Profitul Agricol nr. 44, din 2024

nr. 44 din 20 noiembrie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Profitul Agricol

Revista

este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 44/2024

Solu]ia pentru a avea neonicotinoide

Redactor - ¿ef

Alian]a pentru Agricultur\ [i Cooperare încearc\ s\ promoveze, prin Copa-Cogeca, un proiect de modificare a unor regulamente europene, cu scopul de a reveni asupra deciziei care nu permite folosirea tratamentului s\mân]\ cu neonicotinoide la culturile vegetale. {i Ministerul Agriculturii spune c\ face demersuri similare, în Consiliul mini[trilor agriculturii din UE. Probabil, se vor ralia [i câ]iva europarlamentari români. Va fi interesant de v\zut care...

Dar sunt suficiente dou\-trei mut\ri pentru a c=[tiga partida neonicotinoidelor?

Problema pe care o ridic\ România este una singular\. Interzicerea neonicotinoidelor nu produce efecte a[a de drastice pentru nicio alt\ agricultur\ european\. Iar politicienii din vest sunt mai interesa]i de voturile ecologi[tilor dec=t de ale fermierilor. De aceea, atragerea suportului statelor membre va fi extrem de dificil\.

Pentru ca celelalte ]\ri s\ fie cointeresate, e nevoie de o strategie.

Neonicotinoidele sunt doar o parte a unei probleme mai mari.

R\d\cina problemei este însu[i mecanismul derog\rilor. Acesta este cel care ar trebui re-legiferat.

Când un stat membru are o problem\ fitosanitar\ unic\, pentru care nu exist\ solu]ii în afara celor interzise pe plan european, trebuie s\ i se permit\ s\ acorde derog\ri na]ionale, f\r\ imixtiunea Comisiei. În prezent, doamna von der Leyen poate declan[a procedura de infringement împotriva României, ridicând din umeri. “Regret, b\ie]i, [tiu c\ ;n România ave]i o problem\ real\, dar regulile sunt reguli!”.

S\ zicem c\ România ar câ[tiga b\t\lia neonicotinoidelor. Cum vom proceda când vor ap\rea probleme similare? De pild\, ce vom face dac\, urmare a interzicerii S-metolaclor-ului, doar fermierii români vor avea probleme drastice cu combaterea unor buruieni din culturile de pr\[itoare? O lu\m de la cap\t, cu derog\ri [i tot circul de rigoare, dându-le ap\ la moar\ celor care abia a[teapt\ s\ urle un RoExit?

Ei bine, de aceea zic c\ ;nsu[i mecanismul derog\rilor trebuie schimbat.

Profitul Agricol 44/2024

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS 3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Fermierii din ACCPT Ialomi]a vor mai pu]ine inputuri

Kievul demineaz\ terenul agricol Strategii c=nd banii de desp\gubiri nu ajung Vor cre[te pre]urile la îngr\[\minte [i cereale

Pre]uri [i pie]e

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii Nu se ;ntrevede un an bun pentru floarea-soarelui

Exporturi-record de porumb din SUA c\tre Mexic

La anul va fi mai pu]in porumb

6 6

7

8

14

16

18 19

Noi adeziuni la ACCPT Ialomi]a

9

Fermierii englezi amenin]\ cu proteste

9

Syngenta a intrat în parteneriat cu McDonald's Cinci ]\ri contest\ subven]iile acordate de India pentru grâu

Bayer a redus emisiile de CO2 la sta]ia de la Sine[ti

China ;[i face din timp rezerve de soia american\

Avantajele lucr\rilor conservative Cum facem solul mai productiv

Cerelalele NGT au necesar de ap\ [i fertilizant redus cu 40% Elena Mateescu> sezonul agricol 2023/2024 a fost al cincilea an cel mai secetos din istorie Corteva Learning Day a fost la Timi[oara

10 26 28

28

29

30

Sorgul, mai profitabil dec=t porumbul

Spre sorgul modificat genetic

O fabric\ de procesare a sorgului

Cre[terea animalelor

22

12

Rusia ar putea reduce cota de export Protest la Bruxelles contra tratatului 13 cu Mercosur 10 la cereale Bayer preg\te[te un program pentru sechestrarea carbonului

Ma[ini & utilaje

Mesaje pozitive pentru o pia]\ contradictorie

23 Pia]a porcului lupt\ pe dou\ fronturi

Dorel Codrea> Am reconstituit 25 Bruna de Maramure[

34

35

25

36

13

Lemken Diamant 18 - un plug robust pentru soluri grele 38 Anvelope BKT pentru cultura mare Plou\ cu bani pentru iriga]ii, fotovoltaice [i eoliene

38

39

Nout\]ile genera]iei a IV-a de tractoare Kubota M7 40 O dron\ bun\ la toate

{oarecii-de-câmp, Toate utilajele din ferm\, problema nerezolvat\ în zona de vest 31 controlate de o singur\ tablet\ Umiditatea solului e în parametri optimi 60.000 de ha cu p\ioase [i 35.000 John Deere 20 cu rapi]\, în Satu Mare doar în jum\tatea de est 32 investe[te în linii robotizate Între tehnologia-cadru [i managementul 21 integrat al fertiliz\rii cu azot

Culturi vegetale

12

42

43

43

Hobby

La v=n\toare de... [al\u Au venit g\rli]ele!

Bayer s-a al\turat programelor pentru educa]ie agricol\

44 45

46

S|PT|MÂNII EVENIMENTELE

Kievul demineaz\ terenul agricol

Guvernul de la Kiev a cerut ajutor interna]ional pentru echipamente speciale de deminare.

“Batem la fiecare u[\, vorbim despre bani, echipamente [i orice modalitate posibil\ pentru a ne ajuta”, a declarat ministrul ucrainean al Economiei, Yulia Svyrydenko.

De la debutul invaziei ruse[ti, ucrainenii au ;n]esat cu mine aproape 17 milioane de hectare. Cea mai mare parte a suprafe]ei este teren agricol.

Acum, aproape 20% din acesta poate fi utilizat din nou, pentru anul agricol 2024/2025.

De pild\, funda]ia Howard G. Buffett s-a al\turat eforturilor de demi-

nare în 2022 [i în prezent este unul dintre cei mai mari donatori, oferind solu]ii tehnologice, inclusiv echipamente.

Un fermier experimentat, Howard G. Buffett, fiul celebrului Warren Buffett, spune c\ “nu a inventat nimic nou” [i a lucrat cu inginerii pentru a transforma buldozerele [i tractoarele în echipamente care pot fi operate de la distan]\, sau cu [oferi pentru a analiza [i cur\]a terenul.

“Foarte mul]i exper]i au spus c\ aceasta este modalitatea prin care putem s\ îi ajut\m pe fermieri [i contribuim la refacerea economiei”, a spus Buffett într-un interviu acordat la

Kiev.

Companii precum John Deere, Caterpillar, Kinze [i chiar echipe de geni[ti au s\rit în ajutorul Kievului, pentru conceperea [i testarea unor dispozitive care pot merge înaintea combinelor [i s\ absoarb\ [ocul exploziilor. }\ri precum Canada, Elve]ia, Germania [i Japonia au donat în total aproximativ un miliard de dolari pentru a ajuta la eforturile de deminare.

Chiar [i a[a, Ucraina are nevoie de câteva decenii pentru a demina toat\ suprafa]a.

ACCPT Ialomi]a a decis prelungirea termenului de organizare a licita]iei de toamn\ pentru achizi]ia de inputuri. Astfel, la propunerea lui Adrian Georgescu, pre[edintele ACCPT, termenul pentru centralizarea necesarului a fost 19 noiembrie, urmând ca licita]ia s\ se desf\[oare pe 26 noiembrie.

Alina Cre]u, directorul executiv al FAPPR, opineaz\ c\ reticen]a fermierilor e o consecin]\ a faptului c\ nu au intrat în conturi banii de subven]ii, a[a cum a promis ministrul Florin Barbu.

Plata avansului subven]iilor, început\ la 15 octombrie, va dura, în cazul persoanelor juridice, pân\ la 1 decembrie. Deocamdat\, majoritatea fermierilor cu societ\]i comerciale nu au încasat banii. Scuza APIA este c\ procedura de plat\ e cu atât mai complex\, cu cât ferma respectiv\ are mai multe scheme la care apeleaz\.

Arin DORNEANU

Fermierii din ACCPT Ialomi]a vor mai pu]ine inputuri

Adrian Geor gescu

6

“Deocamdat\, doar pentru azotat de amoniu exist\ «prag», respectiv cerere de 281 de tone, cu plata la termen. Glifosat avem comenzi în jur de 10.000 de litri. Cererea e mai mic\ cu 80% fa]\ de anul trecut”.

Robert VERESS

Profitul Agricol 44/2024

Strategii c=nd banii de desp\gubiri nu ajung

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Reprezentan]ii statelor membre în Comitetul Special pentru Agricultur\ au sus]inut acordarea de asisten]\ suplimentar\ ]\rilor UE afectate de recente dezastre naturale anul acesta [i în viitor, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural\ (FEADR).

A

stfel, li se permite statelor membre care au fonduri de dezvoltare rural\ neutilizate din perioada anterioar\ de programare (2014-2020) s\ reac]ioneze rapid [i flexibil la efectele devastatoare ale dezastrelor naturale recente (de la 1 ianuarie 2024 încoace), oferind asisten]\ de urgen]\ fermierilor, p\durarilor [i întreprinderilor afectate de dezastrele climatice.

Asisten]a va fi sub form\ de sume forfetare de maximum 42.000 de euro/beneficiar. Propunerea nu modific\ angajamentele bugetare existente. În plus, statele membre vor avea flexibilitatea de a adopta m\suri suplimentare de restabilire a poten]ialului de produc]ie al fermelor [i p\durilor afectate.

Odat\ cu adoptarea regulamentului, statele membre în cauz\ vor tre-

Profitul Agricol 44/2024

bui s\ decid\ câte fonduri vor remobiliza pentru a face fa]\ dezastrelor recente, în func]ie de nevoile lor specifice. Apoi li se va cere s\ prezinte Comisiei modific\ri ale programului pentru revizuire [i adoptare. Propunerea de regulament va trebui acum adoptat\ în plenul Parlamentului European.

În paralel, Comisia a propus [i modific\ri ale regulamentelor care reglementeaz\ Fondul European de Dezvoltare Regional\ (FEDR) [i Fondul de Coeziune (FC) [i Fondul Social European Plus (FSE¡), pentru perioada de programare 2021-2027. În plus, planurile strategice PAC (2023-2027) sprijin\ investi]iile care vizeaz\ restabilirea poten]ialului agricol sau forestier în urma dezastrelor naturale, evenimentelor climatice nefavorabile sau evenimentelor catastrofale.

Aceasta include m\suri care contribuie la atenuarea [i adaptarea la schimb\rile climatice, cu un buget de 93 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027.

PAC 2023-2027 mai include [i o rezerv\ de criz\ de cel pu]in 450 de milioane de euro pe an. România se num\r\ printre statele care a solicitat [i primit sprijin din rezerva de criz\, atât anul trecut, cât [i anul acesta.

Robert VERESS

Buget mai mare pentru PAC post 2027

Comisarul Janusz Wojciechowski (p=n\ ;n decembrie este ;n fuc]ie) a cerut ca viitorul buget pentru agricultur\ s\ fie separat de celelalte bugete [i, mai ales, s\ creasc\ la 1% din PIB-ul general, fa]\ de 0,4% c=t este acum. Wojciechovski spune c\, dac\ din 2028 se va p\stra acela[i nivel, banii vor fi de fapt mult mai pu]ini, din cauza infla]iei. Argumentul suprem al actualului comisar este c\ zilnic ;n UE falimenteaz\ ;n jur de 800 de ferme.

O structur\ veterinar\ specializat\ ;n crize epidemiologice

Medicii veterinari sus]in necesitatea ;nfiin]\rii unei structuri na]ionale specializate ;n crize epidemiologice. Despre aceasta, cu mai mult\ sau mai pu]in\ intensitate, s-a vorbit ;nc\ din 2007. Tema a fost reluat\ de cur=nd la conferin]a na]ional\ veterinar\.

Mini[trii agriculturii fa]\ ;n fa]\ cu cifrele

Mini[trii agriculturii din ]\rile UE s-au reunit pe 18 noiembrie la Bruxelles pentru a analiza situa]ia pie]elor agricole ;n contextul r\zboiului din Ucraina. A confirmat participarea [i ministrul de resort de la Kiev, Vitalii Koval. De la Bucure[ti, a fost delegat\ la aceast\ reuniune Violeta Mu[at, secretar de stat ;n MADR. Conform datelor Consiliului European, pe l=ng\ situa]ia pie]elor, se va analiza situa]ia produselor de baz\, iar pre[edin]ia maghiar\ va prezenta un punct privind rezultatul dezbaterilor sectoriale pe care le-a organizat. Distinct, vor avea loc [i discu]ii despre pescuitul ;n Atlantic [i Marea Nordului. Pe problemele de pescuit consensul politic se va realiza ;n decembrie.

7

Vor cre[te pre]urile la îngr\[\minte [i cereale EVENIMENTELE S|PT|M+NII

În urma rezultatului alegerilor din SUA este a[teptat\ o cre[tere a pre]ului atât la cereale, cât [i la îngr\[\minte, spune Ofelia Nalbant, director LAT-Nitrogen România.

“

R\mâne de v\zut când exact se va întâmpla acest lucru”.

Deocamdat\, lipsa cererii a dus la o reducere foarte mare a pre]ului azotoaselor, în special la uree. Într-o singur\ lun\, pre]ul a sc\zut cu 40 de dolari/tona de uree. În ultima s\pt\mân\, înc\ cinci dolari.

Posibil chiar s\ mai scad\ cu 5-10 dolari.

Dar aceste sc\deri vin pe fondul major\rii pre]ului gazelor.

“Vine iarna [i este exclus s\ scad\ pre]ul gazelor. În aceste condi]ii, vom vedea [i al]i produc\tori europeni care î[i vor închide por]ile”. În general, pre]ul îngr\[\mintelor cre[te mai mult decât al cerealelor, iar momentul cre[terii îngr\[\mintelor nu se coreleaz\ cu cre[terea pre]ului cerealelor. Cauzele acestei decorel\ri sunt multiple.

Ofelia Nalbant, director LAT-Nitrogen România

Prima cauz\ este c\ pre]ul cerealelor nu este atât de mult influen]at de pre]ul gazelor [i al energiei, precum îngr\[\mintele, în cazul c\rora gazele [i energia electric\ fac 80% din co[ul de produc]ie. În al doilea rând, pre]ul cerealelor [i al îngr\[\mintelor se influen]eaz\ reciproc, dar cu un decalaj sensibil de reac]ie a pie]ei. Dac\ pre]ul cerealelor este bun, fermierii vor investi mai mult în îngr\[\minte. Cre[te produc]ia, iar când este marf\ mult\ în pia]\, pre]urile cerealelor scad. Când se întâm-

În 2022, au fost desc\rcate 4 milioane de tone de îngr\[\minte în Portul Constan]a, unele cu origini exotice, urmare a sc\derii drastice a produc]iei europene. Îns\, în prezent, de[i combinatele europene nu produc mai mult, sc\derea consumului a condus [i la reducerea importurilor.

Europa produce îngr\[\minte cu gaze care cost\ 45 de euro pentru mia de MW [i concureaz\ cu produc\torii din Rusia, unde gazul cost\ 6 dolari mia de MW. Exportul de îngr\[\minte din Rusia contribuie direct la efortul de r\zboi din Ucraina (tax\ direct\ de 10% ¡ tax\ pe excesul de profit, din care s-au colectat 600 de milioane de euro în 2023).

8

pl\ acest lucru, nu se mai cump\r\ îngr\[\minte, iar pre]ul acestora scade. În al treilea rând, 80% din cerealele care se produc pe glob se consum\ aproape de locul de produc]ie. În schimb, jum\tate din îngr\[\minte sunt exportate. Asta face ca pre]ul acestora s\ fie mai mult influen]at de diversele evenimente globale care genereaz\ emo]ie în pie]e. În fine, pre]urile sunt influen]ate [i de inter-subiectivitate, adic\ de acea schimbare de percep]ie global\ care face ca, în 2010, cu 10.000 de bitcoin se putea cump\ra doar dou\ pizza, iar în prezent, tot cu 10.000 de bitcoin s\ se poat\ achizi]iona o insul\ privat\ care cost\ un miliard de dolari.

Sugestia Ofeliei Nalbant este s\ se pun\ taxe vamale pe importurile de îngr\[\minte ruse[ti, iar cu banii colecta]i s\ fie ajuta]i fermierii europeni s\ fac\ fa]\ asaltului de cereale ieftine din Ucraina.

“Exist\ solu]ii pentru ca întregul lan] de produc]ie agricol\ s\ fie protejat. Dac\ un actor este l\sat deoparte, lan]ul se deterioreaz\. Într-un final, to]i vor fi afecta]i negativ”.

Nalbant s-a referit [i la ecologizarea produc]iei de îngr\[\minte, care continu\ s\ r\mân\ o utopie.

“O ton\ de amoniac gri cost\ între 350 [i 500 de dolari. O ton\ de amoniac albastru (cu captare de emisii) cost\ între 450 [i 600 de dolari. Iar o ton\ de amoniac verde (ob]inut prin electroliza apei) între 550 [i 1.250 de dolari. Dac\ s-ar produce, azi, grâu, folosind exclusiv îngr\[\minte produse cu amoniac verde, ar însemna un cost al franzelei de 30 de euro”.

Robert VERESS

Profitul Agricol 44/2024

Noi adeziuni la ACCPT Ialomi]a

Aproximativ 100 de fermieri au umplut la refuz parterul sediului ACCPT Ialomi]a, din Slobozia, mar]i, 12 noiembrie. Sediul a fost achizi]ionat în 2010 [i a fost proasp\t renovat “din temelii”, cu 350.00 de lei, bani din cotiza]iile membrilor. Care membri continu\ s\ se înmul]easc\.

