Profitul Agricol nr. 27, din 2023

nr. 27 din 12 iulie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 27/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Idei pu¡ine dar fixe

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

“Este foarte important ca fermierii så se asocieze, så facå cooperative, så facå grupuri de producåtori ¿i så le finan¡åm activitatea, ca så mâncåm române¿te.”

Rostogole¿te ideile calm, påtruns de adevårul suprem. Zåu, nu trebuie så încerca¡i så afla¡i cine este. Este politicianul român. Fie el de stânga, fie de dreapta, când vine vorba de agriculturå, zornåie câteva idei fixe de parcå sunt un inel cu chei. Asocierea, Cooperativele ¿i Procesarea!

Scade pre¡ul grâului la Chicago? Ahh, dacå fermierii ar fi în cooperative, ce pre¡uri bune ar fi primit...

Pune Guvernul o taxå pe stâlp? Eeee, dacå fermierii ar fi fost asocia¡i, alta era situa¡ia...

Dacå ne uitåm dupå exemple pe afarå, vedem cå la francezi, olandezi sau germani cooperativele agricultorilor au ajuns ni¿te structuri uria¿e. Mai corect le-am spune corpora¡ii. Fermierii sunt doar ac¡ionari. Nu dicteazå cooperativei nimic.

Nici pre¡ul cu care le ia laptele, nici pre¡ul cu care le vinde inputurile. Managerii lor se numesc, solemn, CEO, se închinå la Profit ¿i scuipå în sân cu fricå atunci când aud, nomine odiosa, de Pierderi.

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Sigur, nu înseamnå cå ne-ar strica ¿i nouå vreo 10-20 de cooperative agricole.

Ba, din contrå. Câteva cooperative mari (dupå modelul Muntenia sau altul, adus la zi) ar putea så recucereascå pia¡a internå a cårnii de porc. Alte cooperative mari ar putea fi stimulate så producå mere. Sau ouå. Importåm totu¿i, ¿i una ¿i alta, nefiresc de mult din Polonia.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Dar, pentru asta, guvernul trebuie så lucreze mai degrabå la legi decât så împartå promisiunea unor bani. Trebuie så dea încredere la, så zicem, 20 de mici fermieri så înceapå o afacere împreunå. Apoi la 50, 100, 1000. ªi tot a¿a.

Director

Iar fiecare cooperativå de succes ar trebui så fie vizitatå de oficiali, så fie prezentatå în detaliu, så o laude ca så o bage în seamå televiziunile. Pentru cå fiecare reu¿itå consolideazå ideea altora cå ¿i ei pot face la fel.

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 27/2023

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii 8

Partidul Fermierilor din Olanda vrea puterea

12

10

Brazilia, cel mai mare exportator de porumb?

12

11

Audit european asupra agriculturii eco

14

14

FAPPR se distan¡eazå de Micu, dar pariazå pe Copa-Cogeca

6

EFSA då undå verde glifosatului

7

Expozi¡ia Farm Conect va costa 340.000 de euro

7

Ministrul Florin Barbu evitå FAPPR

8

Fermierii din Filipine, Profituri-record pentru companiile 11 ierta¡i de datorii care au råmas în Rusia

Turcia vrea prelungirea coridorului pentru încå doi ani Adaos comercial fixat de stat, timp de ¿ase luni

Subven¡ia pentru tona de lapte

Pre]uri [i pie]e

Porumb atacat de Diabrotica

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Maria Schitea, ASAS: Lucerna este o plantå minune

Ce o crede Europa despre noi?

Statistica produc¡iei ¿i a exporturilor de cereale

16

33

Ma[ini & utilaje

34

Training pentru operatorii combinelor Deutz-Fahr

44

Kubota M5002 pentru ferme mici ¿i medii

44

Utilaje Grain Bags pentru depozitarea în siguran¡å a cerealelor

45

Interviu 18

Ion Neculcea: Noi vindem tehnologii pentru fermieri 36 Claas “cite¿te” culturile ¿i scade costurile

Culturi vegetale Umiditatea din sol pe adâncimea 0-100 cm

20

Produc¡iile din 2023, la fel de slabe ca în 2022?

DSVSA Timi¿ a stins focarul 22 de pestå de la Smithfield Cenei

38

Rapi¡a de Aur, un program de management al riscului

24

Bani cu dedica¡ie pentru biogaz din gunoi de grajd

Metan, ulei, electricitate în loc de motorinå pentru tractoare 48

40

Cultivator cu din¡i Kuhn Cultimer L300

50

Anvelope mai rezistente la uzurå

50

Cre[terea animalelor

Necesitatea schimbårii tehnologiilor 26 Angajamentele Crop Life Europe în fa¡a Comisiei Europene

Piese furate de la fermierii englezi ajung pe pia¡a neagrå din Rusia

46

47

30

Hobby

Corteva: prima certificare USDA pentru un biostimulator

30

La nunta cåpriorilor

52

Cum se poate câ¿tiga 35 de euro în plus pe tona de grâu

Radu Råducu: Vindem berbeci 32 pentru ameliorarea turmelor

Sicilienii cultivå deja fructe tropicale

54

41

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII FAPPR se distan]eaz\ de Micu, dar pariaz\ pe Copa-Cogeca Exclu¿i din Copa-Cogeca fårå a avea måcar posibilitatea de a participa, pe cont propriu, la ¿edin¡ele grupelor de lucru, reprezentan¡ii FAPPR continuå så sus¡inå cå România trebuie reprezentatå în aceastå organiza¡ie europeanå.

Mai mult, cå e firesc så se achite cotiza¡ia din bani publici, suma de aproape 500.000 de euro fiind “nimic” în compara¡ie cu beneficiile.

Pe de altå parte, Nicolae Sitaru, pre¿edintele FAPPR, se a¿teaptå ca Marius Micu så facå pasul în spate de la Copa-Cogeca, dacå va fi confirmat secretar de stat în MADR.

R

eprezentarea României în Copa-Cogeca nu a fost pe agenda conferin¡ei organizatå de FAPPR la Slobozia, înså vicepre¿edintele Theodor Ichim a adus subiectul în discu¡ie.

Ichim a lansat o sågeatå la adresa FF, organiza¡ia care a înlocuit FAPPR în Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare ¿i, prin urmare, în Copa-Cogeca, de¿i, înainte de aceastå mi¿care, se împotri6

vea vehement plå¡ii cotiza¡iei din bani publici. “Îi întreb pe ace¿ti oameni, care mai nou sunt prezen¡i acolo: vre¡i så nu mai plåteascå statul român, iar fermierii din ¡arå så nu mai fie reprezenta¡i la nivel european, la Bruxelles?”.

“Din câte ¿tim, suntem singura organiza¡ie de fermieri din România cu un birou permanent la Bruxelles. ªi da, am reu¿it så facem foarte multe lucruri.

Având informa¡iile necesare de la colegii no¿tri din Fran¡a, am reu¿it så ob¡inem derogårile de la GAEC 7 ¿i GAEC 8, care la începutul negocierilor nu existau. Iatå un rezultat palpabil, concret”, spune Alina Cre¡u, director executiv al FAPPR. Întreba¡i care sunt beneficiile concrete ale prezen¡ei în Copa-Cogeca, dupå trei ani, liderii FAPPR au dat råspunsuri neconvingåtoare. Sitaru a admis, cu sinceritate: “Nu putem pune degetul pe o decizie luatå la nivel european, a Consiliului sau Comisiei, care så fi fost influen¡atå de România”. Înså a insistat: “Nu putem fi în afara locului unde se influen¡eazå deciziile”.

Directorul adjunct Cristina Cionga a insistat pe aspectele tehnice ale prezen¡ei la Copa-Cogeca: “Am fost cea mai activå organiza¡ie la Copa-Cogeca. Am avut prezen¡e în majoritatea grupurilor de lucru, în special la cele pentru cultura mare. Rapoar-

tele noastre trimestriale ¿i anuale de activitate au fost transmise ministerului.

Am participat în întâlnirile organizate de Copa-Cogeca la Parlamentul European ¿i Comisie. Am avut cea mai însemnatå contribu¡ie la documentele de pozi¡ie care au fost emise de CopaCogeca, încorporând ¿i pozi¡ia fermierilor români. De exemplu, documentul de pozi¡ie fa¡å de propunerea de regulament privind utilizarea durabilå a pesticidelor (SUR). De altfel, în urma contribu¡iilor personale, am fost aleaså vicepre¿edinte al grupului de lucru cereale. Dar mandatul meu a fost scurtat de ie¿irea FAPPR din Alian¡å”. Întreba¡i cum caracterizeazå mandatul de vicepre¿edinte la Copa-Cogeca al reprezentantului României, Marius Micu, liderii FAPPR au dezvåluit cå nu au primit nicio comunicare din partea acestuia, cât timp au fost în Alian¡å.

Sitaru a concluzionat: “Noi am avut o altå variantå pentru func¡ia de vicepre¿edinte. Dar am fost de acord cu dl. Micu, fiindcå asta a fost op¡iunea majoritå¡ii ¿i am vrut så evitåm disensiunile. Acum, mi se pare o stare de incompatibilitate la domnul Micu. În momentul când am fost ales pre¿edinte al APPR eram membru al unui partid politic ¿i mi-am dat imediat demisia. Nu i se poate impune domnului Micu så nu aibå apartenen¡å politicå. Dar, atunci, så se ducå în acea direc¡ie”.

Robert VERESS Profitul Agricol 27/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

EFSA d\ und\ verde glifosatului Evaluarea Autoritå¡ii Europeane pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA) privind impactul glifosatului asupra sånåtå¡ii oamenilor, animalelor ¿i mediului nu a identificat domenii critice de îngrijorare.

În 2022, Agen¡ia Europeanå pentru Produse Chimice (ECHA) a efectuat o evaluare a pericolelor legate de glifosat ¿i a concluzionat cå acesta nu îndepline¿te criteriile ¿tiin¡ifice pentru a fi clasificat ca substan¡å cancerigenå, mutagenå sau reprotoxicå (care cauzeazå disfunc¡ii reproductive).

EFSA a folosit clasificarea de pericol a ECHA în scopul evaluårii riscurilor privind glifosatul. Evaluarea con¡ine ¿i men¡iuni privind unele aspecte neconcludente, precum riscul unuia dintre impuritå¡ile din glifosat, riscurile pentru consumatori ¿i pentru plantele acvatice.

Problemele restante includ, printre altele, lipsa de informa¡ii despre toxicitatea unuia dintre componentele prezente în formula de pesticid pe bazå de glifosat prezentatå spre evaluare. În ceea ce prive¿te impactul asupra biodiversitå¡ii, exper¡ii admit cå riscurile asociate utilizårii glifosatului sunt complexe ¿i depind de mai mul¡i factori, iar informa¡iile disponibile nu permit tragerea de concluzii ferme.

În schimb, datele existente au permis o abordare exhaustivå a riscurilor ecotoxicologice, fiind identificate riscuri ridicate pe termen lung pentru mamifere în 12 din 23 de utilizåri propuse ale glifosatului.

Concluziile EFSA au fost împår tå¿ite Comisiei Europene ¿i statelor membre. Ulterior, probabil pânå la sfâr¿itul lunii în curs, EFSA va publica concluziile pe site-ul såu.

Documentele de bazå, care însumeazå câteva mii de pagini, sunt de a¿teptat så fie publicate între sfâr¿itul lunii august ¿i mijlocul lunii octombrie 2023.

Robert VERESS

Turcia vrea prelungirea coridorului pentru înc\ doi ani De¿i Rusia a amenin¡at din nou cå se va retrage din acordul care permite func¡ionarea coridorului din Marea Neagrå, pre¿edintele turc Recep Erdogan este optimist ¿i crede cå în¡elegerea va fi prelungitå.

Erdogan l-a primit la Ankara pe pre¿edintele ucrainean Volodimir Zelenski ¿i negociazå în paralel ¿i cu Vladimir Putin.

“Vom continua så asiguråm func¡ionarea coridorului, lucråm la prelungirea acordului dupå 17 iulie.

Pentru început, vrem så extindem acordul pentru cel pu¡in trei luni, iar ulterior vom face toate eforturile pentru o în¡elegere cu durata de doi ani”, a declarat Erdogan.

Ru¿ii au blocat complet traficul prin coridor dupå 26 iunie ¿i au refuzat o solu¡ie de compromis propuså de Profitul Agricol 27/2023

Uniunea Europeanå, care prevedea ridicarea unor sanc¡iuni economice, în schimbul continuårii acordului care permite exportul de cereale.

Kremlinul cere deblocarea tuturor activelor din stråinåtate ale companiilor ruse din domeniul agriculturii ¿i produc¡iei de îngrå¿åminte, reactivarea unei conducte de amoniac spre portul ucrainean Odessa, reconectarea båncii Rosselkhozbank la sistemul interna¡ional de plå¡i SWIFT ¿i reluarea exporturilor de echipamente agricole ¿i piese de schimb în Rusia.

Ucraina s-a pregåtit deja pentru închiderea coridorului ¿i a alocat aproape 500 de milioane de euro pentru un fond de asigurare al navelor comerciale care sunt dispuse så continue opera¡iunile de export.

Recep Erdogan

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Adaos comercial fixat de stat, timp de [ase luni Dupå discu¡ii cu reprezentan¡ii procesatorilor din industria alimentarå ¿i cu cei ai lan¡urilor de magazine, guvernan¡ii au ajuns la o în¡elegere în privin¡a unei reglementåri care så fixeze comisioanele practicate atât de procesatori, cât ¿i de comercian¡ii cu amånuntul.

Reglementarea va fi valabilå ¿ase luni, iar baza ei este chiar legisla¡ia europeanå ¿i Legea Concuren¡ei, care prevåd posibile interven¡ii ale statului, atunci când sunt diferen¡e prea mari în pia¡å, între produse de acela¿i tip ¿i aceea¿i calitate.

Un exemplu dat de ministrul Florin Barbu este al produselor alimentare marcå proprie ale lan¡urilor de magazine, care sunt comercializate la pre¡uri mult mai mici decât produsele “gemene”, realizate cu acelea¿i materii prime (de la acela¿i producåtor) ¿i fabricate de acela¿i procesator, dar purtând marca acestuia.

A¿adar, timp de ¿ase luni de la adoptarea reglementårii, procesatorii vor putea practica un adaos comercial fixat de Guvern, care se va adåuga costului final de produc¡ie. Ulterior, pre¡ul de la raft nu va putea fi mai mare decât pre¡ul produsului la procesator (inclusiv adaosul fix) ¿i adaosul supermarketului

(fixat tot prin reglementare), indiferent de numårul de intermediari de pe lan¡ul de la procesator la comerciantul cu amånuntul.

Schema va fi aplicatå ¿i produselor de import, respectiv va exista un adaos fix aplicat pre¡ului de import. În prezent, adaosurile sunt între 3545% la procesatori ¿i între 40-70% la supermarket, înså guvernan¡ii sperå så le reducå în marja de 20-30%.

“Atunci când vor så aibå un profit mai mare, având adaos comercial fixat, procesatorii se vor duce cåtre fermieri, så le ofere un pre¡ mai bun. Astfel, ajutåm fermierii ¿i producåtorii români de materie primå. ªi vå garantez cå pre¡ul la raft va scådea. Va cre¿te puterea de cumpårare, va scådea infla¡ia, vor dispårea speculan¡ii”, promite ministrul.

Robert VERESS

Subven]ia pentru tona de lapte Ministerul Agriculturii a publicat pe site-ul oficial un proiect de ordin, care modificå Ordinul 80/2023 privind condi¡iile de eligibilitate la plata subven¡iilor APIA pentru acest an. Potrivit proiectului, crescåtorii de vaci, care solicitå ajutorul na¡ional tranzitoriu, schemå decuplatå de produc¡ie, specia bovine, în sectorul lapte, pot depune un nou document, un înscris asumat prin semnåturå, la Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå (APIA) pentru a ob¡ine anul acesta subven¡ia pe tona de lapte.

La articolul 102, litera b), punctul (iv) se modificå ¿i va avea urmåtorul cuprins: 8

“(iv) în cazul valorificårii laptelui, de cåtre producåtori, prin unitå¡i de procesare proprii, în perioada de referin¡å: copie de pe avizele de înso¡ire a mårfii care atestå livrarea ¿i de pe notele de intrare-recep¡ie la unitatea proprie de procesare sau documente contabile, din care så rezulte cantitatea de lapte, livratå ¿i recep¡ionatå, în perioada de referin¡å, precum ¿i copie de pe certificatul constatator emis de ONRC, din care så reiaså obiectul de activitate, respectiv procesare lapte, sau un document însu¿it prin semnåturå de cåtre beneficiar, din care så rezulte cantitatea de lapte produså ¿i procesatå la unitatea proprie, înso¡it de înregistrarea sanitarå veterinarå pentru procesare în

cazul persoanelor fizice.”

Vechiul articol 102 preciza: “(iv) în cazul valorificårii laptelui, de cåtre producåtori, prin unitå¡i de procesare proprii, în perioada de referin¡å: copie de pe avizele de înso¡ire a mårfii, care atestå livrarea ¿i de pe notele de intrarerecep¡ie la unitatea proprie de procesare sau documente contabile, din care så rezulte cantitatea de lapte, livratå ¿i recep¡ionatå, în perioada de referin¡å, precum ¿i copie de pe certificatul constatator, emis de ONRC, din care så reiaså obiectul de activitate, respectiv procesare lapte.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 27/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Expozi]ia Farm Conect va costa 340.000 de euro Forumul APPR a reu¿it så implice ¿i Consiliul Jude¡ean Ialomi¡a în organizarea celei de-a doua edi¡ii a târgului Farm Conect, care se va desfå¿ura în aceea¿i loca¡ie din Slobozia, ca ¿i prima edi¡ie, în perioada 31 august - 3 septembrie.

Primåria Slobozia ¿i CJ Ialomi¡a s-au angajat så sus¡inå ¿i financiar evenimentul, contribu¡iile celor douå entitå¡i urmând a acoperi jumåtate din bugetul prevåzut, Slobozia a contribuit cu 450.000 de lei itå¡i. Trebuie så asiguråm ¿i så achitåm (90.000 de euro) inclusiv TVA. Aproxi- toate utilitå¡ile. Încå nu am semnat conde 340.000 de euro.

