Monitorul de poezie Revistă foileton, cu poezie de bon-ton
Anul 2, Numărul 14, ianuarie 2020, ISSN 2668-0440 Se distribuie gratuit.
Interviuri
cu poeţi Poeţi – In memoriam
Porno-premierea poeziei Resurse pentru globalizarea poeziei
Poezie de colecţie
Monitorul de poezie Editorial
Porno-premierea poeziei Când e vorba de un premiu, pare obligatoriu să apară şi un scandal, mai ales când e vorba de poezie. Eu am evitat de cele mai multe ori să comentez un concurs. În primul rând pentru că nu mă consider un specialist în literatură ca să emit judecăţi de valoare, apoi pentru că acord gradul de subiectivitate fiecărui juriu în parte şi nici nu pot afirma cu dovezi că au existat jocuri de culise care să influenţeze vreo decizie, chiar dacă există deseori suspiciuni. Desigur, pot să am preferinţele mele şi să le susţin când am ocazia. Ăsta e şi unul dintre motivele pentru care am înfiinţat Revista Monitorul de Poezie şi Cenaclul maximinist şi susţin un anumit stil poetic. Referindu-mă strict la premiile Eminescu, de exemplu, eu aş fi dat premiul Opera Omnia lui Matei Vişniec, Octavian Soviany, Nora Iuga sau lui Paul Vinicius, iată, unii nici măcar aflaţi în lista lungă de aspiranţi. Cât despre premiul Opera Prima, în primul rând că nu cunosc toate cărţile de debut în poezie de anul trecut, doar poezii răzleţe din fiecare autor nominalizat şi nu pot să afirm că vreunul dintre ei m-a entuziasmat, dar nici că poezia lor e rea, ba chiar continui să o citesc cu interes. Impresia mea, dar şi a multor alţi cititori, este, însă, că noile generaţii de poeţi par captive unei singure direcţii, sau, chiar mai rău, că doar cei care se încadrează acesteia sunt promovaţi, publicaţi, premiaţi. S-a instalat deja percepţia că dacă nu scrii pornografic-golăneşte nu te bagă nimeni în seamă. Tinerii poeţi 1|Anul 2, numărul 14, ianuarie 2020
Monitorul de poezie
sunt încurajaţi să se concentreze spre zona facilă, aceea unde sexul e cel care vinde cel mai bine. Asta e, de fapt, problema gravă, singura tragedie. Ăsta e riscul major al poeziei contemporane, extremismul spre care ne-am îndreptat. Asistăm la re-sălbăticirea omului, la decadenţa civilizaţiei, la întoarcerea în caverne prin limbaj, la frica de divinităţi pentru că nu mai ştim să ne explicăm viaţa? Intimitatea sexuală era un atu, un câştig al omului modern, dar pe semne că se doreşte a fi destrămată de evoluţia către omul viitorului, omul-robot, către cibernetizarea sexuală. Trăim vremuri când nici măcar nu mai este şocant limbajul licenţios, devine doar un banal act de bravadă ieftină, o formă facilă de a căuta faimă gratuită. Nici măcar nu mai este un act de curaj, istoria literaturii abundă de exemple, a devenit, însă, mai mult chiar, doar o simplă modă. Curajos în zilele noastre ar fi, de exemplu, să scrii împotriva religiilor, noul subiect tabu, dacă tot vrei să-mi dovedeşti emanciparea. În loc de erotic, scrie eretic, dacă te crezi anarhist. Obscenitatea e o formă de degradare a societăţii, pe când erezia a fost de-a lungul timpului cea care a condus către progres şi evoluţie. Vulgaritatea este în acest moment doar o formă de manelizare a poeziei. Fenomenul poate fi asociat cu moda adolescentină de a testa drogurile. Poezia secolelor trecute contribuia în mare măsură la creşterea moralei societăţii, acum pare că ajută la depravarea ei. În rest, viaţa literaturii palpită viguros de orgoliile autorilor, pudibonzi sau nu, talentaţi sau nu. Norocul nostru e că se scrie în continuare poezie bună, cum aş vrea să reiasă şi în urma lecturării acestui nou număr de revistă. Ionuţ Calotă, director revista Monitorul de Poezie 2|Anul 2, numărul 14, ianuarie 2020
Monitorul de poezie Poezia MAXIMINISTĂ a ediţiei
* M-am bucurat de victorie Fără să-mi dau seama Că sunt îmbrăcat În uniforma greșită Acum Trebuie să iau războiul De la capăt O muncă importantă Sunt mii de gloanțe în cadavre Băgate înapoi Pe țevile mitralierelor Ar trebui Dar cel mai greu Este să scot Zahărul din cafelele generalilor. Sorin Dananae (poezie votată în Cenaclul maximinist)
3|Anul 2, numărul 14, ianuarie 2020
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Trista Ţară cu statui în mişcare
statu-i cu limba scoasă la societate într-o catedrală ridicolă din cutii de bere mototolite am ieşit să dresez statuile etnopoetice cu care tu te sărutai când dăltuiam poezii pe zidurile mele fragile reclamele de pe blocuri îmi vorbeau ca nişte viespi într-un call center Anan de Amiranda (din volumul în curs de apariţie, „Trista Ţară”) 4|Anul 2, numărul 14, ianuarie 2020
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* Ziua, metal mort, atîrnă
Aurel Pantea
5|Anul 2, numărul 14, ianuarie 2020
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
În hol câte-am trăit în casa asta în toți acești ani, câte-au crescut și s-au ruinat, s-au adunat ori stricat pe nesimțite și-acum, că mă mut în curând, proprietarul a-nceput reparațiile pentru cel care-o va lua de la capăt aici. ieri, de pildă, a reparat interfonul, și azi am auzit pentru prima oară cum sună. am răspuns cu emoția tuturor începuturilor. - bună ziua, suntem de la poliție! am auzit. probabil sună la nimereală, mi-am zis, ca poștașii sau distribuitorii de pliante sau oamenii străzii în iernile complite, când până și câinii își găsesc adăpost. nici n-or fi de la poliție, ce truc bun. am stat totuși în hol, ascultând, o vreme, doar liniștea, apoi i-am auzit urcând, s-au oprit chiar la mine la ușă. doi bărbați încruntați, cam scârbiți de formalități, m-au chestionat dacă locuieesc aici, apoi au scos insignele de polițiști și-n secundele alea mi s-au derulat prin minte toate faptele-mi dubioase, care-ar fi putut reclama intervenția autorităților. apoi unul dintre ei m-a-ntrebat 6|Anul 2, numărul 14, ianuarie 2020
