Revista Regio nr. 15/octombrie 2012: Inovaţie prin educaţie

re v i s t a

nr. 15, octombrie 2012 „Prioritatea este reluarea rambursărilor de la Comisia Europeană” Interviu cu domnul Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene

Forumul comunicatorilor Regio, 26-28 septembrie, Bran

INOVAŢIE PRIN

EDUCAŢIE

Un plus de eleganţă în casele noastre şi un pas Înainte pentru meşteşugarii din Deva ORAŞUL CHITILA – RENĂSCUT CU BANI EUROPENI CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI RENAşTE CU BANI EUROPENI FONDURILE REGIO – SPRIJIN PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT CASA BENGESCU - DEMNITATEA BĂNIEI, REDATĂ PRIN FONDURILE REGIO

Editorial Regio – un program „tânăr” Am ajuns la mijlocul toamnei şi un nou număr al revistei Regio stă în faţa dumneavoastră. Sper ca toate reportajele şi comentariile pe care le veţi citi să vă întărească, încă o dată – dacă mai este nevoie, ideea că banii europeni trebuie atraşi şi folosiţi până la ultimul eurocent. Nu trebuie să îi pierdem, fie că vorbim de proiecte private ale antreprenorilor, uneori salvaţi de la faliment de fondurile Regio, fie că vorbim de ambiţii, în cel mai bun sens al cuvântului, ale autorităţilor locale.

Există, în paginile 8 şi 9, povestea impresionantă a unor meşteşugari din Deva. Oameni oneşti care au pornit un atelier de ceramică şi sticlă imediat după Revoluţia din 1989.

Criza economică din a doua jumătate a anilor 2000 i-a prins pe picior greşit. A venit declinul, iar destinul părea sigur: falimentul. Ei bine, nu a fost aşa. Şi asta datorită fondurilor nerambursabile ce le-au deschis calea către piaţa din întreaga ţară, dar şi către parteneri din Germania, Franţa, Austria sau Italia. Managerul firmei a avut amabilitatea de a ne descrie coşmarul prin care a trecut, dar şi visul frumos pe care îl trăieşte acum.

Un segment extrem de important care vă va atrage atenţia în acest număr îl reprezintă educaţia şi preo­ cupările tinerilor. Fondurile Regio îi vor ajuta pe 20 de studenţi ai Facultăţii de Teologie din Craiova să aibă propriul laborator în care să se specializeze în restaurarea de icoane şi carte veche, meserie nobilă, dar dificilă. Adolescenţii din Chitila, judeţul Ilfov, au la dispoziţie un nou parc pentru relaxare, iar Şcoala cu clasele I–VIII din comuna argeşeană Râca, în care învaţă peste 150 de copii, este modernizată de la A la Z.

Veţi înţelege ce înseamnă sprijinul financiar european pentru tineri şi din exemplul Universităţii din Aarhus, Danemarca – un articol extrem de interesant în paginile 26 – 27.

Cultura şi istoria pot beneficia, la rândul lor, de finanţările neram­ bursabile venite prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Visul autorităţilor locale şi judeţene din Suceava, de a reabilita şi restaura mândra Cetate de Scaun a oraşului, edificiu cu o istorie aparte, este pe cale să se împlinească. Şi asta, cu ajutorul a peste 11 milioane de euro venite, bineînţeles, prin Regio - Programul Operaţional Regional.

Dintr-o ruină, cetatea va străluci în curând ca pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare. Iar beneficiile sunt mult mai largi: locuri de muncă pentru cetăţenii urbei, dezvoltarea turismului şi a economiei locale.

Aş vrea să vă mai atrag atenţia asupra unui subiect deosebit: reportajul făcut de Bogdan Ionescu despre rolul covârşitor pe care îl au mass media asupra educaţiei unui adolescent. Încercăm să deslu­şim dacă deciziile sunt luate în cunoştinţă de cauză sau sunt induse. Organismele Uniunii Europene au identificat aceste pro­ bleme şi au lansat un program educaţional numit Media Literacy (alfabetizarea media). Un tânăr care este „alfabetizat media” are com­ petenţa de a înţelege şi a aborda critic toate aspectele conţinutului media care îi este livrat şi poate co­ munica, pe baza acestuia, în diferite contexte. Ţinând cont de toate recomandările, sunt convins, şi de data aceasta, că toată revista va fi o: LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Vlad IONESCU

R E V I S TA R E G IO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti, Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

2

www.inforegio.ro

Redactor-şef: Redactori: FOTOGRAF: GRAFICIAN: SPECIALIST DTP:

www.inforegio.ro Mihai CRAIU Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU Dinu TARNOVAN Cristian SCUTELNICU Lioara MAREŞ Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU

Sumar Regio în românia

04

„Prioritatea este reluarea rambursărilor de la Comisia Europeană”

Interviu cu domnul Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene

07

Forumul comunicatorilor Regio, 26-28 septembrie, Bran

08

Un plus de eleganţă în casele noastre şi un pas Înainte pentru meşteşugarii din Deva

10

CASA BENGESCU - DEMNITATEA BĂNIEI, REDATĂ PRIN FONDURILE REGIO

12

ORAŞUL CHITILA – RENĂSCUT CU BANI EUROPENI

14

Sunt adolescenţii influenţaţi de mass media în alegerile pe care le fac?

16

CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI RENAşTE CU BANI EUROPENI

20

FONDURILE REGIO – SPRIJIN PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT

22 24

Ştiri REGIONALE

Importanţa sistemului educaţional în dezvoltarea fiecărui adult

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

26 28 30 31

Incubator de afaceri la Universitatea Aarhus, Danemarca Bastonul inteligent I-Cane revoluţionează deplasarea nevăzătorilor AGENDĂ SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! OCTOmbrie 2012

3

Interviu

Regio în România Interviu cu domnul Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene

„Prioritatea este reluarea rambursărilor de la Comisia Europeană”

C

are sunt măsurile pe care le-aţi planificat pentru

următoarele luni pentru accelerarea procesului de absorbţie a fondurilor europene?

Prioritatea maximă pentru perioa­ da imediat următoare este reluarea procesului de trimitere la Comisia Europeană a cererilor de rambursare a plăţilor interne efectuate deja de partea română în conturile bene­ ficiarilor care au proiecte în curs de implementare. După cum se ştie, acest proces a fost întrerupt în iulie 2012. Sunt vizate patru programe operaţionale: Programul Operaţional Sectorial Transport (POS-T), Programul Operaţional Re­ gional (POR), Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivită­ ţii Economice (POS CCE) şi Pro­ gramului Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu). În prezent, aşteptăm decizia de continuare a rambursărilor sau întrerupere - sau chiar suspendare - a plăţilor pe care Comisia Europeană o va lua pe baza rapoartelor misiunilor de audit pe care le-a întreprins în această vară.

Să nu credeţi, însă, că în acest timp noi stăm şi aşteptăm fără să facem nimic!

Avem o listă de măsuri de îmbu­ nătăţire a sistemului de gestionare a fondurilor europene la a căror aplicare lucrăm intens, accentul fiind pus pe soluţionarea deficienţelor constatate în domeniul achiziţiilor publice, în identificarea şi preveni­ rea conflictului de interese, în sim­ plificarea şi uniformizarea proce­ durilor, în creşterea capacităţii ad­ ministrative etc.

4

www.inforegio.ro

Totodată, este în curs de desfăşurare procesul de conciliere între Comisia Europeană şi partea română cu privire la corecţiile financiare defi­ nitive care vor fi aplicate sumelor decontate de la 1 ianuarie 2007 până în octombrie 2011. Corecţiile ar urma să fie impuse din cauza prolemelor majore identificate în efectuarea achiziţiilor publice în perioada menţionată.

După cum se ştie, deşi în ţară aproape că nu mai intră în această perioadă bani de la UE, guvernul face eforturi pentru a asigura în continuare plăţile interne către beneficiari, astfel încât procesul de implementare a proiectelor să poată continua. Chiar astăzi (n.r. 3 octombrie 2012), s-a aprobat suma necesară pentru continuarea plăţilor din cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), respectiv 400.000 de milioane de lei.

Desigur, sperăm că evoluţiile din perioada imediat următoare ne vor permite evitarea sau limita­ rea, cât mai mult posibil, a riscu­ lui de dezangajare de fonduri pe majoritatea programelor operaţio­ nale.

C

are sunt concluziile actualei perioade de

programare?

Ce a mers bine?

Unde credeţi că ar trebui făcute schimbări? Încă nu se pot trage concluzii, im­ plementarea actualei perioade de programare luând sfârşit abia în 2015, dar, fără îndoială, avem multe lecţii de învăţat. Categoric, este mult loc de mai bine! Şi mă refer

aici la arhitectura instituţională şi la capacitatea administrativă, despre care am discutat deja, la cadrul legislativ şi multe altele. Avem deja o serie de concluzii legate de sistemul de coordonare. România a încercat deja două formule, ambele cu caracter orizontal: coordonare printr-o direcţie din cadrul Minis­ terului de Finanţe (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) şi, respectiv, printr-un minister (Ministerul Afacerilor Europene). Coordonarea pe orizon­ tală este extrem de dificil de asi­ gurat în condiţiile unei capacităţi insuficiente în raport cu nevoile de intervenţie. Posibilitatea de a impune modificarea unor reguli sau a unor proceduri interne altui minister s-a dovedit a fi, de ase­ menea, extrem de limitată. Prin urmare, în opinia mea, numai un sistem de coordonare puternic, cu un minister care să gestioneze toate fondurile, ar putea să ofere soluţii la multe dintre problemele cu care ne confruntăm în prezent.

Aş mai adăuga şi ideea de a crea un

Interviu

Regio în România management centralizat al resur­ selor umane, de a avea un corp de funcţionari publici performanţi în acest domeniu, al gestiunii fon­ durilor europene. În ceea ce priveşte proiectele majore de infrastructură, cel mai important va fi ca noi, cei responsabili cu pro­ cesul de management, să convin­ gem beneficiarii şi autorităţile bu­ getare de importanţa asigurării pre­ finanţării, pentru a demara procesul de implementare a acestor proiecte înainte de aprobarea lor de către Comisia Europeană. Şi aceasta, ple­ când de la considerentul că aceste proiecte de investiţii sunt impor­ tante pentru România şi nu doar pentru autoritatea de management.

La fel de importantă mi se pare şi ameliorarea simţitoare a gradului de informare şi a comunicării cu beneficiarii, care sigur va ajuta la evitarea multor probleme cu care ne-am confruntat până acum. Nu greşesc dacă spun că este nevoie de o mai bună coordonare, de o atenţie sporită pentru selecţionarea unor proiecte de maximă utilitate, care să genereze dezvoltare durabilă, de mai multă responsabilitate, atât din partea autorităţilor, cât şi a beneficiarilor, pentru cheltuirea eficientă şi corectă a banilor europeni.

S

e păstrează structura actualelor programe

operaţionale sau vor apărea şi altele noi?

