Revista Regio nr. 14/septembrie 2012: Fondurile europene, un partener de încredere!

re v i s t a

nr. 14, septembrie 2012 Urbea Brăilei întinereşte cu sprijinul Regio

Noua schemă de finanţare pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe

INTERVIU CU DOMNUL MARCEL BOLOŞ, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Fondurile europene, un partener de Încredere!

Reabilitare Monument Triumfal Tropaeum Traiani Central Plaza – 4 stele Regio în „Perla Moldovei”

Oltenii cumpărară maşini de pompieri cu bani europeni FINANŢAREA REGIO – UN PAS URIAŞ PENTRU O FIRMĂ MICĂ DIN JUDEŢUL SATU MARE

Parcurile industriale au nevoie de acces la fondurile Regio

Editorial regio salvează vieţi Înainte de a scrie despre Revista Regio, îmi place să recitesc fiecare articol sau interviu. Poate pentru a zecea oară! Dar o fac, de fiecare dată, cu maximă satisfacţie.

Recapitulez fiecare exemplu, fiecare opinie, fiecare rând.

Toate îmi întăresc convingerea că banii europeni, dincolo de finanţarea de cele mai multe ori vitală antreprenorilor, dincolo de locurile de muncă nou create, lucruri extrem de importante şi deloc de neglijat, banii europeni îmbu­ nătăţesc şi salvează vieţi.

Citiţi cu atenţie articolul lui Cătălin Antohe despre situaţia dezastruoasă a Inspectorate­ lor de Urgenţă din cele cinci judeţe ale Olteniei înain­ te de finanţarea Regio.

Vorbim despre instituţii a căror prioritate o reprezintă salvarea de vieţi, despre profesionişti care aleargă să stingă incedii, să scoată victime din foc şi apă, să redea viaţa celor prinşi între fiarele contorsionate ale maşinilor implicate în cumplite acciden­ te.

Printr-un plan coerent şi ambiţios, cele cinci judeţe şi-au unit forţele şi au primit aproape 10 milioane de euro din fondurile Regio, toţi

folosiţi pentru îmbunătăţirea bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de ur­ genţă. Practic, viaţa a peste 2 milioane de oameni este mai sigură acum în cazul accidentelor, inundaţiilor, in­ cendiilor, cutremurelor sau altor calamităţi naturale. Şi tot despre oameni este vorba şi în discuţia pe care redactorul Bogdan Ionescu a purtat-o cu domnul Marcel Boloş, secretar de stat în MDRT, în cadrul interviului pe care acesta ni l-a acordat.

Aflăm că prin Programul Regio, peste 180 milioane de euro sunt disponibili pentru a fi contractaţi în vederea reabilitării termice a 46.000 de apartamente până anul viitor. Confortul locatarilor va creşte, valoarea facturilor pe care aceştia trebuie să le plătească lună de lună pentru utilităţi va scădea, mediul va fi mai curat prin reducerea consumului de energie şi, din punct de vedere estetic, cartierele se vor dezbrăca de haina gri-murdar atât de apăsătoare.

Iar exemplele nu se opresc aici. Sunt sigur ca toată revista va fi... O LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Vlad IONESCU R E V I S TA R E G IO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti, Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

2

www.inforegio.ro

Redactor-şef: Redactori: FOTOGRAF: GRAFICIAN: SPECIALIST DTP:

www.inforegio.ro Mihai CRAIU Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU Dinu TARNOVAN Cristian SCUTELNICU Lioara MAREŞ Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU

Sumar Regio în românia Noua schemă de finanţare pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe

04 07

Interviu cu domnul marcel boloş, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

OPEN DAYS 2012, un eveniment-cheie pentru autorităţile regionale

08

Urbea Brăilei întinereşte cu sprijinul Regio

12

Reabilitare Monument Triumfal Tropaeum Traiani

14

Central Plaza – 4 stele Regio în „Perla Moldovei”

16

Oltenii cumpărară maşini de pompieri cu bani europeni

20

FINANŢAREA REGIO – UN PAS URIAŞ PENTRU O FIRMĂ MICĂ DIN JUDEŢUL SATU MARE

22 24

Ştiri REGIONALE

Parcurile industriale au nevoie de acces la fondurile Regio

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

26 28 30 31

Deşeurile din Caraibe, reciclate cu bani europeni Mineritul este de acum mai profitabil în Portugalia AGENDĂ SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! septembrie 2012

3

Interviu

Regio în România Interviu cu Domnul Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Noua schemă de finanţare pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe PESTE 180 DE MILIOANE DE EURO SUNT DISPONIBILI PENTRU REABILITAREA A 46.000 DE APARTAMENTE PÂNĂ ÎN 2013 Consumul de energie poate scădea cu până la 40% într-o locuinţă reabilitată termic Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe, începută în ultimii ani, s-a dovedit a fi un pariu pe deplin câştigător în mai multe direcţii: a crescut confortul locatarilor, a scăzut valoarea facturilor pentru utilităţi pe care aceştia trebuie să le plătească lună de lună, a scăzut impactul asupra mediului prin reducerea consumului de energie şi, din punct de vedere estetic, cartierele au început să se dezbrace de haina gri-murdar atât de apăsătoare.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a lansat spre dezbatere o nouă formulă de finanţare pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe, al cărei scop este de a imprima un nou ritm acestui proces. Mai multe detalii despre acest tip de proiecte şi ce pot face administraţiile locale şi asociaţiile de locatari pentru a beneficia de fonduri, găsiţi în interviul de mai jos. Domnul Secretar de Stat Marcel Boloş a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări.

4

www.inforegio.ro

Domnule Secretar de Stat, Autoritatea de Management a Regio a lansat recent, spre consultare, o schemă de finanţare pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe.

De ce aţi considerat

că acest lucru reprezintă o prioritate?

Prioritizarea investiţiilor în creş­ terea eficienţei energetice este absolut necesară în actuala etapă de programare a fondurilor structurale.

Trebuie să ne aliniem la priorităţile europene de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi al energiilor regenerabile. De asemenea, modifi­ carea Regulamentului (CE) nr.

1080/2006, în urma căreia aceste investiţii au devenit eligibile pentru perioada 2007-2013, s-a dovedit oportună. În acelaşi timp, eficienţa energetică este un element esenţial al Strategiei Europa 2020 care sta­ bileşte reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea consumului de energie (prin eficien­ tizare) cu 20% şi asigurarea a 20% din necesarul de energie din surse regenerabile.

Ce obiective v-aţi propus, la nivel naţional?

Pe lângă obiectivele europene asu­ mate prin Strategia Europa 2020, avem ca obiective principale crearea de locuri de muncă şi promovarea coeziunii sociale prin îmbunătăţirea eficienţei energetice. Atingerea acestor obiective va conduce la rate de ocupare mai mari a forţei de muncă în construcţii şi la reducerea consumului de energie.

Ne puteţi da cifre?

Sigur. În mod concret, urmărim să reabilităm termic peste 46.000 de apartamente în municipiile reşedin­ ţă de judeţ şi în sectoarele muni­ cipiului Bucureşti. Acest lucru va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi confort termic interior, la reducerea pierderilor de căldură şi a consumului energetic, la reducerea costurilor de întreţinere pentru în­ călzire şi apă caldă de consum şi, nu în ultimul rând, la reducerea emi­ siilor poluante legate de produ­cerea, transportul şi consumul de energie.

Implementarea acestor măsuri va trebui să aibă ca rezultat reducerea cu minim 40% a consumului de

Interviu

Regio în România energie pentru încălzire în blocurile reabilitate.

La ce nivel se ridică alocarea financiară în cadrul Regio?

Noi alocăm 60% din valoarea eligibilă a investiţiei prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi de la bugetul de stat. Concret este vorba de 182,40 milioane de euro, repartizaţi în mod egal pe cele opt regiuni de dezvoltare, adică 22,80 milioane de euro pentru fiecare regiune.

Cine poate beneficia de aceste finanţări?

Beneficiarii sunt unităţile adminis­ trativ-teritoriale la nivel de muni­ cipiu reşedinţă de judeţ sau sector al municipiului Bucureşti, mandatate de asociaţiile de proprietari pentru proiectele de reabilitare termică.

Blocurile de locuinţe trebuie să în­ deplinescă un set de condiţii:

Ø să fie construite în baza unor proiecte elaborate între 1950 şi 1990; Ø să aibă un regim minim de înălţime P+3; Ø să nu necesite lucrări de con­ solidare a structurii de rezistenţă care să condiţioneze executarea proiectului; Ø mai mult de 50% dintre pro­ prietari să aibă un venit net lunar pe membru de familie mai mic de 500 de euro.

Aţi spus că alocarea financiară de la FEDR şi bugetul de stat este de

60%. Care va fi contribuţia

populaţiei şi cea a autorităţii locale la cheltuielile de reabilitare?

Asociaţiei de proprietari şi autorităţii locale le revin restul de 40%. Aceste 40 de procente vor fi modulate po­ trivit proporţiei în clădire a familiilor cu venituri reduse. Astfel:

ü contribuţia autorităţii publice locale va fi de 30%, iar contribuţia asociaţiei de proprietari va fi de 10%, dacă mai mult de 50% dintre familiile de proprietari din clădire au un venit net lunar de sub 150 de euro pe membru de familie; ü contribuţia autorităţii publice locale va fi de 20%, iar contribuţia asociaţiei de proprietari va fi de 20%, dacă mai mult de 50% dintre familiile de proprietari din clădire au un venit net lunar de sub 350 de euro pe membru de familie; ü contribuţia autorităţii publice locale va fi de 10%, iar contribuţia asociaţiei de proprietari va fi de 30%, dacă mai mult de 50% dintre familiile de proprietari din clădire au un venit net lunar de sub 500 de euro pe membru de familie.

Mai trebuie făcută o observaţie importantă: unitatea administrativteritorială are obligaţia de a finanţa cheltuielile neeligibile şi pe cele suplimentare ale proiectelor.

septembrie 2012

5

Interviu

Regio în România Unele consilii locale sau de

Ce categorii de intervenţii

sector au acoperit partea

sunt eligibile în cadrul unei

de contribuţie care ar fi revenit în mod normal asociaţiei de proprietari.

Veţi mai accepta acest

lucru în noua schemă de finanţare?

Autoritatea locală poate acoperi într-o primă fază cheltuielile care le revin proprietarilor, astfel încât proiectele să se implementeze în cel mai scurt timp, dar va trebui să recupereze ulterior de la asociaţia de proprietari sumele plătite. Sub ce formă? Aceasta va fi stabilită de comun acord de autoritatea locală şi asociaţia de proprietari.

