Profitul Agricol nr. 13, din 2024

nr. 13 din 3 aprilie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 13/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Cine umblå cu puiul vopsit?

Au st=rnit pu]in\ v=lv\ vorbele lui Horia Constantinescu, directorul Autorit\]ii Na]ionale pentru Protec]ia Consumatorului, c=nd a zis c\ fermierii dau puii cu vopsea ca s\ par\ mai apetisan]i. Dup\ ce a aruncat bolovanul, omul [i-a dat demisia [i s-a dus s\ candideze din partea PSD la prim\ria Constan]a.

Singurii care au reac]ionat, de[i cam timid, au fost cei din UCPR, Uniunea Cresc\torilor de P\s\ri.

“Nu po]i s\ lansezi o campanie electoral\ pe spatele unei industrii.

Asemenea oameni politici nu au ce c\uta în spa]iul public”, zicea, cam prea politicos, pre[edintele Ilie Van. Din ne[tiin]\ sau din simplu oportunism politic, celelalte asocia]ii profesionale, mai ales cele din care UCPR face parte, au t\cut m=lc. De parc\ problemele avicultorilor nu ;i privesc [i pe ei.

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

:ntre timp, importurile din Olanda s-au dublat în ultimii doi ani. Iar Olanda este principalul cump\r\tor de carne din Ucraina. Sigur c\ o parte din carnea de pui care ajunge în România este de fapt pui ucrainean cu etichet\ vest-european\. Doar autorit\]ile noastre se fac c\ nu v\d.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

:ntre timp, ANSVSA aplic\ cu pasiune fermelor de cre[tere a p\s\rilor un program de verificare [i control de le-a coco[at.

Director

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 13/2024

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Ministrul neag\ importurile de pui

7

Ucraina, lung prilej de dezbateri f\r\ rezultat

10

Ce s-a discutat la ultima ;nt=lnire minister - asocia]ii profesionale

8

Se modific\ legisla]ia indica]iei geografice

10

Simplificarea condi]ionalit\]ilor din PNS, abia din 2025

9

Alonja european\ a Clubului Fermierilor

12

Cota]iile principalelor produse agricole 16 China cultiv\ grâu OMG, pe pie]ele lumii cu un randament mai mare 32 Produc]ia de floarea-soarelui 18 Dumitru Manole finan]eaz\ un studiu despre no-till 33 88 milioane tone de rapi]\ 20 “Depozitul apocalipsei” din Norvegia prime[te semin]e din toat\ lumea 33

Culturi vegetale

:n Satu Mare, campania decurge foarte bine În Bihor, 91.000 de ha cu porumb [i 35.000 cu floare Structura culturilor pentru sudul ]\rii

Lumina rece a statisticilor oficiale

14

Cristian Hera [i Dumitru Manole, inovatorii agriculturii României

14

Daniel Gheordunescu, noul pre[edinte Valer Sician> Cererea de APAD, are un plan pentru iriga]ii 32 material seminal scade constant

Pre]uri [i pie]e

Prognoza meteo> sunt a[teptate ploi abundente în perioada 8 - 22 aprilie

Alin Luculeasa risc\ s\ piard\ ferma din cauza AFIR 13

Gr\dina, via [i livada 21

22

Gheorghe Albu intr\ în top 10 produc\tori de vin Smart Technology de la BASF> Solu]ii de încredere pentru legumicultori

34

35

24

Cre[terea animalelor

40

Ma[ini & utilaje Noi utilaje pentru agricultura conservativ\ ajung în România

42

Selectarea [i tratarea eficient\ a semin]elor

42

Conservarea apei cu arat superficial sau prin minimum till

43

Tractoare de închiriat

44

Vehicul autonom pentru cosit [i prelucrarea terenului

44

Strategii de partid Tánczos Barna> “PAC se transform\ într-o politic\ de mediu” 46

Cresc u[or subven]iile pentru cre[terea vacilor 36 Hobby Solu]ii de combatere a buruienilor în postemergen]\ la porumb 26 Rota Guido [i halele ei legendare 38 Parcuri, ]arcuri [i complexuri Ion Neculcea> Trebuie s\ intervenim CNAIR se ap\r\ ;n scandalul autostr\zii Tractoare, drone, vin [i izotopi cât mai precis asupra chimiei solului 28 prin mijlocul fermei 39 Terplex previne c\derea cerealelor, sus]ine productivitatea 30 O sut\ de euro pentru o singur\ bivoli]\ 40 25

48 50

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Ministrul neag\ importurile de pui “Fermierii români produc pui de calitate”, spune ritos ministrul Florin Barbu. “România are un grad de autosuficien]\ de 160% la carnea de pui.

Export\m, am deschis pie]e. Aproape 40% din cantitatea de pui se duce în Fran]a.”

Pe ministru ;l contrazic doar datele INS, preluate ;n toate comunicatele Uniunii Cresc\torilor de P\s\ri. UCPR [tie c\ Ucraina export\ pui în România prin Olanda, unde doar se înlocuiesc etichetele.

“Puiul galben exist\ de când a ap\rut pas\rea pe p\mânt. În zona aceasta, de ceva timp, metoda de cre[tere s-a schimbat. Într-adev\r, se folosesc în re]etele furajere atât pigmen]i naturali, pe care îi g\sim în porumb [i în lucern\, dar [i sintetici, care dau acea culoare galben\, dar care au fost aproba]i de autoritatea de reglementare [i sunt folosi]i în hrana p\s\rilor”, a ;ncercat s\ mai ;ndulceasc\ situa]ia vicepre[edintele ANSVSA. Conform datelor comunicate de INS, la nivelul anului 2023, cca 2830% din carnea de pas\re de pe pia]a din România provine din alte state membre sau din import din ]\ri ter]e (Ucraina).

Conform sistemului rapid de alert\, 50% din alertele de Salmonella la nivel european provin din carnea de pas\re livrat\ de Polonia, iar ponderea importului din Polonia în România este de cca 23% din total importuri. Situa]ia în cazul ou\lor de consum este asem\n\toare.

Profitul Agricol 13/2024

Daniel Gheor dunescu, noul pre[edinte APAD Dup\ ce Theodor Ichim a fost ales pre[edintele Forumului APPR, Asocia]ia Produc\torilor Agricoli din Dobrogea [i-a ales un nou pre[edinte, pe fermierul Daniel Gheordunescu.

Ce vrea s\ fac\ ;n mandatul de doar doi ani, pute]i citi ;n pagina 32.

Noi finan]\ri pentru ma[ini [i utilaje

Conform sistemului rapid de alert\, 50% din alertele de Salmonella la nivel european sunt cauzate de carnea de pas\re livrat\ de Polonia. Ponderea importului din Polonia în România este de circa 23% din total. Situa]ia în cazul ou\lor de consum este asem\n\toare.

UCPR arat\ c\, la nivel european, doar 10% din consumul de carne de pui provine din p\s\ri crescute în tehnologii alternative aer liber tradi]ional, crescute în libertate total\ tradi]ional, crescute în semi-libertate sau în spa]ii închise - sistem extensiv.

Restul de 90% provine din p\s\ri crescute conven]ional, în ad\post f\r\ ie[ire în aer liber, cu microclimat [i furajare controlate. În România, puii crescu]i în tehnologii alternative în ferme reprezint\ cca 3-4% din totalul produc]iei realizate.

Acest lucru se datoreaz\ condi]iilor climatice [i alergiilor consumatorilor, foarte sensibili la pre].

Viorel PATRICHI

AFIR anun]\ lansarea unei noi sesiuni de depunere pentru subm\sura 4.1 - “Investi]ii în exploata]ii agricole”, din PNDR 2020, pachetul 4.1.1, dedicat achizi]iilor de utilaje agricole. Agen]ia spune c\ finan]\rile nerambursabile vor fi între 30 [i chiar 90% din suma necesar\ achizi]iei de ma[ini agricole, iar proiectele depuse de cultivatorii de sfecl\ de zah\r vor beneficia de alocare distinct\. Institu]ia a promis c\ va oferi în curând detalii despre finan]\ri.

Fran]a cere [i ea restric]ii la importurile din Ucraina Fran]a a anun]at c\, împreun\ cu alte state membre UE, solicit\ restric]ii mai mari la importurile de produse alimentare din Ucraina, în ideea de a împiedica destabilizarea pie]elor agricole europene. Statele membre discut\ ;n aceast\ perioad\ modalit\]ile prin care s\ acorde Ucrainei o nou\ prelungire de un an la eliminarea tarifelor la accesul pe pia]a comunitar\, în timp ce în paralel îi calmeaz\ pe fermierii europeni care protesteaz\ de mai multe luni împotriva normelor de mediu ale UE [i a importurilor ieftine. {i ambasadorii statelor membre discut\ zilele acestea despre eventuale restric]ii, pentru a redresa pia]a european\.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ce s-a discutat la ultima ;nt=lnire minister - asocia]ii profesionale Nimic nou ;n rezolvarea problemei ucrainene S\pt\m=na trecut\ la Bucure[ti a fost organizat\ o întâlnire ;ntre minister [i mediul asociativ. Ministrul nu a participat, deleg=ndu-i ;n loc pe secretarii de stat Violeta Mu[at [i Sorin Moise.

Asocia]iile au ridicat problema importurilor ucrainene, cu cele c=teva solu]ii la ;ndem=n\ (culoare separate pentru cerealele [i oleagioasele din România, sigilii electronice cu GPS [i clarificarea situa]iei cu m\rfurile agricole de origine Republica Moldova). :n ciuda declara]iilor lini[titoare, ;n realitate nu se avanseaz\ [i nu se v\d efecte. Ministerul s-a ap\rat cu argumentul c\ nu toate aspectele ]in de competen]a lui, ci de diferite autorit\]i. Se continu\ discu]iile [i în grupul interministerial, de la guvern.

Bani ieftini pentru agricultur\?

Alt subiect fierbinte a fost acordarea de credite cu dobând\ subven]ionat\ (de maxim 2%) pentru capital de lucru [i investi]ii în ferme.

Organiza]iile au ar\tat c\ aceste credite nu sunt disponibile exact pen-

tru acei fermieri care au nevoie de bani urgent. :n plus, comisionul FGCR este suplimentar fa]\ de costul de 1,95% [i aproape dubleaz\ dob=nda.

Asocia]iile au cerut o întânire comun\ cu Banca Na]ional\ [i Asocia]ia Român\ a B\ncilor.

Din nou, promisiunea celor 100 de euro De mai multe luni deja ministerul rostogole[te promisiunea pl\]ii în regim de urgen]\ a sprijinului de 100 euro/ha/UVM pentru toate culturile în anul agricol 2022-2023 (culturi de prim\var\ [i culturi de toamn\). Au fost depuse cereri pentru culturile de toamna din 2022 de cca 1,6 miliarde lei. Doar c\ suma disponibil\ este de 1,2 miliarde.

S-a avansat varianta ca, dup\ verific\ri, c=nd se va [ti clar cât din cele 1,6 miliarde r\mân de plat\, s\ se fac\ o suplimentare de buget în caz de nevoie. Suma de 100 de euro va fi achitat\ p=n\ la 30 iunie 2024, promite ministerul.

Durata arendei se schimb\ de la 7 la 3 ani Pentru c\ Legea arendei pe 7 ani are pu]ine [anse reale s\ fie adoptat\

ca lege organic\, ori poate din alte calcule de culise, ministerul le-a propus asocia]iilor s\ sus]in\ mai degrab\ modificarea Codului Civil ca s\ urce durata minim\ a contractului de arend\ la 3 ani.

Organiza]iile profesionale au confirmat c\ vor sus]ine acest demers [i cer urgentarea adopt\rii unei pozi]ii pân\ s\pt\mân\ viitoare, când arenda se rediscut\ în Parlament.

Sprijinul cuplat la soia S-a mai discutat [i revenirea la forma din 2023 a condi]iilor de acordare a sprijinului cuplat la soia.

Este important s\ fie p\strate acelea[i condi]ii din ultimii ani pentru a nu duce într-o situa]ie de criz\ acest sector. S-au primit doar asigur\ri c\ se va c\uta o solu]ie.

Antipatii fa]\ de rachetele antigrindin\ Subiectul rachetelor antigrindin\ [i cre[terea precipita]iilor a creat rapid discu]ii aprinse de peste o or\.

Concluzia a fost c\ se va continua programul în sta]iile care sunt func]ionale [i se vor amplasa noi sta]ii acolo unde au fost solicit\ri [i sunt fonduri alocate. În cele 5 jude]e unde au fost reclama]ii c\ se trage în exces se vor face verific\ri. Teoretic, zilele urm\toare ar trebui s\ apar\ [i ordinul de ministru ;n acest sens.

a consemnat Andrei OSTROVEANU 8

Profitul Agricol 13/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Simplificarea condi]ionalit\]ilor din PNS, abia din 2025 :n numele reducerii controalelor pe cuprinsul Uniunii Europene [i pentru o mai mare flexibilitate a agriculturii, Comisia European\ a propus evaluarea anumitor prevederi ale PAC, cele legate de condi]ionalitate [i de planurile strategice.

A

stfel, s-a decis redeschiderea regulamentului de baz\ [i propunerea unor modific\ri care urmeaz\ s\ intre în procesul de negociere dintre colegiuitori.

Dar aceste modific\ri ar urma s\ intre în vigoare începând cu anul 2025.

Revizuirea se refer\ la urm\toarele condi]ionalit\]i>

GAEC 8, privind elementele neproductive.

Fermierii vor trebui s\ men]in\ elementele de peisaj, dar nu vor mai fi obliga]i s\ dedice o parte minim\ din terenul arabil zonelor neproductive. În schimb, statele membre pot alege s\ men]in\ o parte din terenul arabil neproductiv - sau s\ stabileasc\ noi elemente de peisaj (cum ar fi garduri vii sau arbori) - primind astfel sprijin financiar suplimentar prin intermediul unei eco-scheme pe care tot ele vor trebui s\ o includ\ în planurile lor strategice.

GAEC 7, privind rota]ia culturilor.

Aceast\ cerin]\ se va putea ;ndeplini fie prin rotirea, fie prin diversificarea culturilor.

Condi]ia de baz\ este ca ]ara membr\ s\ includ\ op]iunea diversific\rii culturilor în planul na]ional strategic.

Profitul Agricol 13/2024

Flexibilitatea de a realiza diversificarea culturilor în locul rota]iei va permite agricultorilor afecta]i de secet\ sau de precipita]ii excesive s\ respecte mai u[or aceast\ cerin]\.

Comisia crede c\ ar trebui s\ fie în continuare recompensate forme mai ambi]ioase de rota]ie [i diversificare, în special pentru a include culturile proteice, astfel încât s\ se îmbun\t\]easc\ calitatea solului [i rezilien]a culturilor agricole.

GAEC 6, privind acoperirea solului în perioadele sensibile.

Se va acorda mai mult\ flexibilitate în definirea perioadelor sensibile [i a practicilor acceptate pentru îndeplinirea acestei cerin]e.

Comisia propune s\ se poat\ excepta anumite culturi, tipuri de sol sau sisteme agricole de la respectarea cerin]elor privind aratul, acoperirea solului [i rota]ia/diversificarea culturilor (respectiv GAEC 5, 6, 7).

Acestea ar trebui s\ fie limitate în ceea ce prive[te suprafa]a [i stabilite numai în cazul în care se dovedesc necesare pentru abordarea unor probleme specifice. În cazuri de condi]ii meteorologice nefavorabile, care s\ îi împiedic\ pe fermieri s\ lucreze în mod corespunz\tor [i s\ respecte cerin]ele GAEC, se pot introduce derog\ri temporare. Acestea ar trebui s\ fie limitate în timp [i s\ se aplice numai beneficiarilor afecta]i.

De asemenea, se propune ca modific\rile aduse standardelor GAEC 6, 7 [i 8, precum [i o scutire de sanc]iuni pentru micii fermieri (cel mult 10 hectare), s\ se aplice retroactiv. Acest lucru va reduce în mod semnificativ sarcina legat\ de controale.

Comisia mai propune [i dublarea num\rului de modific\ri permise în fiecare an.

Acest lucru este necesar pentru a r\spunde mai rapid situa]iilor evolutive reale.

