Revista Monitorul de Poezie 18.2020

Page 1

Monitorul de poezie Revistă foileton, cu poezie de bon-ton

Anul 2, Numărul 18, mai 2020, ISSN 2668-0440 Se distribuie gratuit.

Interviuri

cu poeţi Poeţi – In memoriam

Poezia prozei Resurse pentru globalizarea poeziei

Poezie de colecţie


Monitorul de poezie Editorial

Poezia prozei Nu agreez literatura tip reportaj, cea care reproduce fidel realitatea. Ştiu, sunt o anomalie. De destul de mult timp a apărut jurnalismul, au proliferat ediţiile de ştiri, ce rost are ca şi literatura să facă exact acelaşi lucru? Ba chiar uneori cotidianul redă fapte mai interesante decât lectura unui roman, iar senzaţia de veridicitate e mult mai evidentă în articolele de presă. Când citesc o astfel de proză, am sentimentul acela că mă întâlnesc cu un cunoscut şi el îmi spune aceeaşi poveste de viaţă plictisitoare şi banală, la nesfârşit. Se întâmplă deseori să citesc câteva pagini din romanele unor autori contemporani supraapreciaţi şi să renunţ la lectură tocmai pentru acest stil neorealist. Unde sunt poveştile acelea geniale, captivante, metaforice, gen Don Quijote, Alice în Ţara minunilor, Micul Prinţ? Nu simt nevoia de autenticitate în artă, de copii mai mult sau mai puţin reuşite ale vieţii. Artele plastice, de exemplu, au renunţat de mult să reproducă fidel realitatea. Nu personajul din literatură trebuie să-l copieze pe cel din viaţa reală, ci invers. În artă ar trebui să descopăr că urşii pot avea aripi şi delfinii picioare. Proza s-a repezit hoţeşte la gâtul poezie, s-a înfipt în ea să-i sugă toată seva, să o lase goală de conţinut. De ce nu s-ar întâmpla şi invers, adică poezia să invadeze proza? Ionuţ Calotă, director revista Monitorul de Poezie 1|Anul 2, numărul 18, mai 2020


Monitorul de poezie Poezie de colecţie colectivă scrisă în Cenaclul maximinist

Libertatea rămâne unicul sens Am deschis geamul şi în curte eram eu alergând zmeie Am spart zidul ce-mi separa cerul şi am umblat pe apă cu o canoe de cuvinte Din aripa mâinilor le-am făcut ochilor un nimb de hârtie s-au aprins artificii pentru că toate iubirile îmi strigau numele Din cer zmeiele priveau gânditoare pământul şi îmi recitau versurile cu pasiune apoi a venit ploaia și plantele au ridicat spre mine ochii verzi Viscol de întrebări arde în sânge petalele de lumină Am răstignit tăcerea pe nisip mi-am scufundat paşii în mulţime şi am aflat cuvintele scrise pe apă trăite în amfora nimbului tău albastru Numele meu este tatoo pe toate iubirile urechea lui Van Gogh pe florile soarelui Zbor ca un zmeu deasupra orașului absent şi distrug pustiul născut din molimă Iau primăvara şi o declar sora mea de cruce Libertatea rămâne unicul meu sens 2|Anul 2, numărul 18, mai 2020


Monitorul de poezie

Poezie colectivă scrisă în Cenaclul maximinist de autorii: Costel Zăgan, Maxim Cioran, Carmen-Maria Mecu, Gabriela Ana Balan, Dinică Cristian Ovidiu, Gabriela Gârlonţa, Maran Andrada Ingrid, Constantin Sârghiuţă, Nicole Sere şi Ionuţ Calotă

Ce înseamnă Cenaclul MAXIMINIST? *nu negăm niciun curent literar, dimpotrivă, folosim la „maxim” orice resursă, orice beneficiu adus, de-a lungul timpului, poeziei, orice inovaţie care a îmbunătăţit creaţia literară de-a lungul istoriei ei *căutăm „maximum” de efect al poeziei în „minimum” de text *folosim intens figurile de stil, îndeosebi metaforele, dar şi celelalte *îmbogăţim poezia cu multă imaginaţie, chiar ficţiune, aducem imagini cât mai proaspete, inedite, suprinzătoare *cine simte la fel, este binevenit în cenaclu