La [edin]a Asocia]iei au fost aprobate [ase noi adeziuni din opt cereri.

Cei doi fermieri ale c\ror cereri de adeziune au fost respinse nu au îndeplinit condi]ia obligatorie de participare la [edin]\.

Membrii noi sunt> Sebastian Ioan Iosif, care lucreaz\ 344 ha, la Traian,

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Pierderi de un miliard de euro pentru fermierii din estul Spaniei

jude]ul Ialomi]a, Bogdan Iuliu Dumitra[cu, 450,03 ha din Grivi]a, Ialomi]a, SC Valimar Agricol, 120 ha, Giurgiu, IF Brate[ Flaviu, 149 ha ¡ PFA 227 ha ¡ SC 74 ha, Stelnica, Ialomi]a, PFA Gabriel Onel, 200 ha, C\l\ra[i, II {tefan Traian, 200 ha, M\rcule[ti, Ialomi]a.

Dup\ cum se observ\, [i fermieri din alte jude]e sunt interesa]i s\ fie membri în comunitatea fermierilor ialomi]eni, care ofer\ multiple beneficii, principalul fiind legat de achizi]ia de inputuri la un pre] avantajos.

Robert VERESS

Fermierii englezi amenin]\ cu proteste

Fermierii britanici vor organiza mai multe ac]iuni de protest în aceast\ s\pt\mân\ la Londra, pentru a se opune deciziei guvernului laburist care a plafonat scutirea acordat\ pentru taxele de mo[tenire din mediul rural.

De anul viitor, doar mo[tenirile cu o valoare mai mic\ de un milion de lire sterline vor fi scutite de taxe, iar cele care au o valoare mai mare vor fi supuse unei taxe de 20%. În timp ce guvernul sus]ine c\ doar un num\r mic de ferme vor fi afectate, fermierii spun c\ taxa va for]a multe ferme de familie s\ abandoneze complet agricultura.

Profitul Agricol 44/2024

“Guvernul nu are idee ce a f\cut, nici cea mai vag\ idee. Majoritatea fermelor vor fi afectate, nu doar câteva cum spun ei. Un milion de lire înseamn\ doar o combin\ [i câteva tractoare, sau o ferm\ cu prea pu]in teren ca s\ fie viabil\”, spune David Hill, un fermier din regiunea Norfolk.

Asocia]iile agricole vor organiza mai multe ac]iuni de protest în capital\, printre care [i o ac]iune în fa]a Parlamentului la care vor participa 1.800 de membri ai Uniunii Britanice a Fermierilor.

Drago[ B|LDESCU

Fermierii din regiunea Valencia, din estul Spaniei, au început s\ calculeze valoarea pierderilor provocate de inunda]iile catastrofale din zon\, care sunt estimate la un miliard de euro. Asocia]ia Fermierilor din Valencia a cerut sprijinul Guvernului din Madrid [i a Uniunii Europene pentru refacerea cât mai rapid\ a drumurilor de acces c\tre ferme [i acordarea de ajutoare tuturor fermierilor afecta]i. În plus, or ganiza]ia solicit\ subven]ionarea urgent\ a tratamentelor fungicide, pentru a salva o parte a culturilor afectate de boli.

Canada pune cap\t grevei din porturi

Autorit\]ile din Canada au intervenit pentru a pune cap\t grevei din principalele porturi ale ]\rii, Vancouver [i Montreal, care a provocat pierderi estimate la un miliard de dolari pe zi. În timp ce muncitorii vor relua lucrul, disputa va fi arbitrat\ de Consiliul pentru Rela]ii Industriale din Canada.

Procurorii ru[i ancheteaz\ scumpirea laptelui

Procurorul General al Rusiei, a ordonat investigarea produc\torilor locali de lapte, care sunt acuza]i c\ au crescut pre]urile în mod nejustificat.

Cel mai mare produc\tor rus, Wimm-Bill-Dann Foods, care apar]ine grupului american PepsiCo, a anun]at în aceast\ lun\ scumpirea produselor cu 3,4%, în timp ce laptele produs de rivalii de la Ecomilk cost\ acum cu 10% mai mult. De la ;nceputul anului, untul sa scumpit cu 20%, for]ând Guvernul s\ recurg\ la importuri din Turcia.

9

Protest la Bruxelles contra tratatului cu Mercosur

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cronica evenimentelor anun]ate 21 noiembrie

La Bucure[ti, FAPPR continu\ seria discu]iilor dedicate explor\rii amoniacului anhidru verde în agricultur\, ca practic\ alternativ\ de fertilizare.

27 noiembrie

La Ia[i va avea loc a doua Conferin]\ tehnic\ de toamn\ a Forumului APPR.

26 - 28 noiembrie

Ora[ul Bordeaux (Fran]a) va g\zdui Vinitech-Sifel 2024, evenimentul inova]iilor în vinifica]ie.

10 decembrie

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin\ Veterinar\ din Bucure[ti organizeaz\ a doua edi]ie a Conferin]ei “Rural Sustainable Plan”.

13 februarie 2025

La Bucure[ti se va ]ine a X-a edi]ie a Congresului FAPPR “De la fermieri pentru fermieri”.

Fermierii europeni au protestat pe str\zile din Bruxelles împotriva tratatului comercial pe care Uniunea Europen\ se preg\te[te s\-l semneze cu blocul sud-american Mercosur.

În jur de o sut\ de protestatari s-au adunat în fa]a sediului UE, aducând [i un tractor cu o pancart\ cu mesajul “STOP EU-Mercosur”. Între timp, Fran]a î[i continu\ eforturile pentru a bloca semnarea tratatului, iar fermierii francezi au anun]at c\ vor începe s\ protesteze în aceast\ s\pt\mân\, dar nu vor bloca autostr\zile din ]ar\.

“I-am spus pre[edintei c\ Fran]a nu poate accepta [i nu va accepta tratatul în forma lui actual\”, a declarat premierul francez Michel Barnier, dup\ o întâlnire cu lidera Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

“Acest tratat amenin]\ comer]ul cinstit [i viitorul a milioane de produc\tori francezi, împreun\ cu al]i angaja]i din lan]ul de aprovizionare care depind de ei”, explic\ Jean-François Guihard, care conduce organiza]ia agricol\ francez\ Interbev.

Conform organiza]iei, acordul comercial cu Mercosur ar permite importul a 99.000 de tone de carne de vit\, 190.000 de tone de zah\r, 180.000 de tone de carne de pui [i un milion de tone de porumb anual.

China ;[i face din timp rezerve de soia american\ China a importat peste 8 milioane de tone de soia din Statele Unite în luna octombrie, cu 56% mai mult fa]\ de perioada similar\ a anului trecut.

Beijingul vrea s\-[i creeze stocuri cât mai mari de soia înainte de investirea lui Donald Trump, care va amplifica din nou tensiunile comerciale dintre cele dou\ ]\ri. :n luna octombrie, importurile de soia au dep\[it cu 600.000 de tone estim\rile noastre ini]iale. Iar anali[tii

10

se a[teapt\ la importuri foarte mari de soia în urm\toarele luni, pentru c\ importatorii chinezi se gr\besc s\ cumpere cantit\]i cât mai mari înainte ca Trump s\ devin\ pre[edinte în luna ianuarie”, a declarat Rosa Wang, analist\ a companiei de consultan]\ agricol\ JCI.

China a importat 89,94 milioane de tone de soia în primele zece luni ale anului, cu 11,2% mai mult ca anul trecut. Dac\ rata actual\ a

Drago[ B|LDESCU

importurilor se men]ine, statul asiatic ar putea dep\[i recordul din anul 2020, atunci când a importat 100,31 milioane de tone.

Dup\ conflictul comercial declan[at de Trump în anul 2018 care a dus la impunerea unor taxe vamale ridicate de ambele p\r]i, Beijingul a redus semnificativ dependen]a de soia american\, iar Brazilia a devenit cel mai mare furnizor de soia al Chinei.

Drago[ B|LDESCU

Profitul Agricol 44/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Grupul Kerry renun]\ la divizia de lactate

Grupul irlandez Kerry a anun]at vânzarea diviziei de lactate, Kerry Dairy Holdings (Ireland) Ltd, care va fi cump\rat\ de o companie nou\, Kerry Co-Operative Creameries Ltd, în schimbul a 500 de milioane de euro. Divizia de lactate a Kerry are 1.500 de angaja]i [i proceseaz\ anual peste 1,1 miliarde de litri de lapte colectat de la 2.740 de ferme. Cel mai popular brand este untul Kerrygold, care este disponibil [i în România.

Amend\ de 2 milioane de dolari pentru Smithfield

Produc\torul american de carne Smithfield Foods a acceptat s\ pl\teasc\ o amend\ de 2 milioane de dolari pentru a sc\pa de acuza]iile c\ a angajat minori la o fabric\ din statul Minnesota. O investiga]ie a autorit\]ilor locale a descoperit c\ Smithfield a angajat cel pu]in 11 minori cu vârsta între 14 [i 17 ani la fabrica din localitatea St. James, în perioada 20212023. Compania sus]ine c\ nu a [tiut vârsta real\ a minorilor, care au folosit acte false la angajare.

Danone cre[te oferta pentru Lifeway Foods

Grupul Danone a trimis o nou\ ofer t\ pentru achizi]ia produc\torului american de chefir Lifeway Foods [i este dispus acum s\ pl\teasc\ 27 de dolari pentru fiecare ac]iune pe care nu o de]ine, în total 307 milioane de dolari. Oferta ini]ial\ de 283 de milioane de dolari, sau 25 de dolari per ac]iune, a fost respins\ de administratorii companiei americane. Danone controleaz\ deja 23,3% din ac]iunile Lifeway, o companie paralizat\ de un conflict de familie între directoarea executiv\ [i rudele ei apropiate.

12

Syngenta a intrat în parteneriat cu McDonald's

Grupul chinez Syngenta anun]\ un parteneriat cu lan]ul american de restaurante McDonald's [i cu grupul Lopez Foods (un mare furnizor de carne de vit\, porc [i pui).

Concret, colaborarea urm\re[te reducerea cantit\]ii de emisii de gaze cu efect de ser\ eliberate per kilogram de carne produs\, prin cre[terea eficien]ei furajelor, datorit\ folosirii unei inova]ii Syngenta.

Este vorba porumbul Enogen, folosit atât pentru boabe, cât [i pentru siloz, care con]ine o enzim\ alfa amilaz\ robust\, ce transform\ rapid amidonul în zaharuri utilizabile, oferind mai mult\ energie disponibil\ bovinelor [i este u[or digerabil\.

Studiile arat\ c\ furajarea cu Enogen poate îmbun\t\]i eficien]a furajelor cu aproximativ 5%. Astfel, calculele arat\ c\, la 1.000 de capete de vaci de carne, se reduc emisiile de gaze cu efect de ser\ cu 196 de tone anual. De asemenea, se reduce suprafa]a necesar\ cultiv\rii plantelor pentru furaj cu 28 de hectare, se economisesc 22 de milioane de litri de ap\ [i 231 de mii de KWh. McDonald's inten]ioneaz\ s\ extind\ acest program pentru a ajuta la reducerea emisiilor de CO2 cu 164.000 de tone anual. Ceea ce înseamn\ peste 836.000 de vaci hr\nite cu porumb Enogen.

Robert VERESS

Cinci ]\ri contest\ subven]iile acordate de India pentru grâu SUA, Argentina, Australia, Canada [i Ucraina au trimis o notificare Organiza]iei Mondiale a Comer]ului (OMC) prin care contest\ subven]iile pe care India le acord\ produc\torilor de grâu [i subven]ionarea pre]urilor grâului [i orezului.

Conform obliga]iilor asumate în cadrul OMC, India le poate acorda fermierilor subven]ii de cel mult 10% din valoarea recoltei, dar cele cinci ]\ri sus]in c\ datele furnizate chiar de guvernul indian demonstreaz\ c\ limita a fost dep\[it\ cu mult.

Americanii sus]in c\ subven]iile generoase din India îi încurajeaz\ pe fermierii locali s\ continue s\ cultive grâu, provocând o supraproduc]ie artificial\. Statul asiatic acumuleaz\ astfel mari rezerve de grâu, care este vândut periodic la pre]uri mici.

SUA a mai contestat subven]iile acordate de India la grâu [i orez în anii 2008 [i 2023. Anul trecut, notificarea a fost sus]inut\ [i de Australia, Canada, Paraguay [i Ucraina.

Drago[ B|LDESCU

Profitul Agricol 44/2024

Bayer preg\te[te un program pentru sechestrarea carbonului

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Bayer dezvolt\ un program pentru încurajarea sechestr\rii carbonului în ferme, dezv\luie Mihai Gheorghe, director comercial Bayer. Acesta este deocamdat\ în faza de pilot, în Brazilia.

“Pentru Europa, respectiv România, nu avem înc\ un termen clar de lansare, pentru c\ e un program complex, care necesit\ o preg\tire pe m\sur\. Avem nevoie [i de partenerii potrivi]i pentru a intra pe pia]a certificatelor de carbon. Deocamdat\, încerc\m s\ convingem fermierii s\ colecteze cât mai multe date în ferme. Pen-

tru c\ prelucrarea acestor date le permite s\ ia deciziile potrivite mai rapid”.

Mihai Gheorghe spune c\ Bayer are solu]ii pentru fermierii care adopt\ practicile de agricultur\ conservativ\.

“Reducerea volumului anual al precipita]iilor [i repartizarea neuniform\ a acestora de-a lungul anului fac din tehnologiile de conservare a apei în sol o necesitate. Adapt\rile tehnologice necesare nu înseamn\ doar o schimbare a parcului de ma[ini agricole. Renun]area la plug [i sem\natul direct presupun schimbarea tehnolo-

Cota de export a cerealelor din Rusia, care se va aplica în perioada februarie-iunie, ar putea fi cu dou\ treimi mai mic\ anul viitor, din cauza exporturilor mari din ultimele luni [i a recoltei slabe.

Anali[tii altor companii, SovEcon [i Rusagrotrans, se a[teapt\ la o cot\ [i mai redus\, de cel mult 10 milioane de tone.

Traderii ru[i au exportat cantit\]i mari de cereale în ultimele luni, în total aproximativ 25 de milioane tone din cele 55 de milioane tone disponibile. Rusia a impus pentru prima dat\ cote maxime de export în anul 2020, pentru a asigura aprovizionarea pie]ei interne. Din anul 2021, cota se aplic\ doar în a doua parte a sezonului. În acest an, cota a fost stabilit\ ini]ial la 24 milioane de tone, fiind majorat\ ulterior cu alte 5 milioane tone, pe fondul exporturilor-record de 72 milioane de tone de cereale din sezonul precedent.

giei de combatere a buruienilor, bolilor, insectelor. Iar noi avem, de pild\, hibrizi de porumb recomanda]i pentru tehnologiile minimul till sau no-till, hibrizi care pot fi sem\na]i mai devreme.

Apoi, folosind platforma Climate Field View, fermierii pot seta rate variabile la sem\nat, aplicat îngr\[\minte [i erbicide. Platforma poate fi utilizat\ gratuit, cu toate beneficiile sale, de fermierii care folosesc s\mân]\ Bayer sau produse de protec]ia plantelor Bayer”.

Rusia ar putea reduce cota de export la cereale În mod normal, Moscova permite exporturi nelimitate în prima jum\tate a sezonului, între lunile iulie [i ianuarie, iar în a doua parte stabile[te o cot\ maxim\ de export.

Compania rus\ de consultan]\ IKAR estimeaz\ c\ anul viitor cota nu va dep\[i 12 milioane de tone, fa]\ de 29 milioane de tone în acest an.

“Calculul este bazat pe rata actual\ a exporturilor, recolta estimat\ [i consumul intern”, a declarat directorul IKAR, Dimitri Rylko.

Profitul Agricol 44/2024

Drago[ B|LDESCU

Robert VERESS

Vasili Blajenov, Moscova

13

Pre]uri [i Pie]e o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Grâu

grâului în s\pt\mâna trecut\.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 236 dolari/ton\ (1.062 lei). A înregistrat o sc\dere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

România

FOB Constan]a 208 euro/t (- 1) 1.040 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în decembrie 2024.

Concuren]a pre]urilor din emisfera sudic\ a dus la o sc\dere moderat\ a cota]iilor

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 217 euro/ton\ (1.085 lei). A avut o sc\dere de 3 euro/ton\ fa]\

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 229 euro/ton\ (1.145 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 210 euro/t (1.050 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 206 euro/ton\ (1.030 lei).

:n Argentina pre]ul FOBport fost de 223 dolari/ton\ $/t 11.11 12.11 13.11 14.11 15.11 209 211 213 211 211 216 218 220 215 215 220 222 224 222 222

Cota]ii - Bursa din Chicago Dec Ian Feb

$/t 11.11 12.11 13.11 14.11 15.11 209 211 213 210 210 213 215 217 212 212 217 219 221 216 216

Cota]ii - Bursa din Kansas Dec Ian Feb

Porumb

sc\zut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în decembrie 2024, este de 201 euro/ton\ (1.005 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 196 euro/t (Ÿ) 980 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în decembrie 2024.

SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 201 dolari/ton\ (904 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Dec Ian Feb

11.11 12.11 13.11 14.11 15.11 168 170 172 171 171 173 175 177 174 174 176 178 180 176 176

Pre]uri - FOB, Argentina Dec Ian

14

$/t

11.11 12.11 13.11 14.11 15.11 210 211 212 210 210 212 213 214 212 212

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 201 euro/ton\ (1.005 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

sa Pontivy a fost de 192 euro/ton\ (960 blei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul a fost de 199 euro/ton\ (995 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

€ - 5 lei $ - 4,5 lei

(1.004). A înregistrat o sc\dere de 1 dolar/ton\.

