Revista Regio nr. 13/august 2012: Investim în România!

re v i s t a

nr. 13, august 2012 Aparatură medicală performantă PENTRU JUDEŢUL Harghita

Peştera Regilor va fi reamenajată

Interviu cu Eduard Hellvig, ministrul dezvoltării regionale şi turismului

INVESTIM ÎN ROMÂNIA!

Creşterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune Start pentru reabilitarea Teatrului „Maria Filotti” Copiii din Filipeştii de Târg cresc cu Regio

MĂNĂSTIREA DRAGOMIRNA ŞI-A RECĂPĂTAT STRĂLUCIREA Centrul Dumbrava – Şuncuiuş, o alinare pentru vârstnici Noul Palace Spa, impuls pentru relansarea Băilor Govora

Editorial introducere în lumea regio Absorbţia fondurilor europene este subiect de discuţii în aproape orice dezbatere, fie ea electorală, economică sau socială. Pentru că banii europeni care intră în România sau în oricare ţară a Uniunii Europene înseamnă pro­ gres, dezvoltare, crearea de noi locuri de muncă, modernizare.

Nu lipseşte din numărul de faţă al Revistei Regio un interesant interviu cu domnul Eduard Hellvig, ministrul dezvoltării regionale şi turismului. Vom înţelege, din dis­ cuţia cu domnia sa, evoluţia Pro­ gramului Operaţional Regional, una mulţumitoare, având în ve­ dere dificultăţile întâmpinate în derularea programului la nivel naţional. Vom afla şi care sunt carenţele semnalate de Comisia Europeană, referitoare la sistemul de management şi control al programului, şi care sunt evoluţiile, atât la capitolul contractare, cât şi în ceea ce priveşte gradul de absorbţie al fondurilor.

Subiectul este cât se poate de serios şi, după cum puteţi citi şi în acest număr al Revistei Regio, este tratat la cel mai înalt nivel.

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a precizat că fon­ durile totale alocate României pentru politica de coeziune în pe­ rioada 2007 – 2013 sunt de 19,2 miliarde de euro, iar din aceşti bani, 14 miliarde de euro - sunt deja contractaţi. Rata reală a absorbţiei este acum de 10%, în condiţiile în care, în septembrie 2011, aceasta era de 3,7%.

Ca să înţelem mai bine ce înseamnă banii europeni, avem nevoie de exemple, iar acestea nu lipsesc din numărul de faţă al Revistei Regio.

Iată, numai în judeţul Harghita, oamenii se pot trata într-o clinică dotată cu cea mai nouă şi modernă aparatură medicală, iar în Centrul de plasament din Filipeştii de Târg, judeţul Prahova, 48 de băieţi cresc cu Regio.

Prin absorbţia fondurilor europene, patrimoniul cultural al României va străluci din nou. În numărul acesta al Revistei Regio vom pre­ zenta numai câteva exemple: prestigiosul teatru Maria Filotti din Brăila, Mănăstirea Dragomirna, din judeţul Suceava, Peştera Dâm­ bovicioara sau noul Palace Spa, impuls pentru relansarea Băilor Govora, şi-au recăpătat strălucirea de altădată cu ajutorul fondurilor Regio.

Pentru acurateţe, ne-am propus să dăm exemple de proiecte imple­ mentate şi în alte ţări. Numărul curent al Revistei Regio include un studiu de caz din Estonia Extinderea şi renovarea Centrului Medical al Estoniei de Nord - cu o participare financiară a Comisiei Europene de aproximativ 67 mili­ oane de euro, şi un exemplu din Cehia, cu un proiect industrial de o valoare modestă la prima vedere – puţin peste 1,6 milioane de euro – dar care a dat rezultate peste aşteptări.

Vă invităm să ne urmăriţi lună de lună, pentru a cântări împreună beneficiile rezultate prin proiec­ tele finanţate din fondurile Regio.

Vlad IONESCU

R E V I S TA R E G IO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti, Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

2

www.inforegio.ro

Redactor-şef: Redactori: FOTOGRAF: GRAFICIAN: SPECIALIST DTP

www.inforegio.ro Mihai CRAIU Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU Dinu TARNOVAN Cristian SCUTELNICU Lioara MAREŞ Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU

Sumar Regio în românia „Regio trebuie susţinut indiferent de situaţia politică”

04

07

Interviu cu Eduard Hellvig, ministrul dezvoltării regionale şi turismului

hotărârile liderilor zonei euro

08

Creşterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune

10

Start pentru reabilitarea Teatrului „Maria Filotti”

12

Aparatură medicală performantă PENTRU JUDEŢUL Harghita

13

Copiii din Filipeştii de Târg cresc cu Regio

14

Mănăstirea Dragomirna şi-a recăpătat strălucirea

16

Centrul Dumbrava – Şuncuiuş, o alinare pentru vârstnici

18

Peştera regilor va fi reamenajată

20 22 24

Noul Palace Spa, impuls pentru relansarea Băilor Govora Ştiri REGIONALE

Efectele crizei economice asupra implementării proiectelor

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

26 28 30 31

Un lifting medical pentru Tallinn Cum să ambalezi perfecţiunea: clusterul Omnipack din cehia AGENDĂ SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! AUGUST 2012

3

Interviu

Regio în România regio trebuie susţinut indiferent de situaţia politică Interviu cu Eduard Hellvig, ministrul dezvoltării regionale şi turismului

M că

inistrul dezvoltării regionale şi turismului este încrezător

Regio – Programul Operaţional

Regional

va funcţiona din ce în ce

mai bine şi că obiectivele strategice ale acestuia vor fi îndeplinite în termen.

Momentele critice au fost depăşite de fiecare dată

C

e părere aveţi despre modul în care s-a derulat

Regio?

Evoluţia Regio – Programul Opera­ ţional Regional este mulţumitoa­ re, având în vedere dificultăţile întâmpinate în derularea sa la nivel naţional. Cu toate acestea, sunt unele carenţe semnalate de Comisia Europeană (CE), referitoare la sistemul de management şi control al programului. Acesta a înregistrat evoluţii atât la capitolul contractare, cât şi în ceea ce priveşte gradul de absorbţie al fondurilor, fiind unul dintre puţinele programe operaţionale evidenţiate pozitiv de către Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Struc­ 4

www.inforegio.ro

turale (ACIS) din cadrul Ministerului Afacerilor Europene, dar şi la nivel european.

Pentru o evaluare corectă, trebuie luat în consideraţie numărul mare de probleme întâmpinate, în special cele privind achiziţiile publice derulate de către beneficiari în cadrul proiectelor finanţate prin Regio.

C

are e rata de absorbţie a

Regio?

Totalul plăţilor către beneficiari în cadrul Regio (Fondul European pentru Dezvoltare Regională + prefi­ nanţare + buget de stat) reprezintă echiva­lentul a 1.241 milioane de euro, din care fondurile europene şi prefinanţarea acordate sunt în valoare de 1.119 milioane de euro şi reprezintă 30,02% din sumele alocate pentru perioada 2007-2013.

Suma FEDR rambursată de către CE este în valoare de 786 milioane de euro, respectiv 21,10% din alocarea FEDR pe întreaga perioadă de programare 2007-2013. Valoarea FEDR a contractelor semnate de la lansarea programului: 14.420,05 milioane lei, aproximativ 3.433,35 milioane euro, reprezentând 92,15% din sumele FEDR alocate pentru perioada 2007-2013.

C

e măsuri trebuie luate

pentru creşterea acesteia?

În primul rând, trebuie să urmărim ca beneficiarii să respecte graficele de rambursare, deoarece absorbţia fondurilor structurale depinde în proporţie de 90% de modul în care aceştia îşi derulează activităţile în cadrul proiectelor, începând cu lansarea procedurii de achiziţie publică, până la asigurarea fluxului de numerar necesar efectuării plăţilor către contractori şi depune­ rea cererilor de rambursare. Apoi, trebuie să luăm măsuri în ceea ce priveşte simplificarea procesului de verificare şi autorizare a plăţilor, precum şi reducerea perioadei de procesare a cererilor de rambursare la un termen mediu de 45 zile lucrătoare, la nivelul Organismelor Intermediare şi al Autorităţii de Management.

Interviu

Regio în România O altă măsură necesară este promo­ varea posibilităţilor de garantare a împrumuturilor contractate pen­ tru asigurarea contribuţiei proprii la finanţarea proiectelor de către beneficiarii publici (conform OUG nr. 9/2010) şi beneficiarii privaţi (produse ale Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Între­ prinderile Mici şi Mijlocii).

Trebuie să avem siguranţa că banii au fost cheltuiţi corect

C

are sunt dificultăţile cu impact semnificativ asupra

derulării

Regio?

Am identificat mai multe cauze: dificultăţi în finalizarea proce­ durilor de atribuire de către bene­ ficiari (contestaţii, anulări ale pro­ cedurilor, etc.), modificări legis­ lative, nerespectarea graficului lucrărilor de către constructori din motive diverse – condiţii meteo nefavorabile, descoperiri arheolo­ gice, modificări ale soluţiilor tehnice în implementare, etc.

Modul în care beneficiarii derulează procedurile de achiziţie publică are impact semnificativ asupra implementării proiectelor. Dacă acestea se derulează fără erori, se evită aplicarea corecţiilor financiare, se evită perioadele de suspendare a procesării cererilor de rambursare până la finalizarea controalelor, utilizându-se în totali­ tate fondurile alocate proiectului şi, implicit, creşte gradul de absorbţie a fondurilor europene.

Aici avem şi carenţe. De exemplu, recentele avertizări asupra siste­ mului de management şi control al Regio sunt serioase semnale de alarmă. Trebuie să avem absorbţie, dar trebuie să avem şi siguranţa că banii au fost cheltuiţi corect.

Pentru aceasta am decis două categorii de măsuri:

1

Înfiinţarea Unităţilor de verificare a achiziţiilor publice în cadrul AMPOR şi OI, începând cu data de 1 august 2012.