Cu acest târg urmårim dezvoltarea unui pol al industriei agroalimentare din România, la Slobozia. În acest sens, ne bucurå implicarea Consiliului Jude¡ean, care a în¡eles importan¡a proiectului pentru comunitatea localå. (...) Am ales perioada 31 august - 3 septembrie pentru cå în aceea¿i perioadå are loc Târgul Farm Progres în SUA, cel mai mare târg de profil de acolo, dedicat fermierilor ¿i familiilor lor. Atunci se lanseazå campania de pregåtire pentru sezonul urmåtor. La noi este perioada de dupå recoltatul florii-soarelui ¿i înainte de recoltatul porumbului. ªi se cam terminå vacan¡ele de varå”, spune Alina Cre¡u, director executiv FAPPR. Pe lângå sus¡inerea financiarå, va exista ¿i suport logistic ¿i o participare a CJ Ialomi¡a, prin entitå¡i din subordine, precum Muzeul Agriculturii.

Bugetul de anul acesta a fost crescut fa¡å de prima edi¡ie, când s-au cheltuit 280.000 de euro exclusiv TVA. Primåria 10

mativ 110.000 de euro fårå TVA au fost venituri din taxele de înscriere/închiriere de spa¡ii percepute marilor companii participante. Micii producåtori locali nu au achitat taxå de participare ¿i nu vor achita nici anul acesta, de¿i au beneficiat/vor beneficia de un spa¡iu de expunere ¿i de un cort sau pagodå pentru care FAPPR a achitat/va achita 7001.000 de euro/bucatå.

A¿adar, anul trecut, peste 80.000 de euro au fost contribu¡ia FAPPR. “Doar o parte din sumå a fost acoperitå prin sponsorizåri ale unor membri ai asocia¡iei. Pentru noi, a fost singurul eveniment care a generat o pierdere contabilå. Ne-am asumat-o cu speran¡a ca în 2-3-5 ani så nu mai ie¿im pe pierdere, chiar fårå sus¡inere financiarå din partea autoritå¡ilor locale, care så råmânå la un suport logistic”.

Bugetul pentru a doua edi¡ie a fost majorat fiindcå FAPPR î¿i dore¿te un eveniment care så capteze mai multå aten¡ie, în special din partea publicului larg.

“E un buget construit pe oferte de pre¡ din partea prestatorilor de servicii.

Târgul este pe un teren viran, fårå util-

tractele, fiindcå nu avem stabilite veniturile, cu excep¡ia contractelor cu anumi¡i participan¡i care au vrut så-¿i securizeze pozi¡iile. Ne dorim mai multe activitå¡i în Târg, care så trezeascå interesul oricårui vizitator, fie el fermier, din familie de fermier, locuitor al Sloboziei sau al altor localitå¡i din împrejurimi. Vor fi o serie de surprize plåcute”. În acela¿i timp, se dore¿te o prezen¡å în cre¿tere a fermierilor, iar pentru ace¿tia se vor organiza o serie de întâlniri ¿i conferin¡e în care vor fi discutate interactiv teme de actualitate.

Nicolae Sitaru, pre¿edintele FAPPR, admite cå în asocia¡ie au fost discu¡ii legate de oportunitatea investi¡iei, fiindcå au fost cheltuielile mai mari decât veniturile.

“Dar noi credem, în continuare, cå e important ca ¿i Båråganul så ajungå în centrul aten¡iei, så fie våzut ca un mediu prietenos pentru afaceri. Fiindcå, momentan, suntem la coada clasamentului din punctul de vedere al dezvoltårii”.

Robert VERESS Profitul Agricol 27/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Ministrul Florin Barbu evit\ FAPPR Instalat de aproape o lunå în func¡ie, ministrul Florin Barbu nu a gåsit timp în agendå, pânå în prezent, pentru a se vedea cu reprezentan¡ii FAPPR, cea mai importantå organiza¡ie a fermierilor din România, ai cårei membri cotizan¡i lucreazå 1,2 milioane de ha, peste o zecime din suprafa¡a arabilå. Mai grav, ministrul nici måcar nu a catadicsit så råspundå solicitårii FAPPR de audien¡å.

“Am solicitat audien¡å din prima zi de mandat a noului ministru. Încå nu ni s-a råspuns la solicitare. În¡elegem cå domnul Barbu are ¿i alte obliga¡ii. ªi nu neapårat trebuie så ne rezolve dânsul, personal, solicitårile. Dar aceste soli-

citåri nerezolvate s-au tot adunat la minister, de-a lungul timpului”, a declarat Nicolae Sitaru, pre¿edintele FAPPR. Amintim cå ministrul a participat, pe data de 3 iulie, la Congresul asocia¡iei For¡a Fermierilor, conduså de o persoanå care nu este fermier, dar este foarte apropiatå de politicieni PSD, în frunte cu secretarul general al partidului, senatorul Paul Stånescu. Mai mult, Sitaru remarca faptul cå, în Aula ASAS, unde s-a desfå¿urat respectiva întrunire, au fost prezen¡i aproximativ 20 de fermieri.

Robert VERESS

Profituri-record pentru companiile care au r\mas în Rusia Producåtorii stråini de alimente care ¿i-au continuat activitatea pe pia¡a ruså au raportat profituri-record, la mai mult de un an dupå invazia Ucrainei.

Vânzårile producåtorului de ciocolatå Mars pe pia¡a ruså au crescut cu 14%, în timp ce profitul a fost cu 58% mai mare.

Profitul filialei Pepsi a crescut de patru ori, de¿i vânzårile au fost doar cu 16% mai mari, echivalentul a 5% din încasårile totale ale grupului american.

Companiile interna¡ionale care au råmas în Rusia sus¡in cå asigurå doar produse alimentare esen¡iale, iar activitatea lor nu este vizatå de sanc¡iuni.

Ele sunt înså supuse unor presiuni tot Profitul Agricol 27/2023

mai mari, pe fondul conflictului brutal declan¿at de Kremlin.

De exemplu, producåtorul de båuturi alcoolice Pernod Ricard a oprit toate livrårile spre Rusia la doar o såptåmânå dupå ce anun¡ase reluarea lor, din cauza unei campanii de boicot în Suedia, ¡ara de origine a celebrului brand de vodcå Absolut.

Marele producåtor de bunuri de consum Unilever a fost ¿i el for¡at så-¿i reducå activitatea din Rusia, dupå ce a fost acuzat de guvernul ucrainean cå finan¡eazå råzboiul lui Vladimir Putin.

Drago[ B|LDESCU

Daniel Botånoiu îl consiliazå pe Marcel Ciolacu Daniel Botånoiu a fost numit consilier de stat pe probleme de agriculturå ¿i industrie alimentrarå în cadrul cancelariei prim-ministrului Marcel Ciolacu. Botånoiu, care semneazå de la începuturi rubrica bursierå în Profitul Agricol, a fost cel mai longeviv secretar de stat la agriculturå, 10 ani. “¥mi doresc o agriculturå durabilå, inovatoare ¿i competitivå”, declara proaspåtul consilier al premierului.

Marocul cumpårå 2,5 milioane de tone de grâu Guvernul marocan a anun¡at cå va subven¡iona importul a 2,5 milioane de tone de grâu în perioada iulie-septembrie, pentru a garanta aprovizionarea pie¡ei interne. Recolta din acest an a statului african este estimatå la 3,8 milioane de tone, mai mult ca cele 2,7 milioane de tone produse anul trecut, dar mai pu¡in fa¡å de media ultimilor cinci ani, care a fost de 4,9 milioane de tone. Marocul ar importa 7,5 milioane de tone în acest sezon.

APIA prime¿te cererile de platå pentru motorina aferentå trimestrului II 2023 Cererile de platå care vizeazå rambursarea ajutorului de stat pentru cantitå¡ile de motorinå achizi¡ionate ¿i utilizate în agriculturå, aferente perioadei 1 aprilie - 30 iunie (trimestrul II al anului), se depun pânå la data de 31 iulie inclusiv, anun¡å APIA. Ajutorul de stat se acordå sub formå de rambursare a diferen¡ei dintre rata accizei standard ¿i rata accizei reduse pentru motorina utilizatå la efectuarea lucrårilor mecanizate în agriculturå, a cårei valoare unitarå este de 1,529 lei/litru.

Cererile se depun sau pot fi transmise prin mijloace electronice la Centrele APIA, de cåtre administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia.

11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII România: produc¡ia de carne Produc¡ia de carne de pasåre s-a majorat, în luna mai, cu 9,3% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut ¿i cu aproape 19% fa¡å de luna precedentå, totalizând 48.775 tone, potrivit datelor INS. ¥n luna mai au fost sacrificate 28,898 milioane de påsåri, în cre¿tere fa¡å de mai 2022 (26,359 milioane capete) ¿i fa¡å de aprilie 2023 (23,886 milioane capete). În ceea ce prive¿te produc¡ia de carne de bovine, aceasta a totalizat în luna mai 6.584 tone, fiind în scådere u¿oarå (-0,9%) fa¡å de mai 2022 (6.644 tone carcaså). Fa¡å de aprilie 2023, când s-au consemnat 6.885 tone carcaså, scåderea a fost de 4,37%.

Produc¡ia de carne de porc s-a diminuat cu circa 8%, de la 26.460 tone carcaså în mai 2022 la 24.336 tone în mai 2023. În luna aprilie 2023 s-a înregistrat o produc¡ie de 26.649 tone de carne de porc în carcaså.

Produc¡ia de carne de ovine ¿i caprine a înregistrat un recul de 5,1%, de la 4.776 tone în mai 2022 la 4.531 tone carcaså în mai 2023, iar fa¡å de aprilie 2023 s-a consemnat o scådere cu 90% (46.167 tone), având în vedere consumul crescut de carne de ovine/caprine din perioada Sårbåtorilor Pascale.

UE vrea så scadå consumul de carne ro¿ie Un raport al Uniunii Europene recomandå reducerea consumului de carne ro¿ie, pentru o alimenta¡ie mai sånåtoaså a popula¡iei ¿i o agriculturå mai sustenabilå.

Autorii sus¡in cå politica actualå de informare ¿i educare a consumatorilor nu este eficientå ¿i propun adoptarea unor strategii mai dure, de exemplu introducerea unei taxe suplimentare pentru produsele din carne.

Conform raportului, europenii ar trebui så consume în viitor o dietå bazatå pe plante, pe¿te ¿i fructe de mare din surse sustenabile, cu cantitå¡i limitate de carne ro¿ie, alimente procesate ¿i gråsimi de origine animalå.

12

Partidul Fermierilor din Olanda vrea puterea Partidul fermierilor olandezi a anun¡at cå vrea så câ¿tige alegerile parlamentare care ar putea fi organizate în luna noiembrie, dupå ce guvernul de coali¡ie condus de premierul Mark Rutte a demisionat în urma unor dispute privind politica de azil.

Mi¿carea Fermierilor-Cetå¡eni (BBB) a câ¿tigat deta¿at alegerile regionale din luna martie, dupå luni de proteste masive ale agricultorilor nemul¡umi¡i de politica de mediu a guvernului.

“Am påstrat în grajduri pancartele ¿i steagurile de atunci”, spune lidera partidului, Caroline van der Plas, care nu a negat cå-¿i dore¿te func¡ia de primministru.

Conform celor mai recente sondaje de opinie, BBB ar putea ob¡ine cel mai mare numår de mandate parlamentare,

aproximativ la egalitate cu partidul conservator VVD al lui Rutte. Van der Plas a anun¡at cå BBB ar putea forma o coali¡ie de guvernare împreunå cu VVD, cu condi¡ia ca Rutte så demisioneze de la conducerea partidului.

Fermierii îl acuzå pe fostul premier cå a încercat så le exproprieze fermele, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de serå conform regulamentelor Uniunii Europene.

Guvernul a reu¿it så reziste protestelor masive organizate de agricultori, dar s-a pråbu¿it såptåmâna trecutå dupå ce douå dintre partidele din coali¡ie au respins planul premierului de a le interzice emigran¡ilor care solicitå azil så-¿i aducå familia în Olanda.

Brazilia, cel mai mare exportator de porumb?

Brazilia ar putea deveni în urmåtorii ani cel mai mare exportator de porumb din lume, detronând Statele Unite, acolo unde produc¡ia este în scådere.

Datele oficiale aratå cå suprafa¡a cultivatå cu porumb în SUA a scåzut cu 3,4 milioane de pogoane în anul 2021, din cauza scumpirii îngrå¿åmintelor ¿i a combustibilului. În plus, seceta din câmpiile din zona de vest a ¡årii a provocat scumpirea porumbului american pe pie¡ele interna¡ionale.

Mul¡i dintre clien¡ii tradi¡ionali de export s-au orientat deja spre al¡i furnizori, iar China a început så anuleze

comenzi deja plasate în SUA, pentru a profita de pre¡urile mai favorabile.

Brazilia este ¡ara care ar putea profita cel mai mult de problemele americanilor. Produc¡ia localå a explodat în ultimii ani, dupå ce fermierii au început så cultive suprafe¡e mari de på¿une, iar statul sud-american are ¿i marele avantaj cå poate recolta porumb de douå ori pe an. Un alt atu competitiv al Braziliei este pre¡ul terenurilor agricole, care este mult mai mic fa¡å de cel din Statele Unite. pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 27/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII ADM cumpårå Prairie Pulse Grupul Archer Daniels Midland a ajuns la un acord pentru cumpårarea companiei canadiene Prairie Pulse, care de¡ine o fabricå de procesare ¿i ambalare a semin¡elor în localitatea Vanscoy. Prairie Pulse comercializeazå semin¡e uscate comestibile cum sunt fasole, linte, mazåre, soia sau nåut, care sunt la mare cåutare în ultimii ani pentru cå au un con¡inut ridicat de proteine vegetale, principal ingredient al înlocuitorilor de carne ¿i a unor suplimente alimentare.

Focar de gripå aviarå în Anglia Autoritå¡ile britanice au confirmat descoperirea unui focar de infec¡ie cu virusului gripei aviare H5N1 la o fermå din provincia Cumbria. Toate cele 8000 de gåini ale fermei, care erau crescute în aer liber, au fost sacrificate ¿i a fost impuså o zonå de protec¡ie cu raza de trei kilometri. Este al doilea focar recent de gripå aviarå din Marea Britanie, dupå cel raportat såptåmâna trecutå la un centru de salvare a påsårilor sålbatice din regiunea Sussex. Pe teritoriul englez au fost identificate peste 350 de focare de infec¡ie de la începutul epidemiei de gripå aviarå în octombrie 2021.

Participare-record la o curså de tractoare pentru femei Cursa de Tractoare “Doamnele în Roz”, care strânge fonduri pentru combaterea cancerului la sân, este organizatå în regiunea britanicå Norfolk ¿i la ea pot participa doar femei care conduc tractoare decorate cu elemente roz. În acest an, la eveniment au participat 195 de fermiere, care au reu¿it så ob¡inå dona¡ii online de 94.000 de lire sterline. În total, cursa anualå a Doamnelor în Roz a colectat aproape un milion de lire sterline de la prima edi¡ie pânå azi.

14

Audit european asupra agriculturii eco Curtea Europeanå de Conturi a demarat un audit pentru a afla dacå sprijinul acordat de UE pentru agricultura ecologicå a fost bine conceput ¿i implementat. În cadrul acestui audit, Curtea va examina måsurile implementate de Comisie ¿i de statele membre, dacå acestea sunt eficace ¿i adecvate ¿i dacå au contribuit la dezvoltarea durabilå a agriculturii ecologice ¿i au asigurat atingerea obiectivelor conexe.

Curtea a selectat patru state membre (Italia, Austria, Polonia ¿i România) pentru o examinare mai aprofundatå.

Raportul va fi publicat anul viitor.

Tocmai pentru cå agricultura ecologicå este un sector cu cre¿tere rapidå în UE, auditul Cur¡ii va examina ¿i ce

s-ar putea îmbunåtå¡i pentru a garanta faptul cå banii contribuabililor sunt bine cheltui¡i, a declarat Keit Pentus-Rosimannus, membra Cur¡ii responsabilå de acest audit.

Potrivit Eurostat, ponderea terenurilor agricole din UE pe care se practicå agricultura ecologicå a crescut de la 5,9% în 2012 la 9,1% în 2020. ¥n schimb, Comisia Europeanå a stabilit obiectivul ca 25% din terenurile agricole ale UE så fie ocupate de agricultura ecologicå pânå în 2030. În perioada 2014-2022, UE a cheltuit 9,1 miliarde de euro pentru a ajuta fermierii så treacå la practici agricole ecologice sau så men¡inå astfel de practici.

Arin DORNEANU

Fermierii din Filipine, ierta]i de datorii Pre¿edintele filipinez Ferdinand Marcos a anun¡at cå fermierii locali vor fi ierta¡i de datorii cu o valoare totalå de peste un miliard de dolari, pentru a stimula produc¡ia de alimente.

Conform legii promulgate de Marcos, statul filipinez renun¡å la toate restan¡ele de platå ale celor mai mult de jumåtate de milion de fermieri care au primit terenuri printr-o reformå agrarå în anul 1988 ¿i trebuiau så le cumpere prin plå¡i e¿alonate pe o perioadå de 30 de ani.

“Ace¿ti fermieri au datorii imense ¿i nu au posibilitatea så le plåteascå.

Este normal så-i ajutåm, a¿a cå guvernul le va plåti restan¡ele”, a declarat pre¿edintele filipinez.

Prin reforma din 1988, peste 4,8

milioane de hectare de teren agricol, echivalentul a 16% din suprafa¡a totalå a ¡årii, au fost împår¡ite de trei milioane de fermieri care nu aveau påmânt.

Mul¡i dintre ei nu au reu¿it înså så plåteascå terenurile la timp, iar aproape 1,2 milioane de hectare redistribuite nu au fost achitate niciodatå, în timp ce produc¡ia de alimente a scåzut.

Dupå alegerile preziden¡iale de anul trecut, statul asiatic s-a confruntat cu o crizå alimentarå severå. Pre¡ul unor alimente de bazå, cum sunt ceapa sau zahårul, a explodat, iar importurile de orez au crescut substan¡ial.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 27/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

tone, Columbia 27.700 tone, Panama 23.770 tone.

FOB Constan¡a 199 euro/t (- 6) 995 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 7 iulie, a fost de 249 dolari/tonå (1.145 lei).

A scåzut cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 3 iulie.

¥n perioada 3 - 7 iulie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a

Principalele destina¡ii: Thailanda 77.700 tone, Mexic 61.970 tone, Nigeria 27.770

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 293 dolari/tonå (1.348 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 3 iulie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 253 euro/tonå (1.265 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 3 iulie.

Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Iulie 241 240 239 237 235 August 247 245 243 241 239 Sept 253 251 249 247 245 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Iulie 273 277 279 301 300 August 274 275 277 303 301 Sept 281 283 285 305 302

scåzut cu 28 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România FOB Constan¡a 185 euro/t (+2) 925 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 7 iulie 2023, a fost de 249 dolari/tonå (1.154 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Iulie 269 233 235 227 221 August 207 209 211 203 193 Sept 209 211 213 205 195 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

16

$/t

03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 247 245 243 235 233 245 243 241 233 231

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 171 euro/tonå (855 lei).

A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 229 euro/tonå (1.145 lei).

A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

(1.1655 lei).

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 7 iulie, a fost de 223 euro/tonå (1.115 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 3 iulie 2023.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

€ - 5 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 211 euro/t (1.055 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2023 este de 177 euro/t (885 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 175 dolari/t (805 lei).

A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Iulie 307 303 301 295 293 August 309 307 305 300 297 Sept 311 309 307 301 299 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Rouen 221 217 215 213 211 Dunquerque 221 217 215 213 211 Pallice 231 227 223 217 215 Creil FOB 219 215 213 217 212 Moselle FOB 219 215 213 221 217 Rouen FOB 271 267 249 250 253

de 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 233 dolari/tonå (1.072 lei).

A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 3 iulie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 233 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 237 233 231 229 227 237 235 233 229 223 225 223 221 219 217 Bordeaux FOB 237 235 233 231 229 Pontivy 241 239 237 235 233 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 27/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 3 - 7 iulie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 577 dolari/tonå (2.654 lei). A crescut cu 30 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Iulie 515 527 531 547 545 August 495 497 509 527 525 Sept 471 477 485 493 491

Orz FOB Constan¡a 177 euro/t (=) 885 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 203 euro/tonå (1.015 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

3 - 7.07.2023

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 427 euro/tonå (2.135 lei).

A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 3 iulie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 443 euro/tonå (2.215 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 7 iulie 2023, a fost de 527 dolari/tonå (2.424 lei).

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 451 dolari/tonå (2.075 lei). A crescut cu 24 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Iulie 1.495 1.485 1.477 1.475 1.457 August 1.397 1.393 1.391 1.389 1.379 Sept 1.477 1.459 1.457 1.447 1.327

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

PREºURI

177.770 tone, Olanda 77.770 tone, Indonezia 37.770 tone, Canada 17.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone.

euro/t

03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Rouen 215 211 207 205 203 Dunquerque 207 203 201 199 197 Pontivy 211 207 205 203 200 Orz bere: Creil** 223 217 215 205 203 Moselle** 223 219 217 215 207

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 207 euro/tonå (1.035 lei).

A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în august 2023, pre¡ul orzului furajer este 197 dolari/t (906 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Iulie 539 535 533 531 527 August 521 517 515 513 511

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 7 iulie 2023, a fost de 347 dolari/tonå (1.596 lei). A înregistrat o cre¿tere de 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 3 iulie.

¥n såptåmâna 3 - 7 iulie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 450 euro/t (2.250 lei).

A crescut cu 17 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 3 iulie.

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Dieppe 433 437 441 445 450 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 337 341 343 345 347

A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.125 lei). A înregistrat o scådere de 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 425 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Rouen 433 429 427 425 443 Dunquerque 441 437 435 433 425 Moselle 439 435 433 431 427

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Iulie 577 573 571 569 563 August 577 575 573 569 567 Sept 579 577 573 571 569

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august 2023, este 377 euro/t (1.885 lei). A crescut cu 20 dolari fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în august 2023, este 457 dolari/t (2.102 lei). A crescut cu 40 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Iunie 247 245 243 237 231 Iulie 241 239 237 231 227

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 3 - 7 iulie, a fost de 231 dolari/tonå (1.063 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

249 dolari/t

Profitul Agricol 27/2023

- 14

249 dolari/t

- 28

$/t

03.07 04.07 05.07 06.07 07.07 Iulie 427 429 435 437 451 August 417 425 427 429 444

577 dolari/t

+ 30

231 dolari/t

- 16 17

Pre]uri [i pie]e

Ce o crede Europa despre noi?

Statistica produc]iei [i a exporturilor de cereale Conform Eurostat, în anul comercial 1 iulie 2022 - 30 iunie 2023, România a exportat 4.753.504 tone de grâu, din care 135.000 tone grâu dur. Adåugând exporturile de porumb (2.062.744 tone) ¿i orz (1.165.500 tone), se ajunge la 7.981.748 tone. Exporturile de oleaginoase (rapi¡å ¿i floarea-soarelui) încå nu au fost raportate.

Exporturile române¿ti de grâu par a fi între cele mai mari din istorie, dupå cele din anii comerciali 2021/2022 (6.738.084 tone - s-a valorificat produc¡ia din sezonul agricol 2020/2021), 2019/2020 (5.434.618) ¿i 2016/2017 (5.748.386 t). Asta, în condi¡iile în care produc¡ia s-a diminuat cu aproape 20 de procente - aproape douå milioane de tone, fa¡å de sezonul precedent.

Se ridicå, prin urmare, semne de întrebare în privin¡a originii exporturilor române¿ti. Fermierii români sunt convin¿i cå grâul ucrainean e “vopsit tricolor” ¿i exportat prin Portul Constan¡a ca grâu românesc.

Dacå ne uitåm la produc¡ia sezonului 2020/2021, estimatå la aproape 10,5 milioane de tone, respectiv la exporturile din sezonul 2021/2022, rezultå cå pierderea de produc¡ie din sezonul 2021/2022 se regåse¿te în diminuarea exporturilor, de la cele peste 6,7 milioane de t la peste 4,7 milioane de t.

Totu¿i, ceva pare în neregulå. S-au exportat cantitå¡i semnificative de grâu inclusiv în lunile decembrie 2022 204.066 t ¿i ianuarie 2023 - 305.701 t, când cantitå¡ile de grâu care au ie¿it pe por¡ile fermelor române¿ti au fost nesemnificative, de ordinul miilor de tone.

Ca så încercåm måcar så stabilim adevårul, am avea nevoie de cifre exacte privind produc¡ia de grâu, con18

“

Så ne gândim în ce luminå apårem în fa¡a Comisiei Europene, noi, fermierii români, când ne prezentåm acolo cu aceste statistici: noi ¡ipåm cå am avut secetå, apoi cå nu ne vindeam marfa ¿i iatå cå avem export aproape record.

Dacå ar exista o eviden¡å corectå, altfel ar sta lucrurile.

Sunt convins cå circa un milion de tone de grâu ucrainean au fost exportate prin Portul Constan¡a ca grâu românesc, Theodor Ichim, vicepre¿edinte FAPPR

“

sumul intern, stocurile ¿i exporturile. Înså, dincolo de faptul cå datele de-

spre consum sunt estimative (variazå între 3,2 ¿i 3,6 milioane de tone), iar stocurile o necunoscutå totalå, nici måcar cifrele oferite de sursele oficiale referitor la produc¡ii ¿i exporturi nu concordå.

La solicitarea Ziarului Financiar, Ministerul Agriculturii a raportat o produc¡ie globalå de cereale de 19,18 milioane de tone, pentru sezonul precedent.

Agerpres a publicat cifra oferitå de INS: 18,84 milioane de tone.

Panorama s-a uitat în datele Eurostat: 20,4 milioane de tone. În privin¡a exporturilor, conform Eurostat, în anul calendaristic 2022 România a exportat 8.659.242 t de cereale ¿i oleaginoase, dintre care 4.835.931 t grâu. Înså, conform Ziarului Financiar, care citeazå date INS, România ar fi exportat, în 2022, nu mai pu¡in de 12,6 milioane de tone de cereale, cu peste 20% mai mult decât în anul calendaristic 2021!

Voi reveni, în numårul urmåtor, cu informa¡ii detaliate.

Robert VERESS Profitul Agricol 27/2023

CULTURI

VEGETALE

Umiditatea din sol pe adâncimea 0-100 cm Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, perioada 3 - 9 iulie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mai însemnate din punct de vedere agricol, local în centrul, vestul sudul ¿i estul ¡årii:  Banat 0,0 - 109,2 litri/mp,  Dobrogea 0,6 - 7,4 l/mp,  Transilvania 0,2 - 84,8 l/mp, 20

 Cri¿ana 0,0 - 53,2 l/mp,  Muntenia 0,4 - 130,8 l/mp,  Oltenia 0,0 - 50,0 l/mp,  Moldova 0,8 - 78,2 l/mp,  Maramure¿ 0,1 - 19,8 l/mp.

La data de 10 iulie, în cultura de porumb, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Transilvania, Cri¿ana ¿i Banat, pe suprafe¡e

agricole extinse din Oltenia, local în nordul, estul, sudul ¿i vestul Moldovei, vestul, nordul ¿i sudul Munteniei, nordul, centrul ¿i sud-vestul Dobrogei.

Deficite de umiditate se înregistreazå în estul, local centrul ¿i sudul Munteniei, centrul, estul ¿i sud-estul Dobrogei, centrul, estul, sudul, izolat nord-estul Moldovei, estul Olteniei, seceta pedologicå fiind moderatå ¿i puternicå.

Profitul Agricol 27/2023

CULTURI VEGETALE Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2023/2024 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.834 milioane tone, cu 90 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2022/23.

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.513 milioane tone, cu 70 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut.

Produc¡ia de orez va fi 520 milioane de tone, în cre¿tere cu 8 mil. de tone fa¡å de 2022/23.

Sorgul va ajunge la 62 milioane tone, cu 5 milioane tone mai mult ca în 2022/23.

Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 148 milioane tone, mai micå cu 4 milioane tone fa¡å de cea din 2022/23.

Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 671 milioane tone, cu 44 milioane mai mult fa¡å de 2022/23.

Produc¡ia de soia va ajunge la 411 milioane tone, cu 41 milioane mai mare decât în 2022/23.

Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 87 milioane tone, neschimbatå fa¡å de 2022/23.

Floarea-soarelui va ajunge la 54 milioane tone, mai mare cu 2,4 mil. tone fa¡å de cea din 2022/23.

Produc¡ia de arahide este estimatå la 50 milioane tone, egalå cu cea din 2022/23.

Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 117 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 9 iunie 2023.

22

Produc]iile din 2023,

la fel de slabe ca în 2022?

Campania de recoltare este în toi, iar semnele converg spre o surprizå neplåcutå: din informa¡iile împårtå¿ite de fermierii din FAPPR, produc¡iile la culturile de toamnå vor fi mult mai slabe decât cele anticipate/sperate în primåvarå.

Orzul a fost deja recoltat în Dobrogea ¿i Bårågan. În Constan¡a ¿i Tulcea se vorbe¿te iar de calamitate, cu produc¡ii medii de 3 t/ha. În Bårågan sunt varia¡ii între 3 ¿i 9 t/ha, înså media se pare cå va fi de 5 t/ha. La grâu, situa¡ia e chiar mai proastå, iar o medie de 5 t/ha în fermele comerciale ar fi mul¡umitoare. ªi rapi¡a e cu cel pu¡in o jumåtate de tonå sub a¿teptåri, cu o medie estimatå la maxim 2,5 t/ha.

Singura consolare e cå, la grâu, calitatea de panifica¡ie pare så fie foarte bunå. Indicii sunt superiori, cu excep¡ia masei hectolitrice, degradatå de coacerea la temperaturi înalte. Înså nu e suficient. Ca så se compenseze cumva scåderile abrupte ale pre¡urilor de valorificare, ar fi fost necesare produc¡ii mai mari.

“Pre¡urile nu acoperå costul de produc¡ie. S-au cheltuit între 5.500-6.000 de lei pentru un ha mediu de culturå, inclusiv arenda, care în zonå este semnificativå - 1.300-1.500 de kg /ha. A¿adar, la 900 de lei/t de grâu ¿i uneori nici atât, respectiv la 1.500-1.800 de lei tona de rapi¡å, nu se acoperå costurile”, spune Nicolae Sitaru, pre¿edintele FAPPR. Fermier cu mare experien¡å, Sitaru nu s-a gråbit så-¿i frece palmele când al¡ii anticipau produc¡ii de peste 5 t/ha la rapi¡å. Chiar ¿i a¿a, a fost neplåcut surprins de verdictul combinei.

“Cultura a fost afectatå de înghe¡urile târzii din aprilie. Aveam o solå de 186 de

ha care aråta impecabil pânå la recoltat.

Må gândeam la peste 4 t/ha. Dar a dat 3.519 de kg/ha, cea mai bunå produc¡ie a mea. Zona e cu secetå pedologicå puternicå ¿i situa¡ia nu se va regla, rezerva de apå nu se va reface pânå nu va veni un an cu minim 1.000 de l/mp de precipita¡ii”. În aceste condi¡ii, Consiliul Jude¡ean Ialomi¡a a intervenit cu o måsurå contrarå regulilor unei pie¡e libere, stabilind o valoare de 800 de lei/t de grâu pentru contractele de arendå. Sitaru spune cå nu se va prevala de aceastå decizie care îi avantajeazå pe fermieri.

“Suma e inferioarå celei la care se tranzac¡ioneazå în prezent grâul, dar e posibil så ajungem ¿i acolo. Înså, anul trecut, având o produc¡ie de doar 4 t de porumb/ha, arendatorii mei au acceptat ca arenda så se calculeze la un pre¡ de 1.500 de lei/t de grâu. A¿a cå voi ¡ine cont de asta ¿i voi oferi un pre¡ care så se apropie de a fi mul¡umitor pentru proprietarii de påmânt. Trebuie så ne sprijinim la nevoie unii pe ceilal¡i”.

Robert VERESS Profitul Agricol 27/2023

CULTURI VEGETALE

Rapi]a de Aur, un program Lumea agricolå s-a confruntat cu un efect de foarfecå, ¿i anume: - octombrie 2022 - pre¡uri-record la cereale; - decembrie 2022 - pre¡uri-record la inputuri ¿i îngrå¿åminte; - noiembrie 2022 - iunie 2023 pre¡urile la cereale au fost în scådere constantå.

Pentru un calcul u¿or al rentabilitå¡ii vom exemplifica situa¡ia de mai sus: - Fermier A a achizi¡ionat, în noiembrie 2022, 300 kg/ha de uree la un pre¡ de 5.000 lei/tona, ceea ce a dus la o investi¡ie de 1.500 lei/ha. În acela¿i timp, tot în noiembrie 2022 a acoperit aceastå achizi¡ie printr-o vânzare de o tonå de grâu/ha la un pre¡ de 1.500 lei. Îngrå¿åmintele au costat o tonå de grâu /ha.

- Fermierul B a achizi¡ionat, în noiembrie 2022, 300 kg/ha de uree la un pre¡ de 5.000 lei/tona, ceea ce a dus tot la o investi¡ie de 1.500 lei/ha. ¥nså Fermierul B nu a acoperit aceastå achizi¡ie în noiembrie, pentru cå a ales så-¿i vândå recolta în iunie 2023, la un pret de 1.040 lei/tona. Îngrå¿åmintele au costat 1,44 tone grâu/ha. În acest context de volatilitate al pie¡ei îngrå¿åmintelor ¿i a cerealelor, strategia cea mai potrivitå a fost strategia de hedging, aceasta constând în acoperirea unei investi¡ii printr-o vânzare.

Rapi¡a, o culturå mereu rentabilå În tabel se poate observa cå rapi¡a råmâne una dintre cele mai rentabile culturi din România. ¥nså, pe lângå profitabilitate, aceastå culturå are un impact ridicat în managementul rota¡iei culturilor. Cultura de rapi¡å prezintå mai multe avantaje agronomice: 24

- aport important de azot, potasiu ¿i sulf rezultat în urma dezmiri¿tirii terenurilor; - cre¿terea procentului de humus în sol; - reducerea presiunii de boli în cultura de cereale; - gestionarea problemelor buruienilor (presiunea buruienilor monocotiledonate se dezvoltå an de an în România ¿i în special în zonele de vest ¿i sud ale ¡årii). În Fran¡a, Terre Inovia a fåcut o compara¡ie între o culturå de grâu semånatå dupå rapi¡å ¿i o culturå de grâu semå-

natå dupå grâu sau orz. O culturå de grâu dupå rapi¡å este mai productivå cu 0,57 to/ha ¿i permite o reducere de 25 kg de azot substan¡å activå/ha. La pre¡urile actuale, acest calcul indicå o eficien¡å economicå de aproape 140 euro/ha.

Pentru a sus¡ine cultura de rapi¡å din România, de anul trecut, Soufflet Agro a dezvoltat un program exclusiv: programul “Rapi¡a de Aur”.

Anul acesta programul a fost completat cu un parteneriat în exclusivitate, cu Adama România. Prin acest parteneriat este realizat un program de pro-

Pentru campania 2022-2023, un calcul rapid al profitabilitå¡ii culturilor este demonstrat în tabelul de mai jos: 2023 Orz de bere Orz furaj Rapi¡å Fl.-soarelui Porumb Grâu Randament/ha 6.13 6.23 3.31 2.8 7 5.02 Pre¡/to Constan¡a 1039.5 906 2,005 1,921 926 1,064 16 iunie 2023 Pre¡/to estimativ în fer891 757.35 1856.25 1772.1 777.15 915.75 må 16 iunie 2023 Total cifrå de afaceri 6372 5,643 6,636 5,378 6,480 5,343 Constan¡a 16.06.2023 Total cifrå de afaceri 5462 4,718 6,144 4,962 5,440 4,597 16.06.2023 Semin¡e/ha 560 540 300 409 840 540 Ingrå¿åminte/ha 2063.775 2,064 2,595 2,056 2,299 2,064 DAP 18.46 (5921 RON/to) 888.15 888.15 1184.2 1115.4 888.15 888.15 Floarea-soarelui 15.15.15 (3718 lei/to) Uree (4702 RON/to) 1175.625 1175.625 1410.75 940.4 1410.6 1175.625 CPP/ha 654 654 959 601 406 688 Erbicid 210 210 400 348 380 210 Fungicid 286 286 325 227 0 361 Regulator de cre¿tere 101 101 80 60 Insecticid 57 57 130 26 26 57 1980 1980 1980 1980 1980 1980 Estimate cheltueli fixe Total cheltuieli 5257.775 5237.775 5833.95 5045.4 5524.75 5271.775 Marja brutå/ha 1114 406 802 332 955 71 15.06.2023 Marja netå/ha 204 -519 310 -84 -85 -675 15.06.2023 Datele rentabilitå¡ii sunt aproximative, bazate pe o estimare de pre¡ a îngrå¿åmintelor ¿i cerealelor în baza Constan¡a ¿i o estimare de pre¡ pentru inputuri în România.

