Profitul Agricol nr 15, din 22 aprilie 2020

nr. 15 din 22 aprilie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 15/2020 Redactor - ¿ef

Virusul nu se ia de pe hârtia de ziar Vå mårturisesc cå nu credeam så mi se întâmple så citez din Libertatea. Dar ziarul s-a schimbat, vremurile s-au schimbat ¿i ele, iar Libertatea a devenit cumva mai frecventabil.

“COVID-19 nu se ia de pe hârtia de ziar”, scria mare Libertatea, zilele trecute, invocând un studiu al cercetåtorilor britanici.

La începutul pandemiei, unul dintre studiile cerute de guvernul de la Londra a fost dacå virusul se ia sau nu de pe hârtia de ziar. “Cum så poatå exista o ¡arå fårå ziare?”, îmi închipui cå s-au întrebat, conservatori, englezii...

Când studiul a venit cu råspunsul negativ, Marea Britanie a introdus chio¿curile de preså pe lista scurtå a domeniilor strategice care råmân deschise, iar guvernul a devenit client de publicitate al ziarelor, pentru a le asigura o gurå de oxigen în aceste vremuri stranii. ¥n timpuri normale, este discutabil dacå ultima måsurå e bunå sau nu, dar nu tråim timpuri normale.

La noi nu am sesizat, de la începutul pandemiei, o minimå preocupare a ministerului pentru cum î¿i continuå existen¡a ziari¿tii pe care acum douå luni îi invitau la conferin¡e.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Probabil, în bula oficialå to¡i au credin¡a fermå cå, dacå nu e pe hârtie, sigur e pe internet. Oricât li s-ar pårea de incredibil, internetul nu a învins definitiv nici la ora¿e, daråmite la sate.

Abonamente ¿i difuzare

Dar, dacå tot se bat cu cåråmida în piept cå vor så sprijine micii agricultori så devinå mai profitabili, poate nu ar fi råu ca Ministerul Agriculturii så înceapå så le ofere câte un abonament måcar la o publica¡ie de profil.

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Una realå, din cele care au stat pe pia¡å în ultimii 5 ani. ¥n oricare dintre ele un mic fermier, fie cå are animale, fie cå face legume, tot va gåsi de citit câte ceva interesant. Så nu ne amågim cå micii fermieri sunt nativ online, cå nu sunt.

Andrei OSTROVEANU

P.S.: Se zice cå Tudor Arghezi, pe când cåzuse în dizgra¡ia Partidului, vindea, ca så tråiascå, cire¿e în pia¡å. ªi striga Arghezi: “Cumpåra¡i cire¿e, cå moare poezia românå de foame!””

Profitul Agricol 15/2020

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Evenimentele såptåmânii

Seceta capåtå bazå legalå Despågubirile pentru secetå vor fi asumate de Guvern ANRSPS a suspendat opera¡iunile de împrospåtare a stocului de grâu Rezerva de stat nu trebuie så influen¡eze pia¡a

7 7 8 8

Pre¡uri ¿i pie¡e

Cota¡iile principalelor produse agricole 12 pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de grâu va fi mai mare ca anul trecut 14 1,1 miliarde tone porumb 16 Produc¡ia mondialå de oleaginoase 17 Soia: 338 de milioane de tone la nivel mondial 18 Scade produc¡ia mondialå de rapi¡å 20 Cre¿te produc¡ia mondialå de floarea-soarelui 20 Culturi vegetale

Probleme nerezolvate: îngrå¿åminte cu microelemente 21 40 de furturi de pesticide în 10 zile 22 Seceta, studiu de caz Constan¡a ¿i Tulcea 24 La Constan¡a a fost deschis cel mai mare depozit de iriga¡ii din SE Europei 26 Seceta ¿i erbicidarea la porumb 28

ªi programele politice cad victimå coronavirusului Pandemia dirijeazå în jos pre¡ul laptelui

9 9

Tehnologia japonezå pentru gestionarea dejec¡iilor 42 DAC zootehnic, importatorul tehnologiei Roxell pentru 42 cre¿terea porcilor ¿i a påsårilor Ma¿ini agricole

Opinii: Agenda fermei probleme ¿i solu¡ii 10 Magneziu ¿i sulf din surse naturale pentru cre¿terea sånåtoaså 29 a culturilor E secetå ¿i se irigå 30 mai pu¡in de 70.000 ha Lebosol-NitroMix, solu¡ia pentru prevenirea ¿i corectarea caren¡elor de cupru, mangan ¿i zinc 31 Silozul de sorg în furajarea vacilor de lapte în lacta¡ie 32 Cum alegem hibridul potrivit 33 Tratament complex la floarea-soarelui pentru stres diminuat ¿i vitalitate 34 Adjuvantul Designer.

Un plus de eficacitate la aplicare 36

Combinele Deutz-Fahr Green Line New Holland T4S pentru ferme mici ¿i medii

45 46

Informa¡ii externe

ªomerii britanici se angajeazå în agriculturå Administra¡ia Trump vrea så cumpere lapte ¿i carne de la fermieri Cine fura în comunism? To¡i!

48

48 50

Magazin 38

Cre¿terea animalelor

Procesatorii reduc pre¡ul laptelui în plinå crizå “Iaurtul de altådatå”...

44

Starea de urgen¡å ¿i restric¡iile de circula¡ie produc efecte negative ¿i asupra activitå¡ii dealerilor de ma¿ini agricole. Vânzårile au înregistrat o scådere destul de abruptå. S-au påstrat constante livrårile de piese de schimb ¿i, desigur, livrårile de utilaje comandate anul trecut.

Biblioteca fermierului

Grådina, via ¿i livada

Cultura cartofului extratimpuriu aduce mai mult profit cu Zorvec Enicade NZeb

Vânzårile de utilaje scad, dealerii Claas se mobilizeazå

39 40

Cicadele, lame vibratoare ce prind pe¿te!

Tipicul apropiatului, la gotcani Bayer doneazå 386.000 de lei pentru sus¡inerea spitalelor

52 53 54

Evenimentele såptåmânii Seceta cap\t\ baz\ legal\ Ministerul Agriculturii ¿i Ministerul Afacerilor Interne au emis ordinul pentru constituirea comitetelor care vor constata pagubele produse de secetå, a declarat ministrul Adrian Oros.

Actul legislativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 320, partea I, din data de 16 aprilie.

“La ordinul prefec¡ilor, comitetele locale ¿i comitetele jude¡ene pentru situa¡ii de urgen¡å, acolo unde sunt solicitate de cåtre fermieri, se vor prezenta pentru a consemna care este dimensiunea pagubelor ¿i apoi vom evalua ¿i dimensiunea despågubirilor pe care va trebui så le oferim. De zece ani fermierii

nu au mai fost despågubi¡i pentru pagubele produse de cåtre secetå”, a declarat Adrian Oros în debutul ¿edin¡ei de Guvern.

Prim-ministrul Ludovic Orban i-a cerut så colaboreze cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Bolo¿, pentru a vedea dacå existå posibilitatea ca måcar o parte din plå¡ile pentru cei afecta¡i de secetå så fie decontate de la nivel european.

Pânå în prezent ANIF are 766 de contracte pentru a iriga o suprafa¡å de 830.000 de hectare. Cu totul, suprafa¡a irigabilå este în jur de 1.061.000 ha.

“Ar mai fi aproape 200.000 de hectare pentru care nu avem cereri pentru furnizarea de apå”, a subliniat ministrul Oros.

Desp\gubirile pentru secet\ vor fi asumate de Guvern Dupå ce vom parcurge toate etapele inventarierii suprafe¡elor calamitate de secetå, abia atunci vom adopta un act normativ care så reglementeze despågubirile, a declarat secretarul de stat Emil Dumitru.

Cel mai probabil, mecanismul de despågubiri pentru secetå va porni la toamnå, în septembrie, dupå ce vor fi centralizate toate datele, inclusiv cele pentru culturile de primåvarå.

Seceta de anul acesta, spune Dumitru, este o situa¡ie fårå precedent. Probabil în 2002 a mai fost o secetå comparabilå. ªi cel mai grav este cå s-a instalat devreme. De obicei începeam så vorbim de secetå pe la finalul lui mai.

Profitul Agricol 15/2020

Ca så fie tabloul dezastrului complet, seceta cade ¿i la finalul programului financiar al PAC, într-o perioadå când resursele financiare sunt limitate, iar economia este frânatå.

“Din fonduri europene va fi dificil de acoperit. Practic, seceta va fi o måsurå financiarå asumatå de Guvern”, spune Dumitru. De aceea, fermierii trebuie så facå toate demersurile pentru a li se recunoa¿te seceta.

Fårå så intre în detalii, Emil Dumitru avanseazå ¿i ideea unui mecanism de despågubire forfetar, prin care micii fermieri så primeascå mai mult pe hectar decât fermierii mari, considera¡i mai capitaliza¡i. paginå de Andrei OSTROVEANU

Rectificarea bugetarå: 100 de milioane la agriculturå Guvernul a adoptat ordonan¡a de urgen¡å pentru rectificarea extraordinarå a bugetului.

Ministerul Agriculturii a primit în plus 100 de milioane lei pentru asigurarea sumelor necesare garan¡iilor de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderile din sectorul agricol.

ANSVSA a primit ¿i ea un plus de 34,7 milioane lei pentru achizi¡ia de echipamente de protec¡ie ¿i materiale de dezinfec¡ie necesare desfå¿urårii activitå¡ii în condi¡ii de siguran¡å.

BASF produce ¿i doneazå dezinfectan¡i de mâini BASF Personal Care, divizia de produse de îngrijire a grupului BASF, a început producerea dezinfectan¡ilor de mâini în diferite fabrici din Europa (Germania, Fran¡a, Spania ¿i Italia).

Produsele vor fi donate spitalelor, centrelor de îngrijire ¿i altor institu¡ii.

APIA nu va sanc¡iona nediversificarea Secretarul de stat Emil Dumitru a anun¡at cå APIA nu va sanc¡iona fermierii care nu au putut påstra diversificarea celor 3 culturi în aceastå perioadå. “Am vorbit la APIA ¿i acolo unde sunt procese-verbale de constatare a stårii de calamitate nu va fi sanc¡ionat fermierul”, a declarat secretarul de stat.

Rambursåri de 211 milioane de euro România solicitå Comisiei Europene rambursarea a 211 milioane de euro.

Este vorba de 124,5 de milioane de euro plå¡i efectuate de AFIR pentru proiecte finan¡ate prin PNDR 2020 ¿i de 86,5 de milioane de euro plå¡i compensatorii APIA. Deocamdatå, declara¡ia de cheltuieli trebuie aprobatå. Vå reamintim, Comisia Europeanå a rambursat României în acest an peste douå miliarde de euro din sumele utilizate de la bugetul de stat pentru plå¡ile directe în agriculturå, a anun¡at Ministerul Agriculturii pe 6 aprilie.

7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Câ¡i bani are de fapt pe mânå Uniunea Europeanå?

Pia¡a europeanå a fost bulversatå de efectele colaterale ale coronavirusului ¿i tot mai multe voci cer Comisiei Europene så intervinå cu bani. Sectoarele cele mai afectate sunt cele de legume-fructe, lactate, flori, carne de vitå. ¥ntr-o videoconferin¡å cu europarlamentarii, comisarul pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, a trecut în revistå sumele de care dispune ¿i a dat de în¡eles cå nu mai existå prea mul¡i bani disponibili.

Comisarul a spus cå nu existå un sac de bani disponibil la nivelul UE, deoarece suntem în ultimul an al cadrului financiar 2014-2020. În schi¡a de buget pentru 2020 sunt prevåzu¡i 2,8 miliarde de euro pentru måsuri de interven¡ie, dar aceastå sumå nu este suficientå pentru cât se estimeazå cå va fi nevoie în sectorul de procesare.

“Unii cer så folosim rezerva de crizå, de 478 de milioane de euro, dar dacå o folosim, asta înseamnå mai pu¡ini bani pentru subven¡ii”, a mai adåugat comisarul. Asta deoarece rezerva e constituitå ca procent din subven¡ii care se re¡ine ¿i apoi se înapoiazå dacå nu este folositå.

Janusz Wojciechowski a spus cå pe termen scurt se încearcå gåsirea de solu¡ii în continuare ¿i cå råmâne totu¿i deschiså posibilitatea folosirii celor 478 de milioane.

A subliniat cå statele au primit undå verde så ajute fermele cu sprijin de pânå la 100.000 de euro, cå subven¡iile se plåtesc cu un avans mai mare ¿i cå mai existå sume necheltuite în programele de dezvoltare ruralå, de peste 6 miliarde de euro, la nivel european, care pot fi redirec¡ionate.

Pentru viitor, trebuie gânditå ¿i negociatå mai bine finan¡area pentru crizå, între statele membre, adicå pentru urmåtorul an ¿i urmåtorul cadru financiar 2021-2027, a mai spus comisarul. Va fi suficient?

Veronica HUZA 8

ANRSPS a suspendat opera]iunile de împrosp\tare a stocului de grâu ANRSPS este Administra¡ia Na¡ionalå a Rezervelor de Stat ¿i Probleme Speciale ¿i func¡ioneazå în subordinea Ministerului de Interne. Zilele trecute, când exporturile de cereale erau suspendate prin ordonan¡å militarå, administra¡ia a refuzat så confirme sau så infirme zvonul cu privire la diminuarea rezervei de grâu în aceastå perioadå, motivând caracterul secret al informa¡iei. În schimb, ne informeazå cå “a suspendat opera¡iunile de împrospåtare a stocului de grâu” ¿i

laså så se în¡eleagå cå au existat solicitåri dinspre guvernan¡i pentru acordarea unor împrumuturi de la rezerva de stat. “ANRSPS analizeazå ¿i avizeazå, din punctul de vedere al existen¡ei stocurilor, solicitårile ministerelor privind acordarea unor împrumuturi cu produse rezervå de stat, pe care le prezintå Guvernului spre aprobare, prin Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor”, se aratå în notificarea trimiså cåtre redac¡ia Profitul Agricol.

Robert VERESS

Rezerva de stat nu trebuie s\ influen]eze pia]a Vasile Varvaroi (foto), pre¿edintele Asocia¡iei Române a Comercian¡ilor de Produse Agricole (ARCPA) ¿i director Cargill, cere mai multå transparen¡å în administrarea rezervei de stat.

“Cred cå este normal ca nivelul rezervelor så fie secret de stat. Dar este, de asemenea, important ca acestea så nu fie un factor care influen¡eazå pia¡a. Rezerva de stat apare pe pia¡å în condi¡ii normale doar în

douå situa¡ii: când reîmprospåteazå stocurile (în vederea påstrårii viabilitå¡ii produselor din stoc) sau când cumpårå sau vinde o anumitå cantitate, ca urmare a unei decizii så îi spun strategice. Îmi doresc ca aceste aspecte så fie cât se poate de transparente, pentru cå nu aduc atingere secretului de stat.”

Robert VERESS

S\rb\torile Pascale în autoizolare

Profitul Agricol 15/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

{i programele politice cad victim\ coronavirusului Strategia De la fermå la furculi¡å (From farm to fork), din cadrul Pactului Ecologic European, care trebuia så fie prezentatå de Comisia Europeanå la finalul lui aprilie, se amânå. Pânå când, nu se ¿tie.

Amânarea are loc în contextul crizei Covid-19. Probabil a contat ¿i presiunea Copa-Cogeca de la Bruxelles, care a tot insistat cå From farm to fork nu face decât så punå presiune suplimentarå pe fermieri, fårå så ofere alternative. Copa-Cogeca a insistat ca, înainte så se ia decizii privind Planul Ecologic European, Comisia så facå

totu¿i un studiu de impact.

Pe de altå parte, ONG-urile care militeazå pentru mediu nu sunt deloc încântate de amânare. ¥n ciuda pandemiei, au råmas active. Ba, poate chiar mai vocale.

Pe internet, activi¿tii ecologi¿ti au primit întåriri ¿i de la influencerii de ora¿. Deconecta¡i de la realitå¡ile agricole, ace¿tia au auzit ei ceva despre stråvechiul ¡åran ¿i cum mânca el doar o mâncare fårå pesticide. ªi parcå ¿i-ar dori ¿i ei o mâncare fårå chimicale, dar musai în ambalaje spålate cu cele mai ale naibii biocide.

Pandemia dirijeaz\ în jos pre]ul laptelui Cum produc¡ia de lapte cre¿te primåvara, iar criza coronavirusului a dus la tåierea comenzilor ¿i a consumului în restaurante ¿i hoteluri, încep så se formeze din nou lacuri de lapte, la nivel european (Vå reamintim, spre finalul anilor ‘70 supraproduc¡ia alimentarå din Europa a dat na¿tere sintagmei muntelui de unt ¿i a lacurilor de lapte).

Fran¡a, de exemplu, are un surplus de 40 de milioane de litri în ultimele såptåmâni, ceea ce reprezintå 18% din produc¡ie. Deocamdatå laptele în plus este stocat sau distrus dar acumularea de stocuri va duce la scåderi de pre¡uri care ar putea ¡ine câteva luni sau chiar mai mult timp. ªi Copa-Cogeca a semnalat cå pre¡ul pentru lapte praf degresat a scåzut aproape de valoarea pre¡ului de interven¡ie ¿i a cerut activarea mecansimului de stocare privatå pentru toate produsele lactate. Stocaj privat a cerut Profitul Agricol 15/2020

Comisiei ¿i ministrul Germaniei.

Aflat recent la o discu¡ie cu europarlamentarii, comisarul european pentru Agriculturå a spus cå sunt luate în calcul måsuri de stocare privatå, dar a dat de în¡eles ¿i cå nu existå prea multe fonduri disponibile pentru interven¡iile pe pia¡å.

Unii a¿teaptå înså ¿i instrumente de reducere a produc¡iei, prin recompensarea fermierilor. paginå de Veronica HUZA

Controalele în teren se vor face din satelit E¿antionul de controale în teren pentru beneficiarii de subven¡ii ¿i måsuri de dezvoltare ruralå o så scadå de la 5% la 3%, anun¡å Comisia Europeanå, care dore¿te så reducå interac¡iunile între fermieri ¿i inspectori, dar ¿i povara administrativå, în contextul pandemiei. Controalele privind eligibilitatea continuå înså la fel, doar cå plå¡ile se vor putea face înaintea finalizårii verificårilor pe teren. În plus, Comisia încurajeazå statele så foloseascå mai mult imagini din satelit sau fotografii identificate geografic, în locul vizitelor în ferme.

Avans de 70% la subven¡ii Comisia Europeanå a aprobat plata în avans a subven¡iilor în procent de 70%, în loc de 50% cât era în mod obi¿nuit, pentru a cre¿te capitalizarea fermierilor în perioada maladiei. Pentru programele de dezvoltare ruralå, avansul plå¡ilor cre¿te de la 75% la 85%. Plå¡ile pot începe de la mijlocul lunii octombrie.

Alian¡a Europeanå pentru Redresare Economicå Verde Nu puteau tocmai verzii så lipseascå din peisajul pandemiei. La Bruxelles, 180 de oameni de afaceri, reprezentan¡i ai sindicatelor ¿i mai ales europarlamentari s-au unit în Alian¡a Europeanå pentru o Redresare Economicå Verde, la ini¡iativa pre¿edintelui Comisiei de Mediu din cadrul Parlamentului European. Scopul lor: “så creeze, så sprijine ¿i så implementeze solu¡ii pentru a pregåti economiile Europei pentru lumea de mâine”.

Italia vrea så integreze imigran¡ii ilegali în agriculturå Sunt 600.000 de emigran¡i ilegali în Italia, ¿i cu ei s-ar putea reporni economia italianå, sus¡ine ministrul italian al agriculturii, Teresa Bellanova, din partea mi¿cårii de centru Italia Viva. “Fie vom fi noi, politicienii, care så ne ocupåm de problemå, fie o va face mafia.”

9

OPINII> dr. ing. {tefan GHEORGHI}| fermier din Ro[iori, Br\ila, membru APA Br\ila

Agenda fermei - probleme [i solu]ii Pe lâng\ men]ionarea m\surilor, am redactat [i propuneri legislative concrete, care pot fi preluate [i adaptate de deciden]ii politici.

30 de ani se discutå despre strategia agricolå a României, dar niciodatå de nevoile simple ale fermei ¿i ale fermierului. Nu putem nega nevoia de a ne adapta cerin¡elor comunitare, deoarece trebuie så ne respectåm statutul de membri ¿i trebuie så fim ancora¡i la problemele discutate la nivelul comunitå¡ii europene, dar asta nu înseamnå så nu rezolvåm mai întâi problemele interne.

Fårå a avea preten¡ia enumerårii tuturor problemelor fermierilor, le-am grupat pe cele a cåror rezolvare poate så fie rapidå, rezultatele så se vadå imediat, iar eforturile financiare din partea statului så fie minime.

Mai mult, pe lângå men¡ionarea måsurilor, am redactat ¿i propuneri legislative concrete, care pot fi preluate ¿i adaptate de deciden¡ii politici.

Propunerile mele sunt inspirate din alte legisla¡ii europene, deja validate de CE, deci nu existå risc de respingere.

De exemplu, propunerea reglementårii cadrului contractului de arendå preia ¿i adapteazå foarte multe prevederi franceze ¿i belgiene valabile aståzi.

Apoi, reglementarea ajutorului în caz de calamitå¡i are în vedere sistemul aplicat la locuin¡e prin înfiin¡area PAID, iar restul reglementårilor pot fi prinse în sistemul actual de subven¡ii de stat.

Am creionat ¿i un set de måsuri care så asigure exploata¡iilor agricole o predictibilitate pe termen lung ¿i strategii de dezvoltare, så dea posibilitatea cre¿terii randamentelor agricole, o stabilitate în condi¡iile stårilor de for¡å majorå ¿i protejarea

De

10

statului de eforturi investi¡ionale nebugetate ¿i perturbatoare, precum ¿i dezvoltarea competitivitå¡ii fermelor mici ¿i mijlocii.

Voi expune pe scurt aceste måsuri ¿i obiectivele lor.