:n Ucraina pre]ul grâului FOB cu livrare în decembrie a ajuns 195 euro/ton\ (975 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în decembrie 2024, a fost de 165 euro/ton\ (825 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. $/t 11.11 12.11 13.11 14.1115.11 224 225 226 223 223 223 224 225 222 222 226 227 228 225 225

Pre]uri - FOB, Argentina Dec Ian Feb

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

11.1112.11 13.11 14.11 15.11 Rouen 214 214 213 209 210 Dunquerque 214 214 213 209 210 Pallice 210 210 210 206 206 Creil FOB 214 214 212 208 209 Moselle FOB 220 220 219 216 217 Rouen FOB 230 229 229 227 229

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 203 euro/ton\ (1.015 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 210 dolari/ton\ (945 lei). A r\mas la acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

11.11 12.11 13.11 14.1115.11 199 199 197 195 196 202 201 200 199 199 206 205 204 203 203 Bordeaux FOB 204 204 202 200 201 Pontivy 195 193 193 192 192 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 44/2024

S\pt\mâna 11 - 15 noiembrie 2024

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 412 dolari/ton\ (1.854 lei). A crescut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> China 1.611.300 tone, Egipt 231.700 tone, Mexic 97.500 tone, Vietnam 84.600 tone [i Olanda 69.700 tone.

Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Dec Ian Feb

$/t

11.11 12.11 13.11 14.11 15.11 373 375 377 374 374 377 379 381 379 379 381 383 385 383 383

Orz

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 184 euro/ton\ (920 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

Pre]ul orzului pentru be-

Rapi]\

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 543 euro/ton\ (2.715 lei). A crescut cu 8 euro/ton\.

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 538 euro/ton\ (2.690 lei). A avut

Pre]uri

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 11.11 12.11 13.11 14.11 15.11 Dec 1.065 1.060 1.060 1.050 1.050 Ian 1.065 1.060 1.060 1.050 1.050 Feb 1.067 1.065 1.065 1.055 1.055

Grâu

Golful Mexic

236 dolari/t

Profitul Agricol 44/2024

euro/t

11.1112.1113.1114.1115.11 Rouen 189 185 188 183 184 Dunquerque 189 190 188 183 184 Pontivy 196 192 192 189 190 Orz bere> Creil** 213 209 208 203 204 Moselle** 185 182 181 180 181

FOB Constan]a 180 euro/t (Ÿ) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în decembrie 2024.

-3

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 328 dolari/ton\ (1.476 lei).

A înregistrat o sc\dere de 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii FOB - Fran]a

România

11 -15.11.2024

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 419 dolari/ton\ (1.855 lei).

A r\mas la acela[i nivel de s\pt\mâna trecut\.

re, FOB-Moselle, a închis la 181 euro/ton\ (905 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare în decembrie 2024, pre]ul orzului furajer este 219 dolari/ton\ (985 lei). A crescut cu 3 dolari/ton\ de s\pt\mâna trecut\. o cre[tere de 9 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Dec Ian

11.11 12.11 13.11 14.11 15.11 329 331 331 328 328 330 332 332 329 329

Floarea-soarelui

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 640 euro/t (3.200 lei). A crescut cu 11 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la în-

Cota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

euro/t

11.11 12.1113.11 14.11 15.11 Dieppe 629 631 636 640 640

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Dec

11.11 12.11 13.11 14.11 15.11 953 945 945 950 950

euro/ton\ (2.715 lei). A crescut cu 8 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 543

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Cota]ii rapi]\ - Fran]a

Cota]ii rapi]\ - Canada

Rouen

11.11 12.11 13.11 14.11 15.11 529 530 536 538

538

535 538 542 543

543

Dunquerque 535 538 542 543 Moselle

euro/t 543

Porumb

Golful Mexic

201 dolari/t

-1

Dec Ian Feb

$/t

11.11 12.11 13.11 14.11 15.11 650 650 643 634 640 665 649 641 635 653 677 662 653 647 662

Soia

Golful Mexic

412 dolari/t

¡1

Dec Ian

$/t

11.11 12.11 13.11 14.11 15.11 419 420 421 419 419 421 422 423 421 421

chiderea licita]iilor a fost de 950 euro/ton\ (4.750 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie 2024, este 302 euro/t (1.510 lei).

A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie 2024, este 525 euro/t (2.625 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

Sorg

Pre]uri - FOB, Golful Mexic Dec Ian

$/t

11.11 12.11 13.11 14.11 15.11 190 190 190 190 190 190 190 190 190 190

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 180 dolari/ton\ (855 lei).

Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg

Golful Mexic

190 dolari/t

Ÿ 15

Nu se ;ntrevede un an bun pentru floarea-soarelui

Pre]uri [i pie]e

Principalii produc\tori. Total> 50,4 milioane tone

Din prognozele USDA pe luna noiembrie rezult\ o sc\dere a produc]iei de floarea-soarelui cu 5,6 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\rile mari produc\toare de floarea-soarelui r\m=n> Rusia> 16 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut< Ucraina> 12,5 milioane tone, în sc\dere cu 3 milioane tone< UE> 9,4 milioane tone, în sc\dere cu 0,7 milioane tone)<

Totu[i, potrivit estim\rilor Comisiei Europene, UE va avea cea mai mic\ produc]ie de floare din 2015 pân\ în prezent, de doar 8,1 milioane tone.

Chiar [i cu o suprafa]\ cultivat\ mai mare, de 4,9 milioane de hectare, randamentul a fost redus la 1,67 tone/hectar, din cauza condi]iilor meteo 16

proaste. :n România, care este cel mai mare cultivator de floare din UE, cu o suprafa]\ de 1,3 milioane hectare, produc]ia nu a dep\[it 1,2 milioane de tone.

Stocurile mondiale de floare vor sc\dea [i ele la 2,3 milioane tone, fa]\ de 3 milioane tone anul trecut.

Marii consumatori sunt> Rusia (16 milioane tone), Ucraina (12,3 milioane tone), UE (9,7 milioane tone), Argentina (4 milioane tone) [i Turcia (1,7 milioane tone).

Uleiul de floarea-soarelui

Produc]ia mondial\ va sc\dea la 20 milioane tone, mai mic\ cu aproape 2 milioane tone fa]\ de cea de anul trecut. }\rile mari produc\toare sunt> Rusia (6,5 milioane tone)<

Ucraina (5,2 milioane tone)< UE (3,7 milioane tone)< Argentina (1,5 milioane tone).

Marii consumatori sunt> UE (5,3 milioane tone), Rusia (2,6 milioane tone) [i Turcia (1,3 milioane tone).

Cei mai mari exportatori de ulei din floarea-soarelui r\m=n> Ucraina (4,8 milioane tone), Rusia (4 milioane tone), Argentina (0,9 mil. tone), UE (0,6 milioane tone), [i Turcia (0,6 mil. tone).

La importatori avem UE (2 milioane tone, în sc\dere cu 0,8 milioane tone) [i Turcia (1,1 mil. tone).

Stocurile mondiale de ulei vor sc\dea la 2 milioane tone, fa]\ de 2,7 milioane tone anul trecut.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 44/2024

Pre]uri [i pie]e Rusia> produc]ia de grâu scade la 81,5 milioane tone

Produc]ia de grâu din Rusia pentru anul de comercializare 2024/25 este estimat\ de USDA la 81,5 milioane tone, în sc\dere cu mai pu]in de 1% fa]\ de luna trecut\ [i cu 11% fa]\ de anul trecut. Estimarea include 57,5 milioane tone grâu de iarn\ [i 24 milioane tone grâu de prim\var\. Prognozele USDA privind produc]ia agricol\ pentru Rusia exclud produc]ia estimat\ din Crimeea. Randamentul total de grâu este estimat la 2,9 tone/hectar, în sc\dere cu 8% fa]\ de anul trecut. S-a cultivat o suprafa]\ total\ de 28 milioane de hectare, redus\ cu 3% fa]\ de anul trecut. Potrivit Ministerului Agriculturii din Rusia, pân\ la 29 octombrie se recoltase aproximativ 98% din suprafa]a cultivat\.

Argentina> 17,5 milioane tone de grâu

Produc]ia de grâu din Argentina pentru 2024/25 este prognozat\ la 17,5 milioane tone, în cre[tere cu 10% fa]\ de anul trecut. Randamentul este estimat s\ ajung\ la 2,92 tone/hectar, mai mare cu 3% fa]\ de anul trecut.

Argentina cultiv\ grâu pe 6 milioane de hectare în acest sezon, mai mult cu 8% fa]\ de anul trecut. În luna septembrie, în Córdoba (care produce aproximativ 13% din produc]ia total\ de grâu) [i în Santa Fe (18%) au avut loc precipita]ii sub medie în timpul perioadei critice de înflorire. În luna octombrie, au fost precipita]ii sub medie în Buenos Aires (de unde provine 50% din produc]ie), iar o parte din culturi din sudul regiunii nu înflorise înc\. Temperaturile din septembrie [i octombrie au fost mai calde decât de obicei, ceea ce, combinat cu seceta, au afectat negativ randamentul.

18

Exporturi-record de porumb din SUA c\tre Mexic

:n sezonul 2023/24 Mexicul a întâmpinat dificult\]i de produc]ie din cauza secetei, înregistrând o recolt\ de porumb cu câteva milioane de tone sub media anual\. În schimb, Statele Unite au avut o recolt\-record în acest an, ceea ce a dus la sc\derea pre]urilor. Produc]iile diferite, cererea continu\ de hran\ pentru animale [i comer]ul avantajos în cadrul Acordului SUA-Mexic-Canada (USMCA) au stimulat exporturile de porumb din SUA c\tre Mexic. Statele Unite export\ în principal porumb galben, în timp ce Mexicul produce porumb alb.

Din septembrie 2023 pân\ în octombrie 2024, exporturile de porumb din SUA c\tre Mexic au atins un record de 24,5 milioane tone, dep\[ind cu mult cele 16,8 milioane tone exportate în Mexic în urm\ cu doi ani. Mai mult, cota de pia]\ a SUA

în Mexic a atins 99%, cel mai înalt nivel dup\ aproape un deceniu. Este cea mai mare cantitate de porumb din istorie exportat\ din SUA c\tre Mexic într-un singur an c\tre orice destina]ie [i a reprezentat pu]in peste 40% din totalul exporturilor de porumb ale Statelor Unite. :n raportul publicat pe 8 noiembrie, Departamentul Agriculturii din SUA estimeaz\ c\ produc]ia de porumb din Mexic pentru noul sezon 2024/25 va ajunge la 24,5 milioane tone, mai mic\ cu 500.000 de tone fa]\ de estim\rile de luna precedent\.

Reducerea provine din sc\derea suprafa]ei de porumb irigat de iarn\.

Mexicul ia în considerare în prezent un amendament constitu]ional care ar interzice utilizarea porumbului modificat genetic (GE) pentru consumul uman sau cultivare. În ciuda mediului juridic incert, în prezent, cererea de porumb din partea utilizatorilor finali mexicani este de a[teptat s\ r\mân\ robust\.

Marilena R|DUCU

Profitul Agricol 44/2024

La anul va fi mai pu]in porumb

Pre]uri [i pie]e

Principalii produc\tori. Total> 1219 milioane tone

Americanii de la USDA prognozeaz\ ;n 2025 c\ produc]ia de porumb o s\ scad\ sub nivelul de anul trecut, de 1,229 milioane tone.

Sc\deri de produc]ii sunt prognozate pentru Statele Unite (-1,5 mil. tone), Mexic (-0,5 mil. tone) [i Turcia (-0,3 mil. tone).

Se estimeaz\ c\ [i comer]ul global va sc\dea u[or, din cauza vânz\rilor reduse din Brazilia (-2 mil. tone) [i a importurilor mai mici pentru China (- 3 mil. tone).

:n topul exportatorilor la nivel mondial se men]in SUA, cu 59 milioane tone, fiind urmate de>  Brazilia (48,5 milioane tone, mai pu]in cu 2 mil. tone)<  Argentina (37 milioane tone, mai mult cu 5,5 mil. de tone)<

Profitul Agricol 44/2024

 Ucraina (23 milioane tone, mai pu]in cu 6,6 milioane tone)<  Fed. Rus\ (3,3 milioane tone, în sc\dere cu 3,3 milioane tone)<  UE (3,3 milioane tone, mai pu]in 1,1 milioane tone). :n topul importatorilor, pe primul loc a urcat Mexic, cu 24 milioane tone, urmat de>  UE (19 milioane tone, mai pu]in cu 0,5 milioane tone)<  China (16 milioane tone, mai pu]in cu 3 mil. tone)<  Japonia (15,5 milioane tone)<  Vietnam (12,2 milioane tone)<  Coreea de Sud (11,8 milioane tone, mai mult cu 0,3 mil. tone)<  Egipt (8,2 milioane tone, mai mult cu 0,2 milioane tone)  Iran (7,6 milioane tone, mai pu]in cu 0,9 mil. tone).

Consumul mondial va cre[te cu aproape 6 milioane tone, la 1,229 milioane tone.

Marii consumatori sunt>  SUA (322 milioane tone)<  China (313 milioane tone, mai mult cu 6 milioane tone fa]\ de anul trecut)<  Brazilia (83,5 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone)<  UE (75 milioane tone, mai pu]in cu 2 milioane tone)<  Mexic (48,7 milioane tone)<  India (39 milioane tone).

Stocurile mondiale scad la 304 milioane tone, fa]\ de 314,2 milioane tone cât au fost în 2023/24.

Marilena R|DUCU 19

VEGETALE CULTURI

Umiditatea solului e în parametri optimi doar în jum\tatea de est Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în perioada 11-17 noiembrie 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> 20

Banat> 0,3 - 5,3 l/mp< Cri[ana> 0 - 2,1 l/mp< Maramure[> 0,3 - 4,5 l/mp< Transilvania> 0,6 - 6,7 l/mp< Oltenia> 7,2 - 18,9 l/mp< Muntenia> 1,5 - 48,0 l/mp< Moldova> 0 - 1,8 l/mp< Dobrogea> 0,6 - 10,9 l/mp.

Rezerva de ap\ în stratul de sol 050 cm, în cultura grâului de toamn\,

prezint\ valori satisf\c\toare, apropiate de optim [i optime în Maramure[, Cri[ana, Banat, Moldova, Dobrogea, pe suprafe]e agricole extinse din Transilvania [i Muntenia, izolat estul Olteniei. Con]inutul de umiditate din sol se încadreaz\ în limite sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\) în cea mai mare parte a Olteniei, local în vestul [i sud-vestul Munteniei, estul [i sudul Transilvaniei.

Profitul Agricol 44/2024

CULTURI VEGETALE

Între tehnologia-cadru [i managementul integrat al fertiliz\rii cu azot dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

În condi]iile în care sunt impuse limit\ri ale utiliz\rii cantit\]ilor prea mari de inputuri, ce mai pot fi înc\ mic[orate f\r\ a se reduce semnificativ nici produc]ia [i nici profitul, trebuie respectate cu stricte]e reguli validate în ferme.

Un set de reguli foarte utile pentru fertilizare au fost optimizate sub numele de 4R. Principiile 4R se refer\ la o abordare durabil\ a agriculturii, inclusiv la utilizarea ra]ional\ a nutrien]ilor, valorificând [tiin]a [i tehnologia pentru a cre[te produc]ia folosind mai pu]ine resurse sintetice [i într-un mod care protejeaz\ mediul.

Ne punem atunci întrebarea, poate fi redus\ doza de azot f\r\ a determina sc\deri de produc]ie [i de profit, mai ale c\ regulile 4R sunt de încredere?

Se pare c\ nu.

Una dintre cauze este c\ produc]ia agricol\ [i cercetarea aplicativ\ s-au dezvoltat necontrolat [i parc\ chiar în direc]ii opuse.

Tehnologiile utilizate, atât în agricultura de precizie, cât [i în cea de subzisten]\, trebuie s\ con]in\ informa]ii precise, unele dintre ele având nevoie de actualiz\ri continue.

Nu se poate face performan]\ în agricultur\ folosind tehnologii-cadru, de referin]\, deoarece diferen]a dintre factorii de produc]ie implica]i în ob]i-

Profitul Agricol 44/2024

nerea recoltei variaz\ foarte mult în arealele unde se cultiv\ grâul, chiar de la parcel\ la parcel\. În schimb, managementul integrat al culturii grâului se refer\ la o tehnologie aplicat\ local, la nivel de sol\, în care ]inem seama de toate informa]iile pe care le g\sesc consultan]ii profesioni[ti într-o anumit\ zon\.

Astfel, managementul integrat al culturii grâului a devenit un ansamblu de elemente tehnologice integrate, care trebuie gestionate împreun\ cu celelalte elemente tehnologice, la rândul lor integrate [i ele.

Pentru a în]elege mai u[or ce înseamn\ managementul integrat al fertiliz\rii cu azot la grâu, vom descrie primul element tehnologic integrat, combaterea/controlul/managementul integrat(\) a(l) d\un\torilor.

Observa]i modificarea termenilor folosi]i. Semnifica]ia luptei împotriva d\un\torilor s-a “îndulcit” odat\ cu aten]ia acordat\ de opinia public\.

Combaterea presupune “distrugerea în mas\” a d\un\torilor, de obicei prin mijloace chimice, controlul presupune limitarea aplic\rii pesticidelor prin utilizare PED (pragul economic de d\unare). Aceasta înseamn\ c\ se folosesc insecticidele atât timp cât costul aplic\rii lor este mai mic decât valoarea sporului de produc]ie ob]inut prin folosirea lor.

PED-ul poate diferi pentru acela[i d\un\tor de la o parcel\ la alta, în func]ie de factorii de produc]ie specifici fermei respective.

Managementul integrat al d\un\torilor înseamn\ c\ mic[orarea popula]iei de d\un\tori [i a pagubelor produse de ace[tia trebuie realizate întrun mod integrat, în care s\ se foloseasc\ cât mai multe ac]iuni specifice altor elemente tehnologice (rota]ia lucr\rile solului, sem\natul etc.).