Profitul Agricol 27/2023

CULTURI VEGETALE

de management al riscului tec¡ia plantelor complet asigurând o produc¡ie ridicatå prin aplicarea unor tratamente cu tehnologie de top.

Cum putem så garantåm un câmp de rapi¡å viabil?

Concret, pe baza unui parametru: indicele de vegeta¡ie. Fiecare parcelå de rapi¡å semånatå cu semin¡ele Soufflet Seeds va fi geolocalizatå ¿i poate fi analizatå la solicitarea fermierului: - fie la sfâr¿it de octombrie (dacå fermierul identificå o lipså de dezvoltare vegetativå în toamnå) - fie la sfâr¿it de februarie, dacå câmpul de rapi¡å a fost afectat de diver¿i factori biotici ¿i abiotici din timpul

iernii (dåunåtori, ger, exces de apå în sol...).

Aceastå analizå de dezvoltare se va face la solicitarea fermierului împreunå cu echipa Soufflet Agro România.

Urmåtoarea etapå este o analizå satelitarå de dezvoltare vegetativå care permite analizarea fiecåror 100 mp din parcelå. Dacå nivelul de dezvoltare vegetativå nu este suficient în noiembrie, atunci Soufflet Agro România garanteazå fermierului o sumå de 60 euro/ha.

Cultura de rapi¡å fiind o culturå în care investim în toamnå (fertilizare pe bazå de bor, aplicare de tratamente de protec¡ia plantelor), suma garantatå pentru un câmp de rapi¡å identificat ca fiind neviabil în martie va fi 110 euro/ha.

Care sunt avantajele programului “Rapi¡a de Aur”?

Programul “Rapi¡a de Aur” permite acoperirea a mai mult decât valoarea semin¡elor, dar ¿i o parte din investi¡ia în produsele fitosanitare.

De aceea, un fermier poate investi într-o culturå de rapi¡å fårå grijå! Un exemplu de interven¡ie asupra culturii de rapi¡å care reprezintå una din cheile de succes este erbicidarea în toamnå (preemergen¡å sau postemergen¡å timpurie).

Din observa¡iile din teren, cea mai mare parte a fermierilor au o reticen¡å crescutå la investi¡ia în aplicarea acestui tratament din cauza secetei ¿i nivelului ridicat de investi¡ie.

Hibrizii de rapi¡å din portofoliu Soufflet Agro România Attica este un hibrid nou cu poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat.

Are un profil sanitar cu rezisten¡å la TuYv, Phoma, RLM7 + rezisten¡å cantitativå. Are o dezvoltare foarte bunå în toamnå ¿i o rezisten¡å bunå la iernare.

Are o maturitate semi-timpurie cu reluare în vegeta¡ie semi-tardivå, toleran¡å ridicatå la secetå ¿i la alungire.

Arabesk CL este tot un hibrid de ultimå genera¡ie. Nou în portofoliu, este de tip Clearfield, stabil ¿i uniform în toate condi¡iile pedoclimatice, foarte pu¡in sensibil la alungire, ceea ce permite un semånat timpuriu ¿i cu rezisten¡å bunå la iernare.

Kouros este tot un hibrid nou, ce a ob¡inut rezultate foarte bune în testårile de înregistare, foarte bine adaptat la toate condi¡iile din zonele de culturii ale rapi¡ei. Rustic, cu rezisten¡å la hernia rådåcinilor, cu start viguros ¿i Profitul Agricol 27/2023

o putere mare de ramificare.

Drone este un hibrid semi-timpuriu, rustic ¿i stabil. Are un profil fitosanitar bun: rezistent la TuYV, toleran¡å foarte bunå la RLM 7 ¿i principalele boli. Este un hibrid cu o bunå dezvoltare în toamnå, rezisten¡å la iernare excelentå ¿i capacitate mare de ramificare.

Estelia este un hibrid cu maturitate semi-timpurie ¿i cu o bunå rezisten¡å la iernare, care prezintå o dezvoltare rapidå ¿i viguroaså în toamnå ¿i o bunå rezisten¡å la iernare. Stare fitosanitarå bunå cu rezisten¡å la Phoma ¿i la scuturare pentru un recoltat mai flexibil. Stabil, cu sistem radicular foarte bine dezvoltat.

Addition este un hibrid robust cu profil sanitar excelent pe toatå durata ciclului de vegeta¡ie, fiind recomandat

pentru condi¡iile pedoclimatice din zonele de culturå ale rapi¡ei. Semi-timpuriu cu înflorire semi-tardivå ce prezintå poten¡ial mare de produc¡ie, cu o dezvoltare puternicå în toamnå, prezintå plante sånåtoase cu vigoare de råsårire foarte bunå.

Olimpico este un hibrid semi-tardiv cu profil fitosanitar foarte bun la principalele boli ale culturii de rapi¡å.

Are o dezvoltare viguroaså în toamnå ¿i o bunå toleran¡å la iernare. Prezintå un pivot mare, toleran¡å ridicatå la secetå, con¡inut ridicat de ulei, precum ¿i o rezisten¡å la scuturare pentru flexibilitate la recoltat.

Miami este un hibrid semi-timpuriu cu o dezvoltare în toamnå foarte bunå ¿i o rezisten¡å la iernare ridicatå. Este stabil ¿i sånåtos, are o vigoare bunå la pornirea în vegeta¡ie ¿i ramificare puternicå ¿i numår ridicat de silicve.

25

CULTURI VEGETALE

Jean Marc Lacrouts

Necesitatea schimb\rii tehnologiilor Jean Marc Lacrouts, fermier de origine francezå, lucreazå 1.000 de ha la Ciocârlia de Sus, Constan¡a, ¿i e secretar general APAD. A recoltat orzul, ob¡inând o produc¡ie medie de 4 t/ha, pe cele 90 ha cultivate.

Såptåmâna trecutå a intrat ¿i la recoltatul grâului: doar 2.980 de kg/ha, media unei sole de 74 ha.

Nu este deloc mul¡umit.

26

Må gândeam la cel pu¡in 3,5 t/ha. Asta înseamnå cå venim cu bani de acaså, fiindcå am cheltuit 900 de euro/ha - în medie, la toate culturile. Hai cå anul åsta o scot la capåt. Dar nu se poate la infinit fårå apå pe canal. Nu våd lucrurile bine deloc... Dupå 2020 an prost, 2023 an prost, dacå ¿i 2024 va fi a¿a... În 2020 ne-au ajutat furnizorii, mizând cå vremea se va schimba, cå vom reveni la produc¡ii mari. Acum, s-a terminat cu bunåvoin¡a: în loc de amânare la platå, vezi executorul la poartå”, spune Lacrouts.

Precipita¡iile cumulate pe durata de vegeta¡ie a culturilor de toamnå au variat, în zonå, între 160 ¿i 180 de litri/mp.

Lacrouts are iriga¡ii pe 120 ha. Irigå porumbul ¿i soia. Având un pivot mobil,

a reu¿it så irige ¿i 30 ha de grâu, iar acela aratå superb - anticipeazå o produc¡ie de 8-9 t/ha. Practic, de trei ori mai mult decât grâul neirigat, ale cårui frunze s-au ars înainte de maturitate.

Rapi¡å i-au råmas vreo 10 ha neîntoarse ¿i vede o produc¡ie medie de o tonå/ha.

Culturile de primåvarå irigate aratå superb. Din porumbul neirigat o parte e încå viabil, înså cel semånat pe sola unde a întors rapi¡a nici nu a råsårit.

Floarea-soarelui plecase ca la carte, înså, din cauza secetei, a pierdut toate frunzele bazale ¿i a înflorit când talia plantelor era la 90 de cm, ceea F ce înseamnå o pierdere de pro-

Robert VERESS Profitul Agricol 27/2023

CULTURI VEGETALE duc¡ie semnificativå.

“Nu ne putem a¿tepta la mai mult de 2,5 t/ha. Dacå nu plouå în urmåtoarele zile, prognoza de produc¡ie se reduce spre o tonå/ha”. În rezumat, situa¡ia pentru fermierii constån¡eni se prezintå a¿a: rezerva de apå din sol este secåtuitå.

Ani agricoli buni nu mai existå. Sezoanele secetoase se succed cu cele cu secetå crâncenå. Apå pe canal nu e, ANIF fåcând promisiuni pe care nu le-a onorat. În plus, pentru cei care gåsesc alte surse de alimentare cu apå, o piedicå au devenit parcurile eoliene din vecinåtate, care împiedicå lucrul cu pivo¡ii.

“E loc sub soare pentru to¡i, dar nu e corelare între agriculturå ¿i energie regenerabilå. Se autorizeazå eolienele oriunde ¿i oricum. Vin, pun turbinele lângå sola ta ¿i aia e, tu nu mai po¡i iriga. Cu procese îndelungate, am reu¿it så salvez o suprafa¡å deservitå de un pivot fix ¿i de unul deplasabil, adicå în jur de 300 de ha. Dar pentru restul suprafe¡ei båtålia juridicå se anun¡å foarte complicatå. Mai sunt ¿anse, zic eu, doar într-o zonå de lângå baza militarå de la Topraisar. Acolo sunt ¿i pre¿edinte de OUAI. Dar oamenii ¿i-au pierdut speran¡a, nu mai au încredere într-o solu¡ie favorabilå, fiindcå li s-a promis apå pe canal în primåvarå ¿i nu au primit. Am cerut explica¡ii la Minister ¿i nu am primit niciun råspuns”.

Locrouts crede cå trebuie schimbate din temelii strategiile agronomice. Trebuie så schimbåm re¡eta de fertilizare, så monitorizåm permanent umiditatea solului, så nu fertilizåm cu azot ¿i så nu tratåm decât atunci când plantele nu sunt stresate.

“Anul acesta se vede cå fermierii care nu au fertilizat cu azot au grâul încå verde, de talie mai mare, cu spice mai mari. Må gândesc ca, în loc de uree sau azotat de amoniu, så folosesc sulfat de amoniu, mult mai eficient în caz de secetå. Evident cå aceste lucruri ar fi trebuit deja så le facem. Dar trebuie så ne schimbåm la nivel sindical, ca så putem beneficia de o consultan¡å de spe-

en¡ele se våd. Dar vorbesc în numele colegilor mei: fermierii de aici nu au fåcut alte tehnologii decât colegii lor din Bårågan, de la Båneasa, Olt, Timi¿ sau Moldova. Diferen¡a au fåcut-o lipsa apei ¿i varia¡iile mai mari de temperaturå între zi ¿i noapte. Plantele nu au putut så metabolizeze ¿i au murit”.

F

28

Theodor Ichim

cialitate adevåratå. Colegilor din APAD le-am explicat cå, în Fran¡a, la 12-15 fermieri avem un agronom care analizeazå an de an lucrurile «la sânge» ¿i propune solu¡ii concrete”. În plus, chiar ¿i în varianta cå iriga¡iile ar fi posibile, se pune problema fezabilitå¡ii economice.

“Motorina e foarte scumpå, iar energia electricå înainte de COVID era circa 330 de lei/MW. Acum e 1.500 de lei/MW. A¿a cå trebuie så ne facem instala¡ii de produc¡ie de energie regenerabilå. Aici de lucrat la reglementare. Am în¡eles, nu sunt bani de despågubiri. Dar måcar så avem reguli func¡ionale! Acum, când bagi curent în re¡ea, raportul e 1:10. Adicå, bagi 10 KW pentru pre¡ul unui KW. Un raport corect ar fi 1:3”.

Theodor Ichim administreazå o afacere mai complexå, produc¡ia vegetalå pe 3.000 de ha la Chirnogeni, Comana ¿i Adamclisi fiind doar parte a activitå¡ii firmei sale, Unigrains Trading.

Dar Ichim e un fermier foarte activ, fiind pre¿edintele APAD ¿i vicepre¿edintele APPR. Îmi dezvåluie cå a solicitat, oficial, ca Dobrogea så fie declaratå zonå calamitatå.

“M-a sunat un domn de la Direc¡ia Agricolå Constan¡a, spunând cå produc¡iile mici ar fi din pricina tehnologiilor aplicate. E adevårat, eu am fåcut alte tehnologii în ferma mea, iar difer-

Ichim a recoltat rapi¡a ¿i a scos o medie de 2,5 t/ha, era în campanie la orz ¿i media depå¿e¿te 6 tone/ha, iar la grâu se a¿teaptå la peste 5 tone. Sunt produc¡ii duble sau aproape duble, prin compara¡ie cu ale fermierilor vecini.

“Dupå ce m-am fript în 2020 din cauza excesului de chimizare, anul acesta våzând cå e secetå - aveam 170 de l/mp cåzu¡i din toamnå pânå la începutul lunii martie - am decis ca toate produsele aplicate så fie organice. Am mai aplicat doar un sfert de dozå de fungicid de sintezå dupå ploile din martie. În rest, alge, bacterii, fungi, re¡etå personalizatå. Rezultatul? La mine, grâul este încå verde. Peste drum, grâul fermierului vecin este ars. Orzul a dat produc¡ii bune, de¿i a råsårit abia în decembrie, pentru cå l-am semånat în praf”, spune Ichim.

Tot în martie, dupå ploi, a aplicat 100 l de UAN-32 ¿i considerå cå a gre¿it. Umiditatea din sol nu a fost suficientå, plantele nu au putut metaboliza azotul ¿i mai mult au fost stresate.

Pentru înfiin¡area culturii a folosit doar îngrå¿åminte organice, aducând cu camioane gunoi de grajd de la distan¡e mari, din ferme zootehnice din alte zone ale ¡årii. A mai folosit ¿i rocå fosfaticå.

Aplicå în roua dimine¡ii alge care realizeazå o peliculå protectoare pe frunza plantei, protejând-o de radia¡iile solare. În plus, alga produce ¿i un azot util pentru plantå. A låsat solå martor ¿i se observå clar diferen¡ele.

“Am urmat sfatul domnului Buzdugan ¿i mi-am luat un Joker, pentru semånat. A¿a cå am ¿i soiuri tardive de grâu.

Când au venit ploile de la sfâr¿it de mai grâul nici nu era înspicat, ci la burduf.

Ploile i-au prins grâului de minune”.

Profitul Agricol 27/2023

CULTURI VEGETALE

Angajamentele Crop Life Europe în fa]a Comisiei Europene Într-o tentativå de a mai domoli elanul Comisiei Europene de eliminare a produselor de protec¡ie a plantelor de sintezå chimicå, Crop Life Europe, organiza¡ia europeanå a producåtorilor de pesticide, s-a angajat så investeascå 10 miliarde de euro în digitalizare ¿i agriculturå de precizie pânå în 2030, precum ¿i 4 miliarde de euro în dezvoltarea de noi produse biologice, în aceea¿i perioadå.

“Am fost såptåmâna trecutå la Bruxelles, la o ¿edin¡å a Crop Life Europe.

Vedem trendul clar spre o agriculturå mai sustenabilå. Produsele conven¡ionale vor continua så existe, dar se vor confrunta cu constrângeri din ce în ce

mai mari, fapt ce îngreuneazå atât men¡inerea lor pe pia¡å, cât ¿i cercetarea.

De aceea, la Crop Life am decis så ne mi¿cåm în direc¡ia trendului, iar investi¡iile în inovare så fie realizate în conformitate cu ¡intele stabilite prin Pactul Verde ¿i strategia De la fermå la furculi¡å”, spune Hildo Brilleman general manager la Nufarm pentru Europa, Africa ¿i Orientul Mijlociu. În schimbul angajamentul de a cheltui cele 14 miliarde de euro, Crop Life solicitå o schimbare a sistemului de reglementare, fiindcå, în prezent, dureazå tot 10 ani så aduci un produs biologic pe pia¡å, ca ¿i în cazul celor conven¡ionale.

Brilleman ¿i-a exprimat satisfac¡ia pentru pozi¡ia adoptatå de Comisia Eu-

ropeanå, în privin¡a noilor tehnici genomice: “S-a scurs un document care ar fi trebuit så fie public abia pe 5 iulie, despre pozi¡ia Comisiei Europene referitor la noile tehnici genomice. E încurajator så vedem cå ¿i Comisia a realizat cå avem nevoie de un cadru de reglementare pentru acestea diferit de cel pentru organismele modificate genetic. Într-un final, e vorba de cum putem practica o agriculturå mai sustenabilå, ¡inând cont atât de provocårile climatice, cât ¿i de necesitatea prezervårii securitå¡ii alimentare”.

Robert VERESS

Corteva> prima certificare USDA pentru un biostimulator Corteva Agriscience a anun¡at, cå Utrisha N, un produs de fixare a azotului, pe bazå de bacterie, a fost certificat ca USDA Process Verified Program (PVP) de cåtre Departamentul Agriculturii al Statelor Unite.

Certificarea USDA Process Verified asigurå fermierii de validarea sistemelor de management al calitå¡ii ¿i punctelor de proces specifice, pe care Corteva le-a implementat, cu scopul de a semnala calitatea produsului Utrisha N, comercializat ¿i sub denumirea de BlueN, în anumite pie¡e.

Utrisha N/BlueN este primul biostimulator inclus în Programul de verificare a proceselor din cadrul Serviciu30

lui de marketing agricol al USDA. Symborg, parte a Corteva Agriscience ¿i expert în tehnologii microbiologice, produce ¿i ambaleazå Utrisha N; Corteva distribuie produsul, la nivel global.

Pentru a ob¡ine certificarea, Serviciul de marketing agricol al USDA a efectuat un audit riguros privind respectarea de cåtre Corteva a Standardelor de management al calitå¡ii 9000 ale Organiza¡iei Interna¡ionale de Standardizare. De asemenea, au fost auditate anumite criterii stabilite de Corteva. Standardele ridicate cuprind produc¡ia ¿i fabrica¡ia Symborg în unitå¡ile din Spania, precum ¿i

eficacitatea în câmpurile din Statele Unite.

Printre punctele specifice verificate de USDA se numårå: - Confirmarea cå bacteria din ambalaj este tulpina SB23 a bacteriei Methylobacterium symbioticum, indicatå pe etichetå.

- Confirmarea cantitå¡ii bacteriei indicatå pe ambalaj.

- Confirmarea cå prezen¡a bacteriei ¿i contaminarea cu metale grele se aflå sub limitele stabilite de USDA. - Confirmarea cå bacteria poate coloniza planta ¿i oferi beneficiul urmårit.

