Mai-Iunie 2009 by Vama Moldova

Cuprins/Содержание:

Интервью номера: Причины и следствия приказа «О некоторых мерах по защите прав потребителей» стр. 2-4

Stabilirea procedurii de declarare a instrumentelor de plată în numerar trecute peste frontiera vamală de către instituţiile bancare şi alte persoane juridice pag. 29-30

Тема номера: «Работа на таможенном досмотре в Аэропорте очень ответственная и напряженная» стр. 5-8

Prevenirea corupţiei în organele vamale în contextul implementării Metodologiei evaluării riscurilor de corupţie în instituţiile publice pag. 31-32

Trecerea bunurilor peste frontiera vamală de către persoane fizice pag. 9-12

Echipele mobile: funcţii şi competenţe pag. 33-36

Правила ввоза/вывоза товаров в соседние страны стр. 13-14 Reguli: Documentele şi informaţiile necesare pentru stabilirea valorii în vamă pag. 15-16 Aspecte legale vizînd importul unor categorii de mărfuri - inadvertenţe şi lacune pag. 17-21 Sistemul Intranet din cadrul Serviciului Vamal pag. 22-23 Controlul vamal şi pericolul pandemiei pag. 24 Comentarii: Ион Мереуцэ: Южное лицо молдавской таможни поддерживает имидж страны стр. 25-28

Pericol nu există pag. 37 Expertiza mărfurilor în laboratorul vamal pag. 38-42 Отрасль: Константин Берестяну: Молдова в начале пути к цивилизованному авторынку стр. 43-45 Colaborare: În atenţia agenţilor economici şi a persoanelor fizice... pag. 46 Evenimente: Александр Попов: Я за чуткие, но профессиональные отношения с кадрами стр. 47-49 Statistica Vamala pag. 50

Периодическое издание Таможенной службы Республики Молдова журнал «VAMA». Учредитель: Государственное предприятие «Moldvama Grup», зарегистрированное Регистрационной палатой РМ; регистрационный номер – 1003600038290. Главный редактор: Татьяна Смешная Журналисты: Ольга Коларь, Татьяна Михайлова Менеджер по рекламе: Ксения Сэкэряну Редакционная коллегия: Наталья Каленик, Михаил Радукан, Вячеслав Балакчи, Дорин Пуриче, Татьяна Кунецки, Владислав Швец, Ион Магу. Дизайн: Николай Вербицкий Адрес редакции: Кишинев, ул.Пушкина 22, каб. 551,555 Телефоны редакции: (+373 22) 23-89-74, факс: (+373 22) 23-81-70 Подписной индекс журнала «VAMA»: 31952 Подписаться на журнал можно в «Pota Moldovei», «Moldpresa», «Omnia Presa», «Ediţii periodice». – публикации на коммерческой основе. Ответственность за достоверность содержания рекламных материалов несет рекламодатель Журнал отпечатан в типографии «Elan Poligraf»

INTERVIEW Интервью номера

Причины и следствия приказа «О некоторых мерах по защите прав потребителей» Интервью с начальником Главного управления инфраструктуры качества Министерства экономики и торговли Лилианом Бостан.

- Господин Бостан, в марте текущего года вступил в силу приказ Министерства экономики и торговли «О некоторых мерах по защите прав потребителей». Этот документ предусматривает введение обязательной сертификации каждой партии определенной группы товаров. Новые правила навели, скажем так, немало шума. Хотелось бы узнать, чем все-таки была вызвана необходимость установления новых правил?

что, является самым эффективным с точки зрения гарантирования качества и безопасности. И уже сегодня можно сказать, что он оправдал себя в части обеспечения качества продукции. Но в то же время нужно признать, что документ превзошел все наши ожидания по части негативной реакции коммерческого бизнеса.

- Ну, тут нужно привести предысторию. На протяжении долгого времени в подчинении Министерства экономики и торговли находится Главная государственная инспекция по надзору за рынком, метрологии и защите прав потребителей. Так вот, в процессе своей повседневной деятельности сотрудники этого подразделения обнаруживают в разное время, в различных объемах некачественную продукцию. И вот, в результате проведенного анализа ситуации, эксперты идентифицировали самые, скажем так, «проблематичные» категории товаров. Их выделили в отдельную группу. В министерстве долго думали над тем, как установить контроль, не допустить попадания на рынок несоответствующих требованиям качества товаров. В итоге остановились на введении самого действенного и эффективного механизма проверки, то есть, решили применить контроль каждой отдельной партии груза на таможне. Так и был разработан вышеупомянутый приказ. Мы допускали, что данное решение вызовет массу недовольства. Но тем не менее пошли на это, так как введенный механизм, несмотря ни на

- Конечно. Уже через несколько дней после вступления приказа в силу, не говоря о недовольстве внутри страны, последовала реакция со стороны отраслевых комиссий Европейского союза, министерств экономики Румынии, России, Беларуси, других стран СНГ, а также Торгово-промышленной палаты США в Молдове. Плюс ко всему, группа молдавских импортеров подала на Министерство экономики и торговли в суд. Я бы хотел рассказать о том, как должна была действовать новая система проверки качества. Если в Молдову завозится новая партия товара, тогда на нее проводится полная сертификация: подача заявки, предоставление проб, идентификация, испытания и т.д. Только после этого выдается сертификат. На момент введения новых правил предполагалось, что все это время груз должен храниться на таможенном складе. Но в первые же дни ситуация заставила нас несколько пересмотреть условия. В итоге, на момент таможенного контроля экономический субъект должен был представить заявку, зарегистрированную в органе сертификации. Тем самым удостоверялся факт

- Значит, в министерстве это все-таки ощутили?

начала процедуры сертификации, и экономическим субъектам разрешалось проехать на таможенную территорию страны и выгрузить товар на своем складе. При этом не допускалась реализация товара. К ней можно было приступит лишь после того, как хозяйствующий субъект получал сертификат, подтверждающий соответствие товара действующим нормам. В случае же, если выявлялись отклонения, экономический субъект попадал в «черный список», и в следующий раз проверка проводилась бы с обязательным нахождением груза на таможенном складе. Но это довольно сложный механизм, и мы убедились в этом совсем скоро. Понимаете, на практике получилось так, что грузы уже впустили в страну - под честное слово предпринимателя о том, что товар не будет реализован. В ходе же тестирования эксперты выявили несоответствие товара. По логике вещей, в таких случаях должно последовать либо уничтожение продукции, либо ее реэкспорт. Если честно, о таких случаях мне не известно. При этом из общего количества выданных за данный период сертификатов в 10% случаев обнаружены нарушения различного рода. Из них половина относится к недостаточной маркировке, что можно устранить. А остальное, как это

INTERVIEW Интервью номера

ни прискорбно, попало на рынок, так как многие импортеры нарушили свое обещание дождаться сертификата. В случае, если бы этот груз находился на таможне, проблем бы не было. Сейчас же мы вынуждены «ловить» это некачественные товары в торговой сети. - Судя по всему, несмотря на добрые намерения, у Главной государственной инспекции по надзору за рынком, метрологии и защите прав потребителей работы не поубавилось? - Скорее, нагрузка даже увеличится. Дело в том, что в Молдове зарегистрировано порядка 120 тысяч хозяйствующих субъектов, большая часть которых занимается торговой деятельностью. При этом штат инспекции насчитывает всего 80 инспекторов. Думаю, комментарии тут излишни. Так вот, анализ ситуации, сложившейся на протяжении последних месяцев, подталкивает нас к необходимости несколько изменить формат проверки качества различных товаров народного потребления. Ведь контроль в этой области может осуществляться либо посредством сертификации до размещения на рынке, либо посредством жесткого государственного надзора непосредственно в торговой сети. Я уже сказал, что по истечении трех месяцев министерство детально и довольно критично проанализировало результаты введения приказа в действие. Эксперты сделали некоторые выводы. Первый – даже если мы установили этот фильтр на таможне, через него проходит исключительно легальный бизнес. И он совершенно не распространяется на контрабандные поставки, в том числе из приднестровского региона. Более того, этот контроль никоим образом не способен остановить поток местной контрафактной продукции. Учитывая именно эти моменты, напрашивается усиление другого направления деятельности контролирующих органов: проверка качества и подлинности товара на полках магазина. Поэтому все больше экспертов склонны считать целесообразным в период кризиса упростить систему ввоза, но ужесточить контроль в торговой сети. И, чтобы не распылять усилия Главной государственной инспекции по надзору за рынком, ме-

трологии и защите прав потребителей, надлежит проводить внезапные тематические проверки качества определенных групп товаров. Кстати, эта практика применяется во многих развитых странах. - Господин Бостан, но многим было непонятно, что значит сертифицировать товары, на которые сертификат был выдан ранее?

- В основной своей массе сертификаты были выданы на период действия того или иного контракта. В среднем, это один год. Признаюсь, с этим у нас были связаны определенные трудности. Поэтому специалисты министерства разработали и настояли на введении дополнительного механизма идентификации каждой партии, которая завозится впоследствии. И объясню почему. Мы считаем несколько порочной широко применяемую «схему 2» при сертификации именно пищевой продукции в Молдове. В этом случае сертификат выдается на длительный срок, на всю продукцию, которая будет завезена в будущем (с изменением применяемого сырья, рецептуры, технологических параметров при изготовлении и т.д.), согласно какому-то контракту с определенным поставщиком. При этом физическая проверка проводится только на первую партию, а все последующие завозятся без дополнительного тестирования. Что душой кривить, нам известны случаи, когда впоследствии под выданным сертификатом в страну поступала не самая качественная и безопасная продукция. Я не говорю, что бизнесменов, идущих на такие нарушения, много. Но статистически очень высок уровень вероятности, что хозяйствующий субъект воспользуется полученным сертификатом для совершения незаконных действий. Мы же должны этому как-то противостоять… Так вот, еще год назад мы изучили ситуацию и выявили, что около 50% всех действующих сертификатов выданы по принципам «схемы 2», которая, по мнению экспертов в данной области, является самой проблематичной. В свое время специалисты вообще предлагали исключить ее из всего списка восьми действующих схем, каждая из которых предусматривает определенный набор проце-

дур проверки качества продукции. Но потом выяснилось, что есть позиции, на которые ни одна другая схема, кроме второй, не может быть применена. Однако на определенном этапе почему-то «забыли», что ее можно использовать в очень небольшом количестве случаев. - Господин Бостан, вы сказали, что свое недовольство в связи с введением новых правил высказали отраслевые структуры стран ЕС, СНГ. Чем конкретно они возмущены? - В первую очередь, некоторые сочли наши нововведения, как дискриминационные действия по отношению к экономическим субъектам. Во-вторых, зарубежные эксперты считают, что наши действия возводят дополнительные препятствия для развития торговли. Эти «замечания» поступили от Евросоюза и ТПП США в Молдове. А вот страны Содружества независимых государств сослались на то, что, введя эти правила, мы проигнорировали положения ранее подписанных соглашений. Но это далеко не так. Еще в 1992 году страны-чле-

INTERVIEW Интервью номера

ния, говорят о том, что таков международный опыт, и мы должны его внедрять. Но, судя по реакции тех же европейских структур, Молдова на этот раз изменила этой практике?

ны СНГ подписали документы, предусматривающие взаимное признание сертификатов качества. Да, я согласен, что тогда это можно было делать. Сейчас же, когда практически каждое отдельное государство Содружества разработало и применяет собственные стандарты качества, подписанные ранее документы потеряли свою актуальность. Что именно предусматривают эти соглашения? В соответствии с его положением, стороны-участницы взаимно признают сертификаты соответствия, выданные другими странами, согласно определенной процедуре. Это было в 1992 году. Но данная процедура была разработана лишь в 2001 году. Этот документ называется “Порядок признания сертификатов соответствия, выданных в странах СНГ”. Понятно, что с тех пор ситуация несколько изменилась. Но, несмотря на это, мы до сих пор продолжаем руководствоваться в своей деятельности предписаниями этого документа. Таким образом, если в Молдову из стран СНГ завозится товар, сопровожденный определенным пакетом документов, - сертификатами качества, происхождения, протоколом испытаний и пр., - мы беспрепятственно пропускаем его. Кстати, на основании этих правил у нас с начала этого года признано порядка 160 сертификатов соответствия. Так что обвинение в том, что мы не соблюдаем положения двусторонних соглашений, – необоснованны. Но мы лишены возможности делать это в условиях, когда партия товара из какой-либо

страны Содружества не сопровождена никакими документами. Нас обвинили и в том, что в этот список попали «случайные» позиции. Может быть, это отчасти и так. Но тут нет вины Министерства экономики и торговли. Дело в том, что предложения по данному списку выдвигались и, нужно сказать, жестко отстаивались отраслевыми структурами. - Введение этого приказа в действие просто совпало с кризисом или таким образом государство попыталось простимулировать в условиях кризиса спрос на товары отечественного производства? - Это случайное стечение обстоятельств. Всем же известно, что таможня обеспечивает существенные сборы в бюджет. И в нынешних условиях, наоборот, было бы логичным упростить систему провоза товаров через границу. Высказывалось и мнение о том, что якобы вводя обязательную сертификацию каждой партии товара, мы тем самым обеспечиваем дополнительные сборы в бюджет посредством сертификационный учреждений. Ничего подобного. В республике аккредитовано шесть органов по сертификации, области деятельности, которых покрывают позиции, указанные в приказе. Большая их часть – частные структуры. Так что судите сами. - Господин Бостан, каждый раз, когда у нас проводятся те или иные измене-

- Как раз нет. Мы не выступили, скажем так, пионерами в части введения данного механизма в отношении определенных групп товаров. Если взять опыт Европейского союза, то у них широко применяется проверка качества именно на границе. То есть груз завозится в зону таможенного контроля и находится там до тех пор, пока специалисты не «разберутся» с качеством и т.д. Это может длиться и два, и пять дней, и более. Мои коллеги нашли документ, который детально описывает схему проверки на границе европейских стран свежих овощей и фруктов. Так вот, там через жесткую систему сертификации проходит каждая отдельная партия. И продукция попадает на внутренний рынок только после выдачи сертификата. - Да, но там есть технические возможности для оперативного тестирования качества. Наши подразделения по сертификации обладают способностью быстро и эффективно провести контроль? Просто многие импортеры говорили о том, что у нас-то не хватает мощностей… - Как это не хватает? У нас предостаточно специалистов, да и технических возможностей. Но тут не нужно забывать о том, что процедура, тестирование - несколько длительный процесс. И это не зависит от технических возможностей. Ну давайте рассмотрим эту цепочку детально. Начинается все с подачи заявки, отбора проб – на это уходит, в общей сложности полдня и более. После этого следуют лабораторные исследования. А вот эта составляющая и занимает больше всего времени. Но, хотим мы того или нет, специалисты должны соблюсти все правила по проведению экспертизы. А на анализ по микробиологии уходит 5-7 дней. Вот и все. Так что, как бы там ни было, правила есть правила, и их нужно соблюдать. Да, возникают трудности определенного характера. Но, как говорят, цель оправдывает средства…

Татьяна Смешная

HOLIDAY Тема номера

«Работа на таможенном досмотре в Аэропорте - очень ответственная и напряженная»

Интервью с начальником Таможенного поста «Аэропорт» Константином Калиман. - Господин Калиман, что из себя представляет Таможенный пост «Аэропорт»? И в чем заключается специфика его повседневной деятельности? - Сразу же хочу отметить, что до реструктуризации, которая была проведена в таможенных органах республики, наше подразделение имело статус таможни, а не таможенного поста, как в настоящее время. Тогда и штат, и полномочия были намного больше. Сейчас же ситуация несколько изменилась. Но как бы там ни было специфика деятельности нашего поста заключается в том, что он выполняет функции приграничного таможенного органа. Всего по штатному расписанию у нас работает 47 сотрудников. При этом в структуре поста есть два сектора: транс-

портный и пассажирский. В транспортном отделе работает 9 человек и 38 – в пассажирском. После того, как в действующее законодательство были внесены некоторые поправки, предоставляющие экономическим субъектам право проводить таможенное оформление грузов по месту регистрации, объем работы транспортного отдела несколько сократился. Пассажирский отдел поделен на два подразделения – прилет и вылет. Наши сотрудники обслуживают VIP-зал и зал для делегаций. Говорить о том, что у сотрудников нашего поста какие-то особые обязательства, функции – сложно. Как и таможенные инспекторы, работающие в других подразделениях, наши работники проводят таможенное оформление грузов, проверяют

законное перемещение ценностей, различных предметов, декларирование товаров, провозимой валюты, взимают таможенные платежи. При выявлении нарушений составляют протоколы. - А каковы самые частые нарушения, которые выявляют сотрудники таможенного поста «Аэропорт»? - Большинство нарушений, по которым возбуждают уголовные дела, составляют протоколы, относятся к вылетающим гражданам. В большинстве случаев они касаются недекларирования валюты. Физическое лицо, независимо от того, является оно резидентом или нет, вправе вывозить из Молдовы, устно декларируя денежную сумму до 10 тысяч евро. В случае вывоза суммы от 10

HOLIDAY Тема номера

до 50 тысяч евро декларант обязан представить либо разрешение банковского учреждения, либо документ, подтверждающий ввоз этих средств на территорию Молдовы (TV-28). С начала текущего года нашими сотрудниками было предотвращено два случая незаконного вывоза крупных сумм. По этим фактам возбуждены уголовные дела. В первом случае речь идет о гражданке Молдовы, выезжающей на постоянное место жительства в Канаду. Она задекларировала 10 тысяч евро, а при досмотре таможенный инспектор выявил еще 17,5 тысяч евро. В случае, если вина подозреваемой будет доказана, деньги, превышающие задекларированный уровень, скорее всего, будут конфискована. Во втором случае, физическое лицо попыталось незаконно вывезти 7,5 тысяч евро. В текущем году у нас зарегистрированы и случаи конфискации товара. Дело в том, что в соответствии с требованиями законодательства, физическое лицо вправе ввозить без уплаты таможенных платежей товаров личного пользования стоимостью до 200 евро. А вот за товары, которые превышают установленный уровень, придется платить таможенные платежи. При этом раньше фи-

зические лица могли провозить через границу товары стоимостью до 500 евро. Когда обнаруживается незадекларированный товар, составляется соответствующий протокол, который передается для дальнейшей работы в подразделения по предотвращению и борьбе с таможенными правонарушениями. Как правило, такие товары подлежат конфискации. - Господин Калиман, как вы считаете, в чем причина того, что граждане незаконно пытаются перевезти через таможенную границу страны денежные средства? Это, скорее всего, незнание правил или все-таки они надеются на удачу?.. - Как бы там ни было, незнание не освобождает от ответственности. Но, по моему личному убеждению, в подавляющем большинстве случаев физические лица руководствуются принципом: «авось, пронесет». По поводу незнания правил и норм провоза денежных средств и товаров через таможенную границу физическими лицами скажу так: в нашем случае это практически исключено. Тут нужно понимать, что каждый ответственный гражданин, выезжающий из страны, наводит справки по поводу того, каким пра-

вами он обладает. Плюс к этому, каждый из них интересуется какие товары и в каком объеме он может вывозить. А вообще, мы к вопросу информирования подошли очень ответственно. Дело в том, что в соответствии с положениями Регламента таможенного контроля, перед тем, как пройти досмотр, граждане должны иметь доступ к информации о своих правах и обязанностях. Так что и для вылетающих, и для прибывающих физических лиц мы подготовили необходимую информацию, которая вывешена на специальных панно. И отговорки о том, что кто-то не знал об ограничениях и так далее, просто необоснованны. Более того, любой человек вправе обратиться за устной консультацией, и наши сотрудники предоставят ему полные и обоснованные данные на интересующую тему, а также мы создали так называемую телефонную «горячую линию». Очень жаль, но почему-то люди все еще предпочитают рисковать. Ведь сегодня очень просто и совершенно недорого можно перевести средства из одной страны в другую. Думаю, уже совсем скоро граждане осознают преимущества следования букве закона и перестанут рисковать.

HOLIDAY Тема номера

- Законодательством установлено ограничение на провоз физическими лицами товаров – на сумму свыше 200 евро. В связи с этим в таможенном посту Аэропорт, наверняка, хватает работы для сотрудников подразделения, занимающегося вопросами определения таможенной стоимости товаров?

- Это было раньше, а с тех пор, как начала действовать система «единого окна», каждый инспектор лично проводит так называемую оценку товаров. В последнее время граждане все чаще предъявляют при таможенном досмотре товаров чеки. Но если таможенный офицер видит, что цена в чеке занижена, то имеет полное право обратиться за консультацией экспертов в области определения таможенной стоимости товара, которые работаю в штате. Но на самом деле мы очень редко сталкиваемся с такими ситуациями. Потому что в основном везут товары, стоимость которых общеизвестна. - А с провозом изделий из золота и драгоценных камней как обстоят дела? - Это отдельная тема для разговора. По законодательству, одно физическое лицо вправе провозить через таможенную границу пять единиц различных украшений из драгоценных металлов. Это положение действует уже долгое время. Однако я не раз говорил о том, что это положение законодательства устарело, и в этом плане нужно пересмотреть нормы законодательства, регламентирующие этот процесс. С такой инициативой я выступал неоднократно. Понимаете, сегодня через таможенный контроль проходят представители различных культур. И тут нужно учитывать, что у некоторых национальностей большое количество украшений из золота, платины является показателем достатка, доказательством высокого положения в обществе. Очень часто таможенный контроль проходят женщины, у которых только браслетов из золота как минимум 5-7 единиц, не говоря уже о цепочках, кольцах, сережках. Поэтому я убежден в том, что действующие правила устарели, и на-

зрела необходимость пересмотреть правила.

- Господин Калиман, а в последнее время система досмотра, проверки багажа пассажиров изменилась?

- Конечно, последние годы мы активно работаем над совершенствованием данного процесса. Хотим мы того или нет, но таможня обязана осваивать международные стандарты, в том числе в ходе проверки граждан въезжающих или выезжающих из страны. Прежде всего, мы должны ускорить этот процесс. И в этом плане нам удалось добиться неплохих результатов. Дело в том, что в последние годы наш пост был оснащен современнейшими системами контроля. Я имею в виду сканеры. Их использование позволяет инспекторам не только выявлять в багаже все запрещенные к ввозу/вывозу товары, но и облегчает работу таможенников, ускоряет процесс прохождения контроля и так далее. Помимо этого, в зоне таможенного контроля мы внедрили широко распространенную в развитых странах систему двух коридоров – «красный» и «зеленый». При этом пассажир сам выбирает по какому коридору ему пройти. Что такое «красный» коридор? По нему проходят лица, которые знают, что им есть что декларировать. Он заполняет декларацию, его ручная кладь подвергается физическому досмотру, сканируется. «Зеленый» коридор предназначен для пассажиров, которым нечего декларировать. В основном, воз-

можностью проследовать по нему пользуются иностранные граждане, бизнесмены. Правда, таможенный сотрудник вправе обратиться к ним с просьбой пройти таможенный контроль. Правила позволяют делать это. Но я всегда повторяю своим подчиненным, что мы должны вести себя корректно, лояльно, больше, как говориться, открывать «зеленый» коридор. Мы же работаем здесь не для того, чтобы нас боялись, мы должны себя так преподнести, чтобы нас уважали. - А такое понятие, как «рейсы с повышенным риском», еще существует? - Естественно. И мы от этого никуда не денемся. Анализ статистических показателей доказывает, что пассажиры рейсов из Стамбула не перестают пытаться ввезти в республику изделия из золота для продажи. Собственно, как и из Москвы. По другим направлениям есть повышенный риск незаконного вывоза валюты, табачных изделий. Признаюсь, с этой методикой я несколько не согласен. По моему мнению, все без исключения рейсы сопряжены с определенными рисками. Я всегда говорю своим подчиненным, что в нашей непростой работе нельзя расслабляться. Потому что контрабандисты не действуют спонтанно. Они серьезно готовятся к той или иной попытке незаконного провоза товаров, валюты, изделий из драгоценных металлов. Изучают ситуацию в аэропортах стран следования, выбирают различные маршруты.

HOLIDAY Тема номера

- Господин Калиман, по моему мнению, в таможенных органах в аэропорте не могут работать случайные люди. Я ошибаюсь или нет?..

- Вы абсолютно правы. Кстати, я об этом не перестаю говорить. Прежде всего, о том, что каждый таможенник, работающий на таком посту, как наш, должен быть психологом. Например, я психологию не изучал, но по поведению человека, его взгляду, жестам могу определить, напряжен он или нет. И кстати, это пришло ко мне за время работы в таможне. Тут важен опыт, который накапливается годами. Вот почему в нашем случае ротация кадрового состава не совсем приемлема. Я не спорю, в этом есть свои положительные стороны, но только не для сотрудников нашего поста. Объясню почему. Во-первых, как я уже отметил, наши сотрудники должны быть психологами. Во-вторых, в нашем деле есть специфика, которую специалисты изучают довольно долгое время. В-третьих, не нужно забывать и о внешнем виде таможенников. Кстати, я бывал в зарубежных командировках и хочу сказать, что в таможнях европейских стран этому вопросу уделяют повышенное внимание. Проводят специальный отбор претендентов на вакансии в аэропортах, пунктах с повышенной проходимостью туристов. По правилам, они должны быть высокого роста, стройные. Более того, для отобранных лиц проводятся специальные курсы. В-четвертых, таможенник, работающий в аэропорте, должен владеть хотя бы одним иностранным языком. Нужно же как-то общаться с иностранцами. В то же время сотрудники таких подразделений как наше, должны быть уравновешенными, сдержанными. Ведь в повседневной деятельности нам приходится сталкиваться с различными людьми, позволяющими себе и не совсем корректные высказывания. Мы же обязаны с достоинством и спокойствием выдержать это. - А штатных сотрудников хватает? - Знаете, это больной для меня вопрос. Может быть, это кому-то не понравиться, но я скажу: людей не хватает. В одной смене работа-

ет семь инспекторов. Временами получается так, когда кто-то болеет и не выходит на работу. И это при том, что по моим оценкам, в одной смене в пассажирском отделе должно работать 12 таможенников. Я обосную свою позицию. На отлет надо минимум три человека, на прилет – два, в это время обслуживать сканеры должны три сотрудника, и по одному в VIP-зале, на проверке самолета и на досмотре багажа. В обязательном порядке необходимо иметь и начальника смены, который в любой момент сможет оказать помощь, консультацию сотрудникам. Понимаете, работа на таможенном досмотре в аэропорте очень ответственная и напряженная. Вот и получается, что нагрузка на одного инспектора очень высокая.