Reglementarea contractului de arendå - este strict legislativå ¿i are ca obiective: - stabilitate pe termen lung a fermelor - durata de arendare minimå 10 ani la neirigat ¿i 15 ani la irigat; - eliminarea perturbårilor de pia¡å privind nivelul arendei - intervalul minim al arendei stabilit de MADR sau ASA sau INS pe bazå de indicatori; Ajutor de stat în caz de calamitå¡i excep¡ionale - secetå pedologicå, cu obiectivele: - înfiin¡area unui PAID pentru secetå dupå modelul PAID-ului de la locuin¡e, iar ANT så reprezinte valoarea primei de asigurare în numele fermierului ¿i plata så se facå automat de APIA; - stabilirea unui cadru multianual de acordare de linii garantate de stat pentru exploata¡iile afectate de calamitå¡i excep¡ionale (secetå, inunda¡ii); Cadru legal pentru dezvoltarea suprafe¡elor irigate, care vizeazå: - cadru juridic pentru exploatarea pentru iriga¡ii a apelor freatice; - completarea cadrului legal de constituire ¿i divizare a OUAI; - reglementarea unui cadru penal mai ferm pentru protejarea investi¡iilor care ¡in de securitate alimentarå.

Stimularea dezvoltårii suprafe¡elor de culturi proteice, prin acordarea de subven¡ii mårite fa¡å de actual ¿i fårå condi¡ionåri privind destina¡ia produc¡iei, cu luarea în considerare a tuturor speciilor de leguminoase.

Comasarea suprafe¡elor de teren, având în vedere: - stimularea comasårilor prin subven¡ionarea taxelor notariale privind schimburile de terenuri; - impozitarea suplimentarå a veniturilor din vânzarea terenurilor care sunt cu peste 20% peste pre¡ul mediu al zonei; Reglementarea activitå¡ii de consultan¡å agricolå prin: - introducerea obligativitå¡ii pentru toate fermele mai mari de 50 ha så aibå specialist în agriculturå sau contract de consultan¡å cu consultant autorizat; - specialist înseamnå orice persoanå cu studii agricole (liceu specialitate, facultate, ¿coli sau cursuri cu duratå mai mare de 12 luni sau o experien¡å mai mare de 5 ani în domeniu ca ¿ef de exploata¡ie); - consultant nu poate fi decât absolvent de studii superioare de specialitate, acreditat de MADR ¿i cu experien¡å de minim 5 ani în domeniu; Modificåri fiscale privind TVA ¿i calculul impozitelor locale: - modificarea normelor de evaluare a activelor în agriculturå în vederea stabilirii impozitelor locale; - rambursarea TVA pânå la valoarea de 200.000 lei så se facå cu control fiscal ulterior cererii ¿i rambursårii; Autorizarea fermelor vegetale privind activitå¡ile agricole: - autoriza¡ia de mediu se prelunge¿te automat pentru încå 5 ani pe bazå de declara¡ie pe proprie råspundere cå nu au intervenit modificåri în condi¡iile de autorizare; - autoriza¡ia fito-sanitarå sau cea de producere, procesare ¿i comercializare semin¡e are aceea¿i valabilitate ¿i aplicabilitate ca autoriza¡ia de mediu.

Profitul Agricol 15/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,4 lei

Daniel BOTÅNOIU

chis la 243 dolari/tonå (1.069 lei), mai mult cu 2 dolari/t fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Grâu România FOB Constan¡a 197 euro/t (+4 euro/t) 946 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10 aprilie 2020, pre¡ cu livrare în mai 2020. ¥n perioada 6 -10 aprilie grâul a avut urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii pe bursele mondiale: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a în£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Mai Iun Iul

06.04 139 137 142

07.04 137 135 141

08.04 139 137 143

09.04 141 143 147

10.04 147 149 151 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

06.04 203 202 205

07.04 202 201 203

08.04 09.04 10.04 201 204 205 202 205 207 204 207 209

Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 77.970 tone, Japonia 70.850 tone, Indonezia 55.370 tone, Mexic 51.170 tone ¿i Guatemala 40.590 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 233 dolari/tonå (1.025 lei), cu o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de desCota¡ii - Burse din Fran¡a 06.04 193 197 189 187 Moselle FOB 203 Rouen FOB 209

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

07.04 08.04 191 193 195 197 187 189 185 187 201 203 207 209

Mai Iun Iul

07.04 223 225 231

08.04 227 227 233

09.04 195 199 191 190 205 211

România

09.04 230 231 235

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în-

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 173 euro/tonå (830 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 aprilie.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 179 euro/tonå (859 lei), cu 8 euro mai mare fa¡å de deschiderea licita¡iilor ¿i

Mai Iun Iul

07.04 131 133 135

$/t

08.04 09.04 10.04 130 131 133 132 133 135 134 135 137

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI 6 - 10.04.2020

06.04 Bordeaux 165 Pallice 161 Rhin 167 Bordeaux FOB 167 Pontivy 171

12

euro/t

07.04 08.04 09.04 10.04 167 169 171 173 163 165 167 169 169 170 171 173 169 170 171 173 173 175 177 179

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în mai 2020, a fost de 179 dolari/t (788 lei).

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 169 euro/tonå (811 lei), în cre¿tere cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 aprilie.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 173 euro/tonå (830 lei), în

cre¿tere cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 171 dolari/tonå (752 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå. $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 213 euro/tonå (1.022 lei), în cre¿tere cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 201 euro/tonå (965

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai, este de 169 dolari/tonå (744 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå decât såptåmâna trecutå.

06.04 130 131 133

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în mai 2020 este de 191 dolari/t (840 lei).

10.04 233 235 237

FOB Constan¡a 171 euro/t (+2 euro/t) 821 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10 aprilie 2020, pre¡ cu livrare în mai 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 207 euro/tonå (994 lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

10.04 197 201 193 193 207 213

chiderii, 6 aprilie 2020, a fost de 165 dolari/tonå (726 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå.

Porumb

lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 06.04 225 227 233

chidere din 6 aprilie.

06.04 07.04 08.04 09.04 10.04 165 167 169 170 171 167 169 170 171 173

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

243 dolari/t

+2

165 dolari/t

+4

349 dolari/t

+4

197 dolari/t

+7

Profitul Agricol 15/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 349 dolari/tonå (1.536 lei), cu o cre¿tere de 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Principalele destina¡ii: Mexic 124.570 tone, Egipt 108.570 tone, Japonia 90.170 tone, Coreea de Sud 27.770 tone ¿i Indonezia 26.970 tone. ¥n Argentina, FOB-port, preCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iunie Iulie

06.04 309 313 313

07.04 314 314 317

$/t 08.04 317 317 319

09.04 319 320 321

10.04 321 321 323

Orz România FOB Constan¡a 179 euro/t (+2 euro/t) 859 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10 aprilie 2020, pre¡ cu livrare în mai 2020. ¥n såptåmâna 6 - 10 aprilie, pre¡ul orzului a fost în cre¿tere la toate bursele din Fran¡a. euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 06.04 Rouen 145 Dunquerque 144 Moselle 145 Pontivy 147 Orz bere: Creil** 154 Moselle** 155

07.04 147 145 147 149

08.04 149 147 149 151

09.04 151 149 151 153

10.04 153 151 153 155

155 157 159 161 157 159 161 163

Sorg

COTAºI 6 - 10.04.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 6 - 10 aprilie 2020, a fost de 197 dolari/tonå (840 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 6 aprilie.

Principalele destina¡ii: Japo-

¡ul soiei a fost de 350 dolari/tonå (1.540 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå.

Argentina anun¡å o produc¡ie de 49,5 milioane de tone, cu 5,5 milioane tone mai micå fa¡å de anul trecut.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 325 dolari/tonå (1.430 lei), în scådere cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 6 aprilie.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iunie Iulie

06.04 605 609 613

07.04 08.04 09.04 607 599 605 613 607 609 617 610 617

$/t 10.04 609 613 619

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 153 euro/tonå (734 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 163 euro/tonå (782 lei), cu 8 euro/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 aprilie.

Australia: pentru livrare în mai 2020, pre¡ul orzului furajer este 201 dolari/t (884 lei), în scådere cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic. nia 7.570 tone ¿i Canada 570 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iun

$/t

06.04 07.04 08.04 09.04 10.04 190 191 193 195 197 193 195 197 199 201

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iunie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

06.04 07.04 08.04 09.04 10.04 327 324 323 322 325 331 329 329 327 329

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 6 10 aprilie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 327 euro/tonå (1.570 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 10 aprilie 2020, a fost de 327 dolari/tonå (1.439 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

06.04 07.04 08.04 09.04 10.04 317 319 321 323 327

Rapi¡å ¥n såptåmâna 6 - 10 aprilie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a continuat så scadå.

Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 10 aprilie 2020, la 327 euro/tonå (1.570 lei), cu 8 euro mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 aprilie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 323 euro/tonå (1.550 lei), cu

Mai Iunie

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2020, este de 333 dolari/tonå (1.465 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2020, este de 317 dolari/t (1.395 lei), în cre¿tere cu 10 dolari/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

6 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 329 euro/tonå (1.579 lei), în scådere cu 12 euro/tonå.

Comisia Europeanå a anun¡at scåderea interesului pentru importurile de rapi¡å de pe pia¡a comunitarå.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

06.04 Rouen 329 Dunquerque 337 Moselle 335

10.04 323 329 327

07.04 327 335 333

08.04 325 329 329

Soia

Ovåz

Chicago

Chicago

Chicago

Chicago

Profitul Agricol 15/2020

133 dolari/t

+3

321 dolari/t

+12

euro/t

06.04 07.04 08.04 09.04 10.04 Dieppe 319 321 323 325 327

Porumb

+2

$/t

06.04 07.04 08.04 09.04 10.04 350 351 353 355 357 351 353 355 357 359

Grâu

205 dolari/t

$/t

190 dolari/t

09.04 321 327 325

+3 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu va fi mai mare ca anul trecut Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 9 aprilie, raportul privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos datele privind evolu¡ia pie¡ei la grâu, pentru anul de pia¡å 2019/20.

Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 217 milioane hectare, fa¡å de 215 milioane hectare în anul 2018/19. ºårile mari cultivatoare de grâu sunt India (29 milioane ha, mai pu¡in cu 1 mil. ha), Rusia (27,3 milioane ha din care 15,4 milioane cu grâu de toamnå ¿i 11,9 cu grâu de primåvarå), UE (26 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15).

Produc¡ia medie este evaluatå la 3,5 tone la hectar, cu 0,1 tone/ha mai mare decât în 2018/19. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 tone/ha), UE (5,9 t/ha), China (5,6), Mexic (5,4), Uzbekistan (5), Belarus (4), Ucraina (4), SUA (3,5), India (3,5), Pakistan (3) ¿i Rusia (2,7 tone/ha).

Produc¡ia mondialå de grâu ar putea atinge 764 milioane tone, mai mare cu 33 milioane tone fa¡å de 2018/19. ºårile mari producåtoare vor fi UE (154 milioane tone, cu 17 mil. tone mai mult decât în 2018/19), China (133 milioane tone), India (104, mai mare cu 4

Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor Datele din raportul USDA pe luna aprilie aratå cå pre¡urile grâului din UE ¿i din bazinul Mårii Negre au ajuns la 217 dolari/t, respectiv 228 dolari/t, cu o cre¿tere de 8, respectiv 14 dolari/tonå. ¥n SUA pre¡ul a crescut de la 222 dolari/tonå la 230 dolari/tonå.

Pre¡ul grâului din Canada a crescut de la 238 dolari/tonå la 248 dolari/tonå, iar grâul din Australia a ajuns la 282 dolari/tonå, de la 266 dolari/tonå.

14

mil. tone), Rusia (74 mil. tone, cu 2 milion de tone mai mult ca anul trecut), SUA (52), Canada (32 milioane tone), Ucraina (29 milioane tone, cu 4 milioane mai mult fa¡å de anul trecut), Pakistan (25,6), Argentina (19,5), Turcia (18 mil. tone), Iran (17), Australia (15) ¿i Kazahstan (11,5).

Consumul mondial este prognozat så ajungå la 750 milioane tone, cu 5 mil. tone mai pu¡in decât estimårile de luna trecutå. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (33,5 mil. tone, în scådere cu 1,5 mil. tone), UE (33,5 mil. tone, mai mult cu 1,5 mil. tone decât în martie), SUA (27 mil. tone), Canada (23 mil. tone), Ucraina (20,5 mil. tone), Argentina (13,5 mil. tone), Australia (8,5 mil. tone), Turcia (6,8) ¿i Kazahstan (6 mil. tone).

Topul importatorilor este deschis de Egipt (12,5 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), Filipine (7,3 mil. tone), Brazilia (7,1 mil. tone), Algeria (6,5 mil. tone), Bangladesh (6,5 mil. tone), Japonia (5,6 mil. tone), Maroc

Pre¡urile la grâul american ¥n luna martie, pre¡urile pentru majoritatea claselor de grâu din SUA au crescut, fiind sus¡inute de cererea internå puternicå ¿i de vânzårile mari de grâu dur cåtre China.

Astfel, pre¡urile pentru grâul tare ro¿u de iarnå (HRW) ¿i grâul tare ro¿u de primåvarå (HRS) au crescut cu 18, respectiv 6 dolari/tonå ¿i au ajuns la 240, respectiv la 262 dolari/tonå.

Grâul ro¿u moale de iarnå (SRW) a crescut cu 10 dolari/tonå, la 249 dolari/tonå. Doar grâul alb moale de iarnå (SWW) a pierdut 1 dolar/tonå, ajungând la 232 dolari/tonå.

(5,1 mil. tone), Mexic (5,2 mil. tone), UE (4,8 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,5 mil. tone).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å, 030 iunie 2020, sunt prognozate la 293 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mari fa¡å de anul 2018/19. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (150 mil. tone, mai mult cu 10 milioane tone fa¡å anul trecut), SUA (26 mil. tone), India (24 mil. tone), UE (10 mil. tone), Rusia (8,4 mil. tone). pagini structurate de Marilena RÅDUCU

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, 5 martie 2019 - 31 martie 2020

Profitul Agricol 15/2020

Pre]uri [i pie]e

1,1 miliarde tone porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial este de 192 milioane hectare, aproape egalå cu cea de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt China (41 milioane ha), SUA (33 milioane ha), Brazilia (18), India (9,3), UE (9), Mexic (7), Argentina (6), Ucraina (5), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,5).

Produc¡ia medie este evaluatå la 5,8 tone/ha, egalå cu cea din 2018/19. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia (11,5 tone/ha), SUA (10,5 tone/ha), Canada (9 tone/ha), Argentina (8), UE (7,5), Ucraina (7,2), China (6,3), Fed. Ruså (6), Brazilia (6) ¿i Africa de Sud (5,3).

ºårile mari consumatoare sunt SUA (308 milioane tone, mai pu¡in cu 5 mil. tone fa¡å de luna trecutå), China (279 milioane tone), UE (83,5 milioane, mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de estimarea din martie), Brazilia (67), Mexic (44,5), India (28), Egipt (17), Japonia (16), Vietnam (15), Argentina (15), Canada (14), Indonezia (13), Africa de Sud (12,6), Nigeria (11,4).

SUA se men¡in în topul exportatorilor cu 47 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia cu 39 milioane, Argentina (35 mil. tone), Ucraina (32 mil. tone) ¿i Fed. Ruså (4,2 milioane tone, mai pu¡in cu 0,5 mil. de tone fa¡å de martie).

La importatori, pe primul loc este UE (21 milioane tone), apoi Mexic (17,3 mil. tone), Japonia (16), Vietnam (11,5 mil. tone), Coreea de Sud (11,4 mil. tone), Iran (10 mil. tone) ¿i Egipt (10).

Produc¡ia mondialå este pognozatå så atingå 1,1 miliarde tone, cu 10,6 milioane tone mai micå fa¡å de anul de pia¡å 2018/19. ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (348 milioane tone, cu 16 miStocurile mondiale la sfâr¿itul anului lioane sub anul trecut), China (261 mi- de pia¡å - 30 sept. 2020 - sunt prognozate lioane tone, mai mult cu 4 mil. tone fa¡å la 303 milioane tone, cu 14 milioane tone de 2018/19), Brazilia (101 milioane), mai mici decât anul de pia¡å 2018/19.

UE (67 milioane, cu 3 mil. tone peste anul trecut), ArgentiEvolu]ia pre]ului la licita]iile de export FOB, na (50), Ucraina (36), 25 martie 2019 - 6 aprilie 2020 India (28,5), Mexic (25), Africa de Sud (16), Fed. Ruså (14), Canada (13,4) ¿i Indonezia (12).

Consumul mondial de porumb va atinge 1.131 milioane tone, cu 13 milioane mai mic fa¡å de anul trecut.

Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor Pre¡ul porumbului din SUA la poarta fermei a scåzut cu 0,2 dolari/bu¿el, la 3,60 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg).

La licita¡iile din luna martie, pre¡ul porumbului din SUA a scåzut semnificativ, cu 17 dolar/tonå, la 160 dolari/tonå.

Pre¡ul porumbului din Argentina a scåzut cu 3 dolari, la 169 dolari/tonå, iar pre¡urile din bazinul Mårii Negre au crescut cu 2 dolari/tonå, la 180 dolari/tonå.

16

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2019 / 2020

Produc¡ia totalå de cereale este prognozatå så atingå 2.664 milioane tone, cu 38 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2018/19.

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.404 milioane tone, cu 8 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut.

La nivel mondial, vor fi 496 de milioane de tone de orez, în scådere cu 3 mil. tone fa¡å de anul trecut.

Sorgul va atinge 57 milioane tone, cu aproape 2 mil. de tone mai pu¡in ca în 2018/19.

Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 156 milioane tone, mai mare cu 17 milioane tone fa¡å de cea din 2018/19.

Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 577 milioane tone, cu 20 milioane tone mai pu¡in fa¡å de anul precedent.

La soia produc¡ia va ajunge probabil la 338 milioane tone, cu 21 milioane tone mai micå decât în 2018/19.

Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 68 milioane tone, cu 4 milioane tone mai pu¡in decât în 2018/19.

Floarea-soarelui va ajunge la 55 milioane tone, mai mare cu 5 mil. tone fa¡å de cea din 2018/19.

Produc¡ia de arahide este estimatå la 45 milioane tone, cu 1 milion de tone mai micå decât în 2018/19.

Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 122 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 9 aprilie 2020.

Profitul Agricol 15/2020

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase Produc¡ia mondialå de oleaginoase este prognozatå så atingå 577 milioane tone, cu 20 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut.

Structural, ea va fi formatå astfel: soia (338 mil. tone, mai micå cu 4 mil. tone fa¡å de luna trecutå); rapi¡å (68 mil. t.); floarea-soarelui (55 mil. t., cu 1 mil. tone mai mult fa¡å de luna trecutå); semin¡e de bumbac (45); arahide (45); nuci de palmier (19) ¿i copra (6).

Consumul mondial ajunge la 497 milioane tone, mai mult cu 8 mil. de tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare de semin¡e oleaginoase sunt China (122 milioane tone), SUA (62 milioane tone), Argentina (49), UE (48), Brazilia (47), India (29), Rusia (20) ¿i Ucraina (17). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (79 milioane tone), SUA (51), Canada (14). ºårile mari importatoare sunt China (92,5 milioane tone, cu 1 mil. tone mai mult ca luna trecutå), UE (22,5), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4 mil. t).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 116 milioane tone, cu 14 mil. tone mai mici decât anul trecut.

Semin¡e oleaginoase An de pia¡å 2018/19 2019/20 Oct. Nov. Dec. Ian. 2020 Feb. 2020 Mar. 2020

dolari/tonå

Soia Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2) 309 370 389 380 420

-

-

-

-

-

316 316 320 325 316 ND

385 377 381 390 376 369

384 395 388 425 445 ND

366 389 418 443 426 406

427 430 449 459 439 406

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

Profitul Agricol 15/2020

ªroturi proteice Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de ¿roturi Produc¡ia mondialå de uleiuri veproteice este estimatå så ajungå la 339 getale va atinge 204 milioane tone, fa¡å milioane tone, cu 6 milioane tone mai de 203 milioane tone în anul 2018/19. mare decât anul precedent.

Structura sortimentalå: ulei de palmier (73 mil. tone); Structura sortimentalå: soia (57 mil. tone); soia (238 mil. tone); rapi¡å (27 mil. tone); rapi¡å (38 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone); nuci de palmier (8 mil. tone); semin¡e de bumbac (16); arahide (6 mil. tone); nuci de palmier (10); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); arahide (7); ulei de måsline (3 mil. tone). copra (2).

Consumul mondial este prognozat Consumul mondial este prognozat la 204 milioane tone, mai mare cu 4 la 337 mil. tone, mai pu¡in cu 8 mil. t. mil. t fa¡å de 2018/19. ºårile mari consumatoare de ¿roturi ºårile mari consumatoare de uleiuri proteice sunt China (90 milioane tone), vegetale sunt China (39 milioane tone), UE (55), SUA (39), Brazilia (20), India UE (27 milioane tone), India (24 mili(15) ¿i Rusia (8 mil. tone). oane tone), SUA (18 milioane tone) ¿i Indonezia (16 milioane tone). ºårile mari exportatoare sunt Arºårile mari exportatoare sunt Indogentina (30 milioane tone), Brazilia nezia (32 milioane tone pe an), Mala(16), SUA (12) ¿i Ucraina (6). ezia (19), Ucraina (7), Argentina (6), Canada (4) ¿i Rusia (3,6).

Cei mai mari importatori de ¿roturi ºårile mari importatoare sunt India proteice sunt UE (25 milioane tone), (16 milioane tone), China (12), UE (12), Vietnam (6), Ucraina (5), Indonezia (5) ¿i SUA (5 milioane tone). ¿i SUA (4 milioane tone).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anStocurile la finele anului de pia¡å ului de pia¡å sunt prognozate la 18 milsunt prognozate la 14 milioane tone. ioane tone, cu 4 milioane tone mai mici decât în 2018/19. ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2018/19 340 329 2019/20 Oct. 341 319 Nov. 334 318 Dec. 330 324 Ian. 2020 331 332 Feb. 2020 325 334 Mar. 2020 344 364

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 181 219 247 186 197 214 184 201 217 198 201 239 204 209 239 207 208 244 198 213 260

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Uleiuri vegetale dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) 2018/19 2019/20 Oct. Nov. Dec. Ian. 2020

606 664 675 711 728 Feb. 2020 667 Mar. 2020 596

745 762 769 825 871 759 725

1.174 1.235 1.235 1.676 1.543 1.543 1.676

77619 738 763 802 830 759 706

840 883 904 923 946 899 804

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

17

Pre]uri [i pie]e

Soia> 338 de milioane de tone la nivel mondial Produc¡ia mondialå de soia este estimatå la 338 milioane tone, cu 4 milioane de tone mai pu¡in decât estimarea de luna trecutå ¿i cu 21 milioane tone mai micå decât în anul trecut.