2

Înfiinţarea Corpului de Monitorizare Tehnică şi Financiară a Proiectelor pentru a asigura imple­ mentarea unor proiecte sustenabile, cu impact asupra dezvoltării regio­ nale.

„Trebuie să avem absorbţie, dar trebuie să avem şi siguranţa că banii au fost cheltuiţi corect”

C

are sunt principalele dificultăţi care împiedică

implementarea proiectelor?

Beneficiarii întâmpină dificultăţi în accesarea de credite bancare pentru a-şi susţine fluxul financiar necesar contractului de finanţare. În plus, calitatea slabă a proiectelor tehnice atrage o serie de probleme în execuţia contractelor. O altă dificultate constatată este lipsa personalului calificat în cadrul autorităţilor publice locale. De ase­ menea, unele soluţii tehnice gândite de proiectanţi nu sunt întotdeauna cele mai bune, fiind necesară schimbarea lor chiar pe parcursul implementării proiectelor.

AUGUST 2012

5

Interviu

Regio în România strategice la nivel de regiuni. În acest sens, în septembrie se vor aproba normele metodologice de fundamentare a acestor proiecte.

Este un element de noutate care trebuie valorificat de fiecare re­ giune.

C

are sunt prognozele pentru

Diferenţele de dezvoltare s-au redus semnificativ

Î

n ce măsură îşi atinge

Regio

obiectivul de reducere

a disparităţilor la nivel regional?

Regio – Programul Operaţional Re­ gional are ca obiectiv strategic crearea a 15.000 de locuri de muncă până la sfârşitul anului 2015, concomitent cu prevenirea creşterii disparităţilor interregionale în ter­ meni de PIB/locuitor, în perioada 2007-2015. Până în luna mai 2012, ţinta de 15.000 de locuri de muncă a fost depăşită cu 8%, pentru proiectele contractate. Dacă luăm în consideraţie doar proiectele finalizate, indicatorul este atins în proporţie de 15,2%. În ceea ce priveşte disparităţile regionale, datele furnizate de Eurostat pentru perioada 1998-2009 evidenţiază o reducere semnificativă a diferen­ ţelor de dezvoltare între cea mai bogată şi cea mai săracă regiune din România, respectiv Regiunea Bucureşti-Ilfov şi Regiunea NordEst, în termeni de PIB regional pe locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare standard (raportat la media UE – 27).

Vom acorda, în continuare, atenţie deosebită proiectelor declarate 6

www.inforegio.ro

2012 – 2013?

Pentru anul 2012, ne propunem să atingem ţinta de contractare a 100% FEDR, iar pentru anul 2013, să finalizăm activitatea de contractare a proiectelor pentru care au fost aprobate finanţările în conformitate cu normele de aplicare a OUG 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor struc­ turale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, modificată, respectiv în cuantumul a 20% peste alocările fiecărei axe.

Tot pentru anul 2012, ne-am pro­ pus să redeschidem apelurile de proiecte pentru domeniul major de intervenţie 5.2 în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi Centru, şi să publicăm, spre con­ sultare publică, Ghidul de finanţare pentru schema de eficienţă ener­ getică.

Din punctul de vedere al dezan­ gajării fondurilor în cadrul Progra­ mului Operaţional Regional, nu există acest risc în anul 2012, suma minimă ce trebuia realizată fiind în valoare de 620 milioane de euro, iar rambursările de către Comisie fiind, la această dată, în valoare de 786 milioane de euro. Ţinta de absorbţie asumată de către AM POR în anul 2012 (reprezentând sume transferate de Comisia Euro­ peană) este de 788,34 milioane de euro, astfel încât suma totală rambursată de Comisia Europeană la sfârşitul anului 2012 va fi de 1.225,58 mili­oane euro, reprezentând 32,90% din alocarea FEDR pentru Programul Operaţional Regional.

AM POR şi-a propus creşterea gradului de absorbţie

Î

n

2013 se va înregistra

un maxim al cererilor de

rambursare.

acest lucru?

Cum comentaţi

AM POR şi-a propus, în anul 2012, atingerea unui grad de absorbţie mai mare decât suma minimă de realizat, pentru diminuarea efortu­ lui de realizare a ţintei minime pentru anul 2013. Dacă ţinta de absorbţie la 31 decembrie 2012, în valoare de 1.225,58 milioane de euro, va fi atinsă, pentru anul 2013, suma minimă de realizat, pentru evitarea dezangajării fondurilor UE, va fi de 584,92 milioane de euro, astfel încât, la sfârşitul anului 2013, sumele rambursate de către Comisie să fie în valoare de 1.810,5 milioane de euro.

C

um influenţează situaţia politică actuală

desfăşurarea programului?

Regio este un instrument de politică pentru dezvoltare regională foarte important pentru ţara noastră.

Situaţia politică din România nu influenţează gradul de absorbţie a fondurilor europene şi nici procesul de contractare a proiectelor, care trebuie să se deruleze după toate regulile Comisiei Europene. Orice guvernare, indiferent de contextul politic sau de eventuale crize generate în plan politic, trebuie să acorde o atenţie sporită Programului Operaţional Regional, dar şi altor programe sectoriale din domenii vitale pentru creşterea economică a României, aşa cum sunt transportul şi competitivitatea economică.

A consemnat Cătălin ANTOHE

Ştiri Consiliul European

Hotărârile liderilor zonei Euro Viitoarea Uniune economică şi monetară

L

a sfârşitul lunii iunie a acestui

an, liderii zonei euro au căzut

de

acord

asupra

unui

program

de măsuri importante, pe termen scurt, care să asigure stabilitatea zonei euro.

Ca urmare a unei discuţii pe marginea raportului Către o veritabilă Uniune economică şi monetară, şefii de stat sau de guvern ai Uniunii Europene l-au invitat pe preşedintele Consi­ liului European, Herman Van Rompuy, să elaboreze, în colaborare cu preşedintele Comisiei, cu pre­ şedintele Eurogrupului şi cu preşe­ dintele Băncii Centrale Europene „o foaie de parcurs specifică, încadrată în timp, pentru realizarea unei uniuni economice şi monetare veritabile”. Totodată, s-a mai decis instituirea unui mecanism unic de supraveghere bancară, condus de Banca Centrală Europeană (BCE), care să ofere mecanismului

european de stabilitate (MES) posibilitatea injectării de fonduri direct în bănci.

O strategie pe termen mai lung în legătură cu modalităţile de

consolidare a uniunii economice şi monetare va fi detaliată înainte de sfârşitul anului 2012.

realocarea fondurilor structurale în vederea sprijinirii IMM-urilor şi a ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor; l alocarea suplimentară a 55 mili­ arde de euro, pentru măsurile de consolidare a creşterii economice.

pentru a achiziţiona obligaţiuni de către acele state membre care respectă normele comune, recoman­ dările şi calendarele.

l

Creştere economică

Ş

efii de stat sau de guvern au decis şi cu privire la un Pact pentru creştere economică şi locuri de muncă, în cadrul căruia s-au luat decizii care se vor aplica tuturor celor 27 de state membre. Între altele, se vor mobiliza 120 miliarde de euro pentru: l majorarea cu 10 miliarde de euro a capitalului subscris şi vărsat al Băncii Europene de Investiţii (BEI); l lansarea etapei-pilot a obligaţiu­ nilor pentru finanţarea proiectelor referitoare la infrastructurile din domeniul transporturilor, al energiei şi al reţelelor de bandă largă;

Asistenţă pentru Spania

L

iderii Consiliului European au decis ca recapitalizarea băn­ cilor din Spania să beneficieze de asistenţă din partea Fondului Euro­ pean de Stabilitate (FES) până în momentul în care MES devine disponibil, apoi fondurile vor fi transferate către acesta. S-a mai convenit ca fondurile FES/MES să poată fi folosite în mod flexibil

Afaceri externe

C

onsiliul European a aprobat decizia de a deschide negocierile de aderare cu Muntenegru. În altă ordine de idei, şefii de stat sau de guvern reuniţi în şedinţa Consiliului European au condamnat violenţele brutale din Siria şi au subliniat „preocupările (…) profunde în privinţa naturii programului nuclear al Iranului”, îndemnând Teheranul să coopereze constructiv.

Liderii au salutat intrarea în vigoare a embargoului UE asupra petrolului la 1 iulie 2012.

AUGUST 2012

7

Eveniment

Regio în România P

Creşterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune

otrivit datelor prezentate în

Mamaia cu „Creşterea absorbţiei fondu­ rilor structurale şi de coeziune”, Regio are cea mai mare rată de absorbţie. conferinţa de la

tema

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban (foto), a prezentat, în cadrul conferinţei desfăşurate în luna iulie 2012, la Mamaia, cu tema „Creşterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune”, mă­ surile ministerului pe care îl conduce pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor, dar şi stadiul actual al acesteia. Conferinţa este cea de-a doua de acest gen de la începutul anului.

Cele mai mari absorbţii Ministrul Leonard Orban a precizat că fondurile totale alocate României pentru politica de coeziune în pe­ rioada 2007 – 2013 sunt de 19,2 mi­ liarde de euro, iar din aceşti bani 73% (14 miliarde de euro) sunt deja contractaţi. Plăţile către beneficiari reprezintă 3,8 miliarde de euro.

Rata reală a absorbţiei este de 10% în condiţiile în care, în septembrie 2011, aceasta era de 3,7%. „Cele mai mari absorbţii de fonduri sunt pe Programul Operaţional Regional şi cele mai puţine pe Programul Operaţional de Mediu”, a menţionat ministrul. Riscul de pierdere a fon­ durilor europene până la finele lui 2012, dacă acestea nu se folosesc în proiecte, este de 952 milioane de euro. Din aceşti bani, 308 milioane de euro ar trebui absorbiţi numai pe Programul Operaţional de Mediu. „Suntem la un moment de cotitură în care trebuie să luăm măsuri su­ plimentare pentru consolidarea me­ canismelor de control. Dacă nu le 8

www.inforegio.ro

luăm, va fi greu şi ne putem aştepta ca un program sau altul să fie în­ trerupt de la plăţi sau suspendat.