Profitul Agricol 27/2023

CULTURI VEGETALE

Cum se poate câ[tiga 35 de euro în plus pe tona de grâu ¥mpreunå, jude¡ele Timi¿ ¿i Arad produc 4 milioane de tone de cereale anual, aratå statisticile.

Cea mai mare parte, 80%, ajunge în portul Constan¡a, iar de acolo ia drumul exportului.

O cantitate micå ajunge în Italia, iar alta este consumatå de porcii de la Smithfield.

Darius Georgiu, fermier, vicepre[edinte Camera de Comer] Timi[

În

Timi¿ a existat cel mai mare procesator de cereale, moara de la Carani, dar a ajuns la faliment din cauza unor grupuri de interese. A fost închiså definitiv, în urmå cu mai mul¡i ani.

Pe fermierul care duce grâul din Timi¿oara în portul din Constan¡a îl costå 35 de euro pe tonå transportul. Bani care, spune Darius Georgiu, producåtor de cereale, vicepre¿edintele Camerei de Comer¡ Timi¿ ¿i pre¿edintele sec¡iunii Agromalin, ar putea intra în contul producåtorului dacå ar exista procesare în Timi¿. Mori ¿i unitå¡i de panifica¡ie, fabrici de ulei ¿i de zahår, ar putea înghi¡i måcar 1 milion de tone.

Georgiu sus¡ine cå nici måcar nu este nevoie de o cooperativå. Cel mai eficient ar fi înfiin¡area unui SRL. Se poate administra mult mai facil ¿i eficient. Va fi înfiin¡atå ¿i adunarea generalå a ac¡ionarilor. Un SRL e foarte simplu de gestionat ¿i e mult mai transparent. Po¡i verifica fondurile ¿i ce profit faci. A¿adar, cu 5 - 9 fermieri care împreunå ar lucra 10.000 de hectare, dacå ei ¿i-ar construi o moarå, iar alåturi o fabricå de panifica¡ie, unde så proceseze cerealele, så ob¡inå ulei, pâine ¿i alte produse de panifica¡ie, pentru a ie¿i

32

pe pia¡å cu produsul finit, så aducå plusvaloare, nu cu grâul materia primå.

Din câmp, kilogramul de grâu pleacå la 80 de bani, iar prin procesare, prin crearea de produse finite, aceastå sumå se poate tripla sau mult mai mult.

Darius Georgiu a mai adåugat: “Acesta este marele avantaj al procesårii cerealelor care în Timi¿ nu prea existå. Ob¡ii o multiplicare a valorii materiei prime, provoci ¿i un consum local sau po¡i chiar exporta valoarea adåugatå, produsul finit. Atunci po¡i da ¿i un pre¡ mai mare producåtorului, po¡i tåia ¿i pre¡urile de transport care sunt uria¿e pânå în Constan¡a sau Italia”. Mai mult, ca så duci grâu dur foarte cåutat în Italia pentru panifica¡ie, fermierul trebuie så plåteascå 50 euro pe tonå, în condi¡iile în care în iunie este 180-190 euro tonå.

Ace¿ti bani foarte mul¡i pot råmâne aici, pe plan local. 25 euro dai la producåtor, iar cu 25 euro råma¿i ¡i-ai recupera investi¡ia în moarå.

Darius Georgiu lucreazå 120 de ha în Jimbolia, Sânandrei ¿i Or¡i¿oara, pe culturå mare, grâu porumb ¿i floareasoarelui. În total produce 700 de tone de cereale pe sezon. Grâul îl vinde la o multina¡ionalå. În 2023, în Timi¿, grâul aratå foarte bine ¿i fermierii cred cå pot ob¡ine pro-

duc¡ii satisfåcåtoare, de 6 - 7 tone, cu o condi¡ie: så aibå ¿i pre¡ bun, de minim 220 euro tona. Georgiu a calculat cât ar putea câ¿tiga fermierul la aceastå valoare: “Dacå vei pune 6 tone la 220 euro, ar însemna 1.320 euro pe hectar, în condi¡iile în care toate costurile pe hectar sunt la 4.500 - 5.000 lei pe hectar. Ceea ce e foarte bine dacå situa¡ia råmâne a¿a. Nu vine vreo calamitate”.

La floarea-soarelui, el sperå så ob¡inå peste 3 tone la hectar pentru a recupera cheltuielile ¿i så aibå un profit.

Anul acesta s-a confruntat cu un fenomen nemaiîntâlnit. În aprilie, a însåmân¡at 38 ha de floarea-soarelui la Or¡i¿oara, iar plantele de pe 6 ha nu au råsårit. A mai semånat o datå. S-a dus dupå douå såptåmâni så verifice. Nu era råsårit nimic. A stat în câmp ¿i a urmårit ce se întâmplå. A¿a a descoperit ni¿te stoluri de porumbei ¿i de ciori ¿i alte påsåri care scurmau ¿i mâncau semin¡ele. Solu¡ia a fost simplå! A împrå¿tiat o remorcå de porumb lângå teren. Lea dat de mâncare påsårilor ¿i atunci au låsat floarea-soarelui în pace, iar în scurt timp semin¡ele au råsårit ¿i ¿i-au urmat dezvoltarea, iar în iunie cultura aråta spectaculos, la fel ¿i cea de porumb.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 27/2023

CULTURI VEGETALE

Porumb atacat de Diabrotica Iarna blândå, primåvara umedå pentru dezvoltarea larvelor, vara caldå pentru cre¿terea adul¡ilor ¿i un sol umed pentru depunerea ouålor au determinat, în iunie, în culturile de porumb din Timi¿ apari¡ia unui dåunåtor extrem de periculos Diabrotica virgifera sau viermele vestic al rådåcinilor de porumb.

Pierderi majore De aceea, Oficiul Fitosanitar Timi¿ a transmis cåtre asocia¡iile ¿i cooperativele de fermieri un buletin de avertizare, în data de 30 iunie 2023, cu privire la un atac de Diabrotica, fiindcå existå pericolul ca så producå pagube importante în culturile de porumb.

“Viermele vestic al rådåcinilor de porumb reprezintå un dåunåtor complex ce nu ¿i-a fåcut apari¡ia în toate zonele ¡årii, înså pagubele care pot fi produse în Vest, N-V, Transilvania sunt semnificative. De¿i pierderile majore sunt cauzate de atacul larvelor la rådåcinå, nu trebuie neglijatå apari¡ia adul¡ilor ¿i în stadiul de vegeta¡ie”, aten¡ioneazå ¿i speciali¿tii Bayer.

Cercetåtorii de la Oficiul Fitosanitar Timi¿ atrag aten¡ia cå pentru efectuarea tratamentului de prevenire ¿i combaterea organismelor dåunåtoare cum este Diabrotica se va folosi produsul Delta gri cu 0,5 litri la hectar. Dar se pot utiliza ¿i alte produse de protec¡ia plantelor similare omologate.

Perioada optimå de tratament este atunci când timpul este lini¿tit ¿i nu existå vânt. Tratamentul se va aplica pe parcele unde pragul economic de dåunare este de unul, douå larve pe plantå.

Profitul Agricol 27/2023

Alte produse utile pentru combaterea adul¡ilor pot fi Faster10 CE - 0,150 litri/ha, Karate zeon - Ninja - 0,250 litri/ha sau Inazuma - 0,15 - 0,2 kg pe ha, care combate ¿i Sfredelitorul porumbului - Ostrinia.

Diabrotica produce “gâtul de lebådå”, la plante Conform speciali¿tilor fitosanitari, Diabrotica are o genera¡ie pe an ¿i ierneazå în stadiul de ou în sol la 10 - 35 cm adâncime.

Larva de Diabrotica virgifera

Pierderile majore sunt cauzate de atacul larvelor, care prezintå trei stadii larvare. Atacul produs de larve la rådåcini provoacå astfel cåderea prematurå a plantelor, fenomen cunoscut cå “gât de lebådå”.

Nu trebule neglijatå apari¡ia adul¡ilor pe parcursul perioadei de vegeta¡ie. Ei se hrånesc la început cu limbul foliar, pe care-l perforeazå, sub formå de dungi longitudinale, albicioase de-a lungul nervurilor. În timpul înfloritului atacul se extinde la polen ¿i måtase, pe care le reteazå.

Uneori consumå boabele din vârful ¿tiule¡ilor, afla¡i în faza de lapte. Adul¡ii migreazå, zboarå spre culturile semånate mai târziu sau pe plante gazdå, precum ¿tirul - Amaranthus r. sau specii de cucurbitacee, dovleci, castrave¡i.

O femelå depune între 300 ¿i 1.000 de ouå. În cazul atacului produs de adul¡i apare polenizare deficitarå cu pierderi de 10-80%, boabe dezvoltate neuniform, apari¡ia bolilor precum fusarioza ¿i tåciunele. Speciali¿tii recomandå ¿i unele metode de combatere a dåunåtorului.

Una dintre acestea poate fi rota¡ia culturilor. Porumbul så revinå dupå 4 ani pe aceea¿i solå. Alte recomandåri sunt: tocarea ¿i încorporarea resturilor vegetale, aråtura adâncå de toamnå ¿i pregåtirea corespunzåtoare a patului germinativ pentru a distruge o parte din ouå, cultivarea de hibrizi cu capacitate foarte bunå de înrådåcinare, aplicarea de tratamente cu insecticide în sol la semånat, monitorizarea culturii cu ajutorul capcanelor galbene sau cu feromoni, aplicarea de insecticide în vederea diminuårii popula¡iilor.

Speciali¿tii de la OF Tim¿ mai atrag aten¡ia ca fermierii så respecte cu stricte¡e normele de lucru cu produse pentru protec¡ia plantelor, normele de protec¡ie a albinelor ¿i a animalelor, potrivit legii nr. 383 din 2013 a apiculturii. Produsele de protec¡ie a plantelor clasificate cå foarte toxice (Tplus ¿i toxice (T) vor fi utilizate numai de persoane juridice care de¡in autoriza¡ie pentru utilizarea acestor produse emise de OFT. “Nu trebuie aplicate tratament a culturilor în zonele de protec¡ie ale surselor de apå în zonele de protec¡ie a sanitarå ¿i ecologicå, precum ¿i în alte zone protejate stabilite în condi¡iile legii. Så påstreze o perioadå de cel pu¡in trei ani documentele de eviden¡å contabilå a produselor de protec¡ie a plantelor depozitate ¿i utilizate în exploata¡ie, precum ¿i registrul de eviden¡å a tratamentelor cu produse de protec¡ie a plantelor”, a concluzionat ing. Doina Munteanu, ¿efa OF Timi¿.

Gheorghe MIRON 33

CULTURI VEGETALE

Maria Schitea, ASAS>

Lucerna este o plant\ minune Printre plantele fixatoare de azot, atât de necesare, lucerna este regina tuturor.

Este cea mai importantå plantå furajerå din ¡ara noastrå, spune Maria Schitea, membru titular la ASAS (foto medalion), o cercetåtoare care ¿i-a dedicat întreaga via¡å profesionalå acestei specii. În România, lucerna acoperå peste 400.000 de hectare. Suprafa¡a de lucernå a crescut cu peste 22%. Fermierii trebuie så aibå în exploata¡ie 10% leguminoase, iar lucerna aduce foarte multe beneficii. Lucerna le oferå crescåtorilor de animale 80-100 de tone la hectar maså verde (16-25 de tone la hectar substan¡å uscatå), 3.000-5.000 kg de proteinå brutå la hectar, iar în substan¡a uscatå - 18-22% proteinå brutå.

Lucerna laså în påmânt cea mai mare cantitate de azot (100-150 kg/ha), dupå cum atestå cercetårile de la Fundulea. Pentru fiecare tonå de substan¡å uscatå, lucerna utilizeazå 30 kg de azot, din care 25% este azot remanent, care va fi folosit de planta post-mergåtoare.

Lucerna este o plantå perenå, care tråie¿te 3-5 ani. Seceta din 2022 a aråtat cå nu rezistå nici ea la caniculå.

Multe culturi de lucernå au pierit ¿i nu au fost trecute la despågubiri pentru fermieri, de¿i cheltuiala pentru înfiin¡area unei asemenea culturi este mare.

Ajutå la men¡inerea apei în påmânt ¿i la stocarea carbonului. Dupå o culturå de lucernå, solul nu mai este tasat.

Asigurå biodiversitatea ¿i reduce utilizarea îngrå¿åmintelor, contribuind astfel la reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå. Distruge toate buruienile, inclusiv pirul sau pålåmida, care au rådåcini adânci. Este o culturå profitabilå ¿i ca furaj, dar ¿i pentru semin¡e.

De exemplu, ferma VIF din Drågåne¿ti-Vla¿ca, conduså de Valericå Pâr34

vescu, a semånat 2.000 de hectare, din care 400 de hectare pentru såmân¡å.

Ob¡inea 500 kg de såmân¡å la hectar în 2022, pe care a vândut-o cu 10 lei/kg, ceea ce înseamnå un venit de 5.000 de lei pe hectar.

Rezultatele cercetårilor de la Fundulea au fost reconfirmate de cercetårile lui Eugen Priboi, care a studiat lucerna timp de 30 de ani în Fran¡a.

Priboi afirmå cå lucerna laså 200 de kilograme de azot remanent la un hectar. Mai ales când e folositå lucerna verde ca îngrå¿åmânt încorporat la coasa a doua, în al doilea an de culturå, nu mai trebuie folosi¡i al¡i fertilizan¡i. Ulterior încorporårii, se seamånå cereale de toamnå.

“Lucerna poate fi consideratå o plantå idealå pentru cultura în sistem ecologic, spune Maria Schitea. Ea laså în sol mai mult azot decât oricare leguminoaså anualå. În catalogul european, existå aproape 500 de soiuri de lucernå, dar eu le recomand fermierilor så cumpere soiurile testate pe teritoriul României.”

Institutul de la Fundulea are 15 soiuri remarcabile prin produc¡ie, adaptabilitate ¿i calitate. Patru soiuri româ-

ne¿ti de lucernå au påtruns în alte ¡åri: Mådålina a ajuns în Rusia (2015), în Ucraina ¿i în Belarus (2017). Cezara se cultivå în R. Moldova (2015), iar Sandra ¿i Daniela se vând bine în Turcia. La sta¡iunea de cercetare de la Caracal, soiul Ileana a înregistrat o cantitate de proteinå brutå în substan¡å uscatå de 4.496 kg la hectar, ceea ce este un record, spune Maria Schitea. Soiurile Constantina ¿i Nicoleta au dat o produc¡ie de 30 de tone la hectar de substan¡å uscatå în al doilea an de vegeta¡ie.

Lucerna se poate semåna primåvara, dar cel mai profitabil este så fie semånatå toamna. “Eu vreau så-i conving pe cât mai mul¡i fermieri så producå såmân¡å de lucernå fiindcå este foarte profitabilå. Tehnologia de cultivare nu este complicatå”, spune cercetåtoarea. Nu se aplicå îngrå¿åminte pe bazå de azot la lucernå, dar fosforul asigurå un spor de produc¡ie de 20%.

Recomandå o densitate de 10 kilograme de såmân¡å la hectar în culturå deaså ¿i 5 kilograme în culturå rarå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 27/2023

INTERVIU

Ion Neculcea> Noi vindem tehnologii pentru fermieri Urma¿ul cronicarului Ion Neculcea a devenit un producåtor consacrat pentru fermierii din România ¿i nu numai. Inven¡iile ¿i tehnologiile lui ajutå la dezvoltarea agriculturii ¿i au depå¿it frontierele na¡ionale. În timp ce autoritå¡ile puneau industria chimicå pe butuci ¿i butucii pe foc, la marginea localitå¡ii Filipe¿ti, la 22 de kilometri de Bacåu, spre Roman, un tânår specialist sfida vremurile cumpårând, în 2002, ruinele unei fabrici construite în 1890.

Pe atunci (1890), nu exista localitatea Filipe¿ti, era doar Gara Galbeni, unde s-a nåscut actorul Radu Beligan, iar în proximitate se aflå situl arheologic Zargedava, prima a¿ezare ce atestå începuturile ora¿ului la daci. În incinta ansamblului, exista un conac aflat într-o stare avansatå de degradare. Legenda spune cå acel conac ar fi apar¡inut unui investitor grec, care a pus ¿i bazele primei fabrici de glucozå din ¡inuturile noastre. Istoria locului este una impresionantå. Pânå la Primul Råzboi Mondial, producea glucozå ¿i ingrediente pentru ciocolatå. În timpul Primului Råzboi Mondial, se fabricau echipamente militare, dupå care, în perioada interbelicå, s-a revenit la vechea activitate, ca mai apoi, în timpul celui de-Al Doilea Råzboi Mondial, så se fabrice din nou echipamente militare. Era cea mai zbuciumatå perioadå fiindcå în subsolurile conacului a func¡ionat o închisoare secretå, nazistå, apoi KGBistå ¿i, în final, comunistå, neexistând date certe pânå când a func¡ionat. Înså fabrica a fost na¡ionalizatå ¿i a func¡ionat pânå în 1990. Producea amidon modificat, spirt ¿i altele. Din 1990 ¿i pânå în 2002, fabrica a fost abandonatå, timp în care a ajuns pradå ho¡ilor, 36

iar ea s-a degradat, aråtând ca în urma unor bombardamente.

Tânårul Ion Neculcea a avut curajul så cumpere acele ruine, investind ¿i ridicând o nouå unitate de produc¡ie. S-a nåscut pe 18 august 1963, la Tescani, locul unde se aflå ¿i conacul Rosetti Tescanu, cunoscut de mul¡i drept “Casa Memorialå George Enescu”.

- E distan¡å mare de la pådure la chimie?

- Nu. Mi-a plåcut foarte mult chimia.

Era o materie pe care am studiat-o pentru admiterea la Facultatea de Stomatologie, înså timpurile m-au dus în altå parte.

- Ce v-a determinat så intra¡i în afaceri?