- Наступил сезон отпусков. Нагрузка еще больше увеличится. Готовы к работе в усиленном режиме? - Я не могу сказать, что в летний период очень уж увеличивается объем работы. Да, растет количество авиарейсов, поток пассажиров – примерно на 20%, но это не означает, что у таможенников появляется дополнительный фронт для деятельности. Просто основная масса вылетающих или прибывающих в страну граждан – это туристы. А с отпускниками у нас особых проблем не возникает. Готовы мы к сезону отпусков? Знаете, мы в любой ситуации выполняем свои обязанности. И для этого не нужно как-то специально или дополнительно готовиться.

- А к иностранным туристам применяется какой-то особый подход?

- Мы никогда не делили людей, проходящих таможенный контроль, на «наших» и «ваших». Перед законом все равны. Поэтому тут нет никаких привилегий. - Господин Калиман, нарушения какого характера чаще всего допускают иностранные граждане?

- Больше всего проблем у иностранцев на отлете возникает с вывозом валюты. Потому что их основная масса проходит через «зеленый» коридор, который, как я уже сказал, освобождает их от физического досмотра. Так вот, на ввоз валюты у нас ограничений нет, но если сумма превышает 10 тысяч евро, человек в обязательном порядке должен письменно задекларировать эти средства. Тогда, покидая нашу страну, у него не возникнет проблем. В таких случаях мы вынуждены следовать букве закона, и прибегаем к возбуждению уголовных дел. Такие ситуации у нас уже были. - А с вывозом культурных ценностей проблем не было? - В моей практике таких случаев не было. Я не могу сказать, что люди не вывозят какие-то ценности, являющиеся в основном, семейными реликвиями. Но тут они изучают законодательство и серьезно, ответственно готовятся к этому. Дело в том, что для беспрепятственного вывоза необходимо получить разрешение министерства культуры и туризма.

Татьяна Михайлова

HOLIDAY Tema numãrului

Trecerea bunurilor peste frontiera vamală de către persoane fizice

Vitalie Goncear, consultant la Direcţia regimuri vamale a Direcţiei generale proceduri vamale Din timpuri străvechi oamenii făceau negoţ cu surplusul produselor, fabricate în procesul de producţie. La apariţia formaţiunilor statale negustorii, care practicau schimbul de produse sub formă de vînzare-cumpărare, adică făceau comerţ particular, au sesizat importanţa şi avantajul comercializării produselor în alte state, decît cele de reşedinţă, deseori foarte îndepărtate. De regulă, cu cît mai departe se afla cumpărătorul şi călătoria era mai periculoasă, cu atît profitul era mai mare. Din momentul, cînd circulaţia mărfurilor a devenit intensă şi profitabilă, a apărut şi necesitatea reglementării acestei activităţi economice de valorificare a mărfurilor în procesul de vînzare-cumpărare. Statele au prins a institui organe de percepţie (încasare) a impozitelor sau taxelor oficiale atît la trecerea bunurilor din teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat, cît şi în interior, de la comercianţii care aveau profit. Astfel au fost instituite funcţii vamale şi fiscale, care, din cîte se pare, de la bun început, erau îndeplinite de către aceleaşi persoane. Aceste lucruri se întîmplau cu mult înaintea erei noastre, totuşi, date despre vameşi găsim abia în Sfînta Scriptură, cu referire la evanghelistul Matei, fost vameş de profesie şi la Zaheu, „care era mai marele vameşilor din Ierihon”. Multe s-au întâmplat de atunci, multe denumiri au fost schimbate, multe ordine şi reguli modificate, neschimbate rămîn doar funcţiile, atribuite organelor vamale de către stat privind reglementarea traficului de mărfuri şi călători peste frontiera vamală. Tema comentariului curent o constituie anume călătorii, adică persoanele fizice. Cine sunt acestia? Dacă Legea Republicii Moldova cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republi-

cii Moldova de către persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002 defi neşte noţiunea de persoană fizică drept rezident sau nerezident care nu este subiect al activităţii de întreprinzător, din Legea R. Moldova nr. 1163 din 24.04.1997 (Codul fiscal) desprindem o puţin altă defi niţie a aceleiaşi noţiuni: a) cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin, apatrid; b) forma organizatorică cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de fermier), dacă prezentul cod nu prevede altfel. În mod normal, orice act normativ dă defi niţia care serveşte la maxim lămuririi şi înţelegerii scopurilor propuse şi rezultatelor scontate de legiuitor la aprobarea şi emiterea actului normativ concret.

În cazul de faţă defi niţia dată de Legea nr. 1569 e mai aproape de tema comentariului nostru, iar pentru a intra şi mai mult în esenţă, Vă recomand, pe lîngă cele enumerate mai sus, să studiaţi următoarele acte normative: • Legea Republicii Moldova nr.1149 din 20 iulie 2000 (Codul vamal) • Hotărîrea Guvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fizice nr.1185 din 30 septembrie 2003 • Ordinul Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice şi a unor formulare tipizate nr. 56-O din 21.02.2008

HOLIDAY Tema numãrului

• Ordinul Serviciului Vamal cu privire la stabilirea cantităţii produselor alimentare introduse de către persoanele fizice care pot fi calificate ca „produse alimentare de necesitate personală” nr. 456-O din 15.12.2008. Mai jos o să dau descrierea succintă a conţinutului acestor acte normative. Codul vamal al R. Moldova face referire la persoane fizice într-un şir de articole, de exemplu, articolul 19 prevede că toate persoanele beneficiază de drepturi egale pentru a introduce şi a scoate din Republica Moldova mărfuri şi mijloace de transport şi că nimeni nu poate fi lipsit de acest drept sau limitat în el. Articolul 116 conţine condiţiile trecerii peste frontiera vamală de către persoane fizice a mărfurilor care nu sunt destinate comerţului, specificînd că aceste mărfuri pot fi trecute peste frontiera vamală de către persoane fizice printr-o procedură simplificată, stabilită de Serviciul Vamal, iar destinaţia mărfurilor se stabileşte în funcţie de cantitatea şi valoarea lor, de temeiul în care persoana fizică trece aceste mărfuri peste frontiera vamală, dacă nu există motive pentru a se considera că aceste mărfuri nu sunt destinate uzului personal sau al membrilor ei de familie. În articolele 124 şi 175 se descriu termenele de plată a drepturilor de import şi drepturilor de export şi, respectiv, locul declarării. E important de reţinut, că persoanele fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de import sau de export în momentul trecerii bunurilor peste frontiera vamală, la organul vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat, cu excepţia drepturilor de import sau de export, care urmează a fi achitate

la vămuirea bagajului neînsoţit şi a mijloacelor de transport. Articolul 176 prevede că persoanele fizice care au bunuri nedestinate comercializării în bagajul de mînă şi în bagajul de însoţire depun, la trecerea frontierei vamale, declaraţie vamală odată cu prezentarea bunurilor. Iar articolul 1841 explică modul de declarare prin acţiune a mijloacelor de transport auto introduse pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice. Regulamentul cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fizice aprobat prin Hotărîea Guvernului nr.1185 din 30 septembrie 2003 stabileşte mecanismul de trecere a mărfurilor, obiectelor de uz personal şi a mijloacelor de transport peste frontiera de stat (frontiera vamală) a Moldovei de către persoanele fizice. Aici se regăsesc noţiuni despre actele prezentate de către persoanele fizice, prin care vor confi rma organelor vamale statutul lor de rezident; facilităţile privind cuantumul neimpozabil; bunurile calificate drept obiecte de uz personal; condiţiile, în care Serviciul Vamal autorizează introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a bunurilor, fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că acestea nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, în legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în Republica Moldova sau cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire; obligativitatea achitării drepturilor de import în cazul introducerii pe teritoriul republicii a bagajului neînsoţit şi despre bunurile interzise de a fi introduse de către persoanele fizice pe teritoriul ţării. Articolele 12-15 a Regulamentului

conţin explicaţii referitor la introducerea şi înmatricularea de stat a mijloacelor de transport auto. Prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 56-O din 21.02.2008 a fost aprobat Regulamentul privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice (anexa nr.1); Formularul tipizat DV-6 al declaraţiei vamale (anexa nr.2); Norme de completare a declaraţiei vamale DV6 (anexa nr.3); Formularul tipizat TV14 – chitanţier de percepere a obligaţiilor vamale de la persoane fizice (anexa nr.4); Norme de completare a formularului tipizat TV-14 (anexa nr.5); Formularul tipizat TV-28 - certificat pentru legiferarea valutei străine introduse în Republica Moldova (bancnote, monede), a documentelor de plată (cecuri, acreditive), metalelor preţioase (aur, argint, platină, alte metale), pietrelor scumpe (diamante, briliante, rubine, smaralde, safi r, perle), articolelor de bijuterie din metale preţioase şi din pietre scumpe (anexa nr.6); Formularul tipizat TV-20 – chitanţier pentru bunurile primite spre păstrare (anexa nr.7); Formularul tipizat TV-25 – adeverinţă pentru mijlocul de transport importat (anexa nr.8); Formularul tipizat TV-26 – autorizaţie pentru înregistrarea mijlocului de transport introdus temporar în Republica Moldova (anexa nr.9) şi Norme de completare a formularelor de strictă gestiune ale Serviciului Vamal (anexa nr.10). Ordinul Serviciului Vamal nr. 456O din 15.12.2008 stabileşte cantitatea produselor alimentare introduse de o singură dată în ţară, precum şi prin posturile interne de control, de către persoanele fizice, ce pot fi calificate ca „produse alimentare de necesitate personală” în sensul art.2 lit.g) al Legii R. Moldova nr.1569 „Cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice”. De menţionat că toate actele normative, pe care le-am trecut în revistă, se pot găsi şi pe pagina web oficială a Serviciului Vamal www.customs.gov.md. Fără îndoială, Legea nr.1569 este cel mai important act normativ, destinat în special stabilirii şi reglementării modului de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice a mărfurilor, obiectelor de uz personal şi a mijloacelor de transport auto. Conţinutul Legii este bine structurat pe articole, fiecare din ele fi ind „responsabil” de un anumit aspect al activităţii vamale a persoanelor fizice, cu ex-

HOLIDAY Tema numãrului

cepţia primelor două, care se referă la scopul legii, domeniul ei de aplicare şi, respectiv, la noţiunile principale utilizate şi semnificaţia lor în sensul Legii. Art. 3 este şi el unul general, de introducere în aspectul de trecere a bunurilor. Articolul 31, în schimb, descrie detaliat modalitatea şi cuantumurile de introducere şi scoatere a bancnotelor, monedelor şi cecurilor în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi a bancnotelor, monedelor şi cecurilor de călătorie în valută străină de către persoane fizice, drepturile şi obligaţiile acestora, cât şi condiţiile, impuse de organul vamal. Modul de declarare a bunurilor trecute de persoane fizice peste frontiera vamală, precum şi lista bunurilor, pe care acestea au dreptul să le declare verbal organului vamal sunt descrise în art. 4. În plus, art. 5 şi 6 vizează drepturile persoanelor fizice rezidente şi nerezidente la introducerea şi, respectiv, scoaterea bunurilor pe/de pe teritoriul R. Moldova, reglementări la care ne vom opri ulterior. Următorul articol stabileşte drepturile fizice nerezidente şi a celor rezidente de a introduce/scoate pe/de pe teritoriul Republicii Moldova a bunurilor în regim vamal de admitere temporară. Modalitatea de introducere şi scoatere a obiectelor şi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase este dezvăluită detaliat în art. 8 al Legii, iar art. 9 se referă la introducerea şi scoaterea valorilor culturale. Urmează cel mai vast şi, probabil, cel mai important articol, al zecelea, care se referă la introducerea şi scoaterea mijloacelor de transport auto. Şi, în fi nal, art. 11 facilitează înţelegerea particularităţilor determinării destinaţiei mărfurilor, deplasate de către persoana fizică peste frontiera vamală. Legea 1569 conţine şi o Anexă, în

care se regăseşte Lista mărfurilor a căror trecere de o singură dată pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice se efectuează fără achitarea drepturilor de import , spicuiri din care reproducem mai jos: Bere fabricată din malţ - 5 litri; Ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun – 200 buc.; Vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri alcoolizate; must din struguri, altul decât cel de la poziţia 2009; vermuturi; băuturi alcoolice tari, lichioruri şi alte băuturi spirtoase – 2 litri; Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte produse similare – 3 unităţi ; Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate şi croşetate – 3 unităţi ; Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croşetate – 3 unităţi ; Încălţăminte – 2 perechi; Maşini de prelucrare automată a datelor şi părţi ale acestora – 1 unitate ; Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporând un receptor de semnale videofonice – 1 unitate ; Aparate de emisie care încorporează un aparat de recepţie pentru radiofonia celulară (telefon mobil) – 2 unităţi; Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice - 1 unitate din grupă ; Ceasuri de toate tipurile – 3 unităţi; Ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi articole similare – 4 unităţi. De menţionat că mai sunt scutite de plăţi vamale, la introducerea pe teritoriul R. Moldova de către persoane fi zice, obiectele de uz personal, bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină; alte bunuri a căror va-

loare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie; bunurile, introduse pe teritoriul ţării sau primite prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau a bagajelor neînsoţite, cu condiţia că acestea nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, în legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în Republica Moldova sau cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire; bunurile, primite prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie şi bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de până la 5 unităţi (indiferent de valoarea lor), cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sunt omogene. Cititorii trebuie să cunoască şi faptul că persoanelor fizice li se interzice de a introduce pe teritoriul ţării (cu excepţia mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova de persoane fizice nerezidente, în regimul vamal de tranzit şi destinate activităţii comerciale sau de producţie ori alte categorii de mărfuri decât cele prevăzute în anexa la Legea 1569) următoarele bunuri: a) produse alimentare destinate activităţii comerciale sau de producţie; b) medicamente destinate activităţii comerciale sau de producţie; c) materie primă destinată producerii medicamentelor; d) bunurile prohibite de legislaţia în vigoare pentru a fi introduse pe teritoriul Moldovei. În legătură cu începerea sezonului estival cititorilor le-ar fi util să ştie că persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova: a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia declarării lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie; b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite) destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit; c) bijuterii din metale şi pietre preţioase

HOLIDAY Tema numãrului

în cantitate de până la 5 unităţi (indiferent de valoarea lor), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu sunt omogene; d) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi (cu excepţia celor indicate la lit.c) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit; e) obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de export, declarării în modul stabilit şi prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii şi Turismului, prin care se confirmă costul lor şi faptul că obiectele respective nu prezintă valoare culturală; f) obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), produse de agenţii economici autorizaţi şi destina-

te activităţii comerciale sau de producţie, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit. Persoanelor fi zice li se interzice de a scoate din Republica Moldova: a) utilaj, mijloace de transport folosite în producţie, cu excepţia utilajului şi mijloacelor de transport destinate aplicării în viaţa cotidiană; b) valori culturale. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor art.4, 6, 7 şi 8 ale Legii nr. 1569 şi prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală. Persoanele fi zice au dreptul: a) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, ne-

limitat fără a prezenta organelor vamale documente confi rmative (actele vamale ce confi rmă introducerea valutei respective pe teritoriul Republicii Moldova şi/ sau permisiunea de a scoate valută străină de pe teritoriul Republicii Moldova, eliberată, în conformitate cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, de o bancă autorizată sau de Banca Naţională a Moldovei) cu declararea opţională verbală (până la 10.000 euro) şi cu declararea obligatorie în scris (de la 10.000 euro). b) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă la 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană fără a prezenta organelor vamale documentele confirmative menţionate la lit.a) cu declararea lor opţională verbală; şi în sumă de pînă la 50000 euro (sau echivalentul lor) de persoană cu condiţia prezentării organelor vamale a documentelor confirmative şi cu declararea obligatorie în scris.

HOLIDAY Тема номера

Правила ввоза/вывоза товаров в соседние страны

Наталья Каленик, Заместитель начальника Аппарата Генерального директора Таможенной службы Наступила пора отпусков, и многие граждане устремились за рубеж - на отдых. Пересечение границы иностранных государств предполагает предварительное ознакомление с таможенными правилами ввоза и вывоза товаров, валюты и иных ценностей. Подобную информацию можно получить из различных источников – официальные страницы таможенных служб в сети Интернет, публикации, информационные брошюры и т.д. Любые неясные вопросы можно прояснить и непосредственно на линии таможенного контроля. На наиболее часто задаваемые вопросы, связанные с перемещением товаров через границы соседних с Молдовой государств, а также общие рекомендации путешественникам, мы постараемся изложить в этой статье. Общие рекомендации для лиц, выезжающих за рубеж: как правило, порядок перемещения товаров через границу гражданами для личного пользования общий, независимо от вида транспорта - летите ли вы самолетом или поедете на поезде или автомобиле. ПРОДУКТЫ И ПРЕДМЕТЫ С ПОВЫШЕННОЙ СТЕПЕНЬЮ РИСКА. Проверьте свой багаж на предмет наличия в нем вещей, для которых законодательством определен специальный разрешительный порядок ввоза/вывоза или имеются ограничения и запреты. К категории товаров, для которых в большинстве стран применяются такие меры или даже запреты, относятся: оружие, культурно-исторические ценности, изделия из драгоценных металлов и камней, животные, лекарства, продукты питания. Также у таможенных органов могут возникнуть вопросы по лекарствам, содержащим наркотические вещества: для таких препаратов потребуется соответствующее заключение врача, или рецепты.

Многие страны, в которых действует международная конвенция СИТЕС, запрещают перемещение через границу изделий, произведенных из животных редких и исчезающих видов дикой природы. КОЛИЧЕСТВЕННЫЕ ОГРАНИЧЕНИЯ Как правило, количество и общая стоимость товаров, ввозимых одним лицом, не должны вызывать сомнения по поводу их предназначения для личных целей. То есть товар не должен быть предназначен для коммерческой деятельности. В противном случае, ввоз товара либо запрещается, либо облагается таможенными пошлинами и налогами, предусмотренными законодательством соответствующего государства. Следует знать, что владелец товара самостоятельно заявляет таможенную стоимость товара при заполнении декларации. Для того чтобы избежать споров по стоимости товаров, необходимо иметь в наличии соответствующие документы (кассовый чек или выписка товарного чека, счета, договоры, квитанции). Если вы не можете документально подтвердить стоимость вещи, таможенный орган вправе определить ее сам. При этом используются ценовые каталоги, учитываются качество, страна-производитель, дата изготовления товара и др. факторы. ПРОЦЕДУРА ДЕКЛАРИРОВАНИЯ: «КРАСНЫЙ» ИЛИ «ЗЕЛЕНЫЙ» КОРИДОР? Законодательство некоторых стран предусматривает случаи, при которых товар подлежит обязательному декларированию (путем заполнения таможенной декларации, установленной формы). Однако пассажир вправе внести в декларацию любой товар, что позволит при возвращении легко доказать, что он не был приобретен во время поездки, а

значит, при его ввозе не требуется уплата пошлин и налогов. Приведение же в декларации недостоверных сведений, а также прохождение через места упрощенного таможенного декларирования при наличии у гражданина товаров, подлежащих обязательному декларированию, влекут за собой ответственность в соответствии с действующим таможенным законодательством. На таможенных границах существуют так называемые «зеленые» и «красные» коридоры. По «зеленому» вы можете проследовать, если в вашем багаже нет товаров, которые надо обязательно декларировать. Если есть, то тогда необходимо выбрать «красный». Однако, ни тот ни другой коридоры еще не означают, что таможенники не могут остановить вас для личного досмотра, если у них появились основания полагать, что вы везете запрещенные или подозрительные товары. ПРАВИЛА ВВОЗА ТОВАРОВ НА ТЕРРИТОРИЮ УКРАИНЫ Нерезиденты имеют право без письменного декларирования, но, устно уведомив об этом таможенника, ввезти на территорию Украины валюту или чеки в сумме до 1000 долларов США или эквивалент этой суммы в другой иностранной валюте по официальному курсу гривны. Необходимо заполнить таможенную декларацию в том случае, если сумма ввозимой валюты от 3000 до 10 000 долларов США или же их эквивалент. В собственных чемоданах и сумках беспошлинно можно ввезти товары, суммарная таможенная стоимость которых не превышает 200 евро, а общий вес - 50 кг. Такие товары (конечно, если среди них нет запрещенных к ввозу предметов) можно не декларировать письменно, а лишь устно сообщить о них таможеннику.

HOLIDAY Tema numãrului

С собой можно везти личные вещи - предметы первой необходимости, личные украшения, в том числе из драгоценных металлов и камней. Тут, однако, надо иметь в виду, что таможенный инспектор имеет полное право усомниться: идет ли речь действительно о личных украшениях, или под их видом кто-либо пытается провезти в Украину дорогостоящие вещи для коммерческой продажи. Также разрешается беспошлинный ввоз до 1 литра водочных изделий, до 2 литров вина, 5 литров пива, 200 сигарет или 50 сигар (либо же набор табачных изделий общим весом не более 250 граммов). Допускается провоз через границу продуктов питания для собственного потребления (их стоимость не должна превышать 50 евро, каждый продукт должен быть не более 2 кг, либо в количестве не более одной упаковки). Беспошлинно перемещаются и те товары, которые временно ввозятся в Украину с обязательством их обратного вывоза, а также все товары, перемещаемые транзитом. Провоз багажа, суммарная таможенная стоимость которого превышает 1000 евро, а общий вес зашкаливает за 100 кг, происходит только при условии оформления грузовой таможенной декларации.

REGULI DE INTRODUCERE A BUNURILOR ÎN ROMÂNIA La intrarea în România persoanele sînt obligate să prezinte organelor vamale bunurile aflate asupra acestora sau în bagajele personale. Declararea bunurilor se poate face: verbal sau în scris, solicitînd de la colaboratorii vamali formulare de declarare. Persoanele sînt obligate să declare scris în toate cazurile: • arme şi muniţii, materiale explozive, radioactive, nucleare, precum şi produse strategice prevăzute în legi speciale; • droguri sau substanţe psihotrope şi precursorii acestora, materiale biologice cu potenţial de contaminare în masă, medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, substanţe chimice esenţiale, precum şi produse şi substanţe toxice; • instrumentele de plată sub formă de numerar aflate asupra dumneavoastră, care sînt egale sau depăşesc echivalentul a 10.000 euro/persoană. Nedeclararea sau declararea eronată poate fi sancţionată contravenţional sau penal, după caz, bunurile nedeclarate fiind reţinute în vederea confiscării. Totodată, bunurile care nu sînt taxate pot fi declarate prin trecerea prin culoarul verde

sau „nimic de declarat” la birourile vamale în care funcţionează sistemul cu două culoare de control sau prin trecerea printr-un birou vamal care nu foloseşte sistemul cu două culoare fără a face o declaraţie vamală voluntară.

BUNURI SCUTITE DE TAXE VAMALE La categoria bunurilor scutite de taxe vamale se atribuei bunurile conţinute în bagajele personale ale călătorilor cu condiţia că importul este de natură ocazională şi bunurile sînt exclusiv de uz personal al călătorilor sau familiilor acestora sau destinate pentru cadouri. Natura şi cantitatea acestor bunuri nu trebuie să indice că sînt importate în vederea comercializării. Se permite importul cu scutire de taxe vamale, TVA şi accize următoarele bunuri: a) obiecte de uz personal necesare în mod rezonabil pentru călătorie (îmbrăcăminte şi încăltăminte, articole de toaletă, bijuterii personale, aparate fotografice si aparate de luat vederi, însotite de o cantitate rezonabilă de pelicule şi de accesorii camere video, aparate portative de inregistrare video, instrumente muzicale portabile, aparate receptoare de radio portative, aparate receptoare de televiziune portative, calculatoare personale portative); b) mărfuri pentru scopuri sportive (schiuri şi beţe, patine, sănii, îmbrăcăminte, încăltăminte şi mănuşi de sport, mingi de orice fel, rachete, crose, plase, bastoane şi altele); c) produse din tutun: - 40 de ţigarete; -100 de cigarillos (trabucuri cu o greutate maximă de 3 grame fiecare); - 50 de trabucuri; - 250 grame de tutun de fumat. Scutirea poate fi aplicată fie pentru una din categoriile de produse din tutun menţionate la lit. c), fie pentru o combinaţie a acestora cu condiţia ca totalul procentelor utilizate din cantităţile individuale permise să nu depăşescă 100%. d) băuturi alcoolice: - un total de 1 litru de alcool şi băuturi alcoolice cu o concentraţie alcoolică distilate şi băuturi spirtoase, cu o tărie alcoolică de peste 22% volum sau alcool etilic nedenaturat de 80% volum şi peste; - un total de 2 litri de alcool şi băuturi alcoolice cu o concentraţie alcoolică mai mică de 22% în volum. Scutirea poate fi aplicată fie pentru una din categoriile de tipuri de alcool şi băuturi alcoolice menţionate la lit. d), fie pentru o combinaţie a acestora cu condiţia ca totalul procentelor utilizate din cantităţile indivi-

duale permise să nu depăşescă 100%. - 4 litri de vinuri liniştite şi 16 litri de bere; e) bunuri diverse, altele decît cele de la lit. a) - d), în limita unei valori globale de 430 EURO pentru fiecare călător în cazul transporturilor pe cale aeriană şi maritimă şi 300 EURO în cazul celorlalte mijloace de transport. f) carburantul conţinut în rezervorul standard al mijlocului de transport cu motor şi o cantitate de carburant de pînă la 10 litri conţinută într-un rezervor portabil. Călătorilor sub 17 ani nu li se acordă nici o scutire pentru produse din tutun, alcool şi băuturi alcoolice. Importul în mod repetat, într-o anumită perioadă de timp, cu scutire de la plata taxelor vamale, a bunurilor din categoria celor prevăzute la lit. a)-g), se consideră ca fiind import în scop comercial şi atrage plata taxelor vamale precum şi îndeplinirea formalităţilor legale pentru importul bunurilor în scop comercial. Este interzis importul de bunuri cu plata taxelor vamale, în vederea comercializării. În afara bunurilor prevăzute mai sus, călătorii pot importa bunuri aflate în bagajele personale cu plata taxelor vamale, conform tarifului vamal al UE (TARIC) a taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor, după caz. Valoarea în vamă la care se aplică taxele vamale este preţul efectiv plătit pentru achiziţionarea bunurilor, care rezultă din preţurile înscrise în facturi sau alte documente fiscale echivalente. Preţul efectiv plătit nu se ia în considerare în situaţiile în care autoritatea vamală are suspiciuni cu privire la subevaluarea bunurilor, devalorizarea monedei de tranzacţie sau perioada care s-a scurs de la achiziţie şi până la vămuirea bunurilor. În cazul bunurilor aflate în bagajele personale ale călătorilor, care nu au caracter comercial şi a căror valoare globală pe călător nu depăşeşte 700 EUR, se aplică taxa vamală de 2,5%. INTRODUCEREA ŞI SCOATEREA DIN ROMÂNIA A VALUTEI Conform Regulamentul (CE) nr. 1889/ 2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau ieşirea din Comunitate persoanele fizice pot introduce sau scoate în/din Comunitatea Europeană valută şi monedă naţională (leu) sub formă de numerar, fiind obligate să declare, în scris, autorităţii vamale române instrumentele de plată sub formă de numerar aflate asupra lor, care sunt egale sau depăşesc echivalentul a 10.000 euro/persoană.

