Page 1

Sesiunile de STUDIU NESsT

Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situaţiei la Nivel Naţional Scris şi editat de Loïc Comolli şi Nicole Etchart

NESsT

Nonprofit Enterprise and Self-sustainability Team


Sesiunile de STUDIU NESsT

Publicat de: Nonprofit Enterprise and Self-sustainability Team (NESsT) José Arrieta 89 Pentru mai multe informaţii: Providencia, Santiago, CHILE NESsT Europa Tel: +(56 2) 222-5190 Kalvin ter 2. 1/2 H -1053 Fax: +(56 2) 634-2599 Budapest, Hungary Email: nesst@nesst.org Tel: +(36 1) 267-0231 Fax: +(36 1) 266-0206 www.nesst.org

NESsT promovează drepturile sociale, politice, economice şi religioase ale oamenilor şi nu face nicio discriminăre pe bază de sex, rasă, vârstă, naţionalitate, disabilităţi fizice sau psihice, orientare sexuală, sau opinii ori afiliere politică sau religioasă. Intregul conţinut al acestei publicaţii este dreptul de autor NESsT, exceptând situaţiile în care dreptul de copyright este atribuit altor autori individuali sau organizaţii. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi vândută sub nicio formă sau reprodusă pantru vânzare fără acordul prealabil în scris al celor ce deţin dreptul de autor. Copyright © 2007 NESsT. Toate drepturile rezervate.

Această publicaţie conţine informaţii prelucrate de surse din afara NESsT, şi opinii bazate pe aceste informaţii. NESsT se străduieşte să furnizeze informţii corecte şi opinii bine fundamentate, dar acesta nu înseamnă că informaţiile şi opiniile din această publicaţie sunt complet lipsite de erori.

Această publicaţie este pentru scopuri informaţionale, iar NESsT nu se angajează să furnizeze consultanţă juridică, de contabilitate sau în alt domeniu profesional. Având în vedere că o consultanţă profesională trebuie să fie adaptată condiţiilor specifice fiecărei situaţii, informaţiile şi opiniile furnizate aici nu trebuie să fie folosite ca un substitut pentru consultanţa unui specialist competent. NESsT nu se angajează sa actualizeze această publicaţie.

Coordonator producţie: Kora McNaughton Layout: Jorge Moraga

Acest material a fost tipărit cu sprijinul oferit de misiunea din România a Agenţiei de Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite ale Americii (USAID), prin intermediul proiectului "Programului de consolidare a societăţii civile din România". Opiniile şi informaţiile prezentate în aceste pagini sunt cele ale autorilor şi nu reprezintă neapărat punctul de vedere al USAID.

2

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


Sesiunile de STUDIU NESsT

Cuprins

I.

II

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5 Metodologie de Cercetare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

III. Privire de Ansamblu asupra Sectorului Non-Profit . . . . . . . . . . . . . . . .11 A. Informaţii Generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11 B. Strategii de Finanţare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 C. Tendinţe Finanţare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14 1. Aderarea la UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14 2. Sprijin Guvernamental . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15 3. Legea 2% . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 4. Sprijinul Corporaţiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

IV. Prezentarea pe scurt a Interviurilor OSC-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 A. Asociaţia Bioagricultorilor din România (Bioterra) . . . . . . . . . . .18 B. Asociaţia Femeilor din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 C. Asociaţia Handicapaţilor Fizic Satu Mare (AHFSM) . . . . . . . . . .20 D. Asociaţia Regională de Educare a Adulţilor Suceava (AREAS) . .21 E. Fundaţia Ruhama . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23 F. Institutul pentru Acţiune, Instruire şi Cercetare în Domeniul Păcii (PATRIR) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25 G. Fundaţia Motivation România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 H. Fundaţia Pentru Voi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27

V. Analiza Cercetării şi Interviurilor OSC-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 A. Tipuri de Activităţi de Autofinanţare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 B. Relaţia dintre Misiunea ONG-urilor şi Impactul Financiar . . . . . .32 C. Planificarea şi Abilităţile în Domeniul Afacerilor . . . . . . . . . . . . .33 D. Iniaţierea Autofinanţării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 E. Impactul Autofinanţării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 VI.

Analiza Perspectivelor Donatorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37

VII. Analiza pe scurt a Interviurilor Organizaţiilor de Sprijinire a OSCurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41

VIII. Prezentarea pe Scurt a Cadrului Legal şi de Reglementare privind Autofinanţare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43 A. Reglementări Generale pentru OSC-uri . . . . . . . . . . . . . . . . . .43 B. OSC-uri şi Activităţi Comerciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43 C. Tratamentul Fiscal al Activităţilor Comerciale ale OSC-urilor 44 D. Interpretarea şi Criticarea Cadrului Legal şi de Reglementare din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45

Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47 Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

3


4

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


I. INTRODUCERE

Sesiunile de STUDIU NESsT

I. Introducere Prezentul raport prezintă rezultatele cercetării asupra sectorului societăţii civile din România, cercetare efectuată în perioada martie – iunie 2007 de către NESsT în scopul formării unei imagini de ansamblu în privinţa acestui sector, mai ales sub aspectul atitudinii faţă de autofinanţare şi sub aspectul practicării autofinanţării1. Raportul prezintă pe scurt principalele rezultate obţinute în urma interviurilor cu reprezentanţii organizaţiilor societăţii civile (OSC-uri)2, contactaţi în cursul procesului, a chestionarelor specifice donatorilor, completate de donatori internaţionali importanţi care îşi desfăşoară activitatea în România, precum şi a rezultatelor cercetării documentare asupra sectorului societăţii civile din România. Secţiunea 2 explică metodologia de cercetare utilizată pentru realizarea prezentului raport. Secţiunea 3 prezintă pe scurt o imagine generală a sectorului non-profit din România, inclusiv finanţarea acestuia. Secţiunea 4 prezintă pe scurt interviuri cu 8 reprezentanţi ai OSC-urilor privind activităţile lor de auto-finanţare. Secţiunea 5 furnizează o analiză a activităţilor de autofinanţare a OSC-urilor din România, în principal pe baza a 11 interviuri prezentate în Secţiunea 4. Secţiunea 6 prezintă pe scurt interviurile şi chestionarele realizate, respectiv completate de şapte donatori care îşi desfăşoară activitatea în ţară. Secţiunea 7 prezintă pe scurt interviuri şi chestionare ale organizaţiilor care sprijină OSC-urile şi puncte de vedere ale acestora în privinţa autofinanţării OSC-urilor. În cele din urmă, Secţiunea 8 prezintă pe scurt cadrul juridic şi de reglementare al activităţilor de autofinanţare a OSC-urilor din România. Prezentul studiu nu ar fi fost posibil fără cooperarea generoasă a aproximativ 70 de reprezentanţi ai OSC-urilor, experţi juridici şi reprezentanţi ai donatorilor, care şi-au pus la dispoziţie timpul şi cunoştinţele lor pentru realizarea acestui raport.

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

NESst utilizează termenul de “Autofinanţare” pentru a face referire la diversele strategii utilizate de organizaţiile societăţii civile pentru a-şi genera venituri proprii (vânzarea produselor, taxele de service, folosire activelor corporale şi necorporal, şi dividendele sau veniturile din investiţii). NESsT utilizează termenul “întreprindere socială” pentru a-şi consolida în mod semnificativ susţinerea financiară în mod semnificativ susţinerea financiară şi pentru a creşte impactul misiunii OSC-urilor. 1

OSC-urile sunt organizaţii neguvernamentale (ONG-uri), organizaţii non-profit (ONP-uri), grupuri comunitare, asociaţii de voluntari şi alte entităţi distincte de sectorul guvernamental şi de cel comercial, care oferă un bun public sau colectiv. Sunt incluse în categoria OSC-urilor oricare dintre organizaţiile nestatale, non-profit, înregistrate în mod formal sau oricare dintre asociaţiile şi grupurile orientate spre comunitate care îşi desfăşoară activitatea dincolo de sfera sectorului guvernamental şi a sectorului comercial. În cadrul prezentei evaluări, NESsT utilizează acest termen alternativ cu cel al ONG-urilor. 2

5


Serie de aprendizajes NESsT

6

INTRODUCCIÓN

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


II. Metodologie de Cercetare Scopul prezentului studiu este acela de a crea o viziune de ansamblu în privinţa sectorului societăţii civile din România, mai ales sub aspectul atitudinii faţă de autofinanţare şi a practicării autofinanţării. Studiul înglobează cinci elemente esenţiale, toate având drept obiectiv o mai bună înţelegere a sectorului societăţii civile din România şi a autofinanţării acestuia. Primul element a constat într-o cercetare documentară asupra istoriei sectorului societăţii civile din România; statistici privind sectorul în cauză şi zonele de activitate specifice acestui sector; infrastructura şi mecanismele de sprijin utilizate de sector; strategiile de finanţare şi tendinţele existente; precum şi cadrul legal şi de reglementare specific OSC-urilor. Celelalte patru elemente au constat într-o cercetare de bază a OSC-urilor şi a strategiilor de auto-finanţare; organizaţiile de sprijinire a OSC-urilor şi atitudinea lor faţă de autofinanţare; donatorii şi sprijinul acestora (sau lipsa de sprijin a acestoran) privind autofinanţarea; şi interviurile cu experţii juridici români cu privire la mediul juridic şi de reglementare specific autofinanţării OSC-urilor.

OSC-urile din România au fost examinate utilizând o combinaţie de metodologii de cercetare. NESsT a încheiat un parteneriat cu World Learning for International Development pentru a distribui la scară largă un chestionar care să solicite OSC-urilor informaţii de bază privind misiunea lor, domeniile de activitate, nivelele personalului şi finanţarea. OSC-urile au fost identificate în cadrul reţelelor World Learning şi NESsT, a site-urilor web precum Unulasuta.ro, şi a conferinţei World Learning/OECD privind întreprinderea socială3. Ca urmare a acestui proces, a fost compilată o listă de peste 200 OSC-uri.

În total, 54 OSC-uri au răspuns la chestionarul de cercetare. Dintre acestea, 15 au afirmat că nu s-au implicat în activităţi de autofinanţare, în timp ce 39 au răspuns că s-au implicat în anumite forme de autofinanţare.

Cea de-a doua rundă de cercetare a vizat acele OSC-uri care au indicat că au practicat anumite forme de autofinanţare. Această cercetare s-a realizat prin interviuri personale cu reprezentanţii respectivelor OSC-uri. Acestea au fost interviuri de profunzime şi au fost efectuate pe baza unui chestionar bine structurat, elaborat în prealabil de NESsT şi utilizat pentru acest tip de cercetare în alte ţări. S-au realizat în total 11 interviuri4. După încheierea procesului de intervievare, au fost selectate patru OSC-uri, iar experienţa lor în domeniul autofinanţării a fost descrisă în cadrul unor studii de caz complete5.

Examinarea atitudinii şi a practicilor organizaţiilor de sprijinire a OSC-urilor cu privire la autofinanţare a fost inclusă în prezentul studiu. Au fost contactate NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

A avut loc la Bucureşti, la data de 13 iunie 2007 .

3

Următoarele OSC-uri au fost intervievate: Asociaţia Bioagricultorilor din România Bioterra; Asociaţia Ecumenică a Bisericilor; Asociaţia Esperando; Asociaţia Femeilor din România; Asociaţia Handicapaţilor Fizic Satu Mare; Asociaţia Regională de Educare a Adulţilor Suceava; Fundaţia Children on the Edge; Fundaţia Ruhama; Institutul Român pentru Acţiune, Instruire şi Cercetare în Domeniul Păcii (PATRIR); Motivation Romania Foundation; Fundaţia Pentru Voi. 4

Activităţile de autofinanţare ale următoarelor OSC-uri au fost descrise în studii de caz complete: Fundaţia Ruhama, Motivation Romania Foundation, Asociaţia Bioagricultorilor din România Bioterra, şi Institutul Român pentru Acţiune, Instruire şi Cercetare în Domeniul Păcii (PATRIR).

5

7


Sesiunile de STUDIU NESsT

I I . M E T O D O L O G I E D E C E R C E TA R E

nouă organizaţii de sprijinire a OSC-urilor, inclusiv federaţii naţionale, centre de resurse locale/regionale şi organizaţii locale/internaţionale. Aceste organizaţii au fost rugate să completeze un chestionar, elaborat de NESsT, cu privire la rolul organizaţiilor de sprijinire a OSC-urilor în susţinerea financiară a OSC-urilor din România. Cinci organizaţii au trimis un chestionar completat şi au fost intervievate în scopul prezentului studiu: CENTRAS (Centru de Asistenţă pentru Organizaţiile Neguvernamentale), CREST (Centrul de Resurse pentru ONG-uri), Fundaţia PACT, Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR – acronimul românesc), şi CRONO (Centrul de Resurse pentru Organizaţiile Non-profit din Oltenia).

Chestionarul adresat organizaţiilor de sprijinire a OSC-urilor au cuprins întrebări precum: • rolul lor în sprijinirea OSC-urilor din România în vederea dezvoltării bazei lor de finanţare; • programele existente ce contribuie la sustenabilitatea OSC-urilor; • sprijinul actual acordat activităţilor de autofinanţare a OSC-urilor; • punctele lor de vedere cu privire la utilizarea activităţilor de autofinanţare a OSC-urilor pentru a genera venit; • implicaţiile activităţilor comerciale pentru OSC-uri şi pentru sectorul non-profit; • rolul şi atitudinea lor în sprijinirea dezvoltării capacităţii şi a finanţării iniţiale a activităţilor antreprenoriale ale OSC-urilor. Cel de-al patrulea element al studiului de bază a vizat donatorii. Paisprezece donatori internaţionali importanţi din România, inclusiv fundaţii private, ONG-uri naţionale şi internaţionale, au fost rugate, prin intermediul unui email, să completeze un chestionar scurt, elaborat de NESsT, cu privire la rolul donatorilor în sprijinirea financiară a OSC-urilor din România. Şapte donatori au completat chestionarul: Carpatica Oradea, Fundaţia Olandeză de Cooperare pentru Europa Centrală şi de Est (CNFCEE), Fundaţia de Parteneriat de Mediu din România, Fondul Român de Dezvoltare Socială, Trust for Civil Society, United Way şi World Learning.

Chestionarul a vizat următoarele aspecte: • rolul donatorilor în sprijinirea OSC-urilor din România în vederea dezvoltării bazei lor de finanţare; • sprijinul acordat de organizaţia în cauză programelor privind dezvoltarea durabilă a OSC-urilor; • capacitatea organizaţiei în cauză de a echilibra susţinerea financiară pe termen lung a unei OSC cu crearea dependenţei de donator; • atitudinea organizaţiei în cauză faţă de utilizarea activităţilor generatoare de venit de către OSC-uri; • implicaţiile activităţilor comerciale pentru OSC-uri şi pentru sectorul non-profit; • sprijinul donatorilor pentru activităţile de autofinanţare din România; • sprijinirea activităţilor comerciale ale OSC-urilor de către organizaţia în cauză; 8

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


I I . M E T O D O L O G I E D E C E R C E TA R E

Sesiunile de STUDIU NESsT

rolul şi atitudinea organizaţiei în cauză în sprijinirea dezvoltării capacităţii şi a finanţării iniţiale a activităţilor antreprenoriale ale ONG-urilor.