Andrei OSTROVEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Studiu RAGT pentru agricultura de peste 10 ani Compania RAGT realizeaz\ ;n aceast\ perioad\ un amplu studiu la care particip\ toate filialele na]ionale. Scopul este de a se anticipa evolu]ia pie]ei în perioada 2030-2035.

“Definim direc]ia companiei în urm\torii 10 ani”, explic\ directorul companiei, Cristian Arghir. “Premisa este cea a schimb\rilor climatice. Rezultatele le vom avea în circa 8 luni. Se ia în calcul inclusiv diversificarea, nevoia de a lucra [i cu alte specii etc”.

Conferin]a tehnic\ interna]ional\ a ANFNC Asocia]ia Na]ional\ a Fabrican]ilor de Nutre]uri Combinate (ANFNC) organizeaz\ în perioada 17-18 aprilie conferin]a tehnic\ dedicat\ rolului social pe care îl are zootehnia. Evenimentul este g\zduit la Hotelul Union Plaza din Bucure[ti, începând cu ora 9, [i va prezenta noi tehnologii moderne de furajare pentru p\s\ri [i animale, spune Iani Chihaia, pre[edintele ANFNC. {i-au anun]at participarea nutri]ioni[ti ilu[tri din Italia, Spania, Fran]a, Germania, Cehia, Statele Unite ale Americii, Noua Zeeland\.

Major\ri salariale la AFIR Directorul general AFIR, George Chiri]\, [i liderii sindicatului Pro Europa au convenit încheierea unui contract colectiv de munc\ la nivelul întregului personal al AFIR. Acesta prevede cre[teri salariale prin acordarea unui "spor de complexitate a muncii" de 15% din salariul de baz\. Sindicatul Pro Europa anun]\ c\ poart\ discu]ii cu MADR [i cu Ministerul Muncii pentru o nou\ lege a salariz\rii.

10

Ucraina, lung prilej de dezbateri f\r\ rezultat S\pt\m=na trecut\, statele UE au ajuns la un acord care vizeaz\ prelungirea importurilor scutite de tarife vamale la produsele agricole ucrainene.

Este, zice comunicatul oficial al pre[edin]iei belgiene, “o abordare echilibrat\ între sprijinul pentru Ucraina [i protejarea pie]elor agricole din UE".

Acest acord urmeaz\ s\ mearg\ spre Parlamentul European pentru aprobare, în ideea de a se "ajunge rapid la un acord".

S\pt\mâna trecut\, UE a acordat produc\torilor ucraineni de alimente acces f\r\ taxe vamale pân\ în iunie 2025, îns\ cu limite la importurile de cereale.

Un diplomat UE din apropierea discu]iilor a declarat pentru Reuters c\

noul acord anun]at de pre[edin]ia belgian\ este similar cu cel provizoriu de s\pt\mâna trecut\, îns\ a fost modificat\ perioada de referin]\ care este utilizat\ pentru a decide când se aplic\ o frân\ de urgen]\ prin introducerea de tarife vamale la unele produse.

Acordul ini]ial stipula c\ tarifele vor intra în vigoare la carne de pas\re, ou\, zah\r, ov\z, porumb [i miere, dac\ importurile vor dep\[i cantit\]ile medii din 2022 [i 2023.

Noul compromis extinde perioada de referin]\ pentru a include [i al doilea semestru din 2021.

Andrei OSTROVEANU

Se modific\ legisla]ia indica]iei geografice Consiliul UE a adoptat un regulament care îmbun\t\]e[te protec]ia indica]iilor geografice (IG) [i a altor sisteme de calitate pentru vin, b\uturi spirtoase [i produse agricole. În urma acestor modific\ri, grupurile de produc\tori vor avea posibilitatea [i responsabilitatea de a-[i gestiona indica]iile geografice, inclusiv de a-[i reprezenta membrii în re]elele de aplicare a dreptului de proprietate intelectual\.

Statele membre vor putea desemna a[a-numite “grupuri de produc\tori recunoscute” cu drepturi exclusive care trebuie exercitate în numele tuturor produc\torilor de

produs desemna]i de o indica]ie geografic\.

Va exista o mai mare protec]ie a indica]iilor geografice, inclusiv online, în numele de domenii care con]in indica]ii geografice, prin geoblocare. :n acest scop, Oficiul UE pentru Proprietate Intelectual\ (EUIPO) a fost îns\rcinat s\ creeze un sistem de informare [i alert\ privind numele de domenii.

Regulamentul va intra în vigoare în a dou\zecea zi de la data public\rii sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Robert VERESS Profitul Agricol 13/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Bani pentru liceele agricole Ministerul Agriculturii aloc\, prin programul de cercetare ADER, suma de 195 de milioane de lei pentru finan]area a 150 de proiecte de cercetare-dezvoltare [i 15 milioane de lei pentru modernizarea a 59 de licee cu profil preponderent agricol.

Alonja european\ a Clubului Fermierilor

Turcia export\ mai mult gr=u dur În sezonul 2023/24, Turcia este a[teptat\ s\ fie al doilea mare exportator mondial de grâu dur, acoperind un decalaj de ofert\ provocat de seceta din ultimii trei ani în Canada, principalul furnizor mondial, [i punând cap\t unei tendin]e de cre[tere de pre]uri înregistrat\ la debutul sezonului.

:nc\ o dezbatere despre managementul riscului Ministerul Agriculturii va organiza, ;n urm\toarele dou\ s\pt\m=ni, o discu]ie cu asocia]iile profesionale vizavi de sistemul de gestionare a riscului ;n agricultur\, cel pentru care acum se re]in 3% din BISS.

Un nou program pentru reproduc]ie la suine Din iulie, Ministerul Agriculturii va lansa un nou program de reproduc]ie la suine, de 100.000 de locuri de cazare, a declarat ministrul Barbu. “În România, un purcel realizat în fermele de reproduc]ie este 60 de euro. Importat, este aproximativ 128 de euro. Cum noi import\m 5 milioane de purcei pe an, diferen]a de 340 de milioane de euro, în loc s\ r\mân\ în conturile fermierilor, plecau în afar\ în alte state", a spus Barbu. Prin programele aflate ;n derulare, se vor asigura 9 milioane de purcei de care este nevoie pentru ;ngr\[are.

12

O delega]ie a Clubului Fermierilor Români a fost s\pt\m=na trecut\ la Bruxelles, unde s-a ;nt=lnit, pre] de c=teva zile consecutiv, cu mai multe r=nduri de deciden]i europeni.

Cea mai important\ ;nt=lnire a fost cu Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultur\. Clubul i-a semnalat principalele probleme cu care se confrunt\ fermierii români în adoptarea PAC [i a ;naintat c=teva propuneri de modificare.

La Bruxelles, Clubul Fermierilor a propus, printre altele, [i organizarea unui centru european de excelen]\ pentru tinerii lideri din agricultur\, dup\ modelul programului desf\[urat ;n ]ar\.

O organiza]ie paneuropean\ a tinerilor ar facilita schimbul genera]ional, ar forma lideri tineri, recunoscu]i [i valida]i de ceilal]i membri [i le-ar demonstra tinerilor for]a implic\rii ;n dezvoltarea comunit\]ii [i a spa]iului rural.

De pild\, regândirea sistemului de subven]ii, care s\ se acorde mai simplificat. Ori documentul de reflec]ie privind obiobiectivele, principiile [i m\surile vizând abordarea integrat\ a dezvolt\rii pe termen lung a agriculturii române[ti, ca parte a unei arhitecturi de politici [i capacit\]i europene, regândite în raport cu provoc\rile majore actuale [i oportunit\]ile excep]ionale ale unei Politici Agricole Comune. :n alt\ zi, au participat la o recep]ie organizat\ de Reprezentan]a României pe lâng\ Uniunea European\, la care au fost invita]i diploma]i [i membri ai institu]iilor europene.

Mai merit\ amintit\ [i participarea la Forumul Agriculturii Viitorului, organizat de ELO (asocia]ia european\ a proprietarilor de terenuri) - o organiza]ie de lobby bine ;n[urubat\ la Bruxelles.

Este al treilea an în care Clubul este invitat la conferin]\ [i vorbe[te despre regândirea strategic\ a sistemului agroalimentar.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 13/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Alin Luculeasa risc\ s\ piard\ ferma din cauza AFIR În decembrie 2021, Alin Luculeasa, fermier din Vaslui, a depus la AFIR proiectul de finan]are pentru achizi]ia unui tractor de 220 CP, o sem\n\toare de pr\[itoare, o dron\ de aplicat pesticide [i o sta]ie meteo. În decembrie 2022 a semnat contractul de finan]are cu valoare total\ ini]ial\ de 220.000 euro. Agen]ia de pl\]i oferea 70% din finan]are, iar el trebuia s\ achite diferen]a. În final, valoarea s-a ridicat la 300.000 euro, din cauza scumpirii utilajelor. Dup\ semnarea contractului, în februarie 2023 [i f\r\ a primi înc\ banii de la AFIR, Alin Luculeasa s-a împrumutat de la un IFN de 300.000 euro, stabilind în contract c\, dup\ primirea banilor de la AFIR, va vira integral 150.000 euro, iar restul în rate, timp de 7 ani, cu dobând\ de 9% / an. A[a [i-a cump\rat utilajele, a trimis facturile la AFIR [i a primit r\spunsuri pozitive. În mai 2023, AFIR a virat banii. :n iunie 2023 a avut loc [i o vizit\ pe teren, pentru verificarea existen]ei utilajelor [i a fost întocmit un raport pozitiv.

Dup\ o zi, AFIR Vaslui i-a cerut informa]ii suplimentare, iar la o s\pt\mân\, fermierul a primit un proiect de procesverbal de constatare care acuza existen]a unor “condi]ii artificiale”.

C\ a vândut cereale c\tre o companie a unchiului s\u, fermierul Dan Hurduc, c\ a fost angajat al firmei unchiului s\u [i a tat\lui s\u [i c\ a arendat p\mânt de la tat\l s\u. În consecin]\, spune AFIR, Alin Luculeasa trebuie s\ returneze banii.

“Mi s-a cerut un punct de vedere la proiectul de proces verbal, iar în 50 de pagini le-am explicat de ce nu e vorba de condi]ii artificiale. Am vândut doar 32% echivalent al cifrei de afaceri, nu 75%, cât e limita la care pot fi sanc]ionat, am lucrat la firma tat\lui meu cu 6 ani înainte de depunerea proiectului, apoi Profitul Agricol 13/2024

mi-am f\cut propria firm\”, poveste[te Alin Luculeasa.

Cât prive[te arendarea p\mântului de la tat\l s\u, chiar directorul general AFIR, George Chiri]\, l-a asigurat c\ e în regul\.

Dar tot el i-a semnat [i procesul-verbal final de imputare, neschimbat, în pofida argumentelor aduse de tân\rul fermier.

Mai r\u, a venit [i ANAF peste el, lini[tindu-l c\ pune doar un sechestru asigurator [i c\ fermierul poate folosi utilajele. :n final, a pus un sechestru total, f\r\ posibilitatea utiliz\rii ma[inilor agricole. În plus, Fiscul l-a somat s\ pl\teasc\ 770.000 lei (finan]area AFIR), altfel i se vor vinde utilajele.

“Am contestat procesul-verbal la Curtea de Apel Bucure[ti. Apoi am cerut suspendarea aplic\rii procesului-verbal.

Curtea a r\spuns c\ nu e de competen]a ei [i s\ m\ adresez Tribunalului Vaslui.

Dup\ o lun\, tribunalul s-a declarat necompetent s\ judece. Acum a[tept o pronun]are în dosarul de suspendare a procesului verbal AFIR. Am formulat ac]iune [i pentru suspendarea sechestrului ANAF. A[tept cu trei procese pe rol.” Între timp, conturile i-au fost blocate, ratele la credit merg ;nainte. “În 2011, Înalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie a stabilit, într-un proces similar, c\ ghidul de finan]are nu are valoare juridic\ [i c\ nu poate fi luat în considerare niciun proces-verbal de constatare a neregulilor pe baza ghidului de finan]are.

Atunci, procesul-verbal a fost lovit de nulitate [i acest lucru l-am invocat [i eu.

A[tept s\ v\d ce se va întâmpla”, a mai spus Alin Luculeasa.

V\ vom ]ine la curent cu mersul acestui proces sinuos, dar at=t de dificil pentru un t=n\r fermier.

Arpad DOBRE 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Lumina rece a statisticilor oficiale Din punctul de vedere al produc]iei ob]inute la floarea-soarelui, România s-a clasat anul trecut pe locul doi în Uniunea European\, dup\ Fran]a (;n 2022 am fost pe locul 1), [i pe primul loc ca suprafa]\ cultivat\. :n total, s-au recoltat 2,028 milioane de tone de pe o suprafa]\ de 1,089 milioane de hectare, potrivit datelor Institutului Na]ional de Statistic\ (INS).

Fa]\ de 2022, produc]ia de floarea-soarelui a fost mai mic\ cu 3,7%, respectiv cu 79.000 de tone. {i suprafa]a cultivat\ a fost ;n sc\dere u[oar\, cu 4.000 de hectare. :n schimb, ;n 2023 produc]ia de soia a fost mai mare cu 56.000 de tone fa]\ de 2022 (23%), totalizând 300.000 de tone, iar cea de rapi]\ a crescut [i ea cu 45,3%, respectiv

557.000 de tone, pân\ la 1,787 milioane tone.

Suprafa]a cultivat\ cu soia a urcat cu 5.000 de hectare anul trecut, pân\ la 141.000 de hectare, în timp ce suprafa]a cu rapi]\ a crescut cu 156.000 de hectare, la 625.000 hectare.

Per ansamblu, la plantele uleioase, produc]ia a crescut cu 15%, iar suprafa]a cultivat\ cu 9,3%. În ceea ce prive[te produc]ia de cartofi, România s-a men]inut pe locul nou\ ;n Europa, dup\ Germania, Fran]a, Olanda, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania [i Italia.

Potrivit datelor INS, produc]ia de cartofi ob]inut\ anul trecut a fost de 1,085 milioane tone, în sc\dere cu 19,4%, respectiv cu 261.000 tone fa]\ de 2022, iar suprafa]a cultivat\ a fost cu 4.000 de hectare mai mic\, respectiv 4,9%, ajungând la 77.000 de hectare.

Arin DORNEANU

Cristian Hera [i Dumitru Manole, inovatorii agriculturii României La Universitatea Ovidius din Constan]a a avut recent lansarea a dou\ lucr\ri bazate pe zeci de ani de munc\, cercetare [i test\ri de tehnologii în agricultur\, ale unor profesioni[ti de renume din agricultura României.

Primul volum, “Experien]e de lung\ durat\ cu îngr\[\minte - 55 de ani în România”, este dedicat academicianului Cristian Hera, la 14

împlinirea vârstei de 90 de ani, [i include un compendiu cu test\ri ale fertilizan]ilor [i rezultatele ob]inute.

Al doilea volum, “Inginerul dr.

Dumitru Manole. Voca]ia comuniunii [tiin]ifice cu ogorul dobrogean” are în centrul s\u vasta experien]\ [i munca inovativ\ de decenii a unui vechi prieten al revistei Profitul Agricol, fermierul Dumitru Manole.

La prezentarea celor dou\ vol-

ume au fost prezen]i zeci de studen]i, care s-au ar\tat foarte interesa]i de informa]iile cuprinse în cele dou\ lucr\ri. Dumitru Manole le-a oferit tinerilor gratuit zeci de exemplare ale ambelor c\r]i, care au valoare de manuale de specialitate [i pot intra în bibliografia de studiu pentru înv\]\mântul agricol superior.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 13/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan]a 185 euro/t (¡ 3) 925 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024.

Incertitudinile cu privire la situa]ia transporturilor din

zona M\rii Negre continu\ s\ pun\ presiune pe pre]ul grâului [i se men]ine tendin]a de sc\dere.

Astfel> SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 215 dolari/ton\ (989 lei).

A înregistrat o sc\dere de 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 216 dolari/ton\ (994 lei). A sc\zut cu 1 dolar/ton\.

Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 183 euro/ton\ (915 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 214 euro/ton\ (1.070 lei). A sc\zut cu 7 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 191 Cota]ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

$/t 25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 203 203 199 199 199 209 209 205 205 205 214 215 212 212 212

Cota]ii - Bursa din Kansas Apr Mai Iun

avut o sc\dere de 2 dolari/ton\.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în aprilie 2024, este de 190 euro/ton\ (950 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 166 euro/t (- 19) 830 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024.

SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 188 dolari/ton\ (865 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Apr Mai Iun

25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 172 172 170 170 170 177 177 175 175 175 181 181 178 178 178

Pre]uri - FOB, Argentina Apr Mai

16

$/t

25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 191 191 189 189 189 191 192 189 189 189

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 188 euro/ton\ (940 lei). Nu a avut nici o evolu]ie fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

$/t 25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 216 216 212 212 212 214 215 210 210 210 218 219 215 215 215

sa Pontivy a fost de 187 euro/ton\ (935 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 183 euro/ton\ (915 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei euro/t (955 lei).

A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în aprilie 2024 este de 195 euro/t (975 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna aprilie, a fost de 183 euro/t (842 lei). A crescut cu 7 euro/ton\.

Pre]uri - FOB, Argentina Apr Mai Iun

$/t 25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 215 215 216 216 216 220 221 223 223 223 225 222 222 222 222

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 Rouen 195 192 189 189 191 Dunquerque 195 192 189 189 191 Pallice 195 192 189 189 192 Creil FOB 192 189 186 186 187 Moselle FOB 187 184 181 181 183 Rouen FOB 221 216 212 211 214

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 186 euro/ton\ (930 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 189 dolari/ton\ (869 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 183 181 181 180 183 184 182 181 180 183 184 182 186 184 186 Bordeaux FOB 188 186 186 185 188 Pontivy 185 185 185 184 187 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 13/2024

S\pt\mâna 25 - 29 martie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 460 dolari/ton\ (2.116 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> China 464.400 tone, Mexic 109.900 tone, Japonia 78.200 tone, Germania 69.000 tone, Indonezia 24.500 tone.

Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 438 444 440 440 440 442 448 445 445 445 441 447 444 444 444

Apr Mai Iun

Orz

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 179 euro/ton\ (895 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\.

Pre]ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a în-

Rapi¡å Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 439 euro/ton\ (2.195 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\.

La bursa Rouen pre]ul a fost de 438 euro/ton\ (2.180 lei). A avut o sc\dere

Pre]uri

Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

25.03 26.03 1.050 1.080 1.063 1.093 1.062 1.091

$/t

27.03 28.03 29.03 1.067 1.067 1.067 1.080 1.080 1.080 1.080 1.080 1.080

euro/t

25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 Rouen 183 180 177 177 179 Dunquerque 183 180 177 177 179 Pontivy 184 183 181 180 182 Orz bere: Creil** 191 190 190 190 192 Moselle** 169 167 164 164 166

FOB Constan]a 157 euro/t (¡ 2) 785 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 374 dolari/ton\ (1.720 lei).

A înregistrat o cre[tere de 1 dolar/ton\.

Cota]ii FOB - Fran]a

România

25 -29.03.2024

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 429 dolari/ton\ (1.973 lei).

A crescut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

chis la 166 euro/ton\ (830 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare în aprilie 2024, pre]ul orzului furajer este 238 dolari/ton\ (1.095 lei).

A sc\zut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

de 9 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 439 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 Rouen 447 451 446 441 438 Dunquerque 444 452 447 442 439 Moselle 444 452 447 442 439

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Apr Mai

25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 373 376 374 374 374 378 380 378 378 378

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 410 euro/t (2.050 lei).

A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a 25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 Dieppe 415 420 415 410 410

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina Apr

euro/t

25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 825 827 827 827 827

euro/ton\ (2.195 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\.

Apr Mai

chiderea licita]iilor a fost de 827 euro/ton\ (4.135 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2024, este 359 euro/t (1.795 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2024, este 410 euro/t (2.050 lei). {i-a men]inut acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Apr Mai

25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 245 245 245 245 245 245 245 245 245 245

25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 644 641 627 625 626 653 650 636 635 636 659 657 644 644 645

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

215 dolari/t

Profitul Agricol 13/2024

-4

188 dolari/t

-2

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 260 dolari/ton\ (1.196 lei).

A sc\zut cu 15 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Apr Mai Iun

$/t

25.03 26.03 27.03 28.03 29.03 424 432 429 429 429 426 432 430 430 430

460 dolari/t

+2

245 dolari/t

- 15 17

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de floarea-soarelui Principalii produc\tori. Produc]ia total\> 55 milioane tone

Conform datelor publicate de Departamentul Agriculturii din SUA, produc]ia de floarea-soarelui se men]ine la 55 milioane tone.

Marii produc\tori sunt>  Rusia> 17 milioane tone<  Ucraina> 14,5 milioane tone<  UE> 10,2 milioane tone<  Argentina> 4,1 milioane tone<  China> 1,7 milioane tone< vTurcia> 1,5 milioane tone.

Consumul mondial este prognozat în cre[tere cu aproape 1 milion de tone fa]\ de anul trecut [i va ajunge la 56 milioane tone.

Marii consumatori sunt> Rusia (17 milioane tone), Ucraina (14,5 milioane tone), UE (10 milioane tone), Argentina (4,2 milioane tone).

La importatori avem Turcia, cu 0,9 milioane, [i UE, cu 1,5 milioane tone. Stocurile mondiale vor sc\dea la 3 milioane tone, fa]\ de 4 milioane tone în 2022/23.

18

Ulei de floarea-soarelui

{roturi

Produc]ia mondial\ va ajunge la 22 milioane tone, mai mare cu 0,1 mil. tone fa]\ de cea din 2022/23. }\rile mari produc\toare sunt>  Rusia (7 milioane tone)<  Ucraina (6 milioane tone)<  UE (3,8 milioane tone)<  Argentina (1,6 milioane tone)<  Turcia (1 milion de tone).

Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 1 mil. de tone mai mare în acest an, la 20,3 milioane tone. }\rile mari consumatoare sunt>  UE (5,4 milioane tone)<  Rusia (2,5 milioane tone)<  Ucraina (1,4 milioane tone).

Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5,7 milioane tone), Rusia (4,3 milioane tone), Argentina (1 mil. de tone), Turcia (1 mil. de tone) [i UE (0,8 milioane tone).

La importatori avem UE (2,3 milioane tone) [i Turcia (1,2 mil. tone).

Produc]ia mondial\ de [roturi de floarea-soarelui este prognozat\ s\ ajung\ la 23 milioane tone, în cre[tere cu 0,1 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\rile mari produc\toare sunt>  Rusia (6,8 milioane tone)<  Ucraina (6 milioane tone)<  UE (4,9 milioane tone)<  Argentina (1,6 milioane tone)<  Turcia (1,3 milioane tone).

Consumul mondial de [roturi de floarea-soarelui este prognozat la 22,8 milioane de tone. }\rile mari consumatoare sunt>  UE (7 milioane tone)<  Rusia (4 mil. tone)<  Turcia (2,2 mil. tone)<  Ucraina (1,5 mil. tone).

Stocurile finale au sc\zut la 1,3 milioane tone, de la 1,6 milioane tone.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 13/2024

Pre]uri [i pie]e Produc]iile mondiale în anul de pia]\ 2023/2024

Marii produc\tori de rapi]\. Total> 88 milioane tone

Produc]ia de cereale este prognozat\ s\ ating\ 2.809 milioane tone, cu 64 milioane tone mai mare fa]\ de cea din 2022/23.

Produc]ia de cereale furajere va fi de 1.507 milioane tone, cu 61 mil. tone mai mare fa]\ de anul trecut.

Produc]ia de orez va fi 515 milioane de tone, mai mare aproape 1 milion de tone fa]\ de anul trecut.

Sorgul va ajunge la 60 milioane tone, cu 4,3 milioane tone mai mult ca în 2022/23.

Produc]ia de orz se a[teapt\ s\ fie de 142 milioane tone, mai mic\ cu 7,4 milioane tone fa]\ de cea din 2022/23.

Semin]ele oleaginoase vor fi în jur de 658,7 milioane tone, cu 21 milioane mai mult fa]\ de 2022/23.

Produc]ia de soia va ajunge la 397 milioane tone, cu 19 milioane mai mare decât în 2022/23.

Produc]ia de rapi]\ este apreciat\ la 88 milioane tone, cu 0,8 milioane tone mai mic\ fa]\ de 2022/23.

Floarea-soarelui va ajunge la 55 milioane tone, mai mare cu 2,5 mil. tone fa]\ de cea din 2022/23.

Produc]ia de arahide este estimat\ la 50,5 milioane tone, egal\ cu cea din 2022/23.

Produc]ia de bumbac fibr\ va fi de 113 milioane tone, în sc\dere cu 2 milioane tone.

Estim\rile de mai sus au fost f\cute de USDA [i se bazeaz\ pe datele de produc]ie disponibile pân\ pe 8 martie 2024.

20

88 milioane tone de rapi]\ Produc]ia mondial\ de rapi]\ anun]at\ de americani în raportul pe luna martie privind pia]a oleginoaselor ajunge la 88 milioane tone, mai mare cu 0,6 milioane tone fa]\ de estimarea de luna trecut\.

Produc]ia mondial\ de [roturi din rapi]\ este evaluat\ la 48,5 milioane tone, mai mare cu 1,5 mil. tone fa]\ de 2022/23.

Principalii consumatori>  UE (25,2 milioane tone)<  China (19,3 milioane tone)<  India (12,2 milioane tone)<  Canada (11,4 milioane tone)<  Japonia (2 milioane tone).

Primii 5 mari produc\tori de [roturi sunt>  UE (14 milioane tone)<  China (11 milioane tone)<  India (6,4 milioane tone)<  Canada (6,2 milioane tone)<  Japonia (1,2 milioane tone).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,5 milioane tone. }\ri importatoare>  UE (5,3 milioane tone)<  China (3,4 milioane tone)<  Japonia (2 milioane tone).

Stocurile de semin]e de rapi]\ vor fi de 8 milioane tone, mai mici cu 0,7 milioane tone ca anul trecut.

{roturi

Cel mai mare exportator de [roturi este Canada, cu 5,4 milioane tone.

La importatori avem China, cu 2,5 milioane tone.

Cei mai mari consumatori sunt> UE (14 milioane tone), China (13,5 milioane tone), India (4,7 milioane tone), Japonia (1,2 milioane tone).

Stocurile mondiale de [roturi din semin]e de rapi]\ sunt estimate la 1,5 milioane tone.

Profitul Agricol 13/2024

CULTURI

VEGETALE

Prognoza meteo> sunt a[teptate ploi abundente în perioada 8 - 22 aprilie Conform estim\rilor meteorologice pentru urm\toarele patru s\pt\mâni, realizate de ECMWF - Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durat\, prezentate de ANM, în România vremea se va înc\lzi mai mult decât de obicei, în aceast\ perioad\. În schimb, precipita]iile vor fi excedentare în perioada 8 - 22 aprilie [i în media perioadei (media lunilor aprilie din anii 2004 - 2023), în ultima s\pt\mân\.

Pe s\pt\mâni, lucrurile arat\ dup\ cum urmeaz\> S\pt\mâna 01.04 - 08.04.2024> valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru aceast\ Profitul Agricol 13/2024

s\pt\mân\, pe întreg teritoriul României. Cu excep]ia regiunilor nord-vestice, unde cantit\]ile de precipita]ii vor fi în general apropiate de cele normale, regimul pluviometric va fi deficitar, mai ales în sud-vestul teritoriului.

S\pt\mâna 08.04 - 15.04.2024> Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval, la nivelul întregii ]\ri.

Cantit\]ile de precipita]ii estimate pentru aceast\ perioad\ vor fi excedentare în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane.

S\pt\mâna 15.04 - 22.04.2024> Temperatura medie a aerului va avea

valori u[or mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ]\ri. Regimul pluviometric va fi u[or excedentar, în cea mai mare parte a ]\rii.

S\pt\mâna 22.04 - 29.04.2024> Mediile valorilor termice se vor situa u[or peste cele specifice pentru aceast\ s\pt\mân\, pe întreg teritoriul României. Cantit\]ile de precipita]ii vor fi în general apropiate de cele normale pentru aceast\ perioad\, în cea mai mare parte a ]\rii.

Robert VERESS 21

CULTURI VEGETALE

:n Satu Mare, campania decurge foarte bine La începutul lunii aprilie, campania de prim\var\ decurge foarte bine în Satu Mare.

Sem\natul pe cele 30.000 de ha de floarea-soarelui [i 70.000 de ha la porumb era aproape de final.

Se seam\n\ într-o veselie, dar în continuare, pentru ca evolu]ia culturilor s\ mearg\ bine, sper\m ca ploile s\ persiste în acela[i ritm, f\r\ s\ fie în exces”, spune Ioan Cioltean, directorul Direc]iei Agricole Jude]ene Satu Mare.

Pe câmp, situa]ia este foarte bun\, în ceea ce prive[te rezerva de ap\. În lunile noiembrie [i decembrie, au c\zut peste 100 de litri pe metru p\trat, în ianuarie, 50 de litri, în februarie, 26 de litri, iar în martie, 39 de litri pe metru p\trat.

Totu[i, cerin]ele de umiditate încep s\ fie din ce în ce în ce mari pentru culturile de toamn\, dar nu [i pentru cele de prim\var\, porumbul, floarea-soarelui, soia, care acum se îns\mân]eaz\.

Grâul este foarte bine dezvoltat, iar rapi]a avea butonul floral format.

“Preconiz\m c\, pân\ în 7-8 aprilie, vor ap\rea primele flori, dac\ temperaturile vor continua s\ fie ridicate”, crede Cioltean.

P\ioasele au 30-40 de cm în\l]ime.

“Culturile de toamn\ încep s\-[i intensifice consumul de ap\ [i nutrien]i, fiindc\ vremea este cald\ [i plantele explodeaz\. Le trebuie [i 22

Ing. Ioan Cioltean, directorul DAJ Satu Mare

mâncare, [i umiditate. Foarte bine merg treburile în agricultur\ la noi”.

Fiindc\ ploile nu au fost în exces, nu au fost nici probleme cu intratul în sole. Agricultorii au reu[it s\ aplice fertiliz\rile [i tratamentele la timp.

Totul a fost în grafic. Au mai fost unele nop]i cu temperaturi negative [i se sper\ s\ nu fie afectat\ pomicultura.

R\mâne de v\zut. Florile nu au fost prea deschise. În Satu Mare, în anul agricol 2023 - 2024, sunt sem\nate 23.000 de ha cu rapi]\ [i 40.000 de ha cu grâu.

Un risc în culturi a fost atacul [oarecilor, care a persistat înc\ din toamna anului 2023, dar nu a pus în pericol mare plantele.

Fermierii au aplicat rodenticide [i nu sunt probleme, nici cu bolile [i nici cu d\un\torii.

“Sper\m s\ ]in\ vremea cu noi, s\ fie toate bune în continuare, fiindc\ astfel culturile promit mult. Perspectivele sunt foarte bune pentru anul 2024, la începutul lunii aprilie”, este de p\rere [eful DAJ.

Totu[i exist\ o team\, s\ nu vin\ cumva seceta. Din luna aprilie, pierderile de umiditate se vor accentua, fiindc\ se anun]\ cre[teri de temperaturi [i intensific\ri de vânt.

Doar pre]urile la cereale nu merg prea bine. Grâul se vinde cu 0,70 de lei, atunci când se mai vinde, iar pre]ul pe kilogramul de porumb este pu]in mai sus, dar totul evolueaz\ în func]ie de pre]ul de la burs\. {ansa multora este faptul c\, în Satu Mare, exist\ o capacitate de depozitare de peste 800.000 de tone de cereale, de aceea nici nu se gr\besc s\ vând\, în speran]a unor pre]uri mai bune.

“Oricum nu se poate vorbi de un volum mare de vânz\ri, fiindc\ produc\torii prefer\ s\ nu vând\ dac\ au condi]ii de p\strare”, este mesajul lui Ioan Cioltean.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 13/2024

CULTURI VEGETALE

În Bihor, 91.000 de ha cu porumb [i 35.000 cu floare Conform Direc]iei Agricole din Bihor, anul acesta ;n tot jude]ul vor fi sem\nate 91.000 de ha cu porumb [i 35.000 de ha cu floarea-soarelui.

P

entru anul 2024, în Bihor, sunt perspective optimiste în ceea ce prive[te culturile de toamn\. În luna martie, situa]ia este foarte bun\, au fost ploi exact când trebuie, exist\ umiditate, plantele evolueaz\ foarte bine [i fermierii sunt satisf\cu]i.

