Profitul Agricol nr. 42, din 2023

nr. 42 din 8 noiembrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

O subven¡ie pentru presa scriså

anul XXVI, nr. 42/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Zilele trecute, se oprea, cam fårå tragere de inimå, rotativa care tipårea Gazeta Sporturilor. A rezistat mai mult decât alte nume grele, care au sucombat pe print de ani buni ¿i s-au scufundat în abisul internetului.

Ar trebui så privim poate mai cu aten¡ie dispari¡ia presei tipårite. Noi, cei care scriem pentru fermieri, avem norocul så ståm pe hârtie mai mult decât al¡ii. Când chio¿curile de ziare se goleau de titluri, revistele agricole au råmas în picioare (nu neapårat ¿i solide...).

Dintre publica¡iile care sunt pe aceastå pia¡å de 20 de ani, nu îmi amintesc decât de una care så se fi închis în tot acest timp, AgriPlus-ul lui Cornel Brad. Al¡ii au redus ritmul, dar au påstrat ¿taiful apari¡iei pe hârtie. ¥nså, hârtia tipåritå continuå så piardå teren. Nu neapårat în fa¡a internetului, cum le place unora så creadå, ci în fa¡a comoditå¡ii de a nu citi. Adevårul frust este cå, bombarda¡i din toate pår¡ile cu breaking news-uri ¿i ¿tiri esen¡iale, refugiul normal este så cite¿ti mai selectiv, deci mai pu¡in.

Dar, dacå nu vrem så plângem revistele agricole când va fi prea târziu, ar trebui fåcut ceva pentru ele. Fermierii mari î¿i fac abonamente singuri, ba chiar î¿i fac mai multe pe fermå, pentru angaja¡i.

Pentru cei mici, solu¡ia ar veni din partea ministerului. Ar putea subven¡iona abonamentul la o publica¡ie agricolå, acordat tuturor fermierilor mici ¿i decontat de APIA. Omul, când vine la agen¡ie, bifeazå ¿i la ce revistå vrea så se aboneze.

APIA centralizeazå datele ¿i plåte¿te cåtre publica¡ii. Sigur cå nu este solu¡ia infailibilå, este doar o gurå de oxigen vreme de câ¡iva ani, pânå când lucrurile se rea¿eazå.

Dar, cum så se gândeascå la asta un minister care nu are niciun abonament la revistele de profil, ci mizeazå pe bunåvoin¡a ziari¿tilor de a le mai låsa o revistå? Or, crede¡i cå la comisiile de agriculturå din Parlament cite¿te cineva? Cine spunea cå politicianul cite¿te doar titlurile ¿i pe alea doar dacå sunt despre el?

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 42/2023

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Coridorul Mårii Negre devine tot mai eficient Cozi în Port, doar când e vreme rea Optimism pentru derogarea de la GAEC 7 ¿i 8 Amenda pentru neraportarea stocurilor ajunge la 20.000 de lei

7

Ministrul Barbu pune frânå noilor tehnici genomice

10

7

Creditul fermierului

10

8

Conflictul din Gaza paralizeazå agricultura Israelului

9

România a produs 11 milioane de tone de grâu ¿i a exportat 9

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

155 de milioane euro în produc¡ia de såmân¡å de porumb 16

Scade comer¡ul UE cu produse agroalimentare 18 Perspective de randament pentru culturile din sud-estul Europei

Råzboiul glifosatului, un verdict amânat

12

Culturi vegetale Ploile cåzute ajung doar pe “un dinte” în sud-estul ¡årii 20

El Niño reduce traficul prin Canalul Panama

14

SUA: 5 miliarde de dolari în zonele rurale

14

Ma[ini & utilaje 25

28

Gripa aviarå ne då târcoale

32

Gheorghe Låmureanu ¿i-a vândut vacile din cauza secetei

33

Porcii crescu¡i în gospodårii vor putea fi comercializa¡i

13

12

Cre[terea animalelor 18

Mårirea salariilor minime scade lefurile în agriculturå

34

Pat germinativ perfect cu Lemken Rubin 10/1000

38

BKT va face show la Agritechnica

38

Agricultura de precizie reduce costurile cu 20% 39 Demonstra¡ie cu drone XAG 40 Roger Pyle, noul CEO al AgroConcept Vantage aduce ma¿ini agricole autonome în România

42

Agricover lanseazå versiunea 2.0 a platformei Crop 360

21

USDA a identificat problemele pie¡elor de carbon

21

Ploile creeazå probleme în Cara¿-Severin

Corteva Agriscience a acordat granturi femeilor fermier 44

22

Hobby

Campania de toamnå nu ridicå probleme în Arad

42

Via]a companiilor

Ion Grecu a provocat cel mai råsunåtor faliment 24 din agriculturå

35

Un Halloween profitabil pentru fermierii englezi

46

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Cozi în Port, doar când e vreme rea Florin Barbu, ministrul Agriculturii, considerå cå România a rezolvat problema tranzitului de cereale din Ucraina, din punctul de vedere al aglomera¡iei din Portul Constan¡a.

“Pe partea de tranzit, România a fost ¿i va fi alåturi de Ucraina. Am dublat capacitatea de tranzit, care se face prin Bra¡ul Sulina. Asta înseamnå cå toate cantitå¡ile care pleacå din Ucraina, pe culoarele de solidaritate, pleacå fårå a mai afecta Portul Constan¡a. Cozi se fac în Port doar atunci când con-

di¡iile meteorologice nu permit încårcarea navelor”.

Barbu în¿irå lucrårile ce ar fi fost realizate: “Ministerul Transporturilor a investit în infrastructura feroviarå portuarå, a deschis culoare noi pe Bra¡ul Sulina, a amenajat parcåri independente de Port. De asemenea, danele în Port sunt separate pentru exporturile române¿ti ¿i cele ucrainene”.

Robert VERESS

Coridorul M\rii Negre devine tot mai eficient Valeriy Tkachov, director comercial al cåilor ferate din Ucraina, a anun¡at cå numårul vagoanelor încårcate cu cereale care au ajuns în porturile de la Dunåre a crescut cu peste 50% luna trecutå, de la 2.676 la 4.032. În august, Ucraina a anun¡at crearea unui nou coridor de export pentru cereale, dupå ce Rusia s-a retras din acordul mediat de Turcia ¿i ONU, care reglementa activitatea primului coridor de transport.

De atunci, ucrainenii au reu¿it så exporte 700.000 de tone de cereale prin noua rutå care trece prin apele teritoriale ale României ¿i Bulgariei, care a fost utilizatå de 50 de nave comerciale.

Profitul Agricol 42/2023

Kievul sperå så reu¿eascå så transporte în curând peste un milion de tone lunar, de¿i aceastå cantitate ar fi în continuare insuficientå.

Ucraina a recoltat 79 de milioane de tone de cereale ¿i semin¡e oleaginoase în acest sezon, din care surplusul disponibil pentru export este de aproximativ 50 de milioane de tone. Înainte de invazia ruså, exporturile ucrainene de cereale prin porturile de la Marea Neagrå erau de aproximativ ¿ase milioane de tone în fiecare lunå.

Drago[ B|LDESCU

Sevastian Victor Proca este noul manager KWS Postul de country manager BU Corn ¿i administrator al companiei KWS Semin¡e România a fost ocupat de Sevastian Victor Proca, inginer agronom, master ¿i doctor al Universitå¡ii de ªtiin¡e Agricole ¿i Medicinå Veterinarå a Banatului din Timi¿oara. Sevastian Proca o înlocuie¿te pe Doriana Ni¡u, care a decis så se retragå din activitate, dupå ce a condus filiala din România timp de douå decenii.

Strivi¡i de påpu¿oi Fermierul Ion Vlasie din comuna Ståni¿e¿ti, Bacåu, a treierat porumb toatå noaptea de 1 noiembrie cu trei combine Gloria. El a urcat boabele în podul unui depozit din beton armat, construit în urmå cu cinci ani. A doua zi, când a våzut cå podul se încovoaie sub greutate, a chemat ni¿te vecini ca så-l ajute så punå proptele din ¡eavå de fier.

Pentru el ¿i pentru al¡i doi, intrarea în depozit a fost fatalå. “I-au prins påpu¿oii acolo dedesubt ¿i nu i-am putut scoate la timp”, spunea un vecin. Ion Vlasie lucra 300 de hectare ¿i îngrijea 1.000 de oi. Nu a avut suficien¡i bani så facå un siloz standard ¿i nici proiecte europene nu a putut accesa.

Agro-Est Muntenia sperå la un premiu de prestigiu Pe 30 mai 2023, Mihai Råzvan Moraru, administratorul Agro-Est Muntenia, a aflat cå a a fost nominalizat la premiile GoGlobal Awards 2023. Zilele acestea, Moraru se aflå în Statele Unite, unde urmeazå så se decerneze aceste Oscaruri ale afacerilor globale, oferite de Departamentul de Comer¡ ¿i Consiliul Interna¡ional pentru Comer¡. Festivitå¡ile vor dura trei zile (68 noiembrie) ¿i se vor desfå¿ura pe Rhode Island, în prezen¡a a 4.000 de investitori ¿i oficiali americani ¿i din alte ¡åri. Agro-Est Muntenia a fost nominalizatå pentru dezvoltarea celui mai modern centru de cercetare agricolå din Europa Centralå ¿i de Est. 7

70.000 euro pentru instalarea unui tânår ¿ef de fermå Ministerul Agriculturii a ridicat suma pentru instalarea tinerilor ca ¿efi de exploata¡ie de la 40.000 la 70.000 de euro. Tinerii din zonele de câmpie ¿i de deal nu par atra¿i de ofertå, dar cei din zonele montane par mai hotårâ¡i så ia banii.

Linia de finan¡are pentru Måsura DR30 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri - Componenta na¡ionalå” a fost deschiså pe 2 noiembrie ¿i a fost depus un singur dosar în cinci zile. În anii preceden¡i, banii aloca¡i se epuizau practic din primele ore de la deschiderea liniei. S-au pus în joc 175.484.235 ¿i a apårut un singur dosar din cauza birocra¡iei. Pentru zona montanå, s-au alocat 2.870.000 euro ¿i s-au depus 41 de dosare în acela¿i interval.

Fermierii, sfåtui¡i de ministru så mai cultive ¿i ecologic Celor nemul¡umi¡i de consisten¡a måsurilor de suport european ¿i guvernamental, ministrul Florin Barbu le propune så-¿i converteascå suprafe¡ele cultivate la ecologic.

“I-a¿ sfåtui pe fermieri så meargå în sistem ecologic, fiindcå subven¡ia este foarte mare ¿i acoperå toate costurile cu înverzirea. Chiar dacå sco¡i cantitå¡i foarte mici, pre¡urile sunt foarte mari”.

Sugestia ministrului a venit la solicitarea fermierului constån¡ean Dumitru Manole de a primi o solu¡ie pentru recuperarea pagubelor pe care le înregistreazå în cazul culturilor de acoperire.

Despågubiri pentru culturile de primåvarå calamitate MADR nu a finalizat centralizarea suprafe¡elor de culturi de primåvarå calamitate în 2023. Pânå în prezent au fost centralizate doar 24 de mii de hectare.

“Dupå finalizarea centralizårii suprafe¡elor vom emite un act normativ pentru despågubirea fermierilor afecta¡i de secetå ¿i de inunda¡ii”, anun¡å ministrul Florin Barbu.

8

Optimism pentru derogarea de la GAEC 7 [i 8 Existå un acord cvasi-unanim în Consiliul de mini¿tri ai agriculturii, în privin¡a necesitå¡ii revizuirii cerin¡elor din GAEC 7 (rota¡ia obligatorie a culturilor) ¿i GAEC 8 (5% din teren pârloagå), afirmå ministrul Florin Barbu.

A¿adar, mai råmâne doar ca ¿i Comisia ¿i Parlamentul European så fie în consonan¡å cu Consiliul.

“Am cerut în Consiliul de acum o lunå derogare pentru GAEC 7 ¿i GAEC 8. Iar la ultima reuniune, din 23-24 octombrie, aveam sprijinul total al 90% dintre statele membre pentru renun¡area la pârloagå. Mai mult, am discutat, separat, cu omologii mei din Fran¡a ¿i Germania, care mi-au confirmat sus¡inerea lor. Comisarul a luat act de acest acord al mini¿trilor ¿i a notificat Comisia Europeanå. Am solicitat ¿i sprijinul primului-ministru, care s-a adresat direct Comisiei. Sunt convins cå România va reu¿i så ob¡inå derogarea la GAEC 7 ¿i GAEC 8, pentru anul 2024”.

Barbu considerå cå a reu¿it så-¿i convingå omologii cu exemplul unui crescåtor de animale, care lucreazå ¿i 100 de ha pentru furaje. Cum va putea respecta rota¡ia, fårå a-¿i periclita afacerea? De ce så fie obligat så cultive rapi¡å, în loc de siloz? Înså ministrul mai crede cå reu¿ita depinde acum ¿i de cât de active vor fi asocia¡iile de fermieri.

“E important ca ¿i asocia¡iile care ne reprezintå la Copa-Cogeca så facå demersuri de sus¡inere. Le-am rugat ca, acolo unde existå fisuri, unde identificåm cå anumi¡i mini¿tri ai agriculturii nu ar vrea så punå pe ordinea de zi a Consiliului probleme precum GAEC 7 ¿i GAEC 8, så lucreze tehnic, så-¿i convingå colegii din Copa-Cogeca så discute cu ministrul lor, så-l låmureascå”. În viziunea lui Barbu, schimbarea Regulamentului în privin¡a GAEC 7 ¿i 8 ar trebui så se realizeze în func¡ie de condi¡iile din fiecare stat.

“Noi deja îndeplinim cerin¡a referitoare la 4% pârloagå, fiindcå avem un milion de ha neproductive ¿i alte aproape 800.000 de ha de teren arabil în zonele de protec¡ie ale canalelor de iriga¡ii ¿i de desecare”.

Robert VERESS Profitul Agricol 42/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Amenda pentru neraportarea stocurilor ajunge la 20.000 de lei Începând cu luna noiembrie 2023, producåtorii agricoli au obliga¡ia de a raporta lunar stocurile pe care le de¡in, informeazå FAPPR. Obliga¡ia este prevåzutå de Legea 105/2023 ¿i HG 880/2023 (normele de aplicare a Legii 105).

În

perioada 01.11.2023 15.11.2023, fermierii au obliga¡ia de a-¿i face cont pe platforma SERSPAR (https:// stocuri.madr.ro) ¿i så raporteze stocurile din luna octombrie. Ulterior, lunar, în prima jumåtate a lunii, vor fi obliga¡i så raporteze stocurile lunii precedente.

Produsele agricole ¿i alimentare pentru care existå obliga¡ia raportårii stocurilor sunt: legumele ¿i fructele; ce-

proteaginoase; carne ¿i produse din carne, conserve din carne ¿i mixte; lapte ¿i produse din lapte; produse de morårit ¿i panifica¡ie; produse prelucrate, procesate, conservate din legume - fructe; gråsimi ¿i uleiuri; apå, inclusiv apå mineralå naturalå, apå de izvor ¿i toate celelalte ape îmbuteliate sau ambalate; orez; plante aromatice, sare ¿i condimente; ceaiuri; zahår; miere; drojdie.

realele ¿i produse pe bazå de cereale (grâu comun, grâu durum, triticale, porumb, sorg, orz, ovåz, alte tipuri de cereale din aceea¿i categorie); semin¡e de oleaginoase ¿i produse pe bazå de oleaginoase: floarea-soarelui, soia, rapi¡å, alte tipuri de oleaginoase; leguminoase furajere (lucernå, trifoi, sparcetå, ghizdei, mazåre furajerå, alte tipuri de leguminoase furajere); semin¡e certificate: cereale, orez, oleaginoase ¿i

Nerespectarea obliga¡iei de raportare a stocurilor este contraven¡ie ¿i se sanc¡ioneazå cu amendå de la 5.000 lei la 20.000 lei.

Pe baza datelor statistice de eviden¡å a stocurilor de produse agricole ¿i alimentare centralizate se vor stabili politici publice de subven¡ionare în sectorul agroalimentar.

Robert VERESS

Reac¡ia fermierilor De abia instituitå, obliga¡ia na¿te critici aprinse. Reprezentan¡ii fermierilor nu acuzå cerin¡a, în sine, ci modalitatea în care a fost puså în practicå.