Partea finală a studiului de bază este legată de cadrul legal şi de reglementare privind autofinanţarea OSC-urilor. NESsT a intervievat doi experţi6 de la Fundaţia de Dezvoltare a Societăţii Civile cu privire la reglementările generale aplicabile OSC-urilor; reglementările aplicabile autofinanţării OSCurilor (inclusiv taxe, procese, etc.); modificări în curs ale reglementărilor; şi evaluarea acestora privind cadrul de lucru actual şi posibilitatea îmbunătăţirii lui. Prezentul studiu, alături de studiul secundar în profunzime realizat de personalul NESsT, a fost compilat şi publicat în anul 2007 într-un ghid privind Cadrul Legal şi de Reglementare a Autofinanţării OSC-urilor din România. Ghidul a fost publicat în parteneriat cu Centrul European privind Legea Non-profit.

6

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

Simona Constantinescu şi Octavian Rusu.

9


NESsT Learning Series

10

1: EL TERCER SECTOR EN COLOMBIA

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


III. Privire de Ansamblu asupra Sectorului Non-Profit din România A. Informaţii Generale

Din 1989, România a fost martora unei creşteri rapide a numărului de organizaţii non-profit înregistrate în mod oficial. Înainte de căderea comunismului existau doar câteva organizaţii independente, dar începând cu 1996 au fost înregistrate 12.000 de astfel de organizaţii7 în baza Legii privind Persoanele Juridice (Asociaţiile şi Fundaţiile) din anul 1924. Această creştere a fost expresia noii libertăţi dobândite în ceea ce priveşte asocierea şi a fost alimentată de disponibilitatea fondurilor externe pentru Europa de Est post-comunistă. Până în 2006, printr-o nouă Lege privind Asociaţiile şi Fundaţiile, peste 45.000 de organizaţii au fost înregistrate în mod oficial în trei mari categorii: asociaţii, fundaţii şi federaţii. Asociaţiile compun marea majoritate (65%) a organizaţiilor înregistrate şi reprezintă forma cea mai tipică de structură non-profit ce se regăseşte în România, urmată de fundaţii (33%)8.

Deşi astăzi există 45.000 de organizaţii non-profit, numărul actual al organizaţiilor active care corespund profilului tradiţional al activităţii desfăşurate în interes public (de ex.: promovarea bunăstării societăţii în ansamblul său) este mai scăzut. Din cele 30.260 de asociaţii înregistrate, peste 900 sunt asociaţii mutuale, alte câteva sute sunt asociaţii de proprietari, şi multe altele sunt asociaţii sportive. Şcolile şi universităţile particulare sunt de asemenea înregistrate ca organizaţii non-profit. Deşi legislaţia română recunoaşte asociaţiile şi fundaţiile care promovează bunăstarea societăţii în ansamblul său, în baza unui statut special de utilitate publică, acest statut este dificil de utilizat ca punct de reper pentru numărul de organizaţii care promovează interesul public, având în vedere că mai puţin de 100 de organizaţii s-au înregistrat în baza acestui statut9. Numărul organizaţiilor non-profit înregistrate în România

Tip de organizaţie non-profit Asociaţii Fundaţii

Federaţii

Persoane juridice străine Total

Sursă: Registrul Naţional al Asociaţiilor şi Fundaţiilor, 7 octombrie 2006

Număr înregistrat

30,260

15,429 573

11

46,273

Se estimează că mai puţin de jumătate din numărul total al organizaţiilor non-profit sunt organizaţii active, adică desfăşoară operaţiuni şi activităţi în mod regulat. Această estimare are la bază numărul de organizaţii care au NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

Saulean Daniel şi Carmen Epure, Definirea sectorului non-profit: România, Working Papers of the Johns Hopkins Comparative Nonprofit Sector Project, nr. 32, editat de Lester M. Salamon şi Helmut K. Anheier. Baltimore: Johns Hopkins Institute for Policy Studies, 1998. 3. 7

Pentru a înfiinţa o asociaţie este nevoie de trei sau mai mulţi fondatori. Pentru o fundaţie, este nevoie de unul sau mai mulţi fondatori şi de o dotare de cel puţin 100 ori salariul minim naţional anual (aproximativ 40.000 lei). 8

Este important să se recunoască că unele OSC-uri precum asociaţia colecţionarilor de timbre sau asociaţia jucătorilor de şah, pot să nu aibă drept obiectiv utilitatea publică. Aceste organizaţii sunt totuşi considerate OSC-uri şi li se aplică în general aceleaşi reguli, dar prezenta evaluare la nivel de ţară abordează doar acele OSC-uri care urmăresc utilitatea publică. 9

11


Sesiunile de STUDIU NESsT

I I I . Privire de Ansamblu asupra Sectorului Non-Profit din România

trimis informaţii financiare sub formă de bilanţ Ministrului de Finanţe. În anul 2002, ultimul an pentru care sunt disponibile aceste date, 17.373 de organizaţii au trimis bilanţuri dintr-un total de 38.826 de organizaţii înregistrate în acel an.10

Vezi Anexa 1 pentru analiza la nivel de ţară a OSC-urilor care au trimis bilanţuri. 11 Dimensiunile Sectorului Neguvernamental din România, Fundaţia de Dezvoltare a Societăţii Civile (CSDF), iunie 1997, citat după Vera Dakova, Bianca Dreossi, Jenny Hyatt, Anca Socolovschi, Revizuirea Sectorului Non-profit din România: Consolidarea Strategiilor Donatorilor, Fundaţia Charles Stewart Mott, septembrie 2000, p. 14 12 Prezentare, Ancuţa Vameşu, World Learning. 13 Indicele de susţinere a ONG-urilor pentru Europa Centrală şi de Est - 2006, Agenţia Statelor Unite de Dezvoltare Internaţională, mai 2007. 14 Date GDP preluate de pe http://econstats.com/weo/C131V019.htm. 15 Ancuţa Vameşu, World Learning, iunie 2007. 10

În sens geografic, majoritatea organizaţiilor (în jur de 40%) îşi desfăşoară activitatea la nivel local, de obicei în interiorul judeţului în care se află. În jur de 20% îşi desfăşoară activitatea la nivel regional (de ex.: în mai mult de un judeţ) iar 20% desfăşoară operaţiuni inter-regionale. Doar în jur de 10% din organizaţiile non-profit îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional, în timp ce alte 10% au tangenţe şi cu planul internaţional. În plus, se estimează că aproximativ două treimi îşi desfăşoară activitatea în zonele urbane, 15% desfăşurându-şi activitatea în Bucureşti11. De la revoluţia din 1989 şi până în momentul aderării la Uniunea Europeană (UE), în ianuarie 2007, OSC-urile din România au jucat un rol important în stabilirea şi apărarea drepturilor omului, în promovarea alegerilor libere şi corecte, şi în avansarea responsabilităţii guvernului (de exemplu, prin Coaliţia pentru un Parlament Curat, la alegerile din anul 2004)12. Odată cu aderarea la UE, se aşteaptă ca activităţile OSC-urilor să se modifice, date fiind priorităţile naţionale şi mediul de finanţare modificat (vezi Secţiunea III C 1 de mai jos). Zona în care activează cele mai multe organizaţii non-profit este în mod cert zona furnizării de servicii sociale. Se estimează că 25% dintre organizaţiile înregistrate sunt furnizori de servicii sociale, iar în anul 2006, 824 au fost acreditate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei pentru a primi sprijin de la stat13. Alte domenii de activitate importante sunt sănătatea, cultura şi educaţia.

B. Strategii de Finanţare

Conform datelor din anul 2002 furnizate de Ministerul Finanţelor, sectorul OSC-urilor a generat venituri totale de peste 400 milioane Euro în acel an, venituri reprezentând 1,2% din economia românească14. Analiza veniturilor din surse de finanţare era în anul 2002 15, după cum urmează:

Sursa de Finanţare Donaţii şi grant-uri locale/naţionale Activităţi Economice Taxe de membru, contribuţii şi donaţii în natură Granturi din străinătate Donaţii ale corporaţiilor Investiţii (dobândă şi donaţii în natură) Grant-uri guvernamentale Alte venituri non-profit (deţinerea de active în cadrul altor companii, reclamă, rambursare de TVA, vânzări de active, etc.) Total 12

Venituri (millione de euro)

% Venituri

93.2 66.2 63.3 45.5 28.8 21.2 17.4 84.1

22.2 15.8 15.1 10.8 6.9 5.1 4.1 20.0

399.6

100%

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


I I I . Privire de Ansamblu asupra Sectorului Non-Profit din România

Sesiunile de STUDIU NESsT

În tabelul de mai sus, prima categorie (donaţii şi grant-uri locale/naţionale) constau în mare parte din surse din străinătate, inclusiv fondurile Phare16 ale Uniunii Europene administrate prin ministerele din România şi prin organizaţiile locale (de ex.: Fundaţia de Dezvoltare a Societăţii Civile), şi finanţare din străinătate din afara UE, finanţare reacordată prin organizaţiile locale (de ex.: Fundaţia Soros)17. De aceea, în anul 2002 procentul total al finanţării din străinătate a fost mult mai mare decât 10,8% raportat în ceea ce priveşte grant-urile din străinătate. Tabelul arată că 15,8% din veniturile ONG-urilor rezultă din activităţi economice sau din activităţi de autofinanţare. Totuşi, la categoria “Alte venituri nonprofit”, câteva surse pot fi considerate drept auto-finanţare: vânzarea activelor şi deţinerea de active în cadrul altor companii. În plus datele Ministerului de Finanţe cuprind toate categoriile de organizaţii non-profit (inclusiv asociaţiile profesionale, cluburile sportive, şcolile şi universităţile, etc.). De aceea NESsT a realizat două analize suplimentare pentru a estima, în mod clar, proporţia venitului din autofinanţare generat de organizaţiile româneşti care urmăresc utilitatea publică.

Prima analiză a acoperit datele financiare ale organizaţiilor care s-au înregistrat pe site-ul "Toţi pentru unul şi un procent pentru toţi" (unulasuta.ro)18. Datele financiare au fost extrase pentru 121 organizaţii care îşi desfăşoară activitatea în diverse domenii, ca de exemplu: avocatură, artă, cultură, dezvoltare economică, educaţie, sănătate şi servicii sociale. Din aceste 121 organizaţii, 96 au raportat mix-ul procentajului lor de finanţare pe anul 2006, conform analizei următoarelor categorii: grant-uri, sponsorizări ale corporaţiilor, taxe de membru, donaţii individuale, autofinanţare şi altele. Din aceste 96 de organizaţii, două treimi au realizat un anumit tip de autofinanţare, deşi unele la nivele foarte scăzute (de exemplu, 13 organizaţii au raportat că venitul din autofinanţare reprezintă mai puţin de 1% din bugetul lor total). Procentajul mediu cu care autofinanţarea a contribuit la venitul global pentru cele 96 de organizaţii a fost de 7,45%.

Cea de-a doua analiză a fost realizată pe baza a 54 chestionare pe care OSC-urile le-au completat şi care cuprindeau procentajele veniturilor primite din surse străine/internaţionale, surse publice (locale/ naţionale), donaţii individuale (locale/naţionale), grant-uri ale fundaţiilor (locale/naţionale), grant-uri ale corporaţiilor (locale/naţionale), donaţii în natură şi diverse categorii de autofinanţare 15 Ancuţa Vameşu, World Learning, iunie (taxe de membru, taxe de servicii, vânzarea de produse, utilizarea activelor 2007. intangibile (de ex.: licenţiere), utilizarea activelor tangibile (de ex.: închirierea facilităţilor), şi dividendele din investiţii. Treizeci şi patru din cele 54 de organi- 16 PHARE vizează Polonia, Ungaria – Asistenţă pentru Reconstrucţia Economică. zaţii au raportat un anumit nivel de venituri din autofinanţare, iar procentajul 17 Ancuţa Vameşu, World Learning, iunie mediu al venitului cu care s-a contribuit prin autofinanţare pentru toate cele 54 2007 de organizaţii a fost de12,5%.

Cele trei seturi de date analizate în scopul prezentei evaluări la nivel de ţară (Ministerul Finanţelor, Unulasuta.ro, şi chestionarele completate în vederea realizării prezentei evaluări) oferă astfel o gamă largă de venituri din autofinanţare, generate de OSC-urile din România între 7,45% şi 16%. NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

18 Campania

"Toţi pentru unu şi un procent pentru toţi" vizează susţinerea contribuabililor, a angajatorilor şi a organizaţiilor neguvernamentale în ceea ce priveşte aplicarea noii prevederi de 1% din Codul Fiscal.

13


Sesiunile de STUDIU NESsT

I I I . PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA SECTORULUI NON-PROFIT DIN ROMÂNIA

C. Tendinţe de Finanţare

Susţinerea reprezintă o provocare importantă pentru multe OSC-uri din România. În general filantropia locală rămâne la acelaşi stadiu, în timp ce fondurile internaţionale, pilonul finanţării tradiţionale a sectorului, începând cu anul 1989, suferă modificări semnificative. Câţiva factori afectează în prezent finanţarea sectorului (tendinţele de autofinanţare sunt analizate în Secţiunea V). 1. Aderarea la UE

Consecinţa imediată a aderării la UE a fost retragerea donatorilor străini tradiţionali (fundaţii, ONG-uri internaţionale importante) din România. Marea majoritate a organizaţiilor va fi afectată de retragerea donatorilor străini, iar unele dintre ele, precum organizaţiile de avocatură – care sunt dependente în mod deosebit de fondurile străine şi nu au o bază largă de spijin la nivel naţional – trebuie să înfrunte provocările legate de găsirea de noi surse de finanţare, având în vedere că UE nu sprijină astfel de activităţi. O altă nouă evoluţie generată de aderarea la UE priveşte deplasarea finanţării de la Fondurile Phare ale UE la Fondurile Structurale ale UE. Această deplasare va afecta tipul de finanţare pe care organizaţiile îl pot primi având în vedere faptul că Fondurile Structurale se focalizează asupra modelelor de angajare şi nu asupra serviciilor sociale. Aceasta va duce la diminuarea resurselor financiare pentru anumite programe tradiţionale ale OSCurilor, dar va oferi oportunitatea dezvoltării întreprinderilor sociale, în special prin accesul la fondurile ce acoperă costurile de consultanţă. Programul Sectorial Operaţional de Dezvoltare a Resurselor Umane 2007 – 2013 19 al Guvernului României îşi propune să sprijine, în baza Axei Priorităţii 6: Promovarea integrării sociale, zonele cheie de intervenţie în vederea dezvoltării economiei sociale. Programul va sprijini entităţi precum ONG-urile, cooperativele sociale, asociaţiile mutuale şi alte organizaţii voluntare şi de caritate pentru a furniza un instrument flexibil şi durabil, capabil să ajute comunităţile în atingerea obiectivelor lor, precum: • stimularea creării de locuri de muncă şi a dezvoltării abilităţilor; • îmbunătăţirea capacităţii comunităţii de a oferi sprijin social; • susţinerea creşterii economice şi a revitalizării zonelor învecinate; • protecţia mediului; • mobilizarea grupurilor dezavantajate.

Se aşteaptă ca Axa Priorităţii 6 să primească 644 milioane Euro drept finanţare pe perioada 2007-2013. Totuşi, întârzierea în implementarea Fondurilor Structurale din România a făcut ca multe organizaţii să aştepte ca aceste oportunităţi de finanţare să devină disponibile.

2. Sprijin guvernamental

Freedom House, Naţiuni în Tranzit 2007, România.

