Monitorul de poezie Revistă foileton, cu poezie de bon-ton
Anul 2, Numărul 22, august 2020, ISSN 2668-0440 Se distribuie gratuit.
Interviuri
cu poeţi Poeţi – In memoriam
Pledoarie pentru poezie Resurse pentru globalizarea poeziei
Poezie de colecţie
Monitorul de poezie Editorial
Pledoarie pentru poezie Lumea nu există în forma pe care o credem noi, ci într-o infinitate de lumi mici, fărâmiţate, particulare fiecărei perspective şi, desigur, extrem de subiective. Fiecare cunoaşte o parte nesemnificativă din ansamblul infinit. Universul meu nu va fi niciodată identic cu al tău şi invers. De aceea există opinii diferite, contradicţii, când se ciocnesc unul de altul, iar în urma acestor ciocniri nu se fac schimburi fizice, ci unele metafizice, de idei. Poeţii sunt cei care caută soluţii să materializeze prin cuvinte aceste spaţii private şi să le restituie vizibilului. Poeţii sunt singurii care au acea sensibilitate ce le permite să iasă din existenţa proprie şi să circule teferi prin cele nebănuite, posibile sau imposibile, descoperind sau chiar recreând lumi virtuale. Imaginaţia acestora e nemărginită şi pură. E de ajuns o metaforă de-a lor ca să zdrobească zidurile care ne înconjoară, ca să oprească stele din mersul lor pe cerul dezechilibrat. Ei ne restituie iluziile pe care le pierdem zilnic. Creativitatea lor dă iluzia timpului şi spaţiului şi ne pregăteşte pentru viitorul unde vom fi doar holograme imateriale, dar supraraţionale. Ionuţ Calotă, director revista Monitorul de Poezie
1|Anul 2, numărul 22, august 2020
Monitorul de poezie Poezie de colecţie colectivă scrisă în Cenaclul maximinist
* oamenii au atât de multe culori nici nu le pot defini nu le pot auzi cum sfărâmă cu dinţii hainele viaţa devine un curcubeu alb cu toate nuanțele de gri doar sufletul alunecă spre roșu plictisit marea îmbracă clipa aurie a valului se desparte nisipul fierbinte de talpa piciorului am vopsit cerul acum e galben trec fluturi desenând azurul ce risipă omenească de culoare ce iluzie policromă cu cât ne vindem? cine ne cumpără oare? care este unitatea de măsură pentru culoare, pentru nuanțele dizolvate unele în altele?
2|Anul 2, numărul 22, august 2020
Monitorul de poezie
Poezie colectivă scrisă în Cenaclul maximinist de autorii: Constantin Sârghiuţă, Alexandru-Eusebiu Ciobanu, CarmenMaria Mecu, Maran Andrada Ingrid, Gabriela Gârlonţa, Cristina David şi Ionuţ Calotă
Ce înseamnă Cenaclul MAXIMINIST? *nu negăm niciun curent literar, dimpotrivă, folosim la „maxim” orice resursă, orice beneficiu adus, de-a lungul timpului, poeziei, orice inovaţie care a îmbunătăţit creaţia literară de-a lungul istoriei ei *căutăm „maximum” de efect al poeziei în „minimum” de text *folosim intens figurile de stil, îndeosebi metaforele, dar şi celelalte *îmbogăţim poezia cu multă imaginaţie, chiar ficţiune, aducem imagini cât mai proaspete, inedite, suprinzătoare *cine simte la fel, este binevenit în cenaclu
3|Anul 2, numărul 22, august 2020
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
în căutarea poeziei pierdute
pe cocoş cine îl trezeşte?
cine oare ţine mările pline?
dar avioanele de ce nu fac ouă? cine a legat pianul de coadă? care e biserica macilor sau a gâştelor?
e primă-vară sau ultimă-iarnă? oare în cealaltă viaţă pot să iau cu mine şi contul de fb?
de atâtea ori mi-am adus aminte câte întrebări există
câţi poeţi cu fraze virgine
şi niciunul naibii nu răspunde Anan de Amiranda (din volumul de poeя∃zii, recent lansat, „Trista Ţară”) 4|Anul 2, numărul 22, august 2020
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Blues Mi-au murit mulţi prieteni. Deşi au murit, unii continuă să trăiască. Paradoxală e viaţa, paradoxală e moartea. Unii mă mai sună uneori, deşi sunt morţi. Alţii nu mă sună, deşi par vii. Viaţa morţilor e plină de stupizenii, moartea viilor e un decont pentru cei care trăiesc în deşert. Unul dintre morţi mi-a telefonat ca să îmi explice că s-a obişnuit cu moartea în viaţă încât mă urăştre pentru că am rămas viu. Închid telefonul, trag perdeaua.