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 100 milioane tone, fa¡å de 111 milioane tone în anul trecut.

ºårile mari producåtoare de soia sunt Brazilia (124,5 milioane tone, cu 1,5 mil. tone mai pu¡in decât luna trecutå), SUA (97), Argentina (52, în scådere cu 2 mil. de tone), China (18), Paraguay (10), India (9) ¿i Canada (6).

Consumul mondial de soia va fi de 303 mil. tone, mai mult cu 5 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt China (86 milioane tone), SUA (58), Brazilia (44), Argentina (42), UE (16), India (8), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 milioane tone).

Printre marii exportatori de soia se aflå Brazilia (78,5 milioane tone, mai mult cu 1,5 mil. de tone), urmatå de SUA (48 mil. tone, cu 1 mil. tone mai mult decât anul trecut), Argentina (8), Canada (6) ¿i Paraguay (5 milioane tone).

Marii importatori de soia sunt China (89 milioane tone, cu o cre¿tere de 7 mil. tone), urmatå de UE (15), Mexic (6), Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (3,4) ¿i Taiwan (3 milioane tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 238 milioane tone, cu 4 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (68 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), SUA (45), Argentina (34), Brazilia (32), UE (12,5) ¿i India (6 mil. t).

Consumul mondial este evaluat la 236 milioane tone, mai mare cu 6 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (67 mil. tone), SUA (34 mil. tone), UE (31 mil. tone), Brazilia (18,5 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), Indonezia (5), Thailanda (4), Fed. Ruså (4) ¿i Iran (3,5). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (16) ¿i SUA (12 mil. t). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (18,5 milioane tone), urmatå de

Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Mexic (2), Coreea de Sud (2) ¿i Japonia (1,7 milioane tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 57 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone peste anul de pia¡å 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt China (15 milioane tone), SUA (11 milioane tone), Argentina (8,5), Brazilia (8), UE (3), India (1,4) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (16 milioane tone), SUA (10 milioane tone), Brazilia (7,4), India (5), Argentina (3), UE (2,5) ¿i Mexic (1 milion de tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (5,5 milioane tone), Brazilia (1 mil. tone), SUA (1 mil. tone), UE (0,8) ¿i Paraguay (0,7 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (3,3 milioane tone), China (1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,7).

Brazilia - principalul producåtor de soia din lume Produc¡ia de soia din Brazilia ar putea så atingå recordul de 124,5 milioane tone, cu 7,5 milioane tone mai mare fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de aproximativ 36,9 milioane de hectare, cu 1 mil. ha peste anul trecut.

Produc¡ia medie este estimatå la 3,37 tone/ hectar, mai mare cu 3% fa¡å de anul trecut. ¥n ciuda pierderilor cauzate de vreme în zona Rio Grande do Sul, Brazilia înregistreazå totu¿i un record de produc¡ie, devenind principalul producåtor de soia din lume ¿i depå¿ind Statele Unite.

18

Profitul Agricol 15/2020

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia mondial\ de rapi]\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å ar putea atinge 68 milioane tone, cu 4 milioane mai micå decât în anul 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13) ¿i India (8 mil. tone).

Consumul mondial este evaluat la 70 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut.

Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (10) ¿i India (8). ºåri mari exportatoare: Canada (9,3 milioane tone) ¿i UE (0,5 mil. tone). ºåri importatoare: UE (6, mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de martie), China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,4).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å (30 sept. 2020) sunt prognozate la 7 milioane tone, cu 2 milioane mai mici fa¡å de 2018/19.

De¡in stocuri Canada (4 milioane

tone), China (1), UE (0,9) ¿i India (0,5).

China (6), Canada (4), India (2,7), Japonia (1).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å este evaluatå la 38 milioane tone, mai micå cu 1 mil. de tone fa¡å de 2018/19. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (10), Canada (5,4), India (4) ¿i Japonia (1).

Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 39 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (10), India (3,3), Japonia (1), Canada (0,6).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone, egal cu cel din 2018/19. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,4), China (8), India (2,7). ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,6 milioane tone), UE (275.000 tone) ¿i India (45.000 tone).

Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27 milioane tone, mai mare cu 1 mil. de tone fa¡å de cea din 2018/19. ºåri producåtoare (mil. t): UE (9,4),

Cre[te produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de floareasoarelui este estimatå la 55 milioane tone, cu 5 mil. tone mai mare decât anul precedent. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (16,5 milioane tone), Rusia (15,3), UE (10) ¿i Argentina (3,4 mil. tone).

Consumul mondial va fi de 54 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt Ucraina (16 milioane tone), Rusia (14) ¿i UE (10 milioane t.).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt estimate la 3 milioane tone, cu 0,5 mil. tone mai mari decât cele din anul 2018/19. ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 22 milioane tone, cu 2 mil. de tone mai mare fa¡å de 2018/19.

20

ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone).

Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui este estimatå la 55 milioane tone, cu 5 milioane mai mare decât anul precedent. ºårile mari consumatoare de ¿roturi de floare sunt: UE (7,9 milioane tone), Rusia (3,7 mil. tone), Turcia (2,2) ¿i Ucraina (1,6 mil. tone). ºårile exportatoare sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (1,8) ¿i Argentina (0,72 mil. t).

Marii importatori sunt UE (3,6 milioane tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,5 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 21 milioane tone, în cre¿tere comparativ cu 19,4 milioane tone anul trecut.

ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,7 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,4), Turcia (1) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,2 milioane de tone), Rusia (3), Argentina (0,7) ¿i UE (0,5 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane de tone) ¿i Turcia (0,5).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 1,8 milioane tone.

Profitul Agricol 15/2020

Culturi vegetale Probleme nerezolvate> îngr\[\minte cu microelemente Horia-Victor HÅLMÅJAN USAMV Bucure¿ti

La concursul Porumbul de Aur din Statele Unite, anul trecut au participat 7.454 fermieri. Dintre ace¿tia, 530 au fost declara¡i învingåtori la 9 sec¡iuni tehnice, la nivel statal.

Din cei 7.454 fermieri, 65% (4845) au fåcut analize agrochimice, iar 88% (6560) dintre ei au folosit microelemente, ceea ce înseamnå cå aplicarea îngrå¿åmintelor foliare se face ¿i în func¡ie de alte argumente decât cele tehnologice.

Pe de altå parte, dupå cum era de a¿teptat, 88% dintre câ¿tigåtorii la nivel statal au fåcut analize de sol, dar numai 33% dintre cei premia¡i au aplicat microelemente.

Sunt douå posibile explica¡ii: a. În urma analizelor de sol s-a constatat cå nu a fost nevoie de microelemente, de¿i produc¡iile ob¡inute de câ¿tigåtori sunt mari, iar consumul de microelemente este ¿i el mare. b. 40% dintre premian¡i au aplicat gunoi de grajd, care este cea mai bunå surså de microelemente, a¿a cå au presupus cå nu este nevoie de o aplicare suplimentarå.

Fermierul care a ob¡inut cea mai mare produc¡ie, 38,7 t/ha, aplicå microelementele foliar ¿i prin fertirigare, în urma analizelor de sol ¿i plantå pe care le face de la V3-V4 pânå la apari¡ia punctului negru.

Dintre microelementele aplicate au fost men¡ionate zincul, borul ¿i manganul.

Profitul Agricol 15/2020

Cum se aplicå Zn în România?

Formidabila echipå de la ICPA coordonatå de Zenoviu Borlan a stabilit cå, la porumb, Zn trebuie aplicat preventiv la sol în zonele unde s-a manifestat caren¡å în anii trecu¡i. Simptomele caren¡ei apar destul de timpuriu, pe la 4 frunze, când se våd dungile galbene în treimea bazalå a acestora.

tratamentele (curative) se repetå la intervale de 4-6 zile. Se pot folosi ¿i îngrå¿åminte foliare, care au un con¡inut ce variazå de la 0,1 la 40%.

Pentru condi¡iile speciale din Statele Unite, cu produc¡ii foarte mari de porumb (15 t/ha) în monoculturå, au fost formulate “cocktailuri” de microelemente. Când înså formulårile au fost Cel mai simplu mod de a ne aplicate la alte specii sau în alte convinge de necesitatea aplicårii zincu- condi¡ii, a apårut fenomenul de antagolui este efectuarea analizelor de sol ¿i nism, cåci aportul for¡at de microelemente a schimeventual a frunzei Cuprul ¿i zincul trebuie aplicate bat echilibrul din de sub ¿tiulete în momentul înfloririi. pânå în faza de 6-10 frunze, sol.

Doar pentru Vremea rece ¿i dar separat: ploioaså, în mai ¿i zincul se poate administra la sol faptul cå porumbul este sensibil la iunie, nebulozitaînainte de semånat caren¡a de zinc ¿i tea accentuatå fasau localizat la semånat, cupru, ¿i mediu vorizeazå apari¡ia iar cuprul prin stropire foliarå. sensibil la caren¡a caren¡ei, dar unede fier ¿i molibori este doar o den, aceasta nu înseamnå cå îngråpseudocaren¡å, care nu are efecte semnificative asupra produc¡iei. Caren¡a ¿åmintele care con¡in aceste elemente poate apårea la o concentra¡ie mai micå trebuie aplicate în orice situa¡ie.

Aplicarea unui amestec de microde 1,4 ppm în sol ¿i pH peste 7, con¡inut redus de materie organicå (humus sub elemente poate avea un efect defavora2%), soluri erodate, cu regim aerohidric bil, din cauza posibilului antagonism deficitar, soluri tasate sau cu un dintre elementele nutritive, care concon¡inut de fosfor mobil ce depå¿e¿te cureazå pentru acelea¿i mecanisme de absorb¡ie. Aceste antagonisme sunt im50 ppm.

Hibrizii tardivi sunt mai sensibili la portante mai ales între cupru ¿i zinc. insuficien¡a zincului. Unele premergå- Când se administreazå zinc la porumtoare, ca sfecla pentru zahår, pot deter- bul la care se manifestå caren¡a de cupru, efectul caren¡ei se accentueazå. mina apari¡ia caren¡ei.

Institutul Arvalis considerå cå toate Acela¿i lucru este valabil ¿i pentru îngrå¿åmintele cu zinc au aceea¿i efi- situa¡ia inverså.

Cuprul ¿i zincul trebuie aplicate cacitate. Pentru fertilizarea cu zinc se poate folosi sulfatul de zinc (22,8% Zn), pânå în faza de 6-10 frunze, dar sepaaplicat la sol 30-40 kg/ha, o datå la 4-6 rat: zincul se poate administra la sol ani), sau foliar, în concentra¡ie de 0,2- înainte de semånat sau localizat la 0,6%. În acest din urmå caz, cele 2-3 semånat, iar cuprul prin stropire foliarå.

21

CULTURI VEGETALE

40 de furturi de pesticide în 10 zile Depozitele de produse de protec¡ia plantelor din sudul ¡årii sunt parcå sub asediul ho¡ilor. Mihai Råzvan Moraru, proprietarul Agro Est Muntenia, a anun¡at primul cå unul din depozite i-a fost spart ¿i au fost furate mii de litri de produse. Dupå efectuarea inventarului, valoarea pagubelor a fost stabilitå la 560.000 lei. Chiar dacå are asigurare, paguba nu va fi recuperatå integral.

Moraru a cerut Ministerului Afacerilor Interne suplimentarea echipajelor de patrulare. “În ultimele zece zile au fost peste 40 de astfel de atacuri la depozitele fermierilor sau ale distribuitorilor, în Buzåu, Gala¡i, Bråila, Ialomi¡a ¿i Prahova. Måri¡i bugetele de combustibil pentru echipajele de Poli¡ie din mediul rural ¿i suplimenta¡i cu angaja¡i ai Jandarmeriei”.

El remarcå o foarte bunå organizare a ho¡ilor: ma¿ini de capacitate mare, performante, care pot merge cu mare vitezå pe teren accidentat, ho¡ii au echipamente serioase, cu care taie rapid garduri de metal ¿i pere¡i de metal. Sunt costuma¡i inclusiv cu haine termoizolatoare, pentru a nu fi detecta¡i de tehnica modernå de supraveghere.

“Loca¡ia noastrå este vizibilå, iluminatå, la drum european, la 20 km de ora¿, dar ce ne facem cu cele care sunt în câmp, ce ¿anse au ei, la 60-80 km de ora¿?”

Furtul este doar o parte a ecua¡iei profitului. Ele probabil nu ar avea asemenea amploare dacå nu ar exista deja cumpåråtori pentru PPP-uri.

“Le cumpårå fermieri care se bucurå cå le iau la jumåtate de pre¡.

Un alt canal sunt anumite fitofarmacii. O parte merg export. Au fost multe cazuri în care autoritå¡i 22

din Germania sau Austria au reclamat cå au venit foarte multe astfel de produse din România.

Cum ies?”, remarcå Moraru complexitatea fenomenului.

“Acorda¡i o aten¡ie sporitå achizi¡iilor de astfel de produse, nu accepta¡i så achizi¡iona¡i astfel de produse fårå facturå sau documente fiscale, aceste produse pot proveni din sustrageri din alte ferme ¿i în timp ce vå bucura¡i cå a¡i achizi¡ionat un produs de calitate la un pre¡ mic, un alt fermier suferå de pe urma pierderilor înregistrate în urma furtului. Nu uita¡i cå oricând pute¡i fi în locul victimei.”

Informarea a fost primitå de asocia¡ie în cursul zilei de 8 aprilie de la Inspectoratul General al Poli¡iei Române, Direc¡ia Arme, Explozivi ¿i Substan¡e Periculoase.

Produsele furate ¿i numerele de lot: DINIRO Lot VTA8L019SP DUAL GOLD 960 EC Lot CHE0A20012 ELATUS ERA loturi: SBM0B02016 ¿i SBM0B02017 PALLAS 75 WG Lot F490K2J005

Dupå douå zile de când proprietarul Agro Est Muntenia atrågea aten¡ia asupra furturilor de PPP, Poli¡ia tot nu reac¡ionase în vreun fel. Moraru se a¿tepta ca mesajul såu så conducå la o reac¡ie oficialå, mai ales acum, în stare de urgen¡å. ªi Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor, AIPROM, a tras un semnal de alarmå privind furturile de PPP. S-au dat spargeri serioase la depozite din Gala¡i, Prahova ¿i Bråila. ¥n comuna Cudalbi, jude¡ul Gala¡i ho¡ii au cålcat de douå ori. Odatå în noaptea de 30 spre 31 martie ¿i a doua oarå în noaptea de 5 spre 6 aprilie. ¥n comuna Drågåne¿ti, sat Båråitaru, jude¡ul Prahova, au spart un depozit în noaptea de 3 spre 4 aprilie, în localitatea Lacu Sårat, jude¡ul Bråila, au fost pe 19 spre 20 martie. Moraru considerå cå existå riscul ca asemenea furturi så devinå o obi¿nuin¡å.

Poli¡ia Românå, prin Direc¡ia Arme, Explozivi ¿i Substan¡e Periculoase, recomandå pruden¡å în cazul în care ho¡ul este surprins în ac¡iune: - Nu confrunta¡i persoana respectivå. Infractorul poate deveni violent dacå se simte amenin¡at - Contacta¡i Poli¡ia Românå. Pentru situa¡ii de urgen¡å, apela¡i 112 - Nu intra¡i ¿i nu atinge¡i nimic de la locul infrac¡iunii - Raporta¡i autoritå¡ilor competente orice vehicule sau persoane suspecte, furturi, semne de distrugere, scurgeri sau orice activitate neobi¿nuitå.

Adrian MIHAI AIPROM men¡ine colaborarea cu Direc¡ia Arme, Explozivi ¿i Substan¡e Periculoase, care a preluat cazul, ¿i solicitå autoritå¡ilor locale så colaboreze pentru a lua måsurile necesare pentru protejarea depozitelor ¿i a magaziilor agricultorilor.

Profitul Agricol 15/2020

CULTURI VEGETALE

Seceta, studiu de caz Pe arii extinse din Dobrogea, Bråila, Ialomi¡a ¿i Cålåra¿i, s-au cumulat mai pu¡in de 100 de litri din precipita¡ii, din septembrie 2019 pânå la jumåtatea lunii aprilie.

Sunt fermieri cu vechime în bran¿å care sus¡in cå a¿a ceva nu au mai întâlnit.

“Sunt dispus så risc, så pariez pe porumb, în ideea cå vor urma ploi în mai-iunie. Înså, deocamdatå, nu putem face nimic. Am anun¡at autoritå¡ile locale - primårii, prefecturå -, pentru a se constitui comisiile de specialitate care så facå determinårile în câmp. Dar se tergiverseazå... Dupå ce este emis ordinul ministrului, va trebui så reluåm procedura de în¿tiin¡are a primåriilor”.

Ferma lui Dumitru Manole (Sport Agra, 800 ha) din Amzacea, jude¡ul Constan¡a, pare a se afla într-o zonå de care fug norii de ploaie. E secetå în tot sud-estul ¡årii, dar Amzacea e un caz aparte. Manole are 82 de ani, dintre care 58 petrecu¡i în agriculturå. A prins marea secetå din 1946 - 1947 ¿i spune cå cea de acum este ¿i mai gravå.

“Atunci se lucra cu plug de lemn, cal sau bou, ¿i cu vestita boroanå (vechea grapå din lemn). Nu mai vorbesc de îngrå¿åminte, pesticide, foliare, adjuvan¡i... Dacå s-ar fi folosit tehnologiile prezentului, cu certitudine situa¡ia ar fi fost mai bunå ca acum”.

Pe lângå stresul hidric, culturile lui Manole se confruntå ¿i cu cel termic.

Varia¡iile mari de temperaturå au fost ¿i încå sunt la ordinea zilei. Din aceastå cauzå, o parte a tratamentelor aplicate nu ¿i-au fåcut efectul. Întreaga suprafa¡å de orz de toamnå, 22 ha, este compromiså, iar din cele 463 de hectare cu grâu, aproximativ 280 nu sunt viabile.

Manole încå sperå ca lucrurile så se mai redreseze. Asta ar însemna ca, pe de o parte, så plouå sånåtos în zilele urmåtoare, pânå la finele lunii. Dacå nu se va întâmpla, nici solele unde plantele sunt viabile nu vor mai putea fi salvate.

Pe de altå parte, trebuie så a¿tepte ca pagubele så fie constatate oficial, înainte de a întoarce culturile.

Doar 26 de kilometri separå Amzacea de Ciocârlia de Sus (Constan¡a), înså regimul pluviometric a fost ceva mai generos în ferma Dramitos Agro, 600 ha, administratå de Rare¿ Stârc. Au cåzut cam 100 de litri de precipita¡ii în toamnå ¿i încå vreo 60 de litri anul acesta. De teama de a nu avea încå un sezon ratat cu rapi¡a, Stârc a renun¡at la aceastå culturå, iar o vreme a privit cu jind cum rapi¡a se dezvolta frumos în fermele vecinilor, dupå cum ¿i påioasele lui au avut un start rapid în vegeta¡ie. Înså, în prezent, rapi¡a då mai multe semne de suferin¡å. Suferå ¿i orzul såu, dar grâul e încå verde, a fost hrånit ¿i între¡inut corespunzåtor ¿i mai rezistå douå såptåmâni.

“Pe prognozå ar urma så plouå la noapte (faptul s-a confirmat, înså au cåzut doar 5 l/mp). Cert e cå, dacå nu se schimbå lucrurile în urmåtoarele douå såptåmâni, vom ajunge a¿a cum am våzut prin alte pår¡i, unde culturile sunt compromise total”.

A încheiat campania de primåvarå acum douå såptåmâni, când încå mai era umiditate în sol pentru råsårire, semånând 110 ha floare ¿i 40 ha porumb. Plantele sunt încol¡ite ¿i existå pericolul unui atac de Tanymecus.

“Momentan nu avem probleme, probabil datoritå varia¡iilor mari de temperaturå dintre noapte ¿i zi ¿i de la o zi la alta. Am fåcut ieri împachetåri de sol cu insecticid pe conturul solelor. E o metodå pe care am mai folosit-o în anii trecu¡i,

24

pentru a preveni infestarea din solele învecinate ¿i din canale”.

Cu un ochi pe previziunile pentru lunile urmåtoare, Rare¿ Stârc s-ar declarat fericit dacå ar ob¡ine la grâu o produc¡ie måcar apropiatå de cea din 2019, când a scos 5 t/ha ¿i considera cå este un an prost. În Måcin, Tulcea, la 160 de km nord de Amzacea, se aflå ferma Acvila, de 2.000 ha, administratå de Liviu Precup. Aici, problemele ar fi similare cu cele de la Manole, înså iriga¡iile au salvat situa¡ia.

Totu¿i, nu oricum, ci cu un cost substan¡ial, care îl urcå pe cel global dincolo de marja de profit.

Precup are 66 de ani, cu 42 de agriculturå, iar tabloul pe care îl zugråve¿te seamånå cu cel de la Amzacea.

“A¿a secetå categoric nu am tråit!

Nu a fost sezon fårå precipita¡ii din toamnå, pânå primåvara. Ultima ploaie ca lumea a fost în octombrie, când s-a generat umiditatea de råsårire a culturilor de toamnå”.

Ferma Acvila se aflå în incintå îndiguitå, iar în to¡i anii anteriori problema lui Precup era desecarea.