Marea problem\ o reprezint\ pia]a de cereale, care nu merge deloc

Marius {tefan, director adjunct al Direc]iei Agricole Jude]ene Bihor

24

bine.

“65 de bani la kilogramul de grâu la recoltare, în aceast\ var\”, spune Marius {tefan, directorul adjunct al DAJ Bihor. Speran]a st\ ;n rapi]\, care promite un pre] bun.

“Bineîn]eles c\ acestea sunt previziuni, fiindc\ nu po]i fi sigur pe nimic în agricultur\. Dac\ pân\ la recoltarea intervine o calamitate, poate distruge tot, iar pierderile pot fi extraordinare.

Atunci, scade produc]ia [i pre]urile se schimb\”, este de p\rere Marius {tefan. :n luna martie, pia]a merge foarte greu, se v=nd cantit\]i mici, iar mul]i prefer\ s\ r\mân\ cu cerealele în magazii ori silozuri, în speran]a unor pre]uri mai bune.

57.600 de ha cu grâu, 20.000 de ha cu rapi]\ Culturile de toamn\, grâul, orzul [i rapi]a, se prezint\ foarte bine în vegeta]ie, în luna martie. :n jude] nu exist\ secet\ în sol, iar plantele au rezerve din bel[ug de ap\ pentru a se dezvolta. Nu sunt nici b\ltiri serioase, care s\ creeze probleme. În toamn\, au fost sem\nate 57.600 de ha cu grâu, 20.000 de ha cu rapi]\, 4.390 de ha cu orz, 3.320 ha cu orzoaic\. În total, au fost cultivate cu diferite culturi peste 107.000 de ha, în toamna lui 2023.

Acum, în martie, temperaturile sunt extrem de fluctuante, cu diferen]e de la o zi la alta sau de la noapte la zi chiar cu 10 -15°C, iar aceste contradic]ii extraordinare produc [ocuri termice plantelor.

Gheorghe MIRON

Marin Iag\r lucreaz\ 240 de ha [i cultiv\ rapi]\, grâu porumb [i floarea-soarelui, la Tinca, Bihor.

Este de p\rere c\, dac\ va continua s\ fie timp frumos, nu va dura prea mult, iar rapi]a va înflori, pân\ în 10 aprilie. Plantele au deja 70-80 cm în\l]ime.

Rapi]a arat\ atât de bine datorit\ faptului c\ în luna februarie temperaturile au fost mai mult pozitive, a fost [i umiditate. A avut c\ldur\ [i hran\. A [i plouat. Au fost 200 de litri pe metru p\trat în Bihor. Numai în ianuarie [i în decembrie a mai fost frig.

Grâul evolueaz\ [i el spectaculos. Era înfr\]it aproape în toate parcelele. În aceast\ prim\var\, cea mai mare amenin]are la rapi]\ a fost g\rg\ri]a tulpinilor, Ceutorhynchus, pentru care Marin Iag\r a trebuit s\ aplice dou\ tratamente cu insecticid, la o diferen]\ de opt zile.

“A fost un atac de Ceutorhynchus nemaiv\zut. În capcane nu c\deau cinci-[ase, ca de obicei, ci au fost 50-60 de insecte”, a spus fermierul.

Tot la rapi]\, Iag\r urmeaz\ s\ intre cu înc\ un tratament pentru purici [i pentru un alt d\un\tor, Melinghetes.

Va aplica un insecticid de contact [i unul sistemic.

“A[tept\m s\ se mai înc\lzeasc\, iar dup\ o s\pt\mân\ dou\, vom intra [i cu un fungicid la rapi]\. În 2023, am sc\pat cu dou\ tratamente la Melinghetes, dar în 2022, am dat cinci”, a ad\ugat fermierul.

Profitul Agricol 13/2024

CULTURI VEGETALE

Structura culturilor pentru sudul ]\rii Prezent\ în majoritatea statelor europene, dar [i în afara Uniunii, în Rusia, Ucraina, Argentina, China, Noua Zeeland\ [i Australia (unde anul trecut a achizi]ionat activele de semin]e de grâu ale BASF), compania francez\ RAGT are, de 14 ani, o activitate consistent\ în România. Portofoliul include toate speciile principale [i secundare din segmentul de cultur\ vegetal\.

sunt din ce în ce mai solicita]i hibrizii din grupele FAO 380-400 [i chiar 420. Cu toate c\ acest fapt pune probleme din punctul de vedere al umidit\]ii la recoltare.

“Pentru a nu cheltui cu uscarea, unii ajung s\ recolteze chiar [i în luna februarie a anului urm\tor.” În sudul ]\rii se observ\ o cerere mai mare anul acesta pentru hibrizii semitimpurii, grupele FAO 300-330, maxim 350.

“Din punctul meu de vedere, la o suprafa]\ începând cu 300 de ha de porumb, în condi]ii de neirigat, este recomandabil s\-]i împar]i riscurile, cultivând dou\ [i chiar trei grupe de maturitate> FAO orumbul [i grâul sunt principalele 300-350, FAO 350-400 [i FAO 400-450”.

Pentru sudul, estul [i sud-estul ]\rii, produse din portofoliul RAGT România. Cu campania de pri- Arghir anticipeaz\ c\ vor cre[te suprafe]ele m\var\ aproape de start, Cristian Arghir, de culturi de toamn\.

“Dac\ a[ fi manager de ferm\ în sudul directorul companiei, spune c\ vede o ]\rii, a[ opta pentru o structur\ cu 70-80% sc\dere destul de drastic\ a suprafe]ei culculturi de toamn\. Pentru culturile de tivate cu porumb la nivel na]ional.

“Probabil va sc\dea sub dou\ milioane prim\var\ m-a[ orienta [i în func]ie de conde ha. Chiar dac\ observ\m o cre[tere a textul pie]ei, de cel climatic. Cu mare cererii în zonele de centru, vest [i nord aten]ie la cheltuieli. În principiu, porumb a[ cultiva doar la vest, unde am câ[tigat teren, pierde teren în sud, unde e secet\. Suprafe]ele de porumb irigat. La neirigat m\ gândesc la sorg, au sc\zut [i în alte ]\ri UE dintre cele culti- floarea-soarelui, maz\re de prim\var\ [i vatoare de porumb, cu prec\dere în toate orzoaic\ de prim\var\. Apropo, suntem nr.

1 mondial la orzoaic\ de bere, cu RGT zonele afectate de secet\ în ultimii ani”. În centrul [i nord-vestul ]\rii, unde, pân\ Planet”. în urm\ cu câ]iva ani, erau prefera]i hibrizii Robert VERESS semitimpurii, grupele FAO 300-350, acum

P

RAGT e lider de pia]\ la sorg, cu o cot\ de peste 30%. Îns\ Cristian Arghir consider\ c\ sorgul va r\mâne o cultur\ de ni[\, cu aproximativ 10.000 de ha cultivate la nivel na]ional. Principalul motiv r\mâne dificultatea valorific\rii.

“Recomand cultivarea sorgului în condi]ii intensive. Avem fermieri din vestul ]\rii care ob]in frecvent produc]ii de 8 t/ha. Pre]ul sorgului e, în general, cu circa Profitul Agricol 13/2024

15% mai mic decât al porumbului, dar [i cheltuielile pe hectar sunt mai mici.

Dac\ se face o medie pe minim trei ani, preferabil cinci ani, a profitabilit\]ii sorgului în compara]ie cu porumbul, sorgul iese în avantaj în zonele secetoase.

Anul trecut, de pild\, în pofida condi]iilor pe care le [tim, cei care au mizat pe sorg au ie[it în profit”.

Cristian Arghir, director RAGT

25

CULTURI VEGETALE

Solu]ii de combatere a buruienilor în postemergen]\ la porumb Alexandra Maria PETCUCI Category Marketing Manager Fungicides & Herbicides, Corteva Agriscience

A[a cum am v\zut în ultimii ani, condi]iile climatice din prim\var\ sunt din ce în ce mai provocatoare pentru fermieri în ceea ce prive[te combaterea buruienilor din cultura porumbului. Avantajele erbicid\rii în postemergen]\ au un aport important în alegerea erbicidului.

De asemenea, spectrul de buruieni [i dominan]a acestora sunt aspecte foarte importante atunci când ne gândim care sunt posibilit\]ile de combatere a buruienilor.

pal (42,9% nicosulfuron ¡ 10,7% rimsulfuron)< l erbicide complete care controleaz\ buruienile monocotiledonate anuale [i perene [i dicotiledonate anuale [i perene> Principal Plus (9,2% nicosulfuron ¡ 55% dicamba ¡ 2,3% rimsulfuron), Principal Forte (6,25% nicosulfuron, 3,13% rimsulfuron, 51,04% dicamba, 3,13% isoxadifen-etil).

P

osibilitatea de a nu depinde de precipita]ii, posibilitatea de a vedea buruienile care trebuie comb\tute [i pretabilitatea fa]\ de toate tipurile de lucr\ri ale solului sunt doar câteva dintre cele mai importante avantaje ale aplic\rii erbicid\rii în postemergen]\ la cultura porumbului.

Compania Corteva Agriscience de]ine un portofoliu complet în combaterea buruienilor în postemergen]\, când plantele de porumb [i buruienile sunt r\s\rite, începând de la faza de 2 frunze a culturii porumbului [i pân\ la faza de 9 frunze> l erbicide care controleaz\ buruienile monocotiledonate anuale [i perene [i dicotiledonate anuale> Princi-

26

erbicide care controleaz\ buruienile dicotiledonate anuale [i perene> Mustang (6,25 g/l florasulam ¡ 300 g/l acid 2,4-D EHE).

Din punctul de vedere al perioadei de aplicare a erbicidelor destinate combaterii buruienilor din cultura de porumb din portofoliul Corteva, aceste pot fi clasificate astfel> - erbicide cu aplicare în postemergen]\, stadiul de 4-6 frunze ale cull

turii porumbului - Principal Forte, Principal, Mustang [i Principal Plus< - erbicide cu aplicare în postemergen]\ târzie, stadiul de 6-8 frunze ale culturii porumbului - Principal.

Erbicide precum Principal Forte Tehnologia complet\ împotriva buruienilor [i Principal Plus - Solu]ia “total\” în combaterea buruienilor graminee [i cu frunz\ lat\ au un spectru complet de combatere a buruienilor monocotiledonate [i dicotiledonate, inclusiv a buruienilor problem\ precum> costrei, mohor, pir, p\l\mid\, volbur\ [i samulastr\ de floarea-soarelui.

Anul trecut, compania Corteva a lansat erbicidul Principal Forte, destinat combaterii în postemergen]\ a buruienilor atât monocotiledonate, cât [i dicotiledonate din cultura porumbului.

Noutatea [i caracteristicile principale ale acestui nou erbicid sunt urm\toarele> l tehnologia Safener încorporat\ în formularea produsului l fereastr\ mai mare de aplicare a produsului l combina]ie unic\ de substan]e active.

Erbicidele din portofoliul Corteva destinate combaterii buruienilor din cultura porumbului cu aplicare în postemergen]\ se preteaz\ foarte bine în contextul agriculturii digitale, prin aplicarea localizat\ [i particularizat\ a produselor doar acolo unde buruienile sunt prezente.

Utiliza]i cu încredere produsele companiei Corteva ce se pot aplica în postemergen]\ pentru combaterea buruienilor din cultura porumbului!

Profitul Agricol 13/2024

CULTURI VEGETALE

Ion Neculcea> Trebuie s\ intervenim cât mai precis asupra chimiei solului Romchim Protect, din Filipe[ti, Bac\u, e o afacere rom=neasc\, pornit\ de la zero. Acum are ;n portofoliu produse pentru agricultur\, avia]ie, construc]ii [i pharma. :n agricultur\ s-a axat pe substan]e pentru nutri]ia plantelor ce ofer\ un sprijin pre]ios pentru fermieri, fiind, totodat\, prietenoase cu mediul.

Sta]iunile de cercetare au confirmat [tiin]ific ceea ce clien]ii majoritatea ferme mari au constatat faptic.

De pild\, auxina poate cre[te productivitatea chiar [i cu peste 35%. Mai multe afl\m de la directorul Ion Neculcea.

- Cât de complex\ este instala]ia pentru fabricarea auxinei?

- Este multifunc]ional\, un robot formidabil. Totul este automatizat, 90% din proces fiind efectuat de robot. Din câte [tiu, ar mai exista o instala]ie asem\n\toare în Abu Dhabi, ce apar]ine unui [eic care ar produce cerneal\ personalizat\. Tocmai la asta probabil se referea fostul pre[edinte Traian B\sescu când a spus c\ [tie semn\tura de pe un anume document, fiindc\ a folosit o cerneal\ special\.

Fiecare instala]ie este automat\, inclusiv cea pentru biostimulatori [i îngr\[\minte lichide. Toate instala]iile sunt multifunc]ionale, se spal\ automat [i apoi pot produce, de exemplu, ignifugan]i, degivran]i sau alte produse chim28

ice speciale. O uzin\ conven]ional\ de îngr\[\minte granulare se întinde pe o suprafa]\ de câteva zeci de hectare, îns\, cu doar câteva etaje de instala]ii moderne, cu o în\l]ime de 22 de metri [i o suprafa]\ de pu]in peste 1000 mp, putem produce, dac\ am lucra în flux continuu, aceea[i cantitate de NPK cât producea fabrica de îngr\[\minte de la Bac\u în perioada de glorie.

- Cât a costat toat\ aceast\ investi]ie?

- Probabil 20 de milioane de euroo.

Foarte multe le-am executat ;n regie proprie [i astfel am f\cut mari economii. Acum avem pe tapet un alt proect de amploare, respectiv punerea în func]iune a unei instala]ii de fabricare a îngr\[\mintelor lichide, unde vom produce aproximativ 100.000 de litri pe or\. Scopul nostru este s\ devenim cel mai mare produc\tor de îngr\[\minte lichide pentru sol, îngr\[\minte foliare [i biostimulatori din regiune.

- Deveni]i un concurent serios al importatorilor.

- Consider\m c\, odat\ finalizat acest proiect, distribuitorii de inputuri nu vor mai fi nevoi]i s\ transporte apa din vestul Euroopei, cunoscut fiind faptul c\ îngr\[\mintele lichide au în formulare aproximativ 30% substan]\ activ\ [i restul ap\. Marii fermieri pot veni la noi s\ le formul\m îngr\[\minte personalizate în func]ie de pH-ul solului, de lipsa nutrien]ilor din sol [i, nu în ultimul rând, de cerin]ele de nutrien]i pentru fiecare cultur\ în parte.

Filosofia noastr\ este s\ intervenim cât mai precis asupra chimiei solului, s\

aplic\m cantit\]i cât mai reduse de fertilizan]i, dar cu eficien]\ maxim\. Noi producem un îngr\[\mânt dup\ o formul\ unic\, respectiv cu rol de nutrient în via]a plantelor, dar [i de reglare a pH-ului solului, conform cerin]elor speciilor de plante.

- Pe fermieri reu[i]i s\-i convinge]i de valabilitatea acestor tehnologii?

- Mul]i fermieri ne cunosc [i cump\r\ exclusiv de la noi. Nu sunt produse ieftine, dar nici scumpe. Iar rezultatele vorbesc de la sine. Un fermier din sudul Moldovei a folosit 73 kg de Azosulf/ha pentru înfiin]area culturii de grâu, iar pe alt lot a administrat 200 kg/ha din îngr\[\mântul pe care ;l folosise p=n\ atunci. Grâul a fost sem\nat în aceea[i zi, cu aceea[i tehnologie. Planta premerg\toare a fost porumbul pentru ambele sole. În prim\var\, a administrat diferen]a pân\ la 200 kg de Azosulf, iar pe lotul martor a completat cu alte 200 de kilograme de ;ngr\[\m=nt clasic. Deci 400 de kg în total. Cum erau pre]urile atunci, cheltuiala cu Azosulf fusese 600-700 lei/ha, cea cu ;ngr\[\m=nt clasic 1.200 lei/ha. Grâul tratat cu Azosulf s-a dezvoltat excelent, cu spice mari, iar produc]ia ob]inut\ pe lotul cu Azosulf a fost peste produc]ia de pe lotul unde s-au aplicat 400 kg/ha.

