Profitul Agricol nr. 21, din 2023

nr. 21 din 31 mai 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 21/2023

Douå gânduri, douå paie

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

ADS se mândre¿te cå, la licita¡iile sale, redeven¡a primitå cre¿te ¿i iar cre¿te. Unii au ajuns så plåteascå ¿i câte 3 tone de grâu pe hectarul concesionat de la Stat.

Nu intru în hå¡i¿ul afacerilor cu ADS, a fåcut-o DNA deja. Dar nu pot så nu remarc cå, atunci când vine vorba de încurajarea tânårului fermier, una vorbim ¿i alta fumåm. Crede cineva cå va sta în picioare o fermå care plåte¿te o arendå de 3 tone la hectar? ªi så nu mai pomenim de distorsionarea pie¡ei... *** Må uit la politicienii no¿tri, care pe toate le ¿tiu. Zilele trecute o distinså doamnå europarlamentar ne cåina cå nu mâncåm ¿i noi, românii, alge d-ale noastre, din Marea Neagrå. Ci, nepricepu¡i cum suntem, le aruncåm. Ar fi vreo 30.000 de tone de alge nemâncate pe an...

Påi de ce nu spune¡i, doamnå, a¿a? Ministrul zice cå aruncåm vreo douå milioane de tone de mâncare pe an. Ar fi parcå mai îndestulåtor så cåutåm prin pubele decât så ciugulim algele de la malul mårii. *** Vålul få¡årniciei s-a a¿ternut parcå peste ochii deciden¡ilor europeni. Regulamente stufoase obligå fermierii så producå alimente tot mai curate ¿i deci mai scumpe, pe care så le vândå apoi pe pie¡e unde conteazå volumul ¿i pre¡ul, abia apoi calitatea. Dacå mai conteazå... ¥n timp ce obligå agricultorii la PPP-uri scumpe, cu eficacitate mai reduså decât substan¡ele interzise deja, aceia¿i europeni deschid larg por¡ile importurilor de aiurea, din ¡åri pe unde moleculele interzise de Europa se folosesc bine-mersi, în cantitå¡i nu tocmai ortodoxe. *** Må bucur când îl aud pe ministru ¿i pe al¡ii cum vorbesc despre marile investi¡ii în iriga¡ii. Må bucur ¿i mai tare când îi aud pe fermieri vorbind despre investi¡iile pe care le fac în echipamente de irigat.

Dar de ce ne-am obligat atunci så låsåm câte 5% pârloagå pe an? 5% dintr-un milion de hectare irigate înseamnå 50.000 de ha pe care nu se face nimic. Câte o Insula Mare a Bråilei låsatå de izbeli¿te. Anual 50.000 de hectare pe care fermierii plåtesc arendå, dar nu recolteazå nimic...

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 21/2023

3

SUMAR Reculul solidaritå¡ii prost folosite

10

8

Spania ¿i Portugalia cer ajutorul Comisiei

12

9

Stare de urgen¡å din cauza gripei aviare

12

Evenimentele s\pt\m=nii Petre Daea promite câte 120.000 de euro pentru orice tânår fermier Ministerul Finan¡elor a preluat FGCR Protestul fermierilor la Bruxelles

7

Un nou focar de pestå porcinå africanå Curtea Supremå din SUA reduce a apårut în Satu Mare 9 måsurile de protec¡ie a apelor

Trei procesatori de lapte au fost amenda¡i de Consiliul Concuren¡ei

8

Negocieri de fuziune între Bunge ¿i Viterra

10

Noutå¡ile Saaten-Union

27

Noutå¡ile Nufarm

27

Importåm mult mai mult grâu

28

Avertizare de ruginå brunå în cultura de grâu

28

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

14

Produc¡ie-record de semin¡e oleaginoase

16

O produc¡ie mai mare de floarea-soarelui

18

Culturi vegetale Rezerva de umiditate din sol

19

Propunerea de amânare a reducerii cu 50% a pesticidelor

20

Primele reac¡ii la legea Restaurårii Naturii Schimbåri în cadrul echipei Nufarm România Dobândå de 1% pe lunå prin cardul Naturevo

Încå o ¡arå vrea så plafoneze pre¡urile

13

A mai murit o fermå de vaci...

36

Mistre¡ii, vectorul pestei africane

36

Ma[ini & utilaje

Gavrilå Tuchilu¿: “Vine seceta!

20 Numai la Hristos nu am fost” 22

13

29

Serv Class a inaugurat filiala de la Ovidiu, Constan¡a

38

Noutå¡ile aliniate la Agriplanta

40

Energia verde

Cre[terea animalelor

Energie verde pentru companiile din sectorul agricol ¿i alimentar

Rovasi, o nouå raså de oi omologatå la Secuieni

Hobby

32

22

Impresii dupå Agriplanta

Un nou focar de pestå într-o fermå Smithfield 23

Saaten-Union: se pot ob¡ine 9 tone grâu/ha fårå fertilizare

Agriplanta: cre¿te interesul pentru Zootehnica Show 26

33

34

44

Vremea cåpriorilor

45

Despre educa¡ia gastronomicå la români

46

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Protestul fermierilor la Bruxelles Aproximativ 100 de fermieri din România, Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria ¿i Slovacia au protestat, la Bruxelles, mar¡i, 23 mai, nemul¡umi¡i de iminenta reluare a importurilor de cereale din Ucraina.

C

ea mai numeroaså a fost delega¡ia din România - aproximativ 50 de participan¡i. Delega¡ia a fost conduså de Ionel Arion, pre¿edinte Pro Agro, ¿i de Florentin Bercu, director UNCSV. “Vrem så ne asiguråm cå la începutul recoltei nu vom mai avea blocaj pe fluxul de transport al mårfurilor noastre în Portul Constan¡a.

Trebuie så se gåseascå o cale pentru a putea avea suficiente spa¡ii de depozitare pentru recolta nouå.

Solicitåm extinderea interdic¡iei de exportare a cerealelor din Ucraina, pânå la data de 14 iunie 2024. Dacå acest lucru nu se va întâmpla, cerem ca Uniunea så aloce contingente de import fiecårui stat membru, în func¡ie de popula¡ia ¿i produc¡ia agricolå a fiecåruia.

Se reiau importurile din Ucraina Consiliul European a adoptat un regulament care reînnoie¿te suspendarea tuturor taxelor vamale, cotelor ¿i måsurilor de protec¡ie comercialå privind exporturile ucrainene cåtre UE pentru încå un an, pânå în data de 5 iunie 2024, inclusiv.

Noul regulament anuleazå, înceProfitul Agricol 21/2023

De asemenea, cerem ca ¿i uleiul brut, målaiul ¿i fåina albå så fie incluse în lista de interdic¡ii la import, alåturi de grâu, rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui.

Sunt necesare controale mai stricte, pentru a ne asigura cå nu s-au antedatat contractele existente. De¿i, în prezent, nu se pot importa decât cantitå¡i de grâu, porumb, floare ¿i rapi¡å contractate înainte de intrarea în vigoare a interdic¡iei, observåm cå våmile continuå så fie aglomerate de camioane încårcate cu aceste mårfuri.

Cerem ¿i separarea fluxurilor de mårfuri ucrainene de cele române¿ti, în Portul Constan¡a, pentru a nu mai avea probleme cu calitatea exporturilor române¿ti”, spune Bercu. Acesta spune cå o decizie în privin¡a continuårii protestelor va fi luatå dupå Consiliul AgriFish din 30 mai.

Robert VERESS pând cu data de 6 iunie 2023, efectul måsurilor adoptate recent de Comisia Europeanå, privind restric¡ionarea importurilor de grâu, porumb, floareasoarelui ¿i rapi¡å în România, Polonia, Ungaria, Slovacia ¿i Bulgaria.

Pentru ca importurile så nu fie reluate, ar fi necesarå o nouå decizie derogatorie a Comisiei Europene.

Zilele Aberdeen Angus Asocia¡ia Aberdeen Angus România anun¡å organizarea Zilelor Aberdeen Angus, edi¡ia a II-a. Evenimentul va avea loc în perioada 9-10 iunie, la Ferma de colectare de la Fântânele, jude¡ul Mure¿. În prima zi, va fi o licita¡ie de taurine pentru îngrå¿are ¿i se vor prezenta tehnologii pentru zootehnie. Seara se va încheia cu un show culinar. A doua zi, pe 10 iunie, va avea loc licita¡ia taurinelor pentru reproduc¡ie. Cei care vor så participe la licita¡ie vor primi catalogul cu animalele înscrise la concurs.

30 de ani de tranzi¡ie ¿i decizii neinspirate Såptåmâna trecutå, la Timi¿oara, s-a lansat cartea Unde se aflå ¿i încotro se îndreaptå agricultura României.

Este o lucrare ¿tiin¡ificå, scriså de un colectiv de academicieni ¿i profesori, sub coordonarea academicianului Ion Påun Otiman. Cu o prefa¡å semnatå de Valeriu Tabårå, lucrarea atacå problemele agrare de dupå ‘90 din perspectiva teoreticianului ¿i ridicå câteva întrebåri asupra deciziilor politice luate în ace¿ti 30 de ani. O amplå recenzie în numårul viitor.

Pesta a apårut într-o altå fermå Smithfield Såptåmâna trecutå, pe surse, se confirma o ¿tire: încå o fermå Smithfield era lovitå de pestå porcinå africanå.

De data aceasta era vorba de cea de la Cenei, în Timi¿. Acolo veterinarii au fost nevoi¡i så neutralizeze, cum le place så spunå, 13.000 de capete. Despre ce se întâmplå la Cenei pute¡i citi pe larg în pagina 33.

ONU intervine pentru exporturile Rusiei în Africa ONU lucreazå cu Banca Africanå de Import-Export la dezoltarea unei platforme pentru procesarea plå¡ilor cåtre Moscova. Dupå invazia din Ucraina, Rusia a fost excluså din sistemul interna¡ional de plå¡i. Såptåmâna trecutå ONU s-a angajat så elimine obstacolele care împiedicå exporturile Rusiei.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Petre Daea promite câte 120.000 de euro pentru orice tân\r fermier “Un proiect pilot pe care trebuie så-l introducem este pentru instalarea tinerilor fermieri. 70.000 de euro, în a¿a fel încât så le dåm sprijinul necesar pentru a se instala. În al doilea rând, trebuie så le dåm bani pentru investi¡ii, câte 50.00 de euro”, promite Petre Daea, despre care se spune cå nu mai are ¿anse la post dacå se mai face rotativa.

A¿adar, 120.000 de euro pentru fiecare tânår fermier, 70.000 de euro pentru instalare ¿i 50.000 pentru investi¡ii. “¥n 2015 eram pe locul 15 în UE privind numårul de tineri fermieri

care s-au ocupat de agriculturå.

Acum suntem pe locul, 5 iar acest salt la nivelul UE este stimulat ¿i va fi sus¡inut în continuare. Pe de o parte, sunt sprijini¡i prin Pilonul 2 pe investi¡ii, dar este ¿i un stimulent pe plata directå. Tinerii fermieri ¿i fermierii mici, care trebuie så se ridice la nivelul de câ¿tig ¿i de produc¡ie, de cre¿terea randamentelor pe suprafa¡å, pe cap de animal, în a¿a fel încât så-l introducem în zona economicå pentru a produce în România ceea ce ne trebuie", spune ministrul.

Viorel PATRICHI

Trei procesatori de lapte au fost amenda]i de Consiliul Concuren]ei Consiliul Concuren¡ei a sanc¡ionat companiile Albalact, Covalact ¿i Dorna Lactate, toate trei parte din grupul francez Lactalis, cu amenzi în valoare de 14.335.002,70 lei (aprox. 2,9 milioane euro) pentru cå au refuzat så ofere acces la unele informa¡ii în timpul inspec¡iilor inopinate derulate în cadrul investiga¡iei privind posibile în¡elegeri de stabilire a pre¡urilor pe pia¡a produc¡iei ¿i comercializårii de unt.

Amenzile au fost aplicate astfel: Albalact - 9.913.038,57 lei (aprox. 2 milioane euro), Covalact S.A. - 2.446.524,01 lei (aprox. 495 mii euro), Dorna Lactate S.A. - 1.975.440,12 lei (aprox. 400 mii euro).

Autoritatea de concuren¡å a aplicat aceste sanc¡iuni pentru cå cele trei companii nu au acordat acces inspectorilor de concuren¡å la anumite conturi 8

de e-mail sau coresponden¡e utilizate de cåtre angaja¡ii sau reprezentan¡ii firmelor, în cadrul inspec¡iei inopinate desfå¿urate în 28 - 30 martie.

Pentru a determina companiile så ofere acces la informa¡ii, s-au impus acestora amenzi în valoare totalå de 130.913,27 lei pentru fiecare zi de întârziere, sumå calculatå de la data comunicårii sanc¡iunii pânå la data la care vor permite accesul reprezentan¡ilor institu¡iei la informa¡iile ¿i documentele solicitate.

Reamintim cå autoritatea de concuren¡å a declan¿at, la sfâr¿itul lunii martie a acestui an, trei investiga¡ii privind posibile în¡elegeri de stabilire a pre¡urilor pe pie¡ele produc¡iei ¿i/sau comercializårii de ulei de floarea-soarelui, unt ¿i zahår. În cadrul celor trei investiga¡ii, s-au desfå¿urat inspec¡ii inopinate la sediile

¿i punctele de lucru ale mai multor firme de pe pia¡a uleiului de floarea-soarelui, precum Bunge, Expur, Prutul ¿i Ardealul, dar ¿i de pe pia¡a produc¡iei ¿i comercializårii de unt, printre companiile vizate fiind Albalact, Covalact ¿i Dorna Lactate, Friesland România SA, Lacto Food SRL ¿i Fabrica de Lapte Bra¿ov (Olympus). În ceea ce prive¿te pia¡a fabricårii ¿i comercializårii de zahår s-au derulat inspec¡ii la firmele Agrana, Pfeifer & Langen România ¿i Lucsor Impex.

Inspec¡iile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucure¿ti ¿i sunt justificate de necesitatea ob¡inerii tuturor informa¡iilor ¿i documentelor necesare clarificårii posibilelor practici anticoncuren¡iale analizate.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 21/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Ministerul Finan]elor a preluat FGCR Ministerul Finan¡elor a preluat Fondul de Garantare a Creditului Rural prin intermediul CEC Bank, care a achizi¡ionat participa¡iile BRD Groupe Société Générale, BCR ¿i Raiffeisen Bank la Fond, a recunoscut, såptåmâna trecutå, ministrul Finan¡elor, Adrian Câciu.

“Am achizi¡ionat acum o såptåmânå ¿i Fondul de Garantare a Creditului Rural, care, în felul acesta, a ajuns tot la Ministerul de Finan¡e, care fi poate fi în momentul acesta promotor de politici publice de finan¡are a întregii economii române¿ti”, a spus Adrian Câciu.

Potrivit informa¡iilor de pe site-ul Fondului, ac¡ionariatul FGCR-IFN este majoritar privat, compus din participarea a trei bånci comerciale cu cote egale, respectiv BRD Groupe Société Générale, BCR ¿i Raiffeisen Bank, precum ¿i statul român, prin Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale.

CEC Bank a cumpårat participa¡iile

celor trei bånci, iar Ministerul Agriculturii råmâne în continuare ac¡ionar cu 1%.

FGCR este primul fond de garantare din România dedicat agriculturii, fiind o institu¡ie privatå care s-a constituit în februarie 1994 ca o societate comercialå pe ac¡iuni, în urma negocierilor Co-

misiei Comunitå¡ii Europene ¿i Guvernul României. Acesta are ca obiect de activitate asumarea de angajamente de garantare ¿i emiterea de garan¡ii, inclusiv pe seama fondurilor publice puse la dispozi¡ie în principal de MADR, în scopul realizårii produc¡iei agricole de

Un nou focar de pest\ porcin\ african\ a ap\rut în Satu Mare Nicolae Dumu¡a, directorul executiv al Direc¡iei Sanitar Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor din jude¡ul Satu Mare, a anun¡at apari¡ia unui focar de pestå porcinå africanå la o fermå din comuna Moftin.