Anul acesta, la seceta pedologicå se adaugå cea atmosfericå ¿i vântul, care împrå¿tie orice urmå de umiditate. Pe deasupra, stresul termic: au fost geruri mari la sfâr¿itul lunii martie, începutul lunii aprilie. Chiar ¿i zilele trecute a În noaptea de 14 spre 15 aprilie a plouat. 10-15 l/mp în vestul ¡årii, 5 l/mp în est. Elena Mateescu, directorul Agen¡iei Na¡ionale de Meteorologie spune cå sunt a¿teptate precipita¡ii ceva mai abundente în perioada 20-27 aprilie. “Datele aratå cå tot în vestul ¡årii, unde lucrurile stau oricum ceva mai bine, cantitå¡ile vor fi mai mari. În est, nici o averså de 20 de litri nu va reface deficitul hidric acumulat din toamnå”.

Profitul Agricol 15/2020

CULTURI VEGETALE

Constan]a [i Tulcea

înghe¡at apa în canal, când grâul începuse så vegeteze.

Precup face în mare parte såmân¡å.

Are înfiin¡ate 600 ha de grâu ¿i orz, soiuri române¿ti. Loturile de hibridare pentru porumb, semin¡e de floareasoarelui ¿i soia sunt pregåtite, înså nu lea semånat, tocmai din pricina temperaturilor scåzute. S-a focalizat pe iriga¡ii, iar solele sale sunt acum verzi.

“Irig continuu de la 1 martie. Am consumat cam 100 de litri/ha de motorinå cu alimentarea motopompelor. Nu ¿tiu cine îmi va plåti un pre¡ al grâului care så sus¡inå acest irigat. La grâu, pre¡urile nu vor urca, probabil, peste nivelul de anul trecut”.

Precup considerå firesc ca statul så acorde despågubiri nu doar celor care nu pot iriga ¿i au culturile calamitate de secetå, ci ¿i celor care, asemenea lui, fac produc¡ie investind peste pre¡ul de valorificare.

Fiind dependent de iriga¡ii, este îngrijorat cå în Italia, unde sunt produse motopompele pe care le folose¿te, este sistatå produc¡ia pieselor de schimb. Încearcå, prin urmare, så-i convingå pe producåtorii interni de electropompe (Mecanex Bråila) så-¿i facå linie separatå de produc¡ie pentru pompe de irigat, cu motoare termice. I-a prezentat ¿i aceastå propunere ministrului Oros, cu speran¡a cå guvernan¡ii vor în¡elege necesitatea strategicå ¿i-i vor încuraja în Profitul Agricol 15/2020

direc¡ia potrivitå pe cei de la Mecanex.

“Altfel, råmânem fårå necesar în campanie. Mai facem noi artificii în atelierul mecanic propriu, dar nu po¡i înlocui tot”.

Orzul de toamnå este compromis în ferma de 800 de hectare, Imagini Sport, din Tichile¿ti, Bråila, administratå de Constantin Manta. În asolamentul de toamnå, celor 220 de ha cu påioase li se adaugå 80 ha cu rapi¡å. Cam jumåtate din aceastå culturå are ¿anse så se redreseze dacå plouå.

Plantele respective au talia de 60-70 de centimetri ¿i au început så înfloreascå.

Altele au råmas pitice, nu ¿i-au mai revenit dupå înghe¡ul din martie.

“La grâu, sunt lanuri care nu mai au nicio ¿anså, dar sunt ¿i lanuri unde s-au uscat fra¡ii ¿i a råmas planta centralå ¿i poate un frate. Dacå plouå, putem spera la produc¡ii de 2-3 t/ha de pe aceste suprafe¡e”, zice fermierul.

Campania de primåvarå e întreruptå, tot din cauza absen¡ei precipita¡iilor.

Sunt alocate 130 ha pentru porumb ¿i 70 ha pentru floare.

Suprafe¡ele sunt doar par¡ial semånate, fiindcå la un moment dat s-a constatat cå nu mai existå umiditate de råsårire. “Dacå nu plouå, a¿tept så termin cu irigatul la grâu, ca så pot muta instala¡iile pe suprafe¡ele unde mai am de semånat”.

Manta irigå 78 de hectare dintre cele

cultivate cu grâu ¿i acolo sperå så scoatå o produc¡ie care så-l mai ¡inå pe linia de plutire. În rest, pe suprafe¡ele råmase viabile, dar unde plantele vor produce doar din tulpina ini¡ialå, nu sconteazå pe mai mult de 2-3 t/ha. Insuficient pentru recuperarea cheltuielilor. Dar chiar ¿i produc¡ia de la irigat va avea o profitabilitate reduså, fiindcå nu a putut beneficia de sta¡ia de pompare ¿i a fost obligat så se foloseascå de motopompe.

“Degeaba apa vine gratuit pe canal, cå avem vecini care nu ¿i-au achitat datoriile la furnizorul de electricitate ¿i atunci ståm un OAI întreg cu sta¡iile nepornite. Da, ne-am putea judeca, dar nu avem timp de procese. Ne descurcåm fiecare cum putem”.

Fermierul ¿i-a fåcut documenta¡ia pentru constatarea calamitå¡ii ¿i e în a¿teptarea comisiei. Spune cå nu va risca cu întorsul grâului ¿i semånatul porumbului în loc. “Ar fi o muncå de pomanå, câtå vreme nu e umiditate de råsårire”.

Zilele acestea monitorizeazå atent cum evolueazå Tanymecus, pe care l-a observat la marginile lanului de grâu. A avut atacuri puternice în anii trecu¡i.

“Problema aici focarele din sunt solele mici, de câte un hectar, din vecinåtatea noastrå, unde nu se respectå rota¡ia, se face porumb în monoculturå ¿i nici nu se aplicå tehnologiile corespunzåtoare”.

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE

La Constan]a a fost deschis cel mai mare depozit de iriga]ii din SE Europei Reinke Manufacturing, producåtor american de sisteme de iriga¡ii tip pivot ¿i liniarå, printre primii trei la nivel mondial, a deschis la Constan¡a cel mai mare depozit al såu din Europa.

A

re o capacitate de 10.000 mp din care 2.000 mp reprezintå suprafa¡a depozitului acoperit. Investi¡ia în stocurile de pivo¡i ¿i piese de schimb, amenajårile specifice unui depozit ¿i utilajele pentru manipularea pieselor se ridicå la câteva milioane de dolari.

Reinke Manufacturing a pornit în urmå cu 50 de ani ca afacere de familie conceputå de fermieri cu experien¡å în domeniul iriga¡iilor în inima SUA, Nebraska Deshler. Familia ¿i-a transformat propria fermå de 800 de hectare într-un laborator. Se testeazå permanent pivo¡ii ¿i liniarele pentru a gåsi cele mai bune solu¡ii conform necesitå¡ilor fermierilor. În România, Reinke are propriii angaja¡i care deservesc livrarea ¿i pregåtirea echipamentelor de iriga¡ii, dar oferå ¿i suport tehnic pentru noile tehnologii inovate de producåtorul american.

“Suntem o echipå de 30 oameni care furnizeazå servicii de iriga¡ii pe pia¡a româneascå cu departament de vânzåri, echipå de proiectan¡i, departament tehnic (instalåri, instruiri, postvânzare) ¿i suport agronomic”, spune Marius Eftene, marketing manager BNY Holding, compania care gestioneazå în România prezen¡a producåtorului american de echipamente de iriga¡ii.

sunt produse în SUA sunt ¿i ele livrate rapid, având în vedere cå depozitul din România este prima sta¡ie spre beneficiarul european. Fermierii au posibilitatea vizionårii în Constan¡a a echipamentelor ¿i noilor tehnologii lansate de Reinke în Europa. Când este necesar, suportul tehnic este furnizat direct de producåtor.

Cele mai populare echipamente vândute în România Echipamentele sunt alese în func¡ie de condi¡iile specifice din fermå. În acest moment cele mai cerute echipamente sunt pivo¡ii mobili, care într-un an ca acesta pot salva culturile de toamnå, urmând ca ulterior så fie muta¡i la culturile de primåvarå. Gama de “op¡iuni” la care fermierul are acces este vastå. Sunt disponibile tehnologii avansate precum controlul GPS al echipamentelor, controlul de la distan¡å prin cloud al echipamentelor, posibilitatea de automatizare cu sta¡iile de pompare ¿i a diverselor evenimente - oprire automatå în lipsa energiei sau a apei, pornirea automatå la presiune adecvatå. Se pot controla ¿i alte echipamente ce se pot integra în sistem (echipament de fertilizare, pompå, generator). Sistemele se pot integrara ¿i cu sta¡ii meteo pentru o metodå de irigare mai preciså.

Costuri opera¡ionale scåzute Echipa localå are o experien¡å de ¿apte ani în domeniul iriga¡iilor, fiind aceea¿i echipå care gestioneazå pe plan local ¿i sistemele de irigare prin picurare Netafim. Obiectivul ei este de a aduce valoare în exploatare prin costuri opera¡ionale scåzute ¿i control de la distan¡å.

Reu¿e¿te acest lucru întrucât oferå solu¡ii complete în domeniul iriga¡iilor: pivo¡i, liniare, tamburi, picurare, motopompe, sisteme de fertilizare pentru instala¡iile de irigat. Fermierii au la dispozi¡ie servicii complete: proiectare, instalare, punere în func¡iune, instruire, consultan¡å agronomicå (program de irigare ¿i fertilizare, în func¡ie de fiecare culturå) ¿i servicii postvânzare. Proiectarea ¡ine cont de topografia terenului, tipul culturilor, experien¡a fermierului în iriga¡ii, eficien¡a hidraulicå, dimensionarea ¡evilor ¿i echipamentelor pentru un consum de energie optim. Pentru eficien¡a energeticå se analizeazå sursele de energie existente ¿i se recomandå cea mai bunå solu¡ie.

Livrarea echipamentelor se face împreunå cu montajul ¿i punerea în func¡iune. Echipa asigurå, atât instruirea echipei fermierului, cât ¿i suport tehnic la începutul ¿i în timpul sezonului.

Adrian MIHAI

Avantajele clien¡ilor Existen¡a depozitului în România aduce avantaje semnificative fermierilor. În primul rând, existå un stoc al pieselor ¿i echipamentelor. Piesele sunt disponibile în 48 de ore, iar pentru echipamente termenul este de douå såptåmâni.

Echipamentele care nu sunt pe stoc ¿i 26

Profitul Agricol 15/2020

CULTURI VEGETALE

Seceta [i erbicidarea la porumb Ion MUTAFA manager marketing erbicide Corteva Agriscience Romania&Moldova

upå o iarnå destul de blândå ¿i lipsitå de precipita¡ii, primåvara a debutat cu secetå în multe zone ale ¡årii, dar ¿i cu temperaturi foarte scåzute.

Semånatul porumbului a început, iar întrebarea pe care ne-o punem acum este: ce fel de erbicidare så efectuåm, având în vedere cå nu se anun¡å precipita¡ii în urmåtoarea perioadå? Aplicåm erbicide preemergente sau a¿teptåm råsårirea culturii ¿i a buruienilor pentru a putea adapta tratamentele pe vegeta¡ie?

D

Compania Corteva Agriscience de¡ine un portofoliu complet în combaterea buruienilor în postemergen¡å, când plantele de porumb ¿i buruienile sunt råsårite, începând de la faza de 2 frunze a culturii porumbului ¿i pânå la faza de 8 frunze: l erbicide care controleazå buruienile moncocotiledonate anuale ¿i perene ¿i dicotiledonate anuale: Principal (42.9% nicosulfuron + 10,7% rimsulfuron); l erbicide complete care controleazå buruienile moncocotiledonate anuale ¿i perene, ¿i dicotiledonate anuale ¿i perene: Arigo (12% nicosulfuron + 3% rimsulfuron + 36% mezotrione), Principal Plus (9,2% nicosulfuron + 55% dicamba + 2,3% rimsulfuron); l erbicide care controleazå buruienile dicotiledonate anuale ¿i perene: Mustang (6.25 g/l florasulam + 300 g/l acid 2,4-D EHE). În contextul acestei primåveri secetoase vå prezentåm avantajele aplicårii postemergente fa¡å de erbicidarea preemergentå.

28

1

Erbicidarea în postemergen¡å nu necesitå umiditate dupå aplicare, pe când erbicidarea preemergentå depinde foarte mult de umiditate în prima parte a perioadei de dupå aplicare.

De asemenea, erbicidarea în postemergen¡å nu are nevoie de o pregåtire foarte bunå a terenului, ceea ce este un lucru foarte greu de realizat în primåverile secetoase, pe când erbici-

combatere al produsului.

Erbicide precum Arigo, Principal Plus au un spectru complet de combatere a buruienilor monocotiledonate ¿i dicotiledonate, inclusiv a buruienilor problemå: pålåmida, volbura, costrei, samulastra de floareasoarelui. Aplicarea în preemergen¡å întotdeauna necesitå corec¡ii în condi¡ii normale, pentru urmåtoarele buruieni:

darea preemergentå trebuie så se facå pe un teren foarte bine pregåtit, care så nu aibå bulgåri sau resturi vegetale.

Aplicarea erbicidelor în postemergen¡å se preteazå pentru toate tipurile de lucråri ale solului (sistem minim de lucråri, aråturå etc.), comparativ cu erbicidarea în preemergen¡å, care nu este potrivitå pentru sistemul fårå lucråri sau lucråri minime.

Un alt mare avantaj al erbicidårii în postemergen¡å este aplicarea personalizatå “la vedere”, în func¡ie de problemele care apar pe fiecare parcelå, începând cu postemergen¡a timpurie (Arigo), postemergen¡a normalå 4-6 frunze (Arigo, Principa Plus, Principal) sau postemergen¡a târzie 6-8 frunze (Arigo, Principal), comparativ cu aplicarea preemergentå “pe teren negru”, care nu poate garanta cå buruienile care urmeazå så råsarå sunt din spectrul de

pålåmida, volbura, costrei din rizomi. În condi¡iile unor primåveri secetoase, cum se prefigureazå ¿i aceasta, aplicarea în preemergen¡å va avea nevoie de corec¡ii ¿i pentru buruieni precum: cornu¡i, mohor, iarba bårboaså.

Aplicarea în postemergen¡å cu erbicidele Corteva (Arigo, Principal, Principal Plus) reprezintå solu¡ia completå pentru combaterea buruienilor graminee problemå (costrei, mohor, pir) prin complementaritatea celor douå substan¡e active: nicosulfuron ¿i rimsulfuron.

Prin aplicarea erbicidelor companiei Corteva în postemergen¡å, nu avem probleme pentru culturile care urmeazå dupå cultura de porumb tratatå.

2

3 4

5

6 7

De aceea, vå recomandåm cu încredere produsele companiei Corteva ce se pot aplica în postemergen¡å!

Profitul Agricol 15/2020

CULTURI VEGETALE

Magneziu [i sulf din surse naturale pentru cre[terea s\n\toas\ a culturilor Plantele, animalele ¿i oamenii au nevoie de nutrien¡i pentru a supravie¡ui ¿i a se dezvolta. Plantele consumå 16 elemente minerale esen¡iale. În timp ce primesc carbon ¿i oxigen din aer ¿i hidrogen din apå, restul de 13 provin din sol.

Lipsa în cantitå¡i suficiente a oricårui element nutritiv poate afecta cre¿terea ¿i sånåtatea plantei, diminuând automat produc¡ia.

Conform “Legii minimului”, dacå unul sau mai mul¡i nutrien¡i lipsesc din sol, produc¡iile agricole vor fi reduse, chiar dacå existå o cantitate adecvatå din alte elemente.

Legea minimului: “Elementul nutritiv disponibil în cantitatea cea mai micå devine factorul limitativ al produc¡iei vegetale.”

Mineralele esen¡iale care provin din sol pot fi împår¡ite în trei categorii: macroelemente principale (azot, fosfor, potasiu), macroelemente secundare (calciu, magneziu, sulf) ¿i microelemente (bor, fier, zinc, cupru, ¿.a.). Macroelemente secundare, dar cu o importan¡å majorå, magneziul ¿i sulful sunt resonsabile pentru o cre¿tere echilibratå a plantei.

Magneziul este activator în procesul fotosintezei, fiind prezent ca ion central în compozi¡ia clorofilei. Prin randamentul fotosintezei influen¡eazå cantitativ produc¡ia, iar prin produ¿ii acestui proces de bazå are o implicare ¿i în calitatea produc¡iei vegetale. Mai simplu spus, fårå magneziu nu existå plante verzi. Insuficien¡a de magneziu se manifestå prin modificarea culorii nervurilor de la verde la nuan¡e de verde deschis sau galben, iar cronicizarea acestei insuficien¡e poate duce la uscare prematurå a plantei.

Sulful are un rol important în nutri¡ia plantelor, favorizând cre¿terea vegetativå, fotosinteza, rezisten¡a la ger, cicatrizarea rånilor, germinarea semin¡elor, dar ¿i caliProfitul Agricol 15/2020

tatea produc¡iei vegetale, prin sinteza unor aminoacizi ¿i proteine cu sulf, esen¡iale metabolismului vegetal ¿i uman.

Insuficien¡a de sulf se manifestå prin îngålbenirea frunzelor tinere ¿i duce la

încetinirea, iar apoi la oprirea din cre¿tere a plantelor.

Azomure¿ a realizat în ultimii ani progrese notabile în ceea ce prive¿te dezvoltarea de produse noi, adaptate actualelor condi¡ii climatologice, dar ¿i cerin¡elor fermierilor români. Sus¡inem astfel dezvoltarea sustenabilå a fermelor agricole ¿i folosirea ra¡ionalå a îngrå¿åmintelor, cu scopul de a asigura cre¿terea eficien¡ei economice, concomitent cu prezervarea mediului înconjuråtor.

Parte a acestui efort a fost ¿i introducerea în rândul produselor comercializate a gamei de îngrå¿åminte complexe cu kieserit. Kieseritul este o rocå naturalå care con¡ine 55% oxid de sulf ¿i 27% oxid de magneziu, are pH neutru, este solubil în apå 100% ¿i oferå plantelor magneziu ¿i sulf într-o formå care poate fi preluatå imediat, fiind în acela¿i timp prietenos cu mediul înconjuråtor.

Eficien¡a îngrå¿åmintelor complexe NP+Kieserit (18:18+5MgO+10SO3; 19:19 +4MgO+7SO3; 20:20+2MgO+5SO) ¿i NPK+Kieserit (14:14:14+4MgO+7SO3) este determinatå de prezen¡a echilibratå a elementelor esen¡iale ¿i poten¡area acestora prin complementaritate de Mg ¿i S. Gama de fertilizan¡i este recomandatå atât pentru fertilizarea de bazå, cât ¿i pentru cea fazialå, îngrå¿åmintele putând fi aplicate pe tot parcursul anului ¿i la toate culturile. Asigurå stabilitatea culturilor, crescând toleran¡a la condi¡iile meteo ¿i contribuind decisiv la rezisten¡a la agen¡ii patogeni. Loturile experimentale realizate în jude¡ele Cluj ¿i Ia¿i pentru a testa aceste produse au demonstrat un spor de produc¡ie de peste 10% raportat la utilizarea îngrå¿åmintelor clasice.

Pentru a alege cel mai corectå schemå de fertilizare, cu poten¡ialul cel mai ridicat de a ob¡ine produc¡ii satisfåcåtoare cantitativ ¿i calitativ, speciali¿tii Azomure¿ recomandå respectarea principiului 4C de aplicare corectå a îngrå¿åmintelor, precum ¿i realizarea analizelor de sol.

Reprezentan¡ii zonali Azomure¿ sunt la dispozi¡ia fermierilor români cu informa¡ii ¿i sfaturi suplimentare.

29

CULTURI VEGETALE

E secet\ [i se irig\ mai pu]in de 70.000 ha Pânå pe 15 aprilie s-a introdus apå pe canale ce însumeazå 1.446 km. Func¡ioneazå 85 de sta¡ii de bazå ¿i repompare apar¡inând ANIF ¿i 173 de sta¡ii de punere sub presiune ¿i 205 motopompe apar¡inând beneficiarilor (OUAI, FOUAI ¿i al¡ii). Se irigå pânå la aceastå datå 69.360 ha. Culturi irigate: påioase, rapi¡å, legume, pomi fructiferi, fânea¡å. Sunt deservite de aceste canale umplute 184 de OUAI-uri. Au solicitat apå pentru iriga¡ii un numår de 131 OUAI-uri.

Suprafa¡a totalå amenajatå este de 3 mil. ha (2.999.649 ha). Conform ANIF, aproape jumåtate este în curs de abilitare (1.602.470 ha) prin Programul Na¡ional de reabilitare a infrastructurii principale de Iriga¡ii (PNI). În martie, pregåtite pentru irigat erau pu¡in peste un mil. ha (1.045.183 ha), iar pentru 827.242 ha s-au încheiat 742 de contracte. La 15 aprilie mai crescuse pu¡in suprafa¡a contractatå: 841.568 ha.

Amenajåri reabilitate pe 238.341 ha. În cele 1,6 mil. ha sunt incluse ¿i suprafe¡ele pe care au fost finalizate lucrårile de reabilitare a infrastructurii principale: 238.341 ha. Astfel, în filiala Bråila au fost reabilitate amenajarea Terasa Viziru - 32.658 ha ¿i amenajarea Ialomi¡a Cålmå¡ui - 57.429 ha, jud. Cålåra¿i, amenajarea Gålå¡ui Cålåra¿i - 74.711 ha, Constan¡a - amenajarea Carasu-Gale¿u - 4.694 ha, Teleorman - Terasa Zimnicea - 2.930 ha, Covasna - amenajarea Filiale fårå contracte Sunt filiale care nu au încheiat niciun contract de iriga¡ii pentru acest an: Alba, Bihor, Bra¿ov, Mure¿, SatuMare, Sibiu, Suceava, Timi¿, Vâlcea.

E adevårat, nici suprafe¡ele amenajate nu erau mari. Cea mai mare suprafa¡å amenajatå din filialele fårå contracte era la filiala Vâlcea, cu 10.864 ha ¿i 0 ha reabilitate sau în curs de reabilitare, urmatå de Timi¿ cu 9.179 ha ¿i 0 ha reabilitate.

30

Câmpu Frumos - 2.998 ha, Olt - Buc¿ani Cioroiu (+VL) - 27.620 ha, Terasa Caracal - 35.301 ha. Celelalte lucråri de reabilitare ar trebui finalizate pânå în 2023.