19

14

Procedurile stabilite de legislaţia privind serviciile sociale (Legea Nr. 34/1998) permit OSC-urilor să primească bani fie de la guvernul central, în cazul în care acestea furnizează servicii în mai multe judeţe, fie de la guvernul local, în cazul NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


I I I . PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA SECTORULUI NON-PROFIT DIN ROMÂNIA

Sesiunile de STUDIU NESsT

în care acestea furnizează servicii la nivel judeţean sau regional. Guvernul central a acordat fonduri pentru ariile privind mediu, dezvoltarea a tinerilor, sănătatea şi serviciile sociale. În general, procedurile de finanţare pentru sursele guvernamentale locale şi centrale suferă de o lipsă de claritate şi transparenţă a sistemelor. Totuşi, în anul 2005, promulgarea Legii 350/2005 privind alocarea grant-urilor publice organizaţiilor non-profit a permis derularea într-un mod mult mai transparent a procesului de acordare de grant-uri şi a sporit responsabilitatea organizaţiilor non-profit precum şi a organizaţiilor statale. Conform unui studiu realizat de Fundaţia de Dezvoltare a Societăţii Civile, guvernul a acordat aproximativ 13 milioane de Euro OSC-urilor din România în anul 2006. Aproximativ 800 de OSC-uri au beneficiat de aceste fonduri, deşi majoritatea fondurilor (aproximativ două treimi) au fost acordate de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi de agenţiile sale unui număr de 14 OSC-uri. Analiza finanţării guvernamentale de către minister se prezintă după cum urmează20: Instituţii Finanţatoare Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse Agenţia Naţională de Tineret

Departamentul Relaţiilor Inter-etnice

Administraţia Naţională a Fondului Cultural

Suma totală (millione de euro)

Număr de ONG-uri

12.4

102

0.7

94

0.8

500

0.5

31

Agenţia de Strategii Guvernamentale

0.3

Altele: Ministerul Apărării, Asociaţia Naţională de Protecţie a Consumatorilor, Ministerul Afacerilor Externe

0.3

20

0.1

3

Administraţia Fondului de Mediu Total

15.1

O sursă importantă de susţinere venită din partea guvernului român la nivel local este cea nefinanciară. Multe OSC-uri solicită colaborarea municipalităţilor în vederea obţinerii de facilităţi care să permită desfăşurarea activităţilor lor. Formele comune de sprijin în natură includ reducerea chiriilor sau scutirea de la plata chiriilor, punerea la dispoziţie de birouri, echipamente (de ex.: linii telefonice, mobilier de birou), terenuri şi scutiri de la plata impozitului pe teren, şi acordarea de licenţe de construcţie gratuit21.

În ultimii ani, contractarea guvernamentală şi acreditarea furnizărilor de servicii sociale au înregistrat o creştere. De exemplu, într-o zonă a Judeţului Bihor, cu patru ani în urmă, o singură organizaţie era acreditată în calitate de furnizor de servicii sociale, astăzi existând 24 astfel de organizaţii22. Totuşi, în ciuda eforturilor depuse de multe OSC-uri, guvernul continuă să acţioneze lent în ceea ce priveşte contractarea mai multor servicii şi creşterea nivelului plăţii pentru aceste servicii. De asemenea, nu este clar dacă guvernul va continua să mai contracteze servicii sociale sau dacă intenţionează să dezvolte un sistem propriu de servicii sociale. NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

11

761

Programul Sectorial Operaţional de Dezvoltare a Resurselor Umane reprezintă strategia de bază a guvernului de aderare la Fondurile Structurale ale UE (adică Fondul Social European) de dezvoltare a resurselor umane prin educaţie, instruire şi angajare 20

15


Sesiunile de STUDIU NESsT

I I I . PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA SECTORULUI NON-PROFIT DIN ROMÂNIA

3. Legea 2%

Legea 2% permite contribuabililor individuali să doneze 2% din impozitul lor pe venit unei organizaţii non-profit eligibile. Revizuirea rezultatelor obţinute în primii doi ani de la implementarea acestei legi (aceasta a fost implementată în anul 2005 şi a permis iniţial donarea de către contribuabili a unui procent de 1% din impozitul lor pe venit) a arătat că respectiva lege demonstrează un potenţial puternic de finanţare pentru organizaţiile din România. Din 2005 în 2006, transferul către organizaţiile non-profit în baza noii legi s-a dublat, atât în ceea ce priveşte suma donată organizaţiilor non-profit, cât şi în ceea ce priveşte numărul contribuabililor donatori. Din anul 2004, noua lege a dus la transferul a peste 5 milioane de Euro, sumă provenită de la 8,6% din totalul contribuabililor23. Totuşi, în acest moment, suma medie de finanţare pe care fiecare organizaţie o primeşte rămâne nesemnificativă, aspect greu de schimbat în viitorul apropiat din cauza venitului mediu obţinut în ţară24. Pe termen lung, având în vedere că venitul va creşte, ca de altfel şi numărul participanţilor la acest program, legea prevede un potenţial autentic pentru dezvoltarea filantropiei locale. 4. Suportul Mediului Privat

21 Raport privind Situaţia Finanţării Guvernamentale Directe pentru ONG-urile din România, Abstract, Fundaţia de Dezvoltare a Societăţii Civile. 22 Saulean and Epure, 19. 23 Fundatia Ruhama, intervieu, June 2006. 24 Raport privind Situaţia Finanţării Guvernamentale Directe pentru ONG-urile din România, Fundaţia de Dezvoltare a Societăţii Civile, 2007 25 House, Naţiuni în Tranzit 2007, România. 26 Asociaţia pentru relaţii comunitare for Community Relations, http://www.arcromania.ro/mambo/ 27 Report privind Situaţia Finanţării Guvernamentale Directe pentru ONG-urile din România, Fundaţia de Dezvoltare a Societăţii Civile, 2007

16

În România, filantropia corporaţiilor continuă să fie slab dezvoltată. Aproape două treimi dintre companii nu contribuie la acordarea de fonduri caritabile, iar cele care au o astfel de tendinţă îşi împart fondurile între OSC-uri, şcoli şi grădiniţe, biserici şi alte instituţii (de ex.: instituţii medicale)25. Totuşi, programele de responsabilitate socială a corporaţiilor (RSC) sunt în creştere, în special în rândul companiilor multinaţionale (RSC este încă destul de limitată în rândul companiilor naţionale). Creşterea programelor de RSC se reflectă în creşterea investiţiilor directe străine în România, iar Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse a înfiinţat un birou RSC pentru a răspunde acestei tendinţe26. Totuşi, pentru multe OSC-uri situate în afara oraşului Bucureşti, RSC este practic inexistent, companiile având tendinţa de a se focaliza asupra proiectelor vizibile din zona capitalei. 4. Suportul Companiilor

În România, filantropia corporaţiilor continuă să fie slab dezvoltată. Aproape două treimi dintre companii nu contribuie la acordarea de fonduri caritabile, iar cele care au o astfel de tendinţă îşi împart fondurile între OSC-uri, şcoli şi grădiniţe, biserici şi alte instituţii (de ex.: instituţii medicale). Totuşi, programele de responsabilitate socială a corporaţiilor (RSC) sunt în creştere, în special în rândul companiilor multinaţionale (RSC este încă destul de limitată în rândul companiilor naţionale). Creşterea programelor de RSC se reflectă în creşterea investiţiilor directe străine în România, iar Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse a înfiinţat un birou RSC pentru a răspunde acestei tendinţe. Totuşi, pentru multe OSC-uri situate în afara oraşului Bucureşti, RSC este practic inexistent, companiile având tendinţa de a se focaliza asupra proiectelor vizibile din zona capitalei. NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


IV. Prezentarea pe scurt a Interviurilor OSC-urilor A. Asociaţia Bioagricultorilor din România (Bioterra) 1. Informaţii Generale

Bioterra, Asociaţia Bioagricultorilor din România este o organizaţie de pionierat a cărei misiune este aceea de a promova metode ecologice în producţia agricolă şi de animale vii în rândul fermierilor români şi de a încuraja consumatorii să aleagă produse biologice. Atenţia programelor Bioterra se concentrează asupra educaţiei: educarea fermierilor în ceea ce priveşte metodele biologice precum şi educarea consumatorilor sub aspectul beneficiilor aduse de produsele alimentare biologice sănătăţii şi mediului înconjurător. De la înfiinţarea sa în anul 1997, Bioterra s-a dezvoltat în mod constant şi a făcut progrese semnificative în sensul îndeplinirii obiectivelor sale, inclusiv în ceea ce priveşte rolul esenţial jucat de aceasta în stabilirea standardelor biologice şi a metodelor de monitorizare în România. 2. Activităţi de Autofinanţare

Activităţile de autofinanţare au făcut timp îndelungat parte din mix-ul de finanţare al Bioterrei. La început, conducerea a realizat că dependenţa de fundaţiile în mare parte străine care acordau sprijin era insuficientă, deoarece acestea nu asigurau suportarea costurilor sale operaţionale şi nici îndeplinirea obiectivelor sale de dezvoltare a programelor, şi a început să îşi diversifice activitatea pentru a include acele activităţi care puteau genera venit pentru organizaţie. Cea mai importantă activitate de acest gen este consultanţa acordată agricultorilor care utilizează în prezent metode biologice, precum şi celor care ar dori să înceapă să utilizeze astfel de metode. Serviciile de consultanţă sunt furnizate de personalul Bioterra, precum şi de consultanţi din afară, angajaţi de organizaţie, iar venitul generat reprezintă în jur de 20% din bugetul organizaţiei. Un alt procent de 8% din bugetul total este produs de vânzarea publicaţiilor, inclusiv o revistă, cărţi şi broşuri privind bioagricultura şi creşterea animalelor, precum şi anumite aspecte legale. În sfârşit, organizaţia primeşte de asemenea venituri sub formă de taxe de membru, care reprezintă în jur de 5% din venitul total. Deşi numărul membrilor creşte oarecum încet (în jur de 20 pe an), aceştia reprezintă un grup central care este devotat Bioterrei şi care se implică în susţinerea acesteia pe viitor. 3. Susţinere Financiară

Bioterra se află în prezent la un moment de cotitură în procesul său de dezvoltare. Cu un personal format din doar patru angajaţi, organizaţia a fost pusă în situaţia de a face faţă dezvoltării programelor sale, inclusiv activNESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

17


Sesiunile de STUDIU NESsT

I V. P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A I N T E R V I U R I L O R O S C - U R I L O R

ităţilor de autofinanţare. Dar dacă organizaţia urmăreşte să obţină profit în urma fructificării posibilităţii de a adăuga noi produse şi servicii în zonele de e-commerce şi de agro-turism, aceasta va trebui să creeze o entitate comercială separată, administrată de profesionişti în domeniul comercial cu experienţă în domeniul operaţiunilor de vânzare şi de marketing şi în domeniul managementului financiar. O astfel de situaţie dă naştere la numeroase provocări pentru Bioterra, inclusiv nevoia de a se asigura că entitatea care vizează obţinerea de profit şi managerii acesteia continuă să îşi menţină angajamentul puternic legat de misiunea organizaţiei.

B. Asociaţia Femeilor din România 1. Informaţii Generale

Asociaţia Femeilor din România este o organizaţie non-profit înfiinţată în anul 1990. Misiunea organizaţiei este aceea de a promova egalitatea femeilor în România. A fost prima organizaţie a femeilor înfiinţată după revoluţia din 1989, iar scopul acesteia este acela de a reuni femeile şi a le face conştiente de responsabilităţile lor privind participarea la activităţile economice, socio-politice şi culturale şi de a promova drepturile lor. Obiectivul final este acela de a dezvolta capacitatea femeilor de a-şi asuma responsabilitatea efectuării unor schimbări pozitive în viaţa lor şi în societate. 2. Activităţi de Autofinanţare

În primii 10 ani ai funcţionării sale, AFR-ul s-a autofinanţat în proporţie de 100%. Organizaţia a dezvoltat activităţi bazate pe voluntariat şi fără finanţare externă. Veniturile din autofinanţare au provenit din două surse: spectacole şi cursuri de instruire.

AFR-ul a organizat spectacole de teatru şi spectacole muzicale pe probleme legate de femei, precum violenţa în familie sau relaţiile dintre sexe. Spectacolele erau realizate cu ajutorul Preşedintelui AFR-ului, Liliana Pagu, care a condus un grup de teatru muzical. Artiştii teatrului D-nei Pagu au prestat activitate teatrală în mod voluntar, iar AFR-ul a primit veniturile obţinute din vânzarea biletelor.

Cum numărul membrilor AFR-ului creştea, aceştia şi-au exprimat interesul de a învăţa limba engleză, astfel că AFR-ul a organizat şi a început să furnizeze cursuri de instruire de limbă engleză pentru membrii săi, în schimbul unei taxe. Dat fiind succesul acestor cursuri, s-au realizat şi alte cursuri de pregătire, în domeniul managementului, marketingului şi comunicaţiilor. Majoritatea participanţilor erau membri AFR, dar unele cursuri de instruire erau de asemenea organizate la cererea ONG-urilor. AFR a angajat instructori experţi pentru a se ocupa de toate aceste sesiuni.

În afară de venituri, atât spectacolele cât şi cursurile de instruire ofereau AFR-ului o cale sigură de a ajunge la membrii săi şi de a recruta noi mem18

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


I V. P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A I N T E R V I U R I L O R O S C - U R I L O R

Sesiunile de STUDIU NESsT

bri.

În anul 2000, după câţiva ani de organizare de spectacole, interesul şi motivaţia artiştilor Lilianei Pagu începuse să se stingă. Pentru a compensa pierderea de venit, AFR-ul a instituit taxa de membru. Taxele nu erau plătite anual, ci mai degrabă în funcţie de activităţile la care membrii participau. În acelaşi an, AFR-ul a început să caute grant-uri pentru a-şi suplimenta venitul, diversificându-şi astfel sursele de finanţare.

Deşi AFR-ul numără peste 9.500 membri, doar în jur de 500 membri participă la proiecte şi plătesc taxa de membru. AFR-ul concepe şi dezvoltă proiecte la începutul anului, iar membrii decid dacă să participe la acestea, şi dacă da, plătesc o contribuţie de 25 Euro pe proiect. În mod constant, aproximativ 70 de membri participă la unul sau altul din proiectele AFR-ului. Un exemplu de serviciu specific membrilor este iniţiativa AFR-ului privind educarea adulţilor. Organizaţia participă la programe de schimb internaţional. Membrii călătoresc în afara României pentru a învăţa despre programele femeilor şi pentru a-şi împărtăşi experienţa. Vizitele schimbului internaţional sunt parţial acoperite prin grant-uri, astfel că membrii contribuie, în medie, cu 60 Euro pentru a acoperi diferenţa. În anul 2006, au fost organizate şase schimburi internaţionale pentru grupuri de până la 10 persoane. AFR-ul organizează de asemenea simpozioane şi seminarii pe diferite teme privind femeile şi societatea civilă. Pentru aceste evenimente, AFR-ul solicită aproximativ 15 Euro pe participant. In anul 2006, AFR-ul a organizat patru evenimente, fiecare cu un număr de participanţi cuprins între 20 şi 30 persoane.

Alături de aceste iniţiative, AFR-ul continuă să desfăşoare cursuri de instruire. În ultimul an aceasta a organizat un curs de instruire pe lună, pentru grupuri de câte 10 - 12 participanţi, şi a solicitat între 10 şi 20 Euro pe participant. 3. Susţinere Financiară

Deşi activităţile de autofinanţare (cursuri de instruire, taxe de membru şi evenimente) nu generează un surplus pentru organizaţie, acestea suplimentează şi finanţează integral unele dintre iniţiativele organizaţiei. Astfel, autofinanţarea are un rol determinant în susţinerea financiară a AFR-ului. De fapt, AFR-ul consideră că autofinanţarea se generează mult mai uşor decât veniturile din grant-uri, având în vedere faptul că organizaţia nu este familiarizată cu mediul donatorilor şi că are o capacitate limitată în ceea ce primeşte activităţile de colectare de fonduri, precum propunerile scrise de solicitare de grant-uri.

