco Maschio a conchis: “Må uit cu mândrie ¿i recuno¿tin¡å la ceea ce a ajuns fabrica Maschio Gaspardo de la Chi¿ineu Cri¿. Sunt bucuros ¿i mul¡umit de felul în care am reu¿it så dezvoltåm activitatea ¿i tehnologia. Sunt recunoscåtor fiecårui om din echipa Maschio Gaspardo România, partenerilor ¿i colaboratorilor care au fåcut posibilå aceastå dezvoltare.”

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 9/2023

PLANUL NA}IONAL STRATEGIC

PNS-ul explicat succint Noile modificåri ale Politicii Agricole Comune provoacå multe emo¡ii.

E adevårat, ¿i ambiguitatea unor texte laså loc suficient de interpretåri.

Forumul APPR a conceput un material scurt, cu care så facå luminå în hå¡i¿ul condi¡iilor obligatorii.

Ce trebuie så îndeplineascå fermierul ca så primeascå subven¡ii europene pe cele 9 GAEC-uri ¿i SMR?

GAEC 1 presupune men¡inerea paji¿tilor permanente pe baza unui raport propor¡ional între paji¿tile permanente ¿i suprafa¡a agricolå la nivel na¡ional, în compara¡ie cu anul de referin¡å 2018. GAEC 1 are drept obiectiv principal clauza generalå de salvgardare împotriva conversiei cåtre alte utilizåri agricole, pentru påstrarea stocurilor de carbon.

GAEC 2 se referå la protejarea zonelor umede ¿i a turbåriilor. Obiectivul principal al acestui GAEC este protejarea solurilor bogate în carbon.

formårii de ¿uvoaie sau hoga¿e. Aceste fâ¿ii de protec¡ie se laså de-a lungul râurilor sau pâraielor, pe terenurile agricole adiacente, conform Legii apelor nr.

107/1996, care interzice folosirea fertilizan¡ilor de orice fel ¿i a substan¡elor de protec¡ie a plantelor. Lå¡imea minimå a fâ¿iilor de protec¡ie este de 3 metri pentru terenurile cu panta de pânå la 12% ¿i 5 metri pentru terenurile cu panta de peste 12%. Se men¡in fâ¿iile de protec¡ie existente pe terenurile agricole adiacente zonelor de protec¡ie a cursurilor de apå, stabilite prin Legea apelor nr.

107/1996 (art. 40 ¿i anexa 2), în care este interziså aplicarea fertilizan¡ilor de orice fel ¿i a produselor de protec¡ie a plantelor.

GAEC 3 înseamnå interdic¡ia de a incendia miri¿tile, vegeta¡ia uscatå ¿i resturile vegetale pe terenurile agricole.

Acest GAEC are drept obiectiv principal men¡inerea nivelului de materie organicå din sol.

GAEC 5 se referå la gestionarea lucrårilor solului, la reducerea riscului de degradare a solului ¿i la eroziune, ia în considerarea panta de relief. Obiectivul principal al GAEC 5 este gestionarea minimå a terenului pentru a reflecta condi¡iile specifice ale locului în scopul limitårii eroziunii.

GAEC 4 cere fermierilor så formeze benzi-tampon (fâ¿ii de protec¡ie) de-a lungul cursurilor de apå. Obiectivul de bazå al acestui GAEC este protejarea cursurilor de apå împotriva poluårii ¿i a

GAEC 6 cere acoperirea solului în perioadele cele mai aride. În intervalul 15 iunie - 30 septembrie, fermierul trebuie så påstreze terenul acoperit pe cel

Profitul Agricol 9/2023

pu¡in 80% din suprafa¡a arabilå a exploata¡iei: miri¿tea råmaså dupå recoltare (care include ¿i resturile vegetale existente pe terenul arabil), culturi secundare, culturi verzi de acoperire sau culturi de toamnå, nou înfiin¡ate. În intervalul stabilit, solul trebuie acoperit, cu excep¡ia timpului necesar pregåtirii terenului ¿i înfiin¡årii noii culturi (cel mult douå såptåmâni). În cazul culturilor permanente, în perioada 15 iunie - 30 septembrie: fâ¿ii de teren înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale pe cel pu¡in 50% din suprafa¡a culturilor permanente din exploata¡ie.