Câte proiecte poate conţine o cerere de finanţare? Care sunt sumele limită pentru care poate fi cerută finanţarea?

În accepţiunea Ghidului solicitantului pentru Axa 1, DMI 1.2, „blocul de locuinţe” este imobilul format din proprietăţile individuale definite ca apartamente şi proprietatea comună indiviză. Expresia vizează atât clădirea în ansamblul său, cât şi părţi ale acesteia – tronsoane sau scări de bloc – separate prin rost, în conformitate cu prevederile OUG nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

O cerere de finanţare poate include un număr de blocuri sau scări de bloc, fiecare dintre acestea din urmă (bloc sau scară de bloc) constituind un „proiect”. Astfel, o cerere de finanţare poate cuprinde unul sau mai multe proiecte, în limitele minime şi maxime ale valorilor totale ale proiectelor, respectiv 1.700.000 – 46.000.000 de lei inclusiv TVA pentru o cerere de finanţare.

lucrări?

Avem două categorii de intervenţii eligibile. Cele exterioare, care pot cuprinde izolarea termică a păr­ ţii opace a faţadelor, înlocuirea tâmplăriei existente cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv a celei afe­ rente accesului în bloc, închiderea balcoanelor/logiilor cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea termică a parapeţilor, termohidroizolarea terasei, respectiv termo-hidroizolarea şarpantei şi izolarea termică a planşeului peste ultimul nivel – atenţie! nu este eligibilă hidroizolarea terasei fără termoizolaţie, izolarea termică a planşeului peste subsol sau peste alte spaţii neîncălzite în cazul în care există apartamente la parter. În ceea ce priveşte spaţiile interioare comune, sunt eligibile lucrările de izolare termică a elementelor care separă spaţiile încălzite de cele neîncălzite, de reparare / refacere a instalaţiei de distribuţie a agentului termic şi a apei calde din subsol / canal termic, inclusiv izolarea con­ ductelor de distribuţie între punctul de racord şi planşeul peste subsol sau peste canalul termic, lucrările de montare a robinetelor termostatice la radiatoare şi a robinetelor de presiune diferenţială la baza coloanelor de încălzire, repararea sau înlocuirea centralei termice de bloc / scară şi achiziţia unor sisteme alternative de producere a energiei: panouri solare termice sau electrice, pompe de căldură, centrale pe bază de biomasă.

De ce nu se acceptă finanţarea în cazul blocurilor ale căror proiecte au fost elaborate înainte de

1950-1990?

Bugetul este limitat şi a fost nevoie să restrângem categoria de blocuri eligibile. După calculele experţilor JASPERS1, blocurile construite în această perioadă au cele mai mari pierderi de energie. Cred că trebuie menţionat şi faptul că blocurile de dinainte de 1950 sunt afectate de probleme structurale, ceea ce ar fi însemnat investiţii suplimentare şi o perioadă mult mai lungă de implementare. După 1990, au înce­ put să se proiecteze blocuri care deja iau în considerare din ce în ce mai mult eficienţa energetică.

Dacă un bloc, spre exemplu, a fost proiectat înainte de

1990, dar a fost finalizat în 1995, va fi aprobată cererea de finanţare? În condiţiile descrise, da, este eligibil. Desigur, va trebui să înde­ plinească şi celelalte condiţii men­ ţionate în ghidul solicitantului.

Veţi include schema de finanţare, despre care am vorbit, şi în programul 2014-2020?

Având în vedere perioada scurtă rămasă din actualul exerciţiu finan­ ciar (până la sfârşitul lui 2013 ar trebui semnate toate contractele de finanţare), schema propusă de noi are un caracter pilot. Experi­ enţa pe care o vom căpăta acum va fundamenta investiţiile în efici­enţa energetică a blocurilor de lo­cuinţe pentru perioada 2014-2020. Avem o preocupare în cadrul Ministerului pentru finanţarea unor astfel de investiţii şi în perioada următoare. De asemenea, ne gândim şi la derularea unui proiect de asistenţă tehnică cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru pregătirea unei scheme de finanţare mai ample pentru acest tip de investiţii.

1 Iniţiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) reprezintă un parteneriat între Comisia Europeană, prin intermediul DG Regio, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii, cu scopul de a oferi asistenţă tehnică gratuită pentru pregătirea proiectelor mari de infrastructură (valoare minimă proiect: 25 mil. euro pentru proiecte de mediu, 50 mil. euro pentru proiecte în domeniul transportului)

6

www.inforegio.ro

Eveniment

Hotărârile liderilor zonei Euro Andreea Truică

OPEN DAYS 2012, un eveniment-cheie pentru autorităţile regionale

C

ea de-a zecea ediţie anuală

a Open Days, Săptămâna Europeană a Regiunilor şi Oraşe­ lor, va avea loc, în acest an, la Bruxelles între 8 şi 11 octombrie.

În fiecare an, mii de politicieni şi experţi de la nivel local, regional, naţional şi european, precum şi reprezentanţi din lumea academică, mediul de afaceri şi mass-media, se reunesc pentru a discuta, a dezbate, a ajuta la conturarea şi implementarea politicii de coeziune regională a Uniunii Europene.

6.000 de participanţi Anul acesta, evenimentul va reuni 6.000 de participanţi din toată Europa, inclusiv companii, instituţii financiare, asociaţii internaţionale şi organizaţii academice. Se esti­ mează că mai mult de două sute de regiuni şi oraşe din treizeci de ţări vor participa la această ediţie. Open Days este o platformă creată pentru a împărtăşi experienţe şi un forum de dezbatere a bunelor practici.

Pe lângă evidenţierea rezultatelor proiectelor finanţate din fondurile alocate obiectivelor de convergenţă, competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă şi din programele de cooperare teritorială, Open Days va genera dezbateri cu privire la viitoarea politică de dezvoltare re­ gională a UE, la guvernarea locală, regională şi la administrarea fondu­ rilor europene, între specialişti, mediul academic şi ţări terţe, prin­ tre care Elveţia şi Norvegia, state interesate să înveţe din experienţele

regiunilor europene şi, totodată, să-şi prezinte propria experienţă. În timp ce valurile crizei financiare încă mai lovesc ţări din Europa, Open Days va fi un foarte bun prilej de a discuta măsurile care trebuie luate pentru a susţine creşterea, ocuparea forţei de muncă, energia verde şi transportul, un sistem educaţional mai bun, coeziunea socială şi integrarea.

Trei tematici prioritare Open Days constă într-o serie de evenimente organizate de Direcţia Generală Politică Regională a Comisiei Europene (DG REGIO) şi Comitetul Regiunilor (CoR), ca un cadru general pentru dezbaterea proiectelor de dezvoltare locală şi regională şi a soluţiilor posibile. În 2012 evenimentele se vor desfă­ şura sub titlul generic: „Europa regiunilor şi oraşelor: cum schim­ băm lucrurile/ cum inducem schim­ barea” („Europe’s regions and cities: Making a difference”), cu trei tematici prioritare: l Creştere inteligentă şi durabilă pentru toţi l Cooperarea teritorială: un atu pentru Europa l Rezultate concrete Evenimentele Open Days cumulează peste 100 de seminarii, ateliere de lucru, dezbateri, expoziţii şi vor fi împărţite astfel: Ø sesiunea inaugurală la Parlamen­ tul European; Ø plenul CoR; Ø o reuniune a Comisiei de Dezvol­ tare Regională a Parlamentului; Ø Meeting Place, „locul de întâlnire” care va găzdui 36 de ateliere de lucru

despre dezvoltarea locală la nivelul comunităţii, o nouă caracteristică a pachetului de coeziune politică, şi va oferi participanţilor, jurnaliştilor şi organizatorilor un cadru de socia­ lizare, unde pot schimba idei şi interrelaţiona, la finalul atelierelor de lucru; Ø 24 de ateliere de lucru organizate de partenerii locali, pe una dintre cele trei tematici ale acestui an; Ø 40 de ateliere de lucru ale Comisiei Europene, care se vor axa pe toate cele trei aspecte tematice ale Open Days 2012; Ø opt ateliere de lucru organizate de DG REGIO sub egida „Open Days University”.

Pe lângă acestea, zeci de alte evenimente vor fi organizate sub egida Open Days de autorităţile locale şi reprezentanţii sectorului non-guvernamental, în Bruxelles şi în statele membre UE. Pentru mai multe informaţii şi programul complet al evenimentelor: www.opendays.europa.eu/ septembrie 2012

7

Dezvoltare urbană

Regio în România

Cătălin ANTOHE

Urbea Brăilei întinereşte cu sprijinul Regio

D

esemnarea

de

a municipiului

către

Brăila

Guvern după atestarea documentară din ca pol

de dezvoltare urbană a asigurat accesul

oraşului

la

importante

1368, drept un important centru comercial. Aici, în locul în care Dunărea Nouă se întâlneşte cu cea Veche, au acostat mii de corăbii care încărcaseră mărfuri din porturile de pe coastele Mediteranei şi ale Mării Negre. Atât de însemnat era marele port, încât numeroase drumuri comerciale din întreaga ţară purtau numele de „Drumul Brăilei”.

de finanţare europeană. „Alimentat” cu proiecte susţinute prin „motorul” Regio, oraşul de la Dunăre înfloreşte pe zi ce trece. Modernizat recent, pasajul pietonal din centrul oraşului, respectiv din Piaţa Independenţei, Oraşul amfiteatru aduce municipiul în secolul XXI, surse

dar păstrează şi ceva din parfumul bătrânului

„oraş

cu salcâmi”.

Situată în imediata vecinătate a Dunării, Brăila a devenit cunoscută, 8

www.inforegio.ro

Primele decenii ale secolului XX au marcat o importantă dezvoltare demografică şi urbanistică. Brăila este, dealtfel, unul dintre puţinele mari oraşe care au fost înălţate după un plan urbanistic riguros. Urbea

„Au rămas înscrise în mine frumuseţea de neîntrecut a drumului pe ceair, clipocitul stelelor spre Moldova şi vuietul ireal al Dunării, care parcă venea pe sub pământ ca să-mi inunde pentru totdeauna fiinţa cu cel mai scump vis”, Fănuş Neagu are reţeaua de străzi sistematizată după un model radiar-concentric, marile bulevarde având unica proprietate de a izvorî din Dunăre şi a se vărsa tot în bătrânul fluviu.

Municipiul în care, spunea scriitorul Fănuş Neagu, „salcâmii împrumută dimineaţa umbra unui om” mai este numit de arhitecţi şi „oraşul – amfiteatru”.