- Pia]a e invadat\ de tot felul de fertilizan]i care promit minuni, dar nu dau rezultate. Dimpotriv\, au efect invers. Substan]ele pentru agricultur\ se omologheaz\ chiar f\r\ niciun fel de exigen]e?

- Agricultura nu este o joac\. Îi dai un produs prost unui fermier care [i Profitul Agricol 13/2024

CULTURI VEGETALE produsul. Totul pornea de la acea substan]\ pe care cei din echip\ au neglijat-o. A[a c\, ;n 2019, are loc summitul G20 la Dubrovnik în domeniul cercet\rii [tiin]ifice. Am fost invita]i.

Erau acolo cei mai boga]i oameni de pe planet\ [i cele mai mari companii. {i un punct invizibil pân\ atunci> RomChim Protect. Pe un ecran cât peretele, au ap\rut pe rând globul p\mântesc, harta Euroopei, a României [i, în final, Filipe[ti, cu denumirea produsului. E greu de descris emo]iile tr\ite> reu[isem s\ pun atunci România pe harta lumii în domeniul fabric\rii degivran]ilor pentru aeronave. Nici o ]ar\ din Euroopa Central\ [i de Est, nici m\car Federa]ia Rus\, Uniunea Sovietic\ nu reu[iser\ o astfel de performan]\. Ast\zi suntem prezen]i în ghidul FAA, iar ca o parantez\, vreau s\ v\ spun c\ niciun comandant de aeronav\ nu zboar\ spre destina]ie dac\ nu se folose[te un anumit produs care se afl\ în acel ghid.

Ion Neculcea

a[a e b\tut de secet\ [i de pre]uri, [i iai pr\jit toat\ cultura... Dar mai sunt [i al]i factori care ar trebui lua]i în calcul.

De exemplu, nu trebuie s\ fie prea cald când se împr\[tie ureea. Ideal ar fi s\ aib\ umiditate în sol [i temperatura aerului s\ fie sub 10 grade. Mul]i fermieri aplic\ ureea pe z\pad\ pentru a evita evaporarea azotului, de[i acest lucru e interzis, fiind cunoscut faptul c\ fenomenul de evaporare este accentuat când temperaturile cresc.

Plecând de la acest considerent, am ales ni[a cu tehnologia “uree acoperit\ cu NutriCharge”, ce reduce la maxim evaporarea. Mai avem acolo un polimer cu poliacrilat de potasiu, care re]ine apa ;n sol. Principiul de func]ionare e acela[i cu al cristalelor de poliacrilat de sodiu, ce se introduc între straturile scutecelor, ca s\ re]in\ urina. NutriCharge e ultima tehnologie.

Aplici tehnologii, ob]ii produc]ii mari, chiar [i în condi]ii mai vitrege. Sunt fermieri care au aplicat NPK 15-30-15 cu Nutricharge [i au ob]inut 8 tone de porumb la hectar în condi]ii de secet\.

Profitul Agricol 13/2024

- Am auzit c\ RomChim Protect este membru G20. Cum a]i ajuns acolo?

- Lucram de mai bine de 10 ani la un produs pentru alt domeniu. În 2013, în ajunul Anului Nou, ;nainte de a ciocni cupa de [ampanie cu cei apropia]i, mi-am propus ca anul ce va urma s\ finalizez formula. Eram atât de preocupat de proiect, încât nu m\ mai puteam gândi la altceva. A[a c\, de ;ndat\ ce s-a f\cut zi, am urcat în ma[in\ [i am venit la laborator. {i am descoperit care este substan]a ce trebuie introdus\ în formul\ pentru a crea produsul dorit. Aparatele ar\tau c\ m\ aflam pe drumul cel bun, îns\ rezultatele aveau s\ apar\ dup\ mul]i ani de cercetare. Apoi, am f\cut rost de o substan]\ similar\ de la o firm\ din Italia. Rezultatele au fost [i mai bune, dar tot nu era ce trebuia. Formula la care lucram era un produs pentru degivrarea aeronavelor. În acel moment, erau 4 produc\tori în lume> SUA, Germania, Fran]a [i Anglia. În final, dup\ mult\ munc\, am reu[it s\ realiz\m

- Ce nout\]i preg\ti]i?

- Derul\m un proiect ce urm\re[te înfiin]area unei platforme de studiu privind eficien]a nutrien]ilor în func]ie de reac]ia solului [i a materialului genetic utilizat. Vom pune în aplicare cele mai avansate tehnologii de monitorizare a procesului de dezvoltare a plantelor [i via]a lor, de la faza de embrion [i pân\ la faza final\, respectând legea optimului [i disponibilitatea nutrien]ilor în solurile acide, bazice sau neutre. Fermierii vor avea astfel posibilitatea s\ urm\reasc\ în orice moment, prin intermediul tehnologiei video, evolu]ia diferitelor specii sau soiuri de plante.

Dar din toate proiectele realizate pân\ acum, cred eu c\ niciunul nu se va ridica la anvergura proiectului ce se va finaliza în 2025, va fi o surpriz\ de propor]ii. Mai mult nu v\ pot spune...

Viorel PATRICHI 29

CULTURI VEGETALE

foto> AdobeStock

C\derea plantelor la grâu, dup\ vânt (vedere din dron\)

30

foto> AdobeStock

Culturile actuale de cereale p\ioase sunt orientate c\tre ob]inerea de produc]ii cât mai ridicate. Automat, tehnologia folosit\ va include o fertilizare de top [i densit\]i mari la sem\nat. Fenomenul de c\dere a plantelor va fi una dintre probele pe care o astfel de cultur\ trebuie s\ le dep\[easc\. C\derea plantelor cauzeaz\ pierderi majore, atât cantitative, cât [i calitative.

S-au raportat cazuri în care c\derea plantelor de cereale în stadiul de înspicare au provocat daune de 75% din totalul suprafe]ei cultivate.

Problema apare în func]ie de mai mul]i factori> arhitectura soiului, condi]iile meteo pân\ la recoltare, istoricul solei, tehnologia folosit\.

Printre cauzele cele mai frecvente care produc acest fenomen se num\r\ fertilizarea dezechilibrat\. Excesul de azot produce alungirea exagerat\ a internodurilor bazale [i o cre[tere vegetativ\ exagerat\.

Unul dintre efecte este sl\birea ancor\rii plantei în sol [i fragilitatea tulpinii, care, având o arhitectur\ mai pu]in robust\, nu poate sus]ine partea superioar\ a plantei [i se frânge la ac]iunea factorilor mecanici (vânt, ploi toren]iale, furtuni, grindin\).

Noul regulator de cre[tere [i dezvoltare a plantelor, Terplex EC (concentrat emulsionabil), are rolul de a

C\derea plantelor la orz

foto> Dreamstime

Terplex

previne c\derea cerealelor, sus]ine productivitatea

C\derea plantelor la secar\, dup\ grindin\ (vedere din dron\)

scurta [i rigidiza tulpinile cerealelor, în vederea prevenirii c\derii plantelor.

Pentru a preîntâmpina impactul negativ provocat de acest fenomen, speciali[tii Kwizda Agro Romania recomand\ efectuarea tratamentelor cu produsul recent lansat, a c\rui formulare are la baz\ substan]a activ\ trinexapac - etil. Aceasta reduce elonga]ia celulelor, corectând astfel procesele vegetative exagerate la grâu, orz, secar\ [i triticale.

Terplex EC este absorbit foliar, prin frunze [i tulpini, [i prezint\ mod

Recomand\rile pentru fiecare cultur\ sunt urm\toarele>  la grâu [i triticale> 0,3 - 0,6 l/ha (BBCH 25 - 30)<  la secar\> 0,3 - 0,6 l/ha (BBCH 25 - 30)<  la orz> 0,5 - 0,75 l/ha (BBCH 25 - 30). de ac]iune sistemic, cu translocare acropetal\ c\tre ]esuturile meristematice (de cre[tere), unde, prin inhibarea sintezei acidului giberelic, opre[te alungirea excesiv\ a internodurilor, f\r\ s\ intervin\ asupra lungimii r\d\cinilor [i a greut\]ii plantei. În mod firesc, soiurile cu talie înalt\, mai predispuse la c\dere, reac]ioneaz\ cel mai bine la ac]iunea produsului, care se aplic\ o singur\ dat\ pe sezon.

Pentru rezultate optime, aplica]i Terplex EC la începutul alungirii tulpinii, adaptând dozele la nivelul de fertilizare, genetic\ [i la condi]iile de vegeta]ie.

Profitul Agricol 13/2024

CULTURI VEGETALE

Daniel Gheordunescu, noul pre[edinte APAD, are un plan pentru iriga]ii Joi, la Constan]a, Adunarea General\ a APAD - Asocia]ia Produc\torilor Agricoli din Dobrogea - l-a ales în func]ia de pre[edinte pe fermierul Daniel Gheordunescu (Agro Gheordunescu). Acesta lucreaz\, al\turi de tat\l [i fratele s\u, peste o mie de ha la Mereni, jude]ul Constan]a. Pe lâng\ produc]ia agricol\, ferma Agro Gheordunescu se ocup\ [i cu comer]ul local de cereale, având facilit\]i de depozitare de 20.000 de tone.

Daniel Gheordunescu îi succede lui Theodor Ichim, care a devenit, în luna februarie, pre[edintele FAPPR, organiza]ie din care face parte [i APAD.

Mandatul lui Daniel Gheordunescu este pentru doi ani. Întrebat ce-[i propune s\ fac\ în calitate de lider al fermierilor dobrogeni, Gheordunescu spune c\ se va implica activ pentru a-[i convinge colegii s\ se organizeze în organiza]ii de ud\tori.

“S-a f\cut un calcul deja [i s-ar putea viabiliza infrastructura pentru irigarea a 100.000 de ha cu aproximativ 300 de milioane de euro. Îns\ ANIF nu poate demara investi]iile cât\ vreme nu exist\ OUAI-uri. Trebuie s\ rezolv\m cât de repede aceast\ problem\”.

Robert VERESS

China cultiv\ grâu OMG, cu un randament mai mare În ultimii ani, securitatea alimentar\ a reprezentat o prioritate de vârf pentru guvernul Chinei. Pe lâng\ utilizarea modific\rii genetice pentru a cre[te randamentul la grâu, se afl\ în proces de comercializare pe scar\ larg\ [i porumbul [i soia modificate genetic, pentru a-[i reduce astfel dependen]a de importuri.

Oamenii de [tiin]\ chinezi au produs grâu destinat panifica]iei, cu randament mai mare, potrivit unui articol publicat în cel mai recent num\r al Plant Biotechnology Journal.

Dup\ mul]i ani de cercet\ri, secven]ierea genomului grâului pentru panifica]ie, care este de peste cinci ori mai mare decât genomul uman, [i mai complex, a fost finalizat\.

32

Folosind editarea genomului cu ajutorul CRISPR-CAS9, cercet\torii de la mai multe institu]ii din China au m\rit lungimea [i greutatea bobului de grâu.

Este o descoperire care ar putea ajuta produc]ia mondial\ de pâine.

Grâul este cea mai cultivat\ cereal\ din lume, produc]ia [i consumul fiind estimate s\ ajung\ la aproape 800 de milioane de tone în anul de comercializare 2023/24, potrivit Departamentului pentru Agricultur\ al SUA.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 13/2024

CULTURI VEGETALE

Dumitru Manole finan]eaz\ un studiu despre no-till În ]\rile care au inventat aceste tehnologii nu se aplicau f\r\ iriga]ii.

Am v\zut tehnologia aplicat\ într-o ferm\ din vecin\tatea mea, unde nu sunt iriga]ii. E[ec total! Prin urmare, nu putem recomanda no-till în orice condi]ii pedoclimatice.

Convins c\ sem\natul direct, f\r\ prelucrarea solului, nu se potrive[te defel zonei în care î[i desf\[oar\ activitatea (Amzacea, jude]ul Constan]a) [i dornic s\ demonstreze riguros [tiin]ific acest lucru, Dumitru Manole a

oferit Universit\]ii Ovidius oportunitatea de a se implica în proiect.

“Au ap\rut fel de fel de sugestii, nu le spun altfel. No tillage, minimum tillage [i strip till, ca arme împotriva schimb\rilor climatice.

De aceea, lansez invita]ia Universit\]ii Ovidius s\ avem un punct de cercetare de la Amzacea.

Pun la dispozi]ie 10 ha [i utilajele necesare, pentru teste comparative, în condi]ii de neirigat, la care s\ participe orice student interesat. Toate costurile le va suporta societatea Sport Agra”, declar\ Dumitru Manole.

Robert VERESS

“Depozitul apocalipsei” din Norvegia prime[te semin]e din toat\ lumea Un depozit amenajat într-o zon\ din Arctica, acoperit\ de ghe]uri, pentru a salva de la extinc]ie culturile de plante agricole din lumea întreag\, a primit pe 28 februarie loturi de semin]e de la cel mai mare num\r de noi contributori de pân\ în prezent, a anun]at un administrator al acestei unit\]i îndep\rtate, informeaz\ Reuters.

Rezerva global\ de semin]e din Svalbard, depozitat\ în grote s\pate în permafrostul de pe insula norvegian\ Spitsbergen, aflat\ la jum\tatea distan]ei dintre Europa [i Polul Nord, reprezint\ un proiect lansat în 2008 ca o ultim\ solu]ie de rezerv\ pentru Profitul Agricol 13/2024

b\ncile de gene din lume, pentru a proteja plantele în fa]a riscurilor de r\zboi, boli [i schimb\ri climatice.

Camerele depozitului, care sunt deschise doar de trei ori pe an pentru a limita expunerea semin]elor la factorii de mediu din lumea exterioar\, sunt men]inute la o temperatur\ constant\ de -18 grade Celsius.

Depozitul arctic a primit de-a lungul anilor e[antioane din lumea întreag\ [i a jucat un rol esen]ial între 2015 [i 2019 în reconstruirea colec]iilor de semin]e avariate în timpul r\zboiului din Siria.

Pe 26 februarie, deponen]ii au transportat l\zi cu semin]e la intrarea în depozit, o structur\ lung\ [i îngust\, care iese în eviden]\ de pe un versant acoperit de z\pad\. Dou\zeci [i trei de b\nci de semin]e au participat la aceast\ opera]iune, nou\ din ele pentru prima dat\, acesta fiind cel mai mare num\r de contributori noi cu ocazia unui singur transport, a precizat Crop Trust, un ONG care administreaz\ depozitul împreun\ cu autorit\]ile din Norvegia.

Viorel PATRICHI 33

GR|DINA

VIA [i LIVADA Gheorghe Albu intr\ în top 10 produc\tori de vin Crama Nostalgic din Vii[oara, înfiin]at\ de Gheorghe Albu [i dezvoltat\ cu banii ob]inu]i din exploatarea celor 6.450 de ha de culturi vegetale, va intra în doi-trei ani în top 10 produc\tori na]ionali de vin. De la 360 de ha cu vie în prezent, Albu cre[te suprafa]a pân\ la 560 de ha anul viitor (înfiin]eaz\ zeci de ha chiar zilele acestea). Iar în trei ani, capacitatea de produc]ie a cramei va urca de la 3,2 milioane de litri la 5 milioane de litri.

În

paralel, î[i diversific\ [i mai mult afacerile, introduce în cultur\ sorgul, pe care îl va valorifica prin zootehnie (în prezent cre[te circa 4.000 de oi, pe care le hr\ne[te [i cu teascul r\mas din procesarea strugurilor), va construi o moar\ [i o instala]ie de congelare a aluatului. În crama din Vii[oara, grija pentru procesarea strugurilor, cule[i manual, este dus\ la extrem. În imensa hal\ unde sunt amplasate vinificatoarele muzica se aude neîncetat. O muzic\ clasic\, la volum ponderat. Gheorghe Albu crede (sau poate doar încearc\ s\ ne conving\) c\ “vinul este o fiin]\ vie, pe care e bine s\ o respec]i cu muzic\ în surdin\ [i întuneric”.

34

Gheorghe Albu

Recoltarea strugurilor se face manual. Procesarea se face cu echipamente [i tehnologii care nu sunt agresive. Prese cu membran\ pneumatic\, nu cu [urub, care produc un must cu suspensie de pulp\ de struguri. Separa]ia lichidului de pulp\ se realizeaz\ ulterior, în mai multe zile, gravita]ional.

