S 5 3 by Revista Preparandia

Dezvoltarea competenţelor comunicative în cadrul orelor de limba română în clasele primare Profesor învăţământ primar: Ciupa Luciana Profesor învăţământ primar: Tudor Florentina Şcoala Gimnazială ,,Aurel Vlaicu”, Arad Limbajul este activitatea individuală de comunicare prin intermediul limbii, ori comunicarea presupune vehicularea unor semnificaţii între emiţător şi un receptor, ceea ce nu se poate realiza decât prin utilizarea unor coduri care să permită materializarea acestor mesaje, codurile respective putând fi semnele (cuvintele) diferitelor limbi naturale sau limbajul mimico-gesticular. Comunicarea se dezvoltă în corelaţie cu celelalte funcţii psihice pentru ca întreaga activitate psihică constituie un tot unitar prin care se realizează interacţiunea individului cu mediul înconjurător. Orice progres sau regres în evoluţia comunicării stimulează dezvoltarea celorlalte funcţii psihice. Limbajul este prezent la om în orice moment al vieţii sale, fiind un mijlocitor al tuturor celorlalte funcţii: memoria, imaginaţia, voinţa, etc, el făcând astfel posibil fenomenul complex al conştiinţei. La copil, înţelegerea limbajului este mai dezvoltată decât posibilitatea de a scoate (omite) anumite unităţi lingvistice închegate (propoziţii, fraze). Încă din copilăria mică, o dată cu dezvoltarea comunicării verbale, limbajul îndeplineşte tot mai activ funcţia de organizare a activităţii psihice. Prin formarea vorbirii contextuale şi creşterea volumului vocabularului se exprimă mai bine coerenţa, logica ideilor. Bogăţia vocabularului şi experienţa verbală facilitează utilizarea propoziţiilor cu o structură mai complexă şi cu semnificaţii diverse. În această etapă, copilul are posibilitatea să transfere cuvintele şi la situaţiile la care nu au mai fost folosite sau chiar să creeze noi cuvinte atunci când, în contextul dat nu găseşte imediat corespondentul verbal ce doreşte să îl exprime. Odată cu intrarea în şcoală, copilul îşi dezvoltă vorbirea literară şi capacitatea de a discuta în contradictoriu. Un rol deosebit îl are învăţarea scris - cititului care contribuie la organizarea intereselor intelectuale şi la stimularea proceselor psihice. Comunicarea începe, în primul rând în familie. Copilul este foarte receptiv la tot ce se întâmplă în jurul lui. Părinţii şi în special mama joacă un rol important în viaţa copilului. El simte imediat dacă părintele este îngrijorat, dacă liniştea lui ascunde intenţii ironice sau nehotărâtoare; observă sentimentele exagerate de bunăvoinţă ale părinţilor şi le consideră slăbiciuni; copilul nu îi face confidenţe părintelui dacă acesta nu se dovedeşte sincer interesat de problemele sale, dacă nu îl va încuraja să vorbească, de aceea părintele trebuie să fie discret şi abil în discuţie, capabil să păstreze la nevoie un secret al copilului. Dialogul familial trebuie să fie fundamentat de un sentiment de afecţiune şi încredere reciprocă între membrii familiei dacă vrem să funcţioneze la nivel optim. Pentru a exista un dialog sincer între părinţi şi copii este necesar ca părintele să îşi încurajeze în permanenţă copilul, să îi încurajeze originalitatea manifestărilor lui, având el însuşi manifestări proprii. Vocabularul pe care îl deţine copilul are un rol major şi în formarea personalităţii acestuia. Dacă părinţii lui folosesc un vocabular bogat şi corect, copilul îşi va exprima mai bine gândurile şi sentimentele, va găsi mult mai uşor cuvintele necesare. Datorită vocabularului va avea încredere în propriile forţe, va putea conversa alcătuind chiar fraze, va face compoziţii bune, toate acestea constituind o latură pozitivă a personalităţii sale. În ceea ce priveşte comunicarea din cadrul şcolii, trebuie urmărite anumite aspecte: învăţătorul trebuie să stabilească o relaţie de prietenie cu elevii săi, relaţie ce nu trebuie să ducă însă la slăbirea disciplinei sau la nerespectarea regimului şcolar, ci trebuie să îl consolideze, învăţătorul trebuie să folosească exerciţii de expunere şi compunere, deoarece acestea reprezintă un mijloc foarte eficient de legare a învaţământului cu viaţa. Elevul trebuie sa valorifice cunoştiinţele în