GAEC 7 - Rota¡ia culturilor pe terenul arabil, cu excep¡ia culturilor care cresc sub apå.

Regula generalå: se aplicå o rota¡ie a culturilor pe terenul arabil, cu excep¡ia culturilor care cresc sub apå (schimbarea culturilor cel pu¡in o datå pe an de culturå, la nivel de parcelå agricolå, cu excep¡ia culturilor multianuale, a ierburilor ¿i a altor plante furajere erbacee, a terenurilor låsate pârloagå ¿i a culturilor din spa¡ii protejate (sere ¿i F solarii).

Viorel PATRICHI 49

PLANUL NA}IONAL STRATEGIC Prin excep¡ie de la regula generalå, una ¿i aceea¿i specie de plante (cultura de bazå sau principalå) poate fi cultivatå pe aceea¿i suprafa¡å de teren arabil (parcelå agricolå), pe cel mult 50% din suprafa¡a arabilå a exploata¡iei, astfel: a. O perioadå de cel mult 3 ani consecutiv, cu obliga¡ia ca, între douå culturi principale, så înfiin¡eze o culturå secundarå, diferitå ca specie de cultura principalå; b. O perioadå de cel mult doi ani consecutiv pe suprafe¡ele pe care cultura principalå s-a recoltat toamna târziu dupå data de 1 noiembrie), ca urmare a condi¡iilor meteorologice nefavorabile, iar înfiin¡area culturii secundare nu mai este posibilå întrucât nu existå condi¡ii optime de råsårire ¿i dezvoltare.

F

GAEC 8 Procentajul minim din suprafa¡a agricolå, dedicat zonelor sau elementelor neproductive.

50

Ponderea minimå de cel pu¡in 4% din terenul arabil la nivel de fermå, alocat zonelor sau elementelor neproductive, inclusiv terenuri låsate pârloagå.

Ponderea minimå de cel pu¡in 7% din terenul arabil la nivel de fermå, dacå acesta include culturi fixatoare de azot, fårå utilizarea substan¡elor de protec¡ie a plantelor, din care 3% reprezintå terenuri låsate pârloagå sau elemente neproductive.

Excep¡ii: suprafa¡å arabilå mai micå de 10 hectare; dacå mai mult de 75% din suprafa¡a agricolå eligibilå este på¿une permanentå; mai mult de 75% din terenul arabil utilizat pentru på¿unat, culturi furajere, pârloagå, leguminoase sau o combina¡ie a acelor utilizåri.

Derogare în 2023: Cele 4% pot fi lucrate (cultivate) cu orice culturå, în afarå de porumb ¿i soia!

GAEC 9 - Interzicerea conversiei sau a aratului paji¿tilor permanente, desemnate ca paji¿ti permanente, sensi-

bile din punct de vedere ecologic, din perimetrul siturilor Natura 2.000. Obiectivul de bazå al acestui GAEC este protejarea habitatelor ¿i a speciilor.

Lucrårile de exploatare ¿i de între¡inere a paji¿tilor permanente din perimetrul siturilor Natura 2.000 se efectueazå cu respectarea måsurilor de conservare stabilite de administratorul sitului, pânå la aprobarea planului de management. În afarå de obliga¡iile ce rezultå din GAEC-uri, trebuie respectate ¿i cele care decurg din legisla¡ia adiacentå (specificå altor domenii), SMR (statutory management requirements cerin¡e statutare de management).

Exemplu: Cf. SMR 2, pentru exploata¡iile care practicå agricultura în sistem irigat ¿i pentru cele care utilizeazå o cantitate mai mare de azot din îngrå¿åminte chimice decât cea prevåzutå la acest SMR (a se vedea) este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agro-chimice pentru terenurile în cauzå.

Profitul Agricol 9/2023

OPINIE

Albinele [i societatea uman\ dr. Daniel BOT|NOIU pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România

“Dacå albinele ar dispårea de pe suprafa¡a globului, omul ar mai avea de tråit doar patru ani.” Utilizatorii de internet îi atribuie în mod fals acest citat lui Einstein de ani de zile. Dar ce îi îngrijoreazå cu adevårat: viitorul umanitå¡ii, al albinelor sau ambele?