Nu se folosesc filtre. Igienizarea vinificatoarelor se face cu abur fierbinte, nu cu solu]ii chimice.

Vinificatoarele clasice pentru procesarea strugurilor de vin ro[u au pistoane pneumatice, care preseaz\ periodic boabele [i pieli]ele în must.

Dar acesta este un procedeu agresiv, care duce la pierderi de resveratrol (un antioxidant prezent în strugurii negri/ro[ii). La solicitarea lui Albu, produc\torul italian al celulelor de vinificare a înlocuit pistoanele cu un ax pe care se plimb\ un dispozitiv care preseaz\ foarte u[or boabele. “Îi spun acestui dispozitiv «mâna lui bunicu». Produc\torul a patentat dis-

pozitivul cu denumirea «soft system».

Aceast\ procedur\ ne-a adus multe medalii de aur la concursurile interna]ionale, fiindc\ se dubleaz\ sau chiar se tripleaz\ con]inutul de resveratrol”.

Albu se implic\ în dezvoltarea turismului oenologic. Î[i întâmpin\ vizitatorii [i le vorbe[te ca cel mai performant ghid.

“Aducem cât mai mul]i vizitatori la cram\, le explic\m tehnologia de producere a vinului, despre importan]a consumului ponderat de vin. De fapt, vinul e chiar medicament, are rol de preven]ie. În primul rând datorit\ resveratrolului din vinul ro[u, o substan]\ antioxidant\ cu efect de 50 de ori mai puternic decât betacarotenul. Astfel se previne îmb\trânirea precoce [i cancerul, în primul rând cel de colon. Medicii le recomand\ b\rba]ilor cu afec]iuni de prostat\ un pahar de vin ro[u seara.

De asemenea, se recomand\ pentru hipertensivii de grad I, în loc de medicamente vasodilatatoare”.

Crama de la Vii[oara produce o gam\ foarte variat\ de vinuri. De fapt, produce mai multe game de vinuri.

Gama Maria, botezat\ dup\ numele so]iei [i al unei nepoate a lui Albu.

Gama Liliana, dup\ numele fetei sale.

Gama Conu' Albu, cea mai bine vândut\. Cuvée Ioan, dup\ numele fiului s\u, e un vin premiat la Bergamo. Luna, vin dulce, dat de numele pisicii sale, e produs în serie limitat\. E foarte c\utat dup\ ce Albu l-a prezentat în fa]a Principelui Radu, la Hotel Hilton.

Robert VERESS Profitul Agricol 13/2024

GR|DINA , VIA {I LIVADA

de la BASF> Solu]ii de încredere pentru legumicultori Cau¡i solu¡ii u¿or de integrat într-o schemå completå de protec¡ie fitosanitarå a legumelor?

Atunci, hai så vorbim despre Smart Technology!

Niciun fermier nu poate pune la îndoial\ importan]a protec]iei culturilor în domeniul legumiculturii.

Dar, ob]inerea unor recolte s\n\toase [i abundente necesit\ nu doar un efort sus]inut, ci [i o abordare diferit\ în combaterea bolilor [i a celorlalte organisme d\un\toare.

Un aspect important în aceast\ direc]ie este crearea unui plan de combatere pentru fiecare cultur\ înainte ca problemele cu bolile [i d\unatorii s\ apar\. Aceast\ abordare devine esen]ial\ pentru asigurarea sustenabilit\]ii [i eficien]ei activit\]ii unui fermier.

Profitul Agricol 13/2024

Ce reprezint\ un plan coerent de combatere a bolilor?

Cum v\ poate ajuta Smart Technology

Simplu spus, un plan de combatere înseamn\ o strategie detaliat\ pentru prevenirea [i gestionarea bolilor care pot afecta culturile legumicole.

Acest plan trebuie s\ fie adaptat specificului fiec\rei culturi, înainte de înfiin]area acesteia, [i fiec\rei boli care poate afecta recoltele, ]inându-se cont de factorii de mediu [i de d\un\torii specifici fiec\rei zone.

Compania BASF ofer\ solu]ii inovatoare prin intermediul noului concept Smart Technology.

Aceast\ tehnologie ofer\ posibilitatea aplic\rii unor solu]ii personalizate, în func]ie de nevoile specifice din ferm\. În cadrul portofoliului Smart Technology exist\ produse de ultim\ genera]ie, ce con]in substan]e active de ultim\ genera]ie.

Dintre aceste produse men]ion\m fungicidele>  Dagonis®,  Polyram®,  Cabrio® Top,  Signum,  erbicidul Stomp® Aqua [i  insecticidul Alverde®.

Fermierii care doresc s\ conceap\ un plan eficient de combatere a agen]ilor patogeni ar trebui s\ includ\ urm\toarele elemente>  Identificarea cu precizie a bolilor poten]iale care pot afecta cultura.  Evaluarea nivelului presiunii de infec]ie posibil pentru fiecare boal\ în parte, în func]ie de particularit\]ile anului agricol.  Implementarea unor m\suri agrofitotehnice preventive. Acestea pot fi extrem de eficiente în efortul de combatere a bolilor. Cele mai bune m\suri preventive sunt> o bun\ rota]ie a culturilor, folosirea soiurilor rezistente la boli, igiena cultural\, etc.

Planul de tratamente trebuie s\ cuprind\ fungicide cu moduri diferite de actiune, luând în calcul [i posibilit\]i de amestec pentru a combate mai multe organisme în acela[i timp. Schema de tratamente se adapteaz\ apoi pe parcursul sezonului în func]ie de situa]ia concret\ din câmp [i evolu]ia bolilor.

Num\rul ridicat de substan]e active cu mod diferit de ac]iune, precum [i caracteristicile unice ale acestora, permit combaterea unui spectru larg de organisme d\un\toare pentru un num\r mare de culturi horticole.

Integrând inteligent produsele BASF, Smart Technology permite fermierilor o optimizare a eficacit\]ii în combatere.

Smart Technology nu se rezum\ doar la produse inovatoare, ci îmbin\ tehnologia de ultim\ genera]ie cu o atent\ planificare, pentru a oferi o serie de avantaje specifice. Acestea conduc, în cele din urm\, la recolte bogate [i profituri mai mari pentru fermieri.

35

CRE{TEREA

ANIMALELOR Subven]iile la vaca de lapte [i carne ;n 2024 Pentru anul de cerere 2024, Planul Na]ional Strategic 2023-2027 cuprinde urm\toarele pl\]i> PD-07 - Cre[terea nivelului de bun\stare a vacilor de lapte, una din noile subven]ii APIA, introdus\ pentru prima oar\ anul trecut, denumit\ ecoschem\.

Cuantum estimat pentru anul de cerere 2024 1. Evitarea mulsului traumatic [i bun\starea ugerului, 70,24 euro/UVM< 2. S\n\tatea ongloanelor, 38,46 euro/UVM< 3. Îmbun\ta]irea zonei de odihn\, 22,13 euro/UVM. Total> 130,84 euro/UVM/an.

PD-08 - M\sur\ pentru bun\starea tineretului bovin la îngr\[at, cea de-a doua eco-schem\ din zootehnie, introdus\ din acest exerci]iu financiar.

Cele 3 tipuri de angajamente de bun\stare disponibile pentru tineretul bovin îngr\[at vor fi aplicate printr-o combina]ie de minim dou\, fiind obligatorie aplicarea angajamentului “cre[terea cu cel pu]in 15% a spa]iului alocat disponibil fiec\rui animal”.

Varianta 1> 1. cre[terea cu cel pu]in 15% a spa]iului disponibil alocat fiec\rui animal, exploatat în sistemul semintensiv 36

[i intensiv în stabula]ie - 174,04 euro/UVM< 2. asigurarea condi]iilor de confort sporite în zona de odihn\ a animalelor - 18,22 euro/UVM< Total> 192,26 euro/UVM. Varianta 2> 1. cre[terea cu cel pu]in 15% a spa]iului disponibil alocat fiec\rui animal - 174,04 euro/UVM< 3. asigurarea unor ra]ii furajere optimizate pentru cre[terea bun\st\rii [i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\ - 55,53 euro/UVM< Total> 229,57 euro/UVM. Varianta 3> 1. cre[terea cu cel pu]in 15% a spa]iului disponibil alocat fiec\rui animal - 174,04 euro/UVM< 2. asigurarea condi]iilor de confort sporite în zona de odihn\ a animalelor - 18,22 euro/UVM< 3. asigurarea unor ra]ii furajere optimizate pentru cre[terea bun\st\rii [i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\ - 55,53 euro/UVM. Total> 247,79 euro/UVM. PD-21 - Sprijin cuplat pentru venit - vaci de lapte.

Cuantum pentru 2024 - 342,06 euro/animal Cuantum minim - 296,12 euro/animal.

Cuantum maxim - 440,10 euro/animal.

PD-22 - Sprijin cuplat pentru venit-carne vit\.

Pentru anul 2024 - 282,35 euro/cap animal.

Cuantum minim, 190,82 euro/cap animal.

Cuantum maxim, 383,80 euro/cap animal.

Conform celei mai recente versiuni a Planului Na]ional Strategic (PNS), sprijinul financiar pentru cultivarea porumbului siloz va fi de 230 de euro pe hectar, în loc de suma anun]at\ ini]ial de 460 de euro.

Fermierii vor putea beneficia de subven]ia APIA pentru porumbul siloz începând cu anul 2024. Banii pentru porumbul de siloz reprezint\ o subven]ie în plus [i este binevenit\.

Sprijinul cuplat pentru porumb pentru siloz, interven]ia PD-26, se acord\ fermierilor care fac dovada c\ au realizat anual o produc]ie minim\ de 18 tone/ha< de]in animale (bovine) identificate [i înregistrate în BND în exploata]ii cu cod ANSVSA prin intermediul c\rora asigur\ cel pu]in o înc\rc\tur\ de 3 UVM/ha de cultur\/an de cerere [i mai dovedesc c\ cel pu]in produc]ia minim\ prev\zut\ la lit. d), ob]inut\ în ferm\, a fost stocat\ în vederea consumului destinat animalelor.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 13/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Rota Guido [i halele ei legendare Compania Rota Guido din Italia este, de 58 de ani, o prezen]\ consacrat\ ;n zootehnia mondial\.

Se poate spune c\ îmbin\ eficien]a tehnic\ din ferme cu estetica unor hale de anvergur\ pentru vaci, bivoli, p\s\ri, porci, oi, capre [i iepuri.

Structurile sale metalice prefabricate din o]el pot fi utilizate [i în sectoarele agricole, alimentare [i industriale în general.

iectul a fost conceput pentru respectarea bun\st\rii animalelor [i pentru rentabilitatea centrului zootehnic.

Este primul ad\post dintr-un proiect inovator pentru bun\starea animalelor. Datorit\ structurii sale arcuite, cu trei balamale [i o l\]ime de 33 de metri, extins\ pe 120 de metri lungime, ad\postul conceput [i construit de Rota Guido ofer\ spa]ii luminoase [i aerisite, îmbun\t\]ind semnificativ calitatea vie]ii animalelor.

Cu[etele model Comfort sunt dispuse pe 4 rânduri, cap la cap, pe paie moi. Aleea central\ de furajare faciliteaz\ accesul la hran\ [i asigur\ o distribuire corect\ [i u[oar\.

Trecerile ample, de 6 metri, dintre cu[ete, în apropierea ad\p\torilor [i a periilor duble motorizate pentru sc\rpinat, permit vacilor s\ circule,

oferind o mare libertate de mi[care tuturor celorlalte animale care doresc s\ treac\ [i s\ ajung\ la ap\, f\r\ s\ se team\ de vacile dominante, oferind o libertate maxim\ de mi[care.

Lucr\torii pot interveni u[or în caz de nevoie. Ad\p\torile rabatabile dintre cu[ete asigur\ apa proasp\t\ în orice moment. Plugurile racloare asigur\ cur\]area aleilor.

Este un ad\post gândit [i proiectat pentru 274 de vaci, cu maxim de confort pentru animale [i operatori.

Distinct, Rota Guido construie[te [i biocelule pentru producerea a[ternutului, perfect igienizat, f\r\ miros, ob]inut din gunoiul rezultat din separatorul de b\legar. Am v\zut aceast\ inven]ie de[teapt\ la Cremona.

Viorel PATRICHI

În

anul 2023, uzina Rota Guido, din Corte De Frati, Italia, a transformat 2.000 de tone de o]el în structuri necesare pentru ferme importante din întreaga lume. Conform datelor din primul trimestru al anului 2024, compania anun]\ “un record absolut în construc]ia fermelor zootehnice”. În sfâr[it, fiind lider în sectorul biogazului, Rota Guido proiecteaz\ [i construie[te instala]ii pentru tratarea gunoiului de grajd [i reducerea emisiilor de amoniac. În România, nu exist\ jude] unde s\ nu vezi profiluri zvelte de ferme construite cu aportul acestei companii. Printre realiz\rile recente se afl\ [i ferma fra]ilor Rusu de la Dude[tii Noi, jude]ul Timi[.

Este un ad\post pentru îngr\[area vitelor de carne, realizat în întregime din o]el. Grajdul este echipat cu u[i [i prelate motorizate pentru o ventila]ie natural\ pe tot parcursul anului, cu instala]ie pe lan]uri, cu circuit închis pentru îndep\rtarea dejec]iilor. Pro-

38

Profitul Agricol 13/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

CNAIR se ap\r\ ;n scandalul autostr\zii prin mijlocul fermei Dup\ apari]ia articolului “Autostrada strive[te un cresc\tor performant”, ;n num\rul trecut al revistei, Compania Na]ional\ de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) ne-a scris c\ nu este vina ei c\ nu a [tiut de ferm\, ci este vina autorit\]ilor locale, care nu au f\cut nicio referire la existen]a fermei de vaci cu lapte a lui Viorel Macovei din B\tine[ti, Vrancea.

traseul autostr\zii între pozi]iile kilometrice 11¡300 [i 11¡430, Prestatorul a aflat despre specificul [i caracteristicile bio ale Exploata]iei Comerciale de Bovine, apar]inând Viorelo International srl.”

Dar, era deja o faz\ avansat\ de Inciden]a fermei de vaci cu Au- implementare a contractului. De[i tostrada Foc[ani-Bac\u a fost studiul de fezabilitate a fost semnat identificat\ într-o faz\ avansat\ abia ;n 2022. de implementare a contractului, la seProprietarul fermei, Viorel Macosizarea de]in\torilor societ\]ii [i nu a vei, spune c\ are dovezi c\ a f\cut nuautorit\]ilor publice locale, care, la meroase demersuri înc\ din 2020 pennivel institu]ional, nu au avut obiec]ii tru a tran[a acest conflict în termeni cu privire la traseul ales”, se arat\ în ra]ionali. Mai mult, CNAIR i-a trimis, r\spunsul oficial al CNAIR c\tre Profi- pe 2 august 2021, o adres\ prin care tul Agricol. precizeaz\ c\ institu]ia a cerut [i a Conform CNAIR, dup\ semnarea, ob]inut opinia structurilor implicate în ;n 10 ianuarie 2019, a contractului rezolvarea conflictului. pentru studiul de fezabilitate, au orgaPrin adresa nr. 92/42536 din data nizat mai multe ;nt=lniri cu autorit\]ile de 25.05.2021, CNAIR a solicitat de locale pentru a identifica din timp con- la ANSVSA Vrancea un punct de str=ngerile reale, cele din teren. Au- vedere cu privire la impactul construirii tostrada se afla deci ;n faza de proiect Autostr\zii Foc[ani-Bac\u asupra Ex[i se c\uta varianta optim\ a traseului. ploata]iei Comerciale de bovine aparAtunci, spune compania de dru- ]inând Viorelo International srl. muri, nu a primit niciun fel de obiec]ii DSVSA Vrancea a r\spuns c\ autoale autorit\]ilor locale. Abia mai t=rziu, strada are un impact major asupra pe 10 februarie 2021, c=nd se f\ceau condi]iilor pe care trebuie s\ le înforajele geotehnice de pe traseul au- deplineasc\ o ferm\ ecologic\ [i c\ tostr\zii, a aflat [i CNAIR de ferma afecteaz\ bun\starea animalelor.