“O problemå e faptul cå, cel pu¡in aici, în Constan¡a, nu am primit informåri de la autoritå¡i, în condi¡iile în care existå Legea, dar normele de aplicare au apårut foarte târziu, practic cu o såptåmânå înainte de aplicare. În plus, din norme lipsesc o serie de clarificåri. De exemplu, nu ¿tim dacå trebuie så raportåm doar produc¡ia noastrå sau ¿i stocurile de produse ale altor fermieri, care sunt depozitate la noi, în custodie. Apoi, nu ¿tim Profitul Agricol 42/2023

dacå trebuie så raporteze ¿i fermierii mici, care lucreazå câteva hectare. Iar fermierii mici nu au surse de informare, nu sunt la curent cu actualizårile legislative”, spune Theodor Ichim, pre¿edintele APAD ¿i vicepre¿edinte FAPPR.

Ichim mai spune cå platforma SERSPAR se blocheazå des.

"Noi am ajuns la stadiul de a semna electronic declara¡ia pe propria råspundere. Înså, realizând cå nu ¿tim exact ce trebuie så declaråm, am amânat momentul, fiindcå avem termen pânå pe data de 15.

Poate totu¿i aflåm mai multe informa¡ii despre stocurile pe care trebuie så ni le asumåm".

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ministrul Barbu pune frân\ noilor tehnici genomice La acest moment, România nu se numårå printre statele care voteazå în favoarea noilor tehnici genomice (ngt) în Consiliul mini¿trilor Agriculturii. De¿i predecesorii såi au exprimat alte pozi¡ii ¿i de¿i nici colegii såi din Guvern nu se opun ngt, Barbu este reticent, exprimând temeri legate de impactul asupra calitå¡ii solului, sånåtå¡ii umane ¿i asupra exporturilor de cereale române¿ti.

“Pozi¡ia României fa¡å de noile tehnici genomice e foarte clarå: pe de o parte, de a proteja terenurile agricole din România. Nu existå studii care så arate impactul acestor plante asupra solurilor, dacå îl pot distruge sau nu. În al doilea rând, nu existå un studiu de impact asupra sånåtå¡ii popula¡iei. În al treilea rând, nu trebuie så ne gråbim, fiindcå, prin aplicarea acestor culturi modificate genetic, putem bloca exporturile cåtre ¡årile care sunt principalele destina¡ii de export pentru cerealele

române¿ti: Egipt, Arabia Sauditå, Maroc ¿i altele. Trebuie discutat un acord pe plan european ¿i le-am cerut comisarului pentru agriculturå ¿i colegilor mini¿tri så fim foarte aten¡i, pentru cå România nu-¿i poate permite så råmânå cu milioane de tone de marfå fårå desfacere”.

Barbu spune cå a solicitat Comisiei finan¡are pentru dotarea ASAS cu labo-

ratoarele necesare efectuårii unor studii de impact al ngt. Iar dupå ce studiile se vor finaliza, popula¡ia urmeazå så fie informatå, înainte de luarea unei decizii.

Evident cå toate aceste demersuri ar întârzia eventuala legiferare a ngt cu al¡i ani dupå cei 15 de când a început dezbaterea asupra subiectului pe plan european.

Dar Barbu e imperturbabil: “Nu a¿ vrea så se spunå cå, în mandatul meu, s-au aplicat anumite tehnici genomice care au ajuns så afecteze sånåtatea popula¡iei”.

Pozi¡ia ministrului este cu atât mai stranie cu cât Ministerele Sånåtå¡ii ¿i Mediului, precum ¿i ANSVSA au emis avize favorabile pentru legiferarea europeanå separatå a ngt de organismele modificate genetic.

Robert VERESS

Creditul fermierului Fermierii vor avea la dispozi¡ie, curând, o variantå de finan¡are convenabilå, dacå se vor concretiza angajamentele ministrului Florin Barbu.

“Vrem så venim cu o formå de finan¡are denumitå «Creditul fermierului». Acesta va fi un credit de lucru, cu garan¡ii de stat, va avea o valoare de aproape 30% din cifra de afaceri, dobândå de 1,95% marjå fixå, iar dobânda ROBOR ¿i alte cheltuieli bancare vor fi acoperite de Ministerul Agriculturii, prin FGCR”.

Barbu spune cå actul normativ necesar este finalizat, dar se a¿teaptå prelungirea cadrului european de sus¡inere financiarå a afacerilor în contextul råzboiului din Ucraina.

10

rilor

to “Avem semnale cå prelunKievul cere exporta în ¡arå girea se va realiza pânå la så-¿i readucå banii ntrale de la Kiev a declarat Guvernatorul Båncii Ce sfâr¿itul lunii noiembrie. Vom de 8 triat câ¿tiguri în valutå pa re au nu ii tor rta po da drumul hotårârii de guvern cå ex nt doar ace¿tia, 3 miliarde su imediat”. miliarde de dolari. Din torii reale. Acum, exporta ce de ile år nz vâ n Pe de altå pare, România di într-o så repatrieze veniturile a solicitat Comisiei Europene ucraineni sunt obliga¡i Cene, pentru a ajuta Banca acoperirea unor pierderi logisperioadå de 180 de zil a sprizervele valutare pentru tice la transportul cerealelor de tralå så-¿i majoreze re lui. grivna, în timpul råzboiu 30 de euro/t. Dacå suma va fi jini moneda na¡ionalå, ucrainean a înåsprit De aceea, guvernul aprobatå dupå realimentarea rilor de cereale Fondului de Crizå al Uniunii controlul asupra livrå , introducând inEuropene, Guvernul ar urma så ¿i semin¡e oleaginoase to¡i vânzåtorii så o completeze cu 10 euro/t din clusiv obliga¡ia ca e cå repatriazå valuta.

Bugetul de Stat. dovedeascå mai înaint ar ur ma så intre în Noile reglementåri g anul så fie valabile pe între ¿i e zil 10 în re oa vig Robert VERESS 2024.

Profitul Agricol 42/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Crizå de carne de pui în Rusia Grupul KFC a anun¡at cå restaurantele din Rusia au probleme tot mai mari de aprovizionare cu carne de pui, pe fondul scåderii produc¡iei din cauza efectelor råzboiului din Ucraina. Conform asocia¡iei producåtorilor ru¿i de carne de pui, criza este provocatå de scumpirea accentuatå a furajelor, dar ¿i de lipsa de for¡å de muncå în fermele din ¡arå.

Carnea de pui s-a scumpit cu 27% de la începutul anului în magazinele din Rusia, de¿i guvernul a luat måsuri dure pentru a reduce pre¡urile, printre care interzicerea exporturilor ¿i importul unor cantitå¡i mai mari de carne.

KWS cautå un cumpåråtor pentru filiala din China Producåtorul german de semin¡e KWS Saat a anun¡at cå vrea så vândå filiala din China, dupå ce guvernul de la Beijing a aprobat cultivarea mai multor varietå¡i de porumb modificat genetic, cu care semin¡ele de porumb nemodificat produse de companie nu pot concura.

Partenerul KWS din China, compania Kenfeng, a anun¡at deja cå va trimite o ofertå pentru achizi¡ia activelor filialei.

Pia¡a chinezå asigurå aproximativ 1% din vânzårile globale ale KWS, echivalentul a 15 milioane de dolari anual.

UE vrea så cumpere cereale ucrainene pentru Egipt Uniunea Europeanå vrea så cumpere cereale ucrainene pentru a le dona Egiptului, pe fondul conflictului din Gaza care ar putea provoca un val de refugia¡i din Fâ¿ia Gaza. Dona¡ia face parte dintr-un acord semnat între Egipt ¿i UE, care prevede acordarea de ajutoare financiare guvernului de la Cairo, în schimbul reducerii numårului de migran¡i care ajung ilegal în Europa.

Statul african s-a confruntat cu mari dificultå¡i de aprovizionare cu cereale pentru cei 110 milioane de locuitori ai såi, chiar ¿i înainte de conflictul dintre Israel ¿i Palestina.

12

Conflictul din Gaza paralizeaz\ agricultura Israelului Råzboiul cu Hamas amenin¡å så paralizeze agricultura Israelului, dupå ce armata a impus restric¡ii dure în principalele zone agricole ale ¡årii. În cele mai fertile regiuni, situate în jurul enclavei Gaza ¿i în nord, aproape de frontiera cu Siria ¿i Liban, unele ferme au fost evacuate complet, iar lucrårile agricole sunt acum permise doar câteva ore pe zi.

Accesul la fermele aflate la mai pu¡in de 4 kilometri de gardul de frontierå cu Fâ¿ia Gaza este acum interzis, în timp ce localitå¡i întregi din zona de nord au fost evacuate dupå atacurile cu rachete lansate din Liban de gruparea Hezbollah. Muncitorii stråini au fugit, iar pu¡inii fermieri care î¿i continuå activitatea au avertizat cå Israelul se va

confrunta cu o crizå alimentarå severå.

"Dacå nu plantez cartofi acum, nu voi avea cartofi la primåvarå. Trebuie så facem urgent ceva, dacå nu vrem ca Israelul så råmânå fårå alimente," spune Avi Chivivian, proprietarul unei ferme de legume din sudul ¡årii.

Situa¡ia a devenit ¿i mai gravå dupå de armata israelianå a mobilizat 360.000 de rezervi¿ti, iar multe posturi din agriculturå ¿i industria de transport au råmas vacante. În plus, aproximativ jumåtate dintre angaja¡ii fermelor din Israel erau palestinieni din Cisiordania, care nu mai au acum voie så intre în ¡arå din motive de securitate.

Drago[ B|LDESCU

România a produs 11 milioane de tone de grâu [i a exportat 9 România a exportat 9 milioane de tone de grâu în primele nouå luni ale anului. În aceea¿i perioadå, prin România au tranzitat 8 milioane de tone de grâu din Ucraina.

Sunt datele oficiale comunicate de Ministerul Agriculturii. Ministrul Florin Barbu a luat decizia så nu mai comunice produc¡iile la culturile de toamnå separat de cele de primåvarå, ci så le prezinte “la pachet”, în cursul lunii martie 2024.

Prin urmare, nu se ¿tie sau nu se comunicå nici cât din cantitatea exportatå provine din produc¡ia anului curent, respectiv a celui precedent.

Totu¿i, Barbu ne-a confirmat cå circa 11 milioane de tone este produc¡ia de grâu a sezonului 2022-2023, iar stocurile råmase de anul trecut la momentul recoltårii însumau aproximativ trei milioane de tone.

Robert VERESS Profitul Agricol 42/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

M\rirea salariilor minime scade lefurile în agricultur\ Guvernul a anun¡at cå va majora salariile minime din agriculturå, dar måsura love¿te în mai to¡i angaja¡ii din zona agro, deoarece, de fapt, lefurile le vor scådea, urmare a scåderii din venituri a contribu¡iei pentru sånåtate (CASS).

pu¡in la leafå.

CASS este de 10% din baza lunarå de calcul a contribu¡iei pentru angajator ¿i tot de 10% din salariul brut al angajatului. A¿adar, angaja¡ii se pot a¿tepta la o diminuare a veniturilor cu pânå la 20%, adicå 600-1.000 lei sau chiar mai mult. Un prim efect ar putea fi reducerea numårului de angaja¡i în ferme.

G

uvernul a majorat, cam “din pix”, salariile minime brute garantate în platå pentru angaja¡ii din construc¡ii, agriculturå ¿i industria alimentarå. În construc¡ii, salariul minim brut va fi de 4.582 de lei, iar în agriculturå ¿i industria alimentarå, de 3.436 de lei. Noile valori se vor aplica începând cu luna noiembrie. În prezent, salariul minim brut în construc¡ii este de 4.000 de lei, iar în sectorul agricol ¿i industria alimentarå este de 3.000 de lei.

Guvernul justificå majorarea prin necesitatea men¡inerii la acela¿i nivel a lefurilor nete din domeniile amintite, dupå colectarea CASS, måsurå introduså tot de autoritå¡i.

De la 1 noiembrie 2023, salariul minim net din agriculturå va fi de 2.362 de lei, la un brut de 3.436 de lei. În aparen¡å, pare o måsurå bunå. Doar cå nu este deloc a¿a.

Am vorbit cu o serie de fermieri care spun cå ei oricum plåteau lefuri mai mari decât cea minimå. Vorbim de salarii nete de 3.500 - 5.000 lei, ¿i chiar mai mult, înså nu scådeau din venitul brut CASS, dar acum vor primi mai

Profitul Agricol 42/2023

Florin Pârgaru lucreazå 2.500 ha pe suprafa¡a a 14 comune din Vaslui.

Crede cå introducerea CASS este o altå problemå care se adaugå la celelalte, precum lipsa for¡ei de muncå în general ¿i a celei calificate în special.

“Avem tractoare cu sisteme digitale, dar operatorii folosesc poate 10%. Cât prive¿te lefurile, oamenii ¿tiu cå au de luat o sumå fixå ¿i nici nu se gândesc cå eu trebuie så achit o serie de taxe ¿i contribu¡ii. Cum voi rezolva problema?

Aproape cå nu am råspunsuri...”.

Tot în Vaslui, Dan Hurduc administreazå peste 2.000 ha. Spune cå a

fost o gre¿ealå din partea Guvernului så anuleze facilitatea fiscalå prin care angaja¡ii erau scuti¡i de plata CASS. “Eu nu am accesat måsura, deoarece trebuia så am cel pu¡in 70% din activitate în agriculturå, iar eu aveam 69%. Dar consider cå facilitatea a fost foarte bunå, înså anularea ei a fost o gre¿ealå.

Capitalul de lucru din agriculturå are cel mai mare grad de risc din economia na¡ionalå. Ri¿ti så pierzi 90% din acesta pe perioada unui an, iar scoaterea oricårei facilitå¡i acordate este o gre¿ealå ¿i poate afecta notabil fermierii.”

Silviu Mihai, fermier ialomi¡ean, administreazå 1.500 ha, din care 1.000 ha sunt irigate.

“La mine în fermå, cea mai mare leafå este 5.000 lei net, lunar, iar cele mai mici, de peste 3.000 lei net lunar.

Avem 25 de angaja¡i, dar voi renun¡a la 6, care vor intra în ¿omaj, iar ceilal¡i vor avea venituri mai mici, dupå scåderea CASS din leafå.

Probabil cå-mi voi restrânge activitatea ¿i voi råmâne doar cu 1.000 ha irigate, iar investi¡ii voi face doar dacå accesez fonduri UE.”

Arpad DOBRE 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Elve¡ienii nu mai suportå tålångile vacilor De¿i sunetul constant provocat de tålångile vacilor care pasc pe på¿unile alpine este o adevåratå tradi¡ie în Elve¡ia, mai multe comunitå¡i rurale au cerut acum ca acestea så fie scoase în timpul nop¡ii. Multe sate din apropierea marilor centre urbane elve¡iene sunt acum populate de oameni muta¡i de la ora¿, care fac naveta ¿i nu sunt obi¿nui¡i cu zgomotul clopotelor. Ei sus¡in cå tålångile nu mai au nici un sens în ziua de azi pentru cå vacile sunt monitorizate prin cipuri electronice ¿i au pornit o peti¡ie pentru eliminarea lor.

Fermieri bosniaci anun¡å proteste masive Fermierii din Bosnia au anun¡at cå vor organiza proteste masive la nivel na¡ional, pentru a contesta noua strategie agricolå adoptatå de guvern. Ei spun cå strategia prevede o reducere cu 60-70% a subven¡iilor agricole, care va for¡a multe ferme din ¡arå så dea faliment. De¿i guvernul a explicat cå reforma î¿i propune så alinieze sistemul na¡ional de subven¡ii cu cel existent în Uniunea Europeanå, organiza¡iile agricole sus¡in cå strategia nu poate func¡iona din cauza lipsei unui sistem cadastral eficient ¿i actualizat.

Cea mai singurå oaie din Anglia a fost salvatå O oaie care a fost izolatå timp de doi ani într-o zonå inaccesibilå din Sco¡ia a fost salvatå dupå o opera¡iune complexå organizatå de patru fermieri locali. Fiona, pe care presa a supranumit-o “cea mai singurå oaie din Marea Britanie”, a rezistat într-o pe¿terå încunjuratå de pere¡i verticali de stâncå, iar o peti¡ie online pentru recuperarea ei a strâns peste 52.000 de semnåturi.

Salvatorii spun cå oaia are o condi¡ie fizicå surprinzåtor de bunå, fiind chiar supraponderalå.