De regul\, în tehnologiile integrate folosite în agricultura conven]ional\, cel mai important factor în realizarea obiectivului principal al elementului tehnologic respectiv are uneori efecte negative asupra mediului sau plantelor, cum ar fi cele produse de insecticide.

Managementul integrat al d\un\torilor a ap\rut din necesitatea de a reduce cantitatea de factori poluan]i (insecticidele), f\r\ a renun]a totu[i la efectul lor benefic.

Când s-a putut, s-a renun]at de tot la insecticide. Este cazul managementului unui d\un\tor la F 21

CULTURI VEGETALE

cultura rapi]ei. Deoarece insecticidele neonicotinoide care controlau eficient specia de purici Psylliodes chrysocephala au fost interzise în Regatul Unit, au fost reduse suprafe]ele cultivate, iar sem\natul a fost decalat, astfel încât plantulele de rapi]\ s\ aib\ 3-4 frunze când sosesc puricii în lan, pentru c\, începând cu aceast\ fenofaz\, specia respectiv\ nu mai produce pagube semnificative.

Pentru a evita consecin]ele nedorite ale unor elemente tehnologice gre[it aplicate, cum ar fi poluarea apelor cu nitra]i proveni]i din sursele agricole, am putea gestiona fiecare element tehnologic ]inând seama de un prag biologic de d\unare. În cazul de fa]\, acesta ar fi pragul fitotehnic de poluare cu azot.

Vom analiza din punct de vedere fitotehnic câteva din motivele pentru care exist\ presiuni pentru reducerea necontrolat\ a dozelor de azot la culturile de câmp.

Poluarea apelor cu nitra]i din surse agricole are loc când se produce levigarea nitra]ilor din sol pân\ în apele freatice. În mod normal, acest fenomen ar trebui s\ aib\ loc numai accidental, atunci când se îndeplinesc simultan dou\ condi]ii> - levigarea are loc atunci când volumul precipita]iilor în anumite fenofaze [i pe anumite tipuri de sol dep\[e[te mult media anual\.

- cantitatea de nitra]i din sol este mult mai mare decât necesarul plantelor într-o anumit\ fenofaz\ [i, din

Sta]iile Bayer de procesare a semin]elor din întreaga lume au o ]int\ de reducere anual\ a emisiilor de CO2 cu 70 de tone.

La sta]ia din Sine[ti, Ialomi]a, Bayer a reu[it o reducere cu 425 de tone, în special pe seama optimiz\rii proceselor de uscare, [i a eficientiz\rii opririi [i re-pornirii instala]iilor. “În ultimii doi ani, am redus emisiile de CO2 cu 60% pentru fiecare sac produs”, spune Pierre-Etienne Couture, directorul sta]iei. Acesta arat\ c\ succesul e dat de inventivitatea angaja]ilor români.

Marian Dr\ghici, director de opera]iuni la sta]ia Bayer Sine[ti, explic\> “Am gândit [i pus în aplicare un proces de uscare intermitent\. Dup\ ce porumbul acumuleaz\ o anumit\ temperatur\, oricât ai mai cre[te temperatura din usc\tor, este inutil pentru procesul de eliminare a apei. A[a

c\, atunci când se atinge acel prag, oprim arz\torul [i va continua s\ func]ioneze ventila]ia, care va fi foarte eficient\, mai ales dac\ afar\ temperaturile ambientale sunt ridicate. Astfel, cre[te eficien]a energetic\ [i se reduc costurile.

Apoi, am redus tura]ia, viteza de rota]ie a arz\torului, de la 50 de Hz la 35. E adev\rat, randamentul scade> dac\ un ciclu clasic de uscare dura 70 de ore, cu implementarea acestui program cre[te la 75-80 de ore.

Dar suntem la 4,2 ore pentru un procent de umiditate pierdut, ceea ce e înc\ foarte bine, ]inând cont c\, în Fran]a, din cauza climei mai umede, sunt necesare 5-6 ore pentru un procent de uscare. Iar economiile realizate compenseaz\ u[oara pierdere de randament, deci este rentabil”.

F

acest motiv, o cantitate mai mare de nitra]i poate fi levigat\.

Cercet\torii care se ocup\ de fertilizare au alc\tuit un set de reguli numit regula celor 4 R, care înseamn\> 1. Doza corect\ - doza strict necesar\ pentru realizarea produc]iei cu cel mai bun raport m\rime/profit.

2. Sursa corect\ - Asigur\ un aport echilibrat de nutrien]i esen]iali, ]inând cont atât de disponibilitatea natural\, cât [i de caracteristicile specifice ale produsului, sub forma disponibil\ de la plante.

3. Momentul corect - Aplicarea nutrien]ilor atunci când planta îi poate absorbi.

4. Locul corect - Aplicarea nutrien]ilor acolo unde planta îi poate folosi cel mai bine.

Bayer a redus emisiile de CO2 la sta]ia de la Sine[ti

22

Robert VERESS

Marian Dr\ghici, director de opera]iuni la sta]ia Bayer Sine[ti Profitul Agricol 44/2024

Sorgul, mai profitabil dec=t porumbul

La ini]iativa fermierului const\n]ean Dumitru Manole, ASAS a g\zduit prima conferin]\ na]ional\ dedicat\ culturii sorgului.

Cum era de a[teptat, majoritatea vorbitorilor au accentuat calit\]ile plantei [i au pledat pentru extinderea cultiv\rii pe suprafe]e mai mari, fa]\ de cele aproximativ Dumitru Manole 22 de mii de ha înfiin]ate numit bagasa. Acesta este folosit penanul acesta. Dar sunt [i tru produc]ia de bioetanol, energie voci care îndeamn\ electric\ [i termic\.

Pia]a pentru bioetanol este asigurala pruden]\.

S

orgul zaharat, este unul dintre cei mai mari absorban]i de CO2 (peste 50 de t/ha/ciclu de vegeta]ie). Din el se ob]ine, în urma prelucr\rii industriale, concentrat zaharat, f\in\ de sorg, [i de[eul

Profitul Agricol 44/2024

t\. Directiva european\ de decarbonizare a transportului prevede c\, pân\ în 2030, trebuie s\ se înlocuiasc\, la pomp\, cel pu]in 7% din motorin\ [i benzin\ cu bioetanol. Consumul na]ional anual este de 6 miliarde de litri de benzin\ [i motorin\.

7% înseamn\ 420 de milioane de litri de bioetanol.

Violeta Mu[at, secretar de stat MADR, crede ;ntr-o posibil\ cre[tere

a suprafe]elor de sorg, chiar uria[\ pe termen mediu.

“România are peste dou\ milioane de ha de soluri acide [i sorgul este o cultur\ pretabil\ pe aceste terenuri.

Se analizeaz\ printr-un proiect de cercetare AIDER. Avem oportunitatea de a face din sorg o cultur\ de baz\, o alternativ\ viabil\, profitabil\”. Îns\, referitor la situa]ia actual\, Mu[at a prezentat cifre aproximative. “În 2023, suprafa]a cultivat\ cu sorg a fost de aproximativ 6.800 ha, adic\ 0,13% din suprafa]a total\ cultivat\ cu cereale boabe, iar în anul 2024 avem în cultur\ circa 16.000 ha.

Suprafe]ele cele mai mari sunt în Timi[, Olt, Arad, Ialomi]a, Teleorman, Constan]a”.

Conform APIA, în anul 2023 România a cultivat 9.000 de ha de sorg pentru boabe [i înc\ 5.000 de ha de sorg pentru siloz. În total 14.000 ha, dublul suprafe]ei avansate de oficialul MADR. Iar în anul 2024, tot conF form datelor APIA, sunt 21.567

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE

ha de sorg (boabe [i siloz), la care se mai adaug\ 814 ha de sorg pentru s\mân]\.

Valeriu Tab\r\, pre[edintele ASAS, deplânge statutul actual al sorgului, pe care îl vede ca o cultur\ “cel pu]in la fel de important\ ca porumbul”.

Dumitru Manole a cultivat, anul acesta, 200 de ha sorg. Produc]ia a valorificat-o la Isocon C\l\ra[i, firm\ pe care o recomand\ colegilor care au sau inten]ioneaz\ s\ cultive sorg.

A fost primul an în care a cultivat sorg în câmp comercial, dup\ 12 ani de teste [i experimente cu hibrizi. Experimentele s-au referit la epocile diferite de sem\nat [i la compara]ia de productivitate [i profitabilitate cu porumbul.

A tras trei concluzii> - prima e c\, în mod constant, sorgul sem\nat mai timpuriu a dat produc]ii superioare aceluia[i hibrid, sem\nat în epoca ce poate fi considerat\ optim\ “în c\r]i”< - a doua concluzie e c\, în general, sorgul d\ produc]ii superioare porumbului. {i chiar [i atunci când anul e favorabil porumbului [i produc]ia medie e pu]in superioar\, cheltuielile de produc]ie sensibil mai mici în cazul sorgului asigur\ o profitabilitate sporit\, ]inând cont c\ tona de porumb [i cea de sorg au, de regul\, acela[i pre]< - în fine, sorgul [i-a revenit complet dup\ o grindin\ teribil\, în prim\vara anului 2021, când a p\rut complet distrus, fapt care nu s-a întâmplat în cazul porumbului. În 2017, sorgul a fost cultura cea mai rentabil\ (ar fi fost, dac\ era în cultura comercial\), cu 574-918 lei profit/ha. Investi]iile au fost de 577 lei/ha, fa]\ de 789 lei/ha în cazul porumbului. Produc]iile de 8.859 11.504 kg/ha, fa]\ de 8.364 kg/ha la porumb. Pre]ul fiind acela[i, 130 de lei/t, porumbul a generat profit de 289 lei/t. În 2019, porumbul a generat profit de 303 lei/t, cu cheltuial\ de 698 24

Academicianul Cristian Hera atrage aten]ia c\ grâul poate fi calamitat de sorg, dac\ acesta este planta premerg\toare [i nu i se asigur\ o fertilizare pe m\sura consumului.

“Sorgul este o plant\ de perspectiv\, dar este necesar\ aten]ie la nutri]ia corespunz\toare a acestuia”.

lei/ha, produc]ie medie de 7.050 kg/ha. Sorgul a generat profit de 525 lei/ha, cu costuri de 474 lei/ha, produc]ie de 7.034 kg/ha. În 2024, cheltuiala total\ a fost de 5.266 lei/ha în cazul sorgului, 6.103 lei/ha la porumb. Toate inputurile (s\mân]\, pesticide, îngr\[\minte, motorin\) au fost mai mici la sorg, dar celelalte cheltuieli (indirectele [i altele) au fost mai mari.

Manole a folosit ca plant\ premerg\toare constant grâul. Terenul a fost preg\tit cu ar\tur\ la 23-25 cm, iar începând cu 2021 cu lucr\ri minime.

A folosit doar hibrizi timpurii [i semitimpurii. Semin]ele au fost plantate la 4-5 cm adâncime, 70 cm distan]a dintre rânduri, norma de sem\nat 230 - 280 de mii b.g./ha, când temperatura solului dep\[ea 8 grade la 78 cm adâncime. Atrage aten]ia c\ e Sorgul este a cincea plant\ de cultur\ la nivel global. Se produc peste 60 de milioane de tone, pe o suprafa]\ de circa 47 de milioane de ha.

Principalul produc\tor de sorg este SUA, cu 8 milioane tone/an (14%), urmeaz\ Nigeria - 6,4 milioane tone (11%), India (4,74), Mexic (4,49), Brazilia (4,43), Etiopia (4).

Europa, cu cele 250.000 de ha cultivate, nu prea conteaz\ pe pia]a global\ a sorgului. Îns\, lucrurile sar putea schimba, pentru c\ sorgul “bifeaz\” multe dintre c\su]ele bioeconomiei circulare.

obligatorie folosirea sem\n\torii dotat\ cu discuri distribuitoare.

Fermierul de la Amzacea observ\ c\ folosirea tratamentului s\mân]\ cu neonicotinoide (tiametoxam 8 l/t) este [i mai imperioas\ în cazul sorgului, cultura fiind altfel distrus\ complet de Tanymecus, care este atras de sucul glucidic al plantulelor.

Un alt d\un\tor problematic este afida gândacul verde (Schizapsis graminum), ale c\rei 10-12 genera]ii pe an au produs pagube mari în 2024.

O alt\ problem\ tehnologic\ este controlul buruienilor. Manole atrage aten]ia c\ trebuie evitat\ cultivarea sorgului în solele infestate de costrei (Sorghum halapense). Re]eta lui a fost preg\tirea terenului cu glifosat, erbicidare în pre-emergen]\ cu produse pe baz\ de S-metolaclor, iar în vegeta]ie a constatat c\ erbicidele 2,4 D singure nu fac fa]\ [i trebuie înso]ite de aplicarea de bentazon\.

Fermierii ale c\ror culturi sunt “c\lcate” frecvent de turmele de oi ar putea g\si o solu]ie în folosirea covoarelor vegetale cu sorg. “În fenofaza de 6-8 frunze, plantulele de sorg con]in un glicozid care este metabolizat de micile rumeg\toare în acid cianhidric. A[adar, oile care îl pasc mor”.

SCDCB Târgu Mure[ a realizat un studiu referitor la posibilitatea înlocuirii porumbului cu sorg în furajarea vacilor de carne, iar IBNA Balote[ti un studiu despre înlocuirea porumbului cu sorgul în furajarea g\inilor [i porcilor.

Profitul Agricol 44/2024

O fabric\ de procesare a sorgului

CULTURI VEGETALE

La conferin]a dedicat\ sorgului au participat [i doi reprezentan]i ai companiei Sefes Biofoods, respectiv directorul general C\t\lin Dragostin, specialist în energie nuclear\, [i directorul opera]ional Titus Mihai Anghel, fost consilier la Senat.

Cei doi spun c\, în parteneriat cu o firm\ american\ de]in\toare a tehnologiei de procesare G2, construiesc, în C\l\ra[i, o mare fabric\ de procesare a sorgului.

cient\ o suprafa]\ cultivat\ de 5.000 ha, având în vedere c\ exist\ hibrizi ce pot genera chiar [i o biomas\ de 150-200 de t/ha. În schimb, pentru sorgul boabe ar fi necesar\ o suprafa]\ de zece ori mai mare, estimeaz\ Dumitru Manole - care este, deocamdat\, singurul cultivator de sorg din Constan]a.

“De pe un ha cultivat cu sorg se ob]in 50 de tone de suc BRIX 20% sau 17 tone de sirop BRIX 80%, care reprezint\ 14 tone echivalent zah\r.

Din bagasa se ob]in fie 5,5 t de etanol, fie 10 KWe (10 kilowa]i electrici) ¡ 30 KWt (30 kilowa]i termici), energie suficient\ pentru dou\ gospod\rii, timp de un an. Dac\ s-ar cultiva sorg pe 800 de mii ha afla]i în proces de de[ertificare, s-ar ob]ine 8.000 de MWe, consumul României, ca putere instalat\, în sistemul energetic”, afirm\ Dragostin.

“Avem proiectul în faza avansat\ a finaliz\rii studiului de fezabilitate, pentru prima biorafin\rie de sorg din România, cu o capacitate de produc]ie de 400.000 de t de bioetanol anual ¡ 100.000 de sirop zaharat, cu con]inut de vitamine, aminoacizi, enzime.

Ne-am apucat de construc]ie [i sper\m s\ devenim, în 2026, primul mare procesator de sorg din România. Vom avea nevoie, în 2026, de De pe 1.000 de ha de sorg se pot 500.000 de tone de tulpin\ de sorg ob]ine 25 de milioane de euro anual, zaharat [i 500.000 de tone de astfel> 50.000 t CO2 sechestrat, în valoare de 4 milioane de euro, 17.500 t boabe”, spune Anghel. În accep]iunea acestuia, pentru necesarul de sorg zaharat ar fi sufi-

de sirop, în valoare de 12 milioane de euro, 40.000 MWhe [i 120.000 MWht în valoare de 3,5 milioane de

Valeriu Tab\r\ pledeaz\ pentru interven]ii specifice ingineriei genetice, care s\ amelioreze porumbul în sensul poten]\rii acelor calit\]i care fac din sorg o plant\ ce se preteaz\ cultiv\rii în condi]ii de ariditate.

“Problema B\r\ganului [i a Dobrogei nu este atât seceta pedologic\, cât seceta atmosferic\, indicele de ariditate. Am v\zut, anul acesta, lan de floarea-soarelui care nu a produs ca-

latidii. Trebuie s\ umbl\m la baza genetic\ a porumbului, ca s\ devin\ plant\ sigur\ de cultivat [i în sudul ]\rii.

Trebuie crescut randamentul de utilizare a apei. Coeficientul de transpira]ie trebuie adus la nivelul sorgului. F\r\ noile tehnici de ameliorare nu putem progresa. Altfel, temperaturile foarte ridicate [i sc\derea umidit\]ii relative a aerului, ca urmare

C\t\lin Dragostin

euro [i 5.500 de t de bioetanol, în valoare de 5,5 milioane de euro.

Dragostin sus]ine c\ biorafin\riile sunt investi]ii mult mai rentabile decât parcurile fotovoltaice.

O biorafin\rie care s\ proceseze sorgul de pe 1.000 de ha cost\ 70 de milioane de euro, în timp ce un parc fotovoltaic pe 1.000 de ha necesit\ investi]ii de un miliard de euro, produce doar energie electric\ [i aduce beneficii anuale de 120 de milioane de euro, ceea ce conduce la recuperarea investi]iei în circa 9 ani.

Spre sorgul modificat genetic

Profitul Agricol 44/2024

a schimb\rilor climatice, fac imposibil\ via]a plantelor.

Porumbul î[i închide stomatele la 28 de grade, sorgul la 37 de grade.

Dac\ plantele de porumb [i floare r\mân cu stomatele închise patru zile la rând, se alb\stresc frunzele, de la vârf spre baz\”.

