Amb - proiect brasovia pliant (1)

„Cetatea Braşovia - Legenda Braşovului”

Acest proiect de educaţie culturală, „Cetatea Braşovia - Legenda Braşovului” este finanţat de Administraţia Fondului Cultural National şi este implementat de Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov.

Scopul proiectului este promovarea istoriei locale medievale, iar ca monument reprezentativ al acestei epoci a fost aleasă Cetatea Braşovia, cea care a dat numele de azi al localităţii.

Obiective : • creşterea gradului de cunoaştere a monumentului istoric Cetatea Braşovia şi a importanţei lui pentru perioada istorică din sec. XIII - prima jumătate a secolului al XV-lea; • realizarea de activităţi educaţionale interactive cu elevi din ciclul gimnazial; • educaţie culturală pentru localnici şi turişti, prin realizarea şi difuzarea de materiale cu informaţiile de specialitate, istorice şi arheologice, pentru ca Cetatea Braşovia să reintre în conştiinţa publică.

CETATEA BRASOVIA Legenda Brasovului

Legendă Planul Cetăţii Braşovia: 1. Capelă cu cisternă.

2. Turnul Porţii.

3-4. Turnuri.

5 Poarta principală.

6. Donjon.

Grupuri ţintă: elevi / localnici / turişti.

Parteneri: -Primăria Municipiului Braşov -Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov:

Şcoala Generală nr. 1

Şcoala Generală nr. 12

Şcoala Generală nr. 13

Şcoala Generală nr. 15

Şcoala Generală nr. 27

Agentia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov Bulevardul Eroilor nr.8 mansarda, cam.200, clădirea Primăriei Braşov - 500007 Tel / Fax: 004 - 0268.547.616 004 - 0268.547.676 E-mail: office@metropolabrasov.ro Adresa web: www.metropolabrasov.ro

Proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

- Braşov 2012 -

Cetatea Braşovia

Capela şi cisterna din cetate

Problema datării cetăţii Braşovia de pe Tâmpa a generat numeroase teorii şi controverse. Unii au coborât datarea până în vremea dacilor, alţii au făcut legătura dintre ridicarea cetăţii şi venirea ordinului Teuton în Ţara Bârsei, la începutul secolului al XIII-lea. Există voci care consideră că Braşovia a fost ridicată de populaţia braşoveană ca fortificaţie de refugiu. Construirea cetăţii de pe Tâmpa ar mai putea fi legată de marea invazie a tătarilor din 1241, momentul edificării fiind plasat probabil în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Materialele arheologice descoperite în săpăturile iniţiate de Muzeul Săsesc al Ţării Bârsei datează mai ales din secolul al XIV-lea.

Se cunoaşte faptul că cetatea a fost utilizată ca loc de refugiu pentru populaţie în timpul invaziilor tătare (1345) şi turceşti (1421). Însă, finalizarea ridicării incintei cetăţii Braşovului, de la poalele Tâmpei, în timpul lui Ioan de Hunedoara, a determinat scăderea importanţei strategice a cetăţii Braşovia. Prin urmare, Magistratul Braşovului a obţinut permisiunea din partea lui Ioan de Hunedoara de a demola cetatea Braşovia în anul 1455.

Ca toate cetăţile de refugiu, Braşovia dispunea de o capelă, turnuri de flancare a porţilor şi întărire a curtinei (zidurilor); se cunoaşte existenţa mai multor turnuri, a unui bastion poligonal şi a porţilor de intrare în cetate. În interiorul cetăţii existau construcţii menite să adăpostească familiile refugiate; sub capelă exista o cisternă sau o fântână.

Ulterior, pe locul unde se aflau ruinele cetăţii s-au ridicat diverse alte construcţii; de exemplu, o altă capelă a fost construită de Senatorul Iohann Drauth în 1696, după ce a trecut la confesiunea catolică.

Tâmpa a început să fie numită Muntele Crucii sau „Kreutzberg”, mai ales de către catolici şi de ortodocşi. În 1849 a fost edificat un monument în formă de piramidă, dedicat alianţei dintre Austria şi Rusia pentru înăbuşirea revoluţiei maghiare din 1848. În 1896, pe vârful Tâmpa, în locul bastionului cetăţii Braşovia, s-a ridicat un monument dedicat sărbătoririi unui mileniu de la aşezarea triburilor maghiare în Pannonia. Acest monument, care înfăţişa un războinic din epoca lui Arpad, a fost însă distrus într-un atentat cu bombă în 1913.

Azi, pe platoul din Vârful Tâmpa, cu greu se mai pot distinge urmele vechii cetăţi, acestea fiind acoperite de vegetaţie.

Amatorii de drumeţii şi turiştii pot observa cioturi de zid, care reprezintă porţiuni din vechile ziduri ale cetăţii, puţină lume cunoscând faptul că ruinele de pe Tâmpa sunt ceea ce a mai rămas din vechea cetate Braşovia.

Începând cu anul 1455 cetatea a fost păstrată ca ruină, deşi capela pare să fi rezistat încă o perioadă, după cum aflăm din documentul emis de către episcopul de Strigoniu în 18 martie 1455. Acesta, la rugămintea Magistratului Braşovului, îngăduia demolarea capelei sfântului Leonhard, care nu mai era utilizată, pentru că în acel moment nu mai dispunea de nici una din dotările necesare pentru oficierea serviciului religios. Arhiepiscopul Dionysius von Gran punea însă o condiţie pentru a accepta demolarea: le cerea braşovenilor să ridice un altar dedicat sfântului Leonhard în biserica parohială cu hramul Fecioarei Maria, actuala Biserică Neagră.

Capela Sf. Leonhard, construcţie de piatră datând din secolul al XIII-lea (desen Alfred Prox)

Prezenţa unei capele într-o cetate de refugiu era mai mult decât firească, tot aşa cum era de nelipsit şi într-o posibilă fortificaţie timpurie ridicată de teutoni. Datarea funcţionării capelei nu poate depăşi perioada existenţei fortificaţiilor Braşoviei.

O inscripţie pe o piesă de lut ars conţine anul 1401, ceea ce ar permite susţinerea cel puţin a unei renovări sau refaceri a capelei în acel an.

Cisterna aflată in situ poate fi observată chiar şi azi

cu ochiul liber, ea este relativ bine conservată, chiar dacă nu a beneficiat de o construcţie temporară care să o protejeze de intemperii şi de activitatea antropică.

Capela de pe Tâmpa are o mare însemnătate în întreg ansamblul fortificaţiilor, mai întâi pentru că a fost cercetată şi studiată din punct de vedere arheologic, iar aceste cercetări au fost publicate. Este vorba de o capela ridicată peste o cisternă sau o fântână în interiorul căreia s-au găsit resturi osteologice, bucăţi de ancadramente de piatră şi chiar o statuie a unui sfânt, executată din lemn. Fundaţiile capelei par a fi prelungite cu nişte contraforturi menite să susţină zidurile.

Colţul de sud-vest al Braşoviei, unde se afla capela Sf. Leonard

Secţiune în cisterna Cetăţii Braşovia (desen Alfred Prox)