Pentru Programul Operaţional Re­ gional nu există riscul de a fi retraşi bani”, a declarat ministrul.

Problemele primarilor La eveniment au participat primari din diferite localităţi – Brăila, Bistri­ ţa, Piteşti – dar şi beneficiari ai pro­ iectelor europene sau potenţiali be­ neficiari.

Edilii i-au adus la cunoştinţă minis­ trului mai multe probleme cu care se confruntă. Primarul din Piteşti, Tudor Pendiuc, a abordat problema legată de sancţiunile pe care ar trebui să le primească cei care blochează achiziţiile publice prin contestaţii.

De asemenea, acesta a adăugat că în viitorul apropiat va fi foarte greu să acceseze proiecte europene, pentru că nu vor avea bani pentru cofinanţare. Aurel Simionescu, pri­ marul Brăilei, a adus în discuţie problema unicităţii controlului la proiectele europene. „Sunt mai mulţi cei care ne controlează decât cei care muncesc efectiv pentru proiecte”, a sesizat Simionescu.

Un alt primar prezent, cel din Bistriţa, i-a adus la cunoştinţă ministrului că prin anumite axe de finanţare este obligatoriu ca auto­ rităţile locale să acorde 50% cofi­ nanţare din bugetul total al pro­ iectelor, lucru care, deseori, face imposibilă depunerea unui proiect.

„Trebuie o salarizare mai bună” La rândul său, ministrul a precizat că s-a făcut o verificare a proiectelor care pot fi finalizate până în 2015. „Să vedem ce bani rămân, aceştia se vor disponibiliza pentru alte

proiecte. Sunt unele proiecte care nu se pot finaliza până în 2015”.

Ministrul a vorbit despre introducerea unei categorii speciale de salarizare pentru cei care lucrează cu fonduri europene. Sunt unele programe unde angajaţii primesc salarii foar­ te mari şi unele unde aceştia sunt plătiţi foarte prost. „Trebuie să asi­ gurăm o salarizare mai bună pen­ tru cei care au rezultate, dar să avem şi sancţiuni pentru cei care nu performează. Am vrut să aducem oameni din afară pentru a lucra aici, dar avem limite salariale care nu ne-au permis”, a afirmat Leonard Orban.

Paşii spre o abordare mai bună Întrebat despre concluziile trase în urma conferinţei, Leonard Orban ne-a declarat: „Am avut o dezba­ tere foarte interesantă, au partici­ pat foarte mulţi primari din diferi­ te părţi ale ţării care au venit cu observaţii şi întrebări concrete despre cum putem să îmbunătăţim diferite aspecte. Primarii au insis­ tat foarte mult pe modul cum se efectuează controalele sau audită­ rile pe anumite proiecte. S-a insistat

Eveniment

Regio în România foarte mult pe nevoia să existe o coordonare, o abordare unitară a problemelor identificate de dife­ ritele structuri care auditează sau controlează. Este o observaţie importantă şi va trebui ca lucrul acesta să fie realizat. S-a vorbit despre implicarea autorităţilor locale în ceea ce priveşte negocierea viitoarei perioade de programare şi, mai ales, modul cum vor arăta structurile şi procedurile şi cum va funcţiona întregul mecanism în perioada 2014 - 2020. Eu sunt persoana care generează aceste decizii şi care propune anumite lucruri. Îl voi informa şi pe primul ministru, care urmăreşte foarte atent ce se întâmplă.”

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL CONTRACTE FINALIZATE (axele prioritare 1-5) – 15 mai 2012 –

LEGENDĂ

Număr contracte finalizateValoare FEDR (milioane euro) Axa prioritară 1 Planuri integrate de dezvoltare urbană Axa prioritară 2 Infrastructura de transport Axa prioritară 3 Infrastructura socială Axa prioritară 4 Mediu de afaceri Axa prioritară 5 Turism

TOTAL PROGRAM OPERAŢIONAL REGIONAL număr contracte finalizate: 604 valoare FEDR: 270,12 milioane euro

Document prezentat la Mamaia de către Adina Ştefănescu, Director în cadrul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional AUGUST 2012

9

Dezvoltare urbană

Regio în România Cătălin ANTOHE

Start pentru reabilitarea Teatrului „Maria Filotti”

C

lădirea de patrimoniu a prestigiosului

„Maria Brăila,

teatru

Filotti”,

urmează

să

din fie

supusă unui amplu proces de restaurare şi de mo­ dernizare

cu

ajutorul

fondurilor europene ne­ rambursabile.

Proiectul 20

va costa aproximativ

milioane de lei şi îşi propune recondiţionarea

clădirii

teatrului şi ridicarea sa la standarde europene.

Proiectul de restaurare şi consoli­ dare a clădirii Teatrului „Maria Filotti” este cel de-al optulea în cadrul Planului Integrat de Dez­ voltare Urbană a Municipiului Brăila.

El este cu atât mai important, cu cât teatrul brăilean este un reper pentru comunitate. Scopul principal al restaurării şi consolidării este includerea acestui monument isto­ ric în circuitul turistic naţional şi internaţional şi deschiderea lui per­ manentă spre vizitare, atât pentru grupuri organizate, cât şi pentru vi­ zitatori ocazionali.

Din costul total al proiectului, 15,9

milioane de lei vor fi acoperite din fonduri nerambursabile.

Restaurarea nu va opri reprezentaţiile Contractul cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost semnat în luna martie 2012. „Proiectul are o perioadă de implementare de maxim 23 de luni, dar noi sperăm să nu dureze atât, şi o valoare de circa 20 milioane de lei. Aceasta este valoarea de proiect, vom vedea, însă, care va fi suma rezultată în urma licitaţiei. De regulă, cei care Clădirea teatrului face parte din patrimoniul cultural naţional

10

www.inforegio.ro

Dezvoltare urbană

Regio în România licitează vin cu 80-85% din suma respectivă”, a declarat edilul-şef al Brăilei, Aurel Simionescu, cu ocazia semnării contractului de finanţare.

El a mai explicat că intervenţiile constructorilor vor fi destul de difi­ cile, deoarece se urmăreşte ca programul artistic al teatrului să nu fie întrerupt. „Va fi, poate, cea mai pretenţioasă lucrare pentru că vizează o serie întreagă de ele­ mente, atât artistice, cât şi de rezistenţă. Sunt probleme, de ase­ menea, legate de modul în care asigurăm desfăşurarea activităţii în teatru. Va trebui să le combinăm.

Noi vrem să se joace în continuare în teatru şi să avem o continuitate a activităţilor pe care le desfăşurăm în această instituţie”, a mai spus primarul.

Proiect pentru comunitate Clădirea a fost construită în jurul anului 1850, fiind astăzi un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional.

Important pentru comunitate, tea­ trul s-a implicat şi în activitatea de educaţie a tinerilor. Anual, aici se desfăşoară Festivalul-concurs de teatru naţional, care îşi propune să pună în valoare pasiunea elevilor pentru arta spectacolului de teatru.

Tot aici este organizată Olimpiada de Improvizaţie, manifestare care vrea să-i ajute pe tineri să-şi dezvolte creativitatea şi inventivitatea.

Lucrări complexe Lucrările de rezistenţă, arhitectură, refacere a instalaţiilor electrice, a celor sanitare şi a sistemului de termoventilaţii, sunt doar câteva dintre principalele intervenţii ce vor fi executate în cadrul proiectului de reabilitare a Teatrului „Maria Filotti”.

peste

Restaurarea clădirii teatrului pre­ supune lucrări de introducere a unor bariere chimice şi realizarea unui sistem corespunzător de ven­ tilare a subsolului împotriva igrasi­ ei, care a afectat clădirea de pa­ trimoniu de-a lungul timpului. Tra­ tamentul anti-igrasie prin bariere chimice constă în difuzia lentă a unei soluţii alcaline sau acide, injectată în zidăria afectată de umiditate. Prin absorbţia treptată, până la saturaţie, se obţine, în final, un mediu impermeabil.

Alte lucrări importante vor viza realizarea unei izolaţii corespun­ zătoare a planşeului de deasupra etajului doi, refacerea şarpantei, reabilitarea zonelor ce susţin podul, consolidarea planşeului de la nivelul holului monumental, realizarea unui sistem de centuri din beton în pod, consolidarea pereţilor din zidărie prin tencuire armată, repa­ rarea corpului scării, refacerea structurilor termo şi hidroizolatoare la terase, curăţarea structurilor me­ talice.

150 de ani de tradiţie

Simbol al oraşului Instituţie de prestigiu a teatrului românesc, cu o tradiţie ce depăşeşte 150 de ani, teatrul poartă numele uneia dintre cele mai apreciate artiste ale secolului trecut, născută la Brăila.

Maria Filotti a fost o actriţă uluitoare prin talent, dăruire, inteligenţă, prestanţă şi devotament, susţin istoricii şi cronicile vremii. A jucat în 167 de piese. Creaţiile sale din „Pescăruşul” de A.P. Cehov, „Dama cu camelii” după A. Dumas, „Ana Karenina” după Lev Tolstoi sau „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale au rămas în galeria rolurilor memo­ rabile ale teatrului românesc.

AUGUST 2012

11

Progres pe mai multe planuri

Regio în România Cătălin ANTOHE

Aparatură medicală performantă PENTRU JUDEŢUL Harghita

D

atorită unui proiect finanţat prin

Regio,

beneficiază

locuitorii judeţului de

investigaţii

Harghita

medicale

cu

aparatură medicală de înaltă tehnologie.

Beneficiarul proiectului este o microîntreprindere, clinica medicală „Uropraxis” din Miercurea Ciuc, care poate oferi, acum, pacienţilor servicii medicale performante.