S-a stabilit o zonå de supraveghere in jurul focarului, cu o razå de 10 km.

Prefectul Radu Roca solicitå tuturor institu¡iilor responsabile implementarea planului aprobat pentru controlul focarelor locale de pestå porcinå africanå, iar pe termen lung identificarea ¿i implementarea måsurilor pentru depistarea, verificarea, descurajarea ¿i sanctionarea transporturilor clandestine, ilegale sau frauduloase de animale vii, ac¡iuni importante pentru Profitul Agricol 21/2023

prevenirea råspândirii gripei aviare ¿i a pestei porcine africane.

Au fost sacrifica¡i 10.000 de porci.

Virusul pestei porcine africane se råspânde¿te tot mai mult în jude¡ul Satu

Mare. Dacå în urmå cu aproape douå såptåmâni boala a reapårut în 11 exploata¡ii non-profesionale din mai multe localitå¡i, la începutul acestei såptåmâni au mai fost confirmate încå trei focare, mai exact douå în localitatea Såråuad ¿i altul în ora¿ul Tå¿nad.

Potrivit DSVSA Satu Mare, din cei 151 de mistre¡i gåsi¡i mor¡i în ultima såptåmânå, 116 erau bolnavi de pestå porcinå africanå.

De asemenea, din cei 1.380 mistre¡i împu¿ca¡i de cåtre Asocia¡iile de Vânåtoare, 33 de mistre¡i au fost confirma¡i ca pozitivi în fondurile de vânåtoare de pe raza jude¡ului Satu Mare.

Viorel PATRICHI 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Brazilia a¿teaptå o recoltå secundarå record de porumb A doua recoltå de porumb din acest sezon din Brazilia ar putea fi una record, de¿i campania de plantare a început cu întârziere. Conform estimårilor organiza¡iei Agroconsult, fermierii brazilieni ar putea ob¡ine 102,4 milioane de tone de porumb, cu 10% mai mult fa¡å de anul trecut. Productivitatea cea mai mare se va înregistra în statele Mato Grosso (116 saci la hectar) ¿i Goias (114 saci la hectar). Exporturile de porumb ale Braziliei ar putea ajunge în acest sezon la un total record de 54,1 milioane de tone, cu 11,3% mai mult fa¡å de sezonul precedent.

Negocieri de fuziune între Bunge [i Viterra

Egiptul amânå plata cerealelor pentru cå nu are bani Egiptul a ajuns în situa¡ia în care trebuie så amâne plata pentru importurile sale de grâu, în unele cazuri chiar ¿i cu câteva luni, din cauza lipsei valutei. Cel mai mare importator de grâu (în Egipt pâinea se subven¡ioneazå) are întârzieri la platå fårå precedent, de mai multe luni. Potrivit traderilor, problemele au început cu livrårile de grâu care au ajuns în Egipt în luna decembrie a anului trecut ¿i care trebuiau achitate prin folosirea unor scrisori de credit pe 180 de zile.

Conform acestor scrisori, în mod obi¿nuit, un furnizor prime¿te banii prin banca sa în jurul datei la care face livrarea, iar guvernul egiptean are la dispozi¡ie 180 de zile så plåteascå banca furnizorului.

Cu toate acestea, traderii sus¡in cå båncile de stat din Egipt, inclusiv Banque Misr, care ac¡ioneazå în numele Autoritå¡ii Generale pentru Aprovizionare (GASC), au deschis scrisori de credit dupå câteva såptåmâni ¿i chiar luni dupå ce s-a fåcut livrarea. Unul din traderi spune cå såptåmâna trecutå a¿tepta încå plata pentru o livrare fåcutå la începutul anului. Astfel de întârzieri nu au mai fost raportate pânå acum. Ministrul egiptean al Aprovizionårii a recunoscut cå au apårut întârzieri, dar a dat vina pe o crizå de valutå.

Conform datelor oficiale, Bunge a fost cel mai mare exportator de porumb ¿i soia din Brazilia anul trecut, în timp ce Viterra este al treilea cel mai mare exportator de porumb ¿i al ¿aptelea cel mai mare exportator de soia din lume.

10

Conform unor informa¡ii neoficiale, traderii de cereale Bunge ¿i Viterra negociazå o fuziune care ar crea o companie gigant pe pia¡a interna¡ionalå a comer¡ului cu alimente.

Negocierile sunt momentan confiden¡iale ¿i nu existå garan¡ia cå cele douå pår¡i vor ajunge la un acord, care ar avea nevoie de aprobarea autoritå¡ilor anti-trust din mai multe ¡åri.

Prin fuziunea cu Viterra, Bunge ar putea egala încasårile rivalilor de la Archer-Daniels-Midland Co (ADM), care au fost de aproape 102 miliarde de dolari anul trecut. În acela¿i timp, Viterra ar avea acces la marile terminale de export din Statele Unite ¿i ar deveni unul dintre cei mai mari traderi de cereale din lume. În anul 2017, Viterra a încercat så cumpere Bunge în schimbul a 11 miliarde de dolari, dar oferta a fost respinså de conducerea companiei americane.

Viterra a continuat înså så se extindå pe pia¡a americanå ¿i a plåtit anul trecut 1,1 miliarde de dolari pentru achizi¡ia companiei Gavilon, care avea o prezen¡å solidå în SUA ¿i Brazilia.

Reculul solidarit\]ii prost folosite Eurodeputa¡ii din Comisia de Agriculturå au declarat cå pe coridoarele de solidaritate se transferå cantitå¡i mari de cereale ¿i semin¡e oleaginoase ucrainene, dar întârzierile din sistem se adaugå la costurile logistice ridicate care le fac prea scumpe pentru mul¡i cumpåråtori de pe pia¡a mondialå.

Deocamdatå Comisia lucreazå pentru a reduce întârzierile, în special prin reducerea controalelor inutile.

Mona Björklund, director al DG MOVE, direc¡ia de mobilitate ¿i transport, a explicat în fa¡a Comisiei cå aceste coridoare au reu¿it så asigure rute de transport vitale pentru exporturile agricole ale Ucrainei, fiind în acela¿i timp singurul mijloc disponibil pentru toate celelalte exporturi ucrai-

nene ¿i pentru toate importurile de care Ucraina are mare nevoie în situa¡ia actualå. În ultimele douåsprezece luni, Ucraina a exportat peste 34 de milioane de tone de cereale ¿i semin¡e oleaginoase prin intermediul lor. Acest lucru reprezintå 60% din exporturile de cereale ale Ucrainei, care pot fi comparate cu cele 40% care trec prin Ini¡iativa Mårii Negre pentru cereale.

Luând în considerare atât produsele agricole, cât ¿i alte bunuri, Ucraina a exportat aproape 69 de milioane de tone prin intermediul culoarelor de solidaritate în cursul anului trecut.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 21/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Val de furturi de dispozitive GPS din fermele engleze Poli¡ia britanicå i-a avertizat pe fermieri cå grupuri de infractori se deplaseazå în zonele rurale pentru a fura dispozitive GPS, care au o valoare mare pe pia¡a neagrå.

La nivel na¡ional, numårul de furturi de acest tip s-a dublat de la începutul acestui an, pentru cå un sistem de localizare GPS profesional costå pânå la 10.000 de lire sterline. Oamenii legii le-au cerut fermierilor så nu lase aparatele GPS pe tractoare ¿i alte echipamente atunci când acestea sunt parcate în aer liber.

Oile regelui Charles, furate de ecologi¿ti Regele Charles al III-lea al Marii Britanii este cunoscut ca un vechi sus¡inåtor al agriculturii sustenabile, dar asta nu l-a ferit de furia activi¿tilor de mediu.

Trei militante ecologiste din organiza¡ia Animal Rising au intrat în ferma regalå Appleton ¿i au furat trei miei, despre care sus¡in cå urmau så fie sacrifica¡i. Activistele au dus animalele într-o loca¡ie ascunså, unde î¿i vor tråi restul vie¡ii în pace. Pentru ca incidentul så beneficieze de publicitate maximå, ele au condus ulterior sute de kilometri ¿i au încercat så se predea poli¡iei din fa¡a re¿edin¡ei regelui, Castelul Windsor.

A murit cel mai popular fermier de pe Internet David Brandt, supranumit “cel mai popular fermier de pe Internet”, a decedat la vârsta de 76 de ani dupå un accident auto în statul american Illinois. Brandt, un fost veteran al råzboiului din Vietnam, practica un model de agriculturå fårå arat, pentru a proteja calitatea solului. El a devenit celebru dupå un eveniment din anul 2012, atunci când ¿i-a descris activitatea ca “Nu e mare lucru, dar e muncå cinstitå.” Comentariul a devenit imediat viral pe Internet, fiind un simbol al valorilor tradi¡ionale ale fermierilor, dar ¿i o surså pentru un mare numår de meme-uri.

12

Stare de urgen]\ din cauza gripei aviare Guvernul brazilian a declarat stare de urgen¡å veterinarå pe o perioadå de ¿ase luni, dupå descoperirea mai multor focare de gripå aviarå la påsåri sålbatice.

Starea de urgen¡å permite autoritå¡ilor så intervinå mai rapid pentru a opri transmiterea virusului, dacå va fi necesar, iar ministrul Agriculturii, Carlos Favaro, a anun¡at crearea unui comandament de urgen¡å care va coordona måsurile de combatere a virusului la nivel na¡ional.

Pânå acum, au fost raportate ¿apte focare în statul Espirito Santo ¿i unul în statul Rio de Janeiro, departe de marile ferme de pui care sunt concentrate în sudul Braziliei.

Nu existå momentan nici un caz de transmitere a virusului la oameni, iar testele efectuate pe 33 de persoane care au avut contact cu påsårile moarte din Espirito Santo sunt negative.

Brazilia este cel mai mare exportator de carne de pui din lume, cu vânzåri în valoare de aproape 10 miliarde de euro anul trecut, a¿a cå o epidemie de gripå în fermele comerciale ar putea avea efecte catastrofale.

Ac¡iunile gigantului BRF SA, cel mai mare exportator mondial de carne de pui, s-au depreciat deja în ultimele zile din cauza temerilor cå guvernul chinez ar putea restric¡iona importurile din Brazilia dacå epidemia scapå de sub control.

Spania [i Portugalia cer ajutorul Comisiei Spania ¿i Portugalia au trimis o scrisoare comunå Comisiei Europene prin care solicitå acordarea unui ajutor financiar de urgen¡å pentru a-i sus¡ine pe fermierii care se confruntå cu o perioadå de secetå severå.

Apelul celor douå ¡åri, care este sus¡inut ¿i de Fran¡a ¿i Italia, cere activarea fondului de rezervå al Politicii Agricole Comune ¿i plata în avans a subven¡iilor agricole, “pentru ca fermierii ¿i crescåtorii no¿tri de animale så aibå mai multe resurse pentru a reduce efectele lipsei de apå.”

“Noi ¿i Portugalia împår¡im acela¿i teritoriu, luptåm cu probleme similare ¿i vom insista împreunå în fa¡a Comisiei pentru activarea unor måsuri de urgen¡å pentru agricultorii no¿tri”, a declarat ministrul Agriculturii din Spania, Luis Planas.

“Schimbårile climatice au provocat reducerea masivå a precipita¡iilor, un val de temperaturi record în luna aprilie, dar ¿i furtuni violente cu grindinå care au distrus culturile ¿i på¿unile noastre”, explicå el.

Spania a cerut încå de luna trecutå ajutoare europene de urgen¡å pentru fermieri, printr-o scrisoare trimiså comisarului pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski. Între timp, guvernul de la Madrid a anun¡at un pachet de subven¡ii cu o valoare de 2 miliarde de euro pentru fermierii afecta¡i de secetå, care include investi¡ii masive în infrastructura de iriga¡ii, dar ¿i plå¡i directe de 636 milioane de euro.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 21/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Curtea Suprem\ din SUA reduce m\surile de protec]ie a apelor Curtea Supremå de Justi¡ie a SUA a decis cå o lege federalå de protec¡ie a apelor din anul 1972 se aplicå doar acelor zone mlå¿tinoase care au o legåturå directå cu râuri sau lacuri, un verdict care ar putea reduce drastic reglementårile de protec¡ie a mediului la nivel na¡ional. Decizia a fost salutatå de organiza¡iile fermierilor americani, dar condamnatå ferm de ecologi¿ti, care spun cå milioane de hectare de zone umede vor fi poluate, iar unele comunitå¡i ar putea råmâne fårå apå potabilå.

Pre¿edintele Joe Biden a descris înså decizia cur¡ii ca fiind una “retrogradå”, care poate anula toate eforturile de protec¡ie a apelor din ultimii 50 de ani.

“Echipa mea va analiza cu mare aten¡ie acest verdict ¿i va folosi toate pârghiile legale pe care le are la dispozi¡ie pentru a apåra apele noastre, pentru oamenii ¿i comunitå¡ile care depind de ele”, a declarat liderul de la Casa Albå.

:nc\ o ]ar\ vrea s\ plafoneze pre]urile Primul ministru britanic Rishi Sunak ia în calcul impunerea unor pre¡uri maximale pentru alimentele de bazå comercializate în magazine, pentru a reduce efectul infla¡iei scåpate de sub control.

De¿i rata totalå a infla¡iei din Marea Britanie a scåzut de la 10,1% în luna martie pânå la 8,7% în aprilie, infla¡ia alimentarå a ajuns luna trecutå la 19,1%, aproape de recordul înregistrat acum 45 de ani.

“Presiunea a ajuns atât de mare încât negociem cu magazinele ¿i vom sus¡ine orice ini¡iativå a lor de reducere a pre¡urilor pe care le plåtesc consumatorii”, a declarat un oficial britanic, sub protec¡ia anonimatului.

Cancelarul Jeremy Hunt a declarat ¿i el cå sus¡ine o majorare a dobânzii Profitul Agricol 21/2023

de referin¡å a Båncii Angliei pentru a controla infla¡ia, chiar dacå existå riscul ca Marea Britanie så intre într-o perioadå de recesiune economicå.

Limitarea pre¡urilor la produse de bazå ca pâine ¿i lapte este inspiratå de o måsurå similarå din Fran¡a, acolo unde guvernul a negociat cu marile magazine alimentare un program de plafonare a pre¡urilor.

De exemplu, lan¡ul de magazine Carrefour a fost de acord så vândå peste 200 de produse la un pre¡ fix pânå la jumåtatea lunii iunie. Produsele se vând în raioane speciale, sub logoul “trimestrul anti-infla¡ie” în culorile steagului francez.

Drago[ B|LDESCU

Fraudå cu subven¡ii agricole europene în Italia Parchetul European condus de Laura Codru¡a Kövesi a confiscat suma de 171.000 de euro în Italia ca parte a unei investiga¡ii de fraudå cu subven¡ii agricole europene. O companie din ora¿ul Trentino ¿i patru persoane fizice sunt acuzate cå au încheiat contracte fictive de închiriere pentru på¿uni, pentru a ob¡ine plå¡i ilegale de subven¡ii în perioada 2020-2021. În ultimii ani, mai multe investiga¡ii au descoperit fraude similare cu fonduri europene în Italia, cu implicarea mafiei locale.

Posibilå epidemie de febrå aftoaså în Coreea de Nord Conform unor articole din presa sudcoreeanå, Coreea de Nord se confruntå cu o epidemie de febrå aftoaså care ar putea agrava penuria de alimente din statul comunist. Boala a fost observatå la vacile din provincia Pyongan, iar fermele colective de stat nu dispun de suficiente materiale dezinfectante pentru a ¡ine virusul sub control.

Conform regulilor Organiza¡iei Mondiale pentru Sånåtatea Animalelor, guvernul de la Phenian ar trebui så raporteze imediat epidemia ¿i så aplice måsuri stricte de carantinå, dar este greu de crezut cå regimul lui Kim Jong-un va face acest lucru.