Dezvoltare urbană

Regio în România Lifting peisagistic Anii de regim comunist au adus industrializarea forţată şi garnisirea oraşului cu binecunoscutele blocuri ceauşiste. În 1977, oraşul s-a îmbo­ găţit cu un palat administrativ, denumit, ironic, de către brăileni, Casa Albă. În faţa clădirii, care găzduieşte şi astăzi Primăria şi Pre­ fectura, comuniştii au construit o piaţă vastă, din asfalt şi dale de beton, pe care au amenajat mai multe bănci din ciment. La fel de mucaliţi precum părinţii lor, tinerii de astăzi au botezat platoul „La pietre”. Între 2011 şi 2012, platoul din Piaţa Independenţei a fost reamenajat din temelii, fiind conceput ca un proiect de tip lifting peisagistic.

Jardinierele luxuriante şi fântânile arteziene muzicale cu jocuri de lumini au şters patina comunistă a platoului. Piaţa are acum pavele de granit, stâlpi de iluminat cu panouri

fotovoltaice şi bănci cu spoturi lu­ minoase încastrate în soclu. Privite seara dintr-un anumit unghi, lumi­ nile care ţâşnesc de-a dreptul din granit par a fi veritabile piste de

aterizare. Cele 120 de bănci şi cei 180 de arbori au făcut din nou din Piaţa Independenţei locul principal de întâlnire a cetăţenilor urbei cu 215.000 de locuitori.

Sursa: Cornel CRATINEANU septembrie 2012

9

Dezvoltare urbană

Regio în România „Mă simt, parcă, într-un alt oraş” Am întrerupt lectura Adelei Marinescu, o pensionară care citea o carte scrisă de un alt fiu al oraşului, Panait Istrati, pe una dintre băncile de sub fereastra primarului. Am întrebat-o pe doamna Marinescu cum vede astăzi noul centru administrativ al oraşului. „Locul arată cu totul altfel. Echipa Primăriei a reuşit, cu bani europeni, să învioreze griul acela tern, al betonului din faţa Casei Albe. Stau chiar aici, pe Calea Călăraşilor, de mai bine de 30 de ani, dar parcă mă simt într-un alt oraş”, ne-a mărturisit doamna Marinescu. Întrebată dacă regăseşte, în noua piaţă, ceva din oraşul făcut cunoscut, în întreaga lume, prin scrierile lui Panait Istrati, ne-a răspuns nostalgică: „Nu ne putem întoarce faţa spre trecut decât pentru a visa la tinereţe. Noi îmbătrânim, dar oraşul este mai tânăr”.

Primarul Aurel Simionescu se simte însă mulţumit că brăilenii au primit bine noua piaţă a Independenţei.

„A fost un proiect realizat în comun de urbanişti şi de peisagişti. După ce vor mai creşte pomii şi arbuştii, platoul va fi o zonă şi pietonală, şi de verdeaţă. Seara e deja plin de lume aici. Piaţa a devenit şi locul de desfăşurare a manifestărilor importante (Ziua Drapelului, Ziua Imnului, 22 decembrie). S-a păstrat şi o dungă de defilare, marcată cu o culoare de granit diferită. Tot aici se efectuează şi proiecţii de film, precum şi concerte ale formaţiilor de muzică uşoară şi populară”, ne-a declarat edilul.

„Nu ne putem întoarce faţa spre trecut decât pentru a visa la tinereţe.

Noi îmbătrânim, dar oraşul este mai tânăr”, Adela Marinescu, pensionară „Conflict” între generaţii Primarul spune că platoul a fost modernizat fără mari greutăţi, dar că au mai avut şi surprize. „Brăila

indicatori de realizare 2.404,2 mp de spaţiu verde reabilitaţi 4.410 mp de zonă pietonală reabilitată Realizarea a două bazine muzicale, cu lumini şi jeturi de apă Instalarea a opt stâlpi de iluminat cu panouri solare Realizarea unui sistem de irigaţii Realizarea şi instalarea a 120 de bănci Păstrarea a 20 de locuri de muncă în perioada de execuţie a lucră­ rilor

l l l l l l l

Valoare eligibilă (RON)

Valoare totală a proiectului (RON)

Total eligibil

FEDR

4.913.488,10

3.980.718,95

3.198.507,68

din care: Buget naţional 702.596,89

Contribuţie beneficiar 79.614,38

din care valoarea finanţării nerambursabile alocate de MDRT-AM POR: 3.901.104,57 Cifre oferite de Ileana Dinu – manager proiect 10

www.inforegio.ro

are un sol argilos şi asta reprezintă o problemă, «se lasă» destul de uşor dacă apar infiltraţii. La ultimul revelion pe care l-am organizat în piaţă, în 2010, am constatat, după ce am demontat şi mutat scena, că solul s-a lăsat pe o suprafaţă însemnată. Am bănuit existenţa unor hrube, dar nu am găsit aşa ceva.

Lucrările au evoluat bine, în afara unor conducte pe care le-am găsit, cu ocazia reparaţiilor, şi care nu figurau în planurile pe care le aveam. Avem însă o altă problemă im­portantă. Tinerii care se întâl­ neau, în imediata vecinătate, în zona fântânii cinetice şi spre esplanadă, se strâng acum tot pe platou, locul de adunare, de regulă, a persoanelor mai în vârstă. Astfel că am avut discuţii şi cu muzica ambientală de pe platou, tinerii vor o anumită muzică, vârstnicii o alta.

Până finalizăm şi esplanada sunt convins că vor convieţui”, ne-a mai declarat, zâmbind, Simionescu.

PIDU, coloana vertebrală a modernizării Proiectul „Reabilitare pasaj pietonal platou Piaţa Independenţei, munici­ piul Brăila” este doar unul dintre cele nouă ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) a Municipiului Brăila. O mare atenţie se acordă proiectelor care vizează infrastructura. „Specificul oraşului, cu bulevarde care pleacă de la Dunăre şi ajung tot la Dunăre, mărginită de faleză şi Calea Călăraşilor, face ca şi traficul din oraş să aibă un anumit specific.

Când am discutat despre PIDU şi despre ce proiecte să facem acolo, a reieşit ca prioritate modernizarea străzii Calea Călăraşilor, între două mari bulevarde circulare, Indepen­ denţei şi Dorobanţi. În felul acesta am urmărit să închidem un inel.

Lucrări similare sunt demarate şi

Dezvoltare urbană

Regio în România pe o altă arteră, pe Calea Galaţi”, ne-a declarat Simionescu.

Fântânile cinetice, reabilitate în 2013 Obiectul unui alt proiect de reabi­ litare finanţat prin Regio este Esplanada, zona de promenadă care include şi fântânile cinetice.

Acestea din urmă sunt cunoscute sub denumirea de „fântâni cu egrete” şi sunt creaţia maestrului Constantin Lucaci, sculptorul în oţel inoxidabil, denumit de mulţi „al doilea Brâncuşi”. Datorită valorii lor artistice, fântânile cinetice au devenit unul dintre simbolurile Brăilei, parte integrantă în peisajul arhitectonic al oraşului. Reabilitarea se impune, deoarece uzura con­ strucţiilor şi a echipamentelor tinde să devină critică. „Proiectul cuprinde fântâna cinetică şi toate fântânile care coboară, spre Dunăre, într-o fascinantă cascadă de apă şi lumini. Am găsit şi ultima piesă, care nu fusese montată în 1989, şi acum putem completa întregul proiect. Toată esplanada, care va fi finalizată în septembrie 2013, implică şi operaţiuni de consolidare.”, ne-a declarat prima­ rul Brăilei.

4 5

Reabilitarea şi modernizarea anexei căminului pentru persoa­ ne vârstnice Sf. Petru şi Pavel; Sistem de supraveghere în vederea creşterii siguranţei si prevenirii criminalităţii în Municipiul Brăila.

Primăria Brăila a mai propus încă şase proiecte pe lista de rezervă a PIDU, respectiv: un proiect care vizează reabilitarea castelului de apă din Gradina Publică Brăila, un proiect pentru amenajarea spaţiului verde şi aleilor pietonale Faleza Dunării, precum şi patru proiecte

care urmăresc îmbunătăţirea vieţii populaţiei rome din oraş prin amenajarea unor locuinţe sociale de calitate şi a unor centre sociale.

Primarul Simionescu pri­ veşte însă şi spre viitor: „Ne gândim deja la pro­ iectele pentru perioada 2014 – 2020, pentru a nu se mai repeta greşelile din 2007 şi 2008, ani care i-au prins, practic, pe primarii din întreaga ţară, fără proiecte”.

Primăria gândeşte proiectele pentru 2014-2020 În cadrul PIDU mai sunt finanţate încă cinci proiecte, prin subdomeniul „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere” din Programul Operaţional Regional 2007-2013: Reabilitarea şi modernizarea Parcului Monument; Reabilitarea casei Petre Ştefănescu Goangă; Restaurarea şi consolidarea clă­ dirii Teatrului Maria Filotti Brăila;

Sursa: Cornel CRATINEANU

1 2 3

septembrie 2012

11

Filă din istorie

Regio în România Alexandra GANEA

Reabilitare Monument Triumfal Tropaeum Traiani

A

2012 înseamnă pentru public pe drumul de acces dinspre Judeţul Constanţa, începerea DN 3 şi a sistemului de iluminat nul

lucrărilor

de

reabilitare

a

Obiectivul subsidiar al proiectului constă în valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi implicit

ornamental pentru monument;

Monumentului Triumfal Tropaeum ü Înfiinţarea unui info-centru; Traiani. Acest fapt va reprezenta ü Creşterea vizibilităţii Monumen­ pentru comunitatea locală dezvol­ tului Triumfal Tropaeum Traiani atât

creşterea numărului de vizitatori’’, a precizat Elena Vornicu.