Adrian Alui Gheorghe
5|Anul 2, numărul 22, august 2020
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
ridicolul roţii de rezervă despre care vorbeşti îşi însămânţează dinadinsul numai cu apă de ploaie, i se lasă pauză de masă, de îndemn şi de creştere ca să fii sigur de înalta lui acceptare în pantofii de lac febră? ce vorbeşti?! gradele de minus aleargă şi azi strigoii prin porumb, iar atunci când mănuşile de plastic îi prind, manevrele absurde de încălecat grăbesc treaba, mârâie când îşi trag fermoarul şi se întind pe sfoară de mai multe ori pe zi, pe faţă şi pe spate pe urmă, stai să vezi gratiile cu ce artilerie de contra cost pornesc pe targă după urmele tale! eiii, şi când poemul ăsta îţi trece respiraţia pe butonul de stop, îi vei da un brânci pungii cu definiţii într-o dorinţă de zid şi de alte circumstanţe versiunea de cameră rece ştie însă să tremure legănat strădania, ezitarea şi lesa, rămâne tămâia singură să tragă încă o strigare cu praştia în gloria inimii şi dacă nu crezi, întrebă-l pe ăla care vinde diagnostice şi perdele online, autoritatea scării i s-a oprit în gât! Daniela Toma 6|Anul 2, numărul 22, august 2020
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* . azi am îndrăznit să ies pe străzile virusate .mâinele şi-a deversat deja toate rezidurile toxice .sunt convins că trupul meu s-a adaptat îşi va relua distanţa confortabilă printre obiectele care trăiesc chiar şi când nu mai sunt valabile .coabitez cu peisajul ăsta liniştit desenat în pieţe / pe ecrane pot să văd teama pe care o inspiră o dronă .pentru tine războiul nu s-a terminat încă nici lupta dintre Covid şi Goliat în timp ce obiectele slăbesc de la uzură şi se fluidifică .eu rămân mereu în urmă lucrurile au devenit acum / iată mai puternice decât mine / parazitul cu botniţă .azi îmi întind prin oraş pânza de păianjen de distanţare / ca un foc automat de aceea drumurile mele sunt întortocheate ca o moarte asimptomatică şi abia asta / cu adevărat doare Ionuţ Calotă
7|Anul 2, numărul 22, august 2020
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Presimţire Ros de mahorcă şi de vin târându-mi trupul printre stele eu, cavaler al umbrei mele mă sting puţin câte puţin orbit de visuri parc-aud cum urlă vântul peste fire şi nimeni nu-mi mai dă de ştire de polul nord, de polul sud dar într-o zi, poate chiar azi tot viermuind sub bolta-albastră îşi va găsi şi umbra noastră loc de odihnă printre brazi...
Paul Spirescu
8|Anul 2, numărul 22, august 2020
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
pasărea aceea ... avatarurile nu sunt ale noastre nici ramurile verzi de măslin – altcineva îngenuncheat a ucis pasărea aceea lui i se cuvin onoruri sau moarte tot sau nimic noi nu noi nu putem fi bănuiţi priviţi ce ochi frumoşi ce aripi frumoase au femeile noastre...