Reguli

Documentele şi informaţiile necesare pentru stabilirea valorii în vamă

Marina Lungu, inspector principal la Secţia supravegherea valorii în vamă

Documentele sînt mijloace de probă, a căror formă de prezentare poate varia. Principala lor funcţie este de a reflecta viaţa comercială a mărfurilor, înregistrînd detaliile tranzacţiilor în care sunt implicate. Aşadar, autorităţile vamale sunt dispuse să accepte orice document, indiferent de forma sa de prezentare, în măsura în care: (a) autenticitatea documentului nu este pusă la îndoială şi (b) informaţiile cuprinse în document sunt suficiente pentru justificarea elementelor declarate sau a informaţiilor solicitate. Un exemplu de document care prezintă diferenţe de formă este cel al unui document în care cumpărătorul indică mărfurile pe care le-a primit şi preţul aferent. Cumpărătorul şi vînzătorul stabilesc în prealabil, prin contract, că astfel de documente sunt acceptabile în acest scop. Informaţiile cuprinse în document sunt aceleaşi ca şi cele care se regăsesc, de obicei, pe o factură. Autorităţile vamale pot accepta documentul pentru a stabili valoarea în vamă a mărfurilor importate de la caz la caz şi luînd în considerare: (a) posibilităţile de verificare a informaţiilor din document, (b) fiabilitatea cumpărătorului şi (c) detaliile disponibile în contractul de vînzare. Prezentarea unui document poate varia, de asemenea, în funcţie de mijloacele utilizate pentru transmiterea sa. Şi în aceste cazuri, autorităţile vamale pot accepta orice astfel de documente sau alte forme de mijloace de probă în condiţiile prevăzute mai sus. Documentele furnizate de declarant trebuie păstrate de autorităţile vamale în conformitate cu dispoziţiile în vigoare. Toate informaţiile care, prin natura lor,

sunt confidenţiale sau care sunt furnizate pe bază de confidenţialitate nu sunt dezvăluite de autorităţi decît în conformitate cu normele legale în vigoare. Declaraţia de valoare în vamă constituie un document în care declarantul oferă informaţiile necesare pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor importate. Pentru anunţarea valorii în vamă a mărfurilor introduse se utilizează tipizatele declaraţiei valorii în vamă DVV-1 şi DVV-2, specificate în anexa la Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14.05.2002. Ca şi alte declaraţii prezentate autorităţilor vamale, se poate ca informaţiile cuprinse într-o declaraţie de valoare în vamă să necesite dovezi. Declaraţia de valoare în vamă este în general însoţită de anumite documente pentru susţinerea celor declarate (pct.13 a Hotărârii Guvernului nr. 600 din 14.05.2002). Totuşi, în cazul în care informaţiile necesare, sub formă de documente sau sub altă formă, pentru justificarea datelor dintr-o decla-

raţie de valoare în vamă sunt insuficiente, autorităţile vamale au dreptul să solicite declarantului să prezinte mai multe date sau informaţii (pct.14 a Hotărârii Guvernului nr. 600 din 14.05.2002). Dreptul general al autorităţilor vamale de a solicita documente sau informaţii în sprijinul unei declaraţii de valoare în vamă este stabilit la articolul 7 al Legii cu privire la tariful vamal cu nr. 1380XIII din 20.11.1997 (în continuare Lege). Dispoziţiile de aplicare menţionează, de asemenea, obligaţiile asumate de persoana care face declaraţia de valoare în vamă. Prin urmare, depunerea unei declaraţii de valoare în vamă este echivalentă cu asumarea răspunderii de către declarant, în special în ceea ce priveşte autenticitatea documentelor furnizate. Documente sau informaţii pe care autorităţile vamale le pot solicita pentru stabilirea valorii în vamă Articolul 7 al Legii a stabilit inter alia că, în vederea stabilirii valorii în vamă, autorităţilor vamale trebuie să le fie furnizate toate informaţiile şi documentele necesare. Această dispoziţie nu precizează ce documente sau informaţii trebuie fur-

Reguli

nizate pentru justificarea diferitelor date declarate. În alte articole ale dispoziţiilor de punere în aplicare (Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14.05.2002) se face referire la documente specifice, care pot confirma un element de evaluare declarat, de exemplu: - un exemplar al facturii, - documentul de transport şi lista coletelor sau un document echivalent. Cu toate acestea, autorităţile vamale pot considera că documentele menţionate anterior sunt insuficiente pentru a verifica corectitudinea sau exactitatea fiecărui element al unei declaraţii de valoare în vamă. Următoarele exemple, care nu sunt exhaustive, indică unele dintre documentele care pot fi solicitate de autorităţile vamale, în funcţie de circumstanţele tranzacţiei şi/sau în cazul în care au îndoieli în ceea ce priveşte unele sau toate elementele declarate. (a) Factura comercială pentru mărfuri, dacă există (căsuţa 4 din DV 1) În conformitate cu dispoziţiile de aplicare, declarantul va furniza autorităţilor vamale un exemplar al facturii în baza căreia se declară valoarea în vamă a mărfurilor importate. Este evident că o factură poate fi prezentată numai în cazul în care mărfurile care sunt evaluate au fost vîndute. Cu toate acestea, există şi cazuri în care mărfurile au fost vîndute fără nici o factură. În aceste cazuri, importatorul trebuie să prezinte documente care pot fi considerate echivalente unei facturi. O factură poate fi utilizată/solicitată nu doar pentru stabilirea preţului menţionat la articolul 11 al Legii cu privire la tariful vamal cu nr. 1380-XIII din 20.11.1997, ci şi pentru stabilirea altor elemente, cum ar fi: - preţul mărfurilor revîndute în ţară, în scopul punerii în aplicare a metodei deductive prevăzute la articolul 15 al Legii; - costul produselor şi serviciilor (căsuţa 14 din DV 1)

(b) Un contract de vînzare (căsuţa 5 din DV 1) poate fi utilizat/solicitat pentru justificarea anumitor aspecte diferite din factură, cum ar fi: - orice eventuală restricţie, condiţie sau prestaţie (căsuţa 8 din DV 1); - orice posibil acord între vânzător şi cumpărător care afectează valoarea în vamă a mărfurilor [căsuţa 9 litera (b) şi 16 din DV 1]; - cheltuielile menţionate în căsuţa 20 din DV 1 (activităţi efectuate după import); - moneda în care este stabilit preţul; - contracte şi alte documente privind drepturile de reproducere a mărfurilor importate. (c) Pentru a stabili dacă o plată a redevenţelor [căsuţa 9 litera (a) din DV 1] ar trebui sau nu inclusă în valoarea în vamă şi, dacă da, în ce măsură (căsuţa 15 din DV 1), este necesară prezentarea: - contractului de redevenţă/ licenţă, documente sau informaţii referitoare la redevenţe sau drepturi de licenţă, care să cuprindă elementele de identificare a vînzătorului mărfurilor şi a deţinătorului licenţei şi elementele de identificare a legăturii existente între vînzător, cumpărător şi deţinătorul licenţei, suma totală a redevenţelor şi drepturilor de licenţă care trebuie plătite; - orice alte documente sau informaţii relevante, în funcţie de circumstanţele tranzacţiei. (d) Pentru adăugarea unor comisioane sau cheltuieli de intermediere [căsuţa 13 literele (a) şi (b) din DV 1] sau pentru excluderea unui comision la cumpărare, se poate solicita prezentarea: - un contract de agenţie încheiat cu vînzătorul mărfurilor sau orice document sau informaţii care au stat la baza încheierii tranzacţiei, care să reflecte modul de determinare a comisionului sau a cheltuielilor de brokeraj, precum şi angajamentele de cheltuieli privind comisioanele şi cheltuieli-

le de brokeraj referitoare la tranzacţia în cauză; - orice alte documente sau informaţii relevante, în funcţie de circumstanţele tranzacţiei. (e) Documente de transport şi asigurare pentru a stabili, inter alia: - condiţiile de livrare (căsuţa 3 din DV 1); - cheltuielile de livrare către punctul de introducere (căsuţa 17 din DV 1) şi - cheltuielile de transport după sosirea la punctul de introducere (căsuţa 19 din DV 1). (f) Documente contabile, în special cele ale importatorului sau cumpărătorului, din motive precum transferul de fonduri către exportator sau vânzător sau pentru a obţine informaţii privind comisioanele, profitul sau cheltuielile generale prin aplicarea metodei costului unitar şi a valorii calculate. (g) Liste de tarife pentru transportul de marfă pentru a confirma, în anumite cazuri, cheltuielile de transport menţionate în următoarele dispoziţii: - articolul 11 alineatul (1) litera (a) a Legii; - articolul 15 alineatul (1) litera (b). (h) Alte documente, de exemplu - privind proprietatea societăţilor comerciale implicate în tranzacţie, pentru a stabili o posibilă relaţie dintre vânzător şi cumpărător (articolul 11 alineatul (4) litera (b)); - factura şi contractul de vânzare sau de transfer al taxelor de cotă; - factura pentru plăţile efectuate pentru certificate de autenticitate; - contracte de publicitate, marketing şi alte activităţi efectuate după import; - documente financiare, de exemplu, pentru a stabili valoarea dobânzilor; - contracte, acorduri de licenţă sau alte documente privind drepturile de autor. Persoane responsabile de prezentarea documentelor şi furnizarea informaţiilor Articolul 7 alineatul (2) al Legii prevede că „în cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă a mărfii anunţată, declarantul, la cererea autorităţii vamale, este obligat să prezinte datele respective. (…)”. Persoana care face o declaraţie de valoare în vamă trebuie să deţină toate elementele relevante. În ceea ce priveşte elementele relevante, declarantul are responsabilitatea: (a) de a furniza sau de a dispune furnizarea oricăror informaţii pentru aplicarea metodelor de evaluare; (b) de a furniza orice informaţii sau documente suplimentare; (c) de a furniza unul sau două exemplare ale facturii.

Reguli

Aspecte legale vizînd importul unor categorii de mărfuri inadvertenţe şi lacune Lilia Barbăscumpă, consultant juridic, magistru în drept Considerînd necesitatea imperioasă a prezenţei unui mecanism viabil de control la etapa importului, în scopul neadmiterii introducerii în ţară a produselor şi mărfurilor ce nu corespund cerinţelor privind calitatea, marcarea şi desfacerea acestora, precum şi urmînd scopul protecţiei consumatorului şi a producătorului autohton, cadrul normativ instituie anumite criterii şi condiţii ce necesită a fi respectate cu rigurozitate la momentul importului mărfurilor. În cele ce urmează vom expune cerinţele normative vis-a-vis de importul unor categorii de mărfuri. I. IMPORTUL AJUTOARELOR UMANITARE 1. Modul de introducere a ajutoarelor umanitare în ţară este reglementat de Legea nr.1491-XV din 28.11.2002 privind ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova, Codul fiscal, Codul vamal, precum şi alte acte normative. Conform art.103 alin.(5) al Codului fiscal pentru importul şi/sau livrările de mărfuri, servicii definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern, T.V.A. nu se aplică. Art.124 alin.(2) al aceluiaşi Cod dispune, că accizele nu se achită la importul mărfurilor definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern. Astfel, legiuitorul a acordat respectivele înlesniri fiscale vizînd importul mărfurilor definite drept ajutoare umanitare, însă prevederile referitor la procedura vamală de import a acestor mărfuri se caracterizează prin alte aspecte. Capitolul V al Legii privind ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova statuează asupra actelor ce necesită a fi deţinute întru introducerea în ţară a ajutoarelor umanitare. Astfel, conform

art.19 al Legii citate, introducerea în ţară a ajutoarelor umanitare se efectuează în baza avizului Agenţiei Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare, care stabileşte statutul bunurilor ce se introduc. Bunurile care constituie ajutoare umanitare se supun expertizei sanitare, fitosanitare, veterinare, ecologice, radiologice respective de către organele abilitate prin lege. Conform art.20 al aceleiaşi Legi, ajutoarele umanitare constituite din produse alimentare se introduc în ţară în baza avizelor Centrului Naţional de Medicină Preventivă şi Certificare, iar a produselor de origine animală - în baza avizelor menţionate şi a avizelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Ajutoarele umanitare constituite din produse alimentare se introduc în ţară dacă sunt însoţite de documente ce conţin date despre calitatea şi inofensivitatea mărfurilor, de certificatul de origine (pentru produsele de origine animală - de certificatul veterinar), de bon de livrare. Introducerea în ţară a medicamentelor, consumabilelor şi echipamentelor medicale se permite în baza autorizaţiei Ministerului Sănătăţii, în conformitate cu Regulamentul privind modalitatea utilizării medicamentelor şi materialelor medicale pentru asigurarea păturilor defavorizate ale populaţiei, coordonat cu Agenţia şi aprobat de Ministerul Sănătăţii. Introducerea în ţară a medicamentelor, consumabilelor fără certificate pentru fiecare serie şi cu termenul de valabilitate mai mic de 12 luni se interzice. Introducerea în ţară a cîrjelor, bastoanelor, cărucioarelor pentru invalizi, a

materialelor pentru confecţionarea articolelor protetico- ortopedice, a protezelor pentru utilizarea în ortopedie, neurochirurgie, oftalmologie, otorinolaringologie, cardiochirurgie, care constituie ajutoare umanitare, cu excepţia articolelor destinate Centrului de medicină socială al Societăţii de Cruce Roşie din Moldova, se permite cu autorizaţia Ministerului Sănătăţii. În aceste condiţii, organul vamal este obligat, la momentul introducerii în ţară a fiecărei dintre categoriile de mărfuri menţionate supra calificate ca ajutoare umanitare, să solicite importatorului prezenţa actelor enunţate. Un alt aspect ce necesită a fi menţionat, rezidă în faptul, că în corespundere cu prevederile art.26 al Legii nr.186XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, la importul produselor din domeniul reglementat, organelor vamale, în mod obligatoriu, se prezintă declaraţia de conformitate sau certificatul de conformitate eliberat în modul stabilit. O astfel de cerinţă este obligatorie începînd cu data intrării în vigoare a Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 (11 ianuarie 2004), organele vamale avînd obligaţia de la acel moment, de a implementa cu rigurozitate cerinţele privind prezenţa declaraţiei sau a certificatului de conformitate, asigurînd vămuirea mărfurilor exclusiv cu condiţia prezenţei actelor enunţate la momentul importului. Remarcăm că domeniul de reglementare a Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 include toate produsele plasate pe piaţă şi/sau utilizate în Republica Moldova (a se vedea art.1 alin.(1) al acesteia), în lipsa diferenţierii dintre scopul operaţiunii de import (comercial sau necomercial).

Reguli

Legea enunţată nu prevede o excepţie de la obligaţia citată, ce ar putea fi invocată în procesul de import a ajutoarelor umanitare, decît în măsura în care aceste mărfuri constituie grupe de produse din categoria mărfurilor strategice, precum şi produse din domenii reglementate prin legi speciale, cărora, din motive întemeiate, nu le sînt aplicabile prevederile stabilite prin legea vizată (art.1 alin.(2). Prin urmare, importul mărfurilor-ajutoare umanitare, la fel cade sub incidenţa acestei legi. Conform art.1 al Legii nr.1491-XV din 28.11.2002 privind ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova, aceasta reglementează raporturile juridice privind introducerea, recepţionarea, păstrarea, distribuirea şi evidenţa ajutoarelor umanitare acordate Republicii Moldova din străinătate. În virtutea art.23 al Legii citate supra la introducerea ajutoarelor umanitare în ţară, organele vamale efectuează controlul acestora în conformitate cu legea. De asemenea, în cadrul Legii vizate, o prevedere expresă vizînd importul ajutoarelor umanitare în lipsa actelor ce confirmă evaluarea conformităţii, nu este reflectată.

În aceste condiţii, la importul ajutoarelor umanitare este strict necesară şi prezentarea, declaraţiei de conformitate sau certificatului de conformitate eliberat în modul stabilit. 2. Întru instituirea unui mecanism practic de implementare a prevederilor Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, de către Ministerul Economiei şi Comerţului a fost aprobat Ordinul nr.36 din 12 martie 2009 cu privire la unele măsuri de protecţie a consumatorilor (Monitorul Oficial 2009, nr.55-56, art.219), prin intermediul căruia a fost reiterată imperativitatea respectării prevederilor normative în vigoare. Mai mult decît atît, urmărind scopul anterior-enunţat, Serviciul Vamal a aprobat Ordinul nr.84-o din 14 martie 2009 ”Cu privire la asigurarea executării legislaţiei referitoare la protecţia consumatorilor” potrivit căruia birourile vamale vor asigura executarea cu stricteţe a prevederilor art. 26 al Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003, în special nu vor permite importul mărfurilor în lipsa declaraţiei de conformitate sau a certificatului de conformitate, eliberate de către organele abilitate ale Republicii Moldova.

3. Un alt aspect care necesită a fi menţionat, în acelaşi context, vizează obligativitatea executării riguroase, a normelor alin. (2) al art. 20 al Legii cu privire la protecţia consumatorilor, care interzice importul şi plasarea pe piaţă a produselor, prestarea serviciilor în lipsa informaţiei complete, veridice şi corecte în limba moldovenească sau în limbile moldovenească şi rusă. Concomitent, în conformitate cu art.2 al Legii citate, plasarea pe piaţă semnifică acţiunea de a face disponibile produsele pe piaţa Republicii Moldova, inclusiv păstrarea lor în scopul distribuirii, oferirii prin vînzare sau prin oricare altă formă de transmitere contra plată ori cu titlu gratuit. Astfel, la importul ajutoarelor umanitare, urmează a se respecta şi prevederile Legii cu privire la protecţia consumatorilor. 4. În ceea ce vizează prezenţa certificatelor de origine la importul ajutoarelor umanitare, remarcăm că organele vamale solicită prezentarea acestora, doar în cazurile prevăzute de lege. Astfel, conform art.20 alin.(2) al Legii nr. 1491XV din 28.11.2002 “ajutoarele umanitare constituite din produse alimentare se introduc în ţară dacă sunt însoţite de (…) certificatul de origine (pentru pro-

Reguli dusele de origine animală - de certificatul veterinar), de bon de livrare”. 5. În altă ordine de idei remarcăm, că deşi legiuitorul a exonerat importul ajutoarelor umanitare, calificate ca atare, de la plata taxelor fiscale, acest lucru nu este valabil pentru încasarea taxelor ecologice. În acest sens menţionăm, că actualmente Legea nr.1540XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, prevede la art.11 alin.(1) obligaţia achitării plăţii nominalizate pentru mărfurile plasate în regim vamal de import care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului. Mijloacele acumulate se varsă la contul Fondului Ecologic Naţional, însă responsabilitatea pentru încasarea şi transferul acestor mijloace o poartă Serviciul Vamal. Careva exonerări de la obligaţia acestor plăţi, inclusiv pentru mărfurile importate în calitate de ajutor umanitar, nu sunt prevăzute. Adiţional, cu titlu de informare, comunicăm că o astfel de exceptare este prevăzută în proiectul legii de amendare a Legii nr.1540-XIII din 25 februarie 1998, aprobat de către Guvern, remis spre adoptare conform procedurii stabilite. În contextul celor menţionate, organele vamale, întru executarea cerinţelor actelor normative citate, asigură cu stricteţe implementarea prevederilor acestora, inclusiv în ceea ce vizează importul ajutoarelor umanitare. II. IMPORTUL DEŞEURILOR 1. Aspectul legal al problemei importului deşeurilor este reflectat în următoarele acte normative: Legea nr.1347 din 9.10.1997 privind deşeurile de producţie şi menajere şi Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător. Potrivit art.1 al Legii nr.1347 din 9.10.1997 privind deşeurile de producţie şi menajere, noţiunea de „deşeu” se defineşte ca - substanţe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activităţi economice, menajere şi de consum, care şi-au pierdut, integral sau parţial, valoarea iniţială de întrebuinţare, dintre care unele sunt reutilizabile după prelucrare. În temeiul art.20 al Legii vizate - se interzice: a) introducerea în ţară de deşeuri şi reziduuri de orice natură, în stare brută, cu excepţia maculaturii prelucrate şi a cioburilor din sticlă, prevăzute în anexa nr.3 destinate utilizării în calitate de

materie primă secundară la întreprinderile autohtone existente, în scopul prelucrării, acumulării temporare, depozitării, înhumării sau distrugerii prin orice metode. b) importul ambalajelor de unică folosinţă, cu sau fără conţinut, prevăzute în anexa nr.2, pentru care nu există metode inofensive de reciclare sau de distrugere. În cadrul Anexei nr.2 la Legea menţionată, sunt incluse respectivele ambalaje, prevăzute după poziţiile tarifare, cu remarca făcută de legiuitor: interdicţia se referă numai la mărfurile de la poziţiile tarifare indicate. Astfel, Legea prevede la Anexe nr.2 Lista mărfurilor prohibite de a fi introduse, iar la Anexa nr.3- lista mărfurilor pasibile de import (cioburi de sticlă şi maculatură). 2. La fel, art.73 al Legii nr.1515-XII din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător dispune că este interzisă introducerea în republică a deşeurilor, a reziduurilor de orice natură în stare brută sau prelucrată, cu excepţia maculaturii prelucrate şi a cioburilor din sticlă, prevăzute în anexa nr.3 la Legea nr.1347-XIII din 9 octombrie 1997 privind deşeurile de producţie şi menajere, destinate utilizării în calitate de materie primă secundară la întreprinderile autohtone existente, în vederea prelucrării, stocării temporare, depozitării, împrăştierii pe sol sau în apă, distrugerii prin orice mijloace. Mai mult, acest articol investeşte autorităţile vamale cu sarcina controlului şi responsabilităţii asupra aplicării prevederilor prezentului articol, privind importarea şi transportarea deşeurilor şi reziduurilor de orice fel prin teritoriul republicii.

În ceea ce vizează importul pesticidelor şi a altor substanţe toxice, remarcăm că acesta are loc în condiţiile autorizaţiei pentru import, eliberată de către Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale (art.16 lit.c) al Legii nr.1515-XII din 16.06.1993). În corespundere cu art.77 al Legii citate Republica Moldova nu va admite pe teritoriul ei importul şi tranzitul armelor atomice, al combustibilului nuclear prelucrat, al deşeurilor nucleare de orice fel. Excepţie fac materialele nucleare care sunt transportate între Federaţia Rusă şi Republica Bulgaria prin teritoriul Republicii Moldova şi teritoriul Ucrainei. Importul şi exportul, surselor radioactive sunt admise numai în baza unei autorizaţii comune a autorităţilor centrale pentru mediu şi pentru sănătate (art.78 al Legii). Din considerentul, că noţiunea „deşeu” este mult prea largă la moment, iar Legea nr.1347 din 9.10.1997 nu prevede o anumită listă de mărfuri care sunt calificate ca deşeuri, lăsînd interpretarea la discreţia părţilor, considerăm că amendarea cadrului legal este imperioasă la acest capitol, întru evitarea cazurilor de import al bunurilor uzate, calificate drept deşeuri. 3. Cu titlu de informare menţionăm că de către Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a fost elaborat proiectul Legii privind deşeurile, care transpune Directiva Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 nr.12. În cadrul art.50 al proiectului respectiv, se prevede că importul în Republica Moldova de deşeuri şi reziduuri de orice natură, în stare brută, este interzis cu excepţia maculaturii prelucrate, prevăzute în Anexa VI, destinate utilizării în calitate de materie primă secundară la între-

Reguli

prinderile autohtone existente, în scopul prelucrării, acumulării temporare, depozitării, înhumării sau distrugerii prin orice metode prevăzute în Anexa VII la această lege. Important este faptul, că noul proiect în cadrul Anexei nr.1 include categoriile de deşeuri - inclusiv piese inutilizabile (de exemplu, baterii rebutate, catalizatori epuizaţi etc.) III. IMPORTUL MĂRFURILOR DE UZ PERSONAL FOLOSITE 1. Conform pct.1 al Hotărîrii Guvernului nr.427 din 7 iunie 2001 privind importul şi comercializarea unor mărfuri de uz personal folosite se interzice: - Importul, inclusiv cu titlu de ajutor umanitar, al încălţămintei uzate, lenjeriei de corp, jucăriilor folosite şi al hainelor pentru copiii de pînă la 3 ani; - Importul îmbrăcămintei şi articolelor textile folosite, altele decît cele prevăzute în pct.1 se permite, se permite numai în cazul în care acestea au fost supuse operaţiunilor de spălare, dezinfecţie şi dezinsecţie, certificate prin documente eliberate de instituţii abilitate din ţara de export sau de origine, distinct pentru fiecare lot. Conform pct.3 al actului normativ enunţat importul de mărfuri de uz personal folosite şi comercializarea acestora se efectuează în baza documentelor care certifică inofensivitatea igienico-sanitară a acestor bunuri, specifică clar cantitatea şi categoria lor, asigură inventarierea şi evidenţa pe categorii de mărfuri. La fel, Hotărîrea citată stipulează că Serviciul Vamal va permite importul în ţară al mărfurilor de uz personal folosite cu respectarea prevederilor prezentei

hotărîri (pct.5). Astfel, la importul îmbrăcămintei şi articolelor textile folosite e necesară prezenţa documentului eliberat de ţara de origine sau de export, care ar confirma faptul că aceste mărfuri au fost dezinfectate. Iar la importul mărfurilor de uz personal folosite este strict necesară prezenţa documentelor care certifică inofensivitatea igienico-sanitară a acestor bunuri, specifică clar cantitatea şi categoria lor, asigură inventarierea şi evidenţa pe categorii de mărfuri. Menţionăm că conform art.2 al Legii nr.1569 din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice sintagma „obiecte de uz personal” semnifică „orice obiect destinat uzului sau consumului personal, sau necesităţilor casnice, inclusiv haine şi încălţăminte personală, lenjerie de pat, echipament destinat uzului personal sau satisfacerii necesităţilor gospodăreşti, obiecte de parfumerie, de cosmetică, de igienă, medicamente, produse alimentare de necesitate personală, bunuri destinate cerinţelor familiale uzuale, animale de casă, precum şi instrumente portabile de care persoana are nevoie în exercitarea ocupaţiei sau profesiei, toate aceste bunuri neputînd fi destinate activităţii comerciale sau de producţie”. Prin urmare, importul mărfurilor calificate ca mărfuri uzate, urmează a se realiza în strictă respectare a cerinţelor invocate de Hotărîrea Guvernului nr.427 din 7 iunie 2001, în prezenţa documentelor prevăzute. 2. Referitor la autoritatea emitentă a acestor acte, menţionăm următoarele.