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

19


Sesiunile de STUDIU NESsT

I V. P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A I N T E R V I U R I L O R O S C - U R I L O R

C. Asociaţia Handicapaţilor Fizic Satu Mare (AHFSM) 1. Informaţii Generale

Asociaţia Handicapaţilor Fizic Satu Mare (AHFSM) este o organizaţie nonprofit înfiinţată în anul 1990 şi înregistrată în baza Ordonanţei Guvernamentale privind Asociaţiile şi Fundaţiile, Nr. 26/2000. Misiunea AHFSM este aceea de a stabili legătura dintre persoanele cu handicap şi societate, şi pentru a permite societăţii să cunoască persoanele cu handicap, să le înţeleagă, să le accepte şi să le integreze. Programele AHFSM includ: oferirea de consiliere psihologică, profesională şi juridică; asigurarea de consultanţă privind angajarea şi plasarea; organizarea de cursuri de instruire de dezvoltare a abilităţilor şi de dezvoltare profesională; şi crearea unui Club al Handicapaţilor Fizic pentru a dezvolta capacitatea şi aptitudinile acestora şi pentru a organiza activităţile ocupaţionale şi cele legate de petrecerea timpului liber. 2. Activităţi de Autofinanţare

AHFSM generează în prezent venituri din două surse: taxa de membru şi vânzarea produselor. Taxa de membru este plătită în funcţie de nevoile organizaţiei. De exemplu, AHFSM le cere membrilor să co tribuie cu taxe mici pentru a acoperi cheltuielile operaţionale, precum transportul membrilor în vehicule adaptate, scaunele cu rotile şi acc soriile scaunelor cu rotile, şi alte cheltuieli similare. În anul 2006, organizaţia a generat 4% din bugetul său (aproximativ 1.080 Euro) din taxa de membru.

AHFSM vinde de asemenea produse realizate de beneficiarii săi care participă la Clubul Handicapaţilor Fizic. Printre aceste produse se numără poşete, lumânări, poze, cărţi poştale, bijuterii, aranjamente florale şi mici cadouri pentru diferite ocazii, precum sărbătorile tradiţionale. Produsele sunt vândute în cadrul evenimentelor organ zate de AHFSM sau de alte instituţii. În anul 2006, AHFSM a vândut în jur de 1.500 de produse, generând 17% din bugetul organizaţiei (aproximativ 4.500 Euro).

Deşi în anul 2006 organizaţia a obţinut peste 20% din bugetul său pe calea autofinanţării, conducerea AHFSM nu vede organizaţia în sit aţia de a desfăşura o activitate comercială permanentă. Ambele activităţi de autofinanţare se desfăşoară în mod informal şi neplanificat. În plus, taxa de membru pe care AHFSM o colectează este mai degrabă legată de colectarea de fonduri sau de rambu sarea costurilor decât de autofinanţare.

În anul 2006, Consiliul de Administraţie al organizaţiei a decis să exploreze noi modalităţi de creştere a veniturilor din autofinanţare. Decizia a rezultat ca urmare a existenţei unui mediu de finanţare în 20

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


I V. P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A I N T E R V I U R I L O R O S C - U R I L O R

Sesiunile de STUDIU NESsT

care era tot mai greu să se acopere cheltuielile legate de programele sociale ale organizaţiei, în special cele privind infrastructura şi salarile.

Pentru a sprijini dezvoltarea activităţilor de autofinanţare, AHFSM a contactat Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR), a cărei organizaţie membru este. ONPHR spri jină eforturile membrilor de a dezvolta activităţile de autofinanţare prin oferirea de servicii de consultanţă. Cu ajutorul ONPHR, AHFM a luat următoarele trei decizii: 1. Abandonarea vânzării de cadouri: Piaţa din România este invadată de produse importate (marea majoritate din China, Vietnam şi alte ţări Asiatice) care au preţuri foarte scăzute şi împotriva cărora este greu de concurat.

2. Înfiinţarea unui atelier de fabricare de lumânări: Această activitate poate fi implementată cu un buget iniţial redus, deoarece echipamen tul necesar nu este scump, şi oferă de asemenea posibilitatea anga jării de persoane cu handicap. În judeţul Satu Mare, doar câţiva pro ducători mici produc ocazional lumânări pentru evenimente speciale, astfel că organizaţia a simţit că exista o cerere potenţială pe piaţă pentru astfel de produse.

3. Înfiinţarea unui atelier de fabricare de articole de mobilier: Această activitate necesită investiţii în echipamente, având în vedere că în fiecare an apar noi tehnologii, dar munca poate să fie efectuată atât de persoane cu handicap fizic cât şi de persoane fără handicap (deşi persoanele cu handicap nu pot lucra decât la anumite etape ale pro cesului de producţie). Pentru această activitate, AHFSM se poate baza de asemenea pe experienţa unui membru al Consiliului său de Administraţie, cu experienţă în domeniu. 3. Susţinere Financiară

Pentru a creşte susţinerea sa financiară, AHFSM îşi propune să continue procesul de dezvoltare a întreprinderii sociale şi să lanseze întreprinderi sociale anul următor. Organizaţia a obţinut de curând un nou spaţiu ce poate fi folosit pentru două ateliere. Având în vedere faptul că atelierul de fabricare de articole de mobilier necesită resurse financiare semnificative, AHFSM intenţionează să îşi concentreze atenţia mai întâi asupra atelierului de fabricare de lumânări, prin dezvoltarea unui studiu de fezabilitate în acest sens. Dacă studiul de fezabilitate arată că acesta are potenţial, organizaţia va elabora un plan de afaceri pentru a începe implementarea acestuia la începutul anului 2008.

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

21


Sesiunile de STUDIU NESsT

I V. P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A I N T E R V I U R I L O R O S C - U R I L O R

D. Asociaţia Regională de Educare a Adulţilor Suceava (AREAS) 1. Informaţii Generale

Misiunea AREAS (Asociaţia Regională de Educare a Adulţilor Suceava) este aceea de promova cele mai bune practici în ceea ce priveşte educarea şi dezvoltarea profesională a adulţilor, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a comunităţilor din zona de nord şi de nord-est a României. Programul de bază al AREAS cuprinde cursuri de dezvoltare a abilităţilor pentru adulţi. În prezent, organizaţia pune la dispoziţie trei cursuri: elaborarea şi managementul proiectelor UE, căutarea de fonduri UE de către organizaţii în vederea desfăşurării activităţii lor; managementul OSC-urilor, care oferă instruire în ceea ce priveşte colectarea de fonduri şi managementul resurselor umane; şi turismul, care vizează furnizorii locali de servicii de turism (hoteluri, restaurante, organizatori de circuite şi alţii). 2. Activităţi de Autofinanţare

În timp ce cursurile de management al OSC-urilor şi de turism sunt oferite participanţilor gratuit, AREAS solicită taxe participanţilor la cursul de elaborare şi management al proiectelor UE. Organizaţia obţine astfel în jur de 10% din venitul său total din taxele de participare.

Cursul privind proiectele UE vizează în principal şcolile, întreprinderile mici şi mijlocii şi centrele culturale din judeţ. Şcolile şi centrele culturale (a căror misiune este aceea de a dezvolta cultura locală în cadrul comunităţilor lor) văd fondurile UE ca pe o oportunitate de a suplimenta fondurile publice insuficiente, de a plăti salariile, de a-şi îmbunătăţi infrastructura şi de a dezvolta noi programe. Întreprinderile mici şi mijlocii participă la acest curs deoarece programele UE oferă multe posibilităţi de a obţine grant-uri pentru infrastructură, echipamente, tehnologie, pentru dezvoltarea resurselor umane, etc.

Cursul privind proiectele UE este certificat de către UE, iar AREAS este furnizorul regional de servicii pentru trei judeţe din nord-estul României. În calitate de furnizor regional de servicii, AREAS poate emite certificate participanţilor la curs, iar certificatele sunt recunoscute de biroul central de certificare al UE de la Viena. Cursurile au trei module, şi fiecare modul are un preţ distinct (80 Euro pentru Comunicare şi Lucru în Echipă, 80 Euro pentru Negociere, şi 120 Euro pentru Management de Proiect). O mare parte din preţul modulelor este destinat acoperirii costului certificatului (AREAS plăteşte UE pentru fiecare certificat emis), iar organizaţia obţine un profit redus, de aproximativ 5% pentru fiecare certificat (după plata onorariului instructorului, a materialelor de instruire şi a altor cheltuieli). Acest profit asigură un venit nerestricţionat pentru organizaţie.

22

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


I V. P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A I N T E R V I U R I L O R O S C - U R I L O R

Sesiunile de STUDIU NESsT

3. Susţinere Financiară

AREAS consideră că există posibilitatea de a oferi şi alte cursuri certificate de UE, în judeţul Suceava. Calificarea lucrătorilor serviciului local (într-o varietate de sectoare) este scăzută, şi există un număr scăzut de furnizori de servicii de instruire a adulţilor. În plus, noile Fonduri Structurale ale UE oferă noi oportunităţi de instruire a resurselor umane (inclusiv, de exemplu, cursurile de limbi străine).

AREAS are de asemenea în vedere posibilitatea de a lansa şi alte activităţi de auto-finanţare. Prima este aceea de a pregăti lucrătorii sociali locali, cu ajutorul fondurilor guvernamentale româneşti dirijate prin primării, pentru a instrui rezidenţii ca lucrători sociali, pentru a furniza servicii familiilor, oamenilor fără adăpost şi altor grupuri. AREAS are în vedere obţinerea certificării în ceea ce priveşte instruirea în domeniul serviciilor sociale. Cea de-a doua activitate este aceea de a vinde produsele fabricate de persoane cu probleme mentale, în cadrul unor ateliere destinate persoanelor cu handicap; printre aceste produse se numără obiectele de ceramică şi florile decorative.

E. Fundaţia Ruhama 1. Informaţii Generale

Misiunea Fundaţiei Ruhama este aceea de a asigura o viaţă mai bună persoanelor, familiilor şi comunităţilor care sunt într-un anume fel defavorizate, marginalizate sau vulnerabile. Organizaţia îşi desfăşoară activitatea în oraşul Oradea, judeţul Bihor, care este situat în partea de nord-vest a României, la graniţa cu Ungaria. Ruhama coordonează trei programe: 1) programe de dezvoltare orientate spre comunitate, care sunt focalizate în special asupra comunităţilor din Roma; 2) servicii medicale şi sociale, care furnizează o serie de servicii acreditate de îngrijire la domiciliu, pentru persoanele în vârstă, pentru persoanele cu handicap şi pentru cei bolnavi; şi 3) formare profesională, organizând cursuri de instruire acreditate privind îngrijirea persoanelor în vârstă la domiciliu, îngrijirea copiilor, munca socială, formularea de propuneri de acordare de grant-uri, şi instruirea instructorilor.

2. Activităţi de Autofinanţare

Ruhama a fost înfiinţată iniţial ca o organizaţie de dezvoltare a comunităţii vizând comunităţile din Roma. În anul 2002, organizaţia a început să identifice şi să dezvolte activităţi de autofinanţare. Dându-şi seama că dificultăţile cu care avea să se confrunte în privinţa finanţării programelor sale de bază, cele de dezvoltare a comunităţii nu se vor opri aici, organizaţia desfăşoară în prezent două activităţi de auto-finanţare: servicii sociale şi cursuri de instruire profesională.

Serviciile sociale includ activităţile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele în vârstă, pentru persoanele cu handicap şi pentru cei cu probleme

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

23


Sesiunile de STUDIU NESsT

I V. P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A I N T E R V I U R I L O R O S C - U R I L O R

medicale. Serviciile de îngrijire a persoanelor în vârstă la domiciliu asigură informaţii privind drepturile persoanelor în vârstă, participarea la servicii culturale (concerte, excursii şi alte evenimente), oportunităţile legate de voluntariat ce permit persoanelor în vârstă să rămână active în cadrul comunităţii, şi asistenţă medico-socială (igienă personală, terapie fizică, etc.). Centrele de îngrijire la domiciliu şi de recuperare a persoanelor cu handicap includ servicii similare celor privind îngrijirea persoanelor în vârstă la domiciliu, inclusiv facilitarea accesului la serviciile sociale, monitorizarea indicilor psihologici, chinetoterapie, administrarea medicaţiei prescrise şi alte servicii. Serviciile de îngrijire medicală la domiciliu sunt furnizate beneficiarilor celor două servicii de mai sus (persoanelor în vârstă şi persoanelor cu handicap) care necesită o astfel de îngrijire după externare. Serviciile medicale includ verificări psihologice (temperatură, respiraţie, puls, etc.) şi asistenţă medicală mai complexă (administrarea medicamentelor, etc.).

Pentru serviciile de îngrijire la domiciliu a persoanelor în vârstă, clienţii beneficiari contribuie la costul serviciilor pe care le primesc (contribuţiile lor depind de nivelul venitului lor şi de alte criterii). Venitul obţinut de la beneficiari este suplimentat cu plăţile primite de la Ministerul Muncii, Familiei şi Solidarităţii Sociale, care certifică serviciile de îngrijire la domiciliu a persoanelor în vârstă. Ruhama primeşte de asemenea plăţi anuale de la acelaşi Minister pentru furnizarea de servicii persoanelor cu handicap. Pentru acest program, beneficiarii nu contribuie din punct de vedere financiar la serviciile pe care le primesc. În ceea ce priveşte serviciile de îngrijire medicală la domiciliu, Ruhama primeşte plăţi de la Ministerul Sănătăţii (în calitate de furnizor de servicii sociale) şi rambursări de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Având în vedere că beneficiarii sunt asiguraţi, aceştia plătesc pentru servicii în mod indirect, prin contribuţiile lunare la asigurare. A doua activitate de autofinanţare este cea de formare profesională. Ruhama desfăşoară cursuri de instruire certificate de Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor. Toate cursurile de instruire vizează persoanele care lucrează cu furnizorii de servicii sociale, în cea mai mare parte OSC-uri, autorităţi publice, şi persoanele interesate să lucreze în acest domeniu de activitate.

Obiectivul cursurilor de instruire este acela de a certifica furnizorii de servicii sociale, cerinţă stipulată de legea UE. Ruhama furnizează cinci tipuri de cursuri de instruire: îngrijirea persoanelor în vârstă la domiciliu, îngrijirea copiilor, munca socială (curs adresat persoanelor fără experienţă în domeniu), instruirea instructorilor (curs adresat persoanelor care lucrează sau care intenţionează să lucreze în sectorul formării profesionale şi al educării adulţilor), şi formularea de propuneri de acordare de grant-uri vizând OSCurile şi autorităţile publice care trebuie să înveţe cât mai multe lucruri despre fondurile UE şi despre modul de concepere şi de elaborare a unor astfel de propuneri. Cursurile de servicii sociale (îngrijirea persoanelor în vârstă la domiciliu, îngrijirea copiilor şi munca socială) durează câteva luni şi se desfăşoară în week-end-uri. Se asigură între 360 şi 1080 ore de instruire, 24

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


I V. P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A I N T E R V I U R I L O R O S C - U R I L O R

Sesiunile de STUDIU NESsT

înglobând atât teorie cât şi activitate practică. Cursurile de instruire a instructorilor şi cele de formulare de propuneri de alocare de grant-uri sunt mai scurte, durând de la o zi la câteva săptămâni. Toţi participanţii la cursurile de instruire Ruhama plătesc pentru a participa la respectivele sesiuni. 3. Susţinere Financiară

Activităţile de autofinanţare ale Fundaţiei Ruhama au jucat un rol important în remodelarea organizaţiei: acestea au contribuit la creşterea acesteia şi la diversificarea serviciilor dincolo de dezvoltarea comunităţii. Totuşi, Ruhama continuă să se confrunte cu provocări în ceea ce priveşte susţinerea financiară. Serviciile sociale, deşi numără în prezent 85 beneficiari, nu au ajuns să stabilească un punct de echilibru şi Ruhama nu se aşteaptă ca această activitate să furnizeze un surplus financiar. Furnizarea de servicii sociale s-a dovedit a fi mai costisitoare decât se anticipase iniţial, iar plăţile primite de la clienţi şi de la stat mai mici decât se gândiseră ei. Cursurile de formare profesională au generat un surplus financiar, Ruhama încercând în prezent să diversifice tipurile de cursuri de instruire pe care le oferă şi să vizeze noi clienţi ţintă, pentru a se diferenţia în competiţia cu alte OSC-uri.