Michelin investe¿te 100 de milioane de dolari în Kansas Grupul Michelin a anun¡at cå va investi 100 de milioane de dolari în cre¿terea capacitå¡ii de produc¡ie la fabrica din ora¿ul Junction City din statul american Kansas. Fabrica produce anvelope din gama Camso, care sunt folosite pentru echipamente agricole ¿i vehicule de teren.

Michelin s-a dezvoltat rapid pe pia¡a nord-americanå în ultimii ani ¿i a anun¡at în luna martie o altå investi¡ie cu valoarea de 222 milioane de dolari în trei fabrici din provincia Noua Sco¡ie din Canada.

13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 26 mai, a fost de 211 dolari/tonå (971 lei).

A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 22 mai.

Grâu România FOB Constan¡a 207 euro/t (+4) 1.035 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023. ¥n perioada 22 - 26 mai pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Principalele destina¡ii: Thailanda 77.700 tone, Mexic 37.970 tone, Panama 27.770 tone, Nigeria 17.770 tone ¿i Columbia 11.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 305 dolari/tonå (1.403 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 22 mai.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 224 euro/tonå (1.120 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 249 euro/tonå (1.245 lei).

A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data 22 mai.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 219 euro/t (1.095 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Iulie 307 303 301 299 305 August 311 307 305 303 303 Sept 313 309 307 305 307

Porumb România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 925 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 26 mai 2023, a fost de 251 dolari/tonå (1.155 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Iulie 229 227 225 223 225 August 207 201 199 197 199 Sept 207 203 201 199 200 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

14

$/t

22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 237 235 233 231 233 241 237 235 233 235

scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

(1.150 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie 2023, este de 167 euro/tonå (835 lei).

A scåzut cu 2 euro/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 26 mai, a fost de 225 euro/tonå (1.125 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 mai.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 227 euro/tonå (1.135 lei).

A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei cu livrare în luna iunie 2023 este de 181 euro/t (905 lei).

A cescut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 177 dolari/t (814 lei).

A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Iulie 199 197 195 191 193 August 233 229 227 225 227 Sept 239 237 235 233 234 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Iulie 299 297 295 293 303 August 297 295 293 291 300 Sept 307 305 301 299 297 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Rouen 229 227 225 223 225 Dunquerque 223 221 219 217 219 Pallice 221 219 217 215 219 Creil FOB 221 217 215 213 219 Moselle FOB 227 225 223 221 224 Rouen FOB 257 255 251 247 249

de 215 euro/tonå (1.075 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 233 dolari/tonå (1.072 lei).

A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 22 mai.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 230 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Bordeaux 227 225 223 221 225 Pallice 227 225 223 221 225 Rhin FOB 219 217 215 213 215 Bordeaux FOB 231 229 227 225 227 Pontivy 237 231 229 227 230

Profitul Agricol 21/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 22 - 26 mai 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 507 dolari/tonå (2.332 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Iulie 499 497 495 491 493 August 477 471 469 467 469 Sept 447 445 443 441 445

Orz FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 925 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 210 euro/tonå (1.050 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 434 euro/tonå (2.170 lei).

A scåzut cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 mai.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 393 euro/tonå (1.965 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 26 mai 2023, a fost de 511 dolari/tonå (2.351 lei).

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 457 dolari/tonå (2.102 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Iulie 1.185 1.157 1.147 1.145 1.075 August 1.183 1.177 1.169 1.159 1.073 Sept 1.177 1.159 1.157 1.147 1.075

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

PREºURI 22 - 26.05.2023

107.770 tone, Germania 57.770 tone, Indonezia 37.770 tone, Canada 17.770 tone ¿i Mexic 7.770 tone.

euro/t

22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Rouen 215 211 209 207 210 Dunquerque 211 209 207 205 209 Pontivy 207 205 203 201 202 Orz bere: Creil** 211 207 205 203 207 Moselle** 227 219 217 215 217

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 217 euro/tonå (1.085 lei).

A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în iunie 2023, pre¡ul orzului furajer este 193 dolari/t (889 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Iulie 523 515 513 509 511 August 527 517 515 513 517

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 26 mai 2023, a fost de 327 dolari/tonå (1.504 lei).

A înregistrat o scådere de 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 22 mai.

¥n såptåmâna 22 - 26 mai 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 440 euro/t (2.200 lei).

A scåzut cu 17 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 22 mai.

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Dieppe 457 449 447 445 440 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 337 333 331 329 327

A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.092 lei). A înregistrat o scådere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 427 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 399 397 393 391 393 Dunquerque 433 431 427 425 427 Moselle 437 435 433 431 434

Rouen

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Iulie 521 519 517 515 517 August 507 501 499 497 495 Sept 497 495 493 491 493

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2023, este 347 euro/t (1.735 lei). A crescut cu 10 dolari fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2023, este 417 dolari/t (1.918 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Iunie 237 235 233 231 233 Iulie 239 239 237 235 237

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 22 - 26 mai, a fost de 233 dolari/tonå (1.072 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

211 dolari/t

Profitul Agricol 21/2023

- 10

251 dolari/t

-8

$/t

22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 Iulie 477 475 473 471 457 August 469 467 461 459 447

507 dolari/t

-6

233 dolari/t

-4 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ie-record de semin]e oleaginoase Produc]ia total\ de semin]e de oleaginoase 671 milioane tone

¥n sezonul 2023/24, produc¡ia mondialå de oleaginoase va cre¿te cu 44 milioane tone ¿i ajunge la 671 milioane tone. Cre¿terea este determinatå de produc¡iile mari de soia din America de Sud ¿i a semin¡elor de floarea-soarelui în UE, Ucraina ¿i Rusia. La rapi¡å produc¡ia este aproape neschimbatå, 87 mil. tone. Chiar dacå în UE, Canada ¿i China sunt produc¡ii mai mari de rapi¡å, sunt estimate pierderi mari în Australia. Produc¡ia de soia va cre¿te cu 11% (40 milioane tone), la aproape 411 milioane tone.

Datele au fost publicate pe 12 mai de Departamentul Agriculturii din SUA în raportul lunar privind produc¡iile ¿i pia¡a oleaginoaselor.

Comer¡ul mondial va cre¿te cu 1%, datoritå cererii mari de soia care compenseazå importurile mai scåzute de rapi¡å ¿i de floarea-soarelui.

Exporturile de soia din Brazilia sunt 16

estimate la un record de 97 milioane tone (56% din comer¡ul global), în timp ce exporturile din SUA vor scådea la 53,7 milioane tone.

China va importa aproape 100 milioane tone de soia, în timp ce restul lumii va totaliza cam 70 milioane tone. Importurile de soia ale UE vor fi relativ stabile, de 14 milioane tone.

Marii exportatori de oleaginoase råmân Brazilia, cu 97 milioane tone, SUA, cu 55 milioane tone, Canada (13 milioane tone), Ucraina (6 milioane tone), Australia (5 milioane tone).

La importatori avem China, cu 105 milioane tone (+ 1 mil. tone), ¿i UE, cu 21 milioane tone (- 2 mil. tone .

Stocurile de semin¡e oleaginoase vor cre¿te semnificativ, la 139 milioane tone, fa¡å de 117 milioane tone anul trecut. Având produc¡ii mari ¿i stocurile se vor måri în America de Sud, SUA ¿i China.

Uleiuri ¿i ¿roturi Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va cre¿te la 223 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa¡å de 2022/23.

Structura sortimentalå: ulei de palmier (79,5 mil. tone); - soia (63 mil. tone); - rapi¡å (33 mil. tone); - floarea-soarelui (21 mil. tone); - nuci de palmier (9 mil. tone); - arahide (6,5 mil. tone); - semin¡e de bumbac (5 mil. tone); - ulei de måsline (3,7 mil. tone).

Produc¡ia mondialå de ¿roturi va fi de 371 milioane tone, în cre¿tere cu 16 milioane tone fa¡å de 2022/23.

Marii consumatori sunt China (103 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (23 mil. tone).

Profitul Agricol 21/2023

Pre]uri [i pie]e

O produc]ie mai mare de floarea-soarelui La nivel mondial, produc¡ia de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2023/24 este prognozatå de USDA la 54 milioane tone, în cre¿tere cu 6% fa¡å de anul de comercializare 2022/23.

Pia¡a continuå så fie afectatå de invazia Ucrainei, iar prognozele indicå recolte-record în UE ¿i Rusia. Alte state cu produc¡ii în cre¿tere sunt Kazahstan ¿i Argentina.

Se estimeazå cå produc¡ia din Ucraina se va redresa u¿or, deoarece fermierii schimbå suprafa¡e mari care erau cultivate de obicei cu cereale în favoarea oleaginoaselor. Cu toate acestea, produc¡ia va råmâne semnificativ mai micå decât nivelurile dinaintea conflictului. ¥n sezonul 2023/24 Rusia råmâne cel mai mare producåtor mondial de floarea-soarelui, dupå ce a depå¿it Ucraina, în 2022/23.

Consumul mondial este prognozat så råmânå relativ constant, de 55 milioane tone, cam acela¿i nivel cu anul trecut.

Marii consumatori sunt: Rusia (16 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone), UE (11,4 milioane tone), Ucraina (12 milioane tone) ¿i Argentina (4 milioane tone), Turcia (3 milioane tone).

Exporturile de semin¡e de floareasoarelui vor scådea cu o treime în acest an, deoarece Ucraina va procesa o mare parte din produc¡ie pentru consumul intern.

Cel mai mare exportator råmâne Ucraina, cu 2,5 milioane tone. La importatori avem UE, cu 2,3 milioane tone, ¿i Turcia - 1,2 milioane tone.

Stocurile mondiale vor scådea la 4 milioane tone, fa¡å de 4,5 milioane tone în 2022/23.

18

Ulei de floarea-soarelui

ªroturi

Produc¡ia mondialå va ajunge la 21 milioane tone, neschimbatå fa¡å de anul de pia¡å 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt: - Rusia (6,4 milioane tone); - Ucraina (5 milioane tone); - UE (4,4 milioane tone); - Argentina (1,5 milioane tone); - Turcia (1,2 milioane tone).

Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 22,5 milioane tone, aproape egalå cu cea de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: - Rusia (6,3 milioane tone); - UE (5,6 milioane tone); - Ucraina (4,7 milioane tone); - Argentina (1,5 milioane tone); - Turcia (1,4 milioane tone).

Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 4% mai mare în acest an, la 19,7 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt: - UE (5,5 milioane tone); - Rusia (2,4 milioane tone); - Ucraina (1,4 milioane tone).

Comer¡ul este în scådere u¿oarå, din cauza livrårilor mai mici din UE, Turcia ¿i Argentina.

Se estimeazå cå stocurile globale de ulei de floarea-soarelui vor scådea cu 7% ¿i se vor apropia de nivelurile de dinaintea conflictului, de aproape 3 milioane tone.

Consumul mondial de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozat, în cre¿tere u¿oarå, la 22,3 milioane de tone. ºårile mari consumatoare sunt: - UE (7,2 milioane tone); - Rusia (4 mil. tone); - Turcia (2 mil. tone); - Ucraina (1 mil. tone).

Stocurile finale vor scådea cu 11% comparativ cu anul curent ¿i vor ajunge la 1,2 milioane tone.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 21/2023

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de umiditate din sol Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Din punct de vedere pluviometric, perioada 1-28 mai s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii însemnate în cea mai mare parte a teritoriului.  Oltenia 33,1 - 79,2 litri/mp,  Banat 32,8 - 80 l/mp (Lugoj),  Cri¿ana 40 - 95,6 l/mp,  Muntenia 15,7 - 75,2 l/mp,  Moldova 1,6 - 52,7 l/mp (Gala¡i),  Transilvania 16,6 - 72,5 l/mp), Profitul Agricol 21/2023

 Maramure¿ 18,6 - 51,3 l/mp,  Dobrogea 1,7 - 69,0 l/mp (Hâr¿ova).

La data de 29 mai, în cultura grâului de toamnå, rezerva de apå pe adâncimea de sol 0-100 cm se încadreazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana ¿i Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, Transilvaniei ¿i a Munteniei, local în nordul, estul, izolat centrul ¿i sud-vestul Moldovei. În Dobrogea, pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova, local în nordul, estul ¿i sudul Munteniei, centrul ¿i sudul

Transilvaniei, izolat nord-vestul Banatului, se înregistreazå deficite de umiditate, adicå secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå. ¥n stratul de sol 0-50 cm, în cultura de porumb, gradul de aprovizionare cu apå prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Transilvania, Cri¿ana, Oltenia ¿i Banat, pe suprafe¡e extinse din Muntenia ¿i Moldova, izolat sud-vestul Dobrogei.

Se observå o secetå pedologicå moderatå, în Maramure¿, cea mai mare parte a Dobrogei, local în nord-estul, estul ¿i sudul Munteniei, sudul, izolat nord-estul, nordul ¿i centrul Moldovei.

19

CULTURI VEGETALE

Primele reac]ii la legea Restaur\rii Naturii Vicepre¿edintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, a explicat såptåmâna trecutå deputa¡ilor europeni din comisia de agriculturå cå propunerea de lege privind Restaurarea Naturii este o måsurå în interesul agricultorilor.

Timmermans, campionul ecologiei din Comisia Europeanå, spune cå ar fi necesarå pentru cre¿terea rezilien¡ei agriculturii ¿i a altor zone terestre ¿i maritime. El crede cå schimbårile climatice ¿i crizele legate de biodiversitate sunt cele mai mari amenin¡åri la adresa securitå¡ii alimentare ¿i a subzisten¡ei agricultorilor europeni, respingând ideea cå propunerea ar fi, de fapt, împotriva agricultorilor.

Timmermans a mai subliniat cå fårå îmbunåtå¡irea biodiversitå¡ii ¿i fårå a

ajunge la ecosisteme mai puternice ¿i mai rezistente nu va fi posibilå garantarea prosperitå¡ii produc¡iei alimentare, bioeconomiei ¿i mijloacelor de trai ale agricultorilor, dar mai ales atingerea neutralitå¡ii climatice.

Totodatå, acesta a eviden¡iat faptul cå obiectivul de reducere cu 50% a utilizårii pesticidelor nu se va aplica tuturor fermelor.

Eurodeputa¡ii din AGRI au reac¡ionat cu furie la insisten¡a lui Frans Timmermans ca Legea Restaurårii Naturii så fie aprobatå, respingând planul sau cerând schimbåri majore, pe fondul plângerilor cå va dåuna agricultorilor ¿i securitå¡ii alimentare.

Eurodeputatul român Daniel Buda, vorbind în numele PPE (Partidul Popu-

lar European), a eviden¡iat lipsa de predictibilitate ¿i incertitudinea din sectorul agricol. Acesta este de pårere cå nici måcar nu se pot discuta propunerile referitoare la reducerea utilizårii pesticidelor ¿i la Legea privind Restaurarea Naturii, singura solu¡ie fiind ca ele så fie retrase.

Pânå ¿i cei din Renew Europe au respins propunerea de lege privind restaurarea naturii. Au fost în total 30 de voturi împotrivå, 16 pentru ¿i 0 ab¡ineri.

Propunerea de amânare a reducerii cu 50% a pesticidelor Un europarlamentarul spaniol a propus ca reducerea la jumåtate a utilizårii pesticidelor chimice så fie amânatå pânå în anul 2035, într-un proiect de raport COMAGRI privind propunerea de utilizare durabilå, dar PPE amenin¡å så o respingå cu totul.

Deputa¡ii europeni din Comisia pentru agriculturå au termen pânå la 31 mai, ora 13:00, pentru a propune amendamente. Vorbind în fa¡a comisiei pe 23 mai, raportorul pentru acest dosar controversat a început prin a spune cå nu-i plac diverse aspecte ale propunerii Comisiei.