Hotărîrea Guvernului nr.427 din 7 iunie 2001 a fost, în iulie 2005, modificată, în sensul interzicerii începînd cu 1 septembrie 2005 a importului în Republica Moldova, în scop de comercializare, a mărfurilor de uz personal folosite. La doar o lună respectivele prevederi au fost abrogate, prin intermediul Hotărîrii Guvernului nr.891 din 24.08.2005, unde s-a prevăzut, că „Ministerul Economiei şi Comerţului, în comun cu Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, alte instituţii de resort şi organizaţii obşteşti ce activează în acest domeniu, va elabora în termen de trei luni, un mecanism viabil de reglementare a importului şi comercializare a unor mărfuri de uz personal folosite”. În pofida acestor prevederi legale remarcăm, că actualmente un astfel de mecanism nu există. 3. În corespundere cu stipulările pct.5 al Notelor anexate la Hotărîrea Guvernului nr.1469 din 30.12.2004 privind aprobarea Nomenclatorului produselor din domeniul reglementat, supuse certificării conformităţii obligatorii: „prevederile prezentului Nomenclator nu se referă la produsele folosite şi/sau recondiţionate (“second-hand”). Această categorie de produse se reglementează de alte acte normative în vigoare, inclusiv prin Hotărîrea Guvernului nr.427 din 7 iunie 2001 „Privind importul şi comercializarea unor mărfuri de uz personal folosit”. Prin urmare, putem constata lipsa, la moment, a unui mecanism viabil care ar indica ce autoritate eliberează documentele care certifică inofensivitatea igienico-sanitară a mărfurilor de uz personal folosite, necesare a fi prezentate la momentul importului acestor bunuri. 4. Prin intermediul pct.3 al Ordinului Serviciului Vamal nr.361-O din 25.09.2007 „Privind monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import” (Monitorul Oficial 2007, nr.161-164, art.602) s-a dispus, că „întru determinarea legalităţii permiterii importului mărfurilor uzate (destinate activităţii comerciale sau de producţie) se va cere prezentarea în mod obligatoriu a certificatului de conformitate eliberat de organele competente. În viziunea noastră, această prevedere inserează necesitatea prezentării unui alt act, ceea ce este contrar normelor Hotărîrii Guvernului nr.427 din 7 iunie 2001, care prevede prezenţa documentului ce certifică inofensivitatea igi-

Reguli enico-sanitară, ci nu prezenţa certificatului de conformitate. Probabil din considerentul că acest aspect că a fost sesizat, prin Ordinul Serviciului Vamal nr.418-o din 30.10.2007 prevederile expuse anterior au fost suspendate, pînă la definitivarea reglementării normative a introducerii mărfurilor uzate pe teritoriul Republicii Moldova. În aceste circumstanţe, azi avem situaţia cînd, în lipsa unor prevederi normative clare care ar indica cine eliberează documentul care certifică inofensivitatea igienico-sanitară, se permite importul mărfurilor de uz personal în lipsa acestuia, contrar Hotărîrii Guvernului nr. 427 din 7 iunie 2001. În aceste condiţii, propunem studierea detaliată a tuturor aspectelor invocate, cu demararea procedurii de elaborarea a cadrului normativ, întru înlăturarea tuturor impedimentelor aplicării prevederilor normative. IV. IMPORTUL PRODUSELOR PETROLIERE 1. În corespundere cu prevederile art.2 al Legii nr.461-XV din 30 iulie 2001 privind piaţa produselor petroliere „produse petroliere” semnifică - petrolul şi derivatele lui: benzina, motorina, kerosenul, gazul lampant, petrolul turboreactor, combustibilul pentru cuptoare, gazele lichefiate, păcura, uleiurile şi lubrifianţii; Ca produse petroliere principale sunt calificate benzina şi motorina; Conform art. 11 al Legii vizate se acordă licenţe pentru următoarele genuri de activitate pe piaţa produselor petroliere: a) importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei şi a motorinei la staţiile de alimentare; b) importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a gazului lichefiat la staţiile de alimentare. Prin urmare, pentru importul produselor petroliere, altele decît benzina, motorina şi gazul lichefiat nu este necesară deţinerea licenţei. La fel, conform art.8 al Legii privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, genul de activitate supus licenţierii de către ANRE este importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare; 2. În temeiul art.11 al Legii - se eliberează autorizaţii tehnice pentru ex-

ploatarea următoarelor obiecte destinate depozitării, comercializării cu amănuntul şi transportării produselor petroliere: a) depozitelor petroliere; b) staţiilor de alimentare cu produse petroliere principale şi cu gaze lichefiate; c) mijloacelor de transport auto specializat. Autorizaţiile tehnice se eliberează pe un termen de 5 ani. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei tehnice se stabileşte în mărime de 200 lei (art.7). Astfel, pentru depozitarea produselor petroliere este necesară deţinerea unei autorizaţii tehnice, eliberată de organele prevăzute. 3. Potrivit art. 12 al Legii citate depozitarea produselor petroliere se va face numai în depozite petroliere şi staţii certificate de alimentare cu produse petroliere, iar comercializarea lor - numai prin intermediul staţiilor certificate de alimentare cu produse petroliere şi magazinelor specializate. Vînzătorul cu amănuntul nu este în drept să ţină în acelaşi recipient benzină sau motorină de diferite mărci. Reieşind din prevederile art.13 în clauzele suplimentare ale autorizaţiei tehnice se indică dotarea tehnică şi amplasarea depozitelor petroliere şi staţiilor certificate de alimentare cu produse petroliere. Conform art. 15 al Legii „importul produselor petroliere se efectuează prin puncte de trecere a frontierei vamale, care au autorizaţii respective, nemijlocit la depozitele petroliere ale importatorului sau la depozitele petroliere vamale. Punctele de trecere a frontierei vamale şi modalitatea de transportare a produselor petroliere importate se stabilesc de Guvern. În acest context, intervine Hotărîrea Guvernului nr.476 din 17.04.2002 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de transportare a produselor petroliere importate. Conform acesteia, punctele vamale de trecere a produsele petroliere sunt: (pe calea ferată) 1. Ocniţa; 2. Cuciurgan; 3. Etulia; 4. Giurgiuleşti; 5. Ungheni. (auto) Leuşeni şi Tudora Conform art.175 alin. (4) al Codului vamal mărfurile atribuite poziţiilor tarifare 2207, 2710 11 410 – 2710 11 590 şi 2710 19 310 – 2710 19 490 (adică pro-

dusele petroliere) se declară sub regim vamal de import, la organul vamal amplasat la punctul de trecere a frontierei de stat. Astfel de prevederi sunt reliefate şi în textul Ordinului Serviciului Vamal nr.271-O din 11 iulie 2008 „Cu privire la modul de executare a prevederilor art.175 al Codului Vamal”. 4. Revenind la art.15 alin. (2) al Legii - se interzice vămuirea fără certificatul, eliberat de inspectoratul fiscal, ce confirmă că importatorul i-a prezentat declaraţia privind volumele planificate pentru import. Produsele petroliere ce se importă sunt livrate numai importatorului care le comercializează vînzătorilor cu amănuntul şi cumpărătorilor cu ridicata. Urmînd prevederile legale citate importul gazului lampant, a kerosenului, a petrolului turboreactor, combustibilului pentru cuptoare, păcurei, uleiurilor şi lubrifianţilor nu necesită prezenţa licenţei. Importul acestor mărfuri (de fapt a tuturor produselor petroliere) se face prin punctele de trecere a frontierei vamale, stabilite de Hotărîrea Guvernului nr.476 din 17.04.2002. Importul tuturor produselor petroliere se efectuează nemijlocit la depozitele petroliere ale importatorului sau la depozitele petroliere vamale, iar vămuirea tuturor produselor petroliere se face cu prezenţa obligatorie a certificatului, eliberat de inspectoratul fiscal, ce confirmă că importatorul i-a prezentat declaraţia privind volumele planificate pentru import. Considerăm, că cele expuse în prezentul articol vor contribui nu doar la elucidarea aspectelor legale în ceea ce vizează importul categoriilor de mărfuri expuse în prezentul, ci şi vor asigura demararea procedurilor în ceea ce vizează perfectare cadrului normativ, prin prisma lacunelor şi inadvertenţelor relevate.

Reguli

Sistemul Intranet din cadrul Serviciului Vamal Stanislav Florică, Inspector principal al Direcţiei audit intern În epoca exploziei informatice, a devenit o certitudine faptul că un sistem informaţional bine structurat şi la îndemîna utilizatorilor poate eficientiza considerabil activitatea unei organizaţii moderne. Un astfel de sistem este Intranet-ul, care reprezintă o reţea internă a unei organizaţii ce permite schimbul de informaţie între utilizatori şi subdiviziuni, printr-o interfaţă comună tuturor. Sistemul Intranet permite angajaţilor unei companii să lucreze într-o manieră care corespunde cel mai bine personalităţii şi stilului lor de muncă şi, de asemenea, oferă utilizatorilor libertatea de a obţine informaţia dintr-o arhivă de date corporativă. Există cîteva motive pentru care organizaţiile adoptă Intranet ca o parte a strategiei lor interne de informare: 1. independenţă de spaţiu – este re-

zolvată problema accesului uniform al tuturor colaboratorilor indiferent de amplasarea geografică a acestora; 2. securitate inclusă – este realizată securizarea adecvată a accesului la informaţie sensibilă; 3. costul relativ scăzut de implementare şi întreţinere; 4. este posibilă gestionarea eficientă a informaţiei – informaţia se modifică o singură dată şi într-un singur loc; 5. informaţia plasată pe Intranet este disponibilă tuturor utilizatorilor instantaneu; 6. este posibilă trecerea de la documentele de pe suport de hîrtie la cele electronice (prin eliminarea consumului de materiale); 7. permite organizarea unei comunicări rapide şi eficiente între subdiviziunile organizaţiei.

Rezultatele unui studiu recent publicat de Melcrum Publishing privind avantajele ce le implică implementarea Intranetului în cadrul companiilor din Marea Britanie, America de Nord şi Europa sunt prezentate în figura 1. Reprezentare grafică a celor mai importante cinci beneficii ale sistemului Intranet.

Conform unui studiu, în prezent circa 2/3 din totalul companiilor şi organizaţiilor americane utilizează reţele Intranet. Astfel: • Compania Ford are un sistem Intranet folosit de peste 100 000 de angajaţi aproape zilnic. • Hewlett Packard are peste 200 de web servere interne, accesate de peste 10 000 de angajaţi din diviziile de producţie, birourile de vînzări şi alte grupuri ale corporaţiei. Angajaţii Hewlett Packard folosesc Intranetul pentru a face schimb de informaţii în cadrul diverselor proiecte, între echipe dispersate din punct de vedere geografic, precum şi pentru a soluţiona diverse operaţiuni programate din timp, rapoarte ale defecţiunilor, cereri de echipament, etc. • IBM are propriul Intranet care este folosit printre altele drept loc virtual de întruniri, pentru facilitarea realizării proiectelor cu implicarea angajaţilor amplasaţi pe întregul glob. Problemele de comunicare pe care le soluţionează utilizarea Intranet-ului în companiile private sunt identice cu cele din instituţiile publice. O trăsătură comună a marilor companii menţionate mai sus, şi a Serviciului Vamal este extinderea geografică a

Reguli acestora şi numărul relativ mare al angajaţilor. Astfel, implementarea sistemului Intranet în cadrul Serviciului Vamal va avea un impact imediat asupra prestaţiei şi eficienţei, constituind o baza pentru dezvoltare. Începînd cu data de 29 decembrie 2008, odată cu adoptarea Ordinului Directorului general al Serviciului Vamal, s-a iniţiat implementarea unui sistem care include funcţionalităţi de bază cum ar fi: • Baza de date a actelor normative emise de Serviciul Vamal de bază aplicabile în activitate, inclusiv informaţii privind modificările operate în actele normative aplicabile în activitate (inclusiv şi linkuri la documentele date); • Schemele tehnologice aplicabile la controlul vamal; • Regulamentele subdiviziunilor, cît şi fişele de post, fapt extrem de actual în contextul rotaţiilor de personal; • Datele de contact a tuturor colaboratorilor cu funcţii de conducere din cadrul sistemului vamal (şefii de direcţii, secţii, birouri vamale, posturi vamale). În sprijinul sistemului Intranet care se implementează în cadrul Serviciului Vamal vine şi multitudinea de puncte forte ale arhitecturii şi dotării din punct de vedere tehnic a Serviciului Vamal, care includ:

• Toate posturile vamale sunt dotate cu computere; • Serviciul Vamal este suficient de maturizat din punctul de vedere al arhitecturii sistemului informaţional; organizaţional şi al calificării personalului pentru a implementa un Intranet modern; • Serviciul Vamal dispune de un sistem informaţional centralizat, bazat pe canale de comunicaţie, care unesc întro reţea unică toate amplasamentele organelor vamale; • Serviciul Vamal dispune la moment de unele elemente ale unui Intranet (portalul statistic); • Nivelul de cunoaştere a tehnologiilor informaţionale de către colaboratori este relativ ridicat, comparativ cu alte instituţii publice; • Pe baza Serviciului Vamal activează ÎS „Vamtehinform”, care este executorul lucrărilor de creare a intranetului; Realizarea sistemului Intranet în cadrul Serviciului Vamal va contribui la atingerea următoarelor obiective: • Acces rapid la actele normative aplicabile în activitate (în special ordinele şi dispoziţiile Directorului general al Serviciului Vamal); • Aplicarea uniformă în întregul sistem vamal a prevederilor actelor normative; • Sporirea calităţii serviciilor presta-

te populaţiei, cît şi reducerea timpului de perfectare a formalităţilor vamale (prin reducerea timpului de identificare a actelor normative aplicabile); • Organizarea unui schimb eficient de experienţă între subdiviziunile Serviciului Vamal; • Conlucrare eficientă între Aparatul central al Serviciul Vamal şi birourile vamale; • Minimizarea costurilor pentru telefonie, expediere de faxuri şi expediere a documentelor prin poştă; • Păstrarea şi arhivarea documentelor în format electronic cu costuri mici şi pe o perioadă îndelungată; • Securizarea informaţiei de uz intern. CONCLUZII În condiţiile implementării şi dezvoltării continue a Intranetului, Serviciul Vamal ar putea deveni instituţia publică cu cel mai dezvoltat sistem Intranet din sectorul public al Republicii Moldova, unde fiecare colaborator obţine prompt şi calitativ toată informaţia de care are nevoie pentru a-şi exercita atribuţiile la cel mai înalt nivel de calitate. Iar informaţia în Intranet este veridică, actualizată şi structurată logic, fapt ce permite găsirea soluţiilor adecvate în orice situaţie ce apare pe parcursul exercitării atribuţiilor de serviciu.

Reguli

Controlul vamal şi pericolul pandemiei Ion Magu, Serviciul presă şi relaţii cu publicul Odată cu înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire a populaţiei, în diferite ţări ale lumii cu virusul gripal de origine porcină subtipul A (H1N1) şi declanşarea stării de alertă de gradul 5 stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru oprirea răspîndirii gripei porcine în Republica Moldova, fără a fi afectat traficul de mărfuri şi persoane, a apărut necesitatea stabilirii unei scheme tehnologice generale, care ar permite trecerea mai rapidă a transportului, mărfurilor şi persoanelor peste frontiera de stat, sporind, totodată, nivelul eficienţei controlului de frontieră. Tehnologia controlului vamal a mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar sau carantinei fitosanitare în contextul pericolului răspîndirii gripei porcine a fost modificată, fiind în strînsă legătură cu opţiunile ideii „ghişeului unic” de a nu crea impedimente şi pierderi de timp pentru transportatori şi călători la trecerea controlului vamal în punctele de frontieră. Întru executarea Hotărîrii nr.3 din 11mai 2009 a Comisiei Extraordinare Antiepidemice Republicane „Cu privire la măsurile de prevenire şi control a gripei umane provocate de noul virus gripal A (H1N1) în Republica Moldova”, Comisia pentru situaţii excepţionale a Serviciului Vamal al Republicii Moldova a întreprins măsurile impuse de situaţie, şi anume: A fost emisă şi difuzată în teritoriu Dispoziţia 114-d din 30.04.2009 în care este cerută intensificarea controlului vamal asupra mărfurilor de origine animalieră introduse în ţară. Şefilor Birourilor vamale li s-au dat indicaţii asupra asigurării realizării măsurilor de protecţie sanitar-epidemiologică a personalului din subordine, în special a colaboratorilor posturilor vamale de frontieră şi dotarea lor cu măş-

ti de protecţie, detergenţi şi mijloace de protecţie individuală. A fost elaborată schema cu numerele de telefoane ale persoanelor responsabile în cazul depistării introducerii porcinelor vii sau a persoanelor cu semne evidente de contaminare. Au fost utilate amplasamente temporare a posturilor de control sanitar nemijlocit la punctele de trecere a frontierei de stat şi în caz de necesitate vor fi dotate alte încăperi necesare intervievării persoanelor suspecte de contaminare şi de izolare-carantină. Tuturor Birourilor vamale le-au fost remise Hotărîrea nr.1 din 28 aprilie 2009 a Comisiei Extraordinare Antiepidemică Republicană şi Scrisoarea Ministerului Sănătăţii nr.01-9/851 din 02.05.2009 cu anexa pentru multiplicare „Îndrumarul pentru călători” pentru informarea cetăţenilor despre pericolul pandemiei de gripă. Preşedinţii Comisiilor pentru situaţii excepţionale din cadrul subdiviziunilor teritoriale au raportat Autorităţii Centrale a Serviciului Vamal despre măsurile întreprinse în sensul cerinţelor de asigurare a protecţiei de virusul subgrupei H1N1. În conformitate cu legislaţia, Serviciul Vamal obligă colaboratorii vamali de a întreprinde măsurile de protecţie de rigoare, la posturile vamale fiind create toate condiţiile de stopare a răspîndirii gripei. În primul rînd, este acordată o atenţie sporită îndeplinirii cerinţelor Hotărîrii de Guvern nr.1073 din 19 septembrie 2008 „Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri”, unde sunt indicate posturile vamale care execută atribuţiile ce au fost în sarcina altor instituţii. Astfel, trecerea (introducerea

şi scoaterea) mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar sau carantinei fitosanitare se permite prin punctele de trecere auto a frontierei de stat: SculeniSculeni, Leuşeni-Albiţa, GiurgiuleştiGalaţi, Giurgiuleşti-Reni, , Otaci-Moghiliov-Podolck, Briceni-Rosoşeni, Criva-Mamaliga, Tudora - Starokazacie. Pe lîngă intensificarea controlului vamal asupra mărfurilor de origine animalieră, în procesul controlului de stat al importului, exportului şi tranzitului mărfurilor supuse controlului sanitarveterinar sau carantinei fitosanitare, în toate punctele de trecere a frontierei de stat sunt asigurate încăperi necesare intervievării persoanelor posibil infectate şi încăperi pentru izolarea şi carantina persoanelor contaminate. În conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare nici un transport nu traversează frontiera fără a dispune de actele necesare mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar sau carantinei fitosanitare.

Comentarii

Ион Мереуцэ:

Южное лицо молдавской таможни поддерживает имидж страны К

агульская таможня – одна из крупнейших в Молдове как по количеству таможенных постов, так и по общей площади и протяженности зоны таможенного контроля. Благодаря структурным преобразованиям 2007 г., Кагульская таможня объединила в себе четыре таможни, действовавшие на юге страны: Бессарабскую, Комратскую, Кагульскую и Джурджулештскую. Таким образом, в зону деятельности таможни входят семь южных районов Молдовы, и она обеспечивает таможенный контроль между соседними Румынией и Украиной. Сегодня в ее состав входят 24 поста: 10 автомобильных приграничных (Мирное-Табаки, Чадыр-Лунга-Малоярославец, Чадыр-Лунга-Новые Трояны, Вулканешть-Виноградовка, Чишмикей-Долинское, Джурджулешть-Галаць, Джурджулешть-Рени, Басарабяска-Серпневое, Кайраклия-Залисничное и Кагул-Оанча), 4 железнодорожных (Этулия-Фрикэцей, Джурджулешть-Галаць, Басарабяска-Карабуцень и Гричень-Табаки) и два порта – Международный свободный порт Джурджулешть и Международный пассажирский порт Джурджулешть. Здесь же числятся и восемь внутренних постов: Кантемир, Тараклия (в том числе, СЭЗ Тараклия), Кагул, Комрат, Чадыр-Лунга, Вулканешть (в том числе, СЭЗ Валканеш), Басарабяска, СЭЗ Твардица. Десять постов имеют статус международных, 4 – межгосударственных. Охрана таможенной границы осуществляется по периметру 450 км. Структура Кагульской таможни двухуровневая: первый уровень охватывает таможенные посты со своим личным составом, которые занимаются таможенным контролем непосредственно на своих участках, во второй

уровень входит сам аппарат таможни, состоящий из 9 отделов и одной юридической службы, которые обеспечивают и координируют деятельность всех постов Кагульской таможни. Основной состав таможни насчитывает 259 сотрудников, а также вспомогательных – 47 штатных единиц. Руководит этим внушительным штатом Ион Мереуцэ. - Кагульская таможня обслуживает очень большой контингент экономических субъектов южного региона, - рассказывает Ион Мереуцэ. – Объем работы в этой таможне не только большой, но и сложный, при этом импортные операции в окончательном режиме незначительны по сравнению с аналогичными показателями других таможен. Но по значимости в системе и для государства в целом она не уступает другим. Кагульская таможня представляет важный транзитный участок юга Молдовы, который связывает Восток и Запад – через Украину и Румынию. Здесь действуют четыре свободные экономические зоны, которые

работают преимущественно на экспорт, есть нефтеналивной терминал, пассажирский порт, а доставка грузов осуществляется всеми видами транспортных средств (кроме авиационного) и т.д. По итогам прошлого года Кагульская таможня перевыполнила запланированный объем таможенных сборов на 10%, доведя общий показатель доходов до 122 млн. леев. В первом квартале 2009 г. статистика таможенных поступлений не столь динамична, как в предыдущем году. Главной причиной стал финансовый кризис и, как следствие, меньшая внешнеэкономическая активность. Так, количество грузовых транспортных средств, пресекающих границу, сократилось в январе-марте 2009 г. почти на 24% по сравнению с аналогичным периодом прошлого года и составило 12,86 тыс. транспортных единиц. В то же время, несколько увеличилось число пассажиров – на 8,8 тыс. человек по сравнению с первым кварталом 2008 г. – и достигло 437,8 тыс. Увеличение пасса-

Ион Мереуцэ, родился 1 мая 1957 года в селе Леушень Хынчештского района. Образование высшее, юридическое. Трудовую деятельность начал в 1978 году на Леушенской таможне, пройдя путь от рядового инспектора до начальника таможни. Занимал ответственные посты в центральном аппарате Таможенной службы РМ. Был заместителем, затем начальником одного из управлений. За долголетнюю и безупречную службу в системе награжден государственной медалью Meritul civic и нагрудным знаком «Почетный сотрудник Таможенной службы».

Comentarii жиропотока произошло за счет увеличения на 5,5% числа легковых автомобилей, пересекающих приграничные посты Кагульской таможни, - в январемарте трафик легковых автомобилей составил 110,9 тыс. единиц. В целом объем таможенных платежей, поступивших в госказну в первом квартале 2009 г., сохранился на уровне поступлений прошлого года – в объеме 25 млн. леев. Лидерами по выплате платежей являются таможенный пост Кагул-Оанча, Комратский и Кагульский внутренние таможенные посты и СЭЗ Твардица. По прогнозам Иона Мереуцэ, тенденция к сокращению динамики таможенных поступлений на Кагульской таможне сохранится до конца года, но доходы не будут ниже прошлогодних. К настоящему времени таможня выполняет контрольные цифры на уровне 96%. Большие надежды возлагаются на диверсификацию работы в зоне «Джурджулешть»: если не в увеличении объема таможенных платежей, то в развитии сети заправочных станций и росте импорта нефтепродуктов, объема грузоперевозок, налаживанию экспорта зерновых и т.д. «ЗОЛОТЫЕ» ВРАТА МОЛДОВЫ Практически каждый пост Кагульской таможни достоин особого внимания, но на этот раз мы побывали в Джурджулештах, где нас любезно встретили сотрудники расположенных здесь пяти таможенных постов. Напомним, Молдова получила от Украины участок земли в районе села Джурджулешты, расположенного в юго-западной части Молдовы на границе с Румынией и Украиной возле впадения Прута в Дунай в обмен на

участок автотрассы «Рени-Одесса». Заветными 480 м прибрежной зоны на Дунае Молдова распорядилась очень предусмотрительно и практично. А небольшое село Джурджулешты стало объектом стратегического значения для нашей страны: именно здесь в 1996 г. начата реализация одного из крупнейших инвестиционных проектов за всю историю Молдовы – строительство нефтеналивного терминала. На протяжении долгого времени правительство Молдовы искало инвестора для Джурджулештского проекта. После возникновения проблем на родине азербайджанской компании Azpetrol, с которой было заключено инвестиционное соглашение, активы компании в Молдове были проданы голландскому инвестору EasEur Holding B.V. Наконец, в 2007 г. инвесторы объявили о долгожданном завершении строительства нефтеналивного терминала в Джуржулешть. Он включает в себя причал для приема танкеров, 8 резервуаров общей емкостью 52 тыс. тонн, а также комплексную систему закачки нефтепродуктов из морских цистерн в резервуары. Глубина Дуная в этом месте позволяет принимать морские суда водоизмещением до 10 тыс. тонн, правда, причал порта рассчитан на прием танкеров вместимостью только 5 тыс. тонн. Нефтеналивной терминал Международного свободного порта Джурджулешть рассчитан на перевалку 2 млн. тонн нефти в год и позволяет формировать достаточные для страны запасы нефтепродуктов, которые доставляются в Джурджулешты в танкерах, а затем поставляются грузовым автотранспортом потребителям.