3|Anul 2, numărul 18, mai 2020


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

poezie postgardistă (one poem to go) sunt un rocker cu plete negre căzut într-un cerc inoxidabil sunt manechinul abandonat în pubela supermarketului din colţ sunt un elicopter care taie aerul nopţii din jurul tău felii felii întunericul se lipeşte ca o pastă peste toate gândurile mele atunci am ţipat atât de tare în mine acum poţi să-mi pozezi pentru portretul tău în versuri eu intru în casă fragmentat ca nişte flashuri pe stradă trec trupuri din ghips cioplit chipuri care explodează liniştit în acest joc video în acest program în acest gol controlat de mii de zei

pentru poezia asta Platon m-a alungat din cetatea Tristei Ţări Simţi energia textuală? Anan de Amiranda (din volumul de poeя∃zii, recent lansat, „Trista Ţară”) 4|Anul 2, numărul 18, mai 2020


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

* încet încet cineva te șterge din lume. azi în timp ce traversai strada urma pașilor trecerea de pietoni trotuarul de vizavi ceasul din turla primăriei s-au șters. ajuns acasă cineva ți-a șters ușa de la intrare ferestrele peretele dinspre nord lumina zilei. e noapte. îți e frică să adormi. cineva ar putea să-ți șteargă somnul prima ta zi de școală ar putea să-ți șteargă chiar moartea.

Radu Florescu

5|Anul 2, numărul 18, mai 2020


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

veac antic luminat e coborât veacul în bernă şi Platon mai încondeiază prin peşteri amfore de cer din catapetesme lepădate privim asupra morţii jubilăm cu dinamica tâmplei în arcuiri sentimentale televizate zornăim chei pe locul clopotniţelor copaci pribegi cu osemintele tastate o vitrină şi-a despuiat stadiul agoniselilor noastre în ochii biţilor ce beznă a făcut lumina Cristina Ștefan (din volumul Cazier incomplet, 2011)

6|Anul 2, numărul 18, mai 2020


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

* virgulele mele sunt la fel ca ale tale, absurdul e nerăbdător să ne încercuiască aristocratic, dar cuminte cu toţi dinţii de lapte sau de miere cum să explici trupului de lut aplauzele din susul amorţelii în jos, la stânga şi la dreapta concomitente ale acestei înfăţişări? cum să spui frate unor umeri care sunt deja ai tăi de fapt şi de absolut drept individual al sângelui? te-ai gândit că poţi face zilnic un pod de leacuri şi de bătrâneţe între ceea ce tu numeşti creier şi eu îi spun mână stângă? crezi că degetele pot fi tâmple în acelaşi timp, pantaloni vechi şi închisoare pe viaţă a ritmului?

Daniela Toma

7|Anul 2, numărul 18, mai 2020


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

apocalipsă neterminată o să am şi eu o plăcuţă de înmatriculare un cod ca o spirală mă va străpunge de sus în jos şi un braţ nichelat o să am cu care să îmi extrag gândurile înfipte ca nişte săgeţi otravite în mine am să fiu şi eu operat de toate bolile inventate şi de toate cuvintele născocite apoi mi se va da şi mie un meniu unic de la care să nu mă abat voi fi închis în pădurea locuită de animalele de pluş şi de păsările mecanice şi la final am să primesc şi eu o armă cu un singur glonţ

Ionuţ Calotă (din volumul Cum am salvat lumea - 2018)

8|Anul 2, numărul 18, mai 2020


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

Jumătăţile care nu se aseamănă se adună dacǎ a fost odatǎ cînd poemele îţi semǎnau acum e clar – ai început sǎ le semeni tu privite din afarǎ aşa cum stau prin reviste ca figurile de cearǎ într-un celebru muzeu descǎrnate şi lungi asmuţite asupra oricǎrui principiu estetic au ceva bolnǎvicios ca feţele din picturile lui El Greco se lǎfǎie creaturi scǎpate din subsoluri aproape cǎ le simţi cilii unduitori gata sǎ-ţi zgîrie faţa privite pe dinǎuntru exact în aceeaşi luminǎ seamǎnǎ izbitor cu vagoanele trase pe o linie moartǎ vrei sǎ pui piciorul sǎ urci sǎ cobori n-are rost mai bine pune mîna şi reparǎ rotiţele dinţate şi scripeţii lucrurile pe care nu le atingi 9|Anul 2, numărul 18, mai 2020


Monitorul de poezie

ar putea sǎ disparǎ sǎ înceteze odatǎ iar atunci a fost odatǎ va rǎmîne o poveste pentru cei nenǎscuţi

Dan Bogdan Hanu (din volumul „Portret în cuţit”, editura Vinea, 2001)

10 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

* ...mai întîi o muzică bună / apoi două secunde și amintirea modulată a unei corzi de chitară. / lumina pare un diapazon vertical iar spectacolul... mă-ntreb zîmbind / ce am în gînd. / orașul e la mile distanță | oameni pe stradă

Adrian Mondea

11 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

ingerare ideal ar fi să înghițim cuvinte fără să le mestecăm așa, rapid, ca pe stridii toate cuvintele monstruoase ce au rănit, torturat, ucis și dinlăuntrul fricii care vom fi să le devorăm până vom înțelege: cel mai bine e să fim muți

Raluca Faraon (Din volumul de debut „să locuiești într-un cerc și să nu-ți atingi centrul”, Junimea, 2019)

12 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

* Înainte de a mă naște mama mea era asimptomatică după cum nici mama ei înainte de-a o naște pe-a mea nu manifesta simptomele nașterii creaturii ce aveam să fiu eu cel care inapt fiind în cele ale nașterii aveam să port o carne pe oase un fel de suflet împrejur din pricina căruia nimic dar nimic din ceea ce sunt nu prezintă simptomele unei viitoare morți pe care o știu și-o cunosc amănunțit încă de ani dup’ amiază.

Cătălin Marin

13 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Colecţia de metafore

Seria 15 „Am rămas calicul așteptării între singuratate şi nunta ploii” - Dorin Croitor „am constatat de dimineaţă cam uimit că şi salcâmul visător a înflorit” - Ioan Vasiu „Să scrii poezie Ca și când Ți-ai face Pe viu Autopsia” - Savu Popa „în vis nu e totul o curgere” - Laura Stănică „vântul vâna fericirea” –Jane Smith „pe la colţuri se tocmeau palmele lui dumnezeu şi-mi foşneau răspântii în inimă” – Daniela Toma „am nimerit în gustul unui adânc neprimenit care nu ştia cine îl hrăneşte, dar nici nu-şi mângâia cotul de teamă să nu alunece în aprinsul de roşu şi de soartă” – Daniela Toma 14 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

such a biutiful day

9 dimineața dincolo de geam picăturile de ploaie se agață de o frunză se adună în grup apoi se prăbușesc de la înălțime am găsit în frigider un litru de bere expirată am scos cana de ceai să nu vadă copilu și l-am salvat

Veronica Ştefăneţ

15 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

Ultima cursă Pe pânza ţesută de razele lunii Cresc umbre-mbrăcate în rochii de seară, Corabia verii îşi plimbă nebunii Pe strunele nopţii ascunse-n chitară. Pe treptele zării păşesc lupi demonici Pe ringul din urlet dansează comete, Matrozii din valuri, pe glas de armonici Se cațără singuri în Carul cu fete. Deodată se-aprinde genunea privirii Ard lacrimi de fulger pe noaptea-nstelată, Reintru în mine prin poarta iubirii Deschisă de zâna în glas dantelată. Poeții cântării cu versuri mieroase Cerșesc stropi de vise din ochi de fecioare, Scântei amețite de vânturi tăioase Spre bolți de-ntuneric se luptă să zboare. Și focul dansează pe pietre încinse Și cântecul curge din voce de fee, Iar nimfele mării, din unde desprinse Sărută ecoul din Calea Lactee. 16 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie

Adoarme tăcerea pe maluri și-n corturi, Clipeşte pe zare o ultimă Ursă, Tavernele goale sting nopţile-n porturi… Eu caut spre tine o ultimă cursă.

Ștefan Doroftei (poezie inclusă în antologia LITERATURA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ – POEZIA, apărută recent la Editura Art Creativ)

17 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

Am spart fereastra cu pumnul gol & am ieşit în lume În apartamentul de la etajul întâi lângă ferestrele căruia freamătă un vişin în rochie de mireasă trăiesc două vieţi. Una a mea, femeie singură cu o pisică, împrumutându-ne una celeilalte vicii şi pasiuni. Ne petrecem zilele privind cartierul în care nu se întâmplă niciodată nimic. Cealaltă viaţă e a vecinilor mei. Nu ne desparte decât o coajă de ou. Vecinii mei ascultă seara muzică de petrecere beau vin franţuzesc din pahare de plastic să-şi mai alunge gândurile negre. Vecinii mei ţipă de bucurie când primesc daruri scumpe de la tatăl care îşi rupe spatele pe un şantier de departe. Vecinii mei fac baie o dată pe săptămână şi dau cu aspiratorul în fiecare sâmbătă. Duminica stau la ferestre şi ascultă atent slujba de la biserica de peste drum. Atunci îşi fixează pe feţe o expresie serioasă şi ridică în aer degetul arătător. Vecinii mei se joacă uneori cu mingea prin casă în timp ce eu încerc să adorm. Fiecare are felul lui de a ignora gratiile carcerei. Azi mi-am trădat ambele vieţi: am spart fereastra cu pumnul gol & am ieşit în lume. 18 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie

Primăvara îşi face de cap prin cartier îşi ridică poalele în cap bea peste măsură vomită valuri multicolore de flori parfumate şi se bucură că nu o vede nimeni. Am mers tiptil să nu o sperii să nu-i dau idei. O vrabie grasă se odihnea într-un vişin înflorit Îşi savura libertatea cu ostentaţie Am întins spre ea mâna plină de sânge Dar pasărea nu s-a mişcat. N-a fost chip să adulmec aerul plin de miresme Masca mă proteja de frumuseţea lumii Prea multă frumuseţe poate fi dureroasă se ştie Nu toate sufletele sunt suficient de mari cât să o încapă. N-a fost chip să-mi alint urechile în cântecul păsărilor Maşini colorate strident spălau strada cu un zgomot infernal Ţipau ca din gură de şarpe virusurile atinse de dezinfectant. Când m-am întors vrabia cea grasă era tot acolo Agăţată de creanga împodobită cu perle Boala era carcera ei Iar florile – gratiile aurite de la ferestre.

Anca Goja

19 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

* gândacii mișună prin polistiren mănâncă timpul nu mă întrebi dacă am mâncat azi sau când am citit ultima carte poate doar plouă și eu sper ca din semințele puse peste tot cu atâta grijă să nu răsară plante zeflemitoare sau buruieni

Adelina Constantin

20 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Resurse pentru globalizarea poeziei

Demolări de André Cruchaga (El Salvador) Din cartea: Pragul Suspiciunii, 2020.

Rup trandafirul alb de la gâtul ferestrelor, Dărâm zilele verzi de promisiuni care stârnesc durere, Desfiinţez umbrele galbene care servesc ca amulete și atârnă de urechi ca o rândunică, Smulg vena întristării care deschide oglinzile învelite în efemer, în acea mască a apusului din zori, Scutur umezeala de dantelă și albina ei jalnică, privirea şocată de absența unui verb, melancolia unui bordel, Elimin tango-ul frunzei care nu a fost niciodată o pasăre în nesiguranță și nici pește în libertatea apelor mării, Dau jos pielea întipărită peste pielea mea, chiar dacă jupuirea mă doare, niciodată cvartetul de noroi ieftin din pantofii mei, Desfid fiecare oftat de pe cioturile sufletului meu: vânătăile de topor corsetele și muștele risipite în sânge, Stric drumurile și durerea asta de sex în izolare. La urma urmei, streașina privirii este deja pierdută.

Traducere de Ionuţ Calotă 21 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

ademenire resturile tale de timp, cele în care n-au încăput statuile de îngeri perfect şlefuite, pauza de prânz a sisifului, clipa fiorului de tristeţe, momentul de după momentul de extaz, dă-mi-le mie! timpul acela dintre părţile concertului vieţii, în care ai fi aplaudat şi nu era convenţional, dă-mi-l mie! vremea rea, însingurată, vremea bună, neîmpărtăşită, vremurile prea iuţi să le poţi prinde, dă-mi-le mie! resturile tale de timp se potrivesc cu resturile mele de timp

Ioana Ropoţică

22 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

câinii cimitirului

mănâncă numai pui de brebes s-au şters pe bot de colaci poetul le mai dă din grisina lui zilnică şi din fiola lui zilnică cu clor în loc de palincă până şi meniul ăsta sărac are loc într-un ritual deficitar pe întuneric de când au fost interzise lumânările câinii cimitirului câinii oaselor de întuneric

Daniel Marian

23 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

Pacientul de serviciu Sub neagra trenă orele-s supliciu Și-mi amiroase trupu-a stele coapte... Sunt iarăși pacientul de serviciu Ce vrea să știe cât mai e din noapte. Cu sfinții stau de vorbă-n calendare, Și îi împart în cete câte șapte, Eu, pacientul straniu de serviciu Ce vrea să știe cât mai e din noapte. Surâd infirmierele, indiciu Că zorii albi ai zilei nu au lapte, Curând voi părăsi acest ospiciu Purtând în nări miros de stele coapte Și va rămâne umbra de serviciu, Fără dureri mărșăluind prin noapte.