Am aflat cå albinele sunt capabile så adunå ¿i så scadå, cu alte cuvinte, så efectueze opera¡ii matematice. Un experiment realizat de o echipå francoaustralianå a fåcut posibilå observarea acestei abilitå¡i.

Folosind un labirint în formå de Y, insectele au avut posibilitatea de a accesa douå coridoare, la capåtul fiecåruia se afla apå cu zahår ¿i, respectiv, o solu¡ie amarå.

Dacå insectele reu¿eau så facå alegerea potrivitå în func¡ie de opera¡iune, puteau “gusta” recompensa.

Cele douå opera¡ii implicau adåugarea formelor albastre sau scåderea formelor galbene.

Potrivit oamenilor de ¿tiin¡å, acest experiment aratå cå albinele sunt capa52

bile så înve¡e reguli pe termen lung, så efectueze ac¡iuni pe termen scurt.

Ei au ajuns la concluzia cå “având în vedere cå albinele ¿i oamenii sunt despår¡i¡i de peste 400 de milioane de ani de evolu¡ie, rezultatele sugereazå cå cuno¿tin¡ele numerice avansate pot fi accesibile ¿i animalelor, contrar decât se credea anterior.”

De remarcat cå experimentele anterioare au putut demonstra cå albinele ståpâneau conceptul de “zero” (se ¿tia pânå atunci cå maimu¡ele rhesus, maimu¡ele vervet, un cimpanzeu ¿i un papagal african erau înzestra¡i cu aceastå capacitate cognitivå), fapt care fac albinele suficient de excep¡ionale...

De la albinele care înva¡å så numere pânå la “numårarea insectelor”, existå mai mult decât un efect de stil editorial.

O adevåratå obsesie, dispari¡ia speciilor ¿i respectul pentru biodiversitate sunt subiecte pe care le-am abordat deja de mai multe ori.

Recent, studiul Sanchez-Bayo ¿i Wyckhuys, intitulat “Declinul mondial al entomofaunei: o revizuire a driverelor sale”, a fåcut furori. Acest ultim studiu are drept scop: “de a compila toate sondajele pe termen lung cu insecte efectuate în ultimii 40 de ani, disponibile în bazele de date de literaturå globalå ¿i revizuite.”

Astfel, titreazå: “Insectele care dispar amenin¡å colapsul naturii” ¿i anun¡å cå insectele ar putea dispårea în decurs de un secol, potrivit concluziilor analizei citate, 40% dintre speciile de insecte sunt în declin, iar o treime sunt pe cale de dispari¡ie.

Deoarece insectele sunt esen¡iale pentru buna func¡ionare a ecosistemelor noastre, autorii conchid cå pentru a inversa cursul lucrurilor este esen¡ial så schimbåm modul în care ne producem hrana.

Contrar acestui studiu, Comisia Europeanå ne serve¿te pe bandå rulantå imaginea unor specii de insecte care pot fi consumate ¿i care ar putea så înlocuiascå proteina din carnea vacilor, porcilor, påsårilor. ¥n trecutul recent, dacå autoritatea veterinarå gåsea în mâncare insecte, restaurantul era închis. Aståzi, nu este departe ziua în care va închide restaurantul dacå nu gåse¿te insecte.

Denun¡ constant utopiile ecologiei politice. Acestea reprezintå un pericol, deoarece sub acoperirea unei forme de idealism au tendin¡a de a propune solu¡ii deconectate de realitate. Întrebarea care se pune este, evident, aceea a locului omului în regnul animal.

Profitul Agricol 9/2023

PAGINA DE HOBBY Dup\ vulpi Prådåtori cu totul nedori¡i în fondurile cinegetice cu vânat mic legat îndeosebi de sol, vulpile au fost dintotdeauna primele vizate la ac¡iunile organizate, mai cu seamå la cele mixte, la goanå. Faptul cå, îndeob¿te, dintre sålbåticiuni, ro¿catele ies primele în båtaie, le predestineazå cartu¿elor cu alicå mare, potrivit gabaritului, introduse de la bun început pe ¡eavå, anume pentru ele. Restul vânatului a¿teptat (fazani, iepuri, mistre¡i), ivit ulterior, nu solicitå un atât de istovitor joc al cartu¿elor, uneori chiar în contratimp cu ivirea pe cåtare a vietå¡ilor înscrise în autoriza¡ie.