Nistor Tănăsescu
9|Anul 2, numărul 22, august 2020
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* verde e lanul când dinții de lapte ai verii nu au mușcat încă sprâncenele macilor şi toaca timpului se aude până în vis... un capăt de ață dacă s-ar pierde în spice ar învia lilieci cu aripi de pâine un capăt și clopul seceratorului s-ar face stea pe obrazul ogorului verde e lanul acum când se împart apele în cete de lilieci cu aripi de pâine... Radu Zăgrean 10 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Îngerul meu antiglonţ Și dacă eu cad, Și dacă mă prăbușesc, E pentru că n-am știut cât și cum să mă iubesc. N-am avut grijă de Îngerul meu păzitor. L-am lăsat singur, Deși el nu s-a îndurat să mă lase să mor Și, împotriva tuturor, oameni și demoni, Dar mai ales împotriva mea, A stat cu aripile desfăcute, A stat ca o pavăză grea. A răbdat, a cumpănit, a așteptat. Infinita tristețe a Îngerului meu antiglonț E legătura cu tot ce n-am fost. Așadar, în ceasul al douăsprezecelea-mi spun Că, dacă acum mă predau, E ca și cum n-aș fi fost niciodată, E ca și cum pentru totdeauna mă părăsesc. Doamne, care pe toate le poți și le știi, Dă-i Îngerului meu antiglonț Ceea ce eu nu-i pot da, Puterea de a nu părăsi! Denisa Popescu din volumul Îngerul meu antiglonţ în curs de apariţie la Editura Art Creativ 11 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Colecţia de metafore
Seria 18 „când scriu nu am corp” - Elena Katamira „dansează râurile de smirnă sub picioarele următorului anotimp inventat” - AlexandruEusebiu Ciobanu „fără ca nimeni să ne audă strigătele îngheţate pe geam” - Ana Ardeleanu „ecoul ochiului se ascunde într-o neagră ninsoare” – Oana Frențescu „Port crocși. Nenorocirea e că s-au găurit și mi se scurge viața prin ei.” – Erika Bloj
12 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
fără nume parcă m-am mai încetinit către tine m-am mai împuținat între picioarele tale perna rece strânsă ca un iglu pe dinăunntru niște aproape bărbați se adună fac focul iar tu udă stingi tot ca o vijelie ca o furtună ca o viitură membrele se încolăcesc străinii au devenit niște stră-stră-străini de care nu îți mai aduci aminte și uite că-mi scri-jelești numele cu unghiile în cearceaf ca-ntr-o rochie de mireasă nepurtată
Gabriel Nicolae Mihăilă
13 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* hei, prietene trăiește-ți umbra dincolo de identitatea cămășii și de ziua cu epoleții de tablă pasărea îmbracă o coală de cer în iarba de miere din sufletul unei secunde și pleacă și vine înfrunzind cu felinare rotundul fântânii
Constantin Sârghiuţă (din volumul în curs de publicare, Pasărea care mă doare, Editura Art Creativ, 2020)
14 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* sunt trist femeie ca un caporal ce-și plânge disperarea în surdină mă simt haotic și un pic impar și nu mai vreau să știu cine-i de vină nu vreau să știu cât absolut ne poate frânge în cuvinte cine de cine s-a pierdut cine-a sperat și cine minte mi-e goală azi iubirea-n calendar și caii galbeni nu se mai adapă nu-mi ești nu îți mai sunt un avatar ci doar un gângurit de groapă și m-ai făcut femeie început dar și sfârșit înnebunit de coastă și nu mai știu cine pe cine a durut de ce a-mbătrânit povestea noastră Bădescu Alexia
15 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* În livadă umbrele coapte cad din copaci culegătorii le adună cu gălețile cu cotărițele le așază grămezi la păstrare în podrum din când în când voi scoate câte una și o voi da hrană pământului.
Daniel Luca
16 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Resurse pentru globalizarea poeziei
Singurătăţi în ceață de Alicia Minjarez Ramírez Mă regăsesc Apropiată - îndepărtată În briza zefirului, Întrebându-mă în zadar. Singurătăţi în ceață, Îmbrăcate ca echinocţiile În izvoare eterne. Sunt nevoită să şoptesc Cuvintele care mă inundă, Să potolesc lacrimile Care îmi împodobesc fața. Tristețea mă locuiește Ca un pasager clandestin În oglinzile sumbre ale sufletului. Mâhnirea absențelor Treptat cedează Între mâinile mele sterile. Fără puterea De a înțelege speranța! Raţiunea eclipsează Inima frântă 17 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie
Și tăcerea pustie Sufocă stelele. Stele care nu vor mai străluci Pe mările de nostalgii Ce duc departe întunericul Și o oglindă zădărnicită Unde reflecţia mea Dispare Chiar acum. Căzând în propriile mele rădăcini ... Amintiri întunecate, Invizibile goluri, Şi frunzele uscate Împrăștiindu-se pe pământ. Traducere de Ionuţ Calotă
Alicia Minjarez Ramírez: Poetă, traducătoare, cântăreață, profesor universitar, prezentatoare radio și TV, este o autoare din Mexic, cu studii în Franţa, care a câștigat numeroase premii internaţionale, printre care: Premiul Nobel Kobi Rabindranath Tagore, India 2019. Poeziile sale au fost traduse în 20 de limbi și publicate în peste 160 de antologii şi reviste din toată lumea. Vorbește: franceză, engleză, italiană și spaniolă.