Aceasta a avertizat cå din punct de vedere economic ¿i social fermele vor deveni neviabile. Acesta este unul din20

tre efectele secundare poten¡iale ¿i ar putea duce la abandonarea produc¡iei, iar în unele zone rurale va fi o problemå cu scåderea popula¡iei, deoarece oamenii vor påråsi zona. În acest context, ea a sugerat o amânare a termenului de conformare fa¡å de obiectivul actual de 2030, spunând cå 2035 este mai fezabil.

Ulrike Müller a considerat cå proiectul oferå o bazå pentru a ajunge la o opinie fermå din partea comitetului.

Europarlamentarul Renew Europe a adåugat cå grupul lor este fericit så contribuie în mod constructiv la acest lucru.

Totu¿i, politicianul liberal s-a aråtat îngrijorat de propunerea lui Aguilera de a face linii directoare pentru bune prac-

tici privind managementul integrat al dåunåtorilor, obligatorii pentru fermieri, considerând cå trebuie så existe o modalitate flexibilå de a aborda acest aspect.

Europarlamentarul verde austriac, Sarah Wiener, a prezentat raportul såu privind Regulamentul privind utilizarea durabilå a pesticidelor (SUR) în cadrul COMENVI pe 2 martie. Se a¿teaptå ca votul în COMAGRI pe aceastå temå så fie în iulie, iar ENVI (comitetul principal) så voteze în septembrie, înainte de votul în plen din octombrie. pagin\ de

Cristina CIONGA director-adjunct Forumul APPR Profitul Agricol 21/2023

CULTURI VEGETALE

Schimb\ri în cadrul echipei Nufarm România De la 1 mai, Rozina Chesnoiu a preluat rolul de country manager al Nufarm România. De fostul ministru o leagå doar o coinciden¡å de nume.

Rozina Chesnoiu lucreazå în grupul Nufarm de peste 16 ani, de la înfiin¡area companiei în România. De-a lungul anilor, a ocupat diferite func¡ii, atât pe plan local, cât ¿i pe plan regional.

Din pozi¡ia de country manager se va concentra pe dezvoltarea business-ului Nufarm pe pia¡a localå, bazându-se pe rela¡ia de încredere ¿i sus¡inere pe care am creat-o cu clien¡ii no¿tri în ultimii ani.

“Cu o strategie orientatå spre client ¿i un portofoliu puternic, care va include mai multe lansåri de produse noi, în urmåtorii ani, ne dorim så ne dezvoltåm ¿i så oferim noi solu¡ii pentru protec¡ia culturilor,” declara la preluarea func¡iei.

“Råmânem încrezåtori în pozi¡ionarea noastrå strategicå ¿i vå asiguråm cå vom fi, ca ¿i pânå acum, un partener de încredere.

Portofoliul nostru puternic ¿i ofertele competitive ne asigurå cå putem continua så oferim serviciile ¿i sprijinul excep¡ional pe care le a¿tepta¡i de la Nufarm.”

Dobând\ de 1% pe lun\ prin cardul Naturevo Naturevo, în colaborare cu Patria Bank, pune la dispozi¡ia fermierilor carduri cu ajutorul cårora pot achizi¡iona rapid inputuri de calitate.

Cardul, botezat AgroPatriot, vine cu o dobandå fixå de 1% pe lunå ¿i este dedicat partenerilor Naturevo.

“Odatå cu lansarea cardului AgroPatriot, Naturevo î¿i propune så faciliteze accesul la capital de lucru rapid ¿i convenabil, fårå a fi nevoie ca agricultorii så se confrunte cu dobânzi mari ¿i procese complicate de împrumut”, a explicat Doru Ciontolac, manager rela¡ii financiare externe al Naturevo.

22

Principalele avantaje ale cardului AgroPatriot includ: 1. Dobândå reduså, de 1% pe lunå.

2. Acces rapid ¿i u¿or la inputurile de calitate din portofoliul Naturevo pentru a-¿i desfå¿ura campania agricolå în condi¡ii optime.

3. Naturevo a simplificat procedura de achizi¡ie, astfel cå fermierul poate plåti cu cardul AgroPatriot de la Patria Bank direct la reprezentantul Naturevo din zonå. Achizi¡ia se face rapid, cu o documenta¡ie minimå ¿i timp redus de aprobare.

4. Suport personalizat: echipa de speciali¿ti de la Naturevo ¿i consultan¡ii de la Patria Bank sunt disponibili pentru a oferi fermierilor sprijin ¿i consultan¡å

personalizatå.

Acest instrument este disponibil deja ¿i poate fi solicitat reprezentantului Naturevo din teren.

Profitul Agricol 21/2023

CULTURI VEGETALE

Impresii dup\ Agriplanta Edi¡ia de anul acesta a Agriplanta a fost cea cu prezen¡a probabil cea mai numeroaså, judecând dupå numårul imens de ma¿ini care au fost parcate pe toate laturile expozi¡iei. Am remarcat inclusiv câteva Maybach ¿i un Ferrari.

Semn cå afacerile nu merg chiar a¿a de råu cum le place unora så se vaite.

Totu¿i, în func¡ie de ora la care intrai în expozi¡ie, î¡i putea låsa impresia de interes scåzut. A fost senza¡ia împårtå¿itå de Alexandru Baciu, vicepre¿edinte LAPAR, care a trecut pe la cortul nostru sâmbåtå dupå-amiazå, când grosul vizitatorilor plecaserå.

Pe Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR, l-am våzut mergând gråbit spre ie¿ire, chiar joi, la scurt timp de la deschidere. L-am întrebat cum a fost la protestul fermierilor est-europeni de la Bruxelles, unde au participat ¿i reprezentan¡i ai Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Mi-a råspuns cå nu a fost Profitul Agricol 21/2023

acolo ¿i cå nu crede în succesul unui asemenea demers.

Nicolae Sitaru, pre¿edintele Forumului APPR, a trecut vineri dupå-amiazå. În prima parte a zilei m-am întâlnit cu fiii såi, Daniel ¿i Bogdan. Våzuserå un header de floare interesant, dar decizia de achizi¡ie a råmas pentru altå datå, dupå ce îl vor vedea la lucru în cultura unui vecin. οi programase o achizi¡ie Valentin Mårginean, fermier mure¿ean. Ar fi cumpårat bucuros un dezmiri¿titor. “Înså, dacå nu ni se mai permite dezmiri¿titul mecanic dupå recoltare, nu a¿ mai avea ce face cu el. A¿a cå am venit doar de curiozitate”.

De¿i spectaculoase, demonstra¡iile cu utilaje nu au fost tot timpul pe placul celor interesa¡i. Cel pu¡in joi, trecând în zonå, am zårit un grup de fermieri hlizindu-se. I-am intrebat ce e amuzant.

“Påi nu vede¡i implementurile cum

¡opåie în spatele tractoarelor?! Se merge perpendicular pe direc¡ia de tocat, pe ni¿te ¿an¡uri. În mod normal, nu semeni niciodatå a¿a”, a råspuns cineva din grup.

“Sincer så fiu, nu cred cå în asemenea condi¡ii, ca de laborator, se pot realiza demonstra¡ii corecte. Astea trebuie fåcute ¿i våzute în câmp, în ferme”, a completat altul.

Ne-a fåcut onoarea de a ne vizita la cort unul dintre cei mai fideli cititori: Traian Ghinoiu, administratorul Agroprest Båle¿ti, jude¡ul Gorj, e abonat de la primul numår al revistei, a¿adar de peste un sfert de secol.

“Vå citesc în special seara, în momentele de relaxare, dar cu mare aten¡ie. Sunte¡i, în continuare, publica¡ia agricolå cu cele mai multe ¿i mai bine structurate informa¡ii”.

Robert VERESS 23

Aflat la a XI-a edi¡ie ¿i organizat ca de fiecare datå cu maxim profesionalism de cåtre DLG InterMarketing, evenimentul care - a¿a cum ne place så spunem - då ora exactå în agricultura din România s-a desfå¿urat în perioada 2528 mai ¿i a fost un real succes, datoritå prezen¡ei în numår mare a celor mai importante companii de ma¿ini ¿i utilaje agricole din ¡arå, precum ¿i din stråinåtate. Desigur, succesul târgului s-a reflectat ¿i în prezen¡a a mii de vizitatori zilnic, majoritatea fermieri.

Pe o suprafa¡å de 36 de hectare, peste 250 de expozan¡i din ¡arå, dar ¿i din stråinåtate (Bulgaria, Germania, Fran¡a, Italia, Spania, Ucraina) au ex-

24

pus tot ceea ce au mai bun ¿i mai nou în portofoliul lor, fie cå vorbim de tractoare de zeci ¿i sute de cai-putere ¿i aer condi¡ionat în cabinå ca în limuzinå, sau combine care “rad” cerealele ¿i porumbul pe lå¡imi de peste 12 metri.

verdele buruienilor de cel al culturii, echipamente pentru depozitarea cerealelor, sisteme inteligente pentru iriga¡ii, precum ¿i numeroase drone care erbicideazå, fertilizeazå, trateazå ¿i “våd” dacå o culturå e bolnavå sau suferå de sete.

Am våzut utilaje de prelucrare a solului care reduc pierderea umiditå¡ii din sol, semånåtori directe care nu au nevoie de pregåtirea patului germinativ ¿i care “împu¿cå” semin¡ele împreunå cu fertilizantul în påmânt, robo¡i pentru zootehnie.

Vizitatorii au asistat la demonstra¡ii cu ma¿ini agricole, de trei ori pe zi. Expozan¡ii ¿i-au pus la lucru cele mai puternice tractoare la care au ata¿at ma¿ini de erbicidat sau au demonstrat performan¡ele sprayerelor autopropulsate. Demonstra¡iile au continuat cu echipamente pentru prelucrarea solului cu tehnologii conservative, apoi cu semånåtori de precizie cu echipåri de ultimå orå.

Ne-au atras aten¡ia ¿i sisteme digitale care erbicideazå selectiv ¿i deosebesc

Profitul Agricol 21/2023

DLG InterMarketing a organizat la Agriplanta-RomAgroTec Zootehnica Show, o expozi¡ie de animale “împrumutatå” de la Agraria Cluj (o altå expozi¡ie agricolå importantå ce a avut loc în urmå cu o lunå), unde vizitatorii au putut vedea vaci cu lapte, bivoli¡e, capre ¿i oi, dar ¿i doi mågåru¿i.

Zilnic, în cortul Tehnology Plaza au avut loc conferin¡e pe teme agricole, în general, dar ¿i despre tehnologii pentru cultura mare, horticulturå. De asemenea, la standul CESIVO a fost lansatå o carte despre agricultura bio, “Cum så practici o agriculturå conservativå ¿i profitabilå”, prezentatå de autorul såu, Paolo Barchetta.

Profitul Agricol 21/2023

Am remarcat prezen¡a printre vizitatori a grupurilor de tineri, chiar ¿i grupuri de copii veni¡i cu învå¡åtoarele lor, probabil cu prilejul “såptåmânii altfel”, semn cå nu tot învå¡åmântul se afla în grevå, iar dascålii au decis så le arate elevilor cam de unde începe drumul pâinii pânå la masa lor zilnicå.

Dacå tot am adus vorba de maså, trebuie så amintim ¿i de Ferma Baciu, care ¿i-a a¿teptat clien¡ii cu bunåtå¡i din carne ¿i legume pregåtite direct în câmp, în bucåtåria mobilå profesionalå.

O prezen¡å ineditå, dar cu atât mai importantå, salvatoare de vie¡i chiar, a

fost ¿i un centru mobil de transfuzie, unde vizitatorii au fost invita¡i så doneze sânge, în cadrul campaniei “Fii donator, fii salvator!” organizatå de ARISU - Prim ajutor, cu sprijinul IPSO Agriculturå ¿i DLG InterMarketing.

De¿i nu au fost invita¡i, la Agriplanta-RomAgroTec au apårut zilnic câteva familii de... popândåi, care ie¿eau periodic din vizuinele lor ca så ron¡åie ceva iarbå, covrigei sau alte alimente “scåpate” cu generozitate de expozan¡ii ¿i vizitatorii care apoi îi fotografiau sau filmau.

Arpad DOBRE

25

CULTURI VEGETALE

Saaten-Union> se pot ob]ine 9 tone grâu/ha f\r\ fertilizare

Echipa Saaten-Union

Platforma de la Drajna Nouå (Cålåra¿i), unde Saaten-Union le prezintå fermierilor rezultatele experimentelor tehnologice cu hibrizii ¿i soiurile din portofoliul såu, nu se dezminte ¿i deschide noi perspective.

Anul accesta, de exemplu, Saaten-Union a eliminat complet fertilizarea din tehnologia cerealelor påioase, men¡inând cheltuielile directe în jurul valorii de 2.000 de lei pe hectar.

Chiar ¿i în aceste condi¡ii, sunt a¿teptate produc¡ii de 7-9 t/ha la grâu, respectiv 8-10 t/ha la orz!

26

Surpriza nu se opre¿te aici: tehnologia în cazul rapi¡ei a fost diferitå, în sensul cå, de¿i nu s-au aplicat îngrå¿åminte starter, s-a fertilizat cu uree, în vegeta¡ie. Iar rezultatele sunt împår¡ite.

Pe de o parte, plantele s-au dezvoltat frumos ¿i au o mul¡ime de silicve, promi¡ând produc¡ii ce ar putea depå¿i 5 t/ha. Pe de altå parte, la Drajna Nouå au båtut vânturi foarte puternice în acest sezon. Orzul ¿i grâul au råmas în picioare, ba chiar au tulpinile erecte. În schimb, a fost culcatå o parte din rapi¡å, aflatå în imediata vecinåtate a soiurilor ¿i hibrizilor de grâu ¿i orz.

Aplecarea rapi¡ei a fost cauzatå de nivelul de azot ridicat din sol asigurat de cultura premergåtoare, care a fost aici mazårea. Vânturile puternice ¿i încårcåtura mare cu silicve ¿i-au spus cuvântul. În cazul påioaselor, alternan¡a de frig-cald în decursul acelora¿i zile a condus la o cålire a plantelor. Internodiile s-au scurtat ¿i a crescut toleran¡a la cådere. Înså, dacå spre finalul perioadei de vegeta¡ie vor fi ploi înso¡ite de vânt, e

posibil så cadå ¿i cerealele, fiindcå spicele sunt mari ¿i grele, explicå Mihai Miri¡escu, director general SaatenUnion. În opinia lui Gabriel Nicolau, director tehnic Nufarm, în cazul hibrizilor de rapi¡å a contat ¿i genetica, respectiv toleran¡a mai slabå la cådere a unor hibrizi. Iar în cazul orzului, mai sensibil la cådere dintre cereale, ¿i-a spus cuvântul noul regulator de cre¿tere al companiei.

“Ephon Top, cu etefon, se recomandå a fi aplicat în jurul fenofazei de apari¡ie a frunzei stindard. Produce o serie de modificåri fiziologice care au ca efect stoparea alungirii paiului ¿i o cre¿tere a elasticitå¡ii la plantele care beneficiazå de nutri¡ie corespunzåtoare. Astfel, se previne frângerea paielor ¿i se întåre¿te inser¡ia spicelor”.

Ephon Top nu se recomandå a fi aplicat pe culturile mai pu¡in viguroase, fiindcå poate induce o coacere prematurå.

Profitul Agricol 21/2023

CULTURI VEGETALE

Nout\]ile Saaten-Union Pentru Saaten-Union, platforma de la Drajna Nouå este un catalog pe viu.

Tehnologia folositå este una minimå spre medie din punctul de vedere al costurilor.

“Aråtåm cum se scoate profit folosind genetica noastrå. Au venit fermieri care ne-au spus cå în câmpurile lor soiurile ¿i hibrizii Saaten-Union aratå mai bine ca aici, ceea ce nu poate decât så ne bucure”, spune Mihai Miri¡escu.

Saaten-Union produce soiuri ¿i hibrizi care sunt destina¡i nu doar consumului intern, ci ¿i exportului în ¡årile din jur. Filiala din ¡ara noastrå este consideratå un pol de dezvoltare a companiei pentru sud-estul Europei, având propriul compartiment de cercetare ¿i ameliorare.