14

El Niño reduce traficul prin Canalul Panama Autoritatea Canalului Panama (ACP) a anun¡at noi restric¡ii de trafic, dupå ce fenomenul El Niño a provocat cea mai gravå secetå din ultimii 70 de ani.

Nivelul apei din lacul Gatun, care aprovizioneazå ecluzele canalului, a continuat så scadå în luna octombrie din cauza lipsei precipita¡iilor, care au fost cu 41% mai mici ca de obicei. Pentru cå lacul furnizeazå apå potabilå pentru jumåtate din popula¡ia statului Panama, autoritå¡ile au anun¡at måsuri dure pentru conservarea ei.

ACP a anun¡at cå din aceastå lunå numårul maxim al navelor care vor

putea traversa canalul va fi redus de la 31 pânå la 25 de vase pe zi, iar limita va fi reduså progresiv pânå la cel mult 18 nave pe zi în luna februarie.

Restric¡iile existente au provocat deja întârzieri importante pentru transportatori, iar zeci de vapoare a¿teaptå la coadå la capetele canalului.

Canalul Panama reduce semnificativ distan¡a ¿i durata de transport dintre Oceanul Atlantic ¿i Oceanul Pacific, fiind tranzitat de pânå la 14.000 de nave anual.

Drago[ B|LDESCU

SUA> 5 miliarde de dolari în zonele rurale

Pre¿edintele american Joe Biden a anun¡at un program de investi¡ii în valoare de 5 miliarde de dolari în dezvoltarea agriculturii ¿i a zonelor rurale din Statele Unite.

Biden a subliniat din nou cå administra¡ia lui vrea så sus¡inå fermele de familie ¿i pe micii producåtori pentru a cre¿te concuren¡a pe pia¡a alimentarå,

care a ajuns så fie dominatå de marile corpora¡ii.

Cea mai mare parte a bugetului, aproximativ 2 miliarde de dolari, va finan¡a un numår de 99 de proiecte de dezvoltare economicå din zona ruralå, printre care îmbunåtå¡irea serviciilor medicale, construc¡ia de locuin¡e ieftine sau dezvoltarea re¡elei energetice.

Departamentul de Stat pentru Agriculturå (USDA) va distribui subven¡ii în valoare de 1,7 miliarde de dolari fermierilor care vor så treacå la un model de produc¡ie sustenabil ¿i så lupte contra schimbårilor climatice.

Restul bugetului disponibil, în jur de 1,1 miliarde de dolari, va fi utilizat pentru finan¡area a 104 investi¡ii în infrastructura ruralå, inclusiv în extinderea re¡elei de Internet de mare vitezå.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 42/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e iembrie, a fost de 237 dolari/tonå (1.114 lei). A scåzut cu 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Grâu România FOB Constan¡a 209 euro/t (- 4) 1.045 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în dec. 2023.

Principalele destina¡ii: Mexic 23.800 tone, Algeria 22.100 tone, Taiwan 22.000 tone, Haiti 15.000 tone ¿i Columbia 9.600 tone.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 3 no-

Argentina: pre¡ul FOBport a fost de 282 dolari/tonå

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

(1.325 lei). A crescut cu 13 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

(1.125 lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 220 euro/tonå (1.100 lei). A crescut cu 1 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în decembrie 2023 este de 214 euro/t (1.070 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 246 euro/tonå (1.230 lei). A crescut cu 1 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 30 octombrie.

$/t

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 225 euro/t Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 Dec 211 207 204 206 207 Ian 24 221 218 215 216 217 Feb 24 227 224 221 223 223 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 Dec 236 236 231 235 235 Ian 24 240 241 235 238 239 Feb 24 243 244 238 241 242

licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 215 euro/tonå (1.075 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 188 euro/t (+3) 940 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în dec. 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 211 dolari/tonå (992 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 Dec 189 188 188 187 185 Ian 24 194 194 194 192 190 Feb 24 198 197 197 196 194 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian 24

16

$/t

30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 212 213 213 213 215 213 214 214 213 215

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 198 euro/tonå (990 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 196 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

€ - 5 lei $ - 4,7 lei

euro/tonå (980 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 3 noiembrie, a fost de 191 euro/tonå (955 lei). A înregistrat o scådere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2023, a fost de 202 dolari/t (808 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 Dec 269 275 275 280 282 Ian 24 275 279 279 259 261 Feb 24 262 261 261 253 255 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 Rouen 225 225 223 225 225 Dunquerque 225 225 223 225 225 Pallice 225 225 223 225 225 Creil FOB 219 219 217 219 220 Moselle FOB 219 219 217 219 220 Rouen FOB 245 245 241 243 246

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 192 euro/tonå (960 lei). A scåzut 1 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 215 dolari/tonå (1.010 lei).

A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 198 195 193 193 193 197 194 192 192 191 193 193 191 191 192 Bordeaux FOB 203 200 198 198 198 Pontivy 201 199 197 197 196 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 42/2023

S\pt\mâna 30 octombrie - 3 noiembrie

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 505 dolari/tonå (2.373 lei). A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: China 1.667.400 tone, Mexic 95.700 tone, Coreea de Sud 60.900 tone, Spania 57.700 tone ¿i Indonezia 24.100 tone.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 Dec 476 471 472 474 479 Ian 24 484 480 481 483 488 Feb 24 489 485 486 488 493

Orz

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 3 noiembrie 2023, a fost de 507 dolari/tonå (2.383 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 172 euro/t (+ 2) 860 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în dec. 2023.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 203 euro/tonå (1.015 lei). A crescut cu 1 euro/tonå.

A înregistrat o scådere de 18 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 Dec 1.152 1.155 1.133 1.199 1.109 Ian 24 1.136 1.139 1.120 1.089 1.103 Feb 24 1.136 1.139 1.120 1.089 1.103

euro/t

30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 Rouen 202 202 200 202 203 Dunquerque 201 201 199 201 201 Pontivy 205 205 203 205 206 Orz bere: Creil** 216 216 214 216 218 Moselle** 188 188 186 188 189

189 euro/tonå (945 lei). A crescut cu 1 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la

Australia: pentru livrare în decembrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 257 dolari/tonå (1.208 lei). A crescut cu 34 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 426 euro/tonå (2.130 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.

PREºURI

30.10 - 3.11.2023

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 426 euro/tonå (2.130 lei). A avut o scådere de 4

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 469 dolari/tonå (2.204 lei).

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 Dec 487 470 475 474 469 Dec 497 498 498 505 507 Ian 24 498 500 500 512 514 Ian 24 470 456 460 461 459

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

Floarea-soarelui Pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 410 euro/t (2.050 lei).

Nu a înregistrat nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la înCota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 Dieppe 410 405 410 410 410 Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Nov

$/t

30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 912 902 995 995 950

tot cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

chiderea licita¡iilor, pe 3 noiembrie 2023, a fost de 950 euro/tonå (4.750 lei). A înregistrat o cre¿tere de 38 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este 403 euro/t (2.015 lei). A crescut cu 66 euro/tonå.

DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie 2023, este 380 euro/t (1.900 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå.

Sorg $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 426 euro/tonå (2.130 lei). A scåzut

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 Dec 524 524 524 524 524 Ian 24 530 530 530 530 530 Feb 24 536 536 536 536 536

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 Rouen 430 423 421 420 426 Dunquerque 430 423 421 420 426 Moselle 430 423 421 420 426

Dec Ian 24

30.10 31.10 01.11 02.11 03.11 290 290 290 290 282 290 290 290 290 282

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 282 dolari/tonå (1.325 lei).

A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

237 dolari/t

Profitul Agricol 42/2023

-3

211 dolari/t

-8

505 dolari/t

+3

282 dolari/t

-8 17

Pre]uri [i pie]e

Scade comer]ul UE cu produse agroalimentare În iulie 2023, atât importurile, cât ¿i exporturile europene de produse agroalimentare au încetinit comparativ cu iunie 2023. Acest lucru nu a afectat balan¡a comercialå a UE în produse agroalimentare, care a råmas pozitivå la 6,2 miliarde de euro. Balan¡a comercialå cumulatå din ianuarie pânå în iulie 2023 a atins 38,6 miliarde de euro, ceea ce este chiar mai mare cu 7,3 miliarde de euro comparativ cu aceea¿i perioadå a anului trecut. Acestea sunt principalele constatåri ale celui mai recent raport lunar privind comer¡ul agroalimentar publicat de Comisia Europeanå.

Exporturile cumulate ale UE din ianuarie pânå în iulie anul acesta au atins 133,5 miliarde de euro, reprezentând o cre¿tere de 5% fa¡å de aceea¿i perioadå din 2022. Acest lucru a fost determinat în principal de cre¿terea exporturilor de preparate din cereale (+1,5 miliarde de euro, +12%) ¿i preparate din fructe ¿i nuci (+1,2 miliarde de euro,

+21%). Volumele exportate de uleiuri vegetale, semin¡e oleaginoase ¿i culturi proteaginoase ¿i cereale au crescut, de asemenea, cu 35%, 16% ¿i, respectiv, 11% fa¡å de 2022.

Se remarcå o cre¿tere semnificativå a exporturilor cåtre Turcia, cu 846 milioane euro (+38%) ¿i Marea Britanie, cu 2,7 miliarde de euro (+10%) între ianuarie ¿i iulie 2023, comparativ cu aceea¿i perioadå a anului trecut.

Primele trei destina¡ii pentru exporturile agroalimentare ale UE în perioada ianuarie-iulie a acestui an au fost Regatul Unit, Statele Unite ¿i China.

Importurile de produse agroalimentare din UE au continuat så scadå în iulie, la 11,8 miliarde de euro, cu 11% mai pu¡in decât în iunie 2023 ¿i cu 17% mai pu¡in decât în iulie 2022. Aceastå evolu¡ie se explicå printr-o scådere a pre¡urilor de import la începutul anului 2023, combinatå cu reducerea volumelor de import în iulie. Valoarea to-

talå a importurilor din ianuarie pânå în iulie 2023 a fost de 94,9 miliarde de euro, similar cu 2022.

Importurile de cereale au crescut cu 29%, în timp ce importurile de semin¡e oleaginoase ¿i proteaginoase au scåzut cu 11%, iar cele de uleiuri vegetale au scåzut cu 27%. Acest lucru a dus la o reducere a deficitului comercial pentru uleiuri vegetale, precum ¿i pentru semin¡e oleaginoase ¿i culturi proteaginoase.

Importurile din Argentina au scåzut cu 1 miliard de euro (-27%), în mare parte datoritå unei reduceri a importurilor de fåinå de soia, în timp ce importurile din Brazilia au scåzut ¿i cu 892 milioane de euro (-8%), cu o scådere semnificativå a boabelor de soia ¿i cafea.

Primele trei ¡åri de origine pentru importurile agroalimentare din UE între ianuarie ¿i iulie 2023 au fost Brazilia ¿i Regatul Unit, urmate de Ucraina.

Perspective de randament pentru culturile din sud-estul Europei Edi¡ia din octombrie a Buletinului JRC MARS de monitorizare a culturilor în Europa aratå o revizuire în scådere a prognozelor de randament pentru porumb (-2%) ¿i floarea-soarelui (-5%), cauzatå, în principal, de situa¡iile din Ungaria, România, Bulgaria ¿i Grecia. În majoritatea pår¡ilor Europei, prima jumåtate a toamnei a fost cea mai caldå din istoria înregistrårilor JRC MARS, respectiv din 1991 încoace. În jumåtatea de nord a Europei, temperaturile foarte blânde, combinate cu con18

di¡ii adecvate de umiditate a solului ¿i niveluri ridicate de însorire, au oferit condi¡ii favorabile pentru cre¿terea continuå, coacerea ¿i recoltarea culturilor de varå, precum ¿i pentru pregåtirea câmpului ¿i semånatul culturilor de toamnå. În schimb, în pår¡i semnificative din cele patru ¡åri men¡ionate, precipita¡iile au fost printre cele mai scåzute din istorie.

Pe lângå afectarea randamentului la culturile de primåvarå, în cele patru ¡åri ¿i în Slovenia, Croa¡ia ¿i pår¡i ale

Ucrainei, condi¡iile solului dur ¿i uscat au afectat negativ însåmân¡area ¿i råsårirea culturilor de iarnå, în special în cazul rapi¡ei.

Robert VERESS Profitul Agricol 42/2023

CULTURI

VEGETALE

Ploile c\zute ajung doar pe “un dinte” în sud-estul ]\rii Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, perioada 30 octombrie - 5 noiembrie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii însemnate din punct de vedere agricol, îndeosebi în nordul, vestul, centrul ¿i sudul ¡årii.

- Banat 12,2 - 43,0 litri/mp; - Cri¿ana 12,4 - 25,6 l/mp; - Maramure¿ 9,6 - 27,1 l/mp; - Transilvania 2,6 - 26,7 l/mp; - Oltenia 14,0 - 37,9 l/mp; - Muntenia 5,6 - 34,7 l/mp; 20

- Moldova 1,2 - 24,5 l/mp; - Dobrogea 1,8 - 19,0 l/mp.

La data de 6 noiembrie, în stratul de sol 0-20 cm, în cultura grâului de toamnå, rezerva de umiditate prezintå valori satisfåcåtoare pânå la apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei ¿i a Cri¿anei, local nordul, nord-vestul, estul ¿i centrul Moldovei, nordul, sudul ¿i estul Olteniei, nord-vestul, vestul, izolat sud-vestul ¿i estul Munteniei.

Con¡inutul de apå din sol se încadreazå în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute, seceta pedologicå fiind moderatå, puternicå ¿i extremå, în Dobrogea, pe suprafe¡e extinse din Muntenia ¿i Moldova, local estul ¿i sudul

Transilvaniei, estul, centrul ¿i sudul Olteniei, vestul ¿i sud-vestul Cri¿anei.

Ca urmare a cantitå¡ilor de precipita¡ii înregistrate îndeosebi în perioada 3-5 noiembrie 2023, rezerva de apå din sol, în stratul 0-20 cm, în cultura grâului de toamnå, s-a îmbunåtå¡it local, în sudul, sud-estul, centrul ¿i vestul ¡årii.

De men¡ionat faptul cå în regiunile unde nivelul con¡inutului de umiditate din sol se situa în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute cantitå¡ile de precipita¡ii acumulate în aceste zile nu au reu¿it så acopere deficitele de apå existente în sol, pe aceste suprafe¡e agricole men¡inându-se fenomenul de secetå pedologicå.

Profitul Agricol 42/2023

CULTURI VEGETALE

USDA a identificat problemele pie]elor de carbon Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) a realizat “O evaluare generalå a rolului agriculturii ¿i silviculturii în pie¡ele de carbon din SUA”, un raport în care sunt analizate activitå¡ile curente de pe pia¡å, barierele ¿i oportunitå¡ile de îmbunåtå¡ire a accesului la pie¡ele de carbon pentru fermieri ¿i proprietarii de terenuri forestiere.

În State, spre deosebire de Uniunea Europeanå, pie¡ele de carbon sunt reglementate. Fermierii ¿i proprietarii de påduri pot genera credite de carbon prin adoptarea de practici de reducere a emisiilor sau de captare a carbonului pe

terenurile lor, credite pe care le pot valorifica pe pie¡ele de carbon. Înså raportul identificå o varietate de bariere care au împiedicat participarea agriculturii pe aceste pie¡e. Printre altele, fermierii se confruntå cu randamente limitate ale investi¡iilor din cauza costurilor ridicate de tranzac¡ie pe pie¡ele de carbon, inclusiv costurile cuantificårii, verificårii ¿i raportårii gazelor cu efect de serå.

La începutul acestui an, USDA a anun¡at o investi¡ie de 300 de milioane de dolari prin intermediul agendei de investi¡ii în America a administra¡iei

Biden, pentru a îmbunåtå¡i måsurarea, monitorizarea, raportarea ¿i verificarea emisiilor de gaze cu efect de serå ¿i captarea carbonului în agriculturå ¿i silviculturå.

Dupå publicarea evaluårii, USDA va decide furnizorul de asisten¡å tehnicå pentru gaze cu efect de serå ¿i a programului de înregistrare a verificatorilor de pia¡å, care va facilita o asisten¡å tehnicå mai bunå producåtorilor interesa¡i så fie activi pe pie¡ele de carbon.