Nicu Gavrilovici

24 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

Între cercuri și linii Ochii deschiși până la brâu între cercuri și linii trec prin infirmitatea oglinzii, insule pe orbita luminii Caii albi plutind în galop mă poartă pe cărări prizoniere Cu fața spălată de fluturi, vântul, trezit în viscere

Constantin Sîrghiuță

25 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

Cocon Mi-a crescut un violoncel între coaste, coastele au rădăcinile pe partea cealaltă a lunii, niște rândunici cu bemoli în pene smulg părul arcușului înțepenit între cer și pământ, într-un crescendo mezzo forte urc, urc,urc și-mi țes cocon diez după diez simplu înstrăinată durerea.

Ildiko Șerban

26 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

* o femeie trebuie să-i spună cuvinte frumoase bărbatului său să i se așeze pe oase în fiecare seară & să-i onduiască aburii din cafea cu degete fine o femeie trebuie să fie bărbat pentru bărbatul său colțul camerei în care nu îi este rușine să plângă pătură caldă într-un pat de-o persoană între oricare pereți nevăruiți în fiecare noapte cu praf neșters și căni cu zaț pe birou o femeie trebuie să-i vindece bărbatului său zgârieturile de pe vinyluri atacurile de panică rămase din copilărie & frustrarea că nu e suficient de bun o femeie ar trebui sa fie parfum pe cămașa bărbatului său persoana căreia îi împrumută pantaloni largi fără retur lumina de veghe în insomnii secunda de liniște înainte să adoarmă & ursul de pluș care-i încape sub tricou o femeie trebuie să fie urmă de talpă în asfaltul bărbatului său stratul de piele care se regenerează fără să i se desprindă de corp placenta în care se naște zilnic & în care se roagă să moară

Roxana Maria 27 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

* S-a aruncat o pasăre pe geam. A căzut pană cu pană, rar. Am aşteptat-o, jos, cu palmele-ntinse, dar a fost în zadar. Mi s-a scurs trupul ei printre degete - fin ca nisipurile, sclipind ca amnarul De ce n-am prins-o, nu înţeleg, doar eu eram păsărarul. Să-mi cînte voiam, pregătisem grăunţe şi boabe de struguri cu sînge de taur. De unde să ştiu că dorinţa-mi era, pentru ea, colivie de aur? A lăsat în urma ei, la pervaz, o scrisoare tristă ca a oricărui sinucigaş: atîrnat într-o doară de colţul ferestrei, un cuib cu puii golaşi. De azi nu mai sînt păsărar! am urlat înlăuntru-mi ca în pustie. După ce mor, legănaţi-mi pe mîini un trup de pasăre. Liturghie. Costel Stancu 28 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

Cerul îți miroase-a parfum de lilieci Când noaptea țese zilei, din stele, ie nouă Și Carul Mare-ai vrea pe humă să-l răstorni, Iar luna ai cuprinde-o în brațele-amândouă, Dar nu te lasă somnul, pe care pernă dormi? Când zorii dimineții visările îți fură, Iar soarele răsare să-ți urce prin perdea, Când fluturi se adună superb ca-ntr-o pictură Și vor să-ți intre-n casă, care-i fereastra ta? Când cerul îți miroase-a parfum de lilieci, Plămânii ți-l inspiră cu păsări și cu nori, Iar când te rupi de tine plutind peste poteci Așa-i că uiți adesea în trup să îți cobori? Când ploaia te-ntristează sau când îți este frică, Iar totul pare negru și ochii tăi sunt uzi, Puțină fericire în cioc de rândunică Am s-o trimit la tine, zi-mi: unde te ascunzi? Când iarăși vine iarna în Martie, târziu, Iar pomii-mbracă neaua în loc de flori căprui, Prin mine umblă muze, mă roagă să le scriu, Dar tu pe vreme-aceea ce faci și ce mai spui? 29 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie

Când s-au închis biserici aproape de un ceas, Dar cerul cu seninul privirea ți-a furat, În mersul tău spre casă, ce drum ai luat la pas, Pe unde-ai fost Anuțo, pe unde ai umblat? Când dragostea adesea te caută, te cheamă, Ca un copil ce urcă spre ceruri sfinte rugi, Tu o refuzi întruna, de ea îți este teamă, Dar când în piept ți-o bate, zi-mi: unde ai să fugi? Când parcă nu-ți dă pace și te tot ține trează Condeiul ce dorește să-ți plângă poezii, Pe tâmple insomnia cu noaptea te veghează Și tare-aș vrea să știu, tu despre ce mai scrii?