Medicina, în prim-plan Clinica medicală „Uropraxis” din Miercurea Ciuc derulează un pro­ iect în valoare de aproape 1,5 milioane de lei, din care 858.000 de lei nerambursabili, pentru achi­ ziţie de aparatură medicală de înaltă tehnologie. Orban Imre, reprezentantul clinicii, ne-a oferit câteva detalii despre achiziţia celui mai performant sistem, com­ plet neinvaziv, de distrugere a pietrelor la nivelul rinichiului, unic în judeţul Harghita. Sistemul este format dintr-o unitate de terapie, două sisteme de ţintire a pietrelor, unul cu raze X, celălalt cu ghidaj ecografic şi o masă de terapie.

Proiectul a permis creşterea numă­ rului de servicii prestate de clinică, majorarea cu 30% a cifrei de afaceri şi crearea a două noi locuri de muncă, cu normă întreagă, pe toată durata implementării acestuia.

Cheltuire transparentă În ultimii patru ani au fost atrase, în judeţul Harghita, fonduri neram­ bursabile de peste 61 milioane de euro, pentru 57 de proiecte con­ 12

www.inforegio.ro

tractate prin Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Centru. Oficialii Agenţiei consideră ca fiind o prio­ ritate cheltuirea transparentă a fondurilor, organizând, regulat, în acest scop, întâlniri cu mass-media. „Informarea corectă a cetăţenilor privind stadiul proiectelor este o prioritate”, susţin oficialii ADR Centru.

57 proiecte contractate în judeţul Harghita

„Trebuie ca oamenii să afle atât valoarea sprijinului financiar ne­ rambursabil, cât şi destinaţia acestor resurse. Vorbim de chel­ tuirea transparentă a fondurilor, de dreptul cetăţenilor de a cu­ noaşte beneficiile pe care le va obţine comunitatea după imple­ mentarea proiectelor finanţate din fonduri europene. Aici avem echipamente pentru salvare monta­ nă şi microîntreprinderi mai per­ formante în urma absorbţiei fon­ durilor publice. Se lucrează la centre sociale, cabinete medicale şi firme productive, se va dezvolta infra­ structura turistică şi cetăţenii vor vedea tot mai des efectul favorabil al acestor fonduri nerambursabile asupra dezvoltării judeţului şi regiunii”, a declarat Simion Creţu, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru.

Reportaj

Regio în România Dan GUŞĂ

Copiii din Filipeştii de cresc cu Regio Am intrat cu inima strânsă în Centrul de plasament din Filipeştii de Târg. Mi-era puţin teamă de întâlnirea cu cei 48 de băieţi, la fel de fericiţi că primesc vizita unor străini, pe cât e fiica mea când desface cadourile de sub bradul de

Crăciun. Poate

chiar mai mult.

Mă copleşea amintirea poveştirilor de groază din alte centre, între zidurile cărora copiii şi-au construit o lume a lor, în care regulile le fac cei mari, iar cei mici cresc învăţând să supravieţuiască. Cu gândul la această lume am trecut absent, prin holul strâmt, cu pereţii brăzdaţi de crăpături. „Bună ziua, copii!”. „Bună ziuuuaaaa!”, mi-au răspuns în cor. M-au întâmpinat cu bucuria la care mă aşteptam, dar nu m-am putut abţine să caut în ochii lor, în timp ce le împărţeam iepuraşi de ciocolată, jucării şi cărţi de colorat, semnele fricii sau ale abuzurilor pe care încercau să le ascundă sau să le uite. Nu le-am văzut.

Lumea lui Mihai Mihai are nouă ani şi privirea curată, nu văd nicio umbră în ochii lui! Vorbeşte puţin greoi, dar se

exprimă corect. O dată ce ne-am împrietenit, a tras de mine să-mi prezinte universul lui. Mi-a arătat sala de clasă, dotată modest, locul de joacă curat, dar îngust, cantina cu mese scorojite şi dormitorul mare, cu paturi suprapuse. Aici este viaţa lui, aşa şi-o aminteşte dintotdeauna, aceeaşi sală de clasă, acelaşi dormitor, locul de joacă, cantina, mesele scorojite şi zidurile tot mai crăpate de la an la an. Lumea de afară o cunoaşte prea puţin.

Soluţia Regio Centrul de plasament de la Filipeştii de Târg este universul a 48 de băieţi cu probleme speciale de învăţare. 11 dintre ei au şi un grad de handicap. Copiii sunt trataţi corect, de educatorii specializaţi pentru problemele lor de învăţare şi cele de sănătate. Nu ştiu dacă şi cu dragoste. În drumul de întoarcere spre Bucureşti, am oprit la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova, să întreb ce se poate face pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru cei 48 de copii. Vasilica Florea, directoarea executivă, mi-a spus că cel mai târziu în martie

2012, în mai puţin de o lună, se semnează contractul de finanţare pentru reabilitarea, extinderea şi modernizarea Centrului de Plasa­ ment. Într-adevar, pe 23 martie, în prezenţa lui Liviu Muşat, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, s-a semnat contractul de finanţare prin Regio a proiectului „Lucrări de modernizare, reţele utilităţi, facilităţi acces şi dotări la Centrul de Plasament Filipeştii de Târg, judeţul Prahova”.

Modernizare şi reabilitare Obiectivul general al proiectului îl constituie îmbunătăţirea calităţii infrastructurii şi a gradului de confort, dezvoltarea şi diversificarea serviciilor oferite în cadrul Centrului de Plasament Filipeştii de Târg.

Pentru aceasta vor fi realizate lucrări de consolidare, reabilitare, modernizare şi echipare. Valoarea totală a contractului este de 3,9 milioane de lei, din care: valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 2,4 milioane de lei, valoa­ rea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 364 mii de lei, iar cofinanţarea eligibilă a beneficiarului este de 56 mii de lei.

AUGUST 2012

13

Filă din istorie

Regio în România Cătălin ANTOHE

Mănăstirea Dragomirna şi-a recăpătat strălucirea

M

Dragomirna, din judeţul Suceava, a fost restaurată printr-un proiect cu finanţare europeană, în valoare de 26,7 milioane de lei, care a durat doi ani. Cu ajutorul fondurilor Regio, complexul de artă medievală de la Dragomirna şi-a recăpătat strălucirea de altădată. ănăstirea

Aşezată pe colinele Bucovinei, la 12 km de Suceava, mănăstirea Dragomirna a rezistat în timp, în ciuda vicisitudinilor istoriei. Com­ plexul de artă medievală Mănăstirea Dragomirna este compus din biserica mică sau a schitului, biserica mare, zidurile de apărare, vechea clădire

14

www.inforegio.ro

a egumeniei, cele cinci turnuri, chiliile şi paraclisul.

Măreţie şi evlavie Prin vechimea sa, prin eleganţa şi soliditatea formei, prin originali­ tatea stilului, prin pitoresc, acest lăcaş de închinare trezeşte admiraţia vizitatorilor. La vederea ei, evlaviosul închinător este tot atât de impresionat ca şi istoricul şi omul de artă. Dincolo de frumuseţea peisajului, de neobişnuitul locului, maiestatea monumentului produce o impresie de neuitat, prin rigorile geometrice de mare rafinament, şi silueta unică prin proporţiile şi unitatea volumului, între cele­ lalte monumente moldoveneşti medievale. De aceea, mănăstirea

a atras atenţia oamenilor de cultură. Nicolae Iorga vorbea despre frumuseţea fără pereche a Dragomirnei, despre măreţia ei şi despre impresia pe care o face asupra privitorilor: „Vederea bisericii este o uimire de bucurie. E înaltă şi îngustă ca o cutie de sfinte moaşte şi e unul din cele mai strălucite monumente ale vechii noastre arhitecturi, iar pentru Crimca un titlu veşnic de glorie”, nota acesta în lucrarea „Neamul românesc din Bucovina”.

Proiectul a demarat în 2009 Complexul monastic a fost ctito­ rit, între 1608-1609, de către Mitropolitul Anastasie Crimca,

Filă din istorie

Regio în România

susţinut material de familia de dregători Stroici şi cu ajutorul domnitorului Miron Barnovschi.

De-a lungul timpului, mănăstirea a beneficiat de mai multe restaurări, cea mai importantă având loc între anii 1960-1970. Niciodată pictura nu a fost prevăzută, însă, în vreuna dintre acestea, astfel că monumentul istoric avea nevoie de o restaurare de profunzime a acesteia. În anul 2009, conducătorii mănăstirii au solicitat finanţare din Regio pentru proiectul „Restaurarea şi conserva­ rea patrimoniului cultural şi moder­ nizarea infrastructurii conexe la Mănăstirea Dragomirna”.

Proiectul a vizat atât restaurarea componentelor artistice, cât şi con­ strucţii noi pentru modernizarea infrastructurii conexe.

Primele obiective supuse restaurării au

fost căile de acces din interiorul complexului şi gardul împrejmuitor.

Pavimentul de pe aleea de acces este refăcut, cu păstrarea motivului tradiţional, din cuburi de granit în două culori, iar aleea principală este flancată de un gard din plasă ornamentală din fier de bare independente. Atât gardul, cât şi pavimentul au fost realizate pentru a oferi vizitatorilor sentimentul de intimitate duhovnicească, dar şi cel de securitate, inspirate de sistemul medieval defensiv.

Restaurare după ultimele standarde De departe, cel mai important obiec­ tiv al proiectului a fost restaurarea şi conservarea componentelor artistice ale bisericii „Pogorârea Sfântului

Duh” din Mănăstirea Dragomirna.

Prin tehnicile de conservare şi restaurare s-a urmărit redarea strălucirii picturilor murale ce decorează altarul şi naosul bisericii.

Stratul pictural de la începutul secolului al XVII-lea şi cel de frescă au fost curăţate, consolidate şi stabilizate, eliminându-se interven­ ţiile neglijente anterioare. Procesul de restaurare a picturilor murale le-a readus la forma originară, de excepţie.

Catapeteasma a fost şi ea restaurată, iar turnurilor şi drumurilor de strajă li s-au înlocuit învelitorile cu tablă de cupru. În incinta mănăstirii a fost construit un punct de informare turistică, mărturie a restaurării unui monument care ilustrează iscusinţa şi dragostea de frumos a oamenilor de pe aceste meleaguri.