Robert VERESS

Agricover lanseaz\ versiunea 2.0 a platformei Crop 360 Crop 360 este o platformå digitalå care folose¿te tehnologii de ultimå orå oferite în parteneriate cu Microsoft pentru a facilita atât îmbunåtå¡irea eficien¡ei fermei, cât ¿i alinierea la cerin¡ele noii politici agricole a Uniunii Europene.

Aplica¡ia este deja folositå în 3.000 de ferme, spune Liviu Dobre, directorul general Agricover Holding, iar noua versiune înglobeazå feedbackul primit de la ace¿tia pentru a veni aståzi cu un produs îmbunåtå¡it ¿i mai u¿or de folosit.

Profitul Agricol 42/2023

¥n primul rând, a fost regânditå pentru a pune accentul pe harta multidimensionalå a fermei, oferind o în¡elegere rapidå asupra parcelelor, utilajelor ¿i altor informa¡ii esen¡iale de la planificarea culturilor pânå la efectuarea lucrårilor sau a altor sarcini aferente fiecårei parcele.

Cu un control mai bun asupra hår¡ilor ¿i doar prin câteva clickuri, se poate gestiona parcela cu mai multå precizie ¿i eficien¡å, având la îndemânå mult mai u¿or statistici ¿i rapoarte.

Noile tablouri de bord au fost regândite pentru a oferi o mai bunå ¿i facilå în¡elegere atât a evolu¡iei culturilor, cât ¿i a resurselor implicate.

Administrarea contractelor de arendå a devenit, de asemenea, mai eficientå. Pe lângå introducerea unui editor intuitiv, care permite adåugarea ¿i modificarea informa¡iilor, existå ¿i func¡ionalitå¡i de arhivare electronicå ¿i de urmårire a contractelor prin tablouri de bord dedicate ¿i alerte din aplica¡ie.

Managementul stocurilor ¿i raportårile cåtre autoritå¡i sunt în continuare disponibile.

Iar accesul direct din aplica¡ie la platforma Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare asigurå în timp util informa¡ii cu privire la baza de date a produselor reglementate.

Agricover 21

CULTURI VEGETALE

Ploile creeaz\ probleme în Cara[-Severin ¥n luna august, în Cara¿-Severin nivelul precipita¡iilor a fost cuprins între 3,1 ¿i 177,3 litri/mp. Dupå ce în iulie cåzuserå pânå la 133,4 litri/mp, iar în iunie 188, 5 l/mp.

“Din primåvarå, au fost ploi aproape încontinuu ¿i nu s-a putut intra în câmp, de aceea unii fermieri au întârziat lucrårile”, spune Adina Bâte, director adjunct al Direc¡iei Agricole Jude¡ene.

Acum, în noiembrie, din cauza precipita¡iilor existå o întârziere la recoltatul porumbului. Doar 58% din suprafa¡å era recoltatå, la floarea-soarelui, 89%, iar la soia, 65%.

S-a întârziat ¿i semånatul la cereale.

La grâu, aproape 10.000 de ha erau însåmân¡ate în 3 noiembrie, 63% din suprafa¡a de 15.504 de ha. La rapi¡å, în proiect erau 6.750 de ha.

“Atât ne-am propus, dar s-au semånat un pic mai mult, 7.154 de ha”, aratå Adina Bâte.

Pentru agricultura din Cara¿-Severin, problema nu e ce cantitå¡i de precipita¡ii cad într-un an, fiindcå întotdeauna au fost multe, ci în ce perioadå a anului.

Produc¡ii medii modice În 2023, produc¡iile medii sunt mai mici ca anul trecut, dar nu sunt diferen¡e mari: 4.612 kg pe hectar la grâu, 5.674 kg pe hectar, la orz, 2.759 kg pe hectar, la rapi¡å.

"Sunt anumite diferen¡e fa¡å de anul trecut. Speråm la anul så fie mai bine ¿i fermierii så ob¡inå produc¡ii mai bune", a spus Bâte.

La porumb, produc¡ia medie era de 5.072 la suprafa¡a recoltatå, de 58%, pânå în 3 noiembrie. În 2022, în condi¡iile de secetå extremå care a fost în toatå ¡ara, sim¡itå inclusiv ¿i în jude¡ul 22

Adina Bâte, director adjunct Direc]ia Agricol\ Cara[-Severin

Cara¿-Severin, s-au ob¡inut 3.808 kg la hectar în medie la porumb.

Anul acesta, în culturile din jude¡ul Cara¿-Severin nu au fost probleme din punctul de vedere al bolilor ¿i dåunåtorilor. Nu au fost riscuri ¿i atacuri deosebite care så creeze probleme dificile agricultorilor. Singurul risc înregistrat a fost nivelul prea ridicat al ploilor.

“Chiar am ¡inut legåtura cu speciali¿tii de la fitosanitar ¿i nu au fost dificultå¡i în 2023 în culturile din Cara¿ în ceea ce prive¿te bolile ¿i dåunåtorii”, a adåugat Bâte.

dau la aceste pre¡uri foarte reduse.

Ei sunt nemul¡umi¡i cå toate pre¡urile la imputuri în agriculturå au crescut ¿i numai la cereale nu, atât cât ar trebui. De aceea ei solicitå un pre¡ de peste 1 leu la grâu, care så le aducå un profit pentru a putea continua. Kilogramul de porumb se vindea la 0,72 de lei, dar ¿i acesta e mic.

Fermierii care au suprafe¡e mici de pânå la 100 de hectare sunt cei mai dispera¡i, fiindcå nu reu¿esc så vândå grâul decât cu 50 de bani. Având cantitå¡i mici, nu au putere de negociere.

Totu¿i, cei care au suprafe¡e mari reu¿esc så-l valorifice cu pre¡uri mult mai mari. De exemplu, în 25 iulie, grâul s-a vândut la poarta fermei cu 1,13 lei kilogramul, rapi¡a cu 1,98 lei, iar floarea-soarelui cu 2,32 lei kilogramul.

Micii producåtori se tem de concuren¡a marilor ferme Deocamdatå, situa¡ia la începutul anului agricol 2023 - 2024 este bunå în jude¡ul Cara¿-Severin. Nu au fost probleme deosebite nici în 2022 cu lipsa precipita¡iilor ¿i, de obicei, nu existå riscuri create de secetå în agricultura din Cara¿-Severin. Anul trecut, numai opt fermieri au fost afecta¡i mai grav, ¿i aceia la soia.

Pre¡ul cerealelor este prea mic “Nu sunt riscuri în agriculturå, dar înMarea problemå cu care se confrun- totdeauna suntem la mâna Domnului, tå producåtorii din Cara¿-Severin îl cum se zice. reprezintå pre¡ul nesatisfåcåtor la ceDegeaba preconizezi cå va fi bine, reale, iar fermierii nu î¿i pot recupera dar nu ¿tii ce poate apårea în zilele sau cheltuielile. în luna urmåtoare. În rest, suntem un Bâte a avut o întâlnire cu agricultorii jude¡ ferit de secetå din cauza reliefului, dintr-o localitate. Ei au recunoscut cå o zonå de deal - munte”, a concluzionat samsarii care vin så le cumpere grâul Adina Bâte. oferå pre¡uri foarte mici, de 50 de bani kilogramul. De aceea mul¡i aleg så nu Gheorghe MIRON vândå nimic. Cei care nu au încotro, îl Profitul Agricol 42/2023

CULTURI VEGETALE

Campania de toamn\ nu ridic\ probleme în Arad În jude¡ul Arad, grâul este semånat aproape în întregime ¿i a råsårit în cea mai mare parte.

“Am trecut în revistå suprafe¡ele prin zona Pecica, Nådlac, ªemlac.

Erau parcele compacte semånate ¿i erau råsårite în propor¡ie de 80%.

Plantele aråtau destul de bine”, a declarat Pavel ºica, directorul adjunct al Direc¡iei Agricole Arad, în 3 noiembrie 2023.

Anul 2023 a fost un an de excep¡ie pentru agricultura din Arad. La porumb, s-au ob¡inut produc¡ii de peste 10.000 de kg la hectar, în medie.

Din påcate, cerealele påioase au avut de suferit din cauza precipita¡iilor exagerate.

De exemplu, în zona Beliu - Cermei, în nord-estul jude¡ului, sute de ha de floare soarelui au fost asemånare dupå 10 iunie. Ploile mult prea multe au dåunat culturilor într-o oarecare måsurå.

La grâu, au fost semånate 65.000 de ha în Arad, iar produc¡ia medie a ajuns la aproape 4.000 de kg la ha în medie.

A fost o reducere a cantitå¡ilor din cauza excedentului de apå. În luna

Pe

de altå parte, ºica a mai spus cå se poate vedea cu ochiul liber în câmp cå în zona Pecica, Nådlac, Arad, Chi¿inåu Cri¿ existå o secetå pedologicå moderatå, raportat la cantitå¡ile de precipita¡ii care au cåzut în cursul lunii octombrie, undeva la 15 litri/mp.

Se simte o lipså de umiditate pânå la 0,20 de cm adâncime, dar plantele se descurcå ¿i reu¿esc så evolueze bine.

Oricum, ploile au început så cadå ¿i sunt preconizate precipita¡ii în zilele urmåtoare în zona de vest, iar situa¡ia se va îmbunåtå¡i. În general, aprovizionarea cu apå de ploaie este satisfåcåtoare în Valea Cri¿ului ¿i Valea Mure¿ului ¿i în restul jude¡ului Arad.

“Putem spune cu încredere cå nu sunt probleme, în afarå de situa¡ia privind umiditatea, care ¿i aceasta se va rezolva, fiindcå vor veni ¿i ploi mai serioase. Important este så nu sufere culturile”, este de pårere oficialul.

24

Pavel }ica, directorul adjunct, Direc]ia Agricol\ Arad

noiembrie, perspectivele anului agricol 2023 -2024 sunt promi¡åtoare.

Pe lângå ploile excesive, fermierii au avut de luptat ¿i cu anumite amenin¡åri asupra culturilor, dar au ¿tiut så facå tratamentele la timp ¿i au reu¿it så treacå cu bine toate aceste riscuri.

Din cauza umiditå¡ii, a apårut la spic acel mucegai negru, care a dåunat, iar fermierii au trebuit så aplice tratamentele. Marea problemå a fost cå, în unele cazuri, nu s-a putut interveni la timp în câmp, din cauza ploilor adesea zilnice.

An de an, principala amenin¡are asupra culturilor, mai ales de rapi¡å, în agricultura din Arad, o reprezintå rozåtoarele - iepurii ¿i cåprioarele. De aceea, apar adesea goluri în sole din cauzå cå plantele fragede ¿i suculente sunt consumate de animalele sålbatice.

Rapi¡a aratå foarte bine în luna noiembrie ¿i evolueazå spectaculos. Anul acesta, 35.000 de ha de rapi¡å sunt semånate în Arad, dar rozåtoarele au început deja så atace cultura.

Problema pre¡ului prea mic la cereale îi nemul¡ume¿te pe fermieri.

“Pre¡ul scåzut este marea problemå cu care se confruntå producåtori agricoli în aceastå perioadå. Am fost la Comisia de Fond Funciar, care a avut loc la Prefectura Arad, ¿i, din påcate, sunt probleme”, a spus ºica.

Grâul se vinde cu 0,75-0,90 lei kg, iar porumbul cu 0,65 lei/kg, ceea ce provoacå mari nemul¡umiri producåtorilor.

“Fermierii au nevoie de o pia¡å så evolueze bine, så î¿i poatå vinde produc¡ia la valorile reale pentru a-¿i recupera cheltuielile ¿i så aibå ¿i un profit”, a concluzionat Pavel ºica.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 42/2023

CULTURI VEGETALE

155 de milioane euro în produc]ia de s\mân]\ de porumb Anual, 1,5 milioane de saci cu câte 80.000 de semin¡e de porumb pleacå din Sine¿ti, Ialomi¡a, spre 25 de ¡åri din Europa, Africa, Orientul Mijlociu.

Este rodul unei investi¡ii începute de Monsanto, în 2008, ¿i continuatå de Bayer, din iunie 2018 încoace, dupå preluarea producåtorului american de semin¡e. În total, 155 de milioane de euro.

Cu ace¿ti bani, România a devenit al doilea furnizor de såmân¡å de porumb Bayer din Europa, dupå Fran¡a.

Bayer încheie, an de an, contracte cu fermieri din opt jude¡e din sudul ¿i sud-estul ¡årii, pentru produc¡ia de såmân¡å de porumb. Suprafa¡a cultivatå cu såmân¡å Bayer variazå între 8.000 ¿i 9.500 de hectare.

Dimensiunea afacerii reiese ¿i mai bine din faptul cå, doar pentru opera¡iunea de castrare, Bayer trebuie så angajeze, anual, 40.000 de sezonieri. Asta e o provocare uria¿å. Mai ales cå regula este så se angajeze localnici. Se cautå atragerea acestora cu stimulente precum transportul gratuit de la locuin¡å la locul de muncå. ªi func¡ioneazå, pentru cå gradul de reten¡ie (numårul sezonierilor care revin în anul urmåtor) este de 70%, în vreme ce în cazul altor companii ¿i domenii de activitate cu greu se ajunge la 40-50%.

Pentru împrospåtarea echipei de ingineri agronomi, care coordoneazå

procesul din câmp, directorul de produc¡ie Eugen Diaconu are o politicå simplå: angajeazå, de probå, absolven¡i de Agronomie sau studen¡i din anii terminali.

“Pregåtirea tinerilor nu mai e cea de altådatå. A¿a cå ne limitåm så selectåm oameni care vor så munceascå ¿i så înve¡e la locul de muncå”.

Aproximativ jumåtate dintre cei care urmeazå acest parcurs devin angaja¡i permanent.

Pentru asigurarea calitå¡ii ¿i trasabilitå¡ii, Bayer a implementat, atât în sta¡ie, cât ¿i în câmp, Manufacturing Execution Systems, un proces prin care se monitorizeazå întregul proces de produc¡ie, de la însåmân¡are pânå la sigilarea sacului, dupå procesare.

Porumbul de såmân¡å este recoltat ca ¿tiule¡i, cu umiditatea de 35-36% la începutul campaniei, respectiv 2530% spre finalul campaniei. Este adus cu camioanele la Sine¿ti. Sta¡ia de aici lucreazå nonstop, 24 de ore din 24, ¿apte zile din ¿apte, de la jumåtatea lunii august pânå în martie anul urmåtor, dupå care intrå în remont. În zona de recep¡ie, existå douå rampe, ceea ce oferå posibilitatea de a se recep¡iona doi hibrizi, în acela¿i timp. Mai departe, procesarea continuå cu separare strictå.

“Nu amestecåm niciodatå acela¿i hibrid din sole diferite. Fiecare solå are destinat uscåtorul ei”, explicå ªtefan Marian, directorul sta¡iei.

Dupå depånu¿are, porumbul este uscat optim la 12,6%. În medie, procesul de uscare dureazå trei zile. În primele 36 de ore de uscare se scoate apa din ¿tiule¡i, abia apoi din boabe.

Se testeazå ¿i uscarea intermitentå, cu ventilare de aer F

Robert VERESS Profitul Agricol 42/2023

25

Rémi DEÏ-TOS, coordonator produc]ie de porumb s\mân]\

cald, pentru reducerea consumului de gaz.

Sta¡ia a fost construitå în 2008 ca o copie fidelå a celei mai moderne sta¡ii de atunci, din Statele Unite. Se investe¿te permanent în modernizarea ei. De pildå, anul acesta, cre¿terea eficien¡ei energetice ¿i a capacitå¡ii de produc¡ie a costat peste un milion de euro.

“Investi¡iile în sta¡ie sunt ¿i ele mari, înså cea mai importantå parte a cheltuielilor totale este în ma¿inile ¿i utilajele din parcul nostru mecanic. O singurå combinå costå între 600.000 ¿i 700.000 de euro ¿i avem nevoie de minim ¿ase.

Doar anul trecut investi¡iile în noi ma¿ini ¿i utilaje au depå¿it trei milioane de euro”, spune Rémi DEÏ-TOS, coordonatorul produc¡iei de porumb såmân¡å.