Ţârlea Cristian Andrei

30 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie *

eu am nevoie de exagerare sunt construită din fâșii lungi inegale sunt purtătoare de mesaje codificate în antiteze stranii cum ar fi sunetul ambulanțelor peste bătăile inimii unui copil când doarme și visează un oraș de clorofilă fluturi de cristal lovindu-se de geamurile ochilor am abandonat spitalele albe imacualte am abandonat biserici cuminți am recurs la forță și la debilitate să am motive să închid și să deschid o carte și să umblu într-o singură rochie cu o singură mână cu un singur deget apăsând un singur buton pe care nu l-am găsit niciodată am nevoie de exagerare normalitatea mea e absurdă iubiții mei ar trebui să mă uite sora mea ar trebui să rămână mică tata ar trebui să se întoarcă dumnezeu ar trebui să mi se-arate uneori atingi o imagine și imaginea vine în visele tale ca o remunerare azi ai fost la fel până la urmă totul devine un playlist pe repeat Elena Katamira 31 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

Fapt divers S-a prăbușit o casă, așa, pur și simplu: era prea veche, era plictisită... Au rămas la vedere un perete roz aprins, unul verde și o sobă afumată cu o cratiță scorojită de foame. Trecătorii privesc, nepăsători. Din patul rămas întreg privesc niște ochi spălăciți. În mintea lui, bătrânul se bucură: simțind umezeala și vântul, crede că l-au dus copiii la mare...

Steluța Crăciun

32 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

Asta-i bine... Mai purtăm în suflet sărbătoare, Mai zâmbim în fiecare zi, Ne mai bucurăm de orice floare? Asta-i bine, suntem încă vii! Nu alunecăm în disperare, De-un prieten vești mai vrei să știi? De ne bucurăm că este soare, Asta-i bine, suntem încă vii! Ne e dor de o îmbrățișare, Mai vibrăm la cântec, poezii? Mână-n mână vrei, la o plimbare? Asta-i bine, suntem încă vii! Nu e chiar atât de grav cum pare, Bieți canari, închiși în colivii... Cât avem speranțe și chitare Asta-i bine, suntem încă vii!

Rozalia Grozea

33 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poezie de colecţie

poezia noastră-i ca un strigăt parcă ai urî-o și ai arunca-o prea departe să nu-i mai simți gustul recitînd-o dar noi barbarii meselor rotunde ne ascundem pe sub tablourile din piele pictate într-o seară doi alcoolici nenorociți sfidînd viața prin mizeria lor se zbat prin cuvinte și mor cînd spiritul lui Nichita coboară noaptea la balcon spune-mi că ne vom face păsări-cenușă și-ți voi urma pasul prinzîndu-te de șold în timp ce te urmăresc de tot mai aproape prin ochiul meu drept văzător repetîndu-ți obsesiv că adorarea e forma mai vie a iubirii mai temătoare și cuprinzătoare și că noi nu sîntem decît primele și ultimele două cuvinte ale aceluiași vers Ionuț-Tiberiu Balan 34 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Poeţi – In memoriam

[Sunt ca un oraș în care nu mai locuiește nimeni] Sunt ca un oraș în care nu mai locuiește nimeni organele mele erau în creier acuma organele mele sunt în ficat arborii se usucă de la poartă până-n stradă și fiecare gând e-o zi sau o noapte gata să cadă coșmarele mă târăsc pe ulițe fără umbră soarele umple din mine câte-o halcă iar apoi e mut nu știu cine mă calcă-n picioare uliii vin și mă ciugulesc degeaba au trecut norii, degeaba țipă vântul sunt mai bătrân ca pământul și mai trist ca geneza

Ion Caraion (n. 24 mai 1923, Pălici, Buzău – d. 21 iulie 1986, Lausanne, Elveţia)