Monitorul de poezie
dacă locuiesc străini în acest bloc - am auzit niște voci, într-o limbă semitică, în curtea interioară. - care curte? - cea în care dau toate bucătăriile din acest bloc. și celălalt a scos o foaie pe care erau printate chipurile a doi bărbați fotografiați din față, ca la poliție . unul mai tânăr, altul în vârstă, cu ochelari, și ambii păreau dubioși, cum, de altfel, părem cu toții când ne fotografiază poliția. - i-ați văzut prin bloc pe aceștia? m-am aplecat și, cât încercam să le studiez fețele, prin fața ochilor mi s-a derulat imaginea aceluiași hol și tocul ușii de care, cu câteva ore-n urmă, te-ai sprijinit înainte să pleci, erai în mare întârziere, dar ți-am mai furat un sărut, și tu m-ai îmbrățișat, și ne-am coborât mâinile, ne-am descheiat frenetic și ne-am iubit în picioare, împleticiți în haine și limbile ceasului. - nu-mi amintesc, le-am răspuns, și-n fața ochilor n-aveam decât palmele tale atât de frumoase pe mozaicul alb-negru din holul la care se holbau ei acum.
Mugur Grosu
7|Anul 2, numărul 14, ianuarie 2020
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* îmi plac ploile care încep dimineaţa şi-mi tulbură tot restul zilei atunci, aşez tablourile în alt loc din casă, dintr-unul cineva mă priveşte părând să spună „tu ai ales!” şi eu ciupesc aerul umed şi-mi bandajez apoi mâna cu o hartă a unui ţinut călduros unde locuiesc două femei ce seamănă izbitor cu mine sunt ca două bufniţe tinere, cântăresc cerul când cu un ochi, când cu celălalt şi-mprăştie duhul ploii cu ciocul până la uşă se spune că femeile-bufniţe aduc noroc de frunze verzi, fac dulceaţă bună de nuci şi pun deoparte jucării de pluş pentru iulia dacă nu le-aş cunoaşte atât de bine, aş zice că au o singură inimă de aur ascunsă chiar de mine şi-mpletesc încă botoşei în timpul ceremoniei de învestire a stelelor tinere -hei! le strig eu ... nu vedeţi că plouă de rupe? caraţi-vă singure aripile şi ceasul deşteptător, 8|Anul 2, numărul 14, ianuarie 2020
Monitorul de poezie
umflaţi pânzele şi topiţi aur pe ancoră! numai azi ne mai plimbăm fără ciorapi, nu avem inel, nici eşarfă Daniela Toma
9|Anul 2, numărul 14, ianuarie 2020
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* Am căzut într-un oraş atât de mic încât nu poţi să te mişti Maşinile sunt înfipte unele în altele Eu mă străduiesc să prind metroul care iese prin pereţi sau tramvaiele care mor pe stradă să număr semafoarele care trec în viteză pe lângă mine în timp ce oamenii stau atârnaţi pe tuburile lor roşii Nimic nu mai e ca atunci când m-am născut camerele nu mai sunt aşa înalte sau aşa scunde blocurile se prăbuşesc şi devin muzică iar camera mea e fără ziduri Suntem atât de mulţi pe stradă şi totuşi nu ne vedem niciodată unul cu celălalt în fond nu existăm unul pentru altul Zăpada nu mai este albă 10 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie
câinii au pielea albastră sarea este roz arborii au sânii goi cerul e plin de furnici şi oamenii oamenii fac antrenament pentru camuflaj înveliţi în peturi iar televizorul ăsta televizorul ăsta tocmai a făcut şi azi o ultimă crimă
Ionuţ Calotă
11 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Gloria se risipea ca parfumul
Se auzea toba mică a picăturilor de ploaie pe acoperişul de tablă al casei ruinate descifra ritmuri de junglă zgomotul de lanţuri ale unui convoi de sclavi. Un scâncet abia perceptibil al bătrânei materii şi viaţa se auzea ghemuindu-se în cuvintele tale precum puiul de cangur înspăimântat de fulgere în marsupiul mamei. Din ochii enigmatici ai cozii păunilor rotindu-se solemn pe terasa din vecini ne priveau îndelung zeii morocănoşi ai după-amiezii sau poate neantul dialoga cu noi. Aveam treizeci şi trei de ani pe atunci gloria se risipea ca parfumul unei femei moartea ne răsfoia ca pe o carte. Ion Cristofor
12 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* mai bine tu tu și ochelarii tăi de broască țestoasă mai bine eu eu și mâna mea infectă ținându-te strâns de nasturi mai bine tu tu cântând la pian cântând cu unghiile în formă de cornee mai bine eu eu cu aripile mele lipicioase de muscă mai bine tu tu și poza ta pe facebook între animale sălbatice mai bine eu fără tine eu mergând cu barca mergând cu barca și ascultând un cor de copii Artiom Oleacu
13 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
hai să inventăm un anotimp al Apocalipsei, femeie eram un om viu la marginea femeii îndrăgostite, aproape îngropat în jumătatea ei indiferentă, gustând cuvintele încă la praznicul trupului îmbătat de lenjeriile rostogolite prin vinile mele ca o supradoză de iubire. am destrămat toate femeile și le-am zis fum, apoi am iubit copiii și le-am zis oglinzi îngrijorate. păstrasem străzile cu mirosul depărtării ucise și nu mai era timp de plecare din noaptea trupului tău înseamnă că ne naștem cu tălpile-obosite în nopțile când păsările zboară cu ciocul deschis prin aerul dintre mâinile noastre, pentru o clipă doar, atât cât să-ți îngropi iubita ca pe-o bacantă.