Сразу после сдачи в эксплуатацию нефтетерминала началось сооружение грузового и пассажирского портов, чтобы прибрежный участок Молдовы на Дунае использовался максимально эффективно. Вместе с первым причалом грузового порта сдан в эксплуатацию и участок железной дороги «Кагул-Джурджулешты» протяженностью около 50 км, обеспечивающий доступ в порт. А в марте нынешнего года состоялось официальное открытие пассажирского порта, наряду с действующим Международным свободным портом Джурджулешть. Пассажирский порт построен центральными публичными властями страны. На эти цели из госбюджета было выделено порядка $100 млн. В ближайшее время в Международном свободном порту Джурджулешть ожидается открытие грузового терминала с тремя причалами - для погрузки зерновых, оборудования и строительных материалов. Порт обладает статусом Свободной экономической зоны, в которой зарегистрированы 22 резидента. ПУТЕШЕСТВИЯ МОРЕМ Первым был открыт пассажирский маршрут Джурджулешть-СтамбулДжурджулешть, поскольку, по оценкам специалистов, на это направление много желающих. Выполняет рейсы пароход «Принцесса Елена», арендованный госпредприятием «Речной порт Унгень». Теплоход зарегистрирован в международном морском реестре под флагом государства Сьерра-Леоне. Собственником теплохода является частное лицо, гражданин России. Пароход рассчитан на перевозку 144 пассажиров, к услугам которых двух-, трех- и четырехместные каюты, а также каюты класса «люкс». Стоимость одного места в четырехместной каюте составляет 185 евро, в двухместной – 210, в каюте «люкс» - 600 евро. В стоимость билета входят трехразовое питание, проживание на борту во время стоянки в Стамбуле. Кроме того, разрешен бесплатный провоз 70 кг багажа. Общий тоннаж принимаемых на борт грузов составляет 670 т. Длительность перехода парохода морем до Турции составляет 32 часа, стоянка в Стамбуле – 2 дня. Рейсы выполняются раз в неделю. Билеты на пароход можно приобрести в Агентстве транспорта, в некоторых туристи-

Comentarii

ческих агентствах или сделав заявку непосредственно в порту. Сам порт не занимается продажей билетов. К настоящему времени развернута рекламная кампания по привлечению туристов и всех желающих добраться в Стамбул морским путем. Администрация порта уверена, что пик спроса билетов на пароход придется на период отпусков – июль-август. И молдавские граждане оценят преимущества этого вида перевозок: он позволяет избежать необходимости пересекать границы, таможни, оформлять румынские и болгарские визы. Пассажир оформляет только миграционную карту на три дня. Или, при желании туриста пребывать в Турции более длительное время, оформляется турецкая виза, ее стоимость составляет 33 евро. Кроме Джурджулештского порта, в Молдове действуют порты в Унгень, Рыбнице, Бендерах, пристани в Варнице, Олэнешть, Сороках, паромные переправы Маловата, Сорока-Цикиновка, Кэсэуць-Ямполь. Есть пункты базирования судов в Вадул луй Водэ. Водным путем доставляются, в основном, грузы из Румынии в Молдову: щебень, песок, песчано-гравийная смесь и т. д. Стройматериалы из Румынии везут на баржах с помощью буксира, перегрузка на наземные транспортные средства осуществляется плавкраном, по течению реки выше порта Джурджулешть, на оборудованных причалах. Наряду с автотранспортом, часть грузов перегружается в железнодорожные вагоны. Через грузовые терминалы Джурджулешского порта осуществляется перевозка судами класса «река-море» в страны Европы многих видов грузов, в том числе, нефть и нефтепродукты, зерно, лес, металлы, минеральные удо-

брения. Прогнозируемые объемы грузопотока составляют до 10-15 млн. т в год. В 2008 год объем грузоперевозок в Джурджулештском порту составил около 60 тыс. т. В будущем Джурджулештский проект станет надежным способом диверсификации внешнеторговых грузовых поставок. Этим проектом Молдова значительно расширила свои транзитные возможности, а также увеличила инвестиционный потенциал. Слаженная работа всех (на первый взгляд абсолютно независимых) «компонентов» проекта в Джурджулештах позволит Молдове стать поистине «окном» в Европу, а учитывая направление грузов, то, скорее, - окном между Азией и Европой. По мнению специалистов Агентства транспорта Молдовы, инвесторов в данной зоне всегда будет много, особенно если учесть, что в рамках Джурджулештского международного порта создана СЭЗ. Вместе с тем, уже разработаны планы развития портового комплекса. На реке Прут со временем будут созданы и другие погрузочноразгрузочные терминалы. Агентство намерено сделать Прут судоходным до Кантемира, а терминалы будут создаваться в зависимости от объема инвестиций. ГИБКИЙ ГРАФИК И ВЗАИМОДЕЙСТВИЕ ПОСТОВ Таможенно-пограничный контроль в регионе Джурджулешть наряду с Пограничной службой осуществляет Таможенная служба и, в частности, Кагульское подразделение. Территория и инфраструктура контрольно-пропускных пунктов на автопереходах госграницы находится на балансе Кагульской таможни. В порту Таможенной

службе служебные помещения предоставлены в аренду. С целью оптимизации кадровой работы и увеличения эффективности, администрация таможни выдвинуло предложение, чтобы руководство Таможенной службы разрешило не проводить ротацию сотрудников по общим принципам, действующим в системе, а с учетом местных условий. В итоге, служба одобрила ротацию по регионам: 1 - джурджулештский регион, 2 - кагульский, 3 - комратский и бессарабский. - Мы поставили себе цель обеспечить постоянный контингент кадров, - рассказывает Ион Мереуцэ. - Особенно важна подготовка и сохранность кадров региона Джурджулешть. Ведь для того, чтобы профессионально проводить досмотр прибывших морем грузов, надо хорошо разбираться в технических особенностях судна, знать специфику таможенного оформления морских грузов и т.д. Еще одной инициативой стало то, что в Джурджулештском регионе введен гибкий график работы. Такой подход обусловлен тем, что на некоторых участках работа не требует полной ежедневной занятости. Работа с кадрами также предусматривает все формы взаимодействия между постами. Например, команда таможенников, обеспечивающая работу железнодорожного поста Джурджулешть-Галаць, переведена для постоянного местопребывания в пассажирский порт, но с четким выполнением функциональных обязанностей на своем участке, а также, при необходимости, для осуществления таможенного контроля прибывшего судна. - Для того чтобы обеспечить постоянную занятость таможенников, а также полноценные условия труда, мы объединили усилия железнодорожного поста и пассажирского порта в Джурджулештах. Также стали дополнительно привлекать с других постов, расположенных в Джурджулештах, профессионально подготовленных людей, но только на период прибытия грузов в больших объемах, - комментирует Ион Мереуцэ. – Таможенный пост в пассажирском порту Джурджулешть осуществляет оформление пассажиров и грузов, поступающих с судна. Пассажиры проходят через досмотровый зал, контроль погранслужбы и таможни. Грузы же направляются для прохождения процедур оформления

Comentarii на внутренние таможенные посты, поэтому на территории порта грузы под надзором сотрудников таможни перегружаются в автотранспортные средства. Затем по транзитной декларации Т-1 грузы отправляются к месту назначения. В зоне Джурджулешть планируется создать небольшой резерв кадров. Во-первых, совсем скоро будет сдан в эксплуатацию зерновой терминал и часть сотрудников будет заниматься таможенным оформлением на этом участке. Во-вторых, в связи с началом сезона отпусков, увеличится пассажиропоток. К тому же полностью будет завершено строительство инфраструктуры грузового терминала, а это наверняка повысит экономическую активность в этом регионе. РИСКИ - Джурджулештский портовый комплекс уже стал конкурентом аналогичным портам в Галаць и Рени, - считает Ион Мереуцэ. – Здесь созданы все условия для того, чтобы инвесторы, в том числе иностранные, занимались экономической деятельностью. Это большой престиж для нашей страны, а благоприятные условия прохождения таможенных процедур – один из факторов улучшения инвестиционного климата страны в целом. Вместе с тем, «водные ворота» страны – достаточно сложная зона работы для таможенников и пограничников. Особенно проблематичным является точный расчет таможенных платежей грузов, следующих морским путем. - Информация об объеме товара в грузовых портах является «ахиллесовой пятой», - говорит Ион Мереуцэ. – Крайне сложно проследить, в каком объеме поступает груз. Конечно, есть определенные стандарты, габариты и т.д. Но проверить подлинность этих документов или взвесить такой груз, как нефтепродукты и сыпучие грузы, – практически невозможно. Поэтому при таможенном досмотре судна мы руководствуемся международными техническими характеристиками, а при оформлении платежей используем специальную единицу измерения. Для совершенствования деятельности таможни мы проводим информационно-разъяснительную работу всех сотрудников об особенностях работы, методах контроля. Важным является сотрудничество с экспертами миссии

EUBAM, с украинскими и румынскими коллегами, а также непосредственно с экипажем судна и администрацией порта. Таможенный пост в пассажирском порту оснащен современными техническими средствами контроля. В настоящее время он оборудован современным сканером Rapiscan, а личный досмотр осуществляется в отдельном служебном помещении с применением ручного металлодетектора. В ближайшее время в досмотровом зале планируется установить рамочный металлодетектор. - Нам не хочется видеть в каждом пассажире контрабандиста, но в то же время, необходимо выполнять свою работу профессионально. Рамочный металлодетектор позволит осуществлять проверку физических лиц без ручного досмотра, который все-таки предполагает психологический дискомфорт пассажира, - утверждает Ион Мерецуцэ. – Еще одним «помощником» таможенников является кинологическая служба, которую представляют собака Дик и инструктор Георгий Лупашку. Вообще, мы стараемся комбинировать цивилизованные, предусмотренные молдавским законодательством, надежные формы досмотра, но отдаем предпочтение различным методам информационного анализа, анализа рисков, оперативной информации. Тут чрезвычайно полезной, практичной является интегрированная база данных таможни. В международном пассажирском порту главными товарами, попадающими в критерии риска, являются золото и наркотические вещества. До сих пор рецидивов не было, но таможня ведет тщательную работу над совершенствованием модулей анализа рисков и методов досмотра. Аналогичная работа проводится на всех постах Кагульской таможни.

Всего с начала года тут составлено 145 протоколов о нарушении таможенных правил, что на 40% больше, чем за аналогичный период прошлого года. За это время конфисковано товаров на общую сумму 689,47 тыс. леев, а это втрое больше показателей 2008 года. В семи случаях заведены уголовные дела по статье «Контрабанда». По словам Иона Мереуцэ, самыми сложными являются участки на молдавско-румынской границе, где наиболее частым нарушением является контрабанда сигарет. Нелегальные доходы от реализации табачной продукции на территории Евросоюза очень велики, поэтому люди готовы рисковать и, к сожалению, никакие формы привлечения к ответственности их не останавливают. - На границе с Румынией мы выступаем, как фильтр, в плане реализации взятых Молдовой обязательств перед ЕС, - считает Ион Мереуцэ. – Поэтому выявление контрабанды – дело чести и имиджа молдавской таможни. На участках молдавско-украинской границы актуальной остается задача обеспечения надлежащего таможенного контроля товаров, перемещаемых через границу в приграничных зонах, а также порядок соблюдения лимита по ввозу в Молдову продовольствия. Здесь таможня играет большую роль в плане обеспечения продовольственной безопасности страны. - Перед нами стоят сложные задачи по совершенствованию и оптимизации форм таможенного контроля в результате внедрения системы «единое окно», эффективной борьбе с контрабандой, улучшению аналитической работы и обеспечению таможенных сборов, - говорит Ион Мереуцэ. – Это сложные задачи, но мы точно справимся!

Ольга Коларь

Comentarii

Stabilirea procedurii de declarare a instrumentelor de plată în numerar trecute peste frontiera vamală de către instituţiile bancare şi alte persoane juridice P

e data de 01 ianuarie 2009 a intrat în vigoare Legea nr. 62–XVI din 21.03.2008 cu privire la reglementarea valutară, care a stipulat o serie de nuvele în domeniu, inclusiv în partea ce ţine de procedura şi condiţiile de declarare a valorilor valutare trecute peste frontiera vamală. Acest moment a provocat Serviciul Vamal la elaborarea unor acte şi proceduri noi în acest sens, inclusiv implementarea unor forme noi de declaraţii vamale. Necesitatea introducerii acestora este dictată de imperativul optimizării procedurii declarării instrumentelor de plată în numerar trecute peste frontiera vamală de către Banca Naţională a Moldovei, instituţiile bancare şi alţi agenţi economici, de asigurarea executării întocmai a prevederilor art. 30-33 ale Legii nr. 62–XVI din 21.03.2008 cu privire la reglementarea valutară, precum şi a art. 10 al Legii nr. 190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Eduard Sîrbu, consultant la Secţia regimuri vamale Totuşi, la moment, procedurile noi din cele caracterizate mai jos nu au intrat deocamdată în vigoare, dat fi ind faptul că proiectul Ordinului Serviciului Vamal care le va stipula este remis Băncii Naţionale a Moldovei pentru coordonare în modul corespunzător. Convenţional toate procedurile noi introduse pot fi grupate în următoarele trei grupe: 1. Ordinea de introducere şi scoatere în / din Republica Moldova a instrumentelor de plată în numerar de către instituţiile bancare 2. Ordinea de introducere şi scoatere în / din Republica Moldova a instrumentelor de plată în numerar de către alte persoane juridice 3. Ordinea de introducere şi scoatere în / din Republica Moldova a numerarului valutei naţionale de către Banca Naţională a Moldovei. De menţionat este că în cadrul procedurilor respective legislaţia vamală

pentru prima dată deosebeşte două tipuri ale valorilor valutare, aşa cum sînt definite de legislaţia valutară. Astfel, în dependenţă de scopul trecerii acestora peste frontieră vamală se deosebeşte valută (atît naţională, cît şi cea străină) în calitate de instrument de plată, precum şi valută (naţională) în calitate de marfă. Primele două grupuri ale reguli enumerate mai sus se aplică anume cazurilor de trecere a instrumentelor de plată, iar cea de a treia – la procedura aplicabilă mărfurilor. Aşadar, modalitatea nouă de declarare a instrumentelor de plată (atît de către bănci, cît şi de către alte persoane juridice) se întemeiază pe un document nou - declaraţia vamală valutare DV-7. Formularul şi instrucţiunile de utilizare a declaraţiei respective se aprobă prin acelaşi Ordin. Întocmirea declaraţiei vamale valutare DV-7 se va realiza prin introducerea informaţiei corespunzătoare în modulul special al S.I. „Economist” şi imprimarea acestora, în formă de un document unic, pe suport de hîrtie, conţinînd datele statistice despre trecerea instrumentelor de plată în numerar. Declaraţia se va imprimă în două exemplare, ambele avînd aceeaşi forţă juridică şi care sînt semnate de reprezentantul abilitat al persoanei juridice care trece instrumentele de plată respective peste frontiera vamală. La declaraţia menţionată se vor anexa în mod obligatoriu următoarele documente necesare: a) Băncile licenţiate şi nerezidente prezintă documentele menţionate în Capitolele III şi IV ale Instrucţiunii cu privire la introducerea / scoaterea numerarului în / din Republica Moldova de către bănci, aprobată prin Hotărîrea Băncii Naţionale a Moldovei nr. 340 din 18.11.1998 (Monitorul Oficial al R.M. 1998, nr.109110, art. 219).

Comentarii

b) La scoaterea instrumentelor de plată, persoanele juridice (altele decît cele menţionate la lit.a)) prezintă permisiunile pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova, eliberate de băncile licenţiate, conform prevederilor art. 30 alin. (1), lit. c) şi d) al Legii privind reglementarea valutară şi de Regulamentul privind modul de eliberare de către bănci a permisiunilor pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administrare al Băncii Naţionale a Moldovei nr.15 din 22.01.2009 (Monitorul Oficial nr. 47 – 48 din 03.03.2009). Declaraţia vamală valutară DV-7 va fi semnată de către reprezentantul persoanei juridice respective şi va fi validată prin aplicarea ştampilei şi a semnăturii personale pe ambele exemplare de către inspectorul vamal care a introdus informaţia respectivă. Ulterior, un exemplar va fi repartizat reprezentantului persoanei juridice care a trecut instrumentul de plată respectiv, iar celălalt exemplar va fi păstrat în evidenţa biroului vamal în condiţii analogice păstrării documentelor de strictă evidenţă. Declaraţia vamală valutară DV-7 nu se va depune pentru: a) valută şi alte instrumente de plată în numerar trecute peste frontiera vamală şi aparţinînd persoanelor fizice; b) numerarul valutei naţionale, care nu este pus în circulaţie monetară, şi se introduce în ţară de către Banca Naţională a Moldovei; c) bancnote şi monede introduse în scopuri numismatice; d) cecuri de călătorie.

În ceea ce priveşte declararea numerarului valutei naţionale ca marfă, aici se subînţeleg cazuri de introducere de către Banca Naţională a Moldovei, în baza contractului de imprimare a numerarului, a bancnotelor şi monedelor care nu sînt puse în circulaţie monetară. Declararea şi vămuirea acestora se va efectua conform procedurii standard de vămuire a mărfurilor, cu completarea şi depunerea declaraţiei vamale în detaliu (documentului administrativ unic) în modul stabilit de legislaţie. Declaraţia vamală menţionată se va depune la biroul vamal de frontieră, prin care se introduce valuta naţională respectivă. De menţionat este că valuta naţională respectivă se va clasifica în conformitate cu Nomenclatorul Mărfurilor al Re-

publicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1525 din 29.12.2007 cu indicarea subpoziţiei tarifare 4907 00300. Totodată, valoarea în vamă a numerarului valutei naţionale trecute peste frontiera vamală se va determina cu utilizarea metodelor respective de evaluare a valorii, fără a se ţine cont de nominalul bancnotelor şi monedelor declarate. Concluzionînd cele expuse, putem menţiona că proiectul Ordinului şi procedurile propuse spre implementare sunt destul de progresive, cu caracter de transparenţă maximă, corespunzînd şi standardelor europene la acest capitol, iar utilizarea acestora va aduce aportul său considerabil în dezvoltarea economică a ţării.

Comentarii

Prevenirea corupţiei în organele vamale în contextul implementării Metodologiei evaluării riscurilor de corupţie în instituţiile publice T

Alexandru Morărescu, şef Direcţia securitate internă Ludmila Strat, şef Direcţia resurse umane şi perfecţionare

ermenul „corupţia” provine de la lat. corrumpere şi reprezintă folosirea abuzivă a puterii publice, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. La nivel naţional, corupţia este definită în Legea nr.90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, ca orice folosire ilegală de către o persoană cu statut public a funcţiei sale pentru primirea unor foloase materiale sau a unui avantaj necuvenit pentru sine sau pentru o altă persoană contrar intereselor legitime ale societăţii şi ale statului ori acordare ilegală a unor foloase materiale sau avantaje necuvenite unei alte persoane. Actualmente, corupţia constituie unul dintre subiectele principale de discuţie în orice domeniu şi la orice nivel, reprezentînd una dintre cele mai mari provocări ale lumii contemporane. Factorii de risc s-au multiplicat, iar corupţia a devenit un fenomen structurat, specializat şi profesionist care poate influenţa factorii de decizie din sfera politicului, legislativului, administraţiei sau justiţiei şi implicit siguranţei naţionale. Corupţia vizează un ansamblu de activităţi imorale, ilicite, ilegale, realizate nu numai de indivizi cu funcţii de conducere sau care exercită un rol public, ci şi de diverse grupuri şi organizaţii publice sau private, în scopul obţinerii unor avantaje materiale sau morale sau a unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrîngere, şantaj, înşelăciune, mituire, cumpărare, intimidare. Printre cauzele care favorizează apariţia corupţiei se regăsesc şi: slăbirea autorităţii statului datorită ineficienţei instituţiilor acestuia, degradarea nivelului de trai al indivizilor, lipsa unor valori sociale însoţită de alterarea respectării principiilor morale, lipsa unei reforme la nivelul instituţional şi legislativ care să fie

în concordanţă cu condiţiile socio-economice. Multitudinea cauzelor corupţiei determină diversitatea sferelor afectate şi complexitatea acţiunilor necesare pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen. Pentru ca prevenirea şi combaterea fenomenului de corupţie să fie eficientă, este necesară concentrarea pe înţelegerea cauzelor profunde ale diferitelor manifestări ale actelor de corupţie, precum şi pe găsirea unor metode de eliminare sau de diminuare a acestui fenomen. În acest scop a fost elaborată şi aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.906 din 28.07.2008 Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice. Prin evaluarea riscurilor de corupţie în instituţiile publice se înţelege procesul de identificare a factorilor instituţionali care favorizează sau pot favoriza corupţia, precum şi elaborarea recomandărilor pentru excluderea efectelor acestora. În cadrul oricărei instituţii evaluarea riscurilor se bazează pe principiile legalităţii, transparenţei şi participării. Procesul de evaluare este divizat în următoarele etape:

I. Evaluarea precondiţiilor; II. Evaluarea propriu-zisă a riscurilor de corupţie; III. Elaborarea recomandărilor privind excluderea sau diminuarea efectelor riscurilor de corupţie (elaborarea planului de integritate). La momentul actual Serviciul Vamal se află la etapa I „Evaluarea precondiţiilor”. Această etapă presupune evaluarea cadrului legal relevant pentru instituţie, a structurii organizaţionale şi regulilor de etică. În acest scop, prin ordinul directorului general, a fost creat un grup de lucru compus din conducătorii subdiviziunilor aparatului central, care autoevaluează riscurile de corupţie în cadrul Serviciului Vamal. De asemenea, grupuri de lucru au fost create şi în cadrul birourilor vamale. În procesul evaluării precondiţiilor au fost realizate următoarele: 1. Evaluarea cadrului legal relevant. În procesul evaluării cadrului legal al Serviciului Vamal a fost pus accentul pe analiza prevederilor legale ce ţin de activităţile vulnerabile, adică activităţile

Comentarii care, prin specificul lor, presupun riscuri sporite de corupţie. Astfel, au fost revizuite legi, hotărîri de guvern, acte internaţionale, acte normative interne (ordine, regulamente, dispoziţii, instrucţiuni etc.) ce ţin de activitatea Serviciului Vamal, urmărindu-se eliminarea lacunelor legislative şi a neclarităţilor ce ar constitui o sursă potenţială de ineficienţă în efortul de combatere a corupţiei. 2. Evaluarea structurii organizaţionale a instituţiei. Evaluarea structurii organizaţionale se efectuează în baza următoarelor criterii: nivelul de conformitate a structurii organizaţionale a misiunii, atribuţiilor, drepturilor şi obligaţiunilor Serviciului Vamal şi nivelul de eficienţă a acesteia în raport cu misiunea, atribuţiile, drepturile şi obligaţiunile Serviciului Vamal. La evaluarea structurii organizaţionale au fost analizate organigrama şi fişele de post ale colaboratorilor vamali. În urma analizei efectuate n-au fost identificate vulnerabilităţi de corupţie. Un alt compartiment al etapei de evaluare a structurii organizaţionale este analiza proceselor şi procedurilor de lucru, care la moment este în proces de realizare. Fiecare subdiviziune urmează să analizeze principalele procese şi proceduri de lucru în domeniul lor de activitate, în scopul identificării acelor riscuri existente şi momente slabe ce pot duce la corupţie. Odată cu cele menţionate, în cadrul evaluării precondiţiilor, urmează să fie revizuite şi regulile de etică, altfel spus principiile morale şi valorile utilizate de Serviciul Vamal pentru a îndruma conduita instituţiei şi a angajaţilor în activităţile interne şi externe. Evaluarea dată presupune examinarea măsurilor în care regulile oferă orientarea explicită în problemele morale importante, care pot apărea în cadrul activităţilor desfăşurate de instituţie. După finisarea evaluării precondiţiilor urmează trecerea la a doua etapă care prezintă evaluarea propriu-zisă a riscurilor de corupţie şi constă în cercetarea şi identificarea riscurilor şi analiza acestora. În cadrul acestei etape, ce presupune colectarea informaţiilor despre riscurile reale şi potenţiale de corupţie, vor fi utilizate diferite metode, după cum urmează: - evaluarea rezistenţei instituţiei faţă de riscurile de corupţie; - operarea chestionarului angajaţilor instituţiei; - evaluarea relaţiilor instituţiei cu publicul;

- analiza cazurilor concrete de corupţie. Ce prezintă metodele indicate şi cum vor fi utilizate pe parcurs? În cadrul evaluării rezistenţei Serviciului Vamal faţă de riscurile de corupţie vor fi evaluate practicile legate de: selectarea personalului; instruirea personalului; fişele de post; cumulul intern şi extern de funcţii; consultare şi răspundere; disponibilitatea supravegherii; atenţia la integritate; interviurile de evaluare; contactele externe; răspundere şi supraveghere; străini periculoşi; angajaţi periculoşi; cadouri/venit adiţional; siguranţă fizică; legalitatea în raport cu eficienţa; loialitate; comunicare. Pentru a verifica corectitudinea evaluării rezistenţei faţă de riscurile de corupţie în cadrul instituţiei, deja se operează chestionarea angajaţilor în cadrul întregului sistem vamal. În scopul evaluării relaţiilor Serviciului Vamal cu publicul este necesar de a examina detaliat procedurile legate de acestea, inclusiv procedurile ce ţin de examinarea petiţiilor, nivelul de transparenţă al activităţii instituţiei, pagina web a instituţiei, relaţiile cu mass-media. Analiza cazurilor concrete de corupţie comise de colaboratorii vamali are ca scop identificarea imperfecţiunii în administrare, precum şi identificarea capacităţilor reale sau potenţiale ale instituţiei de a preveni fenomenul în cauză. În procesul cercetării şi identificării riscurilor de corupţie se utilizează diferite tehnici de colectare a informaţiei, cum ar fi: revizuirea informaţiei de bază, colectarea informaţiei din sondaje, utilizarea grupurilor-ţintă şi observarea pe teren. După finisarea etapei de cercetare şi identificare a riscurilor începe etapa de analiză care va fi efectuată prin prioritizarea lor. În unele cazuri este imposibilă evitarea completă a riscurilor, dar este posibilă reducerea riscului identificat pînă la nivelul acceptabil al potenţialului prejudiciu. La fel, este imposibil de a acorda în mod egal timp, atenţie şi resurse oricărui risc identificat. De aceea, este esenţial de a prioritiza riscurile identificate la nivelul pericolului pe care-l prezintă pentru instituţie în funcţie de impact sau de probabilitatea apariţiei lui. În funcţie de impact, riscul poate fi minor, moderat sau grav, iar de probabilitate de apariţie, riscul poate fi de probabilitate mică (risc rar), probabilitate medie (risc posibil) şi probabilitate înaltă (risc aproape sigur).