- Am vrut så fiu liber. Pânå în 1989, pådurea se bucura de o aten¡ie specialå. Era aurul verde ¿i nu era doar o vorbå. ªtiam cå multå pådure o så disparå, fårå posibilitatea regenerårii, atunci am zis cå e momentul så plec. ªi a¿a s-a ¿i întâmplat. Am plecat ¿i a fost mai bine. În 1996, l-am cunoscut pe marele profesor Corneliu Oniscu, un inventator de talie mondialå, care de¡ine peste 80 de brevete de inven¡ii. El se întâlnise cu profesoara mea de chimie din liceu ¿i i s-a plâns cå are o inven¡ie pentru un produs folosit la ignifugarea lemnului ¿i cå nu gåse¿te un investitor pentru aplicarea inven¡iei. Profesoara mea ¿i-a amintit de mine ¿i i-a recomandat så må caute. ªi m-a gåsit u¿or. Mi-a spus ce vrea så facå ¿i trei zile am râs întruna. ªtiam cå pentru a¿a ceva aveam nevoie de utilaje, de un spa¡iu de produc¡ie. Înså m-a convins så fac un pas în aceastå direc¡ie. Am încropit o instala¡ie pilot ¿i am fåcut produsul respectiv. Am mers

cu el la Salonul Interna¡ional de Inventicå ¿i Noi Tehnologii de la Bruxelles ¿i am fost medaliat cu argint. ªi de aici a plecat totul.

- Unde era sta¡ia pilot?

- Pe Calea Moldovei din Bacåu. Era un magazin IDMS, vindea ma¿ini Dacia. Lângå magazin, era o sec¡ie de reparat camioane. Am închiriat douå camere ¿i acolo am fåcut ni¿te mixere din inox. Timp de 2 ani am lucrat la produsul medaliat cu argint, dorind så ob¡in aurul. În 2000, am mers din nou la Salonul EUREKA de la Bruxelles, produsul a fost superior îmbunåtå¡it ¿i a primit medalia de aur. A¿a am în¡eles cå trebuie så ne dezvoltåm în aceastå direc¡ie. Aståzi suntem cei mai cunoscu¡i din România, nu numai ca fabrican¡i de produse pentru protec¡ia lemnului, ci ¿i pentru alte substan¡e chimice speciale.

Produsele noastre au fost utilizate la lucråri importante în ¡arå, precum Centrala Nuclearå Cernavodå, Palatul Cotroceni, Palatul Culturii din Ia¿i etc.

Cu asta am început.

Din 1998 ¿i pânå în 2008, am lucrat pentru materiale de protec¡ie ¿i vopseluri speciale. În 2008, împreunå cu profesorul Oniscu am început så lucråm pe o auxinå, formulå care avea så devinå obiectul unui nou brevet de inven¡ie. Discutåm aici despre un biostimulator, practic lipsit de toxicitate, ce a fost testat ¿i omologat pentru administrarea în orice perioadå de vegeta¡ie a plantelor, inclusiv în perioada de înflorire, care s-a remarcat prin sporuri semnificative de produc¡ie.

- Era o performan¡å. Cum a¡i reu¿it?

- Este un produs cu rezultate Profitul Agricol 27/2023

INTERVIU

Ion Neculcea

excep¡ionale, cu efecte sigure asupra produc¡iei plantelor ¿i e recunoscut la nivel interna¡ional. Noi nu vindem îngrå¿åminte, noi vindem tehnologii. Noi suntem formulatorii îngrå¿åmântului Smart Guard Hidro, cunoscut ¿i sub denumirea de “ploaia solidå”, produs benefic acestor vremuri, când seceta provoacå pagube uria¿e fermierilor.

Efectul urbanizårii, mai exact construirea de locuin¡e în imediata vecinåtate ne-a împins ca, în 2013, så decidem construirea unei noi fabrici în afara localitå¡ii, la 3 km distan¡å de fabricå.

Am cumpårat 12 hectare de teren de la mai mul¡i proprietari. Era un teren mlå¿tinos. Pu¡ini s-ar fi încumetat så construiascå. A trebuit så aduc påmânt ¿i så ridic terenul cu 1,3 metri pe o suprafa¡å de 18.000 metri påtra¡i pentru a putea construi noua fabricå. Pentru dotarea cu utilaje moderne, am accesat ¿i fonduri europene prin Ministerul Cercetårii. Înså îmi aduc aminte cå a fost un risc uria¿ pentru cå una din condi¡iile impuse era så ob¡in un nou brevet de inven¡ie, pentru o substan¡å mult mai performantå, plecând de pe funda¡ia unui brevet de inven¡ie ob¡inut anterior. Dacå nu reu¿eam, trebuia så înapoiez banii.

Nu a fost cazul, chiar dacå a fost multå muncå, efortul a meritat din plin. Din surse proprii, credite bancare ¿i fonduri europene, am reu¿it så ne extindem Profitul Agricol 27/2023

liniile de produc¡ie cu utilaje de ultimå genera¡ie, ce vin în completarea echipamentelor de la prima noastrå fabricå. Încå mai avem ¿i azi de transferat utilaje de la fosta fabricå, ¿i ar trebui så o facem urgent, ne preseazå desfå¿urarea noului proiect. Nu vreau så abandonez acel loc, îmi aminte¿te de curajul din tinere¡ea mea ¿i tot ce am creat pe acel teren s-a nåscut din curaj...

- Vå referi¡i la labirint?

- Da, ¿i la labirint. Nu sunt mul¡i cei care au råbdarea så lucreze la un proiect de a¿a anvergurå ¿i o perioadå a¿a de lungå de timp. Am lucrat la el 16 ani. Dar nu må refer doar la proiectul cu labirintul, ci ¿i la cel care completeazå acest proiect. Este vorba de un proiect gigant. Vreau så fac dintr-un loc plin de istorie, unul din cele mai frumoase parcuri de amuzament ¿i relaxare din lume.

Restul e secret ¿i ve¡i afla la timpul potrivit.

- Atunci revenim la agriculturå.

Cum testa¡i pia¡a ca så trece¡i la un produs nou? Care e percep¡ia? Cum reu¿i¡i så vå orienta¡i spre ceva care merge?

- Existå trei categorii de pie¡e: genera¡ia de seniori din agriculturå (80% nu schimbå nimic din tehnologiile pe care le-au apucat), genera¡ia de mijloc

¿i genera¡ia de juniori. Cel mai bine se lucreazå cu genera¡ia de mijloc (30-55 de ani), ei sunt aten¡i la tehnologii noi ¿i dispu¿i så aplice. Seniorii au apucat så lucreze cu nitrocalcar ¿i lucreazå tot a¿a, dar ei nu în¡eleg de ce nu fac produc¡ie. În genera¡ia de mijloc, sunt fermieri care apeleazå deja la tehnologiile de vârf ¿i aici må refer la fertilizårile cu îngrå¿åminte lichide, injectate direct în sol. Cunosc fermieri care aplicå aceastå tehnologie de cinci ani. Îmi amintesc cå într-o zi un mare fermier din Moldova a venit la noi cu ¿eful fermei vegetale pentru a discuta de un îngrå¿åmânt lichid cu o formulå specialå. A stat la noi în laborator de la ora 9:00 pânå s-a întunecat. Efectiv a asistat la toate metodele de analizå ¿i de atunci a råmas fidel tehnologiilor noastre. Este drept cå ob¡ine ¿i cele mai mari produc¡ii în agriculturå în urma aplicårii noilor tehnologii. Noi suntem ca o carte deschiså pentru fermieri, putem så realizåm formule personalizate pentru nevoile lor, ne pot vizita fabrica, asistând la procesul de produc¡ie. Sigur, cartea råmâne deschiså pânå la un punct... este totu¿i o fabricå modernå, multe din produsele fabricate aici fiind sub brevete de inven¡ii.

a consemnat Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA

ANIMALELOR DSVSA Timi[ a stins focarul de pest\ de la Smithfield Cenei Direc¡ia Sanitarå Veterinarå ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor Timi¿ sus¡ine cå, începând cu data de 30 iunie, au fost ridicate restric¡iile sanitare veterinare în urma stingerii focarului de pestå porcinå africanå din exploata¡ia comercialå a SC Smithfield ferma Cenei, jude¡ul Timi¿, în baza actului de stingere oficialå a bolii.

M

edicul Flavius Nicoarå, directorul DSVSA Timi¿, a declarat cå, în urma desfå¿urårii ¿edin¡ei cu membrii Centrului Local de Combatere al Bolilor jude¡ul Timi¿, în data de 30 iunie, s-a emis hotårârea pentru aprobarea ridicårii restric¡iilor sanitare veterinare în urma stingerii focarului de PPA din explota¡ia comercialå Smithfield Cenei. În zona de protec¡ie au fost inspectate exploata¡iile nonprofesionale cu porcine, în care s-a efectuat inspec¡ia clinicå ¿i termometria acestora, nefiind constatate porcine bolnave ¿i nici modificåri ale stårii de sånåtate sau semne clinice care pot fi atribuite PPA. În zona de supraveghere au fost inspectate exploata¡iile nonprofesionale cu porcine în care s-a efectuat inspec¡ia clinicå, iar în exploata¡iile comerciale s-a efectuat inspec¡ia clinicå ¿i recoltarea de probe sânge. În urma examenelor clinice efectu38

ate, nu au fost depistate porcine cu semne specifice de boalå (PPA) ¿i nici modificåri ale stårii de sånåtate sau semne clinice care pot fi atribuite pestei porcine africane.

Introducerea porcinelor în exploata¡ie se va face numai cu aprobarea Direc¡iei Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor Timi¿.

Repopularea se va putea face nu-

Precizåm cå pesta porcinå africanå nu afecteazå oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnåvire pentru oameni, acest virus având, înså, impact la nivel social din punct de vedere economic pentru specia suinå”, spune dr. Flavius Nicoarå. În exploata¡iile comerciale, de asemenea, a fost efectuatå inspec¡ia clinicå a porcinelor ¿i prelevarea de probe de sânge, dupå cum urmeazå: SC Top Suin Checea1, SC Suin Grup-Checea2 ¿i SC Tim Suin Checea-3, conform buletinelor de analizå eliberate de LSVSA Timi¿ cu rezultate negative la virusul pestei porcine africane.

Se ridicå restric¡iile sanitare veterinare din zona de protec¡ie: localitatå¡ile Cenei ¿i Bobda, ¿i din zona de supraveghere din localitå¡ile Beregsåul Mare, Beregsåul Mic, Cårpini¿, Uivar, Sânmartinul Maghiar, Råu¡i, Dinia¿, Sânmihaiul German, Pustini¿ ¿i, respectiv, din fermele Top Suin Checea1, SC Suin Grup-Checea-2 ¿i SC Tim Suin Checea-3.

mai dupå notificarea DSVSA Timi¿.

Råmân în vigoare toate måsurile de prevenire a introducerii virusului pestei porcine africane pe teritoriul jude¡ului Timi¿.

Mi¿carea animalelor se va efectua numai dupå solicitarea avizului sanitar veterinar la DSVSA Timi¿.

“Precizåm cå pesta porcinå africanå nu afecteazå oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnåvire pentru oameni, acest virus având, înså, impact la nivel social din punct de vedere economic pentru specia suinå”, mai spune dr. Flavius Nicoarå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 27/2023

Bani cu dedica]ie pentru biogaz din gunoi de grajd Ministerul Mediului a publicat Ordinul 1496/2023 pentru sprijinirea investi¡iilor destinate promovårii produc¡iei de biogaz pe bazå de gunoi de grajd.

Este o schemå de ajutor de stat, dar, dacå ¡inem seama cå numai 15 entitå¡i vor primi banii, afacerea råmâne o simplå “schemå”.

B

ugetul total alocat este de 27.011.588,5 euro, din care 20.778.145 reprezintå sume provenind din fonduri europene asigurate prin Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å, iar 6.233.443,5 euro, cofinan¡are de la bugetul de stat. Numårul maxim de beneficiari în cadrul schemei este 15.

Måsurile de sprijin acordate solicitan¡ilor pentru realizarea de investi¡ii constau în acordarea de alocåri financiare din fonduri europene (granturi).

Intensitatea ajutorului de stat acordat prin prezenta schemå de ajutor de stat este de maximum 90% din costurile eligibile. Ajutorul maxim care se poate acorda pentru un proiect de investi¡ii nu 40

poate depå¿i 3.740.066 euro.

Prezenta schemå de ajutor de stat se adreseazå fermelor mari, cooperativelor agricole, parteneriatelor între acestea, parteneriatelor între ferme/cooperative agricole ¿i unitå¡i administrativ-teritoriale (UAT), parteneriatelor între ferme (indiferent de dimensiune) ¿i întreprinderi (altele decât ferme) sau parteneriatelor între ferme/cooperative agricole, UAT-uri ¿i întreprinderi. În cazul solicitantului individual, acesta este obligat ca pânå la darea în func¡iune a investi¡iei så înscrie în statut activitatea privind producerea de energie electricå/termicå, corespunzåtoare diviziunii 35: “Produc¡ia ¿i furnizarea de energie electricå ¿i termicå, gaze, apå caldå ¿i aer condi¡ionat” din codurile CAEN. În cazul parteneriatelor, obliga¡ia descriså mai sus revine liderului de parteneriat.

Prezenta schemå se aplicå pentru proiectele care propun ca ac¡iuni realizarea capacitå¡ilor de producere a energiei, utilizând surse regenerabile, respectiv biogaz produs prin utilizarea ca materie primå a gunoiului de grajd ¿i a altor de¿euri compostabile. Ea se aplicå numai instala¡iilor noi.

Condi¡iile de eligibilitate cer ca instala¡ia så aibå capacitate de minimum 300 KW electrici ¿i minimum 300 KW

termici ¿i pânå la 1 MW electric ¿i 1 MW termic. Biogazul produs va fi utilizat pentru produc¡ia de energie electricå ¿i termicå ¿i nu se va arde exclusiv la faclå, iar echipamentele furnizate în cadrul investi¡iei sunt din categoria celor mai bune tehnologii disponibile din punctul de vedere al protec¡iei mediului.

Perioada de implementare a proiectului începe odatå cu semnarea contractului de finan¡are, respectiv data acordårii ajutorului de stat, ¿i se încadreazå în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, respectiv între data declarårii selectårii proiectului de cåtre furnizorul de ajutor de stat ¿i 30.06.2026, cu respectarea principiului “demararea lucrårilor”. Prezenta schemå se aplicå de la data aprobårii pânå la data de 30.06.2026. În anul 2023 se va organiza prima procedurå/se vor organiza procedurile de licita¡ie competitivå, deschiså, transparentå ¿i nediscriminatorie pentru selectarea beneficiarilor. În cazul în care bugetul schemei de ajutor de stat nu se consumå integral dupå prima procedurå, MMAP va organiza un nou apel pentru suma råmaså neutilizatå.

Plå¡ile în cadrul schemei se pot face pânå la data de 30.06.2026.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 27/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Radu R\ducu> Vindem berbeci pentru ameliorarea turmelor Acolo unde se îmbinå creativitatea ¿i cercetarea ¿tiin¡ificå, se ob¡in performan¡e ¿i apare profitul, chiar dacå în formele lui cele mai palide, spune Radu Råducu, directorul Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Cre¿terea Ovinelor ¿i Caprinelor Palas, Constan¡a.

Este meritul lui cå acest institut nu a clacat încå în confruntårile dintre amatorii de terenuri pentru industria imobiliarå.

mare de Bilciure¿ti ¿i nu putem så mergem cu toate animalele acolo. Dacå fermele obi¿nuite pot fi extinse sau diminuate în func¡ie de conjunctura economicå, de schimbårile climatice, în cazul institutului nu se poate acest lucru pentru cå noi de¡inem opt rase de oi ¿i douå rase de capre, în afarå de noii precursori, crea¡ii biologice în curs de consolidare biologicå pentru alte douå rase

- una de oi ¿i alta de capre. Nu putem så umblåm la aceste efective, så le restructuråm, în func¡ie de posibilitå¡i de furajare ¿i de îngrijire, pe care le avem, în func¡ie de finan¡area pe care o primim fiindcå trebuie respecta¡i parametrii genetici, fårå de care crea¡ia bioF logicå a Institutului dispare.

Viorel PATRICHI

- Domnule director, cum a reu¿it så supravie¡uiascå Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Cre¿terea Ovinelor ¿i Caprinelor Palas în condi¡ii atât de ostile?

- Institutul nostru este cea mai mare, cea mai puternicå ¿i cea mai extinså unitate de cercetare zootehnicå din România. ªi asta pentru cå, urmare a prevederilor Legii 45, lege care guverneazå activitatea unitå¡ilor de cercetare agricolå, am preluat prin fuziune încå trei sta¡iuni de cercetare: sta¡iunea pentru ovine de la Reghin, Mure¿, sta¡iunea pentru ovine de la Bilciure¿ti, Dâmbovi¡a, ¿i sta¡iunea de la Ru¿e¡u, Buzåu.

Efectivele de ovine pe care le de¡inem noi au ajuns la 6.000 de capete, adicå peste 1.500 unitå¡i vitå mare. Oamenii Institutului lucreazå 1.300 de hectare în toate cele patru unitå¡i. Din aceastå suprafa¡å, 40 de hectare sunt på¿une alpinå. Nu este suficient dacå avem în vedere condi¡iile climatice, faptul cå på¿unea naturalå se aflå la distan¡å Profitul Agricol 27/2023

41

CRE{TEREA ANIMALELOR - Care este rela¡ia Institutului cu crescåtorii de oi ¿i de capre din România?

- Institutul nostru face parte din asocia¡iile profesionale ale crescåtorilor de ovine ¿i de caprine. În func¡ie de zonå, suntem membri în Asocia¡ia crescåtorilor de ovine din Dobrogea prin Palas, la Bilciure¿ti, suntem membri în Asocia¡ia crescåtorilor de ovine ºurcanå, la Reghin colaboråm cu Asocia¡ia de crescåtori de ºurcanå ¿i ºigaie.

Avem o rela¡ie foarte bunå cu toate asocia¡iile, suntem ¿i membri fondatori ai acestor asocia¡ii. Nu existå concuren¡å sau adversitate între noi. Fermierii preiau progres genetic de la unitatea noastrå ¿i suntem încânta¡i de rezultate.

F

- Ce vå propune¡i în perspectivå?

- Vrem så dezvoltåm alte rase specializate pentru produc¡ia de carne, cu tehnologii noi de cre¿tere ¿i de produc¡ie. Avem urmåtoarele rase în portofoliul nostru: în primul rând, patru rase moderne, create de Institut - Merinos de Palas, Rasa de Lapte Palas, Rasa de Carne Palas, Rasa cu prolificitate ridicatå - toate create ¿i omologate la Palas.