F. Institutul pentru Acţiune, Instruire şi Cercetare în Domeniul Păcii (PATRIR) 1. Informaţii Generale

PATRIR a fost primul institut de pace înfiinţat în România, având misiunea de a promova pacea şi de a transforma conflictele 27 în mod constructiv pentru a împiedica violenţa, atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional. PATRIR îşi organizează activităţile în jurul a patru domenii de intervenţie: 1) activităţi de promovare a păcii şi de transformare a conflictelor; 2) instruire privind promovarea păcii şi transformarea conflictelor; 3) educarea în spiritul păcii; şi 4) egalitatea dintre sexe, crescând astfel rolul femeilor. De la înfiinţarea sa, în anul 2001, PATRIR a câştigat recunoaştere prin organizarea de campanii, prin participarea la operaţiuni de susţinere a păcii, şi prin realizarea de alianţe cu instituţii academice şi neacademice.

2. Activităţi de Autofinanţare

Autofinanţarea s-a numărat printre iniţiativele de bază ale PATRIR încă de la început, având în vedere faptul că organizaţia a fost iniţial înfiinţată ca un institut de instruire. Activităţile de autofinanţare au fost facilitate de membrii personalului care aveau experienţă anterioară în ceea ce priveşte generarea de venituri în domeniilor lor de expertiză. Conducerea PATRIR considera de asemenea că o organizaţie independentă de finanţarea donatorilor putea să îşi asigure susţinerea financiară pe termen lung. Cea mai importantă activitate de autofinanţare în care s-a implicat PATRIR a constat în închirierea de spaţii de reuniuni şi de echipamente specifice conferinţelor şi cursurilor de NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

25


Sesiunile de STUDIU NESsT

I V. P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A I N T E R V I U R I L O R O S C - U R I L O R

instruire firmelor private şi organizaţiilor societăţii civile. Venitul generat din această activitate reprezintă în jur de 11% din venitul anual total al organizaţiei. PATRIR obţine de asemenea taxe de pe urma a trei tipuri de servicii: 1) programe de instruire, care includ seminarii şi ateliere care ajută participanţii să îşi dezvolte şi să îşi îmbunătăţească cunoştinţele şi abilităţile în domeniul păcii, al transformării conflictelor în mod constructiv şi al gestionării conflictelor; 2) administrarea de cursuri on-line la nivel de universitate, care permit studenţilor să obţină calificări oficiale în domeniul promovării păcii; şi 3) servicii de consultanţă internaţională în procesele de pace, desfăşurate în zonele de conflict din întreaga lume. Combinat, venitul provenit de la aceste servicii reprezintă 6% din venitul total. 3. Susţinere Financiară

PATRIR se concentrează în prezent asupra consolidării şi extinderii activităţilor sale de autofinanţare. Organizaţia se confruntă cu provocarea de a-şi acoperi costurile operaţionale în creştere, care sunt mult mai uşor de plătit din venituri necondiţionate generate de autofinanţare. În acest sens, organizaţia trebuie să se asigure că personalul său este bine instruit în domeniul marketingului, al promovării şi al implementării proiectelor, astfel încât obiectivele financiare să fie atinse în mod corespunzător. PATRIR va trebui de asemenea să-şi consolideze sistemele de management pentru a urmări evoluţia activităţilor sale de autofinanţare şi pentru a lua decizii informate în legătură cu modul de gestionare şi de extindere a acestora.

G. Fundaţia Motivation România 1. Informaţii Generale

Conceptul de transformare a conflictelor se bazează pe o înţelegere a conflictelor ca un proces permanent şi constant de transformare care nu poate fi controlat sau soluţionat. Temă dezvoltată de teoreticieni precum John Paul Lederach, profesor de promovare a păcii internaţionale la Universitatea Notre Dame din Statele Unite, transformarea conflictului este considerată a se produce prin schimbarea percepţiilor umane şi a caracteristicilor sistemice care stau la baza conflictelor. 27

26

Motivation Romania Foundation este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 1995, a cărei misiune este aceea de a crea programe de susţinere care să ridice calitatea vieţii persoanelor cu handicap de toate vârstele din România. Motivation Romania îşi îndeplineşte misiunea prin oferirea de asistenţă socială persoanelor cu handicap motor, ajutându-le să se integreze în societate. Mai exact, programele lor cuprind: furnizarea de scaune cu rotile personalizate şi instruirea în grup; servicii de angajare; contribuţia la dezinstituţionalizarea copiilor cu handicap fizic sever; lobbying şi pledoarie. 2. Activităţi de Autofinanţare

Motivation Romania a înfiinţat propriul atelier de fabricare de scaune cu rotile pentru a răspunde cerinţelor legate de calitate, pentru a realiza scaune cu rotile personalizate şi pentru a oferi o alternativă viabilă scaunelor cu rotile importate, la mâna a doua, necorespunzătoare. Atelierul destinat persoanelor, atelier protejat 28 cu handicap produce echipamente motorii de serie şi personalizate (primele de acest gen produse în România) incluzând scaunele cu rotile de tip activ, scaunele cu rotile sport şi echipamentele cu NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


I V. P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A I N T E R V I U R I L O R O S C - U R I L O R

Sesiunile de STUDIU NESsT

suport special pentru copii cu paralizie cerebrală. Atelierul oferă de asemenea instruire totală, utilizatorilor de scaune cu rotile şi prin utilizatorii de scaune cu rotile, cu privire la modul de reintegrare în societate şi de trăire în mod independent.

În cursul primilor câţiva ani de funcţionare, Motivation Romania a furnizat scaune cu rotile gratuit şi şi-a finanţat întreaga activitate din donaţii şi granturi naţionale şi internaţionale. Acest model era necesar deoarece utilizatorii de scaune cu rotile nu îşi puteau permite aceste echipamente scumpe. În anul 2001, schimbările legislative au dus la liberalizarea pieţei echipamentelor motoare şi a permis atelierelor destinate persoanelor cu handicap să devină eligibile în ceea ce priveşte rambursările de fonduri de la Compania Naţională de Asigurări de Sănătate (NHIC). Una dintre condiţiile de eligibilitate în acest sens era înregistrarea atelierului destinat persoanelor cu handicap ca o companie separată, orientată spre obţinerea de profit, astfel că Motivation Romania a înfiinţat SC Motivation SRL, o companie cu răspundere limitată.. Modelul SC Motivation SRL îl urmează pe cel al unui sistem de plată terţ. În calitate de producător şi de furnizor certificat de echipamente medicale, companiei i se rambursează cheltuielile cu scaunele cu rotile pe care le furnizează utilizatorilor finali. Acest model permite Motivation Romania Foundation să îşi îndeplinească misiunea de a acorda sprijin persoanelor cu handicap, generând în acelaşi timp venituri din autofinanţare pentru organizaţia non-profit.

În anul 2004, cu ajutorul unui grant USAID, Motivation a înfiinţat Centrul Regional de Fabricare de Scaune cu Rotile şi de Instruire, un centru complet de fabricare, de prescriere şi de distributie de scaune cu rotile şi de instruire. Această nouă facilitate a crescut capacitatea lunară de producţie de la 20 la 60 scaune cu rotile, fiind ulterior certificată pentru calitatea producţiei şi a managementului, în baza standardelor ISO. Centrul regional a sprijinit construirea a două unităţi de asamblare a scaunelor cu rorile, în Republica Moldova şi în Bosnia-Herzegovina, pentru a extinde activitatea Motivation Romania în regiune. Centrul regional susţine reproducerea modelului Motivation Romania, furnizând piese de scaune cu rotile pentru a fi asamblate în aceste ţări şi instruind tehnicieni şi fizioterapeuţi din aceste ţări pentru a evalua şi a prescrie scaune cu rotile personalizate.

3. Susţinere Financiară

Strategia de susţinere financiară a Motivation Romania este o strategie de creştere a venitului total provenit din autofinanţare de la 15% (suma obţinută în anul 2006) la 20% din venitul său total. Pentru a atinge acest obiectiv, organizaţia a stabilit în cursul procesului său strategic de planificare din anul 2006 că se impunea iniţierea de noi activităţi de autofinanţare prin intermediul SC Motivation SRL. După evaluarea cadrului legislativ, a nevoilor NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

Pentru a fi catalogat drept atelier protejat, cel puţin două treimi dintre angajaţi trebuie să fie persoane cu handicap. Atelierele protejate primesc subvenţii de la stat pentru persoanele cu handicap pe care le angajează.

28

27


Sesiunile de STUDIU NESsT

I V. P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A I N T E R V I U R I L O R O S C - U R I L O R

comunităţii şi a punctelor forte ale organizaţiei, Motivation Romania s-a decis să lanseze câteva activităţi noi incluzând servicii de consultanţă acordate angajatorilor de persoane cu handicap, un atelier de tipărire şi servicii externe de fizioterapie şi de recuperare medicală. În anul 2007, Motivation Romania îşi va extinde de asemenea capacitatea de producţie de scaune cu rotile prin înfiinţarea a două noi ateliere destinate persoanelor cu handicap.

H. Fundaţia Pentru Voi 1. Informaţii Generale

Fundaţia Pentru Voi este o organizaţie înfiinţată în anul 1996 în oraşul Timişoara, România. Misiunea Fundaţiei Pentru Voi este aceea de a ridica calitatea vieţii persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi a familiilor lor. Pentru Voi a fost înfiinţată ca răspuns direct la lipsa serviciilor comunitare, de către părinţii care nu doreau să îşi vadă copiii cu dizabilităţi intelectuale trimişi în instituţii de stat.

Pentru Voi îşi desfăşoară misiunea prin intermediul a patru programe: 1) servicii comunitare, care contribuie la integrarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale prin activităţile desfăşurate în cadrul atelierelor destinate persoanelor cu handicap (grădinărit, brutărie şi centru xerox), prin angajare asistată, prin găzduire supravegheată în apartamente şi locuinţe de grup şi prin acces la servicii sociale, tabere de vară, evenimente lunare, şi altele; 2) un centru de resurse, care asigură instruire, organizează evenimente (seminarii şi conferinţe), şi publică materiale privind problemele legate de dizabilităţile intelectuale; 3) servicii proprii de avocatură, oferind asistenţă unui număr de 80 beneficiari, pledând în numele altor persoane cu dizabilităţi intelectuale; 4) campanii de lobbying şi de pledoarie pentru drepturi şi şanse egale pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale. 2. Activităţi de Autofinanţare

Pentru Voi desfăşoară câteva activităţi de autofinanţare, majoritatea acestora realizându-se în baza programului Serviciilor Comunităţii. În baza acestui program beneficiarii participă la diverse activităţi în cadrul atelierelor. Prima activitate, desfăşurată în cadrul unui atelier destinat persoanelor cu handicap, este cea a unei brutării care angajează trei persoane (inclusiv doi beneficiari). Brutăria realizează şi vinde două tipuri de cornuri (sărate şi cu ciocolată) pentru a fi vândute la şcolile locale.

Atunci când Fundaţia Pentru Voi a lansat brutăria în anul 2004, aceasta a reuşit să contracteze mai bine de o jumătate din producţia sa unui client pe termen lung: cofetăria pentru lucrătorii primăriei. Totuşi, după câteva luni, cofetăria a fost închisă din cauza unor probleme legate de procedurile de contractare a unor furnizori. Brutăria Pentru Voi a fost astfel nevoită să reducă producţia, fapt ce a condus la pierderi financiare. Pentru Voi consid-

28

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


I V. P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A I N T E R V I U R I L O R O S C - U R I L O R

Sesiunile de STUDIU NESsT

eră că această problemă ar fi putut fi anticipată dacă s-ar fi luat în calcul riscul bazării pe un singur client, indiferent de stabilitatea acestuia şi de angajamentul său de a cumpăra produse de la organizaţie. În timp ce căuta noi clienţi, Pentru Voi a constatat că produsele sale de panificaţie erau inferioare din punct de vedere calitativ produselor similare, din cauza utilizării unui cuptor la mâna a doua pe care organizaţia îl cumpărase la începutul activităţii sale. Produsele de panificaţie de calitate inferioară menţineau vânzările la un nivel scăzut, aşa că brutăria şi-a reorientat producţia către cornurile sărate şi cu ciocolată. Calitatea s-a îmbunătăţit deoarece cuptorul era de fapt destinat produselor de patiserie şi nu celor de panificaţie cum crezuseră iniţial membrii personalului când fusese achiziţionat cuptorul. Cornurile au permis brutăriei să atragă noi clienţi, în special de la şcolile locale. Astăzi brutăria poate genera suficiente venituri pentru a-şi acoperi costurile directe de producţie (de ex.: materiale şi furnituri, salarii ale celor doi beneficiari angajaţi), dar nu poate acoperi salariul brutarului, care este subvenţionat de oraşul Timişoara. În anul 2007, Pentru Voi se aşteaptă ca brutăria să genereze suficiente venituri pentru a achiziţiona un nou echipament şi pentru a angaja mai mulţi beneficiari şi a le oferi şansa unei angajări cu normă întreagă.

În afară de activitatea de brutărie, Pentru Voi desfăşoară şi alte activităţi de autofinanţare, angajând beneficiari. Aceste activităţi includ un centru xerox care furnizează servicii comunităţii (publicul general şi firmele locale) precum fotocopiere, dactilografiere, design pentru broşuri şi tipărire (acest atelier a înregistrat cea mai rapidă creştere dintre toate activităţile de autofinanţare ale Fundaţiei Pentru Voi în ultimele câteva luni); un atelier de împachetare a produselor firmelor locale, destinate expedierii; un atelier de obiecte de artizanat destinat producerii de pungi de cadouri, figurine din ghips, lumânări şi felicitări; un atelier de croitorie care croieşte, recroieşte şi modifică hainele; şi un mic atelier de dulgheri destinat producerii de produse din lemn, în special mici articole de mobilier, utilizate în locuinţele supravegheate sau destinate publicului general În plus, Pentru Voi desfăşoară şi alte tipuri de activităţi de auto-finanţare care nu implică angajarea beneficiarilor. De exemplu, Pentru Voi organizează evenimente (conferinţe şi seminarii) pentru care percepe o taxă de participare. Organizaţia vinde de asemenea materialele pe care le publică în cadrul programului Centrului de Resurse. Şi, de asemenea, închiriază anumite active tangibile, inclusiv birouri, pentru reuniuni şi cursuri de instruire, şi autobuze pentru asigurarea transportului.