Robert VERESS 25

Avantajele lucr\rilor conservative CULTURI VEGETALE

prof. dr. Vasile POPESCU, Fundulea

Denumirea de agricultur\ conservativ\ a fost adoptat\ de FAO în anul 2001 [i const\ în gestionarea agroecosistemelor pentru o productivitate îmbun\t\]it\ [i sus]inut\ în condi]iile cre[terii eficien]ei [i securit\]ii alimentare, p\strând [i îmbun\t\]ind baza de resurse [i calitatea mediului înconjur\tor.

Agricultura conservativ\, regenerativ\, durabil\ se poate practica cu cele mai bune rezultate pe solurile u[oare, cu con]inut mai redus de argil\, cu grad de îmburuienare mai mic, pe teren nivelat [i cu mai pu]ine resturi vegetale.

Se întâlnesc urm\toarele tipuri de agricultur\ conservativ\> - minimum till - lucr\ri minime, exemplu> discuit-sem\nat< - strip till - lucrat doar o fâ[ie de 515 cm, care se seam\n\< - no-till - sem\nat direct în teren nelucrat.

Experien]e cu agricultura conservativ\ la INCDA Fundulea s-au efectuat înc\ din anii ‘60.

Principalele avantaje ale agricultuii conservative constau în> - Se asigur\ îmbun\t\]irea stratului arabil cu men]inerea structurii solului, cu conservarea humusului, [i cu o intens\ activitate microbiologic\.

- Necesarul de îngr\[\minte se reduce cu 20-50% ca urmare a reducerii pierderilor de nutrien]i din sol.

- Cre[te capacitatea solului de acumulare [i conservare a apei, reducând pierderile de ap\ prin infiltrare peste nivelul de cre[tere a r\d\cinilor, prin scurgeri la suprafa]a solului [i prin evaporare.

- Se reduce procesul de tasarecompactare a solului, ca urmare a re26

ducerii trecerilor repetate cu utilaje [i la umiditatea necorespunz\toare.

- Fenomenul de eroziune a solului se reduce cu 77%, evitându-se pierderile de sol fertil care pot ajunge la 150 mil. tone pe an.

- Se reduce consumul de munc\ [i cheltuielile cu for]a de munc\ cu 37%.

- Se scurteaz\ timpul de execu]ie, putându-se efectua lucrarea de sem\nat în epoca optim\.

- Necesarul de ma[ini agricole se reduce, diminuând investi]iile în acest sector cu 50%.

- Consumul de combustibil se reduce la 10,5 l/ha, fa]\ de 52,5 l/ha cât este la agricultura conven]ional\, reducând în acela[i timp poluarea mediului ambiant.

- Pe termen lung are loc o îmbun\t\]ire a capacit\]ii de produc]ie a solului [i cre[terea nivelului recoltelor.

- Prin agricultura conservativ\ se asigur\ o mai bun\ adaptare la desele schimb\ri climatice.

- Fa]\ de agricultura conven]ional\, în cadrul agriculturii conservative cantitatea de materie organic\ pe stratul 0-10 cm cre[te de la 12% la 30%.

- :n cadrul agriculturii conservative Nicolae {ERBAN, directorul Grup {erban Holding>

se asigur\ o bun\ cre[tere a biodiversit\]ii.

Dar, pentru început, trebuie avut în vedere c\ în cadrul agriculturii conservative> - sunt necesare mai multe erbicide [i insectofungicide, precum [i cantit\]i mai mari de s\mân]\ la sem\nat< - au loc [i fenomene de anaerotioz\, cu eliberarea de hidrogen sulfurat, metan, aldahid\ lactic\, amoniac, nitra]i [.a.< - nu se încorporeaz\ îngr\[\mintele, resturile vegetale [i erbicidele< - cre[te valoarea pH-ului [i sunt necesare amedamente< - se reduce porozitatea [i schimbul de gaze din sol< - sistemul radicular al plantelor se dezvolt\ mai aprope de suprafa]a solului, fiind predispus la c\derea plantelor. :n func]ie de condi]iile concrete din fiecare ferm\ [i de existen]a ma[inilor agricole specifice acestui sistem de agricultur\, se va trece treptat la agricultura conservativ\, aplicând m\suri de amplificare a avantajelor [i de diminuare a problemelor ridicate de acest sistem.

“Ne afl\m în al cincilea an de utilizare a tehnologiei no-till [i avem peste 8.000 de hectare cultivate folosind aceast\ metod\.

Rezultatele ob]inute demonstreaz\ clar eficien]a no-till. Acum cinci ani, în anumite parcele, nu aveam produc]ie deloc [i nici m\car buruienile nu cre[teau acolo.

De când folosim no-till, pe acelea[i parcele, în ciuda secetei mai severe, am reu[it s\ ob]inem produc]ie [i suntem încrez\tori c\ aceasta va continua s\ creasc\ anual”.

Profitul Agricol 44/2024

Cum facem solul mai productiv CULTURI VEGETALE

În fa]a schimb\rilor climatice, a alternan]ei secetei severe cu precipita]ii extreme, conservarea solului [i fertilizarea cu calciu sunt esen]iale.

Aciditatea degradeaz\ structura solului, ducând la compactarea acestuia [i la asfixierea r\d\cinilor. De asemenea, aciditatea reduce capacitatea solului de a furniza ap\ util\ culturilor în perioadele de secet\.

Calciul îmbun\t\]e[te structura solului [i creeaz\ o structur\ glomerular\ care permite men]inerea umidit\]ii. Structura poroas\ asigur\ o circula]ie mai bun\ a aerului, a apei [i o p\trundere mai u[oar\ a r\d\cinilor.

Calciul cre[te infiltrarea apei

CaCO3 cre[te capacitatea de absorb]ie [i de men]inere a apei din precipita]ii în sol, limitând efectul devas-

tator al eroziunii. Absorb]ia apei este de 4 ori mai rapid\.

Ameliora]i structura solului cu Omya Calciprill!

Omya Calciprill este un produs recomandat pentru ameliorarea solurilor acide, dar [i a solurilor tasate/compactate. Acesta con]ine particule micronizate [i foarte reactive de carbonat de calciu, care corecteaz\ rapid pH-ul solului [i îmbun\t\]esc calitatea acestuia.

Omya Calciprill cre[te infiltrarea apei în sol [i capacitatea de absorb]ie a apei din precipita]ii, limitând efectul eroziunii. De asemenea, îmbun\t\]e[te dezvoltarea r\d\cinilor [i absorb]ia fertilizan]ilor.

Calciul îmbun\t\]e[te dezvoltarea r\d\cinilor

Ca¡¡ din carbonatul de calciu îmbun\t\]e[te structura solului, dezvoltarea r\d\cinilor [i absorb]ia apei [i fertilizan]ilor.

Cerelalele NGT au necesar de ap\ [i fertilizant redus cu 40%

INARI, un institut de cercet\ri din SUA, va lansa în curând pe pia]\ cereale ob]inute prin noile tehnici genomice (NGT).

INARI se concentreaz\ în prezent în special pe soia, porumb [i grâu.

Exist\ deja câteva produse care sunt aproape de momentul comercializ\rii [i care vor oferi randamente mai mari [i rezisten]\ la boli.

“Activitatea noastr\ este majoritar în SUA, vrem s\ ne extindem [i în restul lumii, dar trebuie ca [i legisla]ia din acele ]\ri s\ se adapteze. În Europa nu exist\ o legisla]ie clar\ pe NGT, 28

NATUREVO

doar propuneri, nimic concret”, spune Fred Van Ex, director executiv al institutului INARI. Aceste noi tehnologii vor fi adoptate oricum la nivel mondial, iar noile produse vor fi lansate în curând pe pia]\, fie c\ ne place sau nu, deci trebuie elaborat\ [i legisla]ia.

“Am fost întrebat dac\ este vreo diferen]\ între grâul NGT [i cel ameliorat conven]ional. Nu este nicio diferen]\, dar cel cu NGT poate fi editat s\ fie mai rezistent la boli, mai tolerant la secet\, mai productiv. Dac\ a[ oferi copiilor mei produse din acest grâu? Da!”, declar\ Fred Van Ex. L-am ;nt=lnit ;n Bucure[ti, la conferin]a Clubului Fermierilor Români,

unde a expus pe scurt care sunt principalele avantaje ale cerealelor NGT. “Nu introducem nimic din exteriorul semin]ei. Procedeul se poate asem\na cu un soi de GPS cu foarfeci moleculare, cu care edit\m planta.

Ne focaliz\m pe cre[terea randamentului culturii cu 10-20%, pe un necesar mai mic de ap\ [i fertilizant cu pân\ la 40%, pe rezisten]a la diferite boli. Practic, nu facem nimic diferit de ceea ce fac cercet\torii în mod conven]ional pentru ameliorarea diferitelor variet\]i de cereale. Doar c\ procedeul nostru este mult mai rapid [i mult mai precis.”

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 44/2024

CULTURI VEGETALE

Elena Mateescu> sezonul agricol 2023/2024 a fost al cincilea an cel mai secetos din istorie În anul agricol 2023/2024 au fost opt luni secetoase (doar în martie [i aprilie regimul precipita]iilor a fost normal) [i astfel vorbim de al cincilea an cel mai secetos din 1901 încoace, comunic\ Elena Mateescu, directorul ANM.

P

rimele luni din anul calendaristic 2024 au fost cu 1,06 grade mai calde decât perioada similar\ a anului trecut, în condi]iile în care 2023 a fost cel mai c\lduros an din 1900 pân\ în prezent.

E posibil ca 2024 s\ fie înc\ un an cu record de temperaturi medii anuale, chiar dac\ lunile noiembrie [i decembrie vor fi mai reci decât de obicei.

Ultimile cinci ierni au fost cele mai calde. Recordul e de]inut de iarna 2023/2024, cu o abatere de 4 grade fa]\ de o iarn\ medie. Februarie 2024 a fost cu 7 grade mai cald\ decât media multianual\ a temperaturilor din lunile februarie.

Lunile de var\, de asemenea, au fost cele mai c\lduroase din istorie. În iunie, nu s-a dep\[it recordul de temperatur\ maxim\, dar au fost mai multe zile cu peste 35 de grade în sudul ]\rii. În iulie a fost prima dat\ în istorie cu cod ro[u de canicul\ [ase zile la rând, temperaturile din timpul zilei fiind în intervalul 35-40 de grade Celsius. În august, la fel, au fost [ase

Profitul Agricol 44/2024

zile consecutive cu val de c\ldur\ persistent [i intens, care au generat avertiz\ri de cod portocaliu [i cod ro[u.

Anul agricol 2024/2025 a debutat cu record de precipita]ii pentru zona Moldovei - 135,6 l/mp în septembrie. În Dobrogea, cu 111,2 l/mp, septembrie a fost a doua lun\ cea mai ploioas\ din istorie. În schimb, în Oltenia seceta se men]ine. Octombrie a fost cu cantit\]i de precipita]ii deficitare - 22,4 l/mp, adic\ mai pu]in de 50% din media climatologic\, aproape de octombrie 2023. Noiembrie va fi cu deficit de precipita]ii în prima jum\tate a lunii, deci seceta se va extinde, în continuare, în sudul ]\rii.

Întrebat\ de Ion Cioroianu, vicepre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România, dac\ schimb\rile climatice se produc natural [i sunt ciclice, l\sate de la Dumnezeu, sau omul chiar are vreun rol în ce se întâmpl\, Elena Mateescu i-a dat un r\spuns care l-a dezam\git vizibil> “În opinia mea de specialist, care observ demult evolu]ia climei [i v\d ce se întâmpl\ în ultimele dou\ decenii, este clar c\ factorul antropic are un rol determinant”.

Mateescu anun]\ c\ datele comunicate de ANM vor fi tot mai precise, întrucât, pân\ la finalul anului 2026, infrastructura de monitorizare se va tripla. Re]eaua actual\ este de 100 de sta]ii meteorologice [i 66 de sta]ii agrometeorologice automate. Cu fonduri din PNRR se vor instala 300 de noi sta]ii meteorologice [i 100 de sta]ii agrometeorologice.

Elena Mateescu, director ANM

“Am încheiat deja contracte de comodat cu 100 de fermieri, astfel încât ace[tia vor beneficia de instalarea a 100 de sta]ii meteorologice [i 100 de sta]ii agrometeorologice”.

ANM a achizi]ionat [i pus în func]iune [apte noi radare meteo Doppler, care sunt instrumentul cel mai precis de determinare a fenomenelor convective precum grindina [i vijeliile. Cinci radare sunt instalate la Craiova, Oradea, Medgidia, Timi[oara, B\neasa.

Anul viitor va deveni opera]ional Centrul European de Agrometeorologie.

“Cl\direa este finalizat\. Suntem în faza de dotare cu echipamente IT [i mobilier”.

Robert VERESS

29

Corteva Learning Day a fost la Timi[oara CULTURI VEGETALE

Sute de fermieri din Timi[, Arad [i Cara[-Severin au participat la Corteva Learning Day, în data de 13 noiembrie, la Timi[oara.

Silviu Drinovan, manager pe zona Banat, a spus c\ evenimentul este organizat anual [i reprezint\ un refresh pentru fermieri, mai ales din punct de vedere tehnic.

Cu acest prilej, a fost prezentat portofoliul de produse Corteva pentru sezonul 2024-2025, dar [i nout\]ile> 4 hibrizi de porumb, 4 de floareasoarelui, 5 soiuri de soia, un fungicid, un insecticid [i 3 erbicide.

Una dintre întreb\rile ridicate a fost> “Cum am putea integra agricultura tradi]ional\ în inova]ia biotehnologic\?”.

Vasile Bodnar, customer sale agronom Corteva, a trecut ;n revist\ portofoliul pentru 2025> Harbest, Utrisha N, Kinsidro Nutri îngr\[\mânte Bc, StarterMn Platinum, stimulator avansat de nutri]ie, Sosdia Stres Max - biostimulator antistres, Bioforge - stimulator fiziologic de nutri]ie, Keylate stimulator avansat de nutri]ie, [i SugarMover Zn - stimulator fiziologic de nutri]ie.

Unul dintre cele mai de succes produse Corteva în 2024 a fost Utrisha N. Conform analizelor, aplicat toamna în cultura de rapi]\, la o produc]ie de 3.770 de kg/ha a adus un spor de 340 kg/ha. Utilizat prim\vara, la o produc]ie de 4.400 k/ha a adus un spor de 520 de kg/ha.

Aplicat în cultura de grâu toamna, f\r\ adaos de azot (N), a adus un plus de produc]ie de 210 kg/ha, iar prim\30

vara, tot f\r\ azot, surplusul a fost de 360 de kg.

De asemenea, sporul de produc]ie a crescut mai mult decât dublu, la 510 kg, cu un adaos de azot de 150 kg/ha aplicat atât toamna, cât [i prim\vara.

Vasile Bodnar a atras aten]ia c\ Utrisha N, cu cât este aplicat mai devreme în cultur\, cu atât va cre[te produc]ia. Temperaturile trebuie s\ fie cuprinse în intervalul 10 - 28 de grade, iar faza de vegeta]ie s\ fie minim\.

Utrisha N a ajutat foarte mult [i în cultura de floarea-soarelui. Asta deoarece este o solu]ie foarte eficient\ care favorizeaz\ absorb]ia azotului în mod natural, în func]ie de cerin]ele plantei.

Este un stimulator de origine natural\, ce poate suplimenta minim 30 de unit\]i de azot substan]\ activ\ pe tot parcursul perioadei de vegeta]ie. Astfel, la o cantitate de 0,333 kg aplicat\ la hectar a adus în plus o recolt\ de 249,51 kg, la o produc]ie stas de 3.229,51 kg/ha.

Mai mult, dac\ s-a mai ad\ugat [i 0,15 kg/ha de Kinsidro N, la o produc]ie de 3.447, 71 kg/ha sporul a fost de 467,72 kg.

La porumb impactul a fost [i mai spectaculos! Dac\ la 0,333 kg de Utri-

Silviu Drinovan, manager zona Banat

sha N s-a ad\ugat [i 0,15 kg de Kinsidro N, la o produc]ie de 12.950,25 kg/ha sporul a fost de 1.251,87 kg.

“Astfel, Kinsidro N este clar cel mai bun partener pentru Utrisha N [i se ob]in produc]ii ridicate”, este de p\rere Bodnar.

Utrisha N este un stimulator [i optimizator fotosintetic, de aceea cre[te poten]ialul de produc]ie prin aprovizionea continu\ a plantei cu azot organic din atmosfer\. Func]ioneaz\ prin colonizarea plantelor [i serve[te ca surs\ direct\ de azot suplimentar pentru restul sezonului, f\r\ risc de levigare sau volatilizare. Mai mult, produsul furnizeaz\ azotul direct frunzei plantei, eliminând riscul pierderilor de azot în atmosfer\. În acela[i timp, ofer\ plantelor azot în forma cea mai u[or asimilabil\ [i în corela]ie cu metabolismul plantei. Utrisha N are o formulare ce poate fi p\strat\ în condi]ii normale timp de doi ani, fa]\ de alte produse pe baz\ de bacterii.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 44/2024

{oarecii-de-câmp, problema nerezolvat\ în zona de vest

CULTURI VEGETALE

Oficiile fitosanitare din Timi[, Cluj [i Bihor au lansat, la începutul lunii noiembrie, o aten]ionare c cu privire la [oarecele-de-câmp, Microtus arvalis, care a început s\ atace culturile de toamn\, dar [i terenurile cu lucern\ [i trifoi, [i s\ se r\spândeasc\ în livezi.

num\r mare de orificii, iar mai multe orificii grupate pe o suprafa]\ de 1015 metri p\tra]i formeaz\ o colonie. “În zona de vegeta]ie care a fost retezat\ pentru consum reprezint\ o vatr\ de atac. Num\rul galeriilor [i cuiburilor depinde de densitatea acestui d\un\tor. Un singur exemplar consum\ anual 7 kg de boabe [i 11 kg de plante verzi”, a explicat Csaba Szabo, consilier superior în cadrul Oficiului Fitosanitar Cluj.

ficiile fitosanitare îi îndeamn\ pe fermieri s\ ia m\suri urgente pentru protejarea culturilor, s\ nu se ajung\ ca în toamna anului 2023, când [oarecii nu au mai putut fi controla]i.