“Bayer România de¡ine cea mai importantå flotå de ma¿ini ¿i utilaje agricole specializate în producerea de såmân¡å de porumb, din Europa: tractoare, semånåtori de precizie, cultivatoare, ma¿ini de castrat, sprayere, combine de recoltat ¿tiule¡i. Cu aceste ma¿ini preståm servicii pentru fermierii cu care avem contract. Baza noastrå de

F

Eugen Diaconu, director de produc]ie

26

mecanizare este la Viziru, în Bråila”, completeazå Diaconu. ¥n sta¡ia din Sine¿ti e nevoie de foarte mul¡i sezonieri. De fapt, propor¡ia obi¿nuitå între angaja¡ii permanent ¿i sezonieri este de 40% versus 60%. Majoritatea angaja¡ilor permanent provin de la INCDA Fundulea.

Doar în zona de batozare e nevoie de 350 de sezonieri, angaja¡i douå luni pe an, cât dureazå recoltarea. Unul din cinci angaja¡i temporar sunt studen¡i.

Produc¡ia este relativ stabilå, de aproximativ douå milioane de saci de porumb anual, care, dacå nu ar exista exportul, ar putea acoperi întregul necesar de såmân¡å de porumb al României. Înså mai mul¡i factori au impact asupra randamentelor. În primul rând, vremea - produc¡ia de porumb såmân¡å este chiar mai sensibilå decât produc¡ia comercialå. În al doilea rând, portofoliul de semin¡e diferå mult, de la un an la altul, iar hibrizi diferi¡i au poten¡ial de produc¡ie diferit. În al treilea rând, cerin¡a de a se låsa 5% pârloagå ¿i de se cultiva 5% cu

leguminoase. În al patrulea rând, perspectiva de a fi interzis definitiv tratamentul såmân¡å cu neonicotinoide.

“Såmân¡a pentru 2024 încå nu este tratatå cu neonicotinoide, pânå ce nu se va emite derogarea. Fårå tratament, în anumite zone, precum Cålåra¿i, este aproape imposibil så cultivi porumb pentru såmân¡å. Semånåm forma mamå sau tatå e¿alonat. Dacå, în momentul råsåririi, insectele sunt ie¿ite din sol, într-o zi plantele dispar. Ajunge så disparå fie plantele mamå, fie plantele tatå, fiindcå polenizarea nu se mai poate realiza.

Chiar ¿i atunci când semin¡ele sunt tratate, uneori e nevoie de 4-5 interven¡ii în vegeta¡ie, pentru a proteja eficient cultura. Colegii mei francezi nu în¡elegeau ce se poate întâmpla, pânå nu au våzut cu ochii lor”, explicå Diaconu.

Cerin¡a de rota¡ie a culturilor (GAEC 7) nu este un impediment, dimpotrivå.

“Promovåm rota¡ia culturilor în rândul fermierilor no¿tri, chiar dacå în¡elegem dificultå¡ile legate de iriga¡ii.

Monocultura are impact pe productivitate. În plus, semin¡ele råmase de anul trecut pot da plante care vor afecta puritatea hibrizilor”.

Randamentul de produc¡ie e de 50%: dintr-o tonå de ¿tiule¡i rezultå 500 de kilograme de boabe însilozate. Resturile rezultate din procesare sunt livrate unor fermieri, ca furaje pentru animale.

Toatå såmân¡a este tratatå obligatoriu cu fungicid Redigo M, cu insecticid Force 20 CS, iar la cererea clientului cu alte insecticide.

{tefan Marian, directorul sta]iei Profitul Agricol 42/2023

CULTURI VEGETALE

R\zboiul glifosatului, un verdict {tefan GHEORGHI}| fermier Br\ila

Anii 2023-2024 pot fi pentru agricultura europeanå un moment de cotiturå, care foarte probabil va aråta drumul strategic pentru urmåtorii 10-20 ani.

Cred cå acum se va decide în mare måsurå dacå UE va renun¡a la competitivitatea sectorului såu agricol în raport cu alte zone mari producåtoare, cum ar fi SUA, Canada, ¡årile Mercosur, cele din spa¡iul ex-sovietic (Ucraina, Rusia, Kazaksthan) ¿i, nu în ultimul rând, Australia.

Un

exemplu elocvent îl constituie compara¡ia între ultimul PNS încheiat în 2020, prin care fermierii trebuiau så cultive 5% leguminoase pentru a putea încasa a¿a-numita subven¡ie pe înverzire, ¿i noul PNS început anul acesta, unde, pentru a lua echivalentul acelei subven¡ii, numitå acum ecoschemå, trebuie så lase ¿i 5% teren pârloagå (nelucrat), pe lângå cele 5% leguminoase. Cu toate astea, subven¡iile nu numai cå nu au crescut, de fapt au scåzut u¿or.

De aceea consider cå fermierii vor trebui så fie aten¡i pe termen scurt la trei decizii care urmeazå a fi luate la nivelul UE în perioada imediat urmåtoare, care pot stimula sau bloca, dupå caz, implementarea celor douå strategii atât de dorite de cåtre actuala

28

Comisie Europeanå, respectiv Green Deal ¿i Farm to fork.

Prima decizie va fi viitoarea dezbatere a regulamentului SUR, cel pentru utilizarea durabilå a pesticidelor. ¥n forma actualå a documentului, pe lângå reducerile abrupte de substan¡å activå care se pot aplica la hectarul de culturå ¿i care ajung så reprezinte între 35-60% din perioada de referin¡å, se vor introduce ¿i numeroase condi¡ii birocratice care vor întârzia decizia tehnicå a fermierului de aplicare sau nu a produselor fitosanitare.

O a doua decizie extrem de importantå va fi modul în care va fi adoptat (dacå se va întâmpla acest lucru) noul regulament al NTG (noilor tehnici genomice) care va permite utilizarea în UE a unor varietå¡i foarte asemånåtoare ca poten¡ial tehnologic de culturi modificate genetic, chiar dacå diferen¡a între cele douå este majorå.

Acest regulament poate restabili competitivitatea economicå a fermelor europene, dar poate råspunde ¿i dorin¡ei politice de reducere a pesticidelor din agriculturå, prin introducerea de noi rezisten¡e la boli sau dåunåtori a plantelor de culturå.

Cea de-a treia decizie se referå la propunerea Comisiei Europene de prelungire a autorizårii glifosatului pentru o nouå perioadå de 10 ani.

Parcursul acestei ini¡iative a început cu stângul ¿i s-a împiedicat la primul vot, din 13 octombrie, al Consiliului, când în favoarea adoptårii au votat 18 ¡åri, dar care reprezintå o popula¡ie europeanå de 55%.

Pentru cei care nu cunosc procedura legislativå europeanå, dacå numårul

¡årilor care au fost de acord cu aceastå reautorizare ar fi fost suficient, fiind necesar votul “pentru” al minimum 15 state ¿i la vot au fost 18 state, al doilea criteriu avut în vedere de prevederile tratatelor comunitare îl reprezintå ponderea popula¡iei ¡årilor care au aprobat, iar acesta nu a fost îndeplinit, fiind vorba de doar 55% din minimul solicitat de 65% din popula¡ia totalå a UE.

Dar trebuie men¡ionat cå nici respingerea reautorizårii nu a întrunit cele douå cerin¡e care sunt necesare la fel ca ¿i pentru aprobare.

Acest lucru va duce la reluarea procedurii de vot dupå o perioadå de reflec¡ie ¿i negocieri între statele membre (al doilea vot va fi pe 15 noiembrie).

Dupå cele petrecute se pare cå solu¡ia cea mai probabilå ¿i mai la îndemânå a deblocårii este la Fran¡a, care acum sa ab¡inut de la vot.

Dar låsând un pic deoparte comentarea momentelor actuale care sunt în desfå¿urare în UE, voi trece în revistå, pentru cei mai pu¡in familiariza¡i cu problema în sine ¿i mizele adiacente, un parcurs al acestui erbicid de la începuturile folosirii sale în agriculturå ¿i pânå aståzi, cu toate controversele iscate pe ambele pår¡i ale Atlanticului.

Glifosatul este cel mai folosit erbicid de pe planetå, fiind o substan¡å activå înregistratå de cåtre Monsanto în SUA în 1973 ¿i vândut de cåtre acesta sub denumirea comercialå mult mai cunoscutå de Roundoup.

Patentul companiei asupra substan¡ei active a expirat în 2020, moment dupå care a fost preluat ¿i comercializat ¿i sub multe alte denumiri comerciale de foarte multe companii, cele mai multe din China.

Numai în SUA pe pia¡a neprofesioProfitul Agricol 42/2023

CULTURI VEGETALE

amânat

Pentru erbicidele bazate pe glifosat, anul 2015 a fost un moment de cotiturå pentru parcursul erbicidului Roundoup, deoarece s-a fåcut publicå decizia Agen¡iei Interna¡ionale pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC), organiza¡ie independentå ¿i afiliatå Or-

ganiza¡iei Mondiale a Sånåtå¡ii (OMS), prin care comitetul såu a concluzionat cå glifosatul este “probabil cancerigen”.

Aceastå concluzie a dat un impuls major proceselor intentate dupå 2015 în SUA de cåtre diver¿i utilizatori neprofesioni¿ti la adresa posibilelor consecin¡e pentru sånåtate a produselor bazate pe glifosat ¿i comercializate sub numele de Roundoup.

De men¡ionat cå toate aceste procese au vizat pia¡a produselor vândute prin re¡elele de bricolaj sau alte magazine pentru popula¡ia largå, nu pentru cei care activau în agriculturå ¿i care poartå denumire de pia¡å pentru profesioni¿ti.

Adicå vorbim aici de utilizatori care prin meseria lor nu aveau cuno¿tin¡e specifice de utilizare a acestui tip de produse, care le foloseau în cur¡ile proprii, pe terenuri de joacå, parcuri ¿i spa¡ii verzi.

Deciziile IARC au fost vizate la rândul lor de numeroase critici.

EPA (Agen¡ia pentru Protec¡ia Mediului ), organismul oficial de reglementare din SUA, nu a fost de acord cu

concluzia IARC conform cåreia glifosatul este “probabil cancerigen pentru oameni”, concluzie care a fost formulatå în urma consultårilor comitetelor ¿tiin¡ifice interne, care s-au bazat în emiterea concluziilor pe un set mai extins ¿i mai relevant de date ¿i studii.

Clasificarea cå nu existå posibilitatea de risc privind apari¡ia cancerului în urma utilizårii produselor pe bazå de glifosat emiså de EPA este în concordan¡å cu alte grupuri interna¡ionale de exper¡i ¿i autoritå¡i de reglementare, inclusiv Agen¡ia canadianå de reglementare pentru combaterea dåunåtorilor, Autoritatea australianå pentru pesticide ¿i medicamente veterinare, Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA), Agen¡ia Europeanå pentru Produse Chimice, Institutul Federal German pentru Securitate ¿i Sånåtate Ocupa¡ionalå, Autoritatea de protec¡ie pentru Mediu din Noua Zeelandå. Comisia pentru Siguran¡a Alimentarå din Japonia ¿i Reuniunea Comunå a Organiza¡iei pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå/Organiza¡ia MonF dialå a Sånåtå¡ii.

Ironia sor¡ii face cå Europa, care aståzi este total împotriva folosirii OMG-urilor în agriculturå, a fost descoperitoarea primei plante modificate genetic. Acest lucru s-a datorat profesorului belgian Van Montagu, în 1983, iar organismul modificat genetic a fost o plantå de tutun.

Intuind poten¡ialul acestei tehnologii, cercetåtorii de la Monsanto au preluat ini¡iativa cercetårii organismelor modificate genetic pentru agriculturå ¿i începând cu anul 1994 s-au lansat pe scarå largå primele soiuri de soia rezistente la Roundoup Ready.

La scurt timp au apårut ¿i primii hibrizi de porumb, apoi bumbac, cartof, tutun, tomate sau orez.

Tehnologia fiind inovatoare ¿i foarte simplu de aplicat în practicå, s-a extins cu repeziciune ¿i la alte firme cum ar fi Corteva sau Syngenta, dar ¿i în numeroase ¡åri cum ar fi SUA, Canada, Mexic, Brazilia, Argentina, Australia, Africa de sud, India. OMG-uri au fost inclusiv pentru o perioadå ¿i în Europa, unde la acel moment România (ce vremuri) avea o suprafa¡å consistentå de soia Roundup Ready. Eram în situa¡ia de invidiat, în care cultivam 400450.000 ha de soia modificatå genetic.

Aceastå descoperire a unor plante minune simplu de cultivat a permis ¿i apari¡ia sau dezvoltarea, dupå caz, a noilor sisteme de lucrare

a solului, cum sunt minimum, strip sau no-tillage, combina¡ie care a dus la cre¿terea eficien¡ei economice prin reducerea numårului de treceri a utilajelor cu impact pozitiv asupra reducerii deprecierii fizice a solurilor, a consumurilor de combustibili sau a necesarului de for¡å de muncå.

Doar cå Uniunea Europeanå, sub presiunea organiza¡iilor ecologiste, a decis så înghe¡e prin “birocratizare” dezvoltarea acestor culturi în spa¡iul comunitar, în condi¡iile în care oficial este permiså ¿i cultivarea, dar ¿i omologarea de noi specii ¿i varietå¡i modificate genetic, doar cå procesul este atât de complicat ¿i anevoios încât companiile au renun¡at în a aplica.

nalå anual se vând peste 200 mii tone de produse pe bazå de glifosat, iar produsul aducea firmei Monsanto peste 10% din cifra de afaceri globalå.

Erbicidul Roundoup are asupra buruienilor o ac¡iune sistemicå, adicå se translocå în interiorul plantei distrugând metabolismul acesteia ¿i toate organele de cre¿tere, ¿i se aplicå drept erbicid total în domeniul transportului feroviar pentru distrugerea vegeta¡iei pe cåile de rulare, în agriculturå pentru distrugerea buruienilor pe miri¿ti ¿i terenuri nelucrate, iar de cca 20 de ani ¿i pentru culturile modificate genetic.

Profitul Agricol 42/2023

29

CULTURI VEGETALE În anul 2017, atât în SUA, cât ¿i în UE a fost derulat procesul de reautorizare a folosirii substan¡ei active glifosat, lucru care cu toatå opozi¡ia organiza¡iilor de mediu, europene în special, s-a întâmplat. Cu men¡iunea cå autorizarea din Europa a fost doar pentru 5 ani, pânå în 2022, iar anul trecut s-a prelungit în mod excep¡ional pentru încå un an, nefiind gata evaluårile EFSA.

F

Dupå autorizarea din 2017, în cadrul UE a avut loc înregistrarea unei peti¡ii semnate de peste 1 milion de cetå¡eni comunitari prin care se cerea interzicerea glifosatului.

Comisia Europeanå înså a concluzionat cå nu existå niciun temei ¿tiin¡ific sau juridic care så justifice interzicerea glifosatului ¿i ca atare nu va prezenta nicio propunere legislativå în acest sens.

Dar mesajul a fost clar pentru producåtorii de glifosat, care au în¡eles cå timpul este scurt pânå la reautorizarea din 2022. Astfel, un consor¡iu format din 8 producåtori de glifosat cunoscut în mod obi¿nuit sub numele de Glyphosate Renewal Group - a depus o cerere în 2019 pentru a aproba o reînnoire a autoriza¡iei pentru o duratå de încå 10 ani în cadrul UE. Ca råspuns la aceastå cerere, patru state UE (Ungaria, Suedia, Fran¡a ¿i ºårile de Jos reunite sub acronimul AGG) au fost numite de Comisia Europeanå pentru a analiza cererea de reînnoire a aprobårii.

Dupå evaluarea dosarului prezentat de producåtorii de glifosat, AGG a considerat cå nu existå dovezi suficiente pentru a demonstra riscul cronic sau acut pentru consumator atunci când culturile sunt tratate cu glifosat, atât timp cât a fost utilizat conform instruc¡iunilor producåtorului.

AGG a adåugat cå erbicidul nu provoacå cancer, dar a concluzionat cå glifosatul este toxic pentru via¡a acvaticå, a¿a cum a fost indicat de altfel ¿i de studiile anterioare.

30

La 15 iunie 2021, AGG ¿i-a prezentat concluziile cåtre Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA) ¿i Agen¡iei Europene pentru Produse Chimice (ECHA).

Pornind de la aceastå primå avizare, EFSA ¿i ECHA au început procesul de evaluare ¿tiin¡ificå, încheiat în 2023, când ambele agen¡ii au anun¡at cå glifosatul nu prezintå nici un fel de pericol pentru om în condi¡iile utilizårii conform normelor indicate de producåtori ¿i cå nu se poate sus¡ine afirma¡ia cå ar putea provoca cancer.

Avizul acestora a fost înaintat Comisiei Europene pentru a se putea supune votului de aprobare legislativå a noii autorizåri.

A¿a am ajuns la votul de 13 octombrie, prin care nu s-a putut ob¡ine majoritatea privind criteriul de pondere al popula¡iei pentru a se îndeplini procedura.

Voturi împotrivå au fost exprimate de Austria, Croa¡ia ¿i Luxemburg, ¡åri care nu au relevan¡å din punct de vedere agricol ¿i nici nu pot încurca prea mult socotelile ca pondere a popula¡iei. Problema a venit din partea ¡årilor care s-au ab¡inut, cei doi grei europeni, adicå Fran¡a ¿i Germania. ¥n situa¡ia în care oricare dintre cele douå î¿i va schimba votul din ab¡inere în pentru, autorizarea se poate emite.

De men¡ionat cå deciziile Fran¡ei ¿i Olandei de acum sunt doar datoritå dorin¡ei de negociere a pozi¡iei politice cu partidele verzi ¿i ONGurile de mediu, deoarece cele douå ¡åri au fåcut parte din grupul de patru, AGG ¿i care au dat aviz pozitiv în unanimitate.

Ce urmeazå?

Pe 15 noiembrie se va supune din nou la vot propunerea. Se pare cå Fran¡a va putea finaliza pozitiv procesul dacå va vota pentru. Dar a¿a cum

a anun¡at deja purtåtorul de cuvânt al guvernului francez, votul este condi¡ionat de douå cerin¡e majore: autorizarea så fie de maxim 7 ani, iar prin autorizare så se impunå cå nu se poate aplica mai mult de 1,44 kg substan¡å activå/ha (cca 4 litri/ha pentru produse cu concentra¡ie de 360 gr/l).

Purtåtorul de cuvânt al executivului francez a mai fåcut o men¡iune importantå în sensul cå vor så se asigure cå glifosatul va fi scos imediat ce va apårea o alternativå, lucru completat de Marc Fesneau, ministrul francez al Agriculturii. Acesta a subliniat cå nu vor mai vota interziceri pânå nu vor exista solu¡ii la schimb. Probabil a învå¡at o lec¡ie din dosarul neonicotinoidelor, care le pune acum la mare încercare sectorul de sfeclå de zahår. În plus, aceastå dezbatere a adus în prim-plan încå un aspect, subliniat tot de cåtre ministrul francez al Agriculturii, care aråta cå ambi¡ia de a se dezvolta sisteme de agriculturå conservative sau regenerative nu poate fi sustenabilå economic la acest moment fårå existen¡a glifosatului. ¥mi permit så adaug cå nici agriculturå biologicå în domeniul culturilor vegetale de câmp nu va fi sustenabilå fårå aplicarea noilor tehnici genomice.

Råzboiul glifosatului este departe de final, acum avem doar un verdict amânat, dar nici acest verdict nu va fi final, ci doar pentru o perioadå în care råzboiul va continua.

Miza este uria¿å din punct de vedere economic, apoi din punct de vedere social fiindcå viitorul fermelor ¿i fermierilor europeni va depinde de acest vot ¿i nu în ultimul rând cum se va juca cartea securitå¡ii alimentare pentru popula¡ie în aceste vremuri în care stabilitatea multor zone este afectatå de conflicte majore în derulare. În rest, numai de bine.

Profitul Agricol 42/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Gripa aviar\ ne d\ târcoale România ¿i Bulgaria au raportat focare de gripå aviarå înalt patogenå în rândul påsårilor de curte, a anun¡at Organiza¡ia Mondialå pentru Sånåtatea Animalelor.

Europa se confruntå deja cu o recrudescen¡å sezonierå a acestei boli.

Råspândirea gripei aviare a stârnit îngrijoråri în rândul guvernelor ¿i al industriei avicole, dupå ce, în ultimii ani, boala a fåcut ravagii în efectivele de påsåri din întreaga lume.

În România, virusul H5N1 a fost detectat într-un efectiv de 120 de påsåri de curte în satul ºigåne¿ti, jude¡ul Teleorman, în apropiere de grani¡a cu Bulgaria, provocând moartea a 28 de påsåri.

Institutul de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå a confirmat prezen¡a virusului gripei aviare în probele prelevate de la o pasåre dintr-o gospodårie cu un efectiv de 120 de påsåri (40 curci, 45 de gâ¿te, 10 ra¡e, 25 de gåini).

Imediat de la anun¡area suspiciunii, a fost activatå Unitatea Opera¡ionalå Localå din cadrul DSVSA Teleorman, care a întreprins primele måsuri pentru izolarea focarului. În urma anchetei epidemiologice sa stabilit cå proprietarul gospodåriei a32

fectate vânduse unui vecin 25 de påsåri. Conform procedurilor, toate cele 145 de påsåri au fost ucise, cadavrele au fost ecarisate prin îngropare împreunå cu resturile de furaje ¿i a¿ternuturile contaminate. Dupå îndepårtarea cadavrelor ¿i a de¿eurilor, gospodåriile au fost dezinfectate. A fost convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor Teleorman, care a adoptat måsuri pentru combaterea ¿i stingerea focarului de gripå aviarå. În jurul focarului s-au delimitat zonele de protec¡ie (3 km) ¿i de supraveghere (10 km) ¿i s-au luat måsuri de restric¡ie pentru circula¡ia persoanelor, animalelor ¿i mijloacelor de transport.

Påsårile din zonele supuse restric¡iilor sunt monitorizate permanent, iar în cazul celor sålbatice s-a apelat ¿i la ajutorul asocia¡iei de vânåtori pentru a supraveghea malurile râului Vedea. În jude¡ul Teleoman sunt 5 exploata¡ii comerciale de gåini ouåtoare ¿i o exploata¡ie comercialå de prepeli¡e.

Unitå¡ile au fost notificate ¿i verificate în vederea respectårii måsurilor de biosecuritate. Au fost notificate jude¡ele limitrofe Giurgiu, Olt, Arge¿, Dâmbovi¡a, precum ¿i Uniunea Crescåtorilor de Påsåri din România, Comisia Europeanå ¿i Organiza¡ia Mondialå pentru Sånåtatea Animalå.

Bulgaria a raportat focare de gripå aviarå de tip H5 în douå ferme avicole.

Un focar din Malko Konare, în regiunea Bazardjik, a ucis 380 de påsåri dintr-un efectiv de 171.911, în timp ce un alt focar din Debele¡, în regiunea Veliko Târnovo, a ucis 5.420 de påsåri de curte din 395.045, anun¡å autoritå¡ile bulgare.

Polonia, cel mai mare producåtor de påsåri de curte din Uniunea Europeanå, a detectat virusul H5N1 al gripei aviare în rândul påsårilor de curte în nordul ¡årii.

Viorel PATRICHI

“Am primit ¿i noi informarea de la ANSVSA ¿i am transmis-o în ¡arå, spune profesorul Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri.

“Oricum, crescåtorii no¿tri asigurå o biosecuritate de top, dar vor fi ¿i mai exigen¡i. Nu este o problemå, dar ne apåråm. Gripa aviarå s-a manifestat în toatå Europa. Pentru migra¡ia påsårilor sålbatice, care trec ¿i prin ¡ara noastrå, Polonia prezintå riscuri importante.

Måsurile noastre de biosecuritate sunt foarte eficiente, iar oamenii ¿tiu ce au de fåcut. Avem substan¡e eficiente în comer¡ pentru orice alt virus, nu numai pentru gripa aviarå. Nu existå un dezinfectant special.”

Profitul Agricol 42/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Gheorghe L\mureanu [i-a vândut vacile din cauza secetei Gheorghe Låmureanu din Agigea, Constan¡a, cultivå 1.000 de hectare de culturå mare, din care iriga 500 de hectare.

ANIF nu i-a mai dat apå pe canal fiindcå dispåruserå ceilal¡i clien¡i ¿i nu i-a mai pompat nici lui. În consecin¡å, omul a renun¡at la cele 270 de vaci Holstein.

Furajele îl costau prea mult.

“

Am vândut efectivul de vaci de lapte din rasa Holstein, încruci¿ate cu Holstein fran¡uzesc, am påstrat 4-5 vaci pentru noi aici, la fermå ¿i pentru ai casei ¿i la restaurant.

Prima datå, am vândut 30-40 exemplare de pråsilå cu 2.000 de lei bucata ¿i pe celelalte le-am vândut la abator.

În 2004 a fost Legea 138, Legea iriga¡iilor, care ne obliga så plåtim pânå la

Profitul Agricol 42/2023

sfâr¿itul lunii februarie 30% din valoarea contractelor de irigat pe care aveam de gând så le facem. În acela¿i timp, pre¡ul unui hectar de irigat depå¿ea 2.000 de lei o irigare. Vå da¡i seama cå nimeni n-a mai fåcut contract, doar noi ¿i ferma de pomi de la Tuzla. Cum n-au dat apå pe niciunul din canalele jude¡ului Constan¡a ¿i Tulcea, nu ne-au mai dat nici nouå. În acel an, cu animalele ne-am descurcat cu mâncarea pe care am avut-o, cu silozul pe care l-am fåcut cu un an în urmå. În anul urmåtor, am råmas fårå mâncare la animale.

Deci aveam 130 de vaci ¿i 400 de oi ¿i påsåri, curcani, cai ¿i alte animale pe lângå fermå. Noi am fåcut o ameliorare la efectivul de vaci de ajunsesem undeva la 27 de litri pe cap de vacå.

Pe fermå aveam inginer, medic veterinar, contabil, director. Bineîn¡eles cå nu am mai putut continua activitatea de cre¿tere a vacilor fårå cultura de på¿une, noi aveam på¿une cultivatå, 80 de hectare, aveam lucernå, 90 de hectare, noi fåceam porumb siloz pentru animale. Din 2004 pânå în 2015 noi

nu am mai irigat un hectar, ce era så le dåm så månânce?”, spune Gheorghe Låmureanu.

Este o decizie tristå pentru un fermier consacrat.

“La abator le-am dat cu 1.500 2.000 de lei bucata, cum am dat ¿i 400 de oi ¿i 200 de capre, cu 100 de lei bucata. La efectivul de animale am renun¡at a¿a, în timp, în 2-3 ani am renun¡at la aproape toatå ferma. Dumnezeu så-l ierte pe Adrian Rådulescu, cå ne-a chemat, ne-am consultat, ne-am certat ¿i dupå aceea ei au concediat 5.000 de salaria¡i la Ministerul Agriculturii, ai ANIF-ului, ¿i nu ne-au mai dat apå pe canale din 2004 de niciun fel. 11 ani nu am irigat un hectar, pânå în 2015”.

Cazul acestui fermier este tipic pentru jude¡ul Constan¡a, pe unde trece Canalul Dunåre-Marea Neagrå, dar autoritå¡ile nu asigurå apa de irigat. A¿a se explicå de ce acest jude¡, care altådatå avea o zootehnie puternicå, acum mai are doar o fermå de vaci cu lapte.

Viorel PATRICHI

33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Porcii crescu]i în gospod\rii vor putea fi comercializa]i Ministrul Florin Barbu a convocat, luni, ora 7.30, la MADR, o ¿edin¡å cu responsabili din ANSVSA ¿i sectorul zootehnic, pentru modificarea urgentå a prevederilor legale ce interzic vânzarea porcilor crescu¡i în gospodårii.

M

odificarea prevede posibilitatea porcilor crescu¡i “în curte”, dar cu un aviz al medicului veterinar din care så reiaså cå animalul sacrificat nu este bolnav.

Modificarea se referå la Ordinul nr.

130/2023 pentru aprobarea Normelor specifice de aplicare a Legii nr.

122/2023 privind exploata¡iile de cre¿tere a porcinelor ¿i combaterea pestei porcine africane în România, emis de pre¿edintele ANSVSA. ANSVSA oricum plånuia modificarea ordinului, având un proiect în acest sens publicat spre consultare publicå, pe site-ul institu¡iei. Într-o adreså cåtre Alexandru Nicolae Bociu, pre¿edintele autoritå¡ii, ministrul Barbu îi solicitå så aibå în vedere ca, la definitivarea proiectului de ordin de modificare, sa dispunå urmåtoarele: “Pe teritoriul României, mi¿carea porcinelor, inclusiv a celor provenite din gospodåriile ¡åråne¿ti, se face cu respectarea prevederilor Anexei 3 din L 122/2023, iar pentru cele provenite din gospodåriile popula¡iei cu respectarea prevederilor Art. 7 din Ord ANSVSA nr.

130/2023. Totodatå, în vederea respectårii prevederilor Anexei 1 din L 122/2023, în cazul gospodåriilor, condi¡iile prevåzute la punctele 10, 11 ¿i 12 din Anexa, pot fi asigurate inclusiv prin 34

intermediul contractelor încheiate la nivel de UAT. De asemenea, proiectul så con¡inå recomandarea ca, înaintea mi¿cårii porcinelor din gospodåriile ¡åråne¿ti animalul/animalele din exploata¡ie trebuie inspectat/inspectate de medicul veterinar de liberå practicå împuternicit de direc¡iile sanitar veterinare ¿i pentru siguran¡a alimentelor jude¡ene, respectiv a municipiului Bucure¿ti, care va completa o fi¿å de examinare clinicå a acestora. Referitor la prevederilor art. 8 al 5 din Ordinul 130, având în vedere tradi¡ionalitatea României ¿i apropierea sårbåtorilor de iarnå, recomandåm eliminarea acestuia”. Într-un interviu acordat, såptåmâna trecutå, revistei Profitul Agricol, ministrul Florin Barbu s-a pronun¡at categoric în favoarea porcilor crescu¡i în gospodårii. “În România, în gospodårii individuale se cresc aproape 3,2 milioane de porci. Este un autoconsum, pentru orice

familie. Interzicerea cre¿terii porcului în gospodårie ar fi fost o måsurå gre¿itå.

Nu existå pådure fårå uscåciuni, dar vå spun cå satul românesc în asta stå”. Întrebat cum se va reu¿i combaterea pestei porcine africane în aceste condi¡ii, Barbu a invocat argumentul legal.

“Pedepsele sunt foarte drastice pentru cei care nu respectå legea. Porcii se sacrificå acolo unde se cresc. E infrac¡iune så fie sacrifica¡i în altå parte ¿i se confiscå ¿i mijloacele de transport”.

Mai mult, Barbu a decis ca, de acum înainte, fermierii persoane fizice så primeascå toate stimulentele financiare pe care le primesc persoanele juridice.

“Fermierii mici sunt foarte importan¡i ¿i pentru autoconsum. Eu nu pot så distrug satul românesc. De aceea, este pentru prima oarå când subven¡ia de 2 l/l de motorinå s-a dat ¿i pentru persoanele fizice”.

Robert VERESS

Profitul Agricol 42/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ion Grecu a provocat cel mai r\sun\tor faliment din agricultur\ Pe 30 octombrie 2023, s-au vândut la licita¡ie bunuri ale companiei Elcomex Agroindustrial SA, apar¡inând trustului Elcomex, imperiul construit de Ion ¿i Camelia Grecu pe bani europeni.

E

lcomex era cea mai mare fermå de capre din lume: 12.000 de exemplare din rasa Alpinå Francezå ¿i Saanen, ¡inute în 12 hale ultramoderne, cu aer condi¡ionat, cu o salå enormå de muls.

Acolo, în plin câmp, lângå satul Nicolae Bålcescu din jude¡ul Constan¡a, Ion Grecu ridicase un adevårat orå¿el zootehnic pe Strada Speran¡ei.

12 grajduri albe, o fabricå de brânzeturi din lapte de caprå, cu o capacitate de proceare de 53.000 de litri de lapte pe zi, o fabricå de specialitå¡i din carne de caprå, o fabricå de nutre¡uri concentrate, o bisericu¡å din lemn, case cochete pentru angaja¡i.

Producea lapte proaspåt ¿i pasteurizat, lapte fårå lactozå, iaurt, kefir, telemea, urdå, brânzå lacticå, brânzeturi fran¡uze¿ti cu mucegai.

Exporta deja în Fran¡a, Italia, SUA. Cumpårase 1.600 de hectare de påmânt, ruinele fostului IAS Nicolae Bålcescu. Era unul din cei mai prosperi oameni de afaceri din România. În 2022, Ion Grecu a avut necazuri cu firma Elcomex IEA SRL din Cernavodå, intratå în faliment în anul 2017. Firmele lui au dat faliment una dupå alta, iar imperiul unuia din cei mai boga¡i români s-a ruinat.

Profitul Agricol 42/2023

S-au vândut fabrica de Nutre¡uri Combinate din comuna Nicolae Bålcescu, un siloz de 16.000 de tone, un depozit de materii prime, dar ¿i mai multe echipamente, utilaje ¿i ma¿ini.

Pre¡ul de pornire al licita¡iei a fost de 2,5 milioane de euro.

Compania constån¡eanå a fost înfiin¡atå în 2004 ¿i func¡iona ca o afacere integratå. Investi¡ia în agriculturå, prin intermediul Elcomex Agroindustrial, sa ridicat, în timp, la peste 30 de milioane de euro. În 2014, Elcomex Agroindustrial ¿i Elcomex IEA luau împreunå un credit de 10 milioane de euro ¿i de la BRD, pentru finan¡area businessului agricol.

Tribunalul Constan¡a a decis pe 27.04.2017 intrarea în insolven¡å a Elcomex Agroindustrial SA, iar trei bånci s-au înscris imediat la masa credalå, dupå ce, anterior, cereau chiar ele insolven¡a firmei.

Pe 7 aprilie 2017, Tribunalul Constan¡a declara insolventå ¿i Elcomex IEA, perla coroanei afacerilor derulate de milionarul Ion Grecu. ªi în acest caz, firma ¿i-a cerut singurå falimentul, dar existau deja creditori care solicitau acela¿i lucru.

Elcomex IEA SA Cernavodå este una din cele mai vechi ¿i mai cunoscute firme de construc¡ii din jude¡ul Constan¡a. Firma lui Ion Grecu era unul din colaboratorii fideli ai Nuclearelectrica, Elcomex prestând aproape nonstop diverse servicii pentru Centrala Nuclearå de la Cernavodå. ªi alte mari companii de stat, precum Transelectrica ¿i Metrorex, au angajat Elcomex IEA pentru variate servicii, valoarea totalå a F

Viorel PATRICHI

Ion Grecu

35

CRE{TEREA ANIMALELOR contractelor depå¿ind 210 milioane de euro. Interesant este cå, pentru o perioadå, în afacerea lui Grecu s-a aflat pânå ¿i Biserica Ortodoxå, ac¡ionarå în Elcomex IEA SA prin intermediul unei societå¡i de¡inute de Mitropolia Olteniei.

Familia Grecu a de¡inut în Corbu o fermå de calcani, realizatå cu impresionanta sumå de 3 milioane de euro, bani europeni. ªi societatea Elcomex Aqua SRL a înregistrat pe 14 martie 2019 un dosar la Tribunalul Constan¡a, prin care î¿i cerea falimentul.

Ion Grecu vorbea despre ferma sa de calcani de la Corbu încå din 2011, când anun¡a investi¡ii de 4,5 milioane de euro, din care jumåtate din fonduri europene, într-un proiect unic în ¡arå.

F

Elcomex Aqua SRL a aplicat ¿i a primit finan¡are europeanå de 2.984.565 de euro pentru “construire fermå piscicolå marinå în sistem recirculant”, iar în septembrie 2013 deja se perindau politicieni pe la Grecu pentru a se poza la ferma de calcani.

Pe 29 septembrie 2013, ministrul Agriculturii de atunci, Daniel Constantin, înso¡it de comisarii europeni Maria Damanski (pentru Pisciculturå) ¿i Dacian Ciolo¿ (pentru Agriculturå), dar ¿i de ministrul Mediului, Rovana Plumb, ¿i vicepremierul Liviu Dragnea au vizitat

ferma de calcani ridicatå din bani europeni de Grecu.

Când un oltean face un imperiu, nu este de mirare. Când då faliment, devine o bizarerie.

Asta pot spune despre Ion Grecu, dupå ce i-am våzut ferma unicå în România ¿i în Europa, bågatå chiar de el în insolven¡å, de¿i erau mul¡i creditori care-i voiau capul.

Elcomex Agroindustrial a raportat pentru anul 2015 o cifrå de afaceri de 26.799.004 ¿i pierderi de 19.579.993 lei, cu 208 angaja¡i.

Firma care deruleazå activitå¡i în ferme mixte (culturå vegetalå combinatå cu cre¿terea animalelor) a înregistrat înså ¿i datorii totale uria¿e, de 132.256.783 lei. Ion Grecu a dezvoltat un parc eolian de 206 MW în Dobrogea, dar a intrat la cerere în insolven¡å în aprilie 2017, cu datorii de 18 milioane de euro.

Afacerile firmei s-au pråbu¿it în ultimii ani, de la peste 100 de milioane de lei în 2015 la nici 40 de milioane de lei în 2017, când a raportat ¿i pierderi de 54,5 milioane de lei.

Elcomex IEA SA a intrat în insolven¡å la cerere pe 7 aprilie 2017, de¿i existau deja mai multe solicitåri similare din partea unor creditori. La acea datå, societatea motiva cå are datorii de 18,07 milioane de euro, pe care nu le putea onora. Un fleac pentru Ion Grecu.

Totu¿i, Elcomex IEA avea de recuperat de la Nuclearelectrica nu mai pu¡in de 60 de milioane de euro.

Ion ¿i Camelia Grecu aveau planuri fabuloase. Când i-am cunoscut, vindeau 90% din produc¡ie la export, inclusiv în Italia ¿i în Fran¡a. Nu a¿ fi crezut cå ar putea ajunge vreodatå la faliment. În a doua campanie pentru alegeri, chiar ¿i Klaus Iohannis i-a cålcat pragul.

“A venit pre¿edintele Iohannis cu doamna aici, îmi povestea Ion Grecu.

Ea e bunå prietenå cu so¡ia mea... I-a plåcut ce am fåcut eu aici.

Veneau alegerile parlamentare ¿i ma întrebat cu ce m-ar putea ajuta. Så må pune¡i prim ministru, i-am spus. «A, nu pot, mi-a råspuns pre¿edintele. Am convenit deja ca func¡ia de ¿ef al Guvernului så-i revinå lui Cåtålin Predoiu. Dar pot så vå propun pentru func¡ia de ministru al Agriculturii...»”

Am råmas mut. “Ce crezi, am fost nebun?”, s-a uitat lung Ion Grecu la mine. “De ce?” “Cå i-am cerut asta...” “Nu, domnu Grecu. Nu sunte¡i nebun, dar så nu accepta¡i func¡ia de ministru al Agrioculturii...” “De ce?” “Pentru cå nu pute¡i face nimic din ceea ce gândi¡i. Viziunea dumneavoastrå asupra agriculturii se poate concretiza numai din postura de ¿ef al Guvernului. Ca ministru, nici iriga¡ii nu pute¡i face...”

A fost ultima noastrå discu¡ie ¿i chiar mi-a pårut råu pentru e¿ecul lui.

Camelia Grecu

36

Profitul Agricol 42/2023

MA{INI & UTILAJE BKT va face show la Agritechnica BKT va prezenta în standul de la Agritechnica, Germania, o serie de anvelope noi pentru tractoare ¿i utilaje. Vizitatorii vor avea parte de experien¡e digitale, spectacole de fotbal ¿i un program bogat de evenimente, inclusiv cel de distribuire gratuitå a peste 30.000 de mingi de fotbal.

Printre “vedetele” standului se vor numåra anvelopele Agrimaxfactor, seria 70 pentru tractoare, fiabile ¿i extrem de manevrabile, lansate în urmå cu doar câteva luni ¿i proiectate pentru opera-

¡iuni de transport ¿i de prelucrare ¿i cultivare a solului.

Va fi prezentatå o nouå anvelopå radialå pentru exploatåri forestiere, proiectatå pentru tractoare, plus un nou model de anvelopå conven¡ionalå pen-

tru exploatåri forestiere.

Vizitatorii vor afla detalii ¿i despre o anvelopå inovatoare pentru remorci agricole, care prezintå o stabilitate lateralå înaltå, precum ¿i o rezisten¡å reduså la rulare, datoritå designului închis al benzii de rulare ¿i structurii radiale în întregime din o¡el. Anvelopa asigurå performan¡e excep¡ionale de flota¡ie ¿i trac¡iune pe suprafe¡e moi.

De asemenea, BKT va prezenta o serie de ¿enile din cauciuc cu o dimensiune nouå fa¡å de cele care au fost lansate recent.

Arpad DOBRE

Pat germinativ perfect cu Lemken Rubin 10/1000 Lemken ¿i-a completat recent gama de grape cu discuri cu Rubin 10, care dezmiri¿te¿te terenul pe o lå¡ime de lucru de 10 metri. Dicor Land a ¿i testat-o, într-o serie de demonstra¡ii în ferme din Cålåra¿i, Ialomi¡a, Constan¡a.

Cele douå rânduri de discuri concave crenelate permit încorporarea completå a resturilor vegetale în sol,

adâncimea de lucru fiind de 7 cm. Distan¡a între discuri este de 14 cm, asigurând o prelucrare fårå blocaje, chiar ¿i la un volum mare de resturi vegetale.

Dispunerea discurilor permite o dezmiri¿tire eficientå ¿i din punctul de vedere al consumului de carburant, iar echipamentul nu “trage” în lateral.

Fiecare disc este echipat cu o protec¡ie la suprasarcinå cu recul amorti-

zat, ce reduce sarcina pe cadrul grapei.

Sec¡iunile acesteia dispun de suspensia tip “pendul” iQ-Contour, foarte utilå la lucrul pe terenuri în pantå sau cu suprafa¡å neregulatå.

Rubin 10 permite reglarea hidraulicå a adâncimii de lucru, chiar din mers, iar întoarcerea la capåt de rând se face cu ridicarea par¡ialå a echipamentului, care se sprijinå pe tåvålugi.

Datoritå suprafe¡ei mari de contact se evitå tasarea terenului.

De¿i lucreazå pe lå¡ime de lucru de 10 m, Rubin 10 se transportå foarte u¿or inclusiv pe drumuri publice. Grapa se pliazå pe o lå¡ime maximå de 3 m ¿i o înål¡ime maximå de 4 m, conform prevederilor UE.

Arpad DOBRE 38

Profitul Agricol 42/2023

MA{INI & UTILAJE

Agricultura de precizie reduce costurile cu 20% Ce ar fi de urmårit din partea fermierilor: produc¡ia sau productivitatea? Cât de bun trebuie så fie randamentul la hectar, încât så fie sub costuri?

Este agricultura de precizie solu¡ia, ¿i dacå da, este folositå måcar aceea existentå deja pe tractoare ¿i combine?

Iatå câteva întrebåri la care am cåutat ¿i am gåsit råspunsuri de la Arnaud Van Strien, directorul general al IPSO Agriculturå.

Rezultatele consemnate de IPSO Agriculturå pentru România, Croa¡ia ¿i Turcia vor depå¿i în acest an 500 milioane de euro, un an record, cu peste 100 milioane de euro peste nivelul din 2022. Mare parte a cre¿terilor se datoreazå pie¡ei din Turcia.

Arnaud Van Strien ne-a spus cå pe pia¡a româneascå a ma¿inilor agricole se remarcå tendin¡e de achizi¡ionare a tot mai multor tractoare cu puteri medii ¿i mari, de combine mai performante, cu hedere mari.

De asemenea, se observå o cerere sporitå pentru semånåtori directe, pentru tehnologii strip till sau no till. Este un proces de consolidare a fermelor, care sunt din ce în ce mai mari ca suprafa¡å, astfel cå ¿i cererea de tractoare ¿i de combine mai mari e în cre¿tere. În ultimii ani, tot mai mul¡i fermieri s-au aråtat interesa¡i de tehnologii minimum till ¿i no till, înså în România se arå încå destul de mult.

Profitul Agricol 42/2023

“Tehnologiile de prelucrare minimå scad notabil costurile, de la înfiin¡area culturii la recoltare, dar nu trebuie så alergåm continuu spre produc¡ii mari, pentru cå putem avea ¿i costuri mari. La grâu, o produc¡ie de 5-6 tone/ha este bunå, dacå se ob¡ine la costuri echivalente cu 3,5 - 4 tone/ha. În ultima perioadå vedem cå s-au scumpit toate: motorina, îngrå¿åmintele, semin¡ele, mecanizarea, totul. Solu¡ia este reducerea costurilor, prin utilizarea sistemelor pentru agricultura de precizie.”

Arnaud Van Strien ne-a explicat cå, prin simpla apåsare a unui buton - Auto-

Arnaud Van Strien

Trac, sistemul de direc¡ie asistatå - de pe tractoarele ¿i alte utilaje John Deere se pot realiza economii de cel pu¡in 10% din costurile totale.

Iar aceasta, doar prin evitarea suprapunerilor, începând de la prelucrarea terenului ¿i continuând cu semånatul. Dacå la acestea se mai adaugå ¿i evitarea suprapunerilor la fertilizare ¿i tratament, economiile pot ajunge la 15 20%.

“Sigur, apåsarea butonului activeazå ¿i colectarea datelor privind traseul ¿i parametrii utilajului, precum ¿i munca efectuatå de operatori, dar ace¿tia trebuie så în¡eleagå cå nu sunt ei cei urmåri¡i, ci costurile. Dacå acestea scad, le va merge bine ¿i lor, nu doar administratorului fermei. Am fåcut o evaluare ¿i am aflat cå în peste 50% dintre ferme nu se utilizeazå acest buton pentru AutoTrac.”

Cå tot vorbim de operatori ¿i de capabilitatea lor, instruirea periodicå a acestora depinde ¿i de fermier.

“Cu sprijin ¿i din partea asocia¡iilor de agricultori, fermierul trebuie så le explice clar operatorilor de ce sunt absolut necesare aceste cursuri. Nu te po¡i plânge cå nu te-ai încadrat în costurile totale ¿i cå ai ie¿it pe minus, dacå nu folose¿ti toate pârghiile pentru reducerea cheltuielilor, inclusiv prin utilizarea agriculturii de precizie.” ¥n România mai trebuie rezolvatå cumva problema iriga¡iilor, spune Van Strien, poate chiar la nivelul sistemului din 1990, de peste 3 milioane de hectare. De aceea, IPSO Agriculturå are o puternicå divizie pentru sisteme de irigat, care a livrat echipamente care acoperå 25.000 de hectare.

Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE

Demonstra]ie cu drone XAG Dronele agricole trezesc interesul multor fermieri.

Desigur cå vânzåtorii lor sus¡in cå în viitor vor fi våzute tot mai des în ferme. Cei care pot renun¡å la MET-urile clasice ¿i fac tratamentele cu drone.

Observând acest interes pentru drone, Facultatea de Agriculturå din Timi¿ ¿i compania Vantage au organizat o demonstra¡ie practicå cu drone XAG, în câmpurile cu pomi fructiferi ¿i cu vi¡å-de-vie ale Universitå¡ii.

“Fiindcå existå un interes tot mai mare în rândul tinerilor fermieri pentru tehnologiile moderne, iar mul¡i dintre ei sunt studen¡i, am decis împreunå cu profesorul Sorin Bungescu så facem acest eveniment”, a explicat Raul Alb, reprezentat vânzåri Vantage, pe zona de vest.

“La televizor sau pe internet po¡i vedea u¿or asemenea tehnologii, dar e altceva când vezi drona la lucru ¿i pui mâna pe ea, pe duze, pe pompe, pe elice, ¡i se explicå direct cum func¡ioneazå ¿i o vezi cum se ridicå ¿i strope¿te”, a adåugat specialistul.

De doi ani de zile, Vantage a adus dronele XAG în România. De¿i produse în China, au convins deja câteva zeci de fermieri. Un client din Timi¿ are 250 de hectare. El a demonstrat cå, având o singurå dronå, poate stropi 150 ha de floarea-soarelui într-o zi ¿i jumåtate, singur, fårå ajutorul speciali¿tilor dupå ce a fåcut instructajul necesar.

Dronele agricole XAG sunt concepute pentru a fi utilizate în aplicarea tratamentelor fitosanitare ¿i fertilizare.

Au o deplasare complet autonomå, au un control precis asupra dimensiunii picåturii datoritå celor douå pompe peristaltice ¿i a diuzelor centrifugale.

Controlul ¿i managementul dronelor se fac u¿or dintr-o aplica¡ie instalatå pe

orice dispozitiv Android.

Se poate optimiza ruta prin inteligen¡å artificialå, iar încårcarea acumulatorilor este foarte rapidå în tancul de råcire cu apå.