Dintotdeauna, am agreat partidele „la sårite” ori „la picior”, pentru cå, acolo, dimensiunea alicelor este una singurå, cel mult cu proiectile mai mari pe a doua ¡eavå, pentru al doilea foc, de urmårire, dupå e¿ecul celui dintâi. Cum se spune, „tot på¡itu-i priceput”…

Uneori înså, dictat de împrejuråri, vulpea poate fi singurul animal vizat, ceea ce u¿ureazå considerabil misiunea pu¿tilor, fie ele în stand, fie intercalate printre håita¿i. Cine are picioare bune alege a doua variantå. Atunci, alica mare sau glon¡ul mic devin suverane, în tandem cu prezen¡a de spirit ¿i cu dibåcia trågåtorului.

Spectrul trofic al vulpii îmbracå un evantai larg, de la ¿oarece pânå la iezii de caprå ro¿ie. Adesea, prive¿te cu jind ¿i la cåpriorul matur ¿i nu s-ar da în låturi nici de la pråzi cu mult mai mari fa¡å de talia ei, dacå i-ar fi accesibile. Am våzuto luptând aprig cu un gâscan aproape cât ea de mare, pe care l-a biruit pânå la urmå, zåpåcindu-l prin tertipuri de învåluire dintre cele mai sofisticate.

Faptul cå se numårå printre principalii vectori ai rabiei o face indezirabilå ¿i aståzi, când blana ei nu mai constituie o tenta¡ie pentru vânåtorul abil ¿i tenace, doritor så-¿i rotunjeascå veniturile prin måiestrie. Aståzi, moda i-a Profitul Agricol 9/2023

atenuat voga, rezervându-i doar roluri secundare în vestimenta¡ie, prilej cu care au dispårut ¿i meseriile adiacente privitoare la tåbåcire, argåsire ¿i blånårie.

Am våzut vulpi în cojoc de iarnå råmânând abandonate pe zåpadå, la sfâr¿itul zilei de vânåtoare. Nimånui nu i-au fost de trebuin¡å. Altådatå, cu zece ro¿cate pe iarnå, te socoteai de invidiat.

Oricum, în mentalul tagmei, vulpea råmâne ¿i aståzi un trofeu de pre¡. Nu mercantil, ci din punctul de vedere al palmaresului. Coborând dinspre linia standurilor cu vulpoiul tras pe zåpadå cåtre locul de întâlnire, ai deja o altå aurå ¿i atragi privirile tuturor participan¡ilor, de la confra¡i pânå la ultimul câine mânåtor, epuizat de efort, dar cu atavicul gust al råfuielilor cu ¿ireata-i cimotie råmas intact.

Am båtut, în zilele acestor Babe, o salbå de stuf lå¡it pe un fund de vale topitå în cotloanele Prutului, cåtre Zahoreni. Din marginile de brazdå veche, neau sårit câ¡iva urechea¡i. În urmå, s-a prelins un sitar, deranjat de la prospectarea terenului jilav. Câ¡iva fazani nu au mai suportat insisten¡a celor doi câini ai no¿tri, mobiliza¡i de urmele calde ¿i de såla¿urile nocturne, atât de evidente, ale påsårilor ce ståpâneau catacombele desi¿ului ve¿ted.

Cu toate acestea, toatå ziua nu ne-a sårit nici o vulpe, de¿i ne a¿teptam.

Doar dupå ele venisem, într-o expedi¡ie-fulger, pentru a nu deranja, mai târziu, terenul. Vremea caldå mobilizase deja iepurii, iar fazanii ¿i potârnichile påreau så aibå gânduri serioase în privin¡a amenajårii cuiburilor.