AUGUST 2012

15

Social

Regio în România Andreea NECULA

Centrul Dumbrava – Şuncuiuş, o alinare pentru vârstnici

M

ulţi dintre noi privim vârsta înaintată

colecţie

Pentru

linişte,

de

ca

fiind

boli

o

alţii, bătrâneţea înseamnă meditaţie,

o

mai intensă pentru pentru

doar

suferinţe.

şi

„a

face”.

preocupare

„a

Cine

fi” decât se apropie

de aceştia din urmă simte o senzaţie de căldură, mângâiere şi o putere binefăcătoare.

Aceşti

oameni

au adunat atât de mult bine în ei, încât orice gest al lor este expresia bunului simţ, a rânduirii şi a frumosului.

În judeţul Bihor, la o altitudine de 650 de metri, înconjurat de o pădure de foioase şi conifere, a fost construit un centru modern destinat vârstnicilor care îşi doresc o viaţă liniştită.

Incluziune socială Ideea construirii acestui centru aparţine Fundaţiei Hexagon Energia din Şuncuiuş care, în urmă cu cinci ani, a pus bazele Mănăstirii Sf. Ioan Iacob Hozevitul. Proiectul depus de fundaţie pentru reabilitarea, extinderea şi modernizarea infra­ structurii centrului rezidenţial pen­ tru persoane vârstnice „Dumbrava – Şuncuiuş” a fost selectat în cadrul Regio. Contractul de finanţare a fost semnat în noiembrie 2009, iar implementarea a durat 24 luni.

Valoarea totală se ridică la 3,5 milioane lei, din care 2,5 milioane lei prin Regio. Prin rezultatele sale directe, proiectul se încadrează în Strategia naţională de dezvoltare a 16

www.inforegio.ro

serviciilor sociale, fiind capabil să asigure incluziunea socială pentru o categorie vulnerabilă - persoanele vârstnice.

Condiţii deosebite Proiectul a urmărit îmbunătăţirea calităţii şi ridicarea standardelor serviciilor sociale prin reabilitarea, extinderea şi modernizarea infra­ structurii centrului rezidenţial pen­ tru persoane vârstnice „Dumbrava” din localitatea Şuncuiuş. Clădirea principală a fost reabilitată, astfel încât să asigure servicii de cazare de lungă durată, care să ofere un cadru adecvat de găzduire şi îngrijire a persoanelor vârstnice. În urma finalizării acestui proiect, centrul a fost reabilitat şi dotat conform standardelor europene. Bă­

trânii locuiesc în camere spaţioase şi au la dispoziţie multiple posibilităţi: săli, terase şi un parc de 3 hectare în care se pot plimba în voie.

Asigurarea sănătăţii locatarilor este una dintre principalele preocupări ale personalului centrului. Ei pot fi trataţi în cabinetul medical din incinta complexului, care mai dis­ pune de o sală de tratament şi o alta de gimnastică medicală.

Servicii complexe Centrul oferă servicii sociale pen­ tru îngrijirea persoanei, prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea reintegrării sociale, consiliere ju­ ridică şi administrativă, sprijin pen­ tru plata unor servicii şi obligaţii curente, ajutor pentru menaj şi prepararea hranei. Serviciile de

Social

Regio în România stomatologice, administrarea de medicamente, oferirea de materiale sanitare şi de dispozitive medicale. În plus, s-au iniţiat programe şi activităţi care să permită grupului ţintă menţinerea unui ritm de viaţă activ, cu efect benefic atât asupra stării de sănătate fizice a acestora, cât şi a celei mentale.

consiliere pentru prevenirea mar­ ginalizării sociale se asigură fără plata unei contribuţii, ca un drept fundamental al persoanelor vârstnice, de către asistenţi sociali. În această categorie intră servicii socio-medicale ca ajutorul pentru realizarea igienei personale, rea­ daptarea capacităţilor fizice şi psihice, antrenarea în activităţi economice, sociale şi culturale, con­ sultaţii şi îngrijiri medicale, inclusiv

Condiţii de admitere în Centru Beneficiarii serviciilor de asistenţă socială ai Fundaţiei Hexagon Ener­ gia sunt persoanele vârstnice care nu au familie sau nu se află în întreţinerea unor persoane obli­ gate la aceasta, care nu au locu­ inţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii, care nu rea­ lizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea

îngrijirii necesare, cei care nu se pot gospodări singuri sau necesită îngrijire specializată, ori se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile socio-medicale, din cauza bolii sau a stării fizice sau psihice.

Sunt considerate persoane vârstnice persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de Legea nr.

263/2010, respectiv 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi.

Contribuţia pe care rezidentul o achită centrului, ca o contravaloare a serviciilor ce i se oferă, este ne­ gociabilă, în funcţie de gradul de dependenţă al beneficiarului şi porneşte de la 1.500 lei/lună. În acest preţ sunt incluse cazarea în centru, trei mese principale plus două gustări zilnic, servicii me­ dicale (consultaţii, prescrierea şi administrarea medicamentelor), servicii de natură religioasă, consi­ liere duhovnicească.

AUGUST 2012

17

Monumente ale naturii

Regio în România Cătălin ANTOHE

Peştera Regilor va fi reamenajată

P

eştera Ialomiţei, cea mai importantă formaţiune carstică a Bucegilor,

va intra, în curând, într-un proces de modernizare, cu ajutorul

fondurilor europene.

Perioada de implementare a proiectului, finanţat prin Regio, este de 24 de luni, interval de timp în care se vor desfăşura lucrări de reabilitare şi modernizare a infrastructurii turistice.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea zonei montane din judeţul Dâmboviţa, prin creşterea activităţii turistice în zona Peşterii Ialomiţei. Investiţiile realizate cu

sprijin Regio vor avea ca rezultat crearea condiţiilor optime pentru vizitarea peşterii, cu acces îmbună­ tăţit pentru turişti, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi.

Monument natural Supranumită Peştera Regilor, grota Ialomiţei sau Ialomicioara, cum mai este cunoscută, este situată la 1.660 de metri altitudine. Se desfăşoară pe un singur nivel, pe o lungime de aproximativ 480 de metri, din care 400 de metri sunt accesibili turiştilor. Zona este încadrată de versanţi abrupţi şi de păduri de brazi, astfel că răcoarea este prezentă chiar şi vara, când în zonele de câmpie temperaturile devin insuportabile. În sezonul de vară, Peştera Ialomi­ cioarei este una dintre atracţiile turistice din inima Bucegilor. Zilnic, drumul din munţi este străbătut de zeci de turişti din ţară şi din străinătate, care vin să admire această frumuseţe creată de natură.

Din păcate, infrastructura precară a fost o piedică importantă pentru dezvoltarea turistică a acestei zone. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peşterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă şi se varsă mult mai jos, în Ialomiţa. Prima sală a peşterii poartă numele lui Mihnea-Vodă.

Urmează apoi galeriile numite Pasaj, Decebal (în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) şi Sf. Maria. Cea mai mare cavitate din această peşteră o reprezintă Sala Urşilor. Aici au fost descoperite schelete vechi de 10.000 de ani, provenite de la ursul cavernelor, Ursus Spelacus Blum.

Investiţii de milioane Vor fi refăcute în totalitate insta­ laţiile interioare şi pasajele de 18

www.inforegio.ro

Monumente ale naturii

Regio în România acces, urmând să fie mai bine pusă în valoare această bijuterie a Bucegilor. Valoarea totală a contractului de finanţare este de 6,4 milioane de lei. Din această sumă, 4,6 milioane de lei reprezintă fonduri de dezvoltare regională nerambursabile, 363,26 mii din bugetul naţional, diferenţa fiind asigurată de beneficiar, judeţul Dâmboviţa.

O istorie zbuciumată Un alt obiectiv turistic al zonei este Mănăstirea Ialomiţei, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, situată chiar la intrarea în peşteră. A fost ridicată în secolul al XVI-lea, fiind ctitoria voievodului Ţării Româneşti Mihnea cel Rău.

Lăcaşul de închinăciune are o istorie zbuciumată. Domnitorul a ridicat aşezământul de cult în semn de mulţumire pentru Dumnezeu, după ce a scăpat de turci, ascunzându-se în grotă. De-a lungul timpului, mănăstirea a ars de mai multe ori, însă tot de atâtea ori a fost refăcută. Cei care au dat o mână de ajutor refacerii bisericii au fost preoţii şi ciobanii din zonă. În anul 1994 s-a ridicat un schit nou chiar la intrarea în peşteră, precum şi un corp de chilii.

Proiect de impact Proiectul „Reabilitarea şi moder­ nizarea infrastructurii tehnice pen­ tru creşterea potenţialului turistic al Peşterii Ialomiţei din masivul Bucegi, judeţul Dâmboviţa” este finanţat prin axa prioritară 5 a Regio „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.2. „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infra­ structurii de turism pentru valo­ rificarea resurselor naturale şi creş­ terea calităţii serviciilor turistice”.

AUGUST 2012

19

Relansare turistică

Regio în România Corina CIUMAŞU

Noul Palace Spa,

impuls pentru relansarea Băilor Govora

Î

n urmă cu 100 de ani, arhitectul francez

Ernest Doneaud

construirea

complexului

începea

Palace

din govora, care urma să devină unul dintre cele mai frumoase şi atractive locuri de vacanţă din

România.

În

ultimele

decenii,

clădirea s-a deteriorat, iar, în

cele din urmă, hotelul a fost

închis. Acum, datorită unui proiect finanţat prin ca hotelul viaţă.

Regio, a sosit timpul Palace să revină la

Proiectul

va fi finalizat la

jumătatea lunii noiembrie a acestui an,

stadiul

lucrărilor

prezent de circa

94%.

fiind

în

Hotelul Palace, în jurul căruia s-a dezvoltat întreaga staţiune Băile Govora, a fost proiectat astfel încât fiecare cameră să primească de-a lungul zilei lumina solară. Hotelul are 365 de goluri în zidărie, iar lumina pătrunde în clădire pe tot parcursul zilei, clădirea fiind orientată spre est-vest. Fief al protipendadei din prima jumătate a secolului trecut, hotelul este azi monument istoric şi mândria localităţii.