Acest compartiment realizeazå ameliorare de peste 10 ani la floarea

soarelui, cu douå cicluri anuale, unul în ¡arå, celålalt în Argentina ¿i Chile. În privin¡a culturilor de toamnå, cu unele notabile excep¡ii, soiurile ¿i hibrizii din platforma de la Drajna provin de la cei ¿apte ac¡ionari ai companiei, fiecare specializat în ameliorare pe un anumit segment.

Una dintre excep¡ii este noul soi de grâu produs în România ¿i omologat chiar anul acesta: SU Stindard.

E un soi semitimpuriu, adaptat condi¡iilor climatice din sud-estul României. Poate da produc¡ii de 10-12 t/ha.

Face parte din grupa A de panifica¡ie, cu proteinå 12,5-14%. În al doilea an de testare este un hibrid de orz, SU Hylona. Are un poten¡ial mai mare de produc¡ie decât al campionului SU Ellen. În portofoliul de rapi¡å, noutå¡ile sunt hibrizii Manhattan ¿i Triathlon, cu

Mihai Miri]escu, director general Saaten-Union

rezisten¡å la mai multe boli: Phoma, Sclerotinia, virusul galben al rapi¡ei etc.

Au un poten¡ial fantastic de produc¡ie, de 5,5 - 6 t/ha. În platforma Drajna poten¡ialul de produc¡ie estimat al anului este între 4 ¿i 5,5 t/ha.

Nout\]ile Nufarm Am pomenit mai sus regulatorul de cre¿tere Ephon Top, cu efect vizibil în câmpul de la Drajna Nouå, înså vedeta incontestabilå din portofoliul Nufarm, pentru anul acesta, este insecticidul Carnadine. La cultura rapi¡ei din platformå s-a aplicat în trei treceri.

Carnadine este un insecticid sistemic pe bazå de acetamiprid (substan¡å omologatå pânå în 2033). Apare în pia¡å într-un moment de penurie, când deja au fost retrase foarte multe substan¡e eficiente.

Carnadine asigurå o combatere eficientå împotriva întregului spectru de dåunåtori din cultura rapi¡ei: Ceutorhyncus napi (gårgåri¡a tulpinilor de rapi¡å), Ceutorhyncus assimilis (gårgåri¡a semin¡elor de crucifere), Meligethes aneus (gândacul lucios al rapi¡ei), în parteneriat cu insecticide cu piretroizi.

Sezonul acesta mai poate fi aplicat acolo unde fenofazele sunt întârziate.

Profitul Agricol 21/2023

Gabriel Nicolau, director tehnic Nufarm

Nufarm are ¿i o ofertå atractivå, oferind un litru de produs gratuit, la fiecare 10 litri achizi¡iona¡i, confirmå Gabriel Nicolau, directorul tehnic.

Alt produs nou în portofoliul Nufarm, aplicat pe scarå în acest sezon, este erbicidul Saracen Delta, cu diflufenican ¿i florasulam.

“Iernile tot mai blânde, precipita¡iile întârziate ¿i în cantitå¡i tot mai mici i-au constrâns pe fermieri så-¿i adapteze tehnologiile. Pregåtirea patului germinativ se face astfel încât så se conserve apa în sol. Asta presupune o combatere eficientå a buruienilor la råsårirea culturii. O astfel de solu¡ie este Saracen Delta, care asigurå o combatere eficientå a buruienilor dicotile problematice precum Veronica, turi¡a, Chenopodium, samulastra de floarea-soarelui Express sau Clearfield, samulastra de rapi¡å Clearfield sau conven¡ionalå.

Poate fi aplicat ¿i primåvara devreme, fiind dedicat primelor fenofaze de dezvoltare a buruienilor. În condi¡ii ca anul acesta, când primul tratament a fost întârziat, poate fi aplicat pânå la apari¡ia frunzei stindard a culturii”.

pagini de Robert VERESS 27

CULTURI VEGETALE

Avertizare de rugin\ brun\ în cultura de grâu Aceastå primåvarå s-a dovedit extrem de favorabilå patogenilor specifici grâului. Otilia Cotuna, ¿ef laborator Protec¡ia Plantelor la Sta¡iunea de la Lovrin, o nume¿te chiar “raiul fitopatologilor”. În câmpul de ameliorare din Lovrin se poate vedea acum foarte bine atacul patogenilor.

Rugina galbenå î¿i continuå evolu¡ia. La soiurile sensibile a ajuns la frunza stindard pe care a cuprins-o în procent de 100%. Cre¿terea temperaturilor ar putea stopa infec¡iile, dar pe alocuri e cam târziu.

De aproximativ o såptåmânå, primele pustule de ruginå brunå (Puccinia recondita) au început så aparå pe lângå cele de ruginå galbenå. ªi, cum este iubitoare de cåldurå, cre¿terea temperaturilor ¿i umiditatea vor sus¡ine infec¡iile.

Fåinarea a ajuns la unele soiuri la jumåtatea plantei (nota 5 pe scara DD, nivelul bolii pe verticalå). Intensitatea este variabilå de la un soi la altul. Acest

patogen nu pune probleme deosebite, mai ales cå temperaturile în cre¿tere vor stopa evolu¡ia.

“

«Sunt condi¡ii foarte favorabile infec¡iilor cu Fusarium graminearum la spic. Într-o såptåmânå vom vedea dacå apar infec¡ii la spic» , explicå Otilia Cotuna.

“ Septorioza (Septoria tritici) are condi¡ii ¿i î¿i continuå evolu¡ia nestingheritå chiar ¿i în culturile tratate.

Din påcate, progresul pe verticalå al bolii este sever la soiurile sensibile, unde patogenul a ajuns la frunza stindard. Umiditatea care se anun¡å în perioada urmåtoare va sus¡ine patogenia.

Dintre dåunåtorii prezen¡i în culturile

de cereale la aceastå datå, se disting afidele (Schizaphis gramineum, Rhopalosiphum padi), gândacul bålos (Lema melanopa), plo¿ni¡ele cerealelor (Eurygaster sp., Aelia sp.). Larvele gândacului bålos sunt prezente în densitå¡i mari în unele culturi, unde aparatul foliar este albit din cauza atacului. În combaterea ruginii brune, dar ¿i a altor patogeni foliari, esen¡ialå este protec¡ia frunzelor din etajul superior al plantelor, dar mai ales a frunzei stindard. De regulå, un singur tratament chimic este suficient. Se recomandå efectuarea tratamentelor la un PED de 30% severitate de atac.

Mai multe fungicide ¿i-au dovedit eficien¡a în timp. Eficien¡å foarte bunå manifesta cele pe bazå de protioconazolul ¿i combina¡iile de fluxapyroxad cu pyraclostrobin, protioconazol cu trifloxystrobin. O eficacitate excelentå în combaterea ruginii s-a înregistrat ¿i la: pyraclostrobin, metconazole, tebuconazole ¿i combina¡ii de protioconazol cu tebuconazol, metconazol cu pyraclostrobin, tebuconazol cu trifloxystrobin.

Import\m mult mai mult grâu Exporturile UE de grâu în sezonul 2022/2023 (a început la 1 iulie 2022) au ajuns la 28 de milioane de tone, în cre¿tere cu 13% fa¡å de aceea¿i perioadå a sezonului 2021/2022, aratå datele Comisiei Europene, informeazå Reuters.

Fran¡a a råmas cel mai mare exportator de grâu moale din UE, cu 9,6 milioane de tone, urmatå de România, cu 3,96 milioane de tone. Pe locurile urmåtoare se situeazå Germania, cu 28

3,53 milioane de tone, ¿i Polonia, cu 2,85. ¥n schimb, ¿i importurile de grâu au explodat, de la 2,35 milioane tone la 7,9 milioane de tone.

Topul marilor importatori de grâu din UE este deschis de Spania (3,36 milioane de tone), urmatå de România, (893.000 de tone) ¿i Polonia (819.000 de tone). Aproximativ 5 milioane de tone de grâu au fost importate din Ucraina pânå la data de 21 mai anul

curent, fa¡å de 351.000 de tone în aceea¿i perioadå a sezonului 2021/22.

La porumb, UE a exportat o cantitate de 2,87 milioane de tone pânå la data de 21 mai anul curent, iar mai mult de jumåtate din aceastå cantitate, adicå 1,64 milioane de tone, a fost exportatå de România. În aceea¿i perioadå, UE a importat 23,9 milioane de tone de porumb, iar o cantitate de 1,34 milioane de tone a fost importatå numai de România.

Profitul Agricol 21/2023

CULTURI VEGETALE

Gavril\ Tuchilu[> “Vine seceta!

Numai la Hristos nu am fost” Soarele face pråpåd pe Podi¿ul Bârladului ¿i în partea de sud a Moldovei.

Seceta s-a instalat deja ¿i fermierii, exaspera¡i, umblå cu cåciula în mânå pe la u¿ile de la Bucure¿ti.

Politicienii nu au timp de agriculturå, ei au rotativå.

Sau rocadå. Jude¡ul Gala¡i, aflat între Dunåre, Prut ¿i Siret, a fost declarat anul trecut calamitat complet, chiar dacå este pe maluri de ape.

Plåtim despågubiri pentru secetå, iar ¿uvoaiele se rostogolesc spre Marea Neagrå.

C

el mai activ fermier din jude¡ul Gala¡i este Gavrilå Tuchilu¿.

Degeaba, tot nu are apå.

“Nu a plouat pe la noi. Am fost pe la Vânåtori, în mijlocul jude¡ului Gala¡i. Pe la Schela, pe la Pechea, poate så plouå ¿i cu lapte de cuc, nu se mai face nimic pe mii de hectare. Grâul este compromis. S-a învine¡it, s-a chircit ¿i a înflorit.

Ne trebuie apå! Numai eu ¿tiu cât m-am zbåtut ¿i i-am convins pe oamenii locului cå trebuie så irigåm. Raportåm în fiecare searå ce instala¡ii func¡ioneazå ¿i ce volume de apå avem”, spune Tuchilu¿.

Apa de la Gala¡i a ajuns în sfâr¿it pânå la Matca ¿i a putut uda par¡ial. Are o instala¡ie liniarå de 400 de metri, 8 tunuri ¿i 10 aripi de ploaie grece¿ti, cu care spune cå irigå foarte bine.

Ar fi vrut så irige din aprilie, dar nu a venit apa la timp. A fåcut semifânul de lucernå din prima coaså. Peste maxim

Profitul Agricol 21/2023

douå såptåmâni, va cosi a doua oarå.

Lucerna nu a fost trecutå la despågubiri, de¿i anul trecut au dispårut multe lucerniere.

“Abia au dat cei 73 de euro. La recoltarea grâului furajer, pre¡urile vor porni de la 65 de bani pe kilogram, orzul - în jur de 75 de bani, iar grâul de panifica¡ie va fi probabil 85-90 de bani kilogramul”, ¿i-a fåcut calculele pesimiste Gavrilå Tuchilu¿.

P

roiectul pentru instala¡ia de irigat de la barajul de la Movileni, pentru iriga¡iile din sudul Moldovei, s-a blocat în hå¡i¿ul de interese de la Hidroelectrica.

La fel ca în cazul barajului de la Lunca Pa¿cani sau în cazul celui de la Stânca-Coste¿ti, chestiunea se poate rezolva numai de sus fiindcå apar neîn¡elegeri fie la Hidroelectrica, fie la Ministerul Mediului sau la Ministerul Agriculturii.

Degeaba cer fermierii ca agricultura så aibå prioritate la apå în perioada mai - septembrie. Energie electricå se mai poate produce ¿i altfel, dar apa nu are alternativå în agriculturå.

Hidroelectrica trebuie så cedeze 9 metri cubi pe secundå de apå din barajul de la Movileni ¿i nu vrea.

“Dacå nu primim ace¿ti 9 metri cubi, nu se då drumul la finan¡area proiectului aprobat de toate forurile”, explicå Tuchilu¿.

“ANIF este de acord, dar trebuie aprobare de la Hidroelectrica. Din 1990, må bat pentru acest proiect de iriga¡ii ¿i nu reu¿esc så-i conving. Am un întreg istoric pe fiecare mandat politic în parte. Încå sunt tânår ¿i pot!...”

33 de ani, eu aveam 33 de “ Acum ani, î¿i aminte¿te Gavrilå F

Tuchilu¿. Când am venit la Mat-

Viorel PATRICHI 29

CULTURI VEGETALE ca, m-a preocupat sistemul de iriga¡ii, care era început înainte de 1990 de Nicolae Ceau¿escu. A luat atunci fonduri de la BERD ¿i de la bugetul na¡ional ca så extindå sistemul de iriga¡ii în zona jude¡ului Gala¡i ¿i în sudul Vasluiului pentru aproximativ 300.000 de hectare. În 1990, când am ajuns eu la Matca, toate ¿an¡urile erau såpate, erau puse antenele în påmânt. Când s-a spus «stop investi¡ie!», tot ce era aici - ARO, cåru¡å, telegu¡å - a dispårut.

Cu buldozerele pe care le aveam, am reu¿it så astup ¿an¡urile ca så pot lucra, trebuia reorganizat teritoriul. Pânå în 1995, am fåcut o conectare de conducte din sistemul vechi în sistemul nou. În 1995, am construit o acumulare la o sta¡ie de 1990, care este completå ¿i am lucrat cu ea în perioada 2006 2010. Noi påzim aceastå sta¡ie. Restul instala¡iilor s-au furat ca peste tot. În 2015, cineva de la ANIF mi-a propus så discutåm ce trebuie fåcut. În acest moment, apa vine la Matca de la 86 de kilometri cu douå, chiar trei repompåri, prin Cudalbi. În 2007, am reabilitat cu bani de la fondul de stat aproximativ peste 3.000 de hectare. A func¡ionat atât timp cât statul a dat energie gratis. Când energia a cåzut, nimeni nu a mai irigat.

Specialistul de la ANIF mi-a cerut så reducem cheltuielile ¿i pierderile de apå. Eu am cerut în 2007 un milion de metri cubi de apå, avem documente, neau aprobat doar 200.000 de metri cubi.

Aveam un randament de 80%. Aståzi, randamentul este de 15%. Pentru cå pe canale nu s-a mai intervenit absolut deloc. ªi atunci am fåcut o propunere pentru o rutå alternativå. În 2015, era ministru Daniel Constantin. I-am prezentat un studiu de fezabilitate, pe care l-am purtat cu mine peste tot, din 2015 pânå aståzi. Voia sål bage în bugetul anului urmåtor. A venit tragedia de la Colectiv ¿i proiectul meu a råmas nefinan¡abil.

To¡i mini¿trii care s-au perindat prin Matca au aprobat proiectul. Dupå o lunå de la instalarea domnului Chesnoiu,

F

30

m-am prezentat la el cu acela¿i material. Era într-o searå din ajunul Cråciunului.

A pus mâna pe telefon, a vorbit cu actualul director general de la ANIF ¿i m-am prezentat din nou så reluåm aceea¿i temå. Pentru mine lucrurile erau evidente. Federa¡ia udåtorilor trebuie så treacå inventarul instala¡iilor la ANIF. Noi am oferit o solu¡ie mai rapidå ¿i mai pragmaticå: så facem o conductå din barajul Movileni de pe Siret, cu o sta¡ie plutitoare, care så se ridice odatå cu nivelul apei din baraj.

Trebuia o conductå de 13 kilometri, care så ajungå la ultima noastrå sta¡ie.

Pe vechiul canal se putea instala conducta, cu pierderi de apå zero. În 12 ore, apa de la Movileni poate ajunge la rådåcinile plantelor. Acum, dacå cerem apå de la Vânåtori Gala¡i din Dunåre, apa ajunge în 14 zile.

Cu doi ani în urmå, o sta¡ie a fåcut explozie pe Dunåre ¿i am avut mari probleme cu ea. Noi am plåtit ani la rând pentru repararea motoarelor. Ultima facturå de energie era de 2 miliarde de lei.