Fundaţia Pentru Voi a început să desfăşoare activităţi de autofinanţare pentru a oferi locuri de muncă utile beneficiarilor săi. Apoi, aceste activităţi s-au transformat în ideea de a vinde produsele realizate de beneficiari, astfel încât aceştia să poată obţine un venit. În acest moment, organizaţia îşi doreşte să acopere costurile operaţionale ale activităţilor sale de autofinanţare (materii prime, electriciate, etc.) şi, dacă este posibil, să genereze un surplus pe viitor.

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

29


2. Susţinere Financiară

Mergând şi mai departe, Fundaţia Pentru Voi îşi propune să dezvolte în continuare activităţile sale de autofinanţare, profitând de legea privind atelierele destinate persoanelor cu handicap (unităţi protejate), care a fost aprobată în decembrie 2006. În baza legii, firmele care angajează peste 50 de salariaţi trebuie să angajeze un anumit număr de persoane cu dizabilităţi sau să contracteze, pentru aceeaşi sumă de bani, servicii sau produse de la unităţile protejate. În mai 2007, Fundaţia Pentru Voi a înfiinţat o astfel de unitate protejată, recunoscută de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap. Cinci beneficiari ai centrului xerox lucrează în prezent în cadrul unităţii protejate. De curând, o companie mare, activă pe piaţa auto, şi-a externalizat una din operaţiunile sale de producţie către unitatea protejată, iar Pentru Voi se aşteaptă să angajeze cel puţin 10 beneficiari cu jumătate de normă pe baza acestui contract. Chiar dacă nu este încă profitabilă, autofinanţarea a avut un impact major asupra misiunii Fundaţiei Pentru Voi. Acesta oferă locuri de muncă şi un venit important beneficiarilor care nu ar fi reuşit să îl obţină în alte condiţii, şi ilustrează în mod concret că integrarea beneficiarilor prin implicarea în activităţi de producţie nu este doar un concept, ci o realitate. Acest fapt a întărit angajamentul membrilor personalului faţă de misiunea şi valorile Fundaţiei Pentru Voi.

30

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


V. Analiza Cercetării şi Interviurilor OSC-urilor Organizaţiile incluse în studiul nostru au prezentat două motive principale privind desfăşurarea activităţilor de autofinanţare. • Creşterea capacităţii de susţinere. OSC-urile se confruntă cu un mediu de finanţare drastic în care este dificil să plăteşti costurile operaţionale sau să extinzi sau să dezvolţi noi pro grame. • Consolidarea impactului misiunii organizaţiei. De exemplu, în cazul iniţiativei de sprijinire a persoanelor cu dizabilităţi, OSCurile iniţiază adesea activităţi de autofinanţare pentru a oferi beneficiarilor locuri de muncă şi posibilitatea de a obţine venit.

A. Tipuri de activităţi de autofinanţare

Autofinanţarea se centrează în jurul a două mari categorii: vânzarea de produse şi taxa pe serviciu. Unele organizaţii folosesc active tangibile, active intangibile sau dividende din investiţii pentru a genera venit. Altele percep taxa de membru, dar acestea nu sunt bine dezvoltate: ele vizează de obicei un număr limitat de membri (cei mai activi membri), iar taxa de membru este colectată în funcţie de nevoi (de exemplu pentru a acoperi costurile operaţionale neaşteptate sau pentru a participa la proiecte). Nici una din organizaţiile intervievate nu a prevăzut această taxă ca pe un serviciu complet de autofinanţare în cadrul căruia se vând produse sau servicii normale.

Taxa pe serviciu vizează adesea instruirea şi consultanţa. În majoritatea cazurilor, cursurile de instruire sunt certificate sau acreditate, fie la nivel naţional, fie la nivel internaţional (la nivelul UE). În domeniul instruirii, care vizează în principal OSC-urile şi autorităţile publice, competiţia între furnizorii OSC-urilor este importantă, unii dintre aceştia trebuind să îşi diversifice cursurile de instruire pentru a rămâne competitivi. În plus, pentru unele organizaţii, cursurile de instruire pot să nu asigure susţinerea financiară pe termen lung deoarece numărul clienţilor potenţiali poate fi limitat. Dincolo de aceste provocări, OSC-urile consideră că instruirea continuă să reprezinte cea mai importantă activitate de autofinanţare: odată cu aderarea la UE, fondurile structurale UE se vor focaliza asupra formării şi dezvoltării resurselor umane, creând oportunităţi de finanţare. Fondurile structurale UE reprezintă oportunităţi de colectare de fonduri mai mari decât autofinanţarea, dar unele OSC-uri au menţionat că începuseră să furnizeze cursuri de instruire în vederea autofinanţării înainte de aderare pentru a ajunge pe o poziţie competitivă, în calitate de furnizori calificaţi de cursuri de instruire, în momentul punerii la dispoziţie fondurilor UE.

Vânzarea produselor reprezintă o practică uzuală în domeniul dizabilităţilor, unde multe organizaţii desfăşoară activităţi de autofinanţare. Acestea uti-

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

31


Sesiunile de STUDIU NESsT

V. ANALIZA CERCETĂRII ŞI INTERVIURILOR OSC-URILOR

lizează ateliere protejate pentru a asigura desfăşurarea de activităţi utile / productive beneficiarilor lor, şi pentru a genera venituri pentru aceştia şi pentru organizaţie. În majoritatea cazurilor, beneficiarii realizează obiecte de artă şi obiecte de artizanat (de ex.: poşete, felicitări, lumânări), uneori cu sprijinul voluntarilor.

Organizaţiile din domeniul dizabilităţilor se confruntă cu anumite dificultăţi în ceea ce priveşte vânzarea acestor produse, din cauza competiţiei acerbe existente pe piaţă (în special competiţia generată de produsele asiatice), astfel că organizaţiile au trebuit să revină la utilizarea canalelor de distribuţie netradiţionale – târguri, vânzând din propriile lor birouri, de exemplu, pe piaţa comunităţilor din apropiere. Multe organizaţii îşi propun să beneficieze de pe urma Legii 448/2006 privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi de a desfăşura noi activităţi de autofinanţare. Această lege reprezintă o bună oportunitate de a iniţia activităţi de consultanţă (adaptarea mediului de lucru la nevoile persoanelor cu dizabilităţi), de a externaliza producţia diverselor componente (de ex.: un producător auto externalizează ansamblul de piese unei unităţi protejate), şi de a furniza alte tipuri de servicii, precum grădinăritul şi curăţenia. Alte tipuri de vânzări de produse includ publicaţiile, precum cărţi, broşuri şi reviste. O organizaţie (Bioterra) utilizează publicaţiile ca pe o metodă de generare de venit. Publicaţiile erau mai întâi realizate pe baza grant-urilor şi erau apoi distribuite gratuit în cadrul atelierelor, seminariilor şi diverselor evenimente. Mai târziu, Bioterra a început să vândă cărţile, generând în prezent venituri nerestricţionate de pe urma vânzării acestora. Dat fiind numărul de OSC-uri care realizează şi publică manuale, reviste, documente, etc., aceasta este o strategie care ar putea fi reprodusă în cazul în care publicaţiile ar fi suficient de specializate pentru a găsi o piaţă de desfacere (ca, de exemplu, bioagricultura – în cazul Bioterra).

Închirierea activelor tangibile (echipamente, facilităţi, etc.) nu este utilizată în general în rândul OSC-urilor din România. de obicei, organizaţiile nu generează mai mult de 2-3% din venitul lor total de pe urma închirierii activelor tangibile. O excepţie este PATRIR (Institutul Român pentru Acţiune, Intruire şi Cercetare în domeniul Părcii), care generează aproape 11% din venitul său în urma desfăşurării acestei activităţi de autofinanţare. Având în vedere faptul că PATRIR este un institut de instruire, acesta beneficiază de un spaţiu de instruire prevăzut cu toate echipamentele necesare procesului de instruire, spaţiu ce poate găzdui maxim 30 participanţi. Aceasta a permis organizaţiei să închirieze spaţiul OSC-urilor şi, îndeosebi, multor firme din sectorul privat. PATRIR este o excepţie în ceea ce priveşte utilizarea de active tangibile pentru a genera un venit semnificativ din autofinanţare, având în vedere că foarte puţine OSC-uri dispun de spaţiul sau de echipamentul necesar (din punct de vedere cantitativ sau calitativ) în acest sens.

32

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


V. ANALIZA CERCETĂRII ŞI INTERVIURILOR OSC-URILOR

Sesiunile de STUDIU NESsT

B. Relaţia dintre misiunea ONG-urilor şi impactul financiar

Autofinanţarea este în general legată de misiunea organizaţiei şi este folosită pentru a consolida programele existente şi pentru a dezvolta altele noi. În cazul în care autofinanţarea nu este legată de misiune, organizaţiile se confruntă cu dificultăţi în privinţa coordonării activităţii desfăşurat, deoarece acestea nu sunt familiarizate cu piaţa şi cu operaţiunile respective. De asemenea, membrii personalului tind să fie mai puţin interesaţi de desfăşurarea activităţilor de autofinanţare care nu sunt legate de misiune şi să îşi piardă întru-totul interesul odată cu trecerea timpului. O organizaţie depăşeşte o astfel de problemă prin angajarea de personal dedicat, capabil să desfăşoare o activitate de autofinanţare nelegată de misiune. Cu toate că activităţile de autofinanţare sunt foarte răspândite, în majoritatea cazurilor autofinanţarea rămâne o activitate marginală (cu câteva excepţii). OSCurile incluse în studiul nostru tind să realizeze activităţi de autofinanţare în mod neregulat, fără a dispune de resurse sau de personal constant şi fără o conducere dedicată în acest sens. Autofinanţarea este rar gestionată ca un program complet, central, al strategiei globale a organizaţiei.

În majoritatea cazurilor, autofinanţarea generează doar nivele scăzute de venit. Pentru organizaţiile intervievate, autofinanţarea variază de la generarea de nivele foarte scăzute de venit suplimentar (‘profit’), la atingerea pragului de rentabilitate, şi la recuperarea anumitor costuri. Deşi aceasta nu satisface aşteptările organizaţiilor, beneficiile privind misiunea sunt adesea suficient de mari pentru a justifica continuarea activităţii de autofinanţare. De exemplu, în cazul unei organizaţii, autofinanţarea este iniţiată ca un program ce vizează un nou grup de beneficiari. Activitatea se desfăşoară la limita pragului de rentabilitate, permiţând implementarea unui nou serviciu la un cost relativ scăzut pentru organizaţie. C. Planificare şi abilităţi în domeniul afacerilor

Autofinanţarea se implementează de obicei cu o planificare de nivel redus sau chiar în absenţa unei planificări prealabile. Adesea, organizaţiile nu îşi stabilesc obiective de autofinanţare: de aceea obiectivele privind venitul/clienţii sunt vagi (sau neexistente) iar obiectivele sociale lipsesc de asemenea. OSC-urile elaborează doar în cazuri izolate studii de fezabilitate sau planuri de afaceri, astfel că autofinanţarea se realizează fără un studiu sau o analiză serioasă de piaţă. În unele cazuri, lipsa unei planificări comerciale a avut drept rezultat nesatisfacerea aşteptărilor organizaţiei din punct de vedere al veniturilor sau al managementului, potenţialele riscuri nefiind identificate în mod corespunzător. Lipsa unei planificări comerciale este factorul direct responsabil de incapacitatea majorităţii activităţilor de autofinanţare de a genera venituri suplimentare pentru OSC-uri. Unele dintre activităţile de autofinanţare care nu au satisfăcut aşteptările ar fi putut să fie desfăşurate, cu uşurinţă, într-un mod corespunzător în cazul în care organizaţiile ar fi elaborat studii de fezabilitate înainte de iniţierea respectivelor activităţi. De asemenea, alocarea de resurse financiare şi umane în aceste scopuri ar fi putut fi evitată. Aceasta demonstrează necesitarea realizării de către OSCNESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

33


Sesiunile de STUDIU NESsT

V. A N A LY S I S O F C S O R E S E A R C H A N D I N T E R V I E W S

urile din România care doresc să iniţieze o activitate de autofinanţare, a unei planificării a acestei activităţii (chiar şi o analiză/un studiu de piaţă de bază).

Lipsa planificării se datorează adesea lipsei abilităţilor necesare în domeniul afacerilor. În general, membrii personalului organizaţiilor intervievate nu aveau abilităţi sau experienţă în domeniul afacerilor, fapt ce a limitat tipul de analiză sau de studiu de piaţă pe care îl puteau realiza. Compensarea acestei lipse de cunoştinţe în domeniul afacerilor cu obţinerea de sprijin extern, sub forma unor consultanţi, se dovedeşte a nu fi întotdeauna o opţiune viabilă: există foarte puţini consultanţi specializaţi în activitatea de autofinanţare a OSC-urilor din România, iar consultaţii care lucrează în cadrul firmelor ce urmăresc obţinerea de profit sunt mult prea scumpi pentru majoritatea OSC-urilor.

Lipsa experienţei în domeniul afacerilor este de asemenea greu de compensat prin angajarea de personal calificat. Toate organizaţiile vorbesc despre necesitatea atragerii de manageri calificaţi în domeniul autofinanţării, dar puţine dintre aceste organizaţii deţin resursele necesare pentru a realiza acest lucru. În schimb, autofinanţarea este coordonată de personal intern cu puţină experienţă sau chiar fără experienţă în domeniul afacerilor şi cu ajutorul voluntarilor. De obicei, membrii personalului intern preiau activitatea de autofinanţare alături de celelalte sarcini ce le revin în cadrul organizaţiei, confruntându-se astfel cu dificultăţi în ceea ce priveşte aglomerarea sarcinilor şi managementul timpului şi, de asemenea, manifestând o lipsă de experienţă în gestionarea activităţii de autofinanţare. De aceea, multe organizaţii văd în instruirea OSC-urilor în domeniul afacerilor, care continuă să fie practic inexistentă, ingredientul cheie al succesului activităţii lor. OSC-urile trebuie să fie mai bine “echipate” pentru a evalua pieţele şi a evita iniţierea de activităţi de autofinanţare fără potenţial financiar sau greu de gestionat. Unele organizaţii consideră de asemenea că instruirea în ceea ce priveşte practicile generale în domeniul afacerilor (în special practicile de marketing) ar ajuta la asigurarea unui succes sporit al activităţilor lor de autofinanţare. D. Iniţierea autofinanţării

A few organizations provide business planning training, or are starting to do so. Examples include: Foundation PACT, Romania Fund for Social Development, National Organization of People with Handicap of Romania, and NESsT. 30

34

În ceea ce priveşte finanţarea, OSC-urile iniţiază adesea activităţi de autofinanţare cu sprijin financiar extern redus. Organizaţiile tind să se bazeze pe fonduri interne pentru a acoperi costurile iniţiale ale activităţii de autofinanţare (de ex.: pentru echipamentele şi materialele necesare). În unele cazuri, OSC-urile au avut succes în urma formulării de propuneri de alocare de fonduri, obţinând finanţare directă pentru iniţierea de activităţi de autofinanţare. În alte cazuri, propunerea de autofinanţare a fost inclusă într-o propunere mai vastă de alocare de grant-uri. Într-unul din cazuri, reprezentând probabil o excepţie, o organizaţie a reuşit să asigure un împrumut cu dobândă zero pentru a acoperi nevoile operaţionale ale activităţii de autofinanţare (această organizaţie, Motivation Foundation, are un istoric vast de succese în gestionarea activităţii sale de autofinanţare, fapt ce a contribuit probabil la asigurarea acestui împrumut). NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


V. A N A LY S I S O F C S O R E S E A R C H A N D I N T E R V I E W S

Sesiunile de STUDIU NESsT

E. Impactul Autofinanţării

Dincolo de provocările cu care s-au confruntat, toate OSC-urile intervievate au menţionat că autofinanţarea a avut efecte pozitive asupra organizaţiei lor. Aceste beneficii au inclus: • Impactul misiunii: după cum s-a menţionat anterior, beneficiile misi unii în urma desfăşurării activităţii de autofinanţare au semnificative pentru toate OSC-urile intervievate. În domeniul dizabilităţilor, auto finanţarea reprezintă un instrument de integrare, aducător de venituri şi furnizor de activităţi pentru beneficiari. Pentru furnizorii de ser vicii sociale (reprezentând o mare parte din totalul OSC-urilor), aut ofinanţarea permite extinderea programelor lor pentru a putea servi intereselor unor noi beneficiari, furnizarea de noi servicii (de ex.: o organizaţie furnizează servicii de îngrijire la domiciliu şi apoi iniţi ază un serviciu de îngrijire medicală la domiciliu), sau vizarea unor noi grupuri ţintă. •

Orientarea către “Client”: autofinanţarea permite alinierea pro gramelor organizaţiei la nevoile utilizatorilor finali şi permite imple mentarea unor sisteme repetitive de feedback. Adesea, lecţiile învăţate în urma vânzării pe piaţă şi a satisfacerii nevoilor clienţilor sunt aplicate programelor misiunii.