Viorelo International SRL. Prin adresa nr. 92/44212 din “În data de 10.02.2021, în urma 31.05.2021, CNAIR a solicitat de la efectu\rii forajelor geotehnice de pe BioCert Tradi]ional, organismul de cer-

“

Profitul Agricol 13/2024

Viorel Macovei

tificare a produselor ecologice, un punct de vedere cu privire la impactul construirii Autostr\zii Foc[ani-Bac\u asupra activit\]ii exploata]iei.

BioCert Tradi]ional a r\spuns c\ autostrada are un impact major asupra condi]iilor pe care trebuie s\ le îndeplineasc\ o ferm\ ecologic\ [i nu vor mai fi respectate condi]iile ini]iale în care s-a acordat certificarea, iar autostrada este un factor poluant semnificativ [i afecteaz\ bun\starea animalelor. Pân\ la un punct, CNAIR a f\cut toate demersurile necesare pentru a g\si o formul\ optim\, care s\ nu d\uneze fermei. V\zând îns\ c\ variantele ocolitoare cost\ [i dureaz\ prea mult, responsabilii CNAIR au decis ca autostrada s\ treac\ totu[i prin ferm\.

Astfel, în Ordonan]a de Urgen]\ a Guvernului din 2022, ferma nu mai apare. Pe tabelul de exproprieri pentru construc]ia autostr\zii Foc[ani - Bac\u, ferma nu figureaz\.

“Eu vreau s\ se fac\ autostrada, dar CNAIR pretinde c\ eu nu exist [i asta mi se pare inuman”, se revolt\ firesc fermierul Viorel Macovei. “Am muncit aici 28 de ani, am investit 13 milioane de euro pentru cea mai mare ferm\ de vaci bio din ]ar\ [i cineva trebuie s\ r\spund\”.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Valer Sician> Cererea de material seminal scade constant Chiar dac\ a f\cut s\ înfloreasc\ ro[u cu alb multe dealuri din România, Semtestul BVN Mure[ se confrunt\ cu sc\derea cererilor de material seminal. De fapt, activitatea acestui semtest de elit\ este un indicator foarte sensibil pentru regresul [eptelului din România.

Vaci se mai g\sesc, dar cresc\tori noi apar tot mai greu.

“Popula]ia îmb\trâne[te [i nu to]i micii cresc\tori au urma[i care vor s\ continue munca în zootehnie”, spune Valer Sician, directorul general al Semtestul BVN Mure[. “Vânz\rile se duc în jos an de an fiindc\ scade efectivul de animale. Gospod\riile mici sunt cele mai afectate, au fost [i ferme mai mari care au renun]at la activitate.

Exportul de material seminal a stagnat.

Probabil c\ se vor rea[eza [i pie]ele din China.”

dc\ import\ paiete de material seminal.

“E foarte greu s\ aduci tauri Holstein [i s\ fii eficient. Este mai rentabil s\ aduci material seminal, decât s\-l produci”, spune directorul.

BVN Mure[ are 35 - 70 de tauri din rasa B\l]at\ cu Ro[u, tip Simmental (B\l]at\ German\). Cifra oscileaz\ în func]ie de an [i de recolt\ri.

Nu mai de]ine tauri Holstein fiin-

Colaborarea cu fermierii pentru testarea t\ura[ilor din asocia]ii r\mâne un deziderat.

“Am reu[it s\ cooper\m cu Asocia]ia Cresc\torilor de Bivoli din Transilvania, cu USAMV Cluj [i am recoltat material seminal de la câ]iva turmaci pentru ameliorarea speciei. Asocia]ia va difuza paietele. T\ura[ii au fost du[i pentru recoltare în ferma USAMV Cluj.

Dac\ le schimbi ambientul, recoltarea turmacilor se face foarte greu”, adaug\ Valer Sician.

O paiet\ cu material seminal de bivol cost\ 5-7 euro.

O sut\ de euro pentru o singur\ bivoli]\ :n 2024 cresc\torii vor primi sprijinul cuplat pentru venit zootehnic (SCVZ) chiar dac\ au o singur\ bivoli]\ de lapte, considerat\ eligibil\ la plat\, se arat\ în Ordinul MADR, care stabile[te condi]iile de acordare a subven]iilor pentru acest an> “Art. 99. - SCVZ pentru cre[terea bivoli]elor de lapte se acord\ fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ urm\toarele condi]ii> a) solicit\ SCVZ pentru bivoli]ele de lapte adulte din exploata]ia cu cod ANSVSA< b) bivoli]ele de lapte pentru care 40

se solicit\ SCVZ trebuie men]inute în exploata]ia/exploata]iile cu cod ANSVSA men]ionat\/men]ionate în cerere pe o perioad\ de re]inere de 4 luni de la data-limit\ de depunere a cererii de plat\< c) efectivul de animale pentru care se solicit\ SCVZ trebuie s\ fie identificat [i înregistrat în BND la data depunerii cererii de plat\, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de re]inere< d) bivoli]ele de lapte pentru care se solicit\ SCVZ trebuie s\ fie înscrise/înregistrate în registrul genea-

logic al rasei, sec]iunea principal\ sau suplimentar\.

Art. 100. - Sunt eligibile la plat\ inclusiv animalele care pân\ la finalul perioadei de 4 luni, prev\zut\ la art.

99 lit. b), au intrat, respectiv au ie[it în/din exploata]iile cu cod ANSVSA de]inute de acela[i beneficiar sau în/din exploata]iile asocia]iilor/cooperativelor/grupurilor de produc\tori în care au fost transferate temporar pentru p\[unat.”

pagin\ de Viorel PATRICHI Profitul Agricol 13/2024

MA{INI & UTILAJE Noi utilaje pentru agricultura conservativ\ ajung în România NHR Agropartners a anun]at încheierea parteneriatul exclusiv cu Claydon, produc\tor britanic de sem\n\tori directe strip till [i utilaje de prelucrat solul.

Prin aceast\ colaborare, NHR va importa utilaje care reduc trecerile pe teren concomitent cu efectuarea sem\n\turilor direct, în benzi, f\r\ preg\tirea solului [i f\r\ dislocarea acestuia între benzi. Acest lucru permite viteze de sem\nat mai mari [i productivitate sporit\.

Tot Claydon produce [i echipa-

mente pentru pr\[it mecanic, reduc=nd erbicidarea, precum [i utilaje pentru prelucrarea superficial\ sau mai în profunzime a solului, dup\ recoltarea p\ioaselor sau a culturilor pr\[itoare.

Constructorul britanic este cel care a introdus în 2003 conceptul de strip till, o metod\ de cultivare conservativ\ a solului în benzi. Ast\zi, Claydon

vinde în peste 30 de ]\ri.

NHR Agropartners are o re]ea de distribu]ie bine dezvoltat\ la nivelul României [i va facilita accesul fermierilor la gama complet\ de utilaje Claydon. Printre acestea se num\r\> - sem\n\tori directe purtate Evolution M, tehnologie strip till, - sem\n\tori directe tractate Hybrid T, tehnologie strip till, - grape cu din]i pentru dezmiri[tire, - cultivatoare pentru dezmiri[tire Light Rotary Terrastar, - cultivatoare pr\[itoare între rânduri Terrablade.

Arpad DOBRE

Selectarea [i tratarea eficient\ a semin]elor Fermierii care folosesc la sem\nat semin]e din propriile loturi semincere sau din “p\tul” trebuie s\ le selecteze [i s\ le trateze în prealabil.

Pentru acest lucru este nevoie de sta]ii performante care cur\]\, selecteaz\ [i acoper\ în mod omogen [i precis cu substan]e de protec]ie orice fel de semin]e. Sta]iile Dorez furnizate de Agri-Alian]a întrunesc toate aceste condi]ii [i au urm\toarele componente> - trior rotativ, pentru o triere eficient\. Sunt disponibili triori cu o capacitate cuprins\ între 1,5 [i 20 t/h.

Orice semin]e din orice cultur\ pot fi 42

selectate eficient, datorit\ numeroaselor modele de site disponibile.

- ma[in\ de tratat, care dozeaz\ [i acoper\ semin]ele cu solu]ia de tratat.

- dou\ elevatoare, unul care alimenteaz\ triorul, iar al doilea transport\ semin]ele selectate de la trior la ma[ina de tratat.

Sta]iile Dorez pot fi mobile sau fixe. Cele mobile pot fi tip agricol sau rutier. Cele agricole sunt destinate mai ales fermierilor mici, cooperativelor [i prestatorilor de servicii. Sunt disponibile 5 modele, cu debit de la 1,5 la 20 tone/or\.

Sta]iile rutiere sunt tractate de camioane [i au un debit de prelucrare de la 3,5 la 20 t/or\, fiind utile prestatorilor de servicii [i comercian]ilor.

Sta]iile Dorez fixe au o capacitate de prelucrare de la 1 la 9 tone/or\.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 13/2024

MA{INI & UTILAJE

Conservarea apei cu arat superficial sau prin minimum till Fermierii care nu au la dispozi]ie iriga]ii trebuie s\ g\seasc\ metode de conservare a apei în sol în timpul lucr\rilor de preg\tire a sem\natului culturilor pr\[itoare. Op]iunile sunt aratul la mic\ adâncime sau prelucrarea superficial\ a solului prin minimum till. Amazone are utilaje potrivite pentru toate acestea.

Cultivatoare Cenius La preg\tirea patului germinativ pe terenuri acoperite cu resturi vegetale sunt necesare echipamente optimizate pentru aceste condi]ii de lucru, iar cultivatoarele Cenius [i Cenius TX fac fa]\ cu brio în astfel de situa]ii. Aceste utilaje dezmiri[tesc terenul la mic\ adâncime, de la 5 pân\ la 12 cm, [i odat\ cu prelucrarea solului realizeaz\ [i o amestecarea intensiv\ a reziduurilor din cultur\. Pe de alt\ parte, pot fi reglate s\ prelucreze solul de la 12 pân\ la 20 cm, sau s\-l afâneze la adâncimi de la 20 pân\ la 30 cm.

Cultivator Cobra Cobra poate efectua o serie de opera]iuni, în func]ie de cerin]e. Poate prelucra miri[tea la mic\ adâncime, poate fi utilizat pentru a doua sau a treia trecere peste lucr\rile anterioare cu adâncime medie, la prelucrarea solului sem\nat cu culturi intermediare sau preg\tirea patului germinativ pentru culturile pr\[itoare. Are adâncimi de lucru de la 4 la 13 cm, încorporeaz\ intensiv resturile vegetale, are toc\tor frontal pentru resturi vegetale [i bar\ nivelatoare, ca organe de lucru individuale de prelucrare.

Arpad DOBRE

Plug Cayros Plugul reversibil Cayros a fost creat pentru pentru fermierii care aplic\ tehnologii conven]ionale de preg\tire a solului, dar vor s\ conserve [i apa în sol.

Designul lui ofer\ o întoarcere corespunz\toare a solului, la doar 12 cm adâncime, reducând mult evaporarea apei fa]\ de ar\tura conven]ional\. În plus, Cayros controleaz\ optim buruienile, încorporeaz\ superficial resturile vegetale, ceea ce duce la o descompunere rapid\ a acestora, permite reducerea costurilor cu motorina [i ofer\ un pat germinativ de calitate.

Profitul Agricol 13/2024

43

MA{INI & UTILAJE

Tractoare de închiriat V C=nd “pic\” un tractor ;n campanie, o solu]ie la îndemân\ este [i închirierea altuia p=n\ se termin\ repara]iile.

Este un nou serviciu oferit de distribuitorii de ma[ini [i utilaje Claas.

orbim de programul First Claas Rental, prin care este oferit\ o gam\ larg\ de tractoare pentru închiriere, din diferite clase de performan]\, toate cu dot\ri premium.

Acela[i serviciu este oferit [i fermierilor care mai au nevoie de un tractor, sau chiar mai multe, în perioadele de maxim\ activitate sau care vor pur [i simplu s\ testeze un tractor Claas pentru o eventual\ achizi]ie în viitor. În lista de tractoare de închiriat figureaz\ modelele binecunoscute pentru performan]ele lor, de la Xerion 5000 Trac de peste 500 CP, la modele din gama Axion, cu puteri de la 250 la 500 CP, sau Arion, de la 150 la 250 CP. Acestea pot fi închiriate de la cele 5 centre dedicate First Claas Rental din ]ar\, Agrocomer] Holding

(Timi[), Proinvest (Teleorman), Serv Class (Br\ila, Ia[i, Constan]a).

Prin închiriere, tractorul are toate costurile acoperite, inclusiv garan]ie [i mentenan]\, precum [i asigurare de r\spundere civil\ [i asigurare fullCASCO. În cazul unei cereri de desp\gubire, fran[iza este limitat\ la maximum 2.000 euro pentru fiecare eveniment acoperit de asigurarea CASCO, respectiv 1.000 euro pentru daune la anvelop\.

Arpad DOBRE

Vehicul autonom pentru cosit [i prelucrarea terenului Produc\torii de utilaje agricole Krone [i Lemken extind în mod semnificativ gama de aplica]ii pentru vehicul autonom pe care l-au dezvoltat ;mpreun\.

Acum, acesta va putea purta [i tracta o serie de echipamente care se vor putea ata[a atât în spate, cât [i în fa]\, unde, pe lâng\ sistemul de prindere în trei puncte, a fost integrat\ [i o priz\ de putere.

Folosind noile posibilit\]i de prindere a utilajelor, Krone a ata[at trei cositori, una frontal\, Krone EasyCut F 320, [i dou\ în spate, Butterfly EasyCut B 950 Collect, care nu au tamburi de condi]ionare, dar adun\ 44

materialul cosit în form\ de brazd\.

Lemken i-a ata[at în spate o gam\ divers\ de echipamente de prelucrarea solului, de la scarificatoar la grape cu discuri [i tamburi de nivelare, plus un bunc\r de semin]e pentru culturi de acoperire, sau sem\n\tori pentru culturi rânduri ori echipa-

mente de pr\[it mecanic.

Vehiculul autonom are un motor conven]ional pe motorin\, ce dezvolt\ pân\ la 230 CP, [i poate fi monitorizat de pe tablet\ de c\tre un operator aflat în câmp.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 13/2024

STRATEGII DE

PARTID

Tánczos Barna, senator UDMR>

“PAC se transform\ într-o politic\ de mediu” UDMR i-a plasat pe locurile eligibile la alegerile europarlamentare pe Vincze Loránt [i Winkler Iuliu, care sunt la Bruxelles [i în legislatura curent\. Îns\ mandatat s\ vorbeasc\ despre programul agricol, despre viziunea în privin]a principalelor teme din domeniu, atât în perspectiv\ european\, cât [i na]ional\, este Tánczos Barna, fost ministru al Mediului, actualmente chestor al Senatului. {i o veche cuno[tin]\ a revistei Profitul Agricol, fiind el însu[i fermier [i având în palmares pozi]ia de secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Cum îi pozi]iona]i pe ultimii patru mini[tri ai Agriculturii?

E cea mai dificil\ întrebare. Fiindc\ am fost colegi de guvernare cu trei dintre dân[ii, a[a c\ nu ar fi corect s\-i critic, de[i, în foarte multe privin]e, nu am fost de acord.

Dar, în privin]a modului în care noile condi]ii de mediu afecteaz\ agricultura, discu]iile au fost constructive [i cu domnul Oros [i cu domnul Daea 46

[i mai ales cu domnul Chesnoiu, de care m\ leag\ [i o veche amici]ie. Îmi pare extrem de r\u c\ a demisionat, am lucrat foarte bine cu dânsul. În mandatul domnului Barbu lucrurile se puteau face mai bine. Au fost câteva decizii care nu au avut în vedere principiile de echitate a finan]\rii între diferite regiuni ale ]\rii. Consider c\ ar fi în interesul României s\ sus]inem mult mai ferm aceste ferme de familie, pentru a preveni depopularea satelor.

Sunt subiectiv, recunosc, fiindc\ provin dintr-o zon\ în care nu exist\ ferme gigantice.

Din perspectiva aceasta, ceilal]i mini[tri au fost mai deschi[i?

Am încercat de mai multe ori s\ îi conving, pe domnii Oros [i Daea, în perioada când se preg\tea PNS, c\ anumite lucruri merg într-o direc]ie gre[it\. Din punctul nostru de vedere, al fermierilor transilv\neni, acolo unde sunt p\[uni întinse, iar zootehnia ar trebui s\ fie activitatea de baz\, dac\ nu o sus]inem corect [i sustenabil, România va pierde foarte mult.