Operatorul poate controla simultan douå drone XAG din aceea¿i aplica¡ie.

Acestea au radar pentru evitarea obstacolelor.

“Am vrut så le aråtåm tinerilor fermieri studen¡i cum stropesc aceste drone, care este acoperirea ¿i pe înål¡ime plantei. Am observat cå fermierii sunt foarte deschi¿i la aceastå tehnologie utilizatå la stropit ¿i fertilizat culturile”, a spus prof. Bungescu.

Speciali¿tii de la Vantage cred cå agricultorii reac¡ioneazå destul de bine la noile tehnologii, sunt deschi¿i ¿i curio¿i. Adesea, sunt organizate zboruri demonstrative în ferme, iar oamenii sunt din ce în ce mai interesa¡i.

Modelul XAG P100, cu rezervorul de 40 de litri are o capacitate de stropire de cca 2,5 ha la un zbor care dureazå 10-12 minute. Într-o orå se pot stropi în jur de 10 ha.

Zboarå cu doi acumulatori, iar timpul de încårcare al acumulatorilor de

rezervå este identic cu cel de zbor, în jur de 12 minute.

Dronele zboarå cu precizie RTK de 2,5 cm ¿i se întorc singure la punctul de decolare când trebuie schimba¡i acumulatorii sau pentru a fi realimentate cu solu¡ie.

Greutatea maximå la decolare este de 88 de kg în echiparea pentru stropire ¿i 91,5 kg în echiparea pentru împrå¿tiere. Debitul maxim al pompei este 12 litri pe minut, iar lå¡imea de lucru este între 5 ¿i 10 metri. Un astfel de model costå pu¡in sub 30.000 euro.

40

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 42/2023

MA{INI & UTILAJE

Roger Pyle, noul CEO al AgroConcept AgroConcept, importatorul autorizat al mårcilor New Holland ¿i Kverneland în România ¿i distribuitor al altor peste cincisprezece mårci interna¡ionale de utilaje agricole, anun¡å numirea lui Roger Pyle (foto) ca nou CEO al companiei, ca urmare a plecårii lui Jaydeep Singh.

Roger Pyle este un profesionist cu peste 30 de ani de experien¡å în domeniul agricol, de la proprietar de fermå în Africa de Sud la pre¿edinte ¿i CEO al mai multor companii ¿i opera¡iuni agricole mari, inclusiv proiecte extinse de iriga¡ii ¿i panouri solare în Europa, Orientul Mijlociu, Africa ¿i România.

Are o experien¡å vastå în gestionarea cu succes a opera¡iunilor agricole mari ¿i în conducerea organiza¡iilor integrate vertical, fiind specializat în transformarea ¿i dezvoltarea companiilor în care s-a implicat. A condus echipe multiculturale pe patru continente ¿i este pe deplin dedicat cre¿terii

sectorului de agrobusiness, cel mai recent proiect al såu fiind cel de management al activitå¡ilor de expansiune agricolå ale Vectr Holdings (din care fac parte Agro Holding Con¡e¿ti, Alisa Group ¿i AgroConcept).

AgroConcept sus¡ine cå experien¡a lui Roger Pyle va contribui la evolu¡ia companiei într-o corpora¡ie maturå, care continuå så ofere servicii de înaltå calitate comunitå¡ii agricole din România.

Cuno¿tin¡ele sale aprofundate despre opera¡iuni agricole, iriga¡ii ¿i agriculturå de precizie vor contribui la consilierea clien¡ilor companiei spre alegeri sustenabile pentru fermele lor.

AgroConcept se va concentra pe tehnologii inovatoare care ajutå fermierii så råspundå noilor provocåri de mediu, asigurând un echilibru optim între productivitate ¿i profitabilitate.

Arpad DOBRE

Vantage aduce ma[ini agricole autonome în România Grupul de companii NIK, cu sucursala românå Vantage, a anun¡at un parteneriat oficial cu AgXeed pentru distribu¡ia de ma¿ini agricole autonome pentru pie¡ele din Bulgaria ¿i România.

Vantage Romania, parte a grupului de companii NIK, anun¡å încheierea

unui parteneriat cu compania olandezå AgXeed, liderul în dezvoltarea ¿i furnizarea de utilaje agricole autonome.

Prin aceastå colaborare, Vantage î¿i extinde re¡eaua de distribu¡ie ¿i servicii, având ca obiectiv distribu¡ia de echipamente ¿i tehnologii de ultimå genera¡ie cåtre fermierii din România

¿i Bulgaria.

Potrivit Vantage, utilajele autonome AgXeed sunt potrivite pentru agricultura practicatå în cele douå ¡åri ¿i contribuie la diminuarea crizei de for¡å de muncå din acest sector al economiei.

Fermierii interesa¡i e bine så ¿tie cå toate modelele de utilaje autonome sub marca AgXeed vor fi prezentate ¿i în cadrul celei mai mari expozi¡ii interna¡ionale Agritechnica, care va avea loc în perioada 12-18 noiembrie la Hanovra, Germania, la standul AgXeed din hala 9, standul F30.

Arpad DOBRE 42

Profitul Agricol 42/2023

VIA}A COMPANIILOR

Corteva Agriscience a acordat Corteva Agriscience a anun¡at câ¿tigåtoarele competi¡iei de proiecte agricole pentru femei în cadrul programului de granturi educa¡ionale TalentA 2023.

Compania a acordat granturi pentru trei proiecte câ¿tigåtoare.

A

patra edi¡ie a programului TalentA s-a adresat deopotrivå femeilor fermier din România ¿i Republica Moldova. Au fost patru luni intense de educa¡ie antreprenorialå ¿i agricolå. Anul acesta, 74 de participante au luat parte la program, cel mai mare numår de participante de pânå acum. Finalistele au dezvoltat proiecte cu ajutorul mentorilor, concentrându-se pe dezvoltarea propriilor afaceri ¿i sprijinul acordat comunitå¡ii prin impactul acestor ini¡iative la nivel local.

Un juriu de exper¡i a evaluat ¿i a selectat trei participante care au primit granturi de la Corteva Agriscience: Iris Maria Ro¿cule¡, jude¡ul Ialomi¡a, România, ferma “Serele Dulci”, proiectul “Serele Dulci” Proiectul implicå dezvoltarea unei culturi mixte de vi¡å-de-vie ¿i de tomate pe o suprafa¡å de 1.800 de metri påtra¡i ¿i o serå de înaltå performan¡å de 1.200 de metri påtra¡i, în care poate produce dulcea¡å din legume ¿i struguri la ferma pårin¡ilor såi.

Obiectivul proiectului este de a aduce inova¡ie ¿i sustenabilitate în sectorul agricol, reprezentând nu doar o oportunitate de afacere, ci ¿i o modalitate de a contribui la viitorul sånåtos al comunitå¡ii locale ¿i la transmiterea mo¿tenirii påmântului.

44

“Programul TalentA este o oportunitate unicå pe care oricine ar trebui så o valorifice. Informa¡iile sunt furnizate în cel mai plåcut mod de cåtre cei mai frumo¿i ¿i califica¡i oameni, iar rela¡iile care se formeazå între participan¡i ¿i organizatori sunt de duratå. TalentA m-a ajutat så învå¡ cå încrederea începe så¿i facå loc prin toate temerile cå ar putea fi o misiune imposibilå så-¡i îndepline¿ti visul, dar investirea în viitorul femeilor rurale prin pregåtire ¿i granturi pentru a reduce decalajul de gen poate contribui la crearea unui viitor sustenabil, un viitor în care putem valorifica resursa neglijatå în agriculturå, femeile, pentru a ajuta la atingerea principalului obiectiv al TalentA”, a declarat Iris Maria Ro¿cule¡.

Alexandra Buliga, jude¡ul Neam¡, România, Ferma BAIAGRO, proiectul “Punem Agricultura pe Picioare” Proiectul include servicii mobile pentru repararea ¿i între¡inerea utilajelor agricole în jude¡ul Neam¡. În acela¿i timp, vizeazå adaptarea echipamentelor ¿i tehnologiilor agricole pentru a fi folosite de persoanele cu dizabilitå¡i

de mobilitate, în conformitate cu un proiect pilot na¡ional care oferå solu¡ii inovatoare necesare în acest sector.

“Mul¡umirile noastre se îndreaptå cåtre echipa Corteva ¿i programul TalentA, care au crezut în proiectul nostru pilot, un proiect cu suflet, pentru suflet!

Pentru mine, experien¡a TalentA înseamnå oameni. Femei antreprenori în domeniul agriculturii care au un obiectiv comun: agricultura de calitate ¿i afaceri frumos dezvoltate, cu respect pentru mediu, pentru oameni ¿i pentru mediul antreprenorial românesc”, a declarat Alexandra Buliga.

Maria Boldurescu, Raionul Cålåra¿i, Republica Moldova, Grådina Bee Paradise, proiectul “Colectarea ¿i valorificarea apei de ploaie pentru crearea Grådinii Bee Paradise” Grådina Bee Paradise constå în restaurarea ¿i extinderea bazei de apiculturå, care trebuie diversificatå ¿i så se desfå¿oare pe tot parcursul dezvoltårii stupilor. Proiectul sus¡ine obiectivele de sustenabilitate prin promovarea celor mai bune practici în agriculturå, care sunt solu¡ii pentru reduceProfitul Agricol 42/2023

VIA}A COMPANIILOR

granturi femeilor fermier

rea impactului asupra problemelor precum controlul resurselor de apå ¿i minimizarea risipei de apå, ¿i adaptarea la schimbårile climatice prin practici de conservare a terenurilor.

“Am onoarea de a fi printre primele

participante din Republica Moldova la programul TalentA. Cursurile bine structurate ¿i coerente au reprezentat o experien¡å unicå ¿i valoroaså pentru mine, deoarece abia începem în domeniul afacerilor. Mul¡umiri pentru oportunitate ¿i dedicare acestui proiect se îndreaptå cåtre echipele Corteva Agriscience ¿i Starperformining”, a împårtå¿it Maria Boldurescu.

gramul TalentA, de a întâlni oameni minuna¡i, exper¡i în afaceri ¿i fermiere care împårtå¿esc acela¿i scop al dezvoltårii agriculturii. Programul oferå cuno¿tin¡e în management, în¡elegere ¿i men¡inere a echilibrului financiar. Recomand cu cåldurå fermierelor så se înscrie în acest minunat program sponsorizat de Corteva”, a spus Carmen Minciunescu.

Carmen Minciunescu din Constan¡a, proiectul “Livada cu aluni” Scopul principal al acestui proiect este de a extinde cultivarea alunilor pe ferma familialå Aquila Agricola.

Acest tip de culturå este o raritate pentru regiunea Dobrogea, care s-a confruntat cu secetå în acest an ¿i necesitå un consum redus de resurse de apå.

“Sunt foarte bucuroaså cå am avut oportunitatea de a face parte din pro-

Prin intermediul programului educa¡ional TalentA, Corteva Agriscience vizeazå femeile fermier din zonele rurale, cu un angajament puternic de a îmbunåtå¡i calitatea vie¡ii în aceste zone.

Aceastå ini¡iativå le oferå acces la informa¡ii ¿i finan¡are ¿i le sprijinå în dezvoltarea ¿i modernizarea afacerilor lor.

Investi¡ia în emanciparea femeilor rurale reprezintå o modalitate de a promova egalitatea de gen, de a eradica såråcia ¿i de a stimula cre¿terea economicå inclusivå.

Maria Cîrjå managerul de marketing Corteva Agriscience în România, Republica Moldova ¿i Ungaria “Aceastå ini¡iativå de succes î¿i propune så ajute femeile din zonele rurale så beneficieze de o pregåtire solidå ¿i un proces de învå¡are care contribuie la dezvoltarea comunitå¡ilor lor. În fiecare an, Corteva Agriscience admirå determinarea participantelor, deoarece acest lucru confirmå beneficiile semnificative ale cursurilor din cadrul programului educa¡ional.

Proiectele depuse în cea de-a patra edi¡ie sunt de interes, meritå sprijin, ¿i felicitåm toate participantele pentru implicarea lor.”

Profitul Agricol 42/2023

45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 8, 16 noiembrie Forumul APPR revine cu edi¡ia de toamnå a Conferin¡elor tehnice dupå urmåtorul calendar: l 8 noiembrie: Alisa Group, ferma Agricom Borcea, loc. Borcea, jud.

Cålåra¿i; l 16 noiembrie: ferma Alcrist, loc.

Deveselu, jud. Olt. 12 - 18 noiembrie La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå.

14 noiembrie Syngenta lanseazå A.I.R., cea mai nouå tehnologie pentru floarea-soarelui.

14 -15 noiembrie La Poiana Bra¿ov, Agrii România organizeazå Biosfera, eveniment dedicat profesioni¿tilor fitofarmaci¿ti.

15 noiembrie AIPROM organizeazå evenimentul Semin¡e pentru viitor: sustenabilitate ¿i eficien¡å în cultura porumbului.

Un Halloween profitabil pentru fermierii englezi Unii fermieri englezi au ob¡inut profituri nea¿teptate dupå ce tot mai mul¡i britanici sunt dispu¿i så plåteascå pentru a culege dovleci înaintea sårbåtorii Halloween, o activitate care a devenit viralå pe re¡elele de socializare.

Fermierii care oferå aceastå experien¡å au reu¿it så câ¿tige pânå la 30.000 de lire sterline pentru un singur pogon de bostani în aceastå perioadå.

“Po¡i planta 5.000 de dovleci pe un pogon de teren. Dovlecii din magazine sunt ieftini, dar oamenii care vor så se bucure de o experien¡å în aer liber ¿i så se distreze culegând dovleci cu mâna lor plåtesc mult mai mult”, spune Phil Handley, proprietarul fermei Mostyn Kitchen

Garden.

“Este la mare modå acum så-¡i culegi singur fructele sau legumele. Acest fenomen a existat ¿i în anii ‘80, dar acum a devenit mai popular ca niciodatå datoritå re¡elelor de socializare”, explicå el.

Culesul dovlecilor a devenit atât de popular încât multe ferme din regiunea Glamorgan nu fac fa¡å cererii ¿i toate biletele au fost epuizate cu mai multe såptåmâni în avans.

Ferma Forage a anun¡at, de exemplu, cå a vândut cu 40% mai multe bilete ca anul trecut ¿i are acum peste 4.000 de vizitatori în fiecare weekend înainte de Halloween.

Dargo[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Un galben pentru mâncarea zilnicå – Curså dus-întors; 2) Se pierde u¿or – Încornoratul... unei blonde; 3) Mårun¡i¿ lichid 9 10 – Încadratå la circ 4) Limite de alfabet – Aflat pe extremå; 5) Daruri biserice¿ti – Ora¿ cu turn înclinat; 6) Închiså la månåstire – Tratat cu picåturi; 7) De¡inåtoare de licen¡å; 8) Încasare la grani¡å – Numår de înregistrare; 9) Urmårite spre realizare; 10) Dreptul primului venit.

CAREUL AGRICOL 16 noiembrie Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor va ¡ine sesiunea anualå de comunicåri ¿tiin¡ifice Protec¡ia plantelor – cercetare interdisciplinarå în slujba dezvoltårii durabile a agriculturii ¿i a protec¡iei mediului.

28 - 30 noiembrie La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, târg interna¡ional pentru sectorul vinului, vi¡ei-de-vie, fructelor ¿i måslinelor.

8 februarie 2024 Forumul APPR organizeazå a IX-a edi¡ie a Congresului “De la fermieri pentru fermieri”.

46

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

7

VERTICAL: 1) Sus¡ine concertul de adio – Prinse în corzi; 2) Fåcutå så dispunå; 3) E tot 8 o apå de ploaie – Angajat în trecut; 4) Veneau 9 la comandå – A anun¡a precipita¡ii; 5) Precedå 10 dublarea – N-au pic de concentrare; 6) Tavå întoarså! – Du-te-vino pe litoral; 7) Bate pasul Solu¡ia careului din Nr. 41/2023 pe loc la instruc¡ie; 8) A merge cu trenul la ORIZONTAL: PONEI - PISC; ABATERI - TR; MS - IROSIRI; ACEL - COSAS; NUR - GHIONT; aeroport – Taliban fårå ¡arå! 9) Intra¡i în cumTROPAI - AGA; E - NATIONAL; STARI - PETI; etrie – Prinde bine la båtaie; 10) Loc de scos CITATIE - ON; RATIONARE. petele.

Profitul Agricol 42/2023