Monitorul de poezie Revistă foileton, cu poezie de bon-ton
Anul 1, Numărul 4, aprilie 2019, ISSN 2668-0440 Se distribuie gratuit.
Interviuri
cu poeţi Poeţi – In memoriam
Democratizarea scrisului Resurse pentru globalizarea poeziei
Poezie de colecţie
Monitorul de poezie Editorial
Democratizarea scrisului Sunt convins că şi în perioada comunistă se scria multă poezie. Chiar şi eu am scris şi am citit foarte mult. Doar că singurele zone unde ea se putea manifesta erau cenaclurile şi revistele literare tipărite, eventual concursurile literare, de care însă nu am cunoştinţă. Publicarea unei cărţii era, desigur, mult mai dificilă, pe de altă parte distribuţia de carte funcţiona bine . După '89, liberalizarea scrisului şi a pieţii, înfiinţarea a numeroase edituri private, apariţia internetului, a facebookului şi a ebook-ului au dus la scoaterea în evidenţă a multor creatori de poezie, la o inflaţie de scrieri literare şi de cărţi publicate. Eu zic, totuşi, că este benefic ca şi amatorii, să numim aşa marea majoritate a poeţilor, să scrie poezii, pentru că aşa cel puţin ne menţinem măcar ca nişte potenţiali cititori de poezie. Supraproducţia de poezii este însă inofensivă, ba chiar, dimpotrivă, influenţa sa publică putem spune că a scăzut. Pentru că, pe de altă parte, se simte o aplatizare a valorii literare, nu mai există personalităţi care domină evident viaţa culturală, iar piaţa românescă de carte este mediocră, la ani lumină de dimensiunile din întreaga piaţă europeană. Creşterea nivelului valoric al creaţiilor ar putea fi influenţată şi de implicarea şcolii, prin actualizarea tematicii, astfel încât 1|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019
Monitorul de poezie
pentru un absolvent poezia să nu se fi terminat la Eminescu sau eventual Arghezi şi să fie acceptată numai dacă are rime. Aprilie este sărbătorită în SUA și Canada ca Luna Naţională a Poeziei, începând din anul 1996, sub organizarea Academiei Poeților Americani. Președintele Bill Clinton, însuşi, a găzduit o gală a poezie, în 1998, la Casa Albă, la care i-a onorat pe laureaţii de poezie din acel an, Robert Pinsky, Robert Hass și Rita Dove. De atunci, tradiția de a organiza o astfel de gală de poezie a continuat. În 2003, în urma unui vot popular, serviciul poștal al Statelor Unite a emis un timbru cu poetul Langston Hughes pe el. În 2006, la a zecea aniversare a Lunii Naționale a Poeziei, Empire State Building a fost iluminată cu lumini simbolice albastre. Sunt câteva exemple despre cum este promovată poezia într-o cultură avansată. Una dintre ideile bune promovate în această lună este şi ca toţi cetăţenii să citească un poem în fiecare zi. De ce nu ar prelua şi România o astfel de provocare? Mai ales că suntem în Anul Cărţii. Ionuţ Calotă, director revista Monitorul de Poezie 2|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* asta nu este viața mea dar nici nu tânjesc după alta aș vrea totuși să am semnal la telefon aș forma numere la nimereală aș saluta politicos „sunt tu, ordonați!”
Marius Aldea
3|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* nuntaşii mi-au atârnat repede cererea în căsătorie de sensurile vremii, au mai ţinut un timp legătura cu trupul rece al unei beţii, cu cel al altei beţii şi cu al următoarei, exact cât a durat coloziunea cu colţul meu aiurit de rai am mai apucat doar să desfac o sticlă de lapte, să mă întind pe jos lângă mine şi să-mi cinstesc singură memoria cu biscuiţi, cu hohote de râs şi cu parastas deasupra uşii se legăna fără ritm plăcuţa pe care tu mi-ai promis că vei scrie: „aici s-a încălzit cu numele ei ca şi cu o haină groasă de lână sau ca o palmă pe obraz, cea care nu şi-a mârâit palid strigătul nici în lungimea geamătului, nici în rămasul lui bun, şi-a făcut doar din oase un monument de tratament cu dantelă neagră, cu parfumul ei Chalon şi cu pânză de sac” albul îşi suflecă mânecile şi, gâfâind din lipsă de calciu, se preschimbă la mine în pântec într-un vas înflorit
Daniela Toma
4|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
chemarea stelelor oarbe hipnotizat de stelele oarbe paznicul farului se aruncă în mare și înoată prin văzduhul acela lichid până când se izbește de moarte ca de un zid
George Mihalcea
5|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
(peisaj virtual) Plante ne-semănate de cineva așteptând mâini ce nu le vor atinge niciodată cam tot așa sunt și gândurile în mintea mea: ne-semănate de cineva ...dar așteptând cuvintele care nu le vor dezvălui cu adevărat și pe de-a-ntregul niciodată
Adrian Iona
6|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* plantele dorm le-am învelit cu un cearșaf fin de apă fântâna are lângă ciutură o lampă solară din noaptea asta bombolino se simte iluminat . eu sunt acum un fluviu de somn sau poate o niagară
Carmen-Maria Mecu
7|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Zmeie Își dau mâna cu cerul şi sunt legate de tine, Mereu sӑrutӑ un poem Ori salveazӑ pasӑrea cu o singurӑ aripӑ. Noaptea ţi le aşezi în turnul de veghe La o canastӑ şi un drink, Sӑ mai tragӑ cu ochiul o carte norocoasӑ. Iarna pot face pe Moş Crӑciun, pot intra pe horn Sӑ-ţi spunӑ o poveste la gura sobei Respirând foarte subţire. E un fel de Phoenix pentru ziua de paradӑ Sau un prieten gata mereu de un flirt nevinovat Cu fata care niciodatӑ nu va ajunge regina balului. Își dau mâna cu cerul şi sunt legate de tine, Mereu sӑrutӑ un poem Ori salveazӑ pasӑrea cu o singurӑ aripӑ.