De ce crede]i asta?

Suntem printre pu]inele state membre care ar putea exploata foarte profitabil aceste suprafe]e extinse. Într-o adres\ de la MADR, din vremea ministrului Daea, se men]ioneaz\ c\, din 2007 încoace, au disp\rut în jur de 700-800 de mii de hectare de p\[uni, din cele 4,5 milioane de ha

declarate de România înainte de aderare.

Poate a fost exagerat\ acea cifr\, dar cu siguran]\ se pierd zecii de mii de ha de p\[uni anual. Pe de alt\ parte, sunt suprasolicitate suprafe]ele care sunt la îndemân\. Nu prea mai sunt oameni care s\-[i petreac\ [ase luni pe an pe un vârf de munte.

Din acest motiv, p\[unile respective se împ\duresc natural. Pe de o parte, e un avantaj pentru rezerva forestier\, dar un dezavantaj uria[ pentru agricultur\.

Lipsa de viziune, de strategie pentru zootehnie va genera probleme în viitor, cu pierderi de venituri [i de efective pentru sectorul ovin [i al bovinelor.

Fermierii r\ma[i se vor axa pe exploatarea intensiv\ a suprafe]elor arabile sau a p\[unilor mai accesibile. Probabil se vor concentra efectivele în ferme medii sau mari. Pierdem atuul în aceast\ zon\ a agriculturii extensive, care ar fi generat plusvaloare din punctul de vedere al calit\]ii produselor.

A]i pomenit condi]iile de mediu care afecteaz\ Agricultura. V\ rog s\ detalia]i.

Nu po]i s\ în\spre[ti condi]iile de mediu în toate domeniile, cum au f\cut domnul Timmermans [i echipa dânsului, [i s\ nu dai niciun ban pentru a compensa pierderile suferite de cei care trebuie s\ respecte aceste condi]ii.

Politica Agricol\ Comun\ risc\ s\ devin\ un sistem de finan]are a noilor Profitul Agricol 13/2024

STRATEGII DE PARTID indc\ nu e nevoie de ele. Dar sunt [i fermieri care nu-[i pot realiza planul de afaceri f\r\ aceast\ verig\ tehnologic\. Acolo unde e nevoie de neonicotinoide, structura culturilor trebuie gândit\ astfel încât s\ mul]umeasc\ [i apicultorii din zon\.

Tánczos Barna, senator UDMR

condi]ii inventate de echipa domnului Timmermans.

Adic\ s\ se transforme într-o politic\ de Mediu, finan]at\ din bugetul Agriculturii. Dispare ceea ce a fost odat\ PAC - o echilibrare a condi]iilor de produc]ie din Europa. În acela[i timp, trebuie s\ admitem c\ agricultura polueaz\, iar dac\ nu doz\m [i nu utiliz\m conform etichetei pesticidele [i îngr\[\mintele, amprenta pe mediu cre[te enorm.

Noi, fermierii, am înregistrat câteva victorii par]iale în ultima perioad\, referitor la condi]iile de agromediu pe care a încercat s\ le impun\ Comisia.

Sunt doar succese de etap\, care doar întârzie procesul prin care agricultura va fi împins\ spre înverzire. Pe termen lung, condi]iile de mediu vor fi în\sprite treptat. Trebuie s\ ne preg\tim pentru aceast\ provocare. PNS [i programele na]ionale trebuie gândite în consecin]\. În noul mandat, colegii dumneavoastr\ î[i vor men]ine pozi]iile fa]\ de condi]ionalit\]ile excesive?

Vom p\stra aceea[i linie politic\, de[i nu pot spune c\ e unitate deplin\ în partid în jurul acestei idei. Cert e c\ domnii Winkler [i Lorant vor merge pe aceea[i pozi]ie a popularilor europeni, grup din care facem parte, de sus]inere clar\ a fermierilor [i de temporizare a m\surilor de înverzire. În ce m\ prive[te, sunt adeptul soProfitul Agricol 13/2024

lu]iilor punctuale, nu universale. Când cineva de la Bruxelles sau de la Bucure[ti stabile[te cantitatea maxim\ de pesticide ce poate fi folosit\ pe hectar, îl dezechilibreaz\ pe un fermier care are nevoie s\ foloseasc\ o cantitate mai mare, dar o face într-un mod responsabil, conform legii. Astfel, îl împiedici s\ ob]in\ randamentul maxim.

V\ mai spun ceva. România trebuie s\ fie foarte atent\ la discu]iile despre BAT-uri (Best Available Technologies).

Unde vor fi limitele de impunere a acestor BAT-uri în ferme?

Noile tehnologii sunt, în cele mai multe cazuri, foarte scumpe. Ofer\ o protec]ie ridicat\ a mediului, dar, f\r\ sus]inere financiar\ constant\, duc la pierderi economice. Or, fondul pentru PAC este din ce în ce mai mic...

Crede]i c\ ministrul Barbu a ac]ionat corect în problema neonicotinoidelor, sfidând Justi]ia [i Comisia European\?

Decizia ministrului este grea, dar nu cred c\ e o catastrof\ dac\ a dat derogarea, în ciuda pozi]iei Comisiei Europene. Justi]ia european\ nu are cum s\ dea solu]ii corecte în asemenea spe]e. Solu]ia trebuie s\ fie [tiin]ific\.

Un judec\tor nu are cum s\ se exprime obiectiv pe tehnologiile din agricultur\.

Consider c\ trebuie c\utat [i g\sit un echilibru local. Sunt zone unde nu se folosesc deloc neonicotinoide, fi-

Dar în problema noilor tehnici genomice, cum vede]i schimbarea de pozi]ie a României?

Trebuie sus]inute, f\r\ doar [i poate, toate elementele [tiin]ifice care pot contribui la cre[terea productivit\]ii.

Nu exist\ alt\ solu]ie decât sus]inerea cercet\rii.

Se argumenteaz\ c\ NGT ar submina cercetarea româneasc\...

S\ fim serio[i! Pentru cercetarea româneasc\ s-a pierdut deja cursa, înc\ de acum 10-15 ani. Acum degeaba deplângem c\ cercetarea autohton\ ar fi dezavantajat\ de adoptarea NGT. Este [i f\r\ ele!

Cercetarea noastr\ este mult r\mas\ în urm\. {i e o situa]ie cunoscut\ de toat\ lumea, de to]i mini[trii, fie c\ o admit sau nu. Nu spun c\ nu continu\ s\ apar\ deloc soiuri noi, solu]ii oferite de sta]iunile de cercetare din România. Dar, per ansamblu, nu ne putem compara cu situa]ia altor ]\ri.

Cum se pozi]ioneaz\ UDMR fa]\ de aderarea Ucrainei la UE? Dac\ Ucraina intr\ în UE, va trebui s\ fim foarte aten]i ca agricultorii de acolo s\ respecte acelea[i condi]ii pe care noi suntem obliga]i s\ le respect\m. Altfel, pia]a european\ va fi invadat\ de produse poluate, dar mult mai ieftine. Asta va dezechilibra mecanismele de pia]\ construite cu atâta greutate, în timp îndelungat.

Dar nu va decide UDMR soarta Ucrainei. Decizia european\ e practic luat\. Negocierile au fost deschise, direc]ia e clar\, a r\mas doar o chestiune de timp pân\ la aderare.

Robert VERESS 47

PAGINA DE HOBBY Parcuri, ]arcuri [i complexuri F\r\ a vrea s\ fiu pre]ios, ci doar din respect pentru rigoare, am folosit sintagma complex de vân\toare în locul celei de ]arc de vânat, mai uzitat\, dar improprie în cazul în care incintele în discu]ie sunt destinate desf\[ur\rii activit\]ii cinegetice. Or, tocmai la acestea vreau s\ ne referim acum.

Str\mo[ii complexurilor de vân\toare de ast\zi fiin]au înc\ în Evul Mediu. Însu[i celebrul Shakespeare se pare c\ a trebuit s\ p\r\seasc\ în mare grab\ natalul Stratford-upon-Avon în urma bracon\rii unui cerb lop\tar în parcul de vân\toare al lui Sir Thomas Lucy, nimeni altul decât judec\torul de pace al districtului. O asemenea fapt\ nu ar fi avut cum s\ fie decât pedepsit\ exemplar. De aceea, viitorul „Mare Will” [i-a abandonat so]ia, Anne, [i copiii, oprindu-se la Londra, unde a lucrat o vreme întro tipografie, copist [i stilizator de texte vechi de teatru, pentru a-[i da mai apoi m\sura geniului ca actor, dramaturg, regizor [i poet.

Unul dintre biografi, Lampredi, are ferma convingere c\ „he got into trouble for poaching” (a dat de bucluc pentru braconaj).

Dincolo de aceast\ parantez\, ideea c\ parcurile de vân\toare nu sunt o inven]ie recent\ este verificat\ [i prin faptul c\ regele Angliei Henric al VIII-lea (1509-1545) este singurul suveran din lume care, pe tot timpul domniei sale, a mers în fiecare diminea]\ la vân\toare, de fapt la tir, considerat un bun exerci]iu fizic, de între]inere.

De numele s\u se leag\ oficializarea curselor de câini. Evident, partidele cinegetice cotidiene ale regelui se desf\[urau în incinta parcului de vân\toare al castelului de re[edin]\.

48

La noi, primul complex de vân\toare (în accep]iunea tehnic\ de ast\zi a defini]iei) a fost Parcul regal de vân\toare {arlota, din jude]ul Timi[, înfiin]at lâng\ localitatea Charlottenburg de contele Siegfried von Winphen din Viena, în 1904. Au urmat, în perioada interbelic\ [i, apoi, mai târziu, alte întreprinderi similare, la Valea Lung\ (lâng\ Hunedoara), Scro-

vi[tea (jude]ul Ilfov), B\neasa (jude]ul Constan]a), Bolovani (Dâmbovi]a), pentru ca, dup\ 1990, num\rul acestora s\ sporeasc\, inclusiv prin ini]iative particulare. Cel mai mediatizat, gra]ie numelui sonor de care se leag\, r\mâne complexul Balc, care inflameaz\, an de an, spiritele. }arcuri simple au existat pe teritoriul României de azi înc\ din Evul Mediu, îndeosebi în Transilvania, pe domeniile nobiliare. La Bucure[ti, în spatele palatului de la Curtea-Veche, se întindea odinioar\ Ciut\ria Domneasc\, cu-

prinzând în ocolul ei c\prioarele [i cerboaicele pe care Vod\ se ostenea s\ [i le vrea pe mas\ în chip de bucate, dac\ n-avea r\gaz s\ se duc\ „în primblare s\ vâneze p\durile Jiului, ca s\ prinz\ cerbi [i alte vânaturi mai mari”, dup\ cum relateaz\ C\pitanul Costache Filipescu în Istoriile sale.

Dar oare este vân\toare autentic\ aceea care se desf\[oar\ într-o incint\? Dac\ e s\ m\ întreba]i pe mine, nu. Cei care o practic\, oameni cu dare de mân\ [i timp dr\muit, vor zice c\ da. De fapt, este tir la ]inte vii, apar]in\toare, prin defini]ie, spi]ei s\lbatice, dar cu un comportament denaturat, urmare a dependen]ei trofice fa]\ de om [i a traiului în semicaptivitate. Un compromis. Facil, legal, firesc (pentru c\ bonitatea respectivei suprafe]e de teren impune m\suri contra suprapopul\rii), fenomenul nu suport\ decât repro[uri… morale. Partea bun\ a lucrurilor are îns\ un resort practic [i oarecum subtil> prin intermediul complexurilor de vân\toare se reduce sim]itor presiunea asupra speciilor de interes cinegetic din libertate. Or, domnii cu bani vor s\ doboare mult, repede [i u[or.

Ultimul argument pro este cel al plusvalorii ce deriv\ din exploatarea complexurilor de vân\toare> servicii [i publicitate. Pentru c\ trofeul poart\ singur, f\r\ eforturi suplimentare, faima locului în care a fost ob]inut.

Acum, judeca]i [i dumneavoastr\, dincolo de nivelul emo]ional, al principiilor sau al preceptelor morale> e bine sau nu s\ existe complexuri de vân\toare?

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 13/2024

MAGAZIN

Tractoare, drone, vin [i izotopi Universitatea Politehnica din Bucure[ti a organizat la sfâr[itul s\pt\mânii trecute cea de a treia edi]ie a BioFest, un eveniment dedicat noilor tehnologii din agricultur\ [i industria alimentar\.

Au fost prezen]i expozan]i din diverse domenii> alimentar, tractoare [i ma[ini agricole, aparatur\ pentru laboratoare de cercetare, echipamente pentru ingineria mediului [i multe altele. Au fost prezen]i [i unii dintre produc\torii [i importatorii de ma[ini [i utilaje agricole, care au expus tractoare [i echipamente.

Au atras aten]ia cei de la Dronezone, cu cele câteva drone pentru utilizarea în agricultura de precizie [i pentru scanarea culturilor.

Au fost [i câ]iva produc\tori de vinuri [i alimente, printre care DomeSTA}IUNEA DE CERCETAREDEZVOLTARE AGRICOL| SECUIENI - NEAM} Organizeaz\ ;ncep=nd cu 25 aprilie 2024, de la orele 10>00 CONCURS Pentru promovarea ;n gradul [tiin]ific superior dup\ cum urmeaz\>  Cercet\tor {tiin]ific gradul I - Domeniul Ameliorare  Cercet\tor {tiin]ific gradul I - Domeniul Tehnologii  Cercet\tor {tiin]ific gradul II - Domeniul Tehnologii Rela]ii la serviciul Resurse umane [i de pe site-ul www.scda.ro Tel> 0233.745.136, 0743.212.964 50

niile Avere[ti [i brânzeturile de Ib\ne[ti.

O prezen]\ aparte la eveniment a fost Institutul na]ional de cercetare dezvoltare pentru tehnologii criogenice [i izotopice. Acest ultim cuvânt ne-a atras aten]ia, pentru c\ nu p\rea s\ aib\ de a face cu tematica BioFest. Expozan]ii institutului de la Râmnicu Vâlcea ne-au lini[tit [i au precizat c\ e vorba de izotopi stabili, cu aju-

torul c\rora se pot depista eventuale falsific\ri ale anumitor alimente sau b\uturi, cum ar fi vinurile “botezate” cu ap\.

Grosul vizitatorilor l-au reprezentat studen]ii politehni[ti care, dup\ ce au dat o rait\ pe la standurile din interiorul cl\dirii Rectorat, i-au "asaltat" cu întreb\ri pe expozan]ii de tractoare.

CAREUL AGRICOL

ORIZONTAL: 1) Pus pe drum cu mare greu-

Arpad DOBRE

tate – Infiltrate în vene! 2) Meserie de cascador – Cele cu noaptea-n cap< 3) Miez 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 de roc\! – Ridica]i de la opinc\< 4) Apel la 1 deratizare – Se cer dezlegate< 5) Scriere periodic\ – Se încinge la ro[u< 6) A ajunge 2 ca o stafid\< 7) A scoate c\r]ile – Refren la3 custru< 8) Lega]i de un ev istoric< 9) A 4 realiza transportul – D\ semne de jen\< 5 10) Prima acordat\.

6 de Dinu-Ioan Nicula

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 12/2024 ORIZONTAL: TRACTOR - TT< AERE -

RADAR< RAS - DEZOLA< UNITI - BRAV< SITUATA - ZE< MARMITE - S< OA - NAPADIT< S - LUNATICI< IAURT - OLAR< IMPIETRIRE.

VERTICAL: 1) Indicator de trecere cu avertizare sonor\ – Pinten care nu doare< 2) Ulei care ne cur\]\ – Nu-l vede doctorul< 3) Serviciul ideal – D\ de b\nuit< 4) Locul cu pricina! – Bomboana lui Kojak< 5) Sunt ceva de groaz\< 6) Rezultat al unui sondaj – Plin\ de am\r\ciune< 7) L\sat\ s\ respire – Urm\rit în campanie< 8) F\cut\ cu dichis< 9) Începe episodul! – E bun de glume< 10) Lipsite de mul]umire.

Profitul Agricol 13/2024