Page 1

Utilizarea metodei VSS (vorbirea cu sprijinul semnelor) în stimularea comunicării copiilor cu Deficienţă Mintală Severă - implicaţii teoretice şi practice – Profesor psihopedagog: Florentina Ban Centrul Şcolar De Educaţie Incluzivă Nr. 1, Oradea La copiii cu deficienţă mintală şi mai ales deficienţă mintală severă, comunicarea este de cele mai multe ori grav afectată, de aceea scopurile noastre, ale celor care lucrăm cu aceşti copii sunt: - Să îmbunătăţim abilităţile de comunicare ale copilului; - Să recunoaştem şi să încurajăm orice tip de comunicare; - Să susţinem şi să încurajăm părinţii, să le indicăm modalităţi de a face faţă situaţiilor problemă; - Să ajutăm copii să devină cât mai independenţi posibil; - Să oferim acestor copii posibilitatea de a se integra în comunitate alături de ceilalţi copii. Ţinând cont de faptul că doar o mică parte din copiii cu deficienţă mintală severă reuşesc să comunice verbal, este indicat să se folosească metode alternative de comunicare, una dintre acestea fiind şi Vorbirea cu Sprijinul Semnelor (VSS). Vorbirea cu Sprijinul Semnelor(VSS) este bazată pe metoda flamandă „ SMOG” (Spreken Met Ondersteuning van Gebaren). Astfel că, inspirându-se din limbajul semnelor folosit de surdo-muţi, această modalitate de comunicare este folosită cu succes de ani de zile în alte sisteme de învăţământ (de ex. în Flandra). Semnele au fost adaptate la nevoile deficientului mintal de la noi din ţară, de un comitet româno-belgian, care a adaptat VSS cadrului românesc, încercând o uniformizare a acestui limbaj pentru început la nivelul judeţului, dar având ca obiectiv generalizarea la nivelul întregii ţări. Ce este VSS?  VSS este o metodă alternativă de comunicare dezvoltată în Flandra;  VSS cuprinde aproximativ 500 de semne uşoare şi uzuale, derivate din limbajul mimico gestual al persoanelor cu deficienţe de auz, dar nu identice cu acestea. Ce sunt semnele?  Semnul este o mişcare a mâinilor, corpului şi feţei, care poartă un sens oarecare.  Prin semne se transmit mesaje. Când spunem „la revedere”, facem un semn cu mâna.  Orice mişcare a corpului poate fi un semn, doar dacă celălalt îi înţelege sensul. Cui este destinată VSS?  Copiilor cu deficienţe mintale severe sau eventual moderate.  Copiilor care au atins nivelul preoperaţional de dezvoltare şi care nu şi-au însuşit limbajul verbal.  Copiilor care au abilităţi motorii cel puţin elementare. De ce se recomandă folosirea VSS în comunicare cu copiii cu deficienţă mintală severă?  Copii cu deficienţă mintală severă nu -şi însuşesc limbajul oral şi comunicarea devine dificilă pentru ei.  Având posibilităţi intelectuale scăzute, gesturile sunt mult mai uşor de văzut, de înţeles şi de memorat pentru copii.  Capacitatea lor auditiv-discriminativă fiind limitată, este mai uşor când pot vizualiza mesajul.  Motricitatea verbală este mai puţin dezvoltată şi ei reuşesc mai uşor să comunice folosindu-şi mâinile.  Folosind în paralel gestul şi vorbirea, comunicarea devine mai uşoară, impulsionând copilul să comunice.


Prin utilizarea gestului, mesajul verbal devine mai clar şi mai uşor de înţeles.