Banii i-am dat, dar apå nu am avut.”

De

ce este o problemå acest tronson de 13 kilometri, care ar aduce apa prin cådere liberå ¿i ar putea uda jumåtate de jude¡?

LA Tuchilu¿ în fermå au venit mini¿tri ¿i tot ce i-au låsat au fost promisiunile.

“Vom pune umårul!”. Fermierii ¿i to¡i primarii din zonå s-au adunat la Agrimat Matca în primåvarå fiindcå a venit ¿i Carmen Avram ca så-i ajute.

“Avem infrastructura ¿i organiza¡ia udåtorilor, cu acces la proiecte europene, dar apå nu existå”, spune Gavrilå Tuchilu¿. “Din 2013, Agrimat Matca a investit 380 milioane de euro în utilaje agricole, depozite, zootehnie. Din surse proprii, dar acum plouå tot mai pu¡in.

Dacå vine apa, påmântul aduce plusvaloare imediat.

Când energia este tot mai scumpå, niciun om sånåtos la cap nu-¿i mai permite så împingå apa din Dunåre la o înål¡ime de 85 de metri, cu pierderi enorme. Am trecut în inventarul Fede-

ra¡iei udåtorilor ¿i sifoanele dupå ce am discutat cu Petre Daea.

Federa¡ia udåtorilor a reparat un fir cu un milion de euro cu ¿apte ani în urmå. De-atunci, când a trecut în inventarul ANIF, nu s-a stabilit constructorul care så facå lucrarea. Eu nu fac numai pentru mine. Fac pentru o zonå întreagå de 14.000 de hectare într-o primå etapå.

Când apa ajunge pe platou, se mai pot iriga alte 14.000 de hectare de pe teritoriul comunei Cudalbi, Valea Mårului. Sar putea produce u¿or 8 tone de grâu la hectar, 12 tone de porumb. Påmânt bun avem, speciali¿ti de claså existå, utilaje avem. Lipse¿te apa.

Anul trecut, noi nu am fåcut un bob de porumb. Consumåm peste 100 de tone de furaje pe zi în zootehnie. Am cumpårat furaje din Bra¿ov ¿i din Bråila, cu ni¿te pre¡uri enorme. Am sunat la o firmå din Tulcea care fåcea balo¡i de lucernå ¿i granule. Proprietarii nu erau români. Insula Mare a Bråilei practicå pre¡uri duble, comparativ cu pre¡urile la care am cumpårat noi fânul.

Am luat cu 1,20 lei kilogramul de fân, la care se adaugå transportul. Pe un tir puteam så pun numai 11 tone din cauza volumului mare. Întreaga aduc¡iune de la Movileni poate fi construitå de o companie din România în maxim un an ¿i jumåtate. I-am plåtit din surse proprii pe to¡i proiectan¡ii care au concurat la realizarea proiectului, pentru studiul de fezabilitate. Avem toate autoriza¡iile.

Trebuia doar reactualizat. Numai la Hristos nu am fost cu dosarul Movileni”.

T ta¡i la Agrimat au recunoscut cå o¡i primarii ¿i parlamentarii invi-

proiectul propus ¿i sus¡inut de Gavrilå Tuchilu¿ este cel mai fiabil. Doar Hidroelectrica s-a opus mereu.

“Noi am cerut 9 metri cubi pe secundå. Niciodatå nu vor uda concomitent toate instala¡iile. Deci Hidroelectrica nu va fi pågubitå”, repetå Gavrilå Tuchilu¿.

“Eu nu vreau despågubire pentru secetå, repetå el. Eu vreau acces la apå, atât cer”.

Profitul Agricol 21/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Rovasi, o nou\ ras\ de oi omologat\ la Secuieni ºigaia Ruginie este o raså veche din arealul românesc. Micå, produce lânå de slabå calitate ¿i pu¡in lapte, dar e rezistentå la secetå ¿i la relief accidentat. Aici se cam terminå însu¿irile ei.

Prin încruci¿åri repetate cu berbeci din rasa Awasi, cecetåtorii români au reu¿it så ob¡inå în patru decenii o raså nouå, pe care au botezat-o semnificativ Rovasi, ca så aminteascå de amelioratori. A rezultat o oaie de talie mai mare, deci mai grea, care då mai mult lapte, decât ºigaia Ruginie.

“Am început crearea acestei rase în 1983, î¿i aminte¿te Costicå Cristian, directorul Sta¡iunii de la Secuieni, jude¡ul Bacåu. Dupå 1990, to¡i voiau så distrugå patrimoniul. Eu am men¡inut nuclele genetice ¿i am testat în continuare. Primii berbeci din rasa Awasi au 32

fost adu¿i din Israel la Sta¡iunea de la Ru¿e¡u. De acolo au fost adu¿i la Såcuieni, unde a început încruci¿area cu ºigaia Ruginie. A¿a apare rasa Rovasi.

Aceastå oaie are o produc¡ie de 190250 de litri de lapte pe lacta¡ie. Laptele de Rovasi are 7-7,5% gråsime”.

Procesul formårii s-a bazat pe aplicarea unui program sistematic de încruci¿are, scopul principal fiind reprezentat de însumarea pe un genotip nou a fondului de gene responsabile de capacitatea lactogenå de la Awassi ¿i påstrarea de la rasa localå ºigaie Ruginie a genelor responsabile de rezisten¡a organicå, adaptarea la condi¡ii tehnologice diferite, rezisten¡a la factorii climaterici ¿i la diferi¡i agen¡i patogeni etc.

Din genera¡ia R2, alåturi de femele au fost selec¡iona¡i ¿i masculii cu însu¿iri valoroase (intensitate de cre¿tere,

vioiciune, vigoare ¿i conforma¡ie corporalå, cu exterior corect ¿i o constitu¡ie robustå. Apoi s-a trecut la reproducerea în sine a indivizilor R2 ¿i R3 timp de 4 genera¡ii.

Media produc¡iei de lapte la ºigaie Ruginie este de 50-80 kg, în func¡ie de exploata¡ie ¿i modul de furajare, produc¡ie care, raportatå la kg/corp, se apropie de ºigaia de ¿es.

Ionu¡ Ailenei, conducåtorul Registrului Genealogic al Asocia¡iei Miori¡a Moldavis, sus¡ine cå Rovasi reu¿e¿te så devanseze ºurcana la produc¡ia de lapte. ºurcana Breazå atinge 150-180 litri lapte/lacta¡ie.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 21/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Un nou focar de pest\ într-o ferm\ Smithfield Direc¡ia Sanitar Veterinarå Timi¿ a reu¿it så salveze 4.198 de porci dintr-o fermå Smithfield de 18.000 de capete, la Cenei, Timi¿, unde a fost descoperit un nou focar de pestå porcinå africanå. ¥n toamna anului 2022, DSVSA a mai salvat 38.000 de capete dintr-o altå fermå Smithfield, la Pådureni, lovitå ¿i ea tot de PPA.

H

oldingul Smithfield gestioneazå 49 de ferme proprii, dar ¿i alte unitå¡i de cre¿tere a animalelor, în parteneriat cu crescåtori locali, care produc cumulat aproximativ 1 milion de porci pe an. La Cele douå focare de PPA au apårut la o zi dupå ce ANSVSA sus¡inea cå în Timi¿ ¿i în Banat nu mai existå niciun caz de PPA. Dr. Nicoarå este de pårere cå atât timp cât încå existå PPA în mediul silvatic, la porcii mistre¡i, este imposibil så controlezi virusul.

Chiar în februarie 2023, a fost depistat în zona Pådureni un focar la mistre¡i, în Timi¿, ¿i este clar cå încå existå, dar e foarte dificil de a fi ¡inute sub control aceste animale sålbatice.

Mai grav, încå persistå comer¡ul online cu produse din carne de porc, adesea ilegal. A¿a-zi¿ii producåtorii autoriza¡i ¿i tradi¡ionali comercializeazå carne de porc ¿i produse din carne de porc pe care foarte mul¡i cetå¡eni le cumpårå, fårå så îi intereseze proveProfitul Agricol 21/2023

aceste exploata¡ii, se adaugå 5 ferme de reproduc¡ie (peste 40.000 de scroafe) ¿i un centru de vieri. ¥n ferma Smithfield de la Cenei veterinarii au fost nevoi¡i så ucidå ¿i så neutralizeze 13.800 de capete.

“Am låsat 4.198 de porci pentru monitorizare într-o zonå epidemiologicå separatå. Am aplicat acelea¿i proceduri speciale ca la Pådureni, când am salvat 38.000 de porci din 42.000. Dacå reu¿im ¿i în acest caz, înseamnå cå metodele noastre func¡ioneazå foarte bine”, spune dr. Flavius Nicoarå, directorul DSVSA Timi¿.

De obicei, erau uci¿i to¡i porcii dintr-o fermå lovitå de PPA, dar cu reguli stricte se pot salva multe animale.

“Dacå vom reu¿i ¿i cu aceste animale, înseamnå cå ne-am fåcut treaba foarte bine. Totu¿i, vorbim despre un virus ¿i situa¡ia poate fi volatilå ¿i întotnien¡a, trasabilitatea, sau dacå acel comerciant de¡ine autoriza¡ia de la veterinar. În aceste condi¡ii, vom avea în continuare PPA, nu numai în medie silvatic, ci ¿i în congelatoarele bånå¡enilor ¿i în ferme, a aten¡ionat dr.

Nicoarå. El sus¡ine cå ar trebui stopat comer¡ul ilicit cu produse de origine animalå de porc din mediul online.

Este o ac¡iune complexå care nu poate fi desfå¿uratå numai de DSVSA.

Inspectorii veterinari colaboreazå cu Inspectoratul de Poli¡ie Timi¿. Ei lucreazå de mai multå vreme în aceastå direc¡ie, iar pe unii comercian¡i ilici¡i reu¿esc så îi depisteze.

“Este clar cå numai atunci când vom reu¿i så reglementåm aceastå

deauna pot apårea riscuri. Virusul PPA este extrem de periculos ¿i se poate transmisie foarte u¿or inclusiv pe calea aerului”, a mai spus dr. Flavius Nicoarå. În 18.05.2023, au fost confirmate ¿i declarate douå focare de pestå porcinå africanå, unul la Smithfield Cenei ¿i altul într-o exploata¡ie nonprofesionalå de porcine în Opåti¡a, din jude¡ul Timi¿.

Tot în 18 mai a început uciderea ¿i neutralizarea celor 13.800 de sine, iar în 6 zile, mar¡i 24 mai, opera¡iunea s-a încheiat ¿i apoi au fost finalizate dezinfec¡iile în halele afectate.

“Din 25 mai, numåråm 30 de zile, pânå când vom spune cå am lichidat focarul, cu condi¡ia ca så nu aparå nimic în unitatea biologicå 1. Aici monitorizåm zilnic prin examene clinice, termometråri ¿i recoltåri de probe, dacå existå câte un mort tehnologic”, a explicat dr. Nicoarå. situa¡ie, så ¡inem sub control fenomenul de vânzare online a cårnii de porc, atunci probabil vom scåpa de PPA. Altfel, nu se va sfâr¿i niciodatå cu aceastå maladie. Fenomenul trebuie aplicat la nivel întregii ¡åri, fiindcå nu vorbim aici numai de jude¡ul Timi¿”.

ANSVSA a desfå¿urat ¿i mai e în vigoare prin DSVSA jude¡ene programul “Consumatorul misterios”. Inspectorii veterinari sunå la comercian¡ii ilegali din mediul online ¿i se prezintå drept cumpåråtori interesa¡i de a achizi¡iona produse din carne. Astfel, unii au fost depista¡i, dar nu este de ajuns.

Gheorghe MIRON 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Agriplanta> cre[te interesul pentru Zootehnica Show Prin eforturi consecvente, Corina Mare¿ a reu¿it ¿i în acest an så aducå la târgul Agriplanta de la Fundulea ¿i un salon de zootehnie.

Pentru cå numårul animalelor a crescut la Zootehnica Show, cortul devenise neîncåpåtor, iar numårul vizitatorilor a fost pe måsurå.

R

asa Holstein a fost reprezentatå de animale aduse de doi crescåtori consacra¡i. Mihai Petcu (Agroindustriala Pantelimon) a expus 6 animale: douå vaci cu lapte ¿i patru juninci, iar Nicu¿or ªerban de la Måriu¡a (Ialomi¡a) a adus douå juninci, pe care le-a ¿i vândut.

“Este un târg nemaipomenit pentru oamenii foarte boga¡i. Cei såraci stau ¿i se uitå”, constatå doctorul Mihai Petcu.

Asocia¡ia Aberdeen Angus a adus în stand nouå vaci Angus din fermele 34

sudului ¿i nu numai. Cele mai frumoase exemplare proveneau din ferma lui Sever ¿i Costel Popa de la Rociu, jude¡ul Arge¿.

Constantin Singer este crescåtor de vaci Angus la ferma Golåe¿ti din jude¡ul Ia¿i ¿i este asociat cu Cornel Pintiliiciuc. Ei lucreazå 700 de hectare de teren ¿i îngrijesc 100 de vaci Angus.

“Facem numai selec¡ie ¿i ameliorare, nu vindem animale pentru abator.

La fel procedåm ¿i la oi, avem Ille de France ¿i Suffolk. Vindem de Pa¿ti numai minus-variantele. Am cumpårat oile Ille de France de la Mihai Ba¿tea din Rânze¿ti. Aici am venit cu doi tåura¿i Angus. Un taur se vinde cu 2.500 de euro, dar am dat ¿i cu 4.000.”

Compania Cri¿an 1 de la Gherla a venit cu doi tauri Angus.

Oierii au avut cele mai multe boxe.

Cele mai numeroase exemplare proveneau de la Institutul de Cercetare Dezvoltare Palas Constan¡a. Directorul general Radu Råducu a stat aproape

mereu printre îngrijitori.

“Este un târg care se profileazå tot mai puternic pentru partea de sud a ¡årii ¿i e bine cå vin tot mai multe animale”, apreciazå Radu Råducu. A venit cu rasele create de Palas timp de o via¡å de om: rasa de lapte Palas, rasa prolificå Palas, rasa de carne Palas, Merinos de Palas.

Ceilal¡i crescåtori au etalat rasa ºurcanå Oache¿å sau Breazå (Ion Enache, Cålugåreni, Giurgiu), Cap Negru de Teleorman (Florin Barbålatå, Furcule¿ti, Teleorman).

Mihai Ba¿tea din Rânze¿ti, Vaslui, cre¿te împreunå cu tatål lui 500 de oi din rasa Ille de France ¿i, chiar dacå e foarte tânår, este vicepre¿edintele Asocia¡iei crescåtorilor, care de¡ine registrul genealogic pentru aceastå raså.

Pre¿edintele Asocia¡iei este Valentin Artimon din Cålåra¿i, care a adus o boxå de oi Ille de France. Existå 43 de ferme cu oi Ille de France, în 27 de jude¡e.

Profitul Agricol 21/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR “Eu cred cå Agriplanta-Romagrotec a depå¿it prin diversitate Indagra de la Bucure¿ti. A crescut interesul pentru tehnologiile din zootehnie”, spune Constantin Anghel de la Independen¡a, jude¡ul Cålåra¿i.

Nicu[or {erban, Florinel Bîrc\ (ANZ), dr. Mihai Petcu, Mircea Bara (Semtest Craiova) [i Radu R\ducu, (Palas Constan]a)

Asocia¡ia Caprirom a prezentat mai multe rase de capre: Boer, Anglo-Nubianå (Mirel Istrate, Tåmådåul Mare, Cålåra¿i, sau Tonel Agapie, Radovan, Cålåra¿i), Carpatinå (Ionel Bålå¿oiu, Lude¿ti, Dâmbovi¡a), Alpinå Francezå (Valentin Toma, Dascålu, Ilfov).