35 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Semnal - carte de poezie

PARTE DE CARTE A apărut la Editura Art Creativ, LITERATURA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ - POEZIA, antologia care cuprinde cele mai frumoase poezii ale unora dintre cei mai buni poeţi, desigur, nu au putut fi cuprinşi cu toţii aici, însă, cei care au răspuns invitaţiei mele (aproape 100 de poeţi şi 900 de pagini, mai multe nu se puteau tipări) au scris o importantă şi deloc de neglijat poveste lirică, dovedind încă o dată în plus că poezia poate găsi sens acolo unde acesta lipseşte, poate să curgă mai departe când orice altceva s-a oprit, construind astfel peisaje lirice emoţionante, rafinate se scrie mult, dar, iată, se scrie şi bine, efectele fiind pozitive, actul în sine primeşte motivaţia de a continua, de a întări şi mai mult ideea că poezia este importantă, vie şi puternică sub această formă concentrată, chiar dacă uneori devine neconvenţională sau răzvrătită, inteligenţa primează şi oferă o perspectivă generoasă asupra fenomenului poetic actual şi iată, am dezvăluit miza pe care am ales-o atunci când am gândit selecţia acestui volum, intenţia de a aduce la aceeaşi masă de lucru spirite diferite, pentru o radiogramă naturală, proaspătă, meritorie, de impact în actualul context complicat al literaturii de afirmare condiţia de poet şi asumarea acesteia constituie cheia poemelor alese, în ansamblu, nevoia depăşirii timpului prin poezie, într-un itinerar conceptual desăvârşit … ca un detaliu important, potenţialul în poezie e nelimitat, cu atât mai mult cu cât construcţia specială a antologiei permite cea mai consistentă și mai diversă selecție de poeți consacrați, nume 36 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie

sonore, dar şi poeți debutanți cu abilităţi serioase de scriere, cu un timbru aparte, împreună vorbesc despre forţa nebănuită cu care frumuseţea se propagă în poezie şi mai apoi, în vieţile noastre, o provocare continuă de a descoperi noi forme de exprimare, semn că viziunea nu se plafonează, nu se împotmoleşte, ba dimpotrivă, se recreează de facto, resursele artistice sunt vii, tot mai puternice, nebănuite chiar... aşadar, poezia contemporană bună trece dincolo de formulele poetice generaţioniste, devine din ce în ce mai fascinantă, rămâne autentică, substanţa ei fiind însăşi existenţa noastră, marii poeţi vor fi întotdeauna deschizătorii de orizonturi la care alţii nici măcar nu au îndrăznit să viseze deşi poeziile vin din perioade şi stări diferite, cu teme şi idei diverse, ele văd şi simt la fel, antologia alcătuieşte un tot, astfel încât, firească, până la urmă, dialectica vârstelor poetice trece pe plan secund, dominant rămâne modelul lingvistic care poate deveni parte a limbajului nostru şi tocmai de aici derivă spectaculosul acestei cărţi, poetului cuvenindu-i-se lauda pentru mânuirea cu abilitate a condeiului, pentru construcţia imaginilor complexe, pentru efecte nebănuite spre exemplificarea celor spuse mai sus, citez aproape la întâmplare şi închei cu imagini memorabile: „La balul de sticlă la balul de moarte/Vei fi castelană voi fi castelan/Sosesc invitaţii din patru oraşe/Cu viermi de mătase-nhămaţi la rădvan”, „între cutremure și femei, bolnav și singur,/cobor în lume pe un râu ca o panglică aniversară”, „Să-mi pui flanelul când merg la război!/ Și buruienile alea de ceai!/Și să cojești rănile în fiecare zi!”, „în fine, abandonând cartonașele roșii,/ îți dau coasa asta tânără săi sugrumi gleznele/trimit și întăriri”, „În poezie toate lucrurile astea prind viaţă/mai puţin eu”, de aceea „am plantat cireşi 37 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie

zburători/ce se înalţă când îi latră/câinii mei nevăzători”, „în capul mesei unchiul Pătru, mort/și-un câine negru,/trist”, „Nu pot să mor!/Mama mi-a strecurat în buzunar/un ceas care ticăie înapoi”, „Pe treptele zării păşesc lupi demonici/Pe ringul din urlet dansează comete,/Matrozii din valuri, pe glas de armonici/Se cațără singuri în Carul cu fete”, şi atunci „poetului i s-a terminat pachetul de iubiri mai are doar o iubire fără filtru pe care o aprinde chiar dacă i-a fost interzis categoric de specialiști trage fumul în piept cu riscul să scuipe cuvinte violent și să moară în cinci poezii nu mai are plămâni să respire iubire o inhalează cu nemurirea promisă de fumul înecăcios și greu al iubirii fără filtru”, o, nu ... „nu mă cred Dumnezeu nici măcar în joacă însă dacă-aș deschide degetele aș deschide cerul”... printr-o formă aparte şi conţinut la fel, poezia devine suprasens, menţine jocul minţii viu, pliază după bunul plac curbele lirismului şi transformă plăcerea lecturii în extaz cum să nu-ţi placă? n-ai cum ... Daniela Toma

38 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie

39 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie Semnal - carte de poezie

