Revista Misiunea Casa nr. 10 - decembrie 2007 - ianuarie 2088

Page 1

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

dec. 2007 ian. 2008

6LEI50 65.000 ROL

Construcþii · Renovãri ·

Nr. 10 (XXVI)

Misiunea

Secretãurlilor amene acaj litate d

CASA

www.misiuneacasa.ro

CONCURS

cu premii în scule electrice LA PAGINA 67

Un living

de mare efect

Amenajare în culori deosebit de elegante: roºu, crem, maro închis Pag. 44

Pag. 36

Vis împlinit

Casã veche, în stil rustic, renovatã ºi modernizatã Q Decoraþiuni în ton cu

Sfintele Sãrbãtori Q Energie termicã pe

bazã de gaze naturale Q Cele mai cunoscute

specii de conifere

2008 Start pentru

UN NOU ÎNCEPUT !

viu : r e n Int ania r

L: osgrucþiiloceniu A CI jan Vconstrul de a 22 E o n u SP ar Piaþa mãt agi V

în

ur La p



Editorial Misiunea Casa: The Next Generation

J

ocurile copilãriei par aceleaºi, oricât de surprinzãtoare (agresive?) ar fi noile inovaÞii

apãrute În universul celor mici. O fetiÞã va amenaja

Misiunea

CASA RevistĂŁ editatĂŁ lunar de LEON CONSULTING ĂŽn colaborare cu

FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART PREÂŞEDINTE REDACTOR-ÂŞEF S.G.R.

Lucian Nicolescu Andreea Cernatoni

COLABORATORI

Alina Constantin Paul Amfim Robert Malischitz dr. Iulia Boian Ana Tomescu ing. Valentin Boian prof. Virgiliu Z. Teodorescu

DTP & LAYOUT

Rodica Manole

Aceste cuvinte ar trebui sĂŁ ne ĂŽnsufleĂžeascĂŁ Âşi pe noi. Ei descoperĂŁ lumea, scruteazĂŁ forme, culori Âşi

PREPRESS

DragoÂş Manole

posibilitĂŁĂži cu o curiozitate de care noi uitĂŁm cĂŁ

FOTOGRAF

Mihaela Matei

camera pĂŁpuÂşii la fel de preocupatĂŁ, iar bĂŁieĂželul

REDACTORI

Ioana Ceccarelli

se va concentra de fiecare datã asupra ÎnãlÞimii la care κi va ridica greutatea macaraua lui multicolorã. Poate cã, din loc În loc, se vor aprinde câteva beculeÞe În plus sau sunetele scoase de un difuzor minuscul vor fi tot mai fidele. Ai crede cã aceste inovaÞii fac tot farmecul jocului, dar e posibil ca cei mari sã mizeze pe o carte greºitã. Copiii ºtiu sã surprindã esenÞialul: noutatea autenticã ºi oportunitatea.

suntem capabili. Obiectele lor capĂŁtĂŁ semnificaĂžii

FOTO COPERTĂƒ

ce ne forĂžeazĂŁ imaginaĂžia, deoarece sunt esenĂže Âşi,

CONSULTANĂžI DE SPECIALITATE

ĂŽn acelaÂşi timp, premizele unei aventuri. ĂŽncercĂŁm sĂŁ ne ĂŽntoarcem Âşi noi acolo cât mai

PUBLICITATE

des, sã reÎnvãÞãm sã privim lucrurile ca ºi cum am face-o pentru prima datã. Vrem sã fim copii, ca sã ne putem simÞi permanent la Început de drum,

ABONAMENTE

investind cu noi valori obiectele pe care le folosim.

DIRECTOR DIFUZARE

Astfel, acumulĂŁm tot mai multĂŁ energie pentru

Marius BĂŁrĂŁgan ing. Florin Boian arh. Maria BuicĂŁ dr. ing. Alexandrina AmĂŁriuĂžei Dan Tomescu Lavinia Cojocaru Bogdan StĂŁnescu Adrian Neagu Mihnea GhedrĂŁuĂžeanu

FHHD FH IDFHP Ăˆ Ă™L VSHUmP Fm QRL FHL GLQ redacĂžia

DIRECTOR PRODUCĂžIE

Cornel Petrescu

Misiunea Casa, v-am convins, ĂŽn decursul anilor,

DIRECTOR ECONOMIC

Livia BĂŁrĂŁgan

TIPAR

Infopress S.A.

de constanta noastrĂŁ dorinÞã de a cerceta. ĂŽn fond, nu suntem singurii angrenaĂži ĂŽn acest proiect –

ISSN

841-2432

ĂŽn tot ce facem ne gândim Âşi la familiile noastre, dacĂŁ informaĂžiile pe care vi le oferim le-am folosi cu acelaÂşi entuziasm Âşi pentru viitorul propriilor copii. Am face-o, ba, mai mult, cunoÂştinĂžele pe care le cĂŁpĂŁtĂŁm ĂŽn munca noastrĂŁ de documentare le transmitem, ĂŽn forma potrivitĂŁ, Âşi lor. AĂži fi surprinÂşi de felul ĂŽn care se joacĂŁ, observând preocupĂŁrile celor mari. ĂŽn fond, ce poate fi mai ĂŽnĂželept pentru un pĂŁrinte decât sĂŁ-Âşi educe copilul ĂŽn spiritul muncii, al lucrului bine fĂŁcut Âşi al ingeniozitĂŁĂžii?

PublicaÞie auditatã În perioada iulie – decembrie 2006

Revista MISIUNEA CASA beneficiazĂŁ de rezultate de audienÞã conform Studiului NaĂžional de AudienÞã mĂŁsurate ĂŽn perioada aprilie – iulie 2006

Cu atât mai mult acum – de CrĂŁciun Âşi Anul Nou – suntem pregĂŁtiĂži sĂŁ ne scrutĂŁm conÂştiinĂža Âşi sĂŁ vedem ce ar fi trebuit sĂŁ

Adresa redacĂžiei: ÂŞoseaua Panduri nr.25,

facem mai bine. DumneavoastrĂŁ aĂži intuit de

bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, BucureÂşti

fiecare datĂŁ Âşi ne-aĂži semnalat dacĂŁ drumul

Telefon: 021/411.00.29

pe care mergem este corect. Cu riscul de a fi

Fax: 021/411.03.29

lipsiĂži de modestie, vĂŁ spunem cĂŁ, ĂŽn foarte

e-mail: revista@misiuneacasa.ro

multe cazuri, am fost ĂŽncurajaĂži. Iar jocul preocupat al micilor noÂştri constructori a fost un semn cĂŁ nu suntem departe de adevĂŁr.

Š Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaÞie este permisã doar cu acordul editorului.


Apã caldã

Confortul, asigurarea cantitãþii necesare ºi eficienþa energeticã joacã azi un rol important în alegerea sistemului de alimentare cu apã caldã. De aceea, ne-am decis sã vã prezentãm cele mai uzuale soluþii pe aceastã temã.

Sumar Magia Crãciunului, alãturi de cei dragi Aflaþi care sunt cele mai noi ºi folositoare soluþii pentru amenajarea unui cãmin în straie de sãrbãtoare.

6

„Semne bune anul are“ 2008 anunþã creºteri salariale ºi facilitãþi pentru investitori – ne declarã Varujan Vosganian, Ministrul Economiei ºi Finanþelor. 22

Paginile 30–34

Confortul locuinþei, o alegere personalã Evaluarea surselor de energie ale acestui secol ne îndreaptã atenþia spre gazele naturale.

25

Eficienþã termicã pentru orice casã

Piaþa construcþiilor – motorul economiei în urmãtorul deceniu Aceasta este prognoza, la graniþa dintre ani, a Ministrului Economiei ºi Finanþelor, Varujan Vosganian, într-un dialog obiectiv cu reporterul revistei noastre.

Soluþii uzuale ºi recomandãri pentru alegerea sistemului de alimentare cu apã caldã.

30

Un vis împlinit Renovarea în regie proprie a unei case vechi, afectate de trecerea anilor, poate reprezenta o provocare.

36

Un living de mare efect Specialiºtii noºtri vã oferã sfaturi pentru planificarea ºi amenajarea livingului pe care vi-l doriþi.

44

Idei inedite pentru bãi moderne Inspiraþia ºi ºtiinþa designerilor transformã un spaþiu banal într-o camerã ingenios decoratã ºi plãcut iluminatã.

50

Laboratorul doctorului ªapcã

Paginile 22–24

Aflaþi cum se realizeazã corect panta de scurgere pentru podeaua din baie, precum ºi cât de importantã este aceasta.

56

Redecorare marcantã

Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

§

Un vis împlinit

O casã din mediul rural, împreunã cu anexele ei, au fost renovate ºi modernizate integral.

Paginile 36–43

Prin acoperirea scãrilor cu mochetã ºi dale din sticlã, aspectul intrãrii în locuinþã se schimbã fundamental.

Paginile 44–49

Un living de mare efect

Cu finisaje de calitate ºi mânã de lucru experimentatã, nimic nu este imposibil în amenajãri. Sã vedem, însã, ºi metoda de lucru!

58


Confortul ca opþiune individualã

Paginile 20–21

Gazele naturale au devenit tot mai utilizate pentru încãlzirea locuinþelor, din câteva motive simple: confort, siguranþã în exploatare, eficienþã ºi protejarea mediului înconjurãtor.

Shopping E sezonul decoraþiunilor pentru brad, iar firmele din domeniu au oferte pentru toate buzunarele ºi preferinþele.

Paginile 25–28 Bricolaj Doriþi un dressing spaþios, în vecinãtatea dormitorului? Aflaþi cum îl puteþi executa chiar voi, din scânduri de lemn.

Tasarea Mulþi dintre cei care au devenit posesorii unei case îºi dau seama de valoarea studiului geotehnic abia dupã câþiva ani, când construcþia începe sã crape sau sã se încline.

64

Specialiºtii vã rãspund Iatã câteva soluþii tehnice ºi sfaturi utile pentru îmbunãtãþirea confortului, oferite celor care ne scriu.

68

Paginile 72–73

Misiunea Casa în Cetatea Bãniei Cea de a doua întâlnire a forumiºtilor noºtri a animat „Zilele oraºului Craiova“.

71

Geotehnica pentru toþi: tasarea pãmântului Importanþa acestei ºtiinþe este evidentã mai ales în cazul modificãrilor structurale ale terenului.

72

Un cãmin cu adevãrat... liniºtit Aflaþi cum puteþi asigura liniºtea casei prin evitarea ºi înlãturarea poluãrii fonice din interior ºi exterior.

76

Paraclisul Universitãþii Bucureºti Fosta Bisericã Rusã, devenitã paraclisul Universitãþii Bucureºti, este loc de pelerinaj pentru studenþii din toatã þara. 80

Jurnal de cãlãtorie Veneþia este întruchiparea multor secole de culturã, istorie ºi arhitecturã, pãstrate parcã neatinse pentru omenire.

84

În cãutarea frumosului pierdut ªtergarele bunicilor din foile de zestre sunt încã pline de culoare ºi prospeþime prin grija muzeografilor români. 88

Coniferele, tinereþe fãrã bãtrâneþe Persistenþa ºi frumuseþea frunziºului conferã acestora un rol esenþial în decorarea parcurilor ºi grãdinilor.

Un cãmin cu adevãrat... liniºtit Puþini ºtiu care sunt pericolele la care se expun trãind, zi de zi, într-un mediu poluat fonic. Din fericire, existã ºi soluþii de remediere a situaþiei.

92

Paginile 76–78

Redecorare marcantã cu mochetã ºi dale din sticlã

Paginile 64–66 Un dressing spaþios în apropierea dormitorului

O baie fãrã ferestre

În lipsa luminii naturale, alegerea culorilor e capitalã.

Paginile 50–55

Paginile 58–62

Iatã o nouã amenajare ºi câteva mici intervenþii de bricolaj.


design interior

MAGIA CRテイIUNULUI

alテ」turi de cei dragi


living

Elementele principale de sãrbãtori,

mirosul de brad, miile de luminiþe din ferestre ºi colindele tradiþionale vã îmbatã simþurile.

Zi sfântã pentru creºtini Crãciunul este o sãrbãtoare specialã a tuturor creºtinilor ºi un bun prilej pentru a dãrui familiei momente unice.

O noapte plinã de emoþii Dacã i-aþi scris Moºului, sigur aºteptaþi cu nerãbdare sã vedeþi darurile de sub brad.

Q Foto: IKEA

i Misiunea

CASA 10/07

l 7


În noaptea de Crãciun,

tradiþia spune cã se pune pe foc un lemn de brad pentru cã acesta va aduce în casã lumina lui Isus, dragoste ºi liniºte suflleteascã.

Datoritã formelor simple,

un ºemineu modern se va integra într-o încãpere mobilatã dupã cele mai noi tendinþe ºi va da casei un plus de eleganþã.

Mãcar pentru o clipã

uitaþi de stresul din fiecare zi ºi încercaþi sã vã bucuraþi de farmecul sãrbãtorilor de iarnã.

ªeminee de efect... Imaginea unei familii reunite în seara de Crãciun, la un pahar de vin roºu, în faþa ºemineului pare o filã desprinsã din cãrþile cu poveºti. ªi totuºi, realitatea demonstreazã cã nu e nevoie de o cabanã la munte ºi nici mãcar de zãpadã pentru a putea contempla focul în propria dumneavoastrã

locuinþã. Soluþiile moderne oferã variante adaptabile oricãrui tip de spaþiu, indiferent dacã acesta este de mari sau mici dimensiuni. Vã puteþi crea un Crãciun de poveste, aºteptându-i surprizele în faþa unui ºemineu original.

8 l

Misiunea

CASA 10/07

Q Foto: FOCUS DESIGN

living

design interior



design interior

Punctul de atracþie

în camerele de zi este de obicei televizorul, dar amenajarea unui spaþiu plãcut, pentru conversaþie ºi distracþie, va face ca acesta sã treacã în planul doi.

living

Un stil special Dacã vreþi ca anul acesta sã vã aranjaþi casa într-un stil deosebit, decoraþi-o în tonuri calde ºi strãlucitoare: folosiþi roºu, auriu ºi portocaliu în combinaþie cu alb. Nu trebuie sã lipseascã lumina, sub diverse forme, eventual lumânãrile parfumate.

Efectul-luminã

Bijuteria din camera de zi Într-o locuinþã ultramodernã nu se poate sã lipseascã mobilierul pentru bar, iar modelul cu cadru din inox ºi etajere din sticlã pare a fi cel mai potrivit pentru living.

10 l

Misiunea

CASA 10/07

Q Foto: KARE DESIGN

din decorul mesei poate transforma radical atmosfera, indiferent dacã este naturalã sau alegeþi un candelabru.


Puterea de influenþã a roºului

Este important sã alegem nuanþa potrivitã pentru a obþine efectul dorit. Roºul este o culoare puternicã, cu proprietãþi energizante.

Detaliile strategice

echilibreazã balanþa dintre locuire ºi stil, de aceea obiectele se aleg în acord cu tema amenajãrii.

Fiecare persoanã care vrea sã schimbe imaginea casei în care locuieºte îºi pune propria sa amprentã ºi îi dã acesteia, cu ajutorul „importurilor“, un stil personal, care îi defineºte gusturile. În unele cazuri, obiectele de decor cu influenþã asiaticã pot atrage atenþia ºi, mai mult decât atât, pot impresiona pe cei care vã trec pragul în perioada sãrbãtorilor.

Q Foto: EXOTIQUE

Exotic în trenduri

O lume în negru-auriu

Inspiraþia pentru culorile pe care le folosim în amenajãri poate veni de oriunde: naturã, metale preþioase, artã sau... arheologie.

Verde pentru accesorii

Nu doar bradul de Crãciun poate defini spaþiul cu verdele lui crud, ci ºi decoraþiunile exotice cu aceeaºi culoare.

Misiunea

CASA 10/07

l 11


design interior

Spaþiul privat, în care personalitatea proprietarului se manifestã cel mai pregnant, este dormitorul. Aici este permis un stil deosebit, dar menþinând armonia pieselor de mobilier, a culorilor, obiectelor decorative ºi þesãturilor. Patul, elementul principal al încãperii, este „îmbrãcat” de fiecare datã cu lenjerie finã ºi elegantã.

Lumina difuzã

accentueazã iluzia de spaþiu ºi creeazã un look nou pentru dormitor cu ajutorul lenjeriei în contrast cu restul amenajãrii.

Mai mult spaþiu

Finisajele în contrast, la nivelul duºumelelor ºi pereþilor, merg pe ideea „creãrii“ spaþiului ºi a punerii mobilierului în valoare.

Alãturi de îngeri

Dacã în decorul casei introduceþi ºi câþiva îngeraºi, veþi avea parte de o stare de liniºte pe toatã durata sãrbãtorilor, pentru cã aceºtia oferã sentimentul protecþiei divine.

Discret amenajat

Un perete, de exemplu, poate fi colorat folosind o nuanþã mai puternicã, pentru a atrage privirea. Astfel, pot fi puse în evidenþã diverse piese de mobilier sau de decor.

12 l

Misiunea

CASA 10/07

Q Foto: INNOVA

dormitor

Dormitor romantic



design interior

Un Crãciun de vis

bucãtãrie

Mirosul bunãtãþilor pregãtite cu grijã, aºteptarea lui Moº Crãciun ºi vremea colindelor sunt cu siguranþã sarea ºi piperul acestei Sfinte Sãrbãtori. Bucãtãria are un rol bine determinat, pentru cã masa de Crãciun este în centrul atenþiei.

Electrocasnice de top

Bucãtãria viitorului

Pânã nu demult ignorate de cãtre designeri, astãzi încorporabilele îºi revendicã locul în bucãtãriile moderne.

Materializate în diverse mãrci de lux, electrocasnicele moderne întruchipeazã visele ºi dorinþele consumatorilor, oferindu-le un maximum de eficienþã, un design elegant ºi sofisticat.

High life

Nuanþele de pãmânt,

precum maro, mahon ºi cãrãmiziu, sunt potrivite bucãtãriei, ca ºi altor încãperi ale locuinþei.

14 l

Misiunea

CASA 10/07

Q Foto: FRANKE

Noile concepte orienteazã bucãtãria cãtre dotarea cu electrocasnice built-in, mai exact cu produse incorporabile moderne.


În tandem...

Încercaþi sã asortaþi vesela de pe masã cu draperiile ºi decoraþiunile. Roºu este, aºa cum ºtie toatã lumea, culoarea tradiþionalã a Crãciunului, dar puteþi folosi ºi o altã variantã, obþinând acelaºi efect – o atmosferã unitarã, potrivitã unui cãmin.

Tratatã drept un instrument de care doar ne folosim pentru a bea sau a mânca, trebuie sã ºtiþi cã vesela este ºi un element decorativ care, ales cu bun-gust, va aduce un plus de originalitate mesei festive.

Un cadru ceremonios

Alegeþi veselã de calitate, câteva sfeºnice cu lumânãri ºi pahare de cristal pentru a oferi o masã de neuitat celor dragi.

O masã de sãrbãtori

Modelele la modã

în materie de artã decorativã pentru masa de Crãciun urmeazã în acest sezon liniile curbate ºi culorile transparente care dau un aer de prospeþime.

Puteþi crea o atmosferã de sãrbãtoare cu mici aranjamente din crenguþe ºi conuri de brad, lumânãri ºi globuri colorate, aºezate în centrul mesei. ªi nu uitaþi: culorile preferate ale Moºului sunt cele mai potrivite pentru decor: roºu, alb ºi auriu.

Misiunea

CASA 10/07

Q Foto: MOBEXPERT

Vesela, ºi ea în tendinþe

l 15


design interior

baie

La un pahar de vorbã

Într-o locuinþã suficient de mare, nu veþi mai avea valoarea exactã a spaþiului, în special în noaptea Anului Nou.

Distracþie la maxim Moº Crãciun soseºte în fiecare an cu daruri pentru toatã lumea ºi o asemenea sãrbãtoare trebuie întâmpinatã cum se cuvine. Decorarea casei nu se limiteazã doar la zonele în care ne primim musafirii, baia fiind ºi ea un spaþiu ce poate fi utilizat de exemplu, pentru rãcit ºampania.

Fascinaþi ºi atraºi de oglinzi

Având proprietãþi magice, oglinzile nu doar reflectã obiectele, ci creeazã ºi iluzia unui spaþiu mai larg.

Dacã vã doriþi o baie ultramodernã, puteþi opta pentru finisajele pereþilor de tip mozaic, într-o nuanþã asortatã cu pardoseala.

16 l

Misiunea

CASA 10/07

Q Foto: ROMSTAL

Finisaje asortate



design interior

Mai multã luminã

baie

Culorile pale reflectã lumina, prin urmare, în cazul spaþiilor mici este ideal sã alegeþi pentru pereþi tonurile de alb.

Stilul retro Trendul anului în domeniul amenajãrilor interioare include ºi stilul retro, cu obiecte sanitare ºi robinete dupã modelul anilor ’30, pereþi vãruiþi ºi lambrisaþi cu lemn, iar pardoseala placatã cu gresie rugoasã sau lucioasã.

Spaþiu preþios

Într-o baie de mici dimensiuni, fiecare centimetru este important, de aceea specialiºtii vã recomandã renunþarea la obiectele sanitare clasice care ocupã mult spaþiu ºi orientarea cãtre ideile nonconformiste care transformã astãzi orice încãpere într-o adevãratã artã a amenajãrilor interioare, folosind un design futurist.

Confort ºi eficienþã

Practic, fiecare zi începe ºi se terminã în baie, de aceea un spaþiu eficient ce menþine un anumit nivel al confortului este vital.

18 l

Misiunea

CASA 10/07


Ambianþã ºic

Formele obiectelor sanitare trebuie sã fie în armonie cu finisajele ºi acestea, împreunã cu efectele de crom ºi emailuri, sã creeze o ambianþã cât mai atrãgãtoare.

Etajere utile în camera de baie

Puteþi renunþa la dulãpioarele de baie ºi sã realizaþi, într-un perete de rigips, câteva etajere originale.

Baia copiilor

Atunci când amenajãm o baie pentru copii, siguranþa lor este pe primul plan dar la fel de important este confortul într-un spaþiu plãcut.

Caldã ºi difuzã,

Q Foto: DELTA DESIGN

lumina din baie poate oferi un cadru intim, cãlduros, care sã elimine senzaþia uneori neplãcutã a serilor lungi de iarnã.

Misiunea

CASA 10/07

l 19


idei de Crãciun Decoraþiuni-inimã ISIG (IKEA)

shopping

Din sticlã, pictate manual, înãlþime: 9 cm 16,9 LEI/set de douã piese

48 de decoraþiuni ISIG (IKEA) Din plastic; setul cuprinde: bule de 5 cm diametru, stele de 6 cm diametru, ghirlande cu lungime de 1,8 cm 35 LEI/set

Globuri ISIG (IKEA)

Decoraþiuni strãlu

Din sticlã, pictate manual, diametru: 8 cm 16,9 LEI/2 buc

Decoraþiuni-steluþã (IKEA) Din plastic, 8,5x8,5 cm 9,9 LEI/set de 6 piese

Lumânãri rotunde ISIG (IKEA) Diametru 8 cm, înãlþime 7 cm 15 LEI/set de 4 piese

Ghirlandã ISIG (IKEA)

Din plastic, cu model de perle, lungime: 5 m 3,9 LEI

Set de 62 decoraþiuni ISIG (IKEA)

Din plastic, setul cuprinde: inimioare (6x6 cm), stele (diam. 6,5 cm), picãturi (8x4 cm), globuri cu designuri diferite (5 cm diametru) 15 LEI/set

20 l

Misiunea

CASA 10/07


Vârf de brad 3D – stea lucioasã (Carrefour) 2,99 LEI

Decoraþiune gastro 3 clopoþei (Carrefour)

Vârf – stea luminoasã (Carrefour)

1,99 LEI

Q Foto: IKEA

2,49 LEI

ãlucitoare Sunteþi în cãutarea unor idei pentru decorarea bradului de Crãciun? Alegeþi mai întâi o schemã de culori ºi urmãtorul pas va fi uºor de fãcut.

Set de 3 figurine (Carrefour)

4 globuri – titirez (Carrefour)

2,69 LEI

4,49 LEI

Set de 6 inimioare decorate (Carrefour) 2,99 LEI

Set de globuri Crinkel (Carrefour)

Set 24 globuri (Carrefour)

Diametru: 60 mm 2,99 LEI

Diametru: 40 mm 5,49 LEI

Ghirlandã globuri (Carrefour) 59,90 LEI

Set de 2 figurine (Carrefour) 3,49 LEI

Misiunea

CASA 10/07

l 21


interviu

PIAĂžA CONSTRUCĂžIILOR, motorul economiei ĂŽn urmĂŁtorul deceniu

business

Varujan Vosganian, Ministrul Economiei ºi FinanÞelor, În dialog cu reporterul Misiunea Casa, face o prognozã asupra evoluÞiei Þãrii noastre În anul care urmeazã, dar ºi pe termen lung. Semne bune anul are... pentru cã se anunÞã o mulÞime de facilitãÞi pentru investitori ºi o creºtere a salariilor. Cum vede Ministrul Economiei ºi FinanÞelor România din 2008 ºi care sunt prioritãÞile acestui an?

Bugetul pe 2008 corespunde intereselor tuturor categoriilor sociale ºi vizeazã menÞinerea XQHL SROLWLFL °VFDOH VWLPXODWLYH În condiÞiile În care nu este prevãzutã nicio majorare de WD[H VDX LPSR]LWH çL QX YRU ° introduse unele noi. Potrivit cadrului macroeconomic JHQHUDO DO DSOLFÊULL OHJLVODèLHL vQ YLJRDUH SUHFXP çL DO ÎmbunãtãÞirii administrãrii °VFDOH YHQLWXULOH EXJHWXOXL consolidat pe anul 2008 sunt estimate cu o creºtere a ponderii GH IDèÊ GH SURJUDPXO DQXOXL XUPkQG VÊ DMXQJÊ vQ 3,% GH OD R SURJUDPDUH GH

22 l

Misiunea

CASA 10/07

vQ DQXO OD În anul 2008. Creºterea sumelor QRPLQDOH VH FLIUHD]Ê OD PLOLRDQH OHL UHVSHFWLY R FUHçWHUH GH IDèÊ GH HVWLPÊULOH DQXOXL &UHçWHUHD HVWH substanÞialã În cazul realizãrilor SUHOLPLQDWH DOH DQXOXL GDU HD DUH vQ YHGHUH SH GH R SDUWH IRQGXUL HXURSHQH DEVRUELWH vQWU o cantitate mult mai mare (un SOXV GH GLQ 3,% OD YHQLWXUL ºi pe de altã parte lãrgirea bazei de impozitare pentru contribuÞii GLQ 3,% SOXV OD YHQLWXUL PRGL°FÊUL OHJLVODWLYH SULYLQG plata TVA ºi a impozitului pe SUR°W UHJLPXO FRQFHVLXQLORU ºi impozitarea veniturilor din MRFXUL GH QRURF GLQ 3,% SOXV OD YHQLWXUL

Ce oportunitĂŁĂži vor avea companiile strĂŁine care decid sĂŁ investeascĂŁ ĂŽn Ăžara noastrĂŁ, ĂŽn industria imobiliarĂŁ, sistemul energetic sau ĂŽn sectorul financiar-bancar?

InvestiÞiile de peste un mili RQ GH HXUR FDUH VH vQFDGUHD]Ê În condiÞiile prevãzute În legea LQYHVWLèLLORU FH YD ° vQDLQWDWÊ 3DUODPHQWXOXL vQ SHULRDGD LPH GLDW XUPÊWRDUH SRW EHQH°FLD GH R VXVèLQHUH °QDQFLDUÊ GLQ SDUWHD statului pentru crearea de noi ORFXUL GH PXQFÊ FXSULQVÊ vQWUH çL HXUR SHQWUX °HFDUH ORF GH PXQFÊ 7RWRGDWÊ VH SUH vede o importanÞã zonalã pentru a se crea premise de dezvoltare ºi pentru zonele mai sãrace. Proiectul Împarte investiÞiile vQ WUHL FDWHJRULL çL vQ IXQFèLH GH DFHVWHD VWDELOHçWH WLSXO çL GXUDWD IDFLOLWÊèLORU DFRUGDWH $VWIHO SUL ma categorie include realizarea XQRU FHQWUH GH FHUFHWDUH GH]YRO tare tehnologicã pentru produse çL VHUYLFLL DFWLYLWÊèL GH FHUFHWDUH GH]YROWDUH SURWHFèLD PHGLX OXL YDORUL°FDUHD XQRU UHVXUVH GH HQHUJLH UHJHQHUDELOÊ PRGHU nizarea ºi dezvoltarea sistemu OXL HQHUJHWLF QDèLRQDO OXFUÊUL GH LQIUDVWUXFWXUÊ )DFLOLWÊèLOH SHQ tru aceastã categorie se acordã În condiÞiile În care investiÞia este menÞinutã cel puÞin zece ani GH OD °QDOL]DUH LDU GXUDWD DMX WRUXOXL HVWH GH GH OXQL GH OD data Încheierii contractului de investiÞie. A doua categorie cu prinde investiÞii În sectoarele LQGXVWULLORU GH UHèHD KLJK WHFK FUHçWHUHD H°FLHQèHL HQHUJHWL FH UHDOL]DUHD GH SURGXVH DJUR

DOLPHQWDUH GH WLS ÂľELRÂŚ IDEULFD rea de mijloace Âşi componente DXWR FHQWUH GH VHUYLFLL VWUDWHJL FH IRUPDUHD çL SHUIHFèLRQDUHD SURIHVLRQDOĂŠ 'XUDWD SHQWUX SĂŠVWUDUHD LQ vestiĂžiei este de cel puĂžin Âşapte DQL GH OD °QDOL]DUH LDU FHD D IDFLOLWÊèLORU GH FHO PXOW GH luni. InvestiĂžiile din categoria a WUHLD VXQW LQGXVWULD SUHOXFUĂŠWRD UH SURFHVDUHD DJURLQGXVWULDOĂŠ centrele de distribuĂžie Âşi logisticĂŁ. Proiectul stabileÂşte FĂŠ IDFLOLWÊèLOH SHQWUX DFHVWH WL puri de investiĂžii se acordĂŁ cel PXOW GH OXQL GDFĂŠ DIDFHUHD H menĂžinutĂŁ cel puĂžin cinci ani de OD °QDOL]DUH 7LSXULOH GH IDFLOLWÊèL VXQW DFRU GDUHD GH ERQL°FDèLL GH GREkQGĂŠ OD FRQWUDFWDUHD XQRU FUHGLWH DVL JXUDUHD LQIUDVWUXFWXULL GH XWLOLWÊèL çL FĂŠL GH DFFHV LDU vQ FRQGLèLLOH GUHSWXOXL FRPXQ LQYHVWLWRULL SRW EHQH°FLD GH IRORVLQèD XQRU imobile din domeniul privat al statului sau a terenurilor dacĂŁ respectĂŁ cerinĂžele pentru prima categorie de investiĂžii. FĂŁcând o analizĂŁ ĂŽntre cerere Âşi ofertĂŁ, poate piaĂža din România sĂŁ satisfacĂŁ investitorii? ĂŽÂşi permit românii sĂŁ se alinieze la preĂžurile din Uniunea EuropeanĂŁ?

'HMD IRDUWH PXOWH SUHèXUL V DX DOLQLDW OD FHOH GLQ YHFKLOH VWDWH DOH 8( ½Q XQHOH GRPHQLL preÞurile din Þara noastrã sunt chiar mai ridicate. ½Q XUPÊWRULL DQL 5R PkQLD YD ° XQXO GLQWUH VWDWHOH Uniunii Europene cu cea mai


WXO FDSLWDOLVW SULQ ]HFLOH GH PLL GH IHUPH DJULFROH çL ]RRWHKQL ce. Vom redeveni un mare ex portator de carne de porc ºi de vitã. Mai avem multe puncte ne YUDOJLFH ½Q SULPXO UkQG WUHEX LH VÊ UHGXFHP FRQVXPXO FDUH D FUHVFXW IRDUWH PXOW SH IRQ GXO FUHçWHULL YHQLWXULORU °UPHORU çL DOH SRSXODèLHL 'H DVHPHQHD trebuie sã rezolvãm problema GH°FLWXOXL IRUèHL GH PXQFÊ vQ FRQVWUXFèLL LQIUDVWUXFWXUÊ LQ GXVWULH HWF PreÞurile la energia electricã ºi termicã vor fi influenÞate de punerea În funcÞiune a Reactorului 2 de la Cernavodã? Este energia nuclearã o alternativã pentru România?