Când şi cum folosim VSS?  Ideal e să începem folosirea gesturilor odată cu vorbirea şi cât mai timpuriu.  Copilul va învăţa să înţeleagă şi să folosească gesturile, urmând exemplul persoanelor din jurul său.  Toţi cei care intră în contact cu copilul, trebuie să folosească aceleaşi gesturi, de fiecare dată când intră în contact cu copilul.  Cel mai simplu mod de a-l învăţa gesturile este în situaţiile cotidiene, vorbindu-i şi gesticulând în fiecare situaţie din viaţa de zi cu zi.  În situaţii şcolare, învăţarea gestului se realizează făcând analogia, arătându-se obiectul sau imaginea obiectului sau se asociază, prin exemplificare cu situaţia.  Utilizarea gesturilor să fie însoţită întotdeauna de cuvântul rostit.  Pentru realizarea gesturilor se foloseşte mâna dominantă.  Învăţaţi copilul gesturi utile, care să exprime necesităţile lui imediate.  Evitaţi să prezentaţi cuvinte care au sensuri asemănătoare. Introduceţi-l doar pe cel mai sugestiv (ex: apă, a bea, sete).  Nu introduceţi mai mult de 5 semne odată. Repetaţi-le pe acestea până când copilul le ştie. Abia apoi introduceţi alte 5.  Nu inventaţi noi semne, nu le transformaţi în semne proprii (prin adăugarea sau eliminarea unor elemente). Aşa cum am arătat mai sus, prin introducerea semnelor, ciclul comunicării poate fi parţial restabilit.. Limbajul semnelor este complex. La fel ca şi limba vorbită, el are regulile şi reglementările sale. Limbajul semnelor îl utilizează de regulă hipoacuzicii. Semnele propuse în acest material nu constituie un sistem lingvistic oficial. Ele sunt simboluri, pe care le folosim cu toţii, într-o oarecare măsură, pentru a ne face mesajele mai clare, dar nu se suprapun întru totul unor reguli sau reglementări. Ele pot fi determinate de cultura unui anumit segment de populaţie şi pot fi adaptate nevoilor specifice, particularităţilor unui anumit segment de populaţie, precum şi a familiilor acestora, a cadrelor didactice care-i sprijină în dezvoltarea lor, ajutându-i să-şi exprime nevoile, dorinţele, care să-i ajute să comunice mai eficient cu cei din jurul lor. Metoda VSS o consider complexă pentru că nu încearcă să înlocuiască limbajul vorbit ci dimpotrivă reprezintă o stimulare a acestuia, presupunând folosirea gesturilor odată cu vorbirea şi cât mai timpuriu, adică utilizarea gesturilor să fie însoţită întotdeauna de cuvântul rostit. Ca orice metodă fundamentată ştiintific VSS presupune respectarea unor principii didactice:  Nu inventaţi noi semne, nu le transformaţi în semne proprii (prin adăugarea sau eliminarea unor elemente).  Nu construiţi semne proprii (se utilizează sistemul convenţional)!  Nu învăţaţi semnele doar după poze (training – ul este obligatoriu)!  Continuaţi să vorbiţi când folosiţi semnele!  Prima dată stabiliţi contactul vizual(sau solicitaţi atenţia asupra mâinilor dvs. înainte de a începe să vorbiţi)!  Alegeţi un limbaj corespunzător nivelului elevilor(alegeţi cuvintele, construiţi propoziţiile, ritmul)!  Utilizaţi doar semne pentru cuvintele de bază!  Ajustaţi semnele doar dacă este cazul!  Realizaţi semnele corect cu orientarea şi direcţia potrivită!