Servicii diversificate Mihai Handolescu, unul dintre cei mai importanti acţionari ai beneficiarului S.C. Băile Govora S.A., ne-a declarat că valoarea totală a proiectului este de 17,3 milioane de lei, costurile eligibile depăşind uşor 12 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de aproximativ 7,1 milioane de lei. Hotelul va avea 93 de camere de 20

www.inforegio.ro

patru stele şi 39 de trei stele, iar capacitatea de cazare va creşte cu 57 de locuri. Stabilimentul va deţine şi spaţii de cazare şi un grup sanitar pentru persoane cu dizabilităţi, situate la parterul hotelului. Faţada va fi refăcută conform aspectului iniţial, iar serviciile turistice vor fi diversificate prin crearea unui Business Club, în care se vor organiza întâlniri de afaceri. Pentru acest obiectiv au fost amenajate două săli de conferinţe la parterul hotelului şi au fost asigurate conexiuni de internet în toate camerele hotelului.

Agrement şi tratament Baza de tratament a hotelului va fi reabilitată, recompartimentată şi dotată conform standardelor mo­ derne din centrele balneare in­ ternaţionale. Dotările constau în echipamente specifice: aparate de terapie cu laser, magnetoterapie, unde scurte, electroterapie, ultra­ sunete, etc. „Costul aparaturii me­ dicale este de 286.882,5 lei”, ne-a precizat Handolescu. La rândul său, va fi dezvoltată baza de agrement care va încorpora sala de fitness,

Relansare turistică

Regio în România saune cu o capacitate de şase per­ soane, cabine de masaj şi solar.

Palace Govora Spa va mai deţine două bazine - unul cu apă minerală şi altul cu apă sulfuroasă, izvorul de apă termală urmând să fie şi el reabilitat.

Resuscitare turistică Pentru anii următori, începând cu 2013, se preconizează sosirea a 25.000 de turişti în staţiunea balneo­ climaterică Băile Govora. 3.000 dintre aceştia se vor putea caza, an de an, la Hotelul Palace Govora Spa. Mihai Handolescu spune că noul complex va permite crearea a aproape 180 de noi locuri de muncă. „Sunt angajate, temporar, 150 de persoane, pe durata realizării inves­ tiţiei, alte 27 urmând a fi angajate permanent pentru operarea com­

plexului, după inaugurare. Prin dezvoltarea staţiunii, se naşte şi posibilitatea stimulării comunităţii locale de afaceri (peste 200 de agenţi economici) şi antrenării celor peste 2.990 de locuitori ai oraşului Băile Olăneşti în activităţi noi”.

Handolescu speră că modernizarea continuă a staţiunii şi potenţialul turistic al acesteia vor duce la creş­ terea interesului investitorilor stră­ ini pentru staţiunea Băile Govora.

Parc balnear de excepţie Aşezământul Băile Govora a fost înfiinţat pentru tratarea afecţiu­ nilor reumatismale şi ale căilor respiratorii, prin stăruinţa a două mari personalităţi - I.C. Brătianu, fost prim-ministru al României şi generalul dr. Popescu Zorileanu.

Atestată ca staţiune balneoclima­

terică de interes naţional, Băile Govora fac parte, alături de Băile Olăneşti şi Călimăneşti–Căciulata, din trioul perlelor balneare ale Vâlcei. Staţiunea excelează în ser­ vicii medicale şi balneare, dar şi turistice şi de agrement: locuri de promenadă, terenuri sportive şi de joacă pentru copii, muzeu de arheologie şi centru de informare turistică.

Mândria staţiunii o constituie, însă, parcul balnear cu o suprafaţă de 15 hectare, proiectat, la începutul secolului al XX–lea, de arhitectul peisagist francez Emil Pinard. Unic prin arhitectura sa, ecosistemul parcului reuneşte specii indigene de foioase, altele caracteristice arealului montan (conifere), dar şi specii exotice, o atracţie pentru zecile de mii de turişti care vin la Govora pentru tratament sau pentru relaxare.

Parcul balnear se întinde pe o suprafaţă de 15 hectare AUGUST 2012

21

Ştiri regionale

Regio în România Proiecte de povestit

Şcoala de Afaceri Nord – Est

-V E 22

www.inforegio.ro

NT

T Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest a făcut, în luna iulie, o vizită de studiu la câteva dintre cele mai importante proiecte finanţate prin Regio în cadrul diferitelor domenii majore de intervenţie.

Obiectivul vizitei a fost acela ca ADR Vest să motiveze angajaţii şi să-i informeze corect asupra întregului proces de implementare a Regio în regiunea Vest.

Prin participarea în cadrul vizitei de studiu, angajaţii agenţiei au avut posibilitatea de a vedea, aplicate, proiectele la care au lucrat şi la implementarea cărora au contribuit sau contribuie în continuare.

CE

S VE

Proiectele, „în carne şi oase”

RU

NO

ST

-E

RD

RD

Conştientă de noile provocări ale culturii antrepre­ noriale în contextul global, dar şi de realităţile şi specificul sistemului de management românesc, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est şi-a concentrat atenţia în ultima perioadă şi pe conturarea unei oferte educaţionale pragmatice de formare a antreprenorilor din regiune. În acest context, sub cupola proiectului ASVILOC+ s-a desfăşurat, în perioada aprilie-iunie 2012, o acţiune pilot în colaborare cu Extremadura Business School (EBS), menită să contribuie la îmbunătăţirea abilităţilor de management cu efecte benefice pentru întreg mediul socio-economic regional.

NO

ST

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest promovează proiectele finanţate cu sprijinul Regio – Programul Operaţional Regional prin reţelele de socializare. Începând cu luna aprilie 2012, ADR Nord-Vest prezintă pe www.nord-vest.ro şi pe pagina de Facebook proprie (foto), povestea câte unui proiect.

Prin intermediul fotografiilor au fost prezentate proiecte în maniera Înainte şi După, cu imagini alăturate reprezentând diverse stadii ale proiectelor.

De la lansarea campaniei, atât pe site-ul instituţiei, cât şi pe pagina acesteia de Facebook, mii de cetăţeni au văzut care este impactul Regio în comunităţile lor.

Practică pentru studenţi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru imple­ mentează, în calitate de partener, proiectul „Practica – primul pas pentru cariera ta!”, derulat în perioada 01.02.2011-31.01.2013.

Proiectul vizează facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a 600 de studenţi aflaţi în tranziţie de la şcoală la viaţa activă, din regiunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Vest şi Centru, prin participarea la stagii de practică, con­ siliere şi orientare profesională. Obiectivul, asumat de partenerii proiectului care acţionează la nivelul Regiunii Centru, constă în sprijinirea a 200 de studenţi aparţinând centrelor universitare regionale, în desfă­ şurarea stagiilor de practică în interiorul firmelor din regiune.

Ştiri regionale

Regio în România Schimb de experienţă

Promovarea Regio în presa locală

BU

- I CUR LF EŞ OV TI

T

ES

Pe 26 iunie a.c., Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a organizat cea de-a patra sesiune de informare destinată organismelor intermediare din regiunea Sud Muntenia. Întâlnirea de lucru a avut ca scop diseminarea rezultatelor Programului Operaţional Regional, precum şi facilitarea unui schimb de experienţă între organismele intermediare responsabile de implementarea programelor opera­ ţionale în regiunea Sud Muntenia. În acest sens, fiecare organism intermediar a prezentat, pe scurt, situaţia derulării programului operaţional de care este responsabil, situaţia proiectelor depuse şi contractate, precum şi tipurile de probleme întâmpinate de aplicanţi în implementarea acestora.

D-

D IA SU TEN N MU

Sesiune de informare

În a doua jumătate a lunii iulie 2012, ADR Sud-Est a desfăşurat o activitate de promovare a Regio – Programul Operaţional Regional, prin publicarea de comunicate şi casete de presă în ziare locale din Brăila (foto), Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Acţiunea a urmărit informarea cititorilor despre stadiul contractării sumelor alocate la nivelul regiunii şi evidenţierea proiectelor finalizate la nivelul fiecărui judeţ în parte. În cele şase judeţe, sunt finanţate prin Regio 342 de proiecte, în valoare de circa 393 milioane de euro. La data de 30 iunie 2012, valoarea sumelor rambursate către beneficiari era de 154 milioane de euro.

SU

SU OL D-V TE ES NI T A

O delegaţie formată din 13 reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei (CC) din România şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) din Republica Moldova a făcut o vizită, pe 25 iulie 2012, la sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională SV Oltenia, pentru o documentare privind aplicarea legilor în domeniu.

Agenda întâlnirii de lucru a cuprins o prezentare a cadrului instituţional pentru implementarea Progra­ mului Operaţional Regional, atribuţiile ADR SV, în calitate de organism intermediar, precum şi situaţia implementării programului în regiunea Oltenia. Un alt subiect dezbătut a fost experienţa acumulată de agenţie în procesul de creştere a gradului de absorbţie a fondurilor disponibile.

CARAVANA DE INFORMARE Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) a organizat o serie de evenimente la sfârşitul lunii iulie a.c.

Pe 26 iulie 2012, în cadrul Caravanei de informare „Oportunităţi de dezvoltare existente în regiunea Bucureşti Ilfov” s-a prezentat situaţia implementării proiectelor finanţate din Regio şi din alte programe operaţionale în regiunea Bucureşti-Ilfov.

Beneficiarii de finanţare Regio au prezentat experienţa lor privitoare la demararea şi derularea proiectelor.

Pe 31 iulie, a avut loc o serie de evenimente, în colaborare cu Centrul InfoEuropa, cu tema „prezentul şi viitorul implementării proiectelor de dezvoltare regională”.