Camaradul Ioji s-a remarcat, ca de obicei, în calitate de glon¡ar, sco¡ând din competi¡ia cu sålbåticiunile doi câini hoinari, erija¡i în ståpâni ai feudei, în preajma stufului. Gåsisem câteva aripi

de fazan uscate, un ciot de coadå de iepure, dar nici o vulpe. Din cer sau de pe påmânt, cineva se ocupa de împu¡inarea nevolnicilor zonei, mai cu seamå de a celor nou-veni¡i: în primåvarå, gestionarii fondului cinegetic tocmai fåcuserå o populare cu douå sute de fazani…

Ne-a amuzat faptul cå, la întoarcerea cåtre caså, în plin sat, prin farurile ma¿inii ne-a tåiat calea un vulpoi de toatå frumuse¡ea. Mai våzusem ¿i în alte då¡i ¿i în alte locuri scene asemånåtoare. Alegând calea cea mai u¿oarå, prådåtorii socotesc, probabil, cå oråtåniile nesupravegheate, prostite de trai bun, oferå mai multe ¿anse amatorilor de o cinå caldå decât sålbåticiunile cu pår sau cu pene, mereu în alertå, cu aripile ¿i picioarele antrenate continuu.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria.

Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste.

23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi.

25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå.

25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta RomAgroTec. 28 iunie - 3 iulie La Jupiter se va ¡ine forumul Sate Inteligente. Se va vorbi despre energie verde, inova¡ie în mediul rural ¿i alte cuvinte frumoase.

31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå.

Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare.

54

Insecta din farfurie, lung prilej de vorbe [i de ipoteze...

Insectele par så devinå ultima gåselni¡å politicå pentru a împro¿ca cu noroi în adversari. ¥n Polonia, unde în toamnå au loc alegeri, partidul conservator Lege ¿i Justi¡ie (PiS), cea mai importantå forma¡iune din cadrul coali¡iei de guver nare, sus¡ine cå partidul de opozi¡ie Platforma Civicå inten¡ioneazå så limiteze consumul de carne ¿i så introducå în loc insectele.

Sigur cå cei din Platforma Civicå resping acuza¡iile ¿i spun cå nu este deloc a¿a. Ce conteazå? Sloganurile “viermi în loc de carne” au mai multå prizå la public. ªi tot scandalul a pornit de la faptul cå primarul Var¿oviei, Rafal Trzaskowski, unul din liderii opozi¡iei, a introdus capi-

tala într-un proiect interna¡ional pentru combaterea schimbårilor climatice.

Cum guvernul nu poate så intre în coliziune cu combaterea schimbårilor climatice, preferå så ducå subiectul serios în desuetudinea scandalului privind insectele. Pânå la urmå, este doar politicå...

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Tårie de prunå – Un vas din paleolitic! 2) Eliminat din calificåri – Un fel de nea; 3) Båtut pe teren – Savant al mediului; 9 10 4) Coajå de cartof! – Imagini de vis; 5) Deosebit de bogat – ºåranul de la sanatoriu!

6) Nu-i a bunå – S-au pierdut în fa¡a moldovencelor; 7) Obi¿nuit så facå semne; 8) Specificå sezonului cald; 9) Sunt termina¡i la lucru – Trecut în registrul agricol; 10) Dreptul primului venit.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

7

VERTICAL: 1) Fâ¿ie tåiatå din blanå – Bårba¡ii care furå; 2) Pâinea lui Dumnezeu – Aripi de pelican! 3) Un acru de pådure – 9 Zvântå pe unde trece; 4) Limitele unui bio10 top! – Trecutå în apårare; 5) Case de crea¡ie – Celebritå¡i ale scenei lirice; 6) Mila Solu¡ia careului din Nr. 8/2023 terestrå; 7) Câine ¡inut în bra¡e – Întors pe ORIZONTAL: SEMANARI - P; ATEI - NATAL; VI - ACEIASI; ACI - OMONIM; N - NOROS - AB; dos; 8) Generatoare de impulsuri; 9) Dreptul ALUMINIU - A; ETAJA - ZAR; AGITA - LIRE; pentru avoca¡i – Numårat la caså; 10) ForRAL - RUINAT; STATIONARI. mulå de prezentare.

8

Profitul Agricol 9/2023