Infrastructura secundarå, ce apar¡ine OUAI-urilor, a fost reabilitatå pentru o suprafa¡å de 589.927 ha prin fonduri europene, Måsura 125 - Îmbunåtå¡irea ¿i dezvoltarea infrastructurii agricole ¿i silvice ¿i submåsura 4.3 - Investi¡ii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole ¿i silvice. Existå înfiin¡ate 588 organiza¡ii de udåtori - Organiza¡ii ale Utilizatorilor de Apå pentru Iriga¡ii, cu o suprafa¡å de 1.244.374 ha.

Pregåtiri pentru iriga¡ii În Mehedin¡i va exista una dintre cele mai moderne infrastructuri. 99% din suprafa¡a amenajatå (75.644 ha) se aflå în curs de reabilitare (74.917 ha). Nu a fost înså finalizatå nici o lucrare.

De¿i sunt doar 3.000 ha pregåtite pentru irigat, au fost contractate 21.516 ha.

Deocamdatå infrastructura secundarå a fost reabilitatå pe doar 11.079 ha. Explica¡ia contractårii unei suprafe¡e mai mari decât cea pregåtitå pentru iriga¡ii ne-o då ªtefan Constantin, director general ANIF: “Pe unele amenajåri, întrucât OUAI-urile care au în reabilitare infrastuctura secundarå prin submåsura 4.3 Investi¡ii pentru dezvoltarea, moder nizarea sau adaptarea infrastructurii agricole ¿i silvice - Componenta infrastructura de iriga¡ii cu accesare de fonduri europene nu au toate încå posibilitatea de

a iriga din cauza nefinalizårii lucrårilor lucrårilor (sunt la faza de proiect sau abia au început lucrårile de construc¡ii ¿i montaj, dar încheie contracte cu ANIF din momentul accesårii submåsurii). ANIF, prin Programul na¡ional de reabilitare a infrastructurii principale de iriga¡ii (PNI), odatå cu finalizarea acestuia pe amenajåri, va putea så-i deserveascå ¿i astfel suprafe¡ele posibil de irigat vor fi peste tot mai mari sau egale cu cele contractate”.

La filiala, Bråila suprafa¡a amenajatå este de 367.903 ha, iar cea în curs de reabilitare este de 342.988 ha. Infrastructura secundarå reabilitatå este de 165.676 ha.

Suprafa¡a contractatå este de 216.328 ha, apropiatå de cea pregåtitå pentru irigat: 230.054 ha. La Cålåra¿i, suprafa¡a amenajatå este similarå, 349.764 ha. Reabilitarea este înså mai reduså: 196.897 ha sunt în curs, iar secundara a fost reabilitatå pentru 89.186 ha. Contracte au fost fåcute pentru doar 57.904 ha, fa¡å de cele 95.755 ha pregåtite pentru irigat.

La filiala Gala¡i, suprafa¡a amenajatå 142.411 ha, 101.071 ha sunt în reabilitare, iar infrastructura secundarå a fost reabilitatå pentru 35.192 ha. Suprafa¡a pregåtitå pentru irigat coincide cu cea contractatå: 101.154 ha. În Ialomi¡a, amenajårile sunt pe 203.161 ha. Sunt în curs de reabilitare 107.258 ha, iar 61.531 ha au fost deja reabilitate. 87.317 ha sunt pregåtite pentru irigat, iar 63.507 ha au fost contractate.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 15/2020

CULTURI VEGETALE

Lebosol-NitroMix, solu]ia pentru prevenirea [i corectarea caren]elor de cupru, mangan [i zinc Cre¿terea produc¡iei, sporirea calitå¡ii acesteia, dar ¿i stimularea vitalitå¡ii plantelor sunt principalele obiective pe care le urmåresc fermierii atunci când efectueazå fertilizarea foliarå a culturilor agricole.

Caren¡a de elemente nutritive are efecte deosebit de grave ¿i ireversibile asupra oricårei culturi, putând duce la pierderi de produc¡ie de pânå la 50%. În vederea asigurårii rentabilitå¡ii fertilizårii, Lebosol vå oferå solu¡ii de înaltå calitate germanå pentru prevenirea ¿i corectarea caren¡elor de mangan, zinc ¿i cupru la culturile de cereale påioase, rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui.

Caren¡ele de cupru, mangan ¿i zinc apar, în acelea¿i condi¡ii, pe soluri bogate în humus sau materie organicå, nisipoase, u¿oare, soluri cu valoare ridicatå a pH-ului, atât în condi¡ii de secetå sau

Profitul Agricol 15/2020

umiditate excesivå, cât ¿i la temperaturi scåzute.

Pentru minimizarea efectelor negative ale caren¡elor asupra randamentului culturilor de cereale påioase, rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui recomandåm produsul Lebosol-NitroMix. Acesta este un îngrå¿åmânt foliar din amestec cu microelemente: cupru (30 g/l Cu), mangan (85 g/l Mn), zinc (78 g/l Zn), plus azot (115 g/l N) ¿i substan¡å organicå sub formå de Aminosol (105 g/l).

Doza recomandatå de aplicare la cerealele påioase este: - 1,5-2 l/ha în primåvarå, începând cu reluarea ciclului vegetativ, pentru stabilitatea culturii ¿i cre¿terea produc¡iei.

- 2 aplicåri a câte 1-2 l/ha începând cu faza de 3 frunze, pentru stabilitatea culturii ¿i cre¿terea produc¡iei påioaselor de primåvarå.

Doza recomandatå de aplicare la rapi¡å este: - 1-2 aplicåri a câte 1,5 l/ha în primåvarå, începând cu reluarea ciclului vegetativ pânå la începutul înfloritului, pentru fotosintezå, rezisten¡å generalå a plantelor ¿i vigoare, cre¿terea produc¡iei de boabe/ha.

Doza recomandatå de aplicare la porumb ¿i floarea-soarelui este: - 2 l/ha începând din stadiul de 4 frunze, pentru intensificarea procesului de fotosintezå, toleran¡å la factorii de stres ¿i cre¿terea produc¡iei.

Pentru informa¡ii suplimentare cu privire la aplicarea ¿i achizi¡ionarea produsului Lebosol - NitroMix, contacta¡i echipa de vânzåri a Lebosol România.

31

CULTURI VEGETALE

Silozul de sorg în furajarea Varietatea geneticå foarte mare a sorgului constituie o realå surså de interes în furajarea rumegåtoarelor.

Totu¿i, aceastå diversitate poate fi perceputå ca dificilå în furajarea unui efectiv de bovine. Prin urmare, în acest articol ne propunem så scoatem în eviden¡å caracteristicile diverselor tipuri de sorg, pentru o mai bunå în¡elegere a modului optim de utilizare a acestora.

men¡inut la 4% (scade produc¡ia de lapte brut, dar cre¿te procentul butiric); l efect pozitiv asupra eficacitå¡ii furajårii; l u¿oarå diminuare a cantitå¡ii de substan¡å uscatå ingerate; rentabile economic (consum scåzut de inputuri), chiar dacå randamentul de s.u. al sorgului este cu 10% sub cel al porumbului.

Varietå¡ile de sorg zaharat pentru siloz, de tip BMR, cu boabe Valoare energeticå (UF - unitå¡i furajere) egalå cu cea a porumbului ai întâi, trebuie så distinProfil energetic destul de diferit fa¡å gem între diversele tipuri de de porumb: con¡inut de amidon moderat sorg furajer ¿i caracteristi- (5-25% din substan¡a uscatå), fibre cile acestora. Astfel, sorgul poate fi clasi- foarte digestibile ficat în douå grupe mari: varietå¡ile cu Procent substan¡å uscatå la recoltare: recoltåri multiple (iarba de Sudan sau hi- minimum 25%, cu principala problemå la brizii de iarbå de Sudan - Sorghum bicol- final de vegeta¡ie - cåderea plantelor or) ¿i cele cu o singurå recoltare risc foarte ridicat în acest stadiu, la aces(Sorghum bicolor), la care se întâlnesc te tipuri de sorg. mai multe tipuri de material genetic: Caracteristici: soiurile clasice de sorg zaharat, cu sau l digestibilitate crescutå a ra¡iilor fufårå boabe (androsterile, fotoperiodicrajere; sensibile), sorgurile zaharate cu gena l con¡inut de gråsime din lapte menBMR (nervura centralå brunå) - cu sau ¡inut la 4% (scade produc¡ia de lapte brut, fårå boabe (androsterile, fotoperiodicsensibile), sau soiurile destinate dar cre¿te procentul butiric); l efect pozitiv asupra eficacitå¡ii fuproduc¡iei de boabe, înså folosite ca siloz rajårii; plantå întreagå. l u¿oarå diminuare a cantitå¡ii de Varietå¡ile de sorg zaharat pentru s.u. ingerate; l rentabile economic (consum redus siloz, de tip BMR, fårå boabe (androsterde inputuri), chiar dacå randamentul de ile, fotoperiodic-sensibile) Valoare energeticå (unitå¡i furajere) s.u. al sorgului este cu 10% sub cel al porumbului. egalå cu cea a porumbului Profil energetic diferit fa¡å de porumb: foarte pu¡in amidon, fibre foarte diVarietå¡ile de sorg-boabe pentru gestibile Procent de substan¡å uscatå la siloz plantå întreagå Valoare energeticå: 95% fa¡å de cea a recoltare: minimum 25%. porumbului Caracteristici: Procent s.u. la recoltare: 30% l digestibilitate crescutå a ra¡iilor fuCaracteristici: rajere; l con¡inut mediu de amidon: l con¡inut de gråsime din lapte 25-35% din substan¡å uscatå

M

32

l cresc cantitatea de substan¡å uscatå ingeratå cu 5-10%; l men¡in sporul mediu zilnic ¿i sporul produc¡iei de lapte, dacå sunt incluse într-o ra¡ie echilibratå; l rentabile economic, dacå randamentul de s.u. al sorgului este cu 10% mai ridicat fa¡å de porumb.

Varietå¡ile de sorg zaharat cu dublå utilizare Valoare energeticå: 80-90% fa¡å de porumb Procent s.u. la recoltare: minimum 25% Caracteristici: l randamente de substan¡å uscatå mai ridicate fa¡å de sorgurile-siloz (dar nu ca UFL/ha); l scad cu 5-10% cantitatea de s.u. ingeratå, sporul zilnic ¿i produc¡ia de lapte; l recomandate a fi incluse în ra¡ii la un nivel de 2-4 kg s.u./zi/cap de vacå, sau în ra¡iile de bazå pentru juninci sau vacile în lacta¡ie; l rentabile economic, atunci când cheltuielile de produc¡ie reprezintå 80% din cele ale porumbului; l sorgul cu dublå utilizare este folosit uneori ca plantå tehnicå.

Varietå¡ile de sorg cu recoltare multiplå (iarba de Sudan sau hibrizii de iarbå de Sudan Sorghum bicolor) Randament ridicat de substan¡å uscatå Valoare energeticå: 70% din cea a porumbului Procent s.u. la recoltare: minimum 25% Caracteristici: l posibilitatea mai multor recoltåri pe an; l caracter rustic foarte pronun¡at; l rezisten¡å la stresul hidric; l cre¿tere rapidå; l cost de produc¡ie foarte scåzut.

Profitul Agricol 15/2020

CULTURI VEGETALE

vacilor de lapte în lacta]ie În func¡ie de tipul sorgului, con¡inutul energetic este, deci, foarte variabil, mergând de la 0,6 la 1 UFL/ kg de s.u.

Aceastå energie provine în principal din fibre, concomitent cu un nivel relativ scåzut de amidon (valabil mai ales la va-

rietå¡ile de tip BMR). Astfel, sorgul cu digestibilitate ridicatå ¿i sårac în amidon (sorgul de tip BMR) este perfect pentru completarea ra¡iilor din siloz de porumb.

Iar sorgurile-boabe (cu digestibilitate ridicatå ¿i bogate în amidon) au acelea¿i caracteristici ca porumbul-siloz.

Cum alegem hibridul potrivit Alegerea hibridului este un element esen¡ial în reu¿ita culturii de sorg. Vå prezentåm opt criterii de care trebuie så ¡inem cont atunci când alegem hibridul potrivit pentru zona noastrå de culturå: 1. Gradul de precocitate - trebuie ales în func¡ie de condi¡iile pedoclimatice ¿i de epoca semånatului. Pentru a avea o recoltå timpurie, cu un nivel de umiditate scåzut, sunt de preferat hibrizii timpurii ¿i semitârzii.

2. Productivitate - hibrizii târzii sunt cei care au poten¡ialul de produc¡ie cel mai ridicat. Cu toate acestea, ei au un ciclu vegetativ lung, care îi face så nu fie adapta¡i tuturor regiunilor. În prezent, hibrizii timpurii ¿i semitârzii au niveluri de productivitate foarte convenabile, care se apropie de cele ale hibrizilor târzii.

3. Rezisten¡å la sterilitatea apicalå, în cazul hibrizilor semitimpurii.

Profitul Agricol 15/2020

4. Rezisten¡a la secetå, mai ales pe parcelele neirigate.

5. Rezisten¡a la boli - sunt de preferat hibrizii rezisten¡i la Macrophomina ¿i fuzarioze.

Câteva link-uri cåtre paginile de internet ale unor companii producåtoare de semin¡e, care includ în cataloagele lor ¿i semin¡e de sorg: caussade-semences.ro, euralis.ro, kws.com, masseeds.ro, ragt-seminte.ro, semencesdeprovence.com 6. Rezisten¡å la cådere - sunt de preferat hibrizii rezisten¡i la cådere, dat fiind faptul cå acest fenomen poate crea dificultå¡i în timpul recoltårii, precum ¿i pierderi de produc¡ie.

În grafic sunt prezentate diferitele niveluri de con¡inut energetic ¿i amidon, în func¡ie de tipurile de sorg: Silozul de sorg de tip BMR, fårå boabe, completeazå foarte bine silozul de porumb bogat în amidon, pentru cå diminueazå con¡inutul de amidon din ra¡ie ¿i cre¿te digestibilitatea ¿i eficacitatea alimentarå a acesteia. Mai mult, în fermele de vaci de lapte, calitatea laptelui este amelioratå, deoarece con¡inutul de gråsime cre¿te cu 5-10%. De¿i produc¡ia de lapte brut pe cap de vacå scade, cre¿terea procentului butiric permite men¡inerea unei produc¡ii de lapte cu un con¡inut de materii grase de 4%. În concluzie, diferitele tipuri de sorg prezintå o paletå largå de caracteristici, care ¡in de compozi¡ia chimicå a fiecåruia în parte ¿i de valoarea lor furajerå.

Ele pot fi folosite în multe moduri pentru realizarea unor ra¡ii echilibrate, dar este important ca persoanele interesate så se informeze ¿i så analizeze atent toate caracteristicile diverselor tipuri, pentru a le utiliza corect ¿i a fi mul¡umite în totalitate de rezultate.

7. Råsfirarea paniculului - pentru a facilita lucrårile de recoltare, este important så se opteze cu precådere pentru hibrizii care prezintå o råsfirare optimå ¿i omogenå a paniculului.

8. Con¡inutul de tanin - hibrizii înscri¿i în catalogul european con¡in sub 0,3% tanin (prag care constituie deja o condi¡ie prealabilå înscrierii unui hibrid în acest catalog). Acest nivel de tanin este rezultatul unei munci de peste douåzeci de ani, depuse de amelioratori. A¿adar, trebuie privilegia¡i pentru cultivare ace¿ti hibrizi cu con¡inut redus de tanin, care garanteazå o digestibilitate a sorgului comparabilå cu cea a altor cereale. În catalogul european sunt înscri¿i peste 300 de hibrizi de sorg-boabe ¿i sorg furajer. Din 2014, au fost crea¡i foarte mul¡i hibrizi de sorg noi - mai ales timpurii - din ce în ce mai productivi.

33

CULTURI VEGETALE Fungicidul Filan ¿i fertilizantul foliar Wuxal Boron Plus

Tratament complex la floarea-soarelui pentru stres diminuat [i vitalitate Ne face plåcere så vå vorbim aståzi despre douå for¡e benefice pentru cultura de floarea-soarelui: fungicidul Filan, pe bazå de boscalid ¿i dimoxistrobin, cu ac¡iune puternicå împotriva unor boli de temut la floarea-soarelui ¿i fertilizantul foliar Wuxal Boron Plus, ce asigurå nutri¡ia optimå a acestei culturi. Vå recomandåm så aplica¡i împreunå aceste produse cu un grad ideal de compatibilitate pentru un maxim de eficien¡å, pentru a minimiza costurile de aplicare ¿i a maximiza randamentul culturii.

Aplicarea simultanå ¿i ac¡iunea unitarå a celor douå produse oferå beneficii pe care to¡i cultivatorii de floarea-soarelui le a¿teaptå de la tratamentele fitosanitare utilizate.

1.

Combina¡ia Filan + Wuxal Boron Plus controleazå bolile ¿i cre¿te toleran¡a culturii la alte tipuri de stres Fungicidul Filan combate alternarioza (Alternaria helianthi), înnegrirea tulpinilor (Phoma macdonaldii) ¿i frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi); tratarea ¿i chiar eliminarea acestor boli asigurå condi¡iile optime de evolu¡ie a plantelor. Culturile tratate cu fungicidul Filan au demonstrat o sensibilitate mai scåzutå la secetå, temperaturi scåzute ¿i atacurile insectelor prin påstrarea integritå¡ii organelor plantelor. Wuxal Boron Plus cre¿te, de asemenea, tole-

ran¡a la diverse tipuri de stres la floareasoarelui: spre exemplu, culturile sunt mai pu¡in sensibile la stresul termic prin faptul cå produsul asigurå aprovizionarea plantei cu fosfat prin frunzå în condi¡ii nefavorabile, cum ar fi primåverile reci ¿i perioadele de secetå.

2.

Douå produse ce sus¡in productivitatea Este evident faptul cå plantele cele mai productive sunt plantele sånåtoase ¿i bine hrånite. Fungicidul Filan previne ¿i stopeazå atacul ciupercilor cu impact negativ asupra func¡ionårii mecanismelor plantei, iar Wuxal Boron Plus asigurå nutrien¡i vitali: bor, azot, fosfor, fier. Borul stimuleazå asimilarea nutrien¡ilor de cåtre plante ¿i contribuie la dezvoltarea rådåcinilor, capabile så exploreze un volum mai mare de sol.

De asemenea, borul se dovede¿te esen¡ial în etapa de fecundare. În aceastå etapå, borul sus¡ine cre¿terea tubului polenic ¿i germinarea polenului. De asemenea, asigurå legarea ¿i scade procentajul de achene sterile.

Caren¡ele de bor î¿i aratå consecin¡ele cu precådere prin fecundarea incompletå.

De asemenea, în cazul aprovizionårii defectuoase cu bor: capitulele se deformeazå, tulpina devine sfårâmicioaså, semin¡ele se ¿i¿tåvesc, iar uneori se produce chiar cåderea capitulului.

ªi fungicidul Filan î¿i aratå beneficiile asupra productivitå¡ii prin atenuarea dehiscen¡ei premature, înainte de formarea completå a semin¡elor ¿i recoltare.

3.

Adjuvan¡ii specifici gamei Wuxal sus¡in atât absorb¡ia nutrien¡ilor, cât ¿i eficien¡a fungicidului Wuxal Boron Plus, ca ¿i celelalte produse din gama Wuxal, creeazå condi¡iile chimice ideale pentru absorb¡ia nutrien¡ilor ¿i pentru eficientizarea aplicårii celorlalte produse din tratamentul fitosanitar.

Astfel, Wuxal Boron Plus men¡ine pH-ul solu¡iei la valoare optimå. Cauza: sursa de bor din acest produs este reprezentantå de acidul boric, ce prezintå o caracteristicå importantå, ¿i anume nu cre¿te valoarea pH-ului. Acest aspect este deosebit de important mai ales când apa cu care se realizeazå amestecul are deja un caracter alcalin, a¿a cum se întâmplå în majoritatea cazurilor. Vå amintim cå produsele pe bazå de bor etanolaminå cresc pH-ul solu¡iei peste 8 sau chiar 10. Pentru un plus de siguran¡å, Wuxal Boron Plus prezintå agen¡i speciali de tamponare ce reduc valoarea pH-ului din solu¡ia de tratare ¿i asigurå maxima eficien¡å a produselor aplicate.

Pe lângå agen¡ii de tamponare, Wuxal Boron Plus mai con¡ine ¿i alte tipuri de adjuvan¡i cu rol de cre¿tere a eficien¡ei aplicårii: agen¡i de chelatare, agen¡i anti-evaporare, umectan¡i, surfactan¡i, stickeri, agen¡i de miscibilitate. În plus, Wuxal Boron Plus prezintå în compozi¡ie un agent special, numit Xtra Uptake, un super-surfactant, ce cre¿te suprafa¡a foliarå acoperitå cu substan¡å de tratare. Astfel, utilizarea acestui fertilizant foliar spore¿te semnificativ ¿i eficien¡a fungicidului Filan.

Pentru detalii privind tehnologia necesarå culturii de floarea-soarelui, vå invitåm så contacta¡i reprezentan¡ii Kwizda Agro Romania.

Adrian MIHAI

34

Profitul Agricol 15/2020

CULTURI VEGETALE

Adjuvantul Designer Un plus de eficacitate la aplicare ªtim cu to¡ii cât de importante sunt tratamentele de protec¡ie a plantelor pentru ob¡inerea unor culturi sånåtoase ¿i productive. Pentru a vå asigura cå ob¡ine¡i un maxim de eficien¡å la fiecare aplicare, Kwizda Agro Romania vå vine în ajutor cu un produs compatibil cu majoritatea fungicidelor, acaricidelor ¿i insecticidelor de pe pia¡å: adjuvantul Designer.

Grad maxim de reten¡ie pentru randament maxim Folosind adjuvantul Designer, beneficia¡i de efectul concertat a douå substan¡e active cu ac¡iune complementarå. Organosiliconul controleazå dispersia prin scåderea tensiunii superficiale a particulelor din solu¡ie. Latexul formeazå o peliculå uniformå, care aderå la suprafa¡a frunzelor, substan¡ele active din solu¡ia de tratare råmânând pe plante chiar ¿i în cazul precipita¡iilor.