Pregătirea corespunzătoare a României pentru utilizarea cât mai eficientă a fondurilor neram­ bursabile care îi vor fi alocate în viitorul exerciţiu bugetar al Uni­ unii Europene 2014-2020 reprezintă una dintre priorităţile de acţiune ale Ministerului Afacerilor Euro­ pene (MAEur), în calitatea sa de coordonator naţional al managemen­ tului fondurilor europene. O discuţie

„

După cum se ştie, deşi în ţară aproape că nu mai intră în această perioadă bani de la UE, guvernul face eforturi pentru a asigura în continuare plăţile interne către beneficiari, astfel încât procesul de implemen­ tare a proiectelor să poată continua”.

legată de structura viitoarelor pro­ grame operaţionale este, însă, prematură acum. În prezent, se derulează negocierile pentru stabilirea cadrului financiar multianual al UE 2014-2020, pozi­ ţia României fiind de susţinere a propunerii avansate de Comisia Euro­ peană, care urmăreşte o abordare integrată a programării fondurilor europene în scopul asigurării unei creşteri inteligente, incluzive şi durabile la nivel european, naţional, regional şi local. Pledăm pentru menţinerea, cel puţin la nivelul actual, din perioada 2007-2013, a fondurilor structurale şi de coeziune şi a celor destinate politicii agricole comune. În paralel, Ministerul Afacerilor Euro­ pene a iniţiat o amplă consultare publică internă, bazată pe principiul european al parteneriatului, în vederea identificării priorităţilor de dezvoltare a ţării şi elaborării docu­ mentelor necesare pentru accesarea şi implementarea fondurilor europe­ ne în perioada 2014-2020. Sub coor­ donarea Ministerului Afacerilor Eu­ ropene, a fost constituit un for con­ sultativ la nivel naţional, numit Comitetul Interinstituţional pen­ tru Acordul de Parteneriat (CIAP), format din reprezentanţi ai autori­ tăţilor publice centrale, regionale şi locale. Aproximativ o treime din totalul membrilor acestui comitet provin din mediul socio-economic, academic şi din societatea civilă. Cu

ajutorul acestui comitet consultativ MAEur va elabora analize socioeconomice ce vor sta la baza cre­ ionării unei viziuni strategice şi a priorităţilor de investiţii pentru vii­ toarele programe operaţionale.

Ulterior, acestea vor fi aprobate de guvern, urmând să stabilim, de comun acord cu autorităţile respon­ sabile şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, gruparea coerentă a acestora în programe operaţionale.

E

xistă posibilitatea să fie introduse domenii noi de

finanţare?

După cum am explicat, nu este încă nimic decis. Este foarte posibil ca pentru perioada 2014-2020 să avem programe operaţionale diferite de cele din prezent şi cu domenii de finanţare noi. După cum se ştie, deşi utilizarea fondurilor europene, şi a celor structurale în special, are ca scop reducerea disparităţilor de dezvoltare comparativ cu celelalte state membre şi regiuni europene, pentru viitoarea perioadă de progra­ mare se pune un accent deosebit pe atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pornind de la experi­ enţa acumulată în gestionarea fon­ durilor de preaderare şi, mai ales, a fondurilor europene alocate Româ­ niei după 2007, şi ţinând cont de liniile strategice de dezvoltare dura­ bilă la nivelul UE şi al ţării noastre, va trebui să identificăm cea mai

OCTOmbrie 2012

5

Interviu

Regio în România eficientă modalitate de a utiliza banii europeni, fără a uita noile abordări ale programării viitoare: concentrarea pe un număr limitat de priorităţi şi orientarea spre rezultate.

C

are va fi calendarul aprobării următoarelor

programe operaţionale?

Avem un calendar al activităţilor de pregătire a perioadei de progra­ mare 2014-2020, care poate fi con­ sultat pe pagina de internet a mi­ nisterului nostru (http://www. maeur.ro/files/articles/Calendar_ detaliat_pentru_activitatile_ de_pregatire_a_perioadei_de_ programare_2014-2020.pdf).

Astfel, în decembrie 2012 sau ia­ nuarie 2013, ar urma să se supună aprobării guvernului gruparea prin­ cipalelor obiective tematice şi a priorităţilor de intervenţie naţio­ nale în cadrul fiecărui program operaţional, precum şi privind or­ ganizarea cadrului instituţional.

Având aceste elemente agreate la nivel guvernamental, se va trece la elaborarea efectivă a pro­ gramelor operaţionale, plecând de la analizele socio-economice şi de la strategiile sectoriale aflate în curs de pregătire în acest moment.

După aceea, se va realiza evaluarea

6

www.inforegio.ro

ex-ante la nivelul programelor ope­ raţionale. În paralel, vor avea loc discuţii prealabile cu Comisia Europeană. Aceste discuţii vor dobândi caracter formal doar după aprobarea regulamentelor europene vizând managementul fondurilor europene, regulamente care, la rândul lor, nu pot fi aprobate decât după aprobarea bugetului european pentru 2014-2020. Conform actua­ lelor prevederi, statele membre pot transmite acordul de parteneriat în 4 luni de la aprobarea regulamentelor.

Nu există un termen limită de aprobare a documentelor de progra­ mare, totul depinde de modul de derulare a negocierilor care implică toate serviciile Comisiei Europene.

E

ste oportună înfiinţarea în

România a unui minister al fondurilor europene? Există vreun model, la nivelul UE, care ar putea fi adoptat şi la noi?

După cum am declarat în repetate rânduri, consider că, pentru o ges­ tionare mai eficientă, mai judicioasă şi mai coerentă a fondurilor euro­ pene, România trebuie să-şi creeze, pentru viitoarea perioadă de pro­ gramare, 2014-2020, un minister care să încorporeze toate autorităţile de management, dacă nu chiar şi organismele intermediare. Există, în unele ţări, modele de succes în acest sens, cum este cel deseori amintit al Poloniei. Fiecare dintre aceste structuri sunt gândite în conformitate cu realităţile politice şi administrative din ţara respectivă şi, prin urmare, pot constitui pentru noi doar surse de inspiraţie şi nu tipare pe care să le copiem. Vă asigur că analizăm cu multă atenţie arhitectura instituţională şi bunele practici din alte state în domeniul gestionării fondurilor europene, desigur, în ideea de a realiza siste­

„

România trebuie să-şi creeze, pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020, un minister care să încorporeze toate autorităţile de management, dacă nu chiar şi orga­ nismele intermediare”.

mul cel mai potrivit pentru ţara noastră. În egală măsură, am convingerea că trebuie să ne preocupăm şi de asigurarea specialiştilor care vor lucra în aceste structuri. Este deja de notorietate că mulţi dintre ex­ perţii competenţi pe care i-am avut au plecat în diferite posturi din instituţiile europene sau la firme de consultanţă private, ceea ce explică, într-o oarecare măsură, slaba noastră capacitate administrativă. Şi pentru remedierea acestui aspect încercăm să învăţăm de la alţii, facem schimburi de experienţă la nivel de funcţionari şi urmărim modul în care se asigură un proces continuu de formare şi perfecţionare a cadrelor care iau parte la gestionarea fondurilor europene.

Pe de altă parte, este clar că pentru fidelizarea unor buni specialişti tre­ buie să oferim salarii adecvate. De aceea, facem deja demersuri pentru implementarea cât mai curând, chiar de la 1 ianuarie 2013, a unui sistem unitar de salarizare pentru personalul care gestionează fonduri comunitare. Ideea este ca toată salarizarea celor care lucrează în sistem să fie similară şi aliniată la nivelul cel mai înalt existent în momentul de faţă. Subliniez că acordarea sporurilor va ţine cont şi de responsabilitate, dar şi de gradul de performanţă a activităţii derulate.

A consemnat Bogdan Ionescu

Eveniment

Regio în România Bogdan IONESCU

Forumul comunicatorilor Regio, 26-28 septembrie, Bran

Conştientizarea publicului despre impactul pozitiv al proiectelor Regio Peste 120 de persoane au participat la ediţia de anul acesta a Forumului Comunicatorilor Regio, ce a avut loc la Bran, între 26 şi 28 septembrie.

Evenimentul i-a adus împreună, la masa discuţiilor, pe reprezentanţii autorităţilor cu responsabilităţi în derularea Programului Operaţional Regional şi pe beneficiarii finanţă­ rilor, alături de reprezentanţi ai mass media.

Tema majoră a acestei ediţii a fost aceea de a conjuga eforturile şi activităţile de comunicare şi promo­ vare a informaţiilor despre Programul Operaţional Regional, cu scopul de a creşte eficienţa transmiterii către cetăţeni, în mod direct sau prin in­ termediul mass media, a datelor şi informaţiilor despre impactul pro­ iectelor Regio la nivelul fiecărei comunităţi.

Forumul a fost deschis de Adina Ştefănescu, directorul Direcţiei Management Program, din cadrul Autorităţii de Management a Regio, care a prezentat situaţia contractării proiectelor la 30 septembrie 2012.

De când a fost lansat programul, numărul total de cereri de finanţare depuse este de 8.154, cu o valoare totală de 56.095 milioane de lei (aproximativ 13.356 milioane de euro), iar numărul total de contracte semnate este de 3.213, în valoare totală de 23.902 milioane de lei (aproximativ 5.691 milioane de euro). Valoarea finanţării din Fon­dul European pentru Dezvoltare Regio­ nală (FEDR) a contractelor semnate de la momentul lansării programului este de 14.912 milioane de lei (aproximativ 3.550 de milioane de euro), ceea ce reprezintă 95,29% din sumele FEDR alocate pentru perioada 2007 – 2013, în cadrul Regio.

Agenţiile pentru Dezvoltare Regională au prezentat rezultatele obţinute şi acţiunile desfăşurate de organismele intermediare. Au fost prezentate exemple de materiale video, filme, spoturi TV realizate pe parcursul anilor de implementare, cu scopul promovării programului Regio. În cadrul prezentărilor, s-a pus accentul pe importanţa informării cetăţenilor cu privire la rezultatele prognozate ale contractelor, dar, în mod spe­ cial, la cele finalizate, respectiv îm­ bunătăţirea infrastructurii locale şi re­gionale în domeniile urban, rutier, social, de afaceri şi de turism. De asemenea, experţii de comunicare din Organismele Intermediare ale Regio au prezentat activităţile între­ prinse cu şi pentru membrii reţelei de comunicatori Regio la nivel regional.

Comunicatorii Regio au beneficiat de prezentări din partea beneficiarilor de proiecte, pentru a identifica posibile nevoi de comunicare şi in­ formare, pentru a putea sprijini mai bine activitatea de promovare a proiectelor Regio.

Suplimentar, pe lângă partea de schimb de informaţii, Forumul şi-a propus şi a îndeplinit un alt obiectiv, acela de a sprijini membrii reţelei în derularea eficientă a unor activităţi de informare şi promovare. Astfel, aceştia au avut oportunitatea de a participa la ateliere de instruire în domenii ca fotografia, producţia audio-video şi branding-ul.

Atelierele, foarte bine primite de parti­cipanţi, au oferit şansa acestora de a afla lucruri utile despre modul în care trebuie realizată o fotografie pentru a putea fi utilizată în materialele de informare şi promovare. De asemenea, regizorul ieşean Alexandru Condurache a

discutat aspecte privind limbajul vizual şi modul în care un spot TV ar trebui alcătuit, iar un specialist pe brand a oferit informaţii cu privire la beneficiile existenţei unui brand, inclusiv în cadrul unui program cu finanţare europeană, cum este Regio. În ultimii ani, Comisia Europeană a re­ cunoscut importanţa majoră a comu­ nicării cu cetăţenii, în special la nivel local. În acest context, Autoritatea de Management a organizat Reţeaua de co­municatori Regio, formată, pe de o parte, din reprezentanţi ai autorităţilor centrale cu atribuţii în domeniul gestionării fondurilor structurale, reprezentanţi regionali ai organismelor intermediare, iar, pe de altă parte, din reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai so­cietăţii civile, ai mediului de afaceri, precum şi ai mass media, canal şi grup ţintă, totodată, care au drept rol promovarea Programului Operaţional Regional într-un mod coerent şi unitar.

OCTOmbrie 2012

7

Dezvoltare pe mai multe planuri

Regio în România Vlad IONESCU

Un plus de eleganţă în casele noastre şi un pas Înainte pentru meşteşugarii din Deva

C

675.320 de lei nerambursabili, firma Cerglass Deva – atelier care produce u ajutorul a

din

obiecte ceramică

artizanale

– şi-a

din

sticlă

şi

extins, modernizat

şi dotat atelierul de fabricaţie, a creat şapte noi locuri de muncă şi

primeşte comenzi din ţări precum

Anglia, Italia, Franţa, Germania sau Austria.