Astfel, vor fi evaluate precondiţiile, cercetate, identificate şi analizate riscurile de corupţie. Ultima etapa a evaluării va consta în elaborarea recomandărilor privind excluderea sau diminuarea riscurilor de corupţie identificate. Această măsură va fi realizată prin elaborarea Planului de integritate a Serviciului Vamal, care se va axa pe prioritizarea riscurilor şi va conţine obiective şi acţiuni concrete de prevenire sau diminuare a corupţiei, în conformitate cu atribuţiile instituţiei. În aşa mod, prioritare vor fi acţiunile privind diminuarea riscurilor cu impact grav şi riscurile de probabilitate înaltă de apariţie. Aceste acţiuni sînt urmate de acţiunile privind diminuarea riscurilor cu impact moderat şi de probabilitate medie de apariţie. În final, se vor trasa acţiuni privind diminuarea riscurilor cu impact minor şi de probabilitate mică de apariţie. Planul de integritate, după coordonare cu toate subdiviziunile interesate ale instituţiei, va fi aprobat prin ordinul directorului general. Prima evaluare va fi evaluare etalonată care va identifica şi va prioritiza riscurile de corupţie în cadrul Serviciului Vamal. Dar stoparea totală a fenomenului corupţiei nu este reală, poate fi obţinută doar limitarea lui. În acest sens, trebuie acordată o atenţie permanentă riscurilor de corupţie ce pot să apară şi să se dezvolte în cadrul oricărei instituţii. Astfel, evaluarea trebuie repetată în mod periodic. Reevaluarea măsoară progresul acţiunilor preventive aplicate riscurilor identificate apreciază eficienţa planului de integritate, reevaluează riscurile iniţiale, asigură utilizarea eficientă a resurselor instituţiei. Astfel, vor fi stabilite o serie de măsuri care să contribuie la prevenirea şi reducerea fenomenului de corupţie în cadrul sistemului vamal, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional, promovarea normelor de etică şi analiza permanentă a riscurilor potenţiale.

Comentarii

Echipele mobile:

funcţii şi competenţe Igor Ciuhrii, consultant la Direcţia echipe mobile

entru a face faţă intensificării comerţului internaţional şi creşterii fraudelor vamale, pentru securizarea reţelei de comerţ internaţional legitim, administraţiile vamale introduc noi tehnologii de control bazate pe analiza riscurilor şi principiile selectivităţii. Astfel, în structura Serviciului Vamal al Republicii Moldova prin Hotărîrea Guvernului nr.547 din 07 iunie 2005 a fost introdusă o subdiviziune nouă ”Echipe Mobile”. La 30 ianuarie 2006, a fost aprobat Regulamentul cu privire la activitatea echipelor mobile ale Serviciului Vamal şi care a fost elaborat pentru executarea prevederilor art.189/1 Cod Vamal ”Echipele mobile”. În esenţă, Echipele mobile sunt subdiviziuni speciale operative ale Serviciului Vamal, subordonate Direcţiei Generale Fraude Vamale, ce au ca sarcină de bază prevenirea, depistarea şi contracararea contrabandei, altor infracţiuni şi contravenţii ce ţin de competenţa organelor vamale, precum şi asigură respectarea legislaţiei vamale la tranzitarea mărfurilor prin teritoriul vamal. În activitatea lor, echipele mobile se călăuzesc de prevederile Constituţiei şi legilor RM, hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui RM, ordonanţelor, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi de tratatele internaţionale la care Moldova este parte. Actele normative menţionate determină atribuţiile şi sarcinile principale ale echipelor mobile. Potrivit acestora, structura centrală (Direcţia echipe mobile): - planifică, dirijează şi efectuează controlul activităţii echipelor mobile în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu; - analizează activitatea echipelor, soluţionează problemele organizatorice; - asigură echipele mobile cu informaţiile

necesare pentru organizarea şi efectuarea controalelor; - coordonează interacţiunea între echipele mobile ale Serviciului Vamal, precum şi subdiviziunile altor organe de resort; - organizează instruirea, perfecţionarea şi testarea membrilor echipelor mobile; - în funcţie de necesitate, participă la controale sau le înfăptuieşte de sine stătător; - examinează contestările persoanelor interesate privind acţiunile/inacţiunile membrilor echipelor mobile şi prezintă conducerii concluziile respective; - îndeplineşte alte sarcini, ce rezultă din prevederile legislaţiei vamale şi necesităţile de serviciu. Echipele mobile din cadrul birourilor vamale: - efectuează controlul situaţiei operative privind importul, exportul, tranzitul mărfurilor prin teritoriul vamal al republicii, analizează starea de lucruri privind traficul ilicit de mărfuri, precum şi obiecte limitate în circuitul civil;

- efectuează, în cazurile prevăzute de legislaţie, reţineri administrative ale persoanelor care au încălcat regulile vamale sau sunt suspectate de aceasta, pentru documentarea faptelor de contravenţie vamală; - însoţesc, în cazul în care există temeiuri de a considera că au fost încălcate prevederile legislaţiei Republicii Moldova sau ale acordurilor internaţionale la care aceasta este parte, mărfurile şi unităţile de transport pînă la organul vamal proxim sau locurile situate în raza lui de activitate, unde este posibilă examinarea mărfi i şi unităţilor de transport; - efectuează, după caz, controlul repetat al mijloacelor de transport şi al loturilor de marfă, vămuite anterior de către alte organe vamale. Totodată, în urma modificărilor şi completărilor Regulamentului circulaţiei rutiere, echipele mobile sunt în drept să oprească unităţile de transport, utilizînd semnale formale speciale şi să efectueze controlul mărfurilor şi unităţilor

Comentarii

de transport, care transportă aceste mărfuri, în scopul prevenirii, combaterii şi constatării fraudelor vamale. Aceste acţiuni se realizează cu aplicarea criteriilor de selectivitate, stabilite în baza procesului de analiză a riscurilor. Experienţa structurilor analogice de peste hotare denotă faptul că majoritatea fraudelor sînt depistate în baza informaţiilor stabilite în baza procesului de analiză a riscurilor, fapt care ar permite concentrarea forţelor la obiecte de control sensibile. După oprirea unităţilor de transport membrii echipelor mobile prezintă legitimaţiile, explică cauza opririi şi apoi încep controlul, care constă în: - identificarea şoferului şi persoanelor care îl însoţesc în cazul în care acestea au atribuţie la mărfurile şi obiectele transportate; - constatarea datelor despre unitatea de transport şi ruta sa; - examinarea informaţiei privind mărfurile transportate; - examinarea sigiliilor şi mijloacelor de identificare vamală; - examinarea mărfi i şi unităţii de transport; - prelevarea mărfurilor pentru constatare şi testare la faţa locului. În cazul în care pentru atingerea scopului controlului se impune descărcarea mărfi i la faţa locului, aceasta se efectuează sub supravegherea şefului echipei mobile. În cazul în care, drept rezultat al controlului, s-a constatat o contravenţie vamală sau o infracţiune, ofiţerii echipei mobile efectuează acţiunile de procedură, cu transmiterea ulterioară a materialelor organelor respective, conform competenţelor.

După efectuarea controlului se întocmeşte, în mod obligatoriu un procesverbal, de model stabilit. La efectuarea controlului unităţilor de transport şi al mărfurilor, ofiţerilor echipelor mobile li se interzice cauzarea prejudiciilor nejustificate agenţilor economici şi persoanelor fi zice şi tergiversarea controlului, care vor atrage răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare. Crearea şi restructurarea echipelor mobile se efectuează de către Serviciul Vamal în limita personalului scriptic, stabilit de Guvern. În luna mai, 2006, pînă la achiziţionarea unităţilor de transport şi tehnicii speciale de control, au fost elaborate ordinele nr. 167 şi 171, conform cărora au fost formate 4 echipe mobile pe lîngă birourile vamale Nord, Centru, Chişinău şi Cahul, unde activau 12 colaboratori vamali. Crearea lor a fost precedată de unele măsuri, care au permis stabilirea unui algoritm de lucru optimal, ţinînd cont de situaţia geopolitică a republicii. Conform statelor de funcţii Direcţia echipe mobile din cadrul aparatului central a fost formată din 4 colaboratori vamali. În cadrul Direcţiei au fost elaborate documentele necesare, în vederea procurării tehnicii, utilajului şi mijloacelor de transport necesare (finanţate de Banca Mondială) pentru activitatea echipelor mobile. Apoi, ca urmare a reorganizării structurii Serviciului Vamal în anul 2007, au fost create 4 echipe mobile noi, în cadrul birourilor vamale Briceni, Ungheni, Leuşeni şi Bender, astfel în total fi ind formate 8 echipe mobile, unde la moment activează 39 de colaboratori vama-

li, care au fost dotaţi cu 22 autoturisme de teren cu girofaruri. Luîndu-se în consideraţie specificul activităţii echipelor mobile, ele au fost dotate cu arme de foc, tehnică specială de control, calculatoare dotate cu mijloace de accesare a sistemului informaţional ASYCUDA World în regim on-line, mijloace de securitate pasivă etc.. Actualmente, eficienţa echipelor mobile în realizarea sarcinilor sale este în plină creştere. Aceasta din urmă se datorează organizării eficiente a activităţii respective prin aplicarea unor tactici noi în vederea contracarării fraudelor (analiza riscului, experienţa din controalele precedente, informaţii operative, planuri tactice separate pentru diferite segmente ale teritoriilor şi alte riscuri identificate anterior) şi, nu în ultimul rînd, prin instruirea personalului, astfel fi ind organizate cursuri de instruire în schimb de experienţă cu subdiviziuni analogice din statele Comunităţii Europene (Franţa, Bulgaria, Ungaria, Misiunea EUBAM). Astfel, pentru ridicarea eficienţei activităţii echipelor mobile, în perioada iunie - decembrie 2006, ofiţerii subdiviziunii au participat la 4 cursuri de instruire, organizate cu concursul serviciului vamal din Franţa, misiunea EUBAM şi ambasada Statelor Unite. De la începutul activităţii sale, echipele mobile ale Serviciului Vamal au fost implicate la organizarea şi, respectiv, la realizarea mai multor operaţiuni antifraudă, atît de sine stătător, cît şi în comun cu alte subdiviziuni ale organelor de drept, inclusiv interstatale. La fel, conform Acordului de colaborare între Serviciul Vamal şi Ministerul Afacerilor Interne, semnat în 2007, se aplică mecanismul interacţiunii între echipele mobile ale Serviciului Vamal şi subdiviziunile MAI specializate în combaterea delictelor transfrontaliere. Astfel, conform Ordinului comun al SV, MAI şi Serviciului Informaţii şi Securitate din 26 martie 2006, Echipele Mobile ale Serviciului Vamal monitorizează în regim non-stop perimetrul zonei de securitate Bender (Varniţa-Calfa, inclusiv localităţile din preajma zonei de securitate), care prezintă un potenţial canal de introducere în republică prin zona transnistreană a produselor alimentare şi mărfurilor de larg consum, eludînd posturile vamale interne de control. În pofida faptului că sarcina primordială pe segmentul nominalizat este lichidarea canalului de trafic ilicit de mărfuri şi redresarea loturilor de marfă la posturile vamale

Comentarii interne de control, echipele mobile au depistat mai multe cazuri de trecere ilegală a mărfurilor din zona transnistreană, cum ar fi carne de pasăre, alcool şi băuturi alcoolice, ţigări, pneuri etc. Toate cazurile depistate au fost remise în procedura penală sau administrativă după competenţă. În luna aprilie 2006 subdiviziunea a participat la planificarea şi realizarea Operaţiunei comune a serviciilor de control la frontiera Republicii Moldova şi Ucrainei, cu denumirea «Апрель-2006». În cadrul operaţiunii au fost înregistrate 5 încălcări ale legislaţiei vamale privind nedeclararea mărfurilor de larg consum, în sumă totală de 32 mii lei, transportate din Ucraina (or.Odesa, km-7) în Republica Moldova, prin zona transnistreană. În legătură cu faptul că, în iulie 2007, structura Serviciului Vamal a fost modificată şi că au fost create suplimentar 4 echipe mobile noi, au fost luate măsuri în vederea instruirii speciale a acestora. Astfel, a avut loc un seminar cu efectivul echipelor din toate birourile vamale, iar în perioada 15.10.07 – 09.11.07 un curs de instruire a colaboratorilor echipelor mobile cu participarea experţilor misiunii EUBAM. În februarie 2007, a fost organizată şi desfăşurată operaţiunea specială „KM7”, avînd obiectivul principal reprimarea traficului ilicit de mărfuri de origine străină din regiunea transnistreană şi Ucraina. În urma realizării operaţiunii au fost depistate şi documentate 2 cauze penale şi 10 cauze contravenţionale în sumă de 160 mii lei. În aprilie 2007, subdiviziunea echipe mobile a Serviciului Vamal a partici-

pat la planificarea, realizarea şi estimarea operaţiunilor interstatale de contracarare a criminalităţii la frontieră, de comun cu reprezentanţii organelor de drept şi serviciilor de control la frontiera Republicii Moldova şi Ucrainei (sub egida misiunii EUBAM). Astfel, în perioada 3 – 27 aprilie, 2007, în baza Planului general de acţiuni coordоnate ale organelor de drept şi serviciilor de control la frontieră pentru anul 2007 şi Planului naţional privind organizarea operaţiunii comune a organelor de drept şi serviciilor de control la frontieră, semnat la 30 martie 2007, s-a desfăşurat operaţiunea “CURIER”, care a avut principalul obiectiv contracararea contrabandei cu droguri şi precursori. De rînd cu reprezentanţii subdiviziunii Echipe Mobile, la operaţiune au participat reprezentanţii MAI, SIS, Serviciului Grăniceri şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Au fost organizate controale inopinate şi incursiuni la staţiile feroviare de la frontieră, la fel, şi în interiorul ţării, la staţia de formare a garniturilor de tren în or. Chişinău. Ca rezultat al acţiunilor respective au fost depistate 2 cazuri de tentativă de contrabandă a substanţelor narcotice, fi ind reţinute 11350 gr. de marihuană. În septembrie – octombrie 2007 a fost derulată operaţiunea „Nord” pe perimetrul frontierei moldo-ucrainene a raioanelor Briceni şi Ocniţa. S-au înregistrat 4 cauze contravenţionale şi o cauză penală pe faptul nedeclarării mărfurilor introduse în ţară. Este de menţionat faptul că, în perioada operaţiunii, la posturile vamale situate în zona desfăşurării operaţiunii a crescut media drepturilor

de import cu 110 % şi numărul de chitanţiere PV-14 cu 89 %. În perioada 08 – 31 octombrie 2007, subdiviziunea Echipe Mobile a participat la operaţiunea comună transfrontalieră „FOCUS” organizată de către organele de drept şi serviciile de control la frontieră din Moldova şi Ucraina. Ca obiective de bază ale acestei operaţiuni au fost combaterea traficului de fi inţe umane, substanţe narcotice şi armament şi a traficului ilicit de mărfuri. Ca rezultat al măsurilor întreprinse au fost reţinute mărfuri în valoare totală de 1187,8 mii lei. Conform planului de acţiuni stabilit pentru anul 2008, în februarie (04.02.2008–15.02.2008), subdiviziunea Echipe Mobile a participat la organizarea şi desfăşurarea operaţiunii speciale „EST”, avînd obiectivul principal reprimarea traficului ilicit de mărfuri de origine străină din regiunea transnistreană şi Ucraina. În cadrul operaţiunii au fost formate pe durata dsfăşurării acesteia 28 echipe mobile, care au acoperit principalele căi de acces pe pieţele de desfacere a mărfurilor din or. Chişinău şi or. Bălţi. Ca rezultat, au fost depistate şi documentate 7 cazuri de încălcare a legislaţiei vamale (inclusiv a fost pornită 1 cauză penală). De asemenea, pe parcursul anului 2008, subdiviziunea Echipe Mobile a participat la planificarea şi realizarea operaţiunilor comune interstatale de contracarare a criminalităţii la frontieră. Astfel, conform Planului Naţional privind desfăşurarea operaţiunilor comune la frontiera moldo-ucraineană, de către organele de drept şi serviciile de control la frontiera RM şi Ucrainei, (sub egida misiunii EUBAM) s-a desfăşurat operaţiunea comună transfrontalieră „FOCUS-2”, la care a fost implicat şi efectivul subdiviziunii echipe mobile. Avînd ca obiectiv de bază depistarea şi înlăturarea premiselor care stimulează fenomenul infracţionalităţii la frontieră, ca urmare a măsurilor întreprinse au fost reţinute mărfuri în valoare totală de 314 mii lei.

Comentarii

În ceea ce priveşte instruirea efectivului subdiviziunii, în perioada 17 – 19 iunie 2008, colaboratorii subdiviziunii au participat la o consultaţie a experţilor Serviciului Vamal al Ungariei. Apoi, în perioada 17 – 21 noiembrie 2008, în cadrul cooperării bilaterale moldo-franceze, de către Ambasada Republicii Franceze a fost organizat un seminar tematic pentru echipele mobile ale SV al RM. Tematica seminarului s-a axat, în special, pe familiarizarea cu practica franceză în domeniul echipelor mobile, acestea existînd în Franţa de jumătate de secol. Au fost abordate subiecte precum: împuternicirile agenţilor, resursele umane, mijloacele materiale, metode şi tehnici de control, baza legală, sistemul informaţional de suport etc. În plus, a fost organizată o vizită în teritoriu pentru studierea activităţii echipelor mobile ale RM a expertului francez, care a apreciat înalt experienţa ofiţerilor vamali căpătată în perioada scurtă de existenţă a echipelor mobile în Moldova. Referitor la activitatea subdiviziunii pentru anul 2009, este de menţionat faptul că, pînă la momentul actual, au fost întreprinse mai multe acţiuni de prevenire şi combatere a fraudelor vamale, pentru contracararea şi depistarea cazurilor de contrabandă şi trafic ilicit de mărfuri, transportate peste frontiera vamală a RM. Astfel, a fost iniţiată operaţiunea specială „Calendar”, desfăşurată de către Direcţia echipe mobile în comun cu Direcţia investigaţii operative în perioada 18 – 21 ianuarie 2009 (I etapă) şi 25 – 28 ianuarie 2009 (a II etapă). În acest scop au fost întreprinse raiduri operative şi de patrulare pe segmentul transnistrean şi moldo-ucrainean. Operaţiunile de acest gen avînd ca obiectiv de bază depistarea şi înlăturarea premiselor, care stimulează fenomenul infracţionalităţii la frontieră, în rezultatul măsurilor întreprinse au fost documentate 6 cazuri, cu reţinerea mărfurilor în valoare totală de 55.408 lei şi incasarea suplimentară sub formă de plăţi vamale în mărime de 41.556 lei. Ca rezultat al activităţii subdiviziunii, pînă în prezent de către echipele mo-

bile au fost realizate în total 93 de reţineri pe întreg teritoriul vamal al republicii (în perioada analogică a anului 2008 au fost înregistrate doar 55 de re&ineri). Valoarea mărfurilor reţinute constituie la moment 1.418.969 lei (fa&ă de 2.689.400 lei în 2008). În urma reţinerilor efectuate de către subdiviziunile echipe mobile, au fost aplicate amenzi în sumă de 16.620 lei (în 2008 fi ind aplicate amenzi în sumă de 16.880 lei). Mărfuri, obiecte şi alte valori confiscate în valoare totală de 640.178 lei (în 2008 au fost confiscate mărfuri în sumă doar de 121.321 lei). Realizînd prevederile Memorandumului de colaborare reciprocă, semnat de către Guvernul Moldovei, Guvernul Ucrainei şi Uniunea Europeană, în perioada 29 aprilie – 13 mai 2009, de către organele de drept şi serviciile de control la frontieră din Moldova şi Ucraina a fost organizată prima etapă activă a Operaţiunii Comune Transfrontaliere „NIKONII” (sub egida Misiunii EUBAM). Realizînd obiectivele de bază ale acestei operaţiuni, accentul a fost pus pe schimbul operativ de informaţii între organele de resort participante la operaţiune şi conlucrarea acestora atît la nivel naţional, cît şi la nivel internaţional. Astfel, în cadrul măsurilor întreprinse de către organele de resort ale Republicii Moldova şi Ucrainei, în total au fost depistate şi documentate 97 de cazuri de încălcare a legislaţiei vamale, valoarea mărfurilor reţinute constituind 517 mii lei, 3 cazuri de contrabandă cu substanţe narcotice şi 3 cazuri de contrabandă cu arme de foc. Ca rezultat pozitiv al acestor operaţiuni putem menţiona atît realizarea sarcinilor puse, cît şi nivelul înalt de conlu-

crare dintre organele de drept şi serviciile de control la frontieră ale Republicii Moldova şi Ucrainei. Pe viitor subdiviziunea î-şi planifică modificarea Regulamentului cu privire la activitatea echipelor mobile ale Serviciului Vamal (aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 108 din 30.01.2006) şi ajustarea acestuia la standartele europene şi utilizarea mai largă a capacităţilor analitice. La moment, echipele mobile intră în componenţa birourilor vamale, ceea ce creează unele dificultăţi în efectuarea atribuţiilor de serviciu. Întru scăderea influienţei factorului uman şi evitarea confl ictelor de interese se preconizează concentrarea echipelor mobile în trei zone: ”Nord”, ”Centru” şi ”Sud”, iar pe viitor, crearea unui oficiu central, cu un staf operativ, unde echipele mobile vor primi indicaţii nemijlocite şi vor fi dirijate centralizat. Toate cele menţionate constituie în plenitudinea lor rezultatul generalizat al activităţii subdiviziunii Echipe Mobile din cadrul Direcţiei Generale Fraude Vamale. Astfel, de la începutul activităţii sale, subdiviziunea în cauză a înregistrat următoarele rezultate:

Comentarii

Pericol nu există Ion MAGU, specialist la protecţia civilă şi securitatea antiincendiară

acă prin civilizaţie se subînţelege progres pentru omenire, atunci acest fapt presupune utilizarea raţională a avantajelor ce le oferă ea. Una din problemele stringente de igienă pentru angajaţii care-şi exercită obligaţiunile de serviciu în ture o reprezintă înlăturarea tuturor urmărilor nocive posibile pentru sănătate, provocate ca urmare a implementării pe scară largă a aparatajului electronic, care acţionează cu factori ascunşi pentru organele de simţ obişnuite. Analiza morbidităţii în sistemul vamal în anul 2008 şi în primele cinci luni ale anului curent ne indică că de concedii medicale profită personalul de bază încadrat în birourile vamale, dar în nici un caz îmbolnăvirile acestora nu este legată de condiţiile nefavorabile la locul de muncă. Este, mai degrabă, o iresponsabilitate legată de eschivarea unor colaboratori vamali de a activa în unele posturi, în care se necesită efort şi capacităţi specifice.

Revoluţia industrială a dat şansa sporirii posibilităţilor fizice şi intelectuale cu ajutorul maşinilor. Acestea ajută la comunicare, informare despre evenimente. Dar ele produc cîmpuri magnetice şi alternative slabe, care sunt greu de suspectat ca fiind periculoase pentru sănătate. Aparatele electrocasnice, monitoarele, telefoanele mobile, televizoarele, vehiculele cu motor, sîrmele şi cablurile electrice sunt considerate surse de emanaţie a cîmpurilor electromagnetice care influenţează organismul, cauzînd simptome de tipul agitaţie şi dureri de cap; permanenta expunere poate deregla ciclurile organismului, regimul veghe-somn, poate cauza oboseala cronică. La reconstrucţia sau amenajarea posturilor vamale în teritoriu întotdeauna au fost luate în consideraţie normele igienice şi cerinţele faţă de securizarea activităţilor, fiind respectată protecţia angajaţilor. Amplasamentul unor posturi vamale în apropierea surselor de producere a cîmpurilor electromagnetice întotdeauna au fost tema de discuţii contradictorii: influenţează sau nu asupra sănătăţii colaboratorilor aflaţi în tură. Exemplu poate servi postul vamal intern Hagimus, unde sunt înregistrate cele mai multe cazuri de plecări în concedii medicale, neoficial fiind înaintată versiunea că nu se doreşte activitate în zona cîmpului electric produs de liniile electrice aeriene de frecvenţă industrială. A fost efectuată o analiză responsabilă, specialiştii Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă au întreprins investigaţii instrumentale a intensităţii cîmpului electric produs de linia electrică aeriană cu tensiunea de 110 KV, care trece în apropierea încăperilor postului vamal. Nemij-

locit sub linia electrică aeriană cîmpul electric constituie 165 V/m, la intrare în încăperi – 39 V/m, în încăperea vamei / 15 V/m, la bancă - 22 V/m. Conform Regulilor şi Normelor Sanitare de protecţie a populaţiei de acţiunea cîmpului electric produs de linii electrice aeriene de frecvenţă industrială nr. 29761-84 di 28.02.1984, nivelul maxim admisibil al intensităţii cîmpului electric în blocurile şi casele de locuit, în cele publice, constituie 500 V/m. Durata acţiunii cîmpului electric pentru populaţie nu se reglementează. Concluzia Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă este: „rezultatele investigaţiilor instrumentale efectuate ne demonstrează că linia electrică aeriană de 110kV nu poate influenţa negativ asupra sănătăţii personalului postului vamal intern Hagimus”.