Cercetårile au aråtat cå aplicarea tratamentelor fitosanitare împreunå cu adjuvantul Designer determinå un grad de acoperire de 8 ori mai mare.

36

Fungicidul Filan + adjuvantul Designer la rapi¡å Protec¡ia culturii de rapi¡å contra infec¡iilor fungice duce la ob¡inerea produc¡iilor scontate, la o calitate sporitå a recoltei ¿i, implicit, la o cre¿tere a profitabilitå¡ii. Randamentul aplicårii este crescut prin adåugarea în amestec a adjuvantului Designer, ce asigurå reten¡ia substan¡elor utile pe suprafa¡a foliarå. Astfel, efectul fungicidului Filan este crescut: cultura de rapi¡å tratatå cu Filan este sånåtoaså, mai pu¡in sensibilå la secetå, temperaturi scåzute ¿i atacul altor boli ce se pot instala în ¡esuturile våtåmate de ciuperci, precum ¿i la atacul insectelor.

Practic, Designer une¿te ¿i fixeazå particulele de pesticide, iar rezultatele sunt maximizarea reten¡iei ¿i a absorb¡iei la nivelul stomatelor.

Designer: - Nu interac¡ioneazå chimic cu fungicide si insecticide - Determinå un control mai bun al bolilor ¿i dåunåtorilor - Cre¿te rentabilitatea tratamentelor fitosanitare Efectul Designer este vizibil: în timpul ¿i dupå aplicare, se poate observa cum planta este acoperitå cu substan¡å atât deasupra, cât ¿i dedesubtul frunzelor, ceea ce spore¿te eficacitatea tratamentelor.

Aplicarea adjuvantului Designer Speciali¿tii Kwizda Agro Romania recomandå folosirea adjuvantului Designer împreunå cu fiecare tratament fitosanitar, în dozå de 0,1-0,2 l/ha.

Designer trebuie adågat ultimul în tancul de stropit.

Pentru mai multe informa¡ii privind adjuvantul Designer ¿i cele mai bune solu¡ii tehnologice pentru culturile dumneavoastrå, vå invitåm så contacta¡i Reprezentan¡ii de Vânzåri Kwizda Agro Romania.

Profitul Agricol 15/2020

GRÅDINA, VIA ªI LIVADA

Cultura cartofului extratimpuriu aduce mai mult profit cu Zorvec Enicade NZeb Alexandru STAICU key account manager specialty crops Corteva Agriscience

Pentru cartoful extratimpuriu se adoptå, în general, urmåtoarele tipuri de culturå: 1. În solarii, unde plantarea se face în ianuarie, iar recoltarea se poate face în ultima decadå a lunii aprilie.

Cultur\ solar, D\buleni- Dolj, fermier Valentin Baron, 03.04.2020

2. În câmp, culturå acoperitå cu folie microporoaså antiînghe¡, tip agril. Plantarea are loc în prima jumåtate a lunii februarie, recoltarea începând de la mijlocul lunii mai.

Cultur\ protejat\ cu agril, D\buleni- Dolj, 03.04.2020

3. În câmp, fårå protec¡ie. Plantarea tuberculilor se face dupå 15 februarie, iar recoltarea are loc în ultima decadå a lui mai, început de iunie.

Cultur\ câmp deschis, D\buleni- Dolj, Coop. Agricol\ Legume Oltene[ti, 03.04.2020

38

Majoritatea verigilor tehnologice sunt asemånåtoare: - alegerea soiului; - pregåtirea terenului; - încol¡irea materialului de plantat; - fertilizarea de bazå; - norma de plantare, epoca de plantare ¿i adâncimea de plantare; - protejarea culturii.

mente succesive ce includ fungicidele Equation Pro, Dithane M-45 ¿i Dithane Neotec 75 WG, numårul de tratamente fiind redus, la culturile de cartoful extratimpuriu din câmp, pentru un plus de protec¡ie, este necesarå includerea în programul de tratamente a noului fungicid omologat împotriva manei, Zorvec Enicade Nzeb.

Soiurile sunt dintre cele cu o perioadå de vegeta¡ie de pânå la 90 zile.

Pregåtirea terenului constå în aråtura de toamnå sau primåvara devreme, una/douå treceri cu grapa cu discuri sau frezarea în solarii pentru mobilizare, mårun¡ire ¿i afânare.

Plantarea se executå mecanizat (deschidere rigolå, plantare, acoperire în bilon), la o distan¡å de 70 cm între rânduri ¿i 20-25 cm între tuberculi pe rând, la o adâncime de 5-8 cm, dupå ce în prealabil s-a fertilizat cu o cantitate de 500-1.000 kg NPK, în func¡ie de bonitatea solului.

Zorvec Enicade Nzeb este un pachet pentru 5 ha ce con¡ine în produsele componente substan¡ele: oxathiapiprolin (substan¡å activå sistemicå nouå dintr-o grupå chimicå nouå-izoxazoline, fårå rezisten¡å încruci¿atå datå de alte fungicide folosite în mod curent pânå acum) ¿i mancozeb (substan¡å activå de contact multisite, ce ac¡ioneazå asupra activitå¡ii enzimatice din celulele fitopatogenilor în 6 puncte diferite, o componentå esen¡ialå în managementul rezisten¡ei).

La cartof, se recomandå aplicarea succesivå a douå tratamente cu Zorvec Enicade Nzeb în fazele de cre¿tere a frunzelor/închidere a rândurilor ¿i formarea tuberculilor pentru a exclude orice pericol de infec¡ie timpurie a culturii cu manå, ce poate avea repercusiuni semnificative asupra produc¡iei.

În acest context, o aten¡ie deosebitå trebuie så acordåm manei cartofului produså de fitopatogenul Phytophthora infestans, care este de departe cea mai pågubitoare boalå a culturii de cartof.

Transmiterea de la un an la altul se face prin intermediul tuberculilor infesta¡i råma¿i pe teren sau prin resturile vegetale. Se råspânde¿te foarte repede, pe suprafe¡e mari, prin intermediul sporilor, dupå ce s-au produs infec¡iile primare. Afecteazå toate organele plantei: frunze, tulpinå ¿i tuberculi, înså un impact negativ semnificativ asupra produc¡iei îl are prin infestarea aparatului foliar ¿i, totodatå, mic¿orarea capacitå¡ii fotosintetice a plantelor, de cele mai multe ori ireversibilå.

Dacå, în cazul culturilor din solarii, mana poate fi ¡inutå sub control cu trata-

Avantajele aplicårii Zorvec Enicade Nzeb: - ac¡iune translaminarå ¿i sistemicå, protejând ¿i frunzele în curs de apari¡ie.

- este rezistent la spålare, chiar ¿i la 20 minute de la aplicare; - flexibil ¿i u¿or de folosit în condi¡ii climatice dificile; - reduce nevoia reaplicårilor sau a aplicårilor neplanificate; - fårå rezisten¡å încruci¿atå cu fungicidele din pia¡å.

Profitul Agricol 15/2020

Cre¿terea animalelor Procesatorii reduc pre]ul laptelui în plin\ criz\ Pia¡a laptelui resimte ¿ocul provocat de pandemia de Covid-19.

Pre¡ul oferit de procesatori la poarta fermei este în scådere.

Sigur, fiecare invocå motive obiective (scåderea cererii în urma închiderii sectorului HoReCa).

Dar fermierii au dreptul så nu fie de acord.

este deloc întemeiatå reducerea pre¡ului la lapte la poarta fermei, sus¡ine Ovidiu Oni¿or, proprietarul fermei Ada Prod Com din Vii¿oara, jude¡ul Cluj, care are 280 de vaci la muls, iar cu tineret ¿i restul ajunge la 650 de capete.

Nu

“Nu este cazul fiindcå nu au scåzut pre¡urile în magazine. Napolact nu a dat asemenea semne. Importurile au mai scåzut ¿i råmâne laptele nostru pe pia¡å. Napolact are o grilå complicatå de calcul, cu pre¡ul mediu din România, cu pre¡ul din Europa, cum e cotat laptele la burså, dar nu cred cå va reduce pre¡ul”.

Procesatorii, spune Oni¿or, motiveazå cå primåvara mai fatå ¿i vacile ¡åranilor, deci vor avea o cantitate mai mare de lapte pe pia¡å. Lucru cât se poate de fals. Numårul crescåtorilor mici a scåzut dramatic, deci nu mai avem lapte sezonier prea mult.

Laptele ar putea fi preluat în stocurile statului Pentru asigurarea securitå¡ii alimentare, statul ar trebui så intervinå, fiindcå ne poate costa prea mult dupå declan¿area crizei economice.

Profitul Agricol 15/2020

E adevårat cå se reduce pre¡ul laptelui la poarta fermei, confirmå Claudiu Davi¡oiu de la Afuma¡i, Ilfov, pre¿edintele Asocia¡iei Holstein Ro. “Eu cred cå avem importuri mari de lapte. Unii au probleme cu preluatul laptelui. Danone då 1,50 lei pe litru, iar de la 1 mai, va acorda 1,40. Cu toatå rezerva cå se poate så reducå ¿i mai mult. Dacå ar vrea autoritå¡ile så efectueze controlul de calitate la intrarea în ¡arå, s-ar mai potoli. I-am spus premierului Ludovic Orban: Cum e posibil så le convinå polonezilor så aducå laptele a¿a de ieftin?

Cât de ieftin îl produc ei ca så-l aducå aici sub costuri? Înseamnå cå guvernele lor le acordå o subven¡ie de export. Aduc aici ¿i lapte natural, ¿i lapte condensat”.

Claudiu Davi¡oiu a populat recent cu 400 de juninci grajdul pe care l-a finalizat la sfâr¿itul anului 2019. Acum mai face un grajd. ¥ntre timp construie¿te un buncår mare pentru porumbul de siloz ¿i un depozit de cereale, în regie proprie.

Este ¿i o problemå realå, dar ¿i un artificiu, o presiune din partea procesatorilor ca så scadå pre¡ul, este de pårere Claudiu Frânc, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România. HoReCa primea 20% din cantitatea produselor lactate din România. Ei lucrau doar pe analog înså. O altå cantitate s-a pierdut la programul Viorel Marocico din satul Bengeni, jude¡ul Boto¿ani, are 70 de vaci la muls. Face partea din FCBR ¿i se plânge cå a scåzut pre¡ul la to¡i procesatorii.

Såptåmâna trecutå laptele era 1,50 lei, iar acum prime¿te 1,40 lei.

Laptele ¿i Cornul, care are o pondere importantå. Compania Simultan din Timi¿ aduce lapte din Polonia ¿i de¡ine 40% din programul Laptele ¿i Cornul.

Pune doar eticheta "Noi, Guvernul României", crede Frânc.

Mai ales cå nu avem supraproduc¡ie, apreciazå Frânc, ¿i nici nu se justificå totu¿i cre¿terea pre¡ului la lapte. Importurile continuå. Fermierii mici sunt pe cale de dispari¡ie, deci ei nu mai influen¡eazå sezonier produc¡ia de lapte.

“Ar fi momentul så discutåm despre o stocare privatå în spa¡ii române¿ti pentru a ne asigura mâncarea pentru cetå¡enii români. Statul trebuie så-¿i refacå stocul de siguran¡å pentru perioada urmåtoare. Criza va trece, dar criza economicå abia vine”.

Compensarea fermierilor care au pierderi M-au informat fermierii cå au necazuri cu procesatorii, spune Zoltan Haller de la Hårman, Bra¿ov, fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental.

“Procesatorii vor så reducå pre¡ul, preferå så aducå înlocuitori din afarå în locul laptelui natural de la fermieri. Multor fermieri li se refuzå laptele ¿i vor fi ¿i mai mul¡i dacå se va prelungi starea de urgen¡å. Mul¡i î¿i vor închide fermele pentru cå nu vor mai avea venituri. Autoritå¡ile trebuie så intervinå pentru reglementarea situa¡iei: dacå scade pre¡ul laptelui la poarta fermei, så scadå ¿i la raft.

Trebuie intervenit urgent: o perioadå în care så se facå achizi¡ii numai de pe pia¡a internå. Consumul a scåzut, deci trebuie så scadå ¿i pre¡ul. Nu e corectå plafonarea pre¡urilor ca så nu coboare pre¡ul la poarta uuu a consemnat Viorel PATRICHI 39

CREªTEREA ANIMALELOR Se dau banii pentru ameliorarea raselor de animale Pe data de 13 aprilie, centrele jude¡ene ale APIA au început så plåteascå ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor de animale. Se dau banii pentru diferen¡ele aferente lunii septembrie ¿i trimestrului III din anul 2019. Suma totalå autorizatå la platå este de 123.985,57 lei pentru un numår de 51 de solicitan¡i. Se achitå diferen¡ele aferente lunii decembrie ¿i trimestrului IV din anul 2019.

Suma totalå autorizatå la platå este de 1.441.536,27 lei pentru un numår de 18 solicitan¡i. Se dau banii pentru cererile aferente serviciilor prestate în luna ianuarie a anului. Suma totalå autorizatå la platå este de 3.858.859,78 lei pentru un numår de 29 solicitan¡i.

ANSVSA comunicå doar online Din cauza pandemiei Corona, ANSVSA anun¡å cå restric¡ioneazå programul de lucru cu publicul ¿i cå va comunica prin intermediul po¿tei electronice (office@ansvsa.ro), telefonului (0372.184.977), Call-Center 0800 826 787, prin servicii de curierat la adresa Pia¡a Presei Libere nr.

1, Corp D1, Sector 1, Cod Po¿tal 013701, Bucure¿ti. Oamenii pot veni la sediul ANSVSA numai în situa¡ii extreme, care nu pot fi solu¡ionate prin mediul online sau pentru documente care reprezintå urgen¡e.

Banii råma¿i din PNDR se pot investi pe timpul crizei Daniel Buda anun¡å cå, pe timpul pandemiei, institu¡iile europene pun la dispozi¡ia fermierilor un nou set de måsuri pentru a sprijini sectorul agroalimentar în aceastå crizå fårå precedent. “În cadrul reuniunii grupului de lucru a Comisiilor de Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå, Dezvoltare Regionalå, Bugete, Transporturi din Parlamentul European, am analizat noul set de måsuri anun¡at de Comisia Europeanå pentru fermieri, ca råspuns la criza generatå de pandemia COVID-19”, a spus europarlamentarul.

40

uuu fermei, dar se poate merge pe o compensare a diferen¡ei prin ni¿te ajutoare punctuale la acei fermieri care au asemenea probleme.”

Toader Nea¡å Împåratu, pre¿edintele Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România, are o fermå cu 400 de vaci în satul Gologanu, jude¡ul Vrancea. Då laptele la un procesator din Râmnicu-Sårat, Elcomer, care proceseazå 35.000 de litri pe zi. Prime¿te 1,3 lei pe litru, ¿i vara, ¿i iarna. Se bucurå cå pri¿mete banii la

timp. El spune cå nu s-au redus pre¡urile în zonå.

“Din contra, acum ar trebui så creascå pre¡ul, nu så scadå. Nu plouå ¿i toatå mâncarea se scumpe¿te în ¡arå. Am semånat floarea, porumbul, lucerna. Care iese iese, care nu - stå ca în sac. Nu avem probleme cu efectuarea lucrårilor. Ne verificå documentele ¿i mergem pe câmp, putem trimite ¿i tåura¿ii la testare. Depunem hârtiile la APIA pentru subven¡ie”.

“Iaurtul de alt\dat\”...

Romeo Costan din Liteni, Suceava, are 100 de vaci cu lapte. Vinde inclusiv la Carrefour Bucure¿ti Iaurtul de altådatå, din lapte integral, în sticlå de sticlå.

“M-a¡i prins la telefon chiar cu furca-n mânå”, spune fermierul. “Mi-a plecat un båiat în Germania la sparanghel ¿i am råmas cu fratele meu. Noi am cumpårat baza furajerå de la Cioroi.

Cresc 100 de vaci Holstein, Fleckvieh (Bål¡atå Germanå), am adus un tir astå-toamnå, Bål¡atå Româneascå, Brune. Am cumpårat vacile Holstein de la Costel Cara¿. Eu fac Iaurtul de altådatå, 100% natural, dupå re¡eta bunicii noastre, fårå niciun fel de conservant.

Din lapte nedegresat.

Cea mai bunå raså pentru ferma de familie este Fleckvieh. Eu am avut numai Holstein, dar nu e pentru banii no¿tri. Noi suntem trei fra¡i asocia¡i aici ¿i nu avem minim douå milioane de euro pentru o fermå Holstein: in-

dustria cu stabula¡ie liberå, cu citire electronicå. Noi am fåcut credite în bånci. Cu chiu, cu vai, ne-a împrumutat CEC-ul, toate båncile vor numai imobiliare pentru garan¡ii, nu acceptå investi¡iile din agriculturå. Båncile vor tunuri. Fleckvieh nu e preten¡ioaså, este pentru oameni cu mai pu¡ini bani.

Fratele mai mic a venit din Grecia ¿i se ocupå de distribu¡ie. Eu livram laptele firmei Målinul din Målini, Suceava.

Målinul vinde celor din industria hotelierå. A venit pandemia ¿i s-a blocat ¿i el, nu mai poate lua laptele".

Produce 1000 de litri pe zi, din care transformå în iaurt 650 de litri ¿i vinde restul. “Când am våzut cå pre¡ul laptelui scade ¿i riscam så dåm faliment, am început så facem iaurt. Noi am crescut în Suceava, dar pårin¡ii se trag de-aici. Am fåcut o unitate micu¡å, modernå, ne-au verificat cei de la Auchan. Noi nu divizåm laptele. Vindem iaurt ¿i la oalå de lut, dar nu am ajuns încå la Bucure¿ti cu ulcelele.

Am respectat calitatea. Sticla de sticlå ne costå mai mult, dar meritå”.

Fra¡ii Costan au 65 de hectare adunate compact în jurul fermei. “Nu am început încå porumbul de siloz de anul trecut. Cumpår numai ¿rotul de floarea-soarelui. Cea mai mare problemå este seceta. Nu am avut zåpadå. Pun 40 de hectare de porumb care vrea apå multå.”

Profitul Agricol 15/2020

CREªTEREA ANIMALELOR

Tehnologia japonez\ pentru gestionarea dejec]iilor Råzvan Clondir, reprezentantul companiei Koshin Europe: “Instala¡ia Koshin transformå o problemå a fermierilor într-o afacere. Koshin transformå gunoiul în compost în numai 20-35 de zile, în func¡ie de anotimp. În aprilie 2020, vom avea douå unitå¡i în România, care au preluat tehnologia. Putem procesa de la douå la 60 de tone pe zi cu o singurå instala¡ie.

Tehnologia constå în fer mentarea aerobå a dejec¡iilor de la orice specie de animale. În fiecare zi, introducem gunoi proaspåt. Folosim bacteriile existente în bålegar. Produsul diferå de specia de la care vine

gunoiul de grajd. Putem trata ¿i nåmolurile de la sta¡iile de epurare ¿i de la uzinele de biogaz. Costul instala¡iei diferå în func¡ie de cantitatea procesatå.

Pentru marii fermieri, sistemul de 500.000 de euro este cel mai potrivit.

Cuprinde toate componentele, de la achizi¡ionarea unui încårcåtor frontal pânå la o linie de ambalare”.

Granulele se usucå în mod natural.

Cåldura emanatå în timpul fermenta¡iei este suficientå. Amoniacul se descompune printr-un canal cu apå, la fel ca la Hosoya, care folose¿te apa în cascadå.

Produsul ob¡inut se folose¿te la toate culturile, mari sau mici. Produc¡ia cre¿te cu 30% la porumb, iar proteina se ridicå de la 8 la 12% prin folosirea acestui compost. Cre¿te humusul din sol, reten¡ia apei este mult mai mare.

Viorel PATRICHI

DAC zootehnic, importatorul tehnologiei Roxell pentru cre[terea porcilor [i a p\s\rilor DAC Zootehnic nu se referå la vechii daci, de¿i au un profil de dac pe frontispiciu. De fapt sunt ini¡ialele familiei tânårului întreprinzåtor: D (Doina, so¡ia administratorului), A (Ana, fiica) ¿i C (Ciprian Gheorghe), omul cu ideile. “În principiu, utilåm fermele de porci ¿i de påsåri. Suntem dealeri pentru compania Roxell, cel mai mare producåtor de utilaje pentru cre¿terea porcilor ¿i a påsårilor. Vindem utilaje pentru furajare, adåpare ¿i stocare. Suntem ¿i dealeri pentru companiile ilox ¿i Munters – utilaje pentru iluminare, adåpare, stocarea furajelor. Suntem distribuitori autoriza¡i, recunoscu¡i de companiile amintite”, spune Ciprian Gheorghe.

“Pentru suine, oferim linii complete de furajare, stocare a furajelor, adåpare, climatizare automatizatå, iluminat pentru hale de cre¿tere a porcilor. Împreunå cu partenerii no¿tri externi Roxell, Munters sau ilox, putem calcula 42

necesarul de echipamente ¿i pentru a acoperi nevoile fermierilor.

Pentru påsåri, oferim linii complete de furajare, stocare a furajelor, adåpare, climatizare automatizatå, iluminat pentru hale de cre¿tere a påsårilor. Împreunå cu partenerii no¿tri externi aminti¡i, putem calcula necesarul de echipamente de care are nevoie crescåtorul în cazul construirii unor noi spa¡ii de cre¿tere, al îmbunåtå¡irii celor existente sau al furnizårii de piese de schimb pentru fermele modernizate. Nu suntem ¿i nici nu ne dorim så fim “cei mai ieftini”! Pornind de la dictonul “ce e ieftin – nu rezistå, ce e gratis – nu existå”, am cåutat så ne alegem parteneri care pot furniza produse profesionale de categorie premium. Suntem convin¿i cå pânå acum am reu¿it så aducem cele mai bune produse ¿i dorim så men¡inem aceste standarde ¿i în viitor”.