Relaţii mai bune cu donatorii: pentru unele organizaţii, autofi nanţarea a favorizat atragerea de noi donatori sau creşterea angaja mentului donatorilor existenţi. Noii donatori sunt atraşi de organiza ţiile care prezintă strategii de susţinere financiară şi care îşi pot duce la îndeplinire obiectivele stabilite în acest sens. De exemplu, activ ităţile de autofinanţare sunt utilizate pentru a susţine relaţiile publice sau activităţile de colectare de fonduri. În plus, OSC-urile care implementează activităţi de autofinanţare de succes câştigă un plus de încredere şi îşi dezvoltă abilităţi în ceea ce priveşte parteneriatele – de ex.: acestea au nevoie de parteneri care să îi ajute să îşi vândă produsele – iar această nouă experienţă poate îmbunătăţii relaţiile cu donatorii, care sunt de asemenea văzuţi ca nişte parteneri.

Cultura organizaţională: OSC-urile pot deveni mai “competitive” în sens pozitiv: acestea îşi concentrează într-o mai mare măsură atenţia asupra calităţii, preţurilor şi furnizării produselor serviciilor lor. Pentru organizaţiile care se află în competiţie directă cu firmele care îşi des făşoară activitatea în vederea obţinerii de profit, această transformare poate fi importantă. În plus, OSC-urile au menţionat înregistrarea unei evoluţii în ceea ce priveşte orientarea lor antreprenorială. Acestea au devenit mai deschise şi mai active în privinţa descoperirii de noi idei şi procese, atât pentru programele misiunii, cât şi pentru autofinanţare

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

35


36

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


VI. Analiza Perspectivei Donatorilor Toţi donatorii intervievaţi consideră că joacă un anume rol în susţinerea OSC-urilor în vederea diversificării bazei lor de finanţare. Totuşi, majoritatea recunosc că în prezent foarte puţini donatori fac acest lucru. Pentru a spori susţinerea OSC-urilor, trebuie să se treacă de la grant-urile programelor tradiţionale la sprijinirea dezvoltării organizaţiilor. Aceasta ar trebui să includă programe generale de instruire şi asistenţă în vederea dezvoltării şi a implementării strategiilor de colectare de fonduri. Alte idei includ sprijinirea OSC-urilor din punct de vedere financiar pentru a creşte capacitatea de susţinere a acestora, permiţându-le să furnizeze servicii de recuperare a costurilor sau să folosească o proporţie mai mare din grant-urile acordate pentru colectarea de fonduri. O altă idee este aceea de a extinde practica explorată şi implementată cu câţiva ani în urmă de Fundaţia Societate Deschisă şi de Fundaţia Charles Stewart Mott de acordare de stimulente OSC-urilor în vederea diversificării de către acestea a bazei lor de finanţare prin grant-uri atractive sau prin reunirea unor structuri de grant-uri. Majoritatea donatorilor implementează programe care cuprind, în diferite proporţii, componente de susţinere a organizaţiei, pentru beneficiarii lor. Acestea variază de la susţinerea cuprinzătoare incluzând grant-uri, instruire şi asistenţă tehnică, la consultarea pro-bono, în funcţie de nevoile existente. Iniţiativele de susţinere care vizează dezvoltarea organizaţională a OSCurilor se concentrează asupra guvernării, planificării strategice, resurselor umane, colectării de fonduri, etc. Un donator oferă grant-uri în general pentru proiectele de susţinere inovatoare (de ex.: constituirea unui fond de rezervă), unele iniţiative vizând de asemenea colaborarea OSC-urilor ca mijloc de creştere a capacităţii de susţinere.

Donatorii dispun de o serie de strategii care pot permite beneficiarilor OSCurilor să evite dependenţa de grant-uri şi să îşi sporească capacitatea de susţinere. Donatorii care au strategii clare de “ieşire din joc” (de ex.: încetarea tuturor activităţilor la o anumită dată) comunică în mod clar acest fapt beneficiarilor pentru a evita aşteptările pe termen lung. Alţii se focalizează asupra sprijinirii proiectului, urmărind fie ca proiectul să sporească susţinerea organizaţiei per ansamblu, fie să devină viabil pe termen lung. Unii donatori au afirmat că au insistat să cunoască strategia pe termen lung a organizaţiei şi viziunea legată de susţinerea financiară, înainte de a lua în calcul acordarea de spijin pe termen lung. Un donator furnizează grant-uri organizaţiilor care deţin deja o bază largă de finanţare, pentru a evita crearea fenomenului de dependenţă. Alţii sprijină schimbările de reglementare care ar putea genera un mediu favorabil şi ar putea încuraja fructificarea oportunităţilor de diversificare a finanţării OSC-urilor. Aceasta include, de exemplu, promovarea schimbărilor legale pentru a încuraja / promova conNESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

37


Sesiunile de STUDIU NESsT

V I . A N A L I Z A P E R S P E C T I V E L O R D O N AT O R I L O R

tractarea serviciilor sociale.

Toţi donatorii intervievaţi susţin, iar unii chiar încurajează, utilizarea activităţilor economice / comerciale de către OSC-uri. Donatorii consideră că auto-finanţarea OSC-urilor sporeşte stabilitatea financiară, asigurând surse de venit pe termen lung şi independenţă, prin diversificarea surselor de finanţare; de asemenea, ei consideră că acesta îmbunătăţeşte capacităţile manageriale. Un donator a menţionat conexiunile cu sectorul privat pe care autofinanţarea le poate crea. Totuşi, cei mai mulţi donatori sunt preocupaţi de riscul ca activităţile economice să nu determine organizaţiile să acorde mai puţin timp şi resurse misiunii lor, mai ales dacă activitatea de autofinanţare nu este una de succes sau nu este gestionată în mod corespunzător, deturnând astfel resursele misiunii. Unul dintre donatori consideră că organizaţiile nu ar trebui să desfăşoare activităţi care nu sunt legate de misiune, din moment ce aceasta ar diminua în mod evident atenţia pe care aceştia trebuie să o acorde misiunii lor. Ca răspuns, câţiva donatori au susţinut că planificarea atentă a activităţii şi managementul dedicat reprezintă două modalităţi importante de evitare a acestor capcane. O altă preocupare a donatorilor este legată de posibilitatea ca activităţile de autofinanţare să aibă un impact negativ asupra organizaţiilor. Impresia generală exprimată în România este aceea că o entitate non-profit nu trebuie să vândă, să perceapă taxe sau “să facă bani”, astfel că publicul trebuie să fie educat în acest sens pentru înţelege beneficiile oferite de activităţile de autofinanţare. Unii donatori sunt de asemenea preocupaţi de utilizarea activităţilor de autofinanţare în rândul OSC-urilor care tratează probleme speciale. Un exemplu în acest sens poate fi o OSC de supraveghere, activitatea de autofinanţare a acesteia generând conflicte de interese.

Donatorii intervievaţi au prezentat două tipuri importante de susţinere care, în opinia lor, contribuie la îmbunătăţirea activităţilor de autofinanţare ale OSC-urilor. Primul vizează serviciile de consultanţă şi de dezvoltare a abilităţilor, destinate creşterii capacităţii de a realiza afaceri şi de a elabora planuri afaceri Unii donatori fac deja acest lucru, solicitând OSC-urilor să elaboreze planuri de afaceri pentru activităţile lor economice şi să organizeze cursuri de instruire pe această temă. Totuşi, afirmă că OSC-urile nu deţin încă abilităţile necesare în domeniul afacerilor pentru a putea elabora planuri de afaceri sau pentru a implementa activităţi economice şi că eforturile lor sunt zădărnicite de lipsa consultanţilor care să furnizeze astfel de servicii specifice OSC-urilor. În plus, unii donatori consideră că beneficiarii lor sau grupurile componente – de obicei organizaţii mici şi neînregistrate în mod oficial – nu sunt pregătite pentru a fi instruite în mod riguros în ceea ce priveşte elaborarea unui plan de afaceri. Dar cu toţii sunt de acord că, pentru organizaţiile mai mari şi mai bine dezvoltate, acest tip de proces este necesar.

Al doilea tip de sprijin constă în furnizarea de fonduri iniţiale, contribuind astfel la implementarea iniţială a activităţii de autofinanţare. Unii donatori oferă grant-uri pentru a permite iniţierea de activităţi de autofinanţare, pre38

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


V I . A N A L I Z A P E R S P E C T I V E L O R D O N AT O R I L O R

Sesiunile de STUDIU NESsT

cum utilarea clădirilor sau achiziţionarea de echipamente, iar în marea majoritate a cazurilor, aceştia tind să investească în activităţi care implică beneficiarii OSC-uilor. De asemenea, toţi donatorii au afirmat că sunt deschişi oricărei oportunităţi de a lucra cu alţi donatori în vederea cofinanţării eforturilor de autofinanţare, totuşi, în acelaşi timp, au afirmat că nu sunt suficient de bine poziţionaţi pentru a face acest lucru în momentul de faţă. Unul dintre donatori părăseşte România, iar restul, în marea lor majoritate, fie aşteaptă o finanţare suplimentară din partea UE, fie sunt doar la început, şi prin urmare nu se aşteaptă la un progres semnificativ pe termen scurt.

Unul dintre cei intervievaţi a afirmat de asemenea că donatorii joacă un rol important în promovarea parteneriatelor dintre OSC-uri, pe de o parte, şi guvern sau companiile care îşi desfăşoară activitatea în scopul obţinerii de profit, pe de altă parte, inclusiv în ceea ce priveşte facilitarea contractelor şi promovarea schimbărilor legislative ce urmăresc încurajarea contractării serviciilor sociale de către guvernele locale, judeţene şi centrale.

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

39


40

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


VII. Analiza Perspectivei Organizaţiilor Suport pentru ONG-uri În general, organizaţiile de sprijinire a OSC-urilor consideră că ele trebuie să sprijine eforturile de susţinere a OSC-urilor. Toate aceste organizaţii şi-au exprimat opinia potrivit căreia cursurile de instruire ar trebuie să facă parte integrantă din procesul de sporire a capacităţii de susţinere a OSC-urilor. Temele sugerate de acestea variază de la planificarea strategică şi dezvoltarea programelor la colectarea de fonduri. Un alt aspect important al efortului de susţinere a OSC-urilor constă în acordarea de asistenţă OSCurilor în ceea ce priveşte obţinerea accesului la noi surse de finanţare. Câteva organizaţii de sprijinire a OSC-urilor instruiesc sau oferă informaţii privind modul de obţinere a fondurilor publice şi a fondurilor UE, iar anumite platforme noi (de ex.: www.donatiionline.ro, www.unulasuta.ro) promovează sau facilitează donaţiile individuale. În plus, donaţiile corporaţiilor şi programele CSR sunt văzute ca surse potenţiale de venit pentru OSC-uri, iar unele organizaţii de sprijinire a OSC-urilor consideră că acestea trebuie “să faciliteze dialogul dintre OSC-uri şi sectorul comercial.” Îmbunătăţirea imaginii publice a OSC-urilor este de asemenea descrisă drept o condiţie necesară în vederea creşterii capacităţii de susţinere a OSC-urilor; câteva organizaţii lucrează în acest sens, încercând să crească gradul de transparenţă şi de responsabilitate şi, în general, să promoveze societatea civilă.

Câteva organizaţii de sprijinire a OSC-urilor au implementat programe care sprijină în mod direct activităţile de autofinanţare ale acestora. Fundaţia PACT sprijină dezvoltarea întreprinderilor comunitare în şase comunităţi din Oltenia şi Muntenia, prin instruire, consultanţă, şi grant-uri iniţiale de dimensiuni reduse. ONPHR oferă organizaţiilor sale membre consultanţă în ceea ce priveşte obţinerea de venituri. Consultanţa este acordată în mod gratuit sau pe baza unei taxe, utilizate pentru finanţarea ONPHR. Un membru al personalului, cu normă întreagă, este dedicat acestui proiect. Alte organizaţii de sprijinire a OSC-urilor furnizează informaţii privind autofinanţarea, dar nu oferă un set cuprinzător de servicii de sprijinire în acest sens.

Toate organizaţiile de sprijinire a OSC-urilor consideră că utilizarea activităţilor de autofinanţare este benefică. Printre beneficiile menţionate se numără: generarea de venit, oportunităţile de dezvoltare a organizaţiei, focalizare mai intensă asupra nevoilor beneficiarilor şi o orientare mai competitivă, în special în ceea ce priveşte serviciile sociale.

Totuşi, au fost menţionate de asemenea anumite dezavantaje. În majoritatea cazurilor, OSC-urile au abilităţi limitate în domeniul afacerilor şi dovedesc lipsă de experienţă în acest sens, ceea ce face ca planificarea şi implementarea autofinanţării să fie dificil de realizat şi riscante. OSC-urile care nu pot să identifice pieţe, să stabilească preţuri şi să îşi coordoneze eforturile de NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

41


Sesiunile de STUDIU NESsT

V I I . ANALIZA PERSPECTIVEI ORGANIZAŢIILOR SUPORT PENTRU ONG-URI

marketing în mod corespunzător se vor confrunta cu anumite riscuri. Chiar dacă OSC-urile au sau pot dobândi abilităţi în domeniul afacerilor, autofinanţarea presupuse timp şi resurse pentru a genera un surplus pentru organizaţie, aşadar nu este o sarcină uşor de îndeplinit. Indiferent dacă activitatea de autofinanţare se dovedeşte sau nu a fi o activitate de succes, OSC-urile sunt deturnate de la misiunea lor dintr-o serie de motive (de ex.: timpul şi resursele sunt deturnate de la misiune, activitatea de autofinanţare umbreşte activitatea organizaţiei, etc.). Ca urmare, organizaţiile de sprijinire a OSCurilor consideră că instruirea OSC-urilor în ceea ce priveşte generarea de venit este importantă şi că echipa de management la nivel superior şi Consiliul de Administraţie al organizaţiilor trebuie să implementeze o strategie de autofinanţare. Una dintre organizaţiile de sprijinire a OSC-urilor a insistat de asemenea asupra diminuării riscului în vederea evitării punerii în pericol a misiunii OSC-urilor.