Comentarii

Expertiza mărfurilor în laboratorul vamal Ştefan Pojoga, şef adj-interimar al Laboratorului Vamal

n rîndurile colaboratorilor vamali se duc discuţii cu privire la desemnarea şi efectuarea expertizelor în laboratorul vamal recent creat. În marea majoritate, colaboratorii vamali din mai multe birouri sînt interesaţi de informaţia cu privire la identificarea unor categorii de mărfuri supuse controlului vamal, descrierea cărora este susceptibilă de a fi eronată. Cunoscînd faptul că în activitatea vamală deseori se întîlnesc astfel de momente, în care o importanţă majoră o are expertiza mărfurilor, mijloacelor de transport sau documentelor, este cert că numai prin intermediul expertizei funcţionarii vamali vor putea stabili cu mare exactitate taxele datorate sau rambursate pentru importul sau exportul bunurilor, vor putea să identifice mai rapid şi sigur transportările de bunuri periculoase sau ilegale. Sarcina laboratorului vamal, atît în momentul efectuării controlului vamal, cît şi în cazurile de contravenţie sau urmărire penală ce ţine de competenţa organelor vamale, este de a stabili adevărul obiectiv cu privire la mărfurile prezentate organului vamal pentru a fi vămuite. Conform prevederilor pct. 6 ale Regulamentului laboratorului vamal, în baza dispoziţiilor colaboratorilor vamali, pentru efectuarea cercetării (expertizei) mărfurilor, mijloacelor de transport şi documentelor, experţilor laboratorului vamal iniţial vor fi înaintate întrebări ce ţin de: - identificarea mărfurilor, prin stabilirea identităţii caracteristicilor mărfurilor cu criteriile sale prescrise; - determinarea poziţiei tarifare a mărfurilor conform Nomenclatorului de mărfuri în vederea emiterii deciziilor tarifare prealabile;

- precizarea caracteristicilor mărfii, destinaţia; - determinarea ţării de origine a mărfurilor; - evaluarea mărfurilor în scopuri vamale; - determinarea ratei de randament a produsului compensatoriu şi cantităţii materiei prime utilizate în procesul de producere; - determinarea duratei ciclului tehnologic de prelucrare a produsului; - determinarea cantităţii, integrităţii mărfurilor, stării tehnice a utilajelor şi mijloacelor de transport etc.; - alte tipuri de expertize şi examinări în scopuri vamale. Însă trebuie de menţionat că această listă nu este exhaustivă şi poate fi completată, dat fiind faptul că în acest scop laboratorul vamal va efectua cercetarea (expertiza) probelor prelevate, în condiţiile legii, de organele vamale sau de alte autorităţi publice, din mărfurile supuse reglementărilor vamale: • în vederea clasificării acestora conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova; • în cazul în care există suspiciunea că fac obiectul Legii nr. 1163-XIV din 26.07.2000 cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice; • în cazul în care există suspiciunea de a conţine droguri, conform prevederilor Legii nr. 713-XV din 06.12.2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope; • în vederea identificării corespunzătoare a produselor din categoria mărfurilor accizabile în raport cu prevederile Titlului IV „Accizele” din Codul fiscal;

• în vederea depistării faptelor de declarare neautentică a mărfurilor, • în vederea asigurării protecţiei consumatorilor şi sănătăţii populaţiei Republicii Moldova; • în vederea identificării acestora şi aplicării altor reglementări vamale. Reglementarea cercetărilor (expertizei) mărfurilor în cadrul laboratorului vamal. În vederea realizării prevederilor Codului Vamal al RM, cît şi pentru reglementarea celor sus-menţionate a fost elaborată Instrucţiunea cu privire la prelevarea probelor şi efectuarea cercetărilor (expertizei) mărfurilor în laboratorul vamal. La elaborarea acesteia au fost utilizate un şir de acte normative în vigoare, precum şi acte ale laboratoarelor vamale din alte ţări, cum sunt România, Ucraina, Belarusi, Rusia şi Franţa. Instrucţiunea în cauză stabileşte metodologia de urmat de către organele vamale pentru prelevarea şi gestionarea probelor de mărfuri, desemnarea şi cercetarea (expertiza) acestora în laboratorul SV, iar descrierea succintă a acesteia va fi desfăşurată în contextul acestei prezentări. Instrucţiunea include zece compartimente care prevăd dispoziţiile generale, procedura desemnării expertizei mărfurilor la efectuarea controlului vamal, procedura prelevării şi gestionării probelor de mărfuri, măsuri generale privind tehnica securităţii, ordinea de recepţionare a probelor de mărfuri, efectuarea cercetărilor (expertizei) în laboratorul vamal, întocmirea şi prezentarea rapoartelor de expertiză, procedura contestării concluziilor formulate în raportul de expertiză, efectuarea expertizelor suplimentare şi repetate, returnarea probelor rămase după efectuarea cercetării (expertizei), precum şi formularele de acte necesare prelevării

Comentarii probelor de mărfuri şi efectuării cercetărilor (expertizei) în laboratorul vamal. Cercetarea sau expertiza mărfurilor. În Instrucţiunea cu privire la prelevarea probelor şi efectuarea cercetărilor mărfurilor în laboratorul vamal este vorba de doi termeni care se deosebesc unul de altul prin mecanismul său de investigare. Însă totodată în activitatea laboratorului aceşti doi termeni se asociază urmărind un scop unic. Acest scop se datorează mai multor factori din domeniul expertizei mărfurilor şi poate fi explicat în mod diferit în diferite ipostaze. În unele surse ale literaturii de specialitate prin termenul „expertiză” se înţelege examinarea independentă a obiectului expertizei, efectuată de către un expert, în scopul soluţionării optime a unei sarcini de lucru strict determinate. Această noţiune ne explică că, în procedura efectuării expertizelor, rolul cel mai important îl are probaţiunea, axul principal al căreia se bazează pe rezultatele obţinute în urma examinării probelor prelevate. Reieşind din cele expuse probele prelevate la rîndul lor pot fi examinate organoleptic

sau deseori pot necesita a fi investigate în condiţii de laborator. În acest context noţiunea termenului „cercetări de laborator” reprezintă investigaţii, studii amănunţite (încercări, verificări, examinări, analize) efectuate în mod sistematic, în condiţii de laborator, cu scopul de a soluţiona şi de a argumenta unele probleme. Conchidem că în domeniul expertizelor vamale pentru a trage concluzii cît mai corecte îmbinarea celor doi termeni va constitui adevărul transparent şi obiectiv despre mărfurile examinate. Ţinînd cont de faptul că activitatea laboratorului vamal este orientată spre efectuarea expertizei mărfurilor, personalul tehnic al laboratorului este constituit din laboranţi şi experţi. Activitatea unui laborant în laboratorul vamal va fi desfăşurată prin manipularea utilajelor şi aparatajului sofisticat care va fi utilizat în cercetările de laborator, pentru utilizarea căruia sînt necesare cunoştinţe speciale. Dacă în efectuarea unei expertize vor fi utilizate astfel de utilaje sau aparate atunci la întocmirea raportului de expertiză vor participa toate persoanele care au fost implicate în efectuarea complexă a acesteia.

În cadrul laboratorului vamal funcţia de expert va fi îndeplinită de către un colaborator vamal atestat, competent pentru a efectua cercetarea mărfurilor în cazurile prevăzute de reglementările vamale, care nu este cointeresat de rezultatele expertizei mărfurilor şi care, aplicînd cunoştinţele sale speciale, va prezenta concluzii întemeiate şi obiective. În urma efectuării cercetărilor (expertizei), expertul va întocmi un raport în scris, prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere, clar, fără corectări şi abrevieri, pe blanchete, conform formei stabilite de SV. Rapoartele de expertiză se vor perfecta în două exemplare, care vor avea următoarele destinaţii: • exemplarul 1 (cu grade de protecţie) - pentru organul care a dispus cercetarea. • exemplarul 2 (fără grade de protecţie) - pentru arhiva laboratorului vamal. În rapoartele de expertiză, obligatoriu, se va indica: data şi locul efectuării cercetărilor; temeiul efectuării expertizei; persoana (numele, prenumele, studiile, specialitatea, vechimea în

Comentarii muncă pe specialitate) care a efectuat cercetările; persoana care a efectuat expertiza; menţiunea că expertul este informat despre răspunderea penală pentru prezentarea cu bună ştiinţă a unor concluzii false; descrierea amplă a investigaţiilor şi concluziile pe marginea lor; răspunsul la întrebările puse în faţa expertului; materialele şi documentele prezentate pentru efectuarea cercetărilor (expertizei); descrierea detaliată a obiectelor supuse cercetărilor (expertizei); rezultatele cercetărilor (expertizei) cu indicarea metodelor aplicate, etc. În concluziile sale experţii trebuie sa dea un răspuns argumentat, laconic, concret şi întemeiat, reieşind din date incontestabile şi obiective, atît de clar, încît sa nu fie necesară solicitarea unor explicaţii suplimentare. Dacă, în cursul efectuării cercetărilor, expertul va constata circumstanţe ce pot prezenta interes pentru cauză, dar cu privire la care nu i s-au pus întrebări, el va avea dreptul să le menţioneze în raportul său. În raportul de expertiză, expertul, de asemenea, va argumenta şi imposibilitatea de a răspunde

la toate sau la unele întrebări ce au fost puse, dacă materialele prezentate nu au fost suficiente sau întrebările formulate nu ţin de competenţa expertului, ori nivelul ştiinţei şi practica cercetărilor sau expertizelor nu permit de a răspunde la întrebările puse. La rîndul său, pentru prezentarea cu bună ştiinţă a concluziilor false, expertul va purta răspundere în conformitate cu art. 312 din Codul penal, fapt pentru care expertul în raportul său îşi va pune semnătura care va servi drept declaraţie cu privire la răspunderea penală. La raportul expertului se vor anexa fotografii, schiţe, grafice şi alte materiale rămase după efectuarea expertizei ce vor confirma concluziile expertului. Raportul de expertiză şi anexele sale vor fi semnate de către expertul care a întocmit raportul, după care vor fi autentifice prin semnătura şefului şi ştampila laboratorului vamal. Raportul de expertiză obligatoriu va fi înregistrat într-un Registru de evidenţă şi/sau într-o bază de date a laboratorului vamal. Indicarea numărului şi datei pe blanchetă va confirma faptul

înregistrării lui în Registru. După înregistrarea raportului de expertiza modificarea sau completarea acestuia vor fi posibile numai cu permisiunea şefului laboratorului vamal, în baza argumentelor întemeiate ale expertului depuse în scris. Totodată, rapoartele de expertiză fără număr sau data înregistrării, fără semnăturile expertului, fără autentificare prin semnătura şefului sau ştampila laboratorului vamal nu vor fi valabile. Rapoartele de expertiză, nu mai tîrziu de a doua zi de la înregistrare, vor fi expediate organului vamal, prin poştă, dacă această modalitate nu va fi stabilită altfel. Astfel, colaboratorii vamali vor analiza concluziile şi rapoartele de expertiză prezentate spre examinare, inclusiv cele efectuate din iniţiativa declarantului sau a altei persoane cointeresate. Este de menţionat că rapoartele de expertiză emise de laboratorul vamal vor prezenta documente cu caracter de recomandare care reflectă procesul, rezultatele cercetărilor efectuate şi concluziile perfectate din numele unui

Comentarii expert sau experţi. Deci, rapoartele de expertiză nu vor fi obligatorii pentru organele vamale, însă respingerea lor va trebui motivată. Totuşi în scopul vămuirii, pentru emiterea deciziilor organelor vamale, rezultatele şi concluziile cuprinse în rapoartele emise de laboratorul vamal vor prevala în faţa informaţiilor sau actelor emise de alte laboratoare, instituţii sau experţi, precum şi altor documente care conţin informaţii referitoare la caracteristicile fizico-chimice sau proprietăţile mărfurilor, atunci cînd acestea vor fi contradictorii. Din acest punct de vedere, rezultatele cercetărilor mărfurilor, perfectate conform prevederilor Instrucţiunii cu privire la prelevarea probelor şi efectuarea expertizei mărfurilor în laboratorul vamal, vor avea importanţă probatorie la constatarea contravenţiilor vamale. Declarantul şi reprezentanţii lui vor fi în drept să ia cunoştinţă de rezultatele cercetărilor (expertizei) probelor prelevate, aprecierea cărora se va desfăşura în conformitate cu legislaţia în vigoare, sub aspectul exactităţii, obiectivităţii şi plenitudinii cercetărilor, precum şi al eficienţei şi caracterului fundamental al metodelor de cercetare folosite la efectuarea expertizei. Desemnarea expertizei mărfurilor. Expertiza mărfurilor, mijloacelor de transport sau a documentelor care conţin date relevante ale acestora, se va dispune în cazurile în care pentru constatarea indiciilor, descoperirea probelor materiale, elucidarea circumstanţelor contravenţiei vamale, sau a altor întrebări apărute la efectuarea controlului vamal, vor fi necesare cunoştinţe speciale. Pentru desemnarea cercetării mărfurilor în procesul vămuirii, colaboratorul vamal care efectuează controlul vamal, va perfecta o cerere pentru cercetări de laborator, iar colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în caz de contravenţie vamală sau urmărire penală va emite o ordonanţă privind efectuarea expertizei. În cerere sau în ordonanţă se va indica: cine a iniţiat desemnarea cercetării; temeiurile pentru care se dispune expertiza; procesul-verbal de prelevare a probelor; obiectele, documentele şi alte materiale prezentate expertizei cu menţiunea cînd şi în ce împrejurări au fost descoperite sau ridicate; întrebările formulate expertului; denumirea instituţiei de expertiză; procedura de trans-

mitere a obiectelor, documentelor, materialelor relevante cercetării, precum şi procedura de ridicare a concluziilor experţilor. Colaboratorul vamal care va decide să procedeze la efectuarea cercetărilor (expertizei), va fi obligat de a înştiinţa această decizie declarantului sau reprezentantului împuternicit al acestuia, precizînd data şi ora la care se va efectua operaţiunea de prelevare a probelor de mărfuri şi îi va explica drepturile şi obligaţiile, prevăzute de Codul Vamal. Prelevarea şi gestionarea probelor de mărfuri. Prelevarea probelor de mărfuri pentru cercetări în laboratorul vamal se va efectuea de către colaboratorul vamal care efectuează controlul mărfurilor în procesul de vămuire, iar, după necesitate, prelevarea probelor de mărfuri se va efectua şi în prezenţa unui expert. Dacă organul vamal nu va dispune de personal special instruit ori de dispozitive, materiale sau recipiente necesare prelevării, prelevarea probelor de mărfuri se va face, sub supravegherea organului vamal, direct de către declarant, de reprezentantul său ori de o altă persoană împuternicită în acest sens. Probele de mărfuri vor fi prelevate în cantităţi ce nu depăşesc necesarul pentru expertiză, inclusiv pentru o eventuală contraexpertiză. Cantităţile de probe în acest sens vor fi preluate din documentele normative în vigoare (SM, PT, STAS, GOST, OST, etc.), cele recunoscute în practica internaţională (ISO, EN, etc.), precum şi din recomandările metodologice aprobate de Serviciul Vamal. La prelevarea probelor de mărfuri se va perfecta procesul-verbal de prelevare a probelor, conform formei stabilite de Serviciul Vamal. Procesul-verbal de prelevare se va perfecta manual (cu condiţia ca datele vor fi înscrise în mod lizibil, cu cerneală, folosind majuscule) sau prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere. Procesul-verbal se va întocmi în 2 exemplare, dintre care unul se va înmîna declarantului sau reprezentantului său, dacă aceştia vor fi identificaţi, iar altul se va expedia la laboratorul vamal. Prin semnarea procesului-verbal de prelevare a probelor, declarantul sau reprezentantul său va recunoaşte reprezentativitatea probelor de mărfuri prelevate, pentru întregul lot de mărfuri. Cu permisiunea organului vamal, va fi posibilă prelevarea probelor de

mărfuri aflate sub supraveghere vamală şi de către declarant sau de reprezentanţii lui, precum şi de organele de control de stat. Această permisiune va fi oferită numai în cazurile cînd, astfel de prelevări nu vor complica efectuarea controlului vamal; nu vor putea influenţa la schimbarea caracteristicilor mărfurilor sau nu vor atrage o eschivare de la plata obligaţiei vamale şi impozitelor sau de la respectarea restricţiilor şi interdicţiilor impuse prin legislaţia în vigoare. În cazurile în care declarantul va refuza să asiste la verificarea mărfurilor sau va refuza să desemneze o persoană capabilă să ofere asistenţa pe care organele vamale o vor considera necesară, organul vamal, în prezenţa a cel puţin doi martori asistenţi care nu sînt cointeresaţi în rezultatul cercetării, sau, după caz, şi cu participarea unui expert, vor proceda la prelevarea probelor pe contul declarantului. Faptul prezenţei martorilor se va indica în procesul-verbal de prelevare a probelor. De asemenea, şi transportarea mărfurilor către locurile unde urmează să fie prelevate probele se va efectua de către sau din contul şi pe răspunderea declarantului, deoarece declarantul şi reprezentanţii lui sînt obligaţi să acorde asistenţă colaboratorilor vamali la prelevarea probelor de mărfuri şi să efectueze din contul lor operaţiuni necesare prelevării, precum şi să asigure condiţii pentru prelevarea probelor. Pentru fiecare lot de marfă, se vor preleva 3 probe identice, cu următoarele destinaţii: a) proba 1 (analitică) - pentru efectuarea cercetărilor în laboratorul vamal; b) proba 2 (de control) - pentru efectuarea unei a doua expertize, în cadrul laboratorului vamal, în situaţia în care colaboratorul vamal, declarantul sau reprezentantul acestuia solicită acest lucru conform procedurii de contestaţie stabilite; c) proba 3 (arbitrală) - pentru eliberare la eventuala solicitare a instanţelor de judecată.

Comentarii

Probele prelevate vor fi ambalate şi sigilate de colaboratorul vamal în prezenţa persoanelor care vor asista la prelevarea probelor. Probele ambalate se vor numerota în conformitate cu procesul-verbal de prelevare a probelor de mărfuri, vor fi sigilate şi se va aplica o etichetă specială. Dacă marfa va fi o substanţă chimică, atunci pe ambalajul probelor de mărfuri se vor indica semnele de avertizare şi se vor anexa copiile documentelor care conţin informaţii despre proprietăţile mărfii, toxicitate, măsuri de protecţie, mijloace individuale de protecţie etc. Cu excepţia cazurilor în care probele vor fi distruse în procesul de cercetare (expertiză), acestea vor fi restituite declarantului, la cererea şi din contul său, imediat ce se va constata că ele nu mai trebuie păstrate, iar în cazurile în care declarantul nu-şi va ridica probele rămase, laboratorul vamal va fi nevoit să le distrugă. Transmiterea şi recepţionarea probelor de mărfuri în laboratorul vamal. Probele prelevate vor fi transmise la laboratorul vamal fiind însoţite de următoarele documente: a) cerere sau ordonanţa de efectuare a cercetărilor; b) procesul-verbal de prelevare a probelor de mărfuri; c) copia declaraţiei vamale, dacă aceasta a fost depusă; d) copia contractului în baza căruia mărfurile au fost livrate şi/sau facturii de marfă din care s-au prelevat probele; e) copia certificatului de calitate şi buletinelor de analiză emise de producător (după caz); f ) copiile altor documente care conţin informaţii referitoare la caracteristicile, compoziţia şi utilizarea mărfurilor. Totodată, va fi necesar ca probele prelevate să fie expediate la laboratorul vamal, cu respectarea prevederilor legale pentru transportul anumitor categorii de mărfuri, cum ar fi cele periculoase, inflamabile, precursori şi alte mărfuri

analogice, precum şi asigurarea integrităţii probelor, a sigiliilor aplicate şi a documentelor însoţitoare. Documentele alăturate probelor de mărfuri se vor plasa în plicuri etichetate, iar în timpul transportării vor fi amplasate separat de probe, în scopul evitării cazurilor de deteriorare sau de distrugere. Probele de mărfuri şi documentele însoţitoare vor fi recepţionate în ordinea sosirii lor şi vor fi înregistrate într-un registru de evidenţă a probelor de mărfuri. În momentul recepţionării probelor de mărfuri prezentate laboratorului vamal, expertul împuternicit în acest scop va fi obligat: a) să analizeze actele pentru dispunerea expertizei, să verifice integritatea şi corectitudinea perfectării acestora în conformitate cu cerinţele stabilite; b) să perfecteaze registrul de evidenţe a probelor de mărfuri; c) să verifice condiţiile necesare pentru efectuarea cercetării: existenţa utilajului necesar, instrumentelor, materialelor şi mijloacelor de aprovizionare cu informaţie, să verifice respectarea regulilor tehnicii securităţii şi igienei sanitare etc.; d) stabileşte termenul de efectuare a cercetărilor, în caz de necesitate coordonează prelungirea acestuia; e) asigură remiterea materialelor împreună cu concluziile expertului organului care a dispus expertiza. Dacă în momentul recepţionării se va constata că în ordonanţă sau cererea de efectuare a cercetării nu este menţionat obiectul expertizei, lipsa unor probe de mărfuri sau a unor documente, documente deteriorate, probe neetichetate ori cu etichetele deteriorate, probe fără sigilii sau cu sigiliile rupte, probe cu ambalaje deteriorate ori probe într-o stare alterată, laboratorul vamal va fi nevoit să ia decizii cu privire la neefectuarea cercetarii acestor probe. Decizia privind neefectuarea expertizei probelor de mărfuri menţionate va fi comunicată imediat, în scris, organului vamal care a dispus cercetarea acestora cu indicarea obligatorie a motivelor refuzului. În cazurile cînd laboratorul vamal nu va putea efectua un anumit tip de expertize, în urma coordonării cu organul vamal - solicitant, acestea pot fi efectuate în alte laboratoare acreditate, conform procedurii stabilite. Contestaţia rezultatelor. În cazul în care organul vamal şi/sau declarantul nu vor fi de acord cu rezultatele cer-

cetării probei 1 sau cu concluziile formulate în raportul de expertiză emis pentru această probă, acesta va avea dreptul, motivat, de a contesta aceste rezultate prin solicitarea expertizei probei 2. De către declarant, contestarea rezultatelor se va efectua prin depunerea unei cereri scrise la organul vamal care a dispus expertiza, în termen de 10 zile de la data luării deciziei în baza concluziilor raportului de expertiză pentru proba 1. Dacă concluziile cercetării probei 2 nu vor fi diferite de cele din raportul de expertiză emis pentru proba 1, atunci laboratorul vamal va notifica acest fapt, în scris, organului vamal şi declarantului. În caz că concluziile expertizei probei 2 vor fi diferite de cele din raportul de expertiză emis pentru proba 1, laboratorul vamal este obligat să emită un nou raport de expertiză care va conţine şi menţiunea privind anularea primului raport. Concluziile luate în urma cercetării probei 2 pentru organele vamale vor fi definitive. Expertiza suplimentară şi expertiza repetată. Dacă organul care a dispus cercetările sau instanţa de judecată va considera că raportul expertului nu este suficient de clar sau complet, va fi dispusă efectuarea unei expertize suplimentare de către acelaşi expert sau de către un alt expert. În cazurile în care concluziile expertului nu vor fi întemeiate, vor exista îndoieli în privinţa lor sau se va stabili încălcarea ordinii de efectuare a expertizei, va fi posibilă dispunerea efectuării unei expertize repetate de către un alt expert sau alţi experţi. La efectuarea acestor expertize se va pune şi chestiunea autenticităţii metodelor utilizate anterior. Expertiza repetată se va încredinţa unui alt expert sau unei comisii de experţi. Experţii care vor efectua expertiza anterioară vor oferi comisiei explicaţii, însă nu vor avea dreptul de a participa la efectuarea investigaţiilor şi la finalizarea concluziilor. Dispoziţiile finale. Cheltuielile aferente expertizei probelor de mărfuri, suportate de organul vamal şi de laboratorul lui, nu vor fi restituite de către declarant, cu excepţia cazurilor cînd cercetările sînt efectuate la rugămintea acestuia. Organele vamale nu sînt pasibile de a compensa nici un fel de cheltuieli, suportate de alte persoane interesate în operaţiunile de prelevare, cantităţile prelevate şi cercetarea probelor de mărfuri.

Отрасль

Константин Берестяну:

Молдова в начале пути к цивилизованному авторынку H

е менее семи лет понадобится мировому автопрому для того, чтобы ликвидировать последствия финансового кризиса, утверждают руководители крупнейших автоконцернов мира. Причину спада на мировом авторынке эксперты связывают не столько со всеобщей рецессией, сколько с вытекающей из нее нестабильностью на рынке кредитов и неустойчивостью валют. Молдова не стала исключением, и ее авторынок, в последние годы динамично развивающийся, столкнулся с аналогичными неприятностями. - Разумеется, автомобильный рынок Молдовы под влиянием финансовых потрясений в мире, претерпевает изменения, - рассказывает директор Ассоциации авторизированных автомобильных импортеров Молдовы Константин Берестяну. - Однако кризис в Молдову пришел позже, и молдавские автодилеры успели изучить опыт других стран, а также примеры того, как можно скорректировать ситуацию. Поэтому когда волна финансовых «неурядиц» дошла и до нашей страны, импортеры автомобилей были готовы к спаду покупательской способности и сокращению объема продаж. Рассмотрим динамику продаж на рынке легковых автомобилей, на долю которого приходится более 60% авторынка Молдовы. По итогам 2008 г. в Молдове было зарегистрировано более 26 тыс. автомобилей, что на 36,4% больше, чем в 2007 г. Из общего числа зарегистрированных машин 44,4 % (11 571 ед.) пришлось на новые автомобили; 53,5% (13 934 ед.) – на автомобили с возрастом 2-7 лет; 2,1% (543 ед.) – 8-10 лет. В 2007 г. эти показатели составляли, соответственно – 40,6% (7 764 ед.); 56,1% (10 856 ед.) и

2,5% (481 ед.). Таким образом, в 2008 г. доля зарегистрированных новых автомобилей даже несколько увеличилась по сравнению с предыдущим годом. Однако уже с января 2009 г. объем продаж новых авто стал сокращаться, в среднем, на 20- 30% по сравнению с предыдущим годом. Эта тенденция прослеживается до сих пор. Согласно официальной статистике, за четыре месяца 2009 г. в Молдове зарегистрировано 2002 новых автомобиля, а это на 41,9% меньше, чем за 4 мес. 2008 г. (3444 ед.) и на 2,53% меньше, чем за 4 мес. 2007 г. (2054 ед.). Из общего числа машин (7542 ед.), зарегистрированных за 4 мес. прошлого года, 45,7% (3444 ед.) приходилось на новые автомобили; 48,5% (3655 ед.) – на автомобили в возрасте от 2 до 7 лет, остальные – 5,9% (443 ед.) – 8-10 летние машины. В общем числе машин (8842 ед.), зарегистрированных за 4 мес. 2009 г., доля новых автомобилей снизилась до 22,6% (2002 ед.); несколько выросла доля машин в возрасте от 2 до 7 лет – 52,4% (4637 ед.) и существенно увеличилась доля 8-10летних машин – до 24,9% (2203 ед.). Если говорить о первичном рынке, то снижение объемов продаж отмечено по всем классам автомобилей, кроме среднего, в котором рост в сравнении с аналогичным периодом 2008 г. составил 19%. Всего было продано 163 автомобиля в среднем классе (за 4 мес. 2008 – 137 ед.); а на долю автомобилей среднего класса всего пришлось 8,1% общих продаж новых машин. По итогам 4 мес. 2009 г. в десятку лидеров продаж вошли марки Lada (345 ед.), Dacia (217 ед.), Skoda (166 ед.), Toyota (127 ед.), Mitsubishi (97 ед.), Ford (76 ед.), Mercedes (75 ед.), Hyundai (74 ед.), Nissan (70 ед.), KIA (62 ед.). На долю

этих марок приходится 65,4% общих продаж новых автомобилей. Наиболее популярными в классах являются Dacia Logan, Lada Samara, Lada 2107 (Класс А); Skoda Octavia, KIA Cee’d, Mitsubishi Lancer (Класс В); Skoda Superb, Brilliance BS6, Toyota Camry (Класс С); Lada Niva, Nissan X-Trail, Hover, Mitsubishi Outlander (Класс SUV). Значительное снижение доли продаж новых автомобилей (с 43,6% за 4 мес. 2008 г. до 22,6% за 4 мес. 2009 г.), по словам Константина Берестяну, связано со снижением покупательской способности, и, что немаловажно для авторынка, с сокращением лизинговых сделок. По неофициальной информации, на долю лизинговых сделок с начала года приходится чуть более 10% продаж автомобилей, что примерно в четыре раза меньше показателей прошлого года. Пытаясь удержать позиции на рынке, автодилеры стали предлагать более низкие цены на автомобили, проводить специальные акции.