(Sursa: www.agerpres.ro)

tarea de care este nevoie pentru

la nivel naţional, cât şi internaţional

atragerea turiştilor şi creşterea

prin editarea şi tipărirea materialelor

Monumentul

de promovare;

Traiani a fost construit între anii 106-

activităţii economice în zonă.

triumfal

Tropaeum

ü Includerea Monumentului Triumfal

109, după proiectul lui Apollodor din

Proiectul „Reabilitare Monument

Tropaeum

programe

Damasc, pentru celebrarea luptelor

Triumfal Tropaeum Traiani” are

turistice naţionale şi internaţionale;

câştigate de romani împotriva geto-

o valoare de 18 milioane de lei, din

ü Creşterea nivelului economico-

dacilor, şi este situat la nord de

care contribuţia financiară a Uniunii

social al zonei, contribuind la dez­

comuna Adamclisi, loc unde se mai

Europene este de 11 milioane,

voltarea durabilă a acesteia.

pot găsi şi resturi din mausoleul

Traiani

în

restul sumei fiind completată din

roman şi altarul antic.

bugetul de stat şi din contribuţia

Finalizarea proiectului este prevă­

Monumentul

beneficiarului.

zută pentru luna august 2013, po­

înălţime de 39 metri, o formă

Pe durata a 22 de luni calendaristice,

trivit managerului de proiect Elena

circulară cu un diametru de 38

se doreşte realizarea următoarelor

Vornicu:

metri, fiind alcătuit dintr-un nucleu

obiective:

„Întregul complex va beneficia de

cilindric cu o înălţime de 12,6

ü Redarea circuitului turistic Monu­

modernizarea şi extinderea căilor

metri şi un diametru de 31 metri.

mentului Triumfal Tropaeum Traiani

rutiere ce fac legătura cu drumul

A fost construit din zidărie brută,

prin reabilitarea arhitecturală;

naţional, cu cetatea şi muzeul ar­

înconjurat de o platformă circulară

ü Asfaltarea drumului de acces între

heologic. Va fi creată o reţea de

cu şapte trepte de piatră. Nucleul

monument şi Cetate;

iluminat decorativ şi va fi reabilitată

este îmbrăcat în blocuri de piatră

ü Amenajarea drumului de acces

reţeaua de iluminat public, vor

care se continuau cu un rând de 54

către monument dinspre DN 3 şi a

fi

şi

de metope, sculptate în basorelief

parcării existente în vecinătatea

grupuri sanitare pentru turişti,

cu scene din timpul luptelor cu

monumentului;

un info-centru şi poate ce este

geto-dacii.

ü Amenajarea peisagistică din jurul

cel mai important va fi reabilitat

se afla o friză cu 26 de creneluri

monumentului şi a parcării din

arhitectural monumentul triumfal,

sculptate în basorelief şi alcătuind

vecinătatea Cetăţii;

urmând a fi înlocuite piesele grav

coronamentul

ü Realizarea racordului de apă prin

degradate, inclusiv metopele votive,

Deasupra nucleului se înalţă un

extinderea reţelei de distribuţie de

iar restul elementelor sculpturale şi

acoperiş

apă potabilă existente în zona DN 3;

frizele vor fi curăţate şi conservate

solzi de piatră, precum şi un

ü Realizarea sistemului de iluminat

de restauratori şi meşteri pietrari.

soclu hexagonal înalt de 6 metri,

12

www.inforegio.ro

amenajate

două

parcări

triumfal

Deasupra

nucleului

tronconic

avea

o

metopelor

circular.

îmbrăcat

în

Filă din istorie

Regio în România reprezentat de un trunchi îmbrăcat în armura clasică, cu armele de luptă, având la picioare arme şi prizonieri sculptaţi în piatră. Pe una din feţele soclului hexagonal a fost descifrată o inscripţie din care rezultă că monumentul este închinat „Zeului Marte, răzbunătorul” de către „Nerva Traian August, împărat şi cezar, învingătorul germanilor şi dacilor, fiul divinului Nerva, mare preot, pentru a XIII-a oară tribun, pentru a VI-a oară împărat, pentru a V-a oară consul, părintele patriei.”

Lângă monumentului comemorativ se afla Mausoleul ridicat în memoria

unui ofiţer superior roman şi Altarul, ridicat din ordinul împăratului Traian în amintirea celor 4.000 de ostaşi căzuţi în bătălie.

La nord-vest de comuna Adamclisi, se găseşte Cetatea Tropaeum Traiani construită în acelaşi timp cu Monumentul comemorativ, ale cărei ruine au fost cercetate şi identificate de arheologul Grigore Tocilescu prin anii 1891-1909, apoi de Vasile Pârvan în anul 1911.

Cetatea este considerată cea mai importantă aşezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei. (Sursa: www. cjc.ro)

Prin reabilitarea Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani se urmăreşte atragerea unui număr mare de turişti în zonă, precum şi transmiterea unei moşteniri istorice a neamului românesc.

septembrie 2012

13

Turism

Regio în România Alexandra VOICU

Central Plaza – 4 stele Regio în „Perla Moldovei”

P

Central Plaza începe în anul 1975, când a fost construit, în inima oraşului Piatra Neamţ, pentru

şi

miile de turişti veniţi în fiecare an

finanţate prin

ovestea

hotelului

să cunoască frumuseţile

Moldovei

bogăţiile

în apropiere.

culturale

A

aflate

fost renovat în

repetate rânduri, însă pare să-şi fi găsit împlinirea prin lucrările anul

2009.

Regio,

începute în

Investitorii au găsit reţeta perfectă pentru transformarea impetuoasei clădiri. Aflat în mijlocul naturii, hotelul concurează cu frumuseţea munţilor, dar completează peisajul prin faţada deosebit de elegantă.

Valoarea totală a investiţiilor se ridică la 17,5 milioane de lei, dintre care aproape 8 milioane reprezintă fonduri Regio. A fost nevoie de entuziasmul investitorilor locali pentru ca turismul oraşului Piatra Neamţ să renască, odată cu reînnoirea noii construcţii, prin stil şi bun gust.

Amplasare ideală Hotelul se înalţă elegant în centrul oraşului, la 500 de metri de gară.

Este amplasamentul ideal atât pentru cei peste 40.000 de turişti care vizitează anual zona, cât şi pentru afacerişti, el reprezentând şi o destinaţie pentru derularea unor activităţi conexe derulării afacerilor. Indiferent de anotimp, posibilităţile de petrecere a timpului liber sunt multiple. Cei mai curajoşi beneficiază de tiroliană, rafting, paintball, canoeing, iar cei nostalgici pot explora drumurile de munte sau liniştea mănăstirilor.

Dotările din spatele faţadei de sticlă Confortul turiştilor este asigurat printr-o gamă largă de facilităţi.

Odată cu relansarea hotelului, în 2011, a avut loc şi transformarea sa de la 3 la 4 stele, creşterea fiind justificată de îmbunătăţirea condiţiilor la nivel general. Numărul de camere s-a extins de la 137 de 14

www.inforegio.ro

Turism

Regio în România camere la 155, împărţindu-se în patru tipuri: premier, superior, junior suite şi interconnected room (o cameră dublă cu pat twin împreună cu o cameră single cu pat confortabil, interconectate cu un hol comun). Camerele sunt dotate cu aer condiţionat, minibar, telefon, TV prin cablu, uscător de păr şi baie cu cadă. Modul în care sunt decorate, culorile calde, priveliştea deosebită, toate contribuie la atmosfera primitoare şi relaxantă a camerelor.

Business center Hotelul pune acum la dispoziţia turiştilor două restaurante, la parter şi mezanin, care oferă un meniu variat, cu preparate tradi­ ţionale, dar şi internaţionale, ideale pentru un prânz în familie, o cină romantică, o întâlnire de afaceri sau o petrecere. Muzica de fond se transformă în muzică live cu ocazia meselor festive. Patru săli de conferinţă cu funcţiuni diverse completează spaţiile de cazare.

Dotate cu tehnologii de ultimă generaţie, transformă hotelul în opţiunea ideală pentru conferinţe, evenimente corporatiste şi teambuilding. De asemenea, în interiorul hotelului, turiştii – oameni de afa­ ceri se pot bucura de întreaga funcţionalitate a unui birou din cadrul business-center-ului, dotat cu internet, fax, conexiune telefonică.

Profesionalism şi experienţă Întreaga echipă a hotelului se îmbo­ găţeşte mereu cu noi colegi care trec printr-un proces de formare profesională bine pus la punct.

Pentru angajaţii hotelului, aspectul care primează este asigurarea confortului celor care le trec pragul.

Fiecare din cei 90 de oameni are o pregătire solidă în acest domeniu şi îşi întâmpină întotdeauna oaspeţii

cu respect şi cu un zâmbet cald.

De la bucătarii talentaţi până la administraţie, scopul tuturor este de a crea turiştilor o experienţă reuşită şi dorinţa de a reveni la Central Plaza cu prima ocazie.

O investiţie de succes În urma relansării vechiului Hotel Central, graţie fondurilor Regio, a avut loc şi relansarea turismului din oraşul Piatra Neamţ. În afară de turiştii care se pot bucura acum de un spaţiu care să le definească voiajul, mai există şi alţi beneficiari.

Reconstrucţia clădirii a dus la crea-

rea de noi locuri de muncă pentru comunitatea locală, la stabilirea unor noi colaborări cu agenţiile de turism şi la îmbunătăţirea tuturor activităţilor care întregesc turismul local, prin creşterea numărului de turişti. Pentru că povestea începută acum 37 de ani nu se termină aici.

Se continuă cu fiecare an care trece, cu fiecare turist care încheie o călătorie cu zâmbetul pe buze şi cu mulţumirea că a făcut alegerea corectă. Acesta este rezultatul unei utilizări corecte şi res­ponsabile a fondurilor europene nerambursa­ bile. septembrie 2012

15

Dezvoltare pe mai multe planuri

Regio în România Cătălin ANTOHE

Oltenii cumpărară maşini de pompieri cu bani europeni

A

utospeciale

cu

vechime

mai

mare, câteodată, decât anii

petrecuţi

în

câmpul

muncii

de

comandantul unităţii de pompieri,

şi prea puţine maşini dotate cu echipamente

de

descarcerare,

raportat la necesarul de intervenţii pe şoselele judeţului.

Aşa se prezenta, până nu de mult, situaţia Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) din cele cinci judeţe din Oltenia, înainte ca un proiect cu finanţare europeană să-şi arate primele rezultate.

Cinci judeţe „înarmate” pentru urgenţe Sigur, situaţia nu s-a schimbat peste noapte la 180 de grade. Încă

16

www.inforegio.ro

mai sunt în funcţiune maşini de pompieri vechi de mai bine de 35 de ani, dar, acum, ele sunt ajutate, în misiunile care necesită intervenţie rapidă, de autospeciale noi-nouţe, mult mai „fâşneţe”. În plus, echi­ pajele care însoţesc aceste maşini de intervenţie noi nu mai stau cu teama că se va strica ceva la motor sau se va sparge bazinul cu apă. Este vorba de autovehiculele achiziţionate de consiliile judeţene din Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, prin proiectul „Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă în regiunea Sud-Vest Oltenia”, finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.3. Proiectul are o valoare totală

de peste 51 milioane de lei şi a fost realizat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sud-Vest Oltenia, formată din cele cinci judeţe menţio­ nate, reprezentate prin intermediul consiliilor judeţene respective.