Membrii Asocia¡iei au constituit o cooperativå cu 100 de membri pentru o mai bunå valorificare a produselor din fermele existente în Dâmbovi¡a, Olt, Giurgiu, Teleorman ¿i Dolj. Crescåtorii de¡in împreunå 15.000 de oi ¿i capre.

Aceastå cooperativå a organizat la târg o degustare de brânzeturi afumate din lapte de oaie ¿i de caprå.

Interesul tot mai mare al oamenilor din toae categoriile pentru animalele de raså ar putea deveni un stimul serios pentru organizatori, mai ales cå au început så vinå la Agriplanta-Romagrotec tot mai multe firme care aduc utilaje pentru zootehnie: de la cositoare mecanice ¿i balotiere la remorci furajere ¿i robo¡i de muls.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 21/2023

Daniela Cristescu, de la Grain Bags, ne-a prezentat noutå¡ile din domeniu, utilajele aduse în România pentru conservarea furajelor ¿i a cerealelor, inclusiv încårcåtorul de furaje RT5000, seria 5009. Utilajul provine din Germania. Are o capacitate de încårcare de 20-50 de tone pe orå. Tractorul trebuie så aibå o putere de 80-100 CP. Sacul pentru furaj are un diametru de 1,98 metri.

“Am lansat produse montane la Agriplanta, spune Georgiana Udrescu, pre¿edinta Cooperativei Agricole Caprirom Sud-Muntenia. Crescåtorii au nevoie de consultan¡å pentru accesarea proiectelor europene. Din påcate, fondurile europene nu ajung la micii crescåtori, la fermele lor de familie, pentru cå ei «nu sunt eligibili», ca så beneficieze numai cei mari de fonduri. De aceea, copiii micilor crescåtori pleacå din sate, nu mai vor så tråiascå în lipsuri, ca pårin¡ii lor.

Mi-a¿ dori så colectåm laptele din fermele membrilor ¿i så procesåm singuri produsele, dar fårå bani nu se poate. Cei care au conceput Planul Na¡ional Strategic trebuie så vinå spre fermieri, iar nu invers. Ei aruncå toatå vina pe Comisia Europeanå pentru tot ce nu func¡ioneazå în agriculturå. Crescåtorii no¿tri au de toate în gospodåriile lor ¿i trebuie så-i ajutåm så poatå vinde toate produsele lor atât de diversificate, inclusiv muråturi. Eu a¿a våd cooperativa”.

35

CRE{TEREA ANIMALELOR

A mai murit o ferm\ de vaci...

Mi-a¿ fi dorit de o mie de ori mai mult så scriu despre un tânår care ¿i-a pus jugul unei ferme de vaci cu lapte, dar asta se întâmplå tot mai rar.

Constantin Cornel Vlad este un fermier autentic din Floroaia, un sat vechi de lângå Întorsura Buzåului. Avea 64 de vaci din rasa Bål¡atå Româneascå. Animale ca la carte, ¡inute mai mult pe på¿une. Fåcea atent potrivirea perechilor pentru ameliorarea rasei, dar toate lucrurile au un sfâr¿it.

“Nu mai pot, sufår de artrozå, so¡ia mea este bolnavå ¿i ea. Am dat toate vacile. Am cumpårat 10 oi Cap Negru German pentru carne. Se îngrijesc mai u¿or, pasc prin grådinå, prin livadå. E mai u¿or...”

Are doi urma¿i, o fatå ¿i un båiat, au venit ¿i nepo¡ii.

“Nu am vrut så-i tulbur pe copii cu visul meu... le au ¿i ei pe-ale lor.”

Så ai fermå de vaci cu lapte “este un vis”. ªi un calvar , a¿ adåuga eu - muncå multå, grea ¿i bani pu¡ini de la “jucåtorii

din pia¡å”. Statul român este spectatorul perfect în fa¡a agoniei fermelor de familie, cel mai greu lovite aståzi, de¿i creatorii lor sunt oameni destoinici, buni gospodari, cu reflexe de fermieri, bine formate. Statul francez intervine pentru salvarea oricårei ferme de familie de pe vârful muntelui. La noi, nu se sinchise¿te nimeni din guvernele noastre de asemenea drame.

Constantin Cornel Vlad conduce în continuare Asocia¡ia crescåtorilor de vaci din jude¡ul Buzåu ¿i a organizat recent la Floroaia Ziua paji¿tilor din România. Au venit sute de fermieri, au acceptat invita¡ia Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, ¿i profesorul Teodor Maru¿ca.

Viorel PATRICHI

Mistre]ii, vectorul pestei africane Cu pesta nu e de glumå, spune serios Dimitrie Muscå, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici.

“Nu face nimeni nimic pentru prevenirea pandemiei de pestå în România.

Culmea este cå premierul a dat o dispozi¡ie så disparå pesta porcinå africanå ¿i nimeni nu mi¿cå un deget. Så fie clar, ¡åranii cu gospodåriile lor neconven¡ionale, a¿a cum sunt ei necåji¡i ¿i oropsi¡i de soartå, nu au nicio vinå. Vin veterinarii de la DSV, le omoarå porcii ¿i dezinfecteazå cote¡ul, apoi toatå zona. Contra mistre¡ilor nu se întreprinde nimic.

Tànczos Barna, ministrul Mediului, este autorul moral al acestor drame. Nu cautå nimeni mistre¡ii mor¡i prin påduri.

Am avut în România 7.214 focare de pestå la mistre¡i. Au fost infestate de mistre¡i 41 de jude¡e, în afarå de Bucure¿ti. Cadavrele de mistre¡i nu se 36

ridicå de prin påduri ¿i ur¿ii, lupii, vulpile, ¿acalii, råpitoarele de tot felul månâncå hoituri, dupå care vin cu virusul prin sate ¿i mutå boala peste tot.

Altfel, s-ar opri pandemia de pestå. Nu gospodåria ¡åråneascå este de vinå. Eu am omorât 24.000 de porci în complexul de la Macea. Vrând-nevrând, virusul putea så scape ¿i din ferma mea ¿i totu¿i niciun focar nu a izbucnit în localitate. De ce?”

Mistre¡ii trebuiau vâna¡i fårå milå în iarnå. Acum, activi¿tii de tot felul invocå faptul cå scroafele de mistre¡ au purcei ¿i cå nu mai este permiså vânåtoarea.

Fermierii cu care am vorbit sus¡in înså cå trebuie împu¿ca¡i cât mai mul¡i mistre¡i, scroafe cu tot cu purcei, altfel nu scåpåm de aceastå molimå care distruge industria porcului domestic. Ei cred cå UE interzice deliberat împu¿-

carea mistre¡ilor ca så ne distrugå industria porcului.

Ferma de porci a lui Dimitrie Muscå a revenit la un efectiv de 23.000 de porci pe serie. “Merge foarte bine. Este indemnå acum la toate bolile posibile dupå ce am fåcut deparazitare generalå. Am ajuns la un spor mediu zilnic de peste un kilogram. Merge mai bine decât înainte de atacul pestei porcine africane pentru cå toate bolile precedente posibile au fost eliminate din fermå. Dezinfectarea, purceii, matca ¿i vierii cumpåra¡i, investi¡iile în automatizåri, în protec¡ie ¿i în tehnologia bunåstårii animalelor au costat peste 20 de milioane de euro. Împreunå cu complexurile de la Irato¿ ¿i Olari, avem 50.000 de porci.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 21/2023

MA{INI & UTILAJE Serv Class a inaugurat filiala de la Ovidiu, Constan]a

Serv Class, distribuitor al mårcilor Claas, Amazone, Lemken, Siptec, a deschis såptåmâna trecutå o filialå la Ovidiu, Constan¡a.

Inauguratå sub mottoul “Formula succesului”, aceasta este a treia filialå nou deschiså de Serv Class în acest an, dupå cele din Tulcea ¿i Cålåra¿i.

Cu

acela¿i prilej a fost prezentat ¿i First Claas Used, primul centru de ma¿ini agricole rulate, în perfectå stare de func¡ionare, deschis în cadrul filialei constån¡ene a Serv Class.

Numero¿ii fermieri invita¡i au putut admira zecile de tractoare ¿i combine Claas, precum ¿i echipamente pentru prelucrarea solului ¿i semånat de la Amazone, Lemken ¿i Siptec.

38

Pentru a sublinia, dacå mai era necesar, cå atunci când ai parteneri cu performan¡e de renume mondial, ai formula succesului, la deschiderea noii filiale Serv Class a fost invitat ¿i Mihai Leu. Vorbim aici de primul campion mondial de box profesionist al României ¿i campion na¡ional de raliuri în 2003.

Am stat de vorbå cu reprezentan¡ii Serv Class, respectiv fra¡ii Eugen ¿i Cåtålin Gruia, fondatorii companiei, precum ¿i cu Mådålina Pietråreanu, marketing director al companiei, pentru a afla detalii despre noua filialå.

Investi¡ia s-a ridicat la 1,7 milioane de euro, iar unitatea dobrogeanå a Serv Class se întinde pe o suprafa¡å de peste 8.000 mp, cu spa¡ii generoase pentru birouri, depozit de piese de schimb ¿i atelier de service.

De asemenea, filiala are un showroom extern foarte mare, pe care sunt expuse toate tipurile de ma¿ini ¿i utilaje agricole din portofoliul companiei: com-

bine ¿i hedere pentru påioase ¿i porumb, tractoare din toatå gama de puteri, încårcåtoare ¿i prese de balotat de la Claas, ma¿ini ¿i echipamente de semånat ¿i pentru prelucrarea solului de la Amazone ¿i Lemken ¿i utilaje pentru pregåtirea terenului de la Siptec.

“Serv Class are în total 120 de angaja¡i, dintre care 20 sunt la filiala din Ovidiu. Vorbim de personal bine calificat ¿i instruit, fie cå e vorba de cei pe vânzåri, logisticå, speciali¿ti de produs sau tehnicieni de service”, ne-a spus Mådålina Pietråreanu.

La rândul såu, Cåtålin Gruia, director general Serv Class, a spus cå, din punctul de vedere al acoperirii cu ma¿ini agricole ¿i servicii, compania deserve¿te, practic, fermieri din jumåtate de ¡arå, fiind prezentå în toate jude¡ele din estul României, de la Ialomi¡a, Cålåra¿i, Tulcea ¿i Constan¡a pânå la Suceava, Boto¿ani ¿i Ia¿i.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 21/2023

MA{INI & UTILAJE

Nout\]ile aliniate la Agriplanta Majoritatea firmelor expozante la Agriplanta, expozi¡ia din câmp de la Fundulea, au expus ma¿ini ¿i utilaje agricole.

Unele erau adevårate OZN-uri, dacå e så ne luåm dupå forma, func¡iile ¿i sistemele cu care sunt dotate.

Vå prezentåm foarte pe scurt ce ne-a atras aten¡ia.

Agri-Alian¡a, importator oficial Kubota în România, a expus numeroase tractoare de puteri mici ¿i medii, inclusiv unul cu patru ¿enile ¿i benå basculabilå, pentru transportul diverselor materiale în câmp. De asemenea, în stand am mai våzut ¿i semånåtori pentru prå¿itoare ¿i sprayere pentru viticulturå ¿i pomiculturå.

Amazone a venit, cum era de a¿teptat, cu utilaje pentru prelucrarea solului ¿i semånåtori de precizie, precum ¿i cu sprayere tractate sau autopropulsate, cu care a participat ¿i la demonstra¡ii. Fermierii interesa¡i au putut beneficia de discounturi generoase la achizi¡ia unora dintre echipamente.

AgroConcept a prezentat o gamå largå de tractoare ¿i combine New Holland, inclusiv pe cea cu care a înregistrat anul trecut un record de recoltare în 8 ore, la ferma lui Gheorghe Preda din Afuma¡i, fermierul fiind invitat de onoare în stand. Compania s-a remarcat inclusiv prin sus¡inerea campaniei “Spitale publice din bani priva¡i” coordonatå de Codin Maticiuc, prezent ¿i el în stand.

Claas a avut un stand mare, de peste 2.500 mp, pe care a expus o serie de tractoare dotate cu sisteme automate care u¿ureazå mult munca operatorilor, precum ¿i bine-cunoscutele ¿i performantele combine Claas, pentru recoltarea cerealelor ¿i a plantelor furajere. În stand ne-am întâlnit cu unii reprezentan¡i ai dealerilor zonali Claas, printre care Andreea Hâncu (Proinvest Buftea) ¿i Liviu Colea¿å (Tehnoland Urziceni).

40

Profitul Agricol 21/2023

MA{INI & UTILAJE IPSO Agriculturå a avut unul dintre cele mai mari spa¡ii expozi¡ionale din târg, cu o serie de combine de recoltat påioase ¿i prå¿itoare, precum ¿i tractoare de puteri diferite pentru ferme mici, medii sau mari. Încårcåtoarele cu bra¡ telescopic, echipamentele pentru prelucrarea solului ¿i sprayerele au completat gama de ma¿ini agricole. În prima zi, IPSO Agriculturå a lansat IPSO Service 360, un concept care aduce împreunå toate serviciile post-vânzare pentru fermieri, despre care vom scrie pe larg în edi¡ia urmåtoare a revistei.

Maschio Gaspardo a fost prezent la târg atât cu stand propriu, cât ¿i în cel al Dicor Land, în principal cu echipamente de prelucrare a solului, semånåtori, sprayere tractate. Printre echipamentele expuse s-au numårat scarificatoarele Dracula Hydro de 3 m ¿i Artiglio de 4 m, grapa cu discri Admiral de 4,5 m, semånåtoarea Chrono 508-512, ma¿ina de împrå¿tiat îngrå¿åminte Primo EW 445.

IRUM Mure¿, singurul producåtor de tractoare din România, a venit cu tractoare cu puteri mici ¿i medii, din gama TAG ¿i TAGRO, multe dintre modelele expuse fiind la pre¡uri promo¡ionale.

Dicor Land, un distribuitor de ma¿ini ¿i utilaje agricole aflat în cre¿tere puternicå la nivel na¡ional, a expus echipamente Maschio Gaspardo ¿i Lemken pentru prelucrarea solului, heder Olimac pentru recoltarea porumbului ¿i florii-soarelui, instala¡ii ¿i sisteme de irigat performante. Întrucât au fost ¿i câteva reprize de ploaie, fermierii care î¿i fåceau selfie în stand au primit câte o umbrelå.

Profitul Agricol 21/2023

41

MA{INI & UTILAJE NHR Agropartners a avut un stand plasat strategic, chiar la intrarea principalå a târgului, unde a expus o serie de noutå¡i, printre care combina Deutz-Fahr 6305, cu cabinå mai spa¡ioaså, împrumutatå de la modelele mari, tractorul Deutz-Fahr 6135 C cu transmisie RV Shift ¿i ghidaj de precizie maximå, de +/- 2 cm abatere, tractorul Deutz-Fahr 6210, care va înlocui modelul 6205, cu dotåri ¿i echipåri suplimentare. În stand am våzut ¿i o serie de tractoare Same, performante în planta¡ii viticole ¿i pomicole, încårcåtoare JCB ¿i echipamente de mare productivitate de la Poettinger.

Sigma România, distribuitor Massey Ferguson, a venit cu un nou segment în portofoliul, sistemele de iriga¡ii Irriland, cu care a fåcut zilnic demonstra¡ii, în vreme ce în stand a prezentat o gamå largå de tractoare MF din seria S ¿i combine din gama Ideal, precum ¿i încårcåtoare Giant.

Compania desfå¿oarå în prezent o campanie pânå în 31 august, prin care fermierii care cumpårå tractoare începând cu seria S 7 ¿i combine Massey Ferguson intrå în tragerea la sor¡i pentru o excursie pentru 2 persoane în Italia, la Breganze ¿i Vene¡ia.

Titan Machinery ¿i-a aliniat tractoarele de puteri medii ¿i mari, combinele pentru furaje ¿i recoltat plante prå¿itoare ¿i noile semånåtori de precizie Vaderstad.