Eugen Pohonţu (din volumul bilingv, Poeme/Poems)
14 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Otahi Ceasul deșteptător sună întotdeauna dimineața devreme retezând noaptea mea albă și îndemnând la mișcare nu mă ridic, îți apropii cearșaful de umerii goi numind singurătatea care se furișează tăcută între noi cu un nume exotic – otahi.
Marian Barbu
15 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Cicatricea Mereu am scris cu mâna dreaptă uitând gesturile în spatele cuvintelor și mai apoi mi-am dat seama că-n urma literelor se închidea o rană
Teodor Dume
16 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
am descusut naptea până la cel dintâi secret
avea cuvintele învelite în fum prea misterioasă pentru ochiul critic al luminii e nevoie de răbdare să te împrieteneşti cu tainele atunci când timpul întoarce toate adevărurile pe dos şi ridică ziduri de neîncredere pe faţa lumii ce bine ar fi să stăm la marginea pământului fără urme de îndoială
Iulia Toma
17 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
azinoapte am făcut dragoste cu toate femeile din lume
şi a fost bine. nu deosebit, nu scântei, nu focuri de artificii. a fost minunat la modul cuminte, aşa cum i-ai oferi unui copil o bomboană de ciocolată. azinoapte am descoperit apă în toate femeile din lume. şi era bună. nu foarte rece, nici extrem de limpede. a fost proaspătă, aşa cum e o sărbătoare câmpenească pe care o găseşti într-un flacon de sirop de tuse azinoapte m-am întîlnit cu mine în toate femeile din lume şi eram bătrîn. aşa cum sunt toţi oamenii când află că mai au o singură ţigară şi o moarte de traversat. azinoapte am făcut dragoste cu toate femeile din lume. şi a fost ca şi cum m-aş fi tăiat cu lama iar sângele meu s-a scurs în toate fântânile.
Leonard Ancuţa
18 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
văd atât de clar
corpul mi s-a acoperit cu perechi tăcute de ochi când calc mă doare până jos unde pisica a păşit prin cele două gropi afară ţi-a mai rămas prea puţin loc să mă atingi
Nicoleta Crăete
19 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Colecţia de metafore
Seria 11 „moartea nu înseamnă mai nimic într-un loc în care câinii îşi îngroapă propriile oase” - Aleksandar Stoicovici „am visat sâni mai mici decît pasărea colibri” - Dan Coman „clepsidrā fārā nisip moartea” - Ioan Emil Hapca „Dimineaţa mă găseşte învelit în tristeţe Ca într-un cocon” - Ionuţ Nicuşor Manea „Limba română este aşa de frumoasă, încât merită să îi fac şi eu câteva rochii...” - Dumitru Ichim „am să tac până la celălalt capăt al mării apoi am să strig că sunt viu și nici măcar ploile n-au să mai știe pe sub care anotimp m-am ascuns” - George Mihalcea 20 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Ceasuri
de mâine secundele vor fi mutate de pe ceasuri pe zar mă sperie ceasurile care se apropie pentru că nu se mai poate glumi şi dacă se întâmplă cumva să sune ceasul măcar să bată şase şase
Gabriela Ana Balan
21 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
*
tu nu mă iubeşti spuse poetul hârtiei - voi scrie de astăzi doar pe coala cerului cititorul va da norii cu mâna aşa cum ar da pagina întineri-vor pădurile
Valeriu Dg Barbu
22 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* Tristețea e o rochie albă fără trup acoperind cuvinte mușcate de ger o iarnă mută urlă sângerând la lună ochii lupilor sclipesc lacomi din bradul de Crăciun Tristețea e o rochie albă fără trup...
Elena Lucia Spatariu-Tudose
23 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* Am fost tânăr o singură dată și chiar dacă încă nu te știam, mi-amintesc cum pământul se rotea în gol ca să ne pună față în față.
Dorin Croitor
24 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* Departele e doar un drum cu giratorii neanunţate de semn – pe el nu se face duminică decât rar când ne accidentăm mortal şi mirosim o clipă a celălalt.