 Executaţi semnele corect, evitaţi agitaţia!  Utilizaţi expresiile faciale potrivite!  Exemplificaţi semnele prin obiecte dacă le aveţi în apropiere!  Nu folosiţi semne sau concepte pe care copilul nu le înţelege! Dupa cum îi spune numele, “vorbirea cu sprijinul semnelor”, este o metodă alternativă de comunicare, iar eu fiind psihopedagog de recuperare nu puteam să nu fiu receptivă la orice metodă alternativă de comunicare şi care să mă ajute în munca de recuperare a limbajului la copii cu care lucrez. Spun la „copiii cu care lucrez”, pentru că de la un an la altul, poate nu „ parcă” ci chiar din pacate o certitudine, în şcolile speciale vin din ce în ce mai mulţi copii cu deficienţă mintală severă şi profundă la care se adaugă o gamă variată de sindroame si deficienţe ceea ce înseamnî că munca noastră este din ce în ce, nu neapărat mai grea ci mai solicitantă, pentru că nu întotdeauna găseşti pentru aceşti copii cea mai bună metodă de-ai ajuta, chiar în ciuda experienţei şi a competentelor pe care le-am dobandit de-a lungul anilor. Din păcate nu poate fi vorba la majoritatea dintre ei de educaţie şi de aceea am spus “ai ajuta” şi nu “ai educa”, pentru că dacă am vorbi în procente, cu indulgenţă aş putea spune că 30 - 40% din ei sunt educabili, adica să-şi dezvolte de-a lungul procesului de educaţie derulat în ani de zile , competenţe şi deprinderi de viaţă independentă: socială, profesională, personală; majoritatea copiilor şi tinerilor cu deficienţă severă şi profundă nu au capacitatea de-a profesa, asta însemnând că au nevoie de o persoană de suport aproape permanent, iar după absolvirea şcolii, majoritatea dintre ei rămân în familia de apartenenţă, neexistând prea multe centre de ergoterapie unde să poată “performa” şi ei , de fapt să-şi petreacă o parte din timpul lor împreună cu ceilalţi; Indiferent ce metodă de recuperare a limbajului utilizăm, importantă este finalitatea: să te faci înteles de ceilalţi şi tu să înţelegi ce-ţi spun ei. Orice metodă nouă de stimulare şi dezvoltare a limbajului este un câţtig personal, iar atunci când te confrunţi cu cazuri dificile, cu care nu te-ai mai întalnit este bine să ai în bagajul tău de cunoştinţe ce căuta, să ai de unde alege, având la dispoziţie mai multe metode, astfel este şi pentru tine ca şi profesionist mai simplu în munca ta. Anexez în continuare un model de proiect de activitate prin care am încercat să implementez la clasa cu care lucrez un număr limitat de semne. Menţionez că nu am anexat semnele în imagini, adică gestul în sine al noţiunilor predate din considerente etice şi deontologice. (Există manualul semnelor publicat de colectivul de colegi care sunt formatori acreditaţi la nivel naţional în predarea semnelor.)


PROIECT DIDACTIC UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT : C. S. E. I. nr. 1. Oradea DATA : CLASA : a –IV – a GRUPA: MIXTĂ: DMM şi DMS PROPUNĂTOR : Ban Florentina OBIECTUL : Terapii specifice si de compensare. SUBIECTUL : « Fructe şi legume de primăvară ». TIPUL LECŢIEI : Lecţie de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor. OBIECTIV CADRU :  Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare, ca fundament al procesului de construire a relaţiilor interpersonale şi de integrare socială a copiilor cu CES; OBIECTIV DE REFERINŢĂ :  Dezvoltarea abilităţilor de comunicare prin utilizarea VSS, ca metodă alternativă de comunicare la copilul cu CES; OBIECTIVE OPERATIONALE : O1 – să formuleze propoziţii despre primăvară cu ajutorul tabloului de primăvară; O2 – să execute semnele corespunzătoare noţiunilor : primăvară, fructe, legume, grădină, pomi. O3 - să execute semnele corespunzătoare fructelor denumite: “cirese şi căpşuni”; O4 - să execute semnele corespunzătoare legumelor denumite: “castravete, roşie, ceapă, salată, ciupercă”. O5 – să recunoască fructele după gust, folosind gestul corespunzător; O6 – să recunoască legumele după pipăit, folosind gestul corespunzător; O7 - să execute sarcina din fişa de lucru;

METODE SI PROCEDEE :

M1 : Observaţia M2 : Conversaţia M3 : Explicaţia M4 : V.S.S. M5 : Exercitiul M6 : Jocul didactic M7: Munca independentă. MIJLOACE DIDACTICE : m1: pom înflorit; m2: iarbă; m3: coş cu fructe (cirese, căpşuni); m4: coş cu legume (castravete, roşie, ceapă, salată, ciupercă); m5: eşarfă; m6: fişe de lucru; m7: creioane colorate


Desfăşurarea activităţii Nr. crt.