8QLWDWHD D LQWUDW vQ H[ ploatare comercialã În luna oc WRPEULH LDU SURGXFèLD de electricitate a Nuclearelec

WULFD YD FUHçWH FX OD WHUUDZDèL RUĂŠ 7:K GH OD 7:K vQ 2GDWĂŠ FX LQWUD UHD vQ IXQFèLXQH D 5HDFWRUXOXL YD FUHçWH çL SRQGHUHD 1XFOHDU electrica ĂŽn producĂžia naĂžionalĂŁ GH HQHUJLH GH OD OD 8QLWDWHD YD DGXFH DQXO YLLWRU un plus de 100 milioane euro la Produsul Intern Brut. Principa lele avantaje ale energiei nucle DUH VXQW SUHèXULOH VWDELOH FRQWL nuitate Âşi siguranĂža ĂŽn livrarea de energie – legate de asigura rea combustibilului din resurse interne sau din zone cu stabili WDWH SROLWLFĂŠ VRFLDOĂŠ çL PLOLWDUĂŠ emisii practic nule de gaze cu HIHFW GH VHUĂŠ UĂŠVSXQ]ĂŠWRDUH SHQ tru schimbĂŁrile climatice etc. 0DMRULWDWHD IRVWHORU èÊUL FR muniste care sunt acum mem bre ale Uniunii Europene susĂžin puternic construcĂžia cen

WUDOHORU QXFOHDUH SUHWLQ]kQG cã vor sã reducã dependenÞa HQHUJHWLFÊ IDèÊ GH 5XVLD (QHU gia nuclearã va aduce Þãrii noas tre independenÞa energeticã vQ FkQG VH YRU °QDOL]D 8QLWÊèLOH çL GH OD 1XFOHDU electrica. Cu toate cã preÞurile locuinÞelor de lux par exorbitante, lunar se anunÞã câte un nou proiect pentru care nu intârzie sã aparã cumpãrãtori. Acest lucru demonstreazã cã românii au mai mulÞi bani?

Sectorul construcÞiilor va ° PRWRUXO FUHçWHULL HFRQRPL FH vQFÊ DQL 5RPkQLD YD GHYHQL R 6SDQLH D VXG HVWXOXL (XURSHL ([LVWÊ R FHUHUH IRDU te ridicatã de apartamente ºi vile În noi ansambluri imobi OLDUH GH ELURXUL FRPSOH[H FR merciale ºi hale industriale.

V

mare creºtere economicã. In dustria de autoturisme ºi com SRQHQWH DXWR YD EHQH°FLD GH XQ ERRP H[WUDRUGLQDU FD çL FHD HQHUJHWLFÊ D WUDQVSRUWXUL ORU WHOHFRPXQLFDèLLORU PREL OHL VHFWRUXOXL FRQVWUXFèLLORU WX ULVPXOXL VLVWHPXOXL EDQFDU çL cel al asigurãrilor. Peste o trei me din populaÞia activã va apela OD FUHGLWH LSRWHFDUH SHQWUX D çL cumpãra locuinÞe noi. Aproape °HFDUH IDPLOLH vçL YD SHUPLWH VÊ achiziÞioneze o maºinã. Vom avea companii care vor trece de pragul de 10 miliar GH GH HXUR FD FLIUÊ GH DIDFHUL DQXDOÊ çL FkWHYD VXWH SRDWH FKLDU FkWHYD PLL GH °UPH URPkQHçWL vor realiza investiÞii serioase În VWUÊLQÊWDWH PDL DOHV vQ %DOFDQL ºi zona Mãrii Negre. Agricul tura noastrã de subzistenÞã se YD PRGHUQL]D LQWUkQG vQ FLUFXL

Misiunea

CASA 10/07

l 23


business

interviu Mai trebuie sĂŁ renovĂŁm zeci de mii de blocuri „comuniste“ din FDUWLHUHOH GRUPLWRU VĂŠ ULGLFĂŠP VSLWDOH çFROL JUĂŠGLQLèH VĂŠ FRQ VWUXLP DXWRVWUĂŠ]L DHURSRU WXUL VĂŠ PRGHUQL]ĂŠP GUXPXUL judeĂžene Âşi naĂžionale. Compa niile din sectorul construcĂžiilor YRU DYHD SUR°WXUL VXEVWDQèLDOH ĂŽn urmĂŁtorii ani. Tot mai multe IDPLOLL GH WLQHUL DFWLYL vQWUH çL GH DQL DX LQWUDW vQ XOWLPLL DQL vQ UkQGXO FODVHL GH PLMORF DYkQG VDODULL GH SHVWH GH euro lunar. AceÂştia ĂŽÂşi permit sĂŁ FXPSHUH SULQ FUHGLW LSRWHFDU ORFXLQèH PDL VFXPSH GH SHVWH GH HXUR &H rerea de locuinĂže este mult mai PDUH GHFkW RIHUWD 'LQ DFHDVWĂŠ FDX]ĂŠ vQ 5RPkQLD VXQW çL IRDU te mulĂži investitori imobiliari VWUĂŠLQL FDUH FXPSĂŠUĂŠ GH DSDUWDPHQWH vQFĂŠ GLQ ID]D GH SURLHFWDUH D XQXL EORF XUPkQG VĂŠ OH UHYkQGĂŠ SHVWH DQL FX XQ SUR°W FRQVLGHUDELO ExistĂŁ posibilitatea ca România sĂŁ adere mai repede la moneda unicĂŁ europeanĂŁ? Cum se va rĂŁsfrânge asupra românului de rând aceastĂŁ modificare?

6SHUÊP VÊ LQWUÊP vQ vQ DQWLFDPHUD ]RQHL HXUR (50 çL LQWHQèLRQÊP VÊ °P DFFHSWDèL vQ ]RQD HXUR vQ VDX

24 l

Misiunea

CASA 10/07

5RPkQLD YD IDFH HIRUWXULOH QH cesare ca sã Întruneascã toate FULWHULLOH GH LQWUDUH vQ ]RQD HXUR SULYLWRDUH OD LQ¹DèLH UDWHOH GR EkQ]LL GH°FLWXO SXEOLF çL VWDEL OLWDWH PRQHWDUÊ ½Q FRQIRUPLWDWH FX XOWLPXO FULWHULX 5RPkQLD WUH buie sã stea cel puÞin doi ani În VLVWHPXO (50 vQ FDGUXO FÊUXLD PRQHGD QDèLRQDOÊ SRDWH ¹XFWXD vQWU XQ FXORDU GH IDèÊ de rata de paritate. Salariul me GLX QHW YD XUFD OD GH HXUR SkQÊ vQ DQXO çL YD DMXQJH la 1.000 de euro În 2020. Atunci YRP SXWHD VSXQH FÊ 5RPkQLD YD ° R èDUÊ PHGLX GH]YROWDWÊ PreÞurile la unele locuinÞe au atins deja nivelul maxim, la altele abia κi iau avânt. Cum credeÞi cã va arãta piaÞa locuinÞelor În urmãtorii ani?

3LDèD ORFXLQèHORU VH YD PD WXUL]D vQ PD[LP DQL RGDWÊ FX DFFHVXO WRW PDL IDFLO DO SRSXODèLHL OD FUHGLWH LSRWHFDUH FX creºterea concurenÞei În sectorul FRQVWUXFèLHL GH ORFXLQèH FX vQFH tinirea creºterii preÞurilor la apar tamentele vechi ºi cu stagnarea creºterii preÞurilor la terenuri. Odatã cu aceastã explozie pe piaÞa imobiliarã se preconizeazã ºi o modificare a impozitelor pe locuinÞe În viitorul apropiat?

Deocamdatã nu intenÞionãm VÊ PRGL°FÊP LPSR]LWHOH SH OR FXLQèH $FHVW JXYHUQ èLQH IRDU WH PXOW OD VWDELOLWDWHD °VFDOÊ 5ÊPkQH VÊ YHGHP FDUH YD ° HYR luÞia pieÞei. Am Încredere cã vi itorul guvern va adopta cele mai potrivite niveluri ale impo zitului pe locuinÞe.

Se preconizeazã introducerea obligatorie În impozitul pe casã a unei asigurãri În caz de calamitate naturalã. CredeÞi cã doar astfel pot fi convinºi românii sã κi asigure bunurile?

$VLJXUDUHD REOLJDWRULH D ORFX LQèHORU HVWH QHFHVDUÊ SHQWUX FÊ 5RPkQLD QX SRDWH VXSRUWD SD JXEHOH GH PLOLDUGH HXUR SH FDUH OH DU SXWHD SURYRFD XQ cutremur de magnitudinea ce OXL GLQ DQXO 'H DVHPH QHD LQWURGXFHUHD DVLJXUÊULORU obligatorii ale locuinÞelor ar ajuta la dezvolta UHD SLHèHL URPkQHçWL GH DVLJXUÊUL vQ FRQGLèLLOH vQ FDUH URPkQLL QX VH VLPW LVSLWLèL de avantajele asigurãrii. ½Q SUH]HQW SLDèD URPkQHDVFÊ GH SUR°O HVWH GHSHQGHQWÊ GH DVLJXUÊULOH REOLJDWRULL vQVÊ GH]YROWDUHD FHORU GH YLDèÊ de sãnãtate sau din secto rul construcÞiilor va stimula SLDèD FDUH DU SXWHD DMXQJH DVW IHO OD PLOLDUGH HXUR SHVWH çDSWH RSW DQL Q


ĂŽncĂŁlzire

noi tehnologii

CONFORTUL

ca opĂžiune individualĂŁ

O evaluare realistĂŁ a surselor de energie ale acestui secol ne determinĂŁ sĂŁ ne ĂŽndreptĂŁm atenĂžia spre gazele naturale.

G

zilia sau – conform ultimelor informaĂžii – pânĂŁ ĂŽn Antarctica. Pentru România, ĂžarĂŁ cu tradiĂžie ĂŽn ceea ce priveÂşte exploatarea combustibililor fosili (ÂştiaĂži cĂŁ oraÂşul Turda a fost, ĂŽn 1917, primul oraÂş din Europa iluminat cu gaze naturale?), statisticile aratĂŁ cĂŁ circa 40%

V

azele naturale rãmân printre cele mai rentabile ºi curate surse de energie ale locuinÞelor çL GDWÊ °LQG FUHçWHUHD FRQWLQXÊ D pieÞei, se pare cã vom mai arde gazul mult timp de acum ÎnainWH ½Q °HFDUH DQ VXQW GHVFRSHULWH noi zãcãminte de petrol ºi gaze, din Marea Nordului pânã În Bra-

Centralele moderne, prin controlul electronic al amestecului de gaz ºi aer, au o eficienÞã crescutã ºi, implicit, emisii reduse de poluanÞi.

Misiunea

CASA 10/07

l 25


încãlzire

noi tehnologii

Temperatura poate fi adaptatã fiecãrui spaþiu al locuinþei, încãlzirea pe gaze fiind obþinutã cu ajutorul unor sisteme reglabile, prin modificarea parametrilor de funcþionare.

Tehnologia îºi spune cuvântul atât în domeniul designului corpurilor de încãlzire, cât ºi al metodelor de economisire, folosind robinetele termostatice.

din totalul resurselor energetice consumate sunt reprezentate de gazele naturale. Puterea lor caloricã, de peste 8.000 de kcal/mc, precum ºi modalitatea simplã de obþinere a energiei termice sunt argumente serioase pentru instalarea unei centrale proprii, care sã furnizeze atât cãldurã, cât ºi apã caldã menajerã. Sistemele de încãlzire au evoluat mult în ultima vreme, devenind PDL H°FLHQWH çL µSULHWHQRDVH¦ faþã de mediul înconjurãtor. Menþionãm aici noua generaþie

Sfatul specialistului Conform legislaþiei, este obligatoriu ca centralele termice sã fie verificate, o datã la doi ani, cu ajutorul unei firme autorizate de ISCIR.

Adaptarea la necesitãþi, pentru locuinþe individuale ºi clãdiri multietajate

Într-o casã pe pãmânt, centrala care funcþioneazã pe gaze naturale poate fi montatã într-o incintã situatã la subsol sau la alt nivel, de preferat într-una special creatã, cu un volum suficient de aer pentru a întreþine arderea. Varianta cu încãlzire prin pardosealã, folosind apa ca agent termic, este o soluþie pe care o adoptã tot mai mulþi beneficiari preocupaþi de reducerea cheltuielilor.

Apartamentele de bloc dobândesc ºi ele o mulþime de avantaje prin instalarea unei centrale termice individuale. Deosebit de importantã este autonomia atât faþã de furnizorul agentului termic, cât ºi faþã de ceilalþi vecini, care deseori îºi recalibreazã caloriferele fãrã a plãti suplimentar energia consumatã. De asemenea, zilele în care aþi lipsit de acasã vor însemna o economisire realã.

Locatarii care doresc contorizare separatã o pot face împãrþind cheltuielile de execuþie pentru coloana comunã. Ei au posibilitatea de a lua singuri deciziile asupra gradului de confort, îºi pot gestiona eficient bugetul ºi, în cazul existenþei unor vecini restanþieri, nu vor avea probleme cu aprovizionarea.

www.expertgaz.ro

26 l

Misiunea

CASA 10/07


Oferte avantajoase pe piaĂža furnizĂŁrii de gaze naturale Parteneriat de ĂŽncredere

Pachete de servicii

ExpertGaz este o reĂžea de parteneri formatĂŁ din Distrigaz Sud Âşi echipele a 40 de firme de instalatori din toatĂŁ Ăžara, atent selecĂžionate.

Distrigaz Sud Âşi partenerii sĂŁi sunt preocupaĂži de fidelizarea clienĂžilor prin calitatea lucrĂŁrilor efectuate. ĂŽn acest sens, sunt oferite pachete complete de sisteme de ĂŽncĂŁlzire Âşi servicii.

ExpertGaz, o marcã Distrigaz Sud, promoveazã utilizarea gazelor naturale pentru Încãlzire ºi alte ÎntrebuinÞãri, inclusiv industriale sau pentru imobilele de birouri. Prin acest parteneriat, este urmãritã obÞinerea unor standarde ridicate de calitate pentru lucrãrile de instalaÞii. Astfel, se asigurã servicii la pachet, pentru un confort procurat eficient ºi În cel mai scurt timp. Sunt promovate acÞiunile care contribuie la asigurarea fiabilitãÞii, siguranÞei ºi a protecÞiei mediului.

Serviciile asigurate: • instalatori foarte buni, de Încredere; • oferte adaptate de finanÞare; • soluÞii de Încãlzire pe bazã de gaze naturale, adaptate fiecãrui client; • instalaÞii eficiente, de ultimã orã; • lucrãri rapide ºi de calitate; • economie de timp.

Pachetul Confort de la Expert Gaz Ofertele ExpertGaz sunt sintetizate ĂŽn Pachetul Confort. Nu este vorba de un singur serviciu, ci de cinci oferte ĂŽntr-un singur pachet.

Contactând partenerii instalatori ai ExpertGaz, timpul alocat obÞinerii aprobãrilor ºi desfãºurãrii lucrãrilor se reduce simÞitor, argument major pentru oamenii activi.

OptaĂži pentru costurile reale

Ce cuprinde oferta: 1. Consiliere pentru debranºare Dacã doriÞi sã optaÞi pentru o soluÞie de Încãlzire pe bazã de gaze, debranºarea de la coloana comunã de Încãlzire va fi ultima dumneavoastrã problemã. Partenerii Distrigaz vã vor da sfaturi competente ºi vã vor ajuta sã parcurgeÞi etapele cât mai rapid.

2. FinanĂžare ĂŽn cele mai avantajoase condiĂžii pentru ĂŽncĂŁlzire pe bazĂŁ de gaze naturale • Partenerii Distrigaz Sud vĂŁ pun la dispoziĂžie o gamĂŁ largĂŁ de centrale termice, cu puteri ĂŽncepând cu 23,3 kW, pentru ĂŽncĂŁlzire Âşi prepararea apei calde. • Pachetul Confort faciliteazĂŁ finanĂžarea prin intermediul BRD Finance. PuteĂži obĂžine credite cu valori de pânĂŁ la 10.000 de euro, cu rate fixe, dobânzi minime Âşi duratĂŁ flexibilĂŁ, pentru achiziĂžionarea centralei termice Âşi a ĂŽntregului pachet adiacent (conducte, corpuri de ĂŽncĂŁlzire, elemente de reglare a temperaturii etc). • Tipul de centralĂŁ termicĂŁ de care aveĂži nevoie va fi ales ĂŽmpreunĂŁ cu experĂžii acestui proiect, care vĂŁ vor da cele mai avantajoase soluĂžii pentru spaĂžiul Âşi condiĂžiile de care dispuneĂži. • Creditul este disponibil direct de la partenerii din reĂžeaua ExpertGaz, iar finanĂžarea se acordĂŁ ĂŽn cel mai scurt timp. Cei care sunt deja clienĂži Distrigaz Sud vor beneficia de condiĂžii speciale. • DacĂŁ faceĂži o comparaĂžie cu celelalte credite de consum de pe piaÞã, veĂži constata cĂŁ ratele lunare fixe sunt printre cele mai mici. • Eligibilitatea pentru a primi finanĂžare este suficient de largĂŁ, astfel cĂŁ se poate acorda credit pânĂŁ la vârsta de 70 de ani a clientului (este singurul credit de pe piaÞã cu aceastĂŁ posibilitate). • Se poate obĂžine creditul ExpertGaz oricând este nevoie de ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžiri ale confortului, chiar Âşi ĂŽn concedii de ĂŽngrijire a copilului nou-nĂŁscut. • Creditul este destinat exclusiv ofertelor-pachet din reĂžeaua ExpertGaz.

de centrale ĂŽn condensaĂžie, care utilizeazĂŁ Âşi energia vaporilor de apĂŁ rezultaĂži ĂŽn gazele de ardere, ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžindu-se astfel randamentul sistemului.

3. InstalaĂžia termicĂŁ ĂŽn funcĂžie de nevoile locuinĂžei, specialiÂştii vĂŁ vor sfĂŁtui ĂŽn privinĂža materialelor necesare pentru instalaĂžia termicĂŁ. Instalatorul este cel care se va ocupa de procurarea Âşi de punerea lor ĂŽn operĂŁ.

4. InstalaĂžia de gaze naturale Prin ExpertGaz, beneficiaĂži de montarea completĂŁ a instalaĂžiei de gaze naturale, precum Âşi de proiectul necesar, aprobat de instituĂžiile din domeniu.

5. Punerea ĂŽn funcĂžiune Se asigurĂŁ, de asemenea, eliberarea autorizaĂžiei de funcĂžionare pentru centrala termicĂŁ, ĂŽn condiĂžii de legalitate Âşi ĂŽn cel mai scurt timp.

Furnizorii de gaze naturaOH SUHFXP 'LVWULJD] 6XG °UPĂŠ conÂştientĂŁ de rolul pe care ĂŽl are ĂŽn confortul vieĂžii noastre de zi cu zi, preocupându-se de o dezvoltare durabilĂŁ a sectorului, ĂŽi ajutĂŁ pe consumatori atât cu sfaturi, cât Âşi cu structuri de colaborare special create penWUX H°FLHQWL]DUHD SURFHVXOXL GH obĂžinere a energiei. Unele metode de ĂŽncĂŁlzire folosite pânĂŁ acum, prin racordarea la o reĂžea comunitarĂŁ supradimensionatĂŁ, reprezintĂŁ FRQFHSWH GHSÊçLWH çL LQH°FLHQte. ĂŽn aceste cazuri, consumul QX SRDWH ° FRQWURODW SULQ XUPDUH WRW PDL PXOèL EHQH°FLDUL DOHJ independenĂža energeticĂŁ, prin montare de centrale termice individuale. Astfel, costurile pot ° FRQWURODWH çL RDPHQLL SOĂŠWHVF exact cât au consumat, nu Âşi pierderile de pe reĂžea. Q

Beneficiind de sfaturile unor adevĂŁraĂži specialiÂşti, veĂži opta pentru soluĂžia de ĂŽncĂŁlzire potrivitĂŁ, adaptatĂŁ condiĂžiilor locuinĂžei dumneavoastrĂŁ. Misiunea

CASA 10/07

l 27


interviu

GAZELE NATURALE

SiguranÞã, economie de energie ºi protejarea mediului

ĂŽncĂŁlzire

Interviu cu Dl. Cristian Dandu, Director Comercial Distrigaz Sud – Grup Gaz de France 1. Care consideraÞi cã sunt, În acest moment, avantajele utilizãrii gazelor naturale pentru Încãlzirea locuinÞelor noastre?

Gazele naturale prezintĂŁ multiple avantaje, prin urmare sunt o RSèLXQH VLJXUĂŠ çL EHQH°FĂŠ SHQWUX ĂŽncĂŁlzirea cĂŁminelor. Principalele avantaje ce decurg din utilizarea lor sunt confortul, siguranĂža, economia de energie Âşi protejarea mediului. ĂŽn plus, utilizarea individualĂŁ a ĂŽncĂŁlzirii pe bazĂŁ de gaze naturale oferĂŁ independenÞã Âşi posibilitatea de a face alegerile potrivite pentru asigurarea confortului cotidian. Prin respectarea instrucĂžiunilor de utilizare a instalaĂžiilor Âşi prin efecWXDUHD YHUL°FĂŠULORU SHULRGLFH VH garanteazĂŁ un maximum de securitate. Tehnologiile noi pe bazĂŁ de gaze naturale, folosite pentru ĂŽncĂŁlzirea locuinĂžei, SUH]LQWĂŠ XQ JUDG vQDOW GH H°FDFLtate, ceea ce determinĂŁ un consum scĂŁzut Âşi, implicit, economie de energie. Mai mult, acest combustibil permite diminuarea cheltuielilor prin adaptarea OD QHYRLOH °HFĂŠUXLD GLQWUH QRL

28 l

Misiunea

CASA 10/07

Trebuie subliniat cĂŁ utilizarea gazelor naturale constituie o mĂŁsurĂŁ de protejare a mediului. InstalaĂžiile pe bazĂŁ de gaze naturale au un randament energetic sporit, emiÞând mai puĂžine elemente poluante. De aceea, prin mĂŁsurile de ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžire a reĂželei Âşi prin comunicarea continuĂŁ ĂŽn domeniul economiei de energie, se urmĂŁreÂşte asigurarea ĂŽn mod constant a respectĂŁrii mediului ĂŽnconjurĂŁtor. 2. De anul acesta, putem fi beneficiarii unui proiect special al dumneavoastrĂŁ – ne referim la ExpertGaz, care ne va uÂşura considerabil demersul de a instala o centralĂŁ. Ce noutĂŁĂži aduce pe piaĂža româneascĂŁ de profil?

Am iniÞiat acest proiect din dorinÞa de a oferi clienÞilor noºtri un pachet complet de servicii pentru nevoile lor de confort ºi calitate. Prin reÞeaua noastrã de parteneri de Încredere, selectaÞi conform unei metodologii riguroase, urmãrim sã promovãm soluÞii potrivite de Încãlzire pe bazã de gaze naturale, la pachet: instalaÞii H°FLHQWH OXFUÊUL rapide ºi de calitate, oferte adapWDWH GH °QDQèDUH economie de timp ºi asistenÞã pe parcursul Întregului proces de instalare ºi exploatare. Astfel, clientul nostru are de fãcut un singur drum pentru a obÞine pachetul

complet de ĂŽncĂŁlzire, la oricare dintre partenerii din reĂžeaua ExpertGaz. 3. Care au fost criteriile de selecĂžionare a partenerilor?

Partenerii au fost aleÂşi pe baza unei metodologii care cuprinde criterii tehnice Âşi comerciale. ĂŽn funcĂžie de calitatea serviciilor prestate Âşi de activitĂŁĂžile prin care contribuie la respectarea mediului, am ales parteneri GH vQFUHGHUH FDOL°FDèL SHQWUX D purta numele de experĂži. ĂŽn scopul ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžirii continue a serviciilor, se organizeazĂŁ periodic VHVLXQL GH LQVWUXLUH SHQWUX °UPHle din reĂžea, pe subiecte tehnice, legislative sau comerciale. 4. Tinerii care Âşi-au cumpĂŁrat un apartament Âşi vor sĂŁ-Âşi ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžeascĂŁ instalaĂžia de ĂŽncĂŁlzire pot apela la o soluĂžie de creditare?

Ne gândim la toate modalitãÞile de a facilita accesul la gaze naWXUDOH $VWIHO °QDQèDUHD QRDVWUÊ se adreseazã tinerilor ºi tuturor clienÞilor cu vârsta de pânã În 70 de ani. Este vorba despre Creditul ExpertGaz, propus În maga]LQHOH °UPHORU SDUWHQHUH DOÊWXUL

de BRD Finance. Fiind caracteri]DW GH UDWH °[H FX GREkQGÊ PLFÊ creditul acoperã costul centralei termice, dar ºi restul componentelor pachetului de Încãlzire. FinanÞarea se acordã pe loc, la magazinele partenerilor ºi este ÎnsoÞitã de o asigurare de viaÞã oferitã de BRD Finance, opÞionalã În condiÞiile prezentãrii XQXL JLUDQW 3HQWUX XQ SOXV GH ¹Hxibilitate, am constituit mai multe oferte de creditare. 5. Cum puteÞi fi solicitaÞi de cei care opteazã pentru ExpertGaz?

(VWH IRDUWH VLPSOX °H VXQDèL OD 'LVWULJD] 6XG °H LQWUDèL SH www.expertgaz.ro. SpuneÞi sau alegeÞi pe site-ul web judeÞul În FDUH ORFXLèL çL YHèL ° vQGUXPDèL FÊWUH °UPHOH SDUWHQHUH FHOH PDL apropiate. La oricare dintre ele veÞi apela, vã garantãm servicii prompte ºi de calitate. AveÞi nevoie doar de un drum la partenerul ExpertGaz, pentru un diagnostic realist al echipamentelor QHFHVDUH çL SHQWUX D D¹D GDFÊ SXWHèL EHQH°FLD GH °QDQèDUHD noastrã. Mai departe, partenerul se va ocupa de lucrãrile propriu]LVH 7RWXO à OD SDFKHW



instalaþii tehnice

Confortul, asigurarea cantitãþii necesare ºi eficienþa energeticã joacã azi un rol important în alegerea sistemului de alimentare cu apã caldã. De aceea, ne-am decis sã vã prezentãm cele mai uzuale soluþii pe aceastã temã.

Apã caldã C

ine ar dori sã stea sãpunit sub duº în condiþiile în care la robinet nu mai curge decât apã rece? Ori sã aºtepte timp îndelungat înaintea ºi în timpul umplerii cãzii? Astãzi, atât pentru constructori cât ºi pentru specialiºtii în renovãri, confortul reprezintã un aspect capital în proiectarea instalaþiei de alimentare cu apã caldã. Într-o gospodãrie mai mare, e necesar un sistem cât mai confortabil, care sã asigure tuturor utilizatorilor necesarul de apã caldã corespunzãtor, la temperatura optimã ºi în orice moment. În principiu, existã douã modalitãþi de pregãtire a apei calde: printr-o intevenþie pe circuitul apei reci, ori prin încãlzirea apei acumulate într-un cazan. În primul caz, apa se încãlzeºte când e deschis robinetul. Pe circuit e montat un schimbãtor de cãldurã, ce ridicã temperatura apei. Aceastã procedurã economiseºte energie, deoarece apa caldã se produce doar când e nevoie, fãcând inutilã stocarea permanentã a unei cantitãþi mari de apã, la o temperaturã ridicatã. Dar ºi aceastã primã variantã are douã alternative: una cu încãlzitor electric al apei de pe

30 l

Misiunea

CASA 10/07

circuit, racordat la o sursã de curent, ºi o alta cu boiler pe bazã de gaz (metan ori lichid). Pe piaþã se gãsesc aparate cu diferite clase de randament, corespunzãtoare debitului de apã caldã generat (indicat în litri/minut, la o temperaturã de funcþionare GH°QLWé 2ULFDUH GLQWUH YDULDQtele prin care se intervine pe cirFXLWXO DSHL SRDWH ° vPEXQéWéèLWé echipând sistemul cu un mic recipient, unde se acumuleazã apã caldã de rezervã. La deschiderea robinetului, acesta furnizeazã imediat apã caldã, evitându-se timpii de aºteptare necesari atingerii temperaturii dorite. Dupã un principiu total diferit funcþioneazã cazanele de apã caldã, în care apa este încãlzitã practic „pe stoc“. În funcþie de dimensiuni, ele pot acoperi orice necesar al unei familii obiºnuite. În medie, consumul zilnic de apã caldã e de 30-50 litri/persoanã, la o temperaturã de 45°C. Astfel, pentru o gospodãrie de patru persoane, rezultã un necesar de circa 160 de litri zilnic, ceea ce MXVWL°Fé LQVWDODUHD vQ ORFXLQèHOH unifamiliale a cazanelor cu o capacitate care variazã între 75 ºi 200 l. În cazul dispozitivelor ce înmagazineazã apã la temperaturi foarte ridicate, sunt reco-

Cazan electric de perete Acest cazan cu afiºaj electronic LCD ºi o capacitate variind între 30 ºi 150 litri poate deservi cu apã caldã toþi robineþii din locuinþã. Cele mai economice sunt variantele cu dublucircuit. Cât priveºte reglarea electronicã, aceasta faciliteazã menþinerea temperaturii apei la nivelul optim ales.

mandate cazanele mai mici, deoarece temperatura doritã se obþine ulterior prin combinarea cu apã rece. Mãrimea cazanului se alege întotdeauna în funcþie de necesarul maxim de apã caldã menajerã. Dacã instalaþia de producere a apei calde e cuplatã cu cea de

încãlzire a casei, atunci trebuie avut în vedere un randament superior, cãci altminteri întreaga putere a instalaþiei se va axa prioritar pe furnizarea apei calde menajere, iar locuinþa se va rãci într-un timp scurt. Existã însã ºi cazane care funcþioneazã independent de instalaþia termicã a

Ce randament e necesar pentru producerea apei calde?

Încãlzitor instantaneu (cu gaz) În vederea asigurãrii umplerii în timp real a unei cãzi de dimensiuni medii, debitul nu trebuie sã fie sub 14 l/min., ceea ce presupune o putere termicã prestabilitã de circa 24 kW. În cazul duºului, dimpotrivã, debitul nu trebuie sã fie sub 11 l/min., corespunzãtor unui randament de încãlzire de 19 kW. Pentru alimentarea simultanã a bãii ºi bucãtãriei se recomandã aparate cu un debit de 16 l/min (28 kW).

Cazan de apã caldã Pentru o baie în cadã sunt necesari 150 litri de apã, la o temperaturã de 40 grade Celsius. Acest volum corespunde acumulãrii în rezervor a 112 litri, la temperatura de 50 grade Celsius, iar cazanele cele mai uzitate au capacitatea de 120 litri. Pentru a încãlzi complet o nouã cantitate de apã cu un volum atât de mare, într-un interval de timp de numai 20 de minute, e necesarã o putere termicã de circa 16 kW.


Microrezervor sub chiuvetĂŁ

ĂŽncĂŁlzitor instant de apĂŁ cu set de duÂş

Rezervoarele mici cu capacitatea de 5 litri reprezintã o bunã soluÞie de alimentare descentralizatã cu apã caldã a spãlãtorului din bucãtãrie ori a lavoarelor din baie. Aici, temperatura poate fi limitatã din raÞiuni de siguranÞã.

Utilizarea energiei solare

Sistemele tehnice de ĂŽncĂŁlzire a apei ĂŽn regim instantaneu sunt unica soluĂžie optimĂŁ ce poate fi adaptatĂŁ ĂŽn zona duÂşului. ĂŽn funcĂžie de model, ele sunt prevĂŁzute sau nu cu dispersor de reglare gradualĂŁ a jetului de apĂŁ, respectiv cu set complet de duÂş.