Maria Vasilescu
25 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Haiku liber * prins în bobul de rouă cântecul unui greier * de cealaltă parte a lumii părăsind cuibul * o vrabie pe ramura salciei – luna în scădere
Florin Golban
26 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
*
încă mi-e frică de oamenii goliți de suflet de viii cei morți care se strecoară pe lângă mine ca șerpii alunecoși le simt răceala trupului cum mi se înfige în piept și beau să uit limbile de foc din priviri încă mi-e frică de oameni ținuți în case din sticlă dimineața au zidurile aburite apoi o seninătate din întuneric le acoperă trupurile goale nu mai trec prin oraș decât pe semne de circulație eu și câțiva ne ținem de mână și păstrăm cadența perfuziei cu alcool
Adi Filimon
27 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie *
nu se mai vorbeşte nimic despre rolul social al poeziei poeţii nu mai sunt repere morale nu mai îndeamnă la revoluții nu mai cântă fapte de vitejie poezia de azi e ca o pisică ce toarce cuminte şi se joacă cu lucruri mărunte singurul zgomot prin care atrage atenția e paharul răsturnat de pe masă şi care căzut pe podea se sparge însă cioburile nu sunt periculoase imediat sunt strânse cu mătura şi aruncate la coşul de gunoi asta e acum poezia un biet animal docil ea care fusese tigru înflăcarat vultur cu ochi iscoditori aclamată de mulțimi hăituită de cei care se credeau puternici şi eterni poezie e acum o pisică ce aşteaptă somnuroasă mângâieri pe spinare si toarce mărunt lipsa de ideal a omenirii Alexa Gavril Bâle (din ciclul „Contrarevoluţie”) 28 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
bal mascat să vina poeții doar în seara asta este permis să afișeze cu singurătatea la braț iar când se alege regina vom admira sfârcul lunii ieșit prin năvodul ciuruit de valuri doar în seara asta vom asculta tropotul gândului alergând peste plaja pustie să vina poeții cu singurătatea îmbrăcată în rochie de bal
Any Tudoran (in memoriam)
29 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Până când secunde încap perfect în albastru Privește cum moare pe stânci amurgul și plânge ca o femeie colțurile lui sunt nebăgate în seamă, acum sunt pătate de singurătate. Liniștea are mâinile triste, lebedele albe vor adormi prin asfințitul ce-a părăsit orașul. Cu tresăriri și așteptări căptușeala i se umple cu povești de la Dunăre, până când secunde încap perfect în albastru În haine de duminică iarna caută untdelemnul adormit umbra din colțul ochilor așază cuvinte peste buzele crăpate de frig. Cerneala bolnavă de adevăr răsucește tristeți magnoliilor pregătite pentru moartea lebedelor în copaci a înghețat răsăritul Piatra pictează rădăcini.
Marilena Apostu
30 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* umbra imensă a unei păsări negre a intrat fulgerător prin fereastra mea atât a fost apoi o liniște că vedeam să pun ața în cel mai fin ac
Carmen-Maria Mecu
31 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* ea plângea după Laika sub pământul plin de victorii fără rod care era cerul
Oana Putina
32 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
epic emoţional curând cele 19 cute fosforescent_inegale – precum ale unei meduze plutind în apele molcome ale unui copil pustiit – se vor răsuci semețe/ fremătătoare bolta nu se va lepăda de sur & nici nu se va uita vreodată (un zbor prin furtunile de praf va nimici culorile) & florile vor fi aruncate în largul mediteranei el a fost învățat că aprilie arată ca o mare placidă & învolburată de meandrele unui trecător acolo se pot aduna toate hexagoanele unui fagure cusute în mierea celui mai dulce păcat – iubirea.
Ionuţ Dumitru
33 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* La începutul nopţii trecute, Oraşul şi-a uitat în casa mea Ziua aprinsă. *
Cât de adormit Să fii Să îți uiți Visele în somn! * Cred că M-am îndrăgostit De partea geroasă A frumuseții tale. Savu Popa
34 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Resurse pentru globalizarea poeziei
Ce am scris stând în balconul meu de Chinua Ezenwa-Ohaeto De fiecare dată când mă uit în oglindă văd corpul meu cum se împrăştie în fotografii. Cum se adună într-un album toate formele mele din trecut. Uneori mă mir cum de pot fi în visele mele, dar şi în afara lor. Furia momentelor în care supraviețuiesc mi se tipăresc pe piele. Pământul se învârte: dar nu schimbă prețul ceaiului în Singapore. Nu există niciun drum către casă, nicio cale de a citi în lucruri. Citesc fiecare poezie la fel cum privesc oamenii. Citesc fiecare poezie la fel cum privesc în mine. Citesc fiecare poezie în același fel în care mă scurg şi devin o pată. La sfârșit, voi fi doar amintirile pe care le-am purtat ca pe un semn din naștere. Traducere realizată de Ionuţ Calotă Chinua Ezenwa-Ohaeto s-a născut în Nigeria, dar a crescut între Germania și Nigeria. A fost selectat pentru Premiul Etisalat pentru literatură, 2014, apoi a câștigat premiul Castello di Duino Poesia 2018. A fost beneficiarul Premiului pentru literatură 2018 al Institutului de Artă din New Hampshire și al bursei lor MFA din acelaşi an. Opera sa a apărut în numeroase publicaţii. Poezia selectată a primit un premiu la un concurs din Singapore.