S-a scurtat timpul de intervenţie „Fiecare maşină nouă a înlocuit una veche de 35-40 de ani. Este o îmbunătăţire vizibilă – una este să mergi cu un camion care abia se mişcă şi alta, cu o autospecială modernă. La cele vechi se mai sparg bazinele de apă, le mai cârpim şi noi cum putem. Nu este cazul la cele noi.”, ne spune colonelul Marius Mircea, prim-adjunct al inspectorului-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia”

Dezvoltare pe mai multe planuri

Regio în România al judeţului Dolj. Şi la Drobeta Turnu Severin lucrurile stau la fel ca la Craiova. Ultima înnoire a parcului de autospeciale de pompieri a avut loc în 2004, când au fost cumpărate două maşini noi. Restul parcului era format din autospeciale care aveau o vechime respectabilă, unele şi peste 30 de ani. „În oraş, abia se mişcau. Unde mai pui că se mai şi stricau pe parcurs şi riscau să nu ajungă la intervenţii. Dacă nu s-a întâmplat niciodată să nu ajungă, asta a fost numai datorită faptului că echipajele s-au descurcat”, povesteşte plutonierul Ramona Camelia Nistor Ion, purtătorul de cuvânt al ISU „Drobeta” al judeţului Mehedinţi.

Acum, cu cele noi, altfel stau lucrurile: „Sunt uşoare, se strecoară mult mai repede prin oraş. Se simte diferenţa, s-a îmbunătăţit semnificativ timpul de răspuns, fapt care a fost observat şi de cetăţeni”.

Acelaşi lucru se poate spune nu numai

PROIECTUL ÎN CIFRE Regio - Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.3 Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, judeţele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi, Vâlcea Durata de implementare: 38 luni Valoarea totală: 51.125.806,72 de lei Asistenţa nerambursabilă solicitată: 42.577.288,05 de lei în cazul celor patru noi camioane de pompieri, ci şi în ceea ce le priveşte pe cele trei autospeciale complexe de intervenţie, descarcerare şi acordare a asistenţei medicale de urgenţă, cărora li se adaugă încă una pentru descarcerări grele.

„Alergăm cu 90 km/oră” Şi la Râmnicu Vâlcea, şefii pompi­ erilor sunt bucuroşi că s-a redus considerabil timpul de intervenţie la dezastre şi că noile autospeciale sunt

dotate cu ustensile mai multe şi mai moderne. Cât despre camioanele vechi, situaţia este sintetizată de ofiţerul pentru relaţii cu presa al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru” al judeţului Vâlcea, Nicolae Octavian Fulger-State: „Cele mai vechi maşini aveau şi peste 30 de ani şi era o regulă: dacă azi nu era una stricată, mâine erau sigur două”.

La Slatina, situaţia parcului auto era, oricum, mult mai bună, pentru că Inspectoratul pentru Situaţii

septembrie 2012

17

Dezvoltare pe mai multe planuri

Regio în România de Urgenţă „Matei Basarab” mai primise în anii trecuţi câteva auto­ speciale de la Ministerul de Interne.

Dar şi aici îmbunătăţirea adusă de proiectul cu finanţare europeană a fost vizibilă, după cum spune colo­ nelul Răzvan Arion, şeful Serviciului logistică al ISU Olt: „S-a diminuat simţitor timpul de răspuns la ape­ luri. Cu maşinile vechi, de 30 de ani, nu puteam merge cu mai mult de 60 km/oră, iar acum alergăm cu 80-90 km/oră”.

Colonelul adaugă că programul de Prin intermediul proiectului vor fi cumpărate

44

de echipamente specifice domeniului de activitate al inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă

înnoire a parcului de autospeciale nu se va opri aici, ambiţia sa fiind ca, în curând, „să fie totul nou”. În momentul de faţă, potrivit spuselor sale, peste 60% din parc este într-o stare tehnică corespunzătoare, „fără probleme”. ISU Olt a primit în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă în regiunea SudVest Oltenia” şapte autospeciale cu funcţionare pe bază de apă şi spumă. Potrivit Danielei Lungu, şeful Serviciului dezvoltare regională din cadrul Consiliului Judeţean Olt, până la finele lui 2012, ISU Olt va mai primi o autospecială pentru descarcerări grele şi încă una pentru lucrul la înălţime.

Răzvan Arion are motive temeinice să spere că anul viitor parcul auto pentru intervenţii va fi într-o stare tehnică impecabilă. Preşedintele 18

www.inforegio.ro

Consiliului Judeţean Olt, Paul Stănescu, a declarat recent că se află în lucru un alt proiect prin care ISU Olt îşi va mări numărul de echipamente de intervenţie în situaţii de urgenţă. „Este vorba despre un proiect ce se va depune în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, denu­mit „Managementul situaţiilor de urgenţă provocate de inundaţii”, care va avea o valoare de aproape 4,5 milioane de euro şi care se află într-o fază avansată de elaborare. Sperăm ca, până la sfârşitul anului, să semnăm con­ tractul de finanţare”, a precizat Stănescu.

448 de localităţi acoperite Dincolo de denumirea impersonală, aşa cum pare la prima vedere, proiectul va avea un impact semni­ ficativ asupra vieţii de zi cu zi a celor 2,3 milioane de olteni.

Prin intermediul proiectului vor fi cumpărate 44 de echipamente specifice domeniului de activitate al inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă: 21 de autospeciale pen­ tru stingerea incendiilor, cu apă şi spumă, alte două autospeciale de cercetare NBCR (nucleară, biolo­ gică, chimică şi radiologică), cinci maşini pentru descarcerări grele (una pentru fiecare judeţ cuprins în cadrul proiectului) şi 15 autovehicule pentru intervenţie, descarcerare şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă. Ultimul pe listă, dar nu cel din urmă ca însemnătate, chiar dimpotrivă, va fi un centru mobil de comandă şi control.

Astfel, la finalul perioadei de im­ plementare a proiectului (de un an şi jumătate), locuitorii din 448 de localităţi din cele cinci judeţe vor beneficia de servicii îmbunătăţite pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. Primele rezultate se

Dezvoltare pe mai multe planuri

Regio în România Riscuri acoperite de proiect Risc

Numărul de locuitori potenţiali beneficiari

Aria geografică

Inundaţii

1.367.909

11.684 km2

Cutremure şi alunecări de teren

2.279.849

29.212 km2

Incendii

1.209.696

15.500 km2

Nuclear

1.139.400

15.700 km2

Chimic

693.304

8.944 km2

Biologic

683.954

8.763 km2

Tehnologic

843.450

10.807 km2

văd deja, pentru că în acest an au început să fie achiziţionate autospeciale prevăzute în cadrul proiectului european.

O poveste de succes Povestea înnoirii parcului de auto­ speciale în judeţele Olteniei a început acum patru ani de zile. Primul pas a fost făcut pe data de 8 aprilie 2008, când a fost con­stituită Asociaţia de

Dezvoltare Intercomunitară SudVest Oltenia (A.D.I. SV Oltenia), formată din cele cinci judeţe ale regiunii: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, reprezentate prin consiliile judeţene.

Constituirea asociaţiei, cu persona­ litate juridică, a permis ca în iunie 2009 aceasta să înainteze cererea de finanţare pentru proiectul care vizează îmbunătăţirea dotării co­ mune cu echipamente a bazelor

operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. Implementarea proiectului era cu atât mai impor­ tantă, cu cât în ultimii ani regiunea riverană Dunării a fost afectată de inundaţii majore, care au produs pagube semnificative.

Lucrurile s-au mişcat repede, iar contractul de finanţare a fost semnat în noiembrie 2009. Anul acesta au început deja să fie achiziţionate autospecialele.

septembrie 2012

19

Protecţia mediului

Regio în România Corina CIUMAŞU

FINANŢAREA REGIO – UN PAS URIAŞ PENTRU O FIRMĂ MICĂ DIN JUDEŢUL SATU MARE

C

760.000 de lei nerambursabili, firma Mondorek, din Carei – societate u ajutorul a

al

cărei

obiect

de

activitate

este colectarea şi valorificarea deşeurilor

–

a creat peste

50

de

noi locuri de muncă, şi-a mărit cifra de afaceri de câteva ori, iar locuitorii judeţului sunt fericiţi, pentru că trăiesc într-un mediu mai curat.

Presă orizontală – acest utilaj este utilizat pentru presarea tuturor ambalejelor reciclabile, colectate selectiv, în special folii şi plastic

Presa verticală – în acest utilaj se introduce carton, se presează şi rezultă baloţi din carton 20

www.inforegio.ro

Banda transportoare pe care sunt încarcate deşeurile pentru a fi introuse in presa orizontală – peturi de plastic

Presă staţionară – acest tip de utilaj este montat la sediul firmelor; în presă sunt introduse ambalajele reciclabile, sortate, sunt presate şi depozitate într-un container ataşat utilajului

Protecţia mediului

Regio în România Subliniem de fiecare dată că banii europeni nu reprezintă ceva abstract, de neatins, o iluzie, o fata morgana a zilelor noastre. Ci, ei pot deveni inima şi sângele economiei, punctul de lansare sau relansare al oricărei companii serioase, care îşi doreşte mai mult, în sensul cel mai bun al cuvântului. Pentru orice antreprenor, mai mic sau mai mare, finanţarea europeană ar trebui să se afle la începutul agendei sale de lucru, iar dacă firma respectivă activează într-un domeniu ce poate aduce beneficii substanţiale mediului ce ne înconjoară, atunci lista de priorităţi a oricărui investitor trebuie să înceapă cu atragerea banilor ce vin de la partenerii de pe Bătrânul Continent.

PROGRAMUL REGIO – oxigenul micilor antreprenori În cele ce urmează veţi descoperi cum o firmă mică, din Carei, ju­ deţul Satu Mare, a reuşit o relan­ sare spectaculoasă cu ajutorul Pro­gramului Regio – coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. A fost de ajuns un proiect bine pus la punct, puţină voinţă, inteligenţă şi respectarea cu stricteţe a regulilor impuse de autorităţi şi – gata!, fondurile nerambursabile au ajuns acolo unde era nevoie de ele.

Poate suma nu vă va impresiona – aproape 760.000 de lei – dar ea a fost mai mult decât suficientă pentru o firmă mică, dar care îşi propunea ceva măreţ: să scape judeţul Satu Mare de cât mai multe deşeuri, cu alte cuvinte să redea cetăţenilor curăţenia cu care erau obişnuiţi şi pe care şi-o doreau din nou.