AUGUST 2012

23

Analiză

Regio în România Mihai CRAIU

Efectele crizei economice asupra implementării proiectelor

C

riza

economică

amprenta

proces

de

proiectelor

asupra

şi-a

pus

întregului

implementare adresate

a

mediului

Regio Regional.

de afaceri finanţate prin

Programul Operaţional

Dacă în 2009 criza şi-a făcut simţite efectele, în special asupra depunerii şi contractării proiectelor propuse spre finanţare din cadrul priorităţilor destinate mediului de afaceri, în 2010, efectele negative s-au resimţit asupra procesului de implementare a proiectelor.

Beneficiarii s-au confruntat, în principal, cu trei probleme majore determinate de criza economică: l obţinerea dificilă a resurselor financiare necesare implementării proiectelor; l deprecierea masivă a monedei naţionale în raport cu cea unică europeană, fapt ce a determinat scumpirea bunurilor şi serviciilor pentru contractele în care s-a specificat echivalentul valorii în euro; l imposibilitatea realizării rezul­ tatelor prevăzute în contractul de finanţare.

la 30%, s-a introdus posibilitatea gajării activelor finanţate pentru facilitarea contractării de credite şi prefinanţarea pentru beneficiarii ale căror proiecte intră sub incidenţa ajutorului de stat până la 35% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile. Chiar şi cu aceste măsuri adoptate, s-a înregistrat un număr important de contracte reziliate, ca urmare a lipsei de finanţare.

Politica de creditare prudentă

Fragilitatea activităţilor industriale

Beneficiarii au fost puternic afectaţi de politica de creditare foarte prudentă a băncilor şi de lipsa de garanţii suficiente pentru obţinerea creditelor. Autorităţile române au luat o serie de măsuri pentru a remedia problema: s-a majorat cota de prefinanţare a valorii cheltuielilor eligibile de la 15%

Pe parcursul adâncirii crizei, pe multe dintre pieţele de desfacere s-a înregistrat fenomenul de dimi­ nuare a cererii. Aceasta, alături de prognozele tot mai pesimiste ale mediului macroeconomic, i-a determinat pe mulţi dintre bene­ ficiarii proiectelor finanţate prin Regio să rezilieze contractele deja

24

www.inforegio.ro

semnate. Efectul de domino al crizei a continuat cu restructurări masive în industrie şi în zona de retail şi cu prăbuşirea sectorului construcţiilor. De altfel, criza a scos la lumină fragilitatea unor activităţi industriale care înregistraseră o dezvoltare exponenţială în peri­ oada de creştere economică. Cele mai afectate au fost industria mate­ rialelor de construcţii, industria textilă şi cea de confecţii, care au fost nevoite să apeleze la o profundă restructurare. În unele zone din ţară, economiile judeţene au fost serios afectate de declinul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) care activau în industria uşoară şi cea alimentară.

Riscul valutar, un factor determinant Greşita evaluare a riscului valutar a fost unul dintre aspectele impor­

Analiză

Regio în România tante generate de criza economică.

Efectele le-au simţit mai ales bene­ ficiarii primelor licitaţii, din iunie 2008, care au avut în vedere o apre­ ciere a monedei naţionale în raport cu euro, dar s-au confruntat cu o devalorizare de aproape 20%. Ei au fost nevoiţi să-şi modifice propria contribuţie, iar măsura de creştere a TVA de la 19% la 24% a condus şi aceasta la creşterea efortului finan­ ciar total.

Impactul crizei s-a manifestat şi prin reducerea încasărilor şi prin întârzieri la plată din partea clien­ ţilor, tocmai când firmele erau angajate în efectuarea achiziţiilor de echipamente, potrivit calendarului de implementare a proiectelor. Din cauza acestor „morţi subite” a fluxului de numerar, au existat multe momente în care beneficiarii nu au mai avut bani pentru desfăşurarea activităţilor curente, fiind nevoiţi să-şi dirijeze toate resursele disponi­ bile către prefinanţarea achiziţiilor prevăzute în proiect.

implementează proiecte finanţate din fonduri europene a crescut semnificativ.

Învăţăminte Cele de mai sus sunt câteva dintre efectele semnificative ale crizei

economice asupra implementării proiectelor. O bună cunoaştere şi catalogare a problemelor apărute şi a ansamblului factorilor generaţi de criză, care au împiedicat succesul acestora sunt esenţiale pentru iden­ tificarea, pe viitor, a soluţiilor de contracarare a efectelor negative.

Autorităţile locale, blocate de austeritate Autorităţile publice locale s-au confruntat cu aceleaşi probleme precum cele de mai sus, cele mai multe conturând în 2008 proiectele destinate susţinerii mediului de afaceri, în perioada de creştere economică. Din 2009, declinul economic la nivel regional a de­ terminat scăderea profundă a în­ casărilor bugetelor locale. Impli­ caţiile asupra asigurării resurselor financiare necesare implementării proiectelor sunt evidente, mai ales în contextul în care criza financiară a condus şi la imposibilitatea de a obţine credite de la bănci. Şi pentru a îngreuna lucrurile şi mai mult, au avut loc reduceri de personal şi blocarea posturilor vacante, în condiţiile în care volumul de muncă al autorităţilor publice locale care AUGUST 2012

25

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Cătălin ANTOHE

Un lifting medical pentru Tallinn

O

ţară mai mică decât Bucureştii, cu o populaţie de numai

milioane să

locuitori,

de

atragă

finanţare

nerambursabilă

în

a

1,3

reuşit

europeană

cadrul

unui

proiect medical gigant, în valoare

100 milioane de despre Estonia, care

totală de peste euro.

Vorbim

a înţeles necesitatea îmbunătăţirii semnificative a serviciilor medicale oferite populaţiei.

Extinderea şi renovarea Centrului Medical al Estoniei de Nord (PERH - Põhja-Eesti Regionaalhaigla) este un proiect esenţial, care vizează ameliorarea accesului la tratamente cardiace, la oncologie şi la alte forme de tratament avansat.

Centrul Medical al Estoniei de Nord, situat în capitala Tallinn, cu o populaţie de puţin peste 400.000

26

www.inforegio.ro

de locuitori, este un stabiliment medical modern, fiind principalul spital din această ţară baltică. El furnizează servicii de sănătate la cele mai înalte standarde, fără ca pacienţii să simtă vreun disconfort, totul făcându-se pentru a dezvolta medicina de calitate în Estonia.

Construiesc pentru viitor Obiectivele acestui proiect sunt împărţite între lucrări de construcţii (noi aripi ale spitalului şi renovarea celor existente) şi îmbunătăţiri aduse ofertei medicale tehnice furnizate de Centrul Medical al Estoniei de Nord, la care apelează o populaţie de 581.900 de locuitori.

Construcţia unei noi aripi în zona Mustamäe, clădire cunoscută sub numele de Blocul X, se face în paralel cu renovarea secţiilor de diagnostic şi tratament existente în Blocul C.

De asemenea, va fi renovată clădirea secţiei de patologie. Campusul prin­ cipal a fost extins şi optimizat în ceea ce priveşte atât spaţiul, cât şi logistica, ceea ce, exprimat în cifre, se traduce prin creşterea normei de suprafaţă alocată de la 78 la 103 metri pătraţi pentru fiecare pat de spital. În afară de construcţia de noi clădiri şi modernizarea din temelii a celor existente, proiectul a mai luat în calcul şi necesitatea investiţiilor în echipamente şi îngrijire medi­ cală. Centrul medico-social este extrem de important pentru comu­ nitatea locală, în calitate de angajator, în condiţiile în care aici lucrează 3.626 de persoane, dintre care 590 de medici şi 1.352 de infirmiere. Corpului medical i se adaugă personalul administrativ şi de întreţinere, care numără 714 persoane.

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană 4 hectare de ... spital Proiectul a început în 2007 şi centrul medical şi-a primit primii pacienţi la finele lunii ianuarie 2012. În total, suprafaţa desfăşurată, pe care s-a construit, se ridică la 38.584 mp. Acesteia i se adaugă o altă suprafaţă, de 20.277 mp, pe care se află clădirile renovate.

Noul Bloc X (cu o suprafaţă totală de 29.807 mp), este dotat cu aparate de tratament şi diagnostic de înaltă tehnologie şi găzduieşte medicina de urgenţă, medicina internă de urgenţă, secţiile de diagnostic ra­ diologic şi de radioterapie, 40 de paturi în secţia de terapie intensivă, nu mai puţin de 18 săli de operaţie şi un serviciu de medicină nucleară.

De asemenea, alte săli au fost construite pentru serviciul de far­ macie şi cel de sterilizare ale spi­ talului. Următoarea etapă a re­ novării centrului medical va viza reconstrucţia Blocului C şi a secţiei de patologie.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Finanţare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională 2007-2013 Cost total: 107.353.303 de euro Participarea Comisiei Europene: 66.814.486 de euro

Rezultate vizibile Odată dus la bun sfârşit, proiectul Centrului Medical al Estoniei de Nord va permite tratarea mai mul­ tor pacienţi, în condiţii de ran­ dament medical sporit, ceea ce va duce la scurtarea perioadei de spitalizare. În egală măsură, pro­ iectul îşi propune să reducă numărul cazurilor de malpraxis, ceea ce va duce la scăderea sumelor cheltuite cu spitalizări ulterioare. Toate aces­ tea se vor realiza printr-o creş­ tere a motivării personalului şi o îmbunătăţire a condiţiilor tehnice şi funcţionale ale clădirilor şi echi­ pamentelor.

De asemenea, proiectul va con­ tribui la extinderea capacităţii şi competenţelor Centrului Medical al Estoniei de Nord în materie de formare profesională în domeniul medical şi în cel al cercetării medicale. „Lucrările de construcţie a noilor clădiri şi renovarea clădirilor existente reu­ nesc resursele şi optimizează ser­ viciile oferite. În acelaşi timp, aces­ tea sporesc atractivitatea centrului PERH ca instituţie educaţională şi de cercetare ştiinţifică”, spune Tõniss Allik, preşedintele Consiliului de Administraţie al Centrului Medical al Estoniei de Nord. „Principalii be­ neficiari ai infrastructurilor noi şi reconstruite sunt, în primul rând, pacienţii cu patologie oncologică şi cardiovasculară, precum şi cei care reprezintă urgenţe. Capacitatea îmbunătăţită a infrastructurii şi a echipamentelor conexe va permite îmbunătăţirea accesului la tehnologii de salvare a vieţilor omeneşti, cum ar fi radioterapia şi cardiologia inter­ venţională”, a precizat Allik.

AUGUST 2012

27

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Cătălin ANTOHE

Cum să ambalezi perfecţiunea: clusterul Omnipack din cehia Un proiect industrial de o valoare modestă la prima vedere – puţin peste 1,6 milioane de euro – a dat rezultate peste aşteptări în Cehia.

cluster ştiinţificotehnologic „O grupare de persoane juridice şi persoane fizice constituită în baza unui contract de asociere încheiat între organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate şi/sau instituţiile de învăţământ superior acreditate, alte organizaţii necomerciale, pe de o parte, şi agenţi economici, autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii patronale sau asociaţii profesionale, persoane fizice, instituţii financiare, organizaţii internaţionale, investitori autohtoni sau străini, pe de altă parte, în scopul desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică, de învăţământ şi de transfer tehnologic al rezultatelor ştiinţifice şi inovaţiilor, valorificării lor prin activităţi economice.”

28

www.inforegio.ro

Ajungând la concluzia că punându-şi beţe-n roate reciproc nu ajung nicăieri, mai mulţi producători din acelaşi domeniu s-au asociat, ceea ce i-a făcut să devină o redutabilă forţă de negociere, atât pe plan naţional, cât şi pe pieţele externe.

Totul, accesând fonduri europene.

Mega-asociere Situată în nord-estul Boemiei, regiunea Hradec Králové poate să se laude cu un bogat trecut industrial.

De mai bine de zece ani, activităţile manufacturiere au cunoscut o mu­ taţie structurală. În acest context, 21 de întreprinderi din domeniul ambalajelor s-au asociat – atât între ele, cât şi cu furnizorii lor şi cu două universităţi – şi au creat, în 2005, Clusterul Omnipack. Înfiinţarea acestui cluster, cu sediul central la Jaroměř (Hradec Králové), derivă din cooperarea informală care se dezvoltase deja între com­ paniile de ambalaje din regiune.

Această cooperare devenise absolut necesară pentru a putea face faţă unor comenzi al căror volum depăşea cu mult capacităţile individuale de producţie ale fiecărei întreprinderi.

Ceea ce a stimulat, deopotrivă, în­ fiinţarea clusterului, care numără în momentul de faţă 25 de membri, a fost subvenţia acordată prin Pro­ gramul Operaţional Industrie şi În­ treprinderi, susţinut din fonduri structurale şi implementat de Ministerul Industriei şi Comerţului din Republica Cehă. Compania PolyPLASTY, care a primit această subvenţie prin intermediul Consi­ liului Regional din Hradec Kralové, a inventariat toate întreprinderile din domeniu şi le-a identificat pe cele

care erau interesate să formeze un cluster.

Acest proces de inventariere a permis, de asemenea, obţinerea de date referitoare la ce informaţii şi ce know-how era dispusă să „pună la bătaie” fiecare întreprindere. În afară de producătorii de ambalaje, au acceptat să participe la proiect Universitatea din Pardubice şi Universitatea Boemiei Occidentale din Pilsen.

Competitivitate crescută Chiar dacă membrii clusterului sunt concurenţi pe plan comercial, programele lor de producţie sunt adesea complementare. Lucrul în reţea a indus o competitivitate crescută pentru întreprinderile care fac parte din cluster, în spe­ cial pentru IMM-uri. Partenerii pot acum să răspundă mai rapid şi mai eficace la tendinţele pieţei şi, graţie colaborării cu universităţile şi centrele de cercetare, pot să integreze mai facil inovaţiile şi să utilizeze noi tehnologii.

Universitatea Boemiei Occidentale a conceput structura organizaţională şi juridică a proiectului, în vreme ce Universitatea din Pardubice s-a ocupat de formarea viitorilor membri ai clusterului. Cele două centre universitare cooperează pentru or­ ganizarea de seminarii pe teme pertinente în domeniu, lucrând la

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Programul Operaţional Industrie şi Întreprinderi, susţinut din fonduri europene Sursa: Open Days 2006 Valoarea totală: 1.603.607 euro Contribuţia Comisiei Europene: 1.202.705 euro proiecte de cercetare-dezvoltare specifice şi ajutându-i pe membrii clusterului să pună la punct tipuri de ambalaje din ce în ce mai inovative.

Economii la costuri Reunite în cluster, întreprinderile dispun de o mai mare putere de ne­ gociere pentru achiziţiile şi vânzările lor, în faţa furnizorilor şi a clienţilor.

Numărul mare al întreprinderilor implicate îi permite clusterului Omnipack să realizeze economii, reducând costurile de promovare şi lansare pe piaţă a produselor.

Schimburile de know-how şi de informaţii permit fiecărei companii partenere să se muleze mai bine pe

tendinţele pieţei şi să identifice noi oportunităţi.

Primele elemente vizibile ale pro­ iectului sunt un site de internet, prestarea de servicii de consultanţă şi participarea clusterului la mai multe expoziţii specializate (Fachpack în Germania, Taropak în Polonia, Emballage în Franţa). De departe, cel mai important rezultat a constat în cumpărarea de echipament des­ tinat centrului de experimentări şi de dezvoltare al Omnipack, uti­ lizat de membrii clusterului, dar şi de societăţi din afara lui. O altă realizare demnă de a fi menţionată este crearea unui portal Marketing &

Business, utilizat pentru contactarea partenerilor şi a potenţialilor clienţi.

Următoarele etape vor consta în promovarea regiunilor Hradec Kralové, Pardubice şi Vysocina ca poli importanţi în domeniul ambalajelor, cu Omnipack ca vârf de lance. O altă prioritate este continuarea favorizării procesului de inovare, întărind filiera şi legăturile sale cu organisme de cercetare ştiinţifică.

Totodată, proiectul le permite membrilor săi să se ajute reciproc pentru export şi pentru o mai bună penetrare pe pieţele internaţionale, asigurându-se de accesarea viitoare a surselor de finanţare europeană.

AUGUST 2012

29

Agendă Nicosia, Cipru, 29-30 august 2012

Reuniunea informală a miniştrilor şi secretarilor de stat pentru afaceri europene Reuniunea va fi dedicată exclusiv negocierilor din cadrul Programului financiar multianual 2014-2020. La reuniune, vor participa membri ai Comisiei Europene, ai Secretariatului Consiliului şi ai Parlamentului European.

versailles, franţa, 29-31 august 2012 Reuniunea „Viitorul tineretului în Europa”

Grupul Angajatorilor din Comitetul Economic şi Social European, organizează, sub patronajul preşedintelui Henri Malosse, reuniunea „Tineretul European: Speranţă sau disperare pentru noua generaţie?”. Participanţii la întâlnire, care va avea loc la Palatul Congresului, îşi propun să identifice răspunsuri la mai multe întrebări, între care: • Ce este de făcut pentru a pune la dispoziţia tineretului european instrumentele şi bunurile necesare pentru a reuşi în viaţă?

• Ar trebui pusă în mişcare solidaritatea între generaţii pentru a reda sensul unei acţiuni colective?

• Cum poate Consiliul Economic şi Social, instituţia care reprezintă aspiraţiile societăţii civile, să contribuie la acest impuls?

Detalii la adresa http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-future-youth-europe

Bruxelles, Belgia, 6-7 septembrie 2012

Conferinţa „Locuri de muncă pentru Europa”

Conferinţa, a cărei temă este „politica de ocupare a forţei de muncă”, va fi găzduită de László Andor, comisar european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune. Conferinţa va fi transmisă online live.

Detalii la adresa http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=88&eventsId=641

Organismele de implementare Şi monitorizare a Programului OperaŢional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro, Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 30

www.inforegio.ro

E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro

E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613

Organism Intermediar pentru Turism (Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro

Să mai şi zâmbim!

r o t a v l a s l Pachetu Vremea este mohorâtă într-un orăşel din Irlanda. Plouă şi toate străzile sunt goale.

Vremurile nu sunt nici ele mai bune şi lumea cam trăieşte de pe o zi pe alta.

În aşa o zi se face că apare un turist german în orăşel, opreşte la un hotel, îi spune proprietarului că ar dori să înnopteze aici dar vrea să vadă mai întâi camerele.

Iar drept gaj depune o bancnotă de 100 de euro. Pro­ prietarul îi predă câteva dintre cheile camerelor.

1 2 3 4

Deîndată ce musafirul a urcat scările, hotelierul ia bancnota, fuge la măcelar şi-şi plăteşte datoria.

Măcelarul ia cei 100 de euro fuge de-a lungul străzii şi-l plăteşte pe ţăran. Ţăranul ia cei 100 de euro şi-şi achită datoria la depozitul asociaţiei ţărăneşti din orăşel.

Angajatul de la depozit ia banii, aleargă la cârciumă unde achită consumaţiile luate pe credit.

5 6 7

Cârciumarul ia cei 100 de euro şi-i dă cântăreţei de la bar, pentru că şi ea a avut zile grele, după ce a cântat pe credit.

Femeia fuge la hotel şi plăteşte camera în care se cazase, cu 100 de euro.

Hotelierul aşează bancnota pe tejgheaua de la recepţie, moment în care apare turistul, cere gajul înapoi şi pleacă, pentru că nu i-a plăcut nicio cameră din cele la care a avut chei şi părăseşte orăşelul.

DECI: ü Nimeni nu a produs nimic. ü Nimeni nu a câştigat nimic. ü Toţi participanţii au scăpat de datorii şi privesc din nou cu optimism spre viitor.

Aşa să funcţioneze, până la urmă, şi pachetul salvator al U.E.?

AUGUST 2012

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrt.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

 Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013” Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: august 2012