Etapele activităţii

Secvenţe de conţinut/Activitatea profesorului

Momen tul organiz atoric

Profesorul psihopedagog pregăteşte sala în vederea desfăşurării optime a activităţii. Profesorul psihopedagog pregăteşte materialul didactic. Crearea ambientului clasei care să favorizeze comunicarea, libertatea de mişcare

Pregăti rea psiholo gică

Psihopedagogul iniţiază discuţii despre primăvară, pe baza unui peisaj de primăvară amenajat în partea din faţă a clasei : pom înflorit, covor de iarbă verde, coş cu fructe, coş cu legume; - Ce vedeţi voi în faţa clasei ?

Ob. op.

Strategia didactică

Activitatea elevului

1.

2.

- În ce anotimp înfloresc pomii ? - În ce anotimp suntem acum ? - Ce fructe vă plac vouă copii ? - Ce fructe mâncăm numai primăvara ? - Ce legume de primăvară, cunoaşteţi ? 3.

Enunţa rea temei şi a obiective lor

În această activitate ne vom juca şi vom recunoaşte fructele şi legumele de primăvară executând semnele corespunzătoarea acestora.

O1 O2

M1 : Observaţia M2 : Conversaţia : M3 : Explicatia M4 : VSS M5 : Exercitiul m1: pom înflorit; m2: iarbă;

…pom inflorit… …primavara… … primavara… … banane… …căpşuni si cireşe… … salata verde, ceapa, castravete....

Evaluar ea elevilor


4.

Dirijarea învăţării

- li se prezintă coşul cu fructe(căpşuni şi cireşe) şi sunt denumite fructele din coş;

O3

- Ce sunt acestea?

M1 : Obsevaţia M2 : Conversaţia M3 : Explicaţia M4 : V.S.S. m3 : coş cu fructe(căpsuni , cireşe);

- … execută semnul corespunzător fructului denumit…

M1 : Obsevaţia M2 : Conversaţia M3 : Explicaţia M4 : V.S.S. M5 : Exercititul M6: Jocul didactic m4: cos cu legume (castravete, salata verde, ceapa, rosie, ciuperca) m5: esarfa

- …legume ( arată concomitent şi gestul pentru această noţiune) -… gustă şi denumesc fructele, folosind semnul corespunzător pentru fiecare fruct -… pipăie , denumesc legumele şi folosesc pentru fiecare noţiune gestul corespunzător …

M7: munca independenta m6: fisa de lucru m7: creioane colorate

-… colorează …. din fişa de lucru

- Li se prezintă coşul cu legume (ceapă, castravete, roşie, ciupercă, , salată verde) şi sunt denumite legumele din coş; O4 - Cum le numim într-un singur cuvânt?

O5 Joc I : “Gustă şi spune!” - fiecărui elev i se va da să guste o bucată dintr-un fruct pe care apoi îl va denumi ; O6 Joc II : « Ghiceşte legumele ! » - fiecare elev, având pe ochi o eşarfă, va ghici, prin pipăit, fiecare legumă pe care psihopedagogul o va alege din coşul cu legume 5.

Asigurarea - li se împart fişe de lucru în O7 transferului care elevii vor colora câte un în învăţare fruct pe care întâi îl vor denumi şi vor însoţi fiecare cuvânt cu gestul corespunzător

6.

Încheierea activită ţiişioferirea feedbackului

Copiii vor primii drept recompensă căpşuni şi cireşe din coşul cu fructe

-… fructe( arată concomitent şi gestul pentru această noţiune) -… execută semnul corespunzător legumei denumite…

- ...Copiii mănâncă căpşuni şi cireşe...


BIBLIOGRAFIE : 1. Reninco (2002) Să comunicăm cu plăcere. 2. Universitatea din Oradea, KATHO (2005) Speaking with support of signs 3. Marc Vercruysse, preluat de la M. Nijs and L. Smet

S 4 2  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you