De regulã, pentru deservirea chiuvetei din WC-ul de serviciu, e indicat un aparat care sã ocupe cât mai puÞin loc. Cel minimal din imagine mãsoarã 14,2 x 19,1 cm, potrivindu-se perfect ºi În cele mai mici spaÞii.

Rezervor pentru mai multe robinete

Existã Încãlzitoare care asigurã ridicarea temperaturii apei În timp real, dupã ce, În prealabil, a fost Încãlzitã cu energie solarã. FuncÞia de reglare electronicã pãstreazã temperatura setatã pânã la limita maximã a aparatului.

CentralĂŁ separatĂŁ pentru apĂŁ caldĂŁ

O ĂŽncĂŁpere dotatĂŁ cu tehnicĂŁ aplicatĂŁ, cum este bucĂŁtĂŁria, poate oferi spaĂžiu pentru rezervorul de apĂŁ caldĂŁ. Acesta e ĂŽnglobat Âşi ascuns ĂŽntr-un modul al mobilierului. DatoritĂŁ capacitĂŁĂžii lui de 80 litri, el furnizeazĂŁ apĂŁ caldĂŁ mai multor robinete.

DatoritĂŁ arzĂŁtorului propriu pe bazĂŁ de gaz, aceastĂŁ centralĂŁ ĂŽncĂŁlzeÂşte direct apa potabilĂŁ, independent de sistemul de ĂŽncĂŁlzire al casei. Pentru o gospodĂŁrie de 3-4 persoane e suficient un model mai mic, cu o capacitate de 115 litri.

Boiler instant pe bazĂŁ de gaz

Electricitate

ĂŽn cazul acestui boiler, imediat ce se deschide un robinet, apa curge printr-un generator. Turbina, pusĂŁ ĂŽn miÂşcare cu ajutorul jetului de apĂŁ, genereazĂŁ curentul electric necesar aprinderii arzĂŁtorului.

Alegerea unei soluÞii centralizate ori descentralizate pentru producerea apei calde Þine GH FHULQèHOH EHQH°FLDUXOXL GH confort, de condiÞionarea unor eventuale sisteme deja existente ºi, nu În ultimul rând, de costuri. Important e dacã lucrãrile privesc o construcÞie nouã sau modernizarea celei vechi. Totodatã, intereseazã ºi sursa energeticã (petrol, gaz, curent electric), respectiv dacã e oportunã includerea unei instalaÞii pe bazã de energie solarã În sistemul de producere a apei calde. Un alt criteriu vizeazã planul de bazã al clãdirii respective.

V

casei. ĂŽntre aparatele electrice, sistemele cu dublu-circuit sunt recunoscute drept cele mai economice, deoarece utilizeazĂŁ mai puĂžin curent pentru ĂŽncĂŁlzirea apei din cazan, iar atunci când cĂŁldura nu ajunge pentru ĂŽntreaga zi, se poate activa funcĂžia de ĂŽncĂŁlzire rapidĂŁ, doar prin apĂŁsarea unei taste. ½Q FD]XO ORFXLQèHORU SRW ° DSOLcate Âşi alte soluĂžii, precum cazane racordate la un sistem de alimentare din afara casei, care exploateazĂŁ cĂŁldura de la mare distanÞã. Se poate instala ĂŽnsĂŁ Âşi un cazan de apĂŁ caldĂŁ dotat cu un arzĂŁtor (pe gaz).

MiniĂŽncĂŁlzitor instant de apĂŁ

ApĂŁ

ApĂŁ

Misiunea

CASA 10/07

l 31


instalaþii tehnice

Boiler combi pe bazã de gaz

Acest boiler de perete pe bazã de gaz furnizeazã instantaneu apã caldã pentru un singur robinet. Schimbãtorul auxiliar de cãldurã integrat, cu plãci, îºi aduce aportul la înmagazinarea unei cantitãþi de 1,5 litri de apã caldã pentru consumul imediat.

Cazan, instalaþie solarã ºi rezervor

Dacã în sistem e integratã o instalaþie solarã, ansamblul din pivniþã aratã ca în imaginea de mai sus. Varianta prezentatã aici reuneºte un aparat termic de perete, cu arzãtor pe gaz, o staþie solarã ºi un încãlzitor bivalent de apã.

Pompã termicã ºi rezervor pe perete

Pompele de cãldurã înlocuiesc cazanele de încãlzire. Ele funcþioneazã pe sistem geotermic, folosind cãldura din sol, putând fi montate ºi pe perete. Alãturat, se aflã un rezervor corespunzãtor, cu pereþi dubli, din oþel superior.

32 l

Misiunea

CASA 10/07

Cazan ºi rezervor de perete

Din combinarea unui boiler eficient pe bazã de gaz, cu un rezervor corespunzãtor, rezultã o soluþie compactã, amplasatã pe perete. În plus, un rezervor mic e suficient pentru obþinerea unui randament ridicat.

Cazan de perete, cu rezervor dedesubt

Aceastã alternativã e interesantã deoarece se încadreazã optim în spaþiul redus din bucãtãrie: deasupra, cazanul de perete, dedesubt, rezervorul de apã caldã de mari dimensiuni. Sistemul tehnic ales funcþioneazã cu arzãtor pe gaz.

Rezervor de apã echipat cu arzãtor

Combinat cu o instalaþie ce valorificã energia solarã, acest rezervor de apã caldã, cu arzãtor integrat pe gaz, furnizeazã cãldura necesarã apei calde ºi încãlzirii casei. Cu un diametru mic, el poate fi amplasat ºi într-un dulap.

Cazan de perete ºi rezervor pe parchet

Funcþionarea independentã de ventilare a încãperii ºi designul modern fac posibilã amplasarea instalaþiei de încãlzire în spaþiul locuibil. Iatã un boiler eficient pe gaz, ce compune o singurã unitate opticã împreunã cu rezervorul de pe podea.

Cazan ºi rezervor, dispuse alãturat

Varianta clasicã rezidã în aºezarea rezervorului de apã caldã pe pardosealã, destul de aproape de cazan. Noi vã propunem (ºi vã recomandãm) sã alegeþi modele ºi componente compatibile sub aspect tehnic ºi estetic.

Centralã compactã de încãlzire ºi apã

Acest model de centralã termicã compactã reuneºte un cazan cu arzãtor pe gaz ºi un rezervor de apã caldã, cu încãlzitor instantaneu de apã potabilã. Mai mult, el are ºi avantajul de a utiliza, când este cazul, energia solarã.



instalaþii tehnice

Cazan combi de perete

Cazan cu rezervor dedesubt

În cel fel se deosebesc rezervoarele de apã? La alegerea rezervorului de apã, trebuie ºtiut de la bun început dacã în sistem se va utiliza ºi o instalaþie de încãlzire a apei cu ajutorul energiei solare. Dacã lucrurile stau astfel, e necesar un aºa-numit rezervor de nivel bivalent, cu douã schimbãtoare de cãldurã, în care apa se acumuleazã pe douã nivele zonale, în funcþie de temperaturã: jos cea mai rece, încãlzitã prin energie solarã, sus cea încãlzitã ulterior, atât cât mai e necesar, cu ajutorul cazanului. Pe piaþã existã ºi rezervoarele monovalente, cu un singur schimbãtor de cãldurã, utilizate doar la circuitul apei din cazan. Ambele tipuri de rezervoare sunt disponibile chiar în variantã combi, pentru a servi deopotrivã încãlzirii casei ºi preparãrii apei calde. Separarea apei potabile de cea folositã ca agent termic pentru încãlzire e o mãsurã salutarã din perspectiva asigurãrii unei igiene optime, iar producãtorii o realizeazã în diferite moduri. Iatã câteva dintre ele:

Aparatul combi din imagine, folosit pentru încãlzirea apei, e racordat la circuitul apei reci. Deoarece cazanul de perete se încinge rapid ºi furnizeazã apã caldã în permanenþã, e nevoie doar de un rezervor mic, menþinut în stand-by.

Cazanele de încãlzire pe bazã de petrol sunt disponibile în diferite dimensiuni, ofertele incluzând ºi rezervoare de apã caldã cu design similar. Datoritã concepþiei compacte ºi unitare, aceste formate sunt deosebit de ergonomice.

Sistem centralizat sau descentralizat

se scurge de la robinet pentru a face loc alteia la o temperaturã convenabilã, irosindu-se o cantitate importantã de apã. Pentru evitarea unor astfel de situaþii, de mare ajutor sunt aºa-numitele conducte de recirculare, ce preiau apa rece pe retur, înainte de a ajunge la robinet. Instalaþiile centralizate de furnizare a apei calde, produsã prin încãlzirea instantanee a celei reci, se întâlnesc extrem de rar, însã o astfel de VROXèLH SRDWH ° SXVé vQ SUDFWLFé sub condiþia unei separãri complete faþã de sistemul de încãlzire existent în locuinþã. De exemplu, atunci când apa caldã e generatã cu ajutorul energiei solare, la momentul oportun temperatuUD HL YD ° ULGLFDWé LQVWDQWDQHX la un nivel optim, prin reglarea electronicã a unui încãlzitor. Sistemele descentralizate funcþioneazã pe bazã de curent electric. Cazanele electrice de capacitate redusã sau încãlzitoarele de apã instantanee trebuiesc amplasate în apropierea robinetelor. Avantajele privesc circuitul relativ scurt ºi pierderile minimale de apã ºi cãldurã. Adoptarea unei soluþii de încãlzire a apei independente de instalaþia de încãlzire din locuinþã este recomandatã mai ales la renovarea caselor vechi. Q

Cele mai rãspândite sisteme de furnizare a apei calde sunt cele centralizate, care folosesc un cazan cuplat cu instalaþia de încãlzire a casei. În acest caz, încãlzirea apei potabile are loc indirect, prin pomparea apei utilizate ca agent termic la sistemul de încãlzire al locuinþei, printr-o serpentinã (schimbãtor de cãldurã), în cazan, unde va ceda din cãldura acumulatã. Dacã la sistem e racordatã ºi o instalaþie de încãlzire pe bazã de energie solarã, aceasta va acoperi aproape complet necesarul de apã caldã în lunile de varã, perioadã când cazanul nu mai trebuie utilizat. Încãlzirea suplimentarã a apei devine imperativã doar în timpul iernii, situaþie în care se impune montarea unui rezervor bivalent, cu douã schimbãtoare de cãldurã: jos se acumuleazã apa încãlzitã de soare, sus cea obþinutã cu ajutorul cazanului. Deºi instalaþiile centralizate de încãlzire a apei oferã un grad ridicat de confort, din cauza traseului lung al circuitului, trebuiesc luate în calcul pierderile. Adesea dureazã mult timp pânã când DSD UHFH D±DWé vQFé vQ FRQGXFWH

34 l

Misiunea

CASA 10/07

Rezervor combi executat dupã principiul pereþilor dubli. În rezervorul de apã necesarã încãlzirii casei se gãseºte un recipient din oþel superior pentru apa potabilã.

Rezervor combi ºi instalaþie solarã. Acest model asigurã dirijarea circuitului apei pe douã nivele, cât ºi o temperaturã optimã a celei furnizate în regim instantaneu ca apã caldã.

Acest concept de rezervor tampon încãlzeºte instantaneu apa potabilã cu ajutorul unui schimbãtor de cãldurã cu plãci, montat din exterior.

Aici, apa potabilã rece curge permanent printr-o þeavã de pexal, fiind încãlzitã instantaneu la nevoie de cea utilizatã ca agent termic în instalaþia de încãlzire a locuinþei.

O alternativã a unui rezervor combi utilizeazã ca sursã de cãldurã energia solarã, o sobã cu lemne ºi un cazan. ªi aici, apa potabilã e pãstratã într-un sifon din oþel.

Iatã ºi o variantã de fabricaþie pentru dispunerea pe orizontalã a clasicelor rezervoare monovalente, disponibilã la diferite capacitãþi: 160, 200, 350 ºi 500 litri.



reportaj

ĂŽNAINTE


regie proprie

Un vis

împlinit

Biserica ºi spaþiul care o înconjoarã constituie un decor perfect pentru aceastã casã proaspãt renovatã. Meritul proprietarilor e cu atât mai mare cu cât mulþi o considerau o ruinã, bunã doar de... demolat.

Misiunea

CASA 10/07

l 37


regie proprie

reportaj

Vedere din zona accesului spre vechea scarĂŁ, respectiv spre Âşemineu. RemarcaĂži plĂŁcile din gresie ale pardoselii.

P

38 l

Misiunea

CASA 10/07

toĂži cunoscuĂžii lor erau de pĂŁrere FĂŠ VH DÂąD OD QXPDL XQ SDV GH D VH nĂŁrui. „ÎnconjuratĂŁ de o grĂŁdinĂŁ pe cele trei laturi ale curĂžii, casa fusese ridicatĂŁ ĂŽn jurul anului 1785. ĂŽn timpul celui de-al Doilea RĂŁzboi Mondial, construcĂžia principalĂŁ a fost deterioratĂŁ de o bombĂŁ incendiarĂŁ, iar, ĂŽn deceniLOH FH DX XUPDW FRQÂąDJUDèLHL VWDrea ansamblului a devenit tot mai precarĂŁ din cauza degradĂŁrii ra-

pide, motiv pentru care cerinĂžele funcĂžionale erau acoperite doar ĂŽn micĂŁ parte.“, spune gazda. Regretabil, ĂŽn fond - sau poate o ÂşansĂŁ enormĂŁ. CĂŁci dacĂŁ V DU ° DQJDMDW DOWFLQHYD vQDLQtea proprietarilor noÂştri la renovarea imobilului, probabil cĂŁ re]XOWDWXO REèLQXW QX DU ° IRVW OD fel de reuÂşit. Desigur cĂŁ orice alt FXPSĂŠUĂŠWRU DU ° DYXW REOLJDèLD de a efectua lucrĂŁri de restaura-

re speciale ĂŽn vederea protejĂŁrii DQVDPEOXOXL DÂąDW VXE LQFLGHQèD legii patrimoniului naĂžional. Dar V DU ° JĂŠVLW RDUH DOWFLQHYD FDUH VĂŠ se „Înhame“ la o muncĂŁ aÂşa de minuĂžioasĂŁ, ce reclamĂŁ atenĂžie, creativitate, dĂŁruire Âşi entuziasm? Avem rezerve serioase ĂŽn aceastĂŁ privinÞã. La ĂŽnceput, majoritatea cunoscuĂžilor au privit ironic la auzul intenĂžiilor lor, sfĂŁtuindu-i

V

roprietarii acestei case, situate cândva În mediul rural ºi despre care am ales sã vorbim În articolul de faÞã, locuiau la doar 400 de metri, În linie dreaptã, de actualul lor domiciliu. Visul lor era sã recondiÞioneze aceastã casã veche. Când un imobil de o asemenea facturã a fost scos la vânzare, ei au fost entuziasmaÞi de oportunitatea oferitã, În ciuda faptului cã mai



regie proprie

reportaj

Vedere spre bucĂŁtĂŁrie (fosta camerĂŁ de zi) situatĂŁ ĂŽn planul ĂŽndepĂŁrtat, dincolo de masa generoasĂŁ. ĂŽn stânga bucĂŁtĂŁriei a fost amplasat un mic birou.

Scara din oĂžel a fost proiectatĂŁ computerizat. Lemnul a fost evitat aici, cĂŁci ar fi conferit zonei un aer mai puĂžin discret.

40 l

Misiunea

CASA 10/07

$FHVWD °LQG GLQ SDUWHD ORFXOXL a fĂŁcut din proiectul respectiv o FKHVWLXQH GH VXÂąHW Au mai existat, ĂŽnsĂŁ, Âşi alte persoane care meritĂŁ pe deSOLQ VĂŠ °H DPLQWLWH $VWIHO XQ specialist a conceput mobilierul pentru o bucĂŁtĂŁrie modernĂŁ Âşi multifuncĂžionalĂŁ. ĂŽn plus, o UXGĂŠ DSURSLDWĂŠ D EHQH°FLDULORU de profesie lĂŁcĂŁtuÂş, a experimentat meticulos, ĂŽn programul CAD

V

sĂŁ demoleze totul. Proprietarii ne-au povestit ĂŽnsĂŁ amuzaĂži cĂŁ, astĂŁzi, aceleaÂşi persoane ĂŽÂşi declarĂŁ deschis admiraĂžia pentru rezultatul obĂžinut, exclamând „A ieÂşit super – doar v-am zis noi!“. Proprietarii s-au implicat atât de intens ĂŽn materializarea visului lor, ĂŽncât au avut nevoie de un antreprenor separat doar pentru execuĂžia lucrĂŁrilor „la roÂşuâ€?.

Grãdina a fost amenajatã Într-o curte interioarã protejatã. La faÞadele interioare, proprietarii au avut mânã liberã, cãci legea patrimoniului prevede restricÞii doar pentru frontul stradal.



din computerul personal, diferite variante de execuÞie a scãrilor GH LQWHULRU DOHJkQG vQ °QDO XQ produs din oÞel vopsit mat. OÞelul lucios, cromul ori sticla DX IRVW H[FOXVH °LQG FRQVLGHrate materiale reci, dar nu s-a optat nici pentru lemn, deoareFH DFHVWD DU ° FUHDW VHQ]DèLD FÊ s-a preluat ceva din aerul unei sãli de spectacol cu... marionete, iar dupã pãrerea proprietarilor acest lucru trebuia evitat cu orice preÞ. Scara e piesa care evidenÞiazã cum nu se poate mai bine motto-ul ales de proprietari: conservarea principiilor tradiÞionale ºi adaptarea lor cu precauÞie la nou. ConstrucÞia ei °OLJUDQDWÊ VH SRWULYHçWH SHUIHFW cu structura portantã din lemn a clãdirii, lãsatã la vedere, ºi cu suprafeÞele aparente ale zidãriei de umpluturã, care alterneazã cu zone albe, tradiÞionale.

reportaj

regie proprie

Arta de utilizare a spaĂžiului: terasa din lemn de conifere atinge perfecĂžiunea, la fel ca Âşi vechile ancadramente din gresie ale ferestrelor.

ĂŽNAINTE

Jurnal

1. Vedere asupra vechii dependinĂže demolate complet din raĂžiuni constructive (era ÂşubredĂŁ).

2. Excavatorul a nivelat terenul din curte, inclusiv dĂŁrĂŁmĂŁturile. Apoi, aici s-a aplicat beton mineral.

3. Schela pentru lucrĂŁrile de acoperiÂş e gata. Vechile lucarne sunt demolate, iar golurile acoperite cu folie.

4. Dupã decopertare, ºarpanta acoperiºului a fost dublatã pe exterior, aplicându-se apoi ºi o termoizolaÞie.

9. Stâlpul de beton Încastrat Într-o fundaÞie din acelaºi material va prelua Încãrcarea staticã a noii construcÞii.

10. O anexĂŁ urma sĂŁ fie alipitĂŁ direct peretelui exterior al casei ĂŽnvecinate. Pomul din apropiere trebuia pĂŁstrat.

11. Doi ani de zile, lucrãrile s-au desfãºurat În jurul pomului. PereÞii casei de vacanÞã erau deja ridicaÞi.

12. Ancadramentul din gresie din jurul ferestrei din stânga e original ºi a servit drept exemplu celor alãturate.

42 l

Misiunea

CASA 10/07


VECHI

DEMOLAT

Detalii

NOU

VEST

COPII

CĂŁmarĂŁ

LIVING

PARTER

Amenajarea spaĂžiilor de la parter asigurĂŁ perceperea vizualĂŁ nestingheritĂŁ a grĂŁdinii chiar Âşi din bucĂŁtĂŁrie.

DINING BUCĂƒTĂƒRIE

BAIE

DUÂŞ

WC

COPII

HOL DORMITOR

DRESSING

MANSARDĂƒ

Zidurile existente, stabile pe anumite porĂžiuni, au fost pĂŁstrate, dar pe alocuri s-a impus refacerea lor completĂŁ cu piatrĂŁ brutĂŁ. Cât priveÂşte grinzile deteriorate, acestea au fost ĂŽnlocuite cu unele intacte (recuperate ĂŽn urma demolĂŁrii vechii dependinĂže), asamblate aidoma celor originale. SĂŁ mai spunem cĂŁ, dacĂŁ bene°FLDULL V DX RFXSDW PDL PXOW GH DVSHFWHOH GH RUGLQ VWLOLVWLF °XO lor s-a implicat ĂŽn principal ĂŽn problemele tehnice pe care le-a ridicat lucrarea. ClĂŁdirea istoricĂŁ a fost dotatĂŁ cu tehnologia cea mai modernĂŁ. Astfel, sub scarĂŁ se gĂŁseÂşte un server racordat la computerele din camere, o centralĂŁ telefonicĂŁ Âşi un sistem de comandĂŁ centralizatĂŁ a instalaĂžiilor tehnice din locuinÞã. ĂŽncĂŁlzirea e asiguratĂŁ de o centralĂŁ cu peleĂži, amplasatĂŁ ĂŽntr-o anexĂŁ. Q

DORMITOR

Data construirii: secolul al XVIII-lea Data modernizĂŁrii: 2004–2006 SuprafaĂža iniĂžialĂŁ: circa 50 mp SuprafaĂža actualĂŁ: circa 135 mp (fĂŁrĂŁ clĂŁdirea anexĂŁ) InstalaĂžii tehnice: server central, centralĂŁ de ĂŽncĂŁlzire pe bazĂŁ de peleĂži, sistem integrat de comandĂŁ ClĂŁdirea anexĂŁ: douĂŁ locuinĂže destinate ĂŽnchirierii ĂŽn cadrul turismului rural Materiale folosite: • piatrĂŁ pentru zidĂŁrie portantĂŁ, placaje interioare Âşi exterioare • lemn la consolidarea Âşarpantei, tâmplĂŁrie etc • ĂŽnvelitoare din ĂžiglĂŁ • cĂŁrĂŁmidĂŁ pentru extinderea suprafeĂžei utile • finisaje cu tencuieli, gleturi Âşi vopsea lavabilĂŁ • pavaje din piatrĂŁ cubicĂŁ pentru curte Âşi zona porĂžii • Stâlpi Âşi elemente de structurĂŁ din beton armat

5. Frontonul din spate era deteriorat. ĂŽn peretele din cĂŁrĂŁmizi calcaroase a fost executat golul aferent uÂşii.

6. Vedere din actuala ĂŽncĂŁpere pentru luat masa ĂŽn direcĂžia bucĂŁtĂŁriei. Placa de beton e turnatĂŁ deja.

7. La parter, vechile compartimentĂŁri au fost degajate dintre dĂŁrĂŁmĂŁturi, zidindu-se Âşi primii pereĂži noi.

8. Iatã conducta dintre clãdirea principalã ºi dependinÞã, prin care se transportã cãldura produsã de peleÞi.

13. StraÂşina clĂŁdirii principale, deterioratĂŁ de o bombĂŁ incendiarĂŁ, a fost refĂŁcutĂŁ cu lemn de stejar.

14. Ferestrele de jos s-au reconstruit dupĂŁ fotografii vechi. ZidĂŁria etajului Âşi din zona coamei e proaspĂŁt realizatĂŁ.

15. Pânã la urmã, s-a renunÞat totuºi la pom În favoarea includerii bisericii În câmpul vizual al locatarilor.

16. Iatã-l ºi pe fericitul (ºi harnicul) proprietar, coordonând lucrãrile de construcÞie ºi reconfigurare.

Misiunea

CASA 10/07

l 43


cursuri practice

Un living

de mare efect Aveþi tot ce vã trebuie: materiale, scule ºi o mare nevoie de schimbare. Probabil nu vã lipsesc nici ideile, dar nu stricã sã mai aruncaþi un ochi ºi în „curtea“ noastrã, cãci avem cu ce ne lãuda: un living de mare efect.

44 l

Misiunea

CASA 10/07


reamenajare

t Piesele decorative contribuie decisiv la crearea unei ambianþe familiare. Chiar dacã le-aþi vãzut în urmã cu doar câteva ore, la magazin, adaptabilitatea e, ºi aici, o virtute. Misiunea

CASA 10/07

l 45


I. Finisarea pereĂžilor

cursuri practice

reamenajare

F

iind un spaÞiu expus atât tra°FXOXL FkW çL RSLQLLORU PXVD°ULORU OLYLQJXO HVWH vQ PXOWH FD]XUL R FDPHUÊ FDUH VXIHUÊ GHVH PRGL°FÊUL YL]kQG vQWUHèLQHUHD VDX vPEXQÊWÊèLUHD DVSHFWXOXL $LFL VXQW DGRSWDWH FX UDSLGLWDWH FHOH PDL QRL WHQGLQèH HIHPHUH °UHçWH vQFHUFkQGX VH PHQèLQHUHD XQXL HFKLOLEUX FX VWDQGDUGHOH FkW PDL ULGLFDWH DOH FDOLWÊèLL HGL°FDWRDUH SHQWUX VWDWXWXO VRFLDO DO °HFÊUXLD

O variantĂŁ modernĂŁ care nu dĂŁ greÂş

46 l

Misiunea

CASA 10/07

V

½QDLQWH FD EHQH°FLDUXO VÊ VH KRWÊUDVFÊ DVXSUD PDWHULDOHORU HVWH ELQH VÊ UH¹HFWH]H XQ SLF çL DVXSUD PDQLHUHL GH DPHQDMDUH $çD DP IÊFXW çL QRL RSWkQG SHQWUX XQ PRELOLHU PRGHUQ FX OLQLL VLPSOH GDU FX XQ LPSDFW GHRVHELW GDWRULWÊ SXQFWÊULL SHUHèLORU SULQ FRUSXUL VXVSHQGDWH UDIWXUL GXOÊSLRDUH çL HOHPHQWH GHFRUDWLYH $FHVWHD FRQWXUHD]Ê R OLQLH GH GHPDUFDèLH VLWXDWÊ OD QLYHOXO FDSXOXL çL GDWRULWÊ FRWHL ORU ¾vQDOèʌ vQFÊSHUHD SULQ FRQWUDVWXO FX vQÊOèLPHD UHGXVÊ D FRUSXULORU GH PRELOLHU DPSODVDWH SH SRGHD PÊVXèD SHQWUX FDIHD FDQDSHDXD çL XQ GXODS FH DFRSHULQG ED]D XQXL vQWUHJ SHUHWH SDUH R YDULDQWÊ PRGHUQÊ D WUDGLèLRQDOHL ODYLèH 0RGXO vQ FDUH YRU ° LQWHJUDWH vQ DQVDPEOX DFHVWH SLHVH HVWH GH DVHPHQHD IRDUWH LPSRUWDQW (VWH SRVLELO FD vQ IXQFèLH GH SUHIHULQèD SHQWUX XQ DQXPH WLS GH PRELOLHU VÊ LQWHUYLQÊ PRGL°FÊUL OD QLYHOXO °QLVDMHORU FHHD FH HVWH GH SUHIHUDW GHFkW VÊ YÊ FKHOWXLèL EXJHWXO IÊUÊ D ° VDWLVIÊFXèL GH LPDJLQHD °QDOÊ $OHJkQG YDULDQWD XQHL DPHQDMÊUL PRGHUQH OXFUDUHD WUHEXLH XUPÊULWÊ SkQÊ OD °QDO vQ FHOH PDL PLFL GHWDOLL SHQWUX D HYLWD FRPELQDUHD XQRU HOHPHQWH DSDUèLQkQG XQRU RULHQWÊUL RSXVH ½Q QLFLXQ FD] DLFL QX DX FH FÊXWD GHWDOLL UXVWLFH VDX FODVLFH FKLDU GDFÊ H YRUED GH SLHVH FX YDORDUH

1. DupĂŁ rectificarea defectelor din pereĂži, este necesarĂŁ amorsarea suprafeĂžei pentru finisare.

2. Gletuirea ĂŽncepe ĂŽntotdeauna de la margini. NiÂşte colĂžuri bine definite vor constitui repere corecte.

3. Peste gletul proaspĂŁt aplicat se monteazĂŁ colĂžarele debitate, pe parcurs, la dimensiunile necesare.

4. Peste colĂžarele din aluminiu se aplicĂŁ un strat de glet cu rolul de a le fixa definitiv ĂŽn perete.

5. Gletuirea continuĂŁ cu pereĂžii. DupĂŁ acest prim strat, mai consistent, nu trebuie sĂŁ mai existe denivelĂŁri.

6. Primul strat de finisaj se usucĂŁ, deci se aplicĂŁ urmĂŁtorul, cu aceeaÂşi gletierĂŁ fĂŁrĂŁ zimĂži.

7. Din diverse cauze, uneori apar fisuri ĂŽn perete. Acestea se corecteazĂŁ folosind un acrilat special.

8. Acrilatul se modeleazĂŁ cu ajutorul unui Âşpaclu, iar surplusul de material se ĂŽndepĂŁrteazĂŁ.



cursuri practice

II. Placarea cu gresie

reamenajare

VHQWLPHQWDOÊ 3XWHèL LQYRFD GRULQèD GH D DGÊXJD R IÊUkPÊ GH RULJLQDOLWDWH SURSULHL FDVH DFHVW OXFUX QH°LQG GH FRQGDPQDW GDU YÊ VIÊWXLP FD DFHDVWÊ FUHDWLYLWDWH VÊ °H VXSUDYHJKHDWÊ GH XQ GHFRUDWRU SURIHVLRQLVW RELçQXLW FX vPELQDUHD FXORULORU

Sfatul nostru Amorsarea se executã turnând fluidul Într-o gãleatã curatã, dintr-un material rezistent. Nu adãugaÞi aditivi care nu sunt prevãzuÞi de producãtor!

Gresia ºi parchetul, o alãturare inspiratã 8Q OLYLQJ DPHQDMDW vQ PDQLHUÊ ¾VWDQGDUGŒ VXQWHèL IDPLOLDUL]DèL SUHVXSXQHP FX VWLOXO FDP VHDUEÊG DO PRELOLHUXOXL GLQ DQLL Š Š SUHVXSXQHD GH FHOH PDL PXOWH RUL R SDUGRVHDOÊ DFRSHULWÊ FX SDUFKHW çL LQHYLWDELO FX XQ FRYRU SOXçDW FDUH DELD OÊVD VÊ VH YDGÊ XQ SHWLF GLQ FXORDUHD OHPQXOXL QDWXUDO $FHDVWÊ VROXèLH QX PDL H GH PXOW R UHJXOÊ GDU QX vQVHDPQÊ FÊ DP UHQXQèDW OD SDUFKHW 'LPSRWULYÊ DYHP WHQGLQèD GH D O H[SXQH vQ WRDWÊ VSOHQGRDUHD OXL vQ VSHFLDO GDFÊ QH DP RULHQWDW FÊWUH R QXDQèÊ H[RWLFÊ 0DL PXOW vQ DPHQDMDUHD QRDVWUÊ DP YUXW VÊ SXQHP vQ HYLGHQèÊ DFRSHULUHD GLQ OHPQ çL DP PDUFDW R SH XQD GLQ ODWXUL SULQWU R DULH SODFDWÊ FX JUHVLH DVHPÊQÊWRDUH PDUPXUHL $PEHOH WLSXUL GH SDUGRVHDOÊ SRW ° FRPELQDWH UH]XOWkQG R °QLVDUH GHORF GHPRGDWÊ (OHJDQèD XQXL SDUFKHW GLQ OHPQ PDVLY VDX VWUDWL°FDW HVWH FRPSOHWDWÊ GH R SODFDUH FX QLPLF PDL SUHMRV GLQ SXQFW GH YHGHUH DO DVSHFWXOXL

48 l

Misiunea

CASA 10/07

1. Orice finisaj pentru pardosealĂŁ necesitĂŁ o grunduire care sĂŁ fixeze particulele fine de praf.

2. Se placheazã zona supraÎnãlÞatã a livingului, Începând dinspre marginea liberã a podiumului.

3. Pentru umplerea esteticĂŁ a rosturilor de dilataĂžie, se utilizeazĂŁ un chit aquastatic de calitate superioarĂŁ.

4. Surplusul de material se ĂŽndepĂŁrteazĂŁ cu un burete umezit, care trebuie spĂŁlat periodic.

III. Vopsirea pereĂžilor

1. ĂŽnainte de a fi vopsiĂži, pereĂžii se trateazĂŁ cu grund. DupĂŁ patru ore, suprafaĂža va fi gata pentru vopsire.

2. Vopselele pentru pereĂži se toarnĂŁ ĂŽn vase special concepute pentru aplicarea cu trafaletul.

3. Albul-crem va acoperi 3 dintre cele 4 laturi ale camerei, ĂŽn douĂŁ straturi cu fluiditate diferitĂŁ.

4. Pentru a introduce o patĂŁ de culoare ĂŽn acest ansamblu, unul dintre pereĂži se vopseÂşte ĂŽn roÂşu.


IV. Vopsirea decorativĂŁ

1. O zonĂŁ a peretelui a fost delimitatĂŁ cu bandĂŁ adezivĂŁ Âşi vopsitĂŁ ĂŽn alb, pentru a obĂžine ulterior culori cât mai „curate“.

2. ĂŽn continuare, se aplicĂŁ cu pensula diverse culori care vor sta la baza efectului decorativ. Am ales trei nuanĂže de lazurĂŁ: cafea cu lapte, roÂşu cĂŁrĂŁmiziu Âşi grena prunĂŁ, ĂŽn proporĂžii la alegere.

Efectele decorative realizate din vopsea de Înaltã calitate reprezintã o tehnicã des folositã În locuinÞele românilor. Practic, În unele situaÞii acestea pot Înlocui tablourile cu rol decorativ, fãrã a necesita fixare ºi ÎntreÞinere. Produsul include douã componente principale: baza (aplicatã la Început, cu rola) ºi lazura. Se folosesc diverse instrumente: pensulã, buretele ºi multe altele. Aici, se intervine chiar cu un pieptene din cauciuc, pentru obÞinerea unui efect decorativ.

3. Aceste nuanĂže au fost aplicate Âşi combinate aleatoriu, sub diverse forme neregulate. ĂŽn general, rezultatul unei astfel de lucrĂŁri depinde Âşi de inspiraĂžia decoratorului.

V. Montarea parchetului

4. Peste lazurã se intervine cu pieptenele de cauciuc. Acesta va lãsa În urmã dâre de culori diferite, observându-se ºi nuanÞa de fond. Liniile pot fi curbe sau În linii frânte. Dacã nu vã tremurã mâna, nu trebuie sã vã temeÞi de rezultatul final.

3DUFKHWXO vçL IDFH GDWRULD GH D HVWRPSD UÊFHDOD JUHVLHL OD SURSULX çL °JXUDW 2 FRQGLèLH REOLJDWRULH HVWH vQVÊ FD FHOH GRXÊ PDWHULDOH VÊ VH DVRUWH]H FURPDWLF 3HQWUX D UHGXFH FRVWXULOH SRDWH ° DOHDVÊ YDULDQWD SODFÊULL FX SDUFKHW ODPLQDW SURGXVXO °QDO VXIHULQG GRDU vQ FHHD FH SULYHçWH GXUDELOLWDWHD çL PRGL°FDUHD vQ WLPS D DVSHFWXOXL SDUGRVHOLL

MobilĂŁ Âşi decoraĂžiuni 1. IatĂŁ, noi folosim un parchet laminat cu plĂŁci de mari dimensiuni, care vor grĂŁbi execuĂžia.

2. ĂŽntre marginea podelei Âşi perete se pĂŁstreazĂŁ rosturi de dilataĂžie prin inserarea distanĂžierelor.

3. Rosturile se mascheazĂŁ cu ajutorul plintei. La fixarea ei, folosim adeziv pentru parchet laminat.

4. Culoarea plintei poate fi aceeaºi cu a parchetului sau poate avea o nuanÞã apropiatã.

( JUHX GH VSXV FDUH HVWH FXORDUHD GRPLQDQWÊ D DFHVWHL FDPHUH GHFL SXWHP D°UPD FÊ H[LVWÊ PXOW GRULWXO HFKLOLEUX (OHPHQWHOH GH PRELOLHU FX PDUR çL SHWH GH URçX DVLJXUÊ XQ ¾GLDORJŒ DO QXDQèHORU FH WUDYHUVHD]Ê VSDèLXO IÊUÊ VWULGHQèH (OH YRU vQVX¹HèL OLYLQJXO vPSUHXQÊ FX SLHVHOH RUQDPHQWDOH çL YRU ° HVWRPSDWH GH FUHPXO FX YDORDUH XQLYHUVDOÊ 3HQWUX D DSHOD OD XQ FRYRU OLPLWDèL YÊ OD XQXO GH GLPHQVLXQL UHGXVH vQWU R FURPDWLFÊ GH WUDQ]LW vQWUH DOE çL URçX Q Misiunea

CASA 10/07

l 49


utilizarea culorilor

Caz ĂŽn care e de preferat ca mobilierul din lemn sĂŁ contrasteze cu obiectele sanitare

baia

Idei moderne ºi soluÞii practice pentru locuinÞã:

JOCURI DE LUMINĂƒ

ĂŽntr-o baie fĂŁrĂŁ... ferestre

O

EDLH SRDWH ° DPHQDMDWÊ vQ PXOWH IHOXUL /LPLWHOH XQHL DVWIHO GH DFWLYLWÊèL VH vQFDGUHD]Ê XQGHYD vQWUH WHKQLFÊ XQHRUL OD QLYHOXO FHO PDL vQDOW çL HVWHWLFÊ LDU GH DLFL UH]XOWÊ QHQXPÊUDWH YDULDQWH GH °QLVDM 8Q URO LPSRUWDQW vO DUH vQWU DGHYÊU LQVSLUDèLD GHVLJQHUXOXL GDU HVHQèLDOH VXQW IRUPD çL GLPHQVLXQLOH VSDèLXOXL SUHFXP çL EXJHWXO DORFDW XQHL DVWIHO GH LQYHVWLèLL 'DU PDL HVWH XQ SDUDPHWUX FDQWLWDWHD GH OXPLQÊ SH FDUH R SULPHçWH vQFÊSHUHD &DPHUHOH RULHQWDWH VSUH QRUG VDX HVW DX GH SUR°WDW GH SH XUPD XQRU FXORUL FDOGH SUHFXP JDOEHQ VDX URçX &HOH GH SH SDUWHD GH VXG çL YHVW QX vçL SLHUG GHORF IDUPHFXO SULQ FRORUDUHD vQ YHUGH VDX DOEDVWUX

1. ĂŽnainte de aplicarea oricĂŁrui finisaj, pereĂžii au fost amorsaĂži cu un grund de profunzime.

Pentru ĂŽncĂŁperi fĂŁrĂŁ luminĂŁ naturalĂŁ

50 l

Misiunea

CASA 10/07

V

1RL QX DYHP vQVÊ R EDLH FX SUHD PXOWÊ OXPLQÊ QDWXUDOÊ FL GRDU SRVLELOLWDWHD GH D PRQWD R VHULH GH FRUSXUL FX LQFDQGHVFHQèÊ VDX QHRQ 1LFLXQD GLQWUH FHOH

6. Banda de etanºare se acoperã apoi cu pastã hidroizolantã, urmând ca ambii pereÞi ce formeazã corpul cabinei de duº sã fie trataÞi cu un strat subÞire din acelaºi material. Pe tot parcursul acestei etape, se foloseºte bidineaua.

2. O regulĂŁ spune cĂŁ zonele de ĂŽmbinare dintr-o astfel de cabinĂŁ necesitĂŁ hidroizolare. Am aplicat o pastĂŁ specialĂŁ.

7. Hidroizolarea cabinei nu s-a ĂŽncheiat aici. UrmeazĂŁ a doua peliculĂŁ de material, aplicatĂŁ cu gletiera.


Duºul este aproape indispensabil într-o baie modernã. Cum spaþiul disponibil e destul de generos, am încercat o formã originalã, uºor spiralatã, din cãrãmizi de sticlã delimitate cu un chit alb.

3. Peste materialul izolant proaspãt aplicat se aºazã imediat banda de etanºare: manual...

4. ... sau folosindu-se ºpaclul. Banda va proteja suplimentar colþurile cabinei construite de noi.

8. Pânã se usucã pereþii, se poate avansa totuºi cu lucrarea. Astfel, am ales sã amorsãm pardoseala.

9. În timp ce perimetrul cabinei de duº se ventileazã, placãm pereþii bãii cu faianþã.

5. ªi colþurile de pe verticalã necesitã acelaºi tratament. Cu ajutorul bidinelei se aplicã o peliculã de pastã hidroizolantã. Sensul corect de aplicare este de jos în sus.

10. Am ales o nuanþã de verde fistic, destul de îndrãzneaþã ºi, în acelaºi timp, modernã. Misiunea

CASA 10/07

l 51


utilizarea culorilor

11. Din când În când se verificã orizontalitatea pieselor de faianÞã, Începând cu primul rând aplicat orizontal.

12. Am decis sĂŁ combinĂŁm verdele cu placĂŁri ceramice oranj, douĂŁ culori adiacente galbenului.

baia

GRXÊ YDULDQWH GH PDL VXV QX QH DMXWÊ DçD FÊ SXWHP GD IUkX OLEHU LPDJLQDèLHL IÊUÊ WHDPD FÊ DVSHFWXO °QDO YD ° LQ¹XHQèDW vQ YUHXQ IHO GH SHULRDGD ]LOHL ½Q DQVDPEOXO FDVHL EDLD DUH XQ UHJLP DSDUWH GHRDUHFH FRQVWLWXLH VSDèLXO FRPXQ DO vQWUHJLL IDPLOLL LDU DFHVW IDSW SRDWH UHSUH]HQWD R SUREOHPÊ vQ DOHJHUHD FXORULORU $P OXDW FD UHSHU R FXORDUH SULPDUÊ ¤ JDOEHQXO SUHIHUDW GH PXOèL GLQWUH QRL 7UHFkQG SULQ SDOHWD GH FXORUL VSUH

13. ColecĂžia aleasĂŁ include Âşi o plintĂŁ coloratĂŁ ĂŽn ambele nuanĂže utilizate pentru placare.

14. Am ĂŽnceput acoperirea pardoselii cu cea mai joasĂŁ zonĂŁ din baie, cea a duÂşului.

15. Meºterii au realizat o fantã de scurgere În centrul cabinei. Panta este din gresie cu o bunã rezistenÞã.

16. Ulterior am continuat placarea cu gresie a Întregii pardoseli. Meseriaºii au reuºit sã pãstreze pânã la final planeitatea, ba chiar o pantã aproape imperceptibilã spre fanta de scurgere a duºului.

52 l

Misiunea

CASA 10/07

analoagã 6SHFLDOLçWLL OH IRORVHVF vQWU R JDPÊ PDL ODUJÊ GH SkQÊ OD FXORUL SHQWUX GHFRUDUHD XQRU FDPHUH DJORPHUDWH FXP VXQW GHVHRUL EÊLOH 2EèLQHUHD HIHFWXOXL GRULW HVWH GHVWXO GH VLPSOX GH UHDOL]DW vQWUXFkW VH OXFUHD]Ê FX SOÊFL FHUDPLFH LDU JÊVLUHD QXDQèHL GRULWH QX UHSUH]LQWÊ R SUREOHPÊ $VWIHO UHQXQèÊP FX GHRVHELW VXFFHV

OD REVHVLD FXORULORU FRPSOHPHQWDUH DWkW GH GHV GH]EĂŠWXWĂŠ vQ XOWLPD YUHPH

SoluÞii noi, ieºite din comun ½Q VLWXDèLD vQ FDUH vQWU R ORFXLQèÊ H[LVWÊ XQD VDX GRXÊ EÊL PLFL XQLL RSWHD]Ê SHQWUX DORFDUHD XQXL VSDèLX PDL JHQHURV GH

SLOGÊ SULQ UHDPHQDMDUHD XQXLD GLQWUH GRUPLWRDUH (VWH R VROXèLH GH PDUH HIHFW SHQWUX FHL FDUH vçL SHUPLW DçD FHYD FKLDU GDFÊ R EXQÊ SDUWH GLQ EXJHW VH YD FKHOWXL SHQWUX GHYLHUHD LQVWDODèLLORU 7RWXçL HVWH FHD PDL HOHJDQWÊ FDOH GH D LHçL GLQ LPSDVXO OLSVHL GH VSDèLX 'DFÊ SHQWUX XQLL EHQH°FLDUL EÊLOH PLFL GDX VHQ]DèLD GH LQWLPLWDWH SHQWUX DOèLL VLWXDèLD

V

URçX VDX vQ VHQV RSXV VSUH DOEDVWUX FHOHODOWH GRXÊ FXORUL SULPDUH YRP REèLQH SRUWRFDOLX çL YHUGH 8OWLPD GLQWUH HOH HVWH vQ IRQG XQ YHUQLO FDUH UHGXFH FRQWUDVWXO GLQWUH FHOH GRXÊ FXORUL 3XèLQL OH vQWUHEXLQèHD]Ê vPSUHXQÊ GHçL H[LVWÊ vQ GLFèLRQDUXO GHVLJQHULORU DFHDVWÊ DOÊWXUDUH GH FXORUL DGLDFHQWH QXPLWÊ schemã relaÞionalã VDX

17. Oranjul a fost pĂŁstrat Âşi la acoperirea zonei din preajma vasului de toaletĂŁ. DistanĂžierele au avut aceeaÂşi dimensiune, pentru totalitatea plĂŁcilor ceramice.



Sfatul nostru

utilizarea culorilor

Pentru construcĂžiile din cĂŁrĂŁmizi de sticlĂŁ se utilizeazĂŁ adezivi speciali, cu adaos de plastificatori Âşi polimeri pentru ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžirea aderenĂžei.

18. SpecialiÂştii Misiunea Casa au decis ca doi dintre pereĂžii acestei cabine de duÂş sĂŁ fie realizaĂži din cĂŁrĂŁmizi de sticlĂŁ. Modelul ales e deosebit datoritĂŁ bulelor care dau aspectul unor picĂŁturi mari de apĂŁ.

baia

SURYRDFÊ PDQLIHVWÊUL FODXVWURIREH GHFL GXPQHDYRDVWUÊ YÊ VWDELOLèL SULRULWÊèLOH ([LVWÊ FkWHYD WUXFXUL FDUH DSOLFDWH GDX VHQ]DèLD GH VSDèLX ODUJ &HD PDL LPSRUWDQWÊ PRGL°FDUH VH SRDWH IDFH OD LQVWDODèLD GH LOXPLQDUH &X FkW LQWHULRUXO HVWH PDL LQWHQV OXPLQDW FX DWkW VDOD YD SÊUHD PDL VSDèLRDVÊ 8Q DOW WUXF SRDWH ° PRQWDUHD XQXL QXPÊU FkW PDL PDUH GH RJOLQ]L FKLDU çL SH

21. Surplusul de chit se ĂŽnlĂŁturĂŁ cu un burete umezit, iar materialul ĂŽntĂŁrit se ĂŽndepĂŁrteazĂŁ mecanic.

22. Nu puteam trece peste operaÞiunea de chituire a rosturilor dintre piesele de faianÞã ºi gresie.

23. Chiar dacĂŁ placarea s-a fĂŁcut prin combinarea a douĂŁ nuanĂže diferite, chitul va avea aceeaÂşi culoare.

27. ÂŞi colĂžurile de pe orizontalĂŁ au fost izolate corespunzĂŁtor. Nu se recomandĂŁ abuzul de silicon.

28. Izolarea nu se ĂŽncheie aici. ĂŽn etapa urmĂŁtoare, peste siliconul aplicat, a fost pulverizatĂŁ apĂŁ.

29. ĂŽn continuare, siliconul a fost uniformizat cu ajutorul unei spatule speciale.

XçLOH GXOÊSLRDUHORU çL vQ ]RQHOH XQGH OXPLQD HVWH ¾YÊ]XWʌ GH DFHVWHD 3ODFÊULOH FHUDPLFH GH PDUL GLPHQVLXQL DYkQG VXSUDIDèD OXFLRDVÊ FRQWULEXLH GH DVHPHQHD OD HIHFWXO GRULW ,DU GDFÊ SDUWHD GH VXV HVWH YRSVLWÊ vQ DOE VDX vQWU R DOWÊ FXORDUH GHVFKLVÊ FX VLJXUDQèÊ YRP SHUFHSH VSDèLXO FD °LQG PDL ODUJ 'HVSUH FXORUL DP YRUELW FHOH UHFL GH QXDQèÊ GHVFKLVÊ VH vQFDGUHD]Ê vQ VWDQGDUGXO PHQèLRQDW GDU QRL QX DP IRVW FKLDU DWkW GH VWUkPWRUDèL

54 l

Misiunea

CASA 10/07

31. Pentru lipirea oglinzii nu am folosit orice tip de adeziv. Am ales unul pe bazĂŁ de silicon neutral.

32. Siliconul are un timp de punere În operã foarte redus. Astfel, oglinda a fost montatã În câteva minute.


19. Pentru a obÞine un rezultat pe mãsura aºteptãrilor, construcÞia din piese de sticlã trebuie verificatã permanent În ceea ce priveºte verticalitatea. Un zid strâmb nu numai cã deranjeazã estetic, dar se poate dãrâma Înainte de finalizare.

24. ÂŞi surplusul de chit de pe suprafeĂžele placate ceramic se ĂŽndepĂŁrteazĂŁ cu acelaÂşi burete umezit.

20. Chituirea rosturilor se face la fel ca ĂŽn cazul placĂŁrilor ceramice. MeÂşterii au folosit un material aquastatic de la un producĂŁtor consacrat.

25. ColÞurile din zona cabinei necesitã un tratament aparte. Mai Întâi se aplicã bandã adezivã.

26. ĂŽn spaĂžiul dintre benzi se introduce silicon neutral. Pentru aplicare, folosim un pistol mecanic.

Alegerea accesoriilor Selectarea mobilierului ºi accesoriilor rãmâne la latitudinea fiecãruia. Noi am ales obiecte din aceeaºi gamã cromaticã, de influenÞã orientalã.

30. OdatĂŁ ĂŽncheiatĂŁ aceastĂŁ operaĂžiune, benzile adezive au devenit inutile. Prin urmare, vor fi ĂŽndepĂŁrtate.

2 SUREOHPÊ VROXèLRQDWÊ LQHGLW D IRVW FHD D FDELQHL GH GXç ½Q FLXGD XWLOÊULL PRGHUQH DP KRWÊUkW FÊ QX H FD]XO VÊ QH ¾vQJKHVXLPŒ EHQH°FLDULL vQWU R FDELQÊ GHWDçDELOÊ RULFkW GH PXOWH IDFLOLWÊèL DU DYHD $OWHUQDWLYD JÊVLWÊ D IRVW FRQVWUXLUHD XQHL FDELQH VSDèLRDVH GLQ FÊUÊPL]L GH VWLFOÊ FX R VHULH GH FXUEH FDUH VXJHUHD]Ê VSLUDOD 6LVWHPXO GH VFXUJHUH D IRVW FRQFHSXW GXSÊ XQ PRGHO H[WUHP GH VLPSOX ½Q FHQWUXO SDUGRVHOLL FDELQHL D IRVW

PRQWDW XQ VLIRQ LDU SODFDUHD FX JUHVLH V D UHDOL]DW FX R XçRDUÊ SDQWÊ VSUH DFHVWD /D DOHJHUHD RELHFWHORU VDQLWDUH FHUDPLFH çL HOH DP èLQXW FRQW DWkW GH IRUPÊ FkW çL GH GLPHQVLXQL 3LHVHOH GH PRELOLHU çL XOWHULRU SURVRDSHOH GH EDLH GDX FXORDUH PRGL°FkQG VHQVLELO DVSHFWXO GH DQVDPEOX ½Q GH°QLWLY FRQVLGHUÊP FÊ DPHQDMDUHD SUH]HQWDWÊ SRDWH VHUYL GUHSW PRGHO GDFÊ GLPHQVLXQLOH çL IRUPHOH EÊLL GXPQHDYRDVWUÊ VXQW DVHPÊQÊWRDUH Q Misiunea

CASA 10/07

l 55


Laboratorul d

sfaturi ºi idei

Panta de scurgere pentru gresia din baie

1 5

Lucrarea este continuatã în jurul orificiului de scurgere. Se are în vedere menþinerea unei pante line dar constante de 1°, maximum 2°. Dacã unghiul este mai mare, pardoseala va suferi din punct de vedere estetic.

Misiunea

CASA 10/07

Liniile de tãiere sunt drepte, deci se poate folosi o unealtã manualã. Am ales una dotatã cu rolã incizoare, din carburã de tungsten. Dupã tãierea pe diagonalã, mai trebuie retezat ºi unul dintre cele douã colþuri de 45°.

6

9

Acesta este un model experimental; în lucrarea propriu-zisã, vã veþi confrunta, desigur, cu mici inconveniente: colþuri care trebuie decupate, margini mai scurte sau tãiate oblic... dar nu scãpaþi din calcul axele trasate iniþial!

56 l

2

În imaginea de sus puteþi vedea cum, în jurul orificiului de scurgere, au fost trasate 4 axe ce formeazã 8 unghiuri la centru, fiecare de 45°. Acum se poate începe tãierea gresiei de formã pãtratã, pe diagonalã.

Nivela cu bulã nu trebuie sã lipseascã în nicio etapã a lucrãrii, pentru a da acoperirii panta doritã. O eroare poate avea ca rezultat acumularea apei în anumite zone sau, în cazul unei uºoare umeziri, riscul alunecãrii pe gresie.

10

O altã problemã care apare frecvent în acoperirile ceramice este poziþionarea marginilor. Acestea nu au voie sã iasã din planul pardoselii, fiind necesarã o apãsare uºoarã care sã asigure continuitatea acoperirii.


ul doctorului ªapcã

e e

Dacã, în urma unei bãi generoase, pardoseala bãii este doar umedã, dar fãrã mici bãlþi de apã, înseamnã cã aþi avut fler în alegerea meseriaºului... sau cã meseriaºul a fost într-una din zilele lui faste. Realizarea pantei de scurgere în spaþiile umede este o adevãratã ºtiinþã pe care specialistul nostru nu ezitã sã v-o dezvãluie pentru acest caz particular.

3 7

Orificiul de scurgere a fost înconjurat cu ceramicã. Restul pardoselii va fi constituit în aceeaºi manierã, cu plãci tãiate pe diagonalã, dar fãrã a li se mai decupa colþurile. În fond, modelul aratã chiar bine, nu-i aºa?

4

Mortarul adeziv se aplicã dinspre orificiul de scurgere spre exterior, la început în pat cât se poate de subþire, dar suficient pentru a asigura priza. Pe mãsurã ce vã îndepãrtaþi de centru, e necesarã îngroºarea stratului.

Se aºazã primele plãci de gresie. Vã întrebaþi, probabil, de ce a fost necesar acest tip de debitare. Ei bine, pardoseala bãii nu este perfect planã, ci are forma unei piramide cu baza în sus ºi un unghi la bazã foarte mic.

8

11

Iatã o lucrare ajunsã aproape de final. Va urma chituirea, eventual lãcuirea rosturilor cu un produs hidrofug. Apa ajunsã aici accidental va asculta de forþa gravitaþionalã ºi se va îndrepta nestingheritã cãtre orificiul de evacuare.

Stratul de mortaradeziv se aplicã tot mai gros, dar fãrã a depãºi recomandãrile înscrise pe etichetã. Poate nici nu este cazul, de la o anumitã distanþã putându-se trece la placarea orizontalã folositã în mod curent.

12

Polobocul va spune dacã a fost obþinut efectul dorit. Bula este bine centratã ºi, între rigla instrumentului ºi gresie, se poate vedea un interspaþiu în unghi care are rolul de a ghida umezeala spre canalizare.

Misiunea

CASA 10/07

l 57


scĂŁri

zone de acces

DouĂŁ probleme trebuiau rezolvate la aceastĂŁ zonĂŁ de acces pentru a deveni mai luminoasĂŁ Âşi mai spaĂžioasĂŁ. ĂŽn plus, din punct de vedere stilistic se dorea adoptarea unui aspect modern Âşi impresionant.

V

V

ĂŁ sunĂŁ cunoscut? Nici nu aĂži intrat bine pe uºã Âşi sunteĂži la un pas de a vĂŁ lovi de priPXO SHUHWH DÂąDW vQ FDOH 6DX DèL SĂŠWUXQV vQWU XQ FRULGRU vQJXVW çL VXQWHèL REOLJDW VĂŠ UĂŠPkQHèL SH ORF GLQ FDX]D vQWXQHULFXOXL ĂŽntr-o atare situaĂžie, veĂži privi FX SUXGHQèÊ vQ MXU UHÂąHFWkQG OD necesitatea unei schimbĂŁri maMRUH PDL DOHV FĂŠ ]RQD GH DFFHV vQ ORFXLQèÊ UHSUH]LQWĂŠ SH GUHSW FXYkQW FDUWHD GH YL]LWĂŠ D FDVHL ÂŞi cine nu ar vrea sĂŁ facĂŁ o imSUHVLH EXQĂŠ FKLDU GH OD vQFHSXW" Cu alte cuvinte: nu e deIHO VXSHUÂąXX VĂŠ QH SUHRFXSĂŠP GH DPHQDMDUHD FX EXQ JXVW D spaĂžiului de la intrare, mai ales FĂŠ SHQWUX DWLQJHUHD DFHVWXL VFRS nu conteazĂŁ dacĂŁ holul de priPLUH H VDX QX JHQHURV FĂŠFL çL vQ VSDèLLOH vQJXVWH VH SRW IDFH vPEXQĂŠWÊèLUL QRWDELOH ([HPplul pe care vi-l prezentĂŁm o GHPRQVWUHD]ĂŠ FRQYLQJĂŠWRU

Redecorare marcantĂŁ cu mochetĂŁ Âşi dale din sticlĂŁ

58 l

Misiunea

CASA 10/07


1. Prima mãsurã este demolarea peretelui anexei din stânga intrãrii ºi a celui alipit primelor trepte ale scãrilor. Chiar ºi zidul dintre scarã ºi coridor...

2. ... a fost dãrâmat, exceptând un mic tronson în spate. Deoarece prea multe uºi fragmenteazã coridorul, cea spre bucãtãrie a fost ziditã, lãsând loc...

3. ... doar pentru o fereastrã în partea de sus. Începe recondiþionarea pardoselii vestibulului. Ea a fost nivelatã mai întâi cu o masã de ºpaclu fluidã.

4. A urmat aplicarea unei pardoseli din plãci în format mare, cu granule de sticlã, folosind un adeziv special, la care se adaugã latex.

5. Plãcile sunt lipite apoi impecabil pe suprafaþa suport netedã, pãstrându-se un rost îngust între ele. Dupã numai 3 ore, pe ele se poate circula.

6. Pentru debitare, s-a recurs la un flex cu pânzã de diamant. În detaliul de mai sus se pot observa frumoasele inserþii din bucãþele de sticlã.

Caz tipic pentru o renovare: o casã a scãrii îngustã, cenuºie, sumbrã ºi inesteticã. Reportajul nostru, însoþit de fotografii, demonstreazã cã ºi în acest caz se pot aduce îmbunãtãþiri.

Misiunea

CASA 10/07

l 59


zone de acces

8. Imaginea generalã e Întregitã armonios cu plinte de soclu adecvate. Pentru suprafeÞele curbe de perete trebuie debitate câteva bucãÞi mai mici.

9. Stadiu intermediar: pardosealã nouã, pereÞi tencuiÞi În alb, o nouã uºã spre subsol ºi, desigur, vechea scarã ce aºteaptã a fi mochetatã.

10. Ca protecĂžie a muchiilor treptelor, dar Âşi pentru accentuarea stilului modern, s-a optat pentru aplicarea unor profile marginale din aluminiu.

11. Deoarece scara prezintã la Începutul ºi sfârºitul rampei o curbã la 90 grade, profilele aferente au necesitat aici tãieturi oblice ºi exacte.

12. Debitarea la dimensiuni exacte se impunea Âşi ĂŽn cazul acoperirii treptelor. Vechile elemente au servit ca Âşablon pentru cele noi din mochetĂŁ.

scĂŁri

7. Aceste plĂŁci de pardosealĂŁ din sticlĂŁ se rostuiesc precum dalele ceramice. Alegerea optimĂŁ: un material pentru rosturi pe bazĂŁ de ciment gri.

MĂŁsuri de protecĂžie fonicĂŁ ĂŽmpotriva zgomotului din casa scĂŁrii

• La faÞa interioarã a peretelui fixaÞi montanÞi metalici antirezonanÞi, iar Între ei materialul izolator.

• SuprafaÞa se poate placa cu unul sau douã straturi din panouri de gips carton, asamblate decalat Între ele.

60 l

Misiunea

CASA 10/07

buie sã fiÞi atenÞi ca aceasta sã nu se racordeze direct la zidul despãrÞitor, preluând zgomotul produs de paºi. Peretele În sine poate fi protejat de sunetele din casa scãrii aplicând pe el un strat fonoizolant ºi unul antirezonant din plãci de gips carton. Aceastã soluÞie are ºi avantajul atenuãrii frigului din casa scãrii.

V

ĂŽn cazul ĂŽn care ĂŽncĂŁperile locuinĂžei sunt amplasate alĂŁturi de casa scĂŁrii, respectiv de zona de la intrare, ar trebui sĂŁ vĂŁ preocupe gĂŁsirea unor soluĂžii pentru izolarea lor acusticĂŁ. Acestea privesc deopotrivĂŁ pardoseala Âşi peretele separator. DacĂŁ se aplicĂŁ o pardosealĂŁ durĂŁ, respectiv una din sticlĂŁ (precum ĂŽn cazul nostru), tre-

• În camera Învecinatã (aici sufrageria), zgomotele tipice casei scãrii sunt percepute mult mai estompat.

6Ê YHGHP FDUH HUD VLWXDèLD GH pornire: o locuinÞã tipizatã cu un vestibul lat de numai doi meWUL FH LQFOXGHD vQ VWkQJD R DQH[Ê VHSDUDWÊ vQ VXSUDIDèÊ GH PS IRORVLWÊ OD GHSR]LWDUHD FkWRUYD KDLQH SDQWR° çL D DOWRU RELHFWH QX SUHD X]LWDWH $SRL vQ VSDWHOH DFHVWHLD SRUQHD VSUH VWkQJD vQ FXUEÊ VWUkQVÊ UDPSD VFÊULL GH DFFHV OD QLYHOXO VXSHULRU 3ULQ XUmare, din lãÞimea iniÞialã a vestibulului rãmãsese doar un metru, mai ales cã scara era separatã de DFHVWD SULQ SHUHWH $çD FÊ VFDUD HUD vQWXQHFRDVÊ FRULGRUXO vQJXVW LDU R PRFKHWÊ JUL çL YHFKH completa aspectul acestui anVDPEOX GHORF vPELHWRU 3ULQ XUPDUH UHQRYDUHD VH LPpunea, iar principalele dezideUDWH YL]DX OÊUJLUHD ]RQHL GH OD baza scãrii, o iluminare sporitã



zone de acces

14. ... suprafaÞa frontalã a fiecãrei trepte. Astfel, bucata de mochetã e introdusã Întâi sub profilul de pe muchie ºi apoi lipitã pe contratreaptã.

15. ĂŽn zonele externe ale rampei, rĂŁmase libere, s-a procedat la fel de minuĂžios prin tĂŁierea fâºiilor de mochetĂŁ folosind un cuĂžit foarte ascuĂžit.

scĂŁri

13. Apoi, bucãÞile de mochetã roºie sunt lipite una dupã cealaltã, deopotrivã pe trepte ºi pe contratrepte, fiind acoperitã mai Întâi...

16. AceeaÂşi mochetĂŁ roÂşie raiatĂŁ e folositĂŁ Âşi la pardosirea culoarului de la etaj. Aici a fost lipitĂŁ cu adeziv pe toatĂŁ suprafaĂža...

a acesteia Âşi a vestibulului, reVSHFWLY JĂŠVLUHD XQHL VROXèLL LQWHresante Âşi corespunzĂŁtoare din punct de vedere optic pentru acoperirea pardoselii Âşi a scĂŁrii SURSULX ]LVH 3ULRULWDU WUHEXLDX HIHFWXDte lucrĂŁrile de demolare Âşi reFRQ°JXUDUH VSDèLDOĂŠ $VWIHO V D GHFLV FD PLFD DQH[ĂŠ GLQ LPHGLDWD DSURSLHUH D LQWUĂŠULL VĂŠ °H VDFUL°FDWĂŠ vQ YHGHUHD SRWHQèÊULL volumetrice a spaĂžiului de acces vQ ORFXLQèÊ °LQG GĂŠUkPDèL FHL GRL SHUHèL GLVSXçL vQ Âľ/ÂŚ çL SHUpendiculari (primul pe faĂžadĂŁ Âşi prevĂŁzut cu uºã, iar al doilea pe direcĂžia de urcare a scĂŁrii, aliSLW SULPHORU WUHSWH DOH DFHVWHLD ĂŽn acest fel, lumina naturalĂŁ a UHXçLW VĂŠ SĂŠWUXQGĂŠ vQ VIkUçLW GLUHFW SH VFDUD UHVSHFWLYĂŠ TotodatĂŁ, pentru a da mai multĂŁ amploare vestibulului pe lĂŁĂžime, a fost demolat Âşi peretele despĂŁrĂžitor dintre el Âşi

62 l

Misiunea

CASA 10/07

17. ... iar pe trepte s-a recurs la benzi adezive bilaterale aplicate sub profilul de aluminiu Âşi ĂŽnaintea urmĂŁtoarei trepte.

scarã, paralel cu rampa acesWHLD SÊVWUkQGX VH GRDU XQ PLF WURQVRQ vQ SDUWHD GLQ VSDWH $VWfel, deºi lãÞimea coridorului nu PÊVRDUÊ PDL PXOW FD vQDLQWH FL WRW P SULYLUHD vPEUÊèLçHD]Ê vQWUHDJD OÊUJLPH D vQFÊSHULL ,DWÊ XQ WUXF SURIHVLRQDO &kW SULYHçWH °QLVDMXO LQWHULRU HO QX HVWH GHORF VR°VWLFDW DOEXO acoperind intenÞionat mai toate VXSUDIHèHOH 8çD YLWUDWÊ GH OD LQtrare ºi mica fereastrã par a permite acum luminii naturale sã SÊWUXQGÊ vQÊXQWUX vQWU R FDQWLWDWH PDL PDUH LDU UH¹HFWDUHD HL vQ pardosealã creeazã senzaÞia unui SRWHQèLDO VSDèLX VXSOLPHQWDU

Sticlã lucioasã ºi mochetã raiatã $SURSR GH SDUGRVHDOÊ ¤ OD H[HFXWDUHD HL DX IRVW DSOLFDWH GRXÊ LGHL vQGUÊ]QHèH $çDGDU vestibulul a fost acoperit cu

18. Iatã cum aratã zona de la intrare la sfârºitul lucrãrilor: mult mai spaÞioasã ºi mai luminoasã. Renovarea a meritat cu prisosinÞã.

SOÊFL vQ IRUPDW PDUH UHDOL]Dte dintr-o combinaÞie de rãºinã HSR[LGLFÊ çL EXFÊèHOH FRORUDWH GLQ VWLFOÊ vQ DFHVW FD] DOEDVWUH ½Q SOXV HOH DX IRVW GLVWULEXLWH DOHDWRULX SH °HFDUH SODFÊ vQ SDUWH IÊUÊ D ° PÊUJLQLWH GH URVWXUL IRDUWH vQJXVWH 6XSUDIDèD °QLWÊ QHWHGÊ SURduce un efect impresionant GH VWUÊOXFLWRU /XPLQD ]LOHL VH UH¹HFWÊ vQ VSDèLX JHQHUkQG SH SDUGRVHDOÊ R VWUXFWXUÊ interesantã, potenÞatã ºi de luFLXO PRGHUDW DO SHUHèLORU 'XSÊ vQGHSÊUWDUHD YHFKLL PRchete, pe scara brutã urma sã °H DSOLFDW WRW XQ PDWHULDO WH[WLO moale, dar unul care sã confere

scãrii proaspãt renovate un acFHQW PDUFDQW êL RDUH FH FXORDUH poate face mai bine acest lucru GHFkW URçXO" $SOLFDWÊ vQ ]RQD LQWUÊULL QXDQèD GH URçX QX DVLJXUÊ GRDU ¾FÊOGXUDŒ YL]XDOÊ QHFHVDUÊ FL vQ FRQWUDVW FX DOEXO GLQ MXU LQVX¹Ê ºi un aer de modernism acestei FÊVXèH GLQ DQLL Š 3HQWUX UHXçLWD unei atare iniÞiative, cele mai indicate sunt nuanÞele cromatice clare ºi nu culorile, ce pot comSURPLWH WRWXO ,DWÊ DçDGDU FkW GH simplu a fost transformat decorul impropriu din zona scãrii vQWU XQXO XOWUDPRGHUQ çL SULPLtor, deºi lãÞimea liberã a coridoUXOXL HUD PLQLPÊ Q



lucrĂŁri uzuale

Un dressing spaĂžios

ĂŽn apropierea dormitorului

bricolaj

Cum tendinĂža generalĂŁ este de a elimina ori redimensiona unele piese de mobilier, ĂŽn scopul micÂşorĂŁrii volumului destinat lor ĂŽn interiorul dormitorului, amenajarea unui dressing devine o necesitate, chiar dacĂŁ ĂŽi vom aloca spaĂžiu suplimentar.

O

mare parte din energia Âşi creativitatea designerilor de interioare se canalizeazĂŁ cĂŁtre gĂŁsirea unor soluĂžii cât mai elegante pentru a da spaĂžiului mai multe utilizĂŁri. Nu degeaba sunt ĂŽntâlniĂži atât de des termeni ca „multifuncĂžional“ sau „polivalent“. Balconul, rareori folosit corespunzĂŁtor de cei care trĂŁiesc ĂŽntr-un apartament de bloc, devine, de cele mai multe ori, Ăžinta unor schimbĂŁri spectaculoa-

se. El se va transforma, pentru noi, ĂŽntr-un dressing generos, ĂŽn care se pot rezolva o serie largĂŁ de probleme legate de lipsa spaĂžiului cu adevĂŁrat util. Aici se pot depozita haineOH GDU HVWH VX°FLHQW ORF çL SHQtru ĂŽmbrĂŁcat. O oglindĂŁ – puteĂži opta pentru una mai mare decât FHD H[SXVĂŠ GH QRL ¤ VH °[HD]ĂŠ pe peretele lateral. DiferenĂža de nivel, pe care o obĂžineĂži prin turnarea unei Âşape semiume-

de, aºa cum aÞi vãzut În ediÞia anterioarã a revistei, va permite o delimitare spaÞialã, dar ºi o evidenÞiere a volumelor. Amplasarea unui fotoliu poaWH ° R VROXèLH IHULFLWÊ SHQWUX SHtrecerea unor clipe de relaxare, În ambianÞa creatã de o muzicã În surdinã. ªi totul este obÞinut cu materiale cât se poate de convenÞionale, fãrã achiziÞii costisitoare, aºa cum sunt dresVLQJXULOH ¾GH °UPʌ Q

1

Tencuiala clasicĂŁ are nevoie de astuparea porilor, deci ĂŽncepem cu amorsarea.

2

Pasta de glet trebuie sã aibã o consistenÞã potrivitã aplicãrii cu gletiera.

3

Primul strat este mai consistent, fiind destinat umplerii Âşi nivelĂŁrii imperfecĂžiunilor.

7

DupĂŁ ce prima peliculĂŁ de glet se usucĂŁ, putem aplica urmĂŁtorul strat, ceva mai fin.

8

Pardoseala dressingului trebuie placatĂŁ cu parchet. Este necesarĂŁ curĂŁĂžarea suprafeĂžei.

9

Grunduirea este o operaĂžiune obligatorie, pentru sporirea aderenĂžei adezivului.

64 l

Misiunea

CASA 10/07


4

Colþurile necesitã un tratament aparte: în primã fazã acestea se acoperã cu glet...

Dupã verificarea calitãþii amorsãrii, se poate aplica adezivul pentru parchet.

... apoi, pentru a le corecta liniaritatea, se monteazã colþare din aluminiu.

11

Am ales un parchet exotic, din bambus, pe care l-am debitat dupã necesitãþi.

6

Ulterior, se înglobeazã colþarele în masa de ºpaclu ºi se aduce suprafaþa la acelaºi nivel.

12

A venit rândul vopsirii, dar pereþii au nevoie de o amorsare. Misiunea

CASA 10/07

l 65

V

10

5


lucrãri uzuale

Iatã stratul de bazã, deschis la culoare (pentru a nu influenþa aplicãrile ulterioare).

14

Imaginaþia este limitatã doar de selectarea unor culori compatibile între ele.

15

Celãlalt meºter s-a apucat deja de montarea plintei, pentru a masca rosturile.

16

Pasul urmãtor constã în confecþionarea rafturilor ºi a cuierului pentru haine.

17

Panourile din lemn, mãsurate în prealabil, sunt debitate cu un ferãstrãu circular.

18

Cu o maºinã de gãurit, se perforeazã marginile pentru a monta cepuri.

19

În gãurile realizate anterior, este introdus adeziv special pentru lipirea lemnului.

20

Cepurile sunt introduse progresiv ºi apoi bãtute uºor cu ciocanul.

21

bricolaj

13

Folosind acelaºi adeziv, asamblarea finalã este acum o joacã de copil.

CONCURS

cu premii în scule electrice

Câºtigãtorul ediþiei din octombrie:

Duþu Constanþa Bucureºti Premiul: NIVELÃ CU LASER

22

În zona aferentã, a fost nevoie sã folosim ºi mochetã. Se aplicã adezivul special...

66 l

Misiunea

CASA 10/07

23

... ºi, pentru a nu se forma cute, se netezeºte cu o rolã de cauciuc.

Cu ce au fost debitate panourile din lemn stratificat pentru dressing? Trimite-ne rãspunsul completând talonul de pe pagina urmãtoare.



solicit rĂŁspuns

SpecialiÂştii Misiunea Casa oferĂŁ tuturor cititorilor

S.O.S.

SoluĂžiile Obiective Solicitate Revista Misiunea Casa Âşi-a provocat cititorii sĂŁ se informeze ĂŽnainte de a se apuca de treabĂŁ. Unii dintre ei ne scriu la adresa redacĂžiei sau pe revista@misiuneacasa.ro. AÂşa cum fac pe forumul www.misiuneacasa.ro Âşi ĂŽn fiecare miercuri ĂŽn „România liberĂŁâ€œ, specialiÂştii noÂştri rĂŁspund Âşi aici celor care au nelĂŁmuriri.

?

IntenÞionez sã torn o ºapã de egalizare la o construcÞie nouã, peste placa de beton. StraWXULOH DU ° PHPEUDQÊ KLGURL]Rlatoare, polistiren extrudat de 2 FP SODVÊ GH %X]ÊX çL çDSÊ GH beton. MenÞionez cã peste ºapa GH HJDOL]DUH Dç YUHD VD PRQWH] SDUFKHW PDVLY VDX GXçXPHD 3ODFD GH EHWRQ DUH FP VXE HD VH D¹Ê XQ VWUDW WDVDW GH FP GH SLHWULç ½Q FDVÊ PÊ SRW ¾ULGLFDŒ PD[LPXP PP GHMD DX IRVW PRQWDWH XçLOH GH H[WHULRU 'DFÊ Dç WXUQD çDSÊ GH PP çL Dç DGXQD JURVLPHD SROLVWLUHQXOXL PP Q DU PDL UÊPkQH SUHD PXOW ORF SHQWUX GXçXPHD JUHVLH &DUH DU ° JURVLPHD PLQLPÊ D çDSHL" ( GH DMXQV VÊ WRUQ FP" ½PL SXWHèL VXJHUD çL R PHWRGÊ GH °[DUH D SDUFKHWXlui, dacã se poate una care sã LQFOXGÊ IRORVLUHD 26% XOXL"

Eu vĂŁ sugerez mai multe variante. Prima include urmĂŁtoarele: hidroizolaĂžie CL50 (sau CL51), plĂŁci de polistiren extrudat tip Rofix MF de 30-40 mm grosime, montate cu adeziv, ÂşapĂŁ autonivelantĂŁ de 2 cm grosime, armatĂŁ cu plasĂŁ din fibrĂŁ de sticlĂŁ (145-160 g/mp) Âşi apoi

68 l

Misiunea

CASA 10/07

finisajul dorit. ĂŽntr-adevĂŁr, altĂŁ variantĂŁ este de a ĂŽnlocui Âşapa autonivelantĂŁ cu plĂŁci OSB, ĂŽnsĂŁ nu aveĂži voie sĂŁ scĂŁdeĂži grosimea polistirenului extrudat sub 3 cm, dacĂŁ vreĂži sĂŁ obĂžineĂži o termoizolare eficientĂŁ. UtilizaĂži cuie-diblu pentru montarea ĂŽntreĂžesutĂŁ a plĂŁcilor OSB. ĂŽn sfârÂşit, puteĂži opta pentru urmĂŁtoarea structurĂŁ: hidroizolaĂžie din folie de polietilenĂŁ, caroiaj din rigle de lemn montate la 40-45 cm distanÞã, vatĂŁ mineralĂŁ ĂŽntre rigle, bandĂŁ elasticĂŁ pe rigle Âşi plĂŁci OSB3 de 13-15 mm grosime.

?

&RQVWUXLHVF R FDVĂŠ GLQ OHPQ FX XUPĂŠWRDUHD VWUXFWXUĂŠ GH OD LQWHULRU OD H[WHULRU JLSV FDUWRQ PP IROLH GH SROLHWLOHQĂŠ YDWĂŠ PLQHUDOĂŠ FP GXODSL GH OHPQ FP FDUWRQ ELWXPDW SROLVWLUHQ FP PRQWDW vQWUH ULJOH GH OHPQ FP ODPEULX GLQ OHPQ FP 9ĂŠ URJ VĂŠ PL UĂŠVSXQGHèL OD vQWUHEĂŠULOH 1. 6WUDWXO GH L]RODèLH HVWH VX°FLHQW èLQkQG FRQW FĂŠ ORFXLHVF vQ nordul Þãrii? 2. Pot renunĂža la polistiren? 3. ĂŽntre polistiren Âşi ODPEULX PDL WUHEXLH XQ VWUDW GH GLIX]LH SHQWUX YDSRUL"

Pentru dulapi, 5 cm este o dimensiune prea micĂŁ la casele de lemn se utilizeazĂŁ mai degrabĂŁ o grosime de 10 cm. ĂŽn ceea ce priveÂşte cartonul bitumat, pentru pereĂži nu se foloseÂşte acest material. La exterior, se poate adopta o variantĂŁ cu polistiren, ĂŽnsĂŁ nu sub grosimea de 5 cm, (eficienĂža celui de 2 cm e scĂŁzutĂŁ), sau se apeleazĂŁ la o placare cu vatĂŁ mineralĂŁ semirigidĂŁ. Se poate renunĂža la polistiren dacĂŁ se dimensioneazĂŁ corect stratul izolator al peretelui, dar numai dupĂŁ o evaluare profesionistĂŁ, la faĂža locului. Folia de difuzie se utilizeazĂŁ pentru a evita pĂŁtrunderea apei ĂŽn elementele peretelui - mai ales cĂŁtre straturile izolatoare sensibile la umiditate. Peste polistiren, nu este nevoie de folie de difuzie, ĂŽnsĂŁ simpla amplasare a acestuia ĂŽn spaĂžiul liber din spatele lambriurilor nu este corectĂŁ. SpaĂžiul dintre lambriu Âşi perete trebuie sĂŁ rĂŁmânĂŁ liber, pentru asigurarea ventilaĂžiei, iar adoptarea unei soluĂžii de finisaj exterior se face cu pĂŁstrarea acestui spaĂžiu de ventilare, dacĂŁ se doreÂşte varianta cu lambriu din lemn.

?

/D FkW WLPS VH SRDWH DSOLca polistirenul peste o tencuialã exterioarã proaspãtã, DYkQG vQ YHGHUH çL IDSWXO FÊ WHPSHUDWXULOH VXQW VFÊ]XWH" ½Q DFHVW VHQV FDUH HVWH WHPSHUDWXUD PLQLPÊ OD FDUH VH SRDWH UHDOL]D DFHDVWÊ OXFUDUH" êL XOWLPD vQWUHEDUH FH PL UHFRPDQGDèL SROLVWLUHQ H[WUXGDW GH FP VDX H[SDQGDW GH "

Sistemul de termoizolare se poate aplica peste tencuialã dupã maturarea suprafeÞei suport, adicã, În condiÞii medii de temperaturã, dupã circa 28 de zile. Aceastã cerinÞã fiind satisfãcutã, temperatura minimã pentru montarea sistemului de termoizolare este de +5°C. Polistirenul expandat trebuie sã fie, pentru clima noastrã, de minim 5cm, calitate pentru faÞadã. Polistirenul extrudat se foloseºte doar pentru zona soclului. CereÞi sfaturi scriindu-ne pe adresa: ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. 1, ap. 1, Sector 5, Bucureºti sau pe adresa de e-mail: revista@misiuneacasa.ro

AdĂŁugaĂži pe plic menĂžiunea: „Pentru rubrica: S.O.S.“



actual Safilar

Un nou produs: Humidry

E

ste cunoscut faptul cã umiditatea excesivã dãuneazã grav sãnãtãÞii ºi locuinÞei sau cã În orice casã existã, la un moment dat, umezealã cauzatã de activitãÞile zilnice: spãlat, cãlcat, gãtit, uscatul rufelor, utilizarea bãii sau duºului, respiraÞia ºi transpiraÞia omului, respiraÞia plantelor de apartament. &RPSDQLD 6D°ODU lanseazã +XP\GU\, produsul antiumiditate care absoarbe apa din atmosferã pânã la atingerea nivelului optim de 50-60%. Numãrul unu din Europa pentru aceastã categorie de produse, Humydry este prezent În peste 25 de Þãri ale con-

tinentului ºi este potrivit pentru toate tipurile de Încãperi: +XP\GU\ Compact (450g) este recomandat pentru spaÞiile de pânã la 35 m³ iar +XP\GU\ 0DJQXP (1kg) este recomandat pentru spaÞiile de pânã la 80 m³. Humydry Compact este disponibil atât În vaULDQWD ,QRGRU FkW çL vQWU R JDPÊ GLYHUVL°FDWÊ de arome: mãr, lavandã, iasomie etc. +XP\GU\ HVWH EHQH°F SHQWUX ORFXLQèÊ GHoarece previne apariÞia mucegaiului, condensului, a ruginei, petelor ºi a altor pagube cauzate de umiditatea excesivã. De aseme-

QHD HVWH EHQH°F pentru sãnãtate, deoarece previne dezvoltarea bacteriilor, a ciupercilor ºi a viruºilor, dezvoltare favorizatã de umiditatea excesivã. Nu În ultimul rând, Humydry contribuie la confortul locuinÞei deoarece previne apariÞia mirosului neplãcut de umezealã ºi a senzaÞiei de frig ce ÎnsoÞesc locuinÞele cu umiditate excesivã.

Ceramica IaÂşi

O nouĂŁ echipĂŁ managerialĂŁ

ĂŽ

n vara acestui an, Advent International a preluat 66 % din portofoliul de acĂžiuni al societĂŁĂžii Ceramica IaÂşi, fapt care a LQÂąXHQèDW SLDèD DXWRKWRQĂŠ D PDWHULDOHORU GH construcĂžie pe bazĂŁ de ceramicĂŁ. Noul acĂžionar majoritar al societĂŁĂžii a declarat cĂŁ ĂžinteÂşte poziĂžia de lider pe piaĂža de SUR°O LDU SULPXO SDV IĂŠFXW vQ DFHVW VHQV D IRVW UHVWUXFWXUDUHD HFKLSHL PDQDJHULDOH $VWfel, au fost cooptaĂži ĂŽn conducerea companiei mai mulĂži directori de succes, care Âşi-au dovedit deja priceperea ĂŽn management. „Ceramica IaÂşi gândeÂşte ca o companie

PXOWLQDèLRQDOĂŠ &X R °ORVR°H GH EXVLQHVV dinamicĂŁ, cultivând o nouĂŁ atitudine faÞã de clienĂži Âşi orientând investiĂžiile ĂŽn direcĂžiile esenĂžiale, vrem sĂŁ devenim cel mai important jucĂŁtor de pe piaÞã“, a declarat noul DiUHFWRU *HQHUDO DO °UPHL ,XOLDQ 0DQJDODJLX Pe termen lung, Ceramica IaÂşi are o strategie destul de ĂŽndrĂŁzneaÞã, dorind sĂŁ pĂŁtrundĂŁ ĂŽn forÞã pe piaĂža europeanĂŁ de pro°O 8Q SULP SDV vQ DFHVW VHQV D IRVW PDMRrarea capitalului social cu 49 de milioane lei. Compania a obĂžinut ĂŽn primul semestru DO DQXOXL XQ SUR°W QHW GH PLOLRD-

Exotique

Exotique inaugureazĂŁ un magazin

F

irma bucureÂşteanĂŁ Exotique, unul dintre cei mai mari importatori de mobilier Âşi decoraĂžiuni din România, dar care oferĂŁ Âşi servicii de consiliere ĂŽn materie de design, a inaugurat ĂŽn luna noiembrie un magazin la BraÂşov. 6KRZURRPXO DYkQG R VXSUDIDèÊ GH mp, dispuÂşi pe douĂŁ nivele, a fost amenajat çL GHFRUDW UHVSHFWkQG SULQFLSLLOH )HQJ 6KXL „LocaĂžia este foarte bunĂŁ, pentru cĂŁ astfel ne

70 l

Misiunea

CASA 10/07

vãd toÞi cei care pleacã spre staÞiunile monWDQH GH SH 9DOHD 3UDKRYHL 1H DGUHVÊP DWkW braºovenilor ºi locuitorilor din judeÞele limitrofe, cât ºi tuturor celor care κi construiesc case de vacanÞã, vile sau pensiuni În zonã. Aici, la munte, se cautã mai ales mobilierul din lemn masiv, dar mã bucur sã spun cã am vândut foarte bine ºi mobilier exotic de ]DPELOÊ GH DSÊ çL FKLDU GH EDQDQŒ D GHFODUDW 0LKDHOD 6DVX GLUHFWRU UHJLRQDO GH YkQ]ÊUL

ne lei, dublu faÞã de aceeaºi perioadã a anului anterior. De asemenea, cifra de afaceri Înregistratã În perioada menÞionatã a fost de 21,7 milioane lei, cu 36 % mai mult decât În intervalul similar pe 2006.


actual www.misiuneacasa.ro

Misiunea Casa ĂŽn Cetatea BĂŁniei

C

ea de-a doua ĂŽntâlnire a forumiÂştilor 0LVLXQHD &DVD D DYXW ORF OD &UDLRva Âşi a fost cu atât mai animatĂŁ Âşi plinĂŁ de interes cu cât, ĂŽn oraÂş, se serbau „Zilele Craiovei“. Organizarea acestui tip de evenimente are la bazĂŁ un concept unic pe piaĂža de construcĂžii Âşi amenajĂŁri: cei mai activi membri ai forumului ZZZ PLVLXQHDFDVD UR au ocazia sĂŁ se cunoascĂŁ Âşi sĂŁ dezbatĂŁ „pe viu“ subiecte de actualitate.

„ForumiÂştii, vectori importanĂži de opinie ĂŽn acest domeniu, au ocazia sĂŁ GLVFXWH GLUHFW FX °Umele producĂŁtoare atât despre avantajele, cât Âşi despre problemele pe care le ridicĂŁ anumite materiale pentru construcĂžie“, a declarat domnul &ĂŠOLQ 'LDFRQX, Director General al companiei Babel Communications, promotorul SURLHFWXOXL 0LVLXQHD &DVD Âľ'XSĂŠ SULPD vQtâlnire a forumiÂştilor de la BucureÂşti, am ob-

VHUYDW FkW GH XWLO SRDWH ° DFHVW LQVWUXPHQW atât pentru specialiÂşti, cât Âşi pentru companiile din construcĂžii“, a completat dumnealui. +HQNHO, principalul partener, a prezentat comunitĂŁĂžii de specialiÂşti noul produs Ceresit CT83. La eveniment au mai participat companiile $N]R 1REHO Âşi .RQWLURP, SUHFXP çL °UPH ORFDOH GLQ GRPHQLX

ĂŽn cadrul ĂŽntâlnirii, Misiunea Casa a lansat varianta beta pentru prima televiziune utilitarĂŁ on-line, dedicatĂŁ sectorului amenajĂŁrilor interioare: www.mctv.ro.

Un proiect multi-channel

P

URLHFWXO 0LVLXQHD &DVD D GHPDUDW ĂŽn 2003 Âşi ĂŽÂşi propunea furnizarea de soluĂžii practice pentru construcĂžii Âşi amenajĂŁri. Totul a plecat de la ĂŽntrebarea „Cum ĂŽmi construiesc sau amenajez casa, folosind corect produse de calitate?“. Avem materiale, avem specialiÂşti, dar cum Âştim care sunt cele mai bune soluĂžii pentru a construi sau amenaja o casĂŁ? AÂşa a apĂŁrut un concept care, ĂŽn faza iniĂžialĂŁ, era reprezentat numai de emisiunea TV. ĂŽn 2004 a IRVW ODQVDW SRUWDOXO 0LVLXQHD &DVD YHQLQG astfel ĂŽn ĂŽntâmpinarea publicului cu sfaturi

concrete, mai ales cu ajutorul forumului. ĂŽn timp, s-a dezvoltat o adevĂŁratĂŁ comunitate on-line, formatĂŁ din forumiÂşti pasionaĂži de construcĂžii. Succesul site-ului se sprijinĂŁ pe interesul crescut al celor peste 18.000 de utilizatori ĂŽnregistraĂži Âşi apro[LPDWLY GH D°çÊUL SH VĂŠSWĂŠPkQĂŠ DupĂŁ 4 ani de existenÞã, proiectul s-a dezvoltat dupĂŁ o strategie care ĂŽl impune ca opĂžiunea numĂŁrul 1 ĂŽn ceea ce priveÂşte LQIRUPDUHD PXOWL FKDQQHO SHQWUX GRPHniul amenajĂŁrilor. ĂŽn acest fel, s-a conturat o platformĂŁ singularĂŁ pe piaĂža media

DXWRKWRQÊ FDUH FXSULQGH emisiunea TV, UHYLVWD 0LVLXQHD &DVD, un VKRZ UDGLR, un SRUWDO GH LQWHUQHW specializat ºi, de curând, WHOHYL]LXQHD XWLOLWDUÊ RQ OLQH. Misiunea

CASA 10/07

l 71


geotehnicĂŁ

O fundaÞie adâncã este necesarã mai ales În zonele care au suferit modificãri importante la nivelul solului, În urma construirilor repetate.

MulÞi dintre cei care au devenit posesorii unei case κi dau seama de valoarea studiului geotehnic abia dupã câÞiva ani, când construcÞia Începe sã crape sau sã se Încline.

Tasarea

G

eotehnica este un domeniu ingineresc aparWH D¹DW OD LQWHUIHUHQèD GLQWUH çWLLQèHOH SXU WHKQLFH DOH LQJLQHULHL FLYLOH çL VIHUD PDL SXèLQ ULJXURDVÊ D JHRçWLLQèHORU 'LQDPLFD SHUPDQHQWÊ HYROXèLD VDX QHRPRJHQLWÊèLOH VXQW GRDU FkWHYD GLQWUH DWULEXWHOH PHGLXOXL JHRORJLF SULYLW OD R VFDUÊ redusã, aºa cum se procedeazã

vQ GRPHQLXO FRQVWUXFèLLORU 6XSUDVWUXFWXUD XQHL FOÊGLUL HVWH OHJDWÊ GH WHUHQ SULQ LQWHUPHGLXO fundaÞiei. Aceastã parWH VHQVLELOÊ D XQHL FOÊGLUL IDFH SUDFWLF OHJÊWXUD FX VXSRUWXO JHRORJLF 5HDOL]DUHD XQHL IXQGDèLL HVWH GH PXOWH RUL R operã de artã inginereascã /RFXO vQ FDUH XUPHD]Ê D VH FRQVWUXL IXQGDèLD VXIHUÊ PRGL°FÊUL SXWHUQLFH SULQ

vQORFXLUHD WRWDOÊ VDX SDUèLDOÊ D WHUHQXOXL QDWXUDO FX R XPSOXWXUÊ FRQWURODWÊ HOHPHQWH GH VXVèLQHUH VDX FKLDU FX FRUSXO IXQGDèLHL &X WRDWH DFHVWH PRGL°FÊUL WHUHQXO vçL YD SÊVWUD SURSULHWDWHD GH HYROXèLH vQ WLPS FD UÊVSXQV OD QRLOH FRQGLèLL $VSHFWHOH LPSRUWDQWH DOH WDVÊULL VXQW valoarea acesteia ºi variaÞiile spaÞiale În diIHULWH ]RQH DOH VWUXFWXULL

Modul, cauzele ºi condiÞiile În care apare tasarea Compactarea terenului de fundare sub presiuni statice: argilele mediu consolidatemoi, ºi terenurile turboasemlãºtinoase sunt cele mai compresibile; silturile (sedimente prãfoase), nisipurile ºi pietriºurile au ºi ele calitãÞi asemãnãtoare. O Compactarea argilelor moi prin coborârea nivelului apei subterane: crescând eforturile efective (cele care acÞioneazã asupra particulelor minerale) se produce tasarea, chiar ºi fãrã o Încãrcare suplimentarã. O Compactarea terenurilor lipsite de coeziune din cauza vibraÞiilor: nisipurile afânate ºi pietriºurile sunt cele mai susceptibile, ca urmare a lucrãrilor vibrocompactoarelor, cutremurelor sau exploziilor. O

72 l

Misiunea

CASA 10/07

Compactarea terenurilor prin creºterea umiditãÞii: nisipurile afânate-prãfoase ºi pietriºurile sunt cele mai afectate din cauza creºterii nivelului apei subterane sau a infiltraÞiilor (se atinge umiditatea optimã de compactare). O Contractarea terenurilor coezive prin uscare: argilele plastice sunt cele mai afectate, În urma creºterii temperaturilor sub nivelul fundaÞiei. O Pierderea suportului fundaÞiei În cazul eroziunii: fundaÞiile expuse curenÞilor de apã trebuie duse mai jos de limita inferioarã de eroziune. O Pierderea suportului fundaÞiei din cauza excavaÞiilor adiacente: cele mai pronunÞate efecte se Întâlnesc la argilele moi, saturate. O

Tasãrile diferenÞiale Tasãrile diferenÞiale creeazã cele mai mari probleme. Diferite pãrÞi ale structurii se afundã cu valori diferite, ducând la distorsionarea acesteia, prin: Q Înclinarea pe verticalã, care de la valori de 1/250 poate fi distinsã cu ochiul liber; Q tasarea diferenÞialã moderatã produce crãpãturi ºi deteriorarea faÞadelor; la valori mai mari ale tasãrii, uºile ºi ferestrele se pot distorsiona ºi nu se mai Închid, iar când procesul devine atât de evident Încât produce deformarea planºeelor ºi scãrilor, clãdirea intrã deja În categoria de risc major.

Q degradarea geometriei de ansamblu a structurii face ca aceasta sĂŁ devinĂŁ foarte vulnerabilĂŁ ĂŽn faĂža cutremurelor; Q accesul la facilitĂŁĂžile subterane, gen parcĂŁri sau pivniĂže, precum Âşi continuitatea sistemului de canale Âşi tuburi subterane suferĂŁ modificĂŁri.


ĂŽn afarĂŁ de construcĂžia propriu-zisĂŁ, dupĂŁ execuĂžie terenul va mai primi Âşi alte ĂŽncĂŁrcĂŁri, respectiv amenajĂŁrile interioare sau exterioare, locatarii etc.

Utilizarea fundaĂžiilor compacte reprezintĂŁ o metodĂŁ relativ sigurĂŁ de prevenire a tasĂŁrilor diferenĂžiale, pe un sol instabil.

Tasãrile uniforme Chiar dacã tasarea este aproape uniformã, dar se produce Într-un mod rapid, au loc efecte negative (fãrã a se degrada structura, Însã) atunci când: Q În apropiere se aflã un corp acvatic - coborându-se nivelul terenului, acesta devine mai vulnerabil În faÞa inundaÞiilor;

Q drenarea

apelor de suprafaÞã are de suferit, prin crearea micilor depresiuni În jurul clãdirii, care afecteazã scurgerea ºi favorizeazã infiltraÞii nedorite În infrastructurã.

ĂŽn calculul ĂŽncĂŁrcĂŁrilor care JHQHUHD]ĂŠ WDVDUH LQWUĂŠ SH OkQJĂŠ JUHXWDWHD FRQVWUXFèLHL UDSRUWDWĂŠ OD XQLWDWHD GH VXSUDIDèÊ çL VDUFLQD ÂľYLHÂŚ D DFHVWHLD PRELOLHU amenajĂŁri interioare, persoane HWF ½Q FD]XO clĂŁdirilor de birouri, aproape 50% din sarcina vie

D FRQVWUXFèLHL LQWHUYLQH OD UHDOL]DUHD WDVÊULL WRWDOH &DOFXOXO tasãrii se poate executa În geneUDO SHQWUX VLWXDèLD GH OD °QDOL]DUHD FRQVWUXFèLHL çL UDUHRUL SHQWUX HWDSHOH LQWHUPHGLDUH 8Q IDFWRU deosebit de important este starea iniÞialã de consolidare, deoarece

DQXPLWH GHSR]LWH SRW ° VXSUDFRQVROLGDWH vQ PRG QDWXUDO XUPkQG FD GXSÊ FH VH H[FDYHD]Ê YROXPXO GH URFÊ QHFHVDU UHDOL]ÊULL IXQGDèLHL VÊ VH LQWUH vQWU R VWDUH GHWHQVLRQDWÊ ½Q FD]XO DFHVWD XOWHULRU FRQVWUXFèLHL WDVÊULOH YRU ° PLQLPH DFFHSWDELOH Q

Metodele de evitare a apariÞiei tasãrii ºi de reducere a efectelor acesteia Realizarea fundaÞiei pe piloni, pilieri sau a fundaÞiilor adânci

TasĂŁrile diferenĂžiale dintre clĂŁdiri Âşi ĂŽmprejurimi pot crea probleme.

Excavarea terenurilor moi Âşi ĂŽnlocuirea acestora cu material nou, granular

Poate fi o metodã foarte costisitoare dacã terenul compresibil se regãseºte pânã la adâncimi mari.

ĂŽnlocuirea terenului moale cu umpluturĂŁ densĂŁ

Este un proces dificil de controlat, deoarece zonele de teren nepotrivit, prinse ca niÂşte enclave ĂŽn interiorul umpluturii, pot genera tasĂŁri diferenĂžiale foarte mari.

Reducerea ĂŽncĂŁrcĂŁrii nete prin excavare

Se recomandĂŁ aceastĂŁ mĂŁsurĂŁ deoarece greutatea fiecĂŁrui nivel al clĂŁdirii e egalĂŁ cu greutatea a 0,5 m de rocĂŁ.

PreĂŽncĂŁrcarea terenului ĂŽnainte de construire

Tasarea se va reduce ĂŽn felul acesta cu valoarea stabilitĂŁ, prin preĂŽncĂŁrcare, ĂŽnainte de ĂŽnceperea construirii; din diferite considerente legate de stabilitate, preĂŽncĂŁrcarea nu poate depĂŁÂşi anumite valori.

Evitarea construirii clĂŁdirilor pe umpluturi

Tasarea ce apare ĂŽnainte de ĂŽnceperea construcĂžiei nu va afecta clĂŁdirea ĂŽn sine; umplutura fiind un depozit nou creat, necesitĂŁ un timp, chiar Âşi ĂŽn urma unei compactĂŁri corect efectuate, de a se aÂşeza natural; prin instalarea straturilor drenante de nisip, se va accelera tasarea.

Utilizarea fundaĂžiilor compacte

Acestea previn apariĂžia tasĂŁrilor diferenĂžiale.

Instalarea elementelor lĂŁrgitoare, de reĂŽnalĂžare a structurii pe fundaĂžie

ClĂŁdirile vor putea fi periodic reĂŽnĂŁlĂžate, cu o valoare egalĂŁ cu tasarea, pentru a nu se deranja echilibrul stabilit iniĂžial.

Selectarea unui tip anume de construcĂžie care sĂŁ fie tolerant la tasarea diferenĂžialĂŁ

ĂŽn general, structurile de oĂžel pot prelua tasĂŁri mari fĂŁrĂŁ a genera efecte neplĂŁcute clĂŁdirii. Misiunea

CASA 10/07

l 73


Surprize pentru co

2005

Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ediþiile anului 2005 ºi 2006! Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6,5 RON, iar dacã optezi pentru toate ediþiile apãrute într-un an, OBÞII O REDUCERE DE 30%! Nr. 1/2005

O O O O O O

Nr. 2/2005

Vopsirea pereþilor de interior în culori de efect Montarea pardoselii din lemn pe ºapã flotantã Paravane din cãrãmizi de sticlã - curs practic Valuri de mozaic într-o cabinã de duº Secretele montãrii spoturilor de luminã Detalii interesante despre copertine ºi garaje

O O O O O O

Nr. 3/2005

O O O O O O

Nr. 4/2005

Moda în ceea ce priveºte pardoselile Tâmplãria din PVC ºi aluminiu - diferenþe ºi asemãnãri Informaþii generale ºi realizarea placãrilor ceramice Pavarea aleilor din grãdinã curs practic de montare Îndreptarea pereþilor denivelaþi cu panouri din gips-carton Casã ecologicã construitã cu materiale naturale

O O O O O O

Nr. 5/2005

O O O O O

Tipuri de învelitori ºi sfaturi pentru alegerea lor Construcþii, acoperiri ºi amenajãri din lemn Diferenþele dintre mobilierul din lemn ºi cel din MDF Varietatea de forme ºi culori a crizantemelor Bricolarea unui paravan pentru dormitorul dumneavoastrã Curs practic pentru montarea plafoanelor din gips-carton

Nr. 6/2005

Idei cromatice inspirate pentru pereþii locuinþei Materiale apãrute recent: betoanele celulare uºoare Izolarea termicã a fundaþiei - curs practic Totul despre obloane ºi rulouri într-un articol amplu Întreþinerea învelitorii pentru diferite tipuri de acoperiº Pericole pe care le presupune consumul apei nefiltrate

O O O O O O

Alegerea ºemineului potrivit din perspectiva zodiacului Montarea pragurilor de trecere pentru pardoseli Termografia: utilizarea în construcþii a unei noi ºtiinþe Case vechi, tradiþionale din Þara Oaºului Avantajele unei fonoizolaþii cu vatã mineralã Calorifere din fontã sau din aluminiu?

Achitaþi contravaloarea revistelor prin mandat poºtal în contul

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01

Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti,

Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702)

nr. . . bl . . . sc . . . ap . . . sector . . .

Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã

Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Judeþ . . . . . . . . . . . . . .Cod . . . . . . .

Leon Consulting S.R.L. ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. 1, ap. 1,

„Surprize pentru colecþionari“

J 1/2005

J 2/2005

J 3/2005

J 4/2005

J 5/2005

J 6/2005

J toate ºase: 27 RON

Da, vreau sã primesc ediþia: J 2/2006

Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

J 3/2006

J 4/2006

email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

J 5/2006

J 6/2006

J 7/2006

J 8/2006

J 9/2006

J 10/2006

Sector 5, Bucureºti. Menþionaþi pe plic:

Da, vreau sã primesc ediþia:

J 1/2006

TALON

O

O micã dilemã: polistiren extrudat sau expandat? Despre rolul incontestabil al unui inspector de ºantier Clematitele - florile de senzaþie ale unei grãdini Construcþia unei saune, de la primul la ultimul ºurub Montarea parchetului, într-un curs complet Despre faianþã, din perspective practice ºi estetice

Surprize pentru colecþionari

J toate zece: 45,5 RON


u colecþionari colecþionari!!

2006

Având colecþia completã, poþi spune cã ai suficiente informaþii pentru a te considera un cunoscãtor al domeniului amenajãrilor. Astfel, vei avea o imagine de ansamblu asupra lucrãrilor necesare unei locuinþe moderne. Nr. 1/2006

Despre pionierii termotehnicii româneºti ºi sfaturile lor O Cum vã puteþi amenaja la demisol o salã de petreceri O Ghivece cu design unic din trunchiuri de copac O Comparaþii între uºile metalice ºi cele din lemn O Problemele concrete ale izolãrii termice a blocurilor O *UmGLQLOH GH LDUQm È DYDQWDMHOH unei locuinþe unifamiliale O

Nr. 2/2006

Tendinþe în amenajarea bucãtãriei O /XFUmUL SHQWUX IDÚDGm È MXUQDO de ºantier O Structuri metalice ºi din beton armat, în balanþã O Construirea unui blat cu picior zidit pentru bucãtãrie O Cele mai importante probleme ale terenurilor de construit O O baie scãldatã în luminã cursuri practice) O

Nr. 3/2006

O O O O O O

Variante moderne ale scãrilor interioare Acoperirea treptelor cu parchet laminat – paºi de execuþie Avantajele ferestrelor de mansardã Panourile compozite la ora DGHYmUXOXL È FRPSDUDÚLL Riscurile construirii unei case la malul mãrii Sistemele de ventilaþie, o necesitate pentru locuinþã

Nr. 4/2006

O O O O O O

Nr. 5/2006

O O O O O O

Despre dressinguri – aspect ºi utilitate Sãnãtatea casei: duºmanii microscopici din frigider Alegerea metodei optime de încãlzire a casei Materialele geosintetice folosite în construcþii Tipuri de acoperiºuri, în funcþie de materiale ºi formã Corpuri de iluminat încastrate în plafoane, pereþi sau podea

Nr. 6/2006

O O O O O O

Nr. 7/2006

O O O O O O

Baia ca loc de relaxare – tipuri de amenajare Metode corecte de amplasare a aparaturii audio-video Sãnãtatea copiilor care ne umplu casa de bucurie Tehnici de termoizolare cu materiale aspectuoase Piatra naturalã – metodã de amenajare accesibilã Renovarea planºeelor cu piatrã ponce sau fibrã de sticlã

O O O O O

Canapelele – din ce în ce mai multe variante Proiectare ambientalã, pentru amenajarea unei mansarde Încãlzirea prin pardosealã cu ajutorul ultimelor modele Energie ieftinã din rumeguº – interviu cu un specialist Montarea mobilei de cãtre amatorii în domeniu Construcþii uºoare realizate cu montaj uscat

Piscinele, de la cele clasice la variantele ecologice Camera copiilor, aspect ºi funcþionalitate Sfaturi privind achiziþionarea þiglelor din beton Acoperirea pardoselilor din dormitor, în diverse variante Epurarea rapidã a apei uzate în propria curte Un coº de rufe realizat cu unelte uzuale

Nr. 8/2006

O O O O O O

Nr. 9/2006

O

Amenajarea dormitorului în câteva pagini de design Bricolaj: diferite tipuri de mãsuþe din lemn Aerul condiþionat, pentru o viaþã sãnãtoasã Proiectarea curþii în stilul grãdinilor alpine Transformarea unei locuinþe dupã cerinþele vieþii de azi Limitele imaginaþiei în amenajãrile cu gips-carton

Renovarea bucãtãriei – cursuri practice Parchetul masiv ca soluþie mereu la modã Stabilizarea cu vegetaþie a terenurilor cu probleme Termoizolarea blocurilor, un program cu rezultate modeste Paravanele – obiecte moderne de mobilier Protecþia fonicã ºi diminuarea zgomotului în locuinþã

Nr. 10/2006

O O O O O O

Sufrageria: noutãþi în privinþa mobilãrii Cum se construieºte o tejghea Teppan pentru bucãtãrie Încãlzirea prin pereþi – o noutate pentru români Sistemele parazãpadã, elemente pentru acoperiº Pardoseli în nuanþe închise, cu aer exotic Mini-construcþii de interior din lemn, sticlã ºi oþel


fonoizolare

sãnãtatea casei

Un cãmin cu adevãrat... LINIªTIT LINIªTIT Poluarea fonicã reprezintã excesul de zgomot perceput de organismul uman, fizic dar ºi subliminal ºi care poate cauza serioase probleme de sãnãtate: hipertensiune arterialã, tinitus, pierderea acuitãþii auditive, depresie, insomnie, irascibilitate, agresivitate, dereglãri hormonale.

P

roblema poluãrii fonice este actualã în urbanistica acestor ani, motiv pentru care criteriul confortului fonic trebuie inclus pe lista avantajelor unei viitoare locuinþe. Responsabilitatea la nivel înalt cu privire la supravegherea fenomenului fonic revine mai multor ministere, dintre care, cel al sãnãtãþii a trasat deja cîteva recomandãri de care arhitecþii trebuie sã þinã cont:

76 l

Misiunea

CASA 10/07

O

O

separarea surselor generatoare de zgomot prin arii de securizare fonicã, indiferent de locaþia acestora; nivelul acustic mãsurat la 3 m distanþã de zidul exterior al casei (la 1,5 m de sol), sã nu fie mai mare de 50 dB în timpul zilei ºi de 40 dB în timpul nopþii.

Anul 2002 a adus ºi o directivã în acest sens, prin impunerea unor norme stricte de monitorizare a zgomotului ambiental:

Poluarea fonicã este o problemã de actualitate, prezentã atât în aglomerãrile urbane, dar ºi în cadrul complexelor rezidenþiale cu topografie neinspiratã. Cauza o reprezintã sunetele de intensitate medie sau mare care au un efect negativ asupra sãnãtãþii ºi activitãþii individului.

Cum percepem lumea sunetelor Sunetul ia naºtere în aer, ca un fenomen fizic, o varietate sinusoidalã a presiunii aerului. El are o frecvenþã anume ºi este transmisibil prin atmosferã cu viteze diferite; perceperea sunetelor se realizeazã prin senzorul auditiv de la nivelul urechii interne. Tot ce auzim se mãsoarã ca intensitate în decibeli. Iatã valorile la care suntem expuºi zilnic: 10 30 50 60 70 80

dB dB dB dB dB dB

100 dB 130-170 dB

vorbitul în ºoaptã zgomotele casnice obiºnuite, ceasul de camerã conversaþia normalã, zgomotul produs de frigider aerul condiþionat traficul normal, zgomotul din aglomerãrile comerciale traficul de mare tonaj sau, surprinzãtor, banalul uscãtor de pãr camioanele apropiate, uneltele industriale de tãiat armele de foc, de diferite calibre

Argumentele prin care sunt susþinute efectele nocive ale mediilor zgomotoase asupra sãnãtãþii omului sunt de ordin ºtiinþific. Un ghid practic al OMS atestã modificãri la nivelul aparatului cardio-vascular, neuro-endocrin sau imun dupã expunerea îndelungatã la medii poluate fonic. Este unanim acceptat faptul cã o valoare sub 60 dB nu are repercusiuni notabile, în timp ce nivele superioare pot agrava afecþiunile deja existente.


Prin suprapunerea zgomotelor din exterior, cauzate într-o proporþie covârºitoare de trafic, cu cele din interior (televizor, aparaturã de uz casnic), se produc dereglãri metabolice la nivel inframolecular.

În farmacii se gãsesc dopuri de protecþie fonicã, fabricate dintr-o spumã de cauciuc moale care se muleazã confortabil pe interiorul urechilor. Dimensiunile reduse permit utilizarea lor chiar ºi în timpul somnului. Cãºtile antifonice sunt mai eficiente decât dopurile de protecþie fonicã ºi au diferite nivele de protecþie – dar sunt mai costisitoare ºi pot crea disconfort în condiþii de temperaturã crescutã.

Cele mai expuse în acest sens sunt anumite grupe profesionale, din domenii variate, cum sunt construcþiile, industria lemnului, procesarea materialelor plastice ºi, în genere, mai toatã industria grea.

Cele mai importante efecte nedorite Componentele urechii medii ºi interne au de suferit de pe urma zgomotelor puternice, cu atât mai mult cu cât cilii de la acest nivel, odatã agresaþi, intrã într-un proces progresiv de degradare. Hipertensiunea arterialã poate fi declanºatã de expunerea îndelungatã la zgomote cu intensitãþi crescute. Acest fapt a fost explicat ºtiinþific prin descãrcãrile mari de adrenalinã.

supravegherea zgomotului din marile aglomerãri urbane, cu un nivel maxim admis de 50 dB. Primãriile din oraºele vizate au datoria de a realiza hãrþi de poluare fonicã ºi de a informa populaþia despre mãsurãtorile în acest domeniu. Astfel, stabilirea unor noi zone rezidenþiale va avea drept criteriu de eliminare nivelul de zgomot al vecinãtãþilor, cu o eventualã îmbunãtãþire în VHQVXO UHGLUHFèLRQéULL WUD°FXlui. Dupã cum puteþi deduce,

în caz contrar nu se poate autoriza demararea lucrãrilor de construcþie. Cele mai multe probleme apar, însã, în zonele deja construite, din cauze diferite, independente de noi în cele mai multe cazuri. Ce este însã de fãcut cu actuala noastrã locuinþã, de care nu dorim sã ne despãrþim, dar pe care o vrem cât mai confortabilã fonic, depãrtatã de agitaþia oraºului sau de vecinii petrecãreþi? Bineînþeles, se pot aduce unele îmbunãtãþiri Misiunea

CASA 10/07

l 77

V

Expunerea îndelungatã la sunete având nivel excesiv atrage dupã sine afectarea structurilor senzitive de la nivelul urechii interne, scãzând acuitatea auditivã sau ducând chiar la pierderea auzului.

Lipsiþi de apãrare sunt ºi locuitorii zonelor orãºeneºti unde traficul este intens, cei din cartierele rezidenþiale în construcþie sau aflate în vecinãtatea aeroporturilor.


sĂŁnĂŁtatea casei

AtenĂžie la materialele de construcĂžie folosite!

fonoizolare

Nu este suficient sĂŁ luĂŁm mĂŁsuri de reducere a zgomotului. Trebuie, de asemenea, sĂŁ prevenim transmiterea sunetelor prin materialele folosite. MulĂži dintre cei care stau la ultimul etaj al unei case acoperite cu ĂŽnvelitoare metalicĂŁ nu pot dormi ĂŽn nopĂžile ploioase din cauza sunetelor repetitive ale stropilor.

ĂŽn afarĂŁ de confortul termic, vata mineralĂŁ aplicatĂŁ ĂŽntre Âşi sub cĂŁpriorii Âşarpantei are rolul de a atenua intensitatea sunetelor din afarĂŁ.

de naturã constructivã. Pentru Început, ferestrele vor Însemna un plus de confort, atât fonic cât ºi termic. Geamul termoizolant dublu asigurã cele douã GH]LGHUDWH SXWkQG ° VXSOLPHQtat, la nevoie, cu a treia foaie de sticlã, În funcÞie de locaÞie. ªi tâmplãria din PVC are capacitate de amortizare a intensitãÞii sunetelor din exterior. De altfel, pentru o izolare completã ar trebui reconsiderate ºi acoperiºul, zidãria, canaturile, jaluzelele, tocurile uºilor, izolaÞia instalaÞiilor sanitare sau de aerisire. Pardoseala necesitã, de asemenea, o atenÞie specialã, mai ales Într-un apartament situat la bloc.

SpumĂŁ fonoizolantĂŁ

SpaĂžiile goale din cĂŁrĂŁmizile eficiente sunt dimensionate special pentru a evita transmiterea undelor sonore.

Panou acustic

Baia reprezintĂŁ una dintre sursele interioare de zgomote, pe care le puteĂži contracara cu manÂşoane pentru Ăževi.

78 l

Misiunea

CASA 10/07

Tâmplãria veche nu era conceputã pentru izolarea fonicã (nici problemele specifice nu erau de asemenea dimensiuni). Suplimentarea cu jaluzele e o soluÞie eficientã, dacã renunÞaÞi Însã la lumina naturalã.

ĂŽn acest ultim caz, existĂŁ Âşape din materiale izolante Âşi cu elasticitate mare, care asigurĂŁ o astfel de exigenÞã. SpecialiÂştii mai recomandĂŁ folosirea unor materiale precum vata mineralĂŁ, polistirenul sau gips-cartonul. Regula „a preveni este mai sigur decât a trata“ se aplicĂŁ Âşi ĂŽn acest caz. Este mult mai uÂşor sĂŁ asigurĂŁm confortul fonic ĂŽncĂŁ din faza de proiect. Avem ĂŽnsĂŁ mijloace Âşi soluĂžii tehnice prin care putem reda liniÂştea locuinĂželor deja construite. Q



pastila de culturã Fosta Bisericã Rusã – Paraclisul UniversitãÞii Bucureºti

Biserica Sf. Nicolae – B

ĂŽ

1

ntre veacurile XVII-XIX, membrii comunitĂŁĂžii ruse prezenĂži ĂŽn BucureÂşti, majoritatea locuind ĂŽn zona Podului MoÂşilor (actuala Calea MoÂşilor) Âşi pe XOLèHOH OLPLWURIH EHQH°FLDX GH prezenĂža Bisericii NeguÞãtorilor, cunoscutĂŁ Âşi cu denumirea de Biserica RusĂŁ Âşi având ca protector pe Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei. IniĂžial, a fost doar o construcĂžie din lemn, acoperitĂŁ cu stuf sau ÂşindrilĂŁ, datând de pe la 1665. ĂŽn anul 1718, un incendiu i-a curmat existenĂža, impunând realizarea unei construcĂžii din piatrĂŁ al cĂŁrei interior a fost pictat de echipa zugravului de subĂžire Pârvu Mutu. Alte evenimente ulterioare Âşi mai ales cutremurele secolului al XIX-lea au impus intervenĂžii radicale pentru a asigura funcĂžionalitatea lĂŁcaÂşului. Revenind la evocarea impresionantei construcĂžii, situatĂŁ ĂŽn strada Ion Ghica nr. 9, putem aminti cĂŁ este declaratĂŁ moQXPHQW LVWRULF °LQG SURWHMDWĂŠ ca atare. Este o construcĂžie religioasĂŁ atipicĂŁ pentru oraÂşul BucureÂşti. AmplasatĂŁ ĂŽn cenWUXO &DSLWDOHL ÂąDQFDWĂŠ DJUHsiv de blocuri ĂŽnalte, este uÂşor remarcabilĂŁ. Deschiderea creatĂŁ de strada Toma Caragiu o situeazĂŁ ĂŽntr-un permanent dialog urbanistic cu Palatul UniversitĂŁĂžii. TurleOH ELVHULFLL VXQW VSHFL°FH DUKLtecturii tradiĂžionale ruse. Unele formulĂŁri ĂŽi atribuie caracter de unicat pe teritoriul României. Amintim, ca pe un exemplu bine-cunoscut, cĂŁ ĂŽn localitatea Roznov din judeĂžul NeamĂž, prin preocuparea familiei RoznovaQX D IRVW HGL°FDWĂŠ R DOWĂŠ DVHmenea bisericĂŁ, impozantĂŁ prin proporĂžii Âşi mĂŁreĂžie, construitĂŁ

80 l

Misiunea

CASA 9/07

2

Meritã observat 1. Sub finisajele bogate În picturi, zidãria este din cãrãmidã ºi piatrã. 2. IniÞial, turlele specifice stilului rusesc erau acoperite cu foiÞã de aur. 3. Intrarea În bisericã este protejatã de Sf. Nicolae, patronul lãcaºului. 4. FumuseÞea motivelor orientale este aceeaºi, În lemn, piatrã sau fier. 5. Ferestrele sunt mãrginite de ancadramente din piatrã.

pe douĂŁ niveluri. La demisol adĂŁposteÂşte o necropolĂŁ pentru familia ctitorilor. Accesul cĂŁtre etaj (biserica propriu-zisĂŁ), se face pe o scarĂŁ monumentalĂŁ. La interior are o valoroasĂŁ picturĂŁ ĂŽn frescĂŁ, semnatĂŁ Costin Petrescu.

Familia Romanovilor %LVHULFD D IRVW HGL°FDWÊ vQtre anii 1905-1909, la iniÞiativa ambasadorului rus Ghiers, din familia Romanovilor. IniÞial, DVLJXUD R°FLHUHD VOXMEHORU SHQtru personalul ambasadei Þariste dar ºi pentru alÞi credincioºi. Pentru a Înlesni misionarismul Bisericii Ortodoxe Ruse, s-a GRULW FD OÊFDçXO VÊ °H UHSUH]HQtativ prin arhitecturã, picturã ºi obiectele de cult. Financiar, acÞiunea a fost susÞinutã de

Curtea Imperialã a Rusiei, care a pus la dispoziÞie suma de 600.000 de ruble, dispunând sã °H SXVH vQ RSHUÊ FHOH PDL EXQH materiale. A fost achiziÞionat terenul din aceastã zonã, iar arhitectul rus Preobrajensky a Întocmit proiectul. Lucrãrile de coordonare au fost ÎncredinÞate unui arhitect italian, ca antreprenor al unui valoros grup de meºteri ruºi.

ªcoala Bizantinã Dacã plastica pereÞilor construcÞiei la exterior este obÞinutã predilect prin coloritul cãrãmizilor aparente, faianÞei ºi pietrei atent fasonate, pereÞii interiori au preluat pe o suprafaÞã de circa 1.500 mp preceptele picturii bizantine conservate de ªcoala atonitã a monahi-

lor de la Muntele Athos. Este o picturĂŁ ĂŽn ulei mat, creaĂžia pictorului Vasiliev. O notĂŁ distinctĂŁ o are Âşi catapeteasma, realizatĂŁ ĂŽntr-un atelier moscoYLW HYLGHQèLLQG °QHèHD VFXOSturii ĂŽn lemn poleit cu aur, cu decoraĂžiuni de facturĂŁ vegetalĂŁ, °HFDUH UHJLVWUX °LQG WUDWDW DUhitectural prin dispunerea brâurilor separatoare Âşi eleganĂža °ULGHORU SXUWĂŠWRDUH GH LFRDne. Poleirea Âşi pictura icoanelor sunt realizate ĂŽn acelaÂşi registru estetic. Pictura aparĂžine lui VaÂşneĂžov, care s-a inspirat GH FHOHEUD FUHDèLH DÂąDWĂŠ vQ &Dtedrala Sf. Arhangheli din incinta Kremlinului moscovit. ĂŽn ultimii ani, atât construcĂžia, cât Âşi pictura, au cunoscut o atentĂŁ Âşi costisitoare tratare, menitĂŁ a conserva Âşi ĂŽntreĂžine ansamblul.


– Biserica Rusã 3

4

gimul bolÂşevic al Sovietelor nu a mai acordat atenĂžie religiei, devenind chiar oprimator al lĂŁcaÂşurilor de cult. Din fericire, la BucureÂşti, biserica asigura ĂŽn continuare buQHOH R°FLL °H SHQWUX HQRULDçLL UXçL UĂŠPDçL DLFL °H SHQWUX FHL fugiĂži de sub regimul bolÂşevic. ĂŽn condiĂžiile create, la jumĂŁtatea celui de-al patrulea deceniu, SHQWUX D ° UHOXDWH UHODèLLOH GLplomatice, tratativele purtate ĂŽntre reprezentanĂžii celor douĂŁ state au ridicat Âşi problematica acestei biserici. Din partea României, delegaĂžia era condusĂŁ de Nicolae Titulescu, pe atunci Ministrul Afacerilor StrĂŁine. La enunĂžul expres al delegatului U.R.S.S., conform cĂŁruia Ăžara noastrĂŁ nu mai are nevoie de un asemenea lĂŁcaÂş de cult, a ur-

V

Biserica a devenit funcĂžionalĂŁ la 26 noiembrie 1909, când D IRVW V°QèLWĂŠ GH XQ VRERU GH preoĂži, având ĂŽn frunte pe arhiepiscopul Athanasie Mironescu, mitropolitul primat al României Âşi pe arhiepiscopul Vladimir din Sankt Petersburg. Aparent tânĂŁrĂŁ, ĂŽn comparaĂžie cu vechimea altor sanctuare bucureÂştene, Âşi aceasta are o istorie zbuciumatĂŁ. O serie de evenimente i-au marcat existenĂža. ĂŽn condiĂžiile ocupaĂžiei din Primul RĂŁzboi Mondial, s-a procedat preventiv la evacuarea la IaÂşi a arhivei Âşi obiectelor de cult. De acolo, ĂŽn momentele de maximĂŁ presiune militarĂŁ, au fost expediate ĂŽn Rusia, ajungând la Sankt Petersburg, unde, ĂŽn vâltoarea acĂžiunilor revoluĂžionare, au cĂŁzut pradĂŁ jefuitorilor. Re-

5


pastila de culturĂŁ

Pictura, cu o suprafaÞã totalã de 1.500 mp, a fost executatã parÞial În tehnica uleiului mat, de cãtre pictorul rus Vasiliev ºi completatã În stil neobizantin, În 1948, de Cudinov.

PDW vQ °UHDVFD SURSXQHUH a lui Nicolae Titulescu, adresatã cãtre conducerea Bisericii Ortodoxe Române (prin patriarhul Miron Cristea) ca biserica sã intre sub jurisdicÞia româneascã ºi sã devinã loc de Închinãciune predilect pentru tineretul universitar autohton. Dupã Al Doilea Rãzboi Mondial, conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse a revendicat lãcaºul, iar patriarhul Justinian Marina, la 5 aprilie 1947, a procedat la retrocedarea acestuia. Timp de un deceniu a aparÞinut Bisericii 2UWRGR[H 5XVH IÊUÊ D ° EHQH°FLDUD FRQWULEXèLLORU PDWHULDOH care sã permitã buna desfãºurare a activitãÞii. O atentã analizã a permis ca În tratativele purtate sã se ajungã la formula de revenire a lãcaºului sub totala jurisdicÞie româneascã, acum conferindu-i-se menirea de bisericã parohialã pentru enoriaºii din zonã. Suntem datori sã reÞinem ºi evoluÞia stãrii de sãnãtate a HGL°FLXOXL GXSÊ PLçFÊULOH VHismice din 1912 ºi mai ales din 1940. Astfel, s-au impus lucrãri radicale de consolidare. Prin strãdania preotului paroh Pavel Statov, reprezentant al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe

82 l

Misiunea

CASA 9/07

Ruse, s-au realizat lucrãrile respective, inclusiv intervenÞii la ÎntreÞinerea ºi repararea parÞialã a picturii, responsabilitatea revenind echipei pictorului Anatolie Cudinov. Noi intervenÞii s-au impus În anul 1967, când realizarea ÎntreÞinerii ºi revigorarea picturii a revenit artiºtilor plastici Eugen Profeta, Victor Zenlicica ºi Victor Costiurin. ConstrucÞia a resimÞit ºi efectele seismelor din 1977 ºi 1986, impunând noi intervenÞii de consolidare ºi de refacere a picturii. Expertizele Întreprinse de specialiºti În construcÞii, restaurarea picturii ºi a pieselor de mobilier au condus la concluzia cã sunt necesare noi ºi radicale intervenÞii la Începutul mileniului al treilea.

Trecut ºi prezent... Pentru viitor %LVHULFD HVWH XQ HGL°FLX cu ziduri masive, iar tratarea faÞadelor a fost inspiratã de arhitectura originalã a bisericilor ruseºti ºi georgiene. Plastica este GH°QLWÊ SULQ PRGXO GH GLVSXQHUH a cãrãmizilor aparente de culoare roz-gãlbuie, de frizele ceramice, de mozaicurile ºi elementele sculpturale ale pietrei. Intrarea a fost conceputã În directã relaÞie

DonaĂžiile pentru sprijinirea Bisericii Sf. Nicolae - Paraclis Universitar pot fi fĂŁcute ĂŽn contul: RO92BUCU021001802511RO01 deschis la Alpha Bank - Sucursala LibertĂŁĂžii

cu strada Âşi urbanismul zonei, impunând arhitectului o asemenea dispunere care sĂŁ respecte Âşi orientarea Sfântului Altar cĂŁtre RĂŁsĂŁrit. Are un bun UDSRUW vQWUH VXSUDIDèD HGL°FLXlui (19,60x18,40 m) Âşi ĂŽnĂŁlĂžime, care la turla cea mare are 19 m. Accesul la interior se realizeazĂŁ pe sub un portal reprezentativ, dominat de spaĂžiul conferit icoanei hramului, redându-l pe Sf. Ierarh Nicolae. Este, de fapt, un spaĂžiu distinct faÞã de restul biVHULFLL °LQG OD UkQGX L vQFRURQDW de o turlĂŁ. Un coridor cu funcĂžie de pridvor conduce spre spaĂžiul restrâns al pronaosului Âşi al naosului. ImpresionantĂŁ este volumetria construcĂžiei naosului, având o boltĂŁ centralĂŁ sprijinitĂŁ pe pandantive plasate ĂŽn consolĂŁ. TurOD FHQWUDOĂŠ HVWH ÂąDQFDWĂŠ GH DOWH 4 turle mai mici. Un al Âşaptelea turn, plasat pe un tambur masiv VH D¹Ê vQ ]RQD DOWDUXOXL 7RDWH turlele sunt modelate ĂŽn formĂŁ GH EXOE OLQLH VSHFL°FĂŠ DUKLWHFWXrii religioase ruse. ĂŽn compuneUHD DOWDUXOXL VH D¹Ê SH D[ R QLçÊ

SUHOXQJLWĂŠ ÂąDQFDWĂŠ GH DOWH GRXĂŠ spaĂžii ce ĂŽncadreazĂŁ pristolul. Accesul se face prin spaĂžiile anexe ale naosului, abside care, prin formĂŁ Âşi mobilare, se deosebesc de cele româneÂşti. Lumina de zi este oferitĂŁ de ferestre ĂŽnalte dar ĂŽnguste, dispuse ĂŽn pereĂžii exteriori. ĂŽn condiĂžiile transformĂŁrii societĂŁĂžii ruseÂşti, la 28 noiembrie 1937, a fost publicat textul hotĂŁrârii adoptate de patriarhul Miron Cristea ca fosta bisericĂŁ a legaĂžiei Rusiei, cu hramul Sf. Nicolae, sĂŁ poarte ca hram protector Âşi pe Sf. Mucenic Sava Gotul, de la BuzĂŁu (prĂŁznuit la 12 aprilie). ĂŽn iureÂşul reformator al ĂŽnceputului de an 1990, a fost enunĂžatĂŁ Âşi reĂžinutĂŁ revendicarea studenĂžimii, ca Sfântul LĂŁcaÂş sĂŁ redevinĂŁ loc predilect de ĂŽnchinĂŁciune pentru tineretul studios. Prin hotĂŁrârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, adoptate ĂŽn anul ELVHULFD D IRVW GH°QLWĂŠ ca paraclis al UniversitĂŁĂžii din BucureÂşti, având totodatĂŁ Âşi caracter de bisericĂŁ parohialĂŁ. Q



jurnal de cãlãtorie Supranumitã Regina Adriaticii, VeneÞia strânge anual 30.000.000 de vizitatori din toatã lumea, o cifrã imensã pentru un oraº de nici 300.000 de locuitori.

VeneĂžia

oraÂşul din lagunĂŁ

F

oarte multe poveºti se pot spune despre VeneÞia, ea vQVÊçL °LQG XQ WÊUkP GH EDVP Timp de 1070 de ani, perioada de independenÞã a RepuEOLFLL 9HQHèLD D VWUkQV R ]HVWUH UHPDUFDELOÊ GH LVWRULH DçD FXP SRDWH QX VH PDL JÊVHçWH QLFÊLHUL vQ OXPH 3kQÊ vQ DQ vQ FDUH 9HQHèLD çL D SLHUGXW independenÞa În faÞa ofensivei OXL 1DSROHRQ D WUHFXW XQ PLOHQLX GH JORULH GH VXSUHPDèLH IÊUÊ WHUPHQ GH FRPSDUDèLH vQ ED]LQXO 0HGLWHUDQHL Uºoara stare de latenÞã În FDUH D LQWUDW LPHGLDW GXSÊ DFHVW HYHQLPHQW HVWH FRPSHQVDWÊ GH XULDçXO DSHWLW SH FDUH WXULçWLL GLQ vQWUHDJD OXPH vO DX SHQWUX ¾5HJLQD $GULDWLFLLŒ ¾2UDçXO $SHORUŒ ¾2UDçXO 3RGXULORUŒ VDX ¾2UDçXO /XPLQLLŒ DçD FXP D IRVW VXSUDQXPLWÊ 9HQHèLD 6LWXDWÊ vQ PLMORFXO PÊULL QX EHQH°FLD]Ê GH WUD°F UXWLHU °ind aproape În totalitate lipsitã GH VWUÊ]L çL QX DUH QLFLR FOÊGLUH QRXÊ PRGHUQÊ 'HçL VH D¹Ê vQ SHULFROXO GH D VH VFXIXQGD IDU-

84 l

Misiunea

CASA 10/07

PHFXO VÊX LQHJDODELO DWUDJH DQXDO FLUFD GH WXULçWL FKLDU PDL PXOèL GHFkW 5RPD çL )ORUHQèD OD XQ ORF

VeneÞia, secole de istorie ,PDJLQHD 9HQHèLHL vQ OXPH D IRVW ¾H[SRUWDWʌ SULQ LQWHUPHGLXO °OPHORU YLGHRFOLSXULORU DO QXPHURDVHORU JDOHULL GH DUWÊ çL PX]HH DO FDUQDYDOXlui ºi al feluritelor evenimenWH FDUH VH GHVIÊçRDUÊ vQWUHJXO DQ 'DWRULWÊ IRUèHL SH FDUH R UHSUH]HQWD RGLQLRDUÊ vQ SODQ

FRPHUFLDO PDULWLP 9HQHèLD GHYHQLVH RUDçXO FHO PDL SURVSHU GLQ vQWUHDJD (XURSÊ vQ VSHFLDO vQ VHFROXO DO ;,,, OHD SHULRDGÊ vQ FDUH V DX FRQVWUXLW SULPHOH SDODWH çL D IRVW vQFXUDMDWÊ GH]YROWDUHD DUWHORU 'H DVHPHQHD vQ XOWLPXO VÊX VHFRO GH VSOHQGRDUH VHFROXO DO ;9,,, OHD 9HQHèLD D DFXPXODW FHD PDL mare parte a patrimoniului ofeULW DVWÊ]L VSUH YL]LWDUH 3HQWUX WRDWÊ LVWRULD ORFXULORU SHQWUX IDUPHFXO FDQDOHORU çL DO JRQGROHORU DO FOÊGLULORU ¾SOXWL-

WRDUHŒ DO SRGXULORU çL DO LPDJLQLL SURIXQG URPDQWLFH RDPHQL FXULRçL GLQ vQWUHDJD OXPH DMXQJ DLFL °H çL QXPDL SHQWUX R ]L 0XOèL VXQW VXUSULQçL vQFÊ vQDLQWH GH D LQWUD vQ 9HQHèLD 'UXmul spre oraº se alãturã traseuOXL GH FDOH IHUDWÊ çL vPSUHXQÊ DFHVWHD PHUJ FÊWUH PDUH /LQLD èÊUPXOXL HVWH WUHFXWÊ UDSLG LDU GUXPXO FRQWLQXÊ GH D GUHSWXO SULQ PLMORFXO PÊULL, datoritã unui GLJ FDUH vQDLQWHD]Ê SDQÊ VSUH OLQLD RUL]RQWXOXL 'XSÊ NP SH SDUFXUVXO FÊURUD VXQWHP vQVRèLèL

Canal Grande,principala rutĂŁ din VeneĂžia, leagĂŁ zona gĂŁrii de partea opusĂŁ a insulei, acolo unde se deschide PiaĂža San Marco.

PiaĂža Âşi Catedrala San Marco constituie puncte de interes maxim pentru turiÂştii aflaĂži ĂŽn VeneĂžia.


Serviciile publice ºi transportul particular se realizeazã pe apã. Spaþiile pietonale se lãrgesc din loc în loc, cãpãtând forma unor piaþete, denumite „campo“.

GH WRW IHOXO GH DPEDUFDèLXQL apare o insulã situatã la nivelul PéULL XQGH FOéGLULOH VWUkQV OLSLWH XQD GH FHDODOWé VXQW VLQJXUHOH UHSHUH FH GHPDUFé èéUPXO

La pas sau pe apã?

O afacere prosperã 0XOWH RUDçH WXULVWLFH VXQW FRSLL ¤ PDL PXOW VDX PDL SXèLQ °GHOH ¤ DOH XQRU ORFDOLWéèL YHFKL 9HQHèLD HVWH vQVé JUHX GH LPLWDW (D UHSUH]LQWé R SDJLQé ELQH FRQVHUYDWé GLQ LVWRULD VHFROHORU WUHFXWH PXOW SUHD RULJLQDOé SHQWUX D ° UHSURGXVé

V

*DUD 6DQWD /XFLD çL SDUFDUHD DXWR GLQ YHFLQéWDWH VXQW XOWLPHOH SXQFWH XQGH FLUFXODèLD se desfãºoarã dupã normele RELçQXLWH 'H QGDWé FH SéUéVLP JDUD çL LQWUéP vQ 3LD]]DOH 5RPD VH GHVFKLGH SHLVDMXO PDULWLP SUHVéUDW FX YDSRUDçH EéUFL çL RELçQXLWHOH JRQGROH Canal Grande SULQFLSDOXO FDnal din Veneþia, ºerpuitor, OHDJé ]RQD JéULL GH SDUWHD RSXVé D LQVXOHL XQGH VH D±é 3LDèD 6DQ 0DUFR $FHDVWD vPSUHXQé FX SRGXO 5LDOWR VXQW SULQFLSDOHOH SXQFWH GH DWUDFèLH DOH 9HQHèLHL 7UDVHXO 6DQWD /XFLD ¤ 5LDOWR ¤ 6DQ 0DUFR HVWH FHD PDL EXQé YDULDQWé SHQWUX FHL FH YRU Vé YDGé 9HQHèLD FD SLHWRQL -XGHFkQG GXSé GLPHQVLXQLOH LQVXOHL VWUé]LOH UéPkQ WRWXçL R UDULWDWH 'H FHOH PDL PXOWH RUL VH

PHUJH SH WURWXDUHOH GH SH PDUJLQHD FDQDOHORU VDX SULQ ODELULQWXUL GHFXSDWH vQWUH FOéGLUL 'LQ ORF vQ ORF VSDèLLOH SLHWRQDOH VH OéUJHVF FéSéWkQG IRUPD XQRU SLDèHWH GHQXPLWH ORFDO campo $LFL VXQW JUXSDWH IDèDGHOH FOéGLULORU LPSRUWDQWH çL WHUDVHOH UHVWDXUDQW )LLQG FRQVWUXLW SH PDL PXOWH LQVXOH GHVSéUèLWH GH FDQDOH vQJXVWH QLFLXQ WUDVHX SLHWRQDO QX DUH FRQWLQXLWDWH FL HVWH vQWUHUXSW GH SRGXUL vQDOWH SHQWUX D IDFH ORF WUHFHULL DPEDUFDèLXQLORU 7RDWH VHUYLFLLOH SXEOLFH ¤ SROLèLH SRPSLHUL DPEXODQèé FKLDU çL VDOXEULWDWHD VDX WUDQVSRUWXO SDUWLFXODU VH UHDOL]HD]é QXPDL SH DSé


jurnal de cĂŁlĂŁtorie O plimbare cu vaporaÂşul pe Canal Grande vĂŁ oferĂŁ turul aproape complet al VeneĂžiei.

Romantismul tipic veneĂžian poate fi rezumat Âşi la o simplĂŁ, dar plinĂŁ de farmec, plimbare cu gondola.

Clãdirile au fundaÞii construite pe piloni groºi de lemn, adânc ÎnfipÞi În pãmânt.

7RDWH OXFUÊULOH VXQW H[HFXWDWH SHQWUX D UHSDUD FRQVHUYD VDX FRQVROLGD PRGHUQL]DUHD °LQG H[FOXVÊ 1LFÊLHUL vQ 9HQHèLD QX JÊVLP DSDUDWH GH DHU FRQGLèLRQDW VDX IHUHVWUH WHUPRL]RODQWH 7RDWH H[WHULRDUHOH vçL SÊVWUHD]Ê IRUPD LQLèLDOÊ ½Q DFHVW IHO 9HQHèLD D GHYHQLW R DIDFHUH GH VXFFHV vQ SULPXO UkQG FRPHUFLDOÊ DSRL LPRELOLDUÊ 0HWUXO SÊWUDW

VH YLQGH OD SUHèXUL H[RUELWDQWH iar proprietarii sunt veniÞi de pe WRDWH FRQWLQHQWHOH ½Q VSLULWXO SÊVWUÊULL WUDGLèLHL se iau mãsuri menite a proteMD VSHFL°FXO ORFDO 'H H[HPSOX FHL FDUH GRUHVF VÊ GHYLQÊ JRQGROLHUL PHVHULH R°FLDOÊ vQ 9HQHèLD SH OkQJÊ vQGHPkQDUHD VSHFL°FÊ WUHEXLH VÊ GHPRQVWUH]H FÊ VXQW YHQHèLHQL GH Fk-

WHYD JHQHUDèLL *RQGROD WLS GH EDUFÊ vQWkOQLW QXPDL DLFL HVWH OXQJÊ çL vQJXVWÊ SHQWUX D VH VWUHFXUD SH FDQDOHOH QX IRDUWH ODWH 6H PDQHYUHD]Ê GLQ VSDWH IRORVLQG R VLQJXUÊ YkVOÊ FX SXQFW °[ SULQ PLçFÊUL UHSHWDWH GH vPSLQJHUH &RQGLèLLOH GH QDYLJDUH QX VXQW WRFPDL XçRDUH YDOXULOH SURYRFDWH GH DPEDUFDèLXQLOH FX PRWRU °LQG SXWHUQLFH

MĂŁsuri pentru salvarea VeneĂžiei Fiind un oraÂş construit pe insulele unei lagune, 117 la numĂŁr, VeneĂžia ridicĂŁ probleme mari ĂŽn ceea ce priveÂşte stabilitatea clĂŁdirilor Âşi protejarea lor de inundaĂžii. Mediul lagunar este unul dintre cele mai schimbĂŁtoare, cu o evoluĂžie rapidĂŁ ĂŽn timp. Laguna nu reprezintĂŁ altceva decât un golf al mĂŁrii, a cĂŁrui ieÂşire ĂŽn larg a fost baratĂŁ cu un cordon litoral, creându-se un mediu acvatic marin semiĂŽnchis. Comunicarea cu marea se face prin intermediul unor „portiĂže“. Insulele astfel formate sunt dependente de fluxul de sedimente adus de râurile care se varsĂŁ ĂŽn lagunĂŁ sau ĂŽn mare, fiind apoi recirculate de curenĂžii litorali. TendinĂža generalĂŁ de evoluĂžie este de a se colmata toatĂŁ laguna cu sedimente, dar la VeneĂžia acest lucru a fost ĂŽncetinit prin dragĂŁri multiple Âşi prin derivarea râurilor

86 l

Misiunea

CASA 10/07

cu vãrsare În lagunã. Altfel, accesul ambarcaÞiunilor În lagunã ar fi fost imposibil. BilanÞul sedimentar fiind deficitar, insulele nu mai au capacitatea de a se consolida ºi de a se Întãri În faÞa atacului mãrii. Mai mult, În ultimul secol au fost sãpate foarte multe fântâni pentru

apã, ce ajungeau pânã sub nivelul mãrii, În niºte acvifere arteziene cu apã potabilã. Extragerea de cantitãÞi mari de apã a fãcut ca Întreg terenul sã se taseze ºi sã Înceapã un proces de scufundare

a clãdirilor. Primul nivel a fost inundat la foarte multe dintre ele, locuitorii mutându-se la etajele superioare. FundaÞiile nu au avut de suferit, deoarece sunt realizate pe piloni de lemn, foarte groºi ºi adânc ÎnfipÞi În straturile succesive de nisip ºi argilã. Sub nivelul apei, În lipsa oxigenului, lemnul nu se degradeazã, rezistând sute de ani. Toate clãdirile mari, inclusiv palatele ºi bisericile, sunt fundate În felul acesta. Scufundarea generalã a terenului face, Însã, ca insula sã fie mai vulnerabilã În faÞa inundaÞiilor În perioadele de flux ºi cu vânt puternic. Pentru a stopa degradarea mediului ºi pentru a proteja oraºul, au fost demarate mai multe lucrãri de anvergurã, printre care proiectul MOSE, de a crea pontoane flotante menite a bloca apele de flux atunci când nivelul depãºeºte 110 cm.

8QJKLXULOH GUHSWH vQ FDUH VH vQWUHWDLH FDQDOHOH IDF GL°FLOÊ VFKLPEDUHD GLUHFèLHL ½Q ORFXULOH IRDUWH DJORPHUDWH VXQW PRQWDWH FKLDU çL VHPDIRDUH ½QVÊ FX WRW DFHVW WUD°F SH DSÊ 9HQHèLD UÊPkQH SULQ H[FHOHQèÊ XQ RUDç SLHWRQDO

ĂŽn patrimoniul universal $FHDVWĂŠ ODJXQĂŠ IDLPRDVĂŠ HVWH vQVFULVĂŠ SH OLVWD 81(6&2 $UH ]RQD FHQWUDOĂŠ FX QXPHURDVHle ei monumente Âşi faimoaVD 3LDèÊ 6DQ 0DUFR 'DU çL FHOHODOWH LQVXOH FRQVWLWXLH SXQFWH DOH XQHL DWUDFèLL DSURDSH KLSQRWLFH 0XUDQR VH UHPDUFĂŠ SULQ DWHOLHUHOH GH SUHOXFUDUH D VWLFOHL SULQ SULFHSHUHD PHçWHULORU WDSLèHUL SULQ XQLFLWDWHD FDVHORU /LGR LPSRUWDQWĂŠ VWDèLXQH OLWRUDOĂŠ HVWH FHO PDL DYDQVDW SXQFW GLQVSUH PDUH FRQVWUXLW H[DFW SH FRUGRQXO OLWRUDO 9L]LWDWĂŠ OD SDV VDX SH DSĂŠ vQWU R ]L VDX GH D OXQJXO XQXL vQWUHJ VHMXU 9HQHèLD UĂŠPkQH WRW WLPSXO FDSWLYDQWĂŠ 3OLQĂŠ GH PLVWHU HD UHXçHçWH VĂŠ PXOèXPHDVFĂŠ FXULR]LWÊèLOH °HFĂŠUXL WXULVW vQ SDUWH RULFDUH DU ° SDVLXQLOH DFHVWXLD IUXPRVXO LVWRULD VDX GRDU UHOD[DUHD Q



tehnici populare Din zonele MaramureÂşului Âşi Aradului ne-au rĂŁmas moÂştenire Âştergarele decorate cu motive geometrice Âşi stilizĂŁri florale.

ĂŽn cĂŁutarea

frumosului pierdut

tradiĂžii

Uneori prezentul ne sufocĂŁ, viitorul ne ĂŽnfricoÂşeazĂŁ. Sunt momente când vrem sĂŁ regĂŁsim o parte din trecutul nostru, din trecutul colectiv: ĂŽntoarcerea spre tradiĂžie, regĂŁsirea, mĂŁcar a „ceva“ din lumea de odinioarĂŁ... poate lumea satului; o clipĂŁ de idealism, o iluzie a ĂŽmpĂŁcĂŁrii, chiar o formĂŁ de terapie.

S

IcoanĂŁ gĂŁtitĂŁ cu Âştergar din borangic Âşi bumbac, ales cu argeaua, specific zonei RomanaĂži

88 l

Misiunea

CASA 10/07

unt frânturi de gând modern... Sunt posibile certitudini, prin munca aplicatĂŁ a specialiÂştilor de la Muzeul Þãranului Român. Ei ne oferĂŁ un tezaur de artĂŁ ruralĂŁ: colecĂžia de textile de interior. Circa 10.000 de piese, adunate ĂŽn mai bine de 100 de ani, studiate, catalogate, FODVL°FDWH çL H[SXVH VSUH D LOXVtra ĂŽmbinarea de simplitate Âşi ra°QDW VLPè DUWLVWLF FH VH vQWkOQHD SUHWXWLQGHQL vQ FDVHOH èÊUDQLORU URPkQL $FHVWH èHVĂŠWXUL VXQW °H FX FDUDFWHU decorativ, folosite pentru ĂŽmpodobirea casei, °H dedicate unor ceremonii sau uzului casnic. &ROHFèLD V D FRQVWUXLW vQ timp, cu migalĂŁ Âşi generoziWDWH SULQ GRQDèLL VDX DFKL]LèLL ĂŽn teren. AstĂŁzi se poate mânGUL FX H[HPSODUH UHSUH]HQWDWLYH GLQ WRDWH ]RQHOH JHRJUD°ce, atât pentru satul românesc FkW çL SHQWUX H[LVWHQèD UXUDOĂŠ a etniilor conlocuitoare. Din Ardeal vin piesele cele mai YHFKL XQ FDSĂŠW GH SHUQĂŠ XQ çWHUJDU R IRDLH GH SHUHWH R IDèÊ de masĂŁ, toate din anul 1785. Pe lângĂŁ alte obiecte de interior, cu roluri diferite, cele mai utilizate ĂŽn variate ĂŽmprejurĂŁri sunt Âştergarele. ÂŞi astĂŁzi, ĂŽn FDVHOH GH èDUĂŠ GHOLFDWHOH EXFÊèL

de pânzĂŁ au rĂŁmas elemente GH FRUDWLYH /D QXQèL ERWH]XUL sau ĂŽnmormântĂŁri, ele au fost ĂŽnlocuite, ĂŽnsĂŁ, de impersonalele çL FKLDU VFDQGDORDVHOH SURVRDSH GH VHULH 6LJXU YHFKLOH Âştergare, din borangic sau bumbac, lucrate ĂŽn casĂŁ, cu migalĂŁ, ĂŽnsemnau trudĂŁ, gând EXQ KĂŠUQLFLH LPDJLQDèLH çL multĂŁ iubire. Le gĂŁsim tot mai JUHX HOH °LQG SUHèXLWH GRDU GH bunici Âşi de specialiÂşti, intrând ĂŽn patrimoniul muzeelor de VSHFLDOLWDWH GLQ èDUĂŠ ,DWĂŠ GH FH FROHFèLD GH OD 0X]Hul Þãranului Român este cu atât PDL SUHèLRDVĂŠ FD UHWURVSHFWLYĂŠ LVWRULFĂŠ çL VWLOLVWLFĂŠ D IUXPXVHèLL FRPSOH[H GLQ LQWHULRUXO FDVHL çL GLQ YLDèD èÊUDQXOXL GH DOWĂŠGDWĂŠ

Foaie de zestre Trebuie spus cã aceste obiecte sunt rãspândite În toate zonele, FX GHVWLQDèLL DVHPÊQÊWRDUH Diferã doar paleta coloristicã ºi motivele ornamentale, care FRQIHUÊ XQ VSHFL°F HWQRJUD°F Altãdatã erau obiecte de valoare, Înscrise În foile de zestre ale fetelor de mãritat; vQVRèHDX HYHQLPHQWHOH HVHQèLDOH GLQ FLFOXO YLHèLL QDçWHUH ERWH] nuntã, Înmormântare, sãrbãtori


Din Paleolitic Fiecare Âştergar e privit ca un rĂŁboj. O colecĂžie de Âştergare e un soi de „BibliotecĂŁ din Alexandria“ a evoluĂžiei antropologice. DacĂŁ ai rĂŁbdare, poĂži „citi“ motivele ornamentale.

Textilele de casã, chiar azi, pãstreazã ornamente geometrice strãvechi, legate de anumite mituri, credinÞe, obiceiuri. Am preluat Încã din Paleolitic romburile ºi brãduÞii, din Neolitic – un simbol al fertilitãÞii: coarnele de berbec.

ÂŞtergar de nuntĂŁ din judeĂžul Olt, oferit de mireasĂŁ nuntaÂşilor (detaliu)

Motivele ornamentale vegetale, zoomorfe ºi antropomorfe apar mult mai târziu. Pe ºtergarele munteneºti, se observã cocoºul, capra ºi mai ales calul ºi cãlãreÞul.

ĂŽn colecĂžia muzeului sunt câteva exponate rare, pe care trebuie sĂŁ le privim cu atenĂžie (de exemplu formele hieratice, femeile cu brĂŁduĂži sau ĂŽnlĂŁnĂžuite ĂŽn horĂŁ).

ÂŞtergar de icoanĂŁ, din zona Sibiului, decorat cu motive geometrice Âşi astrale

XQ RELHFW DO YLHèLL FRWLGLHQH GDU ºi al ocaziilor cu Încãrcãturã sacrã. Oricum, pus la icoanã, În compania farfuriilor de lut, ocrotind ferestrele ºi uºile, çWHUJDUXO D EXFXUDW VX¹HWHOH FX IUXPXVHèHD OXL GLVFUHWÊ Cercetãtorii muzeului s-au DSOHFDW FX çWLLQèÊ çL SDVLXQH pentru ordonarea valoroasei FROHFèLL )XQFèLRQDOH GDU çL FX URO HVWHWLF EXFÊèLOH GH SkQ]Ê cusute cu migalã, sunt dovezi DOH DUPRQLHL çL VLPèXOXL DUWLVWLF pe care ar trebui sã le cãutãm ºi sã le redescoperim.

V

religioase; erau oferite ca VHPQ GH FLQVWLUH çL SUHèXLUH ĂŽmpodobeau odĂŁile. DupĂŁ caz, Âştergarele erau dĂŁruite mamei la naÂştere, mirelui Âşi socrului mare de cĂŁtre mireasĂŁ; çWHUJDUXO vL vQVRèHD SH PLUL vQ casĂŁ, ca simbol al unirii lor. Din borangic, bumbac sau cânepĂŁ, SH 2OW VDX vQ %LVWULèD çWHUJDUXO era dat ca pomanĂŁ pentru plata vĂŁmilor. „Curat ca lacrima“, din mĂŁtase, in sau cânepĂŁ, era pus ĂŽn coÂşul cu merinde, dus la ELVHULFĂŠ VSUH V°QèLUH GH 3DçWL sau alte sĂŁrbĂŁtori. Constituia

De la Âştergarul de uz casnic, prin mĂŁiestrie, s-a ajuns la miniÂştergura bucovineanĂŁ nĂŁvĂŁditĂŁ. Misiunea

CASA 10/07

l 89


tehnici populare

tradiĂžii

ÂŞtergare huĂžule (ucrainiene) de facturĂŁ recentĂŁ, care demarcĂŁ trecerea la compoziĂžii florale geometrizate, ĂŽn tonuri de roÂşu Âşi portocaliu

De la mãrul de granatã la arborele vieÞii Etniile care au trecut pe meleaguri româneºti, dar mai ales cele care au rãmas aici, ºi-au SÊVWUDW XQ VSHFL°F FXOWXUDO LQconfundabil, bine ilustrat prin intermediul ºtergarelor.

Piesã musulmanã, decoratã cu motivul „viÞei-de-vie În vas�, amintind de ancestralul „pom al vieÞii�.

1H vQFkQWÊ SLHVHOH PDJKLDre, În roºu ºi albastru, În care SUHGRPLQÊ HOHPHQWH ¹RUDle stilizate (lalea) sau mãrul de granatã (rodia), simbol al ERJÊèLHL

90 l

Misiunea

CASA 10/07

Motive decorative ale Renaºterii târzii ºi Barocului pot ° UHFXQRVFXWH SH çWHUJDUHOH sãseºti: grifonul, simbol DO DUPRQLHL GLQWUH IRUèÊ çL vQèHOHSFLXQH SÊXQXO FRQVLGHrat simbol al mândriei, dar ºi al soarelui, porumbelul, consacrat simbol al dragostei, sau vrabia, semn al belºugului. Maniera naturalistã de prezentare aduce un surplus de farPHF DFHVWRU H[SRQDWH ,QWHUHVDQWH VXQW çL èHVÊWXULOH turco-tãtãreºti, ºtergare ºi baWLVWH FX R FURPDWLFÊ VSHFL°FÊ În verde, mov, roºu, albastru çL °U PHWDOLF 6XQW OXFUÊWXUL GH PDUH °QHèH FX PLUHDVPÊ de serai, În care ornamente


ÂŞtergar huĂžul de facturĂŁ recentĂŁ, decorat ĂŽn compoziĂžii florale geometrizate Âşi tonuri de turcoaz.

Decorul naturalist (cerbi Âşi flori) ce ornamenteazĂŁ cahlele de sobĂŁ din casele etnicilor huĂžuli este transpus Âşi pe ĂžesĂŁturile de interior, ĂŽn special pe Âştergare Âşi feĂže de pernĂŁ.

Piesã specificã etniei maghiare, des Întâlnitã În zona Clujului

geometrice orientale alterneazã FX UHSUH]HQWÊUL DOH FKLSDURVXOXL (simbol al fericirii veºnice), arERUHOXL YLHèLL LVODPLFHL VHPL lune sau ale ramurii de palmier (semn al victoriei). Oricum, o boare de puritaWH DUKDLFÊ GH SLRçHQLH GDU çL

GH LPDJLQDèLH çÊJDOQLFĂŠ VH GHV SULQGH GLQ °HFDUH EXFDWĂŠ GH SkQ]ĂŠ D FROHFèLHL (VWH XQ H°FL ent mijloc de autoeducare a bunului-gust, prin cĂŁlĂŁtoria ĂŽntr-o lume uitatĂŁ de unii, conservatĂŁ cu grijĂŁ de specialiÂştii de la Muzeul Þãranului Român. Q


hibernale

viaĂža plantelor

De sĂŁrbĂŁtori, ĂŽnsemnele asociate naÂşterii lui Isus Hristos sunt aninate ĂŽn brazi, printre munĂži de betealĂŁ, panglici colorate Âşi beculeĂže sclipitoare. ĂŽn fiecare an, ĂŽmpodobim brazii; astfel, simĂžim magia Âşi ĂŽncĂŁrcĂŁtura emoĂžionalĂŁ a datinilor.

Coniferele,

tinereÞe fãrã bãtrâneÞe

Legenda spune cĂŁ, odatĂŁ, demult, ĂŽn urma pĂŁsĂŁrilor migratoare, a rĂŁmas, singurĂŁ Âşi rĂŁnitĂŁ, o pasĂŁre. Aceasta ceru ajutor arborilor Âşi ĂŽi rugĂŁ sĂŁ o adĂŁposteascĂŁ ĂŽntre ramurile lor, dar ei o refuzarĂŁ, rând pe rând. ĂŽnsĂŁ bradul, ultima speranÞã, o primi, lĂŁsând-o sĂŁ ĂŽÂşi facĂŁ cuib ĂŽntre crengile sale. Dorind sĂŁ-i rĂŁsplĂŁteascĂŁ generozitatea, CrivĂŁĂžul, ĂŽmpĂŁratul Vânturilor, a decis cĂŁ Bradul va fi singurul arbore cu frunziÂşul veÂşnic verde.

92 l

Misiunea

CASA 10/07

P

ersistenÞa frunziºului pe perioada anotimpului rece conferã coniferelor un rol esenÞial În decorarea parcurilor ºi grãdinilor; acestea dau viaÞã spaÞiilor atunci când arborii ºi arbuºtii foioºi sunt lipsiÞi GH IUXQ]H )RUPHOH VSHFL°FH FX DVSHFW GH DFH VDX VRO]L FRORULWXO vQ QXDQèH GH DOEÊVWUXL DUJLQWLX VDX FKLDU DXULX SUHFXP çL KDELWXVXO DSDUWH FX IRUPH FRQLFH FDUDFWHULVWLFH PDMRULWÊèLL VSHFLLORU DUERUHVFHQWH GDU çL

FROXPQDUH JOREXORDVH VHPLWkUkWRDUH WkUkWRDUH çL QHUHJXODWH fac ca aceste plante sã reprezinte prima opÞiune În decorarea VSDèLLORU YHU]L ½Q SOXV OD XQHle specii se poate acÞiona asupra formei iniÞiale prin tunderea coURDQHL VDX WRUVLRQDUHD WXOSLQLL chiar sub formã de bonzai. Taliile variate ale speciilor GH FRQLIHUH GH OD DUERUL vQDOèL FDUH GHSÊçHVF P SkQÊ OD DUEXçWL SLWLFL VDX WkUkWRUL permit folosirea lor În cele mai

SUHWHQèLRDVH çL VWDELOH DUDQMDPHQWH SHLVDJLVWLFH ½Q SOXV YDloarea decorativã a plantelor de conifere este ridicatã datoritã conurilor sau falselor formaÞiuni IUXFWLIHUH FX DVSHFW SDUWLFXODU dar ºi datoritã aromelor caracWHULVWLFH çL SOÊFXWH GHJDMDWH GH frunziºul rãºinoaselor. Foarte importantã este ºi DFèLXQHD GH SXUL°FDUH D DWPRVIHUHL UHDOL]DWÊ SULQ R]RQDUH çL prin efectul bactericid al multor specii din aceastã familie.