“Urm\ri]i [i relua]i tratamentele pentru combaterea d\un\torului, inclusiv pe terenurile necultivate, unde se identific\ galerii active, în vederea anihil\rii coloniilor de roz\toare. Efectua]i tratamentul utilizând momeli toxice omologate”, se arat\ în aten]ionarea OF Bihor.

Speciali[tii mai sus]in c\ aceast\ specie, extrem de periculoas\, este activ\ tot timpul anului, inclusiv iarna sub stratul de z\pad\. Microtus arvalis atac\ p\r]ile verzi, inclusiv cele subterane ale plantelor cultivate.

Cele mai mari daune sunt provocate sem\n\turilor proasp\t r\s\rite grâu, orz, ov\z, secar\, rapi]\ - dar [i paji[tilor naturale, inclusiv livezilor [i terenurilor cu lucern\.

D\un\torul tr\ie[te subteran, construindu-[i cuibul în numeroase galerii, la 15 -30 cm adâncime în sol. La suprafa]\, galeriile corespund unui

În lupta cu Microtus arvalis, recomandarea speciali[tilor este utilizarea produsului Arvalin, în doze de 5 buc\]i pe galerie activ\, sau Ratron GW, în doze de 5 buc\]i pe galerie activ\.

De asemenea, se pot utiliza [i alte substan]e pentru protec]ia plantelor destinate culturilor agricole de pe teritoriul României.

“Se recomand\ timpul de pauz\ pentru fiecare produs aplicat. Raticidele se aplic\ prim\vara [i toamna la depistarea d\un\torilor, mai mult de 5 -6 colonii existente pe un hectar”, aten]ioneaz\ Doina Muntean, [ef ser-

O

Profitul Agricol 44/2024

viciu în cadrul OF Timi[.

Suprafe]ele tratate se vor inscrip]iona cu t\bli]e de avertizare> “Teren tratat cu produse de protec]ia plantelor!”

Arvalin este un rodenticid pe baz\ de fosfur\ de zinc, care se prezint\ ca o momeal\ gata de utilizare (boabe de cereale impregnate cu substan]a activ\), cu rat\ mare de acceptabilitate ridicat\ în rândul [oarecilor-de-câmp.

O granul\ de momeal\ con]ine 2,5% fosfur\ de zinc. Odat\ plasate în galerii, momelile vor fi ingerate de c\tre [oareci, interac]ionând cu acidul gastric [i astfel rezultatele privind controlul acestora sunt vizibile în câteva minute.

Ratron GW este o momeal\ pe baz\ de cereale, cu ac]iune rapid\, pentru combaterea [oarecilor-de-câmp (Microtus arvalis, Microtus agrestis, Clethrionomys glareolus) din p\[uni, lunci [i paji[ti, fond forestier, livezi, culturi de legume, podgorii, zone necultivate [i ornamentale. Substan]a activ\ în concentra]ie de 2,5% este fosfura de zinc.

Substan]a este o momeal\ gata de utilizat, cu ac]iune rapid\ [i de lung\ durat\. Este rezistent\ la ploaie [i nu poate germina.

Speciali[tii din Bihor îi îndeamn\ pe fermieri ca, în completarea tratamentelor chimice, s\ aib\ în vedere [i aplicarea m\surilor agrotehnice cu caracter profilactic care se iau tot timpul anului, indiferent de gravitatea atacului roz\toarelor.

Ca metod\ mecanic\ de combatere sunt recomandate ar\turile adânci, pentru distrugerea cuiburilor, [i evitarea recolt\rilor târzii.

Gheorghe MIRON

31

60.000 de ha cu p\ioase [i 35.000 cu rapi]\, în Satu Mare CULTURI VEGETALE

Mai e nevoie de ploi

În Satu Mare, campania de toamn\ era aproape de final, în prima s\pt\mân\ din noiembrie, iar recoltatul porumbului [i al florii-soarelui era trecut de 70% din suprafa]\.

Ioan Cioltean, directorul Direc]iei Agricole Jude]ene, spune c\ a plouat în lunile septembrie [i octombrie, de aceea s-a putut lucra destul de bine la preg\tirea terenului [i la îns\mân]\ri, dar [i la recolt\ri.

“Mai e de lucrat. Sunt multe de f\cut. Nu s-a terminat înc\ nimic.

Se lucreaz\ la recoltatul culturilor de floare, porumb [i soia.

E [i timpul bun. Au mai fost ni[te ploi [i au ajutat. Se fac în continuare îns\mân]\ri”, a spus Cioltean.

Recoltatul porumbului [i al floriisoarelui era realizat în propor]ie de 70% din suprafe]e. “Sper s\ ne închidem la floare la 2.500 kg/hectar, cu toate calamit\]ile care au fost în aceast\ var\, iar la porumb, la vreo 7 tone/hectar”, a spus Cioltean.

Totu[i, umiditatea din sol las\ de dorit. Aprovizionarea cu ap\ a terenului, mult a[teptat\ de fermieri înc\ din luna iulie, nu s-a realizat pân\ în luna noiembrie. Partea bun\ este c\, momentan, nici nu e nevoie de mult\ umiditate, fiindc\ nu e nici cerin]\ mare de ap\ din partea plantelor.

“S\ vedem ce ne va aduce iarna, îns\ ar fi ideal, dac\ acest anotimp ar fi mai darnic a[a cum era în alte vremuri [i cu mai mult\ z\pad\, s\ se acu-

32

Ioan Cioltean, director DAJ Satu Mare

muleze apa în sol”, a ad\ugat directorul DAJ Satu Mare.

Au fost câteva zile cu temperaturi sc\zute, inclusiv pe timpul nop]ii, dar ziua a fost destul de frumos, 13 -14 grade, cu soare. “A fost destul de cald pentru aceast\ lun\. Sper\m c\ se va mai înc\lzi, s\-i ajute timpul pe întârzia]ii cu sem\natul [i s\ le r\sar\ mai bine grâul, înainte de venirea iernii”, a mai spus Cioltean.

Temperaturile sc\zute de minus 2 grade noaptea nu reprezint\ nicio amenin]are pentru cerealele p\ioase, poate doar s\ întârzie r\s\rirea, dar nu sunt probleme pe câmp din cauza condi]iilor climatice. E chiar bine, din aceast\ privin]\, în Satu Mare.

“Nu putem spune c\ frigul pe timpul nop]ii a avut un efect negativ. Totu[i, dac\ e mai c\ldu], grâul r\sare mai u[or. Fermierii sper\ la o iarn\ mai geroas\, dat fiind c\ iernile trecute au fost foarte slabe. Nu au fost geruri mari, iar z\pezile foarte pu]ine”, a amintit directorul DAJ.

Gheorghe MIRON

În luna noiembrie nu a plouat deloc în primele 8 zile, dar în octombrie au c\zut 38 de litri pe metru p\trat, iar în septembrie, 92 de litri.

De[i p\ioasele nu sunt a[a preten]ioase la umiditate ca rapi]a, tot ar mai mai trebui ceva ploi. În lunile de toamn\, media ar fi de 75 de litri pe metru p\trat, în noiembrie nu a plouat deloc, iar în octombrie a plouat jum\tate din cot\.

Ar mai fi nevoie de peste 30 de litri s\ compenseze lipsa apei din octombrie. De aceea, fermierii a[teapt\ ca în noiembrie s\ vin\ întreaga cantitate, de 75 de litri.

“Totu[i, nu am vrea s\ fie prea mult\ ap\. În agricultur\, nu e bine nicicum. Când sunt ploi intense, îi bai, când sunt pu]ine e tot bai. Rar se potrive[te s\ fie a[a cum dorim noi. Suntem la mâna naturii”, este de p\rere Cioltean. În pofida tuturor greut\]ilor [i calamit\]ilor care lovesc culturile, directorul DAJ Satu Mare sus]ine c\ produc]iile medii vor fi tot crescute.

“Fermierii sunt foarte aten]i la alegerea soiurilor [i hibrizilor [i la aplicarea fertilizan]ilor. Mai mult, s-au obi[nuit s\ fac\ fertiliz\ri faziale. Nu se mai opresc la cele de baz\. Au program calculat, în func]ie de starea culturilor, de condi]iile climatice [i de fenofazele plantelor”, explic\ [eful agriculturii din Satu Mare. În jude], vor fi îns\mân]ate 60.000 de hectare de cereale p\ioase - grâu, orz, ovâz - iar cu rapi]\ sunt 30.000 de hectare.

Profitul Agricol 44/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Mesaje pozitive pentru o pia]\ contradictorie

Ce po]i s\ spui mai important despre EuroTier, cea mai mare expozi]ie de zootehnie din lume?

C\ au fost 2.193 de expozan]i din 51 de ]\ri? Sau c\ ;ntr-o s\pt\m=n\ (s-a deschis pe 10 [i s-a ;nchis pe 15 noiembrie) i-au trecut pragul 120.000 de vizitatori din 149 de ]\ri? Ori c\ jum\tate dintre vizitatori erau din afara Germaniei, ceea ce spune multe despre importan]a zootehniei ;n ]\rile lor de origine?

Sigur c\, ;n tendin]\ cu mersul lumii, expozi]ia a fost despre automatizare, robotic\, inteligen]\ artificial\, bun\stare animal\, protec]ia climei [i eficien]a produc]iei.

Comunicatul oficial al organizatorilor nu uit\ s\ aminteasc\ [i 500 de conferin]e cu [i despre China, Filipine, Ucraina [i Moldova.

34

Iar faptul c\ germanii au ]inut musai s\ analizeze zootehnia micu]ei Moldove spune ceva despre strategia Berlinului ;n urm\torii ani. Pentru c\ DLG, organizatorii EuroTier, cunosc ;n am\nunt politicile industriei de produc]ie animal\. :n ]\rile bogate, consumul de produse de origine animal\ stagneaz\, remarca cu o dur\ claritate pre[edintele DLG. :n Europa [i SUA, produc\torii sper\ c\ cererea se va stabiliza, dar la un nivel mai sc\zut dec=t anii trecu]i. {i asta din cauza luminii favorabile care cade pe dietele vegetariene.

Astfel c\, ast\zi, grupul cel mai atractiv pentru cresc\torii de animale [i pentru produc\torii de tehnologie zootehnic\ sunt ]\rile emergente, unde cererea cre[te constant. Aici nu

vorbim doar de China, ci [i de Pakistan, India [i America de Sud. FAO prognozeaz\ o cre[tere a consumului global de carne cu 12% p=n\ ;n 2030.

Iar aceast\ cre[tere nu poate fi satisf\cut\ f\r\ produc]ia animal\ din Europa. :n aceste ]\ri emergente oamenii nu spun lucruri tr\znite despre animalele care d\uneaz\ climei [i nici nu sunt preocupa]i peste m\sur\ de amprenta de carbon a unui pui. Din contr\, preocup\rile ]\rilor emergente se ;ndreapt\ spre investi]ii [i rezultate opera]ionale, iar Europa trebuie s\ r\m=n\ c=t se poate de concuren]ial\ exact cu aceste pie]e, a fost esen]a mesajelor de la EuroTier 2024.

Arin DORNEANU

Profitul Agricol 44/2024

Pia]a porcului lupt\ pe dou\ fronturi

CRE{TEREA ANIMALELOR

Pia]a c\rnii de porc din ]ara noastr\ dep\[e[te rigorile pie]ei libere, consider\ Ioan Lado[i, pre[edintele Asocia]iei Produc\torilor de Carne de Porc din România.

“

Când observ\m varia]iile de pre], în fiecare an, începe s\ creasc\ pre]ul la poarta fermei începând din noiembrie. Dup\ 25 decembrie, pia]a e moart\. Pre]ul se pr\bu[e[te, fiindc\ nu mai cump\r\

Ioan Lado[i

Profitul Agricol 44/2024

nimeni [i nu se mai fac t\ieri. Toat\ lumea taie în perioada care urmeaz\ ca s\ prind\ s\rb\torile”, spune Ioan Lado[i.

Cre[terea pre]urilor la poarta fermei se petrece în raport cu lunile precedente, îns\ pre]urile r\mân relativ constante dac\ le raport\m la aceea[i perioad\ din al]i ani.

“Acum o s\pt\mân\ era 8,50 lei kilogramul în viu. Totul pleac\ de la costuri. Trebuie s\ vedem lucrurile [i din alt\ perspectiv\> doar jum\tate din porcii României provin din ferme comerciale. Se poate vedea pe internet c\ micul cresc\tor vinde porcul cu 1517 lei kilogramul în viu.

Porcii proveni]i din gospod\riile popula]iei se vând cu pre] dublu. Deci România are o pia]\ dubl\, pe dou\ fronturi, iar acest lucru nu se va schimba. Nu are cum s\ se schimbe, pentru c\ avem aceast\ tradi]ie”, mai crede Lado[i.

Chiar [i ;n anii ;n care nu este o perioad\ electoral\, popularitatea guvernan]ilor scade dac\ se iau m\suri drastice pentru respectarea condi]iilor de biosecuritate [i pentru normalizarea pie]ei. Dovad\ este “legea porcului”, mo[it\ de mai multe ori în Parlament.

“Mul]i directori de direc]ii sanitar veterinare jude]ene spun clar c\ acest comer] este ilegal. Intereseaz\ pe cineva acest aspect?

Nu”.

E posibil ca unii mistre]i s\ dobândeasc\ rezisten]\ la virusul pestei porcine africane, dar asta nu înseamn\ c\ devin imuni, spune Ioan Lado[i.

“Înc\ nu avem nout\]i privind elaborarea vaccinului european contra pestei porcine africane. Se lucreaz\ în continuare pentru vaccinul destinat mistre]ilor, [i nu porcilor domestici.”

Legea reproduc]iei la porci are efecte benefice pentru industrie, crede pre[edintele Asocia]iei Produc\torilor de Carne de Porc. A crescut num\rul exploata]iilor care fac investi]ii masive în maternit\]i de scroafe.

“Legea reproduc]iei dateaz\ din 2018 [i a tot fost reanimat\ pân\ azi.

A fost scoas\ din com\ relativ recent.

Teoretic, este un lucru bun. Avem [i în asocia]ia noastr\ membri care merg înainte, dar detaliile afacerilor nu ajung la noi.

Sper\m s\ se continue acest program. Nu [tim câte proiecte concrete se afl\ în lucru. Mi se pare îns\ ciudat> vorbim despre investi]ii din fonduri bugetare, deci publice, dar aceste proiecte nu sunt transparente. Este vorba de investi]ii de interes public.

Noi nu cunoa[tem lista proiectelor în curs pentru reproduc]ia porcilor [i trebuie s\ [tim aceste lucruri. Aceste investi]ii sunt importante pentru toat\ România, nu doar pentru fermieri. De ce ar trebui s\ fie secrete? Secretomania este de neîn]eles când e vorba de bani publici”.

La chestiunea importurilor de carne de porc din Spania sau din alt\ parte, Lado[i are o p\rere nuan]at\. “:n acest caz, este vorba de legea cererii [i a ofertei. Românii vor carne mult\, iar în ]ar\ nu e destul\. Atunci, import\m.”

Viorel PATRICHI

35

Dorel Codrea> Am reconstituit Bruna de Maramure[ CRE{TEREA ANIMALELOR

Dorel Codrea, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Taurine “Brun\-Schwyz” - Maramure[, este inginer zootehnist de profesie.

Dup\ mul]i ani de eforturi, el [i echipa lui pot afirma c\ au realizat un lucru deosebit> au salvat [i au reconstituit prin ameliorare rasa Brun\ de Maramure[, ras\ cu o istorie foarte încâlcit\ pân\ la neglijare.

N

oroc de rezisten]a unor cresc\tori mici, care au îndr\git aceast\ vac\ puternic\ [i productiv\. Am v\zut Brune în Fran]a [i în Italia, cu talie mare, cu ingest\ comparabil\ cu Holstein sau B\l]at\ German\, cu ugere pe m\sur\.

Bruna de Maramure[ are o talie mai mic\, fiindc\ [i str\mo[ii ei erau la fel. Aici intervine cresc\torul pasionat de ameliorare [i apare rostul asocia]iei profesionale în zootehnie.

Rasa Brun\ de Maramure[ provine din rasele Sur\ de Step\, Moc\ni]\, încruci[ate cu tauri din rasa Brun\Schwyz.

Cercet\torii italieni au dovedit c\ vaca Brun\ are cea mai bun\ calitate [i capacitate de coagulare a laptelui, comparativ cu toate rasele perfec]ionate. Crescut\ în condi]ii montane, Bruna d\ mai pu]in lapte, dar are aceea[i gr\sime ca laptele celorlalte rase ]inute în condi]ii optime, con]ine mai mult\ protein\.

Din laptele Brunei se poate ob]ine o brânz\ mai bun\, mai s\n\toas\, comparativ cu alte rase. Bruna este o ras\ excelent\ pentru brânzeturi tipice 36

de calitate, cu propriet\]i de ameliorare în aceast\ direc]ie.

Calitatea laptelui nu vine îns\ numai din genetic\. Trebuie furaje de calitate, trebuie s\ ]inem seama c\ majoritatea p\[unilor din România rezist\ maxim dou\ luni [i vacile nu rezist\ pe o p\[une pârjolit\.

La fel ca mul]i fermieri, Dorel Codrea are [i repro[uri la adresa Ministerului Agriculturii, care prefer\ s\ miluiasc\ alte asocia]ii de cresc\tori mai guralive [i d\ exemplul oierilor.

“Vaca de lapte este mineritul agriculturii [i guvernan]ii au transferat o parte din banii de sprijin pentru vaci spre vaca de carne [i spre cresc\torii de oi. Cu toat\ considera]ia pentru colegii no[tri, dar nu se poate face a[a ceva”.