Ne ocupåm de rasa ºurcanå de la Bilciure¿ti, varietatea Bålå (Belå), ¿i rasa ºigaie Ruginie la Reghin. Urmeazå rasa Merinos Australian, singurul nucleu din Europa, pe care îl de¡ine România prin institutul nostru, ¿i rasa Polwarth din Australia. Rasa Polwarth este un tip morfo-productiv de carne - lânå finå, adaptat la condi¡iile din zonele cu umiditate mai ridicatå ¿i mai rece. S-a format în statul Victoria din Australia, din încruci¿area oilor Merinos australian cu berbecii Lincoln. Merinosul de¡ine ¾% din sânge. Este un nucleu men¡inut în via¡å la Palas de zeci de ani. S-au påstrat pentru cå le-am ¡inut noi. Cre¿tem capre din rasa Carpatinå la Reghin ¿i vom omologa o nouå raså de capre peste câ¡iva ani pentru carne, realizatå la Palas prin încruci¿area caprelor din rasa Carpatinå cu ¡api din rasa Boer.

42

- A¡i spus cå vinde¡i berbeci de pråsilå. Un scandal întreg ¡ine de câ¡iva ani între crescåtorii mari ¿i cei mijlocii referitor la berbecii cu origine atestatå. Primii vând berbeci de calitate îndoielnicå celorlal¡i ¿i primesc subven¡ia cea mai mare. Crescåtorii mari sunt acuza¡i cå nu vor så facå testul genomic pentru berbeci, de unde ¿i pericolul scrapiei. Valeriu Tabårå afirma recent cå România nu este în stare så exporte un berbec cu origine atestatå, de¿i ¡ara noastrå are exemplare superbe. În ce måsurå este motivat acest conflict?

- Institutul nu are probleme referitoare la genealogia berbecilor de reproduc¡ie. Noi am creat rase de lapte ¿i rase de carne, dar nu pot exporta în Fran¡a care are multe rase. În Anglia - la fel. E foarte u¿or så facem export în ¡årile vecine.

Calitatea geneticå este indubitabilå, dar trebuie så facem ¿i noi un efort pentru încheierea unor asemenea acorduri comerciale ca så exportåm animale pentru reproduc¡ie, nu pentru tåiere. Institutul nu poate face acest lucru cu fermierii din Serbia, de exemplu.

Noi nu avem nimic împotrivå så facem testele ADN ¿i a¿a disputele nu-¿i mai au rostul. Dacå hotåråsc asocia¡iile de crescåtori ¿i ANZ så facem export, noi colaboråm.

- Potrivirea perechilor la tauri presupune cunoa¿terea liniilor genetice.

De ce procedura nu ar fi valabilå ¿i pentru berbeci, mai ales cå existå riscul consangvinizårii?

- Sigur cå da, e posibil.

- Cum vede¡i posibilitatea omologårii ca rase a varietå¡ilor de ºurcanå? De ce se tergiverseazå acest lucru? Cum pot fermierii så preia rigoarea cercetåtorilor de la Institutul Palas?

- Este un lucru posibil de fåcut. Trebuie lucrat în lini¿te ¿i cu multå aten¡ie.

Noi suntem o carte deschiså pentru crescåtori. Nu existå fermier care så vinå la noi ¿i så nu avem un dialog. Îi ajutåm så-¿i îmbunåtå¡eascå activitatea în exploata¡ii. Trebuie depuse ni¿te eforturi, trebuie respectate ni¿te precepte. Este o muncå grea ¿i mul¡i abandoneazå aceastå activitate. Asocia¡iile fac controlul produc¡iilor pentru animalele din registrele genealogice, dar trebuie un sprijin direct din partea statului pentru cei care aplicå procedurile standard pentru ameliorarea anumitor rase. ªi nouå ne este greu pentru cå trebuie så tråim ¿i din venituri proprii. Eu a¿ propune urmåtorul plan pentru institut: så oferi anual 500 de berbeci de reproduc¡ie pentru crescåtorii care fac ameliorare. Noi îi dåm gratuit crescåtorilor ¿i så ni-i plåteascå statul, iar asocia¡iile så ur måreascå apoi ce fac crescåtorii cu exemplarele respective, cum le folosesc, dacå au deschise registre de montå ¿i de fåtåri, toate eviden¡ele ce ¡in de performan¡ele ¿i genealogia animalelor.

Una e så-i dai crescåtorului 1.000 de lei pe care îi poate folosi ¿i în alte scopuri, dar alta este så primeascå doi berbeci de 1.000 de lei. În acest an, noi am vândut berbecii cu câte 3.000 de lei, inclusiv TVA. Nu este un pre¡ bun. Este doar un pre¡ justificativ pentru noi ¿i accesibil pentru crescåtori. Am fost întreba¡i de ce nu vindem ¿i noi mai scump.

Fermierii nu ar fi dat mai mul¡i bani. Trebuie så admitem cå 80% din oile României sunt de¡inute de crescåtorii mici ¿i mijlocii. Ei nu pot da 1.000 de euro pe un berbec. Dacå eu nu pot vinde berbecul de pråsilå din cauza pre¡ului prea mare, råmân cu el în stoc ¿i îl dau la carne cu 800 de lei, cu pu¡in peste pre¡ul de cost.

Dacå îl dau la un pre¡ convenabil, am ¿i eu certitudinea cå berbecul vândut de mine va fi folosit pentru îmbunåtå¡irea performan¡ei, iar munca mea de cercetare este materializatå în curtea crescåtorului.

Profitul Agricol 27/2023

MA{INI & UTILAJE Training pentru operatorii combinelor Deutz-Fahr NHR Agropartners împreunå cu speciali¿ti de combine de cereale Deutz-Fahr ai grupului SDF au sus¡inut timp de o lunå un amplu program de specializare pentru operatorii combinelor din România.

Cursurile au cuprins o parte teoreticå ¿i o parte practicå prezentatå pe utilaje. Cursan¡ii au primit toate informa¡iile necesare de operare utilaj, setåri pentru monitor, setåri utilaj pentru culturi normale, culturi dificile ¿i modurile de abordare în anumite situa¡ii de culturi mai speciale. Pentru o utilizare cât mai îndelungatå a combinelor, s-a pus accentul pe între¡inerea zilnicå, såptåmânalå ¿i periodicå a acestora.

“Ne bucuråm cå am organizat un asemenea program de instruire ¿i în România. A fost o bunå ocazie de a interac¡iona fa¡å în fa¡å cu operatorii români, de a le împårtå¿i din experien¡a noastrå ¿i de a-i ajuta pentru a ob¡ine rezultate optime”, a declarat Vedran Topic, specialist combine cereale în cadrul grupului SDF.

Arpad DOBRE

Obiectivul a fost actualizarea cuno¿tin¡elor de operare chiar înainte de începerea seceri¿ului, pentru ca fermierii care au combine de cereale Deutz-Fahr så aibå cele mai bune rezultate ¿i performan¡e sporite la recoltarea cerealelor.

Au fost efectuate 10 sesiuni de curs la care au participat peste 230 de persoane care ¿i-au actualizat cuno¿tin¡ele despre operarea eficientå ¿i productivå combinelor.

Kubota M5002 pentru ferme mici [i medii Gama de tractoare Kubota din seria M5002 are patru modele, echipate cu motoare Kubota care dezvoltå puteri de la 94 la 115 CP ¿i au o productivitate sporitå în ferme vegetale ¿i exploata¡ii zootehnice de mici ¿i medii.

Tractoarele Kubota M5002 au variantele Rops (sistem de bare de 44

protec¡ie care înlocuiesc cabina ¿i protejeazå operatorul în cazul unei råsturnåri) ¿i cu cabinå. De asemenea, op¡ional, aceste modele pot fi dotate ¿i cu încårcåtor frontal MX A 1110, cu o capacitate de ridicare de maximum 1.700 kg la înål¡imea de 4 m, iar capacitatea de ridicare pe spate a tractorului este de 4.100 kg. Motoarele Kubota care echipeazå seria M5002 au un volum de 3.769 centimetri cubi, 4 cilindri ¿i dezvoltå o vitezå maximå de 40 km/h în sistem Eco Drive. Motoarele îndeplinesc cerin¡ele normei de poluare

Stage V ¿i dispun de a¿a-numita memorie rpm dual engine ¿i de “Work Cruise” (pentru managementul rpm).

Avantajele oferite de tractoarele M5002 includ echiparea cu inversor electrohidraulic, economia de combustibil ¿i nivelurile scåzute de vibra¡ii ¿i zgomot, datoritå func¡iei “Overdrive”, viteza maximå de 40 km/h fiind atinså la 1.945 rpm. Tractoarele dispun de un rezervor de motorinå de 105 l ¿i unul de AdBlue de 12 l.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 27/2023

MA{INI & UTILAJE

Utilaje Grain Bags pentru depozitarea în siguran]\ a cerealelor Grain Bags a fåcut recent o demonstra¡ie de încårcare a orzului în silobag, cu utilajul Grain Profi, pentru Premium Porc Group, unul dintre cei mai mari producåtori de carne de porc din România, la Fabrica de nutre¡uri combinate a companiei din Slobozia Ciorå¿ti, jude¡ul Vrancea.

D

epozitarea în astfel de saci de polietilenå speciali, cu ¿apte straturi (importa¡i din Argentina), asigurå o depozitare optimå, în lipsa aerului, ceea ce eliminå total riscul degradårii cerealelor în interior. Grain Bags a aniversat recent 8 ani de când a început activitatea în România, iar în acest interval de timp a încårcat peste un milion de tone de cereale în silobag.

Tehnicienii Grain Bags au fåcut toate pregåtirile necesare pentru încårcarea în bune condi¡ii a cerealelor în sacii tip siloz. Grain Bags se mândre¿te ca fiind singura companie din România care are o echipå tehnicå specializatå pe sistemul silobag.

A¿ezarea sacului pe echipamentul de încårcare Grain Profi este una dintre principalele opera¡iuni care garanteazå umplerea optimå ¿i påstrarea cerealelor în bune condi¡ii, iar speciali¿tii Grain Bags prezen¡i la demonstra¡ie ¿i-au aråtat din plin profesionalismul.

Sacul pregåtit a fost etan¿at ermetic la un capåt, iar celålalt capåt a fost ata¿at la echipament, moment în care un camion încårcat cu peste 20 de tone de orz (din cele 500 de tone care au fost pregåtite pentru încårcare) s-a apropiat de ¿necul de încårcare în utilaj, iar opera¡iunea a debutat ¿i continuat fårå probleme, la fel ¿i umplerea sacului.

Daniela Cristescu, Marketing Mana-

Profitul Agricol 27/2023

ger Grain Bags, ne-a spus cå tehnologia de încårcare în saci tubulari tip silobag a apårut în urmå cu peste 30 de ani în Argentina, ¡arå ale cårei cereale sunt depozitate în propor¡ie de 40% în astfel de saci de polietilenå. Pe de altå parte, ¿i Grain Bags este prezentå de ani buni în România. “În aceastå lunå am aniversat 8 ani de când compania Grain Bags a început activitatea în România. În to¡i ace¿ti ani, însumat, am încårcat peste un milion de tone de cereale, folosind utilaje de încårcare, în peste 500 de ferme. Aceastå tehnologie oferå condi¡ii avantajoase de depozitare în siguran¡å a cerealelor, fiind o solu¡ie la îndemâna tuturor fermierilor. ªi pentru cå aniversåm 8 ani de activitate în România, Grain Bags oferå gratis doi saci tip siloz cu capacitate de 400 de tone fermierilor care achizi¡ioneazå orice utilaj din portofoliul nostru”. ªi pentru tot vorbim de echipamentele Grain Bags pentru depozitarea accesibilå ¿i în siguran¡å a cerealelor în silobag, iatå câteva dintre ele:

Grain Profi Cel mai vândut utilaj din gama Grain Bags. Poate fi încårcat cu cereale direct din camion, la cupå, ori de la remorca

cu autodescårcare sau cu ¿uber. Debit de umplere: 150 - 300 tone/orå, prizå putere 540 rpm, cu cardan ¿i angrenare de la tractor.

ªnec Easy load 120 Ajutå alimentarea utilajului Grain Profi direct de la ¿uber-ul remorcii sau camionului. Debit de umplere: 100 tone/orå.

ªnec Easy load 200 Ajutå alimentarea utilajului Grain Profi direct de la ¿uber-ul remorcii sau camionului. Debit de umplere: 200 tone/orå.

Ex Bag Basic Utilaj de descårcat din silobag. Debit de descårcare: 170 tone/orå, 10 ore încontinuu. Putere necesarå de la tractor: minimum 120 CP.

Ex Bag Profi Utilaj de descårcat din silobag. Debit de descårcare: 250 tone/orå, 10 ore încontinuu. Putere necesarå de la tractor: minimum 115 CP.

Arpad DOBRE

45

MA{INI & UTILAJE

Claas “cite[te” culturile [i scade costurile cole “semnalizeazå” cå au nevoie de Campania de seceri¿ este în toi, service. urmeazå la recoltat rapi¡a, pre¡urile la cereale nu prea sunt dåtåtoare de optimism, dar culturile de porumb ¿i floarea-soarelui parcå mai aduc o razå de speran¡å. În aceste condi¡ii, este bine ca fermierii så ¿tie în timp real care este aportul de nutrien¡i în culturile de plante prå¿itoare ¿i care este randamentul la hectar la recoltarea cerealelor.

C

antitatea minimå ¿i maximå la hectar poate indica unde se poate aplica ulterior fertilizare cu ratå variabilå ¿i ce consumuri ¿i costuri trebuie avute în vedere pentru înfiin¡area culturilor de toamnå. Claas are o serie de solu¡ii la toate acestea ¿i oferå fermierilor solu¡ii digitale complete, pentru sporirea produc¡iilor ¿i reducerea cheltuielilor.

Printre cele mai utilizate solu¡ii digitale Claas enumeråm: - CEMOS - asisten¡å pentru operator, - Crop Sensor - “citirea” electronicå a culturilor, - GPS Pilot, pentru autoghidare.

Pe de altå parte, Claas pune la dispozi¡ia fermierilor platforma complexå pentru managementul datelor din fermå, care include DataConnect, Telematics, Fleet View ¿i Claas API. La acestea se adaugå Claas Connect, o conexiune mobilå permanentå între fermier ¿i ma¿inile sale agricole, precum ¿i Remote Service - prin care ma¿inile agri46

Dar så detaliem pu¡in fiecare solu¡ie digitalå Claas: CEMOS - cuprinde toate sistemele care optimizeazå performan¡ele combinelor de recoltat, ale celor pentru furaje ¿i tractoarelor Claas. Asistå operatorul prin adaptare permanentå la condi¡iile din teren.

Avantaje: - scåderea uzurii anvelopelor, - compactare reduså a solului datoritå presiunii optime din anvelope, - costuri de operare scåzute prin randamentul pe suprafa¡å sporit, - utilizarea poten¡ialului complet al utilajului, - reducerea nivelului de uzurå al utilajului, la utilizarea plugurilor.

Crop Sensor - “cite¿te” în timp real culturile ¿i con¡inutul lor de nutrien¡i cu ajutorul unor sisteme digitale. Optimizeazå aplicarea de îngrå¿åminte cu azot, fertilizan¡i ¿i alte produse fitosanitare pentru diferite tipuri de culturi.

Crop Sensor asigurå aplicarea doar a cantitå¡ii necesare de fertilizan¡i, protejând astfel solul.

GPS Pilot - se aflå în dotarea standard a diverselor utilaje agricole sau poate fi montat ulterior ¿i oferå precizie ridicatå în orice moment ¿i la orice vitezå. Acest sistem utilizeazå semnalele transmise de satelit pentru a ghida utilajul în siguran¡å ¿i fårå efort pe linii paralele. Opereazå automat ¿i controleazå direct ghidarea hidraulicå al utilajului. GPS Pilot ajutå operatorul så utilizeze întreaga lå¡ime de lucru a utilajului ¿i reduce suprapunerile.

Managementul datelor - include urmåtoarele sisteme digitale: - DataConnect - asigurå comunicarea între utilaje, indiferent de marcå - Telematics - transferå date direct de pe câmp direct cåtre fermå prin interfa¡a Claas API - Fleet View - coordoneazå precis echipa de transport la recoltarea cerealelor ¿i informeazå în timp real cu privire la pozi¡ia utilajelor ¿i nivelul de umplere al buncårelor combinelor, eliminând timpii mor¡i.

Remote Service. Utilajele Claas conectate în mod inteligent prin acest serviciu informeazå automat dealerul, care poate accesa direct datele tehnice ¿i poate råspunde în timp foarte scurt în caz de defec¡iune. Astfel, piesa de schimb poate fi livratå rapid ¿i instalatå la locul de utilizare, iar utilajul “informeazå” dealerul despre cerin¡ele de între¡inere viitoare. Cu Remote Control, fermierii pot ob¡ine performan¡e mai bune, randamente mai mari ¿i reduc mult timpii de inactivitate.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 27/2023

MA{INI & UTILAJE

Piese furate de la fermierii englezi ajung pe pia]a neagr\ din Rusia

Valul de furturi din fermele britanice continuå så creascå, iar poli¡ia localå a avertizat cå infractorii se deplaseazå acum în mediul rural din întreaga ¡arå.

Ho¡ii cautå mai ales echipamente cu valoare mare, ca ATV-uri sau echipamente GPS, care sunt la mare cåutare pe pia¡a neagrå din Rusia.

Dupå declan¿area invaziei din Ucraina, marii producåtori de echipamente agricole au oprit livrårile de piese în Rusia, iar fermierii locali sunt nevoi¡i så cumpere piese care sunt

Profitul Agricol 27/2023

aduse în ¡arå de contrabandi¿ti.

“Un producåtor britanic avea în acest an comenzi ferme pentru piese în valoare de zeci de milioane de lire sterline din Rusia. Dacå am lua în calcul to¡i furnizorii de piese care au ie¿it din Rusia, este evident cå o mare parte din pia¡a de acolo depinde acum de produse la mâna a doua sau furate. Este o ¿anså perfectå pentru criminali så vândå profitabil echipamentele”, explicå superintendentul de poli¡ie Andy Huddleston.

El a avertizat cå bandele de ho¡i vor deveni ¿i mai active în perioada recoltei, atunci când multe echipamente sunt låsate nesupravegheate.

Conform companiei de asiguråri NFU Mutual, numårul total de furturi de la ferme s-a dublat în primele patru luni ale acestui an, iar pagubele totale au depå¿it 500.000 de lire sterline.

Drago[ B|LDESCU

47

MA{INI & UTILAJE

Metan, ulei, electricitate în loc de motorin\ pentru tractoare În edi¡ia anterioarå a revistei noastre v-am prezentat hidrogenul ca un carburant de perspectivå pentru reducerea poluårii ¿i o resurså practic inepuizabilå de energie, atâta vreme cât existå apå pe Terra.