A fi sau a nu fi. Celebra replică hamletiană este mai actuală ca niciodată şi poate fi aplicată, fără îndoială, şi în cazul fondurilor Regio. Banii nerambursabili veniţi de la bugetul european înseamnă, de multe ori, trecerea cu succes a graniţei dintre desfiinţarea unei firme şi viaţa ei mai departe. Şi nu o viaţă chinuită, cu nopţi albe şi gânduri negre, ci o viaţă armonioasă, un pas înainte, cu vise de extindere şi planuri de viitor.

Fondurile Regio au scos din impas nenumăraţi antreprenori oneşti, muncitori, dedicaţi, dar care nu găseau soluţia financiară imediată a unei dezvoltări durabile şi solide. Nu sunt vorbe goale, e realitatea pură.

PROGRAMUL REGIO – GRANIŢA DINTRE DESFIINŢARE ŞI DEZVOLTARE În cele ce urmează veţi descoperi cum un atelier mic, din Deva, care produce obiecte artizanale din ceramică şi sticlă, a trecut cu succes linia, uneori atât de subţire, dintre faliment şi dezvoltare. Totul, cu ajutorul programului Regio – coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Vorbim de 675.320 de lei care au mişcat din 8

www.inforegio.ro

temelii activitatea meşteşugarilor hunedoreni. Şi nu se opreşte totul aici. În jurul manufacturii se for­ mează tineri, elevi ai liceului de arte plastice, studenţi ai facultăţii de arte, dar şi artişti consacraţi.

ENTUZIASMUL DIN ’89, CĂDEREA DIN 2008 Manufactura de ceramică şi sticlă Cerglass se află în Deva, oraş încărcat de istorie. Activitatea a început în primele zile după Revoluţia din decembrie 1989. Simţind lipsurile de pe piaţă, o mână de meşteşugari, coordonaţi de profesorul Kovacs Ernest, sculptor cu un palmares impresionant la expoziţii interne şi internaţionale, a hotărât să producă şi să comercializeze bibelouri de porţelan. În jurul manufacturii s-au aflat mereu artişti plastici în devenire. Aceştia şi-au realizat aici

lucrări de diplomă, dar şi lucrări personale cu care au participat la expoziţii naţionale şi internaţionale.

Toată activitatea atelierului se desfăşura într-un subsol, o fostă centrală termică dezafectată, neae­ risită, în condiţii precare de lucru pentru oameni. Inclusiv cuptoarele în care se modelează sticla se de­ gradau de la o zi la alta. Din păcate, entuziasmul meşteşugarilor nu a putut ţine piept concurenţei de pe piaţă şi altor întreprinderi automa­ tizate. Iar a doua jumătate a anilor 2000 a început să aducă declinul.

REGIO – SOLUŢIA PENTRU EVITAREA FALIMENTULUI Pentru ca activitatea să meargă mai departe trebuia schimbat ceva. În primul rând sediul şi cuptoarele fără de care sticla nu poate fi modelată.

Dar de unde bani? Răspunsul a

Dezvoltare pe mai multe planuri

Regio în România venit prompt: fondurile europene nerambursabile. În perioada 2009-2011, firma a reuşit implementarea unui pro­ gram de finanţare prin Regio, pen­ tru achiziţionarea de utilaje şi amenajarea unui nou spaţiu de lucru. Proiectul, unul de dezvol­ tare în esenţa lui, s-a numit „Extindere şi modernizare atelier pentru fabricarea articolelor din sticlă şi cermică” şi şi-a propus extinderea, modernizarea şi dotarea atelierului la standarde europene,

achiziţionarea de utilaje specifice noi, asigurarea condiţiilor de lucru decente pentru angajaţi şi realizare de noi locuri de muncă. Finanţarea nerambursabilă a fost de exact 675.320 de lei.

PIAŢĂ NAŢIONALĂ ŞI EUROPEANĂ Pentru Vladimir Jianu, managerul firmei, şi atelierul său, fondurile Regio au însemnat o gură proaspătă de aer, o viaţă nouă, prosperă.

Produsele din ceramică şi sticlă ale Cerglass SRL sunt prezente acum la toate târgurile specifice din România, dar şi în majoritatea hypermarketurilor din marile oraşe. Iar bucuria cea mare este că obiectele de artă au început să fie cerute şi de clienţi de pe bătrânul continent. Aşa că, să nu vă mire dacă la Târgul de Crăciun de la Viena, la Oktoberfest-ul din München sau în zecile de târguri

de produse artizanale din Paris veţi găsi ceramică şi sticlă cu o etichetă mică, pe care scrie Made in Romania

by Cerglass Deva.

„

Implementarea Regio a în­ semnat, în primul rând, evitarea falimentului. Ne gân­ deam foarte serios să închidem atelierul. Probabil la asta am fi ajuns, nu mai vedeam nicio soluţie. Lucram cu toţii într-un subsol fără aer, condi­ ţiile de muncă erau cumplite, vechile cuptoare se stricaseră, comenzile nu mai puteau fi onorate la timp. Dar fondurile Regio nu au însemnat doar salvarea de la faliment. Ne-am dezvoltat ca atelier, lucrăm acum în condiţii civilizate. De altfel, marfa noastră poate fi găsită acum în toată ţara şi ne-am împlinit şi visul de a avea parteneri externi” –

ne-a declarat managerul firmei, Vladimir Jianu.

OCTOmbrie 2012

9

Dezvoltare urbană

Regio în România Vlad IONESCU

CASA BENGESCU - DEMNITATEA BĂNIEI, REDATĂ PRIN FONDURILE REGIO

C

16

u

milioane de lei, fonduri

nerambursabile

venite

prin

Regio - Programul Operaţional Regional 2007-2013, una dintre cele mai impozante şi importante clădiri

ale

Craiovei,

Casa

Bengescu, renaşte din propria cenuşă. Dintr-o ruină ce brăzda nedrept faţa capitalei Olteniei, Casa Bengescu a redevenit ceea ce merita să fie: un centru cultural, istoric şi religios, o oază turistică.

Cine nu are bătrâni, să şi-i cumpere!

Aşa sună un vechi proverb autentic românesc. Parafrazând, aş spune: Cine are clădiri „bătrâne”, dar ruinate, să şi le restaureze. Cu acest crez în inimă, reprezentanţii Arhiepiscopiei Craiovei au purces la un drum ce părea anevoios, dar care,

la final, datorită fondurilor Regio, le-a redat oamenilor din Bănie o clădire de patrimoniu superbă, un monument cultural-istoric şi religios pe care îl meritau, un muzeu de care să fie mândri. Iar beneficiile nu se opresc aici. O parte din clădire va servi studenţilor de la Facultatea de Teologie, care învaţă nobila meserie de restaurator-conservator de ope­ re de artă. Aici, într-o încăpere transformată în laborator pentru restaurarea de icoane, studenţii vor reface peste 30.000 de icoane care au nevoie de mâinile lor pricepute pentru a-şi găsi strălucirea de odinioară.

FONDURILE REGIO RESTAURARE ŞI STRĂLUCIRE Iată cum banii ce vin de la partenerii europeni redau frumuseţea unui oraş, strălucirea unor opere de artă şi ajută învăţământul românesc

într-o perioadă de căutări şi fră­ mântări. Veţi descoperi, în cele ce urmează, cum Casa Bengescu a redevenit - în 36 de luni - ceea ce a fost odată: un punct roşu, de o importanţă culturală deosebită, pe harta Cetăţii Băniei. Nu a fost uşor. A fost nevoie de voinţă, de inteligenţă, de un proiect coerent şi bine pus la punct pentru ca toate să se împlinească. Dar ce drum e uşor când vrei să faci lucruri de calitate?

CASA BENGESCU, ÎNTRE ISTORIE ŞI DEGRADARE Istoria Casei Bengescu începe în secolul al XVIII-lea. Clădirea a adăpostit o serie de instituţii publice: aici a activat, la începutul secolului trecut, Liceul Ortodox de Fete, aici s-a înfiinţat primul cinematograf din Craiova. Treptat, clădirea a ajuns într-un stadiu avansat de degradare, ultima dată aici fiind sediul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. În anul 2008, Casa Bengescu a intrat în proprietatea Arhiepiscopiei Craiovei care şi-a propus imediat lucruri măreţe: să redea comunităţii bijuteria de pe Strada Brestei, numărul 24.

3 ANI DE MUNCĂ, 16 MILIOANE DE LEI, SUCCES GARANTAT Şi aşa ajungem în anul 2009. Mai exact pe 12 octombrie când, din partea Arhiepiscopiei Craiovei, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu al Olteniei a semnat contractul de finanţare nerambursabilă, în valoare de peste 16 milioane de lei şi cu o durată de implementare 10

www.inforegio.ro

Dezvoltare urbană

Regio în România de 36 de luni. Contractul prevedea realizarea unor ample lucrări de consolidare, restaurare şi re­funcţio­ nalizare a imobilului cunoscut în Craiova sub numele de „Casa Bengescu”. Investiţia a vizat înfiin­ ţarea unui muzeu de artă eclezială, un laborator de restaurare icoane şi unul de restaurare carte veche, o bibliotecă de carte veche şi una de documentare pentru viitorii resta­ uratori, două depozite de carte veche, o sală de conferinţe, săli de schimburi interculturale şi de pregătire a viitorilor restauratori.

Părintele Silviu Ciocsanu, de la Secţia de Patrimoniu a Arhiepiscopiei Craiovei, ne-a spus că este dificil să găseşti şi să angajezi restauratori, pentru că sunt puţini pe piaţă şi costurile sunt mari. De aceea, au decis, ca, în cadrul Facultăţii de Teologie din Craiova, să înfiinţeze o secţie de restaurare-conservare patrimoniu cultural, unde 20 de studenţi vor dobândi competenţele necesare practicării meseriei de restaurator-conservator al operelor de artă. Acest lucru va face posibilă

CIFRELE ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI Valoarea totală a proiectului este de peste 16 milioane de lei, dintre care 11 milioane provin din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 260.000 de lei reprezintă contribuţia beneficiarului.

Obiectivul

general: Creşterea importanţei turismului cultural local, ca factor care stimulează dezvoltarea economică a regiunii Sud-Vest Oltenia.

Obiective

specifice: Restaurarea, reabilitarea şi con­solidarea monumentului istoric „Casa Bengescu”, situat în str. Brestei nr. 24, Municipiul Craiova, judeţul Dolj, în vederea dezvoltării economico-sociale a regiunii Sud-Vest Oltenia.

1.

2.

Creşterea numărului de tu­rişti prin dezvoltarea şi valo­rificarea potenţialului turistic cultural local pe piaţa turistică naţională şi internaţională.

3.

4.

5.

Asigurarea durabilităţii serviciilor de turism din punct de vedere al mediului.

Creşterea potenţialului economic al regiunii Sud-Vest Oltenia prin atragerea şi buna gestionare a finanţărilor structurale ale Uniunii Europene în domeniul activităţilor de turism.

Reducerea ratei de şomaj în regiune, prin crearea de noi locuri de muncă.

restaurarea unui mare număr de icoane din fondul existent de 30.000 de exemplare, activitate ce

se va derula într-un spaţiu special amenajat în clădirea-muzeu de pe Strada Brestei nr. 24.

OCTOmbrie 2012

11

Agrement

Regio în România Cătălin ANTOHE

ORAŞUL CHITILA – RENĂSCUT CU BANI EUROPENI

T

eren de minibaschet, patinoar, piste

park,

pentru

un

fântână

role

şi

amfiteatru

arteziană,

skate verde,

locuri

de

joacă pentru copii, alei pietonale

–

de toate acestea vor beneficia

tinerii, dar şi ceilalţi locuitori ai oraşului

Chitila,

în urma punerii

Parc Valea

în operă a proiectului noului

Tineretului Mangului. al

din

zona

Beneficiind de fonduri europene ne­ rambursabile în valoare de aproape două milioane de lei, prin Programul Regio – Axa 1, subdomeniul Centre Urbane, Parcul Tineretului din oraşul ilfovean Chitila se înscrie printre proiectele extrem de ambiţioase puse în practică de autorităţile locale ale oraşului din imediata vecinătate nord-vestică a capitalei.

60

Peste milioane de lei

fonduri europene atrase pentru proiectele în derulare

Investiţie extrem de ambiţioasă Amplasat în apropierea cartierului pentru tineri, proiectul este im­ presionant: un parc imens, mo­ dern, amenajat pe 5000 mp. Pro­ iectul „Creare Parc Tineret în Oraşul Chitila”, finanţat prin Regio - Programul Operaţional Regional, are o valoare de 3.155.511 12

www.inforegio.ro

lei, dintre care 1.855.459 lei reprezintă asistenţa financiară europeană nerambursabilă, restul provenind din bugetul Primăriei Chitila. Lucrarea este menită să dezvolte tânărul cartier şi să ofere locuitorilor un spaţiu verde modern, pentru relaxare. Amenajarea sa este impresionantă şi cuprinde alei pentru promenadă şi odihnă, un foişor, bănci, spaţii de recreere - mese de şah şi locuri de joacă pentru copii, panouri informative, dar şi coşuri de gunoi şi toalete ecologice. Parcul va fi iluminat cu stâlpi ornamentali, va avea o vegetaţie bogată cu arbori, arbuşti şi plante perene, cu sisteme de irigare automatizată. Locaţia va beneficia şi de un sistem de supraveghere video, însă punctul central de atracţie îl va reprezenta o fântână arteziană amplasată în piaţeta centrală a parcului.

Recreere şi educaţie În plus, în parc vor fi amplasate info-chioşcuri electronice care vor

conţine informaţii ce permit fa­ miliarizarea interactivă a publicului cu fauna şi flora locală, precum şi cu aspecte privind protecţia mediului şi un mod de viaţă ecologic.

Licitaţia pentru acest proiect a avut loc la începutul lunii mai 2012, iar lucrările au început deja.

Câştigătorul licitaţiei a demarat primele lucrări, oamenii prezenţi la faţa locului declarându-ne că ritmul lucrărilor este destul de intens.

STUDII PENTRU BINELE COMUNITĂŢII Conform unor studii întocmite de autorităţile locale, suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este de doar 7,1 mp la nivelul oraşului Chitila, adică mult sub standardul european de 26 mp/cap locuitor. În Cartierul Tineretului, o zonă rezidenţială importantă, cu o dezvoltare impresionantă, a fost, aşadar, necesară crearea acestui parc.

Agrement

Regio în România

Toate studiile de mai sus au făcut ca autorităţile din Chitila să caute şi alte zone de interes public către care să îşi îndrepte investiţiile proprii, dar şi cele acoperite din bani europeni. Valea Mangului,

pârâu ce traversează localitatea, a stârnit interesul cu ecosistemul său, poate unic în zonă. Aşadar, potenţialul turistic al zonei Valea Mangului a fost un alt factor care a determinat necesitatea acestei investiţii urbane.

Delta de la Chitila

Feriga cu frunzuliţe mici (lat. Salvinia natans)

Un punct de atracţie la nivelul oraşului Chitila, care nu este, încă, pus în valoare, este pârâul Mangu şi zona adiacentă. Aceasta prezintă un ecosistem similar celui din Delta Dunării. Deocamdată, importanţa pârâului Mangu nu este cunoscută la nivel local sau regional, însă, în ultimul timp, a trezit interesul

Institutului de Biologie al Academiei Române, care a realizat un inventar al principalelor specii de plante ce cresc pe valea pârâului, dar şi al faunei existente aici sau care se opreşte în timpul migrării. În Valea Mangului au fost identificate mai multe specii de mamifere, păsări, amfibieni şi reptile care sunt ocrotite de lege, conform Convenţiei de la Berna. Pe lângă acestea, au fost identificate şi 176 de specii de plante rare, printre care se numără şi ferigi cu frunzuliţe mici (lat. salvinia natans).

De altfel, pârâul Mangu este unul dintre puţinele ape care izvorăsc la câmpie şi posedă încă specii rare atât de floră, cât şi de faună.

Dezvoltare cu bani europeni

Machetă proiect amenajare valea Mangului. Sursa: Primăria Chitila

Primăria Chitila a început anul 2012 cu proiecte ample de modernizare urbană, cu programe elaborate şi cu fonduri europene în valoare de peste 60 milioane de lei, atrase pentru proiectele în derulare. Deşi este un an în care efectele crizei economice se resimt în continuare, pentru Chitila primele şase luni din acest an au reprezentat încă o perioadă de evoluţie, cu priorităţi clare, în care dezvoltarea oraşului ocupă primul loc.

OCTOmbrie 2012

13

Reportaj

Regio în România Bogdan IONESCU

Mit sau realitate

Sunt adolescenţii influenţaţi de mass media în alegerile pe care le fac?

S

untem o societate care, în bună

vorbim

să devină inactivi şi să interacţioneze cu exteriorul prin intermediari gen reţele de socializare, aplicaţii software de mesagerie instantanee sau serviciul de mesagerie text de pe telefoanele mobile.

faptele şi evenimentele, ne place

Andreea are 13 ani şi este în clasa

măsură, trăieşte într-o cultură

de tip nou, cultura de consum sau cultura pop. viaţa

Ne

place să urmărim

celebrităţilor,

să

despre ce fac acestea, să comentăm

să fim conectaţi la tot ceea ce se

întâmplă

Acest

în

jurul

nostru.

tip de cultură socială este

rezultatul penetrării tehnologiei în transmiterea informaţiei către consumator.

Pe măsură ce informaţia a devenit mai accesibilă, a crescut şi cantita­ tea de informaţie care ajunge la consumator. În aceste condiţii, un adolescent care abia începe să conştientizeze locul său în lume poate fi copleşit de fluxul de informaţii şi atunci tinde, din instinct de conservare, să filtreze acest flux. Tendinţa generală este ca majoritatea adolescenţilor să se simtă atraşi de segmentul de divertisment şi de cultura populară.

Acest lucru are influenţe negative şi pozitive, în acelaşi timp.

Unul dintre efectele pozitive ale avalanşei informaţionale este acela că tinerii sunt mai conştienţi de ce se întâmplă în jurul lor, au o perspectivă mult mai largă asupra lumii în care trăiesc.

Un efect secundar, însă, este faptul că acest consum de informaţie – prin intermediul televiziunii, publi­ caţiilor tipărite şi al Internetului – îi determină pe copii şi pe adolescenţi 14

www.inforegio.ro

a şaptea, la o şcoală generală din Bucureşti. Petrece foarte multe ore pe zi în faţa calculatorului şi nu se desparte nicio clipă de telefonul mobil. „Toţi prietenii mei sunt online.

Vorbim, ne trimitem poze. Am sute de prieteni, când să mă întâlnesc cu toţi? N-am timp, şcoală, teme, cursuri de dans, antrenamente la tenis. Am internet pe telefon, mai pun poze, mai vorbim pe messenger, ţinem legătura”, spune Andreea fără să ezite. Nici nu îşi imaginează că ar putea fi altfel şi i se pare foarte firesc să fie aşa.

Dacă o întrebi despre muzică, filme, celebrităţi, sportivi, modă, rămâi surprins de cunoştinţele ei.

Vorbeşte ca o autoritate în materie şi are opinii bine conturate. „Asta ne interesează, şi pe mine şi pe prietenele mele”.

O problemă majoră identificată de studiile despre influenţa mass mediei asupra tinerilor în formare este aceea că tinerii au tendinţa de a considera ca standarde de normalitate lucrurile şi situaţiile prezentate la televiziune sau pe Internet. Chiar dacă adolescentul îşi foloseşte propria judecată, în multe circumstanţe, mass-media sunt acelea care dau verdicte şi definesc ceea ce este bine şi ceea ce este rău. Coroborată cu spiritul de imitaţie şi cu apartenenţa la

grup, această situaţie poate duce la situaţii extreme, din fericire rare. „Am venit la liceul acesta pentru că aici erau toţi prietenii mei”, spune Luca, elev în clasa a douăsprezecea la un liceu de prestigiu, prezent la un dialog ad-hoc, alături de mai mulţi colegi, în parcul din apropierea instituţiei de învăţământ. „E plin pe Internet de poze cu excursii, petreceri, cu echipa de baschet”.

Vorbind cu Luca, îţi dai seama că e un băiat inteligent. N-ar fi fost admis în liceu fără o medie foarte mare şi are rezultate excelente la cele mai multe dintre materii. Dar pare că performanţa academică a şcolii sale nu este pe primele locuri în lista lucrurilor pe care le apreciază la mediul în care îşi petrece şase, şapte ore pe zi. Vrea să se înscrie la Facultatea de Drept de la Universitatea Bucureşti. „Nu am niciun avocat în familie, dar i-am văzut pe avocaţi la televizor, am citit despre ei, urmăresc şi câteva seriale, îmi place foarte mult meseria asta, cred că aş fi bun”.

Gândirea lui Luca nu este singulară.

Mulţi dintre colegii lui gândesc la fel.

Reportaj

Regio în România Proiectele lor de viitor se bazează mai degrabă pe modele luate de la televizor, decât pe o cunoaştere la prima mână a opţiunilor profesionale sau de viaţă.

Ilinca este colegă cu Luca la acelaşi liceu. E bine îmbrăcată, chiar prea bine pentru o zi obişnuită de şcoală. „Nu cred că m-am îmbrăcat prea scump sau prea elegant. Aşa simt eu şi mă simt bine. Toate fetele sunt la fel. Aşa se poartă. Nu mă influenţează nimeni, eu decid ce haine să-mi cumpăr şi ce pun pe mine în fiecare dimineaţă”. Nu i se pare că imită pe cineva, dar dacă o întrebi de mărcile de notorietate pe care le poartă face imediat trimitere la personaje din media, actriţe, cântăreţe, modele. Iar, ca argument final, pronunţă numele unei reviste glossy cu distribuţie internaţională.

Influenţa mass-media asupra tine­ rilor este incontestabilă, cu bune şi cu rele, ca de altfel asupra tutu­ ror grupurilor demografice. Efectele

acestei influenţe se diminuează sau cresc depinzând de etapa de dezvoltare în care se află adoles­ centul.

Organismele Uniunii Europene au identificat aceste probleme şi au lansat un program educaţional numit Media Literacy (alfabetizarea media). Un cetăţean care este „alfabetizat media” are competenţa de a înţelege şi a aborda critic toate aspectele conţinutului media care îi este livrat şi poate comunica, pe baza acestuia, în diferite contexte.

Comisia Europeană consideră alfa­ betizarea media un factor important pentru cetăţenii activi dintr-o socie­ tate informaţională aşa cum este cea în care trăiesc membrii Uniunii Europene.

La nivel naţional, Autoritatea de Management a Programului Opera­ ţional Regional dă o atenţie specială adolescenţilor ca beneficiari indi­ recţi ai proiectelor de dezvoltare regională. A fost editată broşura Regio pentru adolescenţi care

expli­că principiul dezvoltării regionale pe înţelesul celor mai tineri membri ai comunităţilor.

Astfel, tinerii află, între altele, despre posibilitatea finanţării unor proiecte cu impact imediat asupra calităţii vieţii lor, cum ar fi: dotarea şcolilor cu echipamente noi, mo­ dernizarea structurilor de cazare pentru studenţi, modernizarea centrelor de formare profesională sau a laboratoarelor de cercetare, crearea de pârtii de schi, ştranduri, piste de ciclism montan, locaţii pentru echitaţie sau paint-ball, terenuri de tenis.

Mesajul pe care Autoritatea de Management îl transmite tinerilor este că „Trebuie să fim conştienţi că fiecare dintre noi poate contribui la dezvoltarea regiunii în care trăim, fie şi prin simpla transmitere a unei idei care poate fi pusă în practică de o autoritate locală sau de o firmă”.

OCTOmbrie 2012

15

Filă din istorie

Regio în România Alexandru COTESCU

P

CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI RENAşTE CU BANI EUROPENI

este

35

de

milioane

nerambursabili.

uriaşă,

lei

Este suma Regio Operaţional Regional,

venită

Programul

de

prin

cu care autorităţile moldave vor să redea

strălucirea de acum

nou, un duşman, din fericire acum inexistent, pulberăriile şi pivniţele vor primi oaspeţi în straie bogate, bolţile impozante vor fi gata să povestească celor curioşi istoria pe care au trăit-o, aproape un mileniu, alături de toţi înaintaşii noştri. Pe aleile pietruite şi curate dimprejur vor răsuna paşii copiilor şi bunicilor, îndrăgostiţilor şi singuraticilor, tu­ riştilor şi localnicilor.

6-7 secole a cetăţii ridicate de Petru I şi extinse de Ştefan cel Mare. Dincolo de cifra seacă – să recunoaştem însă, impresionantă – vorbim, însă, de crearea de noi locuri de muncă, de dezvoltarea FONDURILE REGIO – SOLUŢIA turismului în zonă, de un obiectiv PENTRU ISTORIA UNUI ORAŞ istoric extrem de important redat cetăţenilor, de un important pas înainte făcut de întregul oraş.

În inima Moldovei, Cetatea de Scaun a Sucevei aşteaptă, liniştită, revenirea la măreţia de odinioară. În curând va arăta, din nou, aşa cum au gândit-o domnitorii din secolele al XIV-lea şi al XV-lea. Zidurile groase vor fi, iarăşi, netede, turnu­ rile de apărare vor veghea, din

16

www.inforegio.ro

Proiectul „Reabilitarea Cetăţii de Scaun a Sucevei şi a zonei de protecţie a acesteia” se desfăşoară pe parcursul a 60 de luni şi îşi propune creşterea gradului de a­ tractivitate a cetăţii, dezvoltarea turistică şi stimularea creşterii eco­ nomice a municipiului Suceava, prin restaurări, amenajări peisagis­ tice, crearea de locuri de parcare, reabilitarea căilor de acces, con­ struirea unui punct de informare şi

crearea de noi locuri de muncă.

Ceea ce istoria a validat ca fiind emblema Moldovei şi mândria Bucovinei va fi refăcut din temelii printr-un contract finanţat prin Regio - Programul Operaţional Regional, contract ce a fost semnat pe data de 6 februarie 2010, de către Consiliul Judeţean Suceava.

Proiectul are un buget de peste 52 milioane de lei - din care 35,59 milioane de lei reprezintă con­ tribuţia Uniunii Europene - şi pre­ supune realizarea de lucrări pentru restaurarea Cetăţii cu ace­ laşi tip de materiale precum cele folosite iniţial, în urmă cu sute de ani. Practic, cetatea trebuie să aibă aceeaşi măreţie ca pe vremea lui Ştefan cel Mare, aşa că vor fi făcute inclusiv lucrări de pro­tejare a spaţiilor reconstruite, folosind, de data aceasta, mijloace mo­ derne termo şi hidroizolante. În plus, ambiţiosul proiect prevede şi amenajarea unor spaţii cu caracter de muzeu. În pulberărie şi pivniţe se

Filă din istorie

Regio în România vor amenaja săli pentru întruniri cu caracter oficial. Totul va fi încununat de spectacole de lumini şi imagini legate de perioada medievală, cu un singur scop: de a atrage cât mai mulţi vizitatori în ceea ce va redeveni un centru cultural de excepţie, în inima Moldovei. În proiectul de reabilitare este trecută şi amenajarea unei parcări cu 100 de locuri pentru autoturisme şi nouă locuri pentru autocare, un plan ce va facilita vizitele celor interesaţi de - i-aş spune fără îndoieli – Noua Cetate a Sucevenilor. De asemenea, se vor realiza lucrări pentru conso­ lidarea zidurilor exterioare, în special a versantului nordic, unde se manifestă îngrijorătorul fenomen al alunecărilor de teren, vor fi întărite bolţile existente şi vor fi reconstruite cele care lipsesc, con­ form arhitecturii originale, dar vom asista şi la refacerea şi consolidarea pilonilor zidurilor.

CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI, O ISTORIE DE APROAPE şapte secole Cetatea ar trebui să păstreze imaginea din timpul celebrului domnitor

Ştefan cel Mare, cel care a iubit-o cel mai mult şi care s-a ocupat de dezvoltarea ei. Din păcate, acest lucru nu poate fi făcut în întregime.

Cetatea de Scaun nu va putea fi refăcută în forma iniţială deoarece, în timp, a fost deteriorată foarte tare şi nu sunt multe indicii cu privire la felul în care arăta exact şi, tot din păcate, nu există niciun document care să arate o descriere cât mai exactă a edificiului.

O scurtă introducere în istoria zbuciumată a edificiului ne va lămuri de ce. Prima menţiune documentară a cetăţii datează din anul 1388 când Petru I trimte o primă epistolă din cetate către regele Poloniei, Vladislav al II-lea Jagello. Şi la fel de sigur este că oraşul Suceava a reprezentat, timp de aproape două secole, principala reşedinţă a domnilor Moldovei.

Paraschiva Victoria Batariuc, cea care a realizat Monografia Cetăţii de Scaun, ne spune limpede că, de-a lungul timpului, au existat mai multe opinii. Miron Costin era convins că edificiul a fost clădit „fie de romani, fie de daci”, iar Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei,

OCTOmbrie 2012

17

Filă din istorie

Regio în România

spunea că cetatea a fost ridicată de romani, însă recunoştea că „nu poate contrazice pe cei care sunt de părere că cetăţile au fost ridicate de vechii daci, sub regele Decebal şi ocupate de romani.” „Este foarte greu să scrii despre ele (cetăţile - n.a.), nici răposatul Ureche (cronicarul Grigore Ureche – n.a.) nu a amintit despre ele, nici la scriitorii străini nu se află vreo însemnare, care cetate, de care popor este cladită.”

Miron Costin Consemnările cronicarului Miron Costin ne arată, cât se poate de clar, că Cetatea de Scaun a Sucevei a stat, sute de ani, sub semnul întrebării în 18

www.inforegio.ro

ceea ce priveşte întemeietorul.

Istoria Cetăţii înseamnă, însă, şi episoade nefaste. În 1675, din or­ dinul turcilor, cetatea a fost distrusă de voievodul Dumitraşcu Cantacuzino. Părăsită, cetatea a devenit, treptat, carieră de piatră pentru locuitorii din zonă.

Lucrurile sunt lămurite, fără echi­ voc, de arhitectul austriac Carl A. Romstorfer – care a condus, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutulul secolului al XX-lea lu­ crările de degajare a ruinelor de pământ: cetatea din inima Sucevei a fost clădită în timpul domniei lui Petru I Muşat, cândva, în jurul anului 1380. Cercetările arheologice făcute mai târziu, începând cu anul 1951, confirmă teoria lui Romstorfer.

RESTAURARE ŞI RESPECT Restaurările cetăţii au început în anii ‘50. De altfel, atunci a fost organizat aici primul şantier-şcoală de arheologie medievală, coordonat de profesorul Ion Nistor. Din păcate, lucrurile nu au fost duse până la capăt. De aceea, la momentul semnării contractului cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, edificiul era, încă, într-o avansată stare de degradare.

Spiritul cetăţii este programat să se regăsească după reabilitarea şi restaurarea făcute prin finanţarea Regio, cu bani care vor fi primiţi de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care a aprobat proiectul „Cetatea medievală a Sucevei - un

Filă din istorie

Regio în România monument de arhitectură al Europei creştine”. „Finanţarea acestui proiect este asigurată din fonduri europene, pe Axa prioritară 5, dar şi cu sprijin financiar de la bugetul local. Un lucru foarte bun este faptul că banii necesari realizării proiectului - 255.300 de lei, au fost alocaţi de la Guvern, aşa încât nu a fost deloc afectat bugetul local” - a declarat viceprimarul Viorel Seredenciuc, cel care coordonează departamentul de proiecte europene din cadrul Primăriei Suceava. Şi încă un lucru extrem de important.

Consiliul Judeţean Suceava a cerut,

în care desluşim cum ar fi arătat, din punctul său de vedere, acest edificiu din centrul Sucevei.

Cum spuneam şi mai sus, din cauză că există puţine izvoare scrise care să aducă detalii clare cu privire la felul în care arăta Cetatea de Scaun, este puţin mai greu să se ia o decizie cu privire la ridicarea celor două edificii la nivelul la care erau în Evul Mediu.

Spre exemplu, nu se cunoaşte cu exactitate forma pe care o aveau meterezele, dar nici alte detalii, cum ar fi modul în care arătau toate camerele şi dimensiunile precise ale acestora. Din cauză că, la nivel european, există o convenţie între specialiştii în restaurări conform

căreia „restaurarea se opreşte acolo unde începe ipoteza”, Cetatea de Scaun a Sucevei nu va putea fi

Peste

35

milioane lei

finanţare Regio pentru restaurarea Cetăţii de Scaun a Sucevei înălţată decât în jur de un metru şi jumătate, dar accentul se va pune pe crearea unui circuit turistic în interiorul fortificaţiei, similar cu cel de la Cetatea Neamţului.

Aşadar, cu peste 35 milioane de lei neramursabili, veniţi prin Programul Regio, care se alătură fondurilor pro­ prii ale autorităţilor locale, Cetatea de Scaun a Sucevei va atrage mii de turişti anual. În plus, peste 60 de oameni şi-au găsit deja un loc de muncă pe şantierul deschis pentru restaurare şi reabilitare. Lucrările merg conform planurilor iniţiale, iar oraşul Suceava are şansa uriaşă de a redeveni un punct de referinţă pe harta turistică a Moldovei şi, de ce nu?, a României.

în luna ianuarie 2011, Ministerului Culturii, începerea procedurilor de înscriere a Cetăţii de Scaun a Sucevei în lista Patrimoniului Mondial UNESCO. De menţionat că proiectul de restaurare a Cetăţii de Scaun este o dorinţă mai veche a autorităţilor sucevene, iar documentaţia a fost întocmită de arhitectul Gheorghe Sion, în urma unei cercetări labori­ oase care a durat mai mulţi ani. El este acelaşi arhitect care a realizat cercetări la faţa locului şi cu privire la Curtea Domnească, pentru care a şi întocmit o schiţă detaliată, OCTOmbrie 2012

19

Rural

Regio în România Vlad IONESCU

FONDURILE REGIO – SPRIJIN PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT

E

levii

dintr-o

comună

din

judeţul Argeş vor învăţa carte

într-o şcoală modernizată integral cu fonduri europene. clase,

lipsa

apei

Frigul

potabile

şi

din a

grupurilor sanitare, orele de sport

făcute în ger sau arşiţă, picăturile de ploaie ce se strecurau perfide prin

crăpăturile

băncile tocite uitării.

acoperişului,

– toate au fost date

Un proiect bine pus la punct de Primăria Comunei Râca, adăugat voinţei şi inteligenţei, au readus zâmbetele pe feţele copiilor şi liniştea în sufletele părinţilor.

Subliniam şi în numărul trecut al revistei Regio, şi îmi place să o fac şi acum, că banii europeni nu reprezintă ceva abstract, de neatins, o iluzie, o fata morgana a zilelor noastre. Ei pot deveni motorul, sistemul de funcţionare modern inclusiv al învăţământului, punctul de relansare într-un mediu civilizat, conform cerinţelor secolului XXI, al oricărei şcoli de pe cuprinsul întregii ţări. Pentru orice autoritate locală, mai mică sau mai mare,

20

www.inforegio.ro

finanţarea europeană ar trebui să se afle în capul agendei sale de lucru, iar dacă şcoala din localitate este într-o situaţie – nu mă feresc să spun – jalnică, atunci lista de priorităţi a consiliului local trebuie să înceapă cu atragerea banilor de la bugetul european.

REGIO - CIVILIZAŢIE ŞI RESPECT PENTRU VIITOR În articolul de faţă veţi descoperi cum un primar cu iniţiativă, susţinut de consilierii care, măcar pentru moment, au uitat de luptele politice şi au pus pe primul plan viitorul localităţii, a reuşit să ducă la capăt planul de modernizare a şcolii.

Proiectul - „Modernizare, extindere şi dotare Şcoala Generală cu clasele I–VIII, sat Râca, judeţ Argeş” a fost finanţat cu sprijinul Regio în cadrul domeniului de finanţare 3.4 „Reabilitarea, modernizarea, dez­ voltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, uni­ versitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă”.

Valoarea totală a contractului a fost de aproape 2 milioane de lei, iar, după un an şi jumătate, comuna are

o unitate de învăţământ modernă, luminoasă, dotată cu cele mai noi mijloace de studiu. Şi, cel mai important, a primit în dar fericirea copiilor, bucuria lor de a merge la şcoală într-un mediu, îndrăznesc să spun, la care poate nu au visat niciodată.

COMUNA RÂCA – TREI SATE, O SINGURă ŞCOALĂ Comuna Râca se află la extremitatea de sud a judeţului Argeş şi la cea de nord a judeţului Teleorman, făcând trecerea între dealurile Costeştilor şi Câmpia Burnaşului. Are trei sate: Râca, Bucov şi Adunaţi, iar prima atestare istorică datează tocmai din anul 1525. Cuvântul RÂCA însemna, pe vremuri, „groapa de hotărnicie”. În timpurile de mult apuse, oamenii din zonă se certau pe aceste „gropi de hotărnicie” şi astfel cuvântul a rămas în limbaj cu sensul de „ceartă”. Iniţial, localitatea s-a dez­ voltat ca sat mănăstiresc. Comuna Râca se învecinează cu Siliştea – Gumeşti, satul în care a copilărit marele scriitor Marin Preda. În Râca trăiesc puţin peste 300 de copii, iar cele trei sate care for­ mează comuna au o singură şcoală.

De aceea, era nevoie ca de aer de o modernizare durabilă, de substanţă, care să asigure o dezvoltare armo­

Rural

Regio în România nioasă a puştilor cu ghiozdanul în spate.

şCOALA DIN RÂCA – ÎNCĂ UN PROIECT REGIO DE SUCCES Cei 150 de elevi din comună au, începând din anul şcolar trecut, o unitate de învăţământ modernă, ridicată din fonduri europene. Micuţii se bucură de noua sală de sport şi de noul laborator de informatică, dar şi de faptul că au, pentru prima oară, grupuri sanitare moderne. Pe durata celor 18 luni de implementare a proiectului Regio au fost realizate lucrări de modernizare şi extindere a imobilului Şcolii Generale cu clasele I-VIII, singura instituţie de învăţământ şcolar din comună. Cu ajutorul fondurilor nerambursabile,

s-au reabilitat şi dotat spaţiile exis­ tente cu materiale didactice şi echi­ pamente informatice pentru labo­ ratoarele de fizică-chimie şi de informatică, a fost schimbată toată instalaţia electrică şi s-a înlocuit tâmplăria interioară. „Sunt fericită pentru fericirea co­ pilului meu de 9 ani. Intră acum în clasa a treia. Primul an l-a făcut în vechea şcoală. A fost greu, îngheţa la ore pentru că intra frigul prin geamuri, mă întreba de multe ori cum se lucrează pe un calculator. De anul trecut, din clasa a doua, de când şcoala s-a modernizat, băiatul meu e altul. Cunoaşte mai multe lucruri, e mai bun la învăţătură. Şi se duce cu bucurie la şcoală. Cred că ăsta e cel mai important.” Aurelia – locuitoare a Comunei Râca

Aproape

2

milioane lei

valoarea totală a contractului Vorbele Aureliei, fericirea ei când îşi vede băiatul cu zâmbetul pe faţă, reprezintă, dacă vreţi, cea mai bună reclamă pentru ceea ce înseamnă fondurile europene. Nicio autoritate locală nu ar trebui să rămână indiferentă faţă de viitor şi să se ascundă în spatele unei ridicări de umeri şi a eternului „N-am bani la buget”. Acolo unde visteria locală nu este suficientă, există varianta banilor nerambursabili de la bugetul european. Niciun efort nu este prea mare pentru un primar şi consiliul său, pentru atragerea acestor bani.

OCTOmbrie 2012

21

Ştiri regionale

Regio în România „LAUDĂ-TE CU PROIECTUL TĂU!”

PROIECTE

-V E 22

www.inforegio.ro

NT

T ADR Vest a fost prezentă la Bruxelles în cadrul evenimentului „Banda largă de mare viteză – o platformă pentru inovare” organizat cu ocazia împlinirii a 21 de ani de cooperare a regiunilor europene membre ale Reţelei Regiunilor Europene pentru Aplicarea Tehnologiei Comunicaţiilor în vederea im­plementării unei Agende Digitale la nivelul întregii Uniuni Europene. În cadrul întâlnirii au fost expuse posibilităţile de cooperare teritorială pentru implementarea şi dezvoltarea de soluţii prin programe europene dedicate cooperării teritoriale şi cercetării şi inovării.

CE

S VE

ANIVERSARE

RU

NO

ST

-E

RD

RD

ADR Nord- Est prezintă unul dintre cele mai importante proiecte pentru dezvoltarea în regiune.

Acesta se referă la Iniţiativa Politici Inteligente pentru Clustere în Sud Est-ul Europei (ClusterPoliSEE) care a primit aprobarea pentru finanţare din Programul de Cooperare pentru Sud-Est Europa cu statutul de iniţiativă strategică.

Proiectul vizează creşterea capacităţii autorităţilor de reglementare şi de implementare a politicii de clustere de a preveni şi anticipa schimbarea.

NO

ST

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest pune la dispoziţia beneficiarilor de proiecte finanţate prin Programul Operaţional Regional, începând din luna septembrie 2012, un nou instrument on-line numit „Laudă-te cu proiectul tău!”. „Laudă-te cu proiectul tău!” permite publicarea şi editarea imaginilor şi informaţiilor despre proiectele Regio de către beneficiari. Aceasta conţine o hartă a proiectelor Regio din Transilvania de Nord, o bază de date cu imagini, cifre şi date de contact pentru cele peste 400 de proiecte finalizate şi aflate în implementare în regiune, şi poate fi accesat de pe prima pagină a site-ului www.nord-vest.ro, printr-un banner dedicat.

PARTENERIAT TRILATERAL În luna septembrie a anului 2012, reprezentanţii oficiali pentru parteneriate externe ai Landului Brandenburg s-au întâlnit cu reprezentanţii ADR Centru la Alba Iulia. Reuniunea a vizat demararea colaborării între regiunile europene din România, Germania şi Polonia, pe baza experienţei acumulate deja.

Scopul parteneriatului vizează strategia de dezvoltare regională şi modul de pregătire a portofoliului de proiecte pentru 2014-2020, sprijinirea IMM-urilor pentru internaţionalizarea afacerilor, promovarea oportunităţilor de investiţii din regiunile Centru, Wielkopolska şi Dolnoslaskie, promovarea energiei regenerabile şi protejarea mediului înconjurător.

Ştiri regionale

Regio în România

- I CUR LF EŞ OV TI

T

ES

DG Regio din cadrul Comisiei Europene a lansat în luna august un concurs de fotografie pe Facebook intitulat: „Europa în regiunea mea”. Competiţia a avut două secţiuni: „Proiectele mele”, adresată beneficiarilor care au primit finanţare europeană, şi „Martor ocular”, adresată cetăţenilor din UE, care au observat un proiect european implementat sau în implementare.

Câştigătorii au fost din România, Bulgaria şi Polonia.

Câştigătoarea din România a fost Cristina Dumitru Tăbăcaru, care a participat cu o fotografie a proiectului din Mioveni, judeţul Argeş - „Modernizarea străzii I.C. Brătianu din oraşul Mioveni, prin crearea a 2 benzi suplimentare”.

D-

D IA SU TEN N MU

„EUROPA ÎN REGIUNEA MEA”

ADR Sud-Est, în calitate de Organism Intermediar pentru Pro­gramul Operaţional Regional (POR) la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, a găzduit, la Brăila, în perioada 27–28 septembrie 2012, întâlnirea trimestrială a Grupului de Lucru pentru evaluarea Riscurilor (GLR) la nivelul întregului sistem POR, activitate organizată de Autoritatea de Management.

Obiectivele au vizat analiza riscurilor raportate în trimestrul al II-lea 2012, identificarea riscurilor potenţiale în direcţiile, departamentele şi serviciile Organismelor Intermediare, identificarea unor posibile strategii pentru riscurile constatate, precum şi dezvoltarea abilităţilor de lucru în grup.

SU

SU OL D-V TE ES NI T A

ADR Sud-Vest anunţă că în luna septembrie 2012 a fost lansată o nouă cerere de proiecte pentru domeniul major de intervenţie 5.2 „Crearea, dezvoltarea, mo­ dernizarea infrastructurii de turism pentru valori­ ficarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice”.

Pentru a asigura transparenţa documentelor, dar şi pentru informarea potenţialilor aplicanţi de la nivelul Regiunii Sud-Vest în vederea accesării fondurilor disponibile şi dezvoltării portofoliului regional de proiecte, ADR Sud-Vest Oltenia a organizat pe data de 27 septembrie 2012, Conferinţa Regională de lansare a acestui domeniu major de intervenţie.

MANAGEMENTUL RISCURILOR

BU

FONDURI SUPLIMENTARE PENTRU TURISM

JURNALIŞTII ÎN vizită LA PROIECTEle REGIO Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului a vizitat, în luna octombrie, împreună cu jurnaliştii, proiecte finanţate din fonduri Regio.

Cele trei proiecte vizitate din regiunea Bucureşti-Ilfov au fost: Sistemul integrat de monitorizare video a domeniului public, implementat cu sprijinul Poliţiei Locale a sectorului 2, Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare a Colegiului Naţional „Iulia Haşdeu” şi proiectul Fundaţiei „Sfânta Irina” din Voluntari Cancerul, prioritate absolută–dezvoltarea unui sistem real de servicii sociale.

OCTOmbrie 2012

23

Comentariu

Regio în România Vlad IONESCU

M

Importanţa sistemului educaţional în dezvoltarea fiecărui adult ai face şcoala românescă faţă cerinţelor

şi

ce ne înconjoară?

realităţilor

Oare

sistemul

de învăţământ, în esenţă atât de puţin modificat sau chiar deloc faţă de

1989,

îi împinge pe tineri

pe drumul cel bun? o

ţară

N-am

devenit

de

diplome

fabricantă

universitare fără susţinere în viaţa de zi cu zi? În dorinţa de a arăta că suntem drastici, poate atunci când nu e nevoie, dăm un bacalaureat

unic, ce dărâmă psihic, iată, o a doua generaţie de tineri? important decât orice tinerii

noştri

-

Şi -

fac faţă

concurenţei

celelalte state membre ale

Europene?

mai din

Uniunii

O mulţime de întrebări ale căror răspunsuri sunt căutate de 20 de ani. Încercăm să schimbăm, dar poate acolo unde nu e necesar, şi lăsăm lucrurile la fel acolo unde ar trebui să intervenim urgent. Fiecare ministru al învăţământului – imediat ce se instalează în fotoliul de decizie - schimbă, aproape de fiecare dată radical, ceea ce a făcut înaintaşul său. Dar numai vârful icebergului este atacat cu conştiinciozitate.

Adică examenele şi tezele, devenite, mai nou, naţionale. Niciodată nu a fost schimbat din temelii ceea ce se află, nevăzut, sub apă: materia, stilul de predare, abordarea şcolii în general. Elevii de acum continuă să înveţe aceleaşi materii, de cele mai multe ori abstracte, care se predau şi acum 20 sau 30 de ani, nimeni nu se îngrijeşte să le observe de la vârste fragede abilităţile şi înclinaţiile către alte domenii. Dacă un licean, de exemplu, iubeşte 24

www.inforegio.ro

muzica şi vrea să devină un cântăreţ sau compozitor modern, nu are alte şanse decât să ia lecţii particulare, cu cei din industria momentului. Şcoala românească parcă se ru­ şinează de noile ocupaţii din nomen­ clatorul Ministerului Muncii.

De aceea, poate, ne-am trezit că bacalaureatul, o piatră de hotar pentru orice adolescent, a devenit un fel de sperietoare cumplită pentru elevii conştiincioşi, care încă mai ţin cont de acest examen al maturităţii. De cealaltă parte, ne este dat să vedem adolescenţi pentru care bac-ul pur şi simplu nu mai contează. Pentru ei, ziua de examen a devenit o zi obişnuită, în care se trezesc şi „dau puţin pe la şcoală”, eventual ca să vadă colegii ce maşini sau ce haine de firmă şi-au mai cumpărat. Nu le pasă de examen nici cât negru sub unghie pentru că, după părerea lor, şcoala nu mai face nici două parale. Şi aici cred că asistăm la cea mai mare greşeală ce trebuie îndreptată urgent de diriguitorii educaţiei româneşti.

O altă problemă reală în ceea ce priveşte educaţia o găsim la nivelul facultăţilor. Multe dintre ele, în general cele private, acceptă orice student doar pe baza buletinului şi a unui examen de suprafaţă. Atenţie, vorbim de facultăţi, nu de şcoli vocaţionale sau de meserii!

Mulţi dintre studenţii de azi trec examenele cum trece gâsca prin apă, copiind, făcând cadouri sau doar prezentându-se la examinare. Şi se laudă cu „asemenea performanţe”.

Paradoxal, în ciuda celor scrise mai sus, ştirile ce vin de peste hotare, mai exact din ţările Uniunii Europene, par să ne arate că învăţământul românesc ar funcţiona bine. Că românii noştri sunt ceruţi şi

apreciaţi peste hotare. Dar oare aşa este? Să analizăm un pic.

Liceenii din România se fac re­ marcaţi, an de an, la Olimpiadele Internaţionale, în special la cele de chimie, matematică şi fizică.

Adică aceleaşi materii abstracte la care făceam referire la începutul analizei. Câţiva dintre ei, cei mai buni, primesc burse la universităţi de prestigiu şi apoi îşi continuă viaţa în Occident, refuză să revină în ţară, unde nu sunt apreciaţi la adevărata valoare, cel puţin financiar. Dar câţi sunt? Să o spunem cinstit, îi putem număra pe degetele de la o mână.

Peste trei milioane de români lu­ crează în străinătate. O spun cifrele, încă neoficiale, ale recensă­mântului de anul trecut. Majoritatea dintre ei, în meserii necalificate sau slab calificate. Şi ne mai sunt ceruţi doctorii în Anglia, Irlanda sau Norvegia. Dar atenţie, nu cei care au terminat acum, ci cei care au deja rezi­ denţiatul făcut, adică cei şcoliţi în România cu ani în urmă. În aceste condiţii, putem vorbi de un succes al învăţământului românesc?

De puterea de a concura, acum şi în viitorul apropiat, cu tinerii din ţările Uniunii? Mi-e teamă că nu. Un răspuns dureros, dar care trebuie să ne pună pe gânduri.

Comentariu

Regio în România Am zugrăvit un tablou ce poate părea sumbru la prima vedere. Este însă realist şi, dacă nu îl acceptăm, ne facem mai mult rău. Pentru că soluţii există, trebuie doar să ne aplecăm asupra lor. Iar soluţiile vin tot de la partenerii europeni, cei cu care, teoretic şi practic, „concurăm”. Ne vor alături de ei şi ne întind o mână de ajutor, noi trebuie să o prindem.

Mâna de ajutor despre care vorbim este reprezentată, în primul rând, de finanţările nerambursabile, de banii europeni care ne-ar ajuta să dezvoltăm baza materială pe care învaţă tinerii din România, fie liceeni sau studenţi. Ca şi în sport, în învăţământ nu se mai poate face performanţă fără o susţinere materială consistentă. Fără bani.

Nu poţi emite pretenţii de a ieşi un economist bun, de exemplu, dacă şcoala nu îţi pune la dispoziţie nu numai un calculator performant, dar şi toate programele şi softurile de ultimă generaţie. Cum să se formeze un chirurg excelent, dacă vede operaţiile doar în seriale? De aceea este nevoie de bani. Vestea bună este că finanţări pentru învăţământ există, trebuie doar ca autorităţile în materie să-şi dea mâna şi să conceapă proiecte viabile, ca să atragă fonduri europene. Chiar în acest număr al revistei puteţi citi numeroase exemple de reuşite, cel puţin în infrastructură, cu bani eu­ ropeni, din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), utili­ zaţi prin intermediul Regio. Într-o lume modernă nu te mai poţi baza doar pe talent şi dorinţă. Trebuie o bază materială puternică, un sistem de învăţământ care să pună accentul pe realităţile în care trăim.

Astfel, Europa, şi implicit organis­ mele care furnizează banii despre care vorbeam mai sus, şi-au făcut o prioritate din crearea şi dez­ voltarea oportunităţilor de în­ văţare pe tot parcursul vieţii. În orice tip de societate, oamenii re­

prezintă o resursă cheie, aşa încât diversificarea ofertelor de învăţare este obligatorie. Dezvoltarea de noi profesii în educaţie trebuie să fie parte a procesului de reformă, ca să răspundă nevoilor imediate, dar şi de perspectivă, ale pieţei muncii.

Partenerii europeni aproape că ne obligă ca informarea, orientarea şi consilierea să devină un demers sistematic începând – atenţie! - cel târziu din clasa a VII-a. Educaţia de calitate trebuie să fie centrată pe nevoile individuale ale fiecărui copil şi să reducă, astfel, fenomenul de abandon al şcolii.

Concret, în România funcţionează deja, finanţat din FEDR, Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”. Astfel, universităţile, institutele de cer­ cetare, chiar şi firmele private pot depune proiecte în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie, dar şi ca să-şi îmbu­nătăţească baza materială de cercetare, dezvoltare şi inovare. Beneficiarii pot accesa fonduri cu ajutorul cărora obţin re­ zultate din cercetare pe care le pot aplica în activitatea zilnică. Sunt deja multe universităţi şi institute de cercetare care au proiecte în implementare, prin care se desfăşoară activităţi de cercetare industrială sau de dezvoltare expe­ rimentală.

Un alt program naţional, finan­ ţat tot cu fonduri europene neram­

bursabile, de data aceasta din Fondul Social European, este Pro­gramul Operaţional Sectorial Dez­voltarea resurselor Umane (POS DRU). Dacă mai sus vorbeam de dezvoltarea bazei materiale şi a cercetării, acum ne referim la dezvoltarea indivizilor pe tot parcursul vieţii, astfel încât să facă faţă unei pieţe a muncii din ce în ce mai schimbătoare, mai activă, modernă şi flexibilă.

Nu mai e un secret pentru nimeni.

Criza mondială sărăceşte bugetul naţional an de an. De unde, atunci, bani mai mulţi pentru educaţie? Ei bine, răspunsul vine din cele două programe descrise. Ele permit mo­ dernizarea sistemelor de educaţie şi formare profesională, lărgirea ofertelor de învăţământ în funcţie de realităţile de pe piaţa muncii şi îmbunătăţirea competenţelor ca­ drelor didactice.

Nu sunt uitaţi - ba din contră! - elevii şi studenţii care abia ies din şcoală.

Le este uşurată trecerea la viaţa activă prin dezvoltarea de programe de orientare şi consiliere în carieră şi prin sprijinirea parteneriatelor între şcoli, universităţi şi întreprinderi.

Sunt proiecte extrem de importante care previn abandonul şcolar prin accesul şi participarea la forma­ rea profesională continuă, prin di­ versificarea programelor de for­ mare profesională şi sprijinirea participării angajaţilor la astfel de programe.

OCTOmbrie 2012

25

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Bogdan IONESCU

Incubator de afaceri la Universitatea Aarhus, Danemarca

StudenŢii sunt încurajaŢi să devină oameni de afaceri 95 de firme înfiinţate de studenţi au beneficiat de acest program

P

rovocările cărora va trebui

activ în găsirea unor soluţii la

să

aceste

le

Europeană

facă

faţă

Uniunea

sunt destul de dure,

dar normale pentru o societate dezvoltată în era postindustrială:

îmbătrânirea populaţiei, o forţă de muncă insuficient calificată pentru noile industrii, nevoia de a accelera ritmul

şi

păstrarea

calitatea unui

inovaţiilor,

echilibru

găsirea

şi

dezvoltarea

unor surse de energie regenerabile.

Proiectele

realizate

în

cadrul

politicii regionale, în întreaga Uniune Europeană, joacă un rol

26

www.inforegio.ro

de

şi

locuri

au

ca

de

scop

muncă,

creşterea performanţei academice, creşterea

productivităţii,

dez­

voltarea surselor de energie re­ generabilă, pe scurt, asigurarea

accesului la oportunităţi a tutu­ ror cetăţenilor.

între

creşterea economică şi protecţia mediului,

probleme

generarea

La Universitatea Aarhus din Dane­ marca se desfăşoară cu succes un astfel de proiect. Incubatorul studenţesc (eng. The Student Incubator) este focalizat pe încura­ jarea şi dezvoltarea spiritului antre­ prenorial al studenţilor. Proiectele

de acest gen oferă un sprijin pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o economie sustenabilă.

Germeni pentru minţi fertile Studenţii sunt încurajaţi să privească antreprenoriatul ca pe o alternativă la o carieră profesională. Un aspect important al programului este acela că studenţilor li se creează un mediu propice, în care să-şi găsească şi să-şi dezvolte un proces motivaţional în urma căruia să creeze concepte de afaceri bazate pe cunoaştere şi valoarea pe care o aduce aceasta. Ce este important pentru participanţi

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Programul: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2007-2013 Cost total: 871,800 euro Participarea Comisiei Europene: 435,900 euro este că în cursul programului înţeleg şi se familiarizează cu acest proces şi, mai mult, au posibilitatea de a pune în practică noţiunile şi ideile.

„Atenţie! Liber la decolare!”

Un segment interesant şi foarte eficient al proiectului este pro­ gramul „Liber la decolare” (eng. „Take Off”) dedicat studenţilor care vor să-şi deschidă propria afacere. În cadrul acestui program, la care au participat peste 150 de studenţi, organizaţia pune la dispoziţia aces­ tora spaţii de lucru şi personal cu rol de îndrumare în dezvoltarea şi administrarea afa­cerilor. Participan­ ţii au apreciat foarte mult atmosfera pozitivă şi productivă care le-a încurajat exprimarea şi punerea în practică a ideilor şi dezvoltarea spiritului antreprenorial. În ultimii doi ani, 95 de firme înfiinţate de studenţi au trecut prin programul „Liber la decolare”, un număr de trei ori mai mare decât previziunile iniţiale ale organizatorilor.

şi administrarea unor întreprinderi după idei proprii. Astfel, participan­ ţii au putut să exploreze, fără pre­ siunea concurenţială, ce înseam­ nă drumul de la idee la startul şi dezvoltarea unei afaceri. Cei care au descoperit că au ceea ce este necesar din punct de vedere al cunoştinţelor şi al personalităţii au continuat programul promovând la etapa „Liber la decolare”.

Joacă la „Groapa cu nisip”

Incubator pentru viitor

Pentru cei care nu sunt încă gata să plonjeze în lumea reală a afacerilor, The Student Incubator a creat cursul numit Sand Box („Groapa cu nisip”).

Peste o sută de studenţi au participat la aceste cursuri în care au avut posibilitatea să simuleze, sprijiniţi şi îndrumaţi de mentori, lansarea

Proiectele de tipul celui descris mai sus, sprijinite de Fondul European pentru Dezvoltare Regională, au un rol esenţial în atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Europa 2020.

Obiectivul Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) este de

a consolida coeziunea economică şi socială în Uniunea Europeană, prin diminuarea dezechilibrelor regio­ nale.

Pe

scurt,

FEDR

finanţează:

ü ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (în special, IMM) în vederea creării de locuri de muncă durabile; ü infrastructuri legate, în spe­ cial, de cercetare şi inovare, tele­comunicaţii, mediu, ener­ gie şi transporturi; ü instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.) destinate să sprijine dezvol­ tarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea între oraşe şi regiuni; ü măsuri de asistenţă tehnică.

OCTOmbrie 2012

27

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Bogdan IONESCU

Bastonul inteligent

I-Cane revoluţionează deplasarea nevăzătorilor Peste 160 de milioane de oameni ar putea beneficia de noua invenţie

Î

n

Europa

sunt aproape un milion

de nevăzători şi peste 12 milioane

de persoane care au un handicap de vedere. În întreaga lume, sunt afectate

mai

mult

milioane de oameni.

80

de

De

160

de

mai bine de

de ani, de când a fost inventat

bastonul alb, descoperirile tehno­ logice nu au influenţat semnificativ acestă invenţie.

Această problemă a fost identificată de către cei de la fundaţia olandeză I-Cane şi i-a determinat să caute o

28

www.inforegio.ro

soluţie mai performantă pentru a înlesni deplasarea nevăzătorilor.

Aşa s-a născut I-Cane sau bastonul inteligent. Din vechiul baston alb, au rămas culoarea imaculată şi manşonul de un roşu aprins. Mai departe, I-Cane este un dispozitiv de înaltă tehnologie care combină un sistem de navigaţie prin satelit (care poate „vorbi” cu sateliţii GPS, Egnos, Glonass şi, în viitorul apropiat, Galileo) cu un sistem de senzori inerţiali şi cu procesoare de date care calculează algoritmi complecşi pentru a activa o interfaţă

de comunicare cu utilizatorul nontactilă şi intuitivă.

Finanţare europeană pentru o invenţie revoluţionară Iniţiatorii fundaţiei I-Cane au fost sprijiniţi cu o finanţare de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională reprezentând 50% din in­ vestiţia eligibilă. Acest lucru le-a oferit inventatorilor posibilitatea de a-şi transforma prototipul într-un produs gata de a fi lansat pe piaţă.

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Progres major pentru nevăzători

Răspuns entuziast al pieţelor

Bastonul inteligent îi ajută pe nevă­ zători să-şi găsească drumul cu ajutorul unui sistem inovativ de senzori, algoritmi matematici şi componente mecanice şi electro­ nice. Acest sistem este capabil să detecteze obstacolele şi să îi furnizeze utilizatorului informaţii şi indicaţii, pentru ca acesta să se poată deplasa în siguranţă. Cea mai mare parte a comunicării între dispozitivul inteligent şi persoana nevăzătoare se realizează printr-o interfaţă tactilă integrată în mânerul bastonului. Primele teste au fost mai mult decât încurajatoare, folosirea bastonului inteligent având ca rezultat creşterea mobilităţii, a independenţei şi a interacţiunii sociale a persoanelor cu probleme de vedere.

Proiectul I-Cane a debutat ca o fundaţie creată de antreprenorul social Huub Grooten, cu investiţii de la mai multe organizaţii non-profit.

Studiile de piaţă şi rezultatele sesiunilor focus-group sunt mai mult decât încurajatoare. Există un interes foarte ridicat pentru bastonul inteligent în majoritatea statelor unde a fost testat (Olanda, Belgia, Corea, Taiwan). Chiar şi cele mai prudente prognoze financiare arată că venitul pe anul viitor va fi suficient pentru ca această iniţiativă să devină un furnizor de produse şi servicii profitabil. De asemenea, tehnologia de comunicare tactilă dezvoltată pentru I-Cane s-a dove­ dit utilă şi în alte aplicaţii, oferind multiple oportunităţi pentru apara­ tura destinată creşterii indepen­ denţei şi mobilităţii pacienţilor suferinzi de Alzheimer sau per­ soanelor care sunt nevoite să folo­ sească scaune cu rotile ori cadre de susţinere, la mers.

Din datele de până acum se pre­ conizează că Olanda şi Belgia vor fi primele ţări care vor aproba comercializarea bastonului inteli­ gent. În acelaşi timp, în multe alte ţări se desfăşoară teste ale sis­ temului. În aceste condiţii, I-Cane va lua iniţiativa la nivel internaţional pentru a personaliza caracteristicile bastonului inteligent în funcţie de cererea şi specificul fiecărei arii geografice.

I-Cane este considerat atât de spe­ cialişti, cât şi de cei care l-au testat drept un produs care va revoluţiona modul în care se vor deplasa persoa­ nele nevăzătoare.

Accesibil tuturor Deşi înglobează o tehnologie de vârf, scopul inventatorilor şi pro­ ducătorilor este să coboare costul de producţie al bastonului inteligent la niveluri la care să fie accesibil tuturor celor care au nevoie de el.

Această iniţiativă este susţinută de un consorţiu format din firme mici şi medii. Mai mult decât atât, fundaţia a stabilit relaţii de cooperare cu organizaţiile care se ocupă de susţinerea persoanelor cu probleme de vedere, din mai multe ţări europene. În schimbul sprijinului pe care îl dau proiectului I-Cane, organizaţiile şi companiile partenere au primit locuri în Consiliul de Consultanţă I-Cane.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiectul I-Cane are un buget eligibil total de 692 800 de euro, la care Fondul European pentru Dezvoltare Regională a contribuit cu 346 400 de euro.

OCTOmbrie 2012

29

Agendă Bucureşti, România, 6 noiembrie 2012

Conferinţa de prezentare a Raportului Anual de Implementare 2011 a Programului Operaţional Regional 2007 – 2013 Autoritatea de Management a Regio - Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 va organiza pe data de 6 noiembrie 2012, la Hotel Rin Central din Bucureşti, conferinţa anuală de prezentare a raportului anual de implementare. La conferinţă sunt invitaţi să participe beneficiari de fonduri Regio, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, regionale şi locale, ai mediului de afaceri, ai instituţiilor din sistemul educaţional, academic şi cultural, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass media.

Agenda conferinţei va cuprinde concluziile Raportului Anual de Implementare 2011 pentru Regio, stadiul de implementare al programului la sfârşitul anului 2012, precum şi prezentarea unor proiecte de succes implementate cu finanţare din programul Regio.

Pentru detalii privind participarea la conferinţă, vă rugăm să vă adresaţi dnei. Andra Mihălcioiu, email andra.mihalcioiu@mdrt.ro

Nantes, Franţa, 7-10 noiembrie 2012 Conferinţa „EUROCITIES 2012”

EUROCITIES, platforma politică ce leagă peste 130 de oraşe europene şi reprezintă aproximativ 25% din cetăţenii europeni, prin primarii lor, organizează o conferinţă anuală cu scopul de a aduce în discuţie importanţa implicării cetăţeanului european, în special a celui tânăr, în viitorul oraşelor europene. Întâlnirea va crea contextul unor schimburi de idei între primarii prezenţi, cu privire la coeziunea socială, dezvoltarea economică, un mediu înconjurător durabil, dar, în special, cu privire la democraţia locală şi provocările legate de implicarea tinerilor în reînnoirea politică a oraşelor europene. Se vor organiza workshop-uri pentru a dezvolta aceste idei, printre academicienii care vor deschide conferinţa numărându-se primarul din Copenhaga, Frank Jensen, primarul din Nantes, Patrick Rimbert şi Paul Bevan, secretarul general EUROCITIES. Detalii la: http://www.eurocities2012.eu/

Bucureşti, România, 13 noiembrie 2012

„Soluţii germane pentru sectorul de management al deşeurilor” Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană găzduieşte, în perioada 12-16 noiembrie, o delegaţie germană în legătură cu managementul deşeurilor. Membrii delegaţiei se vor prezenta în cadrul simpozionului organizat pe data de 13 noiembrie. Proiectul se desfaşoară în cadrul programului Ministerului Federal al Economiei din Germania pentru accesarea de pieţe noi.

Detalii la: http://www.econet-romania.com/ro/event/109/soluii-germane-pentru-sectorul-de-management-al-deeurilor.html

Metz, Franţa, 15-16 noiembrie 2012

Conferinţa „Un parteneriat durabil urban-rural”

Comisia Europeană efectuează, în prezent, un studiu privind dezvoltarea durabilă urban-rurală, la iniţiativa Parlamentului European.

Obiectivul este de a trage învăţăminte politice referitoare la rolul comunicării urban-rurale în îmbunătăţirea competitivităţii regionale şi coeziunii teritoriale. În cadrul evenimentului, Comisia Europeană doreşte să lanseze un dialog direct cu ţările, regiunile şi oraşele europene despre rolul dezvoltării urban-rurale în politica de coeziune pentru 2014-2020. Vor fi prezenţi peste 200 de participanţi, printre care reprezentanţi ai reţelelor rurale şi urbane, dar şi importanţi politicieni europeni şi reprezentanţi ai instituţiilor europene.

Printre vorbitori se numără ministrul francez al egalităţii teritoriale şi locuinţei, membri ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, academicieni şi înalţi oficiali din Franţa, Italia, Letonia şi Polonia.

Organismele de implementare Şi monitorizare a Programului OperaŢional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro, Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 30

www.inforegio.ro

E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,

judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro

Să mai şi zâmbim!

Pachet de salvare economică, propus de un… român

Să presupunem că Guvernul a­ cordă fiecăruia din noi un grant / un ajutor nerambursabil de 100.000 de RON. Ce-ar fi bine să facem cu ei?

l Să îi cheltuim prin hipermar­

keturi? Nu, că ajung în China... l Să ne cumpărăm benzină?

Nu, că ajung în Peninsula Arabică... l Să ne luăm calculator? Nu, că ajung în India şi în Hong Kong. l Să ne luăm un autoturism mic şi economic? Nu, că se duc în Japonia sau în Germania. l Să ne cumpărăm un gadget electronic? Atunci merg în Taiwan şi nu vor ajuta cu NIMIC economia românească.

Singura posibilitate de a păstra banii acasă, în România, este să-i cheltuieşti pe bilete de meci, mici, bere românească, gustosul vin românesc, palincă sau ţuică - pentru că astea sunt, garantat, produse autohtone. Eu aşa încerc să fac!

Singura problemă este că e cam greu să-mi conving soţia că fac toate astea numai din patriotism...

OCTOmbrie 2012

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrt.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

 Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013” Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: octombrie 2012