35 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* Uneori pielea visului devine prea strîmtă. Dincolo de ea eşti tu, cu bucăţi din tine momeşti realitatea să se îndepărteze. Eşti singur – singurătatea nu-ţi mai ajunge. Cuvîntul împrospătează hîrtia, florile tale nu fac rău nimănui, realitatea se umflă pînă plesneşte, insuficientă sieşi ca o pălărie cu iepuri, ca un gol căruia îi cresc pene. În tine se văd începutul şi sfîrşitul. Ei da, cînd mori o iei de la capăt, eşti îngropat cu oglinda în mînă să vezi cît eşti de singur.
Costel Stancu
36 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Nu-i asta lumea mea! Simt că nu aparțin acestui timp, Că trebuia ca să mă nasc în altă vreme, Poate-n Elada veche, pe muntele Olimp, Imun la griji, ferit de anateme. Sau poate în Renaștere, mai bine, Să fiu poet sau pictor sau artist, Eu aș fi dat ce-aveam mai bun în mine, Aveam un țel, știam de ce exist. Simt că nu aparțin de astă lume În care nimeni nu mă înțelege, Eu nu trăiesc după vreo dogmă-anume Și nu mă încadrez în nicio lege. Și nu aici îmi este, sigur, locul, Eu știu că vin din altă dimensiune În care arde viu și veșnic focul În cei ce se conduc prin rațiune. Așa că într-o bună zi voi evada , Mă voi întoarce-n Mama Galaxie, De fapt, acolo este casa mea, Nu pe Pământ, ci-n marea veșnicie. Ștefan Moldovan 37 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* eu îl port pe Hristos în piciorul drept după ce am sărit gardul iar un cui mi-a spulberat talpa am poluat sîngele marilor iubiri iar singurătatea nu omoară doar bătrîni de prin aziluri
Ionuț-Tiberiu Balan
38 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* Liniștea Acea muzică abia șoptită Ca un copac ce visează să devină după moarte pian Sau ca respirația unui felinar Zi - întuneric Noapte - lumină Dacă lipești urechea de un munte Poți auzi scâncetele viitoarelor gonguri Ce se coc în măruntaiele sale Și apoi Dacă strângi tare tare din ochi Poți asculta cântecul de leagăn al orașului Ce tot crește de-o vreme-ntre noi Liniștea e un fel de săptămână Născută-ntr-o joi
Mugur Dumitriu
39 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* |fără titlu| kilometri de ghilotină ne despart la poalele unui mușchi limba nu e decât un jeleu ce se afundă în tăișul supunerii îți dau gâtul meu nu-ți cer nimic în schimb <fără dată>
Maxim Cioran
40 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* pe planeta care m-a ales să-i fiu erou e liniște e toamnă e luni și nici țipenie de om
Elena atamira
41 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* E liniște la poli. Doar albul cântărește foamea când aurora boreală fulgeră-n punctul de sub gene. Uneori lumina țese mătase pentru gheișele nomade alteori fruntea crește spirale spre rădăcini. E liniște la poli ca și cum meridianele au feliat toată lumina.
Ildiko Șerban
42 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* am o bucată de pâine din care mușcă o bucată de câine am o bucată de carne din care mușcă o bucată de corb și toate bucățile astea duc de mână un orb
Bota Lucian-Victor
43 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* mă îmbracă viaţa în costum de mire aşternându-mi flori nemuritoare pe altar o iubire abstractă îmi desenează pe drum în culori de ceară urme mâncate de timp linii groase linii subţiri umbre lumini şterse alb negru când eram tânăr visam moartea
Bogdan Gagu (director teatru Indart)
44 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Între fluturi tineri și omizi cărunte Lebăda căpruie ce-a uitat să-și zboare Zarea ruginită peste cer și ape Îmi răstoarnă ghiolul dulce la picioare, În galop să vină caii să se-adape. Tâmplele gravide intră în travaliu, Printre rime albe aiurează liric, Infinitul sparge ultimul vitraliu Hăulindu-mi dorul dintr-un nai zamfiric. Îmi nechează-n carne dimineți lăuze, Coame de albastru îmi izbesc retina, Alge și potcoave stăruie pe buze Să-mi sărute clipa când respir lumina. Mi-au legat privirea cu năvoade grele, Să nu-mi aflu țâncii zămisliți sub frunte, Însă eu mi-i tremur între lut și stele, Între fluturi tineri și omizi cărunte.
45 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie
Însetați de iarnă și flămânzi de pace, Mi-au crescut deodată fiii sub arcadă, Pentru geruri aspre nu mai au cojoace, Și nici pentru oameni nu mai au zăpadă. Sufletul pe care tâmple reci se suie E un cuib de nașteri cu vitralii sparte Unde-și plânge puii lebăda căpruie Ce-a uitat să-i zboare dincolo de moarte.
Mihaela Borzea
46 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Poeţi – In memoriam
Semne Cu genunchii la gura, cu pumnii strânşi, Dorm pruncii în pântecul mumelor, Gingaşe semne de întrebare. Cu trupul drept, cu faţa în sus, Dorm morţii în adâncul pământului, Rigide semne de exclamare. Ce-or fi aflat? Ce categorici sunt!
Geo Bogza (n. 6 februarie 1908, Blejoi, Prahova - d. 14 septembrie 1993)
47 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Semnal - carte de poezie
POEME/POEMS, autor, EUGEN POHONŢU, translated by OANA ANDREEA AXON La editura ART CREATIV apare în luna ianuarie 2020 volumul de poezii bilingv, Poeme/Poems, în excelenta traducere a Oanei Andreea Axon, dedicat memoriei prietenului nostru, Ciprian Chirvasiu, Poetul și Omul dispărut prea devreme dintre noi poezia acestui volum vine din perspectiva evoluționistă, are forță și se încadrează în eșaloanele superioare ale literaturii tocmai pentru că: „în roua zeilor/primăverile sunt lente și lichide,/frunzele încă dorm sub lumină,/ păsările își cântă roua dimineții/ca un trandafir japonez” există un limbaj concentrat, expresivitate, afectivitate, adică tot ceea ce are poezia bună, aceea de revelație, latura importantă rămânând însă cea nedescoperită încă, cea pe care cititorul avizat va trebui s-o descifreze: „există doar jocul supraviețuirii memoriilor gestante ca o palidă speranță a adevărului parțial, sângele, îngrozitor de sărat, îmi rănește trupul răzvrătit în clepsidra închisoare în care înoată păsări” un anume tip de emoţie, pe care nu o întâlneşti decât foarte rar în poezia actuală, se oferă şi se simte împlinită în poemele 48 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie
acestui volum, Eugen Pohonţu, fiind preocupat de experienţele umane şi datorită inteligenţei sale analitice, îl implică pe cititor cu uşurinţă în aceste stări ardente: „sunt rânduri scrise cu vârful cozii unui șarpe de casă alunecos, pe sub grinzile unde ard lumânări, printre zidurile goale, pictate în umbre străine, doar scaunele așezate-n stivă par atârnate de timp” în structura esenţială a poeziei există o alta, implicit de adâncime, consecinţă a acumulărilor, a experienţelor, a schimbărilor de context, a nonconformismului – acestea toate nu pot fi puse sub nicio formă la îndoială, „atingerea depărtării ca o promisiune limpede,/o umbră prin vitralii,/reinventânduse/ în noi înșine” transferul de emoţii participă totodată la construcţia sensului, cititorul trebuie să fie foarte atent la această analiză pentru a pătrunde în adâncimea cuvintelor, a versurilor de referinţă – poate fi un experiment de virtualitate poetică, desigur, pentru fiecare dintre noi s-a lucrat conştient asupra formelor de expresie, derivate ale autenticităţii şi ale evoluţiei fireşti, a unei practici semnificante şi a unei lecturi mereu proaspăte: „tristețea, fato, e-o pălărie fără formă,/pleoștită ca o disperare,/ disperată fiind,/dar noi cărăm în continuare copacii de piatră,/crezând în iluzia celor sortiți prea târziu
49 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie
se desprind de aici idei cu valenţe sensibile care se manifestă în materie artistică, se constituie într-o probă extrem de importantă pe care poetul o trece, cuvântul are rolul de bază, el creează emoţia, lui i se dau sugestii multiple, forma şi conţinutul transformându-se în condiţii ideale în jurul cărora poezia ia fiinţă – dacă bine îmi amintesc, Maiorescu susţinea acest fapt în „O cercetare critică asupra poeziei de la 1867” şi, iată, ideea nu s-a învechit deloc pentru adevărata poezie… „e-atâta liniște dincolo de retină și limpede, îmi simt glasul de bună vestire, coase-mi ochii ca să m-ascund de umbre și somn cu prihană! în nopțile astea neterminate îmi ești aripă de înger, floare fără margini și liniștea devine vorbire fără sunet nedeschis, ca o pânză de păianjen. nu-mi va fi ochiul martor unei morți sublime” cuvântul se află în concordanţă cu imaginea pentru că-i oferă acesteia particularitate şi astfel, cititorul o va putea uşor contura în propria imaginaţie, de fapt, de aici ia naştere, aşa cum spuneam şi într-un alt demers critic, poezia-spectacol: „hai să facem mustăți tristelor figuri desenate-n nisip 50 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie
înainte de valuri! să ne mirăm de aripile pescărușilor cuibăriți printre scoicile negre în liniștea serii! să adormim la cântul sirenelor dintr-un veac în care Ovidiu își blestema soarta lusor amorum!” cuvântul uimeşte, ideile sunt dinamice, sunt dezvoltate în mod alert, deseori compoziţia apare tensionată, prin urmare, ca cititor, aproape că nu mai ai nevoie de nimic altceva pentru că primeşti tot confortul intelectual, ţi se întreţine curiozitatea – şi oare nu e aceasta atitudinea riguroasă care-i construieşte cadrul de referinţă şi pe care poezia modernă se axează? „prin părțile noastre străinii nu se regăsesc, aleargă după surorile mele ascunse-n anotimpuri și ce ploi grele se cern peste toate, trebuie că au inimă bună de pot locui inimile noastre, de fapt, inimile sunt incredibil de mici, cât un pumn nedesfăcut a mirare, cât un clopot mărunt bătând la catafalcul nemuritorilor!” aşadar, tot ceea ce intră în structura şi în atributele atitudinii poetice desăvârşite îmbrăţişează şi ajunge la esenţa unui lirism angajat şi expresiv totodată, racordându-se împreună la viziunea liberă a poetului, la frumuseţea exprimării, la originalitatea ei
51 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie
am convingerea că actul critic structuralist îi va descoperi valoarea, dat fiind faptul că ea este atât de vizibilă în acest volum care aduce în prim-plan poezia ca dimensiune experimentală a vieţii, eu aş spune chiar fundamentală, dacă nu ar exista riscul să fiu acuzată de exagerare în ceea ce priveşte traducerea, aceasta nu se manifestă ca o simplă transcriere a poemelor în limba engleză, ci ca o expunere de sensuri vii pentru fiecare text în parte, redându-se însă fidel versiunea originală, ideea fundamentală a textului sursă şi timbrul personal al autorului, modul în care a gândit el, iar asta nu e puţin lucru: „nu i-am dat morții binecuvântarea mea, nici mulțimii măcar un cuvânt care să hrănească copiii. strașnice sunt umbrele vinovate de timp și necuviințele crescute pe umeri. văruiesc din nou odaia sicriului, cu un cântec desculț așternând cuvinte sortite unei alte visări, sculptate ca umbra păsărilor, să rămână vinovată iertarea pe dinăuntru, ca o lume de sfinți și poeți. am rămas tânăr, tată, în crucea lumii ca un strigăt de piatră neșlefuită” „I did not give death my blessing, or the crowd, a sign that nourishes the children. terrible are the shadows guilty of time and bad graces grown on the shoulders. 52 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie
I am painting the coffin room again, with a barefoot song putting down words doomed to another dreaming, carved as birds’ shadow, so forgiveness may remain stained on the inside, as a world of saints and poets. I stayed young, father, in the cross of the world like a cry of rough stone...” iată, decă, un volum care uimeşte prin eleganţa exprimării în ambele limbi, prin inovaţie, prin ineditul imaginilor, prin modernitatea temelor şi a aspectului formal fără îndoială, un mix liric original, un fascinant ansamblu interior expus cu un grad de încifrare, dar exact atât cât e necesar ca poezia să rămână misterioasă, să o ai şi să o mai vrei …încă şi încă… Daniela Toma
53 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie Semnal - carte de poezie
NICOLAE MĂRUNȚELU – ‘’LA ‘’OSTENEALA DĂ MULTĂ RÂVNĂ‘’
POARTA
ÎMPLINIRII’’
și
Nicolae Mărunțelu, acum locuitor al Galațiului, vine dintr-o frumoasă comună vâlceană, Vaideeni, A venit la mal de Dunăre în 1963, acum fiind căsătorit, tatăl a două fete minunate și un poet de care musai trebuie să ținem seama, chiar dacă are 82 de ani. A avut o viață tumultoasă, fie ca electrician, maistru, aviator, ghid, frezor. Primele poezii le publică în generoasa revistă ‘’Ancora’’ prin 1974-1976. Și de atunci, cu ajutorul lui Dumnezeu, invocat mereu în versurile sale, și-a pus semnătura pe mai multe volume de poezii și romane. Unii l-au încurajat, alții l-au privit cu neîncredere, dar el și-a continuat opera de care este tare mândru. Și are și de ce. Sigur, literatura română este foarte bogată în poezie religioasă, dacă ne referim strict la evoluția poeziei de gen din secolul al XVI-lea până în zilele noastre. Bornele pentru cititorul avizat sunt reprezentate de Petru Cercel, domnitor al Țării Românești între anii 1583 — 1585, respectiv poezia modernă a lui Daniel – Ilie Turcea (1945 — 1979). Volumele lui Mărunțelu, pe care-l citesc cu plăcere de ceva vreme, au de toate în cuprinsul lor. Cele mai multe poezii sunt în legătură cu sărbătoarea Învierii Domnului și cu Sărbătoarea Nașterii Domnului, puncte de referință în credința și tradiția ortodoxă. Dar poetul închină și rugăciuni către Maica Domnului, către sfinți și către îngeri, arătând cât de prezenți sunt aceștia în viața noastră. Nu lipsesc biografiile rimate ale unor personalități mioritice, până la actualiii conducători. 54 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie
Nu trebuie să uităm că poporul român a rămas în strânsă relație cu Dumnezeu și Biserica, atât în momentele de bucurie, cât și în perioadele de prigoniri, războaie și suferințe. Prin Cuminecare (Sfânta împărtășanie), neamul nostru a rămas în continuă comunicare cu Dumnezeu, cu Maica Domnului, cu sfinții și îngerii. Volumele sale masive, de peste 300 pagini fiecare, la care facem o succintă recenzie se doresc potire spirituale din care să vă împărtășiți din înțelepciunea, inspirația și harul poetului gălățean. Citiți poeziile cu atenție, lăsați-vă îndrumați de ele, pentru că vă vor călăuzi spre Hristos. Prin ele puteți deveni voi înșivă cupe de înțelepciune și de iubire față de Dumnezeu. Unele versuri le putem lua ca pe un jurământ: ‘’O, vara mea, iubită mireasă/Ai fost iubita mea dintâi/Ai rămas tânără și frumoasă/Apăr-o, Doamne, de răii cei mai răi.../Sunt nebun și visător,/Îndrăgostit de țară și popor,/Întreaga țară am iubito/NU m-am gândit o clipă c-am pierdut-o/’’ (volumul ‘’La poarta împlinirii’’, p.71) ‘’Osteneala dă multă râvnă‘’ este o adunare de evenimente/ personalități/ personagii din epoca modernă și contemporană a României, redate în versuri, texte și fotografii în care creștinul autor Nicolae Mărunțelu nu uită, ba chiar bine-mărește sărbătorile de peste an, Ortodoxia fiind calea cea dreaptă care l-a diriguit în (această) viață. Cine va ajunge să citească volumele, va găsi ‘’La poarta împlinirii’’- ‘’... chipuri și imagini ale celor ce-au fost și sunt icoanele cerului sfânt cu biografiile lor încărcate de sfințenie ortodoxă ...’’ Iar dacă veți găsi că ‘’Osteneala dă multă râvnă’’ este un volum care ‘’... reprezintă o binecuvântare de la Dumnezeu, în care credința, nădejdea, răbdarea, suferința și iubirea în ziua de 55 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie
mâine sunt pentru autor și personajele create vii, cu o veșnicie nemăsurabilă...’’. Mulți m-au întrebat în decursul vastei mele activități literare dacă Arghezi este ori nu un poet religios. S-a consumat multă cerneală pe marginea acestui subiect, inclusiv în anii „Epocii de Aur”, când o discuţie despre religie nu era pe deplin liberă. Ovid S. Crohmălniceanu, care i-a dedicat lui Arghezi pagini critice pătrunzătoare şi la rândul lor curajoase, nota paradoxul că a vrea, precum psalmistul arghezian, să pipăi dumnezeirea şi să urli „este!” e cel mai bun mijloc de a o anula. Când planurile se întâlnesc şi Dumnezeu poate fi atins ca oricare muritor, însăşi ideea de Dumnezeu se pierde. Transcendentul nu este pipăibil. De aceea, Crohmălniceanu forţa nota interpretării şi numea religioase nu versurile din psalmii arghezieni, ci pe cele dintr-o poezie precum Har, în care subiectul liric e dat de umilii noştri… cartofi. Începe să ne displacă poezia afişat şi ostentativ religioasă, canonică la propriu şi la figurat, plină de îngeri şi mustind de credinţă; şi în care totul se urmează după o linie cuminte şi tradiţionalistă. Încep să ne displacă şi micile abateri de la linie, făcute programat şi controlat de poetul care vrea să demonstreze complexitatea gândirii sale, înainte de a reveni la matca dreptei credinţe. Poezia religioasă exclude, după mine, decorativul şi conformismul tematic, imaginea-standard, clişeul. Ea explorează cu instrumente specifice un orizont atât de înalt şi de uluitor, încât numai de versuri modeste, dar comme il faut, nu e nevoie aici şi acum. Îmi mărturisea și Nicolae Mărunțelu că a scrie poezie religioasă este de aceea foarte dificil – şi industrioşii domeniului nu-mi inspiră prea multă încredere. Poezia gălățeanului este însă ziditoare de suflet. Este așa cum spunea Stănescu, o stare de spirit. Și dacă am încerca să vorbim 56 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie
despre ea, poezia sufletului, nu poezia cea de pe hârtie, ci de cea scrisă pe inimă, „pe tablele de carne ale inimii”, cum zice Apostolul Pavel, ar trebui să filozofăm puțin. Și te invit să trecem la o metapoezie, care nu se mai cere pe hârtie. Un fel de poezie a tăcerii, despre care se vorbește demult. Reîntoarcerea în poezie, înapoi în suflet, de unde am ieșit cândva în căutarea poeziei. Să încercăm să observăm însăși acea „stare de spirit” denumită poezie, muzica sufletului. Ce anume loc are poezia în ierarhia internă a sufletului, care e locul ei pe polițele sufletului? ….” În libercugetătoria specifică criticii noastre literare sigur că lipsește un instrument esențial pentru comprehensiunea sa corectă. Nicolae Mărunțelu se vrea mai mult în ipostaza de profet, păstrător al chivotului neprețuit al Memoriei neamului, decât călător prin ceruri heruvimice. Traseul lui este pe verticala istoriei, mai degrabă decât prin „răpiri” extatice pe verticala ierarhiilor cerești. Nici Biserica noastră nu e foarte deschisă spre astfel de căi non-dogmatice de întâlnire cu poezia vizionară.
Prof. univ. asoc. Pompiliu COMȘA
57 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0
Monitorul de poezie
Pagina redacţiei Reamintim că autorii nu ne pot propune direct poezii proprii pentru publicare în această revistă! Publicăm doar poezii pe care le selectăm dintre cele pe care le „monitorizăm”. Puteţi însă publica fără restricţii poezii în grupul literar pe care îl monitorizăm cel mai frecvent: https://www.facebook.com/groups/ateliermonitoruldepoezie/
Dar puteţi propune poezii ale altor autori, dacă vi se par atât de bune încât trebuie neapărat reţinute între paginile acestei reviste. De asemenea, puteţi propune traduceri din poezia universală contemporană, interviuri cu poeţi, recenzii ale unor cărţi de poezie, eseuri despre poezie etc. Materialele acestea le puteţi trimite prin mesaje pe pagina oficială de facebook a revistei Monitorul de Poezie: fb.me/monitoruldepoezie Răspunderea pentru conformitatea celor trimise şi acordul autorilor cade în sarcina colaboratorilor care trimit aceste materiale. Nu garantăm, însă, publicarea. Vă mulţumim pentru lectură! Director revistă: Ionuţ Calotă MONITORUL DE POEZIE - ISSN 2668-0440 58 | A n u l 2 , n u m ă r u l 1 4 , i a n u a r i e 2 0 2 0