BRANCH Отрасль

- Несмотря на сбалансированность цен и тенденции к снижению, до критически низких ценовых порогов еще ни один автодилер не опустился, - утверждает г-н Берестяну. - Конечно, ситуация в некоторых компаниях достаточно сложная, но ни один экономический субъект не будет работать себе в убыток. А распространенной стала практика проведения индивидуальных переговоров с клиентом о стоимости автомобиля и способа оплаты. Импортеры активизировали все инструменты, имеющиеся в их распоряжении. И сейчас складывается не самая приятная, нестабильная ситуация, когда дилеры вынуждены отстаивать свои интересы, при этом соблюдать обязательства перед производителями и увеличивать продажи в условиях весьма низкой покупательской способности. Ведь никто не хочет терять контракт с производителем! АВТОМОБИЛЬ – НЕ РОСКОШЬ?! Если рассматривать цепочку «производитель-дилер-рынок», то на примере молдавского рынка, картина, как для производителей, так и для покупателей – не самая приятная. Автомобильная промышленность всегда была и остается очень энергоемкой, и издержки на производство автомобиля не сокращаются. В условиях кризиса производитель не может быстро перестроить производство, вернуть долги или сократить штат сотрудников, - для подобных трансформаций на предприятии необходимо не менее года. Чтобы не работать в убыток, мировые производители выравнивают

соотношение расходов и доходов путем снижения объемов производства, но увеличения при этом заводской стоимости автомобилей. Следующее звено в цепи – импортер, который должен спланировать свои продажи. При этом дилер должен учесть объемы и цены, предлагаемые производителем, и аналогичные показатели спроса на внутреннем рынке. Что есть на рынке? А на рынке существует не очень высокая покупательская способность, отсутствие выгодного предложения на приобретение автомобиля в кредит/лизинг, нестабильный курс валют. Ситуация осложнена психологическим давлением и паникой. Все в комплексе точно не стимулирует продажи, а наоборот – покупатели осторожны в совершении покупок. Получается замкнутый круг – производитель не может выпускать недорогие автомобили, потому что покупатель не в состоянии платить за те, которые уже выпущены. Любая подобная замкнутая цепочка прерывается только путем вливания финансовых средств на рынок. Что это значит? Должна работать система предоставления доступных долгосрочных кредитов на приобретение автомобилей. Сегодня в Молдове лизинговые компании предлагают свои услуги на невыгодных условиях, более того, лизинг авто постоянно дорожает. Только в последнее время процент по выплатам, в среднем, увеличился с 13% до 18%, а первоначальный взнос достигает 40% от стоимости. И хотя такие высокие ставки по лизингу часто бывают спекулятивными, они во многом оправдываются слабой экономикой страны. В нашей стране

лизингодателю выгоднее разместить свои средства на банковский депозит, чтобы получать тот же доход, причем без значительных рисков, которые возникают в работе с покупателями. По данным исследования рынка лизинговых услуг Молдовы, проведенного в прошлом году проектом USAID Access la Iniţiative de Credit, рынок лизинговых услуг в стране еще находится на стадии формирования. При этом структура лизинговых портфелей не сильно диверсифицирована, и сохраняется тенденция перекоса в сторону автолизинга, на долю которого приходится более 2/ 3 лизинговых продуктов. Этот феномен обусловлен целым рядом объективных причин, главной из которых для лизингодателей являются минимальные риски невозврата средств лизингополучателем. Во-первых, это связано с тем, что эксплуатация автосредств на территории Молдовы обусловлена обязательной государственной регистрацией, а это сокращает риск эксплуатации третьими лицами, не получившими такого права со стороны лизинговой компании. В то же время, процедура изъятия транспортного средства в случае несоблюдения лизингополучателем условий договора лизинга упрощена. Во-вторых, обязательное страхование автогражданской ответственности сводит к нулю возникновение серьезных проблем в случае ДТП с автомобилями, взятыми в лизинг. Единственной сложностью здесь является рост стоимости договора лизинга, обусловленный затратами по регистрации и страхованию автотранспорта. Однако, принимая во внимание преимущества этого типа лизинговых услуг, эти затраты вполне оправданы, что подтверждает и повседневная практика. Таким образом, объект лизинга – автомобиль может использоваться с момента передачи лизингополучателю ключей и необходимых документов на автомобиль. Другим моментом, который следует также отметить, является тот факт, что период эксплуатации автотранспортного средства превышает длительность договора лизинга. Таким образом, эти активы остаются ликвидными и по истечению срока лизингового договора. Кроме того, в отличие от вторичного рынка оборудования, вторичный авторынок гарантирует быструю перепродажу

BRANCH Отрасль

изъятого у неплательщика автотранспортного средства. В общем, рынок перспективный, и проблему недорогого лизинга теоретически решит выход на молдавский рынок иностранных финансовых организаций, которые, по прогнозам экспертов рынка, появятся уже в ближайшие год-два.

СОЗДАНИЕ ЛЕГАЛЬНОГО РЫНКА Помимо того, что на авторынке главной проблемой является недоступность новых автомобилей и, как следствие, усиливающаяся в период кризиса борьба первичного и вторичного рынка, актуальным остается вопрос предотвращения контрабанды новых автомобилей. С целью совместного противостояния незаконному импорту новых автомобилей в страну, Таможенная службы и Ассоциация авторизированных импортеров автомобилей в начале 2009 г. подписали Меморандум о взаимопонимании по консолидации усилий в борьбе с контрабандой и незаконной торговлей товарами, а также обеспечению защиты прав интеллектуальной собственности членов ассоциации. Главной задачей Меморандума является создание устойчивой базы для сотрудничества между сторонами, в частности, посредством обеспечения обмена аналитической информацией и оперативными данными с целью борьбы с таможенными правонарушениями и незаконным трафиком транспортных средств, профессиональной подготовки сотрудников по вопросам выявления контрафактных товаров, а также технической экспертизе задержанных товаров. Согласно договоренности, стороны будут встречаться в рамках рабочих заседаний, на семинарах и других мероприятиях, необходимых для координации и осуществления совместных мер, а также будут оказывать взаимную организационную поддержку, необходимую для реализации общих целей меморандума. - Таможенная служба и ассоциация, в числе которых 45 экономических субъектов (в том числе, 11 автодилеров, организации по тестированию и техобслуживанию автомобилей, импортеры оборудования и т.д.) договорились проводить совместные мероприятия с целью создания оптимальных условий для лояльной конкуренции на внутреннем рынке и защиты

прав интеллектуальной собственности импортеров автомобилей, уточняет Константин Берестяну. – В частности, ассоциация выступает за создание цивилизованного автомобильного рынка в Молдове и легальный импорт транспорта. Возможно, консолидация наших усилий позволит наладить более эффективное сотрудничество и обмен информацией. Таможенная служба получит больше возможностей для предупреждения и предотвращения контрабанды и другой преступной деятельности, а ассоциация сделает очередной шаг на пути к созданию цивилизованного авторынка.

ПЕРСПЕКТИВЫ В условиях кризиса, по прогнозам экспертов, ожидается переходный этап, когда получат развитие сервисы при автоцентрах. Спад продаж новых авто означает, что люди будут пользоваться старыми или покупать подержанные автомобили, которые также будут периодически подлежать ремонту, смене запчастей, комплектующих. Хотя сервис-центры – это более рентабельный и стабильный бизнес, по объему доходов он составляет не более 1/7 всех доходов дилерского центра. Но в период кризиса их работа будет действовать преимущественно на укрепление взаимоотношений с клиентами, в том числе, с потенциальными. Ассоциация, совместно с различными организациями по продвижению экологических задач, проводят кампанию по поддержке идеи использования новых автомобилей. Главными аргументами в пользу новых автомобилей является их высокая экологичность и безопасность для человека.

- Сегодня ассоциация продвигает идею массового использования экологического транспорта, - рассказывает г-н Берестяну. – Например, мы усиленно работаем над тем, чтобы доводить до сведения покупателей информацию о том, что автопроизводители уже предлагают новое решение – машины, которые работают на сжиженном газе. Это не только более экологично, но и экономично – стоимость газа практически вдвое ниже бензина. Конечно, должно пройти немало времени для того, чтобы изменилось отношение людей к экологии и образу жизни. Но мы уверены, что создание цивилизованного авторынка в нашей стране возможно! Цивилизованного – с созданием современной и легальной инфраструктуры, с соблюдением экологических международных директив, с превалированием первичного рынка над вторичным, доступностью автомобилей, стоянок, качественного автосервиса и автомобильного образования. Точные прогнозы относительно развития авторынка эксперты делать не берутся. Обострение ситуации не позволяет делать какие-то масштабные маневры для укрепления той или иной компании на рынке. Однако большинство экспертов склонны полагать, что в нынешнем году на рынке пройдут качественные изменения. И дилеры, и покупатели будут действовать весьма осторожно. Но так или иначе, рынок выйдет на рентабельность и на совершенствование качества продаж и сервиса. Возможно, после небольшого затишья на рынке начнется серьезная борьба брендов…

Ольга Коларь

Colaborare

În atenţia agenţilor economici şi a persoanelor fizice... L

a data de 01 iulie 2009 pe teritoriul Uniunii Europene intră în vigoare prevederile Regulamentului Comisiei nr. 312 din 16 aprilie 2009, referitoare la utilizarea numerelor EORI. (Numărul de Înregistrare şi Identificare a Operatorilor Economici). Numărul EORI este un număr unic în Comunitatea Europeană, pe care autorităţile vamale sau alte autorităţi desemnate de către statele membre îl atribuie operatorilor economici şi altor persoane interesate, în vederea utilizării acestuia începînd cu 1 iulie 2009 la toate operaţiunile vamale derulate de acestea pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Scopul introducerii numărului EORI este atribuirea unui număr de înregistrare şi identificare fiecărui operator economic şi, când este cazul, altor persoane, pentru a servi drept referin�ă comună a acestora în relaţiile cu autorităţile vamale de pe întreg teritoriul Comunităţii, precum şi pentru schimbul de informaţii între autorităţile vamale şi alte instituţii cointeresate. Baza legală este Regulamentul (CE) nr. 312/2009 al Comisiei de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de Instituire a Codului Vamal Comunitar, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 98 din data de 17 aprilie 2009. Comisia Europeană are în lucru un Ghid pentru aplicarea acestui Regulament. CINE ESTE OBLIGAT SĂ OBŢINĂ NUMĂRUL EORI? Persoanele care sunt obligate să solicite atribuirea unui număr EORI sînt: - operatorii economici (persoanele care, în cadrul activităţilor lor profesionale, exercită activităţi reglementate de legislaţia vamală, cum ar fi operaţiunile de import, export, tranzit, depozitare, reprezentare, precum şi operaţiuni prealabile sosirii/

plecării mărfurilor care se introduc/ scot de pe teritoriul Comunităţii); - persoanele fizice care introduc/scot mărfuri în/din Uniunea Europeană. Operatorii economici şi alte persoane interesate solicită atribuirea numărului EORI autorităţilor abilitate din statul membru în care sunt stabiliţi. În cazul în care un operator economic care nu este stabilit pe teritoriul vamal comunitar nu are număr EORI, acesta trebuie să fie înregistrat de către autoritatea desemnată a statului membru în care realizează pentru prima dată una dintre activităţile următoare: (a) depune, pe teritoriul Comunităţii o declaraţie sumară sau vamală, alta decât: – o declaraţie vamală făcută în conformitate cu articolele 225-238 din Regulamentul vamal comunitar (Regulamentul Comisiei nr. 2454/93), sau – o declaraţie vamală solicitată în cadrul regimului de admitere temporară; (b) depune, pe teritoriul Comunităţii o declaraţie sumară de ieşire sau de intrare; (c) administrează o magazie pen-

tru depozitare temporară în temeiul articolului 185 alineatul (1) din Regulamentul vamal comunitar; (d) depune o cerere de autorizare în temeiul articolelor 324a sau 372 din Regulamentul vamal comunitar; (e) solicită un certificat de operator economic autorizat în temeiul articolului 14a din din Regulamentul vamal comunitar. Este recomandat ca operatorii economici care nu sunt stabiliţi în Comunitate să depună cerere pentru acordarea numărului EORI înainte de a realiza una din operaţiunile listate mai sus. În România, autoritatea competentă cu înregistrarea şi atribuirea numerelor EORI este Autoritatea Naţională a Vămilor. Numerele EORI vor fi solicitate la direcţiile regionale pentru accize şi operaţiuni vamale în a căror rază de competenţă teritorială îşi au sediul/ sunt stabilite sau, în cazuri excepţionale, la birourile vamale.

Serviciul presă şi relaţii cu publicul

События

Александр Попов:

Я за чуткие, но профессиональные отношения с кадрами А

лександр Данилович Попов родился 8 мая 1935 г. в селе Крутеньке Кировоградской области Украины. В 1942 г. его родители приняли решение переехать из оккупированной немцами Украины в Молдову. В детстве мечтал стать летчиком, однако после службы в армии по распределению попал на работу в Унгенскую таможню – единственную на тот момент подобную структуру в Молдавской ССР. Прошел путь от рядового контролера до начальника таможни. Работе в таможенных органах Молдовы посвятил 46 лет своей жизни. Награжден медалью «Meritul Civic». - Александр Данилович, расскажите, как вы попали на службу в таможню и каков ваш послужной список? - Я всегда мечтал попасть в авиацию и быть летчиком. Но так случилось, что после службы в рядах Советской Армии по распределению я был направлен служить в Унгенскую таможню, где шесть лет работал контролером на железнодорожном переходе. Я попал в таможенную службу как раз в момент начала развития этого государственного органа в Молдове. В 1964 г. был назначен начальником только открывшегося Леушенского поста, который был структурной единицей Унгенской таможни. Параллельно открылись Прутский и на базе кишиневского почтового отделения - Кишиневский таможенный пост. Затем я снова был отозван в Унгенскую таможню, где проработал до 1976 г. в должности инспектора, а с 1978 г. по 1985 г. – заместителем начальника Унгенской таможни. Далее

двенадцать лет занимал должность начальника Кишиневской таможни. А достигнув предпенсионного возраста, с 1997 г. по 2004 г. возглавлял отдел кадров Кишиневской таможни. Параллельно с работой, я еще и учился. С 1961 по 1966 гг. проходил обучение на заочном отделении юридического факультета Кишиневского госуниверситета. Кроме этого, окончил таллиннские курсы совершенствования таможенной подготовки и шестимесячные курсы при Академии внешней торговли СССР. - По сути, в разные исторические периоды вы дважды стояли у истоков развития молдавской таможни. Какие изменения произошли за это время в таможенной системе? - Сравнивать эти две эпохи в развитии таможни достаточно сложно, поскольку речь идет не только об иной структуре самой службы, но и о совершенно ином статусе молдавского государства и всех его государственных органов. Если говорить в общих чертах, то система таможенного контроля, которая существовала до распада Советского Союза, была централизованной и входила в систему министерства внешней торговли Молдавской СССР. В те годы система предполагала только монополию – вся торговля была сосредоточена в руках государства, а внешнеторговыми отношениями на базе соглашений занимались специальные внешнеторговые государственные объединения, такие как «Союзпушнина», «Авиаэкспорт», «Станкоимпорт» и т.д. Всего на тот момент существовало около 80 таких объединений, на базе которых осуществлялся экспорт и им-

порт. А таможенный контроль в советское время осуществлялся только на государственной границе и в международных аэропортах, и был преимущественно формальным, поскольку система была плановая, на границе проводилась только документарная сверка. А грузы отправлялись на специальные терминалы, где Госпланом распределялись в торговые или промышленные предприятия. Сейчас же действует рыночная экономика, появилась частная собственность, а торговые операции осуществляются экономическими субъектами. Соответственно, изменилась процедура досмотра пассажиров и грузов, а таможенный контроль грузов осуществляется на границе, на специальных терминалах или на предприятиях. Новую веху в развитии таможни открыла система оформления грузов с составлением таможенной декларации, которая была внедрена в 1989 г. С недавних пор интересы хозяйствующих субъектов на границе представляют таможенные брокеры, что также откорректировало работу непосредственно таможни. Вообще, с момента, когда была организована самостоятельная Таможенная служба Молдовы, таможня претерпела множество изменений - от создания и совершенствования законодательно-правовой базы до внедрения сложнейших информационных систем, таких как Asycuda World. - Александр Данилович, как вы оцениваете внедрение современных технологий в таможенной деятельности? - Применение автоматизированных средств и компьютерных информа-

сотрудников принял предложение пассажиров отведать коньяка. На следующий же день он был уволен вместе со своим сослуживцем, который ранее был начальником погранзаставы. А в Вадул-Сиретской таможне, при осуществлении таможенного контроля пассажиров, мои коллеги после угощения коньяком и конфетами были уволены из таможни и осуждены условно на 2 года. Сегодня, конечно, система не такая строгая. Но даже тогда, я считаю, это было чрезмерно жестокое наказание.

ционных технологий – это веление времени. Прогресс идет, и человечество должно двигаться в ногу с ним. С одной стороны, современные технологии, применяемые на таможне, облегчают работу экономического субъекта, ускоряют процесс таможенного оформления, а также позволяют (если не полностью, то в какой-то мере) предотвращать коррупционные действия, снижают риски коррупции. Но вместе с тем, повышаются требованию к каждому сотруднику таможни, а работа контрольных служб, действующих в таможенной системе, становятся номинальными. Например, раньше в таможне действовали специфические службы - экономическая, служба информатики, отдел по нарушениям таможенных правил, пассажирский и грузовой отделы. А оформление таможенной декларации шло по технологии: надо было пройти отдел информатики, проверить правильность составления декларации, затем – экономический отдел, чтобы установить правильность оформления таможенных платежей. После этого документы попадали в грузовую службу, где принималось решение: выпускать ли данный груз, соответствуют ли все документы правилам. Сегодня ставки делаются на развитие как аналитических, так и контрольных служб. Декларация, которую представляют уже не экономические субъекты, а брокеры, сдается по принципу «единого окна» и не распределяется каким-то служащим, которые могли бы повлиять на ход таможенного досмотра, а программа самостоятельно определяет риски. Вне-

дрение автоматизации значительно сократило штат сотрудников, но, вместе с тем, повысило роль и персональную ответственность каждого оперативного сотрудника таможни. - А как, по вашему мнению, изменился портрет таможенника за это время? - Захватив обе эпохи, могу сказать, что в первой была жесткая система отбора кадров, поскольку за всем наблюдало “государево око”. Раньше в таможне было очень престижно работать, а все кандидаты на работу в таможне проходили специальный контроль со стороны органов госбезопасности. Разумеется, что граждане, которые имели какие-то конфликты или проблемы с государством, в таможню не попадали. Раньше не давали присягу, но при поступлении давали подписку, которая предусматривала уголовную ответственность за соблюдение всех правил и о неразглашении информации. Тогда была очень строгая система отбора. И особых проблем в кадровом подборе и в части нарушений уголовного порядка не было. - Неужели не было никаких казусов? - Ну, сказать, что не было совсем, не могу, но случаи были единичные. Например, будучи заместителем начальника таможни в Унгенах, сталкивался с такими фактами, когда сотрудники за малейшую провинность подвергались жесткому наказанию, вплоть до увольнения. Однажды при оформлении пассажиров, следовавших в вагоне прямого назначения SV, один из

- Не секрет, что госслужащие, и таможенники в том числе, имеют не лучшую репутацию. По вашему мнению, что может повлиять на повышение имиджа Таможенной службы, ее сотрудников? - К сожалению, такое явление как коррупция стало ассоциироваться также с образом таможенника. Но это феномен нашей действительности. Думаю, что для разрешения этой проблемы, во-первых, необходимо предпринять серьезные шаги по материальному обеспечению сотрудников таможни. Я помню, еще во времена моей трудовой деятельности обещали повысить зарплату до 1000 долларов в месяц. Но, как видите, зарплаты таможенников по-прежнему очень низкие. Конечно, всегда будут аргументы против повышения зарплат таможенникам: страна бедная, заработные платы низкие, риски высокие… Но тут, простите, надо учитывать, что эта служба приносит госбюджету высокие доходы, поэтому является особенно важной… Во-вторых, следует усилить службу внутренней безопасности, которая проводит профилактическую и контрольную работу. Разумеется, сотрудники этой службы должны быть хорошо обеспеченными и неподкупными. Но она значительно сократит случаи коррупции и уменьшит попадание в государственные органы «случайных сотрудников». А то сейчас создается впечатление, что таможня – это доходное местечко, сказочное «поле чудес», где лиса Алиса и кот Базилио собирают деньги. Надо совершенствовать систему таким образом, чтобы сотрудник таможни чувствовал ответственность и знал, что за нарушением моментально последует наказание. Я считаю, что метод кнута и

События пряника всегда актуален и оптимален в управлении людьми. - Учитывая ваш колоссальный опыт работы в таможенных органах, в том числе на руководящих постах, интересно ваше мнение о самом сложном направлении в менеджменте, управлении в госструктуре? - Одно из самых сложных направлений деятельности руководителя – работа с кадрами. Надо уметь вникать в детали работы каждого подразделения, контролировать, требовать, учить и самому всегда учиться. Это постоянная работа над собой с тем, чтобы умело и профессионально сотрудничать с коллективом. Сегодня Таможенная служба выросла в огромную структуру, на которую возложена большая ответственность. При этом управление командой часто ограничивается голым администрированием. Но я знаю немало руководителей, которые, несмотря на системные трудности, очень профессионально работают, вникают в детали работы каждого подразделения, делают свое дело с душой и полной ответственностью. Здесь я бы обязательно упомянул новый принцип работы таможни - ротация кадров. Конечно, она создана в профилактических целях – для того, чтобы свести к минимуму возможность создания «тесных» отношений между экономическим субъектом и таможенником. Не берусь судить, насколько результативна система перемещения кадров, но я сомневаюсь, что такая ротация обеспечивает желаемый результат. Почему? Потому что если человек подлец, то никакая ротация не поможет, будь он в таможенной сфере или в любой другой! Как говорится в старинной украинской пословице, «свиня всегда болото найдэ». Во-вторых, система перемещений создает нежелательные последствия для самих работников. Ведь у каждого подразделения есть своя специфика, и для того, чтобы достичь профессионализма в одном месте, надо настроиться, постичь все тонкости работы. А так, получается, что только вникнув, поняв суть работы в одном месте, сотруднику надо перемещаться в другое. Достичь профессионализма, таким образом, крайне сложно.

- Сегодня мировая экономика претерпевает изменения в связи с финансовым кризисом. У молдавской таможни был уже опыт прохождения кризиса в 1998 году, какой опыт дала та ситуация? - С 1998 г. в таможенной системе происходили серьезные преобразования, и по сути сама система находилась еще на стадии зарождения. Поэтому 10 лет назад таможня, в общем-то, и не поняла, что произошло. Но за эти годы значение таможенной системы в жизнедеятельности государства сильно выросло. За период становления Таможенной службы доходы увеличились во много раз. Если в период введения декларирования товаров доходы таможни составляли 1-1,5 млн. рублей в год, то сегодня эта цифра превышает 9 млрд. леев. - В таможенных органах России, а также некоторых стран СНГ, успешно действуют организации ветеранов таможни. В Молдове пока нет подобных структур, почему? - Организации ветеранов существуют практически во всех государственных организациях Молдовы. Это общепринятая практика – когда какое-то ведомство или компания поддерживает своих бывших сотрудников. Обычно эти организации занимаются защитой прав ветеранов, оказанием им социальной и правовой помощи, проведением культурно-просветительской работы, сохранением и пропагандой традиций таможенной службы….

Я очень сожалею, что до настоящего времени в Таможенной службе не создана такая организация. Ветераны все-таки нуждаются во внимании и поддержке, причем не только в материальной, но и в моральной. Но пока... Правда, не могу не отметить и поблагодарить руководство Таможенной службы за то, что не забывают о нас: поздравляют с Днем таможенника, с государственными праздниками. Но лично мне, как человеку, долгие годы посвятившему работе в таможне, было бы весьма интересно знать, что происходит в моих родных пенатах, бывать на итоговых собраниях, на праздниках, встречах с коллегами. - Александр Данилович, чем вы заменили динамичную деятельность в таможне после выхода на пенсию? - Действительно, работа в таможне – весьма специфическая, но в то же время очень интересная, связанная с работой на госгранице, с иностранцами. Я застал замечательное время – становление таможни, период непрерывного развития, динамики, это период, когда каждый день ты видишь определенные результаты работы. Конечно, после такого бурного образа жизни нелегко переключиться и «по заказу» времени стать пенсионером (смеется). Кроме этого, особо расслабиться не позволяет низкая пенсия. Поэтому я продолжаю работать, но уже в частной компании. А свободное время провожу с семьей на даче.

Ольга Коларь

STATISTICS Statistica vamală Statistica

Natalia Ciumacenco, şef-adjunct al Direcţiei venituri vamale

entru perioada lunilor ianuarie-mai anul 2009 au fost percepute drepturi de import-export la buget în sumă de 2 778,3 mln lei, cifra de control fiind realizată cu 86 la sută. În raport cu aceeaşi perioada a anului trecut, incasările au format 74 la sută, fiind constatată o diminuare a încasării plăţilor vamale în valoare de 981,6 mln lei. Nivelul redus, în comparaţie cu anul precedent al încasării drepturilor de import-export, este cauzat, prepon-

derent, de scăderea ritmului importului de mărfuri în republică, efectuarea importurilor mărfurilor supuse unui tratament preferenţial favorabil. Informăm, că în primele cinci luni ale anului 2008 au fost înregistrate importuri în valoare statistică de 18 203,4 mln lei - în cinci luni ale anului 2009 s-au înregistrat importuri în valoare de 12 500,8 mln lei, ceea ce reprezintă o diminuare a importurilor de mărfuri cu 5 702,6 mln lei sau cu 31,3 la sută.

Pe parcursul perioadei de raportare a anului 2009 au fost exportate mărfuri în valoare statistică de 3 201,4 mln lei. În aceeaşi perioadă a anului precedent au fost exportate mărfuri în valoare de 3 996,0 mln lei, constatind o reducere a activităţii economice externe la acest capitol, cu circa 19,9 la sută. În acest context, prezentăm anexat datele statistice privind ritmurile de creştere a drepturilor de import-export pentru ianuarie-mai anii 2007-2009: