Issuu on Google+

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

iunie 2008

6LEI50

65.000 ROL

Construcþii · Renovãri ·

Nr. 5 (XXXI)

Misiunea

CASA

www.misiuneacasa.ro

C Ue elRectrSice C OemN ii în scul

CurSuri prACtiCe CurSuri prACtiCe

cu pr

Secretãurlilor amene acaj litate d

LA PAGINA 71

3x

Super ARTICOLE

n Case de lemn pag. 46 n Case de polipropilenã pag. 64 n Case

de pãmânt pag. 80

Cochetãrie decorativã Confecþionarea unui Pag. 68 paravan pentru copii

Vacanþã La pagina 6

în propriul paradis Bibliotecã pentru toþi Amenajarea unei camere în spiritul pasiunii pentru lecturã Pag. 32

Sãnãtate: purificarea aerului  Îngrijirea begoniilor  Clasã verde la Colegiul Goethe  Categorii de terenuri 

e leg

ã tic e ºi

a e r L jora ei A i na 96 i a r C i e M ch pagi p S La re nt Î :


Misiunea

editorial Tradiþia ºi noile tehnologii

CASA Revistã editatã lunar de Leon consuLtIng în colaborare cu

fachschrIften verLag stuttgart

I

poteza cã românul este conservator are numeroase argumente. În zona construcþiilor,

avem câteva destul de solide: apetenþa pentru casele din zidãrie, mai ales cãrãmidã ºi

reticenþa faþã de noile sisteme ecologice. Tradiþia este un lucru bun, dar... care e tradiþia

PreªedInte Ioana Ceccarelli redactor-ªef

s.g.r. Andreea Cernatoni redactorI

Alina Constantin Paul Amfim

românilor? Cãrãmida nu a fost punctul nostru forte pânã acum vreo 200 de ani. Exceptând casele boiereºti, curþile domneºti ºi bisericile (la construcþia cãrora munceau deseori meºteri

Lucian Nicolescu

Robert Malischitz coLaBoratorI

strãini), românii foloseau cu succes lemnul, piatra ºi pãmântul. Ca sã nu mai vorbim de BCA,

dr. Iulia Boian Ana Tomescu

inventat acum vreo sutã de ani...

ing. Valentin Boian

Avem, în acest moment, sute de firme care propun tehnologii ieftine, rezistente ºi adaptabile oricãrui vis arhitectural, dar cãrora le e teamã sã se extindã din pricina ritmului slab de dezvoltare a pieþei. Noi ne facem datoria sã vi le prezentãm. Cu chiu, cu vai, cele pe structurã de lemn ºi închideri din OSB au început sã câºtige încrederea românilor. E semn cã unii oameni au înþeles sensul real al cuvintelor „confort“, „specialist“ sau „economic“. Era ºi firesc, pentru cã ºi mentalitãþile s-au schimbat. Tot mai puþini se gândesc ce se va întâmpla cu acea casã la a treia generaþie de locatari. Lucrurile se întâmplã aici ºi acum, confortul este dorit ca un merit personal ºi nu ca o proiecþie în viitor, pentru nepoþi ºi strãnepoþi. A mai început sã conteze preþul real al unei construcþii, care nu înseamnã doar bani, ci ºi timpul petrecut în compania

dtP & Layout

Rodica Manole

PrePress

Dragoº Manole

fotograf

Mihaela Matei

foto coPertÃ

HIDROTEK

consuLtanÞI

ing. Florin Boian

de sPecIaLItate

arh. Maria Buicã dr. ing. Alexandrina Amãriuþei

PuBLIcItate

Dan Tomescu Lavinia Cojocaru

aBonaMente dIrector dIfuZare dIrector econoMIc

Adrian Neagu Mihnea Ghedrãuþeanu Livia Bãrãgan

tIPar

ROMPRINT

Issn

841-2432

meºterilor. Articolele din aceastã ediþie vã dau câteva repere. Suntem într-un moment de cotiturã. Cererea de locuinþe este încã mare - chiar ºi agenþii imobiliari sunt uimiþi cã blocurile de beton ale lui Ceauºescu rãmân surse de profit. Suma obþinutã prin vânzarea

Publicaþie auditatã în perioada ianuarie – iunie 2007

Revista MISIUNEA CASA beneficiazã de rezultate de audienþã conform Studiului Naþional de Audienþã mãsurate în perioada aprilie – iulie 2006

unui asemenea apartament este suficientã pentru un

adresa redacþiei:

teren la periferie ºi o casã ieftinã. Ne-am plictisit sã

ªoseaua Panduri nr.25,

tot dãm vina pe lipsa drumurilor ºi utilitãþilor. Se va

bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

construi ºi la noi conform nevoilor ºi posibilitãþilor fiecãruia. Astfel, ne vom simþi mult mai confortabil, vom avea chiar ºi bani de concedii. Lucian nicolescu Redactor-ºef

telefon: 021/411.00.29 fax: 021/411.03.29 e-mail: revista@misiuneacasa.ro © Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este permisã doar cu acordul editorului.


Sumar Vacanþã în propriul paradis Iatã câteva idei de amenajare a terasei ºi grãdinii, pentru a obþine relaxarea vacanþei chiar acasã.

Paginile 46–61

Case de lemn

Structurile din lemn sau metal, pe o fundaþie de beton, ºi închiderile cu panouri OSB încep sã „prindã“ ºi în rândurile beneficiarilor români.

O istorie a pãmântului

Sã 6

Bibliotecã pentru toþi

Re

O încãpere micã, nefolositã, poate fi perfect adaptatã pentru a deveni biblioteca locuinþei dumneavoastrã.

Ce s-a

32

Avantajele unei case din lemn

So

Locuinþele din materiale alternative, precum panourile compozite din lemn, au început sã fie apreciate ºi la noi. 46

Ca de

Construiþi rapid cu… Logan

Ju

Materialele de construcþie ajung rapid ºi sigur la destinaþie cu ajutorul unor utilitare performante. 62

Sã un

Noi tehnologii

Di

Casele din polipropilenã, sisteme de construcþie inedite, sunt foarte apreciate de cãtre specialiºti.

Sã în

64

Colores del Mundo

Ge

Supralux vã oferã o paletã de culori calde, uºor de aplicat, menite sã aducã farmec interioarelor.

O vã

66

Bricolaj Cochetaþi cu decoraþiunile confecþionând un paravan pentru o fetiþã aflatã la vârsta pãpuºilor.

Soluþii ecologice Pãmântul, ca material de construcþie, revine în orizontul beneficiarilor români, pentru case de vacanþã ºi chiar pentru locuinþe permanente.

Sf 68

Din secretele doctorului ªapcã Aflaþi cum puteþi proteja corespunzãtor obiectele metalice îndrãgite.

72

Înconjuraþi-vã de verde, respiraþi aer curat! Paginile 74–75

Case din polipropilenã Rapiditatea execuþiei ºi consumul redus de produse pentru finisaj iatã atuurile acestor sisteme.

Ju m

Ac

Paginile 80–84

Paginile 64–65

Pa sã

Ur ac


Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

Paginile 78–79 Construct Expo Ambient Evenimentul cu acest nume, desfãºurat luna trecutã, a fost prilejul perfect pentru a ne întâlni cu specialiºtii în construcþii ºi amenajãri.

Sãnãtatea familiei 6

32

-

46

62

64

66

68

72

Parcurile ºi grãdinile publice aduc un real beneficiu sãnãtãþii fizice ºi psihice.

74

78

Bibliotecã pentru toþi

80

Realizaþi o amenajare cu toate „ingredientele“ calitãþii: parchet, gresie, lazuri ºi un mobilier confortabil, potrivit petrecerii unor plãcute ore de lecturã.

Reporter Misiunea Casa Cei mai importanþi producãtori ºi furnizori de materiale s-au reunit la Construct Expo Ambient.

Soluþii ecologice Casele din pãmânt revin ca soluþii constructive moderne, de inspiraþie pentru constructori ºi arhitecþi.

Jurnal de cãlãtorie Sã ne continuãm cãlãtoria prin Italia meridionalã, evocând un alt oraº cu obiective impresionante. 86

Din galeria decorativã Sã aflãm câteva lucruri despre begonie, o plantã foarte îndrãgitã de cãtre cultivatorii autohtoni.

Paginile 32–44 BRiCOLAJ Paginile 68–70

90

Geotehnica O descriere a categoriilor de clasificare a terenurilor vã ajutã sã faceþi investiþii imobiliare.

94

Paravan

Sfaturi juridice

Dacã parcurgeþi etapele descrise de noi, veþi obþine un paravan pe cadru de lemn, cu feþe textile în culori vii ºi decoraþiuni fermecãtoare.

Juristul nostru a rãspuns cititorilor pe tema posibilitãþilor de majorare a chiriei unui apartament. 96

Actual în construcþii Urmãriþi care sunt ultimele noutãþi propuse de cãtre pricipalii actori ai pieþei de profil. 97

LABORAtORuL DOCtORuLui ªAPCã Paginile 90–92 ViAþA PLANtELOR: Begonia Decorative prin flori sau frunze, begoniile ne aduc în casã o fãrâmã din exotismul Americii de Sud ºi al Extremului Orient.

Paginile 72–73 Protecþie pentru obiectele metalice preferate

Secretul întreþinerii obiectelor metalice constã în calitatea produselor folosite pentru protecþie ºi acurateþea aplicãrii lor..


design de exterior

E varã, e soare ºi zilele se scurg încet în aºteptarea clipelor de relaxare, din bine-meritata vacanþã a acestui an. Ne-am gândit sã vã oferim câteva idei pentru terasã ºi grãdinã, astfel încât micul univers al odihnei sã fie la doar câþiva paºi de casa dumneavoastrã.

Vacanþã   l  MisiuneaCASA 5/08


Uitaþi de lume, aveþi posibilitatea sã savuraþi cu adevãrat rãsfãþul unui jacuzzi, ºi nu în ultimul rând al partenerului de viaþã.

Alãturi de familie... ce poate fi mai minunat decât sã aveþi parte în

fiecare week-end din aceastã varã de clipe deosebite?

în propriul paradis Un colþ de naturã Principalul motiv pentru care preferãm o casã pe pãmânt, în locul apartamentelor din aglomeraþiile urbane, este bucuria de a avea o grãdinã amenajatã dupã propriile nevoi ºi preferinþe, care sã completeze atmosfera de relaxare ºi confort din interior. Casa ºi grãdina trebuie gândite ca un tot unitar. În momentul în care alegem pentru spaþiile din interior tot ce e mai bun ºi confortabil, nu trebuie neglijatã amenajarea grãdinii sau, în anumite cazuri, a terasei. Misiunea

n Foto: JACUZZI / HIDROTEK

ã

estival

  l  

CASA 5/08


Stilul arhitectural al casei ºi spaþiul destinat grãdinii dicteazã practic forma ºi dimensiunile piscinei. Un arhitect sau designer vã pot oferi soluþia idealã.

Piscina ºi istoria ei În Roma Anticã, înotul fãcea parte din educaþia bãieþilor, de aceea primele piscine construite sunt atribuite romanilor. Astãzi, ele oferã sursa de inspiraþie pentru designul contemporan, chiar dacã beneficiem deja de bazinele din propilenã (plastic) sau pe structuri din metal.

Piscinele din beton dau o mare libertate de forme, culori ºi dimensiuni, dar cea mai importantã caracteristicã este durabilitatea.

Mozaicul permite executarea unor desene ºi compoziþii de design în cazul unei piscine. Pentru un bazin în stil clasic sau romanic se recomandã beton armat ºi finisare cu mozaic.

  l  MisiuneaCASA 5/08

n Foto: VIDOR

estival

design de exterior


design de exterior

estival

Baldachinul cu perdele vaporoase ºi perne pare sã completeze oferta magazinelor de profil, cele mai frecvente materiale folosite pentru realizarea mobilierului fiind rattanul, bambusul, împletiturile din zambilã de apã, cânepã ºi frunze de bananier.

Pernele de burete, cu huse detaºabile, oferã mai mult confort celor care aleg canapelele sau fotoliile din împletituri de fibre vegetale. Pernele sunt de obicei albe sau crem deschis, dar aceste culori pretenþioase nu constituie o regulã.

10  l  MisiuneaCASA 5/08


Diningul din grãdinã

În lunile de varã, mulþi dintre proprietarii de case aleg sã-ºi mute livingul ºi diningul afarã, astfel spaþiul din grãdinã devine nu doar un loc pentru relaxare ci ºi util pentru întâlnirile cu prietenii.

Designul reprezintã o permanentã provocare atât pentru specialiºti cât ºi pentru cei care doresc numai un confort personal.

Rãmân în tendinþe

n Foto: MOBEXPERT

În vara lui 2008 rãmân la modã, pentru mobilierul de grãdinã, culorile naturale, de la bejuri calde pânã la brun. Se poartã combinaþiile de alb, maro, oranj sau turcuoaz, culoare similarã cu cea a piscinei sau a mãrii din insulele exotice. Mobilierul din rattan ºi bambus pãstreazã ºi el un loc privilegiat ca element de completare a locuinþei. Misiunea

  l  11

CASA 5/08


estival

design de exterior

Ideale pentru orice terasã, o masã ºi câteva scaune, un fotoliu relaxant

sau o canapea cu baldachin completeazã atmosfera pentru cafeaua de dimineaþã, ceaiul de prânz sau pentru petrecerea timpului alãturi de familie.

Dacã terasa dumneavoastrã este amplasatã în faþa casei, atunci trebuie sã-i acordaþi atenþia cuvenitã pentru cã este primul spaþiu care vã întâmpinã când ajungeþi acasã. Amenajarea trebuie sã fie realizatã într-un mod primitor, cu bun-gust, respectând regulile esteticii.

12  l  MisiuneaCASA 5/08

Spaþiul exterior al locuinþei, la fel ca ºi interiorul, poate fi uºor transformat într-o camerã sub cerul liber, care sã reflecte personalitatea dumneavoastrã.

n Foto: DEDON

Elegant la superlativ


design de exterior

estival

Lucrate manual de meºteri artizani cu un simþ estetic deosebit, majoritatea pieselor de mobilier dau cãldurã ºi romantism locurilor în care sunt aºezate, indiferent cã este vorba de terasa casei sau de grãdinã.

Terasã de lux Dacã intenþionaþi sã vã transformaþi grãdina sau terasa într-un spaþiu luxos, nu ezitaþi sã le decoraþi cu mobilier din material sintetic similar rattanului. Originale ca design, aceste piese pot lua forme dintre cele mai neobiºnuite, datoritã flexibilitãþii materialelor. Sunt rezistente la intemperii, nu suferã modificãri în condiþii de soare ºi umiditate.

Exotic ºi misterios, astfel se traduce designul pieselor de mobilier din fibre, plasate pe o terasã însoritã, amenajatã cu stil ºi în detaliu.

14  l  MisiuneaCASA 5/08


Structura de aluminiu permite o manevrabilitate uºoarã a pieselor de mobilier, iar la capitolul întreþinere, acestea nu au nevoie decât de o curãþare lejerã cu apã, care dureazã numai câteva minute, fãrã produse speciale de curãþat.

n Foto: KASTA METAL

Modern sau clasic, mobilierul din imagine conferã un stil aparte atât amenajãrilor interioare, cât ºi celor exterioare, fiind deosebit de rezistent la apã, la variaþiile de temperaturã ºi la acþiunea razelor ultraviolete.

Misiunea

  l  15

CASA 5/08


estival

design de exterior

Balansoarul ºi balustradele scãrilor au fost realizate în acelaºi stil rustic, de mare efect pentru grãdinile care imitã mediul sãlbatic ºi în acord cu piatra naturalã.

La umbra foiºorului, o zi parcã nu seamãnã cu alta, iar întâlnirile la un grãtar cu prietenii pot fi de neuitat.

În stil rustic

Lemn ºi piatrã Dacã dupã construirea casei vã rãmân pietre mari în grãdinã, nu vã grãbiþi sã le aruncaþi. Ele ar putea completa de minune aspectul sãlbatic al grãdinii ºi chiar sã reprezinte puncte de atracþie în combinaþie cu apa ºi lemnul.

1  l  MisiuneaCASA 5/08

n Foto: GABRIEL ART

Materialul de bazã atunci când v0rbim despre stilul rustic este lemnul natur, mai mult sau mai puþin prelucrat. Nefinisarea lemnului sau chiar pãstrarea lui în forma proprie din naturã a devenit o modã pentru grãdinile de varã. Mobilierul final este o simplã îmbinare a buºtenilor.


estival

design de exterior

Visul unei zile de varã

Dacã vã doriþi o casã cu grãdina decoratã modern ºi funcþional, în acelaºi timp primitoare ºi caldã, studiaþi ºi copiaþi ideile designerilor.

Exotismul pieselor de mobilier vine din folosirea celor mai nobile fibre tropicale, pãstrarea culorii originale a plantelor, modul de împletire tradiþional, formele ºi volumele inedite, care, în final, conduc la obþinerea confortului dorit.

De la nuanþe bej-natur... Rattanul este un termen generic care denumeºte aproximativ 600 de specii de plante din clasa palmierilor, iar cuvântul propriu-zis se gãseºte în vocabularul triburilor din zonele tropicale, ale continentului african ºi asiatic, printre care Indonezia, Filipine ºi Malaezia.

1  l  MisiuneaCASA 5/08


Liniºte ºi intimitate Mobilierul din rattan, bambus, zambilã de apã sau alte fibre ºi materiale naturale are o contribuþie esenþialã în incinta unui Spa ori pe o terasã cu deschidere la mare sau ocean. Acest tip de mobilier este folosit de sute de ani, de cãtre popoarele din jurul Pacificului ºi este deosebit de apreciat în toatã lumea pentru frumuseþe ºi confort.

Designul unic al mobilierului outdoor, particularizeazã decorul ºi induce valenþe estetice remarcabile, fie cã este vorba de terasa unei case, de curtea interioarã, de grãdinã sau de spaþiul destinat exclusiv relaxãrii în anotimpul cãlduros.

...la împletituri în alb-negru n Foto: CANELINE

Spaþiul amenajat cu mobilier din împletituri vegetale va inspira un aer tropical ºi atmosfera unei insule din Pacific, recreatã în intimitatea casei dumneavoastrã. Ultimele tendinþe din domeniul designului recomandã mobilierul în culorile alb-negru, ca vedete ale anului 2008. Misiunea

  l  19

CASA 5/08


Folosirea contrastelor este una dintre principalele recomandãri ale designe-rilor pentru un spaþiu destinat odihnei.

Accesoriile pot deveni la un moment dat punct de atracþie al terasei sau grãdinii, dacã exprimã originalitate. O grãdinã micã poate fi pusã în valoare de culori reci, precum albastrul ºi verdele. Ele oferã liniºte ºi relaxare.

Puterea culorilor Dupã cum se ºtie, culorile influenþeazã foarte mult starea de spirit a oamenilor, de aceea ele au un rol foarte important în viaþa noastrã. Ca ºi în cazul interioarelor, grãdina trebuie sã deþinã un echilibru cromatic. Unui loc de relaxare i se potrivesc perfect culorile calde.

Albul este de bazã, pentru cã poate fi folosit în diferite scheme cromatice, în mii de combinaþii cu alte culori, dupã preferinþe.

20  l  MisiuneaCASA 5/08

n Foto: IKEA

estival

design de exterior


design de exterior

estival

Varietatea obiectelor confecþionate din fibre naturale începe de la veioze, lampadare, oglinzi, coºuri, pânã la seturi complete de canapele, fotolii, ºezlonguri, mese ºi scaune.

În tandem, sticla ºi împletiturile din fibre fac din design o adevãratã artã. ªezutul canapelelor poate fi tapiþat cu materiale textile sau piele, iar mãsuþele pot avea blaturi din sticlã.

Concurenþã strânsã Împletiturile din fibre de bambus, rattan ºi zambilã de apã sunt astãzi foarte cãutate pe piaþa europeanã. Combinaþii de efect puteþi obþine cu accesorii realizate prin asortarea împletiturilor din diverse materiale cu sticlã, metal sau lemn masiv. Aceastã soluþie inspiratã a dus la confecþionarea unor canapele, fotolii, scaune sau mese ce concureazã în mod real cu produsele marilor designeri de interior, pentru cã fiecare piesã unicat este realizatã manual.

22  l  MisiuneaCASA 5/08


Piese de inspiraþie asiaticã, fie cã vorbim despre o garniturã completã pentru terasã sau doar de un scaun, ºezlong, canapea, fotoliu sau mãsuþã.

Misiunea

n Foto: Kettal

Ca o metodã de precauþie, acest tip de mobilier trebuie þinut mãcar de 2 ori pe an direct în lumina soarelui, pentru a preveni apariþia mucegaiului.

  l  23

CASA 5/08


Cascadele artificiale, de înãlþimi ºi debite variabile, din piatrã naturalã, cu recircularea apei sau cu circuit deschis pot oferi unicitate unei grãdini.

Grãdini alpine O atmosferã care sugereazã relaxarea într-un mediu montan poate fi transpusã în grãdina dumneavoastrã, chiar dacã nu aveþi munþii prin apropiere. Grãdina alpinã îmbinã elemente precum rocile, cascadele, lacurile mici, fiind o reproducere a mediului natural montan.

Pergolele sau verandele, închise sau deschise dau un plus de culoare ºi rafinament prin amenajãri speciale cu flori ºi plante agãþãtoare.

24  l  MisiuneaCASA 5/08

Mobilierul de grãdinã trebuie ales cu grijã, pentru a crea un echilibru cu tot ce are în jur. Aveþi de ales între lemn, metal sau împletituri diverse.

n Foto: AGRESIV DESIGN

estival

design de exterior


design de exterior

estival

O simplã îmbãiere este extrem de beneficã pentru starea dumneavoastrã de confort, ajutând la hidratarea epidermei, la relaxarea corpului ºi la eliberarea de stres. Poate de aceea în ultimele tendinþe de amenajare a bãilor, teraselor sau grãdinilor sunt nelipsite cabinele de duº, cãzile, minipiscinele cu hidromasaj ºi cunoscutul jacuzzi.

Descoperirea cãzii cu hidromasaj a fãcut ca aceasta sã fie dotatã cu un compresor care introduce aer prin intermediul unor duze poziþionate la baza cãzii ºi cu o pompã pentru recircularea apei creând jeturi perimetrale aer-apã.

2  l  MisiuneaCASA 5/08

Hidroterapie Nu existã un remediu mai bun dupã o zi istovitoare decât masajul terapeutic al unei cãzi cu hidromasaj. Din ce în ce mai cãutatã de români, hidroterapia reprezintã o metodã tradiþionalã ce utilizeazã virtuþiile curative ale apei. Efectele ei se realizeazã prin reacþia organismului la stimuli calzi sau reci ºi la presiunea apei, determinând întãrirea sistemului imunitar, iar relaxarea este deplinã când se asociazã extracte vegetale, alge, nãmoluri sau sãruri marine.


Piscina de interior are un mare avantaj de care e pãcat sã nu profitaþi dacã spaþiul vã permite acest lucru. Puteþi beneficia de relaxare în piscinã pe tot parcursul anului.

n Foto: DELTA DESIGN

Elementul distinctiv al unei amenajãri exterioare este bineînþeles piscina din curte sau de pe terasã. Alãturi de pomi ºi arbuºti, dupã o zi canicularã de varã, rãcoarea apei este miraculoasã.

Recomandarea specialistului spune cã în preajma piscinelor este bine sã utilizãm mobilier rezistent la condiþiile impuse de umezealã cum ar fi cel din rattan, zambilã de apã sau bambus.

Misiunea

  l  2

CASA 5/08


design de exterior

estival

Structura împletitã a pieselor de mobilier este pusã în evidenþã de ºezutul ºi spãtarul realizate din perne de diverse mãrimi ce au fost special confecþionate din þesãturã de culoare deschisã (crem, bej, galben pai sau alb).

Topul preferinþelor La concurenþã cu modelele clasice ºi pretenþioase, indiferent de culori, materiale sau tipul de spaþiu pentru care este folosit, mobilierul din împletituri de fibre naturale îºi face tot mai mult loc în casele ºi grãdinile românilor, iar avântul rezidenþial îl plaseazã pe primele locuri la vânzãri.

Patul cu baldachin Vã propunem sã daþi o altã definiþie confortului prin aºezarea lângã piscinã a unui pat gândit sã ofere o zi liniºtitã ºi relaxantã.

n Foto: ADYA

Obiecte pentru amândoi, fie cã este vorba despre ºezlong, fotoliu sau deocraþiuni, totul se dubleazã.

Scaunele ºi mesele sunt la mare cãutare în cazul amenajãrii unei terase, pentru cã oferã inclusiv posibilitatea unui mic dejun sau cine în aer liber.

2  l  MisiuneaCASA 5/08


advertorial

Eleganþã naturalã

O varã mai plãcutã cu Adya! P

rezenþã nelipsitã de pe cele mai mari ºi frecventate plaje ale lumii (Saint-Tropez, Dubai, Monaco, Algarve, Palma de Mallorca, sau Riminni), Pircher rãsfaþã prin confortul ºi estetica inconfundabile pe oricine doreºte sã i se alãture într-o adevãratã odisee a plãcerilor ºi relaxãrii. Lemnul special tratat, îmbinând designul clasic cu cel modern, conferã unicitate tuturor produselor fabricate. Fie cã savuraþi un cocktail rece, în preajma unei piscine, la adãpost de razele soarelui, fie cã sunteþi în cãutarea unei seri relaxante alãturi de prieteni sau în intimitatea familiei, Pircher vã pune la dispoziþie o gama variatã de „unelte“ pentru a vã împlini visurile: ºezlonguri somnoroase, pergole exotice, scaune leneºe adunate în jurul meselor îmbelºugate, precum ºi multe alte surprize care vor întregi atmosfera de basm.

INFO Mai multe detalii aflaþi în showroomul de la sediul nostru, aflat pe ªoseaua de Centurã nr. 6, ªtefãneºtii de Jos, Judeþul Ilfov, sau sunând la 0740.157.759. Misiunea

  l  29

CASA 5/08


advertorial Încã de la începuturile comerþului, Vestul a privit Orientul ca pe un spaþiu inedit, generator de prosperitate. Artiºti, arhitecþi ºi designeri au folosit constant Estul ca pe o sursã nelimitatã de inspiraþie pentru un Occident câteodatã poate prea pragmatic.

Accente exotice M

agazinele Exotique facili­ teazã accesul în lumea plinã de mister a Orientului Îndepãrtat, acolo unde naturaleþea se aflã la loc de cinste ºi desco­ perirea armoniei este ridicatã la rang de artã. Dacã doriþi obiecte de mobilier pentru noua locuinþã sau, pur ºi simplu cadouri in­ spirate, începeþi cãutãrile de la Exotique. Alegeþi un stil eclectic, re­ nunþaþi þaþi la prejudecãþile lega­ te de stiluri ºi culori care se asorteazã sau se resping! Casa

30  l  MisiuneaCASA 5/08

are nevoie de cãldurã, emoþie ºi prospeþime. Treceþi peste bari­ erele culturale! Stilul cosmo­ polit, accentele exotice, care dau senzaþia de evadare într­o altã lume, plinã de necunoscut, creeazã o atmosferã incitantã. Un obiect de mobilier sculp­ tat sau pictat manual nu va trece neobservat, fãcându­se remarcat prin eleganþã; în plus, va conferi un aer aristocratic oricãrei case. Un alt motiv pentru care mobili­ erul exotic este considerat o pro­ prietate preþioasã îl reprezintã

ºi provenienþa etnicã: în ciuda dezvoltãrii rapide a uneltelor ºi materialelor folosite, sculpto­ rii orientali încã folosesc unel­ te simple ºi urmeazã stilul de lucru moºtenit de la strãmoºi. Acest lucru a contribuit la pãstrarea meseriei tradiþionale. Sã învãþãm sã apreciem esenþele exotice (sheesham, teak, mango, bambus, accacia, ulm, rattan, zambila de apã). Dacã sunteþi adepþii pro­ duselor naturale, nu veþi tre­ ce nepãsãtori pe lângã mobili­

erul din piele - sã fie piele de bovinã argentinianã sau poa­ te de cãmilã? Alegerea vã aparþine, însã, fie cã e vorba de canapele, paturi sau fotolii, mo­ bilierul exotic din piele naturalã prezintã aceleaºi forme suple ºi un confort de neegalat. Culoa­ rea predominantã în colecþia Exotique este cea de wenge, folositã predominant în cazul mobilierului din lemn, transpu­ nerea sa în piele înscriindu­se în ultima modã pentru decora­ rea interioarelor. Datoritã im­ pactului vizual, mobilierul din piele dominã spaþiul din jur, fi­ ind elementul principal într­un interior cu personalitate. Pe lângã obiecte de mobilier, Exotique oferã accesorii, pie­ se de detaliu care ajutã la între­ girea atmosferei: covoare lu­ crate manual, carpete, feþe de pernã cu paiete ºi mãrgele bro­ date, feþe de masã, cuverturi de pat în cele mai diverse nuanþe, statuete, vase decorative, can­ delabre, ceramicã, panouri din foiþã de aur pictate manual, rame pentru fotografii sau pic­ turi, oglinzi, diverse pergamen­ te chinezeºti ºi multe alte ele­ n mente de decor.


finisaje superioare

O încãpere micã poate fi adaptatã pentru a deveni biblioteca locuinþei dumneavoastrã. Astfel, aici vor fi amplasate cãrþile preferate ºi se va crea un climat de relaxare.

32  l  MisiuneaCASA 5/08


reamenajare ÎNAINTE

Bibliotecã

pentru toþi Misiunea

  l  33

CASA 5/08


finisaje superioare

reamenajare

Î

ntr-o perioadã în care necesarul de locuinþe depãºeºte cu mult oferta pieþei, majoritatea românilor nu sperã la mai mult de un apartament cu 2 camere. Moda locuinþelor cu 3-4 camere a dispãrut treptat, odatã cu explozia necontrolatã a preþurilor caselor. Numai cei ce îºi permit sã investeascã într-o casã pe pãmânt se mai pot gândi la un spaþiu locativ ce ar putea cuprinde încãperi speciale pentru o bibliotecã, spre exemplu. Chiar ºi în acest caz, preþurile materialelor de construcþie le influenþeazã decizia ºi camera rezervatã s-ar putea sã rãmânã goalã o bunã perioadã.

1. Am început amenajarea cu montarea parchetului laminat, nu înainte de a aºeza pe pardosealã o folie de egalizare, care sã asigure ºi izolarea fonicã.

Acrilat pentru rectificarea imperfecþiunilor din pereþi

2. Adezivul special, fãrã miros puternic, a fost aplicat doar pe canturi, aºa cum se procedeazã pentru pardoselile flotante. Forma ºi accesoriile tubului asigurã o aplicare uºoarã ºi un consum redus.

O încãpere intimã Dacã beneficiarul ajunge la concluzia cã îºi poate permite luxul de a amenaja o camerã pentru relaxare, va trebui sã hotãrascã destinaþia exactã a

D in secre teolre meºter il

Penele de fixare a ferestrei

1. Crãpãturile ºi zgârieturile din pereþi necesitã acoperirea cu acrilat. Se scoate produsul din tub...

2. ... apoi, imediat, se netezeºte ºi se eliminã excesul de material cu un ºpaclu.

3. Avantajul acestui acrilat este cã poate fi vopsit, chiar dacã se utilizeazã în spaþii umede.

Dupã ce tocul a fost montat în ºuruburi, penele din lemn utilizate iniþial se vor extrage, pentru a asigura etanºeitatea (lemnul „lucreazã“ ºi se umezeºte).

Acelaºi produs ºi pentru etanºarea ferestrei

1. Dupã îndepãrtarea surplusului de spumã poliuretanicã, mai este necesarã o operaþiune.

34  l  MisiuneaCASA 5/08

2. Este vorba de aplicarea unui material de etanºare care sã aibã aderenþã bunã ºi sã se poatã vopsi.

3. Surplusul de acrilat se îndepãrteazã ulterior cu ajutorul unei spatule curbe din plastic.

acesteia. Unele persoane se relaxeazã în sala de fitness, altele într-o oranjerie, dupã bunul obicei al burghezilor secolelor trecute. Biblioteca, înþelegând prin aceasta ºi salã de lecturã, a fost preluatã la noi în deceniile anterioare de o parte a camerei de zi. Aproape cã nu exis-


Sfatul nostru Pentru o protecþie suplimentarã, înainte de montarea parchetului se poate aplica ºi o folie PEE. Aceastã peliculã este un bun izolator termic, fonic ºi anticondens.

3. Se continuã cu aºezarea foliilor ca strat de separaþie ºi, în paralel, cu montarea de noi plãci de parchet laminat.

5. Meseriaºii au trecut la izolarea ferestrei: s-a lipit o bandã adezivã de protecþie pe întregul cadru.

4. Lovind uºor cu un ciocan în tamponul din plastic, canturile nu se deterioreazã.

6. Este necesarã umezirea peretelui, pentru a grãbi expandarea spumei poliuretanice.

7. S-a folosit o spumã rezistentã la îmbãtrânire, cu aderenþã bunã la orice tip de suprafaþã.

factori vizuali perturbatori. Am proiectat ºi noi amenajarea unei biblioteci, o lucrare cu un oarecare grad de noutate pentru revista noastrã.

O încãpere intimã

8. Produsul se aplicã perimetral, uºor în exces, cu mare atenþie în zonele unde au fost fixate iniþial penele de montaj.

direcþia internetului ºi televiziunii, dar a fost ºi o reacþie a designerilor care dezavuau bibliotecile din camerele de zi, devenite ºi sufragerii totodatã. Se mai vorbea ºi de un oarecare snobism, al celor care þineau sã etaleze pasiuni pe care nu le aveau.

Noi susþinem, totuºi, cã, atâta vreme cât spaþiile sunt bine delimitate, o serie ordonatã a cotoarelor de cãrþi aratã foarte bine într-un living liniºtit, bine izolat fonic, mai ales lângã un fotoliu confortabil. Lectura este, într-adevãr, un act intim, care necesitã liniºte ºi lipsã de

Misiunea

  l  35

CASA 5/08

ta apartament de bloc fãrã un perete acoperit de o bibliotecã din PAL furniruit, umplutã cu colecþia completã de la „Biblioteca pentru toþi“. Lucrurile s-au mai schimbat ºi, referindu-ne la cuvântul tipãrit, oamenii citesc tot mai puþin. Vina poate veni ºi din

9. Expandarea poate fi ajutatã din nou prin pulverizare cu apã. Apoi, se taie surplusul de spumã.

O încãpere liniºtitã, de dimensiuni medii, conceputã în aºa fel încât sã aibã cât mai multã luminã naturalã, poate deveni o oazã de energie pozitivã. Aici, oricare dintre locatarii casei se poate retrage sã citeascã o carte sau sã rãsfoiascã o revistã, întins pe un ºezlong confortabil pentru a fi departe de zgomotul televizorului sau al calculatorului. O asemenea camerã poate reprezenta complementarul extrem de necesar pentru a atinge adevãratul confort. Putem avea o baie luxoasã, o bucãtãrie utilatã ºi finisatã


finisaje superioare

reamenajare

Montarea unui vitraj special

1. Aºezarea perfect verticalã a cãrãmizilor este esenþialã pentru rezistenþa în timp a vitrajului. Se verificã verticalitatea folosind nivela cu bulã.

1. Mortarul-adeziv se preparã corect folosind un mixer special ºi respectând indicaþiile producãtorului.

4. Construcþia din piese de sticlã a început sã prindã contur. Pentru verticalitate, se pot folosi ºi ghidaje cu sfori.

dupã ultimele tendinþe, un dormitor cu dressing propriu sau piscinã acoperitã, dar este nevoie ºi de o încãpere neutrã, fãrã o funcþionalitate foarte strictã, în

Sfatul nostru Dacã marginile cãrãmizilor sunt drepte, fãrã fisuri sau denivelãri, se pot folosi distanþiere de 5 mm. În caz contrar, se aleg variante de dimensiuni mai mari.

5. Ca ºi în cazul placãrilor cu gresie sau faianþã, ºi pentru cãrãmizile de sticlã se folosesc distanþiere, pentru formarea rosturilor de dilataþie.

proiectarea cãreia sã se implice mai mult beneficiarul, decât designerul de interioare. Astfel poate rezulta un interior simplu, familiar, care sã confere intimitate, mai ales în sezonul rece, când terasele ºi balcoanele se aflã sub asaltul vremii neprielnice.

Principalele etape ale amenajãrii

6. Ultimul rând de cãrãmizi este cel mai dificil de integrat. Meºterii trebuie sã se încadreze în limitele spaþiului mãsurat la începutul lucrãrii.

(veche ºi deterioratã) ºi sticlã obiºnuitã. Am înlocuit-o cu una din PVC, cu geam termoizolant, care sã asigure atât confortul termic necesar, cât ºi o izolare fonicã mai bunã. Meºterii au fixat tocul în pene ºi, ulterior, cu spumã poliuretanicã. Am optat ºi pentru realizarea unui montaj din cãrãmizi de sticlã. Motivul? Sticla decoreazã spaþiile interioare în mod plãcut, permiþând pãtrunderea unei cantitãþi suficiente de luminã naturalã. În acelaºi timp, vitrajul translucid masca panorama deplorabilã a unui calcan de la clãdirea învecinatã. Etapele urmãtoare au inclus operaþiuni simple, la îndemâna oricui: gletuirea, vopsirea pereþilor ºi monta-

rea placãrilor ceramice în zona treptelor de acces în incintã. Cu idei din cele mai inspirate, cu materiale de calitate ºi cu meºterii cei mai pricepuþi am reuºit, sperãm, sã îi ajutãm pe cei care au un spaþiu cãruia nu ºtiu ce destinaþie sã-i atribuie.

Pardosealã pentru bibliotecã Operaþiunea cu care a debutat amenajarea a fost repararea pardoselii. Ordinea obiºnuitã a operaþiunilor nu este neapãrat aceasta, însã când meºterii au ajuns la locul faptei, parchetul era singurul material pregãtit pentru a fi pus în operã. Bineînþeles, era de preferat ca parchetul sã fie montat

Având la dispoziþie o fostã sufragerie de dimensiuni mai reduse, am adaptat-o imaginar la necesitãþile beneficiarului. Am început cu aplicarea parchetului în spaþiul destinat lecturii ºi am continuat cu montarea ferestrei. Iniþial, aceasta avea tâmplãria din lemn masiv

36  l  MisiuneaCASA 5/08

3. O asamblare etanºã se poate obþine doar în condiþiile în care spaþiile de îmbinare se umplu complet cu adezivul rezistent la intemperii.


advertorial

PARDOSELI DE LEMN - cel mai natural lucru

Spaþiul natural, accesibil prin

Durabil, tradiþional ºi totuºi inovator, parchetul a fost ºi a rãmas cel mai bun material pentru realizarea pardoselilor. Lemnul este iniþiatorul stãrii de bine, ne stimuleazã simþurile ºi rezoneazã sub paºii noºtri. Îl putem întâlni atât în spaþiile de locuit cât ºi în cele publice, acolo unde se doreºte crearea unui spaþiu familiar, ca acasã. Realizarea unei pardoseli de calitate constã nu numai în calitatea acoperirii finale, dar ºi în felul în care aceasta este montatã ºi pusã în operã. Pentru produsele THOMSIT acest lucru este o “specialitate”, oferind celor ce le folosesc cel mai natural ºi simplu lucru. În proiectarea ºi mai ales în execuþia pardoselilor din lemn, gama THOMSIT rãspunde celor mai exigente cerinþe de siguranþã ºi garanþie în tehnologia de realizare, oferind întregul suport tehnic necesar. De la pregãtirea suprafeþei suport ºi pânã la lipirea efectivã a lamelelor de parchet se lucreazã doar cu produse 100 % compatibile între ele ºi care nu conþin solvenþi. Gama THOMSIT este numãrul 1 în tehnologia de montare a pardoselilor în Germania ºi restul Europei, fiind prezentã pe toate continentele cu o gamã ce depãºeºte 80 de produse dedicate pardoselilor. Lemnul folosit ca ºi pardosealã este un material de la care te aºtepþi sã dureze o viaþã, însã definitorii sunt modul ºi produsele folosite la montaj. Sistemul THOMSIT pentru parchet cuprinde produse pentru repararea suprafeþei suport, amorse, ºape autonivelante, adezivi, produse pentru finisarea parchetului. Lacurile Thomsit pentru parchet sunt realizate pe bazã de apã ºi permit obþinerea unui aspect final mat, ultra-mat sau lucios. Adezivul poliuretanic pentru parchet THOMSIT P625 oferã o foarte bunã rezistenþã în timp ºi este compatibil cu diverse tipuri de pardoseli din lemn ºi esenþe. Protecþia împotriva umiditãþii din suprafaþa suport este realizatã prin tratarea acesteia cu amorsã epoxidicã bicomponentã Thomsit R755,

www.thomsit.ro

cu rol de barierã de vapori. Între stratul barierã ºi adeziv se aplicã ºapa autonivelantã THOMSIT DH maxi, care asigurã o planeitate perfectã a suprafeþei ºi împiedicã adunarea adezivului. Gama THOMSIT oferã nu numai un sistem complet ºi compatibil pentru montarea pardoselilor din lemn, dar este diferenþiatã în funcþie de grosimea si tipul de parchet. Produsele Thomsit aderã atât pe suprafeþe normale cât ºi pe suprafeþe dificile, oferind soluþii alternative, protejând mediul ºi sãnãtatea utilizatorilor. În plus, ele asigurã cea mai bunã protecþie posibilã împotriva reclamaþiilor, reduc timpul de lucru ºi fac ca montarea parchetului sã fie mai economicã.

Misiunea

  l  37

CASA 5/08


reamenajare

finisaje superioare

10. La ferestre, surplusul de spumã poliuretanicã întãritã se taie cu un cutter ºi se îndepãrteazã. În continuare, zona tocului trebuie finisatã.

11. Cadrul ferestrei se va proteja cu un colþar din aluminiu. Elementul va asigura ºi obþinerea unui finisaj plan al suprafeþelor adiacente.

12. În prima fazã, se aplicã un strat de glet pe muchia ramei. Pentru aceastã operaþiune, se foloseºte glet pentru umplere ºi nivelare.

13. Pasta proaspãt aplicatã va funcþiona ca un adevãrat adeziv ce va face prizã între zidãrie ºi inserþia metalicã.

14. Fixarea colþului se face cu ajutorul unui nou strat de glet, aplicat în toatã zona. Se folosesc mistria sau direct gletiera.

17. Dupã ce profilul metalic a fost imobilizat, pasta de glet a fost uniformizatã. Se insistã, pe cât posibil, în zona apropiatã ramei de PVC.

38  l  MisiuneaCASA 5/08

15. ªi marginile laterale ale ferestrei necesitã o finisare în aceeaºi manierã. Prin urmare, ne înarmãm cu mistria, gletiera, colþarul ºi...

18. În continuare, se poate trece la finisarea totalã a pereþilor. Pentru aceasta, se va prepara mecanic, o nouã „porþie” de glet.

16. ...aplicãm gletul, apoi montãm bagheta presând-o cu putere pentru a face o prizã cât mai bunã ºi mai rezistentã în timp.

19. Operaþiunea se face dupã întãrirea stratului anterior, altfel toatã munca este în zadar (finisajul crapã sau se „umflã“).


dupã finisarea pereþilor. Anterior, avusese loc o controversã pe tema alegerii tipului de material cu destinaþia încãperii, dar în final s-a optat pentru varianta unui parchet laminat, mai ieftin ºi suficient de rezistent la umiditatea care putea proveni din hol. Noi am avut noroc sã constatãm cã pardoseala-suport era perfect dreaptã. În multe situaþii însã, aceasta prezintã denivelãri ce necesitã a fi eliminate. În astfel de cazuri, se toarnã o ºapã autonivelantã, iar dupã uscare se poate monta parchetul. Meºterii noºtri au aplicat direct pe planºeu folia PEE (2 mm grosime). Folia se redimensioneazã tãind-o cu un cutter ºi se întinde pe toatã suprafaþa pardoselii, fãrã a folosi adeziv. Fâºiile de izolator se deruleazã paralel ºi nu se suprapun. De asemenea,

se evitã lãsarea spaþiilor libere paºii dumneavoastrã ar suna într-un mod ciudat, dupã aceea. Montajul începe dintr-un colþ al încãperii, dinspre peretele opus uºii, continuându-se cãtre intrare. Între zid ºi primul rând de parchet se pãstreazã un rost de 5-10 mm, menþinut cu ajutorul unor distanþiere. Pe canelurile pieselor de parchet se aplicã adeziv special pentru lemn, îmbinarea plãcilor fiind mai fiabilã decât dacã s-ar utiliza un adeziv universal. Dupã fixarea primului rând de parchet, între acesta ºi perete se monteazã distanþiere. Acestea vor forma rosturi de dilataþie cu dimensiuni de 5-10 mm. Se recomandã exercitarea unei presiuni asupra îmbinãrilor timp de aproximativ 12 ore (cu corzi speciale). Adezivul folosit de noi se

aplicã la temperaturi mai mari de 3˚C, rãmânând transparent dupã uscare, ºi îºi pãstreazã proprietãþile pânã la temperaturi de 50˚C.

Rectificarea defectelor din pereþi Dupã ce parchetul a fost montat iar suprafaþa pardoselii a devenit circulabilã, meºterii au continuat cu o examinare atentã a camerei. Au constatat cã pereþii se aflã într-o stare oarecare de degradare, fãrã ca integritatea tencuielii sã fie în pericol. În consecinþã, s-a decis rectificarea respectivelor imperfecþiuni. Pentru corecþii, ni s-a recomandat folosirea unui acrilat conceput chiar în acest scop. Este un material plasticoelastic, pe bazã de apã, ce nu

Finisarea construcþiei din cãrãmizi de sticlã

conþine solvenþi inflamabili. Materialul are avantajul cã aderã foarte uºor la suprafeþele umede, iar în urma aplicãrii poate fi vopsit ºi chiar gletuit. Acest acrilat este util pentru închiderea rosturilor la tocurile ferestrelor ºi ale uºilor, la etanºarea diverselor zone expuse degradãrii, pentru chituirea fisurilor apãrute în tencuieli ºi zidãrii interioare ºi exterioare. Materialul poate fi utilizat ºi la astuparea rosturilor din beton sau la îmbinarea colþurilor. Înainte de a fi tratate cu acrilat, suprafeþele de contact trebuie curãþate de impuritãþi. În caz contrar materialul nu va putea face o prizã eficientã. Recipientul cu acrilat se acþioneazã cu ajutorul unui pistol manual sau al unuia cu aer comprimat. Rosturile sau defectele tratate vor fi um-

D in secre teolre meºter il

Ponturi pentru prepararea chitului Pasta de rosturi se va prepara în cantitãþi mici, pentru a evita întãrirea materialului înainte de punerea în operã.

1. Ca ºi mortarul-adeziv, chitul de rosturi se preparã mecanic. Pentru a duce la bun sfârºit aceastã operaþiune, este necesarã participarea a doi muncitori.

4. Imediat, surplusul de chit se îndepãrteazã cu un burete umezit. Dacã se realizeazã ulterior, ºlefuirea mecanicã va deteriora sticla.

plute pânã la refuz, evitându-se incluziunea aerului. Ulterior, eventualele imperfecþiuni rezultate se pot corecta cu un ºpaclu ori chiar cu pensula, umezite în prealabil. Un dezavantaj al acestui material este faptul cã nu poate fi folosit în scopul acoperirii rosturilor expuse în permanenþã acþiunii apei, pentru astfel de aplicaþii fiind recomandate alte materiale destinate spaþiilor umede. Misiunea

  l  39

CASA 5/08

3. Chituirea corectã a rosturilor se face printr-o miºcare circularã a gletierei. Numai astfel chitul va pãtrunde în profunzime ºi va acoperi spaþiile existente.

2. Spaþiile formate de distanþiere între piesele de sticlã se vor umple cu acest chit folosindu-se gletiera de cauciuc aflatã în dotarea oricãrui meºter specializat.


finisaje superioare

reamenajare

Finisarea treptelor de la intrare

1. Cele câteva trepte ce fac trecerea între bibliotecã ºi hol necesitã un tratament special. Se începe cu amorsarea.

2. Se continuã cu placarea. Se poate opta între finisarea cu plãci ceramice sau cu diverse tipuri de piatrã naturalã. Noi am ales o gresie de culoarea pãmântului.

20. Dupã ce pereþii finisaþi cu glet s-au uscat, a fost momentul trecerii la vopsirea acestora. Mai întâi, însã, meºterii au aplicat, cu bidineaua, o mânã de grund.

Totuºi, acrilatul poate fi utilizat pentru acoperirea rosturilor de dilatare la zonele subterane ale construcþiilor. Unul din avantaje este reprezentat ºi de faptul cã produsul permite spãlarea resturilor proaspete cu apã ºi nu cu soluþii speciale. Prepararea ºi punerea în operã se pot face doar în medii cu o temperaturã situatã între +5°C ºi + 30°C. Timpul de întãrire este de 24 de ore pentru o peliculã cu o grosime de maximum 2,5 mm.

40  l  MisiuneaCASA 5/08

Dupã ce tocul ferestrei a fost echilibrat ºi fixat corespunzãtor,

21. Pentru aplicarea vopselei în zonele mai greu accesibile, se poate folosi un trafalet cu prelungitor, simplificând astfel operaþiunea de acoperire.

23. Am folosit 4 culori diferite, în general culori calde: crem, roºu, cãrãmiziu ºi piersicã. Important este ca respectivele culori sã cadreze ºi cu nuanþele mobilierului.

Soluþii de finisare în zona ferestrei

3. Ulterior, am chituit rosturile ºi am îndepãrtat surplusul de pastã. A fost necesarã acoperirea rosturilor cu un lac de protecþie.

22. Se recomandã folosirea unei vopsele tixotrope, în scopul evitãrii murdãririi pardoselii bibliotecii.


reamenajare

finisaje superioare

25. Este important ca pentru fiecare culoare de vopsea sã existe un recipient separat ºi o singurã rolã; astfel, se evitã amestecul de culori.

24. Cele 4 culori se asorteazã foarte bine ºi se completeazã aproape ideal una pe cealaltã. Alãturarea lor nu a fost întâmplãtoare.

în acest spaþiu urmeazã câteva operaþiuni de finisare ce vor trebui sã mascheze într-un mod cât mai estetic rama ferestrei. În primã fazã, se înlãturã excesul de spumã poliuretanicã întãritã, prin tãiere pânã la nivelul profilului, eventual cu 23 mm sub acesta. Rosturile rezultate necesitã o izolare cu acelaºi acrilat utilizat ºi la corectarea imperfecþiunilor din pereþi. Materialul va împiedica pãtrunderea apei de ploaie intervenite accidental prin aceste spaþii. În continuare, zona se poate finisa cu glet. Colþurile necesitã însã o atenþie deosebitã. Specialiºtii noºtri au venit cu soluþia consolidãrii acestora cu ajutorul unor colþare din aluminiu. Ele se monteazã pe toate cele 4 margini ale spaþiului destinat ferestrei, prin înglobare în pasta de glet. Glaful va trebui întãrit suplimentar. Soluþia aleasã de noi în acest caz a fost placarea lui cu marmurã. Culoarea aleasã se va asorta cu nuanþele de vopsea cu care vom acoperi ulterior pereþii.

Mai multã sticlã, mai multã luminã Un element important în cadrul acestei reamenajãri

42  l  MisiuneaCASA 5/08

26. În continuare, am montat, la fereastrã, un glaf de marmurã, folosind acelaºi adeziv utilizat ºi la montarea cãrãmizilor de sticlã.

este realizarea construcþiei din cãrãmizi de sticlã. Trebuie menþionat faptul cã am folosit un adeziv de culoare albã, special pentru sticlã ºi marmurã. Datoritã complexitãþii lucrãrii, acest adeziv trebuie aditivat. Substanþa adãugatã este o soluþie pe bazã de rãºini sintetice. Se foloseºte în special în combinaþie cu adezivii pentru plãci ceramice destinaþi suprafeþelor critice sau supuse unui trafic intens. Aditivul conferã o aderenþã sporitã, creºte rezistenþa la acþiunea apei, sporeºte flexibilitatea ºi rezistenþa la fisurare. Atât prepararea adezivului, cât ºi aditi-

27. În primã fazã, adezivul se întinde pe suprafaþa ce urmeazã a se finisa. Pentru aceastã operaþiune, se poate utiliza ca unealtã o simplã mistrie.

30. Poziþionarea plãcilor de marmurã se poate face ºi cu ajutorul unui ciocan de cauciuc. Se evitã astfel deteriorarea materialului.


Etapele aplicãrii plintei

1. Plinta se va lipi cu un adeziv special, aderent atât la lemn, cât ºi la suprafeþele sintetice. Soluþia se aplicã ºerpuit pe dosul baghetelor.

28. Piesele din marmurã se monteazã prin presare peste adeziv. Trebuie acordatã atenþie amplasãrii, altfel fereastra nu se mai poate deschide.

31. Dupã ce s-a fixat ºi a doua piesã de marmurã, montajul poate fi verificat cu polobocul. Deºi noi am folosit marmurã, glaful poate fi protejat ºi cu lemn, plãci din beton sau piese ceramice. Asiguraþi plãcilor o uºoarã pantã spre interiorul camerei, pentru scurgerea apei condensate pe fereastrã.

2. Imediat, plinta se va monta pe poziþie ºi se va presa cu putere. Dacã liniile sunt curbe, este nevoie de o susþinere de zeci de minute.

3. Plinta are rolul de a masca rosturile între parchet ºi zid. Din motive estetice, capetele ce vor acoperi zonele de colþ se taie în unghi de 45°.

29. De asemenea, se va verifica, folosindu-se nivela cu bulã, orizontalitatea plãcilor de marmurã. Rectificarea se face înainte ca adezivul sã se întãreascã.

varea acestuia se fac în mod mecanic. Compusul rezultat este uºor de aplicat, impermeabil, rezistent la îngheþ (se poate utiliza deci ºi la exterior) ºi se va chitui dupã numai 4 ore. Punerea în operã se face în condiþiile unei temperaturi cuprinse între +5 ºi +30˚C. Pentru aceastã lucrare, am achiziþionat cãrãmizi de sticlã clarã, având dimensiunile 190/190/80 mm, ºi distanþiere speciale pentru astfel de construcþii. Montarea propriuzisã nu pune probleme. Trebuie spus însã cã, înainte de chituire, este necesarã tãierea capetelor distanþierelor, partea cuprinsã între piese rãmânând definitiv în interior. Chitul de rosturi folosit în acest caz este unul obiºnuit, pentru placãri ceramice.

Gletuirea pereþilor

Misiunea

  l  43

CASA 5/08

Dupã ce s-a constatat cã acrilatul cu care s-a realizat rectificarea defectelor din pereþi s-a uscat, s-a trecut la gletuire ºi vopsire. Ca de obicei, se amorseazã suprafaþasuport pentru ca finisajul sã adere corespunzãtor. Dupã ce se usucã amorsa, aceasta se verificã prin zgâriere. Dacã se constatã cã grunduirea s-a realizat corespunzãtor, se poate în-


finisaje superioare

reamenajare

Idei privind mobilarea ºi decorarea interiorului Dacã beneficiarul duce lipsã de imaginaþie, atunci problema se va reflecta ºi în aspectul final al camerei. Mobilarea ºi decorarea bibliotecii noastre au fost simplificate datoritã destinaþiei flexibile a încãperii. Nuanþa deschisã a pardoselii a conferit senzaþia de spaþiu ºi a permis o îmbogãþire cromaticã folo-

sind elemente intens colorate. Intenþia a fost ca, la intrarea în camerã, sã nu aparã senzaþia de plictisealã, chiar dacã actul lecturii este unul care ne interiorizeazã, fãcându-ne sã neglijãm ambianþa. În fond, o bibliotecã nu trebuie sã ni se impunã neapãrat prin mobilier greoi, stilizat în mod excesiv.

Mobilierul poate fi unul sumar, însã nu va lipsi corpul de bibliotecã. Am optat pentru forme simple - PAL-ul melaminat permite nenumãrate variante de îmbinare.

cepe aplicarea primului strat de glet, special pentru denivelãrile de pânã la 10 mm. Dupã 24/48 de ore (în funcþie de grosime ºi temperaturã) suprafaþa pereþilor se finiseazã cu o hârtie abrazivã cu granulaþie finã. Se continuã cu cel de-al doilea strat de glet, acesta având o compoziþie mult mai finã. Pasta aceasta se utilizeazã pentru obþinerea unor suprafeþe netede ºi se aplicã în strat subþire, de maxim 3 mm. ªi prepararea ei se face într-un mod special, viteza de amestecare fiind mai redusã decât în cazul primului glet, evitându-se astfel formarea bulelor de aer. Dupã o reprizã de mixare, se aºteaptã 10 minute ºi se reia operaþiunea. Pelicula se poate ºlefui, de asemenea, cu ºmirghel, dupã uscare.

Sã dãm culoare interiorului! Piesele de mic mobilier sunt confecþionate din fibre naturale împletite. Pentru mai mult confort, se poate achiziþiona un ºezlong pe cadru metalic. Un taburet de inspiraþie orientalã, în formã cilindricã, e un accesoriu cu rol decorativ ºi , dupã cum se vede, chiar practic.

Pentru a pãstra specificul oriental, se pot achiziþiona perdele din mãtase sau catifea în aceeaºi manierã . Culoarea acestora a fost asortatã cu cea a covorului.

44  l  MisiuneaCASA 5/08

Iatã ºi câteva rafturi suspendate. Sistemul de prindere nu permite susþinerea unor greutãþi mari, dar nici nu e nevoie.

Biblioteca aceasta necesitã ºi finisaje deosebite. Înainte de aplicarea vopselelor lavabile este nevoie de grunduire. Dupã un interval de timp de 2-4 ore, suprafaþa poate fi vopsitã. Dupã îndelungi schimburi de pãreri, cu toþii am ajuns la concluzia cã este necesar sã combinãm 4 culori de vopsea pentru a obþine efectul scontat. Am ales vopsea de la un producãtor consacrat, pentru calitãþile superioare ale acesteia. Ne-a interesat ºi puterea de acoperire a produsului. Vopseaua aleasã are un consum de 2,5 l pe o suprafaþã de 25 mp de perete ºi nu este necesar decât un singur strat de produs, fapt ce ne-a determinat sã o cumpãrãm. Pentru operaþiune, s-au folosit role cu blanã. Uscarea este destul de rapidã (minimum 2 ore la o temperaturã ambientalã de 20˚C), iar aceastã unicã peliculã de vopsea va rezista cu siguranþã la uzurã mecanicã, n praf ºi radiaþii UV. 


alternative

Atunci când spunem „materiale clasice“, referitor la construcþia unei case, ne gândim în special la cãrãmidã ºi beton. În þãri mai bogate ca a noastrã, o casã de cãrãmidã e aproape un lux. Locuinþele din materiale oarecum alternative, precum panourile compozite pe bazã de lemn, au început sã fie apreciate ºi la noi, datoritã unor argumente... solide.

Case de lemn 46  l  MisiuneaCASA 5/08


individual

Nici n-aþi bãnui cã imobilul din imagine este realizat pe structurã de lemn, cu închideri din OSB. Sunt posibile ºi case de acest tip, desfãºurate pe mai mult de douã niveluri.

D

inamica pieþei construc­ þiilor din România este una de excepþie, conform analizelor specialiºtilor în domeniu, iar direcþia cãtre care se îndreaptã în viitorul apropiat nu este uºor de anticipat. Cerinþele benefici­ arilor sunt atât de diversificate, încât dezvoltatorii imobiliari trebuie sã facã analize atente înainte de a se decide în ce tip de imobile sã investeascã. Mo­ mentan, existã clienþi pentru întreaga ofertã: spaþii industri­ ale, clãdiri de birouri, imobile rezidenþiale multietajate, case „pe pãmânt“.

Pe exterior, nu vom renunþa deloc la finisajele obiºnuite: tencuieli decorative sau vopsele lavabile, cu sistem suplimentar de termoizolare pe bazã de polistiren.

Trendul locuinþelor unifami­ liale prinde din ce în ce mai mult ºi la noi în þarã, însã ºi acestea pot fi realizate în atâ­ tea variante constructive, în­ Misiunea

  l  47

CASA 5/08

n Foto: MOBINSTAL

Câteva tipuri de case


alternative

Mansardarea e bine-venitã!

individual

1

2

1. Pentru acoperiº, puteþi apela fãrã probleme la izolarea pe bazã de vatã mineralã, cu folie anticondens ºi panouri de gips-carton.

cât beneficiarului îi este des­ tul de greu sã aleagã. Unii specialiºti recomandã casele din zidãrie de cãrãmidã tip ter­ mobloc, alþii pe cele din BCA, mulþi au mai multã încrede­ re în construcþiile din beton monolit turnat în cofraje ter­ moizolante, iar un numãr tot mai mare de profesioniºti se îndreaptã cãtre locuinþele eco­ logice din lemn. Toate aces­ te soluþii prezintã avantaje ºi dezavantaje ce trebuie luate în calcul înainte de a demara pro­ iectul construcþiei.

O alternativã ºi pentru România

3

4

48  l  MisiuneaCASA 5/08

În þara noastrã se observã deja o tendinþã (e adevãrat, cu o oarecare întârziere) de a urma trendul pieþelor de construcþii din alte zone cu obiceiuri mai variate. Se pare cã peste 85% din locuinþele unifamiliale finalizate pânã în prezent în SUA ºi Canada au la bazã ca principal material de 1 Pereþii sunt elemente cheie ale acestor case, având rol de structurã staticã autoportantã. 2 Deasupra structurii din lemn masiv (stâlpi ºi traverse) se monteazã panourile de OSB. 3 În afarã de vata mineralã inclusã în compoziþia pereþilor, se termoizoleazã cu polistiren. 4 Peste mortarul adeziv întãrit se va aplica finisajul clasic. În unele cazuri, sunt folosite lambriuri din lemn sau PVC.

2. Folosind vatã mineralã caºeratã, veþi dispune de o barierã de vapori care împiedicã tranzitarea umiditãþii cãtre structura de lemn.

construcþie lemnul (în diverse­ le sale variante de prelucrare). De asemenea, ºi în þãri precum Scoþia, Germania sau Peninsu­ la Scandinavicã se poate con­ stata cã lemnul este utilizat la scarã largã la realizarea struc­ turii de rezistenþã ºi a închide­ rilor caselor pe pãmânt. Unii beneficiari preferã aceastã soluþie, folositã încã din cele mai vechi timpuri, de­ oarece în prezent se oferã vari­ ante constructive tot mai mo­ derne, extrem de simple, care au unele avantaje faþã de casele din zidãrie sau beton monolit. Oferta se bazeazã pe cercetãri amãnunþite în ceea ce priveºte rezistenþa, protecþia mediului, confortul termic ºi efectul ma­ terialelor de construcþie asupra sãnãtãþii locatarului casei.

Componente ale peretelui exterior Peretele exterior al unei case din panouri prefabricate pe bazã de lemn conþine, în general, urmãtoarele elemente, dinspre exterior spre interior: tencuialã armatã sau siding (elemente gen lambriu din lemn ori PVC), închideri din OSB, structurã portantã din lemn (cel mai frecvent) sau metal, izolaþie termicã din vatã mineralã, folie - barierã de vapori ºi suportul pentru finisajul interior din gips-carton. Panourile din aºchii orientate (OSB - Oriented Strand Board)


Nenumãrate posibilitãþi de proiectare

sunt elemente rigide prelucrate prin stratificare ºi presare, materia primã a acestora fiind uºor de obþinut din deºeurile industriei prelucrãrii lemnului. OSB-ul poate fi folosit ca asterealã, pardosealã, element de închidere/compartimentare etc. Aceste plãci sunt tratate la suprafaþã cu o rãºinã ce conferã materialului un grad sporit de impermeabilitate. „Miezul“ peretelui este dintr-unul sau constituit mai multe straturi de saltea izolatoare de vatã mineralã, în unele cazuri caºeratã. Vata mineralã are ºi proprietãþi de izolator fonic, fiind în acelaºi timp un material extrem de rezistent la foc. Folia barierã de vapori are un rol foarte important, acela de a bloca sau întârzia pãtrunderea vaporilor de apã din interio­ rul locuinþei spre stratul de vatã mineralã ºi structura ca­ sei, unde pot apãrea probleme legate de umiditate. Înlocuirea acestei membrane cu o simplã folie de polietilenã este o variantã de compromis, pe care specialiºtii nu o recomandã din cauza etanºeitãþii deficitare.

Avantajele unei case din lemn

1

1 Alegerea tipului de fundaþie (de regulã din beton) se va face prin proiectul de rezistenþã, în funcþie de normative, zona seismicã, condiþiile terenului etc. 2 Consolele ºi balcoanele sunt elemente de arhitecturã perfect realizabile, cu condiþia sã fie bine izolate contra umiditãþii provenite din precipitaþii. 3 Rapiditatea execuþiei, mai ales pentru sistemele modulare, este unul dintre motivele pentru care costurile sunt reduse. 4 Montarea uºilor ºi ferestrelor din PVC, aluminiu sau lemn stratificat se face în etapa finalã.

În materialul de faþã, ne-am propus sã prezentãm mai mul­ te informaþii despre catego­ ria din urmã. Contrar unei impresii generale nefonda­ te, construcþiile din lemn sunt destul de rezistente în timp. Într-adevãr, se poate conside­ ra cã au o duratã de viaþã ceva mai micã decât locuinþele exe­ cutate în sistem clasic, din ca­ uza proprietãþilor intrinseci ale lemnului, dar tratamentele la care acesta este supus chiar în procesul construcþiei ºi siste­ mul de punere în operã contri­ buie în mod decisiv la reeva­ luarea subiectului. Condiþiile de siguranþã ºi confort oferi­ te sunt comparabile cu cele ale oricãrui tip de casã, prin urma­ re diferenþele sunt tot mai greu de sesizat. Clãdirile din lemn, proiec­ tate ºi executate dupã planuri bine calculate, rezistã foar­

2

3

Casele din lemn pot fi împãrþite în douã mari categorii principale: case din lemn masiv (buºteni sau grinzi) ºi case din panouri prefabricate.

2. Scãrile interioare executate din acelaºi material natural, vor fi parte integrantã a conceptului întregii locuinþe.

n Foto: MOBINSTAL

1. Datoritã „versatilitãþii“ deosebite a structurilor de lemn, puteþi opta pentru o serie largã de modele de compartimentare.

4 Misiunea

  l  49

CASA 5/08


alternative

1

2

individual

3

1 Acoperiºul se realizeazã ca la o casã obiºnuitã: asterealã, folie anticondens, contraºipci, ºipci ºi învelitoare (ceramicã, metal, bituminoasã etc). 2 Bineînþeles, streaºina trebuie sã fie cât mai departe de pereþi, pentru a evita infiltraþiile. 3 Panourile de OSB se pot debita sub orice formã, obþinând modelul de faþadã dorit. 4 La construcþie, sunt de preferat firmele specializate care dispun de toate materialele ºi utilajele necesare.

50  l  MisiuneaCASA 5/08

tal, cât ºi pe elemente din be­ ton armat - chiar dacã furnizo­ rii de asemenea servicii sunt mai puþini, respectiv apeleazã la aceste soluþii pentru proiec­ te speciale.

Sunteþi ecologiºti? E o întrebare la care Uniunea Europeanã nu prea mai aºteaptã rãspunsul ºi oferã numeroase

facilitãþi celor care opteazã pentru acest tip de construcþie. La noi, lucrurile se miºcã un pic mai greu, dar cu siguranþã va veni o vreme, nu foarte îndepãrtatã, când meritele acestor sisteme vor fi recunoscute ºi impozitate ca atare, adicã mai puþin. Imobilele din lemn sunt ecologice din cel puþin douã motive: primul este tocmai folosirea lemnului ca materie

primã (avem un material reciclabil, obþinut prin medode cât se poate de naturale, cu emisii minime de dioxid de carbon la „fabricare“) iar celãlalt este izolaþia termicã superioarã, uneori nefiind necesarã suplimentarea cu polistiren expandat pe exterior. Lemnul este cãutat în astfel de cazuri ºi pentru cã nu este sursã de radioactivitate (compuºii minerali sunt prezenþi doar în finisaje) sau electricitate staticã, asigurând, în acelaºi timp, reglarea termicã ºi higrometricã a incintelor. Un alt aspect legat de discur­ sul ecologist este cã avem o re­ ducere a cheltuielilor pentru

te bine la cutremure de pes­ te 8,5 grade pe scara Richter. Pe lângã elasticitatea simplu de bãnuit, un argument este ºi acela cã o astfel de construcþie are o masã proprie redusã, în comparaþie cu o clãdire din beton sau zidãrie. Aici are un rol important ºi tipul structu­ rii de rezistenþã folosite. Case­ le din OSB se pot construi atât pe structurã din lemn sau me­

n Foto: TRANSVAL

4


alternative

2. Puteþi alege o fundaþie continuã din beton armat, turnatã în cofraje de polistiren.

3. Veþi obþine o termoizolare corespunzãtoare fãrã a mai fi necesarã sãpãtura ºi placarea ulterioarã.

4. Peste fundaþie se monteazã grinzi de lemn, prinse cu elemente metalice speciale.

5. Urmeazã fixarea panourilor OSB, a polistirenului extrudat ºi turnarea unei ºape uºoare.

6. Structura de rezistenþã este prinsã cu piese metalice ranforsate ºi cuie speciale.

7. Distanþele dintre stâlpi sunt, în medie, de circa 60 cm, în funcþie de proiectul de arhitecturã.

8. În aceastã etapã, sunt rezervate ºi spaþiile viitoarelor deschideri - uºi, ferestre, etc.

9. Acestea fac excepþie de la acoperirea cu panouri OSB ºi sunt susþinute de stâlpi suplimentari.

12. Panourile OSB au rigidizat pereþii, deci se poate trece la montarea grinzilor peste parter.

13. Peste grinzi, se fixeazã noi panouri OSB, care pot deveni pardosealã pentru o mansardã.

14. Pentru structura acoperiºului, se folosesc dulapi de lemn cu secþiune conformã proiectului.

individual

1. Sã vedem cum se ridicã structura unei astfel de case. În primul rând, se sapã pentru fundaþie.

52  l  MisiuneaCASA 5/08


menþinerea confortului termic. Proprietãþile speciale întâlni­ te la lemn au drept rezultat re­ ducerea sensibilã a cheltuieli­ lor pentru încãlzire în perioada rece sau pentru aer condiþionat în timpul verii. Se lucreazã cu un minimum de punþi termi­ ce, singurele elemente suscep­ tibile a favoriza pierderile de cãldurã fiind cele câteva piese metalice de îmbinare ºi... ten­ cuielile.

Timpul ºi banii

n Foto: www.cASeIeFTINe.ORg

11. Imobilele pe un singur nivel sunt mai uºoare ºi au nevoie de structuri mai puþin laborioase.

10. Compartimentãrile interioare au nevoie de acelaºi tip de cadre, dar flancate cu sisteme din gips-carton.

Un avantaj extrem de important în ceea ce priveºte construcþia unei astfel de case este reprezentat ºi de durata foarte scurtã a execuþiei. În funcþie de suprafaþã, de soluþia tehnicã aleasã, de finisaje ºi de seriozitatea antreprenorului, o astfel de locuinþã poate fi realizatã într-o perioadã cuprinsã între 30 ºi 90 de zile. Odatã stabilite detaliile proiectului unei case „americane“, se poate porni etapa prefabricãrii. În unitãþile specializate se debiteazã ºi se îmbinã toate componentele care nu necesitã montare la faþa locului. Astfel, casa ajunge la beneficiar premontatã în bunã parte, iar muncitorii de pe ºantier nu fac decât sã punã totul „cap la cap“. Mai mult decât atât, unele sisteme au un caracter oarecum modular, predefinit. Calculele de rezistenþã ºi termotehnicã sunt fãcute rapid, în conformitate cu

15. Se continuã cu finisarea interiorului: vatã mineralã pentru izolare termicã ºi fonicã...

16. ... respectiv gips-carton fixat pe structuri metalice sau direct pe lemn.

17. Spaþiile cu umiditate ridicatã sunt tratate diferit, folosind gips-carton special (de culoare verde). Misiunea

  l  53

CASA 5/08


alternative

n Foto: BOOM HAUS

individual

1. Iatã ºi un tip de construcþie pe structurã din oþel. În fundaþia de beton se fixeazã stâlpi metalici, iar planºeul de peste parter se realizeazã din plãci prefabricate tip sandwich, cu lemn stratificat, OSB ºi vatã mineralã inclusã.

2. Stâlpii de oþel vor constitui structura de rezistenþã, fãrã alte elemente (rame în pereþi).

legislaþia româneascã. Pentru variantele pe stâlpi metalici, structura ºi închiderile unei case se pot realiza chiar în 1-6 zile, în urmãtoarele 2-8 sãptãmâni rãmânând sã fie executate finisajele. Rapiditatea depinde ºi de contribuþia beneficiarului, care poate aºtepta constructorii cu fundaþia gata turnatã.

Un schimb echitabil

54  l  MisiuneaCASA 5/08

cheltuielile cu realizarea unui astfel de imobil se reduc cu circa 30-40% faþã de cele din zidãrie. Dacã terenul este asigurat, costurile sunt mai mici decât cele pe care le presupune achiziþionarea unui apartament într-un imobil multietajat. De aceea, furnizorii de servicii din acest domeniu îºi susþin oferta îndemnându-i pe potenþialii beneficiari sã schimbe apartamentul de la bloc cu o casã pe pãmânt. Preþurile în continuã creºtere din zona imobiliarã îi determinã pe mulþi români sã ia decizia avantajoasã, de a-ºi vinde apartamentul, cumpãrând un teren de 400-

4. Mai puþin utilizatã la noi, aceastã metodã ºi-a gãsit adepþii printre beneficiari.

500 mp ºi construindu-ºi o casã suficient de rezistentã ºi mult mai eficientã energetic.

Dezavantajele? Cum ne-am obiºnuit, am identificat ºi câteva inconve­ niente ale unei locuinþe unifa­ miliale din lemn, dar care prin metode specifice pot fi rezol­ vate. Unul din inamicii posi­ bili ai unei astfel de construcþii este vântul. Dacã, în zona unde se construieºte o casã din lemn, vântul bate frecvent foarte pu­ ternic, se vor aplica soluþii de rigidizare ºi ancorare supli­ mentare. Este necesarã deci o

fixare mai bunã de fundaþie, atât a parterului, cât ºi a eta­ jelor ºi acoperiºului. În unele situaþii, se monteazã, în struc­ tura pereþilor, elemente cu rol de contravântuire. Tehnologia americanã, preluatã aici, a per­ mis construirea de case care sã reziste capriciilor naturii ºi în zone cu tornade sau furtuni pu­ ternice, pe continentul de pes­ te Atlantic. Într-o casã din lemn, zgomo­ tul se propagã ceva mai uºor, astfel cã podelele ºi uneori pereþii caselor din lemn necesitã o izolare fonicã temeinicã, mai ales dacã locuinþa se aflã într-o zonã intens poluatã fonic.

În consecinþã, casele din panouri de OSB mai au un atu: sunt mai ieftine decât celelalte tipuri de locuinþe. Conform calculaþiilor prezentate în ofertele unor firme specializate,

3. Restul construcþiei îºi urmeazã cursul dupã tiparul cunoscut: termoizolare, tencuieli, finisaje.


individual

alternative

În funcþie de dorinþele beneficiarului, casele americane pot avea subsol din beton pe o parte sau pe toatã suprafaþa parterului.

Cu o fundaþie din beton bine hidroizolatã, pot fi valorificate ºi terenurile în pantã, cãrora li s-au executat lucrãri de îmbunãtãþire prin drenarea apelor din precipitaþii.

Dupã cum vedeþi, arhitecþii se descurcã destul de bine cu proiectarea. Materialele permit „jocul“ cu spaþiul, iar influenþele americane sunt vizibile la nivelul compartimentãrii ºi finisajelor. Zonele vitrate generoase sunt posibile datoritã unei termoizolãri superioare. Învelitorile din þiglã bituminoasã reprezintã o amprentã a eficienþei ºi designului occidental.

56  l  MisiuneaCASA 5/08


Vata mineralã inclusã în sistem va rezolva aceastã problemã, aºadar orientaþi­vã cãtre o soluþie completã, în care sã fie prevãzute toate stra­ turile recomandate aici. Rezistenþa în timp ceva mai redusã decât cea a construcþiilor din beton sau zidãrie poate fi consideratã, de asemenea, un subiect im­ portant, ºi nu lipsit de contro­ verse. Dacã este bine protejatã împotriva intemperiilor, casa din lemn poate atinge vârste seculare. ªi una din zidãrie are nevoie de renovãri periodice, aºa cã discuþiile sunt totdeau­ na deschise ºi devine tot mai greu de tras o concluzie. Se mai menþioneazã ca dez­ avantaj ºi faptul cã lemnul este un material combustibil. Con­ structorii specializaþi nu sunt de acord cã aceasta ar fi o problemã ºi marºeazã pe fap­

tul cã lemnul este totuºi un ma­ terial ce reacþioneazã bine în caz de incendiu, mai bine de­ cât oþelul care se deformeazã la cãldurã. Focul favorizeazã formarea unui strat de cãrbune la suprafaþa lemnului, aceastã peliculã acþionând ca un izola­ tor termic, astfel materialul se va carboniza într­un ritm foarte lent. Aceastã proprietate a lem­ nului face ca eventualii loca­ tari aflaþi în interior în momen­ tul incendiului sã aibã timp sã evacueze clãdirea, aºteptând intervenþia pompierilor. La dezavantaje pot fi trecute ºi costurile suplimentare pen­ tru tratarea lemnului, înainte ºi dupã construcþie. Da, e necesar ca lemnul sã fie impregnat cu substanþe de protecþie împotri­ va mucegaiului, a carilor ºi, nu în ultimul rând, împotriva fo­ cului. Suprafeþele se acoperã cu mai multe straturi de baiþ ºi

diverse lacuri protectoare. De regulã, aceste lucrãri sunt asi­ gurate de furnizorii produselor sau sistemelor în cauzã, într­o etapã anterioarã finalizãrii construcþiei. Întreþinerea ulteri­ oarã devine o responsabilitate a beneficiarului, ºi este bine sã devenim atenþi la filmele ame­ ricane în care vizita periodicã a celor de la dezinsecþie repre­ zintã aproape un ritual în viaþa unei familii care locuieºte într­o casã de lemn. Din perspectiva investitori­ lor, un minus important este preþul de vânzare ceva mai scã­ zut, dar acesta este un fenomen legat de reticenþa românilor faþã de aceastã tehnologie ceva mai puþin cunoscutã la noi. Situaþia rezultã ºi din necunoaºterea în amãnunt a tehnologiei de execuþie. Totuºi, este posibil ca în momentul în care avan­ tajele caselor din lemn vor fi

Cu lambriuri exterioare conferind un aspect rustic, lambriurile exterioare din lemn vor asigura casei o rigiditate ºi o termoizolare superioare.

popularizate la o scarã mai largã, acestea sã aibã pe piaþa internã a construcþiilor ponde­ rea pe care noi considerãm cã o meritã.

Sfaturi pentru beneficiari

Misiunea

  l  57

CASA 5/08

Obiºnuiþi cu locuinþe din zidãrie, românii au nevoie de un curs intensiv de utilizare a acestor case din lemn. Iatã, aºadar câteva sfaturi pentru di­ feritele etape ale construirii ºi exploatãrii lor. În primul rând, trebuie ºtiut cã preþul construcþiei depin­ de de proiect ºi de finisaje­ le alese. Dupã cum aþi vãzut, posibilitãþile sunt nelimitate, iar un proiect tip este de ajutor pentru antecalculaþii doar într­o mãsurã limitatã. Situaþia de la

n Foto: ecO LOg HOMeS

Finisajele interioare sunt aceleaºi ca în cazul unei locuinþe clasice: pardoseli din gresie, parchet ºi mochetã, tencuieli acoperite cu vopsele lavabile. O micã poblemã poate interveni la mobilare, în cazul corpurilor suspendate. Un specialist vã poate indica locurile unde se pot realiza ancorãri ºi fixãri ale unor obiecte care sunt mai grele decât un tablou sau un basorelief.


individual

alternative faþa locului (zona climaticã, starea terenului, dotarea cu utilitãþi) poate influenþa investiþia. Sunt diferenþe în privinþa necesitãþilor de izo­ lare termicã, fonicã sau prin cerinþele de rezistenþã la dife­ rite solicitãri mecanice (seis­ me, vânturi, zãpezi etc). Ge­ ometria realã a construcþiei va determina consumuri mai mari sau mai mici, manoperã suplimentarã sau pierderi di­ ferite de material. De aseme­ nea, gradul de finisare dorit de beneficiar ºi calitatea ma­ terialelor de construcþie pot fi apreciate absolut aproximativ. Nu trebuie pierdut din vede­

2

1 1 Acoperiºul poate fi executat ºi din tablã galvanizatã. Astfel, se fac reduceri semnificative la bugetul alocat construcþiei. 2 Amplasate în zone de munte, casele de lemn pot avea ºi fundaþie din piatrã ziditã cu mortar. Pentru aceasta, se face o proiectare specialã. 3 Iatã o locuinþã bine izolatã contra umiditãþii: strat de beton de jur împrejurul fundaþiei, acoperiº metalic, lacuri protectoare pentru lemn.

58  l  MisiuneaCASA 5/08

3

re nici faptul cã distanþa dintre construcþie ºi sediul furnizoru­ lui reprezintã cheltuieli supli­ mentare de transport sau de ca­ zare a lucrãtorilor. Utilizarea unor panouri de OSB mai groase va însemna o rezistenþã superioarã dar ºi o izolare termicã mai bunã. Pier­ derile de cãldurã pot apãrea ºi din cauza lipsei de etanºeitate, a crãpãturilor, deci mare atenþie la calitatea urmãtoarelor com­ ponente ale casei: ferestre, uºi, pervazuri, praguri, ornamente, strãpungerile pentru instalaþii, bariere de vapori ºi hornuri, care ar fi bine sã fie obturate atunci când nu sunt folosite.


individual

alternative

1

4

5

6

60  l  MisiuneaCASA 5/08


2

3

1 Lemnul trebuie sã fie uscat, cu o umiditate medie de 12%, cea de echilibru la 20°C. 2 Cele mai folosite esenþe pentru structuri sunt rãºinoasele: molid, brad, duglas, pin. 3 La termoizolarea exterioarã, se utilizeazã adezivi speciali care sã facã prizã la polistiren ºi lemn. 4 Pe interior, pereþii se pot închide cu panouri OSB sau gips-carton, dupã care se finiseazã. 5 Bãile se pot hidroizola ºi închide cu gips-carton special (placãrile ceramice nu protejeazã suficient). 6 Instalaþiile electrice amplasate în pereþi se proiecteazã înainte de demararea execuþiei. 7 Faþa caºeratã a vatei minerale este orientatã spre interiorul camerei (barierã de vapori). 8 Acoperiºul trebuie construit imediat dupã finalizarea structurii, pentru a o proteja. 9 ªi ferestrele de mansardã sunt elemente constructive care pot fi montate pe structura de lemn.

7

9

n Foto: Eco log homes

8

Se recomandã tratarea tu­ turor elementelor de lemn cu substanþe ignifugabile. Acest tra­ tament va ridica valoarea tempe­ raturii de aprindere a lemnului. Expunerea la soare ºi intemperii a lemnului induce o schimbare progresivã a culorii suprafeþelor expuse. Lãcuirea la 2-4 ani are rolul de a da luciu suprafeþelor ºi a le proteja, dar prezintã dez­ avantajul cã împiedicã într-o oa­ recare mãsurã migrarea vapo­ rilor de apã spre exterior. Dacã locuinþa este aºezatã într-o zonã cu pericol semnificativ crescut de atac al unor insecte (mai ales termite), se va repeta tratamen­ tul insecticid al lemnului la in­ tervale stabilite de producãtorul substanþelor folosite. Streºinile acoperiºului tre­ buie sã asigure o acoperire la sol suficient de mare pentru a feri umezirea pereþilor de la umiditate. Talpa casei trebu­ ie sã aibã o bunã hidroizolaþie pentru a împiedica absorbþia apei din structura fundaþiei, care este de cele mai multe ori hidrofilã. Nu în ultimul rând, atenþie la modificãrile dimen­ sionale survenite din uscarea n sau tasarea lemnului.  Misiunea

  l  61

CASA 5/08


advertorial

Dacã transportul n-ar fi o problemã, poate cã viaþa ar fi mult mai simplã. Nu putem sã ne teleportãm materialele de construcþie, dar avem ºansa de a ne optimiza acþiunile prin: rapiditate, siguranþã, eficienþã ºi – de ce nu – prin confort. Dacia Logan a obþinut toate acestea lansând douã modele de autoturism destinate celor care construiesc sau amenajeazã: Logan Van ºi Logan Pick-Up.

Construiþi rapid ºi sigur cu...

Logan VAN Capacitate de încãrcare remarcabilã Încã de când a fost conceputã, structura caroseriei modelului Logan VAN de la Dacia a fost dezvoltatã într-o opticã adaptatã atât vehiculelor de persoane, cât ºi celor utilitare. Rezistenþa ºi rigiditatea acestei structuri rãspund perfect con-

62  l  MisiuneaCASA 5/08

strângerilor pe care le impune un vehicul utilitar, fãrã a neglija confortul sau comportamentul rutier. Structura caroseriei permite o capacitate de încãrcare de pânã la 800 kg, valoare care se situeazã la cel mai bun nivel pentru segmentul furgonetelor. Lungimea caroseriei,

Logan VAN ºi L

superioarã cu 200 mm faþã de cea a versiunii Logan berlinã, asigurã variantei Logan VAN o capacitate de încãrcare pe lungime de 1.936 mm, o valoare ineditã pentru aceastã categorie de vehicule utilitare. Astfel, pe lângã sarcina utilã importantã, Logan VAN oferã potenþialilor clienþi posibilitatea de a transporta obiecte voluminoase pe lungime. În ceea ce priveºte volumul de încãrcare, acesta se situeazã la 2,5 mc. Lãþimea de încãrcare se cifreazã la 1.420 mm, iar înãlþimea utilã la 940 mm. Pragul de încãrcare este coborât la 582 mm pentru cel mai bun confort de utilizare. O concepþie robustã Asemeni celorlaltor vehicule ale gamei Logan, modelul utilitar Logan VAN a fost dezvoltat pentru a rãspunde unor condiþii de utilizare variate ºi, adesea, severe. La inte-

rior, ºoferul va regãsi aceeaºi ambianþã a postului de conducere ºi aceleaºi comenzi existente pe versiunea break, Logan MCV. Planºa de bord, panourile portierelor, tapiþeria dau o impresie de soliditate ºi dovedesc o excelentã rezistenþã la uzura în timp, ceea ce reprezintã parametri importanþi pentru un vehicul utilitar. La exterior, dispozitivele de protecþie sunt cele existente pe toate vehiculele Logan: protecþia tablei prin injecþia de cearã în cavitãþi, aplicarea unui chit de etanºeitate pe îmbinãrile la exterior ale habitaclului sau protecþia ranforsatã în partea inferioarã a caroseriei. Logan VAN este dotat cu bandouri de protecþie a portierelor. De asemenea, se regãsesc suspensiile ridicate, garda la sol mai înaltã decât media, scutul de protecþie situat sub grupul moto-propulsor.


ºi

Logan Pick-Up

Logan Pick-Up Pentru transport ºi escapade Produs la uzina de la Mioveni, Logan Pick-Up a fost conceput pentru a rãspunde aºteptãrilor unei categorii largi de utilizatori, de la micii antreprenori ºi comercianþi, pânã la cei aflaþi în cãutarea unui vehicul pentru escapade în timpul liber. Logan Pick-Up are toate atuuri-

le specifice gamei Logan. Noul model este echipat cu motoare pe benzinã sau Diesel de origine Renault ºi preia baza rulantã a modelului Logan MCV. Vehicul robust ºi modern, Logan Pick-Up se remarcã ºi prin latura sa practicã, unul dintre atributele fundamentale ale familiei Logan. Astfel, Dacia Logan Pick-Up dispune de o benã a

cãrei lungime de încãrcare este de 1,80 m ºi a cãrei sarcinã utilã este de 800 kg. În plus, cabina are un spaþiu de depozitare cu volumul de 300 de litri, situat în spatele scaunelor. Prin definiþie, Dacia Logan Pick-Up propune o înãlþime de încãrcare nelimitatã, care, alãturi de celelalte dimensiuni ale sale, vine în sprijinul celor mai exigenþi antreprenori ºi comercianþi. Cu o lãþime maximã de încãrcare de 1,37 m, Logan Pick-Up oferã prestaþii comparabile cu cele ale vehiculelor pick-up de dimensiuni mari. Când oblonul din spate este coborât, pragul nu depãºeºte 64 cm, ceea ce face ca operaþiunile de încãrcare sã fie mult uºurate. Treapta situatã în partea inferioarã a oblonului permite un acces rapid ºi uºor al utilizatorului la interiorul benei. În total, bena dispune de nu mai puþin de 16 puncte de ancorare, care permit fixarea solidã a

oricãrei încãrcãturi. Prin toate acestea, Dacia Logan Pick-Up oferã un raport imbatabil între preþ ºi avantaje. La 6 „schimburi de ulei“ Îmbunãtãþirile tehnologice aduse atât motoarelor pe benzinã, cât ºi motoarelor Diesel disponibile pe Dacia Logan Pick-up permit creºterea semnificativã a intervalului de timp între revizii. Pentru vehiculele echipate cu motor Diesel 1.5 dCi 70 CP sau cu motor 1.5 dCi 85 CP, revizia se va face la 15.000 km în loc de 10.000 km pe an (adicã la 6 „schimburi de ulei“ în loc de 10, pentru 100.000 km). În cazul motorizãrilor pe benzinã, intervalul se mãreºte de la 15.000 km la 20.000 km sau la un an. Toate aceste îmbunãtãþiri reduc semnificativ costurile de întreþinere, lucru deosebit de avantajos, mai ales pentru flon tele companiilor. Misiunea

  l  63

CASA 5/08


noi tehnologii

Case din polipropilenã Târgurile de profil sunt cele mai bune ocazii pentru a observa care sunt tendinþele în amenajãri, dar ºi pentru a descoperi noi tehnologii. Iatã un sistem de construcþie care ne-a atras atenþia în mod special, nu doar datoritã ineditului materialului de bazã folosit, ci ºi pentru calitãþile pe care specialiºtii i le atribuie.

E

ste vorba de un nou sistem care ne-a determinat sã ne schimbãm serios conceptul asupra modalitãþilor de a construi, în domeniul civil sau industrial. Ne-am obiºnuit ca materialele sã fie obþinute direct din naturã, eventual dupã un mic proces de prelucrare. Am aflat, însã, cã existã cãrãmizi din... polipropilenã. Într-adevãr, de la 50 de metri, forma ºi culoarea ne fac sã credem cã suntem în faþa unei case la roºu în cel mai obiºnuit sens al cuvântului. Cãrãmida respectivã este realizatã, însã, din polipropilenã aditivatã contra incendiului. Distribuitorii susþin cã este complet reciclabilã ºi reutilizabilã,

64  l  MisiuneaCASA 5/08

eventualele deºeuri fiind refolosibile de cãtre constructor.

Siguranþa construcþiei Materialul este disponibil în 3 forme diferite, cu dimensiuni (grosimi) de 8, 16 ºi 25 cm. Toate formatele de cãrãmidã au la mijloc o delimitare pentru a se potrivi fiecãrei configuraþii de construcþie, prin debitare. Elementele din polipropilenã se fixeazã în structura de beton armat (fundaþie, planºeu, pardosealã) cu bare de oþel, amplasate la distanþe de 17 cm una faþã de cealaltã. Montate de la podea la plafon, se eliminã utilizarea stâlpilor de rezistenþã din beton armat. Din aceste cãrãmizi


versatile ºi uºoare se pot realiza construcþii de diferite forme: vile, cabane, hale industriale etc.

Timp scurt de execuþie Datoritã prezenþei de cavitãþi interne, cãrãmida poate fi asociatã cu diverse tipuri de izolanþi termici ºi acustici. Fiecare cãrãmidã are în interiorul sãu circa 14 cm de izolant poliuretanic expandat, cu o densitate de 45 kg/mc. Forma ºi materialul de construcþie permit renunþarea la izolarea exterioarã cu polistiren. Astfel, se realizeazã economisirea de cãldurã, în avantajul proprietarului ºi al mediului. Cãrãmida este impermeabilã, permiþând scurgerea apei ºi asanarea pereþilor. Puternic izolant termic ºi acustic, sistemul reprezintã o alternativã optimã la cãrãmida tradiþionalã, având ºi proprietãþi antiseismice. Plafoanele tradiþionale din beton armat sau prefabricat (atât din ciment cât ºi din lemn) sunt susþinute corespunzãtor, suportând greutãþi de 10 ori mai mari decât cãrãmida tradiþionalã. Utilizarea sistemului de construcþie evitã folosirea stâlpilor din beton armat, simplificã proiectarea instalaþiilor ºi procesul de construcþie al zidurilor, reducând considerabil timpul de execuþie. Constructorii susþin cã o vilã se poate ridica pânã la acoperiº în mai puþin de 20 de zile.

Costuri reduse ºi riscuri scãzute Construirea este simplã ºi nu este nevoie de mânã de lucru specializatã sau de utilaje specifice ºantierului. Astfel, se reduc cu 80% costurile de gestiune. De asemenea, se economiseºte materialul de tencuialã (necesan rul se reduce cu 20% ).  Articol realizat cu sprijinul:

PRIMALBA BANKING www.xbuildingroup.com praimalba@yahoo.it

Misiunea

  l  65

CASA 5/08


advertorial

Supralux

Colores del Mundo Dacã doriþi sã gãsiþi exotismul locurilor vizitate sau doar admirate în fotografii, acum aveþi posibilitatea sã o faceþi prin Supralux Colores del Mundo cu o paletã de culori calde, uºor de aplicat.

vopsele

Havana – cãldura Cubei Havana, un oraº la marginea oceanului, scãldat în luminã, unde soarele dã culoare caselor. O tentã caldã ºi aurie, care exprimã cu exuberanþã pofta de viaþã. Aceastã atmosferã unicã poate fi creatã chiar în casele voastre, prin Havana.

Sahara – magia Africii Sahara are o tentã tropicalã, inspirã viaþa sãlbaticã ºi aventura. Nisipul ºi aerul au culoarea cremei de zahãr ars ºi a savanelor nemãrginite. Aceastã culoare o resimþim puternic la nivel fizic. Cãldura nisipului poate fi regãsitã în cele 4 nuanþe de galben oferite de Sahara.

Bali – relieful Indoneziei O vegetaþie de un verde luxuriant acoperã dealurile Indoneziei. Temperaturile tropicale scaldã aceastã imagine a prospeþimii ºi a serenitãþii ºi dau reliefului din Bali o aurã fantasticã. Verdele intens ºi palidele nuanþe de verde se gãsesc în paleta de culori ale gamei Bali.

Toscana – „la dolce vita“ Culoarea pãmântului se regãseºte în strãlucirea peisajului Toscanei. Pãmântul împrumutã cãldura sa acoperiºurilor, uºilor ºi caselor acestei regiuni idilice a Italiei. E o colecþie în care se confundã armonios pãmântul, lumina zorilor ºi caracterul prietenos al oamenilor: Toscana.

Mediteraneo – Suflul Mãrii Mediterane O plimbare pe Mediterana este o realã încântare pentru ochi, o portiþã cãtre marele ocean, cu nemãrginitul albastru al apei. De la prospeþimea fântânilor, albastrul viu al þesãturilor specifice zonei, pânã la albastrul profund al mãrii, toate se regãsesc în colecþia Mediteraneo.

În fiecare colecþie a gamei Supralux Colores del Mundo sunt incluse 4 nuanþe, care se pot combina între ele într-o armonie perfectã. Akzo Nobel s-a gândit la vacanþele noastre ºi ne trimite în câteva dintre destinaþiile exotice ale gamei Supralux.

66  l  MisiuneaCASA 5/08


bricolaj

Fãcut faimos de pariziencele din „La Belle Époque“, paravanul de budoar a marcat sfârºitul pudibonderiei. Încercãm sã realizãm un model inedit, având ca beneficiarã o fetiþã aflatã încã la vârsta pãpuºilor.

Cochetãrie decorativã

1

Debitaþi baghetele din lemn astfel încât sã devinã laturile unui cadru, elementele verticale având capetele ieºite în afara dreptunghiului.

68  l  MisiuneaCASA 5/08

2

Urmãriþi ca paravanul sã aibã cel puþin 3/4 din înãlþimea beneficiarei. În cazul nostru, 1,20 m au fost de ajuns.

3

Finisarea elementelor de lemn poate fi anevoioasã dacã trebuie þinute cu mâna, aºa cã o menghinã de tâmplar e bine-venitã.


4

ªlefuitorul cu bandã va conferi suprafeþelor o texturã netedã, finã, ceea ce va asigura obþinerea unui finisaj lucios.

5

Dupã ce aþi folosit o bandã având granulaþie mare, înlocuiþi-o cu una mai puþin asprã. Aveþi grijã sã nu inhalaþi praful rezultat!

6

7

8

9

Realizaþi aceste gãuri doar în baghetele verticale; în cele orizontale, holºuruburile trebuie sã aibã prizã totalã.

E momentul sã începeþi fixarea. ªuruburile trec prin gãurile executate anterior ºi se fixeazã în elementele orizontale.

Pentru ca holºuruburile sã intre uºor într-un lemn dens, alegeþi zonele de îmbinare ºi pregãtiþi gãurile corespunzãtoare.

Nu forþaþi ºurubelniþa cu acumulator! Dacã este una suficient de puternicã, va asigura montarea fãrã a deteriora canalul fãcut de ºurub.

Sfatul nostru Burghiul anexat la maºina de gãurit cu acumulator trebuie sã fie unul special, pentru lemn, diferit de cele pentru zidãrie (cu percuþie) sau metal.

10

ªuruburile trebuie sã fie suficient de lungi pentru a trece prin profilul de lemn ºi a se prinde în celãlalt element pe o lungime de cel puþin 3-4 cm.

11

Primul cadru al paravanului e gata. Montaþi încã 3 sau 4, la aceleaºi dimensiuni ºi pregãtiþi balamalele! Misiunea

  l  69

CASA 5/08


bricolaj

12

Cadrele din lemn pot fi vopsite cu un email special pentru lemn, cu sau fãrã luciu, în funcþie ºi de textilele folosite.

13

Dacã, dupã primul strat, fibrele lemnului sunt încã vizibile, încercaþi cu încã un strat ºi mai pãstraþi un pic de vopsea pentru rectificãri.

Prindeþi þesãtura cu niºte pioneze decorative sau cu elemente metalice cât mai puþin vizibile (capse, cuie cu floarea micã etc).

15

16

17

Existã capsatoare profesionale, electrice sau pneumatice, cât ºi mecanice, pentru utilizarea ocazionalã, în gospodãrie.

Mãrimea capselor pentru lemn depinde ºi de unealta folositã. În cazul nostru, sunt acceptabile cele uzuale, de 6-14 mm.

14

þesãtura aleasã are culori vii, incitante, ºi poate fi înfrumuseþatã cu diverse decoraþiuni: flori, fluturaºi etc.

CONCURS cu premii în scule electrice Câºtigãtorul ediþiei din luna mai

Giurgiu Claudiu Florin Hunedoara Premiul:

ªURUBELNiþã CU ACUMULAToR

Cu ce instrument au fost ºlefuite cadrele din lemn ale paravanului?

18

Puteþi cumpãra aceste ornamente din magazine sau sã cereþi copiilor sã confecþioneze mici ghirlande din textile decupate.

70  l  MisiuneaCASA 5/08

19

Prindeþi decoraþiunile cu aþã de croitorie în þesãturã sau cu capse în cadrul de lemn ºi... gata, puteþi fixa balamalele!

Trimite-ne rãspunsul completând talonul de pe pagina urmãtoare.


Laboratorul d

sfaturi ºi idei

Protecþie pentru

obiectele metalice preferate M

Inserþiile ºi ornamentele din fier forjat au fost întotdeauna la modã, indiferent de stilul care le-a promovat. Acoperirea lor cu un strat protector are un rol preponderent estetic.

Dupã un timp, ºi piesele galvanizate vor avea nevoie de vopsire.

etalul cu cea mai largã utilizare în construcþii este, bineînþeles, fierul. Din fericire, resursele planetei noastre sunt suficiente momentan (fierul reprezintã 5% din scoarþa Pãmântului ºi 80% din nucleul acestuia). Pânã a ne pune însã problema cantitãþii necesare, sã vedem cum putem proteja mai bine ceea ce am obþinut deja, respectiv obiectele din fier atent prelucrate, în care am investit resurse importante (inclusiv energetice). Principalul duºman al acestui metal, din perspectiva noastrã, este rugina, oxidarea. Este un proces chimic în urma cãruia se formeazã diverºi compuºi ai fierului ºi care avanseazã în masã, modificând proprietãþile mecanice ale obiectului în cauzã. Capacitatea de protecþie a peliculelor de oxid formate este variabilã – ea depinde de permeabilitatea lor pentru substanþele cu care reacþioneazã. Astfel, dacã pelicula de oxid formatã prezintã proprietãþi protectoare, viteza iniþialã ridicatã a reacþiei scade în timp. Metode accesibile

Ruginirea oþelului beton scade rezistenþa structurii unui imobil.

72 l

Misiunea

CASA 5/08

Putem defini protecþia împotriva coroziunii ca o totalitate a mãsurilor ce se iau pentru a feri obiectele din metal de acþiunea agresivã a mediului cãruia sunt expuse acestea. Metodele ºi mijloacele sunt foarte variate; în principiu, ele se pot grupa în câteva categorii: n mãsuri de prevenire; n utilizarea metalelor ºi aliajelor rezistente la coroziune; n modificarea mediului; n acoperirea suprafeþelor metalice.

Pentru noi, ca „metalurgi de ocazie“ acoperirea suprafeþelor cu diverse înveliºuri anticorozive este destul de accesibilã. Un strat protector metalic depus pe suprafaþa obiectului se poate realiza prin placare, pe cale galvanicã sau termicã ºi este posibil doar în ateliere specializate. Pentru acoperirea cu straturi nemetalice, însã, apelãm la vopsele, lacuri, emailuri sau folii de masã plasticã, metode perfect accesibile ºi unui amator. Putem utiliza în acest scop produse de larg consum sau profesionale, dacã avem ºi respectãm toate informaþiile vizavi de protecþia muncii.

Stratul subþire de material protector aplicat trebuie sã fie: 1. Compact ºi aderent; 2. Suficient de elastic ºi plastic; 3. Uniform în ceea ce priveºte grosimea.

În afarã de aceste 3 proprietãþi general valabile, menþionãm ºi alte trãsãturi pe care ar trebui sã le întruneascã un produs de calitate: putere mare de acoperire, rezistenþã la factori atmosferici agresivi (mai cu seamã la cei de naturã salinã) ºi, nu în ultimul rând, aspectul final al acoperirii, care trebuie sã fie unul avantajos din perspectivã esteticã. În operaþiunea noastrã de protejare, ne este de mare ajutor dacã produsul intervine asupra stratului de ruginã. Astfel, el trebuie transformat într-o combinaþie insolubilã, reducând ºi costurile de îndepãrtare a ruginii.


l doctorului ªapcã Atingerea unui obiect metalic (chiar a unuia vopsit) este însoþitã adesea de riscul pãtãrii cu ruginã. Nu toate produsele de acoperire rãspund pretenþiilor noastre de protecþie, astfel încât o simplã strãpungere de 1 mm a oxidãrii pe suprafaþa obiectului ne poate strica plãcerea relaxãrii pe o bancã metalicã.

1 3

Aplicarea emailului este o operaþiune simplã, prin întindere ºi nivelare uºoarã a stratului umed. Aplicarea se face numai dupã ce produsul a fost omogenizat ºi adus la consistenþa necesarã prin diluare.

Profilele din oþel utilizate în construcþii sunt rareori tratate contra oxidãrii. Variantele din aluminiu sau cele aliate sunt mai scumpe, iar îmbinarea lor presupune tehnologii specifice, care înseamnã cheltuieli suplimentare.

2 4

Îndepãrtarea stratului de oxid pânã la luciul metalului era pânã nu demult obligatorie. Noile produse transformã rugina în combinaþii insolubile ale fierului, deci e suficientã o curãþare sumarã, cu peria de sârmã ºi cârpa.

Citiþi cu atenþie indicaþiile din prospect, mai cu seamã pe cele referitoare la pericolul de incendiu ºi la inhalarea prelungitã a vaporilor (acoperirea se executã în spaþii fãrã surse de foc, bine aerisite).

5

Acoperirea completã este o garanþie a rezistenþei în timp a barei de metal. Culoarea argintie este potrivitã deoarece respinge o mare parte a radiaþiilor solare, evitând încãlzirea metalului.

6

Orice aþi folosi ca unealtã de aplicare – pensula, rola sau pulverizatorul, pierderile sunt inevitabile. Prin urmare, cumpãraþi din timp cantitatea necesarã, cu un surplus care sã asigure ºi retuºurile finale.

Misiunea

CASA 5/08

l  73


ecologie

sãnãtatea casei

Înconjuraþi-vã d S

paþiul verde dintr-o comunitate trebuie privit ca un bun public, cu influenþe importante asupra noastrã ºi asupra semenilor noºtri, indiferent de calitatea lui juridicã (domeniu public sau privat). Parcurile ºi grãdinile publice reprezintã spaþii recreaþionale ºi educaþionale, valoarea lor fiind potenþatã de beneficiul adus sãnãtãþii fizice ºi psihice. Totodatã, spaþiile verzi dau identitate peisajului urban ºi semnificã o importantã moºtenire culturalã a comunitãþii. Calitãþile macrocosmosului (grãdinile publice) se pãstreazã

74  l  MisiuneaCASA 5/08

ºi la nivelul microcosmosului (grãdina casei). În evaluarea sumei pe care am fi dispuºi sã o acordãm achiziþionãrii unei locuinþe, luãm în considerare mai mulþi factori, iar spaþiul verde se gãseºte pe locul cinci între aceºtia, fiind precedat de costuri, accesibilitatea locaþiei, calitatea aerului ºi densitatea populaþiei (conform studiilor realizate în metropolele europene). Aceiaºi specialiºti au observat un nivel sporit de performanþã educaþionalã printre locatarii cartierelor rezidenþiale în care spaþiile verzi se bucurã de suprafeþe mai mari.


Economisirea energiei Cum putem lupta pentru un spaþiu mai sãnãtos pe termen lung? Sã începem chiar din grãdina casei... n Înlocuiþi

becul incandescent cu unul fluorescent – rezultã scãderea emisiilor de CO2 în atmosferã, din producerea energiei (300 milioane de becuri înlocuite echivaleazã cu scoaterea din uz a unui milion de maºini); n Folosiþi panourile solare (uneori concepute sub forma unor obiecte decorative de grãdinã), ce se încarcã pe timpul zilei ºi produc energie electricã;

n Nu

introduceþi în grãdinã prea multe plante ºi specii exotice, cu origine îndepãrtatã – specialiºtii ne avertizeazã asupra deteriorãrii ecosistemelor; n Folosiþi sistemele de captare a apei de ploaie; n Irigaþi grãdina doar dimineaþa devreme sau seara târziu, când apa se pãstreazã bine în sol, contribuind astfel la scãderea necesarului.

Cei mai mulþi ecologiºti recomandã acoperirea casei cu plante speciale – aºanumitul „acoperiº verde“ – cu beneficii ecologice ºi economice. Un astfel de sistem absoarbe cantitãþi importante din apa de ploaie ºi asigurã o termoizolare naturalã prin pãstrarea unor temperaturi interioare scãzute vara ºi ridicate iarna.

ã de verde, respiraþi aer curat! Argumente pentru o grãdinã proprie Este important faptul cã spaþiul verde care înconjoarã casa în totalitate oferã intimitate ºi amorseazã intensitatea zgomotelor provenite din stradã.  Îngrijirea periodicã a zonei cu plante ºi iarbã este un prilej tocmai bun pentru diversificarea activitãþilor zilnice printr-un sãnãtos ºi util exerciþiu fizic.  Armonia creatã de grãdina din faþa sau din spatele casei se traduce într-o mai bunã 

comunicare în cadrul familiei, cu vecinii ºi oaspeþii.  O orã petrecutã printre plante asigurã armonia energeticã a organismului, contribuind la scãderea presiunii sângelui, eliberarea încordãrii musculare, îmbunãtãþirea atenþiei ºi reducerea sentimentului de furie sau agresivitate.  Plantele înalte ºi copacii contribuie la scãderea temperaturii aerului pe timpul verii;  Activitãþile psihice se îmbunãtãþesc prin creºterea respectului de sine, ajutând la înlãturarea depresiei, anxietãþii, fricii sau frustãrii.

Aºa cum ne aºteptãm, calitatea aerului este superioarã acolo unde densitatea plantelor ºi a copacilor este crescutã – aceasta este invers proporþionalã cu concentraþia NO2 atmosferic.

De ce trebuie sã ne pese? De aproape 250 de ani, omenirea a aruncat în atmosferã cantitãþi uriaºe de substanþe toxice prin industrializare ºi arderi de tot felul. Încãlzirea globalã este astfel o realitate de temut care va afecta ra-

pid ºi ireparabil viaþa pe planeta noastrã. Toþi putem lupta ºi ajuta Terra printr-o grãdinã, un copac, o plantã, consolidând astfel solul, asigurând irigaþia, controlând climatul, în funcþie de timpul ºi bugetul fiecãruia. Chiar dacã aveþi doar câteva ghivece cu plante ornamentale în balcon sau dacã vã bucuraþi de un întreg ansamblu peisagistic cu pomi, flori ºi plante ornamentale, spaþiul viu ce vã înconjoarã aduce conexiunea cu natura, dãruindu-vã frumuseþea ºi bogãþia pe care aceasta o are n de oferit. Misiunea

  l  75

CASA 5/08


reportaj

La Colegiul German Goethe din Capitalã, „Sãptãmâna proiectelor“ a adus împreunã elevi, profesori, companii precum Praktiker, Stihl ºi Wise, Primãria Sectorului 1 ºi Inspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti.

O clasã verde C

u toþii ºi-au unit forþele pentru a pune în practicã un proiect inedit: o clasã verde. Uneltele Viking de la Stihl, pavajele marca Wise, accesoriile ºi uneltele de la Praktiker le-au fost de mare folos elevilor. Aceºtia au primit o maºinã de tuns iarba ºi una de tocat resturile vegetale, panouri de gard, pavaje, arbuºti ºi plante perene, mobilier de grãdinã, dar ºi unelte tradiþionale. Cu ajutorul acestora, elevii au amenajat clasa verde, care include ºi un iaz. Având la bazã o iniþiativã a profesorilor de biologie ºi a elevilor, proiectul a avut ca scop transformarea grãdinii din curtea ºcolii într-o salã de studiu în aer liber. Aici se vor desfãºura de acum înainte orele de biologie, desen ºi cunoaºterea mediului. Partenerii media - Misiunea Casa ºi Construction Briefly - le-au dezvãluit elevilor câteva dintre secretele amenajãrilor de calitate!

76  l  MisiuneaCASA 5/08


eveniment prezenþi la standul expoziþional, Membrii echipei Misiunea Casa au fost iunii, site-ului ºi revistei. emis fanii cu unde au putut sta de vorbã

Henkel a reconfirmat, în cadrul demonstraþiilor live, calitatea produselor din gamele Ceresit, Moment, Thomsit ºi Loctite.

Reporteri la Romexpo Participarea la Construct Expo Ambient a fost un bun prilej pentru „a lua pulsul pieþei“. În pavilioanele Complexului Expoziþional Romexpo au fost prezenþi cei mai importanþi furnizori de materiale pentru construcþii, care s-au prezentat cu produse atât din gama celor consacrate, cât ºi cu altele noi, inovatoare. 78  l  MisiuneaCASA 5/08

Iatã ºi imagini de la standul Daw Benþa (Caparol): vopsele, sisteme decorative, tencuieli, mase de ºpaclu ºi polistirenul special pentru faþadã Dalmatina.


Porta Doors a etalat o impresionantã gamã de uºi pentru interior ºi exterior, cu un design elaborat ºi finisaje la modã. La standul Siceram au putut fi admirate modele inedite de pardoseli ºi obiecte decorative din ceramicã de calitate.

Pe lângã numeroasele alte produse, Proges a prezentat parchetul laminat din PVC pentru spaþii umede.

Într-o prezentare deosebitã, uºile Pinum, produse în cadrul grupului Nusco, i-au încântat pe toþi cei care urmãresc eleganþa.

Titan Mar a impus printr-o expunere amplã de marmurã, travertin, calcar ºi granit.

Radiatoarele cu un design deosebit, centralele termice ºi panourile solare au fost „vedetele“ standului companiei Nessli.

Specialiºtii de la Policolor au arãtat vizitatorilor cum se obþin efecte maxime cu produsele din categoria Iris Color Sistem.

Misiunea

  l  79

CASA 5/08


case de pãmânt

alternative

Soluþii ecologice în construcþii

P

O istorie a pãmântului

rivim spre viitor, cercetãm, inventãm, descoperim. „Noul“ ºi „modernul” ne sunt cãlãuze, de prea multe ori, singurele. Ne pierdem rãdãcinile ºi ne simþim mai fãrã de rost. Unde ne e salvarea? Poate în redescoperire, în revenirea la origini. Iatã cum se explicã ºi noile tendinþe, considerate ecologiste, care definesc soluþiile constructive ale acestui început de veac. Sunt rememorate ºi adaptate vechile metode arhitecturale, sunt reintroduse în circuit materiale de construcþii cât mai naturale, se revine la tehnici demult consacrate. Lemnul, piatra de râu ºi, mai nou, pãmântul (lutul sau argila) sunt opþiuni predilecte, care recupereazã terenul pierdut în faþa „prefabricatelor”. Momentan, e considerat aproape un lux sã îþi ridici o casã doar din materiale naturale, ecologice. Sã fie o prejudecatã? Desigur, având în vedere cã tehnica e simplã, iar materia primã - la discreþie. Sã ne întoarcem, aºadar, la pãmânt, sã îi cunoaºtem calitãþile, învãþând din experienþa înaintaºilor, ºi poate vom gãsi o soluþie practicã, economicã, sãnãtoasã pentru mult-visatul cãmin.

O istorie sincerã În fond, Bucureºtiul, ca orice aºezare de câmpie, a avut dintotdeauna case joase, cele mai multe din chirpici. Majoritatea au dispãrut în incendii, prin demolãri ori s-au nãruit din lipsã de întreþinere. Într-adevãr,

80  l  MisiuneaCASA 5/08

în ultimii 200 de ani s-au ridicat clãdiri oficiale ºi locuinþe din granit, marmurã, sticlã ºi beton, dar la periferie mai gãseºti case „bãtrâneºti”, cu o anume cochetãrie arhaicã, din paiantã sau lut. Nu suntem o excepþie. Primele oraºe, azi pierdute în deºert, au fost construite din blocuri de lut uscat la soare. Puþini ºtiu, însã, cã ºi primele piramide egiptene erau din chirpici,

supravieþuind mileniilor pânã la noi, alãturi de mai semeþele lor surate, minuni ale lumii antice. Frizele de la Persepolis, din cãrãmidã nearsã, chiar dacã ºi-au pierdut smalþul, vorbesc ºi azi despre neîmblânziþii regi persani. Atena, leagãnul democraþiei, Roma, cea care a gândit legile lumii moderne, s-au ridicat din lut; marmura ºi granitul au venit mult mai târziu. ªi ce ne-am fi fãcut dacã

fenicienii n-ar fi avut ideea însemnelor cuneiforme pe tãbliþe de lut? S-ar mai fi nãscut alfabetul latin? Istoria noastrã, ca ºi preistoria, din Alpi în Himalaia, este marcatã de sate ºi oraºe ridicate din pãmânt prelucrat cu mãiestrie. Arhitectura de început a þinut cont de proprietãþile acestui material, sãnãtos ºi estetic prin naturaleþe. Sã învãþãm, aºadar din preistorie: ce e sim-


Deschiderile în ziduri sunt simplu de realizat în cazul existenþei unei structuri interne a pereþilor.

Piatra ºi pãmântul ca liant sunt componentele unui sistem de construcþie milenar.

Existã, într-adevãr, ºi dificultãþi, de pildã capacitatea de susþinere a unor vitraje mari.

plu ºi natural, e sãnãtos; ce vine din vechime, trebuie redescoperit, reînvãþat ºi aplicat cu discernãmânt, spre folosul omului modern.

Simbiozã perfectã

Construirea caselor din materiale moderne a marcat frenezia arhitecturalã a secolului trecut. Raþiuni au existat, bineînþeles, asigurând succesul materialelor

cu rezistenþã superioarã, produse la scarã industrialã. În timp, s-au observat standardizarea locuinþelor, depersonalizarea lor, o oarecare înstrãinare ºi, mai grav, efectele negative asupra sãnãtãþii fizice ºi mentale. Astfel se explicã noile tendinþe: în arhitecturã sunt aduse în atenþie casele tradiþionale, cu judicioasa lor dispunere ºi folosire a spaþiului, cu decoraþiuni interioare ºi exterioare specifice,

Misiunea

  l  81

CASA 5/08


alternative

case de pãmânt

distinctive din punct de vedere etnic ºi geografic. Într-o lume a globalizãrii ºi depersonalizãrii, indivizii ºi comunitãþile se luptã pentru specificitate. În construcþii, se produc ºi se utilizeazã tot mai des soluþii tehnice ºi materiale ecologice, reþete foarte vechi ºi mai ales materii prime oferite de naturã (piatra de râu, calcarul, lutul). Dintre toate, pãmântul rãmâne cel mai ieftin ºi mai rãspândit, cel mai uºor de prelucrat. Poate doar snobismul ne face sã strâmbãm din nas, fãcând câteva asociaþii stereotipe: casã de pãmânt - bordei - semn de sãrãcie ºi înapoiere. Nimic mai fals! Este vorba de un material de construcþie ecologic, atât pentru mediu, cât ºi pentru utilizator sau beneficiar.

Deºi este hidrofil, experienþa înaintaºilor a demonstrat cã pãmântul uscat ºi presat, cãruia i se dã forma potrivitã scurgerii apei pluviale, este potrivit protejãrii fundaþiei ºi pragului casei.

Lut, chirpici, ceamur Ca material de construcþie, pãmântul a primit denumiri diferite, dupã zonã sau modul de prelucrare, rãmânând ºi astãzi destul

82  l  MisiuneaCASA 5/08

La nivelul acoperiºului, se poate folosi lemnul (cu învelitoare din ºiþã, stuf, paie etc). Nici constructorii moderni nu au renunþat la acest material absolut natural.


Vechile metode de încãlzire se caracterizau prin simplitate ºi economisirea resurselor. Nici nu era nevoie de mai mult - aceste locuinþe beneficiau de o izolare termicã de invidiat.

Misiunea

  l  83

CASA 5/08

de prezent în orizontul românilor. Motivul a fost mai degrabã sãrãcia, nu curentul ecologist, de aceea ºi statisticile sunt interpretate tendenþios, ca un semnal de alarmã. Sã facem un efort, totuºi, ºi sã înþelegem de ce peste 15% dintre români trãiesc în case din chirpici. În primul rând, pentru cã mediul natural e generos în oferta aproape gratuitã de pãmânt de bunã calitate. Apoi, prelucrarea e mai simplã, iar construcþiile rezultate au o rezistenþã satisfãcãtoare pentru un gospodar care se preocupã ºi de întreþinerea casei. Pãmântul, în latineºte „lutum” sau „argilla”, este un material ce conþine fragmente de roci minerale, materii organice ºi apã. Starea sa plasticã permite modelarea cu efort minim, turnarea în tipare, iar prin uscare capãtã duritate ºi rezistenþã. E suficient pentru a defini un material de construcþie. Ceamurul este o variantã dezvoltatã în satele turceºti


alternative

case de pãmânt

Finisajele cu humã peste lemn, caracteristice Bucovinei ºi nordului Moldovei, însemnau igienã, o esteticã fãrã cusur ºi protecþie pentru lemn.

din Dobrogea. Dintr-o pastã omogenã din pãmânt, paie sau pleavã, se fac „cocoloaºe“. Acestea sunt folosite la ridicarea zidului, prin depunerea de straturi succesive, pe tot perimetrul casei. Fiecare strat de circa 50 cm e lãsat sã se usuce 10 zile, apoi se aplicã stratul urmãtor, iar operaþiunea se repetã pânã la obþinerea înãlþimii dorite. Nu este exclusã nici compatibilitatea cu vopsele lavabile sau tencuieli decorative, mai ales dacã acestea au ca suport o tencuialã clasicã.

Repere etnografice În zonele sãrace în lemn, casa din pãmânt a fost singura opþiune. Uneori cu fundaþie din piatrã de râu sau de carierã, casa putea fi ridicatã prin truda familiei sau cu ajutorul vecinilor. Casele din lut, uscate bine, aveau o izolare termicã mai bunã decât cea a locuinþelor din blocuri de rocã sau lemn. În Bucovina, casele se fãceau din lemn, pe fundaþie din piatrã, dar în scop de protecþie, igienic ºi estetic, pereþii erau acoperiþi pe exterior ºi interior cu un strat de humã. „Humuitul“, deºi înlocuit azi cu vopsele sintetice, rãmâne o soluþie foarte sãnãtoasã de abordare a finisajului. În Ardeal ºi Bucovina, pardosirea încãperilor cu lut se fãcea din raþiuni practi-

84  l  MisiuneaCASA 5/08

ce: izolare termicã excelentã, rezistenþã la umezealã, posibilitatea de renovare periodicã. Podeaua se „lutuia” de Paºte ºi de Crãciun, devenind un act purificator cu valenþe mistice. Deºi pare rudimentarã, pardoseala din pãmânt este impermeabilã, nu dezvoltã dãunãtori, e uºor de intreþinut ºi foarte sãnãtoasã (permite descãrcarea sarcinilor electrice din organism). Dobrogea este zona în care lutul conferã continuitate ºi uni-

tate arhitectonicã între etnii. Turci, tãtari, greci, ucrainieni, ruºi, germani sau italieni, rromi, aromâni sau români, toþi ºi-au construit gospodãriile din piatrã ºi lut: ziduri, garduri, pardoseli ºi bolþi, în case sãrace sau înstãrite. O soluþie constructivã de inspiraþie pentru constructorul modern ar putea fi casele din Þara Vrancei: cu temelia din piatrã de râu, cu pereþi din bârne de stejar ºi brad, lipite cu lut ºi vãruite pe interior ºi exterior. Acestea sunt

doar câteva modele constructive. Muzeele etnografice din þarã ºi strãinãtate au devenit repere pentru arhitecþii ecologiºti. Nu uitaþi nici dumneavoastrã cã tendinþa este întoarcerea la natural ºi autentic, la sãnãtos ºi ecologic. Construcþia din pãmânt, realizatã în familie sau de cãtre o firmã specializatã, se poate transforma dintr-un „moft“ într-o bine-venitã terapie anti-stres, chiar dacã este utilizatã doar n pentru o casã de vacanþã.


jurnal de cãlãtorie

MATERA Sa ssi La c i t táa d e i

Sã ne continuãm cãlãtoria prin Italia meridionalã, evocând un alt oraº cu obiective de arhitecturã ºi artã aflate în patrimoniul UNESCO.

A

cest important oraº din regiunea Basilicata este capitala provinciei cu acelaºi nume, fiind renumit pentru istoria ºi tradiþiile lui bogate. Faima i-a crescut la nivel mondial în urma filmãrii, chiar pe strãzile ºi în împrejurimile localitãþii, a peliculei „The Passion of the Christ“ . Gradul sporit de arhaism, pãstrat în tot ceea ce înseamnã viaþa de zi cu zi, face din Matera o imagine vie a trecutului. Istoria poate fi simþitã încã de la primii paºi prin labirintul strãduþelor decupate printre pereþii de calcar ai caselor

Pe strãzile acestui oraº, cu o arhitecturã care poate fi asimilatã fãrã probleme Ierusalimului de acum douã milenii, au fost filmate scenele tulburãtoare din filmul „Patimile lui Hristos“.

86  l  MisiuneaCASA 5/08

care, de-a lungul timpului, parcã au devenit parte integrantã a naturii locurilor. Matera se situeazã pe platoul înalt al Murgiei, care este format pe o placã de calcare, uºor ondulatã ºi ridicatã deasupra mãrii cu câteva sute de metri. Denivelarea creatã a impus o adâncire a râurilor prin stiva groasã de calcare, lãsând în urmã un peisaj selenar al canioanelor ce fragmenteazã brusc, prin pereþi decupaþi aproape la verticalã, cutele largi ale Murgiei. Climatul semiarid, mediteraneean, dezgoleºte de vegetaþie terenu-

Aici, ca ºi în alte oraºe ale Italiei, goticul se îngemãneazã cu romanicul ºi barocul, în mod specific, personalizat, inconfundabil.

rile, expunând esenþa tare a solului. Astfel, oamenilor le sunt aduse, în percepþia cotidianã, pãmânturile pietroase ºi puþinele roade ale lor, care în timp au devenit resurse poate mai bogate decât în multe alte pãrþi. Regiunea se bucurã de o arhitecturã originalã, ulei de mãsline, viþã de vie ºi lanuri de grâne. Oraºul se încadreazã bine în peisajul regiunii Basilicata, una dintre cele mai „rurale“ regiuni ale Italiei. La o trecere rapidã prin aceste locuri, nimic nu pare a excela din vreun punct de vedere, poate doar întinderea live-

zilor de mãslini. Totuºi, acest loc liniºtit are un trecut tumultuos. Cãlãtorul necunoscãtor nu ar bãnui nici pe departe cã din acea carierã de tufuri din râpa de lângã Matera s-a cãrat, milenii la rând, piatra de construcþie pentru nucleul oraºului. Intrarea pare anume fãcutã sã sporeascã senzaþia de atemporalitate: pe niºte scãri, se coboarã ca într-o pivniþã ce te conduce pe sub arcade, pentru a ieºi pe partea cealaltã, într-o cu totul altã lume: „Sassi di Matera” – centrul istoric.

Locuinþe în calcar „Civita” este una dintre cele mai importante zone antice ale oraºului, lucru dovedit prin cercetãrile arheologice care au descoperit aºezãri preistorice. Aceasta a fost primul nucleu al Materei, care mai târziu a fost inclus în interiorul fortificaþiilor ridicate de triburile ce stãpâneau satele din Murgia. Civita priveºte direct spre cele douã vãi carstice care, în timpuri antice, erau pline de vegetaþie ºi grote sãpate în pereþi. Mai târziu, datoritã creºterii demografice, populaþia s-a mutat din Civita în afara zidurilor vechi. Aceastã locuire continuã, între pereþii de calcare ai vãilor carstice ºi între zidurile oraºului, a fãcut sã aparã aici


Evoluþie în plan citadin a locuinþelor de tip trogloditic, cunoscute printre specialiºtii în arheologie.

Având o civilizaþie neîntreruptã din Paleolitic, Matera a cunoscut, rând pe rând, influenþele romanilor, goþilor, bizantinilor ºi germanilor. Totuºi, ea ºi-a pãstrat specificul legat de relieful arid, pietros.

Caracteristicile terenului, cu formele sale particulare, au determinat apariþia între secolele al VIII-lea ºi al XIII-lea a unei miºcãri monahale importante. Cãlugãrii acelor secole au gãsit în grotele sãpate de populaþiile antice un loc ideal de amenajare a chiliilor ºi bisericilor, în condiþii mult asemãnãtoare cu

cele din Levantul de origine. În „Sassi” ºi împrejurimi sunt mai mult de 130 astfel de biserici sãpate în piatrã, multe dintre ele rãmânând doar în subteran, altele ieºind pe jumãtate din stânci, reliefând un stil arhitectonic pur, o îmbinare idealã a lumii bizantine cu cea latinã, ce ºi-a gãsit la Matera o continuitate secularã.

Catedrale ºi muzee Catedrala din Matera dateazã din 1270. Construitã în stilul romanic-pugliez, priveºte de pe înãlþimea dealului dintre cele douã vãi carstice atât spre „Sassi“, cât ºi spre zona nouã a oraºului. Aspectul exterior al catedralei este armonios ºi sim-

forme deosebite de construire a locuinþelor. Aproape unele peste altele, ieºite direct din stâncã, au cãpãtat numele de „Sassi” (sasso înseamnã bucatã de rocã, piatrã). Implementarea unei legi speciale în anii ’50 a fãcut ca o mare parte din populaþia de aici sã se mute, din cauza condiþiilor precare sanitare ºi de igienã.


jurnal de cãlãtorie

Arhitecturã barocã: sus, bisericã dedicatã Sfântului Francisc D’Assisi, construitã în secolul al XIII-lea ºi modificatã în al XVII-lea.

Vel ut dui tatin vel dui ecte esseniating et wis nulputat. UtObor am in v

Stilul romanic pugliez e prezent ºi aici, prin aceste edificii religioase ale secolului al XIII-lea. Iatã detalii de la catedrala oraºului, model de contopire a artei ºi credinþei.

Piazza Vittorio Veneto, zonã înconjuratã de clãdiri reprezentative ale secolelor al XVI-lea ºi al XVII-lea

plu. Faþada are o fereastrã mare în formã de rozã, reprezentând „roata vieþii”, iar pe partea dreaptã a sa sunt douã portaluri somptuos decorate. Clãdirea Muzeului Naþional Santa Chiara dateazã din 1698.

Instituþia a fost înfiinþatã de me­ dicul ºi arheologul Domenico Ridola care, venit în Matera ºi fascinat de locurile acestea, de istoria lor, a adunat o colecþie impresionantã de artefacte. Ele dateazã din Paleolitic, Neolitic, Epocile Bronzului ºi Fierului pânã în perioadele greacã ºi romanã. Palatul Lanfranchi, construit în 1968, a gãzduit seminarul

88  l  MisiuneaCASA 5/08

diocezan ºi, ulterior, ªcoala de Gramaticã, în care a predat ºi poetul Giovanni Pascoli. Astãzi adãposteºte Centrul „Carlo Levi”, unde se poate admira monumentala picturã „Lucania ’61” ºi vizita pinacoteca „D’Erico“, Aici sunt expuse circa 300 de lucrãri aparþinând ªcolii Napoletane, din secolele al XVIIlea ºi al XVIII-lea. În apropiere, din Piazzeta Pascoli, se poate ajunge la punctul de belvedere „Sasso Caveso” de unde se deschide platoul Murgiei. Printre celelalte biserici, se remarcã Biserica Purgatoriului (construitã în 1747 în stilul Ba-

rocului târziu ºi împodobitã cu frumoase elemente alegorice), Biserica San Francesco d’Assisi (datând din 1230 ºi reconstruitã în 1670, remarcabilã prin faþada sa barocã) ºi Biserica San Giovanni Battista (din 1233, construitã în stil romanic).

Structuri urbane unice Matera este bogatã, de asemenea, în palate nobile aparþinând perioadei renascentiste ºi secolului al XVIII-lea. Construcþia castelului a început la sfârºitul secolului al XVlea ºi a aparþinut Contelui de

Matera, Giancarlo Tramontano, venit de la Napoli. Situat într-o poziþie dominantã, este alcãtuit dintr-un donjon central ºi douã turnuri laterale. Nu a fost finalizat, din cauza unei rãscoale ce a izbucnit în 1514 ºi în urma cãreia contele a fost omorât. Aceasta este Matera – „La cittá dei Sassi”, ce conservã o structurã urbanã unicã, sculptatã din piatra locului. Este oraºul chiliilor sãpate în rocã, ale cãror fresce relevã cea mai purã combinaþie între stilurile latine ºi bizantine, inspiratã din viaþa misticã a cãlugãrilor solitari ºi luând forma artei religioase. n


viaþa plantelor

Begonia flori

Galeria decorativã a formelor C

hiar dacã, datoritã unei mari varietãþi de specii, begonia este printre cele mai îndrãgite plante la noi în þarã, existã unii cultivatori amatori care considerã aceastã plantã ca fiind foarte pretenþioasã. Cei care însã nu se lasã descurajaþi de aceastã prejudecatã obþin plante cu flori mari ºi strãlucitoare, care se menþin înflorite o mare parte a anului. De fapt, principala dificultate în îngrijirea begoniei este identificarea varietãþii deþinute de dumneavoastrã, întrucât specii diferite ale acestei plante se manifestã diferit în condiþii similare de temperaturã ºi umiditate. Originare în special din regiunile tropicale ºi subtropicale ale Americii Centrale ºi de Sud, din

90  l  MisiuneaCASA 5/08

India ºi Indonezia, varietãþile acestui gen cuprind sute de specii, în majoritate erbacee, cu rizomi sau cu tuberculi, în formã de arbuºti sau plante urcãtoare. Dupã felul vegetaþiei, begoniile pot fi grupate în specii cu vegetaþie continuã ºi specii cu vegetaþie întreruptã. Speciile cu vegetaþie continuã includ begoniile cu rizomi, pe cele semiarbuºti ºi begoniile urcãtoare, care la rândul lor se împart, în funcþie de partea decorativã dominantã, în douã mari grupe: begonii decorative prin flori ºi begonii decorative prin frunze. În fine, speciile cu vegetaþie întreruptã cuprind begonii cu rizomi ºi cu tuberculi, ale cãror tulpini aeriene mor în fiecare an.


Stihl lanseazã Stihl în lanseazã România România o în nouã gamã o nouã gamã de unelte electrice de unelte pentru electrice grãdinã pentru grãdinã

Sunshine

Unelte pentru grãdina ta

Schwabenland

Elfe

Begoniile decorative prin flori

Begonia elatior este joasã, compactã, cu flori mari, involte, de diferite culori: Clara, Schwabenland (albe), Susi, Elfe, Grete (roz), Lisa, Ruth, Aleso, Toran, Heide (roºii), Annebel, Silvia (portocalii) sunt cele mai cunoscute grupe ale acestei specii. În ultimii ani au fost creaþi hibrizi mini cu înãlþimea de 10 cm precum Luci (de culoare albã), Alice (carmin), Talia (roºie), dar ºi hibrizi micro cu înãlþimea de 5-6 cm. Plantele se simt bine în locuri luminoase, dar fãrã soare direct. În timpul iernii, trebuie aºezate la o fereastrã orientatã spre sud, pentru a beneficia de luminã cât mai intensã. Se comportã bine la temperatura obiºnuitã din apartamente, câteva grade mai scãzute ajutând chiar la prelungirea perioadei de înflorire. Se udã regulat,

Begonii decorative prin frunze

Sunt reprezentate de o multitudine de specii (aproximativ 1.000), caracterizate printr-un specific comun: au frunze cãrnoase, poziþionate asimetric pe tulpinã, într-o mare varietate de forme ºi culori: n ondulate, acoperite cu periºori de culoare verde închis; n palmate, colorate verde lucios; n rotunde, cu o spiralã deschis– albicioasã ; n ovale, mari, lucioase verzi– arãmii pe faþa frunzei ºi roºietice pe dosul acesteia, cu marginea lobatã ºi ondulatã; n în forma de plãmân, de culoare verde-roºiaticã; n peltate, lung peþiolate, gofrate, cu vârful ascuþit, margine ondulatã ºi cu mici dinþi; n de mici dimensiuni, având forma frunzei de ferigã sau a frunzei de arþar.

Noua gamã cuprinde utilaje potrivite pentru orice activitate: motocoase, foarfeci de grãdinã, motoferãstraie ºi emondoare de înãlþime, suflante ºi aspiratoare cu tocãtor. Uneltele sunt ergonomice ºi simplu de utilizat. Datoritã motorului electric, sunt silenþioase ºi pot fi folosite în zonele aglomerate. Motocoasele electrice Stihl din gama FSE au fost special concepute pentru tunderea ierbii în grãdinile de dimensiuni mici ºi medii. Viking, marcã cu notorietate pe zona uneltelor pentru grãdinãrit, se aflã în portofoliul Stihl din 1992. Astãzi, produsele Stihl ºi Viking sunt comercializate în peste 160 de þãri din toatã lumea ºi sunt produse în 6 fabrici, pe 4 continente. Ca o garanþie a calitãþii, distribuitorii autorizaþi ºi mecanicii de service sunt supuºi unor evaluãri periodice. Astfel,

magazinul oricãrui distribuitor oferã consultanþã de specialitate, accesorii ºi piese de schimb originale, service pe perioada garanþiei ºi în post-garanþie. În 1997, Stihl ºi-a extins aria de reprezentanþe europene, ajungând ºi în România. În prezent, este una dintre cele mai apreciate mãrci de motounelte din þarã. κi vinde produsele prin 200 de distribuitori autorizaþi, iar sto-

cul existent în depozitul din România satisface 95% dintre comenzile dealerilor de la noi. Calitatea produselor comercializate, dar ºi gama de servicii oferite cumpãrãtorilor au condus la creºtere activitãþii pe piaþa localã. Din totalul produselor comercializate de Stihl în România, circa 65% sunt destinate persoanelor fizice, iar restul de 35 % – companiilor.


viaþa plantelor

flori

Îngrijire Niciuna dintre speciile de begonii nu are viaþã lungã. Dupã aproximativ un an, ele se depreciazã, fiind deseori atacate de fãinare. Din acest motiv, în funcþie de specie, prin butaºi de lãstari sau de frunze se creeazã o nouã plantã sãnãtoasã. Înrãdãcinarea se face uºor, în nisip sau turbã. Pentru a stimula înflorirea ºi a menþine o formã compactã, trebuie sã se facã ciupirea lãstarilor prea viguroºi. În acelaºi timp, florile ofilite ºi îngãlbenite trebuie îndepãrtate întrucât pot constitui surse de infecþie. Se recomandã utilizarea ghivecelor de plastic, deoarece acestea menþin mai bine umiditatea în substrat, begoniile suferind dacã substratul se usucã. Menþionãm cã trebuie evitat excesul de apã, deoarece produce putrezirea rãdãcinilor sau a tuberculilor. E bine ca substratul sã fie uºor, poros, fertil, amestecat cu turbã ºi pãmânt de frunze ºi sã se realizeze un drenaj bun. Excesul de apã provoacã îngãlbenirea frunzelor. Begoniile nu necesitã ghivece prea mari, deoarece au sistem radicular superficial. Transplantarea se realizeazã primãvara, folosind pãmânt proaspãt. Adeseori, se înlocuieºte numai pãmântul de la suprafaþã.

Dintre bolile care atacã begoniile, fãinarea este frecventã, în condiþii de cãldurã excesivã ºi secetã atmosfericã. Se combate prin evitarea cãldurii ºi uscãciunii aerului ºi prin tratamente specifice cu produse pe bazã de sulf. Mucegaiul cenuºiu duce la putrezirea plantelor tinere ºi se previne prin evitarea excesului de umiditate ºi prin aerisire corespunzãtoare.

92  l  MisiuneaCASA 5/08

Ruth

Loraine

Toran

Grete

Metalica

Tuberhybrida

cu cantitãþi de apã moderate; pãmântul din ghiveci nu trebuie lãsat sã se usuce ºi are nevoie de un bun drenaj. Necesitã un substrat uºor, care sã conþinã mai multã turbã, iar în perioada de creºtere se fertilizeazã lunar cu îngrãºãmânt lichid. Înflorirea are loc tot timpul anului, cu excepþia hibrizilor din grupa „Schwabenland”, care înfloresc în perioada septembriefebruarie; de aceea, se mai numesc ºi begonii de iarnã. Begonia loraine cuprinde hibrizi rezultaþi din Begonia dregei din Africa de Sud ºi Begonia socotrana din Socotra. Planta este joasã ºi compactã, foarte bogatã în flori divers colorate. Dintre cei mai importanþi hibrizi amintim Snowprincess (cu flori albe), Magdalene (roz), respectiv Kardinal, Hanne, Tine (siclam), cu toþii având perioada de înflorire

în lunile octombrie-decembrie. Acestei varietãþi îi place lumina, dar nu ºi razele directe ale soarelui, care duc la încãlzirea mediului înconjurãtor. Este o plantã de zi lungã, ce se dezvoltã slab sau nu înfloreºte dacã nu i se dã luminã suplimentarã. Se udã moderat, preferabil în farfuria de susþinere. Apa se þine în farfurie numai 15 minute, pentru ca rãdãcinile sã absoarbã atât cât au nevoie, apoi se îndepãrteazã pentru a nu provoca putrezirea lor. Trebuie avut grijã ca pãmântul sã nu se usuce. Florile au o duratã mai mare de menþinere a calitãþii într-o camerã mai puþin încãlzitã (1415°C). Tolereazã ºi temperaturi de pânã la 20°C, fãrã însã a depãºi aceastã limitã, deoarece în condiþii de temperaturi ridicate planta suferã ºi îºi pierde

atât frunzele, cât ºi bobocii. Begonia tuberhybrida face parte din grupa begoniilor cu tuberculi. Are flori simple, cu margini fimbriate ºi involte, foarte apreciate datoritã mãrimii, frumuseþii ºi culorilor variate (roºu purpuriu, galben portocaliu, alb ºi roz). Tuberculii sunt rotunzi (cu un diametru de 4-5 cm) ºi cãrnoºi. Tulpinile aeriene cãrnoase au frunze dinþate, puþin pãroase. Se dezvoltã bine în sol bogat în humus ºi permeabil. Se înmulþesc prin seminþe, butaºi sau prin divizarea tuberculilor. În timpul perioadei de repaus, tuberculii se pãstreazã în nisip uscat sau turbã, la temperatura de 10°C. La jumãtatea lunii martie, se planteazã în turbã ºi se pornesc în vegetaþie la temperaturã moderatã, urmând a se divide apoi ºi a se planta în ghivece. n


geotehnicã

soluþii

Este evidentã legãtura dintre o construcþie ºi terenul pe care este amplasatã aceasta. Studierea solului conform unor metode ºtiinþifice a devenit o practicã obligatorie pentru cei care investesc în domeniu.

Categorii geotehnice de clasificare a terenurilor (1) Î

n vederea stabilirii exigenþelor proiectãrii geotehnice, prin intermediul normativului 74/2006 se introduc 3 categorii geotehnice. Încadrarea preliminarã a unei lucrãri în una dintre categorii trebuie sã se facã, în mod normal, înainte de investigarea terenului de fundare. Aceastã încadrare poate fi ulterior schimbatã, în fiecare fazã a procesului de proiectare ºi de execuþie, în urma unei verificãri. Numeroasele aspecte ale proiectãrii unei lucrãri pot impune abordãri care sã corespundã diferitelor categorii geotehnice. Nu este necesar sã se trateze întreaga lucrare în concordanþã cu exigenþele celei mai ridicate. Metodele unei categorii superioare pot fi utilizate pentru a justifica o proiectare mai economicã sau atunci când se considerã oportun acest lucru.

94  l  MisiuneaCASA 5/08

Categoria geotehnicã este asociatã cu riscul geotehnic. Încadrarea lucrãrii într-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea realizãrii în condiþii de exigenþã corespunzãtoare a investigãrii terenului de fundare ºi a proiectãrii infrastructurii, folosind modele ºi metode de calcul perfecþionate, spre a se atinge un nivel de siguranþã necesar pentru rezistenþa, stabilitatea ºi condiþiile normale de exploatare a construcþiei, în raport cu terenul de fundare. Riscul geotehnic depinde de douã categorii de factori: pe de o parte, factorii legaþi de teren, dintre care cei mai importanþi sunt cei referitori la condiþiile de teren ºi apa subteranã, iar pe de altã parte, factorii legaþi de structura ºi de vecinãtãþile viitoarei construcþii.

Categoria geotehnicã

Gradul de risc

1

redus

2

moderat

3

mare


Categorii ale condiþiilor de teren I. Terenuri bune a) Blocuri, bolovãniºuri ºi pietriºuri, conþinând mai puþin de 40% nisip ºi mai puþin de 30% argilã, în condiþiile unei stratificaþii practic uniforme ºi orizontale (având înclinarea mai micã de 10%); b) Pãmânturi nisipoase, inclusiv nisipuri prãfoase, îndesate, în condiþiile unei stratificaþii practic uniforme ºi orizontale; c) Pãmânturi fine cu plasticitate redusã (Ip < 10%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase ºi prafuri, având e < 0.7 ºi Ic << 1/u >0.75, în condiþiile unei stratificaþii practic uniforme ºi orizontale; d) Pãmânturi fine, cu plasticitate medie (10% Ip <20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, având e <1.0 ºi Ic << 1/u > 0.75, în condiþiile unei stratificaþii practic uniforme ºi orizontale; e) Pãmânturi fine, cu plasticitate mare (Ip > 20%): argile nisipoase, argile prãfoase ºi argile, având e <1.1 ºi Ic <<1/u > 0.75, în condiþiile unei stratificaþii practic uniforme ºi orizontale; f) Roci stâncoase ºi semistâncoase, în condiþiile unei stratificaþii practic uniforme ºi orizontale; g) Umpluturi compactate realizate conform unor documentaþii de execuþie (caiete de sarcini) controlate calitativ de unitãþi autorizate

II. Terenuri medii a) Pãmânturi nisipoase, inclusiv nisipuri prãfoase, de îndesare medie, în condiþiile unei stratificaþii practic uniforme ºi orizontale (având înclinarea mai micã de 10%); b) Pãmânturi fine cu plasticitate redusã: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase ºi prafuri, având e < 0.7, în condiþiile unei stratificaþii practic uniforme ºi orizontale; c) Pãmânturi fine cu plasticitate medie: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, având e <1.0, în condiþiile unei stratificaþii practic uniforme ºi orizontale;

III. Terenuri dificile În aceastã categorie intrã: a) nisipurile afânate, cele saturate, susceptibile de lichefiere sub acþiuni seismice b) pãmânturile fine cu consistenþã redusã (Ic < 0.5), c) pãmânturile loessoide aparþinând grupei B de pãmânturi sensibile la umezire, definite conform normativului P7-2000 d) pãmânturile argiloase cu umflãri ºi contracþii mari, cele cu conþinut ridicat de materii organice (peste 6%) e) terenurile în pantã cu potenþial de alunecare.

d) Pãmânturi fine cu plasticitate mare (Ip > 20%): argile nisipoase, argile prãfoase ºi argile, având e < 1.1, în condiþiile unei stratificaþii practic uniforme ºi orizontale; e) Pãmânturi loessoide, aparþinând grupei A de pãmânturi sensibile la umezire, definite conform normativului P7-92 f) Umpluturi de provenienþã cunoscutã, conþinând materii organice sub 6%, realizate organizat, sau având o vechime mai mare de 10-12 ani ºi necompactate iniþial.

Apa subteranã Din punctul de vedere al prezenþei apei subterane pe amplasament, în corelare cu soluþia de fundare, se disting 3 situaþii care trebuie avute în vedere la definirea categoriei geotehnice: 1 Excavaþia nu coboarã sub nivelul apei subterane, nu sunt necesare epuismente (îndepãrtarea cu pompele a apei dintr-o sãpãturã); 2 Excavaþia coboarã sub nivelul apei subterane, se prevãd lucrãri normale de epuismente directe sau drenare, fãrã riscuri de degradare a unor structuri alãturate; 3 Excavaþia coboarã sub nivelul apei subterane, în condiþii hidrogeologice excepþionale, impunând lucrãri de epuismente cu caracter excepþional.

Clasificarea construc­ þiilor dupã importanþã În vederea definirii categoriei geotehnice, se utilizeazã clasificarea construcþiilor în conformitate cu H. G. nr. 766/1997, anexa nr. 2, în 4 categorii de importanþã: 1 excepþionalã; 2 deosebitã; 3 normalã; 4 redusã.

Vecinãtãþile Categoria geotehnicã depinde ºi de modul în care realizarea excavaþiilor, a epuismentelor ºi a lucrãrilor de infrastructurã aferente construcþiei care se proiecteazã poate afecta construcþiile ºi reþelele subterane aflate în vecinãtate. Astfel, se pot distinge 3 situaþii: 1 Risc inexistent sau neglijabil; 2 Risc moderat; 3 Risc major.

Mãrimi folosite e = Indicele porilor reprezintã un mod suplimentar de a defini porozitatea rocilor, care se calculeazã pe baza porozitãþii reale Ip = Indicele de plasticitate ºi Ic = Indicele de consistenþã reprezintã douã mãrimi folosite pentru a se caracteriza o rocã din punct de vedere al comportamentului sãu în contact cu apa; se determinã pe baza limitei de lichiefiere (conþinutul maxim de apã pe care o rocã îl poate accepta înainte de a deveni lichidã), a limitei de plasticitate (conþinutul minim de apã pe care o rocã îl poate accepta înainte de a deveni casantã) ºi a conþinutului de apã al rocii u = umiditatea reprezintã un raport adimensional între masa probei de rocã înainte de a fi uscatã ºi cea dupã ce a fost uscatã în etuvã la 105° C Misiunea

  l  95

CASA 5/08


juridic

Între lege ºi eticã:

Majorarea chiriei

Corina Cojocaru, jurist „Sunt proprietarul unui apartament situat în Bucureºti, pe care l-am închiriat unei persoane fizice pentru o perioadã de 3 ani. Timp de 2 ani de zile nu am renegociat preþul chiriei, însã, având în vedere evoluþia pieþei imobiliare ºi majorarea chiriilor, i-am propus chiriaºului o renegociere a contractului. Acesta însã a refuzat categoric ºi mi-a spus cã trebuie sã mã mulþumesc cu preþul stabilit pentru încã un an pe cât este stabilitã durata contractului, chiar dacã acesta a devenit mult sub preþul pieþei. Vã rog sã mã ajutaþi cu un rãspuns.“

A

ºa cum aþi precizat în scrisoare, între dumneavoastrã ºi chiriaº existã un raport juridic guvernat de regulile instituþiei locaþiunii. Conform Codului civil, contractul de închiriere, ca varietate a contractului de locaþiune, este acel contract prin care o parte (locator) se obligã sã asigure altei pãrþi (locatar sau chiriaº) folosinþa temporarã, totalã sau parþialã, a unei locuinþe, în schimbul unei sume de bani (chirie). În consecinþã, contractului de închiriere îi sunt aplicabile dispoziþiile dreptului comun referitoare la locaþiune, în mãsura în care legislaþia locativã nu prevede norme speciale (Legea locuinþei nr. 114/1996 republicatã ºi modificatã). Din mesajul dumneavoastrã reiese cã locatarul care deþine apartamentul în baza contractului de închiriere ºi-a respectat obligaþiile contractuale pe parcursul celor 2 ani care au trecut de la momentul încheierii contractului, aºa încât dumneavoastrã

96  l  MisiuneaCASA 5/08

nu aþi putea invoca neexecutarea culpabilã a contractului de cãtre locatar, pe cale de consecinþã solicitând rezilierea contractului ºi evacuarea chiriaºului în temeiul dispoziþiilor prevãzute de Codul Civil. În principiu, nu este posibilã majorarea chiriei de cãtre proprietar în baza voinþei sale unilaterale, întrucât aceasta ar presupune o modificare unilateralã a contractului, ceea ce ar contraveni dispoziþiilor Codului Civil care statueazã în art. 969 cã între pãrþile contractante convenþiile legal fãcute au putere de lege. Contractul de închiriere fiind un contract sinalagmatic ºi cu titlu oneros, pãrþile trebuie sã determine cuantumul chiriei lunare (evaluarea în bani a chiriei), regulile de modificare a acesteia ºi modul de platã, intenþia ambelor pãrþi contractante fiind obþinerea unor avantaje materiale, a unor câºtiguri în beneficiul propriu. Dacã folosinþa locuinþei se transmite cu titlu gra-

tuit sau chiria a fost prevãzutã în mod fictiv ori este derizorie, contractul nu mai este de închiriere, ci un comodat (împrumut de folosinþã). Intervenþia unor elemente noi, imprevizibile, la data încheierii contractului, în speþã inflaþia, a determinat în prezent transformarea acestei convenþii întruna inechitabilã pentru dumneavoastrã, în calitate de locator. Cum nu se poate ignora producerea unei reale pagube prin neplata unei chirii conform ratei inflaþiei, rezultã cã majorarea chiriei actualizate cu indicele de inflaþie ºi corespunzãtoare tarifelor practicate în prezent apare pe deplin justificatã, fiind de naturã sã restabileascã echilibrul contractual, aºa încât ambele pãrþi contractante sã îºi poatã satisface interesul material ce a stat la baza încheierii contractului de închiriere. Refuzul de a achita chiria majoratã e nejustificat ºi face dovada releicredinþe cu care una dintre pãrþi, respectiv locatarul, înþelege sã execute convenþia. n


actual Wienerberger

A treia fabricã de cãrãmidã din România

L

una trecutã, Wienerberger a deschis oficial cea mai mare ºi modernã fabricã de cãrãmizi din România, situatã în comuna Tritenii de Jos, la aproximativ 60 km sud-est de Cluj. Proiectul a început la jumãtatea anului 2006, construcþia efectivã fiind începutã în ianuarie 2007. Cu o investiþie de peste 25 milioane euro, fabrica are o capacitate anualã de 150 milioane de bucãþi în formate normale, ceea ce echivaleazã cu o producþie zilnicã de aproximativ 35 camioane, necesarul pentru 12

case. Wienerberger Sisteme de Cãrãmizi România îºi întãreºte astfel poziþia de lider pe piaþa româneascã. Datoritã fabricilor de la Tritenii de Jos, Gura Ocniþei sau Sibiu, precum ºi reþelei care include peste 100 de distribuitori, Wienerberger poate acoperi mai eficient cererea de sisteme ceramice la nivel naþional. Fondatã în anul 1819, la Viena, compania Wienerberger a fost listatã la Bursa de Valori din Viena încã din 1869, devenind în timp cel mai mare producãtor de cãrãmizi din lume.

Piastrelle

Un nou concept de prezentare

C

ompanie italianã cu o activitate de 10 ani în domeniul importului ºi comercializãrii plãcilor de ceramicã, obiectelor ºi bateriilor sanitare sau a altor articole destinate amenajãrilor interioare, Piastrelle vine în întâmpinarea clienþilor sãi cu un show-room modern, având o suprafaþã de 1.600 mp (plus spaþii pentru depozitare). Sunt expuse, într-o prezentare ineditã, produse ale unor brenduri ceramice consacrate: Rex Ceramiche, Floor Gres, Cerim, Bisazza, Petracer, Group Serenissima, Valentino,

Dado Ceramiche. De asemenea, Piastrelle oferã clienþilor ºi colaboratorilor o gamã variatã de obiecte sanitare din ceramicã: Flaminia, GSG Design (gamã prezentatã la Târgul Expoconstruct Ambient Bucureºti), Azzurra, mobilier de baie Branchetti, Kios, Tenda Dorica, baterii de baie Visentini, Carlo Frattini, Kludi, precum ºi cãzi sau cabine de duº cu sisteme Calyx ºi Samo. Piastrelle vã aºteaptã în show-roomul sãu, situat pe Autostrada Bucureºti-Piteºti, ªoseaua de Centurã nr. 1-bis.

Atlas Corporation

Planuri de dezvoltare

A

tlas Corporation a luat fiinþã în 2003, ca rezultat al fuziunii dintre trei companii - Atlas Trading România, Atlas Realty & Development ºi Sititech. Divizia de materiale de construcþie a dezvoltat un portofoliu complex pentru finisaje interioare ºi exterioare de înaltã calitate, precum ºi de sisteme profesionale pentru termo ºi hidroizolaþii, toate sub marca APLA (Atlas Professional Line Applications). Investiþia totalã din þara noastrã depãºeºte 30 de milioane euro. Pe platforma ultramodernã de producþie,

localizatã în Bucureºti, se fabricã polistiren extrudat, vopsele lavabile, tencuieli decorative, gleturi ºi alte produse, la standarde ridicate de calitate. Cifra de afaceri a anului 2007 a fost de 50,2 milioane euro, iar creºterea vânzãrilor de materiale de construcþie, faþã de 2006, a fost de 55%. Atlas Corporation a decis extinderea ºi dezvoltarea sistemului de distribuþie la nivel naþional, deschizând noi filiale ºi lansând produse inovative pe piaþã: AplaWoodCare, AplaMulti Primer, AplaPrimEX, AplaFillLight (pentru interior ºi exterior), AplaJointFiller Bathroom &

Kitchen. Planurile de dezvoltare pe urmãtoarele 12 luni vizeazã consolidarea poziþiei de lider pe piaþa de materiale de construcþii. Menþionãm cã, începând cu 2006, Atlas Corporation este sponsor oficial al echipei naþionale de baschet. Misiunea

  l  97

CASA 5/08


Misiunea

CASA

Nr. 6/2008 va apãrea pe 20 iulie

Din sumar:

Regie proprie Contractaþi serviciile unei firme sau începeþi aventura pe cont propriu? Preþurile s-au mai schimbat, iar legea devine tot mai severã!

Aer condiþionat Caracteristicile unui aparat performant depind de producãtor, putere de rãcire ºi, nu în ultimul rând, de condiþiile în care se executã montarea.

 Acvatice

Piatrã

Articol amplu despre spaþiile din interiorul sau exteriorul locuinþei care se aflã sub „imperiul“ apei: piscine, saune, bãi, cabine de duº, spa-uri ºi multe altele.

ACUM vã puteþi abona ºi online, accesând site-ul www.misiuneacasa.ro

Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702). Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L., ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

ABONAMENT Misiunea

CASA

 3 apariþii:  6 apariþii:  10 apariþii:

16,58 RON (165.750 ROL) 31,20 RON (312.000 ROL) 50,00 RON (500.000 ROL)

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr . . . Bl . . . Sc . . . Ap . . Sector . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cod . . . . . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . Data naºterii . . . . . . . . . . . . . . email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Menþionaþi pe plic:

„Abonament Misiunea Casa“

Noi informaþii despre oferta momentului în domeniul rocilor. Citiþi, aºadar, despre calcar, marmurã ºi granit într-o prezentare cât se poate de actualã.


C

c


Revista Misiunea Casa nr 5 - iunie 2008