18 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
duminica cu ferestrele sparte Nu-mi mai aduc aminte cum arăta fericirea, boabele ei de rouă sclipind în iarba înaltă şi jocul meu înnoptat de-a pititea. Nu ştiam că era doar o duminică cu ferestrele sparte şi caii de lemn galopau în închipuire. De atunci mi-au îmbătrânit mâinile una în alta, ascunzând în căuşul lor inimi firave de greieri.
Lucian Mănăilescu
19 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
*
Era ca-n Poe, îţi aminteşti? Ne scuturam părul de anotimpuri Aglomerând parcul cu frunze
Cristian-Paul Mozoru (din volumul Din marginea Lemuriei, 2017)
20 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Un om La această masă a stat un om. Și-a picurat sufletul în paharul cu vin Și l-a băut puțin câte puțin. Lângă această fereastră a stat cineva, A săgetat cu ochii noaptea, Apoi a mușcat din ea. Pe această bancă a stat un om bun, Până când toate lucrurile în el s-au înserat. Și-atunci n-a mai stat.
Cristina David
21 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
onirohmanie vine o vreme când te gândeşti la viitor ca şi cum ai mânca boabe de struguri pe întuneric soarele îţi răsare dintr-o rotulă şi apune în alta începi să semeni cu desenele copiilor pe asfalt te aşezi pe margine / fumul de ţigară devine un laţ de care se împiedică trecătorii vine o vreme când nu mai încapi între noapte şi zi umbra caută alt trup ajunge la tine ca un melc traversând o autostradă
Laurenţiu Belizan
22 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* Copii, ne ascundeam în casa din copac. Mama se prefăcea că ne caută, întorcînd pămîntul pe toate feţele. Stam ascunşi, nici nu respiram, ca puii unui animal plecat la vînătoare în locuri îndepărtate. Abia seara, coboram cu soarele roşu pe feţe. Mama părea mai bucuroasă decît atunci cînd ne născuse. Ani întregi, jocul acesta ne-a ocrotit. Într-o zi, am descoperit şiretlicul mamei. Atunci s-a sfîrşit copilăria. Nu peste mult timp, ne-am mutat în oraş. Noii proprietari au tăiat copacul. Umbra lui a rămas în picioare. E şi acum acolo, legănîndu-se în bătaia vîntului.
Costel Stancu
23 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* auzi c-au dat nebunii ăștia drumul unui fluture pe scara blocului și că se ascunde prin băile comune ale fiecărui etaj toți și-au pus lacăte pe interior au închis ușa de două ori și-au tras zăvorul nu mai aprind lumina vreodată și rar dau perdeaua într-o parte știu că ți-e teamă de fluturi nici eu nu știu unde să fug nu-i un fluture mare dar e alb și mă orbește mai ales ziua
Ionuț-Tiberiu Balan
24 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* voi înfia cuțitul din ranā îmi voi băga sufletul în mașina de spălat dintr-o oglindă îmi zâmbește moartea mă aplec înspre mine să mai cred în adâncuri lumea e un cer cu tavanul fals
Ioan Emil Hapca
25 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* vino să ne continuăm ridurile să ne cățărăm unul pe buzele celuilalt să ne donăm unul altuia să ne ținem de mâini ca nu cumva viața să ne curgă printre degete vino să fim primii iubiți mântuiți prin sărut să ne cuminecăm și să ne sfințim împreună ca apoi în nebunia termică a vinului alb să ne explorăm toate continentele
Simona Şerban
26 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Dincolo de ușă Ajung zilnic în fața unei uși iluzorii Simt nevoia să ciocăn Sufletul este un vârf de lance înțepenit în lut Lumina interioară suprimă agresiunea respingerii Se furișează în lacătul amintirilor Protecția îți divide palmele Le scurge în degete Descoperită de verticalitate vocea umple golul cu oferte eliberatoare Vertij de vibrații amputează zâmbetul dogoritor al frustrărilor Declin limba timpului care s-a agățat de clanță vrând să îmi amintească de adâncul desăvârșirilor comune Vin la ore fixe și escaladează artera abdicată în inimă Fricile amestecă lutul înalță aripile trăirilor în bătaia vânturilor Se balansează revelator în cele patru puncte cardinale Când își apleacă privirile curgerea accentuează temporalitatea 27 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie
Soarele se pregătește să apună Luna va șterge zâmbetul de imperfecțiuni El vorbește dincolo de ușă Sunetele par înnodate într-o logică a firescului Îl bruiază viața Îi deviază ideile spre alți receptori Privesc bariera aștept cuvântul Întârzie să apară Să obosesc așteptând sau să călesc iubirea în confortul incertitudinilor Așteptările trebuie suprimate Soluția finală Totul sau nimic
Carmen Popescu
28 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Invitație Mai ții minte nopțile de vară când îmi arătai Carul mare, conturul lui, cu arătătorul? Mie nu mi se părea defel un car. Dar tu, cu răbdare înjghebai roțile una câte una și-l pregăteai de drum. Îmbracă pentru mine salopeta de meșter stelar, repară conturul acela din nou, să-l pregătești pentru o plimbare cum n-a mai fost! Să luăm cina astă-seară la umbra roților lui, povestind despre noi și despre vremuri… Mariana Cabel (din volumul Dincolo de neguri, 2020) 29 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Poem psihedelic Deschid scrinul vechi al bunicii scot din portfard un ruj expirat și desenez apăsat un graffiti obscen pentru fiecare zi nememorabilă în cel mai obscur loc de pe abdomen. Pe umărul stâng tatuat un tramvai comunist se pierde scrâșnind reumatic în ceață ridic privirea spre cer din Nirvana deschisă cu un surâs cât o gaură de Magnum 38 Kurt Cobain mă invită la veșnica viață. Închid ochii și trag un graffitti din vată de zahăr.
Helena Bob
30 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
spațiul gol am băut cer și verde infantil de iarbă strânsă în somn îl țin în palmă îndrăzneață arhitectură fluidă mișcare gol de sprijinit în oase
Gabriela Gârlonţa
31 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Citesc Epictet și mă mir că-n viața asta „mai e loc pentru nefericire” că dincolo de toate tristețile mi-a mai rămas un rest de entuziasm pentru „imposibil” și asta în pofida îndoielii ce-mi dă strania senzație că de fapt moartea (sau certitudinea ei) este cea care mă ține în viață în rest - cred că sînt un ins cu deprinderi oarecum banale care nu afirmă nimic nu neagă nimic ...doar încearcă din cînd în cînd să devină un cititor mai mult sau mai puțin fericit Adrian Iona 32 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* privind o hartăcât de aproape suntem unul de altul * după-amiaza zgârâind oglinda apei o libelulă
Vasi Cojocaru Vulcan
33 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* nu știu când s-a întâmplat exact știu doar că anul a devenit mai scurt cu o secundă timpul un simplu cadou prețuit doar atunci când a trecut înțelege pentru a nu știu câta oară totul începe și se termină într-o singură clipă dacă te uiți de jos pare un stupid accident de sus însă e forma blândă a lui Dumnezeu care îți spune să te oprești
Oxana Dachin
34 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Sau poate că lemnul Eram din lemn sau poate că lemnul era din mine Era o toamnă cu tine; se lăsase bruma într-un ciorchine. În mâini aveam o azvârlire de prunduri şi-n gând, gânduri. Unde eu te strigam, era pustiu; unde tu erai, era adânc şi mieriu. Între noi frigul avea obraz pământiu. Unde eu te strigam, era zăpadă şi vulturi s-o cadă. În linişte aveam gloanţe de floare-mpușcată Gura ta era de iarbă retezată. Mi-a zis cineva: din sufletul vostru va ninge fulgii voştri se vor atinge. Mi-a mai zis cineva: ia seamă, lunecă prin tine o poiană şi-n degetul inelar ai o vamă. 35 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie
Cineva așa mi-a şoptit Cineva, țin minte, m-a iubit Lemnul nostru înflorea infinit. Porțile toate nu mai erau de venit. Pe drum trecea un cuţit.
Camelia Radulian
36 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* Îmi rogi cuvintele să se nască mai târziu, Pentru a nu-ți străpunge oasele, Iar eu îți spun, lasă-le să le străpungă, deși încă tac. Îmi rogi mâinile să își păstreze inerția, Pentru că te-ai rostogoli ca o cădere de pământ către mine, Iar eu îți spun, o cădere mai lină nu s-ar putea găsi. Îmi rogi ochii să își înghită privirea, Pentru că nu îți e ușor să accepți cum te pătrund ei, Iar eu îți spun, lasă să te pătrundă. Nimic nu stă împotrivă. Nici măcar rugămințile tale.
Luciana Lu
37 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* Mă uit atent pe electrocardiograma orașului, nu te văd, o fi din cauza cerului, închis în vestiarul de zinc al zeului soare sau din lipsa cuzineților pentru ridicarea ceței? Habar nu am, competențele mele medicale se reduc pe măsură ce stau în apnee, chiar pe marginea ultimului vis frumos cu tine. Un plămân îmi tușește chiar în ureche, e o senzație foarte ciudată, simt cum țigările mă cheamă să semnez pe amintirile făcute pachet, pentru o pușcărie a inimilor zdrobite de același pumn în gură orizontal. Ți-am uitat numele, dar cred că îl găsesc pe timbrul vocii de la scrisoarea de adio, frecvențele se amestecă frecvent, dar fiecare cuplu zbiară la ecoul rămas mic, în urma atâtor ani de pestilență, sfințită de primar, de medicul primar și de „până când moartea vă va despărți”. Aici este acum, când soarele s-a dus la dentist cu o urgență, lumea se pregătește de sfârșit, tu trebuie să-mi promiți că nu mai sunt, să devin invizibil pe toate culorile, mi-a rămas doar un curaj nebunesc, îmbrăcat în cămașa fără mâneci a înotătorului în fontă lichidă.
Sorin Dananae
38 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poeţi – In memoriam
raport de acuzare fără de martori la proces în sală doar eu eram pe post de acuzat furasem într-o noapte cu-ndrăzneală o iarna țărănească dintr-un sat și am adus-o-n centru de oraș m-am îmbrăcat în haine de paradă pornind s-anunț apoi prin cartiere că-n noaptea asta vom avea zăpadă dar cine să asculte de-un nebun râdeau cu toți ca de o glumă proastă Și se stingeau luminile nervos se coborau obloane la fereastră prin parcuri paznicii de noapte mă urmăreau ca pe un hoț de rând și-n sinea lor creștea deja mândria că vor primi și laude curând iar unul mormăia cu indignare -el e de vină c-a adus zăpada! și toți s-au strâns în jurul meu grămadă ca la un fapt ce nu-l trăise strada
39 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie
și `Naltul Tribunal a hotărâtfără de martori la proces în sală -de va mai ninge iarăși în oraș, să i se dea pedeapsa capitală! Ioan Smedescu (3.9.1954 - 30.7.2020)
40 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie Semnal - carte de poezie
cuvântul în forma sa ideală – trezirea unui alt omenesc de comunicare *demers critic asupra volumului Portal cu îngeri al autorului David Boia în ultimii ani au apărut multe cărţi bune de poezie care aparţin unor autori talentaţi, aşezaţi, însă, mai puţin în dreptul unei lumini favorabile, a unui parcurs vizibil pe scena literară, poate pentru că discreţia lor îi ţine departe de acea publicitate agresivă care se practică astăzi, dar ei, fără doar şi poate „roiesc în văzduh/suflete deghizate/în infraroşu”, cu o „eleganţă certă/în straiele decenţei/model în vogă”... felul acesta de a fi face ca poezia să primească o deschidere spre profund, spre bucurie evidentă şi continuă, universul în care se urcă „unduind uşor umbrele”, poetul continuând să-şi creeze lumea proprie: „aşa se-ntâmplă peste tot/unii fac numai cum pot/alţii fac câte un complot”, dar „ies inopinant/din marja de eroare/invenţii stranii”... între aceste coordonate se situează volumul lui David Boia, Portal cu îngeri, apărut la Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2016, un volum limpede, proaspăt, în totalitate fidel cuvântului simplu şi imaginii clare, poetul „căutând iubirea de sine/de noi şi de univers”...aceea care „renaşte ardentă/ne bate şi ne strigă la uşă...”„de fiecare dată mai inventiv”, „insistând asupra unui zbor”, „a unei iluzii” şi „ducând în taină/pe tot parcursul vieţii/suflet de copil”, astfel că şi poezia primeşte parte egală din frumuseţea fiecărui lucru, în concordanţă perfectă cu stările de 41 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie
înălţare, acelea ce ies parcă din marginile, din limitele timpului, ale spaţiului şi ale destinului propriu uneori există, desigur, „decepţii şi deziluzii” pentru că viaţa merge „pe diagonală/adică dă din colţ în colţ”, „cu de la sine iniţiativă”, însă, rămâne mereu plăcerea de a o surprinde în flagrant, spune poetul, „cu sentimente strict discrete”, atunci când „urcă nopţile pe brânci/din genunile adânci/căţărându-se pe stânci...”, „un itinerar divers/pe cai verzi în univers”... dorinţele „devin idei multiplicate/dintr-un infinit mental”, totul „se pretează involuntar/între alfa şi omega/numai şi numai la cei aleşi” ideile acestea expuse pe un ton domol, aşezate într-o altă ordine sau chiar în dezordine în cadre din viaţa cotidiană, ating ca din întâmplare aparenta realitate care curge dintr-un decor spre un altul diferit, ţese orizontul liric în manieră surprinzătoare, chiar şi poetul este surprins de energia creatoare, de muzicalitatea evidentă a versului, a celui scurt, mai ales se simte o concentrare de intens, de viziuni, de provocări, dar şi de forme ale concretului exploatate la maxim; denotativitatea, obiectivismul îşi marchează spaţiul în care se produc şi se menţin în echilibru pe tot parcursul volumului, eliberând cuvântul de povara unui lirism exagerat prin urmare, fără a se folosi de artificii poetice, David Boia lasă cuvântul în libertate să se înţeleagă pe el însuşi, să lămurească prin metode de el alese emoţiile evidente, invitându-l la un parcurs în toată „încântarea de peste an, de peste veacuri...” „plus aspiraţii pentru mâine/năzuinţe şi tendinţe/pentru cei mulţi”, „proiecte artistice de anvergură/resorturi ale fanteziei
42 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie
creatoare/structuri ideatice de iscusinţă”, adică nimic altceva decât ceea ce el numeşte „peisaj strălucitor cu îngeri”... pentru că poezia nu poate fi mai frumoasă decât atunci când se arată pe sine în ipostaze şi modele existente, mereu sub forma unui drum de înainte... Daniela Toma
43 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0
Monitorul de poezie
Pagina redacţiei Reamintim că autorii nu ne pot propune direct poezii proprii pentru publicare în această revistă! Publicăm doar poezii pe care le selectăm dintre cele pe care le „monitorizăm”. Puteţi însă publica fără restricţii poezii în grupul literar pe care îl monitorizăm cel mai frecvent: https://www.facebook.com/groups/ateliermonitoruldepoezie/
Dar puteţi propune poezii ale altor autori, dacă vi se par atât de bune încât trebuie neapărat reţinute între paginile acestei reviste. De asemenea, puteţi propune traduceri din poezia universală contemporană, interviuri cu poeţi, recenzii ale unor cărţi de poezie, eseuri despre poezie etc. Materialele acestea le puteţi trimite prin mesaje pe pagina oficială de facebook a revistei Monitorul de Poezie: fb.me/monitoruldepoezie Responsabilitatea juridică pentru conformitatea celor trimise şi acordul autorilor cade în sarcina colaboratorilor care trimit aceste materiale, conform art. 26 din Codul Penal. Nu garantăm, însă, publicarea. Vă mulţumim pentru lectură! Director revistă: Ionuţ Calotă - Lector: Daniela Toma MONITORUL DE POEZIE - ISSN 2668-0440
44 | A n u l 2 , n u m ă r u l 2 2 , a u g u s t 2 0 2 0