Dialectica urșilor - Radu Nițescu În carantină, iată cum circulă mai abitir ebookurile de poezie! Aşa am ajuns să citesc un volum de poezie pus la dispoziţie în format digital de Casa de Editură Max Blecher, Dialectica urșilor al lui Radu Nițescu, scos la tipar în 2016. Pentru că e vorba de o dialectică, m-am văzut dispusă să aflu adevărul determinat în această carte de contradicțiile interne ale obiectelor și formelor poetice, de procesul neîntrerupt de apariție și dispariție a naturalului din viaţa noastră. Ce rol au urşii în aceste teze şi antiteze speram să aflu pe parcurs, oricum ei par mai degrabă animalele sălbatice urbane din închipuirile noastre imateriale. Radu Nițescu este unul dintre tinerii poeţi la care talentul se simte fără a avea nevoie de forţare. Cartea lui oferă acea lectură relaxată pe care o căutăm uneori când suntem prea contaminaţi de realitate: „Îți citesc și atît de frumos, ca un fard glossy,/îți sclipește la ochi nebunia. ”, iar când simţim nevoia, ne oferă şi o pauză de comunicare: „Telegrafiștii micuți din noi sînt în pauză,/au obosit, au nevoie să rîdă și ei”. Desigur sunt şi fragmente de text care dau impresia de umplutură, precum multe dintre creaţiile poeţilor contemporani, totuşi densitatea de coloratură din acest volum le acoperă. Asta, poate pentru că: „am închis ochii și m-am trezit” într-o lume dezmărginită, dar cu atât mai organică. Scopul cărţii pare acela de a ne conduce către substratul periferiei, unde mahalaua se detaşează existenţial de

40 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie

simplitatea ei fundamentală, demonstrându-şi universalitatea, sugerându-ne sensuri profunde de care nu o credeam capabilă. În căutarea urşilor promişi ne confruntăm însă cu o faună suburbană copleşitoare: „pești care se-nghesuie unul în altul”, „elfi nobili”, „o caracatiță din origami”, „un turn cu păianjeni”, „șoricelul care face stînga-n labirint”, „cîinii care latră la gard”, „primii țînțari, ăia mai fraieri”, „Trilioane de broaște”, „o găină fără cap”, „melcii de junglă”, „un cîine care scoate aburi pe nas”, „pescărușii de pe madgearu”, „furnicile fricii”, ba chiar „Prietenii arată ca niște orci”. Vulnerabilitatea creatorului se dezvoltă faţă-n faţă cu sperieturile lui instinctuale („mă sperii cel mai tare în vis”), împovărat de gânduri şi dorinţe, de nebulozitatea cotidianului fetid, exprimată magistral în versurile: „ce face un om/lăsat singur în/mintea/lui”. El simte că îşi pierde orientarea, spaţialitatea: „într-o cameră care își pierduse punctele cardinale”, „în fiecare zi rămîn blocat cîteva ore/cu liftul între etaje”, „bă, cred că ăla e cerul”, „ia foc scaunul sub tine cînd vorbesc”, „prin țeava de gaze se fîțîie noaptea” şi caută să intre într-un raport cât mai firesc cu personajele cu care se înconjoară. Dezamăgirile autorului, aduse ca un bagaj conceptual în aceste poezii, nu pot fi în final dezasamblate şi îl duc către o singură concluzie definitorie: „Se poate să mori, și foarte puțini să înțeleagă că ai vrut să spui ceva într-adevăr important”. Fabiana Catrenescu

41 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie

42 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Monitorul de poezie

Pagina redacţiei Reamintim că autorii nu ne pot propune direct poezii proprii pentru publicare în această revistă! Publicăm doar poezii pe care le selectăm dintre cele pe care le „monitorizăm”. Puteţi însă publica fără restricţii poezii în grupul literar pe care îl monitorizăm cel mai frecvent: https://www.facebook.com/groups/ateliermonitoruldepoezie/

Dar puteţi propune poezii ale altor autori, dacă vi se par atât de bune încât trebuie neapărat reţinute între paginile acestei reviste. De asemenea, puteţi propune traduceri din poezia universală contemporană, interviuri cu poeţi, recenzii ale unor cărţi de poezie, eseuri despre poezie etc. Materialele acestea le puteţi trimite prin mesaje pe pagina oficială de facebook a revistei Monitorul de Poezie: fb.me/monitoruldepoezie Răspunderea pentru conformitatea celor trimise şi acordul autorilor cade în sarcina colaboratorilor care trimit aceste materiale. Nu garantăm, însă, publicarea. Vă mulţumim pentru lectură! Director revistă: Ionuţ Calotă MONITORUL DE POEZIE - ISSN 2668-0440 43 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 8 , m a i 2 0 2 0


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.