T

ehnologia motoarelor cu combustie pe hidrogen este func¡ionalå, dar sunt o serie de hopuri de trecut, pânå când acest gaz va deveni performant pentru tractoarele agricole. În paralel, pentru ac¡ionarea motoarelor care echipeazå ma¿inile agricole existå studii ¿i tehnologii alternative la motorinå, unele deja în faza de intrare în produc¡ia de serie.

Salonul interna¡ional de ma¿ini ¿i utilaje agricole de la Agritechnica, Hanovra, Germania, în perioada 12-18 noiembrie, va prezenta pe larg aceste solu¡ii alternative. Iatå câteva dintre ele, propuse spre dezbatere de cåtre Societatea Germanå pentru Agriculturå DLG, organizatorul Agritechnica, cel mai mare târg de ma¿ini ¿i utilaje agricole din Europa.

Metan Metanul este în centrul aten¡iei dezvoltatorilor de motoare pentru ma¿ini agricole, deoarece are un impact minim asupra mediului. Biogazul brut nu poate fi utilizat direct, ci trebuie întâi desulfurat ¿i extras CO2. Produsul final este apoi lichefiat (GNL) sau comprimat (CNG). Potrivi speciali¿tilor, de¿i are densitate energeticå ridicatå, GNL nu este potrivit pentru motoarele ma¿inilor agricole, deoarece lichefierea costå mult ¿i emite metan în atmosferå. CNG, 48

de¿i mai practic, are densitate energeticå scåzutå ¿i necesitå rezervoare mari ¿i oferå autonomie reduså. Totu¿i, New Holland a adaptat CNG la anumite modele de tractoare ¿i are în faza de testare înainte de introducere în produc¡ie un tractor de 270 CP alimentat cu GNL.

Biocombustibili Motoare care utilizeazå biocombustibili precum uleiul de rapi¡å se testeazå de zeci de ani. Cu o densitate energeticå de 93% în raport cu motorina, acest ulei este o alternativå atractivå la carburantul “fosil”. Pentru a utiliza biocombustibili, sistemele de ac¡ionare ale tractorului trebuie adaptate în ceea ce prive¿te puterea motorului, lubrifierea ¿i alte caracteristici. În prezent nu existå pe pia¡å vreun prototip de tractor care så utilizeze drept carburant, pe lângå motorinå, ¿i biodiesel, uleiuri vegetale ¿i amestecuri ale acestor biocombustibili.

Energie electricå Primele utilaje agricole alimentate prin cablu electric sau cu acumulatori erau deja disponibile în secolul al XIXlea, dar au fost surclasate de motoarele pe combustie internå. Avantaje în prezent? O unitate electricå este mai micå decât un motor cu ardere internå, nu emite noxe ¿i este silen¡ioaså. Pro-

blema majorå este înså este densitatea energeticå scåzutå, greutå¡i ¿i volume mari ale acumulatorilor. Dacå s-ar folosi tehnologia actualå pentru tractoare mai mari, de exemplu, acumulatorii ar fi pur ¿i simplu prea grei - 25 de tone pentru un tractor articulat!!! - cu timpi lungi de încårcare. Drept urmare, acumulatorii nu sunt o alternativå practicå pentru lucrul în câmp cu tractoare mari.

Solar Existå deja robo¡i agricoli de semånat ¿i prå¿it alimenta¡i cu energie solarå.

Controla¡i prin GPS, ace¿tia pot fi folosi¡i ca ma¿ini autonome pentru lucråri foarte u¿oare, cu cerin¡e de putere reduså în cultivarea legumelor. Sunt alimentate cu energia electricå produså de celulele solare amplasate pe utilaj. Energia solarå reîncarcå bateriile, permi¡ând ma¿inilor så func¡ioneze continuu pe parcursul zilei. Cu toate acestea, unitå¡ile solare nu sunt potrivite pentru ma¿ini agricole mai mari, deoarece ar avea nevoie de panouri solare de foarte mari dimensiuni pentru a fi puse în mi¿care.

A¿adar, în urmåtorii ani, tot motorina ¿i eventual metanul (lichid sau gazos) vor pune în mi¿care tractoarele ¿i alte ma¿ini agricole autopropulsate.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 27/2023

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: Plug Ecomat pentru teren bine pregåtit Plugul Kverneland Ecomat din oferta AgroConcept este un echipament u¿or care prelucreazå terenul într-un mod foarte eficient, la micå adâncime, de 6 - 18 cm, lå¡ime de lucru 4, m, vitezå 8 - 12 km/h, capacitate de pregåtire a patului germinativ 2,5 - 3,5 ha/h, dezmiri¿tire - 3- 4 ha/h.

Comparativ cu sistemul prelucrare minimum tillage, fermierul ob¡ine o modalitate mai stabilå de cultivare.

Ecomat permite fermierului så economiseascå timp ¿i energie ¿i så ob¡inå o recoltå de o calitate similarå cu efort redus.

Dicor Land: Ofertå la semånåtori pentru påioase Fermierii care au recoltat rapi¡a pregåtesc semånatul påioaselor, iar Dicor Land are o serie de semånåtori pentru grâu ¿i orz, printre care Nina 400 TSH, de la Maschio Gaspardo.

Este o semånåtoare mecanicå, accesibilå inclusiv pentru fermierii mici. Seamånå pe 31 de rânduri, cu distan¡å de 13 cm. Are o lå¡ime de lucru de 4 m, un buncår de cereale de 650 l cu indicator de nivel, grapå de acoperire a semin¡elor semånate ¿i scormonitori de urme. Pre¡ul promo¡ional în aceastå perioadå scade de la 21.205 euro la 16.790 euro.

NHR Agropartners: Tractoare Same pentru toate tipurile de ferme Tractoarele Same din portofoliul NHR Agropartners, utile atât în viticulturå ¿i pomiculturå, cât ¿i în ferme vegetale sau zootehnice, sunt echipate cu motoare ce corespund cerin¡elor normei de poluare Stage V. Au puteri de la 50 la 143 CP ¿i pot fi livrate cu sau fårå cabinå. Acestea din urmå pot fi utilizate ¿i în sere ¿i solarii. Cele 5 game de tractoare Same includ modelele Delfino (pânå la 59 CP), Argon (pânå la 102 CP), Dorado Natural (pânå la 100 CP), Explorer (pânå la 126 CP), Virtus (pânå la 143 CP).

50

Cultivator cu din]i Kuhn Cultimer L300 O dezmiri¿tire de calitate ¿i pregåtirea solului pentru semånåturile de toamnå reprezintå un prim pas în ob¡inerea unor recolte de calitate, iar cultivatorul Kuhn Cultimer L300 oferit de IPSO Agriculturå asigurå un start bun în acest sens.

Echipamentul are un cadru rectangular, cu garda la sol de 85 cm, cu 10 din¡i dispu¿i pe 3 rânduri ¿i 70 cm distan¡å între douå rânduri de din¡i, dål¡i de 80 mm. Lå¡imea de lucru este de 3 m, iar adâncime maximå de lucru, de 35 cm. Lå¡imea de transport este de 3 m, are o greutate de 1.700 kg ¿i este dotat ¿i cu kit de lumini.

Cultivatorul dispune de siguran¡å de suprasarcinå cu bol¡ de trac¡iune ¿i este echipat cu 8 discuri de nivelare cu diametrul de 450 mm. Pentru reconsolidarea solului, acest utilaj are ata¿at ¿i un tåvålug tip T-Ring, cu diametrul de 600 mm ¿i care exercitå o presiune pe sol de 130 kg/m. Necesarul de putere de la tractor este de minimum 120 CP (maximum 180 CP), ceea ce face din Kuhn Cultimer L300 un echipament u¿or de utilizat chiar ¿i în ferme cu tractoare de puteri mai mici.

Arpad DOBRE

Anvelope mai rezistente la uzur\ Yokohama Off-Highway Tires (YOHT) a lansat o nouå genera¡ie de anvelope cu gama Galaxy MFS 101 SDS, pentru stivuitoarele utilizate în cele mai solicitante condi¡ii de lucru.

Astfel, sunt disponibile 58 de noi coduri de produse pentru anvelope care echipeazå stivuitoarele electrice, pe gaz sau diesel, la care sunt necesare stabilitate ¿i siguran¡å ridicate, utilizare confortabilå ¿i o duratå lungå de via¡å.

Anvelopa se caracterizeazå, printr-o amortizare, o capacitate de direc¡ie ¿i o stabilitate mai bune ¿i permite o func¡ionare fårå probleme pe diferite tipuri de suprafe¡e industriale, pavate ¿i asfaltate. Cauciucul mai rezistent la uzurå ¿i o adâncime mai mare a benzii de rulare demonstreazå cå aceastå anvelopå a

fost construitå pentru a rezista în timp un fapt eviden¡iat ¿i de garan¡ia de 5 ani.

Modelul Galaxy MFS 101 SDS este caracterizat de un design inovator, cu un centru continuu ¿i nervuri optimizate pe flancuri. Acest design contribuie ¿i mai mult la reducerea vibra¡iilor ¿i la confortul ridicat al operatorilor în timpul orelor lungi de lucru.

Canelurile periferice oferå o capacitate de direc¡ie îmbunåtå¡itå, iar canelurile longitudinale asigurå o trac¡iune mai bunå.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 27/2023

PAGINA DE HOBBY La nunta c\priorilor În luna lui Cuptor, cåpriorul se aflå deja în febra spectaculosului, dar totu¿i atât de discretului såu ritual nup¡ial, când masculii, ca ni¿te cavaleri în ve¿minte de purpurå, î¿i pornesc turnirurile anuale. Vreme de o lunå, parfumul emanat de glandele frun¡ii, ale genunchilor ¿i ale copitelor membrelor posterioare va trebui så impresioneze domni¡e sprin¡are ¿i rivali mistui¡i de dorin¡å. Porunca speciei: a perpetuårii neamului acestor cervide care au devenit, în ochii no¿tri, un simbol delicat al vie¡ii sålbatice, dar ¿i al fiorului cinegetic. Zorii ¿i amurgurile de observa¡ii atente, prin lentilele binoclului, ale spectivului sau lunetei, în observatorul din buza pådurii ori la marginea lanului sau a fâne¡ei, descoperå privitorului tâlcul „horei ielelor” sau al „inelelor de alergat”, vizibile în ierburi la nunta cåpriorilor.

Misterioasa alchimie a eposului popular asimileazå cercurile perfecte descoperite diminea¡a în vegeta¡ia estivalå cu urmele låsate de pa¿ii unor fåpturi ezoterice, de dincolo de hotarele lumii albe: ielele. Bântuit de fantasme, la grani¡a dintre via¡a realå ¿i reflexia ei în imaginar, exponentul culturii populare autohtone le-a numit eufemistic când Fetele-Câmpului, Måiestre ¿i Rusalii, când Vântoase ori Zâne. Dar iatå ce relevå vânåtorul a cårui pasiune îl face så zåboveascå råbdåtor, la ceasul când al¡i muritori plåsmuiesc eresuri.

Miresme proaspete se amestecå în våzduh, într-o ¡esåturå pe care numai zumzetul vreunui bondar råtåcitor o de¿irå din vreme în vreme. Poate cå aici, unde cumpåna întregii lumi pare så atârne de un fir de påianjen, se aflå izvoarele timpului. Fiecare clipå fågåduie¿te rodul de mai târziu. Florile pârguiesc cuibarele promiselor semin¡e, iar påsårile descoperå la nesfâr¿it iluzia zborului. În poienile doar de lunå cosite, perechi de cåprioare alunecå ireal în 52

dansul înso¡irii. A¿a se nasc, prin valurile de smarald cålcate roatå, sålbatic ¿i påtima¿, horele ielelor.

Povestea începe cu ¡apul tânår care întinde botul printre pietrele jilave ale pârâului ¿i soarbe cu nesa¡ din propria imagine alungatå întruna la vale. Nu ¿tie

cå e noaptea de Sânziene ¿i cå deasupra lui se deschid cerurile. Stråbåtut de pårerea unui fior, adulmecå ¿fara de vânt pe care noaptea o asmute asupra sihlelor.

Cåu¿ul urechilor întreabå ¿i el necuprinsul cotropit de fo¿netul apei. Se opre¿te la hotar ¿i cere ajutor vântului. Nårile freamåtå, încercând så despleteascå din fuiorul de mirosuri vreo boare neprietenå, înså nu descoperå în jur decât imensa pace a unei nop¡i bete de parfum.

Poieni¡a pare un ostrov fosforescent, råsårit din smaraldul talazurilor de rå¿inå. Dincolo de ¡ârâitul cosa¿ilor se aude cum scapåtå florile, pe când trec încet, cu fiecare clipå, de crucea verii.

Poate cå doar båtaia sacadatå a inimii cåpriorului veste¿te ritmul de mai târziu al dån¡uitoarelor fantasme. O pårere de vânt stråbate ca un tremur ierburile. ªi tot atunci, nu se ¿tie cum ¿i de unde, în cealaltå margine a lumini¿ului se ive¿te nåluca unei cåprioare. Decupatå ireal din întunecimea pådurii pare tivitå cu fir

de argint. Dupå ce ascultå o vreme cu luare aminte, face câ¡iva pa¿i, ca ¿i cum ar pluti prin fânea¡å, ¿i începe så pascå. Un parfum ademenitor, al cårui tâlc ¡apul cel tânår nu-l poate tålmåci, îi prinde sim¡urile ¿i råscole¿te amintiri pe care nu ¿tia så le aibå. Din câteva salturi stråbate poiana, apårând ¿i dispårând ca dintr-o mare zbuciumatå de furtunå. Mai face câ¡iva pa¿i ¿i îndatå e în preajma frumoasei. Cu pudoare nerostitå,

cåprioara mimeazå surprinderea, sårind într-o parte; înså fårå convingere. În delicata mi¿care se ghicesc ¿i umbra unui refuz, ¿i pårerea unei invita¡ii. Dar cavalerul a în¡eles cum se cuvine limbajul acestui gest, descoperind în memoria semin¡iei replica pe care e dator s-o dea.

Cu gâtul cambrat, se apropie de dânsa, ca ¿i cum ar voi så-i dovedeascå agerimea corni¡elor înfurcate. Sprin¡ara se fere¿te, iar spadasinul fandeazå în gol, bråhnind scurt, a mustrare. Poate cå, aplecându-¿i botul dupå o nevåzutå frunzå, cåprioara i-a råspuns abia auzit, piuind, de vreme ce, în aceea¿i clipitå, trupurile celor douå sålbåticiuni se destind ca ni¿te resorturi. Preschimbatå pe nea¿teptate în pradå, domni¡a a dat de în¡eles cå acceptå så fie vânatå. Un timp, nu se mai aude decât fo¿netul florilor tescuite în hora celor douå nåluci: e nunta cåpriorilor.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 27/2023

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 27/2023

53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 10 - 11 august Romchim Protect organizeazå la Bacåu simpozionul Solu¡ii inovatoare în agriculturå, în cadrul cåruia vor fi lansate noi tehnologii.

31 august - 3 septembrie La Slobozia va avea loc FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå.

Vå a¿teptåm în inima Båråganului, la un eveniment unde Profitul Agricol este partener.

7 - 10 septembrie La Arad are loc cea de-a 33-a edi¡ie a expozi¡iei Agromalim.

12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023 , o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule noutå¡i ¿i pentru cei din culturå mare.

Sicilienii cultiv\ deja fructe tropicale Încå din vremea invaziilor arabe, portocalele ¿i låmâile au fost principalele produse agricole de export ale insulei, dar randamentul acestor planta¡ii este tot mai slab, pe fondul inunda¡iilor frecvente ¿i al temperaturilor ridicate.

Pentru a se adapta, mul¡i fermieri mizeazå acum pe soiuri tropicale de fructe, care sunt în mod normal cultivate în regiunile ecuatoriale.

Conform datelor oficiale, produc¡ia de portocale ¿i låmâi a scåzut cu 20% în ultimii cinci ani, perioadå în care recolta de fructe exotice s-a triplat.

“Italia devine o ¡arå tropicalå. Din acest motiv, eu cultiv acum papaya, mango, fructul pasiunii, mini-banane, sapote negru, annona ¿i chiar plante de cioco-

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2

25 - 29 octombrie La Bucure¿ti are loc Indagra.

Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

7

54

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Obi¿nui¡i så pice pe capete – A cânta din frunzå; 2) Calitate sufleteascå – Crescut prin adop¡ie; 3) Nucleu de crom! – 9 10 A se pregåti de carnaval; 4) Råmas al nimånui – Ridicat în ne¿tire; 5) Marcheazå o revenire – A fi în apropierea visului; 6) Apåsate la computer – Zilele lui Cezar; 7) Aducåtoare de venit – Puse în temå! 8) Oameni fårå trecut; 9) Vehicule... cosmice – De formå circularå; 10) Are tot timpul.

CAREUL AGRICOL

3 - 6 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Élevage, una dintre cele mai importante expozi¡ii zootehnice.

12 - 18 noiembrie La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå.

latå ¿i cafea”, spune Rosolino Palazzolo, care de¡ine o fermå în apropierea ora¿ului Palermo.

Fructele tropicale sunt mult mai rezistente fa¡å de cele cunoscute, care erau frecvent afectate de parazi¡i ¿i al¡i dåunåtori.

Statisticile aratå cå italienii s-au obi¿nuit deja så cumpere fructe exotice produse în ¡arå, iar o treime dintre familiile din Peninsulå le consumå frecvent.

Acestea sunt mult mai ieftine fa¡å de fructele de import, de exemplu un kilogram de papaya italianå costå în jur de trei euro, jumåtate din pre¡ul unui kilogram de papaya de import.

3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

VERTICAL: 1) Se ¡ine bine pe picioare când plouå – Îmblânzitoare la circ; 2) Scoaså din8 tre vii – Final de mandat! 3) Începe recesiu9 nea! – Reducerea vitezei; 4) Supliment de 10 comandå – Nu mai merge la slujbå; 5) Un mår frumos; 6) Stå pe capul turcilor – Solu¡ia careului din Nr. 26/2023 Opera¡iuni de råzboi; 7) Steagul sultanului – ORIZONTAL: UIUM - MASTI; LATITI - ION; CT - SATURAT; IAHTURI - MR; OGOR - ATONI; Se aflå în aer; 8) Golesc buzunarele – RATII - APAS; NAIMITI - T; CER - INUNDA; Lucreazå cu rost; 9) Fårå nicio întârziere; A - ANTERIOR; MITRALIERE. 10) Apus de soare – A avea opinii.

Profitul Agricol 27/2023