Bãtrânul brad Specia de conifere de departe cea mai cunoscutã ºi, totodatã, cea mai utilizatã pentru decor este bradul. Oamenii l-au introdus încã din vechime în toate evenimentele importante ale vieþii: O la naºtere – se obiºnuia ca fiecãrui copil sã i se dãruiascã un

asemenea copac, care îi devenea „frate“ ºi pe care trebuia sã îl îngrijeascã pânã la moarte; O la nuntã – încã existã obiceiul împodobirii unui brad cu ornamente din hârtie ºi cu fructe, de obicei în curþile caselor de la þarã; în jurul bradului se organizeazã petreceri cu meni-

rea de a ura „casã de piatrã“ viitorilor miri; O la înmormântare, în unele zone ale þãrii se practicã împodobirea unui brad dacã persoana era tânãrã ºi necãsãtoritã; în trecut, era plantat un brad chiar lângã mormânt (bradul ca un „frate“ al celui decedat).

Brazii nu sunt pretenþioºi în privinþa solului, însã preferã pãmânturile profunde, mijlocii ºi revene. În plus faþã de celelalte specii, bradul argintiu are o toleranþã mai mare la fumul ºi praful specifice zonelor urbane.

Bradul argintiu sau bradul de Colorado (Abies concolor), este originar din America de Nord. Frunzele, de nuanþã verde-albãstruie, cu reflexe argintii, sunt mate pe ambele feþe. Acele, mari (4-6 cm) ºi late, sunt curbate cãtre partea superioarã a lãstarilor. Conurile mai mici se remarcã prin culoarea verde-violacee pe care o capãtã înainte de maturitate.

Bradul verde

Bradul argintiu

Bradul (Abies alba) este un arbore indigen, având o coroanã falnicã, de formã conicã, încãrcatã pânã la nivelul solului. La bãtrâneþe, formeazã aºa-numitul „cuib de barzã“, prin încetinirea creºterii vârfului ºi aglomerarea lãstarilor laterali. Frunziºul este frumos, de un

verde închis, deosebit de lucios. Faþa inferioarã a acelor este albicioasã, datoritã prezenþei dungilor albe de stomate. Conurile erecte, mari, cilindrice, se deschid la maturitate, în perioada septembrieoctombrie, pierzându-ºi solzii odatã cu seminþele.

Molidul Molidul (Picea abies sau Picea excelsa) este un arbore indigen, cu înrãdãcinare trasantã, trunchi drept ºi coroanã piramidalã care îºi pãstreazã vârful ascuþit pânã la o vârstã înaintatã. Adeseori, la molizii mai bãtrâni frunziºul acicular este verde intens. Conurile, de formã cilindricã, sunt roºii sau verzi, cãpãtând o nuanþã de brun-deschis înspre maturitate.

Molidul verde

Molidul argintiu

Molidul înþepãtor (Picea pungens) este originar din SUA, are coroana neregulat verticalatã, cu ramuri robuste, orizontale, frumoasã prin frunziºul des, cu dispoziþie radialã pe lãstari. Acele sunt rigide, înþepãtoare, uºor curbate, de culoare verdealbãstruie. Conurile sunt destul de mari, de pânã la 10 cm, brun-deschis. Molizii cresc relativ încet. Prezintã rezistenþã la ger iar cerinþele faþã de sol sunt modeste. Devin însã sensibili la secetã, necesitând umiditate atât în aer cât ºi în sol. Mai rezistent este molidul înþepãtor, care se adapteazã ºi la câmpie ºi se comportã destul de bine în atmosfera urbanã.

Misiunea

CASA 10/07

l 93


viaþa plantelor

hibernale

Pinul Pinul negru (Pinus nigra var. austriaca) este un arbore de talie mijlocie, coroanã largovoidalã, care devine tubularã la bãtrâneþe. Are ramuri groase, întinse lateral, cu vârfurile puþin curbate în sus. Acele sunt rigide, grupate câte douã, lungi de pânã la 14 cm, verde închis. Formeazã conuri de 5-8 cm, lucitoare, de culoare deschisã, gãlbuie-brunã. Pinul neted sau pinul strob (Pinus strobus) este originar din SUA, fiind un arbore mare, cu

o coroanã larg-piramidalã ºi ramuri flexibile cu scoarþã netedã. Se remarcã prin frunziºul fin, elegant, verde deschisalbãstrui. Acele sunt subþiri, dispuse câte cinci, lungi de 10 cm, reunite în mãnunchiuri rãsfrânte, aglomerate cãtre vârful lãstarilor. Un cultivar (soi) folosit în amenajãri este nana (un arbust globulos, uºor aplatizat, cu frunziº des, de mare efect, care la vârstã adultã poate atinge 2 m înalþime ºi circa 2,5 m lãrgime).

Pinii sunt specii favorizate de luminã; la umbrã se degarnisesc rapid. În general, nu sunt pretenþioºi faþã de sol, dar le resping pe cele compacte ºi nu suportã atmosfera poluatã sau încãrcatã. Sunt preferaþi în amenajãrile peisagistice pentru adaptabilitatea la condiþii variate de teren. Capacitatea ornamentalã le este amplificatã primãvara, datoritã creºterilor tinere, alungite, asemenea unor lumânãri. Formele arbustive sunt interesante pentru alpinarii ºi grãdini mici, dar ºi pentru cultura în vase de grãdinã.

Tuia Tuia de Canada (Thuja occidentalis) este un arbore conifer originar din SUA, care atinge înãlþimi de pânã la 10-12 m. Formeazã o coroanã conicã, ramuri scurte ºi dese, dispuse orizontal, cu numeroºi lãstari cu ramificari aplatizate. Frunzele sunt solziforme, colorate în verde mat pe faþa superioarã ºi verde pal pe cea inferioarã. În timpul iernii, frunzele capãtã uneori o nuanþã de bronz. Degajã un miros plãcut, aromatic. Conurile sunt mici, de numai 8 mm, ovoidale, brun-deschis.

Thuja occ. Aureospicata

94 l

Misiunea

CASA 10/07

Thuja occ. Globosa

Thuja occ. Columna

Toate speciile de Tuia suportã tunderea. Tuia occidentalis este specia cea mai rezistentã la ger. Preferã soluri drenate, calcaroase ºi suportã penumbra. Dispuse în garduri vii, ele se simt bine în condiþii de luminozitate puternicã, fiind nelipsite din amenajãrile peisagistice. Sunt utilizate ºi ca exemplare solitare, dar ºi în grupuri sau aliniamente.

Tuia - Arborele vieþii (Thuja orientalis sau Biota orientalis) este originar din Extremul Orient ºi creºte pânã la 8-10 m. Coroana este larg conicã, ramificatã la bazã, adesea cu mai multe tulpini. Frunzele, solzoase, sunt alipite de lãstari. În sezonul cald au culoare verde sau verde-gãlbui, pentru ca iarna sã devinã brune-vineþii. Conurile sunt mai mari (1-2cm), cãrnoase, cu solzii rãsfrânþi, la început verde-albãstrui, uºor brumate, apoi brune.

Thuja orientalis


Ienupãrul Ienupãrul (Juniperus communis) este un arbust montan, indigen, multitulpinal, cu ramificare deasã ºi vârfurile orientate în sus. Uneori, la ºes, poate creºte ca un arbore mic, cu port destul de regulat. Are frunze aciculare, înþepãtoare, rigide, canaliculate, lungi de 1-1,5cm. Culoarea generalã este cenuºie, datoritã dungii albe prezente pe frunze. În amenajãrile peisagistice se folosesc mai ales varietãþile

Hibernica (arbust foarte cunoscut), cu portul columnar, talia de 4-5m, vârful erect ºi frunziºul verde cenuºiu. Suecica are formã columnarã, mai largã ºi mai înaltã, de pânã la 10 m, colorit verde deschis, uºor albãstrui. O altã specie, Repanda, are forma piticã, cu 0,3 m înãlþime ºi 1,5–2,5 m lãrgime, deasã, având creºtere regulatã, lãstari subþiri ºi ace scurte ºi dese.

Juniperus horizontalis Glauca Ienupãrul târâtor (Juniperus horizontalis), originar din America de Nord, este un arbust târâtor, înalt de pânã la 1 m ºi larg de 3-4 m, cu

Juniperus communis Hibernica Juniperus communis Cetina de negi (Juniperus sabina) este un arbust indigen, cu înãlþimea de pânã la 3 m, cu tulpini târâtoare, oblic ascendente. Lujerii sunt deºi, subþiri, poartã frunze solzoase de 1 mm ºi frunze aciculare de 4 mm. Soiul cel mai deosebit al acestei specii este Tamariscifolia, înalt de maxim 0,5 m, cu ramuri orizontale ºi lãstari erecþi, foarte decorativ prin frunziºul fin, acicular, verde deschis. Ienupãrul de Virginia (Juniperus virginiana) este un conifer nord-american cu port pirami-

dal, ramificat la bazã. Frunzele solzoase sunt mici ºi alipite. În cazul exemplarelor tinere ºi pe lujerii viguroºi, frunzele sunt aciculare, liniare, înþepãtoare, de pãnã la 1 cm lungime, plasate în grupuri de câte trei. Dintre formele horticole, cele mai cultivate sunt Burku, cu formã conicã, având creºtere densã, compactã, frunziº de culoare albastru-cenuºiu pe timpul verii ºi nuanþe purpurii iarna; Blanca, cu forma fastigiatã, înaltã de 5 m ºi frunziº solziform, albastru.

ramificaþii orizontale, lungi, lãstari scurþi ºi deºi. Adesea frunzele sunt aciculare, lungi de 2-6 mm, grupate câte trei. Culoarea este verde-albãstrui.

Juniperus horizontalis Variegata În general, ienuperii rezistã bine la ger, mai ales speciile J. communis ºi Sabina, însã J. virginiana solicitã un climat moderat. În condiþii aspre, acest soi poate suferi brunificarea acelor ºi degerarea vârfurilor. Soiurile repente rezistã bine acoperite de zãpadã. Ienuperii nu sunt pretenþioºi faþã de sol, dar se comportã mai bine pe soluri permeabile, calcaroase. Pot fi cultivaþi atât la luminã, cât ºi penumbrã, izolaþi ºi în grupuri. Formele semitârâtoare pot constitui chiar plantaþii de îmbrãcare a taluzurilor (J. horizontalis).

Misiunea

CASA 10/07

l 95


A G E N D A Misiunea Casa Acqua Service

Anna Design

Bdul Preciziei Nr. 3, Sector 6, Bucureºti Tel.: 021-350.22.01, 021-350.22.02, 0744.317.576 Fax: 021-300.03.68 Email: acqua@arexim.ro Website: www.acqua-service.ro

Bdul Timiºoara Nr 61, Bucureºti Birouri ºi atelier - Com. Chiajna, Str I.L. Caragiale Tel.: 436.04.61, 0723.404.656, Fax: 436.04.61 Email: office@annadesign.ro Website: www.annadesign.ro

Str. Serg. Nuþu Ion Nr.44, Bucureºti Tel.: 319.08.50, 0724.732.558 Fax: 771.54.22 Email: contact@albeflex.ro Website: www.albeflex.lx.ro

ªos. Olteniþei Nr. 202B, Popeºti-Leordeni, Ilfov Tel.: 021-405.50.00, Fax: 021-405.50.26 Email: gabriela.boarcas@fabryo.com Website: www.fabryo.com

Electropompe, motopompe, boilere, filtre de apã, generatoare de curent, hidrofoare

Decoraþiuni, mobilier pentru locuinþã, perdele, draperii

Amenajãri interioare ºi exterioare, corpuri de iluminat, scãri interior, mobilier pentru locuinþã, uºi de acces

Amenajãri interioare/exterioare, dotãri, materiale decorative grãdini, termo/hidroizolaþii, materiale de construcþii

Add Confort Construct

Astra

Décor Casa De Luca

E.G.S Building Construct

Fabryo Corporation

Final Distribution

ªos. ªtefãneºti Nr. 15, Comuna ªtefãneºtii de Jos, Ilfov Tel.: 0745.992.153 Fax: 021-312.97.10 Email: addconfort_construct@yahoo.com

Calea Griviþei Nr 198, Sector 1, Bucureºti Tel: 021-222.84.23, 0729.308.090; 0788.107.005 Fax: 021-222.84.25 Email: office@astra.com.ro Website: www.antiefractie.ro

Str. Serg. Nuþu Ion Nr. 44, Sector 5, Bucureºti (Complex Sphera) Tel.: 0744.758.358, Fax: 021-319.08.57 Email: contact@egs-seminee.ro Website: www.edilkamin.com

Str. Cloºca Nr. 9, Bãicoi, Judeþul Prahova Tel.: 0244-260.140; 0730.110.865 Fax: 0244-260.145 Email: office@finaldistribution.ro Website: www.finaldistribution.ro

Tâmplãrie din PVC, feronerie pentru tâmplãrie, geam termopan

Producãtor privat de tehnicã de securitate

ªeminee, focare ºi sobe

Import ºi distribuþie sisteme de învelitori metalice, cu acoperire de piatrã naturalã

Adeplast

Betoane ºi Prefabricate

Elpreco

Gamoni

Str. Uzinelor Nr. 3, Oradea, Bihor Tel.: 0259-40.37.50, 0259-40.37.51 Fax: 0259-40.37.61, 0259-40.37.62 Email: office@adeplast.ro Website: www.adeplast.ro

Incinta Port Constanþa Sud, Agigea/Poarta 10, Agigea, Constanþa Tel.: 0241-480.929 Fax: 0241-480.930 Email: lazia_ion@yahoo.com

Calea Severinului Nr. 44, Craiova, Dolj 0251-307.700, 0251-307.701 0251-307.777, 0251-590.225 Email: office@elpreco.ro Website: www.elpreco.ro

Str. Noroieni Nr. 102, Botiz, Judeþul Satu Mare Tel.: +40-361-801.125 / +40-744-511.278 Fax: +40-361-801.251 Email: info@anlar.ro Website: www.gamoni.ro

Mortare uscate, betoane, ºape, pardoseli industriale, tencuieli

Produce beton pentru construcþii civile ºi industriale

Materiale de construcþii, þiglã, BCA, pavaje diverse, tuburi ºi cãmine de vizitare din beton

Mobilier: mese ºi scaune

Adip COM 2000

Cavio Interiors

Euro House Intertrade

Givas Serv

Str. Mohorului Nr 2, Sector 6, Bucureºti Tel: 316.41.02 Fax: 316.43.52 Email: contact@adip.ro Website: www.adip.ro

Bdul Iuliu Maniu Nr. 7, Bucureºti (intrarea din Str. Vasile Milea) Tel.: 0727.192.220, Fax: 021-317.04.05 Email: office@cavio.ro Website: www.cavio.ro

Str. Mircea Voda Nr. 36, Bucureºti Tel.: 031-401.66.86, 0729.777.775 Fax: 031-401.66.84 Email: contact@usata.ro Website: www.usata.ro

Com. Albota (la intrarea dinspre Piteºti), Argeº Tel.: 0248-233.402, 0745.122.436 Fax: 0248-233.402, 021-325.38.37 Email: givaserv@yahoo.com Website: www.florariagivas.ro

Amenajãri interioare ºi exterioare, materiale de construcþii

Produce ºi comercializeazã mobilã din lemn masiv, stil clasic

Uºi de acces interior, de înaltã siguranþã

Comercializare plante de interior ºi exterior, amenajãri peisagistice, închirieri plante ºi aranjamente decorative

AKZO NOBEL

CBN Grup

Eurotech Iaºi

Hidroplasto

Str. George Bacovia Nr. 1, Etaj. 1, Voluntari, Ilfov Tel.: 031-405.29.15, 031-405.29.16 Fax: 031-405.29.17 Email: office@akzoromania.ro Website: www.sadolin.ro

Str. Mihai Bravu Nr. 304, Bloc B13, Scara C, Ap. 57, Sector 3, Bucureºti Telefon: 031-417.98.27, Fax: 031-417.98.27 Email: office@cbngrup.ro Website: www.cbngrup.ro

Splai Bahlui Mal Stâng Nr. 25B, C.P. 700029, Iaºi Tel.: 0232-231.435, 0232-277.874 Fax: 0232-266.364 Email: sales@magazinudescule.ro Website: www.magazinudescule.ro

Bdul Eminescu Nr. 14A, Botoºani Tel.: 0231-522.525; 0743.126.999 Fax: 0231-522.526 Email: cezar.covataru@besaplast.ro Website: www.besaplast.ro

Divizia sisteme de acoperire ºi produse chimice

Uºi din lemn, metal sau sticlã, accesorii din import

Scule ºi unelte

Impermeabilizarea structurilor din beton utilizând profile de etanºare înglobate

Albani Forex

Codras Invest Grup

Exalco Romania

Hobbit Integral

Str. Gâlda de Jos f.n. Jud. Alba Tel.: 0748.119.726 Fax: 0258-846.131 Email: office@albaniforex.ro Website: www.albaniforex.ro

Str. Politehnicii Nr. 3, Sector 6, Bucureºti Tel.: 0729.395.138; 0729.395.139 Fax: 031-815.70.63 Email: office@sculesiunelte.ro Website: www.sculesiunelte.ro

ªos. Alexandriei Nr. 108, Bragadiru, Ilfov Tel.: 420.02.25; 420.08.45 Fax: 420.17.85 Email: office@exalco.ro Website: www.exalco.ro

Str. Macarovici V. George 23, Parter, Sector 6 Cod 060142, Bucureºti Tel.: 021-410.08.91 / Fax: 021-410.08.93 Email: integral@hobbit.ro Website: www.hobbit.ro

Mobilã pentru locuinþã: mese, scaune,

Utilaje ºi scule electrice, scule de mânã, utilaje curãþenie, generatoare, pompe, motopompe, echipamente protecþie

Profile aluminiu, pereþi cortinã, parasolare, paneluri compozite, sisteme de vopsire, unitãþi de anodizare

Piscine, accesorii pentru piscine

Alf Design

Coilprofil

Str. Gheorghe Þiþeica Nr 85-87, Sector 2, Bucureºti Tel.: 021-242.31.71 Fax: 021-242.45.40 Email: dumitra_eugen@yahoo.com Website: www.bambus.ro Parchet ºi mobilier

Amis Impex

Exportator de mobilã

Misiunea

CASA 10/07

Holmann & Co

Ceptura, Prahova Tel.: 0244-445.800 Fax: 0244-445.801 Email: info@coilprofil.ro Website: www.coilprofil.ro

Splaiul Unirii Nr. 96, Sector 4, Bucureºti Tel.: 021-316.96.94 Fax: 021-316.96.94 Email: office@exotique.ro Website: www.exotique.ro

Str. Silozului Nr. 400, Fierbinþi târg garã, Judeþul Ialomiþa Tel.: 0243-280.072, Fax: 0243-280.548 Email: holmann@holmann.ro Website: www.tigla.ro

Panouri termoizolante, tablã cutatã, þiglã metalicã, profile galvanizate, piese de finisaj

Amenajãri ºi dotãri, decoraþiuni, mobilier de birou, grãdinã, hotelier, pentru locuinþã

Importator þiglã decorativã, producãtor þiglã ºi pavele

Dakota Est

Str. Salcâmilor Nr.3, Reghin Tel.: 0265-512.248, 0265-512.407 Fax: 0265-512.408 Email: amis_imp@orizont.net

96 l

Exotique

Expert Montaj

I.C. Prum

Str. Slt. Radu Teoharie Nr 102, Târgu Neamþ, Judeþul Neamþ Tel.: 0233-791.351, Fax: 0233-791.361 Email: dakotaest@dakota.eu Website: www.dakotaest.ro

Calea ªagului Nr 140, Timiºoara, Tel.: 0256-215.190 Fax: 0256-215.190 Email: contact@expertmontaj.ro Website: www.expertmontaj.ro

Str. Serg. Nuþu Ion Nr 44, Sphera Show-Room, Bucureºti Telefon: 319.08.47, 0727.858.483, Fax: 319.08.47 Email: iuliancazan2005@yahoo.com Website: www.usi-prum.ro

Ferestre mansardã, produse recoltare/drenaj ape, grãtare aerisire, produse finisaj interior, plase din fibrã de sticlã

Tâmplãrie din aluminiu, lemn ºi PVC, montaj structuri ºi învelitori pentru hale metalice

Uºi de acces, sisteme de uºi culisante, feronerie, mobilier pentru locuinþã ºi hotelier

Firmele care doresc sã se înscrie în Agenda Misiunea Casa


Aici gãsiþi firmele de specialitate,

produsele ºi serviciile de care aveþi nevoie Ina Gres

Leonis

Romeur Group

Terra Construcþii

Valea Cascadelor Nr.21, Bucureºti Tel.: 021-444.25.89, 0728.871.288 Fax: 021-444.00.89 Email: office@inagres.ro Website: www.inagres.ro

Str. George Coºbuc Nr.6, Codlea, Jud. Braºov Tel.: 0268-25.44.33 Fax: 0268-25.44.33 Email: leonis_srl@hotmail.com Website: www.leonis.ro

P-þa Independenþei Nr. 47-49, Oradea Tel.: 0259.430.676 Fax: 0259.436 809 Email: marketing@romeurgroup.ro Website: www.romeurgroup.ro

Comuna Rãchiþi, Botoºani Tel.: 0231-544.229 Fax: 0231-532.220 Email: terraconstruct@yahoo.com Website: www.terraconstruct.ro

Importator gresie ºi faianþã

Sisteme de profile PVC marca Salamander, uºi de acces

Producþie, comerþ en-gros ºi en-detail cu mobilier

Mobilier hotelier, mobilier pentru locuinþã, scãri interioare ºi exterioare

Interprima

Ma Ne Co Company

Sabin Prest

Þigla Stal Prest

ªos. Iaºi-Tg. Frumos, km 7, Valea Lupului, Iaºi Tel.: 0232-220.018 / Fax: 0232-222.125 E-mail: office@interprima.ro Web: www.interprima.ro

Str. Viilor Nr.44-50, Sector 5, Bucureºti Tel.: 316.07.95; 0744.380.584 Fax: 316.07.95 Email: maneco.comp@yahoo.com Website: www.maneco.go.ro

ªos. Fundeni Nr. 124, Str. Chiristigiilor Nr. 36A (hala Obor), Bucureºti Tel.: 021-627.06.34; 0722.227.716 Fax: 021-252.20.42 Email: sabinprest@yahoo.com

Zona Ind. Micalca Est FN, Arad Tel.: 0257-287.068 Fax: 0257-287.068 Email: office@tiglastal.ro Website: www.tiglastal.ro

Centru de vânzãri ºi închirieri scule, utilaje ºi echipamente pentru construcþii

Sisteme de tâmplãrie din PVC ºi aluminiu, lucrãri în domeniul amenajãrilor interioare

Comercializare materiale de construcþii

Acoperiº, þiglã, învelitori, jgheaburi ºi burlane, ferestre de mansardã, folii ºi membrane, garantate 50 ani

Ipee Amiral Trading Impex

Marsipo Prod

Secan Impex

Top Expert Test

Str. Albeºti Nr.14, Curtea de Argeº, Argeº Tel.: 0248-724.254, 724.102, 724.383 Fax: 0248-724.254, 724.102, 724.383 Email: ipeeati@ipee.ro; office@ipee.ro Website: www.ipee.ro

Str. Augustin Bunea, Nr. 8, Braºov Tel.: 0268-328.679 Fax: 0268-306.457 Email: marsipoprod@yahoo.com Website: www.marsipo.ro

Str. Ferme D Nr. 5, Cod 075100, Otopeni, Ilfov Tel.: 021-350.14.40; 021-350.14.41 Fax: 021-350.14.43 Email: secan@b.astral.ro Website: www.secan.eu

Drumul Sãrii Nr 20, Bloc A42, Scarã B, Bucureºti Tel.: 410.30.50; 0722.335.231 Fax: 410.30.50 Email: top.expert@yahoo.com Website: www.roofexpert.ro

Unelte ºi scule electrice, aparataj electric de joasã tensiune, corpuri de iluminat, obiecte sanitare, materiale construcþii

Importator corpuri abrazive, maºini ºlefuit, scule aºchietoare, maºini-utilaje ind. lemnului, scule de mânã

Mobilier pentru locuinþã, hotelier, comercial, de grãdinã, accesorii pentru mobilier

Tablã tip þiglã, ferestre de mansardã, accesorii pentru acoperiºuri

Ironforge

MCS EXIM Alprom

Secpral Pro Instalaþii

Triton

Drumul între Tarlale Nr 41C, Sector 3, Bucureºti Tel: 021-256.40.41; 0740.246.813 Fax: 021-256.43.51 E-Mail: rares.groapa@yahoo.com Website: –

Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 2-4, Piteºti, Argeº Tel.: 0745.777.772, 0751.304.611 Fax: 0248-207.240 Email: vasiliu@alprom-sa.ro Website: www.alprom-sa.ro

Bdul Constructorilor Nr. 16A, Hala SPTZA-HPR, Bucureºti Tel.: 021-316.10.41, Fax: 021-221.31.17 Email: secretariat@secpralpro-bucuresti.ro Website: www.secpralpro.ro

Aurel Vlaicu Nr 217, Constanþa Tel.: 0241-693.210, 0241-693.091 Fax: 0241-615.725 Web: www.triton.com.ro E-mail: office@triton.com.ro

Elemente din fier forjat

Mobilier pentru locuinþã, mobilier de birou, mobilier hotelier

Furnizor en-gros de materiale pentru instalaþii

Distribuþie scule electrice ºi accesorii pentru construcþii

Saint-Gobain Isover Romania

NEW STYLE 2000

Sinerco

Unican

Str. Mihai Bravu Nr. 233, Ploieºti Tel.: +40(0)44-519.536 Fax: +40(0)44-511.026 Email: Isover@isover.ro Website: www.isover.ro

ªos Fundeni Nr 5, Bloc D22, Scara A, Etaj 3, Apartament 21, Sector 2, Bucureºti Tel.:0721.212.212, Fax: 021-321.73.19 E-mail: office@new-style.ro Website: www.new-style.ro

ªos. Câmpia Libertãþii Nr. 6, Sector 3, Bucureºti Tel.: 0722.340-302 Fax: 021-324.12.72 Email: sinerco1991@yahoo.com Website: www.sinerco.ro

ªos Chitilei Nr 120, Sector 1, Bucureºti Tel.: 021-667.45.77 Fax: 021-667.45.77 E-mail: office@unican.ro Web: www.unican.ro

Izolaþii termice ºi fonice

Elemente decorative din fier forjat, jaluzele, perdele, paturi, lenjerii ºi accesorii pentru pat

Tâmplãrie PVC

Mobilier în serie ºi la comandã

Iza Mob

Pacific

Soceram

Valrom Industrie

Str. Varianta Nord, Nr. 10, Cãlãraºi Tel.: 0242-312.152; 0722.212.851 Fax: 0242-312.152 Email: izamob@yahoo.com Website: www.izamob.ro

Str. Nicu Enea, Nr. 54, Bacãu Tel.: 0234-581.345, 0723.322.831 Fax: 0234-581.345 Email: office@pacificstore.ro Website: www.pacificstore.ro

Str. Aleea Sinaia Nr. 16, Doiceºti, Dâmboviþa Telefon: 0245-227.321 Fax: 0245-227.321 Email: sales@soceramdoicesti.ro Website: www.soceram.ro

Bdul Preciziei Nr. 28, Sector 6, Bucureºti Tel.: 021-317.38.00 Fax: 021-317.38.10 Email: office@valrom.ro Website: www.valrom.ro

Mobilier hotelier, mobilier pentru locuinþã

Obiecte sanitare, instalaþii sanitare, accesorii instalaþii

Ciment, BCA ºi BCU

Instalaþii sanitare, filtre, contoare, accesorii pentru instalaþii, pompe, hidrofoare

Kontirom

Profilo Group

Swarco Vicas

Zarand Horicom

Bdul Biruinþei Nr. 136, Pantelimon, Jud. Ilfov Tel.: 021-3124517/18/19/93 Fax: 021-312.45.95 office@kontirom.ro www.kontirom.ro

Bdul Unirii Nr 65, Bloc G1, Sector 3, Bucureºti Tel.: 021-321.05.63 Fax: 021-321.05.63 Email: office@profilo.ro Website: www.profilo.ro

ªos. Gãeºti Nr. 8, Târgoviºte, Dâmboviþa Telefon: 0245-21.67.13 Fax: 0245-61.43.45 Email: sales.vicas@swarco.com Website: www.swarco.com

Str. Libertãþii Nr.27, Bloc B20, Apart. 24, Brad, Hunedoara Tel.: 0747.016.037, Fax: 0254-613.900 Email: contact@rusticwood.ro Website: www.rusticwood.ro

Construcþii industriale

Mobilier comercial, de birou, pentru locuinþã ºi industrial

Lacuri, vopsele, chituri, diluanþi, grunduri, produse destinate sectorului industrial din construcþii

Mobilier rustic, terase ºi grãdini, foiºoare, pergole, case vacanþã din lemn, amenajãri interior ºi exterior

Larius

Echipamente Vopsire

Profilux

Swing Trade

Vispesti Glass

Bdul Luptãtorilor Nr 56C, Bucureºti Tel.: 668.65.15, 0744.501.561 Fax: 668.56.49 Email: larius@clicknet.ro Website: www.larius.ro

Str. Ion Roatã Nr. 10, Sector 4, Bucureºti Tel. 0722.539.359, 0744.539.359 Fax: 021-330.60.91/92 Email: office@profilux.ro Website: www.profilux.ro

Str. Principalã Nr. 72-74, Sovata, Judeºul Mureº Tel.: 0744.699.401, 0265-570.320 Fax: +40-265-570.320 Email: swingtrade2003@yahoo.com Web: www.swingtrade.ro

Str. Pompelor Nr 6, Ploieºti, Prahova Tel.: 0244-51.78.26, 0723.200.064, 0721.331.668 Fax: 0244-517.826, 0344-801.341 Email: admilacom@yahoo.com Website: www.admila.ro

Echipamente pentru vopsitorii

Distribuitor de sisteme si accesorii profesionale de finisaj pentru amenajãri interioare ºi exterioare

Importator uºi secþionale, rezidenþiale ºi industriale

Geamuri ºi oglinzi din sticlã pentru tâmplãrie PVC ºi aluminiu, sticlã decorativã

ne pot contacta pe www.misiuneacasa.ro/director

Misiunea

CASA 10/07

l 97


Misiunea

CASA

Nr. 1/2008 va apãrea pe 5 februarie

Din sumar:

V

Bucãtãria

Bucãtãria nu trebuie „baricadatã“ cu faianþã, fiind suficientã placarea unei mici porþiuni în zona chiuvetei.

V

V

Laboratorul doctorului ªapcã

Noi experimente din atelierul specialistului nostru, de data aceasta în domeniul vopselelor lavabile.

V

Camera bebeluºului

Veþi putea urmãri în detaliu o amenajare completã pentru încãperea unui nou-nãscut.

ACUM vã puteþi abona ºi online, accesând site-ul www.misiuneacasa.ro

Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702). Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L., ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

CASA

3 apariþii: 6 apariþii: 10 apariþii:

16,58 RON 31,20 RON 50,00 RON

(165.750 ROL) (312.000 ROL) (500.000 ROL)

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr . . . Bl . . . Sc . . . Ap . . Sector . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cod . . . . . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . Data naºterii . . . . . . . . . . . . . . email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Menþionaþi pe plic:

„Abonament Misiunea Casa“

ABONAMENT Misiunea



2


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.