Ioana Haitchi
8|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* ţi-am dat un telefon din alt timp tu erai lângă mine dar ba te simţeam ba nu te simţeam eu m-am îndepărtat de geam dar tu şi mai mult făceam amândoi paşii mari într-un dans strident eu eram plecat până la marginea lunii unde clepsidrele îngheţaseră am vrut să te invit să ne întâlnim în acelaşi vis să facem dragoste pe un pat de tăciuni doar atât te-am rugat să nu te dezbraci că s-ar face ziuă Ionuţ Calotă
9|Anul 1, numărul 4, aprilie 2019
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
sfinţi în iarbă adevărul trecea prin mulţime cuminte şi gol dar mâinile atât de negre de albe dar mâinile atât de mari sau de mici ai fi zis că poartă vălul pe ochi şi ei au strigat un război în mintea nebunilor şi ei au strigat umbrelor ce au dat începutul altui chip îmbrăcat în armele sale şi ei au strigat la limpezitul împrejurului punerea pe dinainte a trupului pe când tăcerea se lăsa peste poate Nicoleta Crăete
10 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
*
Cocorii au deschis cerul La miezul nopţii, Au construit o stradă În secret, Vazută doar de cei ce ştiu Să ghicească în cafea. Tu, femeie, Eşti singură pe acea stradă, Te mişti pe valul verde al vântului, Porţi spre naştere răsuflarea pământului Adulmecat cu nările dilatate, Despărţite de trup. Cu buze sărutate De sfinţii pictaţi pe crizanteme cu soţ Dăruite pomenirii de mâine.
Tudorel Ciobotaru
11 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* voiam să îți vorbesc de primăvară, de rânchezatul mânjilor vernil, de saltimbancii vremii traşi pe sfoară, de cum foşneşte discul de vinil, de patima pădurilor virgine, de inversarea polilor, de rai, de Dumnezeu, de dragoste, de mine, de miezul dimineților corai, de inorogii priponiți în stele, de-nvolburarea mării în apus, de clipele înmugurind sub piele, de toate câte-n lume nu s-au spus. voiam să îți vorbesc de primăvară.
Dana Ene
12 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
întotdeauna există o întoarcere tăcerea se cuibărea între noi precum un strat neașteptat de zăpadă i se spunea primăvară acestui anotimp mut care nici nu înflorea nici nu prindea pojghiță sticloasă de întristare mă uitam în palmă pe linia șerpuindă asemănătoare unei cobre încercând să găsesc sensul vieții la intersecția a două drumuri precum crucea Sf. Andrei mi-a apărut chipul lui oprindu-mă cu un fluierat de coaste cu cât vedeam mai bine departele înțelegeam mai puțin jocul ielelor în care intrasem cu cât îl cunoșteam îndeaproape uitam aproapele care-mi devenise înainte să-l cunosc și mă-ndepărtam cu moartea în oase la întoarcere pentru că întotdeauna exista o întoarcere găseam o ghirlandă de flori thailandeze pe rostul inimii și doi elefanți care-și sărbătoreau ziua de naștere și atunci iar mă gândeam la noi ca și cum nu aș mai fi făcut-o vreodată Mihaela Meravei 13 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Colecţia de metafore
Seria 4 „O femeie poate construi o casă dintr-o singură cărămidă.” Adrian Suciu „moartea se-mbracă în rochie de bal și dansează cu umbrele noastre” – George Mihalcea „Rochița mea, cu o pată de cerneală privea luna” - Valentina Bărbulescu „aveam impresia că unii oameni s-au născut pentru totdeauna” Romulus Lungan „dirijai valurile cu pensula” - Laura Cozma „m-am îndrăgostit dar nu știu de cine” - Teona Galgoțiu „cât de vie poţi tu fi chiar şi nescrisă încă” – Daniel Marian „am săpat o groapă mi-am acoperit linia din palmă c-o râmă” Marius Aldea „Veșnicia nu înseamnă nimic față de sărutul unei femei care doarme la marginea visului tău...” – George Mihalcea „ce poți face cu otrava poți face și cu poezia” – Leonard Ancuţa „soarele a rămas peste deal / agățat în mâna unei sperietori” Viorel Mureşan „eu complet liniștit, tu urâbindu-mă” – Ciprian Măceşaru „tăcerea locuia cu noi” – RăzVan Andrei „albul îşi suflecă mânecile şi, gâfâind din lipsă de calciu, se preschimbă la mine în pântec într-un vas înflorit” – Daniela Toma 14 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* Peticesc lumi de cuvinte îndur singurătăți avortate strâng din ochi privesc strada pielea copacilor învăluită într-un oftat prelung mă bate gândul să renunț să fiu străină târăsc privirea spre dorință de azi voi avea alt nume și-a început rochia să înflorească
Carmen Enache
15 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
*
cel mai greu a fost să-mi dezvăț trupul de tine niciodată nu am știut unde începi tu și unde sfârșesc eu
Carmen Secere
16 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Închide ochii nu este bine să m-apropii de mijlocul fierbinte al femeii o pot privi oricând prin gaura cheii cum își dezbracă noaptea de pe umeri de pe coapse cum se întinde pe smochine arse închide ochii și atinge această buză care-ți vorbește despre lumina indecentă și difuză închide ochii, cititorule, nu te sfii dar când înghiți în sec mai bine nu clipi Lorena Craia
17 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
*
sunt perfectă am statura potrivită să-mi aranjez bretonul în geamurile celor mai înalte clădiri uneori mi-e teamă doar să nu scufund oraşul când îmi vine pofta să plâng
Simona Toma
18 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Nedumeriri Sigur am mai văzut Florile acestea, Dar în alți copaci așezate. Și femeile Mi le-amintesc perfect, Abia înfloriseră! Doamne, Bine că ai păstrat Zăpada mieilor neatinsă. Altfel cum aș fi ajuns Acasă?
Petre Ion Stoica
19 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* astăzi am urcat pe scări, am vrut să mă bucur câteva minute în plus, de tot ce-a fost frumos. mi-am deschis sticla de vin şi te-am abordat. m-ai făcut şi mai mult să zâmbesc, iar urmele de noroi din lift au devenit trecut. gândeşte-te pentru 2-3 minute că eşti aici, rămâi cu poza mea sub plapumă, peste câteva zile vom colora pereţii din camera mea. vom alerga după aceeaşi noi, plini de coperţile prezentului. în zilele decorate cu pungi de plastic, vom uita cine suntem din nou, apucaţi de braţe de soarele care nu mai vrea să moară
le andru Nat an
20 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
oi ii
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Aritmetică simplă Tragem linii mereu, facem graficul firelor de nisip, adunăm și scădem, socotim ce am dat și ce a rămas rătăcit în sertar. Cât târziu mai putem oferi, câte bucurii am fi putut desena dimineața dintre noi. Măsurăm, cântărim nimicul cristalizat pe pâinea cea de toate zilele și la dejun și seara. Uneori mai găsim o potcoavă și restabilită presiunea inimii îmi îmbujorează un zâmbet desenat cu acuarele, cum făceam când ne țineam de mână să trecem strada dintre ani...
Con tanţa Pope cu
21 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Resurse pentru globalizarea poeziei
Marea Alentejo Oh, mare care nu te văd niciodată, La marginea mirului și a strugurilor de mare, Îmi dezvălui înflorirea rodiei și ștergi această dorință, Care te aureşte în culoarea lunii... Ale tale, aripile mele Am vrut să am mișcarea fermă a aripii Care străpunge spirala fierbinte a curentului de aer. Să am puterea de a construi o casă pentru Florbela. Să fiu bătaia de aripă care transformă marea în deșert... Rui M. (Portugalia) L-am descoperit pe Rui M. mai întâi ca pe un entuziast militant pentru ecologie. Dragostea pentru natură am descoperit-o şi în volumul său de poezie, Pieces of Hope, o carte care ne face şi pe noi să ne reîndrăgostim de frumuseţile naturii, să avem un dialog perfect cu ele. Versurile din acest volum curg armonios, au multă candoare şi ne fac să ne regăsim în ele, să ne redescoperim speranţa. Poezia lui Rui dezbate problemele esenţiale care ne afectează viaţa, ne convinge să luptăm pentru ele. Mi-a plăcut şi intenţia autorului de a globaliza creaţia sa, prin traducerea poeziilor în mai multe limbi internaţionale. Traducere de Ionuţ Calotă 22 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
carusel singura primăvară pe care o știm e cea în care măsurăm singurătatea la pas prin parcurile orașului printre zidurile albe ca niște folii pe care ne scriem dorințele deși am fi vrut să scriem despre ceață/ despre cum te poți pierde în ea // dar e un soare atât de amețitor și crud // încât tot ce putem face e să inventăm carusele și să ne urcăm în ele e primăvară și forța centripetă ne trage înspre ea de deasupra / cabluri goale atârnând pe care fiecare încercăm să le prindem.
Daniela Birzu
23 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie a tinerilor
Subteran
Petrec nopți în jurul gândurilor alungate asemenea insectelor otrăvitoare din zilele uitate de vară Privesc decepționat hologramele incolore ce mă trag spre subteranul minții mele cu mâinile reci, lipsite de viață Revăd prietenii imaginari din copilărie sau de acum, care îmi clădesc un adăpost din pământ şi paie la granița dintre lumea mea şi realitate Preşul "Welcome to (he)aven or (he)ll" atârnă la picioarele fantomatice ale bătrânilor ce trag din pipa invizibilă şi suflă fum negru povestind întâmplări din primul război moral 19(14 ) ani - 19(18) ani Toamna apare mai rece decât în alți ani Ploile durează luni, nopțile săptămâni Privesc de la geamul aburit 24 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie
peisajul abstract al propriilor gânduri ce plâng la umbra becului de afară Sunetul lor pluteşte printre crăpăturile scândurilor îmbibate în picuri de sânge Ascult, îmi amintesc forma piedestalului din marmură de unde priveam viața, umplut de inconştiența faptelor ce mi-au desfigurat trecutul Privesc trupul plin de cicatrici în oglinda crăpată a realității
Antonio Doda (licean, Alba Iulia)
25 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Intermezzo Ungher de taină, dintr-o cutie cu speranţe, îşi amplifică deschiderea în spatele omenirii. Suflete bătrâne se vindecă într-un intermezzo sculptural. Intimitatea vieţii, apologie adusă eternităţii, suprapune secole de căutări. În alunecarea spre alte existenţe, alb înfinit între tuşe de negru face deliciul ochiului atent la detaliu. Un Stradivarius acompaniază în surdină trăiri intense. Transcendere. În holul dintre două stări, de sub picioare se trage covorul multiplicării. Uşa se deschide. Se escaladează cu urma în rucsac să i se şlefuiască tuşele.
Carmen Popescu
26 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
ceva doar al tău stele și pulsul cățărător, pulsul în scară, imaginea care ar fi putut să fie obsesia a șapte vieți în șapte trupuri diferite, direcția spre care nu te poți îndrepta decât izbindu-te cu toată forța de un perete. „trebuie să fie o ieșire din gaura asta de șarpe este singurul motiv pentru care mai scriu rîndurile astea.“ în șir indian, împleticiți pe străzi, adormim cu napalmul în gând. e-atâta lumină. „ăsta e corpul delict!“ singur la marginea orașului și totul înfășurat, bine strîns în plasă de sârmă. cea din urmă ezitare, ultimele șuvițe șiroitoare de apă, ultima dată când îmi acoperi ochii cu ceva doar al tău.
Mihai Marian
27 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
la scăldat cascadă de oameni a căzut peste mine cel mai limpede duș sub care stau împietririle mi s-au scurs pe picioare au luat utopiile printre valuri igienizat în singurătate particule din voi se ridică în aer vă simt atingerea pură în carne curgeți prin suflet izvoare printre voi curcubeul vorbește cuvinte colorate îmbrățișări articulate nu am să uit baia asta de inimi...
a ril Io if inai
28 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
* mi-am cântat viața dintr-o frunzā primăvara îmi greblam amintirile și le dădeam foc fumul învăluia toată grădina domnului înalț un zmeu acela e sufletul meu
Ioan mil apca
29 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
coronița strivită nu-mi lovi copilăria din amintire mama gârbovită sub greutatea clipelor ne poartă pe umeri trecutul meu ca o viță de vie s-a agățat pe clădiri cu aspect londonez sau ziduri cu inscripții romane respir un aer forțat de împrejurări să mă țină în viață aceste cucoane geloase de calitatea vinului nu vor să-l guste dar eu rămân rece şi cald deopotrivă în mintea unora nedorit revin la subsolul copilăriei grăbit să înapoiez lumii din flori o coroniță strivită
itică orlaci
30 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
Vitralii de cuvinte Nu mă întreba dacă timpul acesta îmi aparține, nici dacă sunt omul timpului, noțiunea n-are nimic concret, nici măcar ochi albaștri ca femeia din visul adolescentului. Nu mă întreba dacă sunt iubit chiar dacă masa mi-e plină cu mirifice haruri vitralii roz și pale asemenea picturilor carnale cât timp viața feliază soare de consum din rădăcina ascunsă de vedere! Nu mă întreba de ce irosesc lumina și ard întunecimi câtă vreme pe străzile cuvântului umblă iscoade precum într-un măr viermii căutători de vitamine. Alexandru Berceanu
31 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poezie de colecţie
19?4 (o-mie-nouă-sute-cât-zeci-şi-patru) Cad stele din steagul înstelat al viselor în care s-ar spune că ne-am putea vedea E război civil între gând şi putinţă între vis şi realitate Nicio scrisoare nu se mai poate scrie şi niciun telefon nu se mai poate da Cad stele din vise stele ce nu mai au răbdare să aştepte!”
Marius Ionescu
32 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Poeţi – In memoriam
* „Femeile pe care le visez întruna Mă lasă singur, una câte una, Și pipăi doar veșmântul lor uitat, Cînd mă trezesc, pe-o margine de pat” „Cum să mă-ntorc. Sunt trepte și iar trepte Care păreau pe mine să m-aștepte Să le cobor și-apoi să dau de-un pat Cu cineva ce-mi seamănă în el culcat.” „Paharul de cristal când cade jos Știe să moară-n țăndări lungi, frumos Împrăștiind tăioase curcubeie pe covor, Ah, numai eu nu mă pricep să mor”
Emil Brumaru (1938-2019)
33 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Inter iuri cu poeţi
Eugen Pohonţu: „categoric, scriitorul scrie pentru cititor, își devoalează sufletul pentru a-i trezi sensibilitatea” *Nă cut în nordul Buco inei, Rădăuți, jud. ucea a, 15.03.1955, U N PO ONŢU a ab ol it facultatea de fizică la Uni er itatea l.I.Cuza, Iași, P D în Fizică. Cercetător științific, peciali t IT, București. fo t membru acti al cenaclului „Junimea”, Iași, din tudenție, a debutat cu un poem în „Con orbiri Literare” 1978. întrerupt preocupările criitoricești literare timp de 20 ani, după moartea poetului Nic ita tăne cu în 1983, până la finele anului 2003, probabil că ace t fapt l-a marcat extrem de mult aşa cum ştiu că plecarea încă unui prieten, Ciprian C ir a iu, a lă at urme în ieţile şi în ufletele multora dintre noi. Din 2006 publică pe ite-ul „ gonia”, cu intermitențe și incope, precum și pe alte ite-uri literare virtuale. Apariții cu grupaje în di er e antologii literare colecti e, de tul de multe la număr (Direcția 9, rt Creati , Cenaclul de la Păltinuș, Urmuz, etc.), re i te literare. Primul olum de autor „ imboluri deturnate”, ditura Ro imed 2014. Între timp alte antologii literare colecti e și re i te literare. l doilea olum, „Karumi Fragmentarium”, ditura rt Creati 2016, poezie minimali tă de influență/manieră japoneză, aiku, enryu, Tanka și Renga. Volumul „În en ul copilului”, 2017, ditura rinta, Cluj-Napoca. În pregătire un olum de poeme biling română/engleză.
34 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie
-Eugen, de curând ai fost invitatul meu în emisiunea Vocea artelor de la Radio alom, emi iunea cu cea mai mare audienţă în momentul de făşurării ei, am orbit de pre multe lucruri importante care au a ut în centru imaginea poeziei actuale şi a marilor ei oci ... dar nu numai ...aş fi rut ă te mai întreb multe lucruri şi, cum tu mi-ai promi că om continua di cuţia, am gă it oportun ace t inter iu, pune-mi, te rog, crezi că putem folosi poezia ca pe un in trument cu ajutorul căruia ă punem lucruri de pre noi au de pre alţii, ă uzităm de cri atunci când, poate, nu e i tă de tul de mult curaj ă e plici erbal anumite tări şi fapte, au, dimpotri ă, poate fi e punerea ace ta un act de curaj? e e pune poetul prin cri , ori e a cunde de el în uşi, în primul rând, și, implicit, de ceilalți? În primul rând poezia nu poate fi un instrument, așa cum spunea dragul de Nichita Stănescu: „Poezia este dimensiunea cea mai curată pe care orice fiinţă umană o are”, așadar prin poezie existăm, atât pentru noi, cât și pentru ceilalți. Sigur, prin poezie devoalăm cele mai profunde sensibilități ale noastre, dar acest lucru nu este un act de curaj ci unul altruist, de dăruire. Un autor, un poet nu poate să se ascundă după cuvinte, asta nu este poezie, expune un text sterp, fără viață, un amalgam de imagini fără noimă care nu trezește nimic în interiorul cititorului, cel mult mirarea în fața unui text adacadabrant. „Fără poezie omul nu s-ar distinge de neant”, tot Nichita ne spune! -modul de a concepe o poezie e în aţă au ea e crie pentru că e i tă ar, talent şi tarea fa orabilă? toate acestea o pot coate la lumină? marii criitori au frec entat şcoli de creaţie?
35 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie
de ce anume are nevoie scriitorul ă ştie şi ă aplice, mai ales cel care e află la început de drum? Evident, ca în orice artă, lipsa de talent conduce către kitsch, sau cum spuneam mai sus, un soi de formă fără fond cu imagini aiurea, asta în cel mai bun caz, sau chiar versificări de gen „cățeluș cu părul creț”, puerile și lipsite de profunzime. Și acum să revenim la ce-i trebuie unui poet chiar cu talent: erudiție, multă lectură din toate zonele beletristicii dar mai ales poezia marilor poeți, recognoscibili mondial. Fără lectură, erudiție, textele devin „subțiri” în fond și formă, ușor previzibile, fără mister și metaforă fină, chiar dacă autorul este talentat în fond. Sunt bune și școlile de creație dacă sunt ținute cu har și dăruire, ca o paranteză aș cita lecțiile de poezie ținute de regretatul poet Ciprian Chirvasiu la Muzeul Literaturii Române, pentru elevii de liceu Bucureșteni, aceste şcoli/cenacluri de creație nu creează poeți, ele trasează sintetic jaloane ale marii literaturi, îmbogățind spiritul cursanților, îi ghidează în creație, punctând din experiența lectorului, zonele vulnerabile, inconstanțe sau banalități ale creației tinerilor. -faptul că piaţa de carte e te upra aturată de producţii mai mult au mai puţin aloroa e, că nu e i tă niciun fel de cenzură, se poate scrie orice şi oricum, de a emenea şi pentru faptul că traducerile abundă (deşi, e pune că nu e i tă cărţi ale autorilor români care ă intere eze trăinătatea, din pre a literară reie e că toate cărţile unt bune – c iar le Ştefăne cu afirma ace t lucru înt-un interviu recent – iar cele conte tate nu prezintă un reper, dar a em numeroa e traduceri ale autorilor trăini), toate ace tea îl timulează pe cititor ă caute cărţile care îl 36 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie
întere ează, ă e apropie de ace tea, ori, dimpotri ă, faptul că oferta e generoa ă îl îndepărtează, nu are c ef ă aleagă, ade ea nu ştie ce şi cum? cine ar putea ă ne pună care e ade ărata literatură şi care nu? după ce criterii e ituează în fruntea topului o carte, de ce anume țin eama când aleg? „Producția” de carte la noi este într-adevăr foarte abundentă pentru că editurile (majoritatea) nu mai au referenți (critici literari) cu experiență și probitate care să verifice calitatea materialului propus către publicare. De aici și puzderia de plachete de poezie, mai bine zis, de așa numită poezie, care a inundat librăriile din țară și care nici nu se vinde, de altfel. Dat fiind că autorii își publică cărțile în regie proprie iar editurile s-au transformat în fabrici de cărți, urmărind câștigul, piața este inundată de subproducții care, părerea mea, fac mult rău autorilor cu adevărat talentați, pierduți în noianul de cărți submediocre. Pentru un iubitor de poezie, de exemplu, este foarte dificil să aleagă din multitudinea de producții recente (lipsind și critica de specialitate), nu știe ce să aleagă dintre autori și atunci se îndreaptă spre clasici, spre cei consacrați și către traduceri. Am văzut cititori în librării sau târguri de carte care răsfoiesc plachetele de versuri, multe, și le așază la loc, bănuiesc că din motivele arătate mai sus. Unii autori, talentați, sau foarte talentați, cu o poezie valoroasă, sunt pierduți în jungla mediocrității dacă editura nu-i promovează (multe nu fac deloc acest lucru), nu-i prezintă la diverse târguri de carte, manifestări culturale, nu solicită recenzii care să fie publicate în reviste de specialitate. Paradoxal, unii autori minori își fac o reclamă deșănțată uneori, la orice manifestare literară, sunt premiați la varii concursuri obscure (funcționând în regim de 37 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie
gașcă literară), scot cărți cu nemiluita, câte 2-3 pe an și evident, devin cunoscuți, prin recul dacă nu direct și bietul cititor (avizat) punând mâna pe o astfel de carte, rămâne uluit de „valoarea” literară atât de trâmbițată și normal își pierde interesul pentru autorii din țară. Cu alte cuvinte și în acest caz, „datul din coate” și amicițiile de conjunctură deformează realitatea valorică și dau o notă falsă asupra realității. Desigur, nimeni nu are căderea să spună că asta e literatură adevărată și asta nu, nici criticii literari erudiți și consacrați, dar ei cel puțin pot ghida, pot da semnale care să conducă spre drumul adevăratei literaturi. Dacă un om ascultă manele o viață întreagă și nimeni nu i-a pus un alt fel de muzică ca s-o asculte și să-i explice prin ce diferă, pentru el maneaua rămâne muzica cea mai valoroasă. Vreau să spun că nici în USR nu e foarte diferită situația, sunt membri USR cu o „operă” de toată jalea... -uite, ştiu că în emi iune ne-ai povestit câte ceva despre cărţile tale, ai rea, te rog, ă faci a ta şi pentru cititorii re i tei onitorul de poezie? ştiu că ai acumulat multă e perienţă, e trem de multă prin citit, în ă au fo t câţi a oameni care au avut un rol important în conceperea volumelor tale, a strategiei lirice abordate, a fel încât, olumele publicate ă aibă rezonanţa aloroa ă şi -o porea că, de igur cu timpul ... cum te-au c imbat pe tine, ugen Po onţu, cărţile tale în ace t parcur şi ce rezonanţă au a ut în rândul cititorilor? De scris m-am apucat din liceu, după ce Eminescu, Blaga, Bacovia, Arghezi deveniseră „prietenii” mei. Citeam foarte multă poezie (colegii se uitau cam ciudat la mine, poezie?), dar de publicat în volum nu se punea problema, decât poezii în revista 38 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie
școlii și alte câteva publicații școlare. Abia după un oarecare stagiu în cenaclul „Junimea” din Iași, student fiind, mi s-a publicat un poem în „Convorbiri literare” (am primit și bani pentru el), ceea ce a însemnat enorm pentru mine și am considerat că a fost debutul meu literar. După facultate, cunoscându-l pe Nichita Stănescu (căruia nu i-am arătat nicio poezie, cu toate că el insista să-i aduc, eu ziceam că nu-s demn), a fost o importantă cotitură în stilul și tematica poeziilor mele (intervenise și lectura masivă din filozofi) și urma să-i dau lui Nichita un calup de 5-6 poezii, le-am tot selectat vreo lună...din păcate n-am mai apucat să i le dau, ...plecase să se întâlnească cu Eminescu. După care, 20 de ani n-am mai scris nimic literatură, am citit enorm și m-am dedicat profesiei. Prin 2003 m-a „zgândărit” un amic și am reînceput timid să mai scriu câte un poem, puternic influențat de Nichita, dar atent până la obstinație de a nu-i copia stilul (nici că se putea, dar...). Apoi, m-am întâlnit cu Daniela Toma și încă un amic, care m-au „zgândărit” din nou să public în volum, așa a ieșit „Simboluri deturnate”, o carte eterogenă cu poeme în vers alb, clasic și chiar haiku, ce mai, un experiment. Apoi a urmat întâlnirea cu Ciprian Chirvasiu care, iarăși, a schimbat ceva în modul de a privi și de a scrie poezie. Am stat zeci, poate sute de ore cu Ciprian poezind, citind poezie, analizând...a fost o perioadă extrem de efervescentă și din care s-a născut „În sensul copilului”, cartea căreia i-a fost redactor Ciprian, carte care, pot spune, mă definește ca scriitor de poezie, poet poate e prea pretențios. Bine, între timp am mai scris o carte de Haiku, Tanka, Renga, „Karumi fragmentarium” tot prin bunăvoința Danielei Toma și a editurii Art Creativ. Rezonanța de care întrebi, n-o știu, sunt oameni cărora le-a plăcut, m-au abordat, unii care păreau 39 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie
impasibili, oricum, știu că „Direcția 9”, sub egida căreia a apărut „În sensul copilului”, a fost mulțumită de vânzări. Ceea ce știu cu siguranță este că unor oameni, în care cred și au probitatea necesară de a „vedea” valoarea unei cărți, le-a plăcut și așteaptă și-o urmare. -ai reodată îndoieli după ce ai cri o carte, te gândeşti că nu a a ea de tinul pe care ţi-l doreşti pentru ea? Nu mi-am pus niciodată problema asta și nu mă interesează prea mult destinul ei, totul este o chestiune de valoare și bineînțeles, hazard. Dacă e să aibă un destin fain, ok, va avea...sau nu. Asta e! - ce crezi că -ar întâmpla dacă -ar pierde poezia, poţi ă-ţi imaginezi e i tenţa fără aceasta? Revin invariabil la Nichita, și el răspunde: „Poezia nu este numai artă: ea este însăşi viaţa, însuşi sufletul vieţii. Fără poezie omul nu s-ar distinge de neant. ” -e te, e ştie, e trem de dificil ă fii criitor a tăzi şi mai ale în România, dar, în tot ace t proce al creaţiei, dacă ar fi ă aşezi totul în balanţă, spre ce parte ar înclina ea? e i tă ati facţii şi in ati facţii? avantaje sau dezavantaje? Eu întotdeauna am considerat că atitudinea de: „eu scriu pentru mine” este o mare ipocrizie, atunci ții un jurnal intim, când te doare măseaua mai citești din el...de ce să publici dacă scrii pentru tine? Nu, categoric, scriitorul scrie pentru cititor, 40 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie
își devoalează sufletul pentru a-i trezi sensibilitatea cititorului, pentru a-l emoționa, dacă poate, dacă are har. Asta ar fi satisfacția, să vezi un cititor „mișcat” de versul tău. Insatisfacția, avantajele sau dezavantajele țin de injusta clasificare valorică de la noi, lipsa reperelor stabile și de calitate, „hemoragia” de cărți submediocre, unele și ridicate la rang de mare „operă”. - pentru că literatura e c imbă la fel ca şi lumea în care trăim, este într-un continuu proce de înnoire atât a modalităţilor de criere cât şi a raportului în care e gă eşte criitorul cu textul ău, e i tă un mod în care cri ul ar trebui ambalat pentru a i se da noi şi noi forme? cum e prezintă literatura, din punctual tău de vedere, în special în ultimii ani? Sigur, literatura este și ea un organism viu tributar evoluției sau involuției, schimbărilor datorate unui alt ritm și sens al vieții, nu putem compara stilul romantismului medieval cu efervescența zilelor noastre. Curentele literare se nasc și pier, unele rezistă în timp doar atunci când suportul lor formal și de fond are o continuitate indiferent de voltele civilizației. Ar mai fi poeziile cu formă fixă în stil classic care sunt imuabile. Poezia este bună atunci când declanșează ceva în cititor, o emoție, o eliberare sentimentală, intelectuală…sigur, poate declanșa și un sentiment de oroare, pe aceea n-o consider poezie. Poezia este o speță lirică, nu un text narativ descriptiv, nu este o înșiruire de locuri și evenimente comune, nici jurnal sentimentalo-amoros, poezia poate fi simplă, simplistă niciodată!
41 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie
- crezi că lumea ar putea fi c imbată de către cei care criu? ţi-ai dori ă poţi face a ta prin cri ul tău, prin cărţile tale? Întrebarea este retorică, cred. Sigur, lumea a fost și va fi schimbată de ceea ce conțin cărțile, înțelepciunea, prin autorii lor. Sigur că mi-aș dori, deocamdată îmi doresc să devin poet, pe urmă mai vedem. -cum ar trebui ă fie un te t literar, fie el proză au poezie, ca ă rezi te în timp, ă prindă şi mai multă iaţă odată cu trecerea timpului, ă nu e pună de pre el că nu mai core punde şi cititorii nu e mai regă e c, aşa cum, bunăoară e doreşte e cluderea cla icilor din manualele şcolare? Aici cred că e o falsă percepție a sensului cărții, materialului artistic. Cărțile „bune” vor dăinui până la stingerea civilizației umane, nu contează că un retardat politic scoate sau introduce autori după bunul plac în manual, desigur, influențează negativ un process de învățământ, dar asupra valorii nu are cum interveni, aceasta va dăinui indiferent de imixtiuni, amintiți-vă de cartea și filmul „fahrenheit 451” - dacă ai fi conştient că ai doar un ingur cititor ai mai crie pentru el? şi dacă ţi-ai propune ă crii o carte pentru ace t unic cititor cine ar fi el şi ce i-ai spune? ce subiect ai aborda? Faină întrebare. Da, aș scrie (mai ales dacă ar fi iubita mea), pentru că acel cititor vrea să mă citească, cum să nu-i scriu? Nu cred c-aș aborda un subiect special, aș fi tot eu, cel care scriu
42 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie
pentru toți, toți care pricep ceva din ce spun și cărora le trezesc oarece emoții. -ce proiecte are ugen Po onţu, cum te gă eşte 2019? ştiu că lucrezi la un nou volum, unul bilingv, cum e s-o iei de la capăt după ce ai cri 3 olume foarte bune? Nu eu pot spune dacă volumele mele sunt bune sau nu, sunt alții cei ce pot face asta. Da, cum ți-am spus în premieră, am în lucru un volum de poeme bilingv română/engleză, în traducerea Oanei Andreea Axon, o traducătoare de excepție, din păcate prea puțin cunoscută și mai lucrez și la un volum de haiku, dar nu dezvălui încă prea multe...
interviu realizat de Daniela Toma
43 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie Semnal - carte de poezie
STAREA DE POEZIE ART CREATIV T VĂD, INI Ă! - NICOLETA CRISTEA, volum de debut în poezie poezie care ia naştere în lumea interioară a autoarei şi apoi, sub o formă emoţională, sensibilă, curajoasă, fixată asupra propriilor stări sufleteşti, ni se oferă invariabil ca şi când trebuie neapărat, e timpul să fim parte din ea Nicoleta Cristea vine din rândul acelor poeţi care percep lumea în mod original; ea scrie o poezie personală, fără vers încărcat, eliberându-l de orice-i putea deveni inutil şi tocmai din firescul existenţial, din luciditatea gândului şi implicit a ideii derivă frumuseţea scrisului şi claritatea lui acest lucru nu înseamnă altceva decât faptul că Nicoleta Cristea îşi conturează în mod evident un spaţiu confortabil în care va creşte şi va supraveghea cu atenţie poezia ca într-o fişă de observaţie clinică, răspândindo apoi pretutindeni şi identificându-se cu ea
Daniela Toma
44 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie
DANS PE URSA MARE – CLAUDIA MARIA ONEA Volumul Dans pe Ursa Mare se înscrie pe direcţia trasată de o avalanşă de stări, de o succesiune de imagini impresionante, explorează o zonă amplă, aceea a unui spectacol de viaţă ce se prelungeşte dincolo de realitate, într-o formula lirică tensionată pe alocuri dar, fără doar şi poate sinceră şi tulburătoare, cu alte cuvinte, ne găsim într-un registru extrem de ofertant şi productiv. Mărturisirea lirică este, de fapt, o biografie trecută prin filtrul atent, îngrijit, cu implicaţii adânci în trecut, în ceea ce arde în interiorul lumii poetei. Claudia-Maria Onea face pasul îndrăzneţ spre marea poezie în care intră, iată, cu atât de multă detaşare de obişnuit, cu bucuria de a trăi fiecare zi care i se oferă, într-o gratitudine permanentă faţă de Dumnezeu şi cu încredere în propriile hotărâri Prin urmare, cu acest volum, lirica femninină se află în ofensivă, oferindu-ne autenticitate şi cerebralitate în actul creativ, rafinament şi teme de reflecţie. Toate acestea n-au cum să nu rămână gravate în memoria cititorului avizat, iubitor al poeziei de ţinută, al celei trecute prin filtrul conştiinţei estetice, al sincerităţii emoţionale … Daniela Toma
45 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9
Monitorul de poezie
Pagina redacţiei Director revistă: Ionuţ Calotă Colaboratori: Daniel Marian (Deva), Iulia Toma (Olanda), Carmen-Maria Mecu şi Nicoleta Cristea (Bucureşti), Savu Popa (Sibiu), Adrian Iona (Constanţa), Marius Ionescu (Piteşti) Reamintim că autorii nu pot propune direct poezii proprii pentru publicare în această revistă! Puteţi propune poezii ale altor autori, dacă vi se par atât de bune încât trebuie neapărat reţinute între paginile acestei reviste. De asemenea, puteţi propune traduceri din poezia universală contemporană, interviuri cu poeţi, recenzii ale unor cărţi de poezie, eseuri despre poezie etc. Materialele se pot trimite prin mesaje pe pagina de facebook a revistei Monitorul de Poezie: fb.me/monitoruldepoezie Răspunderea pentru conformitatea celor trimise şi acordul autorilor cade în sarcina colaboratorilor care trimit aceste materiale. Vă mulţumim pentru lectură!
46 | A n u l 1 , n u m ă r u l 4 , a p r i l i e 2 0 1 9