Organizaţiile de sprijinire a OSC-urilor afirmă de asemenea că acordarea de sprijin pe termen lung în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor, în vederea desfăşurării în mod corespunzător a activităţilor de autofinanţare, reprezintă un aspect important al susţinerii OSC-urilor. Unele organizaţii (CENTRAS, CRONO) au planuri de sprijinire în mod direct a acestor programe în următorii câţiva ani, dar câteva organizaţii recunosc de asemenea că multe organizaţii (în special organizaţiile rurale, orientate spre comunitate) nu sunt încă pregătite pentru a sprijini în mod intens dezvoltarea abilităţilor OSC-urilor. Nici una dintre organizaţiile de sprijinire a OSC-urilor nu îşi propune să ofere pe viitor sprijin financiar în vederea desfăşurării activităţilor de autofinanţare.

42

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


VIII. Prezentarea pe scurt a Cadrului Legal şi de Reglementare privind Autofinanţarea O parte a studiului realizat de NESsT cu privire la situaţia autofinanţării OSC-urilor din România a inclus elaborarea unui ghid privind Cadrul Legal şi de Reglementare privind Autofinanţarea OSC-urilor din România. Acest ghid a fost elaborat în parteneriat cu ECNL şi poate fi descărcat de la adresa www.nesst.org.

Acest ghid juridic are un dublu scop: 1. Să evidenţieze legile, reglementările şi procedurile cheie care guvernează utilizarea activităţilor de autofinanţare de către OSC-urile din România; şi 2. Să evalueze legile pertinente care guvernează activităţile de autofinanţare ale OSC-urilor din România, să evalueze efectele lor practice şi să identifice zonele în care legea ar putea fi îmbunătăţită. A. Reglementări generale pentru OSC-uri

OSC-urile din România sunt reglementate de Ordonanţa Guvernamentală privind Asociaţiile şi Fundaţiile, OG 26/2000, adoptată în ianuarie 2000, şi modificată ulterior şi transpusă în lege în anul 2005 – Legea Asociaţiilor şi Fundaţiilor (Nr. 246/2005). Conform legii române, există trei tipuri de OSCuri: asociaţii, fundaţii şi federaţii. Aceste trei tipuri de organizaţii sunt denumite laolaltă "organizaţii non-profit" în cadrul legislaţiei române, deşi unele legi folosesc de asemenea termenii "organizaţii neguvernamentale" sau organizaţii ale societăţii civile." B. OSC-uri şi activităţi comerciale

Cadrul legal român permite în mod explicit activităţile comerciale ale OSCurilor atâta timp cât acestea sunt legate de misiune şi “atâta vreme cât au caracter accesoriu”. Această ultimă clauză poate fi interpretată ca o specificare a faptului că OSC-ul este înfiinţat şi îşi desfăşoară activitatea în primul rând în scopuri non-profit şi că autofinanţarea nu reprezintă activitatea de bază a organizaţiei. Ca urmare, aceasta poate duce la interpretări, atât din partea autorităţilor guvernamentale, cât şi din partea OSC-urilor, în ceea ce priveşte cantitatea / proporţia veniturilor pe care o OSC le poate genera din activităţile de autofinanţare, menţinând în acelaşi timp natura sa non-profit.

Asociaţiile şi fundaţiile se pot implica în activităţi care nu sunt legate de misiune, prin înfiinţarea de societăţi comerciale separate, dar legea este vagă în ceea ce priveşte semnificaţia activităţilor economice legate sau nelegate de misiune. Dividendele obţinute din activităţile societăţilor comerciale, în cazul în care nu sunt reinvestite în aceleaşi societăţi comerciale, vor fi folosite doar pentru îndeplinirea misiunii asociaţiei sau fundaţiei. Nu există NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

43


Sesiunile de STUDIU NESsT

V I I I . P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A C A D R U L U I L E G A L Ş I D E R E G L E M E N TA R E P R I V I N D A U T O F I N A N Ţ A R E A

limite în ceea ce priveşte cantitatea veniturilor pe care o OSC le poate genera din activităţile comerciale desfăşurate, fie direct, fie prin intermediul unei societăţi comerciale. Deşi, de fapt, condiţia legislativă privind “caracterul accesoriu” implică anumite limitări. C. Tratamentul fiscal al activităţilor comerciale ale OSC-urilor

Activităţile comerciale ale OSC-urilor, coordonate în mod direct de OSC-uri – şi deci legate de misiune – sunt scutite de la plata impozitului pe profit până la un anumit nivel al veniturilor. Peste acest nivel, OSC-urile trebuie să plătească un impozit pe profit de 16%, adică acelaşi procent care este plătit de societăţile comerciale. Pragul veniturilor în acest sens este de 15.000 Euro, venituri obţinute din activităţi economice, în cursul unui an fiscal, fără a depăşi însă 10% din veniturile totale scutite de la impozitare ale organizaţiei. În ceea ce priveşte activităţile comerciale ale OSC-urilor, desfăşurate în cadrul unei entităţi separate ce urmăreşte obţinerea de profit – necesar a fi înfiinţată în cazul în care activitatea comercială nu este legată de misiune – OSC-urile trebuie să plătească un impozit pe profit de 16% pentru toate profiturile obţinute în urma desfăşurării activităţii comerciale (indiferent de nivelul veniturilor). Pentru activităţile non-profit ale OSC-urilor (de ex.: necomerciale), OSCurile sunt considerate a fi utilizatorii / beneficiarii finali şi nu li se ramubursează TVA-ul plătit pe bunuri, furnituri sau servicii. Din ianuarie 2007, se aplică noi reglementări privind rambursarea TVA-ului pentru achiziţiile făcute din grant-uri internaţionale. În timp ce înainte OSC-urile erau eligibile în ceea ce priveşte rambursarea TVA-ului pentru aceste achiziţii, acum nu mai avem de a face cu aceeaşi situaţie. O Ordonanţă Guvernamentală de Urgenţă emisă în februarie 2007 a clarificat aparent această situaţie, prin stabilirea următoarelor: Guvernul român va rambursa TVA-ul pentru fondurile de pre-aderare la UE (OGU 11/2007); rămâne însă neclar modul în care autorităţile fiscale vor aplica această prevedere şi motivele pentru care fondurile din străinătate non-UE nu sunt acoperite de Ordonanţa Guvernamentală. Pentru a soluţiona această problemă se desfăşoară negocieri între Ministerul Finanţelor şi OSC-uri.

În ceea ce priveşte activităţile comerciale ale OSC-urilor, acestea sunt supuse aceluiaşi TVA ca acel aplicat societăţilor comerciale. Rata de bază a TVA-ului plătit pentru toate bunurile şi serviciile vândute este de 19%; o rată redusă de 9% se aplică anumitor produse şi servicii. Activităţile comerciale ale OSC-urilor (şi societăţile comerciale) ale căror venituri anuale se situează sub limita de 35.000 Euro sunt scutite de la plata TVA-ului.

Cadrul legal român include alte câteva impozite, inclusiv cele pe dividende, clădiri, trenuri, spectacole şi bunuri importate. Se aplică de asemenea o serie de taxe locale, precum cele pe mijloacele de transport (maşini, etc.), pe cer-

44

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


V I I I . P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A C A D R U L U I L E G A L Ş I D E R E G L E M E N TA R E P R I V I N D A U T O F I N A N Ţ A R E A

Sesiunile de STUDIU NESsT

tificatele emise de autorităţile locale, pe reclamă şi pe cazarea la hotel.

D. Interpretarea şi criticarea cadrului legal şi de reglementare din România

Cadrul legal din România privind activităţile de autofinanţare ale OSC-urilor este stabilit în mod clar; totuşi, acesta nu promovează dezvoltarea acestor activităţi. Legea permite în mod clar activităţile comerciale ale OSC-urilor; totuşi, legile şi reglementările aplicabile reflectă activităţile companiilor orientate spre obţinerea de profit, acordând OSC-urilor puţine tratamente fiscale preferenţiale. Absenţa stimulării fiscale nu încurajează OSC-urile să desfăşoare activităţi economice – ba uneori chiar le descurajează în acest sens – şi nu contribuie la întărirea societăţii civile. OSC-urile din România ar trebui să beneficieze de un cadru legal şi de reglementare care să trateze companiile ce vizează obţinerea de profit diferit de, ca exemplu, o OSC care vinde produsele realizate de persoanele marginalizate, care altfel nu şi-ar găsi un loc de muncă. Mai exact, sistemul fiscal şi de reglementare ar beneficia de pe urma următoarelor reforme: 1.

2.

3.

4.

Acceptul dat OSC-urilor în ceea ce priveşte implicarea acestora, în mod direct, în desfăşurarea de activităţi comerciale nelegate de misiune. Din moment ce legislaţia actuală permite OSC-urilor atât desfăşurarea de activităţi comerciale legate de misiune, cât şi de activităţi comerciale nelegate de misiune, reglementările ar trebui să fie simplificate pentru a permite OSC-urilor să se implice în mod direct în oricare dintre aceste tipuri de activităţi , fără a trebui să înfiinţeze entităţi separate. Clarificarea clauzei privind “caracterul accesoriu” din cadrul legis laţiei, pentru a evita interpretările. Sau eliminarea acestei clauze în ceea ce priveşte activităţile legate de misiune, din moment ce, prin definiţie, acestea urmăresc misiunea organizaţiei atât în mod direct, cât şi prin generarea de venituri destinate susţinerii misiunii.

Reformarea regimului fiscal în ceea ce priveşte activităţile comer ciale ale OSC-urilor. Cadrul legal român trebuie să elimine – sau măcar să crească – pragul de venituri la care OSC-urile încep să plătească impozit pe profit, contribuind astfel la susţinerea financiară a OSC-urilor. Extinderea scutirilor de TVA în cea ce priveşte activităţile comer ciale ale OSC-urilor. Sistemul român de reglementare ar trebui să acorde scutiri suplimentare de TVA pentru activităţile comerciale desfăşurate de OSC-uri, dincolo de cele deja acordate pentru servici ile de asistenţă / protecţie socială şi de protecţie a copiilor şi a tiner

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

45


Sesiunile de STUDIU NESsT

V I I I . P R E Z E N TA R E A P E S C U R T A C A D R U L U I L E G A L Ş I D E R E G L E M E N TA R E P R I V I N D A U T O F I N A N Ţ A R E A

5.

6.

46

ilor, incluzând serviciile furnizate către comunităţile cu venituri reduse, aflate în curs de dezvoltare economică, educaţia, protecţia mediului, sănătatea şi drepturile omului.

Clarificarea statutului de beneficiu public şi a beneficiilor sale. Cadrul legal ar trebui să identifice în mod clar organizaţiile care vizează beneficiul public drept acele organizaţii care oferă beneficii publicului larg şi nu doar membrilor săi. În plus, statutul de benefi ciu public ar trebui să fie promovat prin stimulente fiscale în ceea ce priveşte impozitul pe profit, şi TVA-ul şi, eventual, impozitele locale. Modificarea cadrului legal pe baza conştientizării crescânde a OSCurilor. Creşterea şi îmbunătăţirea percepţiei OSC-urilor în rândul publicului general oferă oportunitatea reformării cadrului legal, având în vedere faptul că publicul este mai capabil să înţeleagă impactul pozitiv pe care OSC-urile îl au asupra comunităţii.

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


IX. Concluzii În România, un număr tot mai mare de OSC-uri desfăşoară activităţi de autofinanţare. Totuşi, activităţile de autofinanţare continuă să fie considerate a se afla într-o fază incipientă din punct de vedere al impactului asupra sectorului, organizaţiilor şi din punct de vedere al susţinerii generale. Experienţele OSC-urilor pentru care activităţile de autofinanţare reprezintă o parte integrantă a operaţiunilor lor, aducând beneficii semnificative, rămân limitate. Cum mediul de finanţare din România continuă să se schimbe, cu plecarea finanţatorilor non-UE şi venirea finanţatorilor UE, este foarte important ca OSC-urile să se poziţioneze, să vândă produse şi servicii şi să genereze venituri pentru a suplimenta sumele obţinute în urma colectării de fonduri. În plus, fondurile structurale UE oferă OSC-urilor oportunităţi de finanţare a costurilor iniţiale ale activităţilor de autofinanţare, costuri legate de instruire şi de modelele de angajare; şi contractarea de servicii sociale de către Guvernul român oferă oportunităţi de dezvoltare a acestor servicii. Este important ca OSC-urile să desfăşoare activităţi de autofinanţare în mod profesionist şi ca o parte din aceste activităţi de autofinanţare să se transforme în adevărate întreprinderi sociale, cu un impact social şi financiar semnificativ.

OSC-urile trebuie să pună accentul pe planificarea întreprinderii sociale, pentru a evita deturnarea resurselor sau misiunilor către modele de întreprinderi fără un randament semnificativ. Susţinerea OSC-urilor în ceea ce priveşte dezvoltarea întreprinderii sociale impune crearea unui sistem de susţinere, atât de către organizaţiile de sprijinire a OSC-urilor, cât şi de către donatori. În mod ideal, donatorii la nivel naţional ar trebui să susţină activităţile de autofinanţare pe termen lung, şi noi organizaţii / programe ar trebui să înceapă să furnizeze instruire, să dezvolte abilităţi şi să acorde finanţare întreprinderilor sociale.

În sfârşit, activităţile de autofinanţare ale OSC-urilor ar trebui să beneficieze de o mai mare susţinere la nivel public, atât din partea Guvernului, cât şi din partea publicului larg. Cadrul legal şi de reglementare ar trebui să fie reformat pentru a promova desfăşurarea activităţilor de autofinanţare, iar publicul ar trebui să fie educat astfel încât să înţeleagă latura pozitivă a activităţilor de autofinanţare, evitând astfel perceperea în mod greşit a acestora.

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

47


48

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007


Anexa 1: Trimiterea de catre ONG-uri a Bilanţurilor pe Anul Fiscal 2002, la Nivel de Judeţ

Număr de ONG-uri

ARAD

487

ALBA

228

ARGES

297

BIHOR

748

BACAU BISTRITA-NASAUD BOTOSANI BRASOV BUZAU

CARAS-SEVERIN

CLUJ

CONSTANTA COVASNA

DIMBOVITA DOLJ

GALATI

302 1,058

213

611

170

205

1,357

406 348 432 459 241

GORJ

175

HUNEDOARA

308

IASI

674

HARGHITA IALOMITA ILFOV

MARAMURES MEHEDINTI

736 140 108 526 98

MURES

546

OLT

148

NEAMT

310

PRAHOVA

941

SALAJ

126

SATU MARE SIBIU

292

924

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

49


Sesiunile de STUDIU NESsT

A n e x a 1 : T R I M I T E R E A D E C AT R E O N G - U R I A B I L A N Ţ U R I L O R P E ANUL FISCAL 2002, LA NIVEL DE JUDEŢ

Număr de ONG-uri

Judeţ

SUCEAVA

TELEORMAN

891 74

TIMIS

639

VASLUI

137

TULCEA

110

VILCEA

VRANCEA

794

BUCURESTI

CALARASI GIURGIU TOTAL

31

143 823 81 67

17,373

Doar pentru sectoarele 2 şi 5. Extrapolând la toate cele şase sectoare, se estimează că aproximativ 2.500 organizaţii sunt active în Bucureşti. 31

50

NESsT - Autofinanţarea Organizaţiilor Societăţii Civile din România: O Evaluare a Situţiei la Nivel Naţional Drepturi de Autor ©2007

2007 11 NESsT Romania Country Assessment RO  

NESsT Nonprofit Enterpriseand ScrisşieditatdeLoïcComollişiNicoleEtchart Sesiunilede STUDIUNESsT Self-sustainability Team