Ciprian Gheorghe are o carte de vizitå frumoaså. A acumulat cuno¿tin¡e în

cadrul studiilor universitare de specialitate ¿i în activitatea desfå¿uratå în ferme zootehnice, a fost angajat al unor firme de profil din landul Vechta – Germania (o importantå zonå pe harta europeanå a zootehniei). „Am dorit ¿i am reu¿it ca, dupå primii ani de activitate, så avem colaboråri cu firme de renume din Germania, Italia, Belgia, Olanda etc.” El contribuie ca firma Roxell så se extindå în România. O garan¡ie în plus pentru ca o afacere de familie cum este DAC Zootehnic så se afirme în domeniu.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 15/2020

MAªINI AGRICOLE SIMA: Expozi¡ia de la Paris, reprogramatå în februarie 2021 Expozi¡ia de ma¿ini ¿i utilaje agricole SIMA Paris trebuia så aibå loc în acest an, în noiembrie. Din cauza pandemiei a fost amânatå pentru perioada 21-25 februarie 2021. Decizia a fost luatå ca urmare a solicitårilor venite din partea producåtorilor, care se tem atât de pandemie, cât ¿i de probabila crizå economicå generatå de aceasta.

CNH: Vor fi livrate la timp piesele de schimb New Holland CNH Industrial a anun¡at cå divizia sa After Market Solutions lucreazå intens pentru livrarea de piese de schimb pentru utilajele New Holland, Case IH ¿i Steyr, cåtre distribuitorii din Europa, inclusiv cåtre cei din România.

Depozitele regionale de piese de schimb sunt deschise, iar transportul acestor piese, atât auto, cât ¿i cu avionul, se desfå¿oarå fårå întârzieri.

Kubota, 130 de ani de istorie Kubota, producåtorul japonez, a aniversat în aceastå lunå 130 de ani de istorie. Activitatea a început în 1890, prin producerea de conducte pentru apå, iar în 1922 s-a trecut la produc¡ia de motoare pentru uz agroindustrial. În anii '60, Kubota a lansat propria gamå de tractoare, iar în acest an a prezentat X tractor, primul såu tractor autonom electric.

Un nou logo pentru cel mai vechi dealer Claas din România Dupå 30 de ani, Agrocomer¡ Holding a decis så adopte un nou logo. Este un profil de combinå stilizat, în verdele care i-a consacrat, acel verde special al constructorului german Claas. Este, dacå vre¡i, un logo care prive¿te spre viitor. Doar litera cu care este scris numele s-a påstrat, o literå robustå, cu greutate, infomeazå Cålin Vintilå, departament marketing.

44

Vânz\rile de utilaje scad, dealerii Claas se mobilizeaz\ Starea de urgen¡å ¿i restric¡iile de circula¡ie produc efecte negative ¿i asupra activitå¡ii dealerilor de ma¿ini agricole.

Vânzårile au înregistrat o scådere destul de abruptå. S-au påstrat constante livrårile de piese de schimb pentru campania de primåvarå ¿i, desigur, livrårile de utilaje comandate anul trecut.

ealerii Claas au decis så nu cearå sprijin financiar de la guvern. Pentru flexibilitate, ¿i pentru a respecta normele în vigoare, fiecare ¿i-a reorganizat activitatea conform restric¡iilor. Unii angaja¡i lucreazå de acaså, al¡ii nu. Ca ¿i pânå acum, în ferme merg cei care se ocupå de livrare ¿i cei care fac servicii de între¡inere ¿i repara¡ii. Chiar dac vânzårile au scåzut, salariile se plåtesc integral, ca ¿i pânå acum, iar fiecare cautå solu¡ii pentru a¿i men¡ine clien¡ii.

D

PROAGROSERVICE, din Constan¡a, a lansat, de exemplu, un serviciu nou.

“Oferim consultan¡å în ob¡inerea de avize pentru forarea de pu¡uri de iriga¡ii. Seceta a lovit mai dur agricultura decât pandemia”, spune Mihai Zaman, reprezentantul companiei. ¥n rest, ¿i la ei vânzårile au scåzut, livreazå bine comenzile de anul trecut ¿i a¿teaptå så treacå maladia.

PROINVEST, din Teleorman, mizeazå cel mai mult pe vânzårile de piese de schimb direct de la depozit.

“Nu mai mergem pe teren pentru vânzåri, cåci destui fermieri sunt re-

ticen¡i în a primi vizite. Dar onoråm comenzile ¿i chiar recent am livrat douå combine Claas Lexion Terra Trac 8700 unui fermier din Teleorman”, spune Andreea Hâncu, director de marketing.

SERV CLASS are solu¡ii pentru to¡i clien¡ii, de la Gala¡i pânå în nordul Moldovei.

“Avem suficiente stocuri de piese de schimb pentru perioada urmåtoare. Le oferim clien¡ilor posibilitatea ca, în cazul unor defec¡iuni, så ridicåm utilajul din fermå, så îl reparåm în atelierele noastre ¿i så îl returnåm complet func¡ional”, spune Mådålina Pietråreanu, director de marketing.

La Urziceni, în Ialomi¡a, TEHNOLAND se confruntå cu o scådere notabilå a activitå¡ii.

“Asiguråm piese de schimb, dar avem comenzi mici. Inclusiv comenzile pentru repara¡ii au scåzut la o treime, iar vânzårile, la 40% fa¡å de anul trecut. Plåtim salariile integral, dar am dori o scutire de taxe ¿i impozite în aceastå perioadå”, afirmå Liviu Colea¿å. ¥n Transilvania, experien¡a de 30 de ani a AGROCOMERº HOLDING î¿i spune cuvântul în traversarea unei crize.

“Suntem alåturi de to¡i clien¡ii no¿tri ¿i le asiguråm condi¡ii normale atât la service, cât ¿i la toatå gama de piese de schimb, în vederea men¡inerii utilajelor Claas în cea mai performantå stare de func¡ionare”, spune Mihai Florescu, directorul de vânzåri. a consemnat Arpad DOBRE Profitul Agricol 15/2020

Combinele Deutz-Fahr Green Line Aflate în portofoliul NHR Agropartners, combinele Deutz-Fahr Green Line au o serie de avantaje pentru fermierii care au nevoie de un utilaj simplu de utilizat, cu performan¡e ridicate ¿i costuri de operare mici. În plus, NHR Agropartners deruleazå în aceastå perioadå o promo¡ie. Modelul C 6205 poate fi achizi¡ionat la pre¡ul de 119.900 euro, în care este inclus ¿i hederul.

Green Line sunt combine simple ¿i fiabile, au garan¡ie extinså (3 ani sau 1.000 de ore), oferå o calitate foarte bunå a boabelor, cu un procent foarte mic de pierderi. La acestea se adaugå un consum optimizat, comenzile ergonomice, realizarea u¿oarå a reglajelor ¿i gresare centralizatå, intervale mari de între¡inere tehnicå.

Este bine de ¿tiut cå sunt oferite condi¡ii de finan¡are atractive ¿i personalizate mai ales cå sunt eligibile ¿i pentru achizi¡ie pe fonduri europene.

NHR Agropartners stabilise împreunå cu reprezentan¡ii Same DeutzFahr ca în timpul sezonului punerea în func¡iune så fie asistatå de cåtre un specialist SDF ¿i trainingul pentru operatori så se ¡inå împreunå cu reprezenProfitul Agricol 15/2020

tan¡i Deutz-Fahr, producåtorul dorind så sus¡inå cât mai mult cu resurse pia¡a din România. Acum, când pandemia face ravagii, acest proiect va fi amânat cu un an.

Caracteristici tehnice Modelul C 6205 din gama de combine Deutz-Fahr Green Line poate fi achizi¡ionat în aceastå perioadå la pre¡ul de 119.900 euro (fårå TVA), cu heder de påioase de 5,4 m inclus.

Este echipat cu motor Deutz TCD cu 6 cilindri, 6,1 litri, turbo, cu SCR ce respectå cerin¡ele normei de poluare Tier 4 Final.

Puterea nominalå este de 230 CP, iar cea maximå, de 250 CP, datoritå sistemului ECER120. Are un rezervor de

motorinå de 450 litri ¿i unul de AdBlue de 53 litri.

Transmisia este hidrostaticå, cu 3 trepte de vitezå de la 0 la 26 km/h înainte ¿i de la 0 la 14 km/h înapoi.

Cabina este tip Commander Evo II, cu consolå dotatå cu joystick, computer de bord CCM, care monitorizeazå suprafa¡a lucratå, numårul de ore de func¡ionare, atât a motorului, cât ¿i a sistemului de treier, înål¡imea de tåiere, încårcarea motorului, tura¡ia båtåtorului ¿i a ventilatorului.

De asemenea, sunt monitorizate pierderile ¿i sensibilitatea senzorilor de pierderi. Din cabinå se poate vizualiza prin fereastrå dublå buncårul de boabe, care are o capacitate de 7.000 litri ¿i o vitezå de descårcare de 75 l/s.

La achizi¡ia modelului C 6205 (pânå la 30 iunie 2020) avansul este zero, prima ratå se plåte¿te abia în 2021, iar fermierii pot beneficia de o combinå de înlocuire în caz de sta¡ionare mai mult de 48 de ore în timpul recoltårii.

Arpad DOBRE 45

MAªINI AGRICOLE

New Holland T4S pentru ferme mici [i medii Tractoarele New Holland TDS, cu 3 versiuni de putere ¿i dotåri care faciliteazå operarea eficientå ¿i efectuarea de lucråri agricole de precizie. Pot fi utilizate productiv în ferme vegetale mici ¿i medii, în cele mixte etc. ¥n aceastå perioadå, Agroconcept propune ¿i o serie de condi¡ii atractive de finan¡are la achizi¡ia unui model.

Gama T4S include 3 modele: T4.55S (55CP), T4.66S (65 CP) ¿i T4.75S (75 CP). Sunt echipate cu motoare S8000, de 2,9 litri, în 3 cilindri, cu turbocompresor, respectå norma de poluare Stage IIIB, au consum optimizat ¿i un rezervor de 82 litri.

Au un ampatament de 2,13 metri, o lungime de 3,9 metri ¿i o înål¡ime maximå de 2,52 metri.

Puntea fa¡å permite un unghi de virare de 45 de grade, iar tractorul poate vira pe o razå minimå de 4,71 m, optimå inclusiv în activitå¡i în ferme zootehnice. Intervalul de între¡inere recomandat de speciali¿tii AgroConcept este de 300 de ore.

Transmisie Synchro Shuttle ¥n echiparea standard vin cu o transmisie Synchro Shuttle, 8x8 care permite o vitezå maximå de 30 km/h, respectiv o vitezå minimå de 2,27 km/h.

46

Adi¡ional, pot fi echipate cu un sistem special, prin care viteza de înaintare poate fi încetinitå la 0,108km/h, utilå în lucråri agricole specializate (plantare în legumiculturå, de exemplu).

Schimbåtorul de viteze este montat direct pe coloana de direc¡ie, astfel cå poate fi ac¡ionat fårå ca tractoristul så-¿i ia mâinile de pe volan.

Tot op¡ional este disponibilå ¿i o transmisie cu 12 viteze înainte ¿i 12 înapoi.

Echiparea standard cu sistemul LiftO-Matic asigurå o capacitate de ridicare permanentå pe întreaga curså (610 mm în spatele punctelor de cuplare) de 1.950 kg, respectiv o capacitate maximå de ridicare la punctele de cuplare orizontalå (cu cilindru auxiliar de ridicare) de 3.000 kg.

Cele trei modele dispun de douå seturi de cuple hidraulice ¿i o pompå hidraulicå cu debit de 48 l/min.

Cabina, model ROPS, cu patru montan¡i, are aer condi¡ionat ¿i suspensie hidraulicå, este spa¡ioaså ¿i oferå o vizibilitate optimå, inclusiv în opera¡iuni de manipulare a balo¡ilor sau altor materiale cu încårcåtorul frontal, datoritå

trapei din plafon. Comenzile tractorului sunt dispuse ergonomic, pentru a u¿ura munca operatorului.

Spuneam, la începutul articolului, cå AgroConcept deruleazå în aceastå perioadå o promo¡ie la gama T4S. La achizi¡ia oricåruia dintre cele trei modele (pânå la data de 30 aprilie 2020) beneficia¡i de 0% avans, 0% dobândå în primele 24 luni ¿i o perioadå de finan¡are de 5 ani.

Detalii, pe www.agroconcept.ro ¿i la agen¡ii zonali de vânzåri.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 15/2020

Biocombustibilul creeazå tensiuni în tabåra lui Trump Cinci guvernatori i-au cerut pre¿edintelui Donald Trump så anuleze obliga¡ia rafinåriilor de a folosi biocombustibil în compozi¡ia benzinei, în timpul crizei economice provocate de coronavirus. Industria petrolierå l-a sus¡inut mereu pe liderul de la Casa Albå, înså o astfel de decizie i-ar afecta pe fermieri, care sunt ¿i ei partizani ai pre¿edintelui republican. Unele rafinårii au deja voie så nu mai utilizeze etanol în produc¡ie, înså decizia a provocat un val de proteste din partea cultivatorilor de porumb.

JBS trimite 6.000 de muncitori în carantinå Procesatorul de carne JBS USA, parte a gigantului brazilian JBS, a anun¡at cå va trimite în carantinå 6.000 de muncitori de la o fabricå de procesare a cårnii de vitå din statul Colorado, pentru a eradica un focar de COVID19. Doi muncitori au decedat, iar al¡i câteva zeci au fost infecta¡i.

Secetå severå în Brazilia ¿i Argentina Principalele zone agricole din Brazilia ¿i Argentina se confruntå cu o secetå severå, nivelul precipita¡iilor fiind de trei ori mai mic decât în mod normal.

Situa¡ia este agravatå de un val de caniculå, iar culturile au fost deja grav afectate. Conform datelor oficiale, temperatura medie în perioada decembrie - februarie a fost cea mai ridicatå înregistratå în ultimii 110 ani, de când existå date meteorologice.

Smithfield mai închide douå fabrici în SUA Smithfield Foods va închide încå douå fabrici din cauza problemelor de aprovizionare. Cele douå facilitå¡i din statele Wisconsin ¿i Missouri depindeau de materia primå furnizatå de abator din Sioux Falls, care a fost închis pe o perioadå nedeterminatå dupå descoperirea unui focar de infec¡ie. To¡i angaja¡ii vor primi salariul normal în urmåtoarele douå såptåmâni, iar fabricile vor fi dezinfectate.

48

Informa¡ii externe {omerii britanici se angajeaz\ în agricultur\ Un numår mare de britanici afla¡i în ¿omaj tehnic din cauza epidemiei de coronavirus se angajeazå în domeniul agricol, sector care are o cerere de for¡å de muncå. Marea Britanie se confruntå cu o lipså gravå de lucråtori care så culeagå recolta, din cauza restric¡iilor de circula¡ie care împiedicå venirea sezonierilor din Europa de Est. Legea le permite celor afla¡i în ¿omaj tehnic så presteze o altå activitate, dacå nu încalcå regulile de carantinå sau clauze din contractul de muncå existent. Un reprezentant al unei asocia¡ii de fermieri spunea cå îi vine så

creadå câte cereri au primit fermierii.

“Ne sunå în fiecare zi oameni care cautå un job. To¡i cei care au venit aici s-au adaptat foarte repede ¿i s-au stråduit så facå o treabå cât mai bunå.”

Pauline Hill, care s-a angajat la o fermå dupå închiderea restaurantului unde lucra ca organizator de evenimente, s-a obi¿nuit cu noile sarcini ¿i se bucurå cå va petrece o varå în aer liber.

“Situa¡ia restaurantelor este tragicå, mai ales pentru cå aveam mai multe nun¡i planificate, care acum s-au anulat”, explicå ea.

Administra]ia Trump vrea s\ cumpere lapte [i carne de la fermieri Secretarul american al Agriculturii, Sonny Perdue, a anun¡at cå guvernul federal inten¡ioneazå så cumpere lapte ¿i carne direct de la fermieri, ca parte a unei scheme de ajutor cu o valoare totalå de 15,5 miliarde de dolari.

“Vrem så achizi¡ionåm cantitå¡i cât mai mari din produsele în exces, cum sunt lapte, carne, ¿uncå ¿i alte surse de proteine, ¿i så le transportåm acolo unde este nevoie de ele în båncile de alimente, sau poate chiar så le trimitem ca ajutoare interna¡ionale”, a declarat Perdue.

Decizia vine dupå presiuni intense din agricultorilor, care nu mai reu¿esc så-¿i transporte produsele ¿i au fost for¡a¡i så distrugå o parte din ele.

Epidemia de COVID-19 a dus la închiderea mai multor abatoare ¿i fabrici de procesare a cårnii, iar marile companii din domeniu avertizeazå cå ar

putea urma o crizå de aprovizionare.

Producåtorii de lapte au fost ¿i ei grav afecta¡i de închiderea sectorului horeca ¿i unii dintre ei au aruncat laptele pe care nu-l mai pot vinde.

Consiliul Na¡ional al Crescåtorilor de Porci a cerut administra¡iei så ajute de urgen¡å acest sector prin achizi¡ii de carne de cel pu¡in un miliard de dolari, care ar putea fi folositå în cantinele sociale de care depind tot mai mul¡i ¿omeri. paginå de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 15/2020

Biblioteca fermierului Cine fura ;n comunism? To]i!

Onescu. “În industria vinului au fost descoperite fraude ¿i sustrageri de sute de mii de lei. Avem la Ia¿i un caz cu 250.000 lei ¿i la Vaslui cu peste un milion lei. Am fåcut un control la «Zarea» ¿i fiecare om ie¿ea cu câte 3-4 sticle”.

În epoca de aur, oamenii muncii furau pe rupte din fabrici, uzine ¿i de pe ogoare, de¿i Ceau¿escu le repeta obsesiv porunca luptei pentru apårarea ¿i dezvoltarea proprietå¡ii socialiste.

Furau în draci românii, pe care Ceau¿escu-i vedea ajun¿i cât mai grabnic în comunism, ¿i tot mai mul¡i tineri fugeau de muncå. În pofida reformelor din 1967, a propagandei ¿i a legisla¡iei care prevedea sanc¡ionarea celor cu

nalizând activitatea Mili¡iei pe anul 1969, membrii Secretariatului au aflat “grozåvia” dublårii infrac¡iunilor fa¡å de 1965 (156.000 fa¡å de 83.000).

Nici jumåtate dintre fåpta¿i n-au ajuns înså din arest în instan¡å. Furturile ¿i delapidårile din avutul ob¿tesc sporiserå ¿i ele de la 32.000 de cazuri, în 1965, la 56.000, în 1969. Dar acesta-i doar vârful aisbergului, dupå cum reiese din interven¡ia ministrului de Interne Onescu.

noti¡ele ¿i crochiurile pentru Cel mai iubit dintre påmânteni despre cotidianul satului natal Sili¿tea-Gume¿ti, devenit Sili¿tea-Nouå, Marin Preda descria furatul “cu metodå” al ¿efilor de la colectiv.

La cântårirea produselor î¿i scot ¿i î¿i

A

“S-au prins vreo 47.000 oameni care sustrågeau cereale de pe câmp cu cåru¡a”, informa acesta. Dar produc¡ia de porumb, evaluatå la 2.400-2.600 kg la hectar, scådea pe parcursul recoltårii ¿i transportului cu câte 300-400 kg la fiecare hectar, ceea ce însemna cå pretutindeni se fura.

Dar asemenea statistici ¿i informa¡ii se prezentau doar în cercul Secretariatului, alcåtuit din ¿apte oameni Ceau¿escu, Niculescu-Mizil, Trofin, Manea Månescu, Dumitru Popescu, Gere ¿i Patiline¡ - ¿i unui grup restrâns de invita¡i (demnitari cu råspunderi în resortul analizat). În preså era prezentat câte un caz în rubricile restrânse la exemple negative.

Dar furtul era normal în gândirea socialå a epocii. Furau ¡åranul cooperator, inginerul ¿i mili¡ianul, furau muncitorul ¿i directorul de fabricå.

Unii cu spatele sau cu poala, al¡ii cu cåru¡a, remorca sau cu ma¿ina. În 50

Vizit\ de lucru la CAP C\scioarele, jud. C\l\ra[i, aprilie 1981

împart între ei circa 20 la sutå din toatå recolta. Ce ajungea la cântar fusese înså våmuit mai dinainte ¿i de harnicii cooperatori.

Nepo¡ii ¡åranului Ilie Moromete nu se mai ascundeau de preceptorul care le încasa fonciirea, ci de mili¡ian. Via¡a satului nou abundå în întâmplåri ca aceasta: Nevasta lui Sande cu na¿å-sa, so¡ia brigadierului, ¿i so¡ia paznicului.

“Ce dracu', få, toatå lumea furå ¿i noi om fi, noi, cele mai proaste?” ¿i încarcå fiecare câte un, sac. Apare mili¡ianul.

“Ce face¡i voi aici?” Era searå. Asta, cu motocicleta, face un tur, revine. Astea aruncå porumbul. Pânå la urmå n-au putut face nimic. Ca dupå plecarea lor så fure mili¡ianul o remorcå de porumb.

Avea omul oråtånii.

La fel tratau cetå¡enii ¿i proprietatea socialistå industrialå. “Am controlat încårcarea mårfurilor în camioane, în special a cårnii, ¿i am descoperit alte cifre trecute în foile de livrare, ajungeau alte cantitå¡i în magazine”, raporta, în amintita ¿edin¡å de Secretariat, Cornel

venituri ilicite ¿i chiar pedeapsa cu moartea pentru delapidare de la 1.000.000 lei în sus. Ce-i mai råmânea partidului de fåcut?

Oamenii lui Ceau¿escu, care conduceau acum ¡ara, aveau, în spiritul ideologiei, pu¡ine solu¡ii. Niculescu-Mizil a propus înåsprirea pedepselor. Dånålache voia mai pu¡ine baruri, iar Iliescu noi campanii uteciste de înfierare a delincven¡ilor în colectivele lor de învå¡åturå sau de muncå.

Patiline¡ a numit ¿i al¡i vinova¡i: organele care n-au în¡eles corect spiritul Plenarei din aprilie 1968, de stopare a abuzurilor din vremea lui Dej.