Printre alte noutå¡i am remarcat promovarea sistemelor de iriga¡ii, iar din unul din aceste echipamente “ploua” pe o copertinå ce acoperea un fel de insulå înconjuratå de ape.

Printre atrac¡iile standului s-a mai numårat ¿i actorul Cuzin Toma (din serialul Las Fierbin¡i), care invita vizitatorii så vizioneze pe un ecran imens demonstra¡ii cu ma¿ini agricole “cu calitate gratis, dar nu degeaba, oameni buni!”

Vantage a expus o serie de echipamente ¿i sisteme automate de ghidare pentru agricultura digitalå. Printre acestea am remarcat sistemul Carbon B pentru erbicidare selectivå, dotat cu camerå video care diferen¡iazå verdele buruienilor de cel al culturii ¿i identificå ¿i solul, pe care nu pulverizeazå. În acest mod se reduc costurile cu erbicidarea la 30-50%. Un astfel de sistem folose¿te ¿i fermierul Arnaud Charmetant, administrator Alisa Group, ¿i ne-a confirmat cå sistemul permite economii mari ¿i reduce fitotoxicitatea, concomitent cu scåderea poluårii mediului.

42

Profitul Agricol 21/2023

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 21/2023

43

ENERGIE VERDE

Energie verde pentru companiile din sectorul agricol [i alimentar Pe 12 mai a fost publicat Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 70/2023 prin care se instituie o nouå schemå de ajutor de stat, finan¡atå din Fondul pentru Modernizare, cu un buget total de 500 milioane euro, care se va implementa în perioada 2023-2028. În baza ei, se vor lansa proiecte cu un buget mediu anual de 150 milioane euro, cu scopul de a finan¡a noi capacitå¡i de produc¡ie a energiei solare ¿i eoliene, dar ¿i a capacitå¡ilor de stocare.

Beneficiari sunt companiile care desfå¿oarå activitå¡i în baza claselor CAEN 01 - Agriculturå, vânåtoare ¿i servicii conexe, 10 - Industria alimentarå ¿i 11 Fabricarea båuturilor. Ace¿tia trebuie så consume minim 70% din energia produså de noile instala¡ii.

Valoarea maximå a finan¡årii nerambursabile variazå în func¡ie de tehnologie ¿i puterea instalatå, plafonul fiind de 1.000.000 euro/MW pentru centrale fotovoltaice de maxim 1 MW ¿i 500.000 euro/MW pentru centrale fotovoltaice cu putere mai mare de 1 MW. Pentru energie eolianå, plafoanele sunt cu 40% mai mari.

Principalul criteriu pentru departajarea proiectelor va fi valoarea grantului solicitat, acordându-se cel mai mare scor proiectelor care solicitå cel mai mic grant / MW. Acest criteriu va cântåri 70% din punctajul total.

Celelalte criterii vor fi definite în Ghidul solicitantului, care urmeazå så fie publicat de Ministerul Agriculturii. Deocamdatå, nu a fost anun¡at un calendar pentru lansarea primului apel.

44

Investi¡iile în energie regenerabilå pentru autoconsum sunt importante pentru toate companiile din industrie, în special pentru cele din sectorul agricol ¿i alimentar, deoarece costurile cu energia electricå se transpun în pre¡urile finale ale produselor.

A¿adar, eficientizarea ¿i reducerea costurilor ar putea contribui la diminuarea presiunii asupra pre¡urilor.

Un element care contribuie la aceastå eficientizare este instalarea de capacitå¡i de stocare, care vor oferi beneficiarilor posibilitatea de a utiliza o cantitate cât mai mare din energia pe care o produc fårå a tranzita re¡eaua de distribu¡ie. În prezent, pre¡ul pentru energia electricå este plafonat pentru operatorii economici din domeniul industriei alimentare, precum ¿i pentru cei din domeniul agriculturii, ceea ce oferå o stabilitate în industrie. Plafonarea se va încheia în luna martie 2025.

Pânå la acea datå, dacå schema ar fi implementatå în perioada urmåtoare, ar exista timp pentru montarea ¿i punerea în func¡iune a noilor instala¡ii de energie regenerabilå, care vor contribui la diminuarea costurilor cu energia electricå dupå ridicarea plafonului, evitând astfel un nou val de infla¡ie. În cazul unor apeluri similare, solicitan¡ii au avut la dispozi¡ie o perioadå de numai 2-3 luni pentru pregåtirea ¿i depunerea aplica¡iilor de la momentul anun¡årii apelului, ceea ce se poate dovedi dificil sau chiar imposibil, în cazul în care pregåtirea documenta¡iei necesare nu este demaratå din timp.

Schema publicatå nu cuprinde detalii referitoare la con¡inutul dosarelor care se vor depune, înså, pe baza experien¡ei cu alte scheme de finan¡are, su-

geråm companiilor interesate så verifice documentele cu privire la drepturile asupra imobilului unde se vor amplasa noile centrale regenerabile, så demareze realizarea studiilor de fezabilitate ¿i a analizei cost beneficiu, precum ¿i procesul de aprobare internå a proiectului, astfel încât så fie pregåtite så finalizeze documenta¡ia într-un termen destul de scurt în momentul lansårii apelului de proiect.

Având în vedere importan¡a strategicå a investi¡iilor în domeniul energiei, dar ¿i diversitatea ¿i complexitatea programelor care vor asigura finan¡are pentru acest domeniu, EY România a dezvoltat platforma EY Energy FiT (“Financing Transition”).

EY Energy FiT este o platformå online al cårei scop este så îi ajute pe investitori så identifice oportunitå¡ile de finan¡are pentru proiectele pe care le planificå pentru perioada urmåtoare.

Cum func¡ioneazå EY Energy FiT: Func¡iunile platformei sunt simple ¿i intuitive, ea putând fi un ajutor serios pentru companiile care cautå linii de finan¡are. Prin introducerea unor informa¡ii generale despre investitor ¿i a unor parametri de bazå ai proiectelor pe care poten¡ialii beneficiari le au în vedere, platforma identificå programele de finan¡are în baza cårora se poate ob¡ine finan¡are.

Urmåtorul pas este generarea unei prezentåri succinte a respectivelor programe. De asemenea, pe baza informa¡iilor furnizate de solicitant referitoare la stadiul actual al proiectului, platforma EY Energy FiT prezintå investitorilor care sunt urmåtorii pa¿i ce trebuie urma¡i pentru dezvoltarea proiectelor în vederea ob¡inerii unor finan¡åri nerambursabile.

Profitul Agricol 21/2023

PAGINA DE HOBBY Vremea c\priorilor Vara poate fi socotitå anotimpul celui mai mic cervid din fauna noastrå. Încå din mai, încep så vinå pe lume primii iezi, iunie fiind luna în care se înregistreazå majoritatea fåtårilor la aceastå specie. Tot în Cire¿ar, cåprioarele recent devenite mame încep så se pregåteascå de o nouå nuntå, punând pe jar ¡apii cu proaspetele corni¡e curå¡ate de mo¡, gata pentru a fi întrebuin¡ate în confruntårile cu semenii socoti¡i rivali în perioada alergatului.

Pentru vânåtorul responsabil, e timpul selec¡iei, låsându-se pe mai târziu, dupå încheierea rutului, tenta¡ia dobândirii trofeelor de vârf, demne de a-¿i perpetua calitatea de etalon genetic. Decapitarea valoricå a popula¡iei în plin avânt al împerecherii satisface, poate, vanitå¡i, dar våduve¿te fondul cinegetic de exponen¡i meni¡i så ridice sau måcar så påstreze valoarea nucleului; aceastå extrac¡ie prematurå conduce, de regulå, la plafonare ori chiar la regres calitativ.

Pânå la urmå, totul depinde îndeosebi de bunele inten¡ii ale gestionarului terenului, de probitatea ¿i de profesionalismul personalului de specialitate. În ce må prive¿te, am un perete întreg de trofee de selec¡ie, pe care nu le-a¿ schimba nicicum pe tot atâtea medaliabile ori pe unul de mare calibru, fie el ¿i record…

Remarcabila plasticitate ecologicå a cåpriorului face ca aceastå specie så se dezvolte în mod optim din zona de stepå pânå la etajul subalpin. Prosperitatea îi este asiguratå de habitatele campestre, deluroase ¿i colinare cu suprafe¡e cultivate agricol în manierå mozaicatå, în alternan¡å cu locuri de på¿unat naturale ¿i trupuri de pådure cu structurå mixtå.

La munte, consisten¡a popula¡iei de cåprior este afectatå de activitatea marilor prådåtori, îndeosebi a râsului ¿i a lupului, de prezen¡a câinilor ciobåne¿ti supranumerari, din primåvarå pânå toamna, ¿i de asprimea iernilor care Profitul Agricol 21/2023

împiedicå aceste erbivore selective så se hråneascå adecvat o bunå parte din an. Elocventå în acest caz este calitatea mediocrå a trofeelor, ¡apii hrånindu-se încå, aici, în sistem „de avarie” exact în perioada în care dezvoltarea coarnelor noi solicitå un aport nutritiv suplimentar. În sudul ¡årii, dar mai ales în zona de

sud-est, proliferarea din ultimele decenii a ¿acalului reprezintå un factor negativ tot mai manifest în via¡a celui mai mic cervid din fauna noastrå.

Plantivor prin excelen¡å, cåpriorul este foarte preten¡ios în alegerea hranei, caracteristic fiindu-i modul de a pa¿te din mers, cu delicate¡e ¿i meticulozitate: nu culege, ci alege. Nu ¿tii dacå månâncå sau danseazå. Martor, un neofit ar fi încredin¡at cå asistå la o reprezenta¡ie de balet agrest ¿i cå esteticul excede nutri¡iei. Parcå plutind prin vegeta¡ie, eleganta vietate ciupe¿te ici ¿i colo câte o frunzå, o inflorescen¡å, un vârf de tulpinå, un lujer, pårând a se îndestula mai mult din iluzii ¿i miresme fugare.

Evantaiul trofic al cåpriorului este amplu: frunze, inflorescen¡e, muguri, mlådi¡e, fructe ¿i semin¡e, atât din flora spontanå, cât ¿i din culturile agricole. Numai în caz de nevoie recurge la coaja unor arbu¿ti sau arbori de esen¡å moale. Acest mod extrem de selectiv de a se hråni îl

face så prefere habitatele cu un larg spectru vegetal, mozaicate, lipsite de monotonie. De¿i animal cu activitate preponderent nocturnå, auroralå ¿i crepuscularå, el poate fi descoperit hrånindu-se ¿i în timpul zilei, îndeosebi primåvara, dupå lunile de priva¡iuni ale iernii.

Acum, la începutul verii, încep så se deruleze majoritatea momentelor cruciale din via¡a speciei, începând cu fåtarea ¿i rutul. Perioada de împerechere

a cåpriorului se întinde pe aproape tot parcursul sezonului estival ¿i poartå numele de „alergat”. Masculii cautå ¿i urmåresc cu asiduitate femelele în cålduri, mårturie a goanelor circulare prin vegeta¡ie fiind a¿a-zisele „inele de alergat” sau „hore ale ielelor”.

La aceastå specie de cervide se manifestå fenomenul de gesta¡ie latentå, dezvoltarea embrionului începând abia dupå patru luni, în decembrie, ¿i dureazå douåzeci ¿i douå de såptåmâni. Majoritatea cåprioarelor fatå în lunile mai ¿i iunie câte unul, doi sau, arareori, trei iezi, a cåror blanå, la început cafenie ¿i stropitå cu pete albe, demonstreazå elocvent avantajele homocromiei. Începând de acum, misterioasele sålbåticiuni suprapun pentru o vreme nunta ¿i maternitatea, într-un spectacol extraordinar, discret ¿i vital pentru specie.

Gabriel CHEROIU 45

MAGAZIN

7 iunie ASAS organizeazå o dezbatere ¿tiin¡ificå în câmpul experimental al Sta¡iunii de la Mårcule¿ti, având ca tema Aspecte tehnologice de înfiin¡are a culturilor de grâu de toamnå ¿i de primåvarå.

7 iunie La Bucure¿ti are loc cea de-a III-a edi¡ie a Conferin¡ei Na¡ionale “Tineri Lideri pentru Agriculturå”, organizatå de Clubul Fermierilor Români.

9 iunie NETagro organizeazå a doua edi¡ie a evenimentelor în câmp Tehnologii esen¡iale, în Ferma NETagro din localitatea Ulmeni, jude¡ul Cålåra¿i.

16 iunie FAPPR ¿i Corteva Agriscience organizeazå Ziua Grâului Bårågan, la Iazu, Ialomi¡a. Este a treia edi¡ie deja ¿i, precum este obiceiul, se vor prezenta ultimele inova¡ii privind genetica ¿i tehnologiile pentru culturile de grâu ¿i orz.

18 - 23 iunie La Viena se organizeazå Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja.

Despre educa]ia gastronomic\ la români Proiectul Culinaria Banatica este dedicat promovårii gastronomiei tradi¡ionale române¿ti ¿i patrimoniului cultural al Banatului ¿i a fost lansat, recent, la Timi¿oara. Evenimentul se adreseazå unui public divers, adicå mai mult urban, cu o pasiune comunå pentru preparatele culinare, dar ¿i cu un interes deosebit pentru culturå localå ¿i istoria gastronomicå.

Practic, va fi o serie de evenimente lunare, precum servirea micului-dejun, a prânzului ¿i cinei, prin care organizatorii î¿i doresc educarea ¿i implicarea comunitå¡ii locale pentru a încuraja învå¡area ¿i transmiterea culturii gastronomice.

Evenimentele culinare vor avea loc în cele 70-80 de hoteluri ¿i restaurante, partenere ale Horetim, cât ¿i prin organizarea de workshopuri împreunå cu profesori ¿i speciali¿ti în domeniu.

Unul dintre principalele aspecte eviden¡iate este cå Banatul nu are o bucåtårie balcanicå, ci una central-europeanå, iar scopul este parcurgerea pa¿ilor necesari ca Banatul så devinå regiune gastronomicå europeanå.

Caius Mer[a, coordonatorul proiectului

Organizatorii mizeazå pe implicarea producåtorilor locali ¿i pe unicitatea regiunii Banatului, redatå de influen¡ele multiculturale pe care diferitele comunitå¡i le-au introdus de-a lungul timpului.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Mu¿cate ro¿ii; 2) Prostul care te scoate la o cafea – A îmbogå¡i dentistul; 3) Scriere pe dos! – Privesc scenele fierbin¡i; 9 10 4) Indicator de circuit – A trimite spre ie¿ire; 5) N-au probleme la parcurs – Piatrå la inimå; 6) Råmas în urmå la fabricå – Duse în vase de lemn; 7) Mânjit cu noroi; 8) Are grija familiei – Avantajul cår¡ilor; 9) Invita¡ie la expozi¡ie – O via¡å pe scândurå; 10) Efectuårile unor suspendåri.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2

31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå.

Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

3

12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar la care ¿i cei din culturå mare gåsesc multe inova¡ii interesante.

10

46

foto> Seba T\taru

Cronica evenimentelor anun¡ate

4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

7 8 9

Solu¡ia careului din Nr. 20/2023 ORIZONTAL: ARAC - ULITA; RECLAMAT - P; IN - ANINARE; NEABIL - NAT; GRUMAZ - CI; LAICA - APOS; ATE - TABARA; MIRA - TALON; P - ACTIVIST; ALTERCATIE.

VERTICAL: 1) Unitate silvicå – Labirintul verde; 2) O cantitate nedefinitå – Un mic servit la o bere; 3) Vorbå respingåtoare – Întâlnire cu scântei; 4) Cu¡it de måmåligå – Nu-l mi¿cå nimic; 5) A anun¡a deratizarea; 6) Taxå de asigurare – Intrat în pâine; 7) Sålbaticå într-un vechi serial – Cere... în secret!

8) Tråiesc din scris – O listå plinå de gre¿eli; 9) Terminat prin stoarcere; 10) Petreceri în Balcani.

Profitul Agricol 21/2023