La nivel de ]ar\, Asocia]ia Cresc\torilor de Taurine “Brun\-Schwyz”- Ma-

ramure[ are 17.000 de vaci în controlul oficial al performan]elor.

“Când am pornit, aveam sub 5.000 de vaci la nivel de ]ar\. Nu aveam nimic, nici gândire, nici curaj la început. Am zis c\ trebuie s-o facem”, spune Dorel Codrea, pre[edintele asocia]iei.

Nu crede c\ se poate reconstitui [i Sura der Step\, dup\ modelul Brunei.

La Dancu se face doar conservare.

“Trebuie o anumit\ popula]ie ca s\ evi]i consangvinizarea. Noi evit\m consangvinizarea prin aplicarea montei naturale autorizate. Avem varietate mare în popula]ie. Facem [i îns\mân]\ri cu material seminal, care trebuie filtrat prin asocia]ie. Avem ni[te obiective de îndeplinit pentru ameliorarea rasei. Unii cresc\tori respect\ aceste precepte, al]ii nu.

Trebuie s\ urm\rim fertilitatea, capacitatea de fecundare a taurilor [i a fiicelor. Altfel, apar necazurile. S-a adus material seminal ieftin de la tot felul de tauri [i rezultatele au fost proaste”.

Dorel Codrea a fost nevoit s\ aduc\ material seminal de la tauri din Germania sau din Fran]a, proveni]i din vaci mari, cu bagaj genetic mai bun sau mai r\u.

Asocia]ia Cresc\torilor de Taurine “Brun\-Schwyz” - Maramure[ a fost fondat\ în 1991, iar ast\zi este recunoscut\ ca entitate la nivel continental. Dorel Codrea a organizat o conferin]\ interna]ional\ la Sighetu Marma]iei. Pe lâng\ fermierii români, au venit acolo peste 80 de reprezentan]i ai cresc\torilor din ]\ri ca Elve]ia, Austria, Germania, Fran]a, Spania, Italia, Slovenia [i Ucraina.

Dorel Codrea

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 44/2024

MA{INI & UTILAJE

Lemken Diamant 18 - un plug robust pentru soluri grele Seria de pluguri Diamant construite de Lemken a fost [i r\mâne sinonim\ cu fiabilitatea [i performan]a în agricultur\ de mul]i ani. Acum, constructorul german a decis înnoirea gamei cu un nou model, Diamant 18, un plug semipurtat cu o serie de caracteristici performante.

Cu cele 5 pân\ la 8 trupi]e [i un cadru solid, acesta este special conceput pentru tractoare mari de pân\ la 650 CP [i în condi]ii grele de func]ionare. :n plus, are o performan]\ foarte de bun\ pe solurile uscate, dure, deoarece penetreaz\ u[or p\mântul. Acest lucru se datoreaz\ atât greut\]ii sale crescute, cât [i pozi]iei actualizate a ro]ii de sus]inere, care este montat\ acum în spatele cadrului plugului. Noua pozi]ie a ro]ii are ca rezultat un centru de greutate semni-

ficativ mai mic, astfel încât plugul este supus unor for]e laterale foarte sc\zute [i exist\ o presiune mai mic\ asupra p\r]ii din spate. Acest lucru protejeaz\ componentele [i asigur\ [i o stabilitate ridicat\ la bascularea plugului la cap\tul parcelei [i o deplasare lin\.

Roata de transport are un sistem de direc]ie hidraulic, care adapteaz\ au-

tomat unghiul de virare la manevra de întoarcere [i, în combina]ie cu unghiul rota]ie de 90 de grade al p\r]ii frontale a plugului, permite cele mai mici raze de virare la cap\tul parcelei.

Lemken Diamant 18 va fi disponibil începând din 2025.

Agrimax Procrop a fost conceput\ în special pentru lucrul cu utilaje pentru stropit [i în culturile pe rânduri, cu o aderen]\ bun\ [i în deplasarea pe asfalt. Caracteristicile-cheie ale acestui nou produs includ tehnologia VF inovatoare, care le permite utila-

jelor agricole s\ transporte sarcini mai mari la o presiune de umflare redus\, [i o amprent\ lat\ care reduce compactarea solului. Designul de muchie deschis\ ofer\ trac]iune superioar\ pe suprafe]e diverse [i are capacit\]i superioare de auto-cur\]are.

Agrimax Spargo SB a fost proiectat\ tot pentru opera]iuni de stropire în câmp deschis [i culturi pe rânduri, dar este ideal\ [i pentru echiparea tractoarelor care lucreaz\ în livezi [i podgorii.

Are o adâncime mai mare a benzii de rulare [i o l\]ime mai mic\ a canelurilor, ceea ce ofer\ un model mai deschis [i mai înalt al benzii de rulare pentru o manevrabilitate foarte bun\ pe [osea. Agrimax Spargo SB poate fi utilizat\ optim [i la rularea cu viteze de pân\ la 65 km/h.

Anvelope BKT pentru cultura mare

Arpad DOBRE

Arpad DOBRE

38

Profitul Agricol 44/2024

Plou\ cu bani pentru iriga]ii, fotovoltaice [i eoliene

Ministerul Agriculturii a desf\cut baierele cornului abunden]ei, evident, cu largul sprijin al fondurilor de la UE, anun]ând în doar câteva zile c\, pân\ la sfâr[itul acestei luni, ar urma s\ plou\ ([i) cu bani pentru cei care vor s\ achizi]ioneze echipamente de irigat, panouri fotovoltaice [i instala]ii eoliene.

Se

acord\ fonduri nerambursabile de pân\ la 50% din totalul cheltuielilor eligibile, indiferent de dimensiunea fermei [i de tipul beneficiarului, dar suma total\ nu poate dep\[i 200.000 euro de solicitant.

Se mai poate acorda, gradual, un sprijin de câte 20%, dar f\r\ ca finan]area nerambursabil\ total\ s\ dep\[easc\ 90% din suma total\, dac\ solicitantul este tân\r fermier (limita de vârst\ este de 40 ani), dac\ se irig\ culturi exclusiv ecologice, dac\ ferma se afl\ în zona montan\ sau în zone cu constrângeri naturale semnificative sau specifice, sau dac\ investi]ia este solicitat\ de [i pentru o asocia]ie de fermieri.

Proiectele pot include instala]ii cu tamburi [i furtun destinate ud\rii suprafe]elor mici, medii sau mari, instala]ii de irigat tip pivot, aspersoare, instala]ii de iriga]ii prin picurare, rampe

Profitul Agricol 44/2024

auto-deplasabile (cu deplasare lateral\), motopompe, rezervoare pentru acumularea/stocarea apei pentru iriga]ii, echipamente pentru determinarea umidit\]ii solului etc.

Separat, s-au g\sit bani pentru achizi]ia de panouri fotovoltaice [i instala]ii eoliene.

Se pot depune proiecte pentru realizarea capacit\]ilor noi de producere energie electric\, cu sau f\r\ stocare, din surse solare [i/sau eoliene, cu puteri instalate sub 1 MW inclusiv [i peste 1 MW.

Nu se finan]eaz\ înlocuirea sistemelor mai vechi de fotovoltaice [i eoliene, nici extinderea celor existente, iar proiectele trebuie s\ includ\ un autoconsum de minimum 70%.

Valoarea ajutorului de stat pentru energie eolian\ este de maxim 100% din costurile eligibile, în limita a 700.000 euro/MW, pentru capacit\]i instalate de sub, respectiv peste 1 MW. În cazul energiei solare, finan]area va fi de 650.000 euro/MW pentru capacit\]i instalate de pân\ la 1 MW, respectiv 550.000 euro/MW - pentru capacit\]i instalate mai mari de 1 MW. Ghidurile de finan]are pentru echipamente de iriga]ii, respectiv pentru fotovoltaice [i eoliene sunt disponibile pe pagina AFIR.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE Pöttinger> Jumbo a împlinit 25 de ani

Pöttinger a aniversat recent 25 de ani de la punerea pe pia]\, în 1999, a primei remorci cu autoînc\rcare din ceea ce avea s\ devin\ gama Jumbo. S-a început cu modelele 6000, apoi 7000, iar în prezent gama cu cele mai mari remorci cu autoînc\rcare [i t\iere (tocare) este Jumbo 8000. Aceasta din urm\ a oferit în premier\ mondial\ t\ierea furajelor verzi la lungimi de doar 25 de milimetri.

Gama Jumbo are capacit\]i de la 60 la 100 metri cubi [i dispune de AutoCut, sistemul automat de ascu]ire a cu]itelor, ce asigur\ o calitate constant\ a t\ierii.

Claas> Oferta Rabla pentru tractoare

Produc\torii agricoli, persoane fizice cu atestat de produc\tor, pot achizi]iona tractoare Claas noi, la pre]uri de pân\ la 55.000 de euro, cu TVA inclus, prin programul Rabla pentru tractoare, derulat de Ministerul Mediului prin Administra]ia Fondului pentru Mediu. Modelele de tractoare Claas eligibile sunt Axos 230, Elios 210, Elios 220, Elios 230, Elios 240, Nexos Seria 200 Comfort Nexos seria 200 Trend. Acestea sunt utile la cultura mare, zootehnie, pomicultur\ [i viticultur\.

IPSO Agricultur\> Precision AG pentru lucr\ri agricole

IPSO Agricultur\ ofer\ pachetul Precision AG, pentru efectuarea lucr\rilor agricole cu maxim\ precizie. Essential Package include monitor cu ecran de 32,5 cm, receptor Star Fire 7500, semnal de corec]ie SF1 cu precizie de ¡/-15 cm, modem-M JDLink cu serviciul gratuit de conectivitate JDLink, plus licen]a Guidance pentru ghidare Auto Trac.

39

Nout\]ile genera]iei a IV-a de tractoare Kubota M7 MA{INI & UTILAJE

Kubota a prezentat noilor modele de tractoare M7, genera]ia a IV-a.

Lansarea în 2014 a seriei M7 a însemnat pentru Kubota intrarea într-un nou segment de putere.

G

enera]ia a IV-a este dotat\ cu un motor Kubota cu patru cilindri, de 6,1 litri [i include trei modele.

M7-134 dezvolt\ nominal 130 CP [i poate atinge maximum 150 CP. M7-154 are putere nominal\ de 150 CP [i ajunge la un vârf de 170 CP. M7-174 are 170 CP nominal, cu un maximum de putere de 175 CP. Fiecare poate fi echipat cu transmisie powershift sau KVT. Transmisia K-Power (powershift) are 30 de viteze înainte [i 15 înapoi, iar op]ional, 54 de viteze înainte [i 27 înapoi, cu angrenaje de tip creeper (pentru viteze reduse, de pân\ la sub un kilometru pe or\, pentru opera]iuni în legumicultur\, pomicultur\ etc.). În modul automat, transmisia powershift schimb\ treptele de vitez\ în func]ie de sarcina motorului.

KVT este o transmisie cu varia]ie continu\, ce permite setarea unei

viteze de lucru, iar tractorul face restul. La deplasarea pe [osea, KVT poate fi ac]ionat\, fie prin maneta multifunc]ional\, fie cu pedala de accelera]ie. Modul de accelerare [i caracteristicile motorului pot fi reglate prin intermediul terminalului K-Monitor.

Capacitatea mare de ridicare pe spate, de 9.400 kg, permite lucrul rapid cu ata[amente grele. Priza de putere are patru viteze (540/540E/1.000/1.000E) pentru func]ionarea eficient\ din punct de vedere al consumului de combustibil.

Tractoarele din gama M7 pot fi comandate op]ional [i cu priz\ de putere frontal\ (1.000 rpm), pentru ata[area de diverse utilaje (cositori, bunc\re de semin]e etc.)

Actualiz\rile-cheie pentru noua serie M7 sunt orientate în jurul confortului operatorului, cu un pachet de r\cire nou repozi]ionat în partea din fa]\ a motorului. Acest lucru ofer\ un

acces mult mai bun la componentelecheie [i simplific\ între]inerea.

Rezervoarele de combustibil [i DEF au fost repozi]ionate, integr=nd acum [i treptele cabinei.

O nou\ frân\ automat\ de parcare asistat\ este integrat\ în cabin\, pentru a opri [i a parca în siguran]\. În plus, terminalul K-Monitor beneficiaz\ de un nou procesor quad-core care ofer\ func]ionalitate extins\ [i viteze de procesare mai rapide.

Seria M7 a mai primit o garan]ie extins\ de pân\ la 5 ani/5.000 de ore.

La aceasta se adaug\ Kubota Connect - cea mai recent\ tehnologie telematic\ a tractorului, care permite utilizatorilor s\ acceseze de la distan]\ loca]ia tractorului [i func]iile-cheie de operare, pentru a îmbun\t\]i gestionarea flotei.

Arpad DOBRE

Tractoare bicolore în edi]ie aniversar\

Lansarea noii serii M7004 coincide, de asemenea, cu celebrarea de c\tre Kubota a celei de-a 50-a anivers\ri a prezen]ei companiei în Europa. Pentru a marca aceast\ ocazie, vor fi produse tractoare M7004 în edi]ie aniversar\, fiecare în culori contrastante de portocaliu cu negru.

40

Profitul Agricol 44/2024

O dron\ bun\ la toate MA{INI & UTILAJE

Agridrone România a devenit recent importator unic al tuturor modelelor de drone DJI Agriculture. Pe lâng\ clasicele opera]iuni de tratamente [i fertilizare, drona DJI Agras T50 poate fi utilizat\ [i la polenizarea porumbului, hr\nirea din aer a pe[tilor [i chiar pentru sem\natul covoarelor verzi [i a orezului.

DJI Agras T50 este dotat\ cu dou\ radare tip LiDAR, cu raz\ laser, care baleiaz\ totul din aer ;ntr-un unghi de 360 de grade [i ”vede” absolut toate obstacolele> copaci, pivo]i de iriga]ii, oameni, animale etc.

“Poate stropi pân\ la 200 ha pe zi, pe l\]ime de lucru de pân\ la 11 metri, inclusiv cu rat\ variabil\, mult mai mult decât în sprayer tractat [i chiar decât unul autopropulsat, mai ales dac\ solul este umed [i nu se poate intra pe teren” spune George Anghel, area sales manager al Agridrone România.

Drona nu are duze, ci discuri de pulverizare, care pot regla m\rimea pic\turilor de la 50 microni la 500 microni, în func]ie de viteza vântului, pentru men]inerea unei precizii optime a tratamentelor.

De asemenea, are [i anten\ RTK pentru precizie de pân\ la 2 cm, este echipat\ cu 4 senzori, doi în partea de sus [i doi în partea de jos, tip binoclu, care “privesc” de sus [i faciliteaz\ evitarea tuturor obstacolelor. În dotarea standard, are un bazin de 40 litri pentru substan]e de protec]ia plantelor, erbicid etc., iar op]ional, poate fi dotat\ cu un bunc\r 75 litri (maximum 50 kg) pentru materiale solide> fertilizant granulat, semin]e, 42

George Anghel, area sales manager Agridrone România

alte materiale granuloase.

DJI Agras T50 este electric\, are patru rotoare duble, ale c\ror motoare sunt alimentate de la un acumulator cu o autonomie de 7-9 minute, pentru aproximativ 4 hectare. Un hectar poate fi stropit în 2 minute, la o vitez\ de lucru de 7 metri pe secund\.

Când mai are mai pu]in de 30% din energie, drona se întoarce la baz\, unde se scoate acumulatorul consumat [i se pune la înc\rcat (dureaz\ maximum 10 minute înc\rcarea), se pune un acumulator înc\rcat anterior, iar aparatul de zbor reporne[te [i reia lucrul exact din punctul în care a oprit stropirea, în mod automat.

“Drona este singura de pe pia]\ în momentul acesta care poate s\ cartografieze [i terenul [i o face foarte precis. În maximum 10 minute harta e înc\rcat\ în telecomand\, apoi o trimitem s\ trateze sau s\ fertilizeze.”

Pe lâng\ DJI Agras T50, Agridrone România mai ofer\ [i drona multispectral\ Mavic cu care se pot crea h\r]ile pentru aplicare variabil\.

Tot cu acesta se poate vedea starea culturii, nivelul de clorofil\ în plant\, se pot detecta bolile cu aproximativ 4

zile mai devreme decât prin observa]ie direct\, în câmp.

Dup\ ce harta terenului este transferat\ în telecomand\, aparatul porne[te la lucru [i singura treab\ a operatorului este s\ încarce acumulatorii cu un echipament ata[at la un generator electric [i s\ completeze substan]a sau fertilizantul din rezervor.

Ambele drone poate efectua inclusiv paza [i observarea perimetrului pe timp de noapte. Prezen]a uman\ poate fi detectat\ de la un kilometru, iar animalele, de la 600 metri.

“Cu un Agras T50 am f\cut polenizarea unor loturi de hibridare pentru porumb. Era ar[i]\, vântul nu b\tea, iar întreaga cultur\ putea fi compromis\, dac\ nu se efectua polenizarea în maximum o s\pt\mân\, iar cu T50 am rezolvat problema. Am aplicat [i semin]e pentru înverzire cu drona echipat\ cu bunc\r de fertilizare, peste o cultur\ de grâu ce urma s\ fie recoltat\. Dup\ treierat, semin]ele au încol]it sub paie.”

DJI Agras T50 cost\ 26.000 de euro cu TVA, în pachet fiind inclu[i trei acumulatori, telecomanda, înc\rc\torul [i generatorul electric.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 44/2024

MA{INI & UTILAJE

Toate utilajele din ferm\, controlate de o singur\ tablet\ Terminalul de operare Amazone AmaTron 4 permite coordonarea exact ca de pe o tablet\ a tuturor ma[inilor agricole compatibile Isobus, cu un plus de confort [i claritate. În plus, terminalul este acum extins pentru a func]iona cu noua aplica]ie AmaTron Share, care faciliteaz\ schimbul facil de date online pentru agricultura de precizie. Cu licen]a GPS-Maps&Doc, atât datele utilajului, cât [i datele geo-refe-

ren]iate pot fi colectate [i documentate prin intermediul Task Controller.

Fa]\ de metoda clasic\ de import, folosind un stick USB, aplica]ia AmaTron Share permite operatorului s\ transmit\ datele de lucru convenabil de pe un dispozitiv mobil la AmaTron 4 prin hotspot Wi-Fi. Folosind aplica]ia gratuit\, datele de lucru, cum ar fi limitele câmpului sau h\r]ile de aplicare, pot fi transmise confortabil în format ISO-XML

sau fi[ier format Shape c\tre AmaTron 4, unde pot fi importate [i prelucrate.

Dup\ importul unei h\r]i de aplicare, operatorul poate începe imediat s\ lucreze cu utilajul pe câmp, f\r\ a fi nevoie s\ seteze o comand\ în avans. Aplica]ia AmaTron Share va fi disponibil\ gratuit în Google Play Store [i Apple App Store din decembrie 2024.

John Deere a anun]at deschiderea unei noi unit\]i de sudur\ complet automatizate la fabrica de cabine din Bruchsal, un proiect în valoare de 28 de milioane de euro. Aceasta este adaptabil\ la diferite cerin]e de produc]ie [i permite trecerea rapid\ între diferitele variante de cabine pentru tractoare.

Noua unitate este împ\r]it\ în patru zone principale>

1. Sistemul de schimb al dispozitivelor, unde sunt plasate piesele individuale ce urmeaz\ s\ fie sudate.

2. Zona de subansamble pentru tractoarele 6R, unde sunt prefabricate anumite componente, inclusiv elemente laterale [i tuburi transversale pentru cabinele 6R. 3. Zona principal\ pentru tractoarele 6M [i 6R, unde piesele sunt pozi]ionate automat în dispozitive de

sudur\, iar doi robo]i realizeaz\ prinderea cadrelor.

4. Linia de sudur\ final\, unde componentele sunt sudate complet pentru a forma cadrul final al cabinei.

Dup\ finalizarea sudurii, robo]ii transport\ cadrele de cabin\ spre zona de vopsire, unde urmeaz\ s\ fie asamblate în produse finale.

John Deere investe[te în linii robotizate

Profitul Agricol 44/2024

Arpad DOBRE

Arpad DOBRE

43

PAGINA DE HOBBY La v=n\toare de... [al\u

Denumit în Oltenia guran, în Moldova suduc [i în Banat zmug, [al\ul d\ impresia unui hibrid între [tiuc\ [i biban.

Taxonomi[tii au intuit f\r\ gre[ aceast\ situa]ie, lipindu-i o etichet\ sugestiv\ drept carte de vizit\: lucioperca, adic\ [tiuco-biban (lucius-perca), ceea ce consfin]e[te o ambiguitate fizico-temperamental\ specific\ [al\ului, care nu e atât de vorace precum [tiuca [i nici atât de coco[at ca bibanul.

De bun\ seam\ c\, receptând ipoteza acestei stranii mezalian]e interspecifice, [tiuca s-ar sim]i vexat\.

Dac\ dânsa e supranumit\ lupul b\l]ilor, [al\ul ar fi mai degrab\ tigrul apelor lini[tite, de a c\ror cur\]enie r\spunde cu capul, fiind, în consecin]\, printre primii pe[ti care dispar la cele mai mici semne de maculare a lichidului vital.

De[i pr\d\tor [i, ca urmare, lacom, posesor al unei guri înc\p\toare, cu denti]ie de invidiat, [al\ul este mai re]inut, mai circumspect [i mai discret decât al]i conlocuitori, dovad\ fiind [i mu[c\tura lui de brutalitate moderat\.

Paradoxal pentru un r\pitor, [al\ul se vrea, paradoxal, chiar ginga[, calitate pe care [i-o manifest\ în primul an de via]\, când se hr\ne[te cu plancton, gâze [i crustacee. De la aceast\ vârst\ [i pân\ la adolescen]\, adic\ pân\ s\ întreac\ lungimea ujbei (cuiul de lemn fixat pe marginea lotcii, de care se leag\ vâsla), [al\ul e alintat cu apelativul strapazan. Treptat, trece la un regim mai consistent, hr\nindu-se cu oble]i, ro[ioare, ]ipari, raci, broa[te.

Prim\vara, [al\ii se retrag în zonele mai adânci [i mai umbrite ale apei, unde femelele, a[ezându-se vertical, 44

î[i depun ca într-un cuibar icrele. {i, pentru a întregi portretul dedicat acestui pr\d\tor, se sus]ine c\ masculul r\mâne o vreme de paz\, oxigenând cu aripioarele apa [i supraveghind metamorfoza progeniturilor. În ce ne prive[te pe noi, cei ce r\bd\m pesc\re[te atât ar[i]a verii, cât

[i t\i[ul ager al gerului, nu trebuie s\ uit\m c\ strapazanii vâneaz\ în cârduri, iar exemplarele „capitale” sunt solitare [i circumspecte. Cu to]ii prefer\ fundul pietros sau nisipos al râurilor, b\l]ilor [i lacurilor cu ap\ dulce ori salmastr\.

Adep]ii n\lucilor am\gesc [al\ii cu linguri]e rotative, oscilante, voblere, dar mai ales cu imbatabilele „gume” purt\toare de nume sofisticate, într-o gam\ pe zi ce trece mai divers\.

Tradi]ionali[tii, potrivit celebrului Fr\]il\ (F.R. Atila, 1916), pot urma tradi]ia str\mo[easc\> „La cei mici se va da cu râme, la cei mari numai cu albitur\ m\runt\, vie.” Iarna, la copc\, se las\ am\git la dandinet\.

Firea de lupt\tor îl predestineaz\ partidelor de pescuit dinamice, iar carnea alb\, savuroas\, adaug\ emo]iei halieutice interesul [i prestigiul cuhniei. Pentru cei lipsi]i de fiorul „vân\toarei de pea[te”, r\mâne aventura tarabei, de[i, înc\ de acum un

secol, acela[i autor deplângea faptul ca „înainte el se s\ra [i se consuma foarte mult proasp\t, [i nu lipsea decât foarte rar din pie]ele noastre. (…) De câ]iva ani, cei cu pungile modeste nu se mai pot apropia de el.”

Dup\ cum se vede, istoria se repet\ [i nu e nimic nou sub soare…

Odat\ convin[i de faptul c\ acest pe[te are o carne „din cele mai u[oare [i potrivite stomacurilor debile”, putem purcede la prepararea unui...

{al\u cu arpagic [i ciuperci

În trei linguri de unt vârfuite, se rumenesc treizeci de cepe de arpagic, dup\ care se r\stoarn\ asupr\-le o jum\tate de kilogram de ciuperci felii [i o leg\tur\ de p\trunjel verde tocat.

Dup\ ce au fiert în\bu[it vreme de o jum\tate de ceas, se condimenteaz\ rezonabil [i se înveselesc cu un pahar de vin alb, aromat, devenind pat confortabil pentru [al\ul cur\]at [i t\iat în dou\, pe lat, cât s\ acopere pe deplin compozi]ia. Se acoper\ cu un capac [i se d\ la cuptor, pentru înc\ o jum\tate de or\, la foc cuminte. Consumat cald, lâng\ o m\m\ligu]\ pripit\ [i o salat\ de andive strepezite cu l\mâie, nu se face de ru[ine al\turi de Crâmpo[ia sau de T\mâioasa Româneasc\ de Dr\g\[ani turnat\ deja, f\r\ zgârcenie, în ulcele de lut aburite.

Gabriel CHEROIU

Profitul Agricol 44/2024

Au venit g\rli]ele!

De la cap\tul Tiului [i pân\ în dreptul insuli]ei cu nume misterios, Fermecatu, Dun\rea-Veche se restrânge în vadu-i adânc, deschizând în stânga o plaj\ larg\, nisipoas\, din care împung, ici [i colo, tufe r\zle]e [i smocuri de vegeta]ie ierboas\. Acolo am p\c\lit, într-o dup\-amiaz\ a unui decembrie, mascat dup\ trunchiul unei plute vechi, aduse de viiturile prim\verii, o vulpe pornit\ prea devreme dup\ prad\. Urmele proaspete [i deloc gr\bite, întip\rite în z\pada abia a[ternut\, mi-au înt\rit convingerea c\ nu ajunsese prea departe. Probabil, pândea sau se furi[a prin desi[ul de curpeni încâlci]i printre nuiele [i m\r\cini din coasta malului râpos.

Camarazii mei erau departe, ocupa]i cu amenajarea locurilor pentru paza de sear\, la gâ[tele [i ra]ele care se întorceau de pe câmp, stoluri-stoluri, pentru înnoptat. În cotul acesta al fluviului, se forma un estuar cu ap\ mai pu]in nervoas\, a[a c\, pe timpul repausului, p\s\rile nu aveau prea mult de lop\tat împotriva curentului, pentru a nu fi duse la vale.

Am imitat de câteva ori chi]\itul [oarecelui, sunet irezistibil pentru o vulpe, oricât de s\tul\ ar fi ea. Dup\ nici dou\ minute, i-am auzit ro[catei fo[netul apropierii, tiptil, prin ierb\ria

Profitul Agricol 44/2024

înalt\. De cum am z\rit-o, nehot\rât\ în privin]a direc]iei în care s\ se îndrepte c\tre „cin\”, am [i slobozit focul...

La vreo jum\tate de ceas mai târziu, au început s\ curg\ escadrilele gârli]elor, multe spre alte dormitoare lacustre, câteva [i c\tre întinsura din spatele nostru. De obicei, primele stoluri le l\sam s\ treac\, pentru ca urm\toarele, încredin]ate c\ nu le amenin]\ nicio primejdie, s\ vin\ mai jos. Stratagema nu func]ioneaz\ îns\ mereu. Uneori, dup\ cele cru]ate nu mai urmeaz\ nici una sau se ivesc târziu, pe întuneric. Am doborât câteva, [i tr\gând „dup\ ureche”, când fâlfâitul aripilor era atât de material, încât sim]eam realmente aerul dislocat, la nici dou\zeci de metri deasupra mea, dar acestea sunt cazuri rarisime. {tiu c\ atunci mi-am adjudecat dou\ gâ[te. Am mai z\bovit o vreme pe plaj\, pân\ a început jocul ra]elor.

La lumina lunii, am ag\]at din slav\ un r\]oi din cei mari. Cât pe ce s\-mi cad\ în cap! Dar, la locul de întâlnire, am constatat din reac]ia amicilor mei c\ piesa de rezisten]\ a r\mas tot vulpea: nimeni nu se a[tepta ca, printre înaripatele zilei, s\ se r\t\ceasc\ un trofeu... cu blan\.

Aproximativ în aceea[i forma]ie, am pornit din nou, zilele trecute, în c\u-

HOBBY

tarea gârli]elor care, în acest an, s-au bucurat de o vreme de nevisat în taigaua natal\. Grâul [i orzul în\l]ate de o [chioap\ în urma ploilor, lipsa negurii primejdioase [i a gerului aprig – toate le-au ]inut departe de gurile pu[tilor [i le-au dat r\gaz s\ se întremeze dup\ drumul cel lung.

Iezerul c\l\r\[ean, nu departe de stafia fostului combinat (ast\zi, ruginit ca un crâmpei de peisaj post atomic), a c\p\tat statut de rezerva]ie. Pe bun\ dreptate, pentru c\, pe luciul lui, ierneaz\ dintotdeauna nenum\rate specii de p\s\ri, printre care [i gârli]a-mare.

Cu ani în urm\, în dimine]ile premerg\toare ridic\rii gâ[telor c\tre imensitatea înverzit\ a B\r\ganului [i a Dobrogei, aproape c\ nu ne puteam în]elege unul cu cel\lalt, din cauza larmei proverbiale a acestor palmipede.

Acum, activitatea cinegetic\ se poate desf\[ura într-o zon\ cu limite bine stabilite, departe de tipsia imens\ a lacului hr\nit de izvoare care îl împiedic\ s\ înghe]e. De aceea z\bovesc aici zbur\toarele aflate în trecere ori în ospe]ie, iarna, pe meleagurile noastre.

A trebuit s\ ne punem la încercare tot me[te[ugul [i toat\ imagina]ia, pentru a ne putea apropia la o b\taie de pu[c\ de unul dintre stolurile poposite în preajma unor foste canale de iriga]ii, acum aproape cople[ite de papur\ [i de buruieni felurite. În zare, marea de gâ[te frem\ta, când p\scând, când scrutând împrejurimile. Dou\ tran[ee le încadrau perfect. De la ma[in\, am parcurs cei cinci sute de metri, uneori târându-ne de-a dreptul. Când am socotit c\ ne afl\m în mijlocul lor, ne-am ridicat în picioare. Câteva santinele erau chiar pe marginea canalului. Din opt focuri trase aproape simultan, au încremenit exact zece gârli]e. Lo]i, nevân\tor, dar pasionat de fotografia wildlife, a imortalizat momentul ridic\rii în v\zduh a imensului stol, cu zgomot n\prasnic de turboreactor.

Gabriel CHEROIU 45

Bayer s-a al\turat programelor pentru educa]ie agricol\

MAGAZIN

Bayer România s-a al\turat programelor derulate de World Vision România pentru a preveni analfabetismul func]ional, p\r\sirea timpurie a [colii [i alimenta]ia deficitar\ a copiilor din medii vulnerabile (“Pâine [i Mâine”) [i pentru a promova educa]ia în domeniul agricol - unul dintre cele mai importante domenii de activitate la nivel na]ional (“Mândru s\ fiu fermier”).

De aceea, Bayer a contribuit la îmbun\t\]irea condi]iilor de înv\]are în cadrul {colii Gimnaziale Sine[ti, jude]ul Ialomi]a, dotând s\lile de clas\ cu echipamente digitale performante, [i reabilitarea spa]iului verde din curtea institu]iei.

4 noiembrie, Ziua }\ranului Rom=n

“Se instituie data de 4 noiembrie ca Ziua Na]ional\ a }\ranului Român”, prevede o ini]iativa legislativ\ a 14 parlamentari PSD [i PAUR. “Autorit\]ile administra]iei publice centrale [i locale [i institu]iile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora organizeaz\ sau sprijin\ logistic [i material manifest\rile culturale, artistice sau educa]ionale dedicate acestei zile. Autorit\]ile administra]iei publice centrale [i locale aloc\ fonduri din bugetele proprii în vederea organiz\rii în bune condi]ii a manifest\rilor, în limita aloc\rilor bugetare aprobate”, stipuleaz\ actul normativ.

46

În cadrul proiectului “Mândru s\ fiu fermier” vor fi finan]ate trei licee agricole pentru organizarea de vizite de studiu în ferme care folosesc tehnologii 4.0 [i achizi]ionarea de echipamente [i kituri didactice pentru experimente la clas\.

Astfel, 80 de elevi [i 17 de profesori vor face vizite în ferme, unde se vor putea familiariza cu tehnologiile de ultim\ or\. În total peste 300 de elevi vor beneficia de pachetul educa]ional “C\l\torie spre anul 2050”, demonstra]ii [i experimente ale tehnologiilor de ultim\ genera]ie.

Cele trei licee agricole selectate pentru a beneficia de pachetul suport sunt> Colegiul Na]ional de Agricultur\ [i Economie Tecuci, Gala]i, Colegiul Tehnic “Haralamb Vasiliu” Podu Iloaiei, Ia[i, [i Liceul Agricol “Dimitrie Cantemir” Hu[i, Vaslui.

“Elevii de la liceele agricole trebuie s\ vad\ cum Agricultura 4.0 le poate schimba viitorul. Vizitele la fermele care aplic\ tehnologii avansate [i interac]iunea cu fermierii de succes îi ajut\ s\ în]eleag\ oportunit\]ile din agricultur\, iar parcurgerea lec]iilor interactive «C\l\torie spre anul 2050» le prezint\ principiile agriculturii durabile”, a declarat Crengu]a B\rbosu, senior program manager Agricultur\ [i Dezvoltare World Vision România.

Mesajul organizatorilor este c\ acesta reprezint\ tipul de abordare pe care o doresc la noile genera]ii de fermieri, de aceea este important lucrul cu tinerii înc\ de pe b\ncile liceului.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Defec]iune la sistemul de control al oilor – Intrarea în livad\! de Dinu-Ioan Nicula 2) Ecoul unui sacrificiu – Ansamblu teh1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 nic< 3) M\sur\ de aur – Cre[te în balt\< 4) Esen]a unui curs – Bra]e de lemn< 1 5) Luat cu am\nuntul< 6) Hotare pentru 2 Asia!

– Simfonie lacustr\< 7) Lucr\tor 3 cu forme în regul\< 8) Arareori în 4 opozi]ie – Vin din ap\< 9) Albit de grijile 5 zilnice – Se afi[eaz\ la magazin< 6 10) Specializat\ în copii.

CAREUL AGRICOL

7

VERTICAL: 1) O femeie care a intrat în pâine – A trece în epoca bronzului< 9 2) Cântecul sirenei – Cl\dire milanez\< 10 3) Uneltele lingu[elii – Furnizori pentru [trudele< 4) Trece prin depresiune< Solu¡ia careului din Nr. 43 5) Cardinal oriental – Canal de iriga]ie< ORIZONTAL: LAMELA - SIP< ALLRIGHT - R< 6) Cap de rinocer! – Bine v\zut\< TF - ER - OASE< RASTITA - CL< 7) Vân\tori de fazani – Spor mediu!

A - PICATURI< TROC - CANIN< 8) Linie a fe]ei< 9) Ajutor de boal\ – Un INERT - DIG< PST - IUBITE< ACAPARATOR< CANALIZARE. ochi rece< 10) Un fel de înghe]ate.

8

Profitul Agricol 44/2024