Acest text, ca ¿i cel publicat în nr. 14 al revistei, la pag. 50, cu titlul “Nicolae ¿i Elena Ceau¿escu, ni¿te ¡årani!”, a fost preluat din cartea Via¡a lui Ceau¿escu, Fiul Poporului, vol II, Editura Adevårul, 2012.

Profitul Agricol 15/2020

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro Vând 800 ha teren agricol în jud. Vaslui.

Tel.: 0763.685.689

FERME, TERENURI

S.C. ia în arendå, pe min. 7 ani, teren agricol pe raza localitå¡ilor: Bucu, Gh. Lazår, Scânteia, Valea Ciorii, ºåndårei - jud. Ialomi¡a ¿i Victoria, Båråganul, Mihai Bravu - jud. Bråila.

Tel.: 0732.103.736 Vând, în Mereni, jud. Teleorman, o singurå parcelå de 3 ha teren agricol.

Tel.: 0770.906.030 Proprietar, vând 7,49 ha, teren cultivat cu grâu, compact, loc. Zorleni, lângå Bârlad, pre¡ 5.900 euro/ha.

Tel.: 0724.577.703 Vând în sudul jude¡ului Dolj 380 ha teren agricol, grad de comasare 85%.

Tel.: 0741.778.445 Vând fermå în jud. Buzåu: 540 ha teren arabil (25 ha în proprietate), utilaje.

Tel.: 0726.255.939 Vând 14 ha teren agricol: 12 ha cu deschidere la douå drumuri de 672 m cu 189 m, iar cele 2 ha au o laturå la drum ¿i una spre pådure.

Terenul se aflå la maxim 1 km de sat ¿i de utilitå¡i.

Tel.: 0722.273.199

Vând în jud. Maramure¿, la grani¡a cu jud. Sålaj ¿i Satu Mare, fermå de cre¿tere porci, 2.000 de capete.

Tel.: 0722.333.039 Ofer în arendå, pe o perioadå între 5 ¿i 10 ani, 1.900 ha teren agricol în Timi¿, comasat 85%, lucrat.

Tel.: 0741.778.445 Vând 11,2 ha teren arabil lângå gara Ciulni¡a - Slobozia, jud. Ialomi¡a, acces utilitå¡i curent 20 kV, gaze.

Tel.: 0742.226.701 Proprietar, vând 7 ha pådure intabulatå în Bleje¿ti, jude¡ul Teleorman.

Tel.: 0722.619.638 Cumpår 100-250 hectare på¿une comasatå, cu CF, drum de acces, preferabil ¿i o fermå zootehnicå.

Tel.: 0773.978.834 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

SC Agrofam Holding SRL în insolven¡å, cu sediul în Fete¿ti, jud. Ialomi¡a, vinde în viu 1.500 miei ¿i iezi.

Tel.: 0729.889.693

Vând 80 vaci de lapte, Bål¡atå Româneascå ¿i Red Holstein.

Pre¡: 1.500 euro/buc.

Tel.: 0725.510.788 SC vinde din stoc, produc¡ia 2019, 150 tone orz ¿i 300 tone porumb.

Tel.: 0723.527.280 Vând 50 de familii de albine cu tratamentele efectuate la zi. Stupina se aflå în Orbeasca de Jos, Teleorman.

Tel.: 0720.856.492 Vând 80 tone porumb boabe din produc¡ia 2019, umiditate 10%, påstrat în condi¡ii foarte bune.

Tel.: 0765.904.925 Vând ¡api de 3 luni pentru montå, din rasele Saanen ¿i Alpinå Francezå.

Tel.: 0735.519.119 Vând råsad de ro¿ii, soiul Paris. Izbiceni, Olt. Tel.: 0749.101.111 Vând angro 200 curcani ¿i curci, crescu¡i cu cereale, fårå furaje procesate/complexe. Comuna Teslui, Olt. Tel.: 0726.602.833 Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Transport, min. 26 tone. Oradea.

Tel.: 0788.866.642 Vând 100 porci cu greutatea între 35 ¿i 200 kg, crescu¡i în ferma proprie.

Tel.: 0725.510.788 Vând råsaduri de legume: tomate, ardei, castrave¡i, vinete, plante aromatice, salatå, ¡elinå, varzå, dovle-

S.C. AGROFAM HOLDING SRL, ÎN INSOLVEN}|, cu sediul în ora¿ul Fete¿ti, Aleea Rozmarin, Vila Z29, Ap. 1,

închiriazå sau vinde baze de recep¡ie, cereale ¿i plante tehnice, situate în localitå¡i din jud. Ialomi¡a ¿i jud. Cålåra¿i, dupå cum urmeazå:  Moara Iezeru, loc. Jegålia, jud. Cålåra¿i  Siloz FNC, loc. Fete¿ti, jud. Ialomi¡a  Siloz Movila, loc. Movila, jud. Ialomi¡a  Baza de recep¡ie Murgeanca, loc. Murgeanca, jud. Ialomi¡a  Baza de recep¡ie Gura Ialomi¡ei, loc. Gura Ialomi¡ei, jud. Ialomi¡a Bazele de¡in spa¡ii de depozitare, laborator pentru analize ¿i bascule electronice.

Rela¡ii la tel.: 0729.889.693 - Tudor Nelu¡a Profitul Agricol 15/2020

cei, castrave¡i amari.

Vidra, jud. Ilfov.

Tel.: 0767.821.877 Vând saci de rafie, ambala¡i în baxuri de 500 buc.

Livrare gratuitå în Timi¿ ¿i Arad, sau prin curier.

Tel.: 0760.535.848 Vând 3 tone cartofi, calitate foarte bunå.

Tel.: 0749.015.604 Vând miceliu Champignon din import, ambalat la pungi de 3 litri.

Tel.: 0720.068.592 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

SC Servoplant vinde ma¿ini de stropit în vie ¿i livadå, cu lance de mânå ¿i furtun înfå¿urat pe tambur, diverse capacitå¡i. servoplant@gmail.com Tel.: 0744.332.778 Vând încårcåtor frontal Komatsu WA70-7 din 2015, 5,3 tone, cupa de 1,2 mc, 4.000 ore, climå.

Tel.: 0758.249.344 Vând plaså împotriva påsårilor, Austria: albastrå sau verde, u¿oarå, elasticå.

Livrare la rolå.

Tel.: 0744.797.018 Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc, 11 mc, ames-

tecare orizontalå, 3 melci, golire pe dreapta, 4.100 euro, negociabil.

Tel.: 0742.568.025 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari. Pre¡: 1.700 euro.

Tel.: 0725.623.852 Vând tractor Fiat Agri 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 ore de func¡ionare, probå.

Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0773.332.628 SC vinde plug reversibil Huard 470 Super, fabricat în 1995, revizie completå.

Tel.: 0765.685.073 Vând circular, pentru tractor, ac¡ionat de cardan.

Tel.: 0744.622.815 Cumpår încårcåtor frontal cu cupå cereale pentru tractor Massey Ferguson 8140. Jude¡ul Cålåra¿i.

Tel.: 0735.519.119 Vând ma¿inå de erbicidat, nouå, produc¡ie Ungaria, cu bazin de 600 litri, rampå 12 m cu duze triplex, bazin apå curatå tehnologicå.

Ma¿ina are certificat de conformitate tehnicå.

Tel.: 0744.700.372 Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi.

Jud. Tulcea.

Tel.: 0741.026.110

51

Pescuitul ¿i vânåtoarea Cicadele, lame vibratoare ce prind pe[te!

Ceva ani buni în urmå, la prima vizitå peste Ocean, am primit cadou de la un pescar din Chicago o cicadå. Am privit cu neîncredere mica tinichea, despre care americanul mi-a spus cå prinde bibani dunga¡i (stripped). Atunci finala Bass Master a avut loc exact în ora¿ul de pe ¡årmul Marilor Lacuri ¿i, plimbându-må pe maluri, în timp ce må uitam la concuren¡i, am dat ¿i eu pu¡in la pe¿te - câteva lansåri acolo, pe lângå malurile întårite cu piatrå ¿i stâlpii pontoanelor...

Dådeam la twister, dar, la un moment dat, am schimbat ¿i am pus cicada primitå era simplå, nichelatå, doar cu un singur cârlig dublu în coadå. Era grea, vreo 12 g, dar se lansa bine cu firul mono 0,22 - asta foloseam atunci ¿i aveam control bun în apa adâncå. În multe locuri, chiar lângå pietrele malului abrupt, vedeam pe¿tii foindu-se ¿i, probabil, cåutând hrana.

Chiar dacå apa måsura spre 6 m, era atât de limpede încât vedeam pânå la fund! A¿a am våzut ¿i atacurile celor doi pe¿ti care au scåpat pe rând, dar pe al doilea l-am adus pânå la suprafa¡å ¿i am våzut cå era un “dungat” a¿a, la vreo jumåtate de kilogram.

Au trecut ceva ani, am mai fåcut rost de ceva cicade ¿i am început så le folosesc mai ales la avat, ¿i mai ales pe vreme rece, atunci când avatul coboarå dupå mårun¡i¿. Cicada se lanseazå precis ¿i la distan¡å, vibreazå mårunt când este

traså prin apå, iar vibra¡ia este måruntå ¿i puternicå atunci când nåluca este traså repede prin apå. Viteza - totdeauna pe placul avatului! Fiind destul de grea în compara¡ie cu dimensiunea, permite un control bun al nålucii, chiar la distan¡å, ¿i se scufundå rapid, permi ¡ând pescarului så caute pe¿tii în adânc, în apropierea fundului apei, acolo unde se a¡in. E nevoie de o lansetå rapidå ¿i u¿oarå, cu mulinetå potrivitå ¿i fir textil rezistent, 0,10 la 0,15 mm.

De eficien¡a cicadelor aveam så må conving încå o datå cu vreo doi-trei ani in urmå, într-o confluen¡å din Deltå, la intrarea într-un canal. Am ancorat în zona lini¿titå de lângå curentul principal - apå de aproape 2 m, curent foarte slab.

Dådeam la twister, dar am våzut cå bate

Cicadele, n\luci mici, dar eficiente! În foto sunt câteva cicade pe care le folosesc de obicei - unele Strike Pro ¿i Cormoran. În dreapta sunt trei nåluci manufacturate, pe mijloc sunt cicade “de fabricå”, în stânga sus o nålucå tip “vib”, iar jos un vobler plat, suspending. Depinde de voi Cicade... [i nu numai så le face¡i prinzåtoare!

52

avatul pe întinsura de dincolo de canal, a¿a cå am trecut pe cicadå - una micå, argintie cu cap ro¿u, modelul RH clasic. Distrac¡ia a fost pe cinste! Lansam pe apå adâncå, lini¿titå, prindeam bibani. ªi ce mai bibani! Am prins ¿i doi deodatå la aceea¿i cicadå. Lansam pe apa micå de dincolo de curent - dådea avatul! Nu erau mari, dar...

Lansam transversal pe curent ori u¿or la vale, dådea ¿alåul, må rog... strapazani, dar varietatea de specii m-a fåcut så må simt ca în Deltå! N-am avut noroc ¿i de vreo mârli¡å... de¿i erau, cåci mai prinsesem acolo. Iar dacå ar fi venit ¿i vreo moacå de somn... Hai cå exagerez!

Dupå o mul¡ime de ava¡i, bibani (din care am ¡inut de-o cinå) ¿i strapazani - elibera¡i to¡i, mai am ¿i preten¡ii!

Cicadele au siluetå de pe¿ti¿or, cu lestul plasat ventral ¿i inelul de prindere situat dorsal. Dupå pozi¡ia inelului (gåurii de prindere), cicada se scufundå mai pu¡in ori mai adânc. De obicei au douå cârlige triple, dar acestea nu aga¡å doar pe¿ti... ci ¿i structurile de pe fundul apei.

Ce ¿i cum trebuie fåcut ca så prinde¡i, o så învå¡a¡i cu timpul, doar... pescuind!

Victor ºÅRUª Profitul Agricol 15/2020

Turnirul propriu-zis începe odatå ce gotcile au coborât pe påmânt, stârnindu-¿i cu chemåri discrete, guturale, pe¡itorii din amvoanele de cetinå.

Tipicul apropiatului, la gotcani hiar dacå, la noi, coco¿ul-demunte a devenit de câtåva vreme exclusiv podoabå faunisticå, vânåtorul realmente pasionat, mai cu seamå cel ce a gustat din deliciile spectacolelor memorabile ale naturii, nu va putea trece cu vederea, în preajma Sângeorzului, rotitul gotcanilor. Aståzi, fie ¿i platonic din punct de vedere cinegetic, sui¿ul în lumea nobilelor tetraonide face parte din ritualul vânåtorului din Carpa¡i, ¿i nu numai al acestuia.

Peste aproape o jumåtate de an, acela¿i împåtimit nu va lipsi nici de la boncåluitul cerbilor ¿i de la logodna ieruncilor.

Aici, oarecum în oglindå, fiorul cinegetic se apropie de cel halieutic, a cårui regulå sportivå, modernå, este “catch & release”.

Atâta doar cå locul pu¿tii este luat de aparatul de fotografiat sau de propria memorie a retinei, dupå toate rigorile scenariului de când lumea (acela¿i dar, totu¿i, de fiecare datå altul) al trecerii, precum în basme, pe un alt tårâm.

O astfel de expedi¡ie în afundul culmilor înalte ¿i împådurite preponderent cu molid sau brad impune respectarea unui minimum de reguli deja consacrate, dintre care buna condi¡ie fizicå este cea dintâi. Urmeazå cunoa¿terea terenului, pentru cå, pe întuneric, ajungerea în preajma locului de rotit al påsårilor misterioase este imposibilå pentru un neofit. De regulå, cålåuza e indispensabilå. În prima parte a traseului, poate fi utilizatå lanterna, obligatoriu cu båtaie scurtå, la câ¡iva pa¿i. Apoi, pe måsura apropierii de ¡inta cålåtoriei, singurele surse de luminå råmân stelele ¿i, în cel mai bun caz (adicå, sub cer senin), luna. Pentru a nu te poticni ¿i pentru a ocoli obstacolele de tot felul, inclusiv arborii din cale, ghizi î¡i sunt instinctul ¿i rutina stråbaterii pådurii cu pante nea¿teptate, în beznå. Atunci, e ca ¿i cum ai comuta, la man¿a avionului, pe “pilot automat”. În afarå de våz, toate sim¡urile intrå în func¡iune extrem de acut.

C

Profitul Agricol 15/2020

Oricum, sunt complementare. În plus, pasul trebuie så devinå tot mai elastic, iar cålcåtura moale, silen¡ioaså. Gotcanii, care î¿i petrec noaptea pe crengile înalte ale anumitor columne verzi din cuprinsul båtåii, aud teribil de bine. Nu mai vorbesc de vigilen¡a gåinilor...

lupte corp la corp, când pliscurile încovoiate smulg pene ¿i stropesc arena cu picuri de sânge. Înfoia¡i asemenea dropioilor de pe båråganele de altådatå sau din ¿esul Bungeacului, surzi ¿i orbi la toate din jur, gladiatorii muntelui î¿i etaleazå sålbatica splendoare o datå pe

poi urmeazå alegerea locului de ¿edere, în a¿teptarea primelor semne ale de¿teptårii din somn a påsårilor ce î¿i succed partitura trilurilor matinale, pânå så se ajungå în punctul intrårii în scenå a impetuo¿ilor cavaleri cu ve¿mânt tenebros. Cernitul mierloi pare cå e vioara întâi. Urmeazå cintezele, sturzii, pi¡igu¿ii, vreun sitar în trecere, codobaturile, codro¿ii. Uneori, plânge vreo ciocånitoare, în zbor vålurit.

Coco¿ii îndråznesc så se facå auzi¡i mai târziu, în iriza¡iile aurorale ale cråpa tului de ziuå. Precum cel al xilofonului, locul lor în orchestra pådurii nu este în rândul întâi. Numai urechea antrenatå poate despleti din corul de sunete firul sub¡ire al strofei prin care coco¿ul-demunte î¿i inaugureazå madrigalul.

an, diminea¡a devreme, departe de indiscre¡ia intru¿ilor. E o nuntå ce se vrea de familie, de¿i, adesea, în preajmå, se tupileazå râsul ¿i jderul, nepofti¡i la maså, pentru a profita de scurta nebunie a pove¿tii de dragoste a impetuoaselor tetraonide.

Tipicul apropiatului de scena unde evolueazå protagoni¿tii presupune precau¡ii dintre cele mai drastice, inclusiv încremenirea în pozi¡ii incomode, aproape imposibile, în pauzele din timpul “tocilatului”, cum este denumitå manifestarea sonorå a gotcanului umflat în pene, la propriu, când î¿i declarå, în extaz, tåria de vârtute.

Pentru vânåtor, ståpânirea acestei tehnici este esen¡ialå. Fårå înaintarea în caden¡a alternan¡ei dintre strofe ¿i pauze, tot efortul incursiunii devine sortit e¿ecului. Måiestria sincronizårii reprezintå cheia succesului, mai cu seamå în acest caz. Dar faptul cå, acum, ni s-a rezervat postura de simpli spectatori la rotitul gotcanilor ne scute¿te de orice temere.

A

urnirul propriu-zis începe odatå ce gotcile au coborât pe påmânt, stârnindu-¿i cu chemåri discrete, guturale, pe¡itorii din amvoanele de cetinå.

Rotitul coco¿ilor continuå printre cioate vechi ¿i petice de zåpadå, cu încle¿tåri aprige între pretenden¡i, cu urmåriri ¿i

T

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 23.04 - 6.05.2020

Roxana Zarma 23.04.1961, director afaceri europene MADR Achim Irimescu 24.04.1958, ¿eful sec¡iei agriculturå, Reprezentan¡a României la UE Petricå Azoi¡ei 27.04.1942, fermier, Agroind Foc¿ani Sorin Anderco 28.04.1977, director general GEA Farm Mihai Petcu 29.04.1944, Agroindustriala Pantelimon Ilfov Doriana Ni¡u 29.04.1965, director general KWS Semin¡e Liliana Ciulu 29.04.1970, director vânzåri zona 5 Pioneer Lucian Dejeu 29.04.1970, director vânzåri Kwizda Agro România Adrian Ionescu 30.04.1958, general manager SemPlant Gheorghe Våcaru 30.04.1959, director Direc¡ia Pescuit - AM POPAM, MADR Andreea-Irina Zamfirescu 1.05.1980, specialist omologåri, Corteva Agriscience Nicolae Såndulescu 4.05.1951, pre¿edinte Alcedo Lauren¡iu Baciu 4.05.1958, fost pre¿edinte LAPAR, ferma Romagria, Bacåu Vasile Iliu¡å 4.05.1968, pre¿edinte CJ Cålåra¿i, fermier Emil Nedelcu 5.05.1977, director regional Syngenta - protec¡ia plantelor George Scarlat 5.05.1979, secretar de stat MADR Adriana Chirea 6.05.1963, director-adjunct måsuri de pia¡å, APIA 54

Bayer doneaz\ 386.000 de lei pentru sus]inerea spitalelor Compania Bayer s-a alåturat campaniei #scutpentruspitale, ini¡iatå de Asocia¡ia Zi de Bine din România, ¿i a donat 386.000 de lei.

Scopul este de a sprijini spitalele din România, oferindu-le teste de diagnostic, dezinfectan¡i, echipamente de protec¡ie pentru medici, containere în care så amenajeze camerele de triaj, echipamente medicale pentru unitå¡ile de terapie intensivå etc. În urmåtoarele zile, spitalele vor primi echipamente de protec¡ie ¿i echipament medical. Este un pas în lupta împotriva acestei boli care ne-a schimbat via¡a.

Prin aceastå dona¡ie, ne dorim så sus¡inem activitå¡ile de îngrijire a popula¡iei ¿i så ajutåm la limitarea råspândirii virusului printre profesioni¿tii din domeniul sånåtå¡ii, spune Pascal Cassecuelle, directorul general al Bayer România. Suntem dedica¡i men¡inerii aprovizionårii cu medicamente, produse

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1

2

3

4

5

6

7

8

9 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 14/2020 ORIZONTAL: MARTOAGA - C; ALUAT - EXIL; RT - SARMANA; ION - VIE - DN; N - OBISNUIT; ACRA - CIRCA; RAMURA - SAN; TATA - CITI; CAL - STATOR; PREVESTIRI.

pentru sånåtatea consumatorilor, dar ¿i cu produse pentru protec¡ia plantelor sau semin¡e, sus¡inând prin ac¡iunile lor misiunea noastrå Sånåtate pentru to¡i, nimeni fårå hranå.

România nu a ajuns încå la apogeul crizei, dar este deja puternic afectatå de pandemia provocatå de coronavirus. Spitalele se îndreaptå cåtre limitele capacitå¡ii lor, iar nevoile sistemului public de asisten¡å medicalå din întreaga ¡arå devin din ce în ce mai vizibile în fiecare zi. În acest context, fårå echipamentul medical sau de protec¡ie necesar, în România se poate prevedea o evolu¡ie fulminantå a COVID-19 în viitorul apropiat.

ORIZONTAL: 1) Una cu påmântul – Norocul... familiei; 2) Construc¡ii ispråvite – Familie cu prost renume; 3) Articol… din tergal! – E de în¡eles; 4) Vorbesc germana pe la noi – Tinichele prinse de coadå; 5) O gråun¡å de valoare; 6) Lungå vreme – A da ordine; 7) A umbla cu scuze – Båtut din palme; 8) Luatå la bani mårun¡i – Debut literar! 9) Unitå¡i alimentare – N-are replicå; 10) Despår¡i¡i în mod brutal.

VERTICAL: 1) Linie aerianå de curent – Margini de recif! 2) Populatå cu anii – Câ¿tigå bani cu carul; 3) Intrare în ring! – Scåpatå de mizerie; 4) Pieså pentru trompetå – E ceva de poveste; 5) Anun¡å ineditul – Anun¡å ruptura; 6) Prelungit la tragere; 7) Tratatå cu låmâie – Au… trecut la chimie; 8) A merge la båut – Oferta nababului! 9) Crescutå în puf – Nu-i rånit prea adânc; 10) Da¡i lipså la înfå¡i¿are.

Profitul Agricol 15/2020