O FIRMĂ MICĂ, AMBIŢII MARI Înfiinţată în anul 2007, societatea comercială Mondorek se ocupă încă de atunci de colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje

din carton din judeţul Satu Mare.

Pe atunci, gradul de recuperare şi reciclare a deşeurilor era, la nivelul întregii ţări, de 10% din totalul de ambalaje aruncate la groapa de gunoi. Între timp a crescut substanţial, la 27 de procente, mai ales datorită activităţii de colectare selectivă. Totul a fost luat de la zero de către asociaţii Mondorek. La început, firma a avut dotări minime – un stivuitor, o maşină de transport şi o presă de balotat – atenţie! executată artizanal de către unul dintre asociaţi! În 2009, preţurile la ambalajele reciclabile din carton au început să scadă drastic, iar firma a depă­şit impasul prin diversificarea activi­ tăţii. Practic a început să se ocupe de toată gama de ambalaje reciclabile: plastic, pet-uri, carton, etc.

REGIO – SOLUŢIA PERFECTĂ PENTRU UN VIITOR curat Pentru o treabă serioasă, aşezată, gândită pe termen lung, trebuia, însă, mai mult. Dar de unde bani?

Răspunsul a venit prompt: fondurile europene nerambursabile.

La finalul anului 2011, firma a reuşit implementarea unui proiect finanţat prin Regio, pentru achiziţionarea de utilaje destinate colectării, tran­ sportului şi valorificării deşeurilor de ambalaje reciclabile. Proiectul, unul de mediu în esenţa lui, s-a numit: „Creşterea productivităţii în activitatea de colectare, va­ lorificare a deşeurilor de am­ balaje reciclabile utilizând teh­ nologii moderne”.

Finanţarea nerambursabilă a fost de exact 759.712,85 lei şi a prevăzut cum­ părarea a 12 echipamente pentru presat şi reciclat deşeuri. La înce­ putul implementării proiectului fi­ nanţat din Regio, firma oferea doar şapte locuri de muncă. Acum vorbim de 30 de angajaţi permanenţi şi de alţi 30 de zilieri care se ocupă de selectarea deşeurilor.

„Implementarea Regio a fost făcută în termenii stabiliţi în proiect, respectiv 6 luni. Totul a decurs normal, fără niciun fel de probleme, respectându-se toţi paşii şi toate activităţile trecute în plan” - ne-a spus managerul firmei, Ilie Bota.

Acum, în judeţul Satu Mare, colectarea se face în patru oraşe Tăşnad, Carei, Satu Mare şi Livada, iar comunitatea beneficiază astfel de o reducere a deşeurilor cu 15% pe lună. Deşi proiectul iniţial prevedea colectarea în primul an a 800 de tone de deşeuri – cantitatea urmând să crească ulterior -, Mondorek a atins deja pragul de 1.600 de tone.

Odată ce a crescut cantitatea de deşeuri colectată, a crescut şi forţa de muncă. Dacă, iniţial, firma lucra într-un singur schimb, acum a extins capacitatea la două schimburi pentru a face faţă solicitărilor pieţii.

UN PLUS PENTRU COMUNITATE Colectarea selectivă este una dintre etapele reciclării, alături de separarea şi procesarea unora dintre componentele deşeurilor, în vederea transformării lor în produse utile. Hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice, aproape toate materialele care intră în com­ poziţia deşeurilor pot face obiectul unui proces de reciclare.

Colectarea selectivă a deşeurilor este o soluţie la îndemâna tuturor şi presupune depozitarea acestora în locuri special amenajate în vederea reciclării. Legislaţia în vigoare (HG nr. 621/2006, completată şi modifi­ cată) stipulează obligaţia pe care o au instituţiile publice, asociaţiile, fundaţiile şi persoanele fizice de a colecta selectiv deşeurile de ambalaje în containere diferite, inscripţionate şi amplasate în locuri speciale, accesibile oricui. septembrie 2012

21

Ştiri regionale

în România AM-POR GHID pentru sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – a publicat, spre consultare, Ghidul Solicitantului pentru DMI 1.2 Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe. Acest document reprezintă un îndrumar, fără valoare de act normativ, asupra procedurii de urmat în vederea completării corecte a cererilor de finanţare şi depunerii acestora pentru a solicita finanţare în cadrul Axei Prioritare 1 a Regio.

NORD-EST

vEST

Parteneriat cu Banca Mondială ADR Vest a semnat contractul de finanţare a proiectului „Servicii pentru creşterea competitivităţii şi specia­ lizare inteligentă în Regiunea Vest”, cu următoarele autorităţi: Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale în România (ACIS), Autoritate de Manage­ ment pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (AM POAT) şi Banca Mondială. Proiectul se va desfăşura timp de nouă luni, perioadă în care Banca Mondială va asista ADR Vest, prin crearea unei analize privind: economia Regiunii Vest, tendinţele ramurilor industriale şi specializarea eco­nomică. Această analiză va ajuta la pla­nificarea şi stra­tegia dezvoltării regionale, precum şi la alocarea fondurilor europene pentru ADR Vest în prioada 2014-2020.

AsistenŢă tehnică Şi planuri de comunicare Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a or­ ganizat în perioada 29-31 august 2012 o sesiune in­ teractivă cu Autoritatea de Management şi Organis­ mele Intermediare pentru implementarea Regio. În cadrul întâlnirii din acest an s-a realizat o evaluare a stadiului de implementare a contractelor de Asistenţă Tehnică şi a Planurilor de comunicare regionale, dar şi o abordare prospectivă a strategiei de comunicare pentru perioada 2014-2020, bazate pe lecţiile învă­ ţate şi modelele de bune practici colectate până în prezent.

SUD-MUNTENIA

Finanţare pentru dezvoltare

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a semnat, în data de 17 august, un nou contract de finanţare pentru dezvoltarea mediului de afaceri din judeţul Giurgiu. Proiectul intitulat „Înfiinţare structură de afaceri în localitatea Călugăreni, judeţul Giurgiu” are o valoare totală de aproape 85 milioane de lei, şi vizează crearea unei structuri de sprijinire a afacerilor la standarde internaţionale din judeţul Giurgiu şi Bucureşti. Astfel, cu ajutorul asistenţei nerambursabile Regio, se vor construi două hale cu funcţiunea de depo­ zitare şi spaţii administrative şi se vor realiza lucrări pentru asigurarea utilităţilor aferente.

22

www.inforegio.ro

SUD-EST

Implementare

În zilele de 26 şi 27 iulie 2012 a avut loc în Mamaia, la Hotel Golden Tulip, un eveniment organizat de ADR Sud-Est în contextul demarării ultimelor faze ale procesului de evaluare şi contractare a cererilor de finanţare pentru proiectele prioritare din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare (PID) Constanţa.

PID Constanţa cuprinde un număr de 122 de proiecte integrate, din care 39 de proiecte prioritare vor fi finanţate prin Regio - Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere, Domeniul Major de Intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub-domeniul Poli de creştere.

Ştiri regionale

în România centru

PROMOVARE ADR Centru a desfăşurat activităţi de promovare a regiunii, atât la nivel naţional, cât şi la nivel inter­ naţional.

La nivel naţional, în data de 12 iulie 2012, ADR Centru a organizat la Alba Iulia, conferinţa de încheiere a proiectului Creşterea capacităţii personalului din administraţia publică locală şi judeţeană de a furniza servicii publice de calitate şi de a contribui la dezvoltarea durabilă a Regiunii Centru.

La nivel internaţional, ADR Centru a promovat turismul în zonă prin intermediul evenimentului „Zilele Brandenburg 2012”. Experţii ADR Centru au prezentat publicului prezent la eveniment oportunităţile, atracţiile deosebite şi tradiţiile din regiune, expunând materialele de prezentare ale celor şase judeţe - Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, precum şi materiale informative furnizate de MDRT.

sud-vEST oltenia şi centru

Un nou apel de proiecte în domeniul turismului Peste 17 milioane de euro sunt puşi la dispoziţia celor interesaţi să acceseze fonduri europene nerambursabile pentru noi proiecte de dezvoltare a turismului.

Finanţarea este asigurată prin Regio, domeniul „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice”. Începând cu data de 23 octombrie 2012, la sediile Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia şi al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru pot fi depuse noi cereri de finanţare pe domeniul menţionat.

Ghidul solicitantului actualizat poate fi consultat pe site-ul programului Regio, la link-ul http://www. inforegio.ro/node/19.

Apelul de proiecte beneficiază de un buget orientativ în valoare de 17,84 milioane de euro, din care circa 14,23 milioane de euro sunt alocaţi pentru regiunea Sud-Vest, restul de circa 3,61 milioane de euro revenind regiunii Centru. Cererea de proiecte este cu depunere continuă, până la depăşirea cu 50% a alocării financiare.

Lansarea apelului are drept scop acoperirea alocării financiare destinate DMI 5.2 din cadrul programului Regio.

SUD-VEST OLTENIA

parteneriat ADR Sud-Vest a implementat în colaborare cu Agenţia pentru Dezvoltare a Districtului Wakefield, proiectul Antreprenoriat, iniţiativa şi dezvoltare pentru Oltenia.

Proiectul oferă sprijin gratuit pentru manageri şi investitori care doresc să pornească o afacere, prin intermediul help-desk-urilor din cele cinci judeţe din regiune şi a portalului www.aidoltenia.ro.

Ca noutate, în cadrul portalului www.aidoltenia.ro au fost create 2 secţiuni: prima oferă date despre sursele de finanţare şi investiţii, şi cea de-a doua, care reprezintă un forum cu ajutorul căruia experţii din ADR Sud-Vest pot discuta cu potenţialii investitori, autorităţile locale şi alte entităţi interesate de evoluţia în zonă.

bucureşti-ilfov

EVENIMENTE ADR Bucureşti-Ilfov organizează în luna septembrie 2012 următoarele evenimente: 1. Seminar de promovare Regio; 2. Întâlnire de corelare cu celelalte organisme interme­ diare; 3. BI Regio Cafe; 4. Reţeaua comunicatorilor BI Regio; 5. Promovarea serviciilor OI ADRBI şi discuţii privind exemple de bună practică cu beneficiari.

Scopul acestor întâlniri şi seminarii este de a promova Regio, şi de a ajuta persoanele interesate să se fami­ liarizeze cu termenii şi procedurile aferente Regio.

Detalii despre evenimente, înscriere şi participare veţi găsi pe site-ul www.regioadrbi.ro.

septembrie 2012

23

Analiză

Regio în România Cătălin ANTOHE

Parcurile industriale au nevoie de acces la fondurile Regio

Î

n

România

funcţionează

49

de

parcuri industriale, dintre care

majoritatea nu pot accesa, din diverse

cauze,

pentru de

fondurile

sprijinirea

importanţă

locală.

Regio

afacerilor

regională

şi

Preşedintele Asociaţiei

parcurilor

industriale

spune

că

a primit promisiuni de modificare legislaţiei,

a

astfel

încât

şi

acestea să aibă acces la finanţare europeană, începând din

2014.

Parcurile industriale reprezintă unul dintre cele cinci tipuri de structuri de sprijin pentru afaceri din România: incubatoare de afaceri, parcuri industriale, clădiri de birouri, centre de informaţii şi transfer tehnologic şi parcuri ştiinţifice şi tehnologice. În interiorul acestora se desfăşoară activităţi economice sau de cercetare, într-un regim de facilităţi specifice, în vederea valorificării potenţialului uman şi material al zonei. Constituirea unui parc industrial se bazează pe

asocierea dintre autorităţile publice centrale şi locale, agenţii economici, institutele de cercetare-dezvoltare şi alţi parteneri interesaţi.

Soluţie pentru noi investiţii În principiu, aceste parcuri indus­ triale au fost dezvoltate pentru

Facilităţile pentru parcuri industriale Pentru constituirea şi dezvoltarea unui parc industrial se acordă, în prezent, următoarele facilităţi: l scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial, pentru asocierea care deţine titlul de parc industrial; l reduceri de impozite acordate de administraţia publică locală pe bază de hotărâri ale consiliilor locale sau judeţene pe a căror rază administrativ-teritorială se află parcul industrial respectiv, pentru bunurile imobile şi terenurile transmise în folosinţa parcului industrial; l alte facilităţi ce pot fi acordate, potrivit legii, de administraţia publică locală.

24

www.inforegio.ro

a crea infrastructura necesară în vederea atragerii de investiţii şi investitori care să utilizeze resursele locale, atât materiale cât şi umane, în vederea creării de noi locuri de muncă şi dezvoltării zonei respective, în condiţiile acordării unor facilităţi, care ar face zona mai atractivă. Astfel de parcuri industriale pot rezolva problemele sociale existente în anumite zone şi oraşe, în principal acolo unde au fost dezvoltate activităţi monoindustriale şi, ca urmare a privatizării, multe din aceste industrii au fost închise, iar în zonă era necesară dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru atragerea de noi investiţii. În România există un număr de 49 de structuri de afaceri care au primit titlul de parc industrial prin ordin al ministrului administraţiei sau prin hotărâre de guvern. În cele 49 de parcuri funcţionează 760 de firme cu un total de peste 35.000 de angajaţi. În afara acestora, mai sunt mai mult

Analiză

Regio în România de 20 de cazuri pentru care nu s-a obţinut titlul de parc industrial, în principal din cauza neelucidării drepturilor de proprietate asupra terenurilor sau a diferitelor litigii existente.

Acces aproape imposibil la fonduri Potrivit lui Emil Muntean, preşe­ dintele Asociaţiei Parcurilor In­ dustriale, Tehnologice, Ştiinţifice şi a Incubatoarelor din România (APITSIAR), una dintre marile pro­ bleme pe care le întâmpină este faptul că în majoritatea cazurilor, societăţile de administrare a par­ curilor sunt neeligibile pentru a obţine finanţare prin Domeniul Major de Intervenţie (DMI) 4.1 din cadrul Regio - Programul Operaţional Regional – Dezvoltarea durabilă a Structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală. „Autorităţile locale, acţionari în

cadrul parcurilor, nu pot solici­ ta finanţare din cauză că se con­ fruntă cu o lipsă cronică de mij­ loace financiare. Mai mult, ele sunt angajate, de regulă, într-o multitudine de proiecte, iar capa­ citatea lor de cofinanţare este deja depăşită. Nici asimilarea so­cietăţilor de administrare a parcurilor cu marile întreprinderi nu reprezintă o soluţie, deoarece, în acest caz s-ar activa cerinţa unei contribuţii proprii de 50% la bugetul proiectului.

Or, societăţile de administrare nu pot onora un astfel de angajament, deci, în consecinţă, nu pot promova un proiect spre finanţare”, ne-a declarat Emil Muntean.

Posibilă modificare a legislaţiei Reprezentanţii APITSIAR spun că această barieră trebuie depăşită şi că trebuie găsită o soluţie

juridică şi tehnică pentru a asigura accesul în condiţii de competiţie la fondurile europene. În acest sens, ei dau exemplul Ungariei care a rezolvat această problemă, prin prevederea „sprijinirii parcurilor industriale” ca principală inter­ venţie în cadul Axei Prioritare 1 „Dezvoltare economică regională” din Programul Operaţional Regional din ţara vecină.

Surse din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) ne-au spus că se are în vedere îmbunătăţirea cadrului legislativ prin care să se realizeze includerea societăţilor administrator ca şi solicitanţi eligibili pentru finanţare din fonduri europene, începând cu anul 2014. O asemenea abordare ar conduce, în termen de cinci ani, la un total de circa 80 milioane de lei, ceea ce reprezintă rambursări din fonduri structurale prin proiecte depuse de parcurile industriale.

în parte ecare regiune fi pe le ia r st u rcuri ind Numărul de pa

Sursa: www.mai.gov.ro septembrie 2012

25

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Cătălin ANTOHE

Deşeurile din Caraibe, reciclate cu bani europeni

C

um

să

scăpăm

Problema

de

deşeuri?

este din ce în ce

mai stringentă, oriunde în lume.

Când

ne aflăm, însă, pe o insulă,

rezolvarea este mult mai dificilă, ţinând cont de faptul că spaţiul de depozitare este limitat.

Este dificil, dar nu imposibil, aşa cum au demonstrat-o autorităţile din Arhipelagul francez Guadelupa, care au reuşit, recent, să combine o unitate de reciclare a materialelor plastice şi a anvelopelor cu un centru de reciclare a deşeurilor, în imediata apropiere a oraşului Pointe-à-Pitre.

26

www.inforegio.ro

„Puţine instalaţii europene similare se pot mândri cu o calitate a reciclării materialelor plastice şi a anvelopelor la fel ca cea din centrul nostru din Guadelupa”, se laudă, pe bună dreptate, directorul general al Ecodec, Ludovic Fiers. Ecodec, companie locală specializată în tratarea deşeurilor menajere şi industriale, a proiectat şi a realizat aceste noi instalaţii, capabile să proceseze până la 30.000 de tone de deşeuri pe an.

Provocarea deşeurilor Ca şi Polinezia Franceză, pentru care Paul Gauguin a făcut o pasiune, acum mai bine de 100 de ani, Arhipelagul Guadelupa face parte

din Republica Franceză, o populaţie insulară care a ales să nu cedeze euforiei proclamării independenţei care cuprinsese, în anii ’50, majo­ ritatea coloniilor. Situată în Marea Caraibelor, Guadelupa are o popula­ ţie de 405.000 de locuitori şi sta­ tutul de „territoire d’outre-mer français”, cu alte cuvinte te poţi duce acolo doar cu buletinul, ca în orice altă ţară membră a Uniunii Europene.

Comparând, statistic vorbind, „producţia” de deşeuri cu cea a Franţei continentale, în Guadelupa valoarea este mai mare. Înainte de construcţia uzinelor Ecodec, doar o infimă parte a acestor deşeuri era colectată sau triată în vederea reciclării.

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Finanţare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, exerciţiul financiar 2000-2006 Cost total: 14.808.100 de euro Participarea Comisiei Europene:

5.356.900 de euro

Anvelopele şi masele plastice, tocate mărunt Proiectul Ecodec pentru Guadelupa a fost lansat în 2001, ca răspuns la provocarea tot mai mare a deşeurilor din arhipelag. Cofinanţată de Uniunea Europeană, iniţiativa a primit, de asemenea, susţinerea partenerilor din sectorul public şi privat din Franţa şi din Guadelupa.

Uzina principală, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 mp, reci­ clează deşeurile din plastic şi an­ velopele uzate. În funcţiune din martie 2004, ea este situată în La Gabarre, în apropiere de Pointeà-Pitre, capitala administrativă a departamentului insular francez.

Regiunea este cunoscută mai ales pentru mangrove, din ce în ce mai ameninţate de deversările de deşeuri.

Acest proiect a determinat, totodată, construcţia unui nou centru de colectare şi triere a de­ şeurilor menajere, a deşeurilor plastice din agricultură şi a celor industriale care nu prezintă risc de contaminare. Centrul este alimentat în permanenţă cu „materie primă” prin livrările făcute de autorităţi şi de companiile locale.

Avantaje pentru mediu şi sănătate Definitivat în 2009, proiectul a permis punerea în funcţiune a instalaţiilor de colectare şi tratare a deşeurilor, echipamente care până

atunci lipseau cu desăvârşire. Toate aceste instalaţii sunt conforme cu normele europene cele mai recente în domeniul tratării deşeurilor.

Totodată, dincolo de faptul că protejează sănătatea populaţiei, echipamentele moderne contribuie la conservarea fragilului mediu insular, una dintre principalele atracţii ale Guadelupei.

Odată trecute prin această linie de instalaţii performante, deşeurile din mase plastice şi anvelope uzate pot fi reutilizate imediat, în loc să fie incinerate sau deversate te miri

unde, creând risc de poluare. La capacitate maximă, aceste instalaţii pot trata, săptămânal, mai multe sute de tone de mase plastice şi de anvelope uzate, transformându-le imediat în granule, a căror calitate este certificată.

Materialele obţinute astfel, prin reciclare, pot fi vândute oriunde în lume, ca materie primă pentru fabricarea a tot soiul de obiecte, de la furtunuri la mobilier de grădină, totul la un cost cu 20% mai redus decât dacă ar fi folosite materiale „virgine”, la prima mână. septembrie 2012

27

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Cătălin ANTOHE

Mineritul este de acum mai profitabil în Portugalia

C

ine spunea că mineritul este de

domeniul

Industria

trecutului?!

extractivă într-o

transforma profitabilă,

se

obiectiv

poate afacere

mai

lesne

de atins cu finanţare europeană nerambursabilă.

Imaginile cu ortaci asudaţi, cu feţele înnegrite de praf şi cu ochii injectaţi, icnind în timp ce se străduiesc să împingă un vagonet pe şine, rămân în paginile cărţilor de istorie.

Un nou început Mineritul are acum o nouă înfă­ ţişare, modernă, cu tehnologii revo­ luţionare de extracţie şi prelucrare. Şi, evident, mineritul modern nu mai primeşte subvenţii, nu mai este

„gaura neagră”, şi la propriu şi la figurat, a economiei, ci produce profit. Totul, dacă ştii să întocmeşti un plan de afaceri bine pus la punct şi, deopotrivă, un dosar prin care să obţii finanţare de la Bruxelles.

Aşa s-a întâmplat în Portugalia, unde o investiţie în procesul de extracţie a cuprului s-a transformat într-o nouă şansă pentru exploatările miniere, asigurând sute de locuri de muncă.

Conducerea exploatării miniere de la Aljustrel, din regiunea Alentejo, localizată în sudul Portugaliei, s-a angajat într-un proiect major de modernizare a infrastructurilor de extracţie şi de prelucrare a cuprului, proiect aflat în derulare.

Deschidere de noi galerii Exploatat de societatea minieră Almina, perimetrul extractiv oferă locuri de muncă pentru 500 de

persoane, în cadrul activităţilor de extragere a minereului şi de pro­ ducere a concentratului de cupru, dar şi de plumb şi zinc.

Pentru a-şi îmbunătăţi competi­ tivitatea şi pentru a spori rentabili­ tatea procesului de extracţie a minereului de cupru, compania, cu susţinerea Uniunii Europene, a decis să-şi modernizeze infrastructura. În acest context, compania va construi noi galerii şi va moderniza unitatea de prelucrare, care transformă minereul în produs vandabil. Această unitate cuprinde echipamente de spălare a minereului, dispozitive de tratare şi de reciclare a apelor uzate şi a deşeurilor.

Adaptându-şi şi modernizându-şi activităţile, societatea va avea o mai bună capacitate de a transforma materialele brute pe care le extrage şi de a aduce o valoare adăugată sporită producţiei, continuând să se supună exigenţelor de mediu, obligatorii în domeniu.

100 de noi locuri de muncă Perimetrul exploatării miniere este situat pe centura iberică de pirită, o zonă geologică de 250 km, întinsă în sudul Spaniei şi Portugaliei şi care este formată dintr-o depunere 28

www.inforegio.ro

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană sedimentară vulcanică formată în urmă cu aproximativ 350 milioane de ani.

Istoria minieră a centurii datează din anul 800 î.Hr. Încă de pe atunci, romanii denumiseră mica aşezare Aljustrel, „Metallum Vispascense”, iar tradiţia minieră rămâne puternică la nivel local, până în ziua de azi.

Pe parcursul celor trei ani, cât va dura implementarea proiectului, vor fi create 100 de locuri de muncă.

Pe termen lung, investiţia va crea 47 de locuri de muncă stabile, dintre care mai bine de jumătate pentru lucrători cu înaltă calificare în domeniu. Indirect, proiectul ar trebui să contribuie la înfiinţarea altor 600 de posturi şi la menţinerea celor 103 locuri de muncă actuale, a căror continuitate ar fi fost pusă sub semnul întrebării în absenţa acestei investiţii.

Din galerii, minereurile metalifere sunt extrase prin foraj şi prin pla­ sarea de explozibil. Apoi, roca este mărunţită şi adusă la suprafaţă, unde este albită şi transformată în concentrat de cupru, a cărui puritate se ridică la aproximativ 23%. Acest concentrat este apoi vândut către topitorii, în vederea rafinării.

Proiectul Almina beneficiază de un buget total eligibil de peste 82 milioane de euro, din care Fondul European pentru Dezvoltare Regională contribuie, în exerciţiul bugetar 2007-2013, cu aproape 32 milioane de euro.

conectare la infrastructură

P

erimetrul minier are o suprafaţă de 4,7 kmp şi include zăcămintele de la São João, Moinho, Feitais şi Estação. Exploatarea minieră are asigurat accesul la toate modalităţile de transport, fapt care uşurează semnificativ livrările către beneficiari.

Localitatea Aljustrel este conectată la reţeaua naţională de căi ferate portugheze şi se află la 6 km depărtare de un nod rutier de pe autostrada A2, care leagă Lisabona de Algarve. În portul Setúbal, situat la 160 km depărtare de Aljustrel se poate încărca concentratul de minereu, care poate fi apoi expediat oriunde în lume. Alte două porturi, Sines (80 km) şi Huelva (200 km) pot fi utilizate de compania minieră. Aeroporturile internaţionale de la Faro (130 km) şi Lisabona (160 km) completează o conectare excelentă la infrastructură.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Programul: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, exerciţiul bugetar 2007-2013 Cost total: 82.008.107 de euro Participarea Comisiei Europene: 31.874.982 de euro septembrie 2012

29

Agendă bran, 26-28 septembrie 2012

Forumul naţional al Comunicatorilor Regio În perioada 26 - 28 septembrie 2012, la Bran (Complex Maridor), Autoritatea de Management a Regio – Programul Operaţional Regional organizează Forumul Comunicatorilor Regio din acest an. La forum vor participa oficiali din cadrul MDRT şi experţi din cadrul AM POR şi ai OI-urilor de la nivel regional şi membrii reţelei naţionale de comunicatori Regio. Agenda forumului va cuprinde realizarile din cadrul Regio obţinute în perioada 2011 -2012, prezentări ale activităţii reţelei în această perioadă, precum şi ateliere de lucru pe teme de interes pentru membrii reţelei. Specialişti cu experienţă şi realizări importante în domeniile comunicare, branding, publicitate şi identitate vizuală vor împărtăşi din experienţele lor pe parcursul celor trei zile de discuţii.

Bruxelles, Belgia, 3 octombrie 2012

Conferinţa „Întreprinderi europene, strategii pentru Europa 2020 şi soluţii pentru o Europa puternică” Obiectivul conferinţei este acela de a susţine în mod activ interesele întreprinderilor sociale, ca actori principali în implementarea strategiilor Comitetului Social şi Economic European pentru Europa anului 2020.

Detalii la adresa: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-social-enterprises-europe-2020

Bruxelles, belgia, 9 octombrie 2012

Bucharest-Ilfov REGIOn Delivering results

Agenţia pentru Dezvoltare Regionala Bucureşti-Ilfov (ADR BI) organizează, în data de 9 octombrie 2012, evenimentul „Bucharest-Ilfov REGIOn Delivering results”. Întâlnirea va avea loc în Rue Montoyer nr. 24, Bruxelles. Agenţia, împreună cu partenerii ei - Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) - Biroul din Bruxelles, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bucureşti-Ilfov (ADRBI) şi Primăria Sectorului 2 Bucureşti – vor prezenta câteva poveşti de succes, pentru a ilustra rezultatele obţinute până în prezent în implementarea şi gestionarea proiectelor de dezvoltare regională şi vor da exemple de bune practici în ceea ce priveşte parteneriatele între comunităţile locale, în scopul de a construi parteneriate viabile pentru viitor - mai ales pentru următoarea perioadă de programare, 2014-2020. De asemenea, reprezentanţii ADR BI vor urmări să identifice potenţiali parteneri interesaţi să sprijine aceste proiecte, contribuind astfel la cooperarea intercomunitară şi la atragerea de noi investiţii străine în regiune.

Mai multe detalii şi înscriere la: http://www.regioadrbi.ro/regio/promovare/evenimente-regio/open-days-2012-sideevent-bucharest-ilfov-region-delivering-results.aspx

Regensburg, Germania, 27-28 noiembrie 2012

Conferinţa anuală „Strategiile UE pentru dezvoltarea regiunilor Dunării” Prima întrunire europeană de acest fel va aduna reprezentanţi ai unor importante instituţii şi organizaţii internaţionale, autorităţi locale şi regionale, miniştri ai statelor implicate, autorităţi civile şi academicieni, pentru a discuta viitorul regiunilor dunărene şi paşii care trebuie urmaţi pentru dezvoltarea lor în domeniul economic, energetic sau al infrastructurii.

Detalii la adresa: http://ec.europa.eu/regional_policy/conferences/agenda/index_en.cfm

Organismele de implementare Şi monitorizare a Programului OperaŢional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09, E-mail: info@mdrt.ro, Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 30

www.inforegio.ro

E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613

E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro

Să mai şi zâmbim! şoricelul şi problema „Mondială” A fost odată un şoricel tare bun la suflet şi iubitor cu familia lui. Deşi locuia la 100 km distanţă de mama lui, el mergea în fiecare week-end să o viziteze. Se trezea sâmbăta dimineaţa devreme, pornea la drum, mergea grăbit toată ziua şi seara târziu ajungea la mama. Acolo pica mort de oboseală şi dormea dus până duminică dimineaţă, când se trezea, mergea grăbit toată ziua şi ajungea înapoi acasă, unde se culca, frânt, pentru că a doua zi se ducea la serviciu. Şi tot aşa, timp de mai multe luni.

De la o vreme, şoricelul a simţit că nu mai poate: era tot timpul obosit şi nici nu avea timp să stea cu mama lui. S-a tot gândit, s-a tot frământat, dar nu a găsit o soluţie. În cele din urmă, disperat, a sunat la Banca Mondială: – Alo, Banca Mondială? Sunt eu, şoricelul, vă rog să mă ajutaţi!

Banca Mondială a făcut un proiect, a scris termenii de referinţă, a organizat o licitaţie transparentă, a nego­ciat con­ diţiile, a angajat consultanţi internaţionali cu mare experi­ enţă în domeniu şi după câteva luni la uşa şoricelului au venit consultanţii. Aceştia au analizat problema timp de câteva săptămâni, au făcut studii eco­ nomice, sociale, de impact, au vorbit cu comunitatea, au pregătit traineri, au crescut rata de acces la internet, au combătut sărăcia, au ajutat copii defavorizaţi şi în cele din urmă au plecat lăsând şori­ celului peste 2.000 de pagini de raport, împreună cu soluţia: dacă şoricelul ar zbura, atunci ar face doar o oră până la mama lui, nu ar fi obosit şi ar avea timpul necesar să îl petreacă cu ea.

Şoricelul a citit raportul; apoi l-a mai citit o dată; apoi s-a gândit; apoi iar a citit raportul; apoi a dat timid din lăbuţele din faţă, încercând să zboare, dar n-a reuşit; a citit încă o dată raportul şi iar a dat din lăbuţele din faţă, mai hotărât, însă tot nu s-a întamplat nimic. În cele din urmă, frustrat şi nedumerit, a sunat iar la Banca Mondială: - Alo, Banca Mondială? Sunt tot eu, şoricelul... Ştiţi, eu nu pot să zbor...

- Ne pare rău, noi oferim doar consultanţă, implementarea este treaba dumneavoastră!

septembrie 2012

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrt.